raportul național de sănătate a copiilor și tinerilor...

1

Institutul Național de Sănătate Publică Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate

Raportul Național

de Sănătate a Copiilor și Tinerilor

din ROMÂNIA

2018

2


Cuprins INTRODUCERE .......................................................................................................................................................... 3

Sinteza raportului ..................................................................................................................................................... 4

CAP 1. INDICATORI DEMOGRAFICI .......................................................................................................................... 5

1.1 NATALITATEA .................................................................................................................................................. 5

1.2 MORTALITATEA LA COPII ȘI TINERI (0-19 ani) ................................................................................................ 6

1.2.1 MORTALITATEA INFANTILĂ ..................................................................................................................... 8

1.2.2 MORTALITATEA PERINATALĂ ................................................................................................................ 10

1.2.3 MORTALITATEA NEONATALĂ PRECOCE ................................................................................................ 11

1.2.4 MORTINATALITATEA .............................................................................................................................. 12

CAP 2. INDICATORI AI STĂRII DE SĂNĂTATE A COPILULUI ................................................................................ 14

2. 1 DEZVOLTAREA FIZICĂ ................................................................................................................................... 14

2. 2 MORBIDITATEA - REZULTATELE ACTIVITĂȚII DE SUPRAVEGHERE ............................................................... 19

2.2.1. MORBIDITATEA ÎNREGISTRATĂ PRIN EXAMENE DE BILANȚ................................................................. 19

2.2.2 MORBIDITATEA ÎNREGISTRATĂ ÎN CABINETELE MEDICILOR DE FAMILIE.............................................. 23

2.2.3 EVALUAREA MORBIDITĂŢII CRONICE PRIN DISPENSARIZARE ÎN COLECTIVITĂŢILE DE COPII ŞI

TINERI ............................................................................................................................................................. 46

2.2.4 MORBIDITATEA ÎNREGISTRATĂ PRIN TRIAJUL EPIDEMIOLOGIC ÎN COLECTIVITĂȚILE DE COPII ŞI

TINERI ............................................................................................................................................................. 49

2.2.5 TUBERCULOZA ....................................................................................................................................... 54

CAP. 3 DETERMINANȚI AI STĂRII DE SĂNĂTATE A COPILULUI SI REZULTATELE SUPRAVEGHERII SPECIFICE ......... 57

3.1 IDENTIFICAREA, CUANTIFICAREA ȘI MONITORIZAREA COMPORTAMENTELOR CU RISC LA ELEVII DE 15-

19 ANI (YOUTH RISK BEHAVIOR SURVEILLANCE SYSTEM- YRBSS) ...................................................................... 57

3.2 UTILIZAREA MODELULUI ECOLOGIC PENTRU INTERVENŢIILE DE PREVENIRE A VIOLENŢEI LA ELEVI ......... 68

3.3 EVALUAREA BULLYING-ULUI LA ELEVI .......................................................................................................... 73

BIBLIOGRAFIE .......................................................................................................................................................... 82

3


INTRODUCERE

Prezentul Raport integrează informațiile activităților de supraveghere cât și informațiile din raportările

statistice ale DSP-urilor teritoriale, analizate de către specialiștii Centrului Național de Statistică și

Informatică în Sănătate Publică (CNSISP) dar și date și informații ale Institutului Național de Statistică.

Raportul valorifică și sintetizează rezultatele activităților de supraveghere realizate de către specialiștii

Direcțiilor de sănătate publică teritoriale în anul 2018, în cadrul Programului naţional de evaluare şi

promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate, PN V. 1, Subprogramul de evaluare şi promovare a

sănătăţii şi educaţie pentru sănătate, PN V.1, sub coordonarea metodologică a Centrului Național pentru

Promovarea și Evaluarea sănătății (CNEPSS) din cadrul INSP.

Raportul actual, în plus față de anii precedenți analizează distribuția geografică, pe medii, gen și grupe de

vârstă pentru principalele afecțiuni ale tabloului morbidității copiilor și tinerilor.

În concluzie, Raportul, prin informațiile privind nivelul și dinamica indicatorilor și determinanților stării de

sănătate pentru copiii și tinerii României, reprezintă o resursă pentru identificarea priorităților și

fundamentarea deciziilor privind prioritățile de intervenție viitoare, care să asigure punerea în aplicare a

cerințelor Strategiei Naţionale de Sănătate 2014-2020 “Sănătate pentru Prosperitate”, aria strategică de

intervenție pentru domeniul sănătății publice, OG 1, îmbunătăţirea stării de sănătate şi nutriţie a femeii şi

copilului.

Coordonator,

Director CNEPSS, Conf. Univ. Dr. Alexandra Cucu

4


Sinteza raportului ►Aspecte pozitive:

Rata mortalităţii pe grupe de vârstă este în scădere pentru toate grupele de vârstă: cea mai accentuată

reducere se înregistrează la grupa de vârstă 0-4 ani, de la o valoare maximă de 5,2‰ locuitori în 1997 la

1,6‰ în 2017.

Mortalitatea infantilă, principalul indicator sintetic pentru starea de sănătate a copiilor, deși

înregistrează o tendință favorabilă, de scădere accentuată, de la 22‰ (decese 0-1 an la 1000

născuți vii) în anul 1997 până la valoarea de 6,6‰ în anul 2017, se situează încă la o valoare de

aproape 2 ori mai mare față de media europeană (3,6‰ la nivelul anului 2015).

Accidentele de transport în ultimii cinci ani au o tendință de scădere.

Afecțiunile respiratorii care domină tabloul morbidității acute a copiilor marchează o ușoară

tendință de scădere a incidenței specifice.

Prevalenţa bolilor cronice dispensarizate la nivel naţional pentru copiii cu vârste cuprinse între 0 şi

19 ani, aflaţi în evidenţa cabinetelor medicale şcolare scade este de 16,46% în anul 2016 la 15,86%,

Evoluția nivelurilor de activitate fizică intensă în rândul elevilor de 15-19 ani din România (conform

YRBSS 2018), prezintă o creștere a activității fizice intense la fete de la 17,86% în anul 2014 la

22,02% în anul 2018, în timp ce la băieți nivelurile prezintă ușoare creșteri.

►Aspecte negative:

Natalitatea scade de la 10,3‰ loc. în 1997 la 9,3‰ loc. în 2017 și se menține în trendul descendent

al intervalului 1997-2017;

Accidentele, otrăvirile, intoxicațiile, toate leziunile traumatice, au la copii o tendință de creștere în

perioada 2013-2017.

Viciile de refracţie, urmate de obezitatea de cauză neendocrină, deformaţiile dobândite ale

coloanei vertebrale (locul III in urban) și hipotrofia ponderală (locul III în rural) sunt principalele

afecțiuni evidențiate prin examenele de bilanţ efectuate în cursul anului şcolar 2016-2017.

Consumul frecvent de alcool (>20 zile/lună) pentru copii de 15-19 ani a manifestat o evoluție

ascendentă în intervalul 2010-2016 și descendentă în perioada 2016-2018, neatingând însă în anul

2018 valorile minime, înregistrate în anul 2010 (YRBSS).

Evoluția frecvenței elevilor de 15-19 ani care fumează 1-5/30 zile a crescut în intervalul 2014-2018

la 10,4% (fete) și 9,47% (băieți) (YRBSS).

5


CAP 1. INDICATORI DEMOGRAFICI Conform cifrelor raportate de către Institutul Naţional de Statistică, titularul statisticii demografice din țara

noastră, în România, în anul 2017 exista un număr total de 3055366 copii 0-14 ani (15,60% din totalul

populației rezidente a României), cu următoarea structură pe grupe de vârstă: 198868 copii pentru grupa

de vârstă 0-1 an (1,02%), 782603 copii pentru grupa de vârstă 1-4 ani (3,99%), 1 021919 copii pentru grupa

de vârstă 5-9 ani (5,22%) şi 1 051976 copii la grupa de vârstă 10-14 (5,37%).

Total populație % din total populație % din total copii 0-14 ani

Total populație rezidentă 19 591 668 100,00 -

Total copii 0-14 ani, din care: 3 055 366 15,60 100,00

0-1 an 198 868 1,02 6,51

1-4 ani 782 603 3,99 25,61

5-9 ani 1 021 919 5,22 33,45

10-14 ani 1 051 976 5,37 34,43

Tabel nr. 1 Ponderea pe grupe de vârstă la copii (0-14 ani) în România, anul 2017 Sursa datelor: INS

1.1 NATALITATEA Natalitatea, fenomenul demografic al născuților vii, se menține pe trendul descendent al intervalului 1997-

2017, după cum se observă din Figura 1, scăzând de la 10,3‰ loc. în urmă cu 20 ani, în 1997, la 9,3‰ loc. în

2017. Dinamica fenomenului înregistrează mici oscilații, valorile ratei brute de natalitate menținându-se

peste 9,0‰ loc. până în anul 2010, după care scade și revine la această valoare, alternativ.

Fig. 1 Evoluţia ratei de natalitate pe medii, în România în perioada 1997-2017 Sursa: INS

Din perspectiva numărului născuţilor vii acesta scade de la 206190 în 2015 la 205835 în 2017 (9,3‰).

10.3

10.4

10.3

10.3 9.7

9.3

9.4

9.5

9.89.7 9.5

9.8 9.9

9.4

8.7 9

9.6

9.19.3

9.19.3

8.7

8.7

8.6

8.6

7.9

7.8

8.1

8.6

9.29.3

9.1

9.59.5

9.2

8.4 8.6

9.3

8.89 8.9 9

12.3

12.4

12.3 12.312

11 1110.7

10.510.3

10.110.3 10.3

9.7

9.29.5

10

9.5 9.5 9.59.6

7

8

9

10

11

12

13

1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

la 1

00

0 lo

cuit

ori

Total Urban Rural

6


Pe medii se continuă tendințele anterioare, astfel numărul de născuţi vii, mai mare în mediul urban, scade

de la 113590 născuți vii în anul 2015 la 113042 în anul 2017. În mediul rural numărul născuților vii crește de

la 92600 în 2015 la 92793 născuți vii în 2017.

În context european dinamica ratei natalităţii din România comparativ cu rata medie a natalităţii din UE în

perioada 1997-2015 se situează constant sub nivelul mediei europene care osciliează în jurul valorii de

10‰, excepție făcând în anul 2015 ,când rata natalității naționale (10,12%0) este mai mare decât media

europeană (10,04%0).

Fig. 2 Evoluţia ratei de natalitate, România vs UE în perioada 1997-2015

Sursa: WHO/Europe, European HFA Database

1.2 MORTALITATEA LA COPII ȘI TINERI (0-19 ani) Conform datelor statistice ale INS numărul de decese pentru grupele de vârstă 0-14 ani înregistrează

scăderi de la 8307 decese în 1997 la 2018 decese în 2017. Din perspectiva valorilor ratei mortalităţii pe grupe

de vârstă se observă o scădere pentru toate grupele de vârstă. Îmbucurător, cea mai accentuată reducere se

înregistrează la grupa de vârstă 0-4 ani, de la o valoare maximă de 5,2‰ locuitori în 1997 la 1,6‰ în 2017.

Fig. 3 Mortalitatea pe grupe de vârstă la copii şi tineri, în perioada 1997-2017

Sursa: INS

10.51

10.55

10.4510.45

9.839.66 9.78

9.9810.22 10.17 9.9710.32 10.36

9.9

9.19

9.439.28

9.95

10.12

10.68

10.55

10.46 10.5610.32 10.24 10.29 10.38 10.4 10.53 10.61

10.84 10.7 10.6710.38 10.27

9.98 10.08

10.04

8

9

10

11

12

1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

la 1

00

0 lo

cuit

ori

Romania UE

5.2 4.94.5 4.5

4.1 3.8 3.7 3.83.4 3.2

2.7 2.5 2.3 2.2 2 1.9 1.8 1.8 1.8 1.6 1.6

0

1

2

3

4

5

6

7

8

1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

la 1

00

0 lo

cuit

ori

0- 4 ani 5- 9 ani 10-14 ani 15-19 ani

7


În anul 2017, în privința structurii deceselor înregistrate pe clase de boli, la copiii şi tinerii de până la vârsta de 19

ani, în ordine descrescătoare, primele 5 clase de boli sunt: leziuni traumatice şi cauze externe. boli ale aparatului

respirator, afecţiuni perinatale, malformaţii congenitale şi anomalii cromozomiale, tumori.

Fig. 4 Structura deceselor 0-19 ani pe principalele cauze de deces în România în anul 2017 Sursa: INSP-CNSISP

Fig. 5 Structura deceselor pe clase de boli şi grupe de vârstă la copii şi tineri în România, în anul 2017

Sursa: INSP-CNSISP

20%

23%

20%

14%

6%

5%

3%

3%3%

2% 0%Boli ap. respirator

Leziuni traumatice

Afect. prd. perinatala

Malf. congenitale

Tumori

Boli sis. nervos

Rez. anorm. ale inv. cl.

Boli ap. circulator

Boli infectioase

Boli ap. digestiv

Boli endocrine

Boli ap. genito-urinar

Boli sange

Boli sist. osteo-artic.

0.0 10.0 20.0 30.0 40.0 50.0 60.0 70.0 80.0 90.0 100.0

Tumori

Rez. anorm. ale inv. cl.

Malf. congenitale

Leziuni traumatice

Boli sist. osteo-artic.

Boli sist. nervos

Boli sange

Boli infectioase

Boli endocrine

Boli ap. respirator

Boli ap. genito-urinar

Boli ap. digestiv

Boli ap. circulator

Afect. in prd. perinatala

TumoriRez.

anorm. aleinv. cl.

Malf.congenital

e

Leziunitraumatice

Boli sist.osteo-artic.

Boli sist.nervos

Boli sangeBoli

infectioaseBoli

endocrineBoli ap.

respirator

Boli ap.genito-urinar

Boli ap.digestiv

Boli ap.circulator

Afect. inprd.

perinatala

sub 1 an 5.3 34.9 84.0 7.8 0.0 25.0 33.3 55.6 46.7 68.4 50.0 83.7 40.0 100.0

1-4 ani 18.4 14.0 10.9 15.5 0.0 13.3 33.3 22.2 13.3 12.9 0.0 4.1 10.0 0.0

5-9 ani 21.1 10.5 2.0 9.3 25.0 18.3 16.7 4.2 6.7 4.4 0.0 4.1 6.3 0.0

10-14 ani 25.0 15.1 1.1 16.0 50.0 15.0 0.0 2.8 13.3 6.6 25.0 4.1 11.3 0.0

15-19 ani 30.3 25.6 2.0 51.3 25.0 28.3 16.7 15.3 20.0 7.8 25.0 4.1 32.5 0.0

8


1.2.1 MORTALITATEA INFANTILĂ

Mortalitatea infantilă, principalul indicator sintetic pentru starea de sănătate a copiilor, deși înregistrează o

tendință favorabilă, de scădere accentuată, de la 22‰ (decese 0-1 an la 1000 născuți vii) în anul 1997 până

la valoarea de 6,6‰ în anul 2017, se situează încă la o valoare ridicată față de media europeană (3,6‰ la

nivelul anului 2015) Fig.6.

Fig. 6 Mortalitatea infantilă în România în perioada 1997-2017

Sursa: INS

Dinamica ratei mortalităţii infantile în România și în UE, ilustrată în figura 7, prezintă o scădere importantă

pe întreaga perioadă, mai accentuată în România, de la 22‰ în anul 1997 la 7,6‰ în 2015, iar în UE de la

6,8‰ în anul 1997 la 3,6‰ în anul 2015. Chiar dacă această scădere a ratei mortalităţii infantile din

România este semnificativă, aceasta are o valoare de peste două ori mai mare faţă de media europeană în

anul 2015.

Fig. 7 Mortalitatea infantilă în România vs UE în perioada 1997-2015


Din perspectiva cauzelor, ierahia afecțiunilor este dominată de cauzele perinatale, bolile respiratorii și

anomaliile congenitale, conform figurii de mai jos.

22.0

20.5

18.6

18.6

18.4

17.3

16.7

16.8

15.0

13.9

12.0

11.0

10.1

9.8

9.4

9.07.8

8.1

7.3

6.9

6.6

0

5

10

15

20

25

1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

la 1

00

0 n

ăscu

ți v

ii

22.020.5

18.618.6 18.4 17.3 16.7 16.8

15.013.9

12.011.0

10.1 9.8 9.4 9.08.1 8.4

7.66.8 6.5 6.2 5.9 5.8 5.5 5.3 5.1 4.9 4.7 4.5 4.3 4.2 4.1 4.0 3.8 3.7 3.7 3.6

0.0

4.0

8.0

12.0

16.0

20.0

24.0

1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

la 1

00

0 n

ăscu

ți v

ii

Romania UE

9


Fig. 8 Structura deceselor 0-1 an pe principalele cauze de deces în România 1997–2017

Sursa: INSP-CNSISP

Principalele cauze ale mortalității infantile în anul 2017 au fost reprezentate de:

cauzele perinatale reprezintă 31,9% din total cauze de deces la copiii 0-1 ani în anul 1999, 33,2% în

2000 şi 37,8% în 2005; din 2003 cauzele perinatale devin principala cauză de deces infantil cu

33,4%, în 2014 se atinge maximul perioadei de 39,3%, scăzând în anul 2015 la 36,4% - 2017 –

35,7%;

bolile aparatului respirator, care s-au situat pe primul loc cu 33,6% în 1999, trec din 2000 pe locul 2

după cauzele perinatale, revin pe primul loc cu 31,3% în 2002; în 2013 înregistrează valoarea

minimă a perioadei studiate de 24,0% din totalul deceselor; în 2014 și 2015 se menține la aceeași

proporție de 24,4%; - 2016 – 26,3% și 2017-25,2%.

anomaliile congenitale au oscilat între 18,0% în 1999 şi 23,6% în 2015, reprezentând a treia cauză

de deces infantil. – 2017 – 21,5%.

În profil teritorial în anul 2017 cele mai mari valori ale mortalității infantile s-au înregistrat în județele

Botoșani (11,6‰), Călărași (11,1‰) şi Sălaj (10,0‰) iar cele mai mici valori în municipiul București (4,4‰)

și Cluj (4,6 ‰).

O creștere a mortalității infantile în anul 2017 față de anul 2016 s-a înregistrat în județele: Bistrita (8,4‰ în

anul 2017 față de 6,7‰ în anul 2016), Botoșani (11,6‰ în anul 2017 față de 9,1‰ în anul 2016), Sălaj

(10,0‰ în anul 2017 față de 6,6‰ în anul 2016), Timiș (7,5%0 în anul 2017 față de 4,5 %0 în anul 2016),

Vâlcea (8,6%0 în anul 2017 față de 5,1‰ în anul 2016), iar o scădere accentuată se observă în județele

Tulcea (7,0‰ în anul 2017 față de 11,3‰ în anul 2016), Mehedinți (7,0‰ în anul 2017 față de 11.4‰ în

anul 2016), Satu Mare (7,1‰ în anul 2017 față de 10,4‰ în anul 2016), Giurgiu (5,7%0 în anul 2017 față de

9,9%0 în anul 2016). (Fig. 9).

0.0

20.0

40.0

60.0

80.0

100.0

1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

% d

in t

ota

l dec

ese

0-1

an

Ap. resp. Cauze perinatale Anom.congenitale Alte cauze

10


Fig. 9 Mortalitatea infantilă în România în 2017

Sursa: INSP-CNSISP

1.2.2 MORTALITATEA PERINATALĂ

Mortalitatea perinatală (însumând născuţii morţi, decesele la naştere şi în primele 6 zile de viaţă raportate

la născuții vii din aceeași perioadă + născuții morți) în perioada 1997-2017 are o evoluție favorabilă,

descendentă, înregistrând valori cuprinse între 12,6‰ la începutul intervalului şi 5,8‰ în anul 2017.

Începând cu anul 2004 dinamica mortalității perinatale este una constant descendentă (Fig. 10).

Fig. 10 Mortalitatea perinatală în România în perioada 1997–2017

Sursa: INSP-CNSISP

În context european, pornind de la o valoare aproape dublă față de cea înregistrată în UE în anul 1997, în

România mortalitatea perinatală scade progresiv de la 12,6‰ născuți vii+născuți morți în anul 1997 la

6,0‰ născuți vii+născuți morți în anul 2015 (Fig. 11).

12.6

12.8

11.9

12.1

11.9

11.9

11.912.8

11.6

10.6 9.4

8.68

7.7

7.6

7

6.8

7.3

6.6

6.65.8

4

6

8

10

12

14

1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

la 1

00

0 n

ăscu

ți v

ii+n

ăscu

ți m

orț

i

11


Fig. 11 Mortalitatea perinatală în România vs UE în perioada 1997-2015


1.2.3 MORTALITATEA NEONATALĂ PRECOCE

Mortalitatea neonatală precoce (cuprinde totalitatea deceselor survenite în primele 6 zile de viaţă; se

calculează la 1000 născuţi vii şi este inclusă şi în indicatorul mortalităţii infantile) în România își menţine

tendinţa de scădere pentru perioada analizată, de la 6,4‰ în anul 1997 la 2,4‰ în anul 2017.

Fig. 12 Mortalitatea neonatală precoce în România în perioada 1997-2017

Sursa: INSP-CNSISP

În anul 2017 judeţele cu o mortalitate neonatală precoce mai mare decât media pe țară au fost Botoșani

(6,4‰), Vrancea (5,5‰), Brăila și Vâlcea (cu 4,5‰), iar o rată a mortalității neonatale precoce mai mică s-a

înregistrat în judeţele Cluj și Neamț (0,8‰).

Cea mai mare creștere a mortalității neonatale precoce în anul 2017 față de anul 2016 s-a înregistrat în

județele: Botosani (6,4‰ în anul 2017 față de 3,7‰ în anul 2016), Vâlcea (4,5‰ în anul 2017 față de 1,8‰

în anul 2016) , Olt (3,2‰ în anul 2017 față de 1,5‰ în anul 2016). (Fig. 13).

Fig. 13 Mortalitatea neonatală precoce în România în anul 2017

Sursa: INSP-CNSISP

Dinamica mortalităţii neonatale precoce din România comparativ cu UE în perioada 1997-2015 se observă,

conform figurii de mai jos, că înregistrează o tendinţă de scădere, de la 6,4‰ în anul 1997 la 3,0‰ în anul

12.6 12.811.8 12.1 11.8 11.8 11.8

12.2

10.69.8

8.88.0

7.3 7.0 6.96.2 6.5 6.6

6.0

7.0 6.9 6.7 6.8 6.7 7.0 7.0 6.7 6.5 6.4 6.3 6.2 6.5 6.1 6.1 6.0 6.0 6.0 6.04.0

6.0

8.0

10.0

12.0

14.0

1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

la 1

00

0 n

ăscu

ți v

ii+n

ăscu

ți

mo

rți

Romania UE

6.4

6.5

5.7

6.2

6.1

5.7

5.9

6.8

6

5.4

4.8

4.1

3.7

3.7

3.5

3.2

3.3

3.3

3

2.7

2.4

0

2

4

6

8

1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

la 1

00

0 n

ăscu

ți v

ii

12


2015. Prin comparație cu nivelurile și dinamica la nivelul UE, deși dinamica este una favorabilă, de scădere,

valorile naționale rămân mai mari decât valorile medii europene, 3,0‰ față de 1,8‰ în anul 2015 (Fig. 14).

Fig. 14 Mortalitatea neonatală precoce în România vs UE în perioada 1997-2015 Sursa: WHO/Europe, European HFA Database

1.2.4 MORTINATALITATEA

Mortinatalitatea (numărul de născuţi morţi raportat la 1000 de născuţi vii și născuţi morţi), din perspectiva evoluției

multianuale are o tendință de scădere, de la 6,2‰ în anul 1997 la 3,4‰ în anul 2017. Cea mai mică valoare a

intervalului analizat se înregistrează în anul 2017 – 3,4‰.

Fig. 15 Mortinatalitatea în România în perioada 1997-2017

Sursa: INSP-CNSIS

Județele cu cele mai mari rate de mortinatalitate în anul 2017 au fost: Sălaj (7,3‰), Călărași (6,4‰), Bistrița (6,3‰) și Hunedoara (5,8‰). Cele mai mici valori ale mortinatalității s-au înregistrat în județele Dolj (0,3%0), Iași (0,8‰), Dâmbovița (1,3‰), Olt (1,5‰) și Ilfov (1,6‰). O creştere apreciabilă a acestui indice se remarcă în judeţele Covasna (de la 2,6‰ în anul 2016 la 5,3‰ în anul 2017), Giurgiu (de la 3,3‰ în anul 2016 la 5,7‰ în anul 2017), Bistrița (de la 4,4%0 în anul 2016 la 6,3‰ în anul 2017) și Sălaj (de la 5,0‰ în anul 2016 la 7,3‰ în anul 2017).

6.2

6.3

6.2

5.9

5.8

6.2

6

6

5.7

5.2

4.7

4.5

4.3

4

4.1

3.9

3.6

4

3.7

3.8

3.4

0

2

4

6

8

1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

la 1

00

0 n

ăscu

ți v

ii+n

ăscu

ți m

orț

i

6.4 6.55.7

6.2 6.15.7 5.9

6.86.0

5.44.8

4.13.7 3.7 3.5

3.2 3.4 3.3 3.03.1 3.0 2.9 2.8 2.7 2.6 2.5 2.5 2.3 2.2 2.2 2.1 2.1 2.0 1.9 1.8 1.8 1.9 1.8

0.0

2.0

4.0

6.0

8.0

1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

la 1

00

0 n

ăscu

ți v

ii

Romania UE

13


Fig. 16 Mortinatalitatea în România vs UE în perioada 1997-2015


În România mortinatalitatea scade de la 6,2‰ în anul 1997 la 3,9‰ în 2015, în timp ce pentru UE rata

oscilează de la 5,0‰ în anul 1997 la 4,7‰ în anul 2015 (Fig. 16). Analizând figura de mai sus se constată că,

începând din anul 2007, valorile pentru România scad, în timp ce media valorilor pentru UE înregistrează

rate mai mari.

6.2 6.3 6.25.9 5.8

6.2 6.0 6.05.7

5.24.7

4.54.3 4.0 4.1

3.9 3.74.0 3.9

5.0 4.9 4.8 4.6 4.7 5.1 5.1 5.0 4.9 4.94.8

5.05.2

4.9 4.9 4.9 4.8 4.8 4.7

2.0

4.0

6.0

8.0

1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

la 1

00

0 n

ăscu

ți v

ii+n

ăscu

ți m

orț

i

Romania UE

14


CAP 2. INDICATORI AI STĂRII DE SĂNĂTATE A COPILULUI

2. 1 DEZVOLTAREA FIZICĂ

Cu o condiţionare multifactorială, dezvoltarea fizică sintetizează cel mai bine efectul factorilor endogeni, al

factorilor de mediu, socio - economici şi al îmbolnăvirilor asupra organismului; ea măsoară, la mari intervale

de timp, eficienţa programelor de sănătate, mai ales a activităţilor de promovare a sănătăţii mamei,

copilului şi tinerilor.

Sursa informaţiilor

Examenele medicale profilactice de bilanţ ale stării de sănătate se efectuează anual preşcolarilor (la

intrarea în grădiniţă), elevilor din clasa I-a, IV-a, a VIII-a şi a XII-a, şcoala profesională, la nivelul

colectivităţilor şcolare de către medic şi asistenta medicală, atât în mediul urban, cât şi în mediul rural, în

vederea cunoaşterii nivelului de dezvoltare fizică, prevenirii unor îmbolnăviri, depistării precoce a unor

afecţiuni sau deficienţe, aplicării tratamentului recuperator, orientării şcolare şi profesionale în funcţie de

starea de sănătate.

Semnificaţia pentru sănătatea publică

Examenele medicale profilactice de bilanţ ale stării de sănătate reprezintă un instrument valoros de

evaluare a stării de sănătate atât la nivel individual, cât şi la nivel populaţional, ceea ce face ca acestea să

fie unele dintre cele mai importante metode utililizate în sănătatea publică şi în medicina preventivă.

Individualizaţi prin particularităţi anatomice, fiziologice, de adaptare şi de sănătate, copiii şi tinerii

reprezintă un important segment din populaţia unui teritoriu. La aceste varste cu profunde transformari

fizice, fiziologice si psiho-emotionale cu toate vulnerabilităţile specifice, starea de sănătate poate fi

considerată un indicator al sănătăţii colectivităţilor şi un «barometru» pentru sanatatea vârstelor

următoare. Sănătatea copiilor şi tinerilor ar trebui sa fie unul dintre principalele motive de preocupare

pentru decidenţi, pentru că asigurarea sănătăţii la aceste vârste reprezintă garanţia unui nivel de sănătate

acceptabil la generaţiile următoare.

Metodologie

Datele colectate prin examinările medicale la nivelul colectivităţilor sunt centralizate la DSP judeţene, trimise

către INSP unde sunt prelucrate statistic şi analizate. În anul şcolar 2016/2017 examenele de bilanţ au inclus un

număr de 601 586 preşcolari şi elevi proveniţi din mediul urban şi rural (urban 40 județe şi rural 29). Dinamica

numărului de copii examinaţi prin examenele de bilanţ în perioada 2002-2016 ilustrată în tabelul de mai jos, are

o evoluție oscilantă, înregistrându-se o creștere de la 480 693 copii examinați în anul 2002 la un număr de

604 601 în anul 2017.

15


An

școlar

Nr.copii

examinați

Nr.județe

urban

Nr.județe

rural

2002 480 693 36 -

2004 879 717 37 22

2005 817 378 38 26

2006 767 797 39 25

2007 724 041 36 23

2008 723 050 37 21

2009 621 582 33 19

2010 493 941 30 18

2011 759 585 40 26

2012 706 022 38 25

2013 672 241 40 24

2014 494851 38 23

2015 666869 39 27

2016 569491 38 26

2017 604601 40 29

Tabel 1 Dinamica numărului de copii examinaţi prin examenele de bilanţ în perioada 2002-2017

Sursa: Raport naţional „Evaluarea nivelului de dezvoltare fizică şi a stării de sănătate pe baza examenelor medicale de bilanţ la

copiii şi tinerii din colectivităţile şcolare din mediul urban şi rural - an şcolar 2016-2017”

Rezultate

Din punct de vedere al dezvoltării fizice, populaţia de copii din colectivităţile şcolare supuse examenului de

bilanţ în anul şcolar 2016-2017 a înregistat o dezvoltare armonică pentru 73,7% dintre copii și dizarmonică

pentru restul de 26,3%. Structura populaţiei şcolare din punct de vedere al diagnosticului de dezvoltare

fizică înregistrată în anul şcolar 2016/2017, ilustrată în figura de mai jos, este reprezentată în mediul urban

de 72,1% armonici și 27,9% dizarmonici, iar în mediul rural de 83,1% armonici și 16,9% dizarmonici.

Fig. 1 Structura lotului din perspectiva diagnosticului de dezvoltare fizică

Sursa: Raport naţional „Evaluarea nivelului de dezvoltare fizică şi a stării de sănătate pe baza examenelor medicale de bilanţ la copiii şi tinerii din

colectivităţile şcolare din mediul urban şi rural - an şcolar 2016-2017”

73.7 72.1

83.1

26.3 27.9

16.9

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

Tara Urban Rural

% Armonici

Dizarmonici

16


Analiza dinamicii diagnosticului de dezvoltare fizică 2002-2017 evidenţiază o dezvoltare fizică foarte bună,

pentru mai mult de 70% dintre copii examinați, aceștia fiind dezvoltaţi armonic. Se observă că, de-a lungul

perioadei urmărite, în mediul urban procentajul de armonici variază în jurul valorii de 70±2-4%, iar în

mediul rural acesta variază în jurul valorii de 80±2-4%.

Fig. 2 Dinamica diagnosticului de dezvoltare fizică armonică 2002-2017



Din perspectiva distribuţiei copiilor cu dezvoltare dizarmonică în funcţie de perioada de dezvoltare, în

mediul urban se observă o predominenţă a dizarmonicilor cu plus de greutate pentru toate categoriile de

școlari (excepție preșcolarii) fig. 3, iar în mediul rural imaginea este aproape similară (Fig. 4).

Fig. 3 Distribuţia frecvenţei copiilor cu dezvoltare dizarmonică, pe perioade de dezvoltare, mediul urban 2016/2017



75.4 75.4 75.473 74.6

71.6 71.976

72 71.9 71 71.6 72.570.5 72.1

75.4

82.8 81.980.2

82.5 83.1 83 82.6 84 85.1

80.1

85.482.1

84.6 83.1

60

65

70

75

80

85

90

95

100

2002 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

URBAN RURAL

2.8

3

2.7

3.1

4.4

0.4

0.2

16.6

2.9

2.3

1.5

1.8

2.6

0.2

0.1

11.4

0 5 10 15 20

prescolar

cls.I

cls.IV

cls.VIII

cls.XII

profesionala

studenti

total

%

D - GR

D + GR.

17


Fig. 4 Distribuţia frecvenţei copiilor cu dezvoltare dizarmonică, pe perioade de dezvoltare, mediul rural 2016/2017



Dinamica diagnosticului de dezvoltare pentru populaţia de copii şi tineri examinaţi arată că, din totalul

dizarmonicilor identificaţi, se înregistrează, variații nesemnificative ale procentului de elevi cu dizarmonie

prin minus de greutate în timp ce proporția celor cu dizarmonie prin plus de greutate înregistrează o

tendință crescătoare (Fig. 5).

Fig. 5 Dinamica frecvenţei copiilor cu dezvoltare dizarmonică, România 2002- 2017



Analiza lotului studiat arată în urban un procent egal de armonici indiferent de genul acestora. În rural,

procentul fetelor cu dezvoltare armonică este cu 1,4 mai mic decat cel al băieților, conform figurilor de mai

jos.

Indiferent de genul subiecților, dezvoltarea dizarmonică prin plus de greutate este mai mare decât cea prin

minus de greutate, în ambele medii.

2.5

2

2.1

2.4

0.5

0.1

9.6

2.1

1.7

1.4

1.7

0.3

0.1

7.3

0 2 4 6 8 10 12

prescolar

cls.I

cls.IV

cls.VIII

cls.XII

profesionala

total

%

D - GR

D + GR.

11.612.2 12.2

14.515.2

14.5

15.9 15.5

12.8

11.3

9.910.9 11.2 11.2 11.4

10.7

6

8

10

12

14

16

18

2002 2005 2008 2011 2014 2015 2016 2017

%

Diz.+ Gr. Diz.- Gr.

18


Fig. 6 Profil dezvoltare, fete urban 2016/2017

Sursa: Raport naţional „Evaluarea nivelului de dezvoltare fizică

şi a stării de sănătate pe baza examenelor medicale de bilanţ la

copiii şi tinerii din colectivităţile şcolare din mediul urban şi

rural - an şcolar 2016-2017”

Fig. 7 Profil dezvoltare, băieți urban 2016/2017





Fig. 8 Profil dezvoltare, fete rural 2016/2017





Fig. 9 Profil dezvoltare, băieți rural 2016/2017





În concluzie, informaţiile examenului de bilanţ relevă o tendință de schimbare în dinamica tabloului de

dezvoltare fizică armonică a copiilor şi adolescenţilor din colectivităţile şcolare în sensul scăderii procentului

de armonici de la 75,4% în 2002 la 73,7% în 2017. Urmărind dizarmonicii în perioada 2002-2017, se observă

că ponderea copiilor şi adolescenţilor cu dizarmonie prin plus de greutate a crescut din 2002 pana în 2014,

iar de atunci variază în dinți de fierăstrău cu valori mici în jurul valorii de 15 procente. Continuarea şi

extinderea activităţiii de supraveghere a stării de sănătate a copiilor şi tinerilor prin examenele de bilanţ,

inclusiv în colectivităţile de copii din mediul rural vor permite identificarea precoce a tendinţelor

nefavorabile şi proiectarea intervenţiilor sănătăţii publice în concordanţă cu acestea.

72

16.1

11.9Armonici

D. + Gr.

D. - Gr.

72

17.210.8

Armonici

D. + Gr.

D. - Gr.

82.4

10 7.6Armonici

D. + Gr.

D. - Gr.

83.8

9.27

Armonici

D. + Gr.

D. - Gr.

19


2. 2 MORBIDITATEA - REZULTATELE ACTIVITĂȚII DE SUPRAVEGHERE

2.2.1. MORBIDITATEA ÎNREGISTRATĂ PRIN EXAMENE DE BILANȚ

Prin examenele de bilanţ în cursul anului şcolar 2016-2017 au fost înregistrate 157385 cazuri, reprezentând

o prevalență de moment a afecțiunilor de 26,2% din totalul populaţiei examinate la nivelul ţării cu vârsta

sub 19 ani, cu diferenţe importante în privinţa îmbolnăvirilor, în mediul urban, conform tabelului de mai

jos.

Medii Numar total copii examinati

Copii cu afectiuni

Nr.total %

Urban (40 judete) 496 088 141 767 28.6

Rural (29 judete) 105 498 15 618 14.8

Total tara 601 586 157 385 26.2

Tabel 2. Distribuţia morbidităţii cronice generale în anul şcolar 2016/2017

Sursa: Raport naţional „Evaluarea nivelului de dezvoltare fizică şi a stării de sănătate pe baza examenelor medicale de

bilanţ la copiii şi tinerii din colectivităţile şcolare din mediul urban şi rural - an şcolar 2016-2017”

Dinamica fenomenului, conform datelor colectate de-a lungul anilor, variază între valorile de 26% în 2002

şi 26,2% în 2017 (Fig. 10).

Fig. 10 Dinamica morbidităţii generale a copiilor şi adolescenţilor din colectivităţi, România 2002-2017

Sursa: Raport naţional „Evaluarea nivelului de dezvoltare fizică şi a stării de sănătate pe baza examenelor medicale de

bilanţ la copiii şi tinerii din colectivităţile şcolare din mediul urban şi rural - an şcolar 2016-2017”

Morbiditatea rezultată în urma examinării stării de sănătate a preșcolarilor și elevilor în anul școlar 2016 –

2017 înregistrează mici variațtii atât în mediul urban, cât și în mediul rural. Urmărind evoluția morbidității

pe o perioadă de 15 ani, se observă că valorile acesteia evoluează pe o reprezentare în dinți de fierastrău

începând din 2002 până în prezent pentru ambele medii.

Pentru populația studiată valoarea prevalenței de moment înregistrate de examenele de bilanț în ultimii 11

ani 2007-2017 în mediul urban se situează la 27,84%, iar în mediul rural la 14,5% (Fig. 11).

26

24.6

25.5

23

25.2

22.9

25.6

22.2

25.2

24.1

24.9

24.9

25.3127.3 26.2

0

5

10

15

20

25

30

2002 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

%

20


Fig. 11 Dinamica morbidităţii generale a copiilor şi adolescenţilor din colectivităţi, , urban – rural, România 2007 - 2017



În perioada 2002-2016 se evidenţiază o creştere a procentului subiecților afectati odată cu vârsta pentru

toate categoriile, conform datelor din tabelul de mai jos.

Anul

Prescolari% Cls.I% Cls. IV-a% Cls.aVIII-a% Cls.aXII-a

%

Prevalenta medie

%

2002 17.9 26.3 25.5 28.6 29.8 26.0

2004 12.9 19.2 19.6 25.3 19.5 24.6

2005 13.8 16.8 18.1 25.1 21.1 25.5

2006 14.0 17.3 17.3 23.0 22.5 23.0

2007 13.2 17.0 20.1 22.4 22.5 25.5

2008 14.4 17.6 18.7 21.5 23.6 22.9

2009 16.2 18.3 17.1 21.8 23.5 25.6

2010 14.3 16.1 18.5 20.3 26.1 22.2

2011 16.4 25.0 26.8 28.6 34.7 25.2

2012 15.6 24.0 25.7 28.5 31.7 24.1

2013 15.7 25.4 27.9 29.3 31.5 24.9

2014 16.7 24.9 27.2 31.2 29.8 24.9

2015 16.4 25 27.1 31.2 29.7 25.3

2016 17.2 27.5 29.4 35.1 33.0 27.3

2017 16.1 26.0 29.0 34.3 29.4 26.2

Tabelul 3 Nivelul prevalenţei afecţiunilor cronice la copiii şi tinerii din colectivităţi, România 2002 - 2017



Nivelul prevalenţei de moment pe cauze de îmbolnăvire pentru anul şcolar 2016/2017 la nivelul ţării a

relevat faptul că pe primul loc se situează viciile de refracţie, iar pe locul al doilea – obezitatea de cauză

neendocrină. Următoarele afecțiuni ocupă locuri diferite în funcție de mediul de proveniență al elevilor (Fig.

12).

28.9

26.5

29

24.9

28.326.9

27.9 27.328.1

29.928.6

15.914.7 14.7

12.814.5 14.2 13.6 13.5 13.8

14.6 14.8

10

15

20

25

30

35

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

% Urban

Rural

21


Fig. 12 Nivelul prevalenţei afecţiunilor cronice după mediul de rezidență 2016/2017



Pentru mediul urban:

- Prevalenţa viciilor de refracţie creşte de la preşcolar până la casa a XII-a.

- Prevalenţa obezităţii de cauză neendocrină are aproximativ aceeaşi caracteristică de curbă cu valori

crescătoare de la preşcolar la clasa a XII-a.

- Deformările dobândite ale coloanei vertebrale au o prevalenţă care creşte odată cu vârsta subiecţilor

examinaţi, începând de la clasa a I-a la clasa a XII-a.

Pentru mediul rural:

- prevalenţa viciilor de refracţie creşte de la preşcolar la clasa a VIII-a, vârful curbei înregistrându-se la

această vârstă;

-prevalența obezității de cauză neendocrină înregistrează o curbă crescătoare în trepte, o treapă

cuprinzând două etape de vârstă, de la preșcolar până la clasa a VIII-a.

Analizând datele obţinute prin examenele de bilanţ ale stării de sănătate, se observă că în ceea ce privește

ponderea primelor trei afecțiuni cronice în mediul urban, pe primul loc se situează viciile de refracție cu

25,3%, urmate de obezitatea de cauză neendocrină cu 11,4% și deformările câștigate ale coloanei

vertebrale cu 7,9% (Fig. 13).

0 2 4 6 8

Vicii de refractie

Obezitatea de cauza neendocrina

Deformari castig.CV

Sechele rahitism

Hipotrof.pond.

Hipotrof.stat.

Tulb.de vorbire

Afect.cr.amigdale

Deformari castig.membre

Alte boli de metabolism

Anemii cr.carenta Fe

Intarzieri mintale usoare

Tulb.de comport.si de adaptare

%

Rural

Urban

22


Fig. 13 Ponderea primelor trei afecţiuni cronice la clasele studiate în mediul urban 2016/2017



În ceea ce privește ponderea primelor trei afecțiuni cronice în mediul rural, pe prima poziție se situează la

fel ca în mediul urban viciile de refracție cu 13,1%, urmate în ordine descrescătoare de obezitatea

neendocrină 11,7% și de hipotrofia ponderală 9,2% (Fig. 14).

Fig. 14 Ponderea primelor trei afecţiuni cronice la clasele studiate în mediul rural 2016/2017



Concluzii

Din analiza datelor centralizate pentru întreaga ţară – mediul urban şi rural în anul şcolar 2016/2017 a

rezultat o prevalenţă medie de 26,2%; morbiditatea din mediul urban fiind mult mai mare faţă de cea din

mediul rural (28,6% faţă de 14,8%).

- În mediul urban valoarea prevalenţei de moment a bolilor cronice creşte odată cu vârsta, cea mai mare

valoare fiind înregistrată în clasa a VIII (39,6%).

- În mediul rural valoarea prevalenţei înregistrează o dinamică crescătoare cu cea mai ridicată valoare la

clasa a IV-a (17,4%).

25.3

11.4

7.9

55.4

vicii de refractie

obezitateaneendocrina

deformari castig. alecoloanei vertebrale

altele

13.1

11.7

9.266

vicii de refractie

obezitateaneendocrina

hipotrofia ponderala

altele

23


Pe primul loc în sfera acțiunilor depistate, ca de altfel în toţi anii precedenţi, se află viciile de refracţie,

urmate atât în urban cât și în rural de obezitatea de cauză neendocrină. Locul al treilea pentru mediul urban

este reprezentat de deformaţiile dobândite ale coloanei vertebrale, iar în rural de hipotrofia ponderală.

Trebuie avută în vedere importanţa majoră a efectuării corecte a acestor examene medicale de bilanţ în

vederea depistării din timp a tuturor îmbolnăvirilor şi deficienţelor cu scopul urmăririi permanente şi

tratării corespunzătoare.

Nu trebuie uitat faptul că toate aceste afecţiuni şi deficienţe ale nivelului dezvoltării fizice au un mare

răsunet asupra capacităţii de adaptare la efort a copiilor, deci, cu implicaţii majore asupra procesului

instructiv-educativ şi, mai ales, asupra rezultatelor obţinute de elevi în cadrul acestuia.

Cunoscând influenţa factorilor mediului ambiental asupra stării de sănătate, se vor depista din timp toţi

acei factori care pot genera, favoriza sau agrava aceste deficienţe în vederea ameliorării lor.

Dintre aceştia - cu mare impact asupra stării de sănătate putem aminti:

alimentație necorespunzătoare;

marile şi frecventele deficienţe ale mobilierului şcolar (degradat, necorespunzător vârstei şi mai ales

scopului);

nerespectarea curbei de efort a elevilor la întocmirea programelor şcolare şi la programarea tezelor şi

testelor;

un iluminat artificial total necorespunzător în sălile de clasă, ateliere şi laboratoare;

una dintre cele mai grave deficienţe în sezonul rece este imposibilitatea asigurării temperaturii normale

în interiorul unităților destinate colectivităţilor de copii şi tineri. Corelat cu acest fapt este

nerespectarea corespunzătoare a microclimatului (supraaglomerare în sălile de clasă, lipsa de aerisire şi

ventilaţie, lipsa de curăţenie).

Toţi copiii şi tinerii depistaţi cu afecţiuni cronice trebuie să fie corect dispensarizaţi şi trataţi în scopul

evitării apariţiei complicaţiilor şi sechelelor, în vederea recuperării totale a acestora.

2.2.2 MORBIDITATEA ÎNREGISTRATĂ ÎN CABINETELE MEDICILOR DE FAMILIE

Din datele colectate de către Centrul Național de Statistică și Informatică în Sănătatea Publică din cadrul

Institutului Național de Sănătate Publică București, prin raportările primite din cabinetele de medicină

primară (medicina de familie) în anul 2017 reies următoarele:

Tabel nr 4. Morbiditatea înregistrată în cabinetele de medicină de familie în anul 2017, Sursa: INSP-CNSISP

Morbiditate înregistrată

incidența specifică la 100000 locuitori

Incidențatotal țară

Incidența 0-14 ani

Incidența 0-4 ani

Incidența 5-9 ani

Incidența 10-14 ani

TOTAL 71795.8 75043.2 202482.5 135499.7 111422.1

Bolile infecțioase și parazitare 2552.2 4339.1 11101.0 8954.7 5921.0

Tumori 492.7 55.4 157.2 71.7 102.6

Bolile sângelui, ale organelor

hematopoietice și unele tulburări ale

mecanismului de imunitate

912.8 1143.4 3275.3 1987.3 1595.5

Boli endocrine, de nutriție și metabolism 2804.9 1662.0 4859.4 2514.6 2590.4

Tulburări mintale și de comportament 1178.3 329.5 447.4 778.5 722.9

Bolile sistemului nervos 1595.4 263.1 284.1 431.5 830.1

24


Bolile ochiului și anexelor sale 2633.9 2684.5 6328.9 5098.8 4594.4

Bolile urechii și apofizei mastoide 2321.1 2442.4 6466.7 4522.0 3633.0

Bolile aparatului circulator 4237.5 158.3 307.4 303.4 329.7

Bolile aparatului respirator 26238.4 45736.7 130602.2 82435.2 61340.0

Bolile aparatului digestiv 8718.9 6618.3 16077.9 12117.1 11325.1

Bolile pielii și țesutului celular

subcutanat 3889.6 5170.8 13484.7 8719.0 8713.0

Bolile sistemului osteo-articular, ale

mușchilor, țesutului conjunctiv 6304.4 417.0 355.4 572.3 1512.9

Bolile aparatului genito-urinar 4715.6 1285.9 2382.1 2183.6 3058.1

Sarcina, nașterea și lăuzia 296.5 7.6 0.0 0.0 22.1

Unele afecțiuni a căror origine se

situează în perioada perinatală 387.3 387.3 0.0 0.0 0.0

Malformații congenitale, deformații și

anomalii cromozomiale 58.5 133.9 631.2 117.1 68.0

Simptome, semne și rezultate

anormale ale investigațiilor clinice și de

laborator

1305.5 1471.3 3787.1 2695.7 2317.4

Leziuni traumatice, otrăviri și alte

consecințe ale cauzelor externe 1665.1 1066.9 1547.3 1997.0 2757.5

După cum se poate observa din tabelul de mai sus:

Morbiditatea înregistrată pentru grupa de vârstă 0-4 ani este mai mare decât la grupele de vârstă

5-9 ani și 10-14 ani; excepție fac următoarele grupe de boli: tulburările mintale și de

comportament, bolile sistemului nervos, bolile aparatului circulator, bolile sistemului

osteoarticular, mușchilor și țesutului conjunctiv, leziuni traumatice, otrăviri și alte consecințe ale

cauzelor externe, bolile sistemului osteo-articular, ale muschilor, șesut conjunctiv.

La toate grupele de vârstă, patologia aparatului respirator se situează pe primul loc ca incidență.

Patologiile cele mai frecvente care afectează copiii la toate grupele de vârstă includ boli ale

aparatului digestiv, ale pielii și țesutului subcutanat, boli infecțioase și parazitare precum și boli ale

urechii și apofizei mastoide.

În continuare sunt analizate în ordinea numărului de cazuri noi înregistrate, principalele afecțiuni ale

tabloului morbidității copiilor și tinerilor.

1. ►AFECȚIUNILE APARATULUI RESPIRATOR

Afecțiunile respiratorii sunt cele care domină tabloul morbidității acute a copiilor. În perioda 2014-2017,

bolile aparatului respirator au o ușoară tendință de scădere, afecțiunile declarate la copii 0-19 ani în fiecare

an reprezentând peste 63% din totalul cazurilor noi declarate. În anul 2017, s-au declarat 3247321 cazuri

noi la copii, determinând o rată a incidenței de 78911,2%000 loc., 39% din cazuri declarându-se la 0-4 ani.

25


AN NR. CAZURI NOI TOATE GRUPELE DE VĂRSTA

NR. CAZURI NOI COPII SI TINERI

0-19 0-14 0-4 5-9 10-14 15-19

2013 6114508 3966271 3358788 1411512 1086697 860579 607483

2014 5595562 3562845 3010474 1297698 965942 746834 552371

2015 5790105 3652294 3084570 1303462 1003335 777773 567724

2016 5535644 3558571 3041483 1373892 947573 720018 517088

2017 5140550 3247321 2769526 1281823 842421 645282 477795 Tabel nr. 5 Distribuția cazurilor noi pe grupe de vârstă

Sursa: INSP-CNSISP

Dinamica incidenței afecțiunilor respiratorii este una ușor descendentă pentru toate grupele de vârstă (Fig.

15).

Fig. 15 Distribuția ratei incidenței pe grupe de vârstă

Sursa: INSP-CNSISP

Analiza distribuției pe genuri și medii arată că rata incidenței este ușor crescută la genul feminin și în mediul

urban.

Nr.cazuri noi % din tot Incidenta ‰00

total copii 3247321 100,0 78911,2

din care:

masculin 1599848 49,3 75672,7

feminin 1647475 50,7 82332,9

urban 1716607 52,9 84110,2

rural 1530714 47,1 73795,8 Tabel 6 Structura pe genuri și medii de reședință a cazurilor noi

Sursa: INSP-CNSISP

În profil teritorial, județele cu cea mai mare incidență sunt: Covasna (185901,7%000), Sibiu

(168655,7%000),Timiș (165135,8%000), Sălaj (147899,5%000), Harghita (133762,8%000).

2013 2014 2015 2016 2017

0-4 ani 143250.0 134585.8 136390.3 142705.6 131674.7

5-9 ani 102296.7 90405.3 93914.2 90330.5 82432.4

10-14 ani 80208.8 70363.9 73845.5 68581.6 61309.0

15-19 ani 55758.5 50925.3 52430.2 47915.6 44770.1

0.0

20000.0

40000.0

60000.0

80000.0

100000.0

120000.0

140000.0

160000.0

26


Fig. 16 Distribuția incidenței în anul 2017 pe județe

Sursa: INSP-CNSISP

Și rata mortalitătii prin afecțiuni respiratorii este în ușoară scădere în ultimii cinci ani (tabel 7). În anul 2017

s-au înregistrat 501 decese la copii 0-19 ani (cu rata de 11,3 %000 loc), ponderea cea mai mare fiind la copii

sub 1 an (342 cazuri cu o rată de 165,6%000).

AN Decese Rate mortalitate

0-19 ani 0-1 1-4 5-9 10-14 15-19 0-19 ani 0-1 1-4 5-9 10-14 15-19

2013 581 404 72 27 28 50 12,8 199,9 8,2 2,4 2,5 4,3

2014 593 399 83 29 40 42 13,3 206,8 9,8 2,5 3,5 3,7

2015 570 366 73 39 44 48 12,8 179,6 9,0 3,4 3,9 4,2

2016 543 367 66 39 22 49 12,2 184,4 8,0 3,4 2.0 4,3

2017 501 342 65 22 33 39 11,3 165,6 7,9 2,0 2,9 3,4

Tabel 7 Distribuția deceselor și ratelor de mortalitate pe grupe de vârstă în anul 2017 Sursa: INSP-CNSISP

În profil teritorial, județele în care rata mortalității prin boli ale aparatului respirator la copii este mai

crescută sunt: Ialomița, Tulcea, Sibiu, Caraș-Severin, Botoșani, Covasna (Fig. 17).

Fig. 17 Distribuția ratei mortalității prin boli ale aparatului respirator în anul 2017 la copii

Sursa: INSP-CNSISP

27


2. ►LEZIUNI TRAUMATICE, OTRĂVIRI ȘI ALTE CONSECINȚE ALE CAUZELOR EXTERNE

Accidentele, otrăvirile, intoxicațiile, toate leziunile traumatice, în perioada 2013-2017 au la copii o tendință

de creștere (tabel 8). Astfel în anul 2017 s-au înregistrat 89766 cazuri noi la copii , rata incidenței fiind de

2181%000loc., 33% din cazuri aparținând grupei de vârstă 10-14 ani (29008 cu rata incidenței de 2756,1%000).



0-19 0-14 0-4 5-9 10-14 15-19

2013 297900 73410 51051 9701 15057 26293 22359

2014 276971 67340 46063 8061 13869 24133 21277

2015 279268 71941 50119 8813 15541 25765 21822

2016 289153 78497 54884 10171 16921 27792 23613

2017 326218 89766 64602 15186 20408 29008 25164

Tabel 8 Distribuția cazurilor noi de leziuni traumatice pe grupe de vârstă

Sursa: INSP-CNSISP

Dinamica incidenței leziunilor traumatice este una ascendentă pentru toate grupele de vârstă (Fig 18).

Fig. 18 Distribuția incidenței leziunilor traumatice pe grupe de vârstă

Sursa: INSP-CNSISP

În profil teritorial incidențe crescute se înregistrează în județele: Gorj, Sibiu, Harghita, Covasna (Fig 19).

Fig. 19 Distribuția incidenței leziunilor traumatice în profil teritorial

Sursa: INSP-CNSISP

2013 2014 2015 2016 2017

0-4 ani 984.52 836.02 922.17 1056.46 1559.98

5-9 ani 1417.40 1298.04 1454.67 1613.05 1996.96

10-14 ani 2450.59 2273.72 2446.25 2647.18 2756.09

15-19 ani 2052.25 1961.61 2015.30 2188.08 2357.90

0.00

500.00

1000.00

1500.00

2000.00

2500.00

3000.00

28


Din perspectiva distribuției pe gen și medii se evidențiază ponderea mare a cazurilor la genul masculin și în

mediul rural (tabel 9).


total copii 566 100,0 12,8

din care:

masculin 392 69,3 17,2

feminin 174 30,7 8,1

urban 209 36,9 9,1

rural 357 63,1 16,6 Tabel 9 Structura deceselor prin leziuni traumatice pe genuri și medii în anul 2017

Sursa: INSP-CNSISP

Ratele de mortalitate în perioada 2013-2017 se mențin la valori egale și constant la grupa de vârsta 15-19

ani. În anul 2017, rata de mortalitate este de 12,8‰00, înregistrându-se 566 decese.

Este evident din tabelul de mai sus că rata mortalității este mult mai mare la genul masculin și în special în

mediul rural. Pe județe avem rate de mortalitate mari în Caraș-Severin, Bacău, Sălaj și rate mici în județele

Vâlcea, București, Argeș, Mureș.

► LEZIUNI TRAUMATICE , OTRĂVIRI ȘI ALTE CONSECINȚE ALE CAUZELOR EXTERNE: ACCIDENTELE

DE TRANSPORT

Accidentele de transport în ultimii cinci ani au o tendință de scădere la copii. În anul 2017 s-au înregistrat

3178 cazuri noi cu o rată a incidenței de 77,2%000., ponderea cea mai mare înregistrându-se la copii 10-14

ani (1140 cazuri și o rată incidenței de 108,3%000).



0-19 0-14 0-4 5-9 10-14 15-19

2013 23302 5239 3754 843 1125 1786 1485

2014 15109 3027 2061 398 586 1077 966

2015 18837 4246 2950 493 908 1549 1296

2016 15730 3866 2712 573 795 1344 1154

2017 12413 3178 2224 461 623 1140 954 Tabel 10 Distribuția cazurilor noi de accidente de tarnsport pe grupe de vârstă în 2017

Sursa: INSP-CNSISP

Dinamica incidenței accidentelor de transport este una descendentă pentru toate grupele de vârstă (Fig.

20).

29


Fig. 20 Distribuția incidenței accidentelor de transport pe grupe de vârstă

Sursa: INSP-CNSISP

Se observă o pondere mai mare a cazurilor noi la genul masculin și în mediul rural (tabel 11).

Nr.cazuri noi

% din tot Incidenta ‰00

total copii 3178 100,0 77,2

din care:

masculin 1852 58,3 87,6

feminin 1326 41,7 66,3

urban 1392 43,8 68,2

rural 1786 56,2 86,1 Tabel 11 Structura cazurilor noi de accidente de transport pe genuri și medii în anul 2017

Sursa: INSP-CNSISP

Conform Fig. 21 în județele Bistrița și Giurgiu s-a înregistrat cea mai mare rată a mortalității prin accidente

de transport.

Fig 21 Distribuția mortalității prin accidente de transport pe județe în anul 2017

Sursa: INSP-CNSISP

2013 2014 2015 2016 2017

0-4 ani 85.55 41.28 51.59 59.52 47.36

5-9 ani 105.90 54.85 84.99 75.79 60.96

10-14 ani 166.46 101.47 147.07 128.02 108.31

15-19 ani 136.30 89.06 119.69 106.93 89.39

0.00

20.00

40.00

60.00

80.00

100.00

120.00

140.00

160.00

180.00

30


► LEZIUNI TRAUMATICE , OTRĂVIRI ȘI ALTE CONSECINȚE ALE CAUZELOR EXTERNE: AGRESIUNEA

Analizând cazurile noi prin agresiune în perioada 2013-2017, observăm variații de la un an la altul cu o

scadere semnificativă în ultimul an. În anul 2017 s-au declarat 370 cazuri de agresiuni asupra copiilor,

reprezentând 18,3% din totalul cazurilor de agresiuni declarate. În toată această perioadă se remarcă

conform tabelului de mai jos, un număr crescut de cazuri la grupele de vârstă 10-14 ani și 15-19 ani.



0-19 0-14 0-4 5-9 10-14 15-19

2013 2960 543 352 77 74 201 191

2014 3637 841 539 65 149 325 302

2015 2355 467 270 30 65 175 197

2016 2387 568 357 56 136 175 211

2017 2027 370 202 26 62 114 168 Tabel 12 Distribuția cazurilor de agresiune pe grupe de vârstă

Sursa: INSP-CNSISP

Dinamica incidenței agresiunilor este una descendentă pentru toate grupele de vârstă (Fig. 22).

Fig.22 Distribuția incidenței cazurilor de agresiune pe grupe de vârstă

Sursa: INSP-CNSISP

Din perspectiva distribuției pe medii și genuri se observă o pondere mai mare a cazurilor noi la genul

masculin și în mediul rural (tabel 13).

Nr.cazuri noi

% din tot Incidenta ‰00

total copii 370 100,0 9,0

din care:

masculin 247 66,8 11,7

feminin 123 33,2 6,2

urban 131 35,4 6,4

rural 239 64,6 11,5 Tabel 13 Structura cazurilor noi de agresiune pe genuri și medii în 2017

Sursa: INSP-CNSISP

În profil teritorial județele cu cea mai mare rată a incidenței sunt Bacău (72,5%000), Covasna (44,8%000), Iași

(26,5%000), Brașov(23,2%000).

2013 2014 2015 2016 2017

0-4 ani 7.8 6.7 3.1 5.8 2.7

5-9 ani 7.0 13.9 6.1 13.0 6.1

10-14 ani 18.7 30.6 16.6 16.7 10.8

15-19 ani 17.5 27.8 18.2 19.6 15.7

0.05.0

10.015.020.025.030.035.0

31


Fig. 23 Distribuția incidenței cazurilor de agresiune pe județe

Sursa: INSP-CNSISP

Decesele datorate acestei cauze, în ultimii cinci ani sunt în scădere, astfel în anul 2017 s-au înregistrat 15

cazuri, câte un caz pe județ (tabel 14).



0-19 0-14 0-4 5-9 10-14 15-19 0-19

2013 373 27 15 3 6 2 4 12

2014 363 21 12 5 3 2 2 9

2015 304 19 9 4 1 1 3 10

2016 303 14 10 5 1 2 2 4

2017 272 15 8 0 4 1 3 7 Tabel 14 Distribuția deceselor prin agresiune pe grupe de vârstă

Sursa: INSP-CNSISP

3. ►ANEMIA PRIN CARENȚĂ DE FIER

Cazurile noi prin anemii datorită carenței de fier care s-au declarat în anul 2017 la copii 0-19 ani, au fost de

58351 cu o incidență de 1418.0%000 loc. , ceea ce reprezintă 48.5% din totalul cazurilor declarate.

În perioada 2013-2017 numărul acestor tipuri de anemii este în ușoară scădere la copii 0-19 ani, de la

62109 în 2013 la 58351 în 2017, ele reprezentând în fiecare an în jur de 50% din totalul lor declarat pe țară

(tabel 15).

NR. CAZURI NOI TOATE GRUPELE DE VĂRSTA NR. CAZURI NOI COPII SI TINERI

0-19 0-14 0-4 5-9 10-14 15-19

2013 114794 62109 52481 23541 15596 13344 9628

2014 116514 60240 50765 23181 15446 12138 9475

2015 117467 59534 49627 22499 14977 12151 9907

2016 121833 61298 51623 26005 14063 11555 9675

2017 120301 58351 48464 24444 12787 11233 9887 Tabel 15 Distribuția cazurilor noi de anemii prin carență de fier pe grupe de vârstă

Sursa: INSP-CNSISP

32


Grupa de vârstă cea mai afectată este 0-4 ani, la care incidența se menține ridicată în toată această

perioadă (2389,1 %000 loc. în 2013 la 2511,0 %000 loc. în 2017). Cu cât grupa de vârstă este în creștere, cu atât

incidența scade (Fig. 24), în 2017 având valoarea de 926,4 %000loc la grupa de vârstă 15-19 ani.

Fig. 24 Dinamica incidenței anemiei prin carența de fier pe grupe de vârstă

Sursa: INSP-CNSISP

În anul 2017 distribuția cazurilor și a incidenței pe genuri și medii de reședință la copii 0-19 ani este

prezentată în tabelul 16, constatându-se că incidența este mai mare la genul feminin și la populatia din

mediul urban.


total 58351 100,0 1418,0

din care:

masculin 26551 45,5 1255,9

feminin 31800 54,5 1589,2

urban 33301 57,1 1631,7

rural 25050 42,9 1207,7 Tabel 16 Distribuția cazurilor de anemie prin carență de fier și a incidenței pe genuri și medii de reședință la copii 0-19 în anul

2017

Sursa: INSP-CNSISP

În profil teritorial, județele cu o incidență crescută a anemiei prin carență de fier la copii 0-19 ani în anul

2017, sunt: Maramureș (1681,7%000loc.), Hunedoara (1408,8%000loc.), Mureș (1318,7%000loc.), Alba

(1110,7%000loc.)

2013 2014 2015 2016 2017

0-4 ani 2389.1 2404.1 2354.2 2701.1 2511.0

5-9ani 1468.1 1445.6 1401.9 1340.6 1251.2

10-14ani 1243.7 1143.6 1153.7 1100.6 1067.3

15-19 ani 883.7 873.5 914.9 896.5 926.4

0.0

500.0

1000.0

1500.0

2000.0

2500.0

3000.0

Axi

s Ti

tle

33


Fig. 25 Incidența anemiei prin carență de fier la copii 0-19 ani în anul 2017

Sursa: INSP-CNSISP

În România , în anul 2017 nu s-au înregistrat decese având drept cauză principală anemia prin carență de

fier.

4. ►VICII DE REFRACȚIE ȘI TULBURĂRI DE ACOMODARE

Aceste afecțiuni, la copii , reprezintă peste 33% din totalul cazurilor nou depistate (tabel 17).



0-19 0-14 0-4 5-9 10-14 15-19

2013 37588 12460 9092 1197 3635 4260 3368

2014 36717 12506 9244 1208 3778 4258 3262

2015 39145 13381 9817 1345 3947 4525 3564

2016 38731 13338 10045 1458 4213 4374 3293

2017 39390 13335 10044 1421 4082 4541 3291 Tabel 17 Distribuția cazurilor noi de vicii de refracție pe grupe de vârstă

Sursa: INSP-CNSISP

În anul 2017 incidența prin vicii de refracție și tulburări de acomodare este de 324,05%000loc. (13335 cazuri

declarate), având tendință de creștere la toate grupele de vârstă (Fig. 26).

Fig. 26 Distribuția incidenței viciilor de refracție pe grupe de vârstă

Sursa: INSP-CNSISP

2013 2014 2015 2016 2017

0-4 ani 121.5 125.3 140.7 151.4 146.0

5-9 ani 342.2 353.6 369.4 401.6 399.4

10-14 ani 397.0 401.2 429.6 416.6 431.4

15-19 ani 309.1 300.7 329.1 305.1 308.4

0.050.0

100.0150.0200.0250.0300.0350.0400.0450.0500.0

34


Tabelul 18 evidențiază distribuția pe genuri, medii a numărului cazurilor și a incidenței în anul 2017,

remarcând incidența mult mai crescută la genul feminin și în mediul urban.


total copii 13335 100,0 324,05

din care:

masculin 5765 43,23 272,68

feminin 7570 56,76 378,31

urban 8920 66,89 437,06

rural 4415 33,10 212,85 Tabel 18 Distribuția pe genuri , medii a numărului cazurilor și a incidenței viciilor de refracție în anul 2017

Sursa: INSP-CNSISP

În profil teritorial, județul Sibiu are cea mai mare rată a incidenței ,(880,77%000), urmat de județele Argeș,

Călărași, Iași, Harghita, Tulcea care au valori ale ratei peste 620,00%000loc (Fig. 27).

Fig 27 Distribuția incidenței viciilor de refracție pe județe la copii 0-19 ani în anul 2017

Sursa: INSP-CNSISP

5. ►ASTMUL

În ultimii cinci ani, astmul la copii are o tendință de scădere, astfel în anul 2017 s-au depistat 7916 cazuri

noi (cu o rată a incidenței de 192,4%000 loc.), majoritatea cazurilor fiind la copii 0-4 ani (2874 cu o incidență

de 295,2%000loc) tabel 19.



0-19 0-14 0-4 5-9 10-14 15-19

2013 27725 9773 8634 3729 3164 1741 1139

2014 29994 10265 9027 3798 3416 1813 1238

2015 31868 9852 8548 3503 3297 1748 1304

2016 29638 9059 7910 3187 2922 1801 1149

2017 28721 7916 6759 2874 2270 1615 1157 Tabel 19 Distribuția cazurilor de astm pe grupe de vârstă

Sursa: INSP-CNSISP

35


Din totalul cazurilor noi de astm pe țară, 27,6% au fost declarate la copiii 0-19 ani.

Pe grupe de vârstă s-a înregistrat o tendință de scădere între 2013 și 2017, scăderea fiind mai accentuată la

grupele de vârstă 0-4 și 5-9 ani (Fig. 28).

Fig. 28 Distribuția incidenței prin astm pe grupe de vârstă

Sursa: INSP-CNSISP

Analizând distribuția cazurilor de astm după mediul de rezidență, se constată o frecvență și o incidență

mult mai mare în urban, față de rural, iar genul masculin deține ponderea față de feminin, aspecte

evidențiate în tabelul 20.


total copii 7916 100,0 192,4

din care:

masculin 4495 56,8 212,6

feminin 3421 43,2 171,0

urban 5097 64,4 249,7

rural 2819 35,6 135,9 Tabel 20 Distribuția cazurilor de astm după gen și mediul de rezidență

Sursa: INSP-CNSISP

Județele cu rata incidenței cea mai mare sunt: Prahova (430,8%000), Hunedoara (425,8%000), Harghita

(416,0%000) și Vâlcea (382,6%000) și județele cu cea mai scăzută rată sunt: Ialomița(33,1%000), Vaslui

(41,9%000), Constanța (47,6%000), Sibiu (48,7%000) (Fig. 29).

2013 2014 2015 2016 2017

0-4 ani 378.44 393.90 366.54 331.03 295.23

5-9 ani 297.84 319.71 308.61 278.55 222.12

10-14 ani 162.27 170.81 165.96 171.54 153.44

15-19 ani 104.54 114.14 120.43 106.47 108.41

0.00

50.00

100.00

150.00

200.00

250.00

300.00

350.00

400.00

450.00

36


Fig. 29 Distribuția ratei incidenței astmului la copii 0-19 ani în anul 2017

Sursa: INSP-CNSISP

S-au înregistrat puține cazuri de decese în ultimii cinci ani, astfel în anul 2017 au existat 3 decese, unul la

grupa 0-4 ani și două la 15-19 ani, câte un caz în județele Caraș –Severin, Ialomița, Iași.

6. ►OBEZITATEA

Numărul cazurilor noi de obezitate diagnosticată înregistrate în anul 2017 la copii, este de 7694 cu rata

incidenței 187,0%000 loc. și reprezintă 18,7% din totalul pe țară (tabel 21).



0-19 0-14 0-4 5-9 10-14 15-19

2013 69403 8581 5848 543 2005 3300 2733

2014 52868 7566 5234 481 1823 2930 2332

2015 53169 7402 5099 449 1726 2924 2303

2016 43821 7799 5629 545 1944 3140 2170

2017 41140 7694 5542 570 1989 2983 2152 Tabel 21 Distribuția cazurlior noi de obezitate pe grupe de vârstă

Sursa: INSP-CNSISP

Dinamica incidenței prin obezitate la copii 0-19 ani pentru perioada 2013-2017 este relativ staționară, cu

creșteri pentru grupa de vârstă 5-9 ani. În perioada 2013-2017, incidența prin obezitate la copii 0-19 ani se

menține la valori apropiate (203,8 %0000 loc. în 2013 la 187,0 %000 în 2017), grupele de vârstă mai

afectate fiind 10-14 ani și 15-19 ani (Fig. 30).

37


Fig. 30 Dinamica incidenței prin obezitate la copii 0-19 ani

Sursa: INSP-CNSISP

Distribuția pe genuri și medii a numărului cazurilor și a incidenței în anul 2017 este prezentată în tabelul

22. Remarcăm incidența mai crescută la genul feminin și mult mai crescută în mediul urban (229,1%000loc.)

față de rural (145,5%000 loc.).


total copii 7694 100,0 187,0

din care:

masculin 3812 49,5 180,3

feminin 3882 50,5 194,0

urban 4675 60,8 229,1

rural 3019 39,2 145,5 Tabel 22 Distribuția incidenței prin obezitate în funcție de gen și mediu

Sursa: INSP-CNSISP

Județele în care incidența prin obezitate este cea mai crescută sunt: Timiș (667,9%000 loc.), Argeș

(363,1%000loc.), Alba (338,4%000 loc.), Hunedoara (323,4%000 loc.) și Ilfov (310,2%000 loc.) Fig. 31.

Nu s-au înregistrat decese având drept cauză principală obezitatea.

Fig. 31 Distribuția incidenței prin obezitate în profil teritorial

Sursa: INSP-CNSISP

2013 2014 2015 2016 2017

0-4 ani 55.1 49.9 47.0 56.6 58.6

5-9 ani 188.7 170.6 161.6 185.3 194.6

10-14 ani 307.6 276.1 277.6 299.1 283.4

15-19 ani 250.9 215.0 212.7 201.1 201.6

55.1 49.9 47.0 56.6 58.6

188.7170.6 161.6

185.3 194.6

307.6276.1 277.6

299.1283.4

250.9

215.0 212.7 201.1 201.6

0.0

50.0

100.0

150.0

200.0

250.0

300.0

350.0

38


7. ►MALNUTRIȚIA

În anul 2017 s-au declarat de către medicii de familie 3010 cazuri noi la copii 0-19 ani care suferă din cauza

malnutriției, cu o incidență de 73.1%000loc. , reprezentând 80,2% din totalul cazurilor declarate pentru

toate grupele de vârstă, pe țară.

În perioada 2013-2017, malnutriția la copii are un trend descendent, de la 3623 cazuri în 2013 (cu o

incidență de 86,1%000loc.) la 3010 cazuri în 2017 (incidența fiind 73,1%000loc.) (tabel 23).

AN NR. CAZURI NOI

TOATE GRUPELE DE VARSTA


0-19 0-14 0-4 5-9 10-14 15-19

2013 4969 3623 3444 2422 645 377 179

2014 4467 3508 3350 2387 631 332 158

2015 4402 3296 3122 2117 686 319 174

2016 3901 3175 3038 2101 595 342 137

2017 3752 3010 2846 1977 579 290 164 Tabel 23 Distribuția cazurilor noi de malnutriție pe grupe de vârstă

Sursa: INSP-CNSISP

Fig. 32 Dinamica incidenței privind malnutriția la copiii 0-19 ani pe grupe vârstă

Sursa: INSP-CNSISP

În toți anii, grupa de vărstă 0-4 ani reprezintă în medie peste 65% din totalul cazurilor declarate la copii ,

incidența scăzând pe măsura ce cresc grupele de vârstă (Fig. 32). În anul 2017, analizând distribuția

cazurilor de malnutriție pe genuri și medii de rezidență ( prezentată în tabelul 24), constatăm incidența

mult mai crescută la genul feminin (82,3%000loc.) în comparație cu genul masculin (64,5%000loc.) și valori mai

crescute ale incidenței în mediul rural (77,2%000loc.) față de urban (69,0%000loc).


total copii 3010 100,0 73,1

din care:

masculin 1364 45,3 64,5

feminin 1646 54,7 82,3

urban 1409 46,8 69,0

rural 1601 53,2 77,2 Tabel 24 Distribuția cazurilor de malnutriție pe genuri și medii de rezidență

Sursa: INSP-CNSISP

2013 2014 2015 2016 2017

0-4 ani 245.8 247.6 221.5 218.2 203.1

5-9ani 60.7 59.1 64.2 56.7 56.7

10-14ani 35.1 31.3 30.3 32.6 27.6

15-19 ani 16.4 14.6 16.1 12.7 15.4

0.0

50.0

100.0

150.0

200.0

250.0

300.0

Axi

s Ti

tle

39


Județele în care incidența prin malnutriție prezintă valori crescute în anul 2017, sunt: Giurgiu

(444,3%000loc.), Neamț (296,8%000loc.), Iași (143,1%000loc), Suceava (131,6%000 loc.) Fig. 33.

Fig. 33 Incidența prin malnutriție la copiii 0-19 ani în anul 2017

Sursa: INSP-CNSISP

Nu s-a înregistrat niciun deces prin malnutriție.

8. ►CIFOZA ȘI LORDOZA

Perioada 2013-2017 numărul cazurilor noi declarate au valori apropiate.



0-19 0-14 0-4 5-9 10-14 15-19

2013 5025 2556 1452 22 293 1137 1104

2014 5072 2543 1559 26 324 1209 984

2015 4750 2410 1386 27 368 991 1024

2016 5054 2482 1502 33 390 1078 980

2017 4995 2356 1443 30 350 1063 913 Tabel 25 Distribuția cazurilor noi de cifoza și lordoza pe grupe de vârstă

Sursa: INSP-CNSISP

În anul 2017 s-au înregistrat 2356 cazuri noi (incidența fiind de 57,25%000 ), evidențiându-se grupa 10-14 ani

(1063 cazuri cu o rată a incidenței de 101,0%000) și 15-19ani (913 cazuri cu o rată de 85,5%000) tabel 25 și Fig.

34.

Fig. 34 Distribuția cazurilor noi de cifoza și lordoza pe grupe de vârstă

Sursa: INSP-CNSISP

2013 2014 2015 2016 2017

0-4 ani 2.23 2.70 2.83 3.43 3.08

5-9 ani 27.58 30.32 34.45 37.18 34.25

10-14 ani 105.97 113.91 94.09 102.68 101.00

15-19 ani 101.33 90.72 94.57 90.81 85.55

0.00

20.00

40.00

60.00

80.00

100.00

120.00

40


Pe grupe de vârstă tendința a fost relativ staționară între 2013 și 2017 (Fig 34).


total copii 2356 100,0 57.25

din care:

masculin 1046 44,39 49,48

feminin 1310 55,60 65,47

urban 1657 70,33 81,19

rural 699 29,66 33,70 Tabel 26 Structura cazurilor de cifoza si lordoza pe genuri și mediu de reședință

Sursa: INSP-CNSISP

Cazurile declarate la copii 0-19 ani cu reședința în mediul urban, sunt de două ori și jumătate mai multe

decât în mediul rural, iar pe genuri, cel feminin deține ponderea mai mare (tabel 26).

Fig. 35 Distribuția incidenței cifozei și lordozei în anul 2017 pe județe

Sursa: INSP-CNSISP

Se evidențiază o incidență crescută a cifozei și lordozei în județele Argeș (204,7%000) și Sălaj (199,0%000) Fig.

35.

9. ►DIABETUL ZAHARAT

Diabetul zaharat are o tendință de creștere, în 2017 cu ușoară scădere, astfel s-au declarat 798 cazuri noi cu

o rată a incidenței de 19,4%000loc (tabel 27).



0-19 0-14 0-4 5-9 10-14 15-19

2013 67409 442 271 50 95 126 171

2014 68807 543 352 63 116 173 191

2015 73740 625 409 61 156 192 216

2016 77339 839 577 90 201 286 262

2017 73045 798 527 75 190 262 271 Tabel 27 Distribuția cazurilor noi de diabet zaharat pe grupe de vârstă în anul 2017

Sursa: INSP-CNSISP

41


Dinamica incidenței relevă o ușoară creștere urmată de scădere pentru toate grupele de vârstă (Fig. 36).

Fig. 36 Distribuția incidenței diabetului pe grupe de vârstă

Sursa: INSP-CNSISP

În profil teritorial, județele cu o rată crescută a incidenței sunt: Constanța și Călărași (Fig. 37).

Fig. 37 Distribuția incidenței diabetului în profil teritorial în 2017

Sursa: INSP-CNSISP

În anul 2017 s- a constatat un singur deces la copii și acesta în județul Iași.

10. ►TUMORILE MALIGNE

În anul 2017, medicii de familie au declarat 476 cazuri noi de îmbolnăvire prin tumori maligne la copii (0-19

ani), cu o incidență de 11,6 %000 pop. 0-19 ani, ceea ce reprezintă 1% din totalul cazurilor noi declarate pe

țară (tabel 28).



0-19 0-14 0-4 5-9 10-14 15-19

2013 50192 650 489 153 178 158 161

2014 52355 834 596 229 180 187 238

2015 48557 794 584 296 163 125 210

2016 49098 610 444 142 148 154 166

2017 48241 476 330 120 122 88 146 Tabel 28 Distribuția cazurilor noi de tumori maligne pe grupe de vârstă

Sursa: INSP-CNSISP

2013 2014 2015 2016 2017

0-4 ani 5.1 6.5 6.4 9.3 7.7

5-9 ani 8.9 10.9 14.6 19.2 18.6

10-14 ani 11.7 16.3 18.2 27.2 24.9

15-19 ani 15.7 17.6 19.9 24.3 25.4

0.0

5.0

10.0

15.0

20.0

25.0

30.0

42


Atât numărul de cazuri cât și incidența în perioada 2013-2017, ponderea cea mai mare o prezintă grupa de

vârstă 15-19 ani, excepție făcând anul 2015 la grupa de vârstă 0-4 ani.

Dinamica incidenței tumorilor maligne este una descendentă pentru toate grupele de vârstă (Fig. 38).

Fig. 38 Dinamica incidenței prin tumori maligne pe grupe de vârstă

Sursa: INSP-CNSISP

Analizând datele raportate în anul 2017 constatăm o frecvență mai mare la genul masculin (275 cazuri, cu o

incidență de 13.0%000) față de genul feminin (201 cazuri cu incidența de 10.0%000), iar pe medii ponderea

cazurilor este în urban (280 cazuri cu incidența de 13,7%000loc.) față de rural (197cazuri cu 9.4%000loc).

Județele cu cea mai ridicată incidență sunt: Brăila (43.6%000 loc.), Alba (35%000 loc.), Hunedoara (29.6%000

loc.), Timiș (cu 26,6%000 loc) Fig. 39.

Fig. 39 Incidența prin tumori maligne la copii 0-19 ani în profil teritorial în anul 2017

Sursa: INSP-CNSISP

Mortalitatea prin tumori maligne în ultimii 5 ani se menține în general la același nivel (3.4%000pop.) atât per

total cât și pe fiecare grupă de vârstă (tabel 29).



0-19 0-14 0-4 5-9 10-14 15-19

2013 49477 184 137 46 47 44 47

2014 50357 150 108 40 29 39 42

2015 51105 169 112 41 44 27 57

2016 51531 146 98 33 33 32 48

2017 51534 151 105 35 32 38 46 Tabel 29 Distribuția deceselor prin tumori maligne pe grupe de vârstă în perioada 2013-2017

Sursa: INSP-CNSISP

2013 2014 2015 2016 2017

0-4 ani 15.5 23.7 31.0 14.7 12.3

5-9ani 16.8 16.8 15.3 14.1 11.9

10-14ani 14.7 17.6 11.9 14.7 8.4

15-19 ani 14.8 21.9 19.4 15.4 13.7

0.0

5.0

10.0

15.0

20.0

25.0

30.0

35.0

43


În anul 2017 s-au înregistrat 151 decese cu o rată de 3.4%000 loc., ratele având valori sensibil egale pe grupe

de vârstă, ușor crescute la 15-19 ani (4.0%000loc.) (Fig. 40). Pe genuri, ratele de mortalitate sunt mai mari la

masculin (3.9%000loc.) decât la feminin (2,9%000loc,), iar pe medii au valori apropiate (urban 3,1%000, rural

3,7%000loc.).

Fig. 40 Mortalitatea la copii prin tumori maligne pe grupe de vârstă în perioada 2013-2017

Sursa: INSP-CNSISP

Județul cu cea mai mare rată de mortalitate este Sibiu (9,3%000loc.) urmate de județele Tulcea și Covasna

(8,4%000 și 8,1%000 loc.) iar județele Caraș-Severin și Giurgiu cu ratele cele mai mici Fig. 41.

Fig. 41 Mortalitatea la copii 0-19 ani prin tumori maligne pe județe în anul 2017

Sursa: INSP-CNSISP

11. ►TULBURĂRI MENTALE ȘI DE COMPORTAMENT LEGATE DE CONSUMUL DE TUTUN

Sunt puține cazuri de boală declarate datorită dependenței consumului de tutun în toată perioada studiată.

Astfel în anul 2017 s-au declarat 6 cazuri, 1 caz la grupa de vârstă 10-14 ani și 5 cazuri la 15-19 ani. Pe medii

s-au înregistrat câte trei cazuri în fiecare, iar pe genuri, 5 cazuri la masculin și un caz la feminin. Județele în

care s-au declarat cazuri sunt Gorj (2cazuri), Hunedoara, Iași, Suceava, București câte un caz (tabel 30).

2013 2014 2015 2016 2017

1-4 ani 4.2 3.8 4.0 3.2 3.4

5-9 ani 4.1 2.5 3.8 2.9 2.9

10-14 ani 3.9 3.5 2.4 2.8 3.3

15-19 ani 4.0 3.7 4.9 4.2 4.0

0.0

1.0

2.0

3.0

4.0

5.0

6.0

44




0-19 0-14 0-4 5-9 10-14 15-19

2013 185 6 2 0 1 1 4

2014 137 2 1 0 0 1 1

2015 219 3 1 0 0 1 2

2016 146 5 0 0 0 0 5

2017 143 6 1 0 0 1 5 Tabel 30 Distribuția tulburărilor datorate dependenței consumului de tutun pe grupe de vârstă

Sursa: INSP-CNSISP

12. ►TULBURĂRI MENTALE ȘI DE COMPORTAMENT DATORITĂ CONSUMULUI DE ALCOOL

În anul 2017 s-au declarat 18 cazuri de îmbolnăviri la copii 0-19 ani, majoritatea lor fiind la 10-14 și 15-19

ani. S-au înregistrat 13 cazuri la genul masculin și 5 cazuri la feminin , în rural 10 cazuri și în urban 8 cazuri.

În perioada 2013-2017 numărul cazurilor este în scădere, remarcând totuși creșterea numărului de cazuri la

grupa de vârstă 10-14 ani, și scăderea la grupa de vârstă 15-19 ani.



0-19 0-14 0-4 5-9 10-14 15-19

2013 3215 33 6 2 0 4 27

2014 3448 27 8 0 3 5 19

2015 3000 17 5 0 3 2 12

2016 3179 23 11 3 5 3 12

2017 3197 18 10 1 1 8 8 Tabel 31 Distribuția cazurilor noi de tulburări datorate consumului de alcool pe grupe de vârstă

Sursa: INSP-CNSISP

Fig. 42 Distribuția incidenței tulburărilor datorate consumului de alcool la copii 0-19 ani

Sursa: INSP-CNSISP

Nu s-au declarat decese datorită acestei cauze de boală.

13. ►TULBURĂRI MENTALE ȘI DE COMPORTAMENT LEGATE DE CONSUMUL SUBSTANȚELOR

PSIHO-ACTIVE

Afecțiunile declarate legate de consumul de substanțelor psiho-active, au fost în anul 2017 la copii 0-19

ani de 66 cazuri (cu rata de 1,6%000 loc.), grupa de vârstă 15-19 ani având cea mai mare rată a incidenței

2013 2014 2015 2016 2017

0-4 ani 0.2 0.0 0.0 0.3 0.1

5-9 ani 0.0 0.3 0.3 0.5 0.1

10-14 ani 0.4 0.5 0.2 0.3 0.8

15-19 ani 2.5 1.8 1.1 1.1 0.7

0.0

0.5

1.0

1.5

2.0

2.5

3.0

45


(4,1%000 loc.) urmată de 10-14 ani (1,7%000 loc). La genul masculin s-au înregistrat 40 cazuri (1,9%000 loc), iar la

genul feminin 26 cazuri (1,0%000), în mediul urban rata incidenței fiind de 2,2%000 loc. față de rural 1.0%000

loc.

Tabelul 32 prezintă distribuția tulburărilor mentale legate de consumul substanțelor psiho-active pe grupe

de vârstă în perioada 2013-2017.



0-19 0-14 0-4 5-9 10-14 15-19

2013 369 41 20 4 1 15 21

2014 374 66 25 3 5 17 41

2015 489 69 30 5 4 21 39

2016 388 78 44 12 11 21 34

2017 284 66 22 4 0 18 44 Tabelul 32 Distribuția tulbur[rilor mentale legate de consumul substanțelor psiho-active pe grupe de vârstă în perioada 2013-

2017

Sursa: INSP-CNSISP

Fig. 43 Distribuția incidenței tulburărilor mentale legate de consumul substanțelor psiho-active pe grupe de vârstă

Sursa: INSP-CNSISP

Cu rata incidenței crescută sunt județele Timiș (12,92%000), Sălaj (6,15%000), Caraș-Severin (5,47%000),

Călarași (4,58%000) și Dolj (3,21%000).

În perioada 2013-2017, la copii 0-19 ani nu s-a înregistrat niciun caz de deces.

2013 2014 2015 2016 2017

0-4 ani 0.4 0.3 0.5 1.2 0.4

5-9 ani 0.1 0.5 0.4 1.0 0.0

10-14 ani 1.4 1.6 2.0 2.0 1.7

15-19 ani 1.9 3.8 3.6 3.2 4.1

0.0

0.5

1.0

1.5

2.0

2.5

3.0

3.5

4.0

4.5

46


2.2.3 EVALUAREA MORBIDITĂŢII CRONICE PRIN DISPENSARIZARE ÎN COLECTIVITĂŢILE DE COPII ŞI TINERI

Dispensarizarea are ca obiectiv prevenirea, combaterea şi recuperarea bolilor cronice prin supravegherea

medicală organizată a unor categorii de indivizi sănătoşi sau bolnavi şi aplicarea măsurilor medico-sociale

corespunzătoare; este o metodă de prevenire, combatere şi recuperare, fiind aşadar un instrument de lucru

valoros pentru sănătatea publică. Dispensarizarea este o metodă complexă de organizare a ocrotirii

sănătăţii în cadrul instituţiilor curativ-profilactice, care prevede supravegherea activă a sănătăţii a unor

grupe de oameni, după particularităţile lor fiziologice (copii de toate vârstele, adolescenţi, femei gravide) şi

a persoanelor cu anumite afecţiuni (ulcer gastroduodenal, tuberculoză, boli cardiovasculare, oncologice,

venerice, psihice etc). Se realizează prin diagnosticarea activă şi precoce a bolilor cronice sau cu potenţial

de cronicizare, prin studierea şi înlăturarea cauzelor care contribuie la apariţia şi răspândirea lor şi prin

luarea unor anumite măsuri sociale, curativ-profilactice şi sanitar-igienice. Are drept scop păstrarea şi

întărirea sănătăţii populaţiei, creşterea longevităţii şi a calităţii vieţii, studierea profundă a legăturii dintre

modificările patologice apărute şi mediul înconjurător, în special a factorilor sociali.

Descrierea morbidităţii cronice prin boli dispensarizabile în colectivităţile de copii şi tineri se face prin

calcularea prevalenţei pe an şcolar la nivelul cabinetelor medicale şcolare.

Dinamica raportărilor primite anual de la nivelul DSP-urilor, înregistrează o creștere în intervalul 2006-2017

de la un număr de 38 județe în anul 2006 la 40 în anul 2017, excepție făcând anii 2009 cu 22 și 2010 cu 24

de județe. În anul şcolar 2016-2017: s-au primit raportări de la 39 de judeţe şi Municipiul București, deci 40

de raportări (Fig. 44).

Fig. 44 Dinamica numărului de județe care au raport în perioada 2006-2017

Sursa: Raport naţional “Evaluarea morbidităţii cronice prin dispensarizare în colectivităţile de copii şi tineri – an şcolar 2016-2017”

Din datele înregistrate, prevalenţa bolilor cronice la nivel naţional pentru copiii cu vârste cuprinse între 0 şi 19 ani,

aflaţi în evidenţa cabinetelor medicale şcolare este de 15,86% (faţă de 16,46% în anul 2016); cea mai scăzută

valoare s-a înregistrat în judeţul Caraș Severin – 2,84%, iar cea mai ridicată valoare s-a înregistrat în Timiș 47,72%

(Fig. 45).

38

3230

2224

35 3634

3835 35

40

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

nr.abs.judete

47


Fig. 45 Prevalenţa medie a bolilor cronice dispensarizate în

cabinetele medicale şcolare în anul şcolar 2016-2017, pe judeţe

şi pe ţară

Sursa: Raport naţional “Evaluarea morbidităţii cronice prin

dispensarizare în colectivităţile de copii şi tineri – an şcolar 2016-

2017”

Fig. 46 Structura morbidităţii cronice dispensarizate-top 10 boli

cronice

Sursa: Raport naţional “Evaluarea morbidităţii cronice prin

dispensarizare în colectivităţile de copii şi tineri – an şcolar 2016-

2017”

Ponderea primelor 10 boli cronice reprezintă 71,89% din totalul cazurilor de boală, comparativ cu celelalte

53 de boli cronice înregistrate, care reprezintă doar 28,11% din numărul total de cazuri (Fig. 46).

13.3715.25

13.1815.7816.116.47

11.568.95

24.869.16

5.842.84

33.211.5913.61

3.2722.52

21.028.65

16.9114.61

13.2930.74

15.4111.94

16.4427.8

15.816.49

16.212.8

17.6721.6

4.695.2

47.727.66

11.717.02

5.8715.86

0 20 40 60

AlbaArgesBacauBihor

BistritaBotosani

BrasovBraila

BucurestiBuzau

CalarasiCaras Severin

ClujConstanta

DambovitaDolj

GalatiGiurgiu

GorjHarghita

HunedoaraIalomita

IasiIlfov

MaramuresMehedinti

MuresNeamt

OltPrahova

SalajSatu Mare

SibiuSuceava

TeleormanTimis

TulceaVaslui

ValceaVrancea

Prevalenta pe tara

%%

29.73%

28.11%

10.45%

9.56%4.30%

3.51%3.38%

3.05%2.82%

2.65%

2.38%

vicii refractie

alte boli cronice

obezitate neendocrina

vicii de postura

astm bronsic

tulburari de vorbire

hipotrofie ponderala manifesta

retard psihic si intelect de limita

spasmofilie

tulburari nevrotice si de comportament

alte boli cronice ale ap. locomotor

48


RAPORT NAŢIONAL DE SĂNĂTATE A COPIILOR ŞI TINERILOR DIN ROMÂNIA 2017

În ceea ce privește prevalenţa primelor zece boli cronice dispensarizate în anul şcolar 2016-2017, ilustrată

în figura următoare, se poate observa că viciile de refracție ocupă prima poziție cu 4,71% , urmate de

obezitatea neendocrină 1,65% și viicile de postură cu 1,51% , celelalte boli înregistrând valori ale

prevalenței sub 1% (Fig. 47).

Fig. 47 Prevalenţa primelor 10 boli cronice dispensarizate în cabinetele medicale şcolare în anul şcolar 2016-2017


Analiza prevalenţei bolilor cronice dispensarizate în cabinetele medicale şcolare în anul şcolar 2016-2017 pe

cicluri de învăţământ arată că, cea mai ridicată valoare se înregistrează la elevii din ciclul gimnazial – 20,03%

(Fig. 48).

Fig. 48 Prevalenţa bolilor cronice dispensarizate în cabinetele medicale şcolare în anul şcolar 2016-2017, pe cicluri de învăţământ


Valorile mici înregistrate la copiii din creşe pot fi interpretate şi prin prisma unei supravegheri medicale

deficitare a colectivităţilor de copii cu vârstă mică; aceşti copii sunt în grija medicilor de familie iar medicii

care se ocupă de colectivităţile de copii (medicii şcolari) nu deţin date privind morbiditatea prin boli cronice

la aceste grupe de vârstă. Aceste date se pot obţine doar printr-o foarte bună colaborare între medicii de

familie, medicii şcolari şi Direcţia de Sănătate Publică Judeţeană. Absenţa datelor reprezintă un factor de

4.71

1.65

1.51

0.68

0.55

0.53

0.48

0.44

0.42

0.37

0 1 2 3 4 5

vicii refractie

obezitate neendocrina

vicii de postura

astm bronsic

tulburari de vorbire

hipotrofie ponderala manifesta

retard psihic si intelect de limita

spasmofilie

tulburari nevrotice si de comportament

alte boli cronice ale ap. locomotor

2.77

9.62

16.75

20.03

16.72

0

5

10

15

20

25

cresa gradinita cl.I-IV cl. V-VIII cl.IX-XII%

49



eroare în calcularea prevalenţei medii pe ţară: un alt factor de eroare este reprezentat şi de populaţia de

referinţă care nu a fost raportată corect şi complet în toate judeţele analizate. De asemenea, nu trebuie

uitat faptul că foarte mulţi copii de vârstă mică nu sunt cuprinşi în colectivităţi (creşe şi grădiniţe de stat).

În concluzie, din raportările primite de la cabinetele medicale şcolare în ultimii ani reiese că prevalenţa

bolilor cronice dispensarizabile la copii şi tineri se menţine ridicată. Dispensarizarea corect întocmită nu se

poate realiza decât printr-o strânsă colaborare interdisciplinară, cu implicarea medicilor de familie, a

medicilor şcolari, a pediatrilor şi, nu în ultimul rând, a specialiştilor în igiena copiilor şi tinerilor, cărora le

revine sarcina de a colecta, centraliza şi prelucra datele din teritoriu pentru o descriere generală a

fenomenului şi pentru elaborarea de programe profilactice care să asigure îmbunătățirea stării de sănătate

a populaţiei infantile.

2.2.4 MORBIDITATEA ÎNREGISTRATĂ PRIN TRIAJUL EPIDEMIOLOGIC ÎN

COLECTIVITĂȚILE DE COPII ŞI TINERI

Triajul epidemiologic este o metodă activă de supraveghere a stării de sănătate practicată în colectivităţile de copii şi adolescenţi. Triajul epidemiologic se efectuează prin: anamneză succintă, examen clinic al cavităţii buco-faringiene, examen clinic al tegumentelor şi mucoaselor de către medici şi cadre medii. Identificarea potenţialului epidemiologic din creşe, grădiniţe, centre de plasament, şcoli generale, licee, în cadrul efectuării triajului epidemiologic arată orientarea profilactică a acţiunilor medico-sanitare şi social economice privind ocrotirea sănătăţii populaţiei. Triajul epidemiologic efectuat la începutul acestui an şcolar 2016-2017 ,“triajul după vacanţa de vară” a cuprins un număr de copii şi adolescenţi 2 196 815 (reprezentand o acoperire de 89,5% din numarul de inscrisi), din care 584 596 din mediul rural şi 1 612 219 din mediul urban. Numărul de copii examinaţi în cadrul triajului epidemiologic a variat, de la un număr de 928.923 de copii examinaţi prin examenul de triaj în anul şcolar 2007/2008, s-a ajuns la un număr de 2 196 815 copii examinaţi în anul şcolar 2016/2017 (Fig. 49).

Fig. 49 Dinamica numărului copiilor şi adolescenţilor examinaţi în ultimii ani şcolari

Sursa: Raport naţional “Supravegherea stării de sănătate a copiilor după vacanţe prin triaj epidemiologic-an şcolar 2016-2017”

Din totalul copiilor examinaţi, au fost diagnosticaţi cu boli infecto-contagioase şi parazitare un număr de 22607, înregistrându-se o prevalenţă a de moment a bolilor infecto-contagioase şi parazitare de 1,029% (Fig. 50).

928.923

1.050.183

1.563.9732.162.786

2.280.8612.417.518

2.324.844 2.260.8852196815

0

500000

1000000

1500000

2000000

2500000

3000000

2008/2009 2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013 2013/2014 2014/2015 2015/2016 2016/2017

Nr.

An scolar

50



Fig. 50 Dinamica prevalenţei de moment a bolilor transmisibile în ultimii ani şcolari


Prevalenţa de moment a bolilor transmisibile în unităţile de învăţământ situează pe primul loc anginele 0,489% (din care 0,003% angine cu streptococ B hemolitic), urmate de pediculoză 0,371%, micoze 0,058%, scabie 0,009% si boala diareică acută 0,003%, hepatita acuta virala 0,002% si varicela 0,001%. (Fig. 51).

Fig. 51 Prevalenţele de moment ale bolilor transmisibile diagnosticate la începutul anului şcolar 2016-2017


În condiţii epidemiologice sezoniere, patologia este dominată de infecţiile acute ale căilor respiratorii superioare, întâlnite, de fapt, la toate vârstele (Fig. 52).

Fig. 52 Prevalenţa de moment a principalelor afecţiuni diagnosticate pe tipuri de colectivităţi la începutul anului şcolar 2016-

2017 Sursa: Raport naţional “Supravegherea stării de sănătate a copiilor după vacanţe prin triaj epidemiologic-an şcolar 2016-2017”

1.48

0.63 0.46

1.18 1.12 1.13 1.15 1.09 1.03

-

0.50

1.00

1.50

2.00

2008/2009 2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013 2013/2014 2014/2015 2015/2016 2016/2017

%

ani scolari

0.489

0.371

0.058

0.009

0.003

0.003

0.002

0.001

0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6

Angine

Pediculoza

Micoze

Scabie

BDA

Angine strept. β hemol.

HAV

Varicela

%

0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5

Crese

Centre de plasament

Gradinite

Scoli

Licee

Scoli prof

Angine Pediculoza Micoze Scabie Angine cu SH BDA HAV

51



În dinamică, în ultimii ani, cazurile de angină depistate la triajul de la începutul anului sunt cu valori între 0,31% și 0,63%. (Fig. 53).

Fig. 53 Angina-prevalenţe de moment în ultimii ani şcolari


Depistarea cu ocazia triajului a anginelor cu SβH+, în ultimii ani a înregistrat oscilaţii mari de la 0,001 la 0,03% (datorate, probabil, şi dificultăţilor obiective privind recoltarea exudatelor faringiene la copiii cu angine prezumtiv streptococice). Dificultăţile de depistare sunt cu atât mai mari cu cât 10-20% din copii sunt purtători sănătoşi. În anul şcolar 2016/2017 prevalenţa de moment a fost 0,003% (Fig. 54).

Fig. 54 Dinamica prevalenţei de moment a anginelor cu SβH+, în ultimii ani şcolari


Pediculoza prezintă la începutul acestui acest an şcolar o prevalenţă per total colectivităţi de 0,371%. (Fig. 55).

0.31

0.36

0.54

0.36

0.41

0.63

0.62

0.595

0.576

0.555

0.489

0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7

An scolar 2006/2007

An scolar 2007/2008

An scolar 2008/2009

An scolar 2009/2010

An scolar 2019/2011

An scolar 2011/2012

An scolar 2012/2013

An scolar 2013/2014

An scolar 2014/2015

An scolar 2015-2016

An scolar 2016-2017

%

0.001

0.03

0.03

0.005

0.03

0.009

0.006

0.008

0.003

0.003

0.003

0 0.005 0.01 0.015 0.02 0.025 0.03 0.035

An scolar 2006/2007

An scolar 2007/2008

An scolar 2008/2009

An scolar 2009/2010

An scolar 2010/2011

An scolar 2011/2012

An scolar 2012/2013

An scolar 2013/2014

An scolar 2014/2015

An scolar 2015/2016

An scolar 2016/2017

%

52



Fig. 55 Dinamica prevalenţelor de moment ale pediculozei, în ultimii ani şcolari

Sursa: Raport naţional “Supravegherea stării de sănătate a copiilor după vacanţe prin triaj epidemiologic-an şcolar 2016-2017” ,

Triajul epidemiologic efectuat după vacanţa de iarnă a cuprins un număr de 2 027 906 copii şi adolescenţi, din care 502 066 din mediul rural şi 1 525 840 din mediul urban. Comparativ cu triajul epidemiologic de la începutul anului şcolar, efectuat în septembrie 2016 - când prevalenţa de moment a bolilor diagnosticate a fost de 1,029%, observăm că la triajul după vacanţa de iarnă, în ianuarie 2017, prevalenţa de moment a fost mai mare, 1,193% (Fig.56).

Fig. 56 Prevalenţa de moment septembrie 2016-ianuarie 2017


În figura următoare se observă prevalenţa îmbolnăvirilor prin boli infecţioase şi parazitare diagnosticate, în cadrul triajului epidemiologic după vacanţa de iarnă.

0.22

0.51

0.32

0.29

0.312

0.337

0.352

0.371

0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6

An scolar 2009/2010

An scolar 2010/2011

An scolar 2011/2012

An scolar 2012/2013

An scolar 2013/2014

An scolar 2014/2015

An scolar 2015.2016

An scolar 2016/2017

%

1.029

1.193

0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2 1.4

Prevalenta de moment septembrie 2016

Prevalenta de moment ianuarie 2017

%

53



Fig. 57 Prevalenţa de moment a bolilor diagnosticate după vacanţa de iarnă


Prevalenţa de moment a bolilor transmisibile în unităţile de învăţământ situează pe primul loc anginele (0,641% ), urmate de pediculoză (0,331%), micoze (0,040%), varicelă (0,010%), angine cu streptococ B hemolitic (0,006%), scabie (0,006%), BDA (0,004%). Scarlatina a fost depistată doar la un copil din mediul urban (Fig. 57).

În ceea ce priveşte distribuţia îmbolnăvirilor pe tipuri de colectivităţi, în figura următoare se observă că, cea mai ridicată frecvenţă a acestora se înregistrează în centrele de plasament (2,118%), apoi şcoli profesionale (1,547%), în grădiniţe (1,448%), şcoli generale (1,211%), urmate de licee (0,979%) și de creşe (0,454%) Fig. 58.

Fig. 58 Distribuţia îmbolnăvirilor pe tipuri de colectivităţi-ianuarie 2017”

Sursa: Raport naţional “Supravegherea stării de sănătate a copiilor după vacanţe prin triaj epidemiologic-an şcolar 2016-2017

0.004

0.006

0.006

0.01

0.04

0.331

0.641

0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7

Boala diareica ac.

Scabie

Angine streptococice β hemol.

Varicela

Micoze

Pediculoze

Angine

%

0.454

0.979

1.211

1.448

1.547

2.118

0 0.5 1 1.5 2 2.5

Crese

Licee

Sc. generale

Gradinite

Sc. profesionale

Centre plasament

%

54



Fig. 59 Prevalenţa de moment a principalelor afecţiuni diagnosticate pe tipuri de colectivităţi-ianuarie 2017

Sursa: Raport naţional “Supravegherea stării de sănătate a copiilor după vacanţe prin triaj epidemiologic-an şcolar 2016-2017

După vacanța de iarnă, patologia este dominată, la fel ca la începutul anului școlar, de infecţiile acute ale căilor respiratorii superioare, înregistrându-se valori ușor crescute la toate grupele de vârstă (Fig. 59).

2.2.5 TUBERCULOZA

În fiecare an, la nivel mondial, se îmbolnăvesc de tuberculoză (TB) mai multe milioane de oameni. În 2017, 10 milioane de persoane s-au îmbolnăvit de TB, iar 1,6 milioane au murit din cauza bolii (inclusiv 0,3 milioane dintre persoanele cu HIV). În 2017, la nivel global, aproximativ 1 milion de copii sub 15 ani s-au îmbolnăvit de TB și 230.000 de copii au decedat de TB (inclusiv copiii cu TB asociată cu HIV) – un procent de 52% având vârste mai mici de 5 ani. În România se înregistrează anual aproximativ 596 cazuri de TB la copii cu vârste mai mici de 5 ani. Conform ECDC, în 2017 s-au înregistrat în UE/EEA 52.836 cazuri noi și recăderi de TB (2.340 copii mai mici de 15 ani), din care 12.310 în România (533 copii mai mici de 15 ani ).

În România, la sfârșitul anului 2017, s-au înregistrat 13.004 cazuri de TB, dintre care 12.310 erau cazuri noi și recăderi. Conform INSSE, în 2017 erau 10.377 cazuri noi, înregistrându-se o reducere a cazurilor noi cu 4.620 cazuri față de anul 1990 (14.997 cazuri noi) şi o reducere de 8.339 cazuri faţă de anul 2008 (18.716 cazuri noi).

În România, tuberculoza copilului cu vârste sub 15 ani, deși urmează trendul descendent al incidenței globale, înregistrează aproximativ 1.620 de cazuri anual, iar la cei cu vârste între 15 şi 24 ani, 1.490 cazuri.

Estimarea incidenței TB la copii este dificilă cel puțin din următoarele motive: TB la copii este rareori confirmată bacteriologic, iar semnele și simptomele nu sunt specifice TB; pediatrii care diagnostichează TB nu raportează întotdeauna cazurile autorităților de sănătate publică; cazurile de TB la copii sunt mai dificil de diagnosticat în țările cu o povară ridicată a TB comparativ cu adulții.

0 0.5 1 1.5

Crese

Centre plasament

Gradinite

Scoli generale

Licee

Scoli profes.

%Angine strept.β hemol. Boala diareica acuta Scabie Varicela Micoze Pediculoza Angine

55



Date statistice ale TB la copii în România ►Incidență TB La copiii cu vârste mai mici de 5 ani au fost înregistrate 600 cazuri noi de TB (tabel33). Tabel 33 Nr. cazuri noi estimate în funcție de vârstă și gen, la copii 0-14 ani și adolescenți 15-24 ani, România, 2017

Vârstă Total cazuri noi Feminin Masculin

0 -14 ani 1620 790 830

0 – 4 ani 600 280 320

15 – 24 ani 1490 680 810 Sursa: TB data incidence estimates disaggregated by age and sex , WHO

Cele mai recente date indică valori mult mai mari ale incidenței TB la copii la toate grupele de vârstă în România faţă de UE, tabel 34.

Tabel 34 Distribuție cazuri noi și incidenţa TB pe grupe de vârstă, România şi UE 2019

Țara/

Regiune

0-4 ani 5-14 ani 15-24 ani

Nr. cazuri noi Rata %ooo Nr. cazuri noi

Rata %ooo Nr. cazuri noi

Rata %ooo

România 199 20,5 332 15,9 1398 65,9

UE/EEA 1054 4,0 1286 2,4 6925 12,2 Sursa: Tuberculosis surveillance and monitoring in Europe,WHO 2019

În anul 2017 se remarcă un număr mai redus de cazuri de cazuri noi de TB la copiii mai mici de 15 ani, faţă de 2014, atât în UE cât și în România (tabel 35).

Tabel 35 Dinamica incidenţa și cazuri noi TB la copiii sub 15 ani, România și UE, 2014–2017

Țară/ Regiune

2014 2015 2016 2017

Nr. cazuri

Rata %ooo loc

Nr. cazuri

Rata %ooo loc

Nr. cazuri

Rata %ooo loc

Nr. cazuri

Rata %ooo loc

România 639 20,6 655 21,3 596 19,4 533 17,4

UE/EEA 2422 3,0 2601 3,2 2483 3,1 2358 2,9 Sursa: Tuberculosis surveillance and monitoring in Europe, WHO 2019

În România, în 2016, rata de succes a tratamentului pentru cazurile de TB la copii a fost de 97,1 % (88,2 % în UE). Un procent de 0,8% au fost decese (0,6% în UE) şi 0,3% au reprezentat eșecul la tratament (0,2% în UE) tabel 36.

Tabel 36 Rezultatele tratamentului cazurilor noi de TB și recăderilor notificate la copii (0 – 14 ani) în România şi UE

Țara/ Regiunea

Cazuri noi și recăderi raportate în 2016

Reușite

Decese

Eșecuri

Cazuri pierdute din urmărire

Cazuri încă în tratament

Cazuri neevaluate

Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. %

România 595 578 97,1 5 0,8 2 0,3 9 1,5 1 0,2 0 0,0

Total EU 1699 1498 88,2 10 0.6 4 0,2 28 1,6 29 1,7 130 7,7

Sursa: Tuberculosis surveillance and monitoring in Europe, ECDC 2019

56



►Mortalitatea prin TB TB este cea mai frecventă infecție oportunistă la persoanele care trăiesc cu HIV, inclusiv copii și adolescenți. Numai jumătate dintre copiii eligibili au acces la terapia antiretrovirală, ceea ce reduce semnificativ riscul de TB la copiii care trăiesc cu HIV TB. Terapia preventivă nu este implementată pe deplin ca parte a îngrijirii HIV cuprinzătoare pentru copii și adolescenți. Copiii care trăiesc cu HIV care au supresie imună severă (număr scăzut de CD4) au un risc de TB de 5 ori mai mare comparativ cu copiii cu supresie imună ușoară. Tabel 37 Estimare decese la copiii cu TB și HIV, 0-14 ani, 2017

Regiune Total HIV negativ 0-14 ani HIV pozitiv 0-14 ani

Număr decese prin TB la băieți

Număr decese prin TB la fete

Număr decese prin TB la băieți

Număr decese prin TB la fete

Regiunea OMS Europa

4.830 2.400 2.300 70 60

Global total 234.140 105.000 89.000 21.000 19.000

Sursa: Information about tuberculosis, TBFACTS.ORG

În 2017 s-au înregistrat 1,6 milioane decese prin TB la nivel global. La copiii 0-14 ani au fost 234.000 decese: 80% decese la copiii mai mici de 5 ani şi 96% decese la copiii care nu au avut acces la tratamentul pentru TB (tabel 37). Conform Buletinului Informativ al CNSISP din 2017, din totalul cazurilor de decese prin boli infecțioase (3.309), 927 cazuri sunt decese prin TB. Un număr de 5 decese au fost înregistrate la copii 0-19 ani ( 0,5%ooo la copiii sub 1 an, 0,2%ooo la copiii 1-4 ani și 0,2%ooo la copiii 15-19 ani). Se remarcă predominanța deceselor prin TB la băieți (1,0%ooo la copiii sub 1 an, 0,5%ooo la copiii 1-4 ani și 0,3%ooo la copiii 15-19 ani). Pe grupe de vârstă se remarcă valori mai crescute ale deceselor prin TB, la copiii mai mici de 1 an (tabel 38). Tabel 38 Mortalitatea prin TB la copii pe grupe de vârstă și gen, România, 2017

Cauza decesului Total decese sub 1 an 1-4 ani 5-9 ani 10-14 ani 15-19 ani

Nr. %ooo loc. Nr. %ooo loc. Nr. %ooo loc. Nr. ‰oo loc.

Nr. %ooo loc. Nr. %ooo loc.

Boli infecțioase și parazitare

3309 14,9 40 21,1 16 1,9 3 0,3 2 0,2 11 1,0

din care TB 927 4,2 1 0,5 2 0,2 0 0 0 0 2 0,2

Total masculin 1973 18,2 21 21,6 7 1,6 1 0,2 1 0,2 9 1,5

din care TB 741 6,8 1 1,0 2 0,5 0 0 0 0 2 0,3

Total feminin 1336 11,8 19 20,6 9 2,2 2 0,4 1 0,2 2 0,4

din care TB 186 1,6 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Sursa: Buletinului Informativ al CNSISP

raportul național de sănătate a copiilor și tinerilor...

Documents