proiectul studiului de caz privind rsc ce utilizează ......studiul de caz privind brazilia: rio...
TRANSCRIPT
-
1
Dfait-capitolul IV-Kinross Paracatu-2010.doc
Proiectul studiului de caz privind RSC ce utilizează perspectivele multiple şi colaborarea
Studiul de caz privind Brazilia: Rio Paracatu Mineração/Kinross Paracatu
Raport de situaţie
Gustavo de Oliveira
Departamentul de Geografie
Universitatea din Guelph
Supervizat de Ben Bradshaw, Profesor asociat
Departamentul de Geografie
Universitatea din Guelph
Aprilie 12, 2010
-
2
1 Concepţia studiului de caz Kinross Paracatu, planul de cercetare şi situaţia actuală
În 25 mai 2009, în timpul unei reuniuni a membrilorechiper proiectului studiului de caz privind
RSC ce utilizează perspectivele multiple şi colaborarea, Dr. Ben Bradshaw de la Universitatea din Guelph
a propus să contribuie cu o evaluare a unui studiu de caz a exploatării miniere realizate de Kiross Gold la
Paracatu, Brazilia şi să înlocuiască astfel un studiu de caz planificat în Indonezia care, pentru motive
independente de voinţa cercetătorilor părea din ce in ce mai mult să nu se realizeze în intervalul de timp
prevăzut. Cercetările de terne la Paracatu pentru un exerciţiu de cercetare conex (pentru a răspunde
nevoilor unei teze pregătite de masterandul Gustavo de Oliveira) erau prevăzute pentru mai-august
2009 şi deci oferta era fezabilă şi binevenită, în mod particular având în vedere că finanţarea necesară,
în forma sa originală, era deja asigurată printr-o iniţiativă diferită1.
Ca şi în celelalte studii de caz, evaluarea exploatării Kinross Paracatu îşi propune să exploreze
răspunsurile la şase întrebări cheie de cercetare :
- cum răspund companiile miniere canadiene provocărilor de mediu, sociale şi economice (MSE) cu care se confruntă în cadrul exploatărilor lor din afara țării? - care sunt provocările de natură juridică întâlnite de companiile miniere canadiene ce operează în străinătate și cum fac față aceste companii constrângerilor legale? - ce norme voluntare, instrumente sau inițiative privind RSC sunt utilizate de către companii și cu ce efect? - ce lecții pot fi învățate din răspunsurile companiilor miniere la provocările de mediu, sociale şi economice întâlnite? - cum cresc sau cum diminuează companiile miniere valorile economice, de mediu şi sociale în comunitățile în care își desfășoară activitatea? - cum funcționează metodologia perspectivelor multiple și a colaborării? Şi, ca şi în cazul celorlalte studii de caz, cercetarea este ghidată de o echipă fondată pe principiile perspectivelor multiple şi a colaborării care, în acest caz, se compune din următorii:
Gustavo de Oliveira, cercetător brazilian de teren şi masterand, Departamentul de Geografie,
Universitatea din Guelph, Canada;
Dr. Ben Bradshaw, Supervizor-şef al cercetării şi Profesor asociat, Departamentul de
Geografie, Universitatea din Guelph, Canada;
Dr. Kernaghan Webb, Supervizor-şef al întregii cercetări şi Profesor asociat, Departamentul de
drept şi afaceri, Universitatea Ryerson, Canada;
Dr. Fred Bird, Profesor, Ştiinţe politice, Universitatea Waterloo, Canada;
Dr. Hevina Dashwood, Profesor asociat, Ştiinţe politice, Universitatea Brock, Canada;
Jim Cooney, Directeur, Jim Cooney and Associates, Vancouver, Canada;
1 Suportul financiar a fost obţinut prin intermediul unei propuneri făcute Reţelei Kinross Canada-Brazilia pentru cercetare şi educaţie avansată managementul resureselor naturale (vezi:
www.uoguelph.ca/news/2008/01/post_90.html)
http://www.uoguelph.ca/news/2008/01/post_90.html
-
3
Dr. Lise-Aurore Lapalme, Consilier superior pe politici de RSC, Resurse Naturale Canada, Ottawa,
Canada;
Ms Joy Kennedy, Coordinator, Programul de justiţie ecologică al United Church of Canada,
Toronto, Canada;
Dr. Marcello Veiga, Profesor asociat, Şcoala de inginerie minieră, Universitatea British Columbia,
Canada;
Mr. Rinaldo Mancin, Director de mediu, IBRAM (Asociaţia minieră braziliană), Brazilia;
Mr. Mauricio Boratto Viana, Directeur, Associação Mineira de Defesa do Ambiente (Asociaţia de
protecţie a mediului a minei Gerais), Brazilia; şi
Mr. Edson Farias Mello, Ministerul federal al minelor şi energiei, Brazilia.
Această echip a ghidat nu doar planul de studiu, ci a fost în egală măsură activă în ce priveşte
examinarea primelor rezultate pentru a se asigura că raportul este echilibrat, precis şi nuanţat.
Culegerea informaţiilor pentru studiul de caz a fost realizată plecând de la o varietate de metode. În
Canada, a fost realizată examinarea documentelor şi interviuri cu cadre superioare în birorurile Kinross
Gold din Toronto în scopul de a identifica politicle globale ale companiei în privinţa RSC şi anumite
practici de RSC care sunt specifice pentru Kinross Paracatu. Pentru a nu dubla eforturile, interviurile din
Toronto ale acestei etape au fost realizate de un coleg din proiect, Kernaghan Webb, în sprijinul
studiului de caz Kinross Marcunga. După cum s-a indicat în raportul acestui studiu de caz, Kinross Gold a
consimţit să participe în ambele studii. Este important de menţionat că acest consimţământ a fost eferit
fără condiţii în afara celor impuse tuturor participanţilor la studiu – de a avea ocazia să examineze şi să
corecteze declaraţiile oferite în cursul cercetării. În Brazilia, o primă campanie de teren a fost realizată în
şi în jurul Paracatu de Gustavo de Oliveira între 5 iulie 2009 şi 7 septembrie 2009. Interviuri structurate
au fost luate celor 21 informatori cheie reprezentând comunitatea (n=9), societatea civilă (n=5),
guvernul (n=4) şi compania Kinross Paracatu (n=3). Perspectivele comunităţii au fost în egală măsură
capturate prin intermediul unei atelier de grup de discuţie cu reprezentanţii a şase « asociaţii de
cartier » din Paracatu din jurul minei. În plus, în scopul de a surprrinde istoria opiniei colexctivităţii sau
cel puţin evenimetele miniere importante pentru comunitate, toate articolele dintr-un ziar local (la acest
moment publicat de două ori pe săptămână) legate de mină pe o perioadă de 20 de ani au fost
consultate. În final, trăind la Paracatu pentru o perioadă de două luni şi având contacte deschise şi
regulate cu oamenii din oraş, cercetătorul a profitat considerabil ca observator participant.
În conformitate cu metodologia proiectului studiului de caz RSC ce utilizează perspectivele multiple
şi colaborarea, o primă versiune completă a raportului studiului de caz a fost finalizată în engleză şi
portugheză şi distrubuită examinatorilor începând cu 26 februarie 2010. Până în prezent, versiuni
revizuite au fost obţinute de la o jumătate din numărul acestor persoane. Observaţiile primite indică o
nevoie de a mai lucra la proiect în scopul, între altele :
• de a augmenta acoperirea contextului juridic şi a istoriei exploatării miniere la Paracatu;
• de a documenta mai mult iniţiativele de angajament comunitar ale Kinross Paracatu, şi
-
4
• de a obţine alte opinii şi perspective la nivelul comunităţilor în scopul de a permite o mai largă
perspectivă triunghiulară a rezultatelor.
Aceste sugestii au fost primite cu interes şi sunt acum abordate prin intermediul unei cercetări
de documente şi a unei a doua sesiuni de teren prevăzute pentru iunie/iulie 2010. Această muncă de
tern va fi realizată de un doctorand în inginerie minieră la UBC, Andre Xavier.
Restul acestui raport de situaţie reproduce secţiunile care nu sunt problematice în ce priveşte
echilibrul, precizia şi nuanţa şi acre constituie versiunea preliminară a raportului studiului de caz Kinross
Paracatu care încă are nevoie să fie pus la punct şi extins în conformitatea cu sugestiile comentatorilor.
Acele secţiuni care nu corespund la acest moment condiţiilor necesrae nu sunt incluse aici. În
conformitatea cu metodologia proiectului studiului de caz al perspectivelor multiple şi al colaborării (şi al
obligaţiilor etice faţă de participanţii la studiu), raportul final va fi publicat după finaliozarea muncii de
teren suplimentare şi a revizuirii versiunii preliminare adusă la zi. Aceasta este prevăzută pentru august
2010.
2 Contextul istoric: investiţiile directe străine în sectorul minier din Brazilia
Extragerea de resurse este, de mult timp, un element cheie al istoriei Braziliei. În fapt, venire
portughezilor în Brazilia în 1500 a fost motivată în special de căutarea de aur şi de alte bogăţii naturale
(de exemplu, sequoia, zahăr, diamante etc.) destinate să fie utilizate în Europa. Deşi în aceste momente
de început nu s-a găsit prea mult aur, descoperiri importante au fost făcute două secole mai târziu, în
particular în statul Minas Gerais (Minele generale) de astăzi unde şi Kinross Paracatu este situată.
Importanţa exploatării miniere a aurului pentrru creşterea ţării este evidenţiată de Machado şi Figueiroa
(2001) care consideră că e mijlocul care permite cel de-al patrulea val economic major în Brazilia2.
Capitalurile străine au avut o prezenţă de durată în sectorul minier al Braziliei, companiile olandeze şi
britanice jucând un rol cheie la finele anilor 1700. În particular, succesul minei sub finanţare şi
proprietate britanică, St. John Del Rey Mining Company, a atras atenţia străină asupra posibilităţilor
privind mineralele din Brazilia (Machado et Figueirao 2001).
Mai recent, investiţiile străine directe (ISD) au crescut sensibil în Brazilia, după punerea în operă
a politicilor economice neoliberale. În fapt, de la finele anilor 1990, Brazilia este a doua beneficiară de
ISD-uri în rândul ţărilor în curs de dezvoltare (Borini, 2004)3. După Shapiro şi alţii (2007), nivelele ridicate
ale ISD-urilor în sectorul exploatărilor de resurse pot fi explicate prin dorinţa unei ţări gazdă de a depăşi
limitele naţionale de capital, de competenţe şi tehnologie. Deşi o realitate din totdeauna a Braziliei,
situaţia în acest moment este într-o oarecare măsură schimbată. În fapt, Brazilia este casa unui gigant
mondial, Vale, care a achiziţionat societatera canadiană INCO în 2006 şi a evoluat până la a deveni a
doua companie minieră în lume. Astfel, în timp ce întreprinderile miniere joacă un rol important în
2 Celelalte trei au fost cocentrate în jurul lemnului roşu (sau « pau-brasil » - originea numelui « Brésil », a trestiei de
zahăr şi a bovinelor. 3 Pentru toată America latină ISD-urile au crescut de la $18 miliarde în 1990 la $108 miliarde în 1999 (Casanova
2004).
-
5
sectorul minier brazilian, Brazilia joacă un rol important la scală internaţională prin activităţile companiei
Vale.
ISD-urile în ţări în curs de dezvoltare oferă atât avantaje cât şi dezavantaje. În plan pozitiv, ţările
gazdă beneficiază de locuri de muncă, redevenţe asupra resurselor şi alte impozite asupra activităţii
companiilor, de transfer de informaţie, de tehnologie şi tehnici de gestiune. În plan negativ, companiile
transnaţionale pot influenţa excesiv condiţiile pieţei interioare şi suscita preocupări cu privire la
suveranitatea naţională, condiţiile de muncă, deposesiunea de terenuri, calitatea mediului şi epuizarea
resurselor (Borini, 2004; Bebbington, 2009). Brazilia nu este la adăpost de aceste probleme generice, de
fapt, a fost demonstrat că întreprinderile transnaţionale se clasează în josul clasamentului tuturor
instituţiilor din Brazilia în ceea ce priveşte încrederea populaţiei (Borini, 2004). Acest fapt pune o
presiune considerabilă asupra companiilor miniere străine precum Kinross Gold, la fel ca şi asupra
sistemelor publice vizând a le reglementa activitatea.
3. Contextul legislativ: sistemul de reglementare cu privire la exploatarea minieră în Brazilia
Structura politică e guvernare în Brazilia la nivel federal şi provincial (inclusiv la Districtul federal)
este divizată în trei entităţi cu puteri egale: legislativul, executivul şi puterea judecătorească. La nivel
municipal, doar legislativul şi executivul sunt reprezentate (Brayilia, 2007). Conform Constituţiei federale
braziliene din 1988 (art. 23, punctul XI), Uniunea (nivelul federal), Statele, Districtul federal şi
municipalităţile au o responsabilitate egală pentru a înregistra, urmări şi aplica permisele de
prospecţiune şi de exploatare a resurselor minerale şi de apă în teritorii (DNPM 2009a). Articolul 225,
titlurile IV şi V cere ca evaluarea de impact asupra mediului (EIM) să fie efectuată şi dată publicităţii cu
privire la orice activitate sau proiect minier care ar putea avea impact negativ asupra mediului (Brazilia,
2007). Aproape toate EIM-urile din sectorul minier sunt examinate la nivel de State. Statul Minas Gerais
unde se află Paracatu are propria constituţie şi propriile reglementări cu privire la activităţile care
afecteayă mediul. O asemenea legislaţie este descrisă în articolele 214, 215 şi 216 din Constituţia
statului Minas Gerais (GGLA, 2009). Cu toate acestea, recent, statul Minas Gerais a regionalizat procesul
de licenţiere, creând 8 birouri regionale şi un birou central, delegând controlul, supravegherea şi
aprobările către birourile regionale. Aceste organisme locale sunt numite SUPRAM (supraveghere
regională asupra mediului).
Studii recente de EIM în Mina Gerais, efectuate de Viana (2007), au arătat că procesul de
autorizare, cel puţin până la momentul autorizării, este exemplar în materie de transparenţă, calitate şi
participare a publicului, la nivel de detaliu. În fapt, Viana (2007), priveşte statul Mina Gerais ca pe un
lider în reglementarea aplicării eficace a licenţelor în Brazilia, în ciuda dependenţei sale economice de
exploatarea mineralieră. Viana (2007) se dovedeşte mai puţin favorabil în ceea ce priveşte
supravegherea reglementară în faza post-permis.
În ceea ce priveşte redevenţele provenind din resurse, procedurile în Brazilia sunt net diferite de
cele din Canada. Extracţia aurului de exemplu este supusă impozitului CFPRM (compensaţii financiare
pentru prospectarea resurselor minerale), care este fixat la 1% din venitul total (fie 1% din valoarea
totală a aurului vândut pe piaţă). Fondurile acumulate sunt repartizate după cum urmează: 12% pentru
-
6
Uniune, repartizate între DNPM - Departamentul naţional al producţiei de minerale şi IBMRR – Institutul
brazilian de mediu şi resurse care se reinnoiect; 23% pentru Ministerul ştiinţei şi tehnologiei; 65% pentru
municipalitatea de origine. Cu alte cuvinte majoritatea veniturilor provenind din sectorul extracţiei
miniere este capturată de municipalitate. Acest lucru creeayă, cel puţin în principiu, posibilităţi
importante pentru municipalităţi de a beneficia direct de pe urma exploatării miniere. Un studiu recent
al lui Enriquez (2007), pentru evaluarea adevărului acestui principiu, oferă răspunsuri împărţite. Deşi
taxele sunt un instrument economic important, municipalităţile, cu o guvernare şi o gestiune slabe, sunt
susceptibile de o proastă repartizare a fondurilor şi/sau de o susţinere insuficientă pentru diversificarea
economică dincolo de operaţiunile miniere.
4. Kinross Gold şi abordarea cu privire la RSC
Deşi compania Kinross Gold are cartierul său general la Toronto, exploatările sale miniere cheie
sunt situare în totalitate în afara Canadei, cuprinzând 5.500 angajaţi în lumea întreagă şi generând
venituri anuale în jurul a $ 1,617 milioane (Kinross Gold 2008). Societatea a fost creată în 1993 prin
fuziunea CMP Resources şi 1021105 Ontario Limited. În continuare au avut loc mai multe achiziţii şi
fuziuni (de exemplu, Amax Gold, 1998; La Teka Ressources, 1999; LT Acquisition, 2000; TVX Gold şi Echo
Bay Resources, 2003; Crown Resources, 2006, Bema Gold, 2007). Astăzi, exploatările miniere principale
ale Kinross Gold sunt situate în Statele Unite, Federaţia Rusă, Brazilia şi Cile. Aceste ultime două ţări
reprezintă în jur de 42% din producţia globală a companiei şi cuprind trei exploatări principale: Paracatu
în Brazilia; Maricunga în Cile şi La Coipa în Cile. Societatea are de asemenea alte exploatări în Cile (Lobo-
Marte şi Cerro Casale) şi în Ecuador (Fruta del Norte).
Cu exploatări în mai multe ţări larg răspândite în lumea întreagă, societatea a dezvoltat o
structură de vocaţie regională, cu vice-preşedinţi regionali şi cadre superioare la faţa locului în fiecare
ţară, în Brazilia, în Cile, în Ecuador, în Statele Unite şi în Federaţia Rusă. În toamna anului 2009,
compania a adoptat un nou model de gestiune maticeală prin care funcţiile de la nivel regional
(incluzând mediul, relaţiile comunitare, relaţiile guvernamentale, licenţele şi alte funcţii) sunt codirijate
de către directori executivi de la nivelul companiei. Nivelul superior al companiei este însărcinat să
stabilească oerientarea generală a societăţii, în timp ce regiunile şi siturile miniere sunt însărcinate cu
executarea în ce priveşte operaţiunile locale specifice (de exemplu, securitatea, obiectivele de
producţie, prezenţa părţilor implicate etc.).
Elementele cheie ale concepţiei Kinross Gold privind RSC sunt expuse în trei documente. În primul
dintre ele, Trăind valorile noastre: calea Kinross Gold, care a fost adoptat în 2007, identifică patru valori
care reprezintă obiectivul principal al companiei (Kinross Gold 2009a): prioritatea oamenilor; o cetăţenie
corporatistă excepţională; o cultură a înaltei performanţe; şi o disciplină financiară riguroasă. Aceste
valori se manifestă în Cele zece principii directoare pentru responsabilitatea companiei publicate tot în
2007. În introducerea la acest document, sunt descrise angajamentul companiei şi motivele pentru RSC
(Kinross Gold 2009b):
Noi credem că avem deopotrivă un imperativ moral şi comercial de a fi un bun vecin peste tot
unde activăm ... şi noi înţelegem că menţinerea permisului nostru social de exploatare reprezintă
-
7
menţinerea relaţiilor solide şi mutual benefice cu comunităţile şi părţile implicate peste tot unde
trăim şi muncim.
Recunoscând că responsabilitatea socială este „mai mult un voiaj decât o destinaţie”, principiile
sunt descrise ca şi „solide, linii directoare non-negociabile” care vor servi ca bază pentru politicile
detaliate privind un evantai larg de probleme (Kinross Gold 2009b). Cele zece principii angajează
compania în asigurarea securităţii, conformităţii cu legea, a unui dialog permanent cu părţile implicate,
protecţia mediului, respectul drepturilor omului, furnizarea unei munci satisfăcătoare, maximizarea
posibilităţilor comunităţilor locale, furnizarea de avantaje durabile comunităţilor şi dialogul cu
reprezentanţii mondiali în materie de RSC.
Un al treilea document cheie ce descrie abordarea Kinross Gold privind RSC este Codul Kinross Gold
de conduită şi deontologie care a fost aprobat în februarie 2004 şi modificat cu aprobarea Consiliului de
administraţie în aprilie 2007. Codul se aplică administratorilor Kinross Gold, cadrelor de conducere şi
angajaţilor. Acesta priveşte politicile din mediul de muncă (de exemplu, pentru asigurarea unui mediu
fără discriminare sau hărţuire la locul de muncă), problemele de sănătate şi securitate a muncii, relaţiile
cu terţii, conformitatea cu legea, confidenţialitatea informaţiilor legate de Kinross Gold şi utilizarea
activelor Kinross Gold. Codul interzice de asemenea corupţia, inclusiv participare la luare de mită,
comisii oculte, aranjamente de partajare a beneficiilor, gratificaţii ilegale, stimulări nelegale sau orice
plăţi către orice funcţionar public. Toţi angajaţii sunt ţinuţi să citească, să înţeleagă şi să respecte codul
în fiecare an, respectarea codului fiind supravegheată de Comitetul de guvernanţă a companiei. În plus,
în 2008, Kinross Gold a lansat Politica de denunţare la scala companiei cât şi o linie de internet şi de
asistenţă telefonică fără costuri, în mai multe limbi, prin intermediul serviciilor unui prestatar terţ pentru
a primi plângeri şi rapoarte. Un mecanism de denunţare similar a fost dezvoltat pentru nesalariaţi.
În 2008, societatea a publicat primul său Raport de responsabilitate a companiei care descrie
angajamentele companiei în materie de RSC şi activităţile sale la nivel mondial subliniind iniţiativele
specifice pentru diversele exploatări (Kinross Gold 2008). În pregătirea acestui raport, societatea a
constituit un Consiliu consultativ privind responsabilitatea companiei (CCRC) şi a numit coordonatori de
situri privind responsabilitatea companiei „în locuir cheie pentru companie”. Raportul a fost pregătit
utilizând ca structură liniile directoare ale Iniţiativei Gobale de Raportare şi datele raportului au fost
examinate în mod independent. Acest efort de a adopta standardele în evoluţie continuă ale industriei
în materie de RSC se traduce în mod egal într-un anumit număr de alte iniţiative. De exemplu, în Canada,
Kinross Gold este membra sociaţiei miniere a Canadei (AMC) şi semnatara principiilor directoare „Către
o exploatare minieră durabilă”. Societatea este de asemenea semnatara Codului internaţional al
gestiunii cianurii pentru fabricarea, transportul şi utilizarea cianurii în producerea de aur membra
Afacerilor pentru responsabilitatea socială din Statele Unite, Afacerilor canadiene pentru
responsabilitatea socială şi una dintre societăţile respondente la Proiectul de dezvăluire a carbonului.
Un nou model operaţional pentru companie a fost lansat în toamna 2009, model care recunoaşte
importanţa strategică a responsabilităţii companiilor în realizarea obiectivelor societăţii. Acesta a stabilit
un nou grup de Relaţii exterioare/Responsabilitatea companiilor (RE/RC) ca unul dintre cele patru grupe
strategice de exploatare ale Kinross Gold. Grupul RE/RC se găseşte sub direcţia unui vice-preşedinte
-
8
executiv care răspunde în faţa preşedintelui şi a managerului general. Grupul RE/RC cuprinde Mediul
care făcea parte anterior din organizarea exploatărilor miniere, cât şi Proiectele de licenţe care
recunoaşte astfel legătura între responsabilitatea companiilor şi capacitatea de a promova noi proiecte
de succes.
Un nou post de vice-preşedinte, în grupul RE/RC a fost totodată stabilit ca parte a acestei noi
structuri recunoscând importanţa de a avea un responsabil superior dedicat funcţiei responsabilităţii
companiilor la nivel de companie. Reflectând aceste schimbări organizaţionale, sunt acum în studiu
modificări privind gerarea companiei şi structura comitetelor Consiliului, inclusiv un Comitet privind
responsabilitatea socială a companiei ce înglobează şi înlocuieşte Comitetul Consiliului EH & S actual şi o
nou Cartă care va îngloba un mandat lărgit privind responsabilitatea socială a companiei pentru acest
comitet; o decizie prind acest lucru este aşteptată la începutul anului 2010. O altă dezvoltare importantă
a fost crearea unui grup de lucru privind responsabilitatea socială a companiei.
Aceste eforturi în materie de RSC au fost din ce în ce mai bine primite de organismele terţe care
evaluează performanţele în materie de RSC şi care, la rândul lor, generează o primire pozitivă a societăţii
de către guverne. În iulie 2005, Kinross Gold a fost selecţionată ca şi participantă la indicele social Jantzi,
un indice canadian principal al companiilor „social responsabile”. În primăvara 2007, într-o evaluare a
societăţilor miniere canadiene, o iniţiativă de cercetare comună Globe & Mail / Jantzi, Kinross Gold a
obţinut o notaţie "C-", cu observaţia că societatea „are un dosar de conformitate relativ bun privind
mediul, sănătatea, problemele de securitate a muncii în timp ce sistemele de gestiune conexe sunt
medii. Compania relevă puţine informaţii în aceste domenii” (2007). Totuşi, în noiembrie 2007, o
anchetă Jantzi pentru revista de informare canadiană Maclean a acordat Kinross Gold nota "A-" (o notă
rezervată pentru cei mai buni printre societăţile miniere canadiene) susţinută de adoptarea unui
ansamblu detaliat de linii directoare şi principii în materie de RSC şi prin participarea sa la elaborarea
unui cod internaţional de utilizare a cianurii de către societăţile miniere de aur (Maclean 2007). În 2009,
Kinross Gold a fost una dintre singurele două socităţi miniere incluse în „50 cele mai responsabile social
companii" realizat de Jantzi-Maclean.
Interviurile şi cercetările efectuate pentru acest studiu de caz sugerează înţelegerea, din partea
Kinross Gold, a faptului că activităţile de RSC se găsesc în cadrul unei „curbe de învăţare”, în maturare,
trecând de la principii, angajamente şi de la prima generaţie de raporturi conduse de directorii executivi
ai Kinross Gold la alte iniţiative pe plan operaţional şi la elaborarea de indicatori de performanţă mai
robuşti şi mai compleţi. Acestea fiind spuse, este în aceeaşi măsură evident că un mare număr de
exploatări Kinross Gold, inclusiv Kinross Paracatu, a întreprins, de ceva timp deja, activităţi importante în
materie de RSC. Multe dintre acestea sunt identificate în secţiunea următoare.
5. Kinross Paracatu: zona de studiu şi exploatarea minieră
Oraşul Paractu şi municipalitatea mai largă, cu acelaşi nume, din care face parte, sunt situate în
nord-vestul statului brazilian Minas Gerais, într-o regiune dominată de cerrado, savana tropicală (vezi
-
9
figura 1). Numele Paractu semnifică, în tupi-guarani, una dintre numeroasele limbi indigene din Brazilia,
„râul bun”; se referă, bineânţeles, la râul Paracatu care este un curs de apă de importanţă locală şi care
era altădată bogat în minerale şi în plante şi peşti. Municipalitatea ocupă în prezent o suprafaţă de 8 232
km² şi, în 2007, populaţia oraşului era de 79 739.
Economia sa este tributară extzracţiei miniere, mai ales aurului şi zincului, cât şi agriculturii, în
particular produselor din lapte (IBGE 2009). În 2008, PIB-ul municipalităţii a fost de $ 405 milioane CAD
sau $ 4 800 CAD per locuitor.
Figura nr. 1: Localizarea Kinross Paracatu (Sursa: Kinross 2010)
Extracţia de au în statul Minas Gerais datează de la finele celui de-al şaisprezecele secol. Graţie amplasamentului său relativ îndepărtat în regiunea interioară a statului, exploatarea auriferă la Paracatu nu a început decât în 1722 ca rezultat al eforturilor pionierilor Felisberto Caldeira Brant şi José Rodrigues Frois (Paracatu 2009). Atrasă de abundenţa de au aluvionar şi de bogăţiile minerale ale regiunii, populaţia a crescut rapid în continuare; la începutul anilor 1800, oraşul Paracatu avea o populaţie de aproximativ 19 000 persoane , incluzând 4 420 sclavi şi o infrastructură relativ avansată (Gonzaga 1910). Ca şi alte oraşe care au prosperat rapid, această creştere a fost întreruptă de declinul aurului aluvionar facil accesibil. Către 1910, exploatarea minieră aluvială era încheiată; şi deşi aurul era încă abundent, erau necesare tehnologii moderne pentru a-l extrage în mod rentabil. Astfel de investiţii nu erau să vină fiind dată lipsa infrastructurilor moderne în regiune, mai ales a căilor ferate. În 1910, municipalitatea Paracatu avea în jur de 60 000 de locuitori, în timp ce oraşul propriu-zis era locuit de 6192 persoane (Gonzaga 1910). Totuşi, odată cu stabilirea noii capitale federale în împrejurimile Brasiliei în 1960, Paracatu a început să facă dovada unei renaşteri lente (IBGE 2009, Paracatu 2009). Această creştere s-a accelerat odată cu stabilirea minei de aur de cer deschis Morro do Ouro (Muntele de aur) în 1987. Proiectul iniţial, cunoscut sub numele Rio Paracatu Mineração (RPM), a aparţinut şi a fost dezvoltat
-
10
deopotrivă de Autram Mineração Participações (ulterior TVX Gold Inc.) şi de Rio Tinto, aceasta din urmă asumându-şi deplina responsabilitate a operaţiunilor. Kinross Gold a cumpărat proprietatea, în parte, în 2003, şi, în totalitate, la sfârşitul anului 2004.
Producţia minei de aur în 2008 era de 188 156 uncii la un cost mediu de $ 450 pe uncie. În 2009,
rezervele dovedite şi probabile se ridicau la 17,5 milioane uncii. În 2006, Kinross a început o expansiune a instalaţţilor uzinei care ar fi trebuit să tripleze debitul la 61 milioane de tone pe an şi să prelungească durata de exploatare minieră până în 2040. Kinross are în acest moment 1165 angajaţi. Dincolo de angajaţii direct, mina generează o bogăţie considerabilă pentru mediul de afaceri brazilian şi pentru diversele paliere ale guvernului prin intermediul plăţii impozitelor, investiţiilor sociale şi cumpărării de bunuri şi servicii. De exemplu, din ianuarie până în iulie 2009, operaţiunile miniere au generat în mod direct 91,3 milioane CAD pe piaţa internaţională, 249,6 milioanae CAD în Brazilia (cu excepţia contribuţiilor statului şi municipalităţilor), 5,5 milioane CAD în statul Minas Gerais (exceptând municipalitatea Paracatu) şi 44,5 milioane CAD în sânul Paracartul (2009). Aceste cifre ar trebui să crească când proiectul de expansiune în curs va fi terminat la finele 2010.
Exploatările Kinross paracatu sunt certificate de Organizaţia internaţională de standarde –
standardele ISO 14001, standardele 8000 ale Responsabilităţii sociale internaţionale, standardele OHSAS 18001 ale Serviciului consultativ pentru sănătate şi securitate şi respectă Codul internaţional pentru managementul cianurii (Kinross 2009b). Printre alte premii şi nominalizări, RPM / Kinross Paracatu a fost clasată ca una dintre cele mai bune companii în care se poate munci în Brazilia în 2004, 2006, 2007 şi 2008, de Institutul Great Place to Work (IGPW 2009) 6 Identificarea problematicii de RSC În prezent, în curs de a fi rescrisă 7 Perspective În prezent, în curs de a fi rescrisă 8 Rezumat
Relaţiile companie-comunitate la Kinross Paracatu sunt în general bune ca urmare a
angajamentului comunitar proactiv şi serios a exploatatorilor minieri de-a lungul exploatării minei şi a
contextului istoric şi instituţional favorabil. Deşi anumite probleme privind comunitatea, mediul şi bună-
starea muncitorilor există, aceste sunt modeste, mai ales raportat la aproblemele care există în alte
mine aparţinând străinilor în America latină.
-
11
Referinţe
TITLE (1991, February). O Movimento, 4.
TITLE (1991, April). O Movimento, 3.
TITLE (1993, 16-31 March). O Movimento, 4.
TITLE (1999, 18-26 February). O Movimento, 1,3.
TITLE (2000, 16-31 March). O Movimento, 1,3.
TITLE (2000, 6-30 November). O Movimento, 4.
TITLE (2001, June). O Movimento, 3.
TITLE (2002, May). O Movimento, 3.
TITLE (2002, 1-15 July). O Movimento, 7.
TITLE (2004, 1-20 May). O Movimento, 3.
TITLE (2007, August). O Movimento, 4.
TITLE (2008, 1-15 September). O Movimento, 8.
TITLE (2008, November). O Movimento, 6.
ALMG – Assembléia Lesiglativa do Estado de Minas Gerais (2008). Constituição do Estado de Minas
Gerais. Retrieved 23 October 2008 from www.almg.gov.br/downloads/ConstituicaoEstadual.pdf.
Altrichter, H., Posch, P. & Somekh, B. (1996) Teachers investigate their work: An introduction to the
methods of action research (London: Routledge).
Babbie, E. (2001). The Practice of Social Research (Belmont, CA: Wadsworth/Thompson).
http://www.almg.gov.br/downloads/ConstituicaoEstadual.pdf
-
12
Bebbington, A. (2009). Latin America: Contesting extraction, producing geographies. Singapore Journal
of Tropical Geography, 30, 7-12.
Becker, H.S. (1996). The Epistemology of Qualitative Research, in Jessor, R. & Schweder, R., Ethnography
and Human Development: Context and Meaning in Social Inquiry (Chicago: University of Chicago
Press).
Borini, F. (2004, 10-11 August). A responsabilidade social das corporações multinacionais estrangeiras no
Brasil. Presented at the VII SemeAd (Seminários em Administração), University of São Paulo,
USP, São Paulo, SP, Brazil. Retrieved 2 December 2009 from
http://www.ead.fea.usp.br/semead/7semead/paginas/artigos%20recebidos/Socioambiental/SA
26_responsab_social_corporacoes_multinaciona.PDF
Borregaard, N., and Dufey, A. (2002). Environmental effects of foreign investment versus domestic
investment in the mining sector in Latin America. Paris: OECD. Retrieved 31 October 2008 from
http://www.oecd.org/dataoecd/45/21/1819617.pdf.
Bowen, F., Newenham-Kahindi, A., and Herremans, I. (2008). Engaging the Community: An Executive
Briefing. London, Ontario: Research Network for Business Sustainability. Retrieved 1 November
2008 from http://www.sustainabilityresearch.org/Docs/Engaging_Executive.pdf.
Bradshaw, B. (2010). Community Engagement Best Practice: What’s being recommended and does it
work? Paper presentation to the Canadian Institute of Mining, Metallurgy and Petroleum
annual conference, May 9-12, Vancouver, BC.
Brasil, Governo do (2007). Portal do Governo Brasileiro - Estrutura da União (Government of Brazil's
Portal - Structure of the Union). Retrieved 23 October 2008 from
http://www.brasil.gov.br/pais/estrutura_uniao/apresentacao/.
British Safety Council (2009). Sword of Honour. Retrieved 5 December 2009 from
http://www.britsafe.org/events/sword-of-honour.aspx.
-
13
Caramello, W. (2009, February 9). Rio Paracatu Mineração S/A – Mina Morro do Ouro. Presented at
RPM-Kinross, Paracatu, Brazil.
Casanova, L. (2004). East Asian, European and North American multinational firm strategies in Latin
America. Business and Politics, 6(1): article 6.
Clark, T. (2003). Canadian mining companies in Latin America: Community rights and corporate
responsibility. CELARC Colloquia Paper. Toronto: York University. Retrieved 31 October 2008
from http://www.yorku.ca/cerlac/documents/Mining-report.pdf.
Cohen, L., & L. Manion (1986). Research methods in education (London: Croom Helm).
Denzin, N. (1978) Sociological Methods: A Sourcebook (New York: McGraw Hill, 2nd ed.)
DNPM - National Department of Mineral Production (2008a). Legislação: Informações da Legislação
(Legislation: Legislative Information). Retrieved 23 October 2008 from
http://www.dnpm.gov.br/conteudo.asp?IDSecao=67&IDPagina=84&IDLegislacao=380.
DNPM - National Department of Mineral Production (2008b). Sobre a CFEM (About the CFEM). Retrieved
23 October 2008 from http://www.dnpm.gov.br/conteudo.
asp?IDSecao=60.
Enríquez, M. (2007). Maldição ou Dádiva? Os dilemas do desenvolvimento sustentável a partir de uma
base mineira. Doctoral dissertation, University of Brasília, Brasília, DF. Retrieved 2 December
2009 from http://bdtd.bce.unb.br/tedesimplificado/tde_busca/arquivo.php?codArquivo=2836
Esteves, A. (2008). Mining and social development: Refocusing community investment and using multi-
criteria decision analysis. Resources Policy, 33: 39-47.
http://www.yorku.ca/cerlac/documents/Mining-report.pdf
-
14
Evans, G., Goodman, J., and Lansbury, N. (2002). Globalisation: Threats and opportunities. In G. Evans, J.
Goodman and N. Lansbury (Eds.). Moving Mountains: Communities Confront Mining and
Globalisation (xi-xxiii). London: Zed Books.
Feagin, J., Orum, A., and Sjoberg, G. (1991). A case for the case study (Chapel Hill, NC: University of
North Carolina Press).
Forbes. (2008, February 4). Special Report: The global 2000. Retrieved 2 December 2009 from
http://www.forbes.com/lists/2008/18/biz_2000global08_The-Global-2000_Rank.html
Globe & Mail (2007) ‘CSR: Mining’ Report on Business Magazine, Feb. 22.
Gonzaga, O. (1910). Memória Histórica de Paracatu. Uberaba: XXX.
GPWI – Great Place to Work Institute. (2009). Retrieved 5 December 2009 from
http://www.greatplacetowork.com/
IBGE – Instituto Brasileiro de Geografia e Estatística (2009). Base de dados de estatísticas municipais.
Retrieved 19 March 2009 from http://www.ibge.gov.br/cidadesat.
ICMM (2005). Community development toolkit. Retrieved 2 February 2009 from
http://www.icmm.com/page/629/community-development-toolkit-.
Jenkins, H. (2004). Corporate social responsibility and the mining industry: Conflicts and constructs.
Corporate Social Responsibility and Environmental Management, 11: 23-34.
Jenkins, H., and Yakovleva, N. (2006). Corporate social responsibility in the mining industry: Exploring
trends in social and environmental disclosure. Journal of Cleaner Production, 14: 271-284.
http://www.forbes.com/lists/2008/18/biz_2000global08_The-Global-2000_Rank.html
-
15
Kapelus, P. (2002). Mining, corporate social responsibility and the “community”: The case of Rio Tinto,
Richards Bay Minerals and the Mbonambi. Journal of Business Ethics, 39: 275-296.
Kemp D. 2009. Mining and community development: problems and possibilities of local-level practice.
Community Development Journal. Advanced Access February 24, 2009
Kinross Gold (2008) Taking Responsibility: Kinross Gold 2007 Corporate Responsibility Report
[http://www.kinross.com/cr/pdf/07-cr-report.pdf ; accessed 2 July 2009].
Kinross Gold Corporation (2009a), “Kinross Values,” (www.kinross.com/corporate/values.html),
accessed August 10, 2009.
Kinross Gold Corporation (2009b), Ten Guiding Principles for Corporate Responsibility
(www.kinross.com/cr/index.html), accessed August 10, 2009.
Kinross Gold Corporation (2009c). Operações. Retreived 19 March 2009 from
http://www.rioparacatumineracao.com.br/operacoes.php?id_category=2
Kinross Gold Corporation (2009d). A Kinross no Brasil. Retreived 5 December 2009 from
http://www.rioparacatumineracao.com.br/quem_somos.php?id_category=16
MacDonald, A., and Gibson, G. (2006). The rise of sustainability: Changing public concerns and
governance approaches toward exploration. Society of Economic Geologists, 12: 1-22.
Machado, I., and Figueiroa, S. (2001). 500 years of mining in Brazil: A brief review. Resources Policy, 27,
9-24.
Macleans (2007). “Doing business the right way: Corporate Social Responsibility Report,” Nov. 30.
http://www.kinross.com/corporate/values.htmlhttp://www.kinross.com/cr/index.html
-
16
MiningWatch Canada (2003). Major gold project implodes in Peru: Community succeeds in opposing
controversial gold mine. Retrieved 2 February 2009 from
http://www.miningwatch.ca/index.php?/Peru/Major_Gold_Project_I.
Paracatu, Prefeitura Municipal (2009). História de Paracatu. Retrieved 19 March 2009 from
http://www.paracatu.mg.gov.br/index.php?m=layout_
paginas_4.php&paginas_id=1
Porter, M., and Kramer, M. (2006). Strategy and society: The link between competitive advantage and
corporate social responsibility. Harvard Business Review, December 2006, article ID R0612D.
Shapiro, D., Russell, B., and Pitt, L. (2007). Strategic heterogeneity in the global mining industry.
Transnational Corporations, 16(3), 1-34.
Stake, R. (1995) The art of case research (Thousand Oaks, CA: Sage Publications).
Taveira, A., and Coelho, M. (2009). Relatório de Monitoramentos Ambientais e Contribuições à
Economia, Período: Junho de 2009. Presented at the Sustainable Development Committee
Meeting (Reunião do Comitê de Desenvolvimento Sustentável), 13 July 2009. Paracatu, Brazil:
Kinross Paracatu.
Viana, M. (2007). Licenciamento ambiental de minerações em Minas Gerais: Novas abordagens de
gestão. Master’s dissertation, University of Brasília, Brasília, DF. Retrieved 2 December 2009
from http://bdtd.bce.unb.br/tedesimplificado/tde_busca/arquivo.php?codArquivo=2846
Waddock, S., Bodwell, C., and Graves, S. (2002). Responsibility: The new business imperative. Academy
of Management Executive, 16(2): 132-148.
White, Allen L. 2005. ‘Fade, Integrate or Transform? The Future of CSR’ Business for Social Responsibility
(www.bsr.org).
http://www.bsr.org/
-
17
World Resources Institute (2007). Development without conflict: The business case for community
consent. Retrieved 2 February 2009 from http://www.wri.org/publication/development-
without-conflict.
http://www.wri.org/publication/development-without-conflicthttp://www.wri.org/publication/development-without-conflict