Referat:

Raportul juridic execuțional penal

Chișinău 2014

Planul lucrării:

1.Raportul juridic execuțional penal

1.1. Noțiune

1.2.Trăsăturile specifice ale raportului juridic execuțional penal

1.3.Elementele constitutive ale raportului juridic execuțional penal

2.Concluzie

RAPORTUL JURIDIC EXECUŢIONAL PENAL

1.1. Noțiune

Conceptul de raportul juridic executional penal a evoluat pe parcursul dezvoltarii juridice și elaborării noilor idei privind interpretarea teorii dreptului executional penal. Într-o opinie s-a considerat că el face parte din cel penal‚ şi că parcurge mai multe etape. Într-o altă părere, se susține că există un raport juridic special execuțional penal care este reglementat de norme juridice execuțional-penale. El ia naştere simultan cu aplicarea unei sancțiuni şi se deosebeşte de raportul juridic penal,avînd propria bază normativă. În opinia profesorului C. Bulai odată cu stabilirea sancțiunii pentru persoana vinovată de săvârşirea infracțiunii, are loc definitivarea raportul juridic de conflict. Raportul juridic penal se stinge prin executarea sancțiunii aplicate infractorului ori prin intervenția unei cauze care-l stinge.Din această perspectivă, executarea sancțiunii penale este atât o faptă juridică materială,dar şi un raport juridic special de executare a sancțiunii aplicate, mai exact un raport juridic execuțional penal derivat şi subordonat raportului juridic penal.[5,p.129]

Teoria dreptului execuțional penal subliniază că raportul juridic execuțional penal parcurge mai multe etape şi formarea structurii sale necesită să fie analizată din perspectiva acestei evoluții. Prima etapa constă in : definitivarea raportului juridic penal prin intermediul raporturilor juridice procesuale, definitivare care se efectuează prin aplicarea sancțiunilor penale.În a doua fază se plaseaza executărea sancțiunilor penale ce durează până la stingerea executării acestora prin vre-un mod prevăzut de lege (executare, grațiere etc.)[3].Ultima etapă este cea de după executarea sancțiunilor penale când pentru cel condamnat mai sunt prezente interdicții, decăderi şi care se sting prin obținerea reabilitării. În această opinie, acest raport se întinde de la etapa definitivării prin aplicarea sancțiunilor penale până la etapa terminării sancțiunilor penale. Se constată că este folosită noțiunea „etapa executării sancțiunilor penale” fără a se evidenția şi existența unui raport juridic special care este raportul juridic execuțional penal. Într-o altă opinie, profesorul Oancea, afirmă că întrucât dreptul execuțional penal reglementează relații sociale distincte de relațiile sociale de

tragere la răspundere penală şi anume relații sociale de executare a sancțiunilor penale şi întrucât aceste relații sunt reglementate prin norme de drept execuțional penal există implicit premisele naşterii şi existenței unui raport juridic special, anume a raportului juridic execuțional penal.[7.p.34]

Acest raport are trăsături proprii care îl particularizează față de raportul juridic penal care ia naştere odată cu aplicarea unei sancțiuni penale.Raportul juridic execuțional penal are trăsături, caracteristice proprii, şi particularități ale elementelor sale, ceea ce îi conferă un caracter propriu, separat față de raportul juridic penal. Astfel raportul de drept executional penal există ca o entitate juridical independent și necesită să constituie obiect al unor studii și cercetări complete și ample.  Noțiunea de raport  juridic execuțional penal constă în relațiile sociale de executarea   sancțiunilor   penale   reglementate   prin   norme   juridice   execuțional penale, relații întreorganele de stat şi condamnat potrivit cărora statul are dreptul de a pune pe condamnat  să execute pedeapsă ori altă sancțiune penală aplicată printr-o hotărâre penală definitivă iar condamnatul are obligația să o execute.

Raportul juridic execuțional penal constă în relațiile sociale de executare a sancțiunilor penale reglementate prin norme juridice execuțional penale, relații statornicite între organele de stat și condamnat potrivit cărora statul are dreptul de a pune pe condamnat să execute pedeapsa sau o altă sancțiune penală aplicată printr-o hotărâre penală definitivă iar condamnatul are obligația să o execute.

1.2. Trăsăturile specifice ale raportului juridic execuțional penal

a) Între raportul juridic execuțional penal și raportul juridic penal există o strânsă legătură.Mai întâi se naște raportul juridic penal de conflict ca urmare a

transformării lui din raport juridic penal de conformare.Săvârșirea unei infracțiuni stă la baza nașterii acestui raport juridic.

Raportul juridic de conflict privit ca mijloc de realizare a ordinii de drept poartă denumirea de raport juridic de răspundere penală.

O etapă în desfășurarea acestuia este executarea sancțiunii de drept penal aplicate. Această etapă în cadrul raportului juridic penal ia forma unui raport juridic special și anume a raportului juridic execuțional penal.Raportul juridic execuțional penal derivă din raportul juridic penal.

b) Raportul juridic execuțional penal se referă la relațiile de executare a sancțiunilor penale care se deosebesc de relațiile de tragere la răspundere penală care conduc la formarea raportului juridic penal.

c) Deși pentru epuizarea raportului juridic execuțional penal se apelează la acte procesuale penale proprii ( punerea în executare a pedepsei închisorii, a pedepselor complementare ) reglementate prin norme juridice procesual penale totuși cele două raporturi juridice nu se confundă, ele rămânând raporturi juridice distincte într-o strânsă interdependență.

1.3. Elementele constitutive ale raportului juridic execuțional penal

a) Subiecții raportului juridic execuțional penal.La raportul juridic execuțional penal participă statul prin organele sale

speciale, pe de o parte, în calitate de subiect activ și condamnatul, pe de altă parte, în calitate de subiect pasiv.[2]

În situația executării pedepsei închisorii împuternicitul statului este conducerea penitenciarului sau a locului de muncă care acționează prin conducătorul ei.[3]

În situația executării pedepsei amenzii statul participă în cadrul raportului prin organul financiar.

Subiectul pasiv al raportului este condamnatul care va executa pedeapsa aplicată printr-o hotărâre definitivă având în această situație o serie de drepturi și obligații prevăzute în legea privind executarea pedepselor. În cadrul raportului juridic execuțional penal subiecții dobândirea o anumită specificitate, calitatea lor fiind deosebită de cea întâlnită în cadrul celorlalte raporturi juridice penale sau procesual penale.[6,p.28]

b) Conținutul raportului juridic execuțional penal.Prin conținutul raportului juridic execuțional penal înțelegem drepturile și

obligațiile fiecărei părți specifice acestui raport.Organul de stat are dreptul să ceară condamnatului să execute pedeapsa

închisorii sau să execute pedeapsa amenzii prin plata acesteia sau să fie internată și să rămână în penitenciar.

Statul are o poziție de autoritate cu rol dominant în raport cu condamnatul. Aceleași drepturi le are statul în cazul executării unei măsuri educative sau a unei măsuri de siguranță.

În penitenciar statul prin organele sale are mai multe drepturi derivate din cel enunțat mai sus și anume dreptul de a cere să se respecte disciplina și ordinea în penitenciar, de a obliga pe condamnați să participe la activități educative, etc.

Cu privire la obligațiile statului ne referim la obligația de a asigura condamnatului respectarea drepturilor sale la locul de deținere, respectarea dreptului la odihnă, la asistență medicală, respectarea duratei pedepsei, etc.

Condamnatul are obligația de a desfășura acțiuni cuprinse în pedeapsa aplicată pe care le cere organul de executare. Condamnatul are obligația să respecte regimul de penitenciar conform regulamentelor de ordine interioară, normele de igienă sanitară precum și disciplina muncii. Condamnatul are dreptul de a executa doar pedeapsa la care a fost condamnat, de a i se respecta dreptul la odihnă, la corespondență și dreptul la vizite.

c) Obiectul raportului juridic execuțional penal. Obiectul raportului juridic execuțional penal îl constituie pedeapsa sau

măsurile de siguranță ce trebuie executate.[8] Nașterea, modificarea și stingerea raportului juridic execuțional penal are

loc ca la orice raportul juridic penal. El este determinat de existența unor fapte juridice penale, execuționale penale fiindcă drepturile și obligațiile se manifestă doar în prezența acestora. Aceste fapte sunt de trei feluri:

- constitutive;- modificatoare;- extinctive de raport juridic execuțional penal.Faptul juridic constitutiv poate fi o hotărâre judecătorească definitivă de

condamnare la o pedeapsă sau sancțiune penală, actul de punere în executare și mandatul de executare ce se emite de instanța de executare.

Faptul juridic modificator este cel ce schimbă conținutul modificării unei pedepse făcând-o mai severă, mai puțin severă sau înlăturând-o ( grațierea, amnistia, săvârșirea unei noi infracțiuni ).

Faptul juridic extinctiv de executare a unei pedepse sunt: executarea efectivă și completă a pedepsei, aministia, grațierea personală, toate acestea ducând la încetarea executării pedepsei.[6,p.32]

2.Concluzie

Studierea raportului juridic de drept execuțional penal conferă posibilitatea stabilirii naturii juridice a acestei ramuri de drept.

Raportul juridic de drept executional penal presupune şi reflectă toate celelalte componente ale sistemului juridic apărând ca o structură a acestuia. Astfel, pentru ca o relaţie umană să fie de natură juridică, ea trebuie, în general, să fie reglementată de o normă de drept. De asemenea, tot de principiu, crearea unui raport juridic presupune conştiinţa şi voinţa celui ce va deveni subiect al acestuia,conştiinţa juridică.

Şi, după cum este şi firesc, caracterul juridic al acestei relaţii implică posibilitatea intervenţiei unui organ de stat, de regulă organul judiciar, pentru realizarea cerinţelor normei de drept, în cazul în care alte metode n-au dat rezultatul dorit. Or, acest fapt relevă nouă rolul deosebit de important pe care îl au raporturile juridice în lăuntrul sistemului juridic.

Raportul juridic de drept executional penal nu constituie un scop în sine. Pentru atingerea obiectivului urmărit de legiuitor prin reglementare se iau măsuri organizatorice de concretizare, de detaliere a unor norme şi principii, se îndeplinesc o serie de fapte materiale necesare punerii în aplicare a legii şi, mai ales, se constituie o mare varietate de raporturi sociale pe baza normelor în vigoare, raporturi între toți subiecții a raportului juridic de drept executional penal.

Bibliografie1. Constitutia RM, adoptata la 29 iulie 1994. Monitorul Oficial al R.Moldova

nr.1 din 12.08.1994

2. Codul de executare al Republicii Moldova din 24.12.2004,

publicat : 03.03.2005 în Monitorul Oficial Nr. 34-35 

3. Codul de procedură penală, din  14.03.2003, publicat : 07.06.2003 în

Monitorul Oficial Nr. 104-110

4. Codul Penal al Republicii Moldova, nr. 985-XV din 18.04.2002,

publicat : 13.09.2002 în Monitorul Oficial Nr. 128-129

5. Bulai C.- Drept penal partea generală, vol. I, T.U.B., 1979, p.129

6. Oancea I.- Drept execuțional penal, Editura ALL Beck, 1998, p.34

7. Rusu Marcel Ioan, Conf. univ.-DREPT EXECUȚIONAL PENAL,

Editura Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, 2008