raportul Între elementele cadrului natural si interventiile antropice in drobeta turnu severin

7/23/2019 Raportul Între Elementele Cadrului Natural Si Interventiile Antropice in Drobeta Turnu Severin

http://slidepdf.com/reader/full/raportul-intre-elementele-cadrului-natural-si-interventiile-antropice-in-drobeta 1/5

Raportul între elementele cadrului naturali interven iile antropice în ora ul Drobeta Turnu Severinș ț ș

Cuvinte cheie: relief, habitat, resurse, amenajare, spa iuț

Prezenta lucrare con ine aspecte importante despre impactul interven iei antropice asupraț ț

cadrului natural precum i rolul nostru ca locuitori ai acestei zone, i nu numai, în protejarea iș ș ș

conservarea naturii, de care beneficiem cu to ii dar care, se întămplă uneori, să uitam să oț

respectăm a a cum se cuvine, limitnd astfel !enera iilor viitoare, multitudinea de sentimente, peș ț

care numai în natură le putem re!ăsi"#m ales ca temă de studiu, ora ul Drobeta Turnu Severin, avnd la bază două motive bineș

întemeiate" Primul motiv este cel subiectiv, sentimental, invocat din dorin a de a studia i analizaț ș

ora ul natal, deoarece nu e$istă încă, documenta ii cu privire la impactul antropic asupraș ț

mediului înconjurător, dar i pentru a contribui totodata, cu noi informa ii actualizate, careș ț

vizează necesitatea unei abordări strate!ice asupra activită ii de protejare a mediului" %otivulț

următor este de natură tiin ifică, justificat prin cerin a acestui subiect în cadrul lucrării de licen ăș ț ț ț

care reprezintă un important subiect, ce trebuie tratat cu seriozitate"Teritoriul municipiului Drobeta Turnu Severin este a ezat în sud&vestul ării, acolo undeș ț

%un ii Carpa i se întlnesc cu 'alcanii, pe sub apele învolburate ale Dunării, în cel mai vesticț ț

sector al (lteniei, la intersec ia paralelei ))ț o*+ latitudine nordică cu meridianul de --o**

lon!itudine estică, pe acela i meridian cu muntele .odeanu i .ura Timo/uluiș ș 0, fiind totodată iș

re edin a jude ului %ehedin i, situatș ț ț ț la ie irea fluviului din defileul Dunării, pe malul stn! alș

acesteia, în e$tremitatea sud&estică, a depresiunii Dr" Tr" Severin&Comăne ti, depresiune careș

separă podi ul %ehedin i de dealurile Co u tei din partea de nord&est i est"ș ț ș ș ș

(ra ul nostru dispune de un relief variat, astfel înct, acesta s&ar putea numi 1puntea deș

le!ătură1 dintre sectorul defileului Dunării i cel al teraselor (lteniei, o depresiune împrejmuităș

de dealuri piemontane i acoperită în între!ime cu depozite !roase, fluviatile si pluvio&deluviale"ș

Din punct de vedere altitudinal, de i podi ul %ehedin i, în care este situat ora ul nostru,ș ș ț ș

s&ar încadra în tipul de zonă deluroasă, structura cristalină i forma iunile sedimentareș ț

consolidate, atestă faptul că acesta se încadrează într&o re!iune submontană"-

Condi2iile fizico&!eo!rafice ale podi3ului, prezente i în cadrul ora ului 4morfolo!ia,ș ș

clima, hidro!rafia, elemente de pedolo!ie dar 3i cele de floră i faună5 au influen2at, mai mult sauș

mai pu in, !radul de populare al zonei locuibile, dar 3i, prin oprotunită ile pe care le&a oferit prinț ț

crearea i dezvoltarea activită2ilor de produc ie"ș ț

1 ***Dic ionarul enciclopedic al jude ului %ehedin iț ț ț

2 ***Plai mehedin ean, 6ditura Radical, -770ț



Relieful prezent în cadrul ora ului cuprinde cele mai sudice termina ii deluroase aleș ț

Podi ului %ehedin i, dezvoltat aproape în totalitate pe isturi cristaline, iar partea centrală aș ț ș

Depresiunii Severinului este sculptată în marne pon2iene*, care formează un veritabil amfiteatru,

care coboară dinspre nord&vest spre sud&est, de la *8 de metri pnă la 97 de metri, fiind

constituită în între!ime din terasele Dunării"Drobeta Turnu Severin prezintă anumite avantaje, cu privire la dezvoltarea re!ională,

fiind situat, într&o zonă de !rani ă de importan ă strate!ică i !eopolitică, dar i o zonăț ț ș ș

comercială, de interes interna ional, beneficiind de toate formele de circula ie si transportț ț

european, cum ar fi cel rutier, feroviar sau naval, cu o industrie puternic profilată pe transportul

naval, care prezintă posibilitatea de desfacere pe pia a europeană sus inută de linia de transportț ț

fuviatil %area ordului&Rhin&%ain&Dunăre&%area ea!ră")

#realul cel mai afectat îl constitue municiupiul Drobeta Turnu Severin i împrejurimileș

sale, deoarece sunt prezente unită i economice cu un risc ecolo!ic major ț

Poate una dintre cele mai ample interven ii antropice asupra mediului din zona ora uluiț ș

Drobeta Turnu Severin, o reprezintă construc ia barajului Por ile de ;ier, în care a avut locț ț

transformarea <ăii Dunarii, mai jos de 'el!rad, într&un lac de acumulare care a condus la

cre terea în amonte de baraj, a nivelului apei cu *8 de metri, provocnd astfel inundarea a sute deș

hectare de pămnt, provocarea de pa!ube materiale i strămutarea locuitorilor din zona afectată"ș

#m putea spune că, cel mai important avantaj al construc iei barajului o reprezintăț

crearea Parcului a ional Por ile de ;ier în anul -770, în care sunt protejate i conservateț ț ș

ve!eta ia, fauna, procesele !eomorfolo!ice dar i diversificarea habitatelor, în acest spa iu fiindț ș ț

identificate 090 de habitate, din care -= sunt unice pentru Romnia i -0 de interes comunitar"ș 8

>n impact antropic cu un important !rad de dere!lare a mediului natural i ca surse de poluare aș

ora ului îl reprezintă construc ia Termocentralei de la ?aln!a, R(%#. T6R%( prin emisiileș ț

de ?-S i R(%#. PR(D, care prin cantită ile de C(ș ț -, S(-, ($, pulberi în suspensie sunt

eliberate în atmosferă i au o contribu ie esen ială în totalul no$elor din jude "ș ț ț ț =

Resursele de materii prime re!enerabile sunt cele mai importante resurse care sus in economiaț

jude ului în prezent i se prefi!urează că ponderea acestora este în continuă cre tere" Dintreț ș ș

resursele re!enerabile, pe primul loc sunt resursele de apă, în special cele ale fluviului Dunărea,

pe o lun!ime totală de 0@8 de /m la nivelul jude ului" #ceste resurse, pe ln!ă activită ileț ț

nemijlocite pe care le sus in în mod direct transporturile, producerea de ener!ie hidroelectrică înț

3 AAA Plai mehedin2ean, 6ditura Radical, -770

4 ***Dic ionarul enciclopedic al jude ului %ehedin iț ț ț

5 http:BB"cazaneledunarii"com"roBparcul&national&portile&de&fier"html

6 ***Protec ia mediului în re!iunea (ltenia, Craiova, -77)ț

http://www.cazaneledunarii.com.ro/parcul-national-portile-de-fier.html




cele doua sisteme Por ile de ;ier i Por ile de ;ier , precum piscicultura i a!ricultura,ț ș ț ș

constitue materia primă i pentru producerea apei !rele utilizată ca moderator la centralaș

nuclearoelectrica de la Cernavodă" Tot în jude ul %ehedin i e$istă i sunt e$ploatate 4la nivelț ț ș

mediu5 apele subterane cu poten ial balnear demonstrat i anume în localitatea Schela Cladoveiț ș

sau sta iunea balneară 'alaț9

care dispune de rezerve apreciabile de apă minerală 3i nămolterapeutic, care este utilizat în reumatism de!enerativ, reumatism articular, stări aler!ice după

reumatism sau infec2ii, afec2iuni !inecolo!ice, afec2iuni ale sistemului nervos periferic, sechele

musculo&articulare după traumatisme" fiind profilată pe cura internă 3i e$ternă" zvoarele

minerale se !ăsesc pe <alea Chiciora, mic afluent al prului Rieni"?abitatele naturale din zona ora ului Drobeta continuă să sufere un impact diferen iat peș ț

zone teritoriale i forme de relief, datorită factorilor de mediu antropici i naturali"ș ș

'iodiversitatea specifică zonei, varietatea ecosistemelor, cu precădere cele e$istente în

Defileul Dunării reprezintă o identificare clară a acestei zone ca un pitoresc deosebit" Cu o biodiversitate floristică impresionantă, peste )777 de ta$oni, dintre care specii endemice

apro$imativ -+ în Parcul a ional Por ile de ;ier i -* în Parcul a ional Domo!led&<aleaț ț ș ț

Cernei, o mare parte dintre aceste specii de plante reprezintă specii rare i periclitate, a căror arieș

de răspndire în Romnia este numai în zona Por ile de ;ier, necesitnd astfel măsuriț

suplimentare de ocrotire a acestora"#riile naturale protejate din jude ul %ehedin i sunt de 9="8+- ha inclunznd suprafa aț ț ț

pentru cele - parcuri aferente jude ului 49)"-7* ha5, respectiv Parcul a ional Por ile de ;ier iț ț ț ș

Parcul a ional domo!led <aleaECernei, ariile protejate din afara parcurilor 40-+9 ha5 i cele -ț ș

zone umede 407@- ha5, ?inova&(strovul Corbului i .rla %are&Salcia, această suprafa ăș ț

reprezentnd 08"= F din suprafa a jude ului de )@7"777 ha"ț ț +

<aloarea peisa!istică, prin particularită2ile climei, valoarea acvifaunistică 3i floristică a

teritoriului administrativ al municipiului, particularită2ile hidro!eolo!ice, pun în discu2ie

protec2ia unui sistem ecolo!ic re!ional, un sistem ecolo!ic al zonei Por2ile de ;ier" Se fac în

prezent la nivelul autorită ilor locale, demersuri pentru re!lementări în această privin2ă"ț @

Gn ansamblul cadrului natural al teritoriului administrativ al municipiului din care face parte 3i fluviul Dunărea 4apa ca sistem ecolo!ic5 se simte nevoia e$tinderii re!lementărilor de

7 ***Protec ia mediului în re!iunea (ltenia, Craiova, -77)ț

8 dem

9 Planul >rbanistic .eneral, Drobeta Turnu Severin, -779, p"=-



protec2ie a cadrului natural, care este în evident conflict cu investi2iile comerciale 07 3i de

a!rement pe amplasamente cu valoare peisa!istică"Gn teritoriul administrativ 3i intravilanul municipiului Drobata Turnu Severin, se

desfă3oară o mare diversitate de activită2i pe platformele industriale, terenuri a!ricole sau în

afara acestora, precum i procese tehnolo!ice care implică modificări ale mediului natural,ș

producndu&se efecte reciproce de disconfort 3i risc de sănătate00" Spa iile destinate activită iiț ț

industriale, se pot dezvolta în strnsă le!ătură cu ecosistemele umane, unde prezen a acestora înț

cadrul a ezărilor obli!ă măsuri de amplasare judicioasă în or!anizarea spa iului urban pentru aș ț

nu fi afectate celălalte func ii ale a ezării, fiind necesară inte!rarea zonelor industriale în spa ii înț ș ț

care sa aiba le!ături facile cu re eaua de transport, spa ii comerciale, for ă de muncă precum iț ț ț ș

un impact ct mai redus asupra mediului"Ca urmare a celor relatate în decursul acesui proiect putem spune că în cadrul ora ului auș

fost luate cteva măsuri de amenajare a spa iului care au adus o contribu ie favorabilă laț ț

îmbunătă irea mediului urban, prin construirea unui cadru de spa iu verde sau protejarea unuiaț ț

e$istent i amenajarea acestuia cu func ia de ameliorare a microclimatului, de satisfacere aș ț

necesită ilor cotidiene de recreere i destindere dar i construirea unui cadru ce cuprindeț ș ș

amenajări i dotări corespunzătoare unor activită i cultural sportive i recreative, care au ca rolș ț ș

îmbunătă irea aspectului biolo!ic i estetic al ve!eta iei, reducerea impactului factorilor nociviț ș ț

asupra mediului precum z!omotul, pulberi de fum, !aze nocive dar i modificarea parametrilor ș

unor factori climatici precum protec ia împotriva intemperiilor dar i a radia iei solare"ț ș țResursele materiale, poten2ialul industrial 3i turistic, for2a de muncă, cu date pozitive

referitoare la relansarea economic&socială a municipiului, !arantează dezvoltarea municipiului

Drobeta Turnu Severin0- 3i a3ezarea lui în rndul celor mai atractive ora3e riverane Dunării cu

func2iuni comple$ecum ar fi un centru industrial, centru turistic interna2ional, sta2iune balneoE

climaterică precum i un centru cultural i universitar"ș ș

10 Planul >rbanistic .eneral, Drobeta Turnu Severin,-779, p"=)

11 Planul >rbanistic .eneral, Drobeta Turnu Severin, -779, p"=9

12 Planul >rbanistic.eneral, drobeta Turnu Severin, -779,, p"000



Bibliografie

HHHDic ionarul enciclopedic al jude ului %ehedin iț ț ț

HHHPlai mehedin ean, 6ditura Radical, -770ț

HHHProtec ia mediului în re!iunea (ltenia, Craiova, -77)ț

Planul >rbanistic .eneral, Drobeta Turnu Severin, -779

http:BB"cazaneledunarii"com"roBparcul&national&portile&de&fier"html



raportul Între elementele cadrului natural si interventiile antropice in drobeta turnu severin

Documents