raport layman - eme natura 2000 · 3 cuvânt înainte câtă frunză şi iarbă în arii protejate,...

22
RAPORT LAYMAN - 2015 - Manageri eficienţi pentru o Reţea Natura 2000 eficientă LIFE11 INF/RO/000819 - EME Natura2000

Upload: others

Post on 28-Dec-2019

2 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: RAPORT LAYMAN - Eme Natura 2000 · 3 Cuvânt înainte Câtă frunză şi iarbă în arii protejate, tot atâtea moduri de a scrie şi implementa un proiect. Pentru noi, ProPark –

RAPORT LAYMAN - 2015 -

Manageri eficienţi pentru o Reţea Natura 2000 eficientă

LIFE11 INF/RO/000819 - EME Natura2000

Page 2: RAPORT LAYMAN - Eme Natura 2000 · 3 Cuvânt înainte Câtă frunză şi iarbă în arii protejate, tot atâtea moduri de a scrie şi implementa un proiect. Pentru noi, ProPark –

Manageri eficienţi pentru o Reţea Natura 2000 eficientă LIFE11 INF/RO/000819 - EME Natura2000Perioada: 2012-2015

Publicaţia s-a realizat cu sprijinul Comisiei Europene prin Programul LIFE + Comunicare. Finanţarea s-a fă-cut de către Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, partener în proiect, reprezentând cofinanţare la Proiectul LIFE+ EME Natura 2000 – Manageri efici-enţi pentru o Reţea Natura 2000 Eficientă.

Documentul este disponibil şi online pe: emenatura2000.ro

Opiniile exprimate în acest material nu reflectă în mod necesar opiniile oficiale ale Comisiei Europene.

PARTENERI:

ProPark Fundaţia pentru Arii Protejate Strada Lungă, nr. 175, Braşov,Jud. BraşovTel.: +40 371 092 553Fax: +40 368 462 564 [email protected]

Ministerul Mediului, Apelor și PădurilorBvd. Libertăţii nr. 12, Sector 5, BucureştiWeb: http://[email protected]

Agenţia Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă BrașovBulevardul Eroilor nr. 8 mansarda, cam. 200,Clădirea Primăriei Braşov – 500007 E-mail: [email protected].: 004 – 0268.547.616Fax: 004 – 0268.547.676

Federaţia EUROPARCWaffnergasse 6, 93047 Regensburg, GermanyTel: +49 (0)941 59935980Fax: +49 (0)941 59935989Email: [email protected]

Page 3: RAPORT LAYMAN - Eme Natura 2000 · 3 Cuvânt înainte Câtă frunză şi iarbă în arii protejate, tot atâtea moduri de a scrie şi implementa un proiect. Pentru noi, ProPark –

3

Cuvânt înainteCâtă frunză şi iarbă în arii protejate, tot atâtea moduri de a scrie şi implementa un proiect. Pentru noi, ProPark – Fundaţia pentru Arii Protejate, Proiectul EME Natura 2000 a fost o adevărată aventură ca un fel de excursi lungă şi grea pe care n-o făcea nimeni la noi în ţară.

Și ne-am sfătuit, am analizat şi ne-am hotărât că trebuie făcută, că e importantă şi că noi am putea.

Că numai o planificare strategică reală cu includerea resurselor naturale și de mediu ar mai putea contribui la asigurarea unei dez-voltări durabile. Și că numai niște cursuri de comunicare i-ar mai putea motiva și ajuta pe gestionarii de arii protejate să facă din comu-nitățile locale aliați nu dușmani.

Ne-am planificat tot traseul, unde vrem să ajungem, unde ne oprim să zăbovim, cu cine ne însoţim, aveam hartă, provizii, echipă de drum şi mult entuziasm.

Am plecat motivaţi la drum, dar ca ori-ce excursie s-a dovedit a fi anevoioasă şi aventuroasă.

Am întâmpinat multe obstacole, ne-am mai rătăcit, ne-am mai ciondănit cu partenerii,

am mai obosit, am mai luat pauze, şi la un moment dat chiar am vrut să ne întoarcem. Noroc cu munca în echipă. Când obosea unul, trecea altul în faţă, când ne rătăceam, ne sfătuiam şi găseam drumul, când ne mai contraziceam cu privire la traseu votam şi luam o decizie.

Și uite-aşa, târâş grăpiş am terminat excursia. Cu câteva luni întârziere şi câteva rute ocoli-toare putem spune că am ajuns la destinaţie.

Am fost temerari, pentru că nimeni nu-şi mai propusese acest traseu şi trebuie să recu-noaştem că ne-a încântat mai mult destinaţia decât traseul.

Am îmbogățit biblioteca instrumentelor de lucru pentru conservarea biodiversității cu 5 ghiduri de planificare strategică, un ma-nual și un toolkit de comunicare, am lucrat la o strategie de dezvoltare locală pentru Microreginea Dealurile Târnavelor și am adă-ugat la calendarul evenimentelor de mediu din ultimul an, 6 cursuri de comunicare nați-onale, 2 europene, 2 seminarii de planificare strategică, 6 întâlniri cu jurnaliști din toată țara și 2 conferințe naționale.

Acum, la câteva luni de la terminarea excur-siei, ne e frică să nu se acopere poteca. Ar fi păcat. De multe ori a fost nevoie să călcăm de multe ori în acelaşi ca să marcăm traseul.

Drumul trebuie reluat, chiar dacă pe porţiuni mai scurte, ca să rămână vizibil şi din ce în ce mai popular printre călători.

Și ca să lăsăm metaforele… vă rugăm, nu ui-tați de Ghidurile de Planificare Strategică! Folositi-le! Recomandati-le! Modificați-le dacă e cazul!! Mai aruncați un ochi din când în când pe Toolkitul de Comunicare! Cine știe….poate răspunsurile la niște întrebări care vă frământă de mult, sunt chiar acolo! Amintiti-vă de seminariile de planificare și cursurile de comunicare și povestiți-le și altora dacă ați aflat ceva interesant, invovativ!

Și nu în ultimul rând dacă aveţi vreo idee des-pre cum ar putea fi continuat traseul, bătu-tă poteca, refăcută harta, contactaţi-ne. Ne vom fi odihnit între timp şi poate vom avea chef de o nouă aventură!

Ioana Bejan - Manager proiect

Page 4: RAPORT LAYMAN - Eme Natura 2000 · 3 Cuvânt înainte Câtă frunză şi iarbă în arii protejate, tot atâtea moduri de a scrie şi implementa un proiect. Pentru noi, ProPark –

4

Despre Natura 2000 în RomâniaDin 1992 Uniunea Europeană promovează ca instrument principal dezvoltarea reţelei de arii de conservare a naturii Natura 2000, care să acopere ţările membre UE, dar şi ţările candidate, reţea planificată iniţial a fi desem-nata până în anul 2000. Realizarea Reţelei Natura 2000 se bazează pe două directive ale Uniunii Europene, Directiva Habitate şi Directiva Păsări , ce reglementează modul de selectare şi desemnare a siturilor şi protecţia acestora, iar Statele Membre au dreptul de a reglementa modalităţile de realizare practică

şi de implementare a prevederilor din Directive .La definirea acestor situri NU s-a ple-cat de la ideea unei protecţii stricte, care să interzică activitatea umană. Dimpotrivă, se consideră că în foarte multe situaţii activităţile umane de gospodări-re a resurselor naturale pot continua. În multe cazuri prezenta habitatelor şi a speciilor din si-turile Natura 2000 se datorează în special mo-dului în care de sute de ani sunt gospodărite durabil pădurile, păşunile sau fanatele.

Prin aderarea la Uniunea Europeană în 2007, România a adus o contribuţie importantă la reţeaua Natura 2000 datorită valorii ridicate a biodiversităţii de pe teritoriul său. În legisla-ţia românească directivele Habitate şi Păsări au fost adoptate prin ”OUG nr. 57/20.06.2007

Reţeaua Natura 2000 este o reţea europeană de zone naturale protejate care cuprinde un eşantion re-prezentativ de specii sălbatice şi habitate naturale de interes comunitar. A fost constituită nu doar pentru protejarea naturii, ci şi pentru menţinerea acestor bo-gaţii naturale pe termen lung, pentru a asigura resur-sele necesare dezvoltării socio-economice.

Page 5: RAPORT LAYMAN - Eme Natura 2000 · 3 Cuvânt înainte Câtă frunză şi iarbă în arii protejate, tot atâtea moduri de a scrie şi implementa un proiect. Pentru noi, ProPark –

5

privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice”, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011.Reţeaua Natura 2000 din România cuprin-de 383 de Situri de Importanţă Comunitară (SCI), respectiv 148 de Situri de Protecţie Avifaunistică (SPA), cu o suprafaţa de 23% din suprafaţa ţării.(text preluat și adaptat http://natura2000.mmediu.ro/index.php?obj=front&action=page_nat)

Natura 2000 este o reţea ecologică constituită din situri Natura 2000 de două tipuri: Arii Speciale de Conservare (SAC - Special Areas of Conservation) consti-tuite conform Directivei Habitate şi Arii de Protecţie Specială Avifaunistica (SPA – Special Protection Areas), constituite con-form Directivei Păsări. După aderare, în le-gislaţia românească aceste două Directive sunt transpuse prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ari-ilor naturale protejate, conservarea habi-tatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările ulterioare.

Activităţile care ajută la protejarea naturii şi a mediului: • cultivarea şi obţinerea produselor ecolo-

gice fără ca această să interfereze cu ha-bitatele speciilor protejate,

• vânătoare şi pescuit în anumite limite,• turism durabil (ecoturism), • construcţii din materiale tradiţionale

conforme cu arhitectura zonei, etc .

Nu sunt permise lucrări de construcţii şi infrastructură care afectează habitatele şi speciile protejate din sit cu excepţia acolor lucrări care sunt necesare pentru siguranţa oamenilor sau sunt de importanţă naţiona-lă. De asemenea introducerea unei zone în reţea nu afectează dreptul de proprietate asupra terenurilor iar în cazul în care există activităţi care trebuie stopate cei afectaţi vor primi plăţi compensatorii.

Page 6: RAPORT LAYMAN - Eme Natura 2000 · 3 Cuvânt înainte Câtă frunză şi iarbă în arii protejate, tot atâtea moduri de a scrie şi implementa un proiect. Pentru noi, ProPark –

6

Despre proiectNATURA 2000 reprezintă un subiect controversat pentru autorităţile lo-cale şi investitori şi necunoscut pentru majoritatea publicului larg, de aceea o abordare inovativă a acestui concept este necesar pentru ca aceste zone să devină modele de conservare şi dezvoltare durabilă. Am considerat că este important să gestionăm în mod responsabil resursele naturale pentru a asigura şi conservarea naturii şi acest lucru nu se poate face fără oameni competenţi care să înţeleagă cum se administrează un sit Natura 2000.

Proiectul ” Manageri Eficienţi pentru o Natura 2000 eficien-tă” – EME Natura 2000 a avut ca scop creşterea capacităţii de administrare a siturilor Natura 2000 din România prin dezvoltarea abilităţilor de comunicare ale administratorilor Natura 2000 şi prin sprijinirea integrării unor elemente de conservare a biodiversitatii în procesul de planificare teritorială atât în interiorul siturilor cât şi în zonele vecine.

Page 7: RAPORT LAYMAN - Eme Natura 2000 · 3 Cuvânt înainte Câtă frunză şi iarbă în arii protejate, tot atâtea moduri de a scrie şi implementa un proiect. Pentru noi, ProPark –

7

REZULTATE PROIECT

• Evaluarea nevoilor de instruire în ceea ce priveşte domeniul comunicării în ariile protejate (Situri Natura 2000)

• MODELE DE BUNE PRACTICI de comunicare în situri Natura 2000 din toată Europa adu-nate într-o colecţie

• INSTRUMENT UTIL DE COMUNICARE destinat administraţiilor şi custozilor de Situri Natura 2000 din Europa şi din România.

• CURSURI DE COMUNICARE GRATUITE pentru administratorii şi custozii Siturilor Natura 2000 din Europa şi din România.

• evaluarea nivelului de informare şi acceptare privind importanţa biodiversităţii şi reţeaua • ecologică natura 2000 şi relevanţa lor în planificarea strategică• Set de ghiduri despre managementul responsabil a patru categorii de resursel naturale

foarte importante pentru siturile Natura 2000 (PĂDURI, APE ȘI PEȘTE, VÂNAT ȘI RESURSE AGRICOLE). Ghidul cuprinde măsuri de management şi idei inovative pentru valorificarea responsabilă a acestor resurse.

• GHID de PLANIFICARE STRATEGICĂ care cuprinde informaţii şi recomandări despre cum trebuie să reflecte planurile strategice şi teritoriale ( strategii de dezvoltare locală, re-gională, naţională, PUG-uri, PUZ-uri) valorile şi resursele naturale existente, prezentând potenţialul lor pentru dezvoltare.

• PRIMA STRATEGIE DE DEZVOLTARE TERITORIALĂ care cuprinde măsuri de management responsabil al resurselor naturale şi măsuri de conservare a valorilor naturale cuprinse în arii protejate, evidenţiind foarte clar potenţialul acestor valori şi resurse pentru dezvol-tare durabilă.

• SEMINARII DE INFORMARE pentru reprezentanţii celor 4 sectoare economice şi pentru cei ce au responsabilitatea eaborării de planuri strategice la nivel naţional, în care se vor discuta ghidurile şi se vor prezenta rezultatele lucrului în zona pilot.

Page 8: RAPORT LAYMAN - Eme Natura 2000 · 3 Cuvânt înainte Câtă frunză şi iarbă în arii protejate, tot atâtea moduri de a scrie şi implementa un proiect. Pentru noi, ProPark –

8

ScopCreşterea capacităţii de administrare a siturilor Natura 2000 din România prin dezvoltarea abilităţilor de comunicare ale administratorilor Natura 2000 şi prin sprijinirea integrării unor elemente de conservare a biodiversitatii în procesul de planificare teritorială atât în interiorul siturilor cât şi în zonele

vecine .

”Managementul Resurselor Naturale şi Conservarea Biodiversităţii în siturile Natura 2000”

Studiu privind analiza nevoilor prioritare de instruire pentru managerii Natura 2000

(Comunicare)

Grup de lucru APE

Modele de bune practici de comunicare în situri Natura 2000

Grup de lucru PĂDURI

Toolkit comunicare

Grup de lucru AGRICULTURĂ

Program și manual ComunicareDisponibil in Ro., It., Fr., Sp., Eng

Grup de lucru RESURSE CINEGETICE

Grup de lucru PLANIFICARE STRATEGICĂ

Evaluarea nevoilor de instruire în ceea ce priveşte

domeniul comunicării în ariile protejate (Situri Natura 2000)

Planificare Strategică

Comunicare

Page 9: RAPORT LAYMAN - Eme Natura 2000 · 3 Cuvânt înainte Câtă frunză şi iarbă în arii protejate, tot atâtea moduri de a scrie şi implementa un proiect. Pentru noi, ProPark –

9

Raport impact

Raport impact

Studiu 2

Strategia de dezvoltare durabilă a grupului de acţiune

locală Dealurile Târnavelor 2015 - 2020

Seminar 1”Planificare strategică pentru

managementul durabil al resurselor naturale”

Seminar 2”Planificare strategică

pentru managementul durabil al resurselor

naturale”

2 Cursuri Internaţionale

6 Cursuri în România

Ghid de planificare strategică pentru managementul durabil al resurselor de apă

Ghidul de planificare strategică pentru managementul durabil al

resurselor forestiere

Ghid de planificare strategică pentru managementul durabil al

resurselor agricole

Ghid de planificare strategică pentru managemntul durabil al faunei

sălbatice, de interes cinegetic

Ghidul de planificare strategică

Grup de lucru APE

Modele de bune practici de comunicare în situri Natura 2000

Grup de lucru PĂDURI

Toolkit comunicare

Grup de lucru AGRICULTURĂ

Program și manual ComunicareDisponibil in Ro., It., Fr., Sp., Eng

Grup de lucru RESURSE CINEGETICE

Grup de lucru PLANIFICARE STRATEGICĂ

Gala Ariilor Protejate - 2015 -

Natura 2000 şi dezvoltarea durabilă a României

Page 10: RAPORT LAYMAN - Eme Natura 2000 · 3 Cuvânt înainte Câtă frunză şi iarbă în arii protejate, tot atâtea moduri de a scrie şi implementa un proiect. Pentru noi, ProPark –

10

I. Planificare strategică

1 STUDIU EVALUAREA NIVELULUI DE INFORMARE ȘI ACCEPTARE PRIVIND IMPORTANȚA BIODIVERSITĂȚII ȘI REȚEAUA ECOLOGICĂ NATURA 2000 ȘI RELEVANȚA LOR ÎN PLANIFICAREA STRATEGICĂ

Studiul a evaluat cunoştinţele şi gradul de înţelegere al actorilor cheie (instituţii de stat şi pri-vate), cu rol în procesul de gestionare a resurselor naturale, faţă de biodiversitate şi Reţeaua Ecologică Natura 2000. Rezultatele studiului au fost folosite realizarea ghidurilor şi ulterior a unor materiale pentru sesiunile informative, contribuind astfel la implicarea activă a repre-zentanţilor acestor instituţii în elaborarea unor planuri strategice, incluzând elemente de conservare şi biodiversitate. Etapa a doua a studiului a fost realizată la finalul proiectului (2015) pentru a surprinde modificările de atitudine şi grad de informare a persoanelor mai sus menţionate, în urma implementării proiectului.

2. CONPONENTA GHIDURI

A. GHIDUL DE PLANIFICARE STRATEGICĂ Complexitatea societăţii moderne impune necesitatea planificării strategice pentru a direcţiona toate domeniile economice și sociale, spre o utilizare responsabilă a re-surselor, astfel încât să se poată vorbi de o dezvoltare durabilă în adevăratul sens al cuvântului. Abordarea strategică permite nu numai o utilizare responsabilă și efici-entă a resurselor, ci și evitarea unor costuri imense ce pot apărea, din lipsa planificării integrate, pe durate lungi de timp (5, 10 și chiar mai mulţi ani).Ghidul a fost realizat cu ajutorul unui grup de lucru, constituit din experţi pe diferite dome-nii relevante şi cu contribuţia experţilor din celelalte patru grupuri de lucru, constituite pe resursele naturale prezentate mai sus, precum şi cu sprijinul celor care au contribuit în cadrul procesului de consultare.Lipsa planificării strategice are implicaţii ma-jore asupra societăţii, fapt ce poate fi, din păcate, uşor exemplificat în ţara noastră.

„Stim într-adevar cât de importante sunt resursele naturale pentru economia noastră şi pentru viitor? Gândim acum pe termen lung şi cu responsabilitate pentru copiii nostri când elaboram strategiile de dezvoltare? Sau facem totul pentru a câştiga pe termen scurt şi sa-crificand Natura, adica viitorul? Sunt întrebările pe care ar trebui să şi le pună toţi cei care, într-un fel sau altul, sunt implicaţi sau ar trebui să contribuie la elaborarea strategiilor de dezvoltare durabilă. Ghidurile pe care lucrează în prezent specialişti din diverse domenii vor spune cum să planificăm responsabil ceea ce vom face în interesul dezvoltării, astfel încât să putem răspunde la întrebările de mai sus cu încredere şi cu ochi senini, încrezători că facem tot ce ne stă în putinţă să respectam Natura, cea care ne asigură resursele necesare vieţii”Erika Stanciu, director executiv ProPark –Fundația pentru Arii Protejate (2008-2015 )

Page 11: RAPORT LAYMAN - Eme Natura 2000 · 3 Cuvânt înainte Câtă frunză şi iarbă în arii protejate, tot atâtea moduri de a scrie şi implementa un proiect. Pentru noi, ProPark –

11

Majoritatea dezastrelor calificate ca fiind ”pur şi simplu dezastre naturale”, cu impact major asupra societăţii şi economiei, sunt rezultatul unor interese şi apoi a unor decizii orientate pe un orizont de timp scurt, luate şi aplicate fără o minimă analiză a potenţialelor efecte pe termen lung asupra unor mase mari de persoane afectate (tocmai am definit ”impac-tul” unei decizii strategice). Tratarea simplistă a resurselor naturale, ca simple surse de ve-nit, respectiv ignorarea sau desconsiderarea principiilor de utilizare durabilă ale acestora reprezintă, pe de o parte, un calificativ ne-satisfăcător acordat politicilor elaborate şi aplicate de autorităţile responsabile cu mana-gementul resurselor naturale, iar, pe de altă parte, reprezintă sacrificarea unor oportuni-tăţi de dezvoltare teritorială, bazate pe puţi-nele avantaje competitive pe care le mai au localităţile din România.Planificarea strategică presupune ca acest

lucru să se întâmple, atât în cadrul sectoarelor economi-ce (planificare pe verticală), cât şi pentru dezvoltarea durabilă a unei (micro)regi-uni (planificare teritorială).

B. GHIDUL DE PLANIFICARE STRATEGICĂ PENTRU MANAGEMENTUL DURABIL AL RESURSELOR FORESTIERE Pădurile reprezintă o resursă al cărei mana-gement are un impact major, direct, asupra diversităţii ecologice, a echilibrului natural, asupra sănătăţii societăţii, influenţând în astfel în mod direct și indirect economia ţării noastre. Într-o accepţiune largă managementul fo-restier poate fi văzut ca ”arta și știinţa de a controla și stabili creșterea, compoziţia, starea de sănătate și calitatea pădurilor și a altor terenuri cu vegetaţie forestieră în sco-pul atingerii valorilor și nevoilor impuse de proprietar și societate, pe o bază durabilă” (FAO ). Ghidul de planificare strategică pentru mana-gementul durabil al resurselor forestiere îşi propune să fie un instrument pentru înţelerea

şi realizarea procesului de planificare strate-gică sectorială, dar şi pentru modul în care această resursă trebuie integrată în strategi-ile de planificare pentru dezvoltare durabilăPrincipala problemă, în România, de la care pleacă controversele privind rolul manage-mentului forestier în stabilirea unui echilibru între utilizarea pădurii ca resursă şi necesita-tea conservării ei este generată de o acută lipsă de transparenţă în procesul decizional şi de planificare. Implementarea ermetică a ma-nagementului forestier, fără a permite o eva-luare a succesului în raport cu obiectivul asu-mat şi anume acela de a utiliza durabil resursa forestieră protejând totodată valorile ecolo-gice asociate generează interpretări şi atitu-dini refractare. Este pădurea doar o resursă de masa lemnoasă sau are în primul rând o valoare intrinsecă? Beneficiile aduse de exis-tenta pădurilor sunt ale tuturor sau doar a unui grup restrâns de ”actori” ce exploatează acestă resursă până la epuizare? Care sunt obiectivele managementului forestier? Există un control? Ne costă greşelile managerilor? Acestea sunt întrebările la care societatea ca-ută raspuns şi la care managerii forestieri ar trebui să fie interesaţi să răspundă.

Ghidul de planificare strategică prezintă cadrul general şi paşii de urmat în procesele de planificare sectorială şi strategică, constituindu-se într-un îndrumar util, nu numai celor ce coor-donează procesele de planificare, dar şi managerilor din do-meniile mai sus amintite.

Page 12: RAPORT LAYMAN - Eme Natura 2000 · 3 Cuvânt înainte Câtă frunză şi iarbă în arii protejate, tot atâtea moduri de a scrie şi implementa un proiect. Pentru noi, ProPark –

12

Managementul forestier românesc se con-fruntă cu provocări legate de schimbările climatice, reducerea biodiversităţii, fărâmiţa-rea proprietăţii, lipsa dotărilor tehnice per-formante, orientarea spre exportul lemnului neprelucrat, subfinanţare, lipsa unei conştiin-ţe forestiere, inerţie la schimbare etc. Acestea ar putea fi depăşite eficient doar printr-o abordare strategică şi planificare co-erentă la toate nivelurile din cadrul sectorului şi integrarea obiectivelor strategice cu cele ale domeniilor conexe.

C. GHID DE PLANIFICARE STRATEGICĂ PENTRU MANAGEMENTUL DURABIL AL RESURSELOR DE APĂ Apa este esenţială pentru viaţa omului, na-tură și economie și are un rol fundamental în ciclul de reglare al climei. Ea este o re-sursă care se regenerează în permanenţă,

dar este în același timp finită și nu poate fi nici produsă, nici înlocuită cu alte resurse. Importanţa de necontestat rezultă din func-ţiile multiple pe care apa le îndeplinește, respectiv din rolul extrem de important în menţinerea echilibrului ecologic, a unui me-diu natural sănătos .

Datorită contribuţiei semnificative la econo-mie, protecţia resurselor de apă, a ecosiste-melor acvatice şi a apei potabile şi de îmbă-iere, este una dintre pietrele de temelie ale politicii de mediu atât la nivel mondial cât şi în Europa, problematica depăşind uneori graniţe-le naţionale. Conceptul de abordare integrată a tuturor provocărilor cu care se confruntă apele din UE este principala caracteristică a DCA, iar împre-ună cu calendarul de implementare cu terme-ne clar stabilite, fundamentează o nouă strate-gie şi politică în domeniul gospodăririi apelor. Preocupările privind conservarea biodiver-sităţii au dus la apariţia principalelor docu-mente care stau la baza protecţiei şi mana-gementului biodiversităţii la nivelul Uniunii Europene, respectiv Directiva Habitate şi Directiva Păsări (DHP) care au ca obiectiv atin-gerea stării favorabile de conservare a speciilor

şi habitatelor naturale. Una dintre principalele modalităţi de realizare a acestui obiectiv este conservarea şi utilizarea durabilă a unei re-ţele de zone bogate în biodiversitate, numită Natura 2000. Pe măsură ce noi state au ade-rat la Uniunea Europeană, cele două directive europene au fost amendate prin introducerea de noi specii şi tipuri de habitate naturale, cu măsuri specifice de management. Un procent semnificativ de specii şi habitate naturale pro-tejate sunt dependente de apă.

D. GHID DE PLANIFICARE STRATEGICĂ PENTRU MANAGEMNTUL DURABIL AL FAUNEI SĂLBATICE, DE INTERES CINEGETIC Fauna sălbatică de interes cinegetic repre-zintă o resursă al cărui management are un impact major asupra diversităţii biologice

În ghid se pune un accent deosebit pe abordarea aspectelor de biodiversitate în procesul de planificare strategică, ple-când de la premisa că prin caracteristicile de biodiversitate se poate defini calitatea acestei resurse naturale critice pentru societate.

Ghidul îşi propune să ofere o imagine de ansamblu cu privire la planificarea stra-tegică şi să scoată in evidenta masurile de management, respectiv etapele de planifi-care strategică, prin sintetizarea informa-ţiilor existente in domeniul gospodăririi apei şi a resurselor acvatice, recunoscân-du-se rolul acestora în conservarea diver-sităţii biologice.

Page 13: RAPORT LAYMAN - Eme Natura 2000 · 3 Cuvânt înainte Câtă frunză şi iarbă în arii protejate, tot atâtea moduri de a scrie şi implementa un proiect. Pentru noi, ProPark –

13

și al echilibrului natural din ţara noastră. Deși contribuţia la economia naţională nu este una semnificativă, raportat la alte do-menii economice - resursa fiind limitată nu se pretează la exploatare intensivă - fauna sălbatică are o valoare inestimabilă pen-tru dezvoltarea durabilă a ţării noastre. Importanţa de necontestat rezultă din func-ţiile, pe care fauna sălbatică le îndeplinește, respectiv din rolul extrem de important, în menţinerea echilibrului ecologic, a unui me-diu natural sănătos.

Dacă , în prezent, multe dintre ţările din ves-tul şi centrul Europei se confruntă cu pro-bleme serioase de management al faunei sălbatice, din cauza gestiunii defectuoase din trecutul nu foarte îndepărtat, în ţara noastră mai există o şansă de a menţine această va-loare deosebită, demonstrând importanţa ei pentru dezvoltarea durabilă. Dependente de existenţa unor surse de hrană de origine animală sau vegetală, comunităţi-le tradiţionale din Romania au utilizat masiv resursele oferite de ecosistemele naturale, învecinate aşezărilor rurale. Perpetuată până în prezent, fie ca necesitate de hrană, fie ca hobby, vânătoarea este astăzi unul dintre cele

mai controversate subiecte, dezbătute intens între diferite grupuri de factori interesaţi. Eforturile managerilor de faună pentru men-ţinerea faunei sălbatice de interes cinegetic, nu doar ca resursă pentru vânători, ci ca un element esenţial pentru sănătatea mediului în care trăim, nu sunt cunoscute şi apreciate îndeajuns şi cu atât mai puţin luate în calcul în strategiile de dezvoltare durabilă. Concluzii ghidScopul ghidului este de a este de a prezenta în mod sintetic modul în care trebuie să se facă planificarea strategică în domeniu astfel încât resursele cinegetice ale ţării noastre să fie menţinute sau chiar îmbogăţite, având în vedere importanţa lor în conservarea diver-sităţii biologice dar şi ca resursă economică.E. GHID DE PLANIFICARE STRATEGICĂ PENTRU MANAGEMENTUL DURABIL AL RESURSELOR AGRICOLE Pentru ca agricultorii să poată furniza bunu-rile și serviciile publice de care depinde so-cietatea, trebuie susţinute practicile agricole prietenoase cu mediul, care de multe ori se suprapun cu practicile agricole tradiţionale. Biodiversitatea acestor spaţii naturale im-portante depinde în foarte mare măsură

de cei care le gestionează, de modul cum le gestionează și cum le pun în valoare, aceștia fiind beneficiarii politicilor mai sus amintite.

Acest ghid a apărut din nevoia de a clarifica procesul de planificare sectorială pornind de la nevoile teritoriale referitoare la utilizarea resurselor agricole, având în vedere faptul că o reprezentare legitimă a intereselor se face de jos în sus . Nevoile locale / zonale trebuie să fie regăsite în planificarea sectorială, aces-ta fiind principiul de lucru pe noua perioadă de programare 2014-2020.

Pentru o dezvoltară durabilă reală, re-spectiv pentru menţinerea resurselor agri-cole şi a serviciilor asociate acestora este important ca paradigma de administrare să se schimbe treptat şi în afara limitelor ariilor protejate. Caracterul regenerabil al resurselor agricole dar şi calitatea acesto-ra sunt influenţate în mod seminificativ de felul în care aceste resurse sunt gestiona-te pe întreg teritoriul ţării. Deciziile luate sau implementate în mod eronat pot duce la dispariţia speciilor, aşa cum s-a mai în-tâmplat, cu efecte majore pe termen lung pentru întreaga societate.

Page 14: RAPORT LAYMAN - Eme Natura 2000 · 3 Cuvânt înainte Câtă frunză şi iarbă în arii protejate, tot atâtea moduri de a scrie şi implementa un proiect. Pentru noi, ProPark –

14

F. STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURA-BILĂ A GRUPULUI DE ACȚIUNE LOCALĂ DEALURILE TÂRNAVELOR 2015-2020

În baza principiului LEADER al ,,cooperării”, Asociaţia Grupul de Acţiune Locală Dealurile Târnavelor a fost sprijinită de echipa pro-iectului ,,Manageri eficienţi pentru o reţea Natura 2000 eficientă”, pentru elaborarea

unei Strategii de Dezvoltare Durabilă a zo-nei GAL Dealurile Târnavelor, ca document de referinţă al documentaţiei de accesare a finanţării SubMăsurii 19.2 ,,Sprijin pentru implementarea acţiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare locală” din cadrul Măsurii 19 ,,Sprijin pentru dezvoltarea locală LEADER” a Programului Naţional pentru Dezvoltare Rurală 2014 – 2020, conform reglemen-tărilor Regulamentului (UE) nr.1305/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului Europei.

Asociaţia Grupul de Acţiune Locală Dealurile Târnavelor este unul dintre GALurile formal constituite ca instrumente teritoriale de dez-voltare rurală, în cadrul programului LEADER (2007) cu 43 de membrii (publici 18,6% şi

privaţi 81,4%). ,,Zona LEADER” de acţiune a GAL Dealurile Târnavelor (de 814 km2) se su-prapune peste teritoriul administrativ al ce-lor 8 comune membre (Biertan şi Laslea din judeţul Sibiu; Albeşti, Apold, Daneş, Nadeş, Saschiz şi Vînători din judeţul Mureş), terito-riu cunoscut şi sub denumirea de ,,Târnava Mare”.

  Strategia poate fi descărcată aici: http://www.emenatura2000.ro/wp-content/uploa-ds/2013/04/Ministerul_Mediului_brosu-ra_205x287_b5mm_low.pdf

P E N T R U A R I I P R O T E J A T E

MANAGERI EFICIENȚI PENTRU O REȚEA NATURA 2000 EFICIENTĂ – EME NATURA 2000

Strategia de dezvoltare durabilă a Grupului de Acțiune Locală Dealurile Târnavelor

2015-2020Noi știm cum vrem să arate locul în care trăim

Foto

: Ghi

d V

ideo

Tur

istic

, ww

w.gh

idvi

deot

urist

ic.ro

Page 15: RAPORT LAYMAN - Eme Natura 2000 · 3 Cuvânt înainte Câtă frunză şi iarbă în arii protejate, tot atâtea moduri de a scrie şi implementa un proiect. Pentru noi, ProPark –

15

II. COMUNICAREREZULTATE

1. Studiu privind analiza nevoilor priori-tare de instruire pentru managerii Natura 2000 (administratori și custozi) cu privire la nivelul de cunoștinţe și abilităţi generale necesare pentru administrarea siturilor

Acest studiu a fost finalizat în perioada Michael R Appleton în octombrie 2013 şi cuprinde concluziile şi recomandările rezul-tate din completarea de către un număr de 121 angajaţi din 72 situri Natura 2000 a unor chestionare referitoare la abilităţile de comu-nicare în perioada aprilie-mai 2013.

Analiza rezultatelor relevă faptul că perso-nalul implicat în administrarea reţelei Natura 2000 este neexperimentat, a fost instruit in-suficient, şi este confortabil doar cu o parte din abilităţile de comunicare necesare în des-făşurarea activităţii. Respondenţii au arătat că cea mai mare nevoie este comunicarea cu factorii interesaţi şi partenerii.

Recomandări generale • Facilitarea accesului la sesiuni de in-

struire a personalului din siturile Natura 2000. Stabilirea unui sistem de informare despre oportunităţile de training pentru personalul din siturile Natura 2000

• Planurile de management să conţină programe de instruire şi dezvoltarea capacităţii organizaţionale pentru per-sonal şi factori interesaţi

• Planurile de afaceri şi bugetele pentru Natura 2000 să conţină prevederi pen-tru instruire şi dezvoltarea capacităţii (cel puţin 5 zile de instruire pentru fie-care angajat)

• Căutare surse de finanţare, proiecte care să aibă ca obiectiv creşterea capacităţii

• Asigurarea că personalul din siturile Natura 2000 nu sunt “ignoraţi” înm pro-gramele de creştere a capacităţii profesi-onale pentru angajaţii din ariile protejate din România. Când există astfel de pro-grame pentru parcuri naţionale şi natu-rale, personalul din siturile Natura 2000 ar trebui invitate la sesiunile de instruire

  Studiul poate fi descărcat de la urmă-torul link: http://www.emenatura2000.ro/wp-content/uploads/2013/04/ASSESSMENT-OF-COMMUNICATION-CAPACITY-DEVELOPMENT-NEEDS-OF-NATURA-2000-SITE-PERSONNEL-IN-ROMANIA.pdf

2. MODELE DE BUNE PRACTICI de co-municare în situri Natura 2000 din toată Europa adunate într-o colecţie realizată de Federaţia EUROPARCColecţia cuprinde modele de bună practică din 10 ţari din Europa ( Spania, Finlanda,Letonia, Anglia, italia,Franţa, România, Belgia, Cipru, Portugalia) şi au fost selectate în funcţie de temele prezentate, calitatea materialelor de comunicare folosite, strategiile de comunica-re şi de marketing, comunicarea importanţei reţelei Natura 2000, promovarea produselor locale şi a patrimoniuluoi cultural, comuni-carea valorilor economice ale beneficiilor oferrite de reţeaua Natura 2000, cooperarea între parteneri, autorităţi locale, alţi factori interesaţi, relaţia cu mass media, instrumen-tele inovative de comunicare.

Page 16: RAPORT LAYMAN - Eme Natura 2000 · 3 Cuvânt înainte Câtă frunză şi iarbă în arii protejate, tot atâtea moduri de a scrie şi implementa un proiect. Pentru noi, ProPark –

16

  Documentul poate fi descărcat aici: http://www.emenatura2000.ro/wp-con-tent/uploads/2013/04/C.8.-Best-practi-ces-on-communicating-Natura-2000-sites_LIFE-EME-2014.pdf

3. Toolkit comunicare Un instrument complex de comunicare pen-tru managerii de situri Natura 2000 care cu-prinde: suport de curs, prezentari, resurse video, cazuri de bună practică, alte resurse

4. Program și manual de comunicarePentru conservarea biodiversităţii, comuni-carea este importantă. Mai mult decat atât, comunicarea eficientă este vitală pentru exis-tenţa reţelei de arii protejate Natura 2000.În cadrul proiectului a fost realizat un manu-al de comunicare pentru managerii de situri

Natura 2000. Soluţiile prezentate în manual, vin să completeze cursul de Comunicare pe Natura 2000, aprofundând teme şi aspecte teoretice .

  Manualul este disponibil în română, engleză, franceză, spaniolă, italiană și poate fi accesat în variantă elecronică aici: http://www.emenatura2000.ro/wp-content/uploa-ds/2013/04/Manual-Curs-LIFE-RO-1.pdf

Comunicarea este singurul mod de a aduce discuţiile privind Natura 2000 în zona unei dezbateri informate şi de a o ţine departe de unele reacţii negative mai instinctive care sunt întâlnite deseori în prezent, generate de neînţelegeri şi lipsa de informaţie. Stabilirea unui dialog în-tre diferitele grupuri de interese şi cei ce susţin conservarea poate ajuta la elimina-rea temerilor nefondate privind impactul Natura 2000. Acest lucru nu doar că va pava drumul pentru o discuţie mai con-structivă privind managementul viitor al acestor situri, dar va ajuta şi la identifica-rea acelor zone în care Natura 2000 chiar reprezintă o problemă pentru cei impli-caţi. Eforturile pot fi apoi concentrate în mod specific pe acele zone mai dificile pentru a găsi soluţii, fără a pune din nou în discuţie Natura 2000 în întregime.

Comunicare eficientă

Nivel introductiv

Manual pentru managerii Natura 2000 din Europa

Ilustraţie de Frits Ahlefeldt The HikingArtist

Ilustraţie de Frits Ahlefeldt The HikingArtist

Finanţat de Uniunea Europeană. Elaborarea acestei publicaţii a fost sprijinită financiar în cadrul programului de finanţare LIFE + al Comisiei Europene (Directoratele Generale de Mediu şi Acţiune pentru Climă) care constă în granturi operaţionale pentru ONG-uri de mediu din Europa. Conţinutul acestei publicaţii nu reflectă poziţia oficială a Uniunii Europene. Responsabilitatea pentru informaţiile şi opiniile exprimate în publicaţie revine exclusiv autorilor.

Proiect de Informare şi Comunicare LIFE+

MANAGERI EFICIENŢI PENTRU O REŢEA NATURA 2000 EFICIENTĂ

Proiect de Informare şi Comunicare LIFE+

MANAGERI EFICIENŢI PENTRU O REŢEA NATURA2000 EFICIENTĂ

Elaborat de Janice Burley, Down 2 Earth Training & Facilitation, www.d2e.org.uk

în numele Federaţiei EUROPARC 2014 Waffnergasse 6, 93047 Regensburg, Germania

Tel: +49 (0)941 59935980 | Fax: +49 (0)941 59935989 www.europarc.org | Email: [email protected]

Elaborat de Janice Burley, Down 2 Earth Training & Facilitation, www.d2e.org.uk

în numele Federaţiei EUROPARC 2014 Waffnergasse 6, 93047 Regensburg, Germania

Tel: +49 (0)941 59935980 | Fax: +49 (0)941 59935989 www.europarc.org | Email: [email protected]

Page 17: RAPORT LAYMAN - Eme Natura 2000 · 3 Cuvânt înainte Câtă frunză şi iarbă în arii protejate, tot atâtea moduri de a scrie şi implementa un proiect. Pentru noi, ProPark –

17

5. Sesiuni de instruire În cadrul proiectului au fost organizate 8 se-siuni de instruire având ca tema comunicarea în siturile Natura 2000.Sesiunile de de instruire s-au adresat atât ma-nagerilor de situri Natura 2000 din Europa,în acest sens fiind organizate 2 cursuri (Spania şi România) cât şi managerilor de situri Natura 2000 din România – 2 cursuri (Braşov, Timişoara, Bucureşti, Cluj, Iaşi, Tulcea).

Page 18: RAPORT LAYMAN - Eme Natura 2000 · 3 Cuvânt înainte Câtă frunză şi iarbă în arii protejate, tot atâtea moduri de a scrie şi implementa un proiect. Pentru noi, ProPark –

18

III. Gala Ariilor ProtejateÎn cadrul proiectului ”Manageri Eficienţi pen-tru o Reţea Natura 2000 eficientă” - EME Natura 2000, a fost organizată Gala Ariilor Protejate care a avut ca temă centrală Natura 2000 şi dezvoltarea durabilă a României Evenimentul a reunit administraţii şi custozi de arii protejate, reprezentanţi ai Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor dar şi reprezen-tanţi ai sectorului de afaceri, gestionari de resurse naturale şi reprezentanţi mass media.Gala a reprezentat o ocazie pentru profesio-niştii care lucrează în ariile protejate să inter-acţioneze cu alţii factori interesaţi, să iniţieze parteneriate, şi să viziteze arii protejate din imprejurimile judeţului Braşov. În acelaşi timp au fost premiate exemplele pozitive şi reuşi-tele din domeniul ariilor protejate.Evenimentul a analizat situaţia actuală privind gestionarea ariilor protejate din România şi discutarea principalelor probleme cu care se confruntă actualmente practicienii din acest domeniu.

Evenimentul a reunit un număr de 160 par-ticipanţi, majoritatea administratori de arii

protejate şi experţi, care şi-au adus aportul direct la sesiunile grupurilor de lucru organi-zate pe următoarele teme: 1. Asigurarea unui sistem de management unitar şi eficient al ariilor protejate,2. Prevenirea şi evaluarea impactului semni-ficativ asupra valorilor din ariile protejate, 3. Siturile Natura 2000 şi dezvoltarea durabilă, 4. Cum comunicăm importanţa ariilor protejate? 5. Rolul ariilor protejate în educaţia ecologică

  Rezoluția poate fi descărcată aici: http://www.emenatura2000.ro/wp-content/uploa-ds/2016/02/Gala-Ariilor-Protejate-2015-Rezolu%C5%A3ie.pdf

În cadrul evenimentului au fost premiaţi ad-ministratorii care au dovedit că, dincolo de barierele administrative şi financiare, pot obţine rezultate de succes în administrarea unei arii protejate prin adoptarea unor soluţii inovative”.

Page 19: RAPORT LAYMAN - Eme Natura 2000 · 3 Cuvânt înainte Câtă frunză şi iarbă în arii protejate, tot atâtea moduri de a scrie şi implementa un proiect. Pentru noi, ProPark –

19

Page 20: RAPORT LAYMAN - Eme Natura 2000 · 3 Cuvânt înainte Câtă frunză şi iarbă în arii protejate, tot atâtea moduri de a scrie şi implementa un proiect. Pentru noi, ProPark –

20

Page 21: RAPORT LAYMAN - Eme Natura 2000 · 3 Cuvânt înainte Câtă frunză şi iarbă în arii protejate, tot atâtea moduri de a scrie şi implementa un proiect. Pentru noi, ProPark –
Page 22: RAPORT LAYMAN - Eme Natura 2000 · 3 Cuvânt înainte Câtă frunză şi iarbă în arii protejate, tot atâtea moduri de a scrie şi implementa un proiect. Pentru noi, ProPark –