raport la studiul de evaluare a impactuluiarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea... ·...

®

SC Divori Prest SRL Focşani Str. Cărăbuş, Nr. 19 www.divori.ro - [email protected] Tel: 0337 103 508 Fax: 0237 230 271 Mobil: 0727 878 441; 0722 322 239

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI

LUCRĂRI DE DECOLMATARE, REPROFILARE A ALBIEI ȘI REGULARIZARE A CURSULUI

RÂULUI SIRET PRIN EXPLOATARE DE AGREGATE MINERALE

PERIMETRUL 3 MOVILENI

TITULAR: S.C. SORAGMIN S.R.L., com. Banca, sat Sălcioara, Județul Vaslui

LUCRĂRI DE DECOLMATARE, REPROFILARE A ALBIEI ȘI REGULARIZARE A CURSULUI RÂULUI SIRET PRIN EXPLOATARE DE AGREGATE MINERALE

TITULAR: S.C. SORAGMIN S.R.L.


Pagina 2

Denumirea lucrării: RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI

Proiect: "LUCRĂRI DE DECOLMATARE, REPROFILARE A ALBIEI ȘI REGULARIZARE A CURSULUI RÂULUI SIRET PRIN EXPLOATARE DE AGREGATE MINERALE PERIMETRUL 3 MOVILENI"

Amplasament: comuna Movileni, județul Galați.Beneficiar: S.C. SORAGMIN S.R.L.

Evaluator: S.C. Divori Prest S.R.L.Certificat de atestare:

Colectiv de elaborare:ing. Volodea Fechetedrd. ing. Jurist Iuliana Fechete

Responsabil lucrare: Volodea FECHETE

Director General,Volodea FECHETE

SEPTEMBRIE 2011

Registrul național al elaboratorilorde studii pentru protecția mediuluiwww.mmediu.ro /poz.68

http://www.mmediu.ro/




CUPRINSA.1. Informaţii despre titularul proiectului ................................................................................................. 7 A.2. Informaţii despre autorul atestat al evaluării adecvate ......................................................................... 8 A.3. Denumirea proiectului .......................................................................................................................... 8

Perimetrul de exploatare agregate ............................................................................................................ 9 A.4.2. DESCRIEREA ETAPELOR DE DEMONTARE / DEZAFECTARE / ÎNCHIDERE / POSTÎNCHIDERE ................................................................................................................................ 11

A.4.2.1. Perimetrul de extracție ......................................................................................................... 11 A.5. Durata etapei de funcționare .............................................................................................................. 12 A.6. Informații privind producția care se va realiza .................................................................................. 12 A.7. Informații despre materii prime, substanțele sau preparatele chimice utilizate în procesele de producție .................................................................................................................................................... 12

A.7.1. Informații despre materii prime .................................................................................................. 12 A.7.2. Informații despre materii prime substanțe și / sau preparate chimice folosite în procesele de producție ................................................................................................................................................ 12

A.8. Informații despre poluanții fizici și biologici care afectează mediul, generați de activitatea propusă ................................................................................................................................................................... 13 A.9. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectelor și indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele ........................................................................................................................................... 13

A.9.1. Perimetrul de extracție ................................................................................................................ 13 A.10. Localizarea geografică și administrativă .......................................................................................... 14 A.11. Informații despre utilizarea curentă a terenului, infrastructura existentă, valori naturale, istorice, culturale, arheologice, arii naturale protejate / zone protejate, zone de protecție sanitară, etc. ................. 17

A.11.1. Informații despre utilizarea curentă a terenului, infrastructura existentă .................................. 17 A.11.2. Informații despre valori naturale existente ................................................................................ 18 A.11.3. Informații despre valori istorice existente ................................................................................. 18 A.11.4. Informații despre valori arheologice existente .......................................................................... 18 A.11.5. Informații despre valori culturale existente .............................................................................. 18 A.11.6. Informații despre arii naturale existente .................................................................................... 19

A.12. Informații despre documentele / reglementărăle exiztente privind planificarea / amenajarea teritorielă în zona amplasamentelor proiectelor ......................................................................................... 19 A.13. Informații despre modalitățile propuse pentru conectare la infrastructura existentă ....................... 19

Perimetrul de exploatare agregate .......................................................................................................... 20 C.1. Pentru deschiderea și exploatarea perimetrului de exploatare ........................................................... 22 D.1. Apa ..................................................................................................................................................... 23 D.2. Aerul .................................................................................................................................................. 26

D.2.1. Pentru deschiderea și exploatarea perimetrului de exploatare .................................................... 29 D.3. Solul ................................................................................................................................................... 30

D.3.1. Pentru deschiderea și exploatarea perimetrului de exploatare .................................................... 31 D.4. Geologia subsolului ........................................................................................................................... 32

Relieful ............................................................................................................................................... 33 D.5. Biodiversitatea ................................................................................................................................... 35

D.5.1. Caracteristici generale ale sitului . Descrierea sitului ................................................................. 35 D.5.2. Impactul Proiectelor Propuse asupra habitatelor si speciilor din cadrul sitului de importanta comunitara ............................................................................................................................................. 40

Pagina 3



RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUID.5.2.1. Descrierea sitului .................................................................................................................. 40 D.5.2.2. Descrierea habitatelor .......................................................................................................... 41

D.5..3. Descrierea functiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de interes comunitar afectate si a relatiilor acestora si a relatiilor acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar invecinate si distributia acestora ..................................................................................................................................... 44 D.6. Peisajul ............................................................................................................................................... 44 D.7. Mediul social şi economic .................................................................................................................. 45

Perimetrul de exploatare agregate .......................................................................................................... 47 I.1. Identificarea si evaluarea impactului ............................................................................................... 50

I.1.1. Metodologie pentru anticiparea impactului asupra biodiversităţii ........................................... 50 I.1.2. Impact în faza de construire ......................................................................................................... 50

I.1.2.1. Deschidere exploatări perimetrului ....................................................................................... 50 Impactul asupra biodiversității ...................................................................................................... 50 Impactul asupra factorului de mediu apă ...................................................................................... 51 Impactul asupra factorului de mediu aer ....................................................................................... 51 Impactul asupra factorului de mediu sol ....................................................................................... 51

I.1.3. În faza de operare (exploatare) ..................................................................................................... 51 Impactul asupra biodiversității: .......................................................................................................... 51 Impactul asupra factorului de mediu apă ........................................................................................... 54 Impactul asupra factorului de mediu aer ............................................................................................ 54

I.1.4. Analiza impactului cumulativ ....................................................................................................... 55 I.1.4.1. Aria de analiză a impactului cumulativ ................................................................................ 55 I.1.4.2. Scara de timp pentru analiza a impactului cumulativ ........................................................... 56

I.2. Evaluarea impactului ........................................................................................................................... 56 I.2.1. SEPARAREA IMPACTULUI DIRECT DE CEL INDIRECT ................................................... 56 I.2.2. SEPARAREA IMPACTULUI PE TERMEN SCURT ȘI TERMEN LUNG ............................. 57 I.2.3. IDENTIFICAREA SI EVALUAREA IMPACTULUI IN FAZA DE DEZAFECTARE ............ 57

I.3. Măsuri de reducere a impactului ......................................................................................................... 58 I.3.1. Măsuri pentru protejarea speciilor de păsări identificate .............................................................. 58

I.3.1.1. Măsuri pentru păsări migratoare ............................................................................................ 58 I.3.1.2. Măsuri pentru păsările cuibăritoare din zona învecinată a amplasamentului ........................ 59

I.3.2. Măsuri pentru protejarea speciilor de fauna terestră .................................................................... 59 I.3.3. Detalierea măsurilor propuse ........................................................................................................ 59

I.3.3.1. DETALIEREA MASURILOR DE REDUCERE A IMPACTULUI NESEMNIFICATIV . 61 Măsuri de reducere a impactului asupra factorului de mediu apă propuse ....................................... 62 Măsuri de reducere a impactului asupra factorului de mediu aer propuse ....................................... 62 Măsuri de reducere a impactului asupra factorului de mediu sol propuse ........................................ 62

I.3.4. IMPACTUL CUMULATIV FĂRĂ MĂSURI DE REDUCERE ................................................ 63 I.3.5. CALENDARUL IMPLEMENTĂRII ȘI MONITORIZĂRII MĂSURILOR DE REDUCERE A IMPACTULUI ....................................................................................................................................... 63 I.3.6. IMPACTUL REZIDUAL DUPĂ APLICAREA MĂSURILOR DE REDUCERE .................... 64 I.3.7. EVIDENȚIEREA CUANTUMULUI FINANCIAR ................................................................... 65 I.3.8. PRECIZAREA PERSOANEI FIZICE SI JURIDICE RESPONSABILE CU IMPLEMENTAREA MĂSURILOR DE REDUCERE A IMPACTULUI ........................................... 65

I.4. Matrice de evaluare a impactului ......................................................................................................... 66 Metodele utilizate pentru culegerea informatiilor privind speciile si/sau habitatelor de interes comunitar afectate ....................................................................................................................................................... 69 Metode de lucru utilizate în studiul florei şi vegetaţiei zonei: ................................................................... 69

Metode de cercetare a faunei ................................................................................................................. 69 Studii avifaunistice (păsări) ................................................................................................................... 69

Pagina 4




1. INFORMAŢII GENERALE

Raportul La Studiul De Evaluare A Impactului pentru investiţia propusă s-a elaborat la comanda beneficiarului, în baza contractului de prestări servicii nr. 101 din 13.05.2010.

Prezenta lucrare este întocmită având în vedere cerinţele legislative actuale, privind necesitatea evaluării impactului asupra biodiversității și a evaluării impactului asupra mediului pentru obţinerea acordului de mediu în cazul proiectelor care pot avea impact semnificativ asupra mediului, prevăzute în:

• O.U.G. nr. 195/2005 privind protecţia mediului, art. 11, alin.(2), aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările și completările ulterioare;

• H.G. 188/2002 privind aprobarea unor norme privind condițiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate modificat prin H.G. nr. 352/2005;

• O.U.G. nr. 78/2000 privind regimul deșeurilor aprobată prin legea 426/2001, ordonanță modificată prin O.U.G. 61/2006, modificată de Legea 27/2007, act care transpune Directiva Cadru privind Deșeurile nr. 75/442/EEC, amendată de Directiva nr. 91/156/EEC și Directiva nr. 91/689/EEC privind deșeurile periculoase;

• H.G. nr. 349/2005 privind depozitarea deșeurilor, cu modificările si completările ulterioare;

• Ordinul M.A.P.P.M. nr. 462/1993 privind aprobarea Condițiilor tehnice privind protecția atmosferei si Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanți atmosferici produși de surse staționare, modificată de Ordinul M.A.P.M. 592/2002 si Hotărârea de Guvern 128/2002;

• STAS 12574/1987 – Privind aerul din zonele protejate• OUG nr. 154/2008 pentru modificarea si completarea Ordonanței de urgență

a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei sălbatice si a Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006

• Ordin 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind Raportul La Studiul De Evaluare A Impactuluia efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar

• Ordin 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice și private

• Regulamentul (CE) nr. 842/2006 al Parlamentului European si al Consiliului privind anumite gaze fluorurate cu efect de sera;

Pagina 5



RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI• ORDIN nr. 756 din 3 noiembrie 1997 pentru aprobarea Reglementarii

privind evaluarea poluării mediului ;• Ordonanța nr. 89/1999 privind regimul comercial si introducerea unor

restricții la utilizarea hidrocarburilor halogenate care distrug stratul de ozon• Ordin 1269/2008 pentru aprobarea încadrării localităților din cadrul Regiunii

2 în liste, potrivit prevederilor Ordinului M.A.P.M. nr. 745 privind stabilirea aglomerărilor și clasificarea aglomerărilor si zonelor pentru evaluarea calității aerului in Romania.

• HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului;

• H.G. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică,

precum şi solicitarea Agenţiei pentru Protecţia Mediului Galați prin adresa nr. 7591/01.07.2010.

Proiectul de investiţii propus de S.C. SORAGMIN S.R.L. se încadrează la punctul 2 lit. c) din Anexa 2 a H.G. nr. 445/2009 – Extracția mineralelor prin dragare fluvială sau maritimă.

Autoritatea competentă de mediu (A.R.P.M. Galați) a stabilit necesitatea efectuării evaluării adecvate și a evaluării impactului asupra mediului, prin adresa menţionată mai sus, transmisă beneficiarului, pentru descrierea factorilor de mediu posibil afectaţi în mod semnificativ prin proiectul propus (în special a aerului, apei, solului), măsuri pentru încadrarea în limitele admise de normativele în vigoare, estimarea pe tipuri şi cantităţi a deşeurilor preconizate şi a emisiilor (în apă, aer şi sol).

Prezenta evaluare adecvată este întocmită în conformitate cu H.G. nr. 445/2009 și cu Ordinul M.M.P. nr. 19/13.01.2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind Raportul La Studiul De Evaluare A Impactuluia efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar în vederea emiterii a acordului de mediu.

Profilul obiectivului studiat se încadrează în “Lista proiectelor pentru care trebuie stabilită necesitatea efectuării evaluării impactului asupra mediului” - prevăzută în anexa nr. 1 a Ordinului HG nr. 445/2009, în domeniul 2: “Industria extractivă” - subdomeniul c): “ Extracția mineralelor prin dragare fluvială sau maritimă.”.

Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului a fost elaborat de S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI persoană juridică înscrisă în Registrul Național al Elaboratorilor de studii pentru protecția Mediului la poziția 68

Pagina 6




A. INFORMAȚII PRIVIND PROIECTUL PROPUS

A.1. Informaţii despre titularul proiectului

Numele companiei: S.C. SORAGMIN S.R.L.

Adresa poştală: Sat Sălcioara, comuna Banca, judeţul Vaslui

Numărul de telefon tel. 0235.411.515, fax: 0237.235.426.333

Numele persoanelor de contact: Mocanu Viorel

Director/manager: Director General Savin Emil

Responsabil pentru protecţia mediului: S.C. Divori Prest S.R.L.

A.2. Informaţii despre autorul atestat al evaluării adecvate

Numele şi adresa : S.C. DIVORI PREST S.R.L., str. Cărăbuș, nr. 19, Focșani, județul Vrancea

Numele, telefonul şi faxul persoanei de contact : Fechete Volodea – tel. 0337.103.508; fax 0237.230271; mobil 0727.878.441.

A.3. Denumirea proiectuluiÎn cadrul prezentei lucrări se va analiza proiectul care se va dezvolta pe

amplasamentul studiat și interacțiunea acestuia cu alte proiecte vecine, din care 2 sunt identice în ceea ce privește activitatea desfășurată iar cel de-al IV-lea se dezvoltă pe activitatea desfășurată în celelalte trei.

Proiectul analizat este:LUCRĂRI DE DECOLMATARE, REPROFILARE A ALBIEI ȘI

REGULARIZARE A CURSULUI RÂULUI SIRET PRIN EXPLOATARE DE AGREGATE MINERALE– PERIMETRUL 3

Celelalte proiecte care se vor dezvolta în zona studiată și care pot interacționa, din punct de vedere al impactului cumulativ asupra mediului sunt:

I. LUCRĂRI DE DECOLMATARE, REPROFILARE A ALBIEI ȘI REGULARIZARE A CURSULUI RÂULUI SIRET PRIN EXPLOATARE DE AGREGATE MINERALE – perimetrul 1

II. LUCRĂRI DE DECOLMATARE, REPROFILARE A ALBIEI ȘI REGULARIZARE A CURSULUI RÂULUI SIRET PRIN EXPLOATARE DE AGREGATE MINERALE– perimetrul 2

Pagina 7



RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUIIII. MODERNIZARE ȘI EXTINDERE STAȚIE DE SORTARE ȘI

CONCASARE AGREGATE MINERALETitularul a obținut pentru perimetrul de extracție analizat Certificat de urbanism,

respectiv:• Perimetrul 3 – Certificat Urbanism nr. 45/972/16.02.2011

și a solicitat autorității competente pentru protecția mediului – A.P.M. Galați Acord de Mediu pentru acest proiect.

A.4. Descrierea proiectului şi descrierea etapelor

Lucrarea de față va analiza impactul obiectiv analizat precum și impactul cumulativ al acestuia cu celelalte proiecte care urmează a se dezvolta în zonă, ținând cont de faptul că Perimetrul 1 și 2 sunt unite între ele iar perimetrul 3 se află la o distanță de cca. 700 m față de perimetrul 2.

Totodată stația de sortare – concasare se află în imediata apropiere a perimetrului de exploatare, respectiv la cca. 130 m de perimetrul 2 și la cca 700 m față de perimetrul 3 (analizat în prezenta lucrare).

Practic, din punct de vedere al impactului celor 4 obiective asupra biodiversității și asupra mediului se poate considera că acestea se află situate pe un amplasament comun iar analiza impactului acestora trebuie făcută în acest spirit.

Perimetrul de exploatare agregateLucrările care se vor efectua, în diferite faze, pe amplasamentul perimetrului de

exploatare sunt descrise mai jos. Localizarea perimetrului analizat se face prin intermediului coordonatelor în sistem STEREO 70, prezentate în tabelul următor:

Obiectiv Coordonate în sistem STEREO 70

Suprafațămp

Rezervă estimată

mc

Act de proprietate

X Y

PERIMETRUL 3

476 259 683 906

92.408 177.391,4Aviz S.G.A.

nr. 8 din 27.01.2011

475 669 683 958475 760 683 793475 818 683 730475 905 683 688475 983 683 691476 062 683 724476 104 683 767476 144 683 821

Pagina 8



RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUILucrările care urmează să se desfășoare în perimetrul analizat sunt:

• lucrări de deschidere şi pregătire;• nivelarea şi compactarea taluzurilor;• extracţia minieră;• transportul agregatelor la stația de sortare – concasare sau la beneficiari;• valorificarea produselor.

Stabilirea metodei de exploatare la zi s-a ales în funcţie de o serie de factori cum ar fi: morfologia terenului, forma, grosimea, extinderea, adâncimea, nivelul hidrostatic al pânzei freatice şi caracteristicile fizico-mecanice ale agregatelor.

a) forma zăcământului este tabulară, cu o pantă uşoară spre aval, nu prezintă falii sau efilări ale complexului aluvionar;

b) grosimea complexului util este de 2 – 2,5 m, acesta fiind alcătuit dintr-o masă omogenă de nisipuri şi pietrişuri cu elemente de bolovăniş în care apar slabe intercalaţii sterile de prafuri şi argile nisipoase;

c) nu există copertă din sol vegetal;d) adâncimea de exploatare este condiţionată de cea a talvegului în zonă de 2.50

m;e) extinderea zăcământului este mare pe cele două direcţii.Ţinând cont de toate acestea, metoda de exploatare folosită va fi metoda fâşiilor

longitudinale cu înaintare din aval în amonte.

Lucrări de deschidere şi pregătire Sunt necesare lucrări de amenajare şi în continuare de întreţinere a drumului de

acces în zona de exploatare. În vederea transportului agregatelor la beneficiari s-a obţinut avizul favorabil din

partea Primăriei Movileni, pentru utilizarea drumurilor. Perimetrul va fi bornat şi inscripţionat la debutul lucrărilor.

Tehnologia de exploatareExtragerea agregatelor se va face mecanizat, folosindu-se ca utilaj de extracţie o

draglină cu cupa de 1,2 mc. Încărcarea se va face direct în mijloacele de transport.Societatea dispune de utilaje specifice desfăşurării acestui gen de activităţi:

Denumire utilaj Număr bucăţi Productivitate (mc/h)

Pagina 9



RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI buldozer S 1500 1

excavator tip draglina D 10.001

2 Capacitate cupă = 2 mc

Excavator pe pneuri tip JCB

1 Capacitate cupă = 1,2 mc

Încărcător frontal tip Wolla


Autobasculante 4 16 t

Perimetrul de exploatare se va delimita cu picheţi vizibili, fiind împărţit în sectoare, iar fiecare sector va fi împărţit în fâşii longitudinale.

Excavarea se va face în câmp continuu, dinspre aval spre amonte, în două trepte de exploatare de până la 2,5 m, unghiul de taluz al treptei va fi de 450.

Elementele geometrice ale fâşiilor de exploatare: se va excava în fâşii succesive de cca. 600 m lungime (fiecare fâşie va fi împărţită la rândul său în altele mai mici cu lungimea maximă de 100 m), paralele cu malul şi lăţimea fâşiilor de 10 m. se va menţine în permanenţă un pat de rulare pentru utilaje, cu cel puţin de 0,5 m deasupra nivelului hidrostatic în scopul evitării poluării stratului acvifer cu produse petroliere.

Sensul de retragere al excavării va fi de la fâşia situată către latura 2-4 spre latura opusă 1-5, în ordinea următoare:

• lucrări de excavare treapta I din fâşia nr. 1;• lucrări de excavare treapta I din fâşia nr. 2;• lucrări de excavare treapta II din fâşia nr. 1;• lucrări de excavare treapta II din fâşia nr. 2;• lucrări de excavare treapta I din fâşia nr. 3;• lucrări de excavare treapta I din fâşia nr. 4;• lucrări de excavare treapta II din fâşia nr. 3;• lucrări de excavare treapta II din fâşia nr. 4;

Procesul tehnologic presupune:• amenajarea patului de înaintare spre perimetrul avizat;• trasarea si materializarea fâşiilor de exploatare;• derocarea cu excavatorul tip draglina;• nivelarea suprafeţelor;• încărcarea în autobasculante;• transportul agregatelor la stația de sortare – concasare sau la beneficiari.

Pagina 10



RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUIAgregatele extrase vor fi transportate din Perimetrul de exploatare, în limita

capacităţii zilnice de transport, astfel ca la sfârşitul zilei întreaga cantitate excavată să fie îndepărtată din albia minoră.

A.4.2. DESCRIEREA ETAPELOR DE DEMONTARE / DEZAFECTARE / Î NCHIDERE / POST Î NCHIDERE

A.4.2.1. Perimetrul de extracțieÎn cadrul activității desfășurate în Perimetrul de extracție nu se pune decât

problema încetării acestei la expirarea licenței de exploatare. Lucrările de decolmatare, reprofilare a albiei și regularizare prin exploatare de agregate minerale se execută permanent datorită depunerilor permanente de materiale de colmatare și de agregate minerale aduse de cursul de apă.

În cazul încetării activității se pune doar problema retragerii utilajelor de pe amplasament.

A.5. Durata etapei de funcționare

Obiectiv Durata etapei de funcționare

(ani)

Posibilitatea prelungirii duratei etapei de funcționare

Perimetrul 3

10 DA

A.6. Informații privind producția care se va realizaSe va analiza producția obținută din fiecare obiectiv studiat

Locație Suprafațămp

Rezervă estimată

mc

Componență litologică

Volume estimate de producție

%

Volume estimate de producție

mc

PERIMETRUL 3 92.408 117.391,4Material levigabil Max. 5 5.869Nisip 0 – 3 mm 23 27.000Pietriș 3 – 20 mm 37 43.435Bolovăniș > 20 mm 35 41.086,4

Pagina 11




A.7. Informații despre materii prime, substanțele sau preparatele chimice utilizate în procesele de producție

A.7.1. Informații despre materii primea. În cadrul exploatărilor de agregate singurele materii prime folosite sunt agregatele

de râu extrase

A.7.2. Informații despre materii prime substanțe și / sau preparate chimice folosite în procesele de producție

În cadrul viitoarelor amplasamente se vor folosi substanțe și / sau preparate chimice după cum urmează:

A. Activitatea de extracție agregate minerale

Locație Substanțe chimice folosite

Activitatea în care se utilizează

Modalitate de depozitare

Capacitate stocare

l

Consumuri anuale

estimatet

PERIMETRUL 3 motorină Extracție minerale

Rezervoare metalice din dotarea utilajelor șimijloacelor auto care deservesc activitatea

Cca. 200 l / utilaj

Cca. 10

A.8. Informații despre poluanții fizici și biologici care afectează mediul, generați de activitatea propusă

Din desfășurarea activităților propuse și analizate în prezenta lucrare nu vor rezulta poluanți biologici.

Poluanții de natură fizică care vor rezulta din desfășurarea activităților propuse și analizate în prezenta lucrare sunt deșeurile de toate tipurile specifice acestor activități.

Pentru deschiderea și exploatarea perimetrului de exploatareÎn cadrul activității de deschidere și punere în producție a perimetrului de

exploatare nu vor rezulta deșeuri. Perimetrul este situat în zone care nu au materiale de copertă caz în care nu este necesară operațiunea de decopertare (din care ar rezulta deșeuri specifice).

Pagina 12




A.9. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectelor și indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele

A.9.1. Perimetrul de extracțieAlegerea locației perimetrului de exploatare agregate minerale de râu analizate în

prezenta lucrare a fost făcută prin prisma respectării regulamentelor Agenției Naționale Apele Române cu privire la executarea de „LUCRĂRI DE DECOLMATARE, REPROFILARE A ALBIEI ȘI REGULARIZARE A CURSULUI RÂULUI SIRET PRIN EXPLOATARE DE AGREGATE MINERALE”. Pentru aceste perimetrul și pentru lucrările care trebuie executate pe ele nu a existat decât alternativa analizată pentru fiecare în parte.

A.10. Localizarea geografică și administrativăSuprafatele analizate sunt localizate pe raza Comunei Movileni, Judetul Galați, în

albia minoră a Râului Siret. Terenul se afla in extravilanul localității și este în administrarea A.N. APELE ROMANE.

Arealul, în ansamblu, reprezintă un spațiu geografic individualizat, al cărui element central este Siretul și în care complexul elementelor geografice asigură favorabilitatea existentei și dezvoltării unor ecosisteme valoroase. Aria de protecție specială avifaunistică Lunca Siretului Inferior cuprinde două areale distincte, dezvoltate pe direcție generală nord-sud și respectiv nord-vest sud-est, în principal în lungul albiei majore a Siretului și pe areale restrânse în lungul albiei Trotușului, amonte de confluența acestuia cu Siretul.

Pozitia geografica a obiectivelor se impune a fi exprimată și în raport cu ariile protejate din zonă. Din aceasta perspectivă obiectivele analizate ocupa un sector de albie a Siretului, în interiorul Ariei de protecție specială avifaunistică Lunca Siretului Inferior la cca. 700 m. sud-vest de perimetrul construit al localității Movileni.

Localizarea obiectivului folosind coordonatele în sistem STEREO 70 este prezentată în tabelul de mai jos:

Pagina 13




Obiectiv

Coordonate în sistem STEREO 70 Suprafațămp

Rezervă estimată

mc

Act de proprietateX Y

PERIMETRUL 3

476 259 683 906

92.408 177.391,4Aviz S.G.A.

nr. 8 din 27.01.2011

475 669 683 958475 760 683 793475 818 683 730475 905 683 688475 983 683 691476 062 683 724476 104 683 767476 144 683 821

Pagina 14




Pagina 15




A.11. Informații despre utilizarea curentă a terenului, infrastructura existentă, valori naturale, istorice, culturale, arheologice, arii naturale protejate / zone protejate, zone

de protecție sanitară, etc.A.11.1. Informații despre utilizarea curentă a terenului, infrastructura existentă

În zona analizată s-au desfășurat activități de extragere și prelucrare agregate minerale începând din anul 1967 de către S.C. ROMAGREMIN S.A. Aceasta a fost pusă în posesia terenurilor prin Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 1455/18.05.1967 și Decretul nr. 219/13.07.1979. Din această perioadă societatea a exploatat zona până la începutul anilor 1990.

După 1990 în zonă au activat mai multe societăți cu același profil de activitate cu rezultat direct asupra modificărilor fizice intervenite pe cursul râului Siret.

Pe sectorul analizat râul Siret are o accentuată tendinţă de meandrare.Apariţia acestui fenomen se explică prin apariţia unor diferențe între panta albiei în

care curge râul și panta hidraulică corespunzătoare vitezei critice de antrenare a particulelor solide (prima fiind mai mare), râul având tendinţa de a-și lungi traseul, prin meandrare, până la realizarea unui echilibru.

Toata energia suplimentară rezultată datorită pantei râului va fi consumată prin eroziuni laterale și transport de aluviuni. Fizic, gradul de meandrare se exprima prin coeficientul de sinuozitate al râului, care reprezintă raportul între lungimea măsurată a traseului râului ți lungimea în linie dreaptă, acest raport in cazul râului Siret fiind de 1,50.

Alte cauze care conduc la apariţia unor zone cu eroziuni active de mal: Prezența în amonte a centralelor hidroelectrice Berești, Călimănești și Movileni

care, prin programul de exploatare, induc în aval un regim pulsatoriu care are consecinţe asupra stabilităţii malurilor râului. De asemenea faptul ca mare parte din aluviuni, în special cele târâte, sunt reţinute de către aceste acumulări în aval apele sunt deosebit de agresive conducând la apariţia unor modificări importante asupra

• patului albiei• schimbarea regimului energetic al scurgerii• dezvoltarea unor curenţi transversali în albie ce produc eroziuni ale

malurilor• modificări semnificative ale traseului albiei (închideri ale unor brațe,

activarea altora, formarea de ostroave, tăieri de coturi)• modificări ale granulometriei sedimentelor;

execuția acumulării Movileni, care a impus devierea apelor râului Siret și care a contribuit la activarea unor brațe părăsite, atacarea malurilor sub unghiuri nefavorabile;

Pagina 16



RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI litologia malurilor și a patului albiei (depozite slab coezive de nisipuri, pietrişuri

uşor antrenate de curentul de apă). existența unor perimetrul de exploatare în care nu a fost respectată întotdeauna

metoda de exploatare cadru în amonte și în aval de Perimetrul de exploatare analizate sunt prezente mai multe

zone în care în concavitățile rezultate ca efect al tendinţei de meandrare a cursului râului Siret au loc fenomene de eroziune, care conduc la modificarea liniei malurilor.

Eroziunea activă ce se semnalează la baza malului drept, cauza principală fiind dimensiunea foarte mare a plajei formate către malul stâng în care, din diverse motive, societăţile S.C. CCCF Movileni S.R.L. Focşani, S.C. Construcţia S.A. Tecuci, S.C. Coramido S.R.L. Galaţi nu au putut exploata în anii precedenţi Perimetrul atribuite.Eroziunile pot fi stopate iar influența acestora poate fi diminuată prin lucrări

de decolmatare a albiei minore efectuate în zona plajelor existente (lucrările prin care se exploatează agregatele minerale).

Prin exploatarea nisipurilor și a pietrişurilor din aceste plaje cursul apei va fi reprofilat și recalibrat, fiind atras spre zona centrală și către malul în care în prezent se manifestă tendinţa de depunere.

Pentru desfășurarea activităților de exploatare a perimetrului analizate cât și pentru desfășurarea activități în cadrul stației de sortare – concasare se vor folosi drumurile de exploatare existente în zonă de la începutul exploatării acesteia (cam din anul 1979) iar pentru intrarea și ieșirea din zona analizată se va folosi drumul comunal existent.

În concluzie nu se pune problema construirii unor drumuri suplimentare.

A.11.2. Informații despre valori naturale existenteNu este cazul

A.11.3. Informații despre valori istorice existenteNu este cazul

A.11.4. Informații despre valori arheologice existenteNu este cazul

A.11.5. Informații despre valori culturale existenteNu este cazul

Pagina 17



RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUIA.11.6. Informații despre arii naturale existente

Sectorul inferior de lunca a Siretului a capatat prin Hotararea de Guvern 1284/ 2007 statutul de Aria de protectie speciala avifaunistica.

Aria de protectie speciala avifaunistica Lunca Siretului Inferior se suprapune extremitatii nord – estice a unitatii de relief a Campiei Romane. Sectorul sudic al Culoarului Siretului se afla la interferenta unitatilor majore de relief reprezentate de Subcarpati, Podisul Moldovei si sectoarele rasaritene ale Campiei Romane, la raspantia bioregiunilor Pontica si Continentala

Arealul in ansamblu, reprezinta un spatiu geografic individualizat, al carui element central sete Siretul si in care complexul elementelor geografice, asigura favorabilitatea existentei si dezvoltarii unor ecosisteme valoroase. Aria de protectie speciala avifaunistica Lunca Siretului Inferior cuprinde doua areale distincte, dezvoltate pe directie generala nord-sud si respectiv nord-vest sud-est, in principal in lungul albiei majore a Siretului, si pe areale restranse in lungul albiei Trotusului, amonte de confluenta acestuia cu Siretul..

Pozitia geografica a obiectivului se impune a fi exprimata si in raport cu ariile protejate din zona. Din aceasta perspectiva, obiectivul, intelegand prin acesta exclusiv perimetrul de extractie si sectorul vestic al drumului de exploatare, ocupa un sector invecinat albiei Siretului, in exteriorul segmentului al Ariei de protectie speciala avifaunistica Lunca Siretului Inferior la cca.700m. sud-vest de perimetrul construit al localitatii Movileni.

Din punct de vedere al unitatilor administrative obiectivul se suprapune teritoriului comunei Movileni, judetul Galati.

A.12. Informații despre documentele / reglementărăle exiztente privind planificarea / amenajarea teritorielă în zona amplasamentelor proiectelor

Proiectul analizat este situat în extravilanul comunei Movileni, județul Galați. Amplasarea acestuia a fost reglementată prin acte administrative, iar pentru dezvoltarea lui s-au obținut certificate de urbanism, avize SGA sau licențe de exploatare:

• Perimetrul 3 – Certificat Urbanism nr. 45/972/16.02.2011o Aviz SGA nr. 8/27.01.2011

A.13. Informații despre modalitățile propuse pentru conectare la infrastructura existentă

Pentru desfășurarea activităților de exploatare a perimetrului analizate cât și pentru desfășurarea activități în cadrul stației de sortare – concasare se vor folosi

Pagina 18



RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUIdrumurile de exploatare existente în zonă de la începutul exploatării acesteia (cam din anul 1979) iar pentru intrarea și ieșirea din zona analizată se va folosi drumul comunal existent.

În concluzie nu se pune problema construirii unor drumuri suplimentare.

B. PROCESE TEHNOLOGICE


exploatare sunt cele prevăzute în legislația specificăși în actele de reglementare emise de Apele Române. Coordonatele de localizare, în sistem STEREO 70, sunt concentrate în tabelul următor:


Suprafațămp

Rezervă estimată

mc

Act de proprietate

X Y

PERIMETRUL 3

476 259 683 906

92.408 177.391,4Aviz S.G.A.

nr. 8 din 27.01.2011

475 669 683 958475 760 683 793475 818 683 730475 905 683 688475 983 683 691476 062 683 724476 104 683 767476 144 683 821

Lucrările care urmează să se desfășoare în perimetrul de exploatare sunt:




Pagina 19



RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUIb) grosimea complexului util este de 2 – 2,5 m, acesta fiind alcătuit dintr-o masă

omogenă de nisipuri şi pietrişuri cu elemente de bolovăniş în care apar slabe intercalaţii sterile de prafuri şi argile nisipoase;


m;f) extinderea zăcământului este mare pe cele două direcţii.Ţinând cont de toate acestea, metoda de exploatare folosită va fi metoda fâşiilor








buldozer S 1500 1





Încărcător frontal tip Wolla


Autobasculante 4 16 t



Pagina 20



RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUIElementele geometrice ale fâşiilor de exploatare: se va excava în fâşii succesive

de cca. 600 m lungime (fiecare fâşie va fi împărţită la rândul său în altele mai mici cu lungimea maximă de 100 m), paralele cu malul şi lăţimea fâşiilor de 10 m. se va menţine în permanenţă un pat de rulare pentru utilaje, cu cel puţin de 0,5 m deasupra nivelului hidrostatic în scopul evitării poluării stratului acvifer cu produse petroliere.


• lucrări de excavare treapta I din fâşia nr. 1;• lucrări de excavare treapta I din fâşia nr. 2;• lucrări de excavare treapta II din fâşia nr. 1;• lucrări de excavare treapta II din fâşia nr. 2;• lucrări de excavare treapta I din fâşia nr. 3;• lucrări de excavare treapta I din fâşia nr. 4;• lucrări de excavare treapta II din fâşia nr. 3;• lucrări de excavare treapta II din fâşia nr. 4;


Agregatele extrase vor fi transportate din Perimetrul de exploatare, în limita capacităţii zilnice de transport, astfel ca la sfârşitul zilei întreaga cantitate excavată să fie îndepărtată din albia minoră.

C. DEȘEURIC.1. Pentru deschiderea și exploatarea perimetrului de exploatare

În cadrul activității de deschidere și punere în producție a perimetrului de exploatare nu vor rezulta deșeuri. Perimetrul este situat în zone care nu au materiale de copertă caz în care nu este necesară operațiunea de decopertare (din care ar rezulta deșeuri specifice).

Pagina 21



RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUIDin activitatea de exploatare a perimetrului vor rezulta deșeuri specifice acestei

activități (steril și bolovănișuri) iar din activitatea personalului tehnic vor rezulta deșeuri menajere.Tip deşeu Cod

deşeu*Sursă de generare

Mod de stocare / depozitare

Mod propus de eliminare / valorificare a deşeurilor

Cantități estimate

(t/an)

Deșeuri de pietriș și spărturi de piatră

01 04 08 Extragerea agregatelor

Albia râului Siret

Se folosesc ca pat de înaintare pentru draglină sau pentru utilajul de excavare și pentru refacerea drumurilor de acces

20 mc

Steril (deșeuri de nisip și argilă)

01 04 09 Extragerea agregatelor

Albia râului Siret

Se folosesc ca pat de înaintare pentru draglină sau pentru utilajul de excavare și pentru refacerea drumurilor de acces

30 t

D. IMPACTUL POTENȚIAL ASUPRA FACTORILOR DE MEDIU ȘI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTUIA

D.1. ApaHidrografiaIn intreaga Campie a Siretului Inferior, ca si in acest areal cursurile de apa se

caracterizeaza printr-o puternica instabilitate hidrografica si divagare recenta.: apele se deplaseaza cu usurinta, lacurile sunt numeroase, inundatiile se desfasoara pe lungi cuprinsuri. Afirmatia este sustinuta de existenta albiilor secundare sau parasite, a meandrelor evoluate ca belciuge, a baltilor cu ape stagnante sau secate, a suprafetelor inundabile.

Pagina 22



RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUISubsidenta activa este procesul care impune evolutia geomorfologica a arealului,

determinand lipsa teraselor si respectiv acumularea continua a aluviunilor.Apele de suprafata sunt reprezentate de Siret, (intelegand aici cursul principal al

acestuia), garlele din lunca (Siretel, Barladel) si baltile, unele temporare, provenite din evolutia meandrelor parasite.

Siretul este una dintre principalele artere hidrografice ale Romaniei, cu debitul cel mai mare dintre raurile interne, suprafaţa bazinului hidrografic este de 42890 km2, si o lungime totală a cursului de 559 Km,

Debitul mediu multianual al râului Siret înregistrat în aval de Movileni este de 179 mc/s, distribuția scurgerii anuale pe sezoane calendaristice evidentiind o valoare medie de 42% primăvara, 13% toamna, iar în sezonul de iarnă 10-18%. Din pacate dinamica ecosistemelor din lunca Siretului este in prezent conditionata de acumularile hidroenergetice din amonte de localitatea Movileni.

Cele mai evidente diferente se observă la sezoanele cu scurgere medie cea mai scăzută, aceasta realizându-se toamna datorită conditiilor fizico-geografice din bazinul hidrologic.

Alimentarea apelor din reteaua hidrografica este predominant pluviala, regimul hidrologic caracterizandu-se prin absenta viiturilor de iarna, prin faptul ca apele mari de primavara incep in martie si tin pana in mai si prin existenta viiturilor in iulie –august.

Se impune insa a fi precizat faptul ca marea parte a peisajului si in special reteaua hidrografica si microrelieful regiunii au fost puternic transformate de interventia antropica, materializata in balti al caror nivel hidrografic este controlat, diguri de directionare a apelor, dar si excavatii sau. depozite haotice de materiale. Gradul de interventie asupra luncii este din ce in ce mai accentuat catre aval. Trupul sudic comparativ cu cel nordic, al Ariei de protectie speciala avifaunistica Lunca Siretului Inferior se caracterizeaza printr-un grad mai ridicat de antropizare, aproape intreaga albie majora fiind marcata de numeroase canale si balti amenajate. Reteaua amenajata de canale are structura majora orientata pe directia naturala a pantei generale a reliefului, respectiv nord-vest sud-est. Din aceste axe majore se desprind perpendicular canale.

Apele subterane au conditii de inmagazinare favorabile, fiind cantonate sub forma lenticulara in nisipuri si pietrisuri sau sub depozitele loessoide, ale luncii. Pe arealele cu ape freatice aproape de suprafata apar uneori inmlastiniri.

Alimentarea cu apă

Pagina 23



RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUIApele freatice din judeţul GALAȚI se găsesc cantonate în depozite loessoide şi

nisipurile eoline de pe interfluvii şi în aluviunile fluviatile din luncile largi ale Dunării și Siretului.

Adâncimea apelor freatice variază de la 0 m în luncile joase până la peste 20 m, pe câmpurile acoperite cu nisipuri.

Datorită variaţiei mari a cantităţii de precipitaţii în cursul anului, care reprezintă principala sursă de alimentare a apelor freatice, nivelul hidrostatic înregistrează variaţii de 1-2 m.

Datorită diferenţei mici a nivelului mediu al freaticului în Lunca Siretului, 3 m la Movileni şi 2 m la confluenţa cu Dunărea, panta profilului longitudinal este destul de mică, fapt ce determină o meandrare puternică a râului în cadrul luncii şi o acţiune intensă de aluvionare.

1. Pentru deschiderea și exploatarea perimetrului de exploatare – nu este necesară alimentarea cu apă.

Cauzele care pot determina poluarea apelor in timpul desfășurării activității de extragere a agregatelor minerale pot fi legate de:

accidente în funcţionarea normală a utilajelor folosite la excavarea şi încărcarea utilajelor de transport cu agregate;

Aceste situaţii pot determina poluarea apelor. Pentru a preveni astfel de evenimente pe perioada excavării agregatelor se va asigura la termen verificarea funcţionalităţii motoarelor şi a altor instalaţii din dotare iar agregatele se vor încărca în basculante, după scurgerea apelor conţinute de depozitul litologic.

Pentru a se evita poluările accidentale ale apei de suprafaţă şi implicit a apei freatice se recomanda:

interzicerea amenajării unor depozite de carburanţi şi uleiuri în albia râului Siret, iar mijloacele de transport, la terminarea lucrului, vor fi garate (parcate) exclusiv în afara zonei de exploatare;

lucrările de întreţinere şi reparaţii ale utilajelor şi mijloacelor de transport se vor efectua numai în locuri special amenajate în acest sens, în afara zonei de exploatare;

este interzisă spălarea utilajelor în zona de exploatare, iar alimentarea cu motorină şi cu lubrifianţi se va face cu asigurarea tuturor condiţiilor de evitare a poluării apei;

orice poluare a apelor râului Siret sau a acviferului freatic constatată, indiferent de cauzele poluării acesteia, va fi semnalată imediat la Direcţia Apelor Siret – Sistemul de Gospodărire a Apelor şi la Garda de Mediu

Pagina 24




D.2. AerulClima Conditiile climatice din perimetrul analizat sunt rezultatul direct al interactiunii

dintre radiatia solară, circulatia generală a atmosferei si suprafata activă subiacentă, la care se adaugă influenta tot mai accentuată a activitătilor antropice.

Pozitia geografica la nivel global si regional impune tipul general de clima temperat- continental moderat. Regiunea apartine, conform zonarii climatice specifica climei continentale, climatului de campie si de padure.

Radiatia solară constituie sursa energetică primară pentru majoritatea proceselor geofizice si biologice dintr-un sistem si are pentru acest areal,valori între 125 si 127,5 kcal/ cmp.

Circulatia generală a atmosferei este factorul climatogen care stă la baza tuturor variatilor neperiodice ce se înregistrează atât pe parcursul celor patru anotimpuri cât si de la un an la altul.

Deasupra bazinului Siretului, vara cât si în cele două anotimpuri de tranzitie sunt frecvente advectiile de aer temperat - oceanic. Desi puternic transformate la trecerea Carpatilor, ele dau totusi ploi abundente în sezonul cald si ninsori viscolite iarna. În sezonul rece predominante sunt masele de aer temperat-continental, care pătrund dinspre nord-est si est, ele provocând geruri puternice care persistă zile în sir. Masele de aer tropical-continental sunt frecvente vara, când pătrund dinspre sud si sud-est, determinând încălziri excesive.

Temperatura aerului. Este caracteristica climatică cea mai importantă, de ea depinzând numeroase procese fizice (înghetul si dezghetul, evaporatia si condensarea, dilatarea si contractarea materialelor), biologice si chimice, cu consecinte directe asupra unui mare număr de activităti.

Temperatura aerului este un factor climatic deosebit de important pentru ecosistemele forestiere din lunca Siretului, având un rol limitativ pentru elementele biotice ale acestora. Temperatura aerului acţionează asociat cu regimul precipitaţiilor şi cu ceilalţi factori abiotici, astfel încât trebuie analizată din toate punctele de vedere.

Observaţii asupra distribuţiei spaţiale şi temporale s-au făcut prin analiza histofenogramei şi a graficului cu temperaturi medii lunare multianuale. Pentru perimetrul studiat media multianuală este de 9,5°C, valoare ce pune în evidentă rolul hotărâtor al suprafetei active-subiacente. Aflată în strânsă dependentă de bilantul radiativ-caloric si implicit de radiatia globală, temperatura aerului are o evolutie anuală foarte asemănătoare cu evolutia acestora. Astfel valorile termice cresc din ianuarie (luna cu

Pagina 25



RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUImedia cea mai coborâtă: - 3,8°C) până în iulie (21,6°C), după care scad din nou până în ianuarie.

Regimul temperaturilor aerului la staţia meteo FocșaniStaţia meteo

LUNA MedieI II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Focsani(1961–2005)

-3,7 1,8 5,6 14,1 18,1 21,1 23,5 23,3 15,8 10,8 8,7 2,4 11,79

Diferentele termice de la o lună la alta sunt mici între ianuarie si februarie -3,8°C si respectiv -1,8°C, cresc substantial între februarie si martie si au valori maxime între martie si aprilie (3,5°C si 10, 0°C).

Valorile temperaturilor medii pe anotimpuri sunt: 9,9 ºC – primavara, 20,9ºC- vara, 10,9ºC- toamna si –1,9ºC, iarna. In perioada de vegetatie temperatura medie este de 13,3ºC.

Amplitudinea termica anuala este 24ºC. Temperaturile extreme inregistrate in zona au fost de 39,3ºC (maxima absoluta, inregistrata la 10.08.1951) si -33,0 ºC (minima absoluta inregistrata la 25.01.1942).

Fenofazele plantelor se produc sub directa influenta a conditiilor climatice din perioada de vegetatie. Trecerea valorilor temperaturilor prin anumite praguri si in deosebi prin cel de 10 oC constituie inceputul si sfarsitul perioadei de vegetatie.

In urma observarii directe a fenofazelor pentru cateva specii de plante din acest areal s-a putul constata ca regimul termic este favorabil dezvoltarii unei vegetatii mezofile.

Evapotranspiratia potentiala (valori medii lunare)Staţia meteo

LUNA ANI II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Focsani(1961–1990)

-- -- 25 60 95 105 100 80 50 25 5 - 545

Umiditatea relativa a aerului in luna iulie are valori de 60-70%. Importante pentru componentele biogeografice, sunt urmatoarele momente:

• data medie a primei ninsori 20 octombrie;• data medie a ultimei ninsori 15 aprilie;• data medie a instalarii primului strat de zapada 1 noiembrie

Pentru arealul analizat indicele de ariditate De Martonne:are valoarea 38.

Pagina 26




Precipitatiile atmosferice reprezintă alături de temperatură, o caracteristică esentială a climei, întrucât influentează hotărâtor celelalte elemente meteorologice si are o importantă deosebită în activitatea practică. Regimul precipitaţiilor la statia meteorologica Focsani

Staţia meteo

LUNA SumeanualeI II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Focsani (1961-2005)

28,4 29,2 27,9 47,0 59,3 69,5 50,7 45,2 31,9 41,2 37,1 35,7 503,1

Cele mai mari cantităti, medii lunare de precipitatii cad în lunile mai, iunie si iulie, când intensificarea activităti din Oceanul Atlantic, determină pătrunderea aerului oceanic umed si când temperaturile ridicate amplifică miscările termo- convective.

01020304050607080

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

mm

luna

Grafic privind regimul precipitatiilor inregistrate la statia meteorologica Focsani (1961-1995)

Numarul anual de zile cu ninsoare este de 25, stratul de zapada mentinandu-se 70-80 de zile, iar grosimea medie a acestuia fiind de de 60-80 cm.

Numarul zilelor cu precipitatii dintr-un an este de cca.120, dar exista variatii notabile, iregistrandu-se perioade mai bogate in precipitatii (ani ploiosi) urmate de perioade cu precipitatii in cantitati mici, ori chiar perioade de seceta.

Regimul eolian suferă în general o influentă generată de pătrunderea maselor de aer. În linii generale, frecventa cea mai mare o au vânturile din directia nord si nord-est, urmate de cele care bat din directia sud si sud-est.

Pagina 27




Alte fenomene meteorologicePrintre fenomenele meteorologice deosebite de iarnă, viscolele sunt cele mai

frecvente (4 zile pe an la Tecuci), iar vara sunt destul de frecvente secetele, care pot dura mai mult de 30 de zile.

Desfăşurarea spaţială redusa, uniformizează aspectele climatice pentru întreaga regiune. Se pot sesiza insa microclimate de adăpost in cazul trupurilor de padure si de circulatie mai intensa a maselor de aer in cazul culoarelor cursurilor de apa, majoritatea orientate pe directie nord

Prognozarea impactului

D.2.1. Pentru deschiderea și exploatarea perimetrului de exploatare Emisii în aer – acestea sunt date de:

• sursele mobile , respectiv de utilajele și mijloacele auto care participă la lucrările de deschidere a perimetrului și mai apoi la lucrările de exploatare a agregatelor minerale. Utilajele au motoare diesel, astfel încât principalele gaze poluante evacuate în atmosfera (prin eşapare) sunt: oxid de carbon, oxizi de azot, oxizi de sulf, poluanţi organici persistenţi, pulberi.

Concentratiile principalelor substante poluante din gazele de evacuare pentru diferite tipuri de motoare si regimuri de functionare sunt prezentate in tabelul urmator:

Poluant Concentrație Mers in gol Accelerare Decelare

MAS MAC MAS MAC MAS MAC

oxid de carbon

% 7,0 urme 1,8 urme 2,0 urme

hidrocarburi % 0,5 0,04 0,1 0,01 1,0 0,03

oxid de azot ppm 30,0 60,00 650,0 250,00 20,0 30,00

aldehide ppm 10,0 20,00 10,0 10,00 200,0 30,00

MAS - motor cu aprindere prin scânteie; MAC - motor cu aprindere prin compresie.

• Emisii de pulberi rezultate din transportul agregatelor la stația de sortare – concasare – acest tip de emisii apar doar în perioade secetoase când solul de pe drumul de exploatare este foarte uscat.

Pagina 28



RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUICantităţile de praf eliberate nu se pot cuantifica, ele depinzând de o serie de factori,

cum sunt:• umiditatea căii de transport • umiditatea atmosferică• gradul de acoperire cu piatră a drumului • viteza de deplasare a autovehiculelor• numărul mijloacelor de transport care rulează pe drum.

Pentru diminuarea impactului activităţii asupra factorului de mediu „aer” se impune stropirea drumurilor de acces din incinta obiectivului în perioadele secetoase ale anului şi rularea cu viteze reduse.

D.3. SolulSectorul analizat interfluviului Trotuş – Siret, are aspectul unei câmpii joase, uşor

ondulate, acoperită de depozite aluviale recente. Pe aceste depozite au extindere maximă solurile aluviale, cu conţinut carbonatic diferit, pe alocuri cu gleizare profundă sau salinizare. În imediata apropiere a râurilor se pot întâlni si aluviuni recente cu procese incipiente de solificare iar sub pădure sunt soluri brune podzolite, insa acestea ocupa areale insulare, totalizând suprafeţe reduse.

Compozitia granulometrica a solurilor aluvionale este reprezentată prin:- bolovanis 10 -15%;- pietris 35 -40%;- nisip 40-50%.

Cernoziomurile argiloiluviale pseudorendzinice (1404) cu profil Am-Bt-Cpr sunt formate pe depozite loessoide si marne si ocupa arealele cele mai extinse in albia majora a râurilor Siret şi Trotuş.

Pagina 29




Profil de sol in perimetrul de realizare a investiţiei. Se poate observa stratul superficial

de sol( 2-3 cm) si succesiunea depozitelor de pietrişuri si nisipuri

Prognozarea impactului

D.3.1. Pentru deschiderea și exploatarea perimetrului de exploatare- Sursele posibile de poluare a solului şi a subsolului:

Sursele posibile de poluare a solului sunt scurgerile accidentale de carburant sau lubrifianţi în timpul alimentării utilajelor din dotare şi deşeurile de orice fel depozitate direct pe sol, inclusiv materia primă sau sorturile de agregate obţinute care depăşesc capacitatea de depozitare ori sunt descărcate în locuri neamenajate.

Pentru a se evita poluarea stratului acvifer se va menţine, permanent, un pat de rulare pentru utilaje de minim 0,5 m deasupra nivelului hidrostatic. Acest pat se va realiza din sterilul decopertat la începerea excavării şi din refuz de ciur rezultat de la staţia de sortare – spălare aflată în imediata vecinătate a zonei de excavare.

Pentru diminuarea impactului activităţii asupra factorului de mediu „sol”, se recomandă:

Nu se va face schimbul de ulei sau alimentarea cu carburant a utilajelor din dotare în perimetrul de lucru;

Se recomandă achiziţionarea unui absorbant de produs petrolier biodegradabil, cu eficienta de reţinere a produsului petrolier atât pe sol, cat si in apa, la începerea executării lucrărilor;

Deşeurile vor fi colectate selectiv şi numai în recipiente speciale;

Pagina 30



RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI Deşeurile menajere se vor colecta în pubele cu capac, amplasate în

apropierea locurilor de producere a acestora. Numărul, capacitatea şi locaţiile acestora se vor stabili funcţie de necesităţi.

D.4. Geologia subsoluluiÎncadrat în partea de sud-est a bazinului hidrografic al râului Siret, structural,

perimetrul analizat face parte din Platforma Valahă. Peste soclul cristalin urmează o cuvertură sedimentară, care se încheie catre suprafata cu depozite cuaternare alcătuite din nisipuri, pietrisuri, argile, nisipuri argiloase, loessuri si depozite loessoide, ale căror grosimi depăsesc câteva sute de metri, ca urmare a intensitătii deosebite a miscărilor de lăsare din cuaternar. Grosimea depozitelor loessoide creste cu inaintarea catre sud est.

Forajele executate de catre Sistemul de Gospodarire al Apelor Focsani, releva in regiune a rezultat o succesiune formată din următoarele elemente:

• nisip fin, argile nisipoase, prafuri loessoide,intr-un strat cu grosime de până la 2,10 m;

• nisipuri, pietris, bolovănis, stocate in strate cu grosimi cuprinse între 13,5 - 22,5 m;

• la baza depozitului există un pat de argilă nisipoasă. Unitatile de Vorland, respectiv Platforma Moldoveneasca (sectorul sud vestic al

Platformei Est- europene) si Platforma Valaha (parte a platformei Moesice) intre care se interpune Orogenul Nord Dobrogean, reprezinta unitatile geostructurale majore care au conditionat evolutia ulterioara a spatiului de la exteriorul Curburii Carpatilor.

Campia Siretului Inferior are in fundament formatiuni ce apartin atat Soclului baikalian cat si Orogenului nord – dobrogean, structuri fragmentate de faliile Galati – Sf. Gheorghe si Peceneaga - Camena. Soclul compartimentat de falii profunde in blocuri ce s-au deplasat independent pe verticala, a dus la sedimentari mai active si implicit la

diferente mari ale cuverturii de la un sector la altul.

← Fragment din harta geologica a Romaniei,

cuprinzand zona Ariei de protectie speciala avifaunistica

Lunca Siretului Inferior

Pagina 31




Soclul este alcatuit din formatiunea sisturilor verzi, prelungire a aceleiasi formatiuni care apare la zi in Masivul Central Dobrogean, slab consolidata si metamorfozata in faza baikaliana.

Ulterior consolidarii fundamentului au avut loc miscari de basculare, ce au determinat transgresiuni si regresiuni marine, astfel incat in succesiunea depozitelor acumulate s-au putut separa patru cicluri de sedimentare: Cambrian –Westphalian, Permian final-Triasic, Dogger – Cretacic si Badenian –Pleistocen. Fazele de exondare au fost considerate ca reprezentand ecoul paroxismelor tectogenetice ale fazelor finale ale orogenezei hercinice (faza paleokimerica si laramica).

Din punct de vedere geologic, regiunea, ca parte a Campiei Siretului Inferior, reprezinta un sector al Depresiunii Predobrogene in care mantaua este alcatuita din formatiuni loessoide, pietrisuri si nisipuri, din depuneri torentiale situate peste o succesiune groasa de strate de argile si nisipuri. Fundamentul ce sustine cuvertura sedimentara este reprezentat prin calcare de varsta cretacica, jurasica si triasica.

TectonicaIntreaga regiune,,ca parte a Campiei Siretului Inferior, este implicit, si in prezent

afectata de un proces de scufudare lenta si continua.Caracteristica tectonica a estului Campiei Romane si implicit a Campiei de

subsidenta a Siretului inferior este prezenta sistemului de falii de varste diferite, unele reactivate ulterior, dispuse in sistem rectangular si orientate nord-sud si est-vest, separa intreaga platforma in horsturi si grabene ingropate sub o cuvertura sedimentara de grosimi diferite. Unele dintre aceste falii sunt falii crustale care separa sectoare de socluri cu constitutii, origini si varste diferite, altele au amploare mai redusa, sunt mai recente si marcheaza compartimente mai ridicate separate de zone depresionare. La nivelul suprafetei topografice, diferentele de pozitie a blocurilor din fundament sunt puternic estompate de grosimea depozitelor cuverturii sedimentare.

ReliefulAria de protectie speciala avifaunistica Lunca Siretului Inferior se suprapune in

totalitate subunitatii Campiei Romane reprezentata de Lunca Siretului. Extinsa catre nord pana la pintenul Culmii Pietricica, ce patrunde catre sud est, dinspre Subcarpatii Moldovei si defineste interfluviul Trotus – Siret, si inspre sud pana in zona localitatii Sendreni, situata in sudul extrem al Campiei Covurluiului unitatea in studiu, se caracterizeaza prin descresterea continua a altitudinii catre sud sud-est. Subunitatile de

Pagina 32



RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUIrelief situate la vest -reprezenate de Platforma Zabrauti si Piemontul Extern de la rasarit de Magura Odobesti – realizeaza racordul cu Subcarpatii, in timp ce catre est, se impun in peisaj prin altitudine, fruntile Dealurilor Tutovei (pana la confluenta cu Barladul) si Campiei Covurluiului, aval de aceasta. Caracteristicile reliefului in lcadrul intregii unitati a Luncii Siretului inregistreaza particularitati locale, in special determinate de aportul de material sedimentar cu care ajung in Siret afluentii Trotus, Putna, Ramnicu Sarat si Buzaul – pe dreapta- respectiv Barladul si Gerul - pe stanga.

Arealul in care este cuprins obiectivul,se inscrie in tipul campiei aluviale joase caracterizat de divagari si subsidenta activa. Subunitatile individualizate la nivelul regiunii, marcate de diferente majore, sunt:

• Sectorul inferior al Culoarului Siretului, Care include si albia bratului secundar al Siretului,situata la sud de actuala albie si numita local Barladel

• Interfluviul Putna – Siret,• paleo-albiile puternic meandrate, transformate in balti ,belciuge si suprafete

inmlastinite situatemajoritaea pe dreapta cursului actual .Sectorul inferior al Culoarului Siretului, cuprinde albia minora, ocupata de cursul principal al Siretului, si bratele secundare, garlele, meandrate din albia majora. Siretelul, Barladelul si sunt brate secundare ale Siretului, dezvoltate pe o albie mai veche a raului, si toate deopotriva reprezinta elemente insemnate in peisajul regiunii dar mai cu seama in echilibrul ecologic al acesteia. Toponime si hidronime ca Potcoava, Bratul Mort, Cotul Mare sustin evolutia continua a albiei Siretului.

Altitudinea absoluta a reliefului, dominat de suprafete cvasiorizontale scade usor catre sud si est Altitudinea maxima este in nord-vest si masoara 108,1 m. pe Trotus si 95 m. pe Siret, in timp ce in extremitatea sud-estica, la Sendreni ajunge la 7m. Arealul nordic inregistreaza un ecart mai mare de 100 de metri, in timp ce diferentele dintre altitudinea maxima si cea minima din arealul sudic sunt de doar 15m. Altitudinea la Calieni este 17,4 m iar la sud de Liesti este 22m.. Altitudinea terenului destinat obiectivului este de7,4m. In cadrul arealului sudic diferentele intre cele doua trepte - regiunile joase si cele inalte ale campiei- sunt de maxim 1,7m. Exceptând malurile cursurilor de apa, pantele sunt in jurul valorii de 5º.

Relieful minor include deasemeni crovuri, unele ocupate de vegetatie de lunca si estompate in peisaj, popine si martori ale paleoalbiilor, microdepresiuni de albie, maluri de albie.

Pagina 33




D.5. BiodiversitateaConform OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea

habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, ariile naturale protejate de interes comunitar (siturile Natura 2000) sunt reprezentate prin ariile de protecţie specială avifaunistică, siturile de importanţă comunitară şi ariile speciale de conservare.

Natura 2000 este o reţea de arii naturale protejate creată la nivelul Uniunii Europene în vederea implementării Directivelor Habitate (Directiva CE 92/43 privind conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice) şi Păsări (Directiva CE 79/409 privind conservarea păsărilor sălbatice). Astfel, această reţea protejează habitatele naturale şi speciile de plante şi animale sălbatice periclitate la nivel european.

Ariile de protecţie specială avifaunistică au drept scop conservarea, menţinerea şi, acolo unde este cazul, readucea într-o stare de conservare favorabilă a speciilor de păsări şi a habitatelor specifice, desemnate pentru protecţia speciilor de păsări migratoare sălbatice de interes comunitar, conform Directivei Păsări. Desemnarea acestora în România s-a realizat prin H.G. nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.

D.5. 1. Caracteristici generale ale sitului . Descrierea sitului

Alte caracteristici ale situluiEste o zonă de subsidenţă cu altitudini reduse (aprox. 5m). Se întâlnesc păduri de

luncă. Flora de lunca joasa inundabila este intens reprezentata de asociatii vegetale specifice din genurile Pragmites, Typha, Nimphoides, Scirpus si altele. Este o zona aflată în calea migratiei numeroaselor specii de pasari acvatice: ardeide (Ardeola ralloides,

Pagina 34

Cod % CLC Clase de habitate

N04 2 331 Plaje de nisipN06 3 511, 512 Râuri, lacuriN06 12 511, 512 Râuri, lacuriN07 5 411,412 Mlaştini, turbăriiN09 4 321 Pajişti naturale, stepeN12 37 211 – 213 Culturi (teren arabil)N14 8 231 PăşuniN16 21 311 Păduri de foioaseN26 8 324 Habitate de păduri (păduri în

tranziţie)



RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUIEgretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea); treskiornitide (Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia); anatide (Cygnus olor, Anser anser, Anas querquedula, Anas clypeata, Aythya ferina, Aythya nyroca); ralide (Gallinula chloropus, Fulica atra); charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Limosa limosa, Tringa totanus, Tringa ochropus); laride (Larus ridibundus); sternide (Sterna hirundo, Chlidonias hybridus); hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica); sylviide (Acrocephalus sp.) s.a.

ROSPA0071 Lunca Siretului InferiorJudeţul Brăila: Măxineni (4%), Siliştea (4%), Vădeni (5%)Judeţul Vrancea: Adjud (31%), Bilieşti (35%), Garoafa (18%), Homocea (18%),

Mărăşeşti (16%), Năneşti (10%),Ploscuţeni (30%), Pufeşti (17%), Rugineşti (4%), Suraia (21%), Vânători (12%),

Vulturu (6%)Judeţul Galaţi: Brăniştea (58%), Cosmeşti (28%), Fundeni (79%), Independenţa

(46%), Iveşti (4%), Lieşti (5%),Movileni (30%), Nămoloasa (40%), Nicoreşti (15%), Piscu (33%), Poiana (39%),

Schela (2%), Slobozia Conachi (<1%), Şendreni (3%), Tudor Vladimirescu (59%), Umbrăreşti (15%)

Pagina 35




Pagina 36




Pagina 37




Pagina 38




D.5 .2. Impactul Proiectelor Propuse asupra habitatelor si speciilor din cadrul sitului de importanta comunitara

D.5.2.1. Descrierea situluiSpecii de pasari enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE care

sunt declarate in Formularul Standard al SPA Lunca Siretului Inferior(HG 1284/2007 privind declararea Ariilor Speciale de Protectie Avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice Natura 2000):

Cod Specie Rezidenta Cuibarit Iernat Pasaj

A229 Alcedo atthis 15-25 pA029 Ardea purpurea 5-12 pA024 Ardeola ralloides 5-10 pA060 Aythya nyroca 20-25 p 100-150 iA196 Chlidonias hybridus 80-100 p 380-450 iA031 Ciconia ciconia 300-500 iA081 Circus aeruginosus 6-12 pA038 Cygnus cygnus 4-10 iA027 Egretta alba 15-30 p 50-160 iA026 Egretta garzetta 20-45 p 80-180 iA189 Gelochelidon nilotica 5-10 iA135 Glareola pratincola 10-14 iA022 Ixobrychus minutus 10-15 pA338 Lanius collurio 15-25 pA339 Lanius minor 20-35 pA177 Larus minutus 20-35 iA023 Nycticorax nycticorax 20-30 pA019 Pelecanus onocrotalus 60-75 iA034 Platalea leucorodia 5-20 pA132 Recurvirostra avosetta 5-12 p 25-30 iA193 Sterna hirundo 3-5 p 30-50 i

Pagina 39




Importanţa sitului pentru populaţiile cuibăritoareSitul este important pentru populaţiile cuibăritoare ale speciilor următoare: Aythya nyroca (raţa roşie). Oaspete de vară. Rar iarna. Cuibăreşte în sudul şi

centrul Europei pe lacuri cu stufăriş. Specia nu a fost întâlnită la cuibărit pe amplasamentul studiat.

Importanţa sitului în perioada de migraţie pentru speciile de păsăriEgretta alba (egreta mare). Specie semnalată în zone umede cu întinderi mari de

stufărişuri în special în Delta Dunării. Toamna migrează spre ţinuturile de iernare din jurul Mării Mediterane. Exemplare izolate observate în timpul migraţiei în zona amplasamentului.

Platalea leucorodia (lopatar). Observat pe lângă ape puţin adânci, bălţi întinse şi lacuri cu stufăriş. În migraţie au fost observate exemplare/grupuri de păsări.

Alte specii de pasari salbatice care cuibaresc, au teritorii de hranire sau pot fi intalnite accidental in timpul pasajelor in zona analizata.

TOATE SPECIILE DE PĂSĂRI ÎNTÂLNITE ÎN ACEASTĂ ZONĂ PRECUM ȘI MODUL CUM ACESTEA VOR FI SAU NU VOR FI INFLUENȚATE DE ACTIVITATEA CARE URMEAZĂ SĂ SE DESFĂȘOARE ÎN CADRUL PERIMETRULUI DE EXTRACȚIE AU FOST PREZENTATE ȘI ANALIZATE ÎN STUDIUL DE EVALUARE ADECVATĂ ELABORAT ANTERIOR. TOATE CONCLUZIILE ȘI RECOMANDĂRILE ACESTUIA AU FOST ÎNSUȘITE DE BENEFICIAR ȘI PRELUATE ÎN PREZENTUL STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI.

D.5.2.2. Descrierea habitatelorHabitatele prioritare prezente în sit încadrate conform codurilor Natura 2000

sunt:� 3160 - Lacuri distrofice şi iazuri;� 6430 - Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor,

până la cel montan şi alpin;� 3130 - Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Littorelletea

uniflorae şi/sau Isoëto-Nanojuncetea;� 3270 - Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi

Bidention;� 92A0 - Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba;

Pagina 40



RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI� 91F0 - Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior

sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris);� 3150 - Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau

Hydrocharition;� 6510 - Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis);

În zona de studiu habitatele caracteristice sunt cele de luncǎ iar in vecinatate cele formate în zonele agricole şi locuite.

1. Habitate cu vegetaţie ruderalǎ

Comunităţi cu Centaurea calcitrapaImpactul uman focalizat pe substrat se reflectă masiv în structura vegetaţiei printr-

o inversare a tipurilor de vegetaţie la comunităţi cu Centaurea calcitrapa: Artemisia annua, Capsella bursa pastoris, Malva sylvestris, Ballota nigra, Geum urbanum, Cirsium lanceolatum, C. arvense, Conium maculatum, Leonurus cardiaca, Chelidonium majus. Aceste plante de 30-40 cm înălţime realizează o acoperire de 75—80% împiedicând instalarea plantelor mai scunde cum sunt: Poa annua, Lepidium ruderale, Polygonum aviculare, Atriplex tatrica, Amaranthus crispus, Geranium pusillum.

Compoziţie floristică: Specii edificatoare: Malva sylvestris, Artemisia annua, Ballota nigra, Arctium lappa, Conium maculatum. Specii caracteristice: Malva sylvestris, Ballota nigra, Artemisia annua, Arctium lappa. Alte specii: Descurainia sophia, Datura stramonium, Solanum nigrum, Chenopodium album, Solidago canadensis, Amaranthus retroflexus, Agropyron repens, Leonurus cardiaca, Verbena officinalis.

2. Habitate specifice zonelor agricole ( in vecinatatea perimetrului – zone agricole si islaz)

Comunităţi cu Festuca valesiaca şi Medicago minimaAcest tip de vegetaţie este realizat de speciile: Festuca valesiaca, Agropyron

cristatum, Stipa capillata, Botriochloa ischaemum, Koeleria macrantha, Melica ciliata, Phleum phleoides, Medi-cago falcata, Astragalus onobrychis, A. ponticus, Coronilla varia, Achillea setacea, Seseli tortuosum, Asperula cynanchica, Artemisia austriaca, Poa angustifolia. Toate aceste specii, precum şi altele, mai puţin reprezentate, formează etajul superior înalt de 40 – 45 cm. Speciile scunde cum sunt: Alyssum desertorum, A. alyssoides, Potentilla arenaria, Medicago minima, Trifolium arvense, Arenaria serpyllifolia, Scleranthus annuus, Taraxacum serotinum, constituie etajul inferior al acestor pajişti.

Pagina 41




Compoziţie floristică: Specii edificatoare: Festuca valesiaca, Medicago minima, Poa angustifolia. Speciile caracteristice: Festuca valesiaca, Medicago minima.

Alte specii importante: Stipa capillata, Botriochloa ischaemum, Teucrium polium, Bombycilaena erecta, Phlomis pungens, Centaurea arenaria, C. rutifolia ssp. juri-neifolia, Inula ensifolia, Achillea setacea, Taraxacum serotinum.

3. Habitate cu vegetaţie mezofitǎ şi hidrofitǎ specificǎ zonei de luncǎ ( pe suprafata perimetrului)

Fitocenozele se diferenţiază ca insule de 100-200 mp în perimetrul vegetaţiei ierboase, de-a lungul drumului tehnologic de exploatare, până la marginea apei. Speciile componente sunt higrofite-mezohigrofite, mezoterme şi moderat acidofile.

Stratul arbuştilor este edificat de Salix cinerea, alături de care se pot dezvolta Prunus spinosa, Crataegus monogyna, Crataegus rhipidophylla, Cornus sanguinea.

Compoziţia stratului ierburilor este foarte diversă, după loc, cu înălţime mare a stratului superior 0,8 – 1,5 (3 – 4 m). Prezenţa şi abundenţa mare au Rubus caesius, Filipendula ulmaria, Angelica sylvestris şi în unele zone Phragmites australis, Berula erecta, Carex riparia, Carex acutiformis, Carex contigua, Galium mollugo.

Comunităţi cu Typha angustifolia şi T. latifoliaSe dezvoltă pe depozite aluviale. Soluri: aluviosoluri argiloase uneori bogate în

săruri (uşor salinizate) şi cu reacţie neutră, uşor alcalină.Structura: Fitocenozele sunt edificate de Typha angustifolia, T. latifolia,

Schoenoplectus lacustris, Glyceria maxima, Oenanthe aquatica, Sparganium erectum, Iris pseudacorus, Butomus umbellatus, Alisma plantago-aquatica. Dintre speciile hidrofile natante sau submerse, pătrund în păpurişuri următoarele: Lemna minor, Spirodela pofyrhiza, Marsilea quadrifolia, Myriophyllum spicatum, Ceratophyllum demersum, Vallisneria spiralis, Najas marina.Compoziţie floristică: Specii edificatoare: Typha angustifolia, T. latifolia, Schoeno – plectus lacustris, Glyceria maxima.

Specii caracteristice: Typha angustifolia, T. latifolia. Alte specii importante: Phragmites australis, Lythrum salicaria, Carex

acutiformis, C. riparia, Bolboschoenus maritimus, Lysimachia vulgaris, Symphytum officinale, Myosotis scorpioides, Solanum dulcamara, Polygonum hydropiper, Epilobium hirsutum, Galium palustre, Lycopus europaeus, Alisma plantago-aquatica, Mentha aquatica, Stachys palustris, Rumex hydrolapathum, Ranunculus lingua.

Comunităţi cu Salix cinerea

Pagina 42



RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUISpeciile componente sunt higrofite-mezohigrofite, mezoterme şi moderat acidofile.Stratul arbuştilor este edificat de Salix cinerea, alături de care se pot dezvolta

Prunus spinosa, Crataegus monogyna, Crataegus rhipidophylla, Cornus sanguinea.Compoziţia stratului ierburilor este foarte diversă, după loc, cu înălţime mare a

stratului superior 0,8 – 1,5 (3 – 4 m). Prezenţă şi abundenţă mare au Rubus caesius, Filipendula ulmaria, Angelica sylvestris şi în unele zone Phragmites australis, Berula erecta, Carex riparia, Carex acutiformis, Carex contigua, Galium mollugo.

Se dezvoltă pe roci sedimentare, loessuri acoperite de nisipuri şi argile. Soluri: protosoluri aluviale, soluri aluviale cu apa freatică, frecvent până la suprafaţă.

D.5..3. Descrierea functiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de interes comunitar afectate si a relatiilor acestora si a relatiilor acestora cu ariile naturale protejate de

interes comunitar invecinate si distributia acestora

Amplasamentul proiectului studiat nu poate oferi conditii de refugiu, hranire sau cuibarire pentru speciile de interes comunitar evidentiate in Formularul Standard de declarare ca SPA. Toate aceste specii sunt dependente de existenta unor ecosisteme acvatice sau limnicole, unde isi pot gasi hrana sau conditii pentru cuibarit. Este putin probabil ca specii acvatice de pasari sa foloseasca un teren arabil ca zona de hranire (exceptie facand Gasca de semnatura, sau Gasca cu gat rosu care se hranesc pe culturile de grau).

D.6. PeisajulO privire speciala asupra peisajului regiunii releva cel putin doua aspecte distinte,

impuse de caracterul diferit al trupurilor nordic si sudic, de la care trebuie pornita analiza. Mai departe, fiecare dintre aceste doua areale are particularitati in cadrul sau, determinate in principal de gradul de naturalitate si respectiv de antropizare. Zonele de padure de lunca, in cea mai mare parte artificializate, alterneaza cu zone amenajate pentru piscicultura, sau chiar cu terenuri agricole. Impactul vizual major in peisaj este cel al padurilor extinse indeosebi in zonele Padurea Merisor si Hanul Conachi. Pe directie nord-est si est in peisaj se impun fruntile Dealurilor Tutovei.

Exista zone ce se caracterizeaza prin existenta unui peisaj dominat de trasaturi antropice, unele cu impact vizual total inestetic. Obiectivul, situat la limita spatiului construit al localitatii Movileni, in vecinatatea unui drum destul de intens circulat, peisajul zonei suporta depozite de deseuri si materiale abandonate, dar si foste exploatari de agregate minerale executate in mediul terestru.

Pagina 43




D.7. Mediul social şi economicCuloarul Siretului constituie principalul domeniu locuit din estul Romaniei,

exceptand concentrarile urbane individuale. De la nord catre sud in imediata vecinatate, partial sau total in Aria de protectie Speciala Avifaunistica Lunca Siretului Inferior se succed asezari apartinand administrative judetelor Vrancea, Galati si Braila. La extremitatea nordica, a arealului de nord, pe Trotus sunt orasul Adjud, si localitatea Cocacesti, pe Siret Homocea si Adjudul Vechi iar pe interfluviu, amonte de confluenta, Burcioaia.

Catre sud in aval, se succed pe malul drept al Trotusului localitatea Domnesti Sat, iar in aval de confluenta cu Siretul, pe dreapta acestuia, localitatile Pufesti, Ciorani, Calimanesti, Padureni, Cosmesti Vale, Ciuslea, Biliesti, Suraia, Vadu Rosca, Calienii Vechi

Pe stanga Siretului in totalitate in Aria de protectie Speciala Avifaunistica Lunca Siretului Inferior este localitatea Argea, mai la sud urmata de Poiana, Piscu Corbului, Coasta Lupei, Malureni, Ionasesti, Cosmesti, Baltareti, Furcenii Vechi, Movileni, Condrea, Salcia.

Localitatile de pe malul drept al sectorului Siretului care desemneaza trupul sudic sunt Nanesti, Namoloasa, Corbu Vechi, Voinesti, Cotu Lung, Silistea si Cotu Mihalea; pe stanga insirandu-se catre est Liesti, Lungoci, Fundenii Noi, Hanul Conachi, Tudor Vladimirescu, Vames, Piscu, Independenta, Vasile Alecsandri, Branistea si Sendreni

Un aspect mai special al contextului economic si social al zonei Movileni este determinat de existenta santierului implicat in constructioa barajului de pe cursul raului Siret. Cea mai mare parte din infrastructura de cai de comunicatii, a fost trasata initial fie pentru actiunile de definire a barajului, fie pentru sustinerea unor activitati silvice specifice in padurile de lunca..

Terenul pe care se situeaza obiectivul apartine localitatii Movileni, fiind situat in albia minora a raului Siret.

Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural Localitatile din lungul culoarului Siretului si de pe sectorul cursului inferior, in

majoritate nu mai reprezinta, din pacate, in prezent, valori culturale si etnice remarcabile.

Pagina 44




E. MONITORIZAREA

Planul de monitorizare a mediului, cu indicarea componentelor de mediu care urmează a fi monitorizate, periodicitatea, parametrii şi amplasamentul ales pentru monitorizarea fiecărui factor, se vor stabili prin actele de reglementare în domeniul protecţiei mediului pe care le va emite autoritatea competentă de mediu (A.P.M. Galați).

Se recomandă monitorizarea calităţii apelor uzate tehnologice evacuate în emisar (râul Siret) după decantare, conform prevederilor autorizaţiei de gospodărirea care urmează să fie obținută.

Se va îmbunătăţi procesul de decantare în cazul în care se constată diferenţe între indicatorii de calitate ai acestor ape şi indicatorii de calitate ai râului amonte de locul de descărcare a apelor tehnologice uzate.

F. SITUAŢII DE RISC

Se va elabora „PLANUL DE APARARE IMPOTRIVA INUNDATIILOR SI A FENOMENELOR METEREOLOGICE DEOSEBITE” pentru funcţionarea obiectivului.

La punerea în funcţiune a staţiei de sortare – concasare se va elabora „Planul de intervenţie în cazul poluărilor accidentale”.

G. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR

Nu au fost întâmpinate dificultăţi tehnice sau practice în timpul efectuării evaluării impactului asupra mediului.

Posibilele modificări ale proiectului după emiterea avizelor emise de autorităţile competente în domeniul gospodăririi apelor şi protecţiei mediului, până la începerea activităţii, vor fi aduse la cunoştinţa autorităţilor emitente, în scris, pentru revizuirea actelor de reglementare emise.

Pagina 45




H. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC


exploatare sunt conforme cu prevederile legislației care guvernează această activitate. Localizarea perimetrului se face folosindu-se coordonatele în sistem STEREO 70.


Suprafațămp

Rezervă estimată

mc

Act de proprietate

X Y

PERIMETRUL 3

476 259 683 906

92.408 177.391,4Aviz S.G.A.

nr. 8 din 27.01.2011

475 669 683 958475 760 683 793475 818 683 730475 905 683 688475 983 683 691476 062 683 724476 104 683 767476 144 683 821

Lucrările care urmează să se desfășoare în perimetrul de extracție sunt:




b) grosimea complexului util este de 2 – 2,5 m, acesta fiind alcătuit dintr-o masă omogenă de nisipuri şi pietrişuri cu elemente de bolovăniş în care apar slabe intercalaţii sterile de prafuri şi argile nisipoase;


m;

Pagina 46



RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUIg) extinderea zăcământului este mare pe cele două direcţii.Ţinând cont de toate acestea, metoda de exploatare folosită va fi metoda fâşiilor








buldozer S 1500 1





Încărcător frontal tip Wolla 2 Capacitate cupă = 2 mcAutobasculante 4 16 t



Elementele geometrice ale fâşiilor de exploatare: se va excava în fâşii succesive de cca. 600 m lungime (fiecare fâşie va fi împărţită la rândul său în altele mai mici cu lungimea maximă de 100 m), paralele cu malul şi lăţimea fâşiilor de 10 m. se va menţine în permanenţă un pat de rulare pentru utilaje, cu cel puţin de 0,5 m deasupra nivelului hidrostatic în scopul evitării poluării stratului acvifer cu produse petroliere.


• lucrări de excavare treapta I din fâşia nr. 1;

Pagina 47



RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI• lucrări de excavare treapta I din fâşia nr. 2;• lucrări de excavare treapta II din fâşia nr. 1;• lucrări de excavare treapta II din fâşia nr. 2;• lucrări de excavare treapta I din fâşia nr. 3;• lucrări de excavare treapta I din fâşia nr. 4;• lucrări de excavare treapta II din fâşia nr. 3;• lucrări de excavare treapta II din fâşia nr. 4;


Agregatele extrase vor fi transportate din Perimetrul de exploatare, în limita capacităţii zilnice de transport, astfel ca la sfârşitul zilei întreaga cantitate excavată să fie îndepărtată din albia minoră.

I. CONCLUZII MAJORE CARE AU REZULTAT DIN EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Pagina 48




I.1. Identificarea si evaluarea impactului

I.1.1. Metodologie pentru anticiparea impactului asupra biodiversităţii

Anticiparea impactului asupra biodiversităţii s-a realizat dupa următoarele criterii:- distribuţia şi frecvenţa speciilor indicator pentru habitatele protejate

desemnate în fişa sitului;- suprafaţa habitatelor afectate; - habitate întâlnite în perimetrul exploatarii;- calitatea ecosistemelor prezente pe amplasamentul centralei şi

imediata vecinatate;- numărul de specii protejate identificate în arealul studiat, inclusiv cele

care au stat la baza desemnarii ariei de protecţie specială avifaunistică: ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior;

- marimea populatiilor speciilor protejate identificate în perimetrul exploatarii, raportata la populaţiile inventariate în siturile protejate;

- ecologia speciilor identificate în zona investigate;- activităţi antropice desfasurate în perimetrul exploatarii şi vecinatatea

acesteia;- impactul cumulat al acestei investitii faţă de cele existente şi viitoare

(din datele disponibile).

I.1.2. Impact în faza de construire I.1.2.1. Deschidere exploatări perimetrului

Impactul asupra biodiversitățiiPăsările fiind specii cu o mobilitate ridicată şi nesemnalându-se cuiburi în zona de

impact, vor avea mai puţin de suferit de pe urma deschiderii perimetrului de exploatare. Perioada critică este perioada de reproducere şi de creştere a puilor, în care sunt strâns legate de locurile de cuibărit.

Impactul negativ, în faza de deschidere a exploatărilor este datorat în special deranjării speciilor din cauza zgomotului şi prafului. Se vor aplica măsuri de reducere a impactului care vor diminua impactul negativ asupra acestor specii. Datorită faptului că nu există specii strict localizate exclusiv în habitate specifice zonei proiectului, şi că habitatele din zona de impact sunt larg reprezentate în imediata apropiere, speciile nu vor fi afectate la nivel regional şi/sau naţional.

Pagina 49



RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUIÎn concluzie, se poate prognoza că speciile de păsări se vor orienta către zonele din

jur cu habitate care oferă condiţii mai bune de viaţă numite habitate „receptori”. Impactul negativ poate fi datorat neaplicării, aplicării incorecte sau superficiale a măsurilor de reducere a impactului.

Impactul asupra factorului de mediu apăÎn etapa premergătoare începerii lucrărilor de exploatare a perimetrului de extracție

nu se pune problema unui impact asupra factorului de mediu apă.

Impactul asupra factorului de mediu aerÎn etapa premergătoare începerii lucrărilor de exploatare a perimetrului de extracție

singurele activități care pot genera un impact asupra factorului de mediu aer vor fi cele legate de emisiile în aer de la motoarele termice ale mijloacelor de transport care vor transporta utilajele de excavare pe locație.

Impactul asupra factorului de mediu solÎn etapa premergătoare începerii lucrărilor de exploatare a perimetrului de extracție

singurele activități care pot genera un impact asupra factorului de mediu aer vor fi cele legate de potențiale defecțiuni ale mijloacelor de transport care vor transporta utilajele de excavare pe locație având ca efect scurgeri accidentale pe sol de carburanți și/sau lubrifianți.

I.1.3. În faza de operare (exploatare)Impactul asupra biodiversității:

In faza de operare impactul se va manifesta mai mult asupra ecosistemului acvatic.Populaţiile de peşti, în primă fază vor părăsi zona, reducându-se astfel densitatea

lor în perimetrul de exploatare. Au loc de retragere, prin urmare, activitatea nu se va solda cu mortalitate de indivizi, extincţie de specii. De altfel, în perioadele de acalmie, fără excavaţii, peştii pot să circule şi în zona destinată exploatării. De asemenea, îndată ce perimetrul de exploatare se va închide populaţiile se vor reface. Prin excavaţii sistematice şi circulaţia utilajelor nu se vor mai forma bălţi temporare pe marginea

apei, cee ce va genera retragerea amfibienilor în habitatul de zăvoi – receptor. Nu se va înregistra o mortalitate semnificativă amfibienilor.

Păsările nu vor fi afectate decât într-o măsură infimă de circulaţia mijloacelor de transport, majoritatea speciilor fiind deja adaptate unui regim antropofil. Speciile de păsări protejate care ajung în zona amplasamentului, majoritatea în pasaj, poposesc doar

Pagina 50



RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUIpentru a se odihni deoarece vecinătăţile perimetrului de exploatare nu oferă condiţii pentru cuibărire şi hrană;

În această fază nu se pune problema unui impact major asupra biodiversităţii de pe amplasament, deoarece speciile de animale mobile (insecte, toate vertebratele) se vor retrage în zonele învecinate obiectivului, iar vegetaţia nu prezintă valoare conservativă. După încheierea fazei de exploatare fauna locală din zonele învecinate va reintra în ritmul normal de vieţuire.

Zoocenoza sectoarelor deschise, fără arbuşti şi vegetaţie redusă are un efectiv numeric şi specific al organismelor de sol mai redus, aici fiind prezente cu precădere specii de insecte.

Zoocenoza câmpurilor agricole este predominată de specii de lumbricide şi raci izopozi. În regiunile cultivate sunt prezente specii dăunătoare în sol dintre elateride si melolonthidae, precum şi omizi de pământ. Zoocenoza plajelor de nisip şi prundiş, unde va avea loc exploatarea propriu-zisă, are o structură foarte redusă a componenţilor biotici edafici.

In etapa de operare, în condiţii normale de lucru, sunt excavate resurse naturale în scopul decolmatării şi regularizării râului; nu sunt generate emisii în aer, apă şi în sol; în aceste condiţii, integritatea ariei de protecţie specială avifaunistică nu va fi afectată.

Activitatea de extracţie a agregatelor minerale pe amplasamentul studiat nu influenţează negativ distribuţia populaţiei de păsări în zonă. Evaluarea semnificaţiei impactului s-a realizat pe baza următorilor indicatori-cheie cuantificabili:

� procentul din suprafaţa habitatului care va fi pierdut – nesemnificativ

� procentul care va fi pierdut din suprafeţele habitatelor folosite pentru necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar

La fel şi în cazul habitatelor folosite pentru necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de inters comunitar, nu se va pierde din suprafeţele acestora, deoarece speciile identificate în zona de amplasament (egreta mica - Egretta garzetta, egreta mare - Egreta alba, barza albă - Ciconia ciconia, lopatarul - Platalea leucorodia, ciointorsul - Recurvirostra avosetta) s-au aflat în trecere/pasaj, fără a înregistra staţionarea lor pentru hrană, odihnă sau reproducere.

� fragmentarea habitatelor de interes comunitarPrin activitatea propusă nu se va înregistra fragmentarea habitatelor de interes

comunitar; acestea nu s-au semnalat pe amplasament. Flora identificată în vecinătatea perimetrului Cosmeşti a fost încadrată în grupa Terenurilor Agricole şi Peisaje Artificiale,

Pagina 51



RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUIComunităţi ruderale, tipul de habitat: R 3420 Pajişti vest-pontice de Poa bulbosa, Artemisia austriaca, Cynodon dactylon şi Poa angustifolia, ce nu reprezintă un habitat prioritar, iar speciile de floră nu sunt protejate la nivel national şi comunitar.

� durata sau persistenţa fragmentăriiNu se va înregistra o durată sau persistenţă a fragmentrii habitatelor de interes comunitar, deoarece acestea nu s-au identificat pe amplasament.

� durata sau persistenţa perturbării speciilor de interes comunitar Nu se va înregistra o durată sau persistenţă a speciilor de interes comunitar, deoarece acestea s-au înregistrat în afara ariei protejate, speciile aflându-se în trecere/pasaj în zona de amplasament, fără a se înregistra staţionarea lor pentru hrană, odihnă sau reproducere.

� schimbări în densitatea populaţiilor (nr. de indivizi suprafaţa)Se va modifica foarte puţin densitatea speciilor de peşti din zonă, dar nu prin

mortalitate, ci prin deplasarea spre alte zone.

� scara de timp pentru inlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea proiectului

Refacerea stării iniţiale a mediului după încetarea exploatării se va realiza în cca 1 an.

� indicatorii chimici-cheie care pot determina modificări legate de resursele de apă sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea funcţiilor ecologice ale unei arii naturale protejate de interes comunitarNu se vor produce modificari ale funcţiilor ecologice ale ariei naturale protejate de interes comunitar.

În conformitate cu OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, art. 33, pentru toate speciile de păsări protejate sunt interzise:

- uciderea sau capturarea intenţionată indiferent de metoda utilizată;- deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor sau ouălor din

natură;- culegerea ouălor din natură si păstrarea acestora chiar dacă sunt goale;- perturbarea intenţionată, în special în perioada de reproducere, de creştere şi

migraţie;

Pagina 52



RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI- deţinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vânarea şi

capturarea;- comercializarea, deţinerea şi/sau transportul în scopul comercializării în stare vie

ori moartă sau a oricăror părţi provenite de la speciile protejate.

Impactul asupra factorului de mediu apăCauzele care pot determina poluarea apelor in timpul desfășurării activității de

extragere a agregatelor minerale pot fi legate de: accidente în funcţionarea normală a utilajelor folosite la excavarea şi

încărcarea utilajelor de transport cu agregate;Aceste situaţii pot determina poluarea apelor. Pentru a preveni astfel de

evenimente pe perioada excavării agregatelor se va asigura la termen verificarea funcţionalităţii motoarelor şi a altor instalaţii din dotare iar agregatele se vor încărca în basculante, după scurgerea apelor conţinute de depozitul litologic.

Pentru a se evita poluările accidentale ale apei de suprafaţă şi implicit a apei freatice se recomanda:

interzicerea amenajării unor depozite de carburanţi şi uleiuri în albia râului Siret, iar mijloacele de transport, la terminarea lucrului, vor fi garate (parcate) exclusiv în afara zonei de exploatare;

lucrările de întreţinere şi reparaţii ale utilajelor şi mijloacelor de transport se vor efectua numai în locuri special amenajate în acest sens, în afara zonei de exploatare;

este interzisă spălarea utilajelor în zona de exploatare, iar alimentarea cu motorină şi cu lubrifianţi se va face cu asigurarea tuturor condiţiilor de evitare a poluării apei;

orice poluare a apelor râului Siret sau a acviferului freatic constatată, indiferent de cauzele poluării acesteia, va fi semnalată imediat la Direcţia Apelor Siret – Sistemul de Gospodărire a Apelor şi la Garda de Mediu

Impactul asupra factorului de mediu aerÎn această fază impactul asupra factorului de mediu aer este generat de emisiile

care se generează în aer. Acestea sunt date de:• sursele mobile , respectiv de utilajele și mijloacele auto care participă la

lucrările de deschidere a perimetrului și mai apoi la lucrările de exploatare a agregatelor minerale. Utilajele au motoare diesel, astfel încât principalele gaze poluante evacuate în atmosfera (prin eşapare) sunt:

Pagina 53



RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUIoxid de carbon, oxizi de azot, oxizi de sulf, poluanţi organici persistenţi, pulberi.

• Suspensii de particule fine (praf)Cantităţile de praf eliberate nu se pot cuantifica, ele depinzând de o serie de factori,

cum sunt:• umiditatea căii de transport • umiditatea atmosferică• gradul de acoperire cu piatră a drumului • viteza de deplasare a autovehiculelor• numărul mijloacelor de transport care rulează pe drum.

Pentru diminuarea impactului activităţii asupra factorului de mediu „aer” se impune stropirea drumurilor de acces din incinta obiectivului în perioadele secetoase ale anului şi rularea cu viteze reduse precum și folosirea de mijloace auto și utilaje dotate cu motoare termice cu nivele de emisii reduse (în conformitate cu normele europene EURO 3, EURO 4)

I.1.4. Analiza impactului cumulativI.1.4.1. Aria de analiză a impactului cumulativ

Suprafața studiului efectuat pentru evaluarea impactului proiectelor propuse asupra ariei de protecţie speciala avifaunistică Lunca Siretului Inferior se suprapune unui sector de albie majora a râului Siret in care activitatea de exploatare a agregatelor minerale a debutat cu minim 30 de ani in urma si a persistat permanent pana in prezent, microrelieful si caracteristicile biocenozelor prezente fiind edificatoare in acest sens.

Suprafața aleasa ca fiind reprezentativa pentru studiul nostru acoperă un poligon cu • latura de nord = 2.845 m • latura de sud = 3.019 m • suprafața S = 114.723 m2

plecându-se de la limita nordica a perimetrului III si pana la limita sudica a perimetrului I. De asemenea analiza s-a realizat si pentru o zona tampon egala cu raza vizuala in care sunt posibile observații asupra avifaunei caracteristice arealului. Precizam ca suprafața stabilita pentru realizarea analizei a acoperit integral toate cele 3 perimetre de exploatare care urmează să se deschidă în zona analizată precum si arealul stației de sortare a agregatelor minerale.

Pagina 54



RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUIAvând în vedere metodele de cercetare a biodiversității în general și a avifaunei în

special, adoptate pentru realizarea prezentei analize, consideram ca suprafața analizată este suficientă și reprezentativă pentru identificarea unui potențial impact cumulativ.

I.1.4.2. Scara de timp pentru analiza a impactului cumulativ În studiul impactului cumulativ al celor trei perimetrul de exploatare a agregatelor

minerale, scara temporală la care se poate face referire este aleatorie și este influențată în primul rând nu atât de activitatea proprie cât de evoluția hidrogeomorfologica a albiei minore în contextul fluctuațiilor majore de debit ale râului Siret.

Trebuie sa precizăm că pentru o analiză pertinentă a impactului activității pe termen mediu și lung asupra biocenozelor existente este necesar ca dinamica factorilor de mediu sa fie constantă sau măcar predictibilă în concordanta cu datele existente la momentul “0”. Având în vedere faptul că dinamica parametrilor care caracterizeză mediului abiotic este puternic influențată de modul de operare/exploatare a lacurilor de acumulare din amonte este imposibil să generam o predicție asupra evoluției pe termen lung a biotopului și biocenozelor acestui areal.

Astfel concluzionăm că evoluția în timp a biocenozelor din arealul de implementare al proiectului (după momentul închiderii perimetrului – 10 ani) va fi marcată de o aluvionare constantă cu materiale tarate și levigate care, în contextul unei non-intervenții de natura antropică, vor fi acoperite cu specii de plante caracteristice biocenozei. Este puțin probabil ca zona să fie în viitor utilizată de păsări datorită apropierii de vatra satului și implicit de zone puternic antropizate.

I.2. Evaluarea impactului

I.2.1. SEPARAREA IMPACTULUI DIRECT DE CEL INDIRECT

Impactul produs prin realizarea activității este unul nesemnificativ, cu amprenta locala asupra suprafețelor perimetrului de exploatare și a celor tranzitate de mijloacele de transport.

Impactul direct asupra ariei protejate ROSPA Lunca Siretului Inferior este reprezentat în acest caz de:

- crearea unor gropi la nivelul plajelor și albiei minore existente;

Pagina 55



RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI- creșterea ușoară a nivelului de zgomot și de pulberi sedimentabile în

imediata vecinătate a perimetrului și a stației de sortare, fără a se depăși normele în vigoare și fără a se influența speciile de floră sau faună sălbatică;

- creșterea temporară a turbidității apelor în zonele din avalul perimetrului de exploatare (doar pe durata exploatărilor de agregate);

Impactul indirect este de asemenea nesemnificativ și nu afectează integritatea și funcționalitatea ariei protejate și cu atât mai puțin speciile care fac obiectul conservării . Acesta este reprezentat de:

- prezenta activităților umane în areal;- diminuarea cantităților de aluviuni care pot alimenta formarea unor ostroave sau

sectoare de plaja în aval;- creșterea traficului auto pe sectoarele de drum utilizate pentru

comercializarea/livrarea materialelor

I.2.2. SEPARAREA IMPACTULUI PE TERMEN SCURT ȘI TERMEN LUNG

In cazul exploatărilor de agregate minerale impactul asupra mediului și în special asupra speciilor de păsări sălbatice este nesemnificativ și uniform fără a se înregistra creșteri semnificative pe termen lung sau scurt. Activitatea este constanta iar țin urma evaluării s-a constatat că nu există un potențial impact semnificativ asupra biodiversității zonei analizate, fapt datorat în primul rând antropizării excesive prin activitățile anterioare. Practic vorbim de o zona puternic dezechilibrată din punct de vedere al echilibrului ecosistemic care trebuie să caracterizeze albia râului Siret.

I.2.3. IDENTIFICAREA SI EVALUAREA IMPACTULUI IN FAZA DE DEZAFECTARE

În faza de dezafectare a perimetrului de exploatare și a stației de sortare, păsările sălbatice de interes comunitar nu vor fi afectate decât într-o măsură infimă de circulaţia mijloacelor de transport care se vor fi utilizate pentru acoperirea căilor de acces temporare și pentru evacuarea echipamentelor și utilajelor. Speciile de păsări protejate care ajung în zona amplasamentului, majoritatea în pasaj, poposesc doar pentru a se odihni deoarece vecinătăţile perimetrului de exploatare nu oferă condiţii pentru cuibărire şi hrană;

Pagina 56



RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUIDupă încheierea fazei de exploatare fauna locală din zonele învecinate va reintra în

ritmul normal de vieţuire. Ecosistemele ripariene caracteristice zonei se vor intra într-o evoluție normală sub

influența factorilor de mediu locali.

I.3. Măsuri de reducere a impactului

În zona de amplasament şi în vecinatate s-au identificat specii protejate de păsări (egreta mică - Egretta garzetta, egreta mare - Egreta alba, barza albă - Ciconia ciconia, lopatarul - Platalea leucorodia, ciointorsul - Recurvirostra avosetta), specii incluse în Anexa I a Directivei Păsări, în timp ce tranzitau zona în căutare de locuri de hrănire, cuibărit (bălţi, lacuri etc.); păsările nu s-au oprit pe amplasament pentru hrănire sau pentru înnoptat.

Măsurile propuse pentru protejarea acestor specii sunt grupate astfel:

I.3.1. Măsuri pentru protejarea speciilor de păsări identificateMăsurile se referă în principal la perioada de construire (deschidere exploatare) şi

constau în:- Reducerea poluării solului, apei şi a aerului cu substanţe chimice, ape uzate, praf

şi emisii poluante;- Reducerea perturbării speciilor protejate de păsări prin emisii de zgomot şi

vibraţii ( zgomotul provenit de la utilaje (ex: autovehicule, excavator); - Inspectarea periodică a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor

de păsări identificate în zona;- Desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare

pentru a nu perturba păsările; - Respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul obiectivului de investiţie.- Reducerea impactului antropic (deranjarea cuiburilor, colectarea ouălor şi/sau a

puilor etc.).

I.3.1.1. Măsuri pentru păsări migratoareAceste măsuri sunt aplicate în special în perioada de operare/funcţionare a

obiectivului de investiţie şi se referă la:- Reducerea perturbării păsărilor prin emisii de zgomot şi vibraţii (lucrări de

excavare). - Interzicerea capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor de păsări de către

personalul obiectivului de investiţie;

Pagina 57



RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI- Inspectarea periodică a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor

de păsări identificate în zona;- Desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare

pentru a nu perturba păsările;- Respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul obiectivului de investiţie.

I.3.1.2. Măsuri pentru păsările cuibăritoare din zona învecinată a amplasamentuluiAceste măsuri se referă în special la etapa de execuţie şi constau în:- Reducerea suprafeţelor de teren afectate temporar şi definitiv;- Reducerea perturbării păsărilor prin emisii de zgomot şi vibraţii ( zgomotul

produs de utilaje (ex: autovehicule, excavator); - Interzicerea capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor de păsări de către

personalul de exploatare;- Menţinerea habitatelor favorabile pentru procurarea hranei (suprafeţe cu vegetaţie

spontană în vecinătate cu culturi agricole); - Păstrarea locurilor de cuibărit ale speciilor identificate;- Reducerea impactului antropic (deranjarea cuiburilor, colectarea ouălor şi/sau a

puilor, etc.).

I.3.2. Măsuri pentru protejarea speciilor de fauna terestrăMăsurile propuse se referă în principal la perioada de construire şi constau în:- Reducerea suprafeţelor de sol perturbate sau ocupate definitiv;- Reducerea perturbării mediului prin emisii de praf, poluanţi atmosferici, ape

uzate, deşeuri;- Reducerea perturbării speciilor protejate de reptile prin emisii de zgomot şi

vibraţii (zgomotul provenit de la utilaje (ex: autobasculante, excavatoare);- Interzicerea capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor de reptile de către

personalul de exploatare;- Inspectarea periodică a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor

de reptile identificate în zonă;- Desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare;- Respectarea căilor de acces stabilite (existente sau nou create);- Reparaţia utilajelor în service-uri specializate etc.

I.3.3. Detalierea măsurilor propuseMăsurile propuse se referă în special la reducerea perturbării mediului în perioada

de construire (deschidere exploatare).Ţinta măsurilor este în principal protejarea speciilor protejate identificate pe amplasament şi în vecinatate. Măsurile propuse, dacă sunt

Pagina 58



RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUIimplementate corect, vor asigura protejarea tuturor speciilor de faună de pe amplasament şi din zona învecinată, contribuind astfel la menţinerea stării actuale a funcţiilor ecologice ale zonei.

Pentru impactul datorat deranjării speciilor datorită zgomotului şi luminii, în perioada de

deschidere a exploatării şi de operare, se recomandă:- Folosirea de tehnologii şi echipamente noi, conforme cu standardele de zgomot

acceptate- Evitarea exploatării în perioada de martie-aprilie când speciile de ornitofauna

cuibăresc,iar speciile de peşti sunt în perioada de reproducere;- Evitarea muncii în timpul nopţii, iar în cazul în care se utilizează lumina noaptea

se vaevita utilizarea ei în exces.- Evitarea exploatărilor nocturne pentru a se împiedica atragerea în masă a

insectelornocturne şi implicit a liliecilor.

Pentru impactul datorat mortalităţii directe cauzate de omorârea animalelor de către lucrători, capturarea involuntară a diferite specii în gropi, şanţuri, canale etc, apariţia de false locuri de reproducere (ex gropi, şanţuri, canale temporar inundate care sunt secate în scurt timp, determinând mortalitatea ouălor, larvelor etc.), se recomandă organizarea de şedinţe de conştientizare în care să se explice faptul că aceste animale sunt strict protejate de lege;

Pentru impactul datorat creşterii nivelului suspensiilor şi a noxelor se va proceda la umezirea în permanenţă a drumurilor industriale fapt ce va împiedica creşterea gradului de impurificare a aerului cu pulberi. Pentru impactul datorat noxelor cea mai importantă măsută de reducere este folosirea de utilaje şi maşini conforme cu standardele euro.

Pentru impactul datorat poluării datorate accidentelor, managementul defectuos al hidrocarburilor, folosirii unei tehnologii neadegvate şi managementului defectuos al deşeurilor, impact ce poate apărea în toate fazele proiectului cu efect asupra tuturor speciilor şi habitatelor se recomandă:

� aplicarea unei discipline în circulaţie;� folosirea de tehnologii noi, performante;� realizarea unui management eficient al deşeurilor; asigurarea evacuării deşeurilor

prinefectuarea unui contract o firmă autorizată de salubrizare;

Pagina 59




Pentru diminuarea impactului provocat de mortalitatea directă a speciilor mobile de faună cauzată de accidentele auto pe drumurile industriale, se recomandă:

� limitarea vitezei pe drumurile din perimetrul proiectului.� curăţarea regulată a drumurilor industriale şi a marginilor acesteia de cadavrele

de animale (ex. câini, păsări, etc.) produse de către accidente pentru a nu atrage eventuale specii necrofage (corvidele, păsări răpitoare, vulpi etc.)

I.3.3.1. DETALIEREA MASURILOR DE REDUCERE A IMPACTULUI NESEMNIFICATIV

Impactul asupra biodiversităţii generat de realizarea activității este nesemnificativ, temporar, fiind generat în special de lucrările de şantier (ocuparea anumitor suprafeţe, zgomot etc.) pe perioada construcţiei, respectiv indirect prin emisii în aer în fază de exploatare.

Măsuri de reducere a impactului asupra biodiversității propuse: • evitarea apariţiei prin excavaţii foarte aproape de mal a unor gropi care pot devenii

capcane pentru speciile de amfibieni sau pești• respectarea cu stricteţe a ordinii de şantier și respectarea căilor de acces stabilite;• a nu se face reparaţia utilajelor pe suprafaţa amplasamentului;• respectarea graficului lucrărilor de construire (deschidere exploatare);• prevenirea deteriorării suprafeţelor învecinate pentru a evita pierderea şi/sau afectarea

habitatelor şi a speciilor de floră şi faună;• evitarea depozitarii necontrolate a materialelor rezultate din activităţile de excavare;• eliminarea periodică a deșeurilor rezultate din lucrările de execuţie a obiectivului în

scopul evitării atragerii speciilor de faună, îmbolnăvirii sau accidentării acestora;• lucrări de refacere a mediului odată cu reînnoirea anuală a permisului de exploatare;• utilizarea de utilaje şi mijloace tehnice silențioase pentru a diminua zgomotul datorat

activităţii ce ar putea deranja speciile de faună precum şi echiparea cu sisteme performante de minimizare şi reținere a poluanților în atmosferă;

• excluderea reparaţiilor la utilaje şi mijloacele de transport în afara incintelor specializate legale;

• controlul deversării de carburanți sau substanțe volatile pe suprafaţa amplasamentului;

Pagina 60



RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUIMăsuri de reducere a impactului asupra factorului de mediu apă propuse

interzicerea amenajării unor depozite de carburanţi şi uleiuri în albia râului Siret, iar mijloacele de transport, la terminarea lucrului, vor fi garate (parcate) exclusiv în afara zonei de exploatare, în spații special amenajate (dotate cu platforme betonate sa balastate);

lucrările de întreţinere şi reparaţii ale utilajelor şi mijloacelor de transport se vor efectua numai în locuri special amenajate în acest sens (ateliere acreditate, service-uri, etc.), în afara zonei de exploatare;

este interzisă spălarea utilajelor în zona de exploatare, iar alimentarea cu motorină şi cu lubrifianţi se va face în zone special amenajate, cu asigurarea tuturor condiţiilor de evitare a poluării apei;

Orice poluare a apelor râului Siret sau a acviferului freatic constatată, indiferent de cauzele poluării acesteia, va fi semnalată imediat la Direcţia Apelor Siret – Sistemul de Gospodărire a Apelor şi la Garda de Mediu

Măsuri de reducere a impactului asupra factorului de mediu aer propusePentru diminuarea impactului activităţii asupra factorului de mediu „aer” se

impune stropirea drumurilor de acces din incinta obiectivului în perioadele secetoase ale anului şi rularea cu viteze reduse precum și folosirea de mijloace auto și utilaje dotate cu motoare termice cu nivele de emisii reduse (în conformitate cu normele europene EURO 3, EURO 4)

Măsuri de reducere a impactului asupra factorului de mediu sol propusePentru diminuarea impactului activităţii asupra factorului de mediu „sol”, se

recomandă: Nu se va face schimbul de ulei sau alimentarea cu carburant a

utilajelor din dotare în perimetrul de lucru; Se recomandă achiziţionarea unui absorbant de produs petrolier

biodegradabil, cu eficienta de reţinere a produsului petrolier atât pe sol, cat si in apa, la începerea executării lucrărilor;

Deşeurile vor fi colectate selectiv şi numai în recipiente speciale;Deşeurile menajere se vor colecta în pubele cu capac, amplasate în apropierea

locurilor de producere a acestora. Numărul, capacitatea şi locaţiile acestora se vor stabili funcţie de necesităţi.

Pagina 61



RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUII.3.4. IMPACTUL CUMULATIV FĂRĂ MĂSURI DE REDUCERE

Analiza impactului asupra obiectivelor de conservare asumate prin înființarea ariei protejate a luat în calcul şi efectul cumulat al acesteia prin asimilarea activității propuse cu celelalte activităţi şi/sau investiţii noi ce sunt sau vor fi în zona amplasamentului, pe durata existentei investiției.

Activităţile principale identificate zonele învecinate sunt:- agricultura - păşunat pe terenurile învecinate;- agrement si pescuit sportivAcest tip de activități nu generează un impact negativ asupra păsărilor sălbatice de

interes comunitar, sunt considerate tradiționale și nu au un efect care, cumulat cu activitatea propusă, să genereze dezechilibre la nivelul populațiilor faunistice prezente în aria protejata.

În eventualitatea apariţiei unor noi investiţii, care vor desfăşura activităţi în zonă, cu impact cumulativ, analiza acestuia va intra în sarcina beneficiarilor respectivelor

I.3.5. CALENDARUL IMPLEMENTĂRII ȘI MONITORIZĂRII MĂSURILOR DE REDUCERE A IMPACTULUI

Măsura propusă Responsabilitate Control Momentul implementării

Indepărtarea periodică a deseurilor menajere de pe amplasament

Beneficiar / responsabil de mediu

Contract de prestari servicii, Raport monitorizare;

Toata durata de functionare a obiectivelor

Controlul respectării normelor de colectare a deşeurilor


Contract de lucrări, Raport monitorizare

In faza de construire (deschidere exploatare) şi în faza de operare

Dotarea echipamentelor şi a utilajelor cu dispozitive de


Contract furnizare echipament

Raport de

În faza de deschidere si exploatare

Pagina 62



RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUIreducere a zgomotului

Reducerea perturbării speciilor protejate de păsări prin emisii de zgomot şi vibraţii (zgomotul provenit de la utilaje - ex: autovehicule, excavator);

monitorizare

Activitatea de extragere agregate minerale se va desfăşura în condiţiile acceptului dat de deţinătorul cailor de accces


Contract de lucrări, Contract furnizare echipamentRaport monitorizare

Toata durata de functionare a obiectivelor

Intreţinerea drumurilor comunale şi de exploatare utilizate pentru transportul agregatelor


Raport monitorizare In faza de operare

Inspectarea periodică a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor de păsări identificate în zona


Raport monitorizare Toata durata de functionare a obiectivelor

Lucrări de refacere a mediului odată cu reînnoirea anuală a permisului de exploatare


Raport monitorizare anual

I.3.6. IMPACTUL REZIDUAL DUPĂ APLICAREA MĂSURILOR DE REDUCERE

Analiza realizată a demonstrat că activitatea propusă a fi realizată nu va avea un impact negativ semnificativ asupra speciilor de flora şi fauna sălbatică şi a habitatelor

Pagina 63



RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUInaturale care au stat la baza protecției siturilor Natura 2000: sitului de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior.

Prin prezentul studiu au fost impuse măsuri de diminuare a impactului asupra biodiversității, care vor fi în grija investitorului şi a celor care vor dezvolta investiția respectiva. Atâta timp cât beneficiarul va urmări implementarea legislației pentru protecția mediului cât şi a acestor masuri de diminuare a impactului asupra biodiversității, consideram ca nu va exista un impact rezidual în urma realizării obiectivelor de investiție “Exploatarea agregatelor minerale din albia minoră a râului Siret, mal stâng, în perimetrul Movileni, judeţul Galaţi – Perimetrul 1, 2 și 3” și ”Dezvoltare și modernizare stație de sortare, spălare și concasare agregate minerale de râu”.

I.3.7. EVIDENȚIEREA CUANTUMULUI FINANCIAR

Măsurile de reducere a impactului propuse pentru menținerea stării de conservare a speciilor de interes comunitar și pentru menținerea integrității ariei protejate nu generează costuri suplimentare față de planul de refacere a mediului propus. Respectarea condițiilor legale impuse prin actul de reglementare nu presupune achiziția de utilaje sau echipamente și nici alocări financiare necesare angajării unui personal de specialitate. În cazul unor accidente, responsabilul societății își asumă integral prevederile legislației în vigoare privind răspunderea de mediu.

I.3.8. PRECIZAREA PERSOANEI FIZICE SI JURIDICE RESPONSABILE CU IMPLEMENTAREA MĂSURILOR DE REDUCERE A IMPACTULUI

În cadrul S.C. SORAGMIN S.R.L. (în calitate de persoană juridică responsabilă cu implementarea măsurilor de reducere a impactului) persona nominalizată cu atribuții pentru aplicarea prevederilor actului de reglementare este Domnul Savin Emil - Administrator

Pentru realizarea unei monitorizări eficiente a impactului asupra biodiversității beneficiarul poate încheia un contract de consultanță cu entități specializate în astfel de servicii.

Pagina 64




I.4. Matrice de evaluare a impactului

I. impactul asupra factorilor de mediu1. Etapa de implementare a proiectelor

a) Impactul obiectivului analizat

Obiectiv Factor de mediu Impact cumulativAer Apă Sol

Perimetrul 3 - 0 0 0Total - 0 0 0

b) Impactul cumulativ cu al celorlalte proiecte care urmează să se dezvolte în zona analizată


Perimetrul 1 - 0 0 0Perimetrul 2 - 0 0 0Perimetrul 3 - 0 0 0

stația de spălare – sortare – concasare

- + ++ +

Total - 0 + +

2. Etapa de operare a proiectelora) Impactul obiectivului analizat


Perimetrul 3 - 0 + 0Total - 0 + 0

Pagina 65






Perimetrul 1 - 0 + 0Perimetrul 2 - 0 + 0Perimetrul 3 - 0 + 0


- + ++ +

Total - 0 + +

Legendă- impact negativ nesemnificativ0 impact neutru

+ impact pozitiv nesemnificativ++ impact pozitiv semnificativ

II. impactul asupra biodiversitățiia) Impactul obiectivului analizat

Obiectiv Etapa de implementare a proiectelor

Etapa de operare a proiectelor Impact cumulativ

Floră Pești Avifaună Restul faunei


Perimetrul 3 0 - 0 0 0 0 0 0 0Total impact 0


Obiectiv Etapa de implementare a proiectelor

Etapa de operare a proiectelor Impact cumulativ



Perimetrul 1 0 - 0 0 0 0 0 0 0Perimetrul 2 0 - 0 0 0 0 0 0 0

Pagina 66



RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUIPerimetrul 3 0 - 0 0 0 0 0 0 0


0 0 0 + 0 0 0 + 0

Total impact 0

III. Capacitatea de refacere a biodiversității după încheierea fazei de exploatare

a) Impactul obiectivului analizatObiectiv Elemente de biodiversitate


Perimetrul 3 + + + +


Obiectiv Elemente de biodiversitateFloră Pești Avifaună Restul faunei

Perimetrul 1 + + + +Perimetrul 2 + + + +Perimetrul 3 + + + +


+ + + +

IV. Capacitatea de refacere a habitatelor după încheierea fazei de exploatarea) Impactul obiectivului analizat

Obiectiv Tip habitatAcvatic Terestru

Perimetrul 3 + +Capacitate cumulativă + +


Obiectiv Tip habitat

Pagina 67



RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUIPerimetrul 1 + +Perimetrul 2 + +Perimetrul 3 + +


+ +

Capacitate cumulativă + +

Legendă - capacitate de refacere ușor dificilă (minim un ciclu de reparoducție)0 capacitate de refacere neutră (cca. maxim un ciclu de reproducție)+ capacitate de refacere pozitivă (mai puțin de un ciclu de reproducție)

Metodele utilizate pentru culegerea informatiilor privind speciile si/sau habitatelor de interes comunitar afectate

Metode de lucru utilizate în studiul florei şi vegetaţiei zonei: inventarierea florei din zona vizată pentru exploatare şi împrejurimi; identificarea habitatelor/asociaţiilor vegetale pe baza speciilor caracteristice; realizarea de fotografii care sa permită localizarea şi recunoaşterea tipului de

habitat; determinarea materialelor colectate, verificarea speciilor identificate în teren,

realizarea listei de plante.

Metode de cercetare a fauneiMetodele de evaluare a populaţiilor de păsări utilizate în studiu au fost: punctele

fixe şi transecte, evaluarea păsărilor în migraţie, la cuibarit s.a. Speciile de mamifere s-au identificat in perioada de vara (iunie-august) în staţii

din zona de interes, dar şi în zonele limitrofe. Metodele utilizate în studiul mamiferelor: puncte fixe transecte.

Studii avifaunistice (păsări)Observaţiile de teren pentru identificarea speciilor cuibăritoare s-au efectuat în

perioade când acestea sunt mai active, ca de exemplu perioada când deja puii au părăsit cuibul şi sunt apţi de zbor, moment când este cel mai uşor de stabilit prezenţa sau absenţa unei specii în zona de interes. Pentru speciile de păsări migratoare s-au implementat şi utilizat metode diferite de monitorizare care să poată reda toate particularităţile de pasaj (direcţii de deplasare, culoare de migraţie, comportament etc.).

Pagina 68




Principala metodă de lucru utilizată a fost cea a punctelor fixe deoarece această metodă poate asigura colectarea de date ce permit stabilirea dinamicilor migraţionale. În acest sens au fost alese puncte cheie care să acopere întreaga zonă de studiu în vederea identificării direcţiilor şi culoarelor de pasaj preferate de speciile de păsări.

Perioadele de monitorizare au fost astfel selectate încât să surprindă perioadele de vârf al migraţiei în vederea stabilirii importanţei eventualelor rute de migraţie ce traversează zona de studiu.

ORGANIZAŢIILE ŞI SPRCIALIŞTII IMPLICAŢI ÎN OBŢINEREA INFORMAŢIILOR PRIVIND SPECIILE ŞI HABITATELE DE IMPORTANŢĂ

COMUNITARĂ AFECTATE DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI

Informaţiilor (privind speciile şi habitatele de importanţă comunitară afectate de implementarea proiectului) care au fost folosite la elaborarea prezentei lucrări au fost obținute de către elaboratorul lucrării S.C. DIVORI PREST S.R.L. prin efectuarea de cercetare în teren.

Totodată s-au folosit informații puse la dispoziția S.C. DIVORI PREST S.R.L. de către ASOCIAȚIA PENTRU CONSERVAREA DIVERSITĂȚII BIOLOGICE cu care aceasta are încheiat un protocol de colaborare din data de 05.01.2009.

ASOCIAȚIA PENTRU CONSERVAREA DIVERSITĂȚII BIOLOGICE (A.C.D.B.) a fost infiintata oficial, la data de 2 iulie 2003, dar activitatile intreprinse in acest domeniu de catre membrii fondatori au debutat inca din anul 1999, prin participarea la implementarea unor proiecte si programe la nivel national si international.In foarte scurt timp de la infiintare, alaturi de fondatorii Asociatiei pentru Conservarea Diversitatii Biologice, s-au alaturat noi membrii care au adus cu ei un plus de cunostinte

Pagina 69

S.C. DIVORI PREST S.R.L. este atestată să efectueze evaluări de mediu din data de 10.12.2007 și a fost înscrisă în Registrul național al elaboratorilor de studii pentru protecția mediului (www.mmediu.ro /poz.68) în data de 24.11.2009 fiind autorizată să efectuaze toate tipurile de studii de mediu, respectiv:

1. RM2. RIM3. BM4. RA5. RS6. EA

http://www.mmediu.ro/



RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUIsi energie. Astazi, in cadrul asociatiei activeaza peste 50 de membrii a caror experienta in activitatile de protectie a naturii a contribuit din plin la atingerea obiectivelor si spiratiilor noastre.

Asociatia pentru Conservarea Diversitatii Biologice (ACDB) sprijina si promoveaza activitatile de conservare a diversitatii biologice, de educatie ecologica si protectie a mediului inconjurator. Astfel, Asociatia pentru Conservarea Diversitatii Biologice deruleaza:

activitati de cercetare stiintifica a diversitatii biologice activitati de educatie ecologica in vederea sensibilizarii si constientizarii populatiei

in legatura cu problemele speciilor protejate si mediului inconjurator activitati de protectie si conservare a florei si faunei salbatice activitati de conservare a patrimoniului natural activitati de promovare a unor activitati legate de conservarea diversitatii biologice activitati de administrare a ariilor protejate

CONCLUZII

Cu toate ca SPA-ul Lunca Siretului Inferior este incontestabil unul dintre arealele de maxima importanta pentru populatiile de pasari migratoare sau sedentare, in special pentru cele care folosesc culoarul Siretului in timpul migratiilor de primavara si/sau toamna (Drumul est-elbic, adică ramura nordică a acestui drum înconjoară Carpaţii prin valea Tisei, peste Munţii Maramureşului şi se îndreaptă spre sud-est, pe lângă Carpaţii Orientali, deasupra Văii Siretului şi Prutului, până în Delta Dunării. Acest drum este frecventat de berze, gâşte, gârliţe, raţe, păsări răpitoare, prepeliţe, turturele şi cocori), putem afirma, ca datorita topografiei si antropizarii accentuate, perimetrul in care se va realiza investitia este lipsit de importanta pentru speciile de pasari evidentiate.

Practic este cert faptul ca acest perimetru nu poate oferi conditii de refugiu, hranire sau cuibarire pentru speciile de interes comunitar evidentiate in Formularul Standard de declarare ca SPA. Toate aceste specii sunt dependente de existenta unor ecosisteme acvatice sau limnicole, unde isi pot gasii hrana sau conditii pentru cuibarit.

Pagina 70



RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUIAvandu-se in vedere faptul ca activitatea analizata se desfasoara in interiorul

SPA Lunca Siretului Inferior, arie protejata infiinta prin Hotararea de Guvern nr 1284/2007 precizam urmatoarele aspecte:

1. sectorul in care se va realiza investitia este lipsit de ecosisteme de interes pentru hranirea, popasul sau adapostul speciilor de pasari mentionate in Formularul Standard,

2. activitatea proiectata nu va afecta in mod direct sau indirect avifauna specifica;

3. speciile de pasari pentru existenta carora s-a propus infiintarea ariei speciale de protectie sunt intalnite mai ales in zonele umede din amonte (lacurile de acumulare existente pe raul Siret), in lungul albiei majore, in zonele cu stufarisuri sau in padurile de sleau si doar temporar isi cauta hrana in zonele cultivate din acest areal;

4. un impact nesemnificativ se va manifesta temporar si local sub forma unui deranj ce se va suprapune însa pe impactul anterior datorat traficului existent de-a lungul cailor de acces si activitatilor antropice existente.

5. Comunităţile naturale se afla sub influenţa activităţii antropice de o lungă perioadă de timp.

6. Din studiile efectuate a rezultat că în zona variantei proiectate comunităţile conţin în majoritate specii comune, cu multe elemente sinantrope.

7. Aşa cum reiese din analiza efectuată a florei în lungul variantei de drum propuse sunt comunităţi cu elemente vegetale alohtone invazive.

8. Desi din punct de vedere geografic condiţiile ecologice arată un potenţial ridicat pentru dezvoltarea unei vegetaţii de luncă cu toate caracteristicile ecologice derivate din aceasta, condiţiile reale prezintă o structură simplificată, antropizată şi complet modificată în decursul mai multor decenii (aşa cum relevă şi listele taxonilor).

9. Din grupele de nevertebrate multe specii sunt ubicviste fiind prezente în toate zonele colinare sau de şes.

10. Acest sector de rau nu are condiţii favorabile dezvoltării comunitǎţilor acvatice submerse şi menţinerii unor efective viabile de peşte care să constituie baza de hrănire în perioada cuibăritului sau de iernare pentru populaţiile de păsări.

11. Toate speciile de păsări observate prezintă eratism ceea ce duce la o dinamică ridicată a dispersiei spaţiale. In lipsa unor conditii optime de cuibărit sau de hrănire zona proiectului nu prezintă importantă din punct de vedere conservativ.

Pagina 71



RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI12. Speciile prezente au populaţii numeroase fiind întâlnite pe arii extinse

deci pot fi considerate ca având o viabilitate ridicată.

In acest sens consideram ca proiectele analizate nu vor reprezenta un factor de stress nou, suplimentar față de factorii de mediu si nu vor conduce spre o afectare a stării de conservare a acestora

Nota : Această lucrare se supune prevederilor legii dreptului de autor. Este interzisă folosirea acestei lucrări pentru alte obiective sau pentru alte

scopuri decât cele pentru care a fost elaborată (S.C. SORAGMIN S.R.L. – PERIMETRUL DE EXPLATARE AGREGATE MINERALE IDENTIFICATE PRIN COORDONATELOR STEREO 70 ANEXATE ȘI STAȚIE DE SORTARE - CONCASARE).

Este interzisă difuzarea acestei lucrări altor persoane fizice sau juridice (cu excepția celor îndreptățite de lege), fără acordul S.C. DIVORI PREST S.R.L.

Elaborat: S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI

ing. jurist drd. Iuliana Fechete

ing. Volodea Fechete

Pagina 72

raport la studiul de evaluare a impactuluiarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea... ·...

Documents