regularizare rau galben rapa rosie sf

s.c. AQUA PROCIV PROIECT s.r.l. Pr.nr.482/2009 Cluj-Napoca Faza:S.F.

- 1 -

Anexa nr.12 .

Memoriu tehnic - Regularizare rau Galbena pe sectorul Densus-Hateg , jud. Hunedoara

BORDEROU

A. PIESE SCRISE

1. Foaie de capăt

2. Borderou

3. Memoriu tehnic

4. Deviz general

5. Analiza cost-beneficiu

6. Principalii indicatori tehnico-economici ai investiŃiei

7. Avize si acorduri

8. Lista capacitati principale de lucrari

9. Deviz obiect

10. Lista volume totale de lucrari

11. Centralizator volume totale de lucrari

12. Imagini

B. PIESE DESENATE

1. Plan de incadrare sc.1:200000 pl. nr. 0

2. Plan de ansamblu sc.1:25000 pl. nr. 1

3. Plan de situatie sc.1:5000 pl. nr. 2-2.3

4. Profil longitudinal sc.1:20000/100pl. nr. 3

5. Profile transversale sc.1:200/100 pl. nr. 4-4.1

6. SecŃiuni tip sc.1:100 pl. nr. 5-5.5

7. Plan de situatie Acumulare Lacuri sc.1:5000 pl. nr. 6

8. Plan de situatie Acumulare Galbena sc.1:5000 pl. nr. 6.1

9. Longitudinal galerie de golire Acumulare Lacuri sc.1:100/100 pl. nr. 7

10. Longitudinal galerie de golire Acumulare Galbena sc.1:100/100 pl. nr. 7.1

11. Longitudinal ax baraj Acumulare Lacuri sc.1:200/100 pl. nr. 8

12. Longitudinal ax baraj Acumulare Galbena sc.1:200/100 pl. nr. 8.1

13. Plan de situatie Acumulare nepermanenta Galbena – varianta III - sc.1:10000 pl. nr. 9

14. Longitudinal galerie de golire Acumulare nepermanenta Galbena sc.1:200 pl. nr. 9.1

Intocmit:

ing. Dragos Gros


- 2 -

MEMORIU TEHNIC

CAP.I. DATE GENERALE

1.1. Denumirea investiŃiei: „Regularizare râu Galbena pe sectorul Densuş-HaŃeg” ,judeŃul Hunedoara.

1.2. Amplasament: Lucrările propuse sunt amplasate în albia minoră şi majoră a râului Galbena (cod

cadastral IV-1.117.14.11), afluent de ordinul 3 al Mureşului (cod cadastral IV-1), pe teritoriul

administrativ al: comunei Densuş cu satele Ştei, Densuş, al comunei General Berthelot (Unirea) cu

satele Tuştea, Fărcădin, General Berthelot, oraşului HaŃeg şi Sântămăria Orlea, din judeŃul Hunedoara.

1.3. Ordonator principal de credite: Ministerul Mediului si Padurilor

1.4. Ordonator secundar de credite: AdministraŃia NaŃională ,,Apele Române” - AdministraŃia

Bazinală de Apă Mureş.

1.5. Elaborator: s.c. AQUA PROCIV PROIECT s.r.l., Cluj-Napoca.

CAP. II. INFORMAłII GENERALE PRIVIND PROIECTUL:

2.1. SituaŃia actuală şi informaŃii despre entitatea responsabilă cu implementarea proiectului:

AdministraŃia Bazinală de Apă Mureş – Serviciu Promovare InvestiŃii-Urmarire InvestiŃii

2.2. Descrierea investiŃiei:

a) Tema, cu fundamentarea necesităŃii şi oportunităŃii investiŃiei

Tema de proiectare

În Programul de InvestiŃii al AdministraŃiei Bazinale de Apă Mureş pe anul 2009, este

prevăzută investiŃia „Regularizare Râu Galbena pe sectorul Densuş-HaŃeg”, pentru combaterea

efectelor inundaŃiilor provocate de precipitaŃiile abundente.

Lucrările propuse constau din:

- sectorul Densuş – HaŃeg: regularizare albie, recalibrare, decolmatare, tăieri de coturi,

protecŃii de maluri = 20km

- sectorul oraş HaŃeg: - dig de apărare amonte şi aval oraş

- refacere apărări de maluri în intravilanul sectorului amenajat.

SituaŃia actuală. Necesitatea şi oportunitatea investiŃiei

Zona analizată aparŃine bazinului hidrografic Mureş (cod cadastral IV-1) pe Râul Galbena (cod

cadastral IV-1.117.14.11), afluent al Râului Mare, pe sectorul cuprins în aval de confluenŃa cu pârâul

Fierului (amonte de comuna Densuş) şi confluenŃa cu Râul Mare, pe o lungime de 20km.

Râul Galbena traversează comunele Densuş, General Berthelor şi oraşul HaŃeg, situate în

pitoreasca depresiune a HaŃegului, aşezări cu istorie pornind din antichitate, confirmată de

descoperirile arheologice (obiecte din sec. IV î. Hr.), continuând cu epoca romană (în apropiere

aflându-se Ulpia Traiana), epoca medievală când toată zona se afla sub stăpânirea voievodului Litovoi,

continuându-şi existenŃa cu diferite perioade de înflorire, menŃionate documentar din anii 1247, 1360,


- 3 -

1439 când localitatea HaŃeg devine oraş.

În satul Densuş se află una dintre cele mai vechi biserici din România, construită pe ruinele

unui castru din sec. IV, cu arhitectura si stilul construcŃiilor romane. Pe toată valea râului Galbena

localităŃile păstrează construcŃii, biserici sau castele din sec. IV-XVII, monumente care completează

peisajul deosebit al depresiunii HaŃeg, şi care fac zona de interes turistic deosebit.

Râul Galbena face parte din peisajul natural al zonei, amenajarea lui pentru reducerea riscului

la inundaŃii pentru localităŃi necesită un studiu complex care să includă lucrările hidrotehnice în mediul

înconjurător.

Cursul colectează o bogată reŃea hidrografică compusă din următorii afluenŃi principali

cadastraŃi:

• de stânga: Răchitova, Livezii

• de dreapta: Fierului cu afluentul Lacuri, Poieni, Breazova, Pârâul de Câmp

Râul Galbena prezintă pe sectorul localităŃilor Densuş, Tuştea, Fărcădin, General Berthelot

(fostă Unirea) până în oraşul HaŃeg o albie colmatată şi meandrată, cu maluri joase pe sectoare extinse

cu sinuozitate accentuată. Capacitatea mică de transport pe traseul neamenajat duce la repetate

deversări de maluri, cu inundarea gospodăriilor şi a terenurilor agricole situate în albia majoră a râului.

Lucrările de amenajare existente pe curs cuprind un dig mal drept amonte de oraşul HaŃeg şi

lucrări de reprofilare şi consolidare a malurilor în intravilanul oraşului, pe o lungime de 2,5km.

Pe sectorul administrativ al oraşului HaŃeg, Râul Galbena prezintă două zone sensibile la

creşteri ale nivelului apelor:

- în amonte de oraş (denumită Lunca de Sus – Fărcăşoane)

- în aval de oraş – parte şi pe zona administrată de comuna Sântămăria Orlea (denumită

Lunca de Jos – Răstoacă).

În zona amonte, la nivele crescute, sunt deversate malurile, inundând terenurile agricole după

care, datorită configuraŃiei naturale ale terenului, viitura ajunge în oraş, ocolind sectorul amenajat.

Aceeaşi situaŃie se observă şi în aval de sectorul amenajat, unde sunt inundate terenuri agricole.

Pagubele înregistrate de primăriile localităŃilor afectate de inundaŃii, evidenŃiază necesitatea

regularizării Râului Galbena.

PAGUBE ÎNREGISTRATE

ANUL CALAMITĂłILOR TOTAL PAGUBE

Nr. crt. OBIECTIVE U.M. 1995-

1996 1998

1999

2000

2005

Cant. totală

PU lei

Valoare lei

1 Gospodării inundate buc 21 10 1 236 268 50,000 13,400,000

2 Terenuri agricole inundate ha 66 84 393 258 5 806 5,500 4,433,000

3 DC Fărcădin-Livezi afectat m 300 300 220 66,000

4 UnităŃi economice inundate buc 2 2 80,000 160,000 5 DC Densuş-Ştei afectat km 6 6 220,000 1,320,000


- 4 -

6 DC 93 Poieni - zone rupte ml 450 450 220 99,000

7 DC 93 Poieni -zone rupte ml 120 120 220 26,400

8 PodeŃe afectate buc 6 6 140,000 840,000 9 DC95 Ştei-Criva ml 630 630 220 138,600

10 PodeŃe rupte buc 2 3 5 190,000 950,000 11 Subsoluri de bloc inundate buc 35 35 25,000 875,000

12 Fântâni inundate buc 74 74 5,000 370,000

13 Dispensar uman HaŃeg inudat buc 1 1 80,000 80,000 14 ICIL HaŃeg inudat buc 1 1 80,000 80,000

15 Întreprindere privată forestieră inundată buc 1 1 80,000 80,000 16 Liceul din HaŃeg inundat buc 1 1 120,000 120,000

17 Şantierul ICF inundat buc 1 1 30,000 30,000

18 Teren arabil extravilan inundat ha 200 200 5,500 1,100,000 19 Străzi inundate km 30 30 250,000 7,500,000

20 Străzi avariate km 1 1 250,000 250,000

21 Linii electrice scoase din funcŃiune km 5 5 215,000 1,075,000

22 Pereu beton pe sectorul din intravilan HaŃeg mp 200 200 65 13,000

23 Pod avariat buc 1 1 245,000 245,000 24 Case inundate buc 11 11 125,000 1,375,000

25 Linii electrice avariate m 500 500 215 107,500

26 Drum distrus DJ687G m 100 100 220 22,000

27 Drumuri inundate km 3 3 225,000 720,000

28 Drumuri avariate km 2 2 225,000 405,000

29 Poduri şi podeŃe distruse buc 21 21 140,000 2,940,000 TOTAL 38,820,500

VVaallooaarreeaa ppaagguubbeelloorr mmeeddiiii ccaallccuullaattee ppeennttrruu ddeebbiittuull ccuu oo pprroobbaabbiilliittaattee ddee ddeeppăăşşiirree ddee QQ55%% 1,941,025.00

CCoonnssiiddeerrâânndd uunn ccooeeffiicciieenntt ddee ddeezzvvoollttaarree ppee aann 00..0055 ppee aann 5,143,716.25

LLaa nniivveell ddee ddeezzvvoollttaarree mmeeddiiuu aannuuaall ppee ppeerriiooaaddaa 2200 aannii 3,542,370.63

VVaallooaarreeaa ppaagguubbeelloorr ppootteennŃŃiiaallee ((ppeennttrruu aassiigguurraarreeaa QQ55%%)) ppee ppeerriiooaaddaa ddee 2200 aannii.. 70,847,412.50

Valoarea investitiei 32,352,719 investitia + (0.0337 x investitia) x 9.423 42,626,489.92

EEffiicciieennttaa iinnvveessttiiŃŃiieeii 1.66

b). Scenariile tehnico-economice.

1. Descrierea zonei şi condiŃiile amenajării hidrotehnice

Obiectivul investiŃiei - Propune realizarea lucrărilor de infrastructură pentru apărarea împotriva

inundaŃiilor şi evitarea pagubelor produse pe teritoriul localităŃilor, cuprinzând:

- regularizare, recalibrare, decolmatare, taieri de coturi, protecŃii de mal

- dig de aparare, amonte si aval oraş HaŃeg

- refacere aparari de mal in intravilanul sectorului amenajat

Lucrarile hidrotehnice sunt amplasate pe teritoriul localitatilor Densus, Tustea, Unirea,

Farcadin si Hateg.

Din studii se pot concretiza urmatoarele aspecte:

Pe sectorul amonte, in zona comunei Densus si Berthelot, cursul prezinta o panta de 0,8-0,6%,

albia minora având un traseu instabil in plan, favorizat de caracterul necoeziv al materialului din care


- 5 -

sunt constituite malurile. Malurile sunt joase, deversate la viituri, care au degradat albia. Sunt prezente

eroziuni pe lungime extinse. Fenomenul de modificare a albiei, adâncire si respectiv ridicare a

talvegului, este activ.

Pe sectorul aval – zona oraşului Hateg – panta scade sub 0,5-0,4%, albia minora având un

traseu instabil in plan cu divagari, colmatarea alterand cu adanciri in patul albiei. Vegetatia obtureaza

sectiunea de scurgere.

Zona centrala a oraşului Hateg cu lungimea de L=2,5km, este amenajata, dar necesita lucrari de

decolmatare a albiei si reabilitare a consolidarilor existente, in urma expertizarii lor. Pe toata lungimea

cursului din intravilanul orasului Hateg, s-a proiectat o sectiune de parapet din beton, pentru a apara

localitatea de viituri cu debit Q1%.

Alegerea criteriilor

a) C1 – criteriul economic

- C1.1 – costul de investiŃie şi cheltuielile de întreŃinere

- C1.2 – costul efectelor secundare

- C1.3 – criteriul „zero”

b) C2 – criteriul social

- C2.1 – estetică, peisaj

- C2.2 – regimul populaŃiei în zona riverană


c) C3 – criteriul ecologic

- C3.1 – indicele impactului global datorat soluŃiilor de amenajare-IGSA

- C3.2 – indicele impactului global datorat soluŃiilor constructive-IGSC


d) C4 – criteriul „zero”

2. Ierarhizarea şi stabilirea ponderii criteriilor

Pentru că zona este intens populată, criteriul cel mai important este cel social.

Ponderile criteriilor principale

Criteriul C1 C2 C3 C4

economic-C1 2 1 0 social-C2 0 0 0

ecologic-C3 1 2 0 "zero"-C4 2 2 2

Total puncte 3 6 3 0

Pondere 0.250 0.500 0.250 0.00

Ponderile subcriteriilor lui C1

Criteriul C1.1 C1.2 C1.3

investitii-C1.1 1 0 cost efecte secundare-C1.2 1 0


- 6 -

"zero"-C1.3 2 2 Total puncte 3 3 0

Pondere 0.50 0.50 0.00


Criteriul C2.1 C2.2 C2.3

estetic-C2.1 2 0 regim populatie-C2.2 0 0

"zero"-C2.3 2 2 Total puncte 2 4 0

Pondere 0.33 0.67 0.00


Criteriul C3.1 C3.2 C3.3 C3.4

IGSA-C3.1 2 0 0 IGSC-C3.2 0 0 0

grad afectare-C3.3 2 2 0 "zero"-C3.4 2 2 2

Total puncte 4 6 2 0

Pondere 0.33 0.50 0.17 0.00

Centralizatorul ponderilor criteriilor si subcriteriilor

Criteriul Pondere Subcriteriul Pondere in criteriu-p'

Pondere totala-p

investitii-C1.1 0.50 0.125 economic-C1 0.250

cost ef.secund-C1.2 0.50 0.125 estetic-C2.1 0.33 0.167 social-C2 0.500

regim populat-C2.2 0.67 0.333 IGSA-C3.1 0.33 0.083 IGSC-C3.2 0.50 0.125

ecologic-C3 0.250

gr.afect-C3.3 0.17 0.042

TOTAL 1 1

3. Stabilirea variantelor de amenajare

În urma studierii întregului curs al Râului Galbena, pornind de la sectorul superior (bazinul de

recepŃie), sectorul mijlociu şi inferior, a reliefului tranzitat (montan-depresionar), caracteristicile

scurgerii debitelor mici, mijlocii şi a undelor de viitură (debite mari), starea albiei minore şi a albiei

majore, modul de amenajare a cursului s-a abordat în 4 variante:

3.1. Varianta 1: Lucrări de regularizare a albiei minore şi parŃial majore

Recalibrare albie, L=20.000m

- Lucrari de regularizare cuprinzand reprofilarea albiei pentru scurgerea debitelor de calcul dupa o

sectiune unica in albia minora sau dublu trapezoidala pentru zona indiguita.

- stabilizarea malurilor si patul albiei

- lucrari de retentie a transportului aluvionar.

a) Reprofilare albie Sector Densuş - amonte oraş HaŃeg:


- 7 -

Reprofilare albie minoră, după o secŃiune trapezoidală pentru scurgerea debitelor lichide şi

solide conform clasei de importanŃă a lucrărilor, respectiv clasa a IV-a, dimensionată pentru debitul cu

probabilitatea de depăşire Q5% si verificata pentru debitul cu probabilitatea de depăşire Q1% in

intravilanul localitatii Densuş si Hateg - pe un traseu conservativ, cu uşoare modificări. Se propune

consolidarea malurilor cu ziduri de sprijin din piatră zidită cu înălŃimea de h=2.0m, în zona amonte –

com.Densus şi pereu zidit cu înălŃimea de h=2.0m pe cursul mijlociu şi aval, pentru protecŃia taluzului.

În zonele cu construcŃii pe mal (drum judetean), se prevede parapet din beton. Pentru stabilizarea

patului la cote impuse şi uniformizarea pantelor se vor executa prag-căderi din beton precum si praguri

de anrocamente, şi praguri de retenŃie pentru stoparea fenomenului de transport de material tarat si de a

reduce panta longitudinală.

b) Sector oraş HaŃeg:

Amonte localitate – albie dublu trapezoidală – respectiv îndiguită pentru asigurarea debitului de

Q1%+gardă – potrivit încadrării lucrărilor în clasa a IV-a de importanŃă.

Aval localitate – albie dublu trapezoidală – respectiv îndiguită pentru asigurarea debitului de

Q5%+gardă – potrivit încadrării lucrărilor în clasa a IV-a de importanŃă.

Pentru descarcarea apelor din incinta indiguita s-au prevăzut subtraversari (4 buc).

Sectorul central al oraşului HaŃeg a fost amenajat pe lungimea de L=2,5km, necesitând lucrări

de reabilitare parŃială a consolidărilor existente şi decolmatarea albiei. Pentru a asigura tranzitarea

debitului cu probabilitatea de depasire Q1%, a fost proiectata o sectiune de parapet din beton h=1.00m,

utilizata pe toata lungimea cursului in intravilanul orasului.

Pentru stabilitatea traseului albiei pe tot sectorul studiat (L=20km) şi evitarea eroziunilor şi

meandrării periculoase a albiei, realizarea secŃiunii de scurgere s-au proiectat lucrări pasive,

consolidari a mal cu soluŃii corespunzătoare caracteristicilor scurgerii (viteze, forŃe de antrenare), a

structurii geologice a terenului şi în armonie cu arhitectura zonei (spaŃiu limitat sau încadrare în

amenajarea existentă).

Pentru uniformizarea pantei, stabilitatea patului albiei (evitarea afuierilor) şi asigurarea cotei de

fundare a lucrărilor longitudinale s-au prevăzut lucrări active: praguri de fund din anrocamente şi

căderi cu înălŃimi reduse.

Râul Galbena traversează centrul localităŃilor, dezvoltate în lungul cursului. Lucrările de

amenajare a cursului contribuie substanŃial la ansamblul peisagistic al aşezărilor.

Valoarea devizului general în varianta propusă este 32.352,719 mii lei respectiv 7.581,544 mii

euro.


- 8 -

DEVIZ OBIECT - VARIANTA I - PROPUSA "Regularizare rau Galbena pe sector Densus-Hateg, jud.Hunedoara"

preturi la 15.09.2009- 1Euro=4,2673lei

Valoare(fara TVA) TVA Valoare(inclusiv TVA) Nr. Crt.

Denumire capitol de lucrari UM Cantitatea PU

lei/UM (lei) (euro) (lei) (lei) (euro)

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1 Terasamente -excavatii albie smc 1,720.00

2 Umpluturi in dig smc 600.00

3 Umpluturi in mal smc 320.00

4 Igenizare zona ha 18.00

5 Defrisari ha 1.50

6 Drum tehnologic ml 2,000.00

7 Rampa acces buc 8.00

8 Batardou ml 6,500.00

9 Zid de sprijin piatra h=2,0m ml 5,990.00

10 Zid de sprijin piatra h=1,5m ml 300.00

11 Zid de sprijin piatra h=1,0m ml 210.00

12 Pereu zidit h=2,0m ml 12,780.00

13 Pereu zidit+parapet ml 500.00

14 Parapet beton ml 3,900.00

15 Prag anrocamente buc 10.00

16 Cadere beton h=0,5m buc 5.00

17 Cadere beton h=0,3m buc 12.00

18 Reabilitare pereu beton ml 500.00

19 Reabilitare zid+subzidire ml 80.00

20 Subtraversari buc 4.00

21 Prag retentie buc 6.00

22 Protectie vegetativa mp 152,000

TOTAL


- 9 -

Caracteristicile hidrografice ale Râului Galbena:

F H L Ib Ir tcr Ttot W1% W2% W0.5% Râul

km2 mdMN km ‰ ‰ ore ore γ

mil.m3 mil.m3 mil.m3

Galbena 357 680 34.0 200 11.9 18 88 0.28 25.1 20.0 30.0

Caracteristici privind scurgerea solidă în suspensie

Q q R r ρ Râul

m3/s l/s · km2 kg/s t/ha · an g/m3

Galbena 2.82 8.28 0.95 0.88 335 Date privind cursul de apă şi bazinul hidrografic

Elemente morfometrice

SECłIUNE

L lung.

S supr.

A alt.

i panta

med.

γ coef.

sinuoz.

p proc.

împăd.

Localitatea SecŃiunea [km]

[kmp

]

[m]

[%]

[%]

Râul

Sântămăria-Orlea

amonte confluenŃa cu Râul Mare 34 357 923-302 0.10 1.27 0.37

Caracteristicile scurgerii maxime – Debite maxime în regim natural


Qmax [mc/sec] SECłIUNE

L (km) S (kmp) 1% 2% 5% 0.5% Râul

amonte confluenŃa cu Râul Mare 34 357 283 227 153 347

Din dimensionarea acumularii la viitura de calcul (W2%=20.0 mil mc) si verificata la W 0,5%=30.0

mil mc) şi a bilantului hidraulic au rezultat urmatoarele volume caracteristice ale acumularii:

- volum mort 0,040 mil.mc

- volum atenuare Q0.5% 10.0 mil.mc

- volum de siguranŃă 0,280 mil.mc

- debit evacuate prin conducta de golire q=153.0mc/s

- debit evacuate descaractor ape mari q=75.0mc/s

Incadrarea lucrărilor

Barajul se incadreaza in clasa a III de importanta cf. STAS4273/83 si dimensionat conform STAS

4068/87 la debite de calcul Q2% si verificat la Q0,5%. Conform NTLH21, barajele se incadrează in

categoria C, normala.

Ipoteze de calcul

1. - viitura Q2% - lac gol, atenuare cu golirile in functiune

2.- viitura 0,5% - lac gol, atenuare cu ambii evacuatori in functiune


- 10 -

- descarcator in functiune nivel in lac 323.50 (cota creasta descarcator)

Rezultatele calculelor de atenuare în Acumularea nepermanenta Galbena:

Q atenuat

(m3/s)

Nivel lac

mdM Acumulare

Probabilit

atea de

depăşire

%

Q natural

(m3/s)

golire descarc.

ape mari total

Atenuare

(m3/s)

2% 227.00 153.00 - 153.00 74.00 323.50 Galbena

0.5% 347.00 153.00 75.00 227.00 120.00 325.00


- 11 -

Costurile efectelor secundare (eroziuni, prăbuşiri de maluri cu afectarea construcŃiilor

riverane) pe perioada de 20 ani, sunt însă de 1,66ori mai mari decât costul investiŃiei – varianta I –

ceea ce justifică realizarea amenajării hidrotehnice.

NOTAREA VARIANTELOR PE CRITERII

Criteriu C1.1-investitii, note primare

Variante Valoarea investitiei

Nota primara

Nota normalizata

V1 32352719 0.046256 0.046256

V3 - lucrari minore 1617635.95 0.925127 0.925127

Daca se elimina V3, rezultatele sunt


Nota primara

Nota normalizata

V1 32352719 0.617795 0.617795

Criteriu C1.2-costul efectelor secundare, note primare


Nota primara

Nota normalizata

V1 1617635.95 0.491466 0.491466

V3 - lucrari minore 46581284.88 0.017067 0.017067

Criteriu C2.1-estetic, note primare prin apreciere

Variante Nota primara Nota normalizata

V1 9 0.474

V3 - lucrari minore 3 0.158



V1 9 0.563

Criteriu C2.2-regim populatie, note primare prin apreciere


V1 8 0.444




V1 8 0.500

Criteriu C3.3-grad de afectare al ecosistemelor existente, note primare, prin apreciere


- 12 -


V1 7 0.333




V1 7 0.538 V2 6 0.462

Centralizatorul costurilor ecologice si al indicilor impactului global pentru variante de

amenajare hidrotehnica a raului

Indicele global Subindicii V1 V2 V0

1 2 3 4 5 6 l-lungimea tronsonului amenajat 20,000 20,000 w-latimea la ras a albiei minore 18 18 A-coeficient al caracteristicilor tronsonului

4 4

R-coeficient al rangului fluvial 4 4

Lungimea tronsonului analizat,

masurata in multipli w

L=l/wAR 17,778 17,778 I1 0.5 0.5 I2 6 6 I3 2 2 I4 0 0 I5 12 12 I6 2 2 I7 0 0 I8 4 4

I-coeficientul total

de intensitate

I1+I2+I3…+I8 26.5 26.5 T-durata de remanenta

ani 20 20

IGSA indicele impactului global datorat solutiilor de amenajare

Calcul ICSA L x I x T x w 2x 10-4 871.11 871.11 1.00 lc 10 10 ICSC

indicele impactului global datorat

solutiilor constructiva

Calcul IGSC L x Ic x w2 x 10-4 711.11 1,244.44 1.00

a)Coeficientii A,R,T-sunt comuni pentru toate variantele lungimea sectorului de curs (se considera L=56700, lungimea sectorului afectat este L=20000m=35,27%, rezulta A=4.0; rangul fluvial este 8, rau categoria I, 1<Qm<5, fara interes ecologic durata de remanenta -T=20 ani A=4.0;R=2;T=20ani b)i=intensitatea impactului ecologic=1varianta"zero" 1)pierderea sinuozitatii -Ldesfasurata=20000m, Llinie dreapta=15500m - albie naturala-Sn=20120/15500=1,30; - albie amenajata V1-S1=20000/15500=1,29; - albie amenajata V2-S2=20000/15500=1,29; diferenta de sinuozitate intre situatia dupa amenajare si cea naturala


- 13 -

- a1=1; - a2=1; I1V1=0,5 ;I1V2=0,5; 2)reducerea spatiului de libertate SL=12w-8w=4w ; Dyb=16.5-14.2=2.3, rezulta - I2V1=I2V2=6; 3)perioada de revenire a debitului de umplere a albiei medii este 20 ani -I 3V1=I3V2=2; 4)reducera latimii de curgere la debite lunare minime - I4V1=I4V2=0 - latimea scurgerii la etiaj nu se modifica; 5)alterarea structurilor de adapost: - I5V1=I5V2=12 - conform tabel nr.2 6)alterarea stabilitatii substratului - I6V1=I6V2=2 - conform grafic 7 7)pierderea de latime inundabila - I7V1=I7V2=0 - conform grafic 8 8)numarul de obstacole artificiale - I8V1=I8V2=4 - conform grafic 9

Criteriu IGSA-indicele impactului global datorat solutiilor de amenajare

Variante Nota

primara Nota

normalizata

V1 0.000573 0.000573 V2 0.000328 0.000328

V3 - lucrari minore 0.999099 0.999099

Criteriu IGSA-indicele impactului global datorat solutiilor de amenajare

Variante Nota

primara Nota

normalizata

V1 0.636364 0.636364 V2 0.363636 0.363636

Criteriu IGSC-indicele impactului global datorat solutiilor constructive

Variante Nota

primara Nota

normalizata

V1 0.00140 0.001403 V2 0.00080 0.000802

V3 - lucrari minore 0.99780 0.997795 Criteriu IGSC-indicele impactului global

datorat solutiilor constructive

Variante Nota

primara Nota

normalizata

V1 0.63636 0.636364 V2 0.36364 0.363636

Calculul punctajelor

Varianta 1 Varianta 2 Varianta 3

Criteriul Pondere Subcriteriul Pondere

p

Nota normalizata

Np1 Nota normalizata

Np2 Nota normalizata

Np3


- 14 -

investitii-C1.1 0.125 0.046 0.006 0.029 0.004 0.925 0.116 Economic

-C1 0.250 cost ef.secund-

C1.2 0.125 0.491 0.061 0.491 0.061 0.017 0.002

estetic-C2.1 0.167 0.474 0.079 0.368 0.061 0.158 0.026 Social -C2 0.500 regim populat-

C2.2 0.333 0.444 0.148 0.444 0.148 0.111 0.037

IGSA-C3.1 0.083 0.001 0.000 0.000 0.000 0.999 0.083 IGSC-C3.2 0.125 0.001 0.000 0.001 0.000 0.998 0.125

Ecologic -C3 0.250

gr.afect-C3.3 0.042 0.333 0.014 0.286 0.012 0.381 0.016 TOTAL 1 1 0.308 0.287 0.405

Calculul punctajelor fara varianta "zero"

Varianta 1 Varianta 2

Criteriul Pondere Subcriteriul Pondere

p Nota

normalizata Nota

ponderala Np1

Nota normalizata

Nota ponderala

Np2

investitii-C1.1 0.125 0.618 0.077 0.382 0.048 Economic-C1 0.250

cost ef.secund-C1.2 0.125 0 0.000 0 0.000 estetic-C2.1 0.167 0.563 0.094 0.438 0.073 Social-C2 0.500

regim populat-C2.2 0.333 0.500 0.167 0.500 0.167 IGSA-C3.1 0.083 0.636 0.053 0.364 0.030 IGSC-C3.2 0.125 0.636 0.080 0.364 0.045 Ecologic-C3 0.250 gr.afect-C3.3 0.042 0.538 0.022 0.364 0.015

TOTAL 1 1 0.493 0.378

Rezultatele rapoartelor

Criteriul Subcriteriul Np1 Np2 Np3 Np1/Np1 Np2/Np1 Np3/Np1 Np2/Np3

investitii-C1.1 0.006 0.004 0.116 1 0.619 20.000 0.031 Economic-C1 cost ef.secund-C1.2 0.061 0.061 0.002 1 1.000 0.035 28.796

estetic-C2.1 0.079 0.061 0.026 1 0.778 0.333 2.333 Social-C2 regim populat-C2.2 0.148 0.148 0.037 1 1.000 0.250 4.000

IGSA-C3.1 0.000 0.000 0.083 1 0.571 1742.222 0.000 IGSC-C3.2 0.000 0.000 0.125 1 0.571 711.111 0.001

Ecologic-C3

gr.afect-C3.3 0.014 0.012 0.016 1 0.857 1.143 0.750 TOTAL 0.308 0.287 0.405 1 0.929 1.313 0.708

Rezultatele rapoartelor- fara varianta "zero"

Criteriul Subcriteriul Np1 Np2 Np1/Np1 Np2/Np1

investitii-C1.1 0.077 0.048 1 0.619 Economic-C1

cost ef.secund-C1.2 0.000 0.000 1 1 estetic-C2.1 0.094 0.073 1 0.778

Social-C2 regim populat-C2.2 0.167 0.167 1 1.000

IGSA-C3.1 0.053 0.030 1 0.571 IGSC-C3.2 0.080 0.045 1 0.571 Ecologic-C3 gr.afect-C3.3 0.022 0.015 1 0.675

TOTAL 0.493 0.378 1 0.768


- 15 -

Concluzii:

a) În cazul comparării a celor 4 variante se pot face următoarele comentarii:

Zidurile de sprijin s-au prevăzut în localitatea Densus, existenŃa construcŃiilor în zona

malurilor nepermiŃând executarea altor tipuri de consolidări de mal.

b) În cazul comparării a două variante, admiŃând că amenajarea se realizează în orice caz, se pot

face următoarele comentarii:

- varianta V1 este net mai avantajoasă, cu costuri de investiŃie considerabil mai mici, avantajele

datorate soluŃiilor constructive, afectării populaŃiei, inclusiv a peisajului şi conservării convenabile a

ecosistemelor sunt decisive;

- se recomandă adoptarea soluŃiei din varianta V1.

2.3. DATE TEHNICE ALE INVESTITIEI:

a) Zona şi amplasamentul

Lucrările propuse sunt amplasate în albia minoră şi majoră a râului Galbena (cod cadastral

IV-1.117.14.11) pe teritoriul administrativ al: comunei Densuş cu satele Ştei, Densuş, al comunei

General Berthelot (Unirea) cu satele Tuştea, Fărcădin, General Berthelot, oraşului HaŃeg şi

Sântămăria Orlea, din judeŃul Hunedoara.

LocalităŃile riverane Râului Galbena sunt situate în depresiunea intramontană HaŃeg-Pui, la

contactul dintre CarpaŃii Meridionali şi CarpaŃii Occidentali, înconjurate de MunŃii Şureanu,

Retezat, Poiana Ruscă, comunicând cu Depresiunea Hunedoara, cu Depresiunea Petroşani şi

culoarul Bistra prin pasuri sau porŃi.

Întreg ansamblu geografic conferă locurilor un peisaj de o frumuseŃe rară, fiind zonă cu

densitate mare din punct de vedere al obiectivelor turistice. LocalităŃile, vechi aşezări atestate între

1241-1420, s-au dezvoltat în ultimele decenii pe cursul Râului Galbena şi a afluenŃilor, pe prima

terasă a luncii, cu înălŃimea de 1,5-3m faŃă de patul albiei. ConstrucŃiile (drumuri, clădiri) pornesc

din imediata vecinătate a malurilor, situaŃie impusă de deschiderea redusă a luncii şi înclinaŃia

pronunŃată a versanŃilor.

b) Statutul juridic al terenului care urmează să fie ocupat. SituaŃia ocupărilor definitive

Amenajarea va fi amplasată pe terenuri aflate în administrarea AdministraŃiei NaŃionale

“Apele Romane”- DirecŃia Apelor Mureş şi ale primăriilor, nefiind ocupate terenuri particulare.

Lucrările de amenajare a albiei sunt amplasate în albia minoră şi majoră a râului Galbena, pe

suprafaŃa de aproximativ 72.000m2.

c). Caracteristicile generale ale amplasamentului :

c.1. Studii topografice:

La baza elaborării documentaŃiei au stat studiile topografice materializate prin:

- plan ansamblu sc. 1:25.000


- 16 -

- plan de situatie sc. 1:5.000

- profil longitudinal sc. 1:20.000/100

- profile transversale sc. 1:200/100

c.2. Zona seismică

Din punct de vedere seismic, zona studiată se caracterizează prin valoare de vârf a

acceleraŃiei terenului pentru proiectare ag=0,08 având intervalul mediu de recurenŃă IMR=100ani,

conform Reglementării tehnice Cod de proiectare seismică – Partea I – P100-1/2006. CondiŃiile

locale de teren sunt descrise de o valoare a perioadei de colŃ de colŃ Tc= 0,7 sec.

c.3.Geologia

Râul Galbena este situat în vestul depresiuni HaŃeg-Pui, la poalele de Sud-Est ale munŃilor

Poiana Ruscă. Depresiunea este una intramontană, tectono-erozivă, situată în zona de contact

a CarpaŃilor Meridionali cu cei Ocidentali. Această unitate geomorfologică, alcătuită dintr-un relief

deluros, muncei şi dealuri se prezintă ca şi un golf depresionar.

Din punct de vedere geologic, amplasamentele se suprapun pe două mari unităŃi tectono-

structurale: autohtonul danubian şi pânza getică. Au fost delimitate două zone: zona cristalină

mezozoică şi zona sedimentar vulcanică. Cristalinul autohton (danubian) este întâlnit în Poiana

Ruscă. Prima zonă este alcătuită din şisturi cristaline, peste care se suprapun formaŃiuni sedimentar-

mezozoice, în special calcare jurasice. FormaŃiuni permo-carbonifere (conglomerate, brecii) şi

mezozoice (gresi, şisturi argiloase, calcare), constituie învelişul sedimentar al cristalinului. Şisturile

cristaline ce constituie pânza getică sunt suprapuse de structuri sedimentare, mai ales în Poiana

Ruscă.

Stratigrafia zonei este alcătuită din pietrişuri şi nisipuri holocen superioare şi din

brecii,conglomerate, gresii, argile cenuşii şi violacee paleogene.

Depresiunea HaŃeg se caracterizează prin prezenŃa solurilor brune podzolite şi podzolice

argilo-iluviale, frecvent pseudo gleizate. Sunt necesare lucrări de eliminare a excesului de apă prin

crearea de canale, plantaŃii şi amenajarea terenurilor, oprirea eroziunilor.

c.4. Hidrologia:

Regimul de scurgere şi atenuare

Bazinul hidrografic al râului Galbena se încadrează în tipul carpatic cu 2 subunităŃi:

Sectorul superior şi mijlociu are perioadele de formare a viiturilor în lunile de primăvară cu

timpi reduşi de concentrare a viiturilor pe albia râului, datorate pantei pronunŃate a versanŃilor şi a

vitezei mărite de pragare în aval, fapt ce conduce la deversări frecvente ale malurilor şi inundarea

localităŃilor şi terenurilor agricole din luncă.

Sectorul inferior păstrează caracteristica timpului redus de concentrare a viiturilor, inundând

lunca şi datorită configuratiei terenului si a construcŃiilor, retragerea se produce in 3-4zile, cea ce


- 17 -

produce grave pagube locuitorilor din zonele afectate, punând în pericol chiar viaŃa.

Caracteristicile hidrografice ale Râului Galbena:

F H L Ib Ir tcr Ttot W1% h1% Râul


mil.m3 mm

Galbena 340 680 29.7 200 11.9 18 88 0.28 20.4 60

F H L Ib Ir tcr Ttot W1% h1% Râul


mil.m3 mm

Galbena aval

confluenta cu parau Fierului

60 435 10 50 11.9 10 30 0.22 3.10 50

F H L Ib Ir tcr Ttot W1% h1% Paraul


mil.m3 mm

Lacuri 42 535 27 68 52 10 30 0.20 1.65 40

Caracteristici privind scurgerea solidă în suspensie

Q q R r ρ Râul

m3/s l/s · km2 kg/s t/ha · an g/m3

Galbena 2.82 8.28 0.95 0.88 335

Date privind cursul de apă şi bazinul hidrografic


SECłIUNE

L lung.

S supr.

A alt.

i panta

med.

γ coef.

sinuoz.

p proc.

împăd.

Râul

Localitatea SecŃiunea

[km]

[kmp

]

[m]

[%]

[%]

amonte confluenŃa cu v. Fierului 8 12 923-497 0.53 1.7 0.49

amonte confluenŃă pârâu Poieni 12 60 923-410 0.43 1.4 0.67

com. Densuş

amonte confluenŃă v. Răchitova 20 114 923-368 0.28 1.28 0.57

amonte confluenŃă v. Breazova 21 166 923-364 0.27 1.28 0.47 com.

General Berthelot

amonte confluenŃă v. Pârâul de Câmp 23 279 923-348 0.25 1.2 0.43

Galbena

Sântămăria amonte confluenŃa cu Râul 34 357 923-302 0.10 1.27 0.37


- 18 -

-Orlea Mare

AFLUENłI

v. Fierului com. Densuş

amonte confluenŃă Galbena 9 42 890-497 0.44 1.2 0.73

v. Poieni com. Densuş


v. Răchitova

com. Densuş


v. Breazova

com. Densuş


v. Pârâul de Câmp

com. Densuş


Caracteristicile scurgerii maxime – Debite maxime în regim natural


Qmax [mc/sec] Râul SECłIUNE

L (km) S (kmp) 1% 2% 5% 10%

amonte confluenŃa cu v. Fierului 8 12 49.9 27 amonte confluenŃă pârâu Poieni 12 60 115 62.2 amonte confluenŃă v. Răchitova 20 114 159 86.1 amonte confluenŃă v. Livezii 23 312 264 143

Galbena

amonte confluenŃa cu Râul Mare 34 357 283 227 153 118

AFLUENłI v. Fierului amonte confluenŃă Galbena 9 42 96.1 51.9 v. Poieni amonte confluenŃă Galbena 11 38

v. Răchitova amonte confluenŃă Galbena 14 51 v. Breazova amonte confluenŃă Galbena 29 113 v. Pârâul de

Câmp amonte confluenŃă Galbena 19 27

c.5. Clima şi fenomenele naturale specifice

Zona de studiu se încadrează în Depresiunea HaŃeg, la poalele munŃilor, unde este specifică

clima temperat continentală, având etajare pe verticală şi caracterizată prin precipitaŃii neuniform

repartizate. În această depresiune apar fenomene de inversiuni termice. Valoarea medie a

precipitaŃiilor, în luna iulie în zona HaŃeg este de 80-100mm si de 30-100mm in luna ianuarie.

Cantitatile medii anuale de precipitatii sunt cu valori intre 600mm in depresiune si 1400mm

pe culmile montane, valoare ce justifică desele viituri formete in B.H. al râului Galben.

Stratul de zăpadă are o grosime de 50-60cm in depresiune si de 80-100mm pe culmi.

Vanturile prezintă o mare diferenŃiere teritorială conditionata de particularitatile create de

treptele reliefului care modifică curenŃii din vest. Vitezele în zonele montane sunt de 45-50m/s.

Frecventa vanturilor vestice este de aproximativ 15% iar a celor din NV si N sunt de 12-14%.

c.6. VegetaŃia şi fauna

VegetaŃia cuprinde: păduri de foioase, amestecuri de fag, gorun, tei, izolat pâlcuri de stejar

pufos, în zonele mai înalte păduri de fag în amestec cu molid şi brad. O varietate de plante


- 19 -

medicinale şi fructe de pădure îmbogăŃeşte vegetaŃia zonei.

Fauna este specifică depresiunilor intra-montane carpatine: cerbul lopătar, ursul, căpriorul,

mistreŃul, iepurele, dihorul, veveriŃa, râsul, pisica sălbatică, bizamul, ieruncă.

Păsări din zonă: piŃigoiul, scorŃarul, gaiŃa, cinteza, cioara de semănătură, stăncuŃa, coŃofana,

grangurul, privighetoarea, sitarul, potârnichea, corbul, alături de care apar specii statornicite de

curând în zonă: raŃa sălbatică, pescăruşul, fazanul.

Râurile sunt populate cu clean, roşioară, scobar, mreană, lipan, păstrav în amonte.

c.7. Incadrarea lucrărilor

În conformitate cu STAS 4273/1983 si in concordanta STRATEGIA NATIONALA DE

MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDATII PE TERMEN MEDIU SI LUNG, versiunea

5/03.02.2010, lucrările preconizate a se realiza se încadrează în clasa a IV-a de importanŃă.

Dimensionarea lucrărilor se va face la debitul maxim cu probabilitatea de depăşire Q5% iar

verificarea lucrarilor se va face la debitul maxim cu probabilitatea de depăşire Q1% pentru

intravilanul localitatilor Hateg si Densus.

Conform HG 766/1997, a Legii nr.10/1995 şi Ordinul 1163/2007, construcŃiile proiectate

sunt de categoria normală C.

d) Caracteristicile principale ale soluŃiilor proiectate

Lucrările de amenajare a albiei cursului de apă Galbena respectă criteriile şi principiile de evaluare

a soluŃiilor tehnice de proiectare în conformitate cu Normativul NTLH-001/oct.2008 şi au ca scop:

- minimizarea afectării echilibrului ecologic, modificările aduse traseului sunt în armonie cu

tendinŃele naturale de evoluŃie a cursului şi capacitatea de regenerare a lumii vii;

- protejarea mediului şi conservarea biodiversităŃii;

- asigurarea scurgerii debitelor mari în albia minoră, realizată după un traseu stabil, care să

permită scurgerea liberă a apelor;

- stabilizarea şi consolidarea malurilor cu lucrări din piatră pentru apararea construcŃiilor

adiacente.

- evitarea gradului de artificializare a cursului de apă prin uşoare modificări ale geometriei

albiei;

- realizarea în etape a lucrărilor hidrotehnice;

- lucrările de amenajare se încadrează în schema directoare de amenajare şi management al

B.H.Mureş.

Respectând prescripŃiile stasului STAS 9268-89, lucrările propuse pentru amenajarea Râului

Galbena vor fi corelate cu lucrările hidrotehnice existente sau prevăzute în zonă şi în întreg bazinul

hidrografic Mureş. Regularizarea cursului va fi încadrată în planurile de amenajare complexă a

bazinului şi se vor respecta următoarele prevederi generale:


- 20 -

- reglementările tehnice privind asigurarea durabilităŃii, siguranŃei în exploatare, funcŃionalităŃii şi

calităŃii construcŃiilor

- sistematizarea teritorială din punct de vedere al dezvoltării social-economic şi al potenŃialului

turistic

- la încadrarea în mediul riveran, să fie cuprinse în special variante ale amenajărilor care

îmbogăŃesc şi înfrumuseŃează peisajul, în special la traversarea localităŃilor, în lungul căilor de

comunicaŃie, precum şi în zonele turistice

Pentru regularizarea albiei minore, conform STAS 9268-89, vor fi prevăzute:

- Lucrari de recalibrare - lucrări conservative, în care albia regularizată urmăreşte, în general,

traseul albiei naturale şi nu modifică esenŃial elemente hidraulice şi morfometrice ale acesteia

- Consolidari-lucrări conservative, cu caracter pasiv

- Praguri si caderi - lucrări submersibile, cu caracter activ, amplasate în albie

- Diguri de aparare longitudinale

CapacităŃi totale de lucrări:

- regularizare albie L=20.000m

- zid de sprijin piatra h=2.0m L= 5.990m

- zid de sprijin piatra h=1.5m L= 300m


- consolidare mal-pereu zidit h=2.0m L=12.780m

- consolidare mal-pereu zidit + parapet L= 500m

- parapet beton L=3.900m

- cadere beton h=0.3m 12 buc.

- cadere de beton h=0.5m 5 buc.

- prag de fund anrocamente 10 buc.

- reparatii zid de sprijin L=80m

- reparatii pereu dale beton L=500m

- indiguiri L=4.400m

- subtraversari DN800 4 buc.

- prag retentie 6 buc.

REZISTENłA, STABILITATEA LA SARCINI STATICE, DINAMICE, SEISMICE,

TEHNOLOGIILE PREVAZUTE PENTRU EXECUłIE

a) Regularizare albie – L=20.000m - pentru a asigura tranzitarea debitului de calcul cu

probabilitate de depăşire de Q1% si Q5%, s-au efectuat calcule de dimensionare a secŃiunii,

verificând capacitatea albiei naturale şi caracteristicile unei secŃiuni stabile.

b). Lucrări pasive sau longitudinale - se prevăd pentru consolidarea si stabilizarea malurilor, pe


- 21 -

sectoarele de curs cu constructii pe mal, expuse pericolului distrugerii, la incastrarea pragurilor,

completarea lucrarilor existente, în zone expuse eroziunilor.

b.1) Sprijiniri de mal – ziduri – indicate prin dimensiunea lor a se aplica în zone arhitecturale cu

spaŃii limitate de obiective pe mal sau zone adiacente malului şi cu solicitări statice sau dinamice,

respectiv împingerea pămîntului, încărcări din construcŃii (civile sau drumuri) şi vitezele debitelor

din râu şi forŃe de antrenare.

- Sectiune tip – zid de sprijin de greutate din piatră brută (h=2,0m) – L=5.990m -, proiectat din

zidărie de piatră rostuită, după o secŃiune trapezoidală, cu lăŃimea la coronament de 0,5m, parament

vertical interior prevăzut cu filtru invers si geotextil de filtrare drenare şi 5:1 spre apă, pe fundaŃia

din beton ciclopian clasa C12/15 cu adîncimea de fundare 0,80/1,10m (talpă înclinată) şi lăŃimea de

1,90m. Paramentul spre apă se va rostui cu mortar de ciment marca M100, iar coronamentul se va

executa cu rebord din beton şi parapet metalic. Pentru colectarea apelor din incinta şi evacuarea lor,

s-au prevăzut barbacane (Φ110mm) dispuse la 2.00 m distanta.

- Sectiune tip – zid de sprijin de greutate din piatră brută (h=1,5m) – L=300m -, proiectat din







- Sectiune tip – zid de sprijin de greutate din piatră brută (h=1,0m) – L=210m -, proiectat din







Subzidirea cu beton C12/15 – L=80m - se aplica pe sectorul din intavilanul orasului Hateg pentru

punerea in siguranŃa a zidurilor si perelor existente. SecŃiunea de beton pentru subzidire este de

0.90x1.80m si se va realiza pe tronsoane de maxim 1.00 m, concomitent pe mai multe tronsoane,

insa nu la o distanta mai mica de 10.00m intre ele.

b.2) Pereu zidit (h=2,0m) – L=12.780m - Pentru apărarea taluzelor s-a proiectat o consolidare

alcătuită din pereu zidit din piatră pe reazem din beton.

• Reazemul îndeplineşte următoarele condiŃii:

- să reziste la forŃele rezultate din încărcarea consolidării;


- 22 -

- să preia afuierile maxime ale patului albiei;

Reazemul se va executa îngropat în talveg, pentru a nu reduce secŃiunea albiei care nu

permite prism peste cota 0, din beton armat clasa C12/15, cu dimensiunile de 1,20 x0,60m. ProtecŃia

de mal – s-a proiectat să reziste la forŃele de antrenare şi viteză a cursului.

Pentru protecŃia taluzelor, cu construcŃii pe mal sau la praguri, s-a aplicat o îmbrăcăminte

din pereu din zidărie de piatră, de 0,2m grosime, soluŃie corespunzătoare vitezei pentru debitul de

calcul. Pentru dren, sub pereul zidit, se va aplica un strat de geotextil (pentru a nu antrena

particolele fine din alcătuirea malului) si un strat de balast de 0,15m grosime, pentru reducerea

suprapresiunii şi descărcarea apelor (cu ajutorul barbacanelor). Panta taluzului este de 1:1,5

realizându-se o lungime desfăşurată pe taluz a pereului de 3,40m. Pentru a proteja construcŃiile din

zona malurilor, şi pentru a nu defrisa perdeaua de arbor de pe mal sus, se va aplica o consolidare cu

parapet de beton, cu înălŃimea până la nivelul de calcul.

b.3) Parapet beton – L=3.900m Parapetul din beton armat clasa C16/20 se va realiza cu lăŃimea la

coronament de 0.25m, iar înălŃimea va fi variabila in funcŃie de înălŃimea malului natural h=0.5-

1.0m. FundaŃia din beton clasa C16/20 are lăŃimea de 1.25m si adâncimea de fundare la 1.00m.

Fundatia se aseaza pe un strat de balast de 10cm.

c)Lucrări active

Talvegul albiei este stabilizat cu ajutorul a 17 căderi din beton armat si a 10 praguri de fund

din anrocamente.

Prag-cădere – se propun pentru limitarea afuierilor pe adâncime în albii, realizându-se un

anumit profil longitudinal al patului stabilizat la cote impuse, care să asigure uniformizarea pantelor

sau cota fundaŃiilor pentru lucrările de consolidare.

În aliniament pragurile se vor executa perpendicular pe direcŃia curentului, în curbe se vor

înclina pentru a dirija firele de curent spre malul convex. Unghiul de înclinare al axului faŃă de

tangentă la curbe va fi de 20-30º. ÎnălŃimea pragurilor s-a stabilit la <0.3m x h, respectiv 0.3m (12

buc.) şi 0.5m (5 buc.).

Pragurile s-au dimensionat la valoarea debitului deversat cu probabilitatea de depăşire Q1%

si Q5%.

Prag de retenŃie (6 buc.):- prag de retenŃie alcătuit din elevaŃie din zidărie de piatra cu secŃiune

trapezoidala având lăŃimea la coronament de 0,60 m si baza mare de 1.27m cu înălŃime de 2.00 m

si o fundaŃie din beton ciclopian C12/15 cu dimensiunile 1.20x2.27m. Pentru descărcarea debitelor

mici se prevăd goluri in zidaria de piatra, cu grosimea de 0.15m si inaltimi cuprinse intre 0.90m si

1.10m. Coronamentul este amenajat cu o panta de 1:10 spre deversor pentru a concentra debitele

spre centrul albiei. Deversorul este de forma trapezoidala si are lăŃimea de 11.80m.

d) Amenajarea albiei majore prin îndiguire – L=4.400m - cu diguri din material argilos


- 23 -

compactat la cote obligatorii care să asigure continuitatea liniei de apărare.

Digurile se execută din argila, amplasate la distanŃa medie de 2.00-3.00m de malul albiei

regularizate. Coronamentul digului are lăŃimea b=3,0m şi taluze 1:2,5 şi 1:2,5. Materialul utilizat se

va depune în straturi de 30cm, se va compacta cu cilindrul compactor (coef.de compactare 98%),

taluzele şi coronamentul se vor îmbrăca cu pământ vegetal de 10cm grosime. Materialul depus

pentru realizarea digului se va încastra prin trepte de înfrăŃire în teren, la cota din proiect. Se va

amenaja canalul de colectare a apelor de incintă, având secŃiunea de 0,7m la bază şi taluze de 1:1.

Canalul colector se va înierba după aşternerea unui strat vegetal de 10cm.

Subtraversări de dig cu clapet şi stăvilar DN800 pentru evacuarea apelor interne din incintele

apărate. Subtraversările se execută înainte de executarea corpului digului. Ele se realizează din

conducte de beton armat prefabricate Dn 800 mm pozate pe un strat de beton de egalizare îmbinate

prin manşoane de beton armat şi având la capătul spre emisar un clapet metalic de contragreutate,

iar sper incinta apărată un stăvilar metalic cu manevrare manuală confecŃionate în ateliere

specializate conform proiectelor tipizate. Pentru lungirea drumului infiltraŃiilor de-a lungul

conductelor s-au prevăzut diafragme din beton armat.

Drum tehnologic – se va executa din balast în strate de 25cm grosime şi piatră spartă de

15cm grosime. Între patul căii şi fundaŃie, s-a prevăzut un strat de geotextil. Partea carosabilă se va

amenaja cu latimea de 4,0m şi panta de 4% spre rigolă.

În cadrul amenajării râului Galben, pentru regularizarea debitelor naturale , (capacitatea de

transport a albiei minore fără revărsare) s-au proiectat două acumulari cu caracter permanent pe

pârâul Lacuri şi una pe râul Galben cu următoarele caracteristici:

Varianta a II-a

Acumulare Lacuri

Caracteristici baraj:

−hmax. baraj=15,00 m,

−bcoron. baraj=6,00 m,

−taluze: amonte 1:2

aval 1:1,5

1:1,6

1:2

−bermă aval: b=3,00 m

−lungime baraj la coronament (cota 550,00 m) – 135.00 m

cota

- NNR 150,00 mii mc 544,20mdMN

- volum atenuare 250,00 mii mc 544,20-548,50mdMN


- 24 -

- volum prism deversor 60,00 mii mc 548.00mdMN

- volum siguranŃă 40,00 mii mc 549,50 mdM

- volum total 500,000 mii mc 550.00mdMN

CORP BARAJ

Acumularea a fost dimensionată la viitura de calcul (W5%=785,00 mii. mc) si verificată la W

1%=1,650mil. mc cu ambii evacuatori functionali (respectiv qgolire = 27,00mc/s si

qdeversor = 59,00mc/s)

Pentru preluarea înmagazinarea şi evacuarea apelor provenite din viituri, s-a proiectat un

baraj din anrocamente şi mască de etanşare.

Stratul vegetal şi stratul superficial se îndepărteazăpe o adâncime variabila 0,5-1,5m.

Pentru regularizarea debitelor şi atenuarea viiturilor s-a proiectat un baraj din anrocamente

etanşat cu mască avînd în componenŃă o membrană de impemreabilizare.

− cota coronament baraj: 550.00 mdMN

− cota creasta deversor : 548,00 mdMN

− cota radier golire de fund la intrare: 535,00 mdMN

Anrocamentele şi pământurile necesare depunerii in corpul barajului se transporta de la o

cariera situată în apropierea amplasamentului, din săpăturile din ampriza barajului şi din săpăturile

de la descărcătorul de ape mari.

Etanşarea barajului va fi realizată cu ajutorul unei măşti de etanşare formată din:

− beton poros de 20cm

− geotextil neŃesut

− membrană de impermeabilizare


− protecŃie de pietriş concasat 0..20mm de grosime 20cm

− pereu uscat de piatră brută 100..200mm de grosime 25cm.

ProtecŃia împotriva vântului, a valurilor, sloiurilor şi radiaŃiilor ultraviolete este asigurată de

straturile de protecŃie, geotextil neŃesut, pietriş şi zidăria de piatră.

Masca reazemă pe o grindă din beton armat de dimensiuni 2,0 x 1,0m.

Etanşarea fundaŃiei este asigurată prin încastrarea grinzii în roca de bază şi prin însăşi roca de

bază.

Coronamentul este amenajat pentru circulaŃie cu un strat de nisip, amenajarea fiind pe toata

latimea coronamentului.

GOLIREA DE FUND

Este contstrucŃia care permite tranzitarea debitelor în aval de acumulare, limitând debitul

defluent la o valoare maximă de 27 mc/s la Q5% respectiv 54mc/s la 1% în aval de acumulare.


- 25 -

Ansamblul golirii de fund se compune din:

-canal de acces la galerie L= 5,00m

- turn de menavra

-galerie de golire L=36,00m

- timpan aval

-disipator de energie L=8,00m

-canal de racord L=4,00m

-rizbermă L=10,00m

- canal evacuator

1.Canalul de acces la galerie

Face legătura între vechiul traseu al albiei în amonte de construcŃia galeriei şi are

următoarele elemente caracteristice:

- lungime L=5,00 m

- lăŃimea la baza canalului : b=5,00m

- înălŃimea canalului : h=2.00m

2.Turnul de manevra, realizat din beton armat, echipat cu vane, permite reglarea debitului

defluent.

Turnul este o constructie cu sectiune dreptunghiulara, avand dimensiuni 7,55x5,80m si

inaltimi de 15,00m la nivelul planseului pe care se pozeaza echipamentul de actionare si se

amplaseaza cabina de adapostire.

Fundatia are suparafata de 8,15x7,00m si adancime de3,00m, in urmatoarea alcatuire :

− bloc beton simplu C12/15 de 1,70m grosime

− radier beton armat C16/20 de 1,30m grosime

Peretii exteriori si interiori sunt prevazuti din beton armat C16/20, cu grosimi de

0,70m sau 0,87m, in functie de nisele cailor de relare care au dimensiuni de 0,48x0,27m.

Turnul are 4 compartimente cu dimensiuni : 2(1,65x1,78m) ; 2(2,08x1,78m) si spatii

deschise 2(1,52x1,78m).

Racordat la galeria de golire, turnul are 2 fire de descarcare, prevazute cu gratare rare la

intrare, batardouri (functionale in cazul interventiilor la galerie), compartimentele turnului si vane

plane.

La cota 548,50 in pereti sunt prevăzute 5 ferestre deversoare echipate cu grătare.

La golirea acumulării ambele galerii funcŃionează in regim de serviciu.

Etanşarea turnului de manevră la contactul cu masca din beton se realizează

în aceeaşi soluŃie ca şi la rostul perimetral.

Etanşarea la contactul cu caseta golirii de fund este prevăzut un rost permanent etanşat cu


- 26 -

bandă PVC 0-35.

Accesul personalului de exploatare la turn, de pe coronamentul barajului, (550,00mdM) se

face pe o pasarelă metalica cu lungimea de 12,60m,

Echipamentele de manevră sunt amplasate într-o cabină cu pereŃi din beton armat de

dimensiuni 5,0 x 4,4 x 3,5m.

3.Galeria de golire

Este o construcŃie din beton armat clasa C16/20 cu o lungime de 63.00m, cu două secŃiuni

de scurgere dreptunghiulare de 1.30x1.80 m; grosimea fundaŃiei şi pereŃilor este de 0,50 m, turnată

monolit pe tronsoane de 6,00 m, la panta de 0,10%.

Pentru prelungirea liniei de infiltratii in lungul galieriei s-au prevăzut diafragme cu sectiune

de 0,20x0,30m, pe perimetrul conductei din beton armat clasa C16/20, pozitionate la 6m distant ape

mijlocul tronsoanelor.

Galeria se fundeaza pe un strat de beton simplu C6/7,5 de 0,70m grosime.

Ca elemente de etansare rosturi intre tronsoane se utilizeaza profile de etansare din PVC

plastificat , polistiren si mastic bituminos cu microazbest. Pentru protecŃia rosturilor s-au prevăzut

grinzişoare din beton simplu BcH15 (C12/15) 0,20 x 0,40m.

La ieşirea galeriei din corpul barajului este prevăzut un timpan din beton armat.

4. Bazin disipator

Este canal din beton armat clasa C16/20 de forma trapezoidală având următoarele

caracteristici:

-adâncimea bazinului disipator : d=1,00 m

- inaltime h=3,00m

-lungimea: Ld =8,00 m

-latimea : ld=5.00m

-taluze: 1:1.5

Sectiunea este protejata cu pereu din beton armat de 0,30m grosime pe strat filtrant de

0,15m.

Radierul este de 0,50m din beton armat clasa C16/20 pozat pe un strat din beton simplu

calasa C6/7,5.

5.Canalul de racord prezinta sectiune trapezoidala cu latime de 5,00m, inaltime de 2,5m, taluze

1 :1,5 si lungime de 4,00m. Perimetrul este protejat cu pereu din beton de 0,30m grosime asezat pe

strat filtrant.

Pentru descărcarea subpresiunilor s-au prevăzut barbacane Ø110mmla o distanta de 2,00m,

pe toata suprafata betonata.

6. Rizberma


- 27 -

Realizata dupa o sectiune trapezoidala aval latime la baza de 3.00m, taluze 1:1,5, inaltimi de

1.50-3,0m si lungime de 10m.

Taluzurile risbermei sunt consolidate cu pereu din beton armat de 0,30m grosime.

Talvegul este protejat cu anrocamente avand greutate de 440kg/buc, pe adincime de 1,20-

1,0m.

DESCĂRCĂTORUL DE SUPRAFAłĂ

Descarcatorul realizeaza legatura intre bieful amonte si cel aval. Acesta intra in functiune

cand nivelul apei in lac depaseste nivelul maxim de calcul. Dimensionarea s-a facut pentru debitul

atenuat al undei de viitura cu asigurarea de verificare (1%).

Descarcatorul de tip frontal, este pozat în continuarea corpului barajului, înspre versantul

stang.

Descărcătorul de ape mari împreună cu golirea de fund realizează descărcarea viiturilor în

condiŃii de siguranŃă deplină în exploatare a barajului.

In componenŃa descărcătorului de ape mari se disting:

-canalul de acces al apei la descărcător

-deversorul

-canalul lent

-canalul rapid

-disipatorul de energie şi zona de racord la albia in aval

-rizberma

1.Canalul de acces

Acesta dirijaza apele din cuveta lacului de acumulare spre deversor (cota 298.50).

Pe un sector de 10.00m talvegul este betonat (beton armat C16/20), grosimea radierului este

de 0,30m. In continuare pe lungime de 20.00m perimetrul este protejat cu covor vegetal.

ProtecŃia taluzelor in zona adiacenta deversorului se realizează cu ziduri de sprijin din

zidarie de piatra.

2.Deversorul

Are rolul de evacuare a debitului de 1%, are profilul trapezoidal din beton hidrotehnic având

stratul de uzură din C16/20, lăŃimea la coronament de 15,00m şi înălŃimea pragului de 1.50m

amonte si 1.70m aval.

Cota superioară a pragului deversor este de 548,00mdM, cotă corespunzătoare viiturii cu

probabilitatea de depăşire de 5%.

3. Canalul lent

Asigura scurgerea debitelor pe o panta redusa, spre canalul rapid. Pe sector se aplica o

sectiune trapezoidala cu deschideri intre 15.00m si 6m (la racordul cu canalul rapid), inaltimi 2,5m


- 28 -

si taluze 1:1,5 la mal.

Radierul canalului de acces se protejează cu pereu de dale de beton armat C16/20 de 0,30m

grosime turnat cu rosturi longitudinale si transversale pe axul descărcătorului şi la piciorul taluzelor.

Radierul este aşezat pe un strat de beton simplu de 0,20m grosime. Rosturile de 2,5 cm se tratează

cu mastic bituminos si se aşează pe grinzi din beton simplu C6/7.5 0.20x0.20m. Sunt prevăzute

barbacane din PVC 110, 1 buc/mp.

4.Canalul rapid

Se realizează in continuarea canalului de evacuare în scopul transportului debitului defluent

si are următoarele caracteristici:

-panta i=10%

-latime canal l=5.00m

-taluze:1:1.50

Radierul se realizează din beton C16/20 armat şi are o grosime de 0,30m. Radierul este

aşezat pe un strat de beton simplu de 0,20m grosime. Sunt prevăzute rosturi tratate cu mastic

bituminos de 2,5cm la baza taluzelor.

Pentru descărcarea subpresiunilor sunt prevăzute barbacane din Ńeavă PVC 110 1buc/mp. Disiparea energiei este asigurată de redane de sectiune 25 x 25cm.

5. Disipatorul de energie

Realizat din beton clasa C16/20 are rolul de disiparea energiei apei transportată de canalul

rapid si are următoarele dimensiuni:

-adâncimea bazinului disipator : d=1.00m

-lungimea bazinui: L= 7.00m

-laŃimea bazinului l=6.00m

-taluze: 1: 1.50

Radierul se realizează din beton armat C16/20 şi are o grosime de 0,50m. Sunt prevăzute

barbacane Ńeavă PVC 110 1buc/mp şi rosturi la piciorul taluzului.

6.Rizberma

Are următoarele caracteristici:

-lungimea L=7,0m

-laŃimea l=4.00m

Taluzurile risbermei sunt protejate cu pereu din zidărie de piatră de pantă 1:1.5.

Grosimea rizbermei variază de la 1.20 la 1.00m şi se utilizează anrocamente cu

Gmin=300kg.

7.Drum tehnologic – se va executa din balast în strate de 25cm grosime şi piatră spartă de 15cm

grosime. Între patul căii şi fundaŃie, s-a prevăzut un strat de geotextil. Partea carosabilă se va



- 29 -

ECHIPAMENTE DE MANEVRĂ

Echipamentele de acŃionare a stavilelor şi batardourilor şi palanul necesar manevrării

acestora vor fi montate într-o cabină amenajată pe turnul de manevră la cota 550,00.

Dimensionarea barajului

- calcule de stabilitate

- calcule de infiltraŃie în corpul barajului

- calcule de dimensionare a descărcătorilor de suprafaŃă şi de fund

- calculul hidraulic al lucrărilor de disipare a energiei

- calcule de stabilitatea cotei coronamentului şi a cotei minime de fundare

- calculul de dimensionare a secŃiunii transversale.


- 30 -

Acumulare Galbena

Caracteristici baraj:

−hmax. baraj=15,00 m,

−bcoron. baraj=6,00 m,

−taluze: amonte 1:2

aval 1:1,5 1:1,6 1:2

−bermă aval: b=3,00 m

−lungime baraj la coronament (cota 450,00 m) – 80,00 m

cota

- NNR 150,00 mii mc 444,20mdMN

- volum atenuare 710,00 mii mc 444,20-448,00mdMN

- volum prism deversor 100,00 mii mc 448.00mdMN

- volum siguranŃă 40,00 mii mc 449,50 mdM

- volum total 1,000 mil mc 450.00mdMN

CORP BARAJ

Acumularea a fost dimensionată la viitura de calcul (W5%=1,650 mil. mc) si verificată la W

1%=3,100mil. mc cu ambii evacuatori functionali (respectiv qgolire = 27,00mc/s si

qdeversor = 59,00mc/s)

Pentru preluarea înmagazinarea şi evacuarea apelor provenite din viituri, s-a proiectat un

baraj din anrocamente şi mască de etanşare.

Stratul vegetal şi stratul superficial se îndepărteazăpe o adâncime variabila 0,5-1,5m.

Pentru regularizarea debitelor şi atenuarea viiturilor s-a proiectat un baraj din anrocamente

etanşat cu mască avînd în componenŃă o membrană de impemreabilizare.

− cota coronament baraj: 450.00 mdMN

− cota creasta deversor : 448,00 mdMN

− cota radier golire de fund la intrare: 435,0 mdMN

Anrocamentele şi pământurile necesare depunerii in corpul barajului se transporta de la o

cariera situată în apropierea amplasamentului, din săpăturile din ampriza barajului şi din săpăturile

de la descărcătorul de ape mari.

Etanşarea barajului va fi realizată cu ajutorul unei măşti de etanşare formată din:

− beton poros de 20cm


− membrană de impermeabilizare


− protecŃie de pietriş concasat 0..20mm de grosime 20cm


- 31 -

− pereu uscat de piatră brută 100..200mm de grosime 25cm.

ProtecŃia împotriva vântului, a valurilor, sloiurilor şi radiaŃiilor ultraviolete este asigurată de

straturile de protecŃie, geotextil neŃesut, pietriş şi zidăria de piatră.

Masca reazemă pe o grindă din beton armat de dimensiuni 2,0 x 1,0m.

Etanşarea fundaŃiei este asigurată prin încastrarea grinzii în roca de bază şi prin însăşi roca de

bază.

Coronamentul este amenajat pentru circulaŃie cu un strat de nisip, amenajarea fiind pe toata

latimea coronamentului.

GOLIREA DE FUND Este contstrucŃia care permite tranzitarea debitelor în aval de acumulare, limitând debitul

defluent la o valoare maximă de 27 mc/s la Q5% respectiv 54mc/s la 1% în aval de acumulare.

Ansamblul golirii de fund se compune din:

-canal de acces la galerie L= 5,00m

- turn de menavra

-galerie de golire L=36,00m

- timpan aval

-disipator de energie L=8,00m

-canal de racord L=4,00m

-rizbermă L=10,00m

- canal evacuator

1.Canalul de acces la galerie

Face legătura între vechiul traseu al albiei în amonte de construcŃia galeriei şi are

următoarele elemente caracteristice:

- lungime L=5,00 m

- lăŃimea la baza canalului : b=5,00m

- înălŃimea canalului : h=2.00m

2.Turnul de manevra, realizat din beton armat, echipat cu vane, permite reglarea debitului

defluent.

Turnul este o constructie cu sectiune dreptunghiulara, avand dimensiuni 7,55x5,80m si

inaltimi de 15,00m la nivelul planseului pe care se pozeaza echipamentul de actionare si se

amplaseaza cabina de adapostire.

Fundatia are suparafata de 8,15x7,00m si adancime de3,00m, in urmatoarea alcatuire :

− bloc beton simplu C12/15 de 1,70m grosime

− radier beton armat C16/20 de 1,30m grosime


- 32 -

Peretii exteriori si interiori sunt prevazuti din beton armat C16/20, cu grosimi de

0,70m sau 0,87m, in functie de nisele cailor de relare care au dimensiuni de 0,48x0,27m.

Turnul are 4 compartimente cu dimensiuni : 2(1,65x1,78m) ; 2(2,08x1,78m) si spatii

deschise 2(1,52x1,78m).

Racordat la galeria de golire, turnul are 2 fire de descarcare, prevazute cu gratare rare la

intrare, batardouri (functionale in cazul interventiilor la galerie), compartimentele turnului si vane

plane.

La cota 448,00 in pereti sunt prevăzute 5 ferestre deversoare echipate cu grătare.

La golirea acumulării ambele galerii funcŃionează in regim de serviciu.

Etanşarea turnului de manevră la contactul cu masca din beton se realizează

în aceeaşi soluŃie ca şi la rostul perimetral.

Etanşarea la contactul cu caseta golirii de fund este prevăzut un rost permanent etanşat cu

bandă PVC 0-35.

Accesul personalului de exploatare la turn, de pe coronamentul barajului, (450,00mdM) se

face pe o pasarelă metalica cu lungimea de 12,60m,

Echipamentele de manevră sunt amplasate într-o cabină cu pereŃi din beton armat de

dimensiuni 5,0 x 4,4 x 3,5m.

3.Galeria de golire

Este o construcŃie din beton armat clasa C16/20 cu o lungime de 63.00m, cu două secŃiuni

de scurgere dreptunghiulare de 1.30x1.80 m; grosimea fundaŃiei şi pereŃilor este de 0,50 m, turnată

monolit pe tronsoane de 6,00 m, la panta de 0,10%.

Pentru prelungirea liniei de infiltratii in lungul galieriei s-au prevăzut diafragme cu sectiune

de 0,20x0,30m, pe perimetrul conductei din beton armat clasa C16/20, pozitionate la 6m distant ape

mijlocul tronsoanelor.

Galeria se fundeaza pe un strat de beton simplu C6/7,5 de 0,70m grosime.

Ca elemente de etansare rosturi intre tronsoane se utilizeaza profile de etansare din PVC

plastificat , polistiren si mastic bituminos cu microazbest. Pentru protecŃia rosturilor s-au prevăzut

grinzişoare din beton simplu BcH15 (C12/15) 0,20 x 0,40m.

La ieşirea galeriei din corpul barajului este prevăzut un timpan din beton armat.

4. Bazin disipator

Este canal din beton armat clasa C16/20 de forma trapezoidală având următoarele

caracteristici:

-adâncimea bazinului disipator : d=1,00 m

- inaltime h=3,00m

-lungimea: Ld =8,00 m


- 33 -

-latimea : ld=5.00m

-taluze: 1:1.5

Sectiunea este protejata cu pereu din beton armat de 0,30m grosime pe strat filtrant de

0,15m.

Radierul este de 0,50m din beton armat clasa C16/20 pozat pe un strat din beton simplu

calasa C6/7,5.

5.Canalul de racord prezinta sectiune trapezoidala cu latime de 5,00m, inaltime de 2,5m, taluze

1 :1,5 si lungime de 4,00m. Perimetrul este protejat cu pereu din beton de 0,30m grosime asezat pe

strat filtrant.

Pentru descărcarea subpresiunilor s-au prevăzut barbacane Ø110mmla o distanta de 2,00m,

pe toata suprafata betonata.

6. Rizberma

Realizata dupa o sectiune trapezoidala aval latime la baza de 3.00m, taluze 1:1,5, inaltimi de

1.50-3,0m si lungime de 10m.

Taluzurile risbermei sunt consolidate cu pereu din beton armat de 0,30m grosime.

Talvegul este protejat cu anrocamente avand greutate de 440kg/buc, pe adincime de 1,20-

1,0m.

DESCĂRCĂTORUL DE SUPRAFAłĂ

Descarcatorul realizeaza legatura intre bieful amonte si cel aval. Acesta intra in functiune

cand nivelul apei in lac depaseste nivelul maxim de calcul. Dimensionarea s-a facut pentru debitul

atenuat al undei de viitura cu asigurarea de verificare (1%).

Descarcatorul de tip frontal, este pozat în continuarea corpului barajului, înspre versantul

stang.

Descărcătorul de ape mari împreună cu golirea de fund realizează descărcarea viiturilor în

condiŃii de siguranŃă deplină în exploatare a barajului.

In componenŃa descărcătorului de ape mari se disting:

-canalul de acces al apei la descărcător

-deversorul

-canalul lent

-canalul rapid

-disipatorul de energie şi zona de racord la albia in aval

-rizberma

1.Canalul de acces

Acesta dirijaza apele din cuveta lacului de acumulare spre deversor (cota 298.50).

Pe un sector de 10.00m talvegul este betonat (beton armat C16/20), grosimea radierului este


- 34 -

de 0,30m. In continuare pe lungime de 20.00m perimetrul este protejat cu covor vegetal.

ProtecŃia taluzelor in zona adiacenta deversorului se realizează cu ziduri de sprijin din

zidarie de piatra.

2.Deversorul

Are rolul de evacuare a debitului de 1%, are profilul trapezoidal din beton hidrotehnic având

stratul de uzură din C16/20, lăŃimea la coronament de 15,00m şi înălŃimea pragului de 1.50m

amonte si 1.70m aval.

Cota superioară a pragului deversor este de 548,5000mdM, cotă corespunzătoare viiturii cu

probabilitatea de depăşire de 5%.

3. Canalul lent

Asigura scurgerea debitelor pe o panta redusa, spre canalul rapid. Pe sector se aplica o

sectiune trapezoidala cu deschideri intre 15.00m si 6m (la racordul cu canalul rapid), inaltimi 2,5m

si taluze 1:1,5 la mal.

Radierul canalului de acces se protejează cu pereu de dale de beton armat C16/20 de 0,30m

grosime turnat cu rosturi longitudinale si transversale pe axul descărcătorului şi la piciorul taluzelor.

Radierul este aşezat pe un strat de beton simplu de 0,20m grosime. Rosturile de 2,5 cm se tratează

cu mastic bituminos si se aşează pe grinzi din beton simplu C6/7.5 0.20x0.20m. Sunt prevăzute

barbacane din PVC 110, 1 buc/mp.

4.Canalul rapid

Se realizează in continuarea canalului de evacuare în scopul transportului debitului defluent

si are următoarele caracteristici:

-panta i=10%

-latime canal l=5.00m

-taluze:1:1.50

Radierul se realizează din beton C16/20 armat şi are o grosime de 0,30m. Radierul este

aşezat pe un strat de beton simplu de 0,20m grosime. Sunt prevăzute rosturi tratate cu mastic

bituminos de 2,5cm la baza taluzelor.

Pentru descărcarea subpresiunilor sunt prevăzute barbacane din Ńeavă PVC 110 1buc/mp.

Disiparea energiei este asigurată de redane de sectiune 25 x 25cm.

5. Disipatorul de energie

Realizat din beton clasa C16/20 are rolul de disiparea energiei apei transportată de canalul

rapid si are următoarele dimensiuni:

-adâncimea bazinului disipator : d=1.00m

-lungimea bazinui: L= 7.00m

-laŃimea bazinului l=6.00m


- 35 -

-taluze: 1: 1.50

Radierul se realizează din beton armat C16/20 şi are o grosime de 0,50m. Sunt prevăzute

barbacane Ńeavă PVC 110 1buc/mp şi rosturi la piciorul taluzului.

6.Rizberma

Are următoarele caracteristici:

-lungimea L=7,0m

-laŃimea l=4.00m

Taluzurile risbermei sunt protejate cu pereu din zidărie de piatră de pantă 1:1.5.

Grosimea rizbermei variază de la 1.20 la 1.00m şi se utilizează anrocamente cu

Gmin=300kg.

7.Drum tehnologic – se va executa din balast în strate de 25cm grosime şi piatră spartă de 15cm

grosime. Între patul căii şi fundaŃie, s-a prevăzut un strat de geotextil. Partea carosabilă se va


ECHIPAMENTE DE MANEVRĂ

Echipamentele de acŃionare a stavilelor şi batardourilor şi palanul necesar manevrării

acestora vor fi montate într-o cabină amenajată pe turnul de manevră la cota 550,00.

Dimensionarea barajului

- calcule de stabilitate

- calcule de infiltraŃie în corpul barajului

- calcule de dimensionare a descărcătorilor de suprafaŃă şi de fund

- calculul hidraulic al lucrărilor de disipare a energiei

- calcule de stabilitatea cotei coronamentului şi a cotei minime de fundare

- calculul de dimensionare a secŃiunii transversale.

debitelor de viitură şi stabilizarea albiei s-a optat pentru o regularizare conservativă, prin care s-a

urmărit scurgerea apei într-o albie unică, cu un traseu şi o secŃiune de curgere cât mai uniformă care

urmăreşte linia malurilor şi a vechiului talveg. Prin aceasta, echilibrul scurgerii este mai putin

deranjat, cantităŃile datorate lucrărilor de regularizare sunt reduse. Stabilizarea în plan vertical şi

diminuarea mişcării de debite solide târâte s-a redus prin realizarea de praguri cădere şi consolidări

de mal.

ExecuŃia lucrărilor se va realiza în perioadele de ape mici şi medii când nivelul apei în albie

este de 10-20cm.

Reprofilare albie: Executarea lucrărilor se va executa dinspre aval spre amonte asigurăndu-

se uniformitatea pantei albiei. Excavarea este prevăzută a fi executată mecanizat, materialul rezultat

din săpătură va fi utilizat la umpluturi în zona malurilor. Resturile lemnoase şi eventualele deşeuri


- 36 -

vor fi îndepărtate. CirculaŃia autobasculantelor se va realiza prin albie, pe maluri-zona de protecŃie

şi pe drumuri locale existente. ExcuŃia lucrărilor pentru zona amonte, se propune cu tehnologii de

gabarit medii.

RezistenŃa, stabilitatea şi permeabilitatea terasamentelor, depind de proprietăŃile pământului

din corpul său, care sunt influenŃate de lucrările de compactare. În acest mod terasamentele se aduc

de la starea afânată la starea îndesată, reducându-se porozitatea, prin umplerea golurilor.

- Consolidare de mal: se va respecta cu stricteŃe cota de fundare, săpătura în fundaŃie se va executa

cu sprijiniri şi evacuarea apei prin epuismente. În cazul prezenŃei în terenul de fundare a unor

lentile de material impropriu executării fundaŃiei (mâl, argilă vânătă sau material lemnos) acesta se

îndepărtează. Betonul turnat se va vibra. Pentru evitarea fisurilor, datorate variaŃiei de temperatură

şi a tasărilor inegale, la fiecare 4m se va realiza rosturi de dilatatie.

Succesiunea tehnologiei de execuŃie:

- defrisare;

- curăŃirea terenului de frunze, crengi, iarbă şi buruieni din amplasament;

- excavarea pământului din albie, pentru recalibrare, pe tronsoane de 100m cu realizarea

secŃiunii proiectate;

Pentru executia zidurilor:

- excavarea gropilor de fundaŃie pe tronsoane de 20m, depozitarea materialului în albii,

pentru a se realiza batardoul de asigurarea incintei uscate;

- turnarea betonulu în fundaŃii pe tronsoane de 20m, cu rosturi executate din 4m în 4m;

- executarea elevaŃiei alternativ, pe tronsoane de 4m, pentru executarea rosturilor;

- ridicarea drenului o dată cu elevaŃia;

- executarea rebordului continuu pe tronsoane de 4m, cu rost între ele;

- încastrarea parapetului metalic în coronamentul zidului.

Pentru executia consolidarilor de mal cu pereu piatra zidită:

- finisarea taluzelor;

- executarea grinzii de sprijin;

- executarea prismului din anrocamente şi cofrarea spaŃiului pentru grindă;

- asternerea stratului drenant – geotextil şi balast;

- aşezarea pietrelor în mortar şi umplerea golurilor cu piatră mică şi mortar;

- rostuirea pereului cu mortar de ciment.

Căderile – se execută pe fundaŃie de albie cu încastrările în lucrările de mal.

- Praguri cădere: se va respecta cu stricteŃe cota de fundare. Este prevăzută vibrarea betonului.

- Dig din pamant:

- pregătirea amprizei digurilor;


- 37 -

- realizarea sectiunii digului pe maluri cu finalizarea incintei, cu racordare amonte în

terasamentul digului existent odată cu executarea subtraversărilor;

- executarea finisarii taluzelor digurilor şi îmbrăcarea cu strat vegetal;

- sistematizarea şi amenajarea întregii zone afectate de lucrări – zona dig-mal cu plantări şi

însămânŃări;

- ExecuŃia pragului de retenŃie

- se va degaja terenul de copaci şi crengi;

- se excavează în zona biefului aval (pentru care s-a calculat adâncimea canalului - hck; -

lungimea canalului de disipare, saltul fiin îndepartat) pentru reprofilarea albiei, pentru fundaŃiile

zidurilor de sprijin şi radierului, cu devierea albiei de pe un mal pe pe celalat, funcŃie de frontul de

lucru, protejat de batardoul realizat în prima etapă din excavările efectuate;

- se vor executa zidurile odată cu încastrarea radierului sub ziduri;

- se finalizează zona aval, cu degajarea terasamentelor în amonte de corpul pragului;

- se excută excavările la faŃadă şi încastrarea elevaŃiei în maluri;

- se execută fundaŃia corpului pragului;

- Defrişări: se vor defrişa copacii din patul albiei care obturează secŃiunea cu scoaterea

cioatelor şi de pe maluri la ras în zona consolidărilor. Se păstrază copacii de pe mal sus.

ProtecŃii vegetative: în zona malurilor, pe taluzele neconsolidate până la cota malului este

prevăzută înierbare.

- Baraj din anrocamente :

Succesiunea tehnologica de executie a barajului este:

- decapare ampriza baraj si golire de fund;

- executia golirii de fund;

- realizarea umpluturilor din corpul barajului;

- deviere drum;

- realizarea turnului de manevra;

- pregatirea terenului de fundare a descarcatorului de ape mari;

- executia descarcatorului de ape mari.

SuprafaŃa de fundare pentru barajul de pămînt se consideră stratul existent la cota de

excavaŃie prevăzută în documentaŃie. Fundarea barajului se va face în suprafaŃă în zona de luncă,

după îndepărtarea stratului vegetal de cca 50 cm în afara amprizei pintenului de încastrare, care se

va funda pe roca de baza nealterata.

În zona versanŃilor, barajul se va încastra făcîndu-se trepte de înfrăŃire cu adîncimea de 1 m

şi lăŃimi variabile, după decopertarea stratului vegetal.

În ampriza barajului, suprafaŃa de fundare pe care începe execuŃia umpluturilor va fi


- 38 -

pregătită dupa cum urmeaza:

- defrişarea arborilor, arbuştilor şi tufişurilor, cu îndepărtarea rădăcinilor;

- curăŃirea terenului de frunze şi crengi;

- excavarea pămîntului vegetal şi evacuarea în depozit;

- îndepărtarea din fundaŃie a eventualelor lentile de mîl din albia minoră a pîrîului;

- pregătirea şi compactarea suprafeŃei de fundaŃie a barajului.

Corpul barajului se va realiza anrocamente ce se obŃine din cariera aflata in apropierea

acumularii.

Umpluturile din batardourile provizorii se vor realiza din excavaŃiile de la golirea de fund şi

din cariera.

După terminarea execuŃiei golirii de fund şi a umpluturilor în corpul barajului, batardourile

se vor demola, materialul rezultat fiind transportat în albia părăsită a pârâului.

Golirea de fund se compune dintr-un turn de manevră, galeria de golire şi disipatorul de

energie, toate în structură de beton armat.

Descărcătorul de ape mari este alcătuit din canal de acces, deversor, canal rapid şi disipator

de energie, sistem cuvă din beton armat.

SIGURANTA IN EXPLOATARE

Prin legea 10/1995 s-a instituit sistemul calităŃii în construcŃii, pentru comportarea acestora

în exploatare, pe întreaga durată de existenŃă, pentru protejarea vieŃii oamenilor, a bunurilor

materiale a societăŃii şi a mediului înconjurător, în conformitate cu regulamentele şi procedurile de

aplicare, în funcŃie de clasificarea pe cot de importanŃă a construcŃiilor.

SiguranŃa în exploatare este dată de sistemul calităŃii care include:

- proiectarea lucrărilor Ńinând cont de regulamentările tehnice şi verificarea lor de către

specialişti;

- calitatea materialelor folosite, confirmate de laborator;

- verificarea execuŃiei lucrărilor şi expertizarea construcŃiilor;

- conducerea şi asigurarea calităŃii în execuŃie;

- încercări în laboratoare autorizate pentru materialele utilizate în construcŃii;

- activitate metrologică – măsurători;

- recepŃia lucrărilor – în urma verificărilor, respectiv documentaŃia tehnică a comportării

în exploatare şi intervenŃiile la timp cu lucrări de întreŃinere şi reabilitare a deteriorărilor

constatate.

SiguranŃa lucrărilor hidrotehnice sunt influenŃate de sistemul de prognoză, datorate evoluŃiei

sistemelor naturale.

SiguranŃa, sau mai corect gradul de siguranŃă a construcŃiilor este ca valoare tuturor


- 39 -

construcŃiilor însumate în solicitare totală (S) să fie mai mică de capabilitatea sau rezistenta totală,

rezukltatul sintetic al rezistenŃelor şi capacitatea de preluare, redistribuite în spaŃiu şi timp şi

transmiterea spre mediul înconjurător şi este influenŃată de condiŃia S<R.

Măsura siguranŃei este probabilitatea ca într-un interval dat să fie permanent îndeplinită de siguranŃa

definită de relatia S<R, valoarea ideală este 1 – siguranŃă deplină.

Datorită complexităŃii informaŃiilor care conduce la condiŃia de siguranŃă, se traduce în gradul de

siguranŃă, condiŃia devenind:

R/S=c≥1

Siguranta in exploatare a constructiilor este realizata prin:

- proiectarea solutiei tehnice optime privind:

- sectiune (b si h) de scurgere a debitelor mari, lichide si solide, dupa traseul stabil, dar care sa

respecte tendintele naturale ale cursului;

- panta taluzelor malurilor, respectiv stabilitatea terenului natural;

- dimensiunile lucrărilor să fie conform rezultatelor din calculele de dimensionare şi verificare;

- deasemenea, materialele utilizate, sa corespunda calitativ – clasa betonului si piatra avand calitatea

si greutatea rezultata din conditiile tehnice;

- executia care sa respecte in totalitate prevederile documentatiei tehnice si a caietelor de sarcini,

privind tehnologia si calitatea materialelor.

- urmarirea executiei, cu verificarea fiecarei etape de executie si calitatea materialelor;

- urmarirea comportarii in timp – intretinerea si interventia cu lucrari de reparatii in perioada de

exploatare.

Toate etapele enumerate asigura siguranta in exploatare a constructiilor propuse.

SĂNĂTATEA OAMENILOR ŞI PROTECłIA MEDIULUI:

Obiectivul investiŃiei se încadrează în prevederile Legii Apelor privind îmbunătăŃirea tuturor

corpurilor de apă puternic modificate în scopul realizării unui potenŃial ecologic bun şi a

prevederilor Ordinului MMDD nr. 1163 din 2007, privind conservarea tendinŃelor naturale de

mobilitate ale albiei dacă prin aceasta nu se contravine scopului apărării populaŃiei împotriva

inundaŃiilor.

Se reduc variaŃiile mari de lăŃime şi adâncime, se regularizează regimul de viteze, se integrează în

arhitectura zonei. Prin reducerea inundarii terenului din albia majoră, îndeosebi în localităŃi, se

reduce riscul poluării cursului de apă prin antrenarea de deşeuri menajere sau de alte substanŃe

poluante.

Pentru încadrarea construcŃiilor în cadrul natural s-a prevăzut executarea de protecŃii

vegetative.

Lucrările de consolidare si materialele utilizate nu vor fi surse de poluare a mediului înconjurător.


- 40 -

Prin scopul propus, lucrările de consolidare contribuie la diminuarea efectelor negative ale viiturilor

(inundaŃiilor).

Pentru asigurarea migrării ihtiofaunei la pragul cădere de 0,50m s-a prevăzut realizarea în

zona centrală a unei reduceri progresive a nivelului până la h max de 20cm.

Nu sunt prevăzute lucrări de defrişare ample, doar vegetaŃia ce obturează secŃiunea de

scurgere.

- Deşeurile care rezultă în urma activităŃilor care se desfăşoară în cadrul şantierului sunt de tip

menajer (resturi de ambalaje, hârtii, sticle, materiale plastice etc.), deşeuri de pământ şi materiale de

construcŃie.

În timpul desfăşurării lucrărilor în cadrul şantierului, deşeurile menajere sunt colectate în

pubele şi transportate la cea mai apropiată groapă de gunoi iar cele sub formă de excavaŃii sau

cantităŃi de pământ de la săpături sunt folosite pentru finisarea lucrărilor prin împrăştiere.

Alimentarea maşinilor şi utilajelor cu combustibil se va face cu mijloace autorizate. Nu se

admit pierderi de uleiuri şi carburanŃi la maşini şi utilaje. În organizarea de şantier se prevede

amenajarea de locuri speciale pentru spălarea autovehiculelor dotate cu instalaŃii de separare şi

colectare a uleiurilor.

Restul materialelor utilizate la realizarea lucrărilor nu fac parte din grupa materialelor şi

substanŃelor toxice şi periculoase.

- ProtecŃia apei

Se vor lua măsuri referitor la pericolele de poluare fizică şi chimică a apelor de suprafaŃă şi

de adâncime ce ar putea să apară în timpul lucrărilor de construcŃie (poluare fizică prin materiale

detritice rezultate în urma lucrărilor de excavaŃii, scurgeri de uleiuri şi carburanŃi etc.). În acest sens,

materialele excedentare vor fi transportate şi depozitate în spaŃiile convenite cu organele

administraŃiilor locale. Pe timpul execuŃiei lucrărilor se interzice utilizarea de utilaje şi

autobasculante defecte cu scurgeri de uleiuri sau combustibili; depozitarea de materiale poluante

sau organizarea de depozite de deşeuri în zona malurilor.

- ProtecŃia aerului

Impacturi negative asupra calităŃii aerului de scurtă dupată pot apărea numai în cadrul etapei

de construcŃie şi sunt legate de emisiile de aerosoli (praf) datorate lucrărilor privind realizarea

propriu-zisă a obiectivelor propuse sau gaze de la vehiculele transportatoare şi de la funcŃionarea

utilajelor necesare implementării proiectului.

Se vor lua toate măsurile necesare pentru ca poluarea componentei atmosferice să se

păstreze la cel mai scăzut nivel posibil. Printre măsurile ce se vor lua se numără: delimitarea clară a

arealelor de construcŃie, pulverizarea cu apă a străzilor, păstrarea unei umidităŃi suficiente a

materialelor de construcŃie, vehiculele care transportă materiale vor fi verificate pentru a nu


- 41 -

răspândi materiale pe străzi şi vor avea roŃile curăŃate de noroi la ieşirea din zona şantierului,

introducerea unor limitări de viteză pentru vehiculele care asigură aprovizionarea cu materiale sau

evacuarea deşeurilor de construcŃie, stabilirea unui timp cât mai scurt de stocare a deşeurilor de

construcŃie la locul de producere pentru a împiedica antrenarea lor de către vânt şi implicit poluarea

aerului din zonă. Se recomandă ca la lucrări să se folosească numai utilaje şi mujloace de transport

dotate cu motoare Diesel care nu produc emisii de Pb şi foarte puŃin monoxid de carbon. Se va

respecta calendarului reviziilor tehnice la vehiculele de transport pentru încadrarea noxelor în

norme şi se va realiza o întreŃinere corespunzătoare a utilajelor de construcŃii pentru limitarea

emisiilor în atmosferă provenite de la arderea carburanŃilor în motoarele termice.

- ProtecŃia solului şi subsolului

Impactul asupra solului în perioada de execuŃie se manifestă fie direct, fie prin intermediul

mediilor de dispersie. Formele de impact asupra solului ce pot fi identificate în perioada de execuŃie

a lucrărilor sunt: modificări structurale ale profilului de sol ca urmare a săpăturilor prevăzute a se

executa, izolarea unor suprafeŃe de sol faŃă de circuitele naturale prin fragmentarea acestora,

modificări calitative ale solului sub influenŃa poluanŃilor prezenŃi în aer, modificări calitative şi

cantitative ale circuitelor geochimice locale, poluări accidentale prin deversarea unor produse direct

pe sol, depozitarea deşeurilor sau a diverselor materiale de construcŃie.

Măsurile de protecŃie a solului în faza de construcŃuie constau în: amenajarea

corespunzătoare a spaŃiilor de lucru (pentru schimburi de ulei, intervenŃii utilaje, padocuri agregate

etc.), dotarea punctelor de lucru cu instalaŃii sanitare ecologice, obligativitatea revenirii la suprafaŃa

topografică iniŃială, respectiv refacerea stratului de sol, redarea folosinŃei de dinainte de începerea

lucrărilor pentru terenurile afectate.

Se apreciază că impactul asupra solului şi subsolului se situează la un nivel neglijabil atâta

timp cât toate obiectele tehnologice şi instalaŃiile aferente vor fi exploatate corespunzător.

- ProtecŃia împotriva zgomotului şi vibraŃiilor

Poluarea fonică este legată în primul rând de faza de construcŃie, cele mai importante surse

de zgomot şi vibraŃii fiind utilajele de excavare, vehiculele transportatoare, precum şi alte utilaje

grele folosite pentru reabilitarea obiectivului de investiŃie.

Poluarea sonoră şi vibraŃiile produse în timpul execuŃiei sunt temporare, încercându-se a nu

se depăşi limitele maxime admisibile, conform STAS-ului 100009-88.

Vor fi adoptate măsuri de reducere a acestui tip de impact prin nederularea lucrărilor de

construcŃie pe timpul nopŃii (între orele 22:00 şi 6:00), mai ales a celor care implică utilaje grele. Se

vor utiliza tehnologii extrem de zgomotoase doar atunci când acest lucru este imperativ şi nu poate

fi înlocuit cu o alternativă mai puŃin nocivă din acest punct de vedere. Traseele vehiculelor

implicate în locurile de construcŃie vor evita, acolo unde este posibil, zonele rezidenŃiale.


- 42 -

Lucrări de refacere/restaurare a amplasamentului

Lucrări prevăzute prin proiect:

- În devizul general al investiŃiei sunt prevăzute fonduri pentru refacerea şi restaurarea

amplasamentului şi plantarea de vegetaŃie în zona drumurilor tehnologice şi a terenului

ocupat cu organizărea de şantier;

- tăierea vegetaŃiei existente în zona malurilor este locală şi este necesară amplasării

consolidărilor de mal. Sunt prevăzute lucrări de defrişări pe o suprafaŃă de 3,00ha.

- Lucrările vor asigura reducerea eroziunilor din zona malurilor implicit vor împiedica

distrugerea vegetaŃiei arborescente.

- stabilizarea albiei şi realizarea protecŃiilor vegetative (10,0ha) vor favoriza dezvoltarea

vegetaŃiei arborescente, perdele de protecŃie pe malurile râului.

DURATA DE SERVICIU (EXPLOATARE) ESTIMATĂ DE OFERTANT

Durata de serviciu şi coeficienŃi valorici pentru programarea lucrărilor de întreŃinere şi

reparaŃii a lucrărilor propuse, încadrare conform normativelor în vigoare:

Nr. crt.

Codul de clasificare

HG 2139/2004

Denumirea activelor fixe

Durate normale de funcŃionare

- ani -

Coeficient valoric maxim

annual - % -

Ciclul executării

lucrărilor de reparaŃii - ani -

I R

1 1.4.1 Baraje si constructii accesorii baraje (ecluze, deversoare de energie, goliri de fund, canale de derivatie

40-60 2,0 3,0 5,0

2 1.4.2

Diguri (de apărare, de compartimentare, de dirijare a curenŃilor), consolidări de mal, praguri, pinteni, anrocamente şi căsoaie, cleonaje - din fascine, lemn cu bolovani sau piatra ;

16-24

3,0

7,0

2

3 1.4.2.2. -Din piatră brută, blocuri din beton, zidărie de piatră, beton armat

24-36 3,5 6,3 3

4 1.4.4. Pereuri 24-36 1,5 3 4

Nr. crt.

Denumire capitol de lucrari principale

Durata normata de

functionare

Coeficient valoric maxim anual %

Ciclu de executie

a lucrarilor

Valoarea lucrarilor Valoarea lucrarilor reparatii anuale

I R Varianta I Varianta II Varianta I Varianta II

1 Regularizari albie 24 3 7 4 2693171 3329944 67329 83249

2 Zid de sprijin 30 2 3 5 6377402 3734569 63774 37346

3 Parapet de beton 30 3.5 6.3 5 2692950 2692950 52782 52782

4 Pereu zidit piatra 30 1.5 3 4 9238124 8736174 103929 98282


- 43 -

5 Cadere beton 30 3.5 6.3 3 407680 407680 13318 13318

6 Prag anrocamente 30 3.5 6.3 3 157294 157296 5138 5138

7 Subtraversare 25 3.7 7.5 4 102486 102486 2870 2870

8 Prag retentie 30 3.7 7.5 3 580859 580859 21685 21685

9 Acumulare p. Lacuiri 50 2 3 5 0 7648824 0 76488

10 Acumulare r. Galbena 50 2 3 5 0 8632926 0 86329

22249967 36023709 330825 477486 Valorile lucrărilor de întreŃinere/reparaŃii sunt maximale.

Lucrările propuse prin proiect sunt alese conform normativelor tehnice şi sunt adaptate

condiŃiilor de amplasament, morfologiei albiei şi caracteristicilor scurgerii.

Cele mai frecvente avarieri sau distrugeri ale construcŃiilor de consolidare pot apărea în

primii 1-5 ani de la punerea în funcŃiune când se pot produce local subspălări, afuieri, tasări inegale,

dislocări ale pietrei din praguri şi fundaŃii şi rizberme, eroziuni ale zonei de încastrare. IntervenŃia

imediată cu lucrări de stabilizare, completări de anrocamente, subzidiri şi prelungire eventuală a

încastrărilor asigură stabilizarea acestora.

SituaŃii de risc în exploatare:

Nr. crt. Definirea situaŃiei Efect Mod de intervenŃie

1. Afuieri şi subspălări în zona fundaŃiei consolidărilor de mal şi pragurilor cădere

-Prăbuşiri ale unor tronsoane de consolidare -deformări şi dislocări ale elementelor pragurilor cădere

- se desface tronsonul de consolidare şi se reface -se execută subzidiri ale zidurilor de beton -se refac şi completează pragurile

2. Modificari ale curgerii şi a curentului principal a apei

Eroziuni ale malurilor pe malul opus consolidărilor de mal

-se execută lucrări de consolidare în zona afectată

3. Creşterea bruscă a nivelului apei – solicitări suplimentare ale consolidărilor de mal şi pragurilor cădere

-Deplasări ale consolidarilor şi dislocări de din rizberme

-se execută subzidiri -se completează piatra în rizberme

4. Alunecări de teren şi curgeri concentrate de pe versanŃi în zona cu consolidată

-Deplasarea, deformarea, prăbuşirea consolidărilor – ziduri de beton

-se execută sisteme de drenaj şi canale de colectare ale apelor -se refac tronsoanele afectate

6. Colmatarea albiei prin transport de aluviuni

-insuficienŃa secŃiunii de scurgere şi posibile inundări ale terenurilor şi gospodăriilor

-se execută la timp decolmatări ale albiei

EvoluŃia fenomenelor periculoase, pierderea stabilităŃii construcŃiilor de consolidare şi

colmatarea albiei sunt în general lente permiŃând executarea lucrărilor de întreŃinere şi reparaŃii.

În cadul programului de urmărire a comportării construcŃiilor inspecŃia lucrărilor trebuie

făcută după viituri şi perioada de iarnă, trimestrial în primii 5 ani de la punerea în funcŃiune şi


- 44 -

semestrial în următoarea perioadă.

ELEMENTE DE ORGANIZARE

Pentru execuŃia lucrărilor, în devizul general al obiectului de investiŃie sunt rezervate

fonduri necesare pentru realizarea organizării de şantier.

Proiectul organizării de şantier se va realiza de către antreprenor şi va fi dotată cu toate

utilităŃile necesare unei bune funcŃionări.

Organizarea de şantier se va realiza în apropierea punctelor de lucru şi nu va afecta reŃele din zonă.

Se va semnaliza perimetrul de lucru cu indicatoare.

ExecuŃia lucrărilor necesită muncitori calificaŃi, atât pentru operaŃiile manuale, cât şi pentru

cele mecanizate.

CAILE DE ACCES

CirculaŃia utilajelor şi a mijloacelor de transport se va face pe drumurile de acces şi de

exploatare existente, iar pentru acces în albie s-au prevăzut rampe. Pe perioada execuŃiei se va

amenaja o rampă pentru spălarea roŃilor la mijloacele de transport auto, pentru a nu afecta curăŃenia

pe drumurile învecinate. Pentru urmărirea şi întreŃinerea lucrării de amenajare se vor realiza căi de

acces în zonele unde există drum pe mal, pe toată lungimea amenajării.

2.4. DURATA ŞI GRAFICUL DE REALIZARE A INVESTIłIEI:

Durata de realizare a investiŃiei 36luni

Intocmit: Verificat:

Ing. Dragos Gros ing. Viorica Sacui


- 45 -

Grafic de esalonare

"Regularizare Râu Galbena pe sectorul Densuş-HaŃeg", jud.Hunedoara

Nr. Crt.

Denumire capitol de lucrari UM Cantitatea Anul I Anul II Anul III

1 2 3 4 tr.1 tr.2 tr.3 tr.4 tr.1 tr.2 tr.3 tr.4 tr.1 tr.2 tr.3 tr.4

1 Terasamente -excavatii albie smc 1,720

2 Umpluturi in dig smc 600

3 Umpluturi in mal smc 320

4 Igenizare zona ha 18

5 Defrisari ha 2

6 Drum tehnologic ml 2,000

7 Rampa acces buc 8

8 Batardou ml 6,500

9 Zid de sprijin piatra h=2,0m ml 6,500

10 Zid de sprijin piatra h=1,5m ml 300

11 Zid de sprijin piatra h=1,0m ml 210

12 Pereu zidit h=2,0m ml 12,780

13 Pereu zidit+parapet ml 500

14 Parapet beton ml 3,900

15 Prag anrocamente buc 10

16 Cadere beton h=0,5m buc 5

17 Cadere beton h=0,3m buc 12

18 Reabilitare pereu beton ml 500

19 Reabilitare zid+subzidire ml 80

20 Subtraversari buc 4

21 Prag retentie buc 6

22 Protectie vegetativa mp 152,000


ing. Dragos Gros ing. Viorica Sacui


- 46 -

CAP IV. Analiza cost-beneficiu

1. Identificarea investitiei si definirea obiectivelor, inclusiv specificarea perioadei de referinta.

Obiectiv general - Realizarea lucrarilor hidrotehnice pentru apararea impotriva inundatiilor

in judetul Hunedoara, pe raul Galbena pe sectorul Densus - Hateg, , precum si evitarea potentialelor

pagube, in conformitate cu practicile si politicile nationale si europene.

Lucrarile au fost proiectate conform prevederilor legislatiei şi normativelor actuale

armonizate cu normele europene La alegerea materialelor s-au respectat prevederile Ordinului

M.M.D.D. nr.1163/2007, se vor utiliza cu preponderenta materiale existente in zona, piatra si

balastul rezultat din decolmatari.

Lucrările de amenajare a albiei respecta criteriile si principiile de evaluare a solutiilor

tehnice de proiectare în conformitate cu Normativul NTLH-001 si au ca scop:

- minimizarea afectarii echilibrului ecologic, modificarile aduse traseului sunt in armonie cu

tendintele naturale de evolutie a cursului si capacitatea de regenerare a lumii vii;

- protejarea mediului şi conservarea biodiversitatii;

- asigurarea scurgerii debitelor mari în albia minora, realizata dupa un traseu stabil, care să

permita scurgerea libera a apelor;

- evitarea gradului de artificializare a cursului de apa prin usoare modificari ale geometriei

albiei;

- realizarea în etape a lucrărilor hidrotehnice;

Analiza cost-beneficiu urmareste evidentierea efectelor pe care realizarea infrastructurii le

va avea asupra beneficiarul proiectului. Efectele se pot imparti in doua categorii principale: efecte

financiare (venituri si cheltuieli generate/suportate de beneficiar odata cu realizarea investiei) si

efecte sociale (beneficii si costuri sociale aduse/induse de infrastructura realizata prin proiect).

In cazul investitiei propuse, datorita faptului ca nu este o infrastructura majora, analiza

economica a efectelor sociale nu se va realiza.

Perioada de referinta luata in considerare in realizarea analizei financiare este de 30 de ani

(conform Ghidului pentru Analiza Cost-Beneficii pentru Proiectele de Investitii).

2. Analiza optiunilor

Alegerea variantei de realizare a lucrarilor s-a stabilit pe baza unei analize multicriteriale

(conform NTLH-001/2008). Pe baza concluzililor din analiza multicriteriala s-a demonstrat ca

varianta I este varianta optima de realizare a lucrarilor hidrotehnice de amenajare. Parametrii

tehnici ai investitiei: regularizare albie L=20.000m, zid de sprijin piatra L= 6.500m, consolidare

mal-pereu zidit; L=12.780m; consolidare mal-pereu zidit + parapet L= 500m; parapet beton

L=3.900m; cadere beton 17buc.;prag de fund anrocamente 10 buc.;reparatii zid de sprijin L=80m;

reparatii pereu dale beton L=500m; indiguiri L=4.400m; subtraversari DN800 4 buc.;prag retentie 6


- 47 -

buc.;

3. Analiza financiara, inclusiv calcularea indicilor de performanta financiara: valoarea

actuala neta, rata interna de rentabilitate şi raportul cost-beneficiu.

Analiza financiara presupune determinarea indicatorilor de performanta financiara pentru

infrastructura propusa. Realizarea analizei financiare porneste de la o serie de ipoteze de calcul,

ipoteze care sunt prezentate in continuare:

- factorul de actualizare utilizat în analiza este de 8% (conform Anexa 4.1 din Ghidul

Solicitantului – Recomandari privind elaborarea analizei cost-beneficiu);

- curs de schimb utilizat în realizarea devizului general si a analizei financiare este: 1euro=

4,2673 lei la 15.09.2009;

- costurile de investitii şi costurile operationale generate de proiect, estimate in analiza

financiara nu contin TVA.

3.1 Costul total al investitiei

Conform devizului inclus in studiul de fezabilitate, costul total al investitiei este de

27.234,486 mii lei, respectiv 6.382,137 mii Euro (Valoare fara TVA).

Costurile totale necesare realizarii investitiei sunt compuse din:

- cheltuieli pentru amenajarea terenurilor si protectia mediului;

- cheltuieli pentru proiectare şi asistenta tehnica (studii de teren, avize, acorduri,

autorizatii, proiectare, consultanta);

- cheltuieli pentru investitia de baza (constructii si instalatii, montaj, echipamente,

mijloace de transport, dotari);

- alte cheltuieli (organizare de santier, taxe şi comisioane, cheltuieli neprevazute);

3.2 . Proiectia costurilor de operare

Costurile operaŃionale cuprind:

- costuri de intretinere si reparatii ;

- costuri de mentenanta anuala.

Conform memoriului tehnic elaborat de proiectantul general au fost identificate cheltuieli de

reparaŃii cu un interval de 4 ani. S-a estimat o crestere a costurilor de reparatii cu 1% la fiecare

interval de 4 ani.

a)Costuri de intretinere, conform Normativ de intretinere şi reparatii. Durata normata

de functionare, aprobat prin HG 2139/30.11.2004:

Nr. crt.

Denumire capitol de lucrari principale

Durata normata de functionare

Coeficient valoric

maxim anual %

Ciclu de executie a lucrarilor

Valoarea lucrarilor

Valoarea lucrarilor reparatii anuale

I R Varianta I Varianta I


- 48 -

1 Regularizari albie 24 3 7 4 2 Zid de sprijin 30 2 3 5 3 Parapet de beton 30 3.5 6.3 5 4 Pereu zidit piatra 30 1.5 3 4 5 Cadere beton 30 3.5 6.3 3 6 Prag anrocamente 30 3.5 6.3 3 7 Subtraversare 25 3.7 7.5 4 8 Prag retentie 30 3.7 7.5 3

b) Au fost estimate costuri anuale de mentenanta (completare anrocamente prism, cosirea

vegetatiei de pe taluzuri, curatirea arborilor si insamantare locala)

Nr.

crt. Costuri de mentenanta UM Cantitatea

Cost/um/an

(lei)

Valoare

totala (lei)

1 Decolmatare barbacane ml 1000 1.15 1150

2 revizie mecanism control debit

subtraversari buc 4 1250 5000

3 completare piatra rizberme mc 18 90 1620

4 insamantat strat vegetal + intretinere mp 50000 0.65 32500

Total costuri mentenanta 40270 *Costurile operationale estimate sunt maximale.

3.3 Proiectia veniturilor de operare

Veniturile financiare generate de proiect sunt nule in cazul proiectului de amenajare albie,

beneficiile sale avand caracter socio-economic.

3.4. Principalii indicatori de performanta

Principalii indicatori de performanta sunt-valoarea actualizata neta (VNA), rata interna a

rentabilitătii (RIR) si raportul cost-beneficii (B/C).

- Valoarea actualizata neta reprezinta suma actuala a tuturor fluxurilor nete generate de

investitie.

- Rata interna de rentabilitate este definita ca rata dobanzii care aduce VNA la zero.

- Raportul cost/beneficii reprezinta raportul dintre valoarea neta actualizata a fluxurilor de

iesire si valoarea neta actualizata a fluxurilor de intrare.

3.5 Rezultatele analizei financiare

Pentru evaluarea proiectului de investitie trebuie sa determinam Fluxurile de Trezorerie (CF

– Cash Flow) generate. In acest scop folosim rezultatele obtinute in subcapitolele de mai sus in care

am

determinat costurile si veniturile generate de proiect.

Pentru a simplifica modul de prezentare a analizelor intreprinse am pornit de la costuri totale fara

amortisment. Diferenta dintre veniturile totale şi costurile efective sunt fluxurile de trezorerie.


- 49 -

Analiza financiara „ Regularizare rau Galbena pe sectorul Densus-Hateg", jud.Hunedoara

An

Costul

investitiei

(mii lei)

Cost

operational

(mii lei)

Total costuri

(mii lei)

Total ven

ituri

operationa

le

(mii lei)

Cash Flow

(mii lei)

2010 7,500.00 0.000 7,500.000 0.00 -7500.000 2011 9,850.00 0.000 9,850.000 0.00 -9850.000 2012 9,884.49 0.000 9,884.486 0.00 -9884.486 2013 0.00 40.673 40.673 0.00 -40.673 2014 0.00 41.079 41.079 0.00 -41.079 2015 0.00 41.490 41.490 0.00 -41.490 2016 0.00 337.442 337.442 0.00 -337.442 2017 0.00 41.905 41.905 0.00 -41.905 2018 0.00 42.324 42.324 0.00 -42.324 2019 0.00 42.747 42.747 0.00 -42.747 2020 0.00 344.190 344.190 0.00 -344.190 2021 0.00 43.607 43.607 0.00 -43.607 2022 0.00 44.043 44.043 0.00 -44.043 2023 0.00 44.483 44.483 0.00 -44.483 2024 0.00 351.074 351.074 0.00 -351.074 2025 0.00 44.928 44.928 0.00 -44.928 2026 0.00 45.377 45.377 0.00 -45.377 2027 0.00 45.831 45.831 0.00 -45.831 2028 0.00 358.096 358.096 0.00 -358.096 2029 0.00 46.752 46.752 0.00 -46.752 2030 0.00 47.220 47.220 0.00 -47.220 2031 0.00 47.692 47.692 0.00 -47.692 2032 0.00 365.258 365.258 0.00 -365.258 2033 0.00 48.651 48.651 0.00 -48.651 2034 0.00 49.137 49.137 0.00 -49.137 2035 0.00 49.628 49.628 0.00 -49.628 2036 0.00 372.563 372.563 0.00 -372.563 2037 0.00 50.626 50.626 0.00 -50.626 2038 0.00 51.132 51.132 0.00 -51.132 2039 0.00 51.644 51.644 0.00 -51.644

Denumire indicator Valoare

VNAF (30) -24.182,21 mii lei RIR (30) nu se poate calcula din cauza VNA-ului negativ VNA costuri (30) 946,35 mii lei VNA venituri (30) 0.00 B/C 0,00 VNAF/VI -0,888

Valoarea neta actualizata financiara (VNAF) este negativa.. Raportul beneficii/cost (B/C) este mai

mic decat 1. Rata interna de rentabilitate financiara nu se poate calcula datorita VNAF-ului negativ.

4. Analiza de risc si de senzitivitate

Obiectivul analizei de risc si de senzitivitate este de a evalua performanta indicatorilor de

profitabilitate a proiectului. In acest sens, prima parte a analizei (analiza de senzitivitate) urmareste

identificarea variabilelor critice si impactul lor potential asupra modificarii indicatorilor de


- 50 -

profitabilitate. Cea de a doua parte (analiza riscului) are ca scop estimarea probabilitatii acestor

modificari care au loc.

4.1 Analiza de senzitivitate

Veniturile financiare direct generate de proiect fiind 0, s-au prevazut 2 analize de risc si

senzitivitate:

- venituri constante, costuri majorate cu 5%.

- venituri constante, costuri diminuate cu 5%.

Analiza de sensitivitate. Scenariul I (V=cst. ; C = +5%)

An

Costul

investitiei

(mii lei)

Cost

operational

(mii lei)

Total

costuri (m

ii lei)

Total

venituri

operational

e (m

ii lei)

Cash Flow

(mii lei)

2010 7,500.00 0.000 7,500.000 0.00 -7500 2011 9,850.00 0.000 9,850.000 0.00 -9850.000 2012 9,884.49 0.000 9,884.486 0.00 -9884.486 2013 0.00 42.706 42.706 0.00 -42.706 2014 0.00 43.133 43.133 0.00 -43.133 2015 0.00 43.565 43.565 0.00 -43.565 2016 0.00 354.314 354.314 0.00 -354.314 2017 0.00 44.000 44.000 0.00 -44.000 2018 0.00 44.440 44.440 0.00 -44.440 2019 0.00 44.885 44.885 0.00 -44.885 2020 0.00 361.400 361.400 0.00 -361.400 2021 0.00 45.787 45.787 0.00 -45.787 2022 0.00 46.245 46.245 0.00 -46.245 2023 0.00 46.707 46.707 0.00 -46.707 2024 0.00 368.628 368.628 0.00 -368.628 2025 0.00 47.174 47.174 0.00 -47.174 2026 0.00 47.646 47.646 0.00 -47.646 2027 0.00 48.123 48.123 0.00 -48.123 2028 0.00 376.000 376.000 0.00 -376.000 2029 0.00 49.090 49.090 0.00 -49.090 2030 0.00 49.581 49.581 0.00 -49.581 2031 0.00 50.077 50.077 0.00 -50.077 2032 0.00 383.520 383.520 0.00 -383.520 2033 0.00 51.083 51.083 0.00 -51.083 2034 0.00 51.594 51.594 0.00 -51.594 2035 0.00 52.110 52.110 0.00 -52.110 2036 0.00 391.191 391.191 0.00 -391.191 2037 0.00 53.157 53.157 0.00 -53.157 2038 0.00 53.689 53.689 0.00 -53.689 2039 0.00 54.226 54.226 0.00 -54.226



Analizand rezultatele primite reiese clar că VNAF-ul este sensibil la majorarea cheltuielilor


- 51 -

operationale (valoarea acestuia scade de la -24.229,53 mii lei la -24.182,21 mii lei). Nici in acest

caz RIR nu poate fi calculata. Ceilalti indicatori de performanta nu sunt afectati semnificativ de

majorarea acestor cheltuieli.

Analiza de sensitivitate. Scenariul II (V=cst. ; C = - 5%)

An

Costul

investitiei

(mii lei)

Cost

operationa

l (m

ii lei)

Total costuri

(mii lei)

Total ven

ituri

operationale

(mii lei)

Cash Flow

(mii lei)

2010 7,500.00 0.000 7,500.000 0.00 -7500.000 2011 9,850.00 0.000 9,850.000 0.00 -9850.000 2012 9,884.49 0.000 9,884.486 0.00 -9884.486 2013 0.00 38.736 38.736 0.00 -38.736 2014 0.00 39.123 39.123 0.00 -39.123 2015 0.00 39.514 39.514 0.00 -39.514 2016 0.00 321.373 321.373 0.00 -321.373 2017 0.00 39.910 39.910 0.00 -39.910 2018 0.00 40.309 40.309 0.00 -40.309 2019 0.00 40.712 40.712 0.00 -40.712 2020 0.00 327.800 327.800 0.00 -327.800 2021 0.00 41.530 41.530 0.00 -41.530 2022 0.00 41.945 41.945 0.00 -41.945 2023 0.00 42.365 42.365 0.00 -42.365 2024 0.00 334.356 334.356 0.00 -334.356 2025 0.00 42.789 42.789 0.00 -42.789 2026 0.00 43.216 43.216 0.00 -43.216 2027 0.00 43.649 43.649 0.00 -43.649 2028 0.00 341.043 341.043 0.00 -341.043 2029 0.00 44.526 44.526 0.00 -44.526 2030 0.00 44.971 44.971 0.00 -44.971 2031 0.00 45.421 45.421 0.00 -45.421 2032 0.00 347.864 347.864 0.00 -347.864 2033 0.00 46.334 46.334 0.00 -46.334 2034 0.00 46.797 46.797 0.00 -46.797 2035 0.00 47.265 47.265 0.00 -47.265 2036 0.00 354.822 354.822 0.00 -354.822 2037 0.00 48.215 48.215 0.00 -48.215 2038 0.00 48.697 48.697 0.00 -48.697 2039 0.00 49.184 49.184 0.00 -49.184



Analizand rezultatele primite obtinem acelasi rezultat ca si in cazul primului scenariu,

VNAF-ul este sensibil la diminuarea cheltuielilor operationale (valoarea VNAF creste de la -

24.137,14 mii lei la -24.182,21 mii lei. Ceilalti indicatori nu se modifica semnificativ la diminuarea

costurilor.


- 52 -

Concluzii:

Scenariu I (V=cst., c=+5%)

Scenariu II (V=cst., c=-5%)

Indicator Analiza financiara valori

absolute

variatie fata de analiza

financiara (%)

valori absolute

variatie fata de analiza

financiara (%)

Criterii de eligibilitate

VNAF -24,182.21 -24,229.53 0.196 -24,137.14 -0.186 VNAF<0 RIR Nu se poate calcula datorita VNAF-ului negativ NA

VNA costuri 946.35 993.67 5.00 901.29 -4.76 NA VNA venituri 0.00 0.00 0.000 0.00 0.000 NA

B/C 0.00 0.00 0.000 0.00 0.000 B/C<1 VANF/VI -0.888 -0.890 0.196 -0.886 -0.186 VNAF/VI<0.25

Analizand tabelul centralizator de mai sus putem trage urmatoarele concluzii:

Modificare costurilor operationale nu produce o modificare considerabila asupra indicilor de

performanta financiara. Astfel, variatia costurilor cu ±5% conduce la o variatie a VNAF-ului si a

raportului VNAF/VI de doar +0,196% respectiv -0,186%. Raportul beneficii/cost (B/C) este mai

mic decat 1 in ambele situatii.

In cazul indicatorilor de baza sunt indeplinite criteriile de eligibilitate necesare pentru

obtinerea finantarii nerambursabile, adica:

VNAF < 0 .

RIRF nu există, deoarece în cazul VNAF-ului negativ nu este posibila calcularea ratei

de rentabilitate interna financiara.

B/C < 1 .

VAN/VI < 0,25.

4.2 Analiza de risc

In cadrul analizei de risc vom analiza probabilitatea ca acea variabila critica va evolua asa

cum am estimat în analiza de senzitivitate.

In cazul nostru aceasta variabila critica va fi:

• costul operaŃional.

Majorarea neasteptata a cheltuielilor operaŃionale are o probabilitate medie.

Pe langa variabilele critice analizate mai sus sunt şi alte riscuri cu efect si cu probabilitate diferita si

de aceea includerea lor in analiza de senzitivitate nu a fost necesara.

Punctajul a fost realizat conform tabelului de mai jos:

Nr. crt. Probabilitate Punctaj Nr. crt. Efect asupra proiect Punctaj

1. <10% 1 1. <10% 1

2. 11%-20% 2

2. 11%-20% 2


- 53 -

3. 20%-30% 3 3. 20%-30% 3

4. 31%-40% 4 4. 31%-40% 4

5. >40% 5 5. >40% 5

Fiecare variabila critica a primit un punctaj care este alcatuit din insumarea punctajelor

primite pentru probabilitate şi efect.

Risc Punctaj

Schimbările tehnologice 2

Creşterea ratei de actualizare 3

Întârzieri în executarea lucrărilor 3

ForŃa majoră 3

Probleme neprevăzute ale furnizorilor de echipamente 2

Lipsa surselor externe de finanŃare 3

Cutremure 1

Probleme de comunicare 1

Lipsa de personal specializat si calificat 2

Întârzieri de finalizare 2

5. Analiza economica - Analiza economica este necesară doar în cazul investiŃiilor majore de peste

25 de milioane euro.

CAP.V. SURSELE DE FINANłARE A INVESTIłIEI:

FinanŃarea investiŃiei :

FinanŃarea investiŃiei se va realiza din fondurile bugetului de stat .

CAP.VI - ESTIMĂRI PRIVIND FORłA DE MUNCĂ OCUPATĂ PRIN REALIZAREA

INVESTIłIEI

In urma realizării investiŃiei nu va fi nevoie de a crea noi locuri de munca, supravegherea si

întreŃinerea lucrărilor se va face de către personalul Sistemului de Gospodărire a Apelor Mures.


ing. Răzvan Chiorean ing. Viorica Săcui


- 54 -

CAP.VII CARACTERISTICILE PRINCIPALE SI INDICATORII TEHNICO-ECONOMICI

AI OBIECTIVULUI DE INVESTITII

“Regularizare râu Galbena pe sectorul Densuş-HaŃeg”, jud. Hunedoara

Valoare totală investiŃie 52.886,735 mii lei / 12.904,239 mii Euro

din care C+M 31.627,216 mii lei / 7.716,967 mii Euro

Curs lei/Euro la data de 31.03.2011 – 1euro = 4,0984 lei

Eşalonarea investiŃiei Total INV/C+M

Anul INV/C+M(mii lei) INV/C+M(mii Euro)

I

II

III

TOTAL (INV/C+M)

CapacităŃi totale de lucrări:

- amenajare albie L=20.000m

Durata de realizare: 36 luni

FinanŃarea investiŃiei: P.N.D.I.

PROIECTANT, BENEFICIAR,

sc. AQUA PROCIV PROIECT srl. ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA MUREŞ

Cluj-Napoca Târgu Mureş

DIRECTOR, DIRECTOR,

ing. Viorica SACUI Teodor GIURGEA

ŞEF PROIECT, DIRECTOR TEHNIC,

ing. Dan SACUI ing. ORBAN Levente

ŞEF SERVICIU INVESTITII,

ing. Ion POPA

CAP.VIII. AVIZE ŞI ACORDURI DE PRINCIPIU:


- 55 -

8.1 Aviz AdministraŃia NaŃionala „Apele Romane” –________________________

8.2 Aviz ANAR AdministraŃia Bazinală de Apă Mureş– _____________________

8.2 Certificat de urbanism nr.___________________________________________

8.3 Aviz de gospodărire a apelor nr.______________________________________

8.4. Tema de proiectare _______________________________________________


- 56 -

LISTA CAPACITĂłI TOTALE DE LUCRĂRI

“Regularizare râu Galbena pe sectorul Densuş-HaŃeg”, jud. Hunedoara

- regularizare albie L=20.000m

- zid de sprijin piatra h=2.0m L= 5.990m



- consolidare mal-pereu zidit h=2.0m L=12.780m

- consolidare mal-pereu zidit + parapet L= 500m

- parapet beton L=3.900m

- cadere beton h=0.3m 12 buc.

- cadere de beton h=0.5m 5 buc.

- prag de fund anrocamente 10 buc.

- reparatii zid de sprijin L=80m

- reparatii pereu dale beton L=500m

- indiguiri L=4.400m

- subtraversari DN800 4 buc.

- prag retentie 6 buc.




- 57 -

DEVIZ OBIECT - VARIANTA I - PROPUSA "Regularizare rau Galbena pe sector Densus-Hateg, jud.Hunedoara"

preturi la 15.09.2009- 1Euro=4,2673lei

Valoare(fara TVA) TVA Valoare(inclusiv TVA) Nr. Crt.

Denumire capitol de lucrari UM Cantitatea PU

lei/UM (lei) (euro) (lei) (lei) (euro) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1 Terasamente -excavatii albie smc 1,720.00 324,145.82

2 Umpluturi in dig smc 600.00 139,711.29

3 Umpluturi in mal smc 320.00 62,051.67

4 Igenizare zona ha 18.00 17,380.00

5 Defrisari ha 1.50 3,289.54

6 Drum tehnologic ml 2,000.00 66,693.32

7 Rampa acces buc 8.00 6,914.58

8 Batardou ml 6,500.00 69,060.88

9 Zid de sprijin piatra h=2,0m ml 5,990.00 1,580,900.43

10 Zid de sprijin piatra h=1,5m ml 300.00 76,974.23

11 Zid de sprijin piatra h=1,0m ml 210.00 30,744.85 12 Pereu zidit h=2,0m ml 12,780.00 2,337,200.94

13 Pereu zidit+parapet ml 500.00 170,874.44

14 Parapet beton ml 3,900.00 750,969.11 15 Prag anrocamente buc 10.00 43,864.33

16 Cadere beton h=0,5m buc 5.00 33,909.97

17 Cadere beton h=0,3m buc 12.00 79,777.66

18 Reabilitare pereu beton ml 500.00 68,112.74

19 Reabilitare zid+subzidire ml 80.00 13,838.39

20 Subtraversari buc 4.00 28,579.74

21 Prag retentie buc 6.00 161,981.29

22 Protectie vegetativa mp 152,000 137,759.24 TOTAL 6,204,734.45




- 58 -

LISTA VOLUME TOTALE DE LUCRARI

Nr Crt. DENUMIREA

CATEGORIEI DE LUCRARI

UM

Can

tita

te

Sapa

tura

(sm

c)

Um

plut

ura

(sm

c)

Mor

tar

M10

0 (m

c)

Bet

on C

16/2

0 (

mc)

Bet

on C

12/1

5 (

mc)

Bet

on C

8/10

(

mc)

Pia

tra

spar

ta

(mc)

Pia

tra

brut

a (m

c)

Nisip

(m

c)

Pie

tris

(mc)

Bal

ast

(mc)

Ote

l bet

on

(kg)

Con

fect

ii m

etal

ice

(kg)

Tub

PR

EM

O D

N80

0 uc

.

Stav

ila p

lana+

mec

. m

anev

r.

buc.

Cla

pet

buc.

Geo

text

il filtra

re(m

p)

Sem

inte

pla

nte

(kg)

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21

1 Terasamente - excavatii albie smc 1720 1720 - - - - - - - - - - - - - - - - -

2 Umpluturi in dig sms 600 - 600 - - - - - - - - - - - - - - - 1680

3 Umpluturi in mal smc 320 - 320 - - - - - - - - - - - - - - - 512

4 Defrisari ha 2 - - - - - - - - - - - - - - - - - -

5 Rampa acces buc. 8 - - - - - - - - - - 360 - - - - - - -

6 Zid de sprijin piatra h=2,0m ml 5990 - - - - 9884 - 2696 9584 1797 - - 89850 144359 - - - 10483 -

7 Zid de sprijin piatra h=1,5m ml 300 - - - - 345 - 90 240 - - - 4500 7230 - - - 420 -

8 Zid de sprijin piatra h=1,0m ml 210 - - - - 105 - 17 84 8 - - 3150 5061 - - - - -

9 Pereu zidit h=2,0m ml 12780 - - 3042 - 10224 - 8663 - - - 7,029 319500 - - - - 47286 -

10 Pereu zidit+parapet ml 500 - - 63 - 400 175 179 - - - 200 17500 - - - - 1,000 -

11 Parapet beton ml 3900 - - - 4875 - - - - - - 585 136500 - - - - - -

12 Prag anrocamente buc 10 - - - - 240 - - 720 - - - 5760 - - - - 1200 -

13 Cadere beton h=0,5m buc 5 - - - - 328 88 - 240 - - - 5440 - - - - - -

14 Cadere beton h=0,3m buc 12 - - - - 595 163 - 538 - - 192 12019 - - - - - -

15 Reabilitare pereu beton ml 500 - - - - 425 - - - - - 75 12500 - - - - 500 -

16 Reabilitare zid+subzidire ml 80 - - - - 104 - - - - - - 2000 1928 - - - - -

17 Subtraversare buc. 4 - - - - 78 27 - - - - 14 6640 - 8 4 4 - -

18 Prag retentie buc 6 - - - 2,670 - - 89 480 - 59 61 9000 4752 - - - 347 -

TOTAL 1720 920 3105 7545 22727 453 11734 11886 1805 59 8516 624359 163330 8 4 4 61235 2192

Intocmit: Verificat: ing. Dragos Gros ing. Viorica Sacui


- 59 -

CENTRALIZATOR VOLUME PRINCIPALE DE LUCRARI

Nr.crt. DENUMIRE LUCRARI

PRINCIPALE

U.M. CANTITATE

1 2 3 4

1 TERASAMENTE - SAPATURA smc 1720

2 UMPLUTURA smc 920

3 MORTAR M100 mc 3105

4 BETON C16/20 mc 7545

5 BETON C12/15 mc 22727

6 BETON C8/10 mc 453

7 PIATRA SPARTA mc 11734

8 PIATRA BRUTA mc 11886

9 NISIP mc 1805

10 PIETRIS mc 59

11 BALAST mc 8516

12 OTEL BETON kg 624359

13 CONFECTII METALICE kg 163330

14 TUB PREMO DN800 buc 8

15 STAVILA PLANA+MEC.

MANEVRA buc 4

16 CLAPET buc 4

17 GEOTEXTIL DE FILTRARE mp 61235



regularizare rau galben rapa rosie sf

Documents