RR\1097687RO.doc PE578.465v01-00

RO Unită în diversitate RO

Parlamentul European 2014-2019

Document de ședință

A8-0203/2016

9.6.2016

RAPORT

referitor la punerea în aplicare a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile

persoanelor cu handicap, îndeosebi a observațiilor finale ale Comitetului

UNCRPD

(2015/2258(INI))

Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

Raportoare: Helga Stevens

Raportoare pentru aviz (*):

Martina Anderson, Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne

Rosa Estaràs Ferragut, Comisia pentru petiții

(*) Procedura comisiilor asociate – articolul 54 din Regulamentul de

procedură

PE578.465v01-00 2/101 RR\1097687RO.doc

RO

PR_INI

CUPRINS

Pagina

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN .................................. 3

EXPUNERE DE MOTIVE ...................................................................................................... 36

AVIZ AL COMISIEI PENTRU LIBERTĂȚI CIVILE, JUSTIȚIE ȘI AFACERI INTERNE 40

AVIZ AL COMISIEI PENTRU PETIȚII ................................................................................ 47

AVIZ AL COMISIEI PENTRU AFACERI EXTERNE ......................................................... 56

AVIZ AL COMISIEI PENTRU DEZVOLTARE ................................................................... 59

AVIZ AL COMISIEI PENTRU MEDIU, SĂNĂTATE PUBLICĂ ȘI SIGURANȚĂ

ALIMENTARĂ ....................................................................................................................... 64

AVIZ AL COMISIEI PENTRU TRANSPORT ȘI TURISM .................................................. 70

AVIZ AL COMISIEI PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ ........................................... 76

AVIZ AL COMISIEI PENTRU CULTURĂ ȘI EDUCAȚIE ................................................. 80

AVIZ AL COMISIEI PENTRU AFACERI JURIDICE .......................................................... 86

AVIZ AL COMISIEI PENTRU DREPTURILE FEMEII ȘI EGALITATEA DE GEN ......... 91

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND .................. 100

• VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND . 101

(*) Procedura comisiilor asociate – articolul 54 din Regulamentul de procedură

RR\1097687RO.doc 3/101 PE578.465v01-00

RO

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la punerea în aplicare a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile

persoanelor cu handicap, îndeosebi a observațiilor finale ale Comitetului UNCRPD

(2015/2258(INI))

Parlamentul European,

– având în vedere articolele 2, 9, 10, 19, 168 și articolul 216 alineatul (2) din Tratatul

privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și articolele 2 și 21 din Tratatului

privind Uniunea Europeană (TUE),

– având în vedere articolele 3, 15, 21, 23 și 26 din Carta drepturilor fundamentale a

Uniunii Europene,

– având în vedere Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap

(CRPD) și intrarea sa în vigoare în UE la 21 ianuarie 2011, în conformitate cu

Decizia 2010/48/CE a Consiliului din 26 noiembrie 2009 privind încheierea de către

Comunitatea Europeană a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor

cu handicap1,

– având în vedere observațiile finale ale Comitetului ONU pentru drepturile persoanelor

cu handicap din 2 octombrie 2015 referitoare la raportul inițial al Uniunii Europene2,

– având în vedere lista de probleme a Comitetului ONU pentru drepturile persoanelor cu

handicap din 15 mai 2015 în legătură cu raportul inițial al Uniunii Europene3,

– având în vedere Codul de conduită dintre Consiliu, statele membre și Comisie de

stabilire a modalităților interne de punere în aplicare de către Uniunea Europeană și

reprezentare a acesteia în privința Convenției Națiunilor Unite privind drepturile

persoanelor cu handicap,

– având în vedere Declarația universală a drepturilor omului, Convenția pentru apărarea

drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Pactul internațional cu privire la

drepturile economice, sociale și culturale, precum și Pactul internațional cu privire la

drepturile civile și politice,

– având în vedere Convenția ONU cu privire la drepturile copilului,

– având în vedere Orientările Organizației Națiunilor Unite pentru îngrijirea alternativă

a copiilor4,

– având în vedere Regulamentul nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al

Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind

Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune,

Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și

1 JO L 23, 27.1.2010, p. 35. 2 CRPD/C/EU/CO/1. 3 CRPD/C/EU/Q/1. 4 A/RES/64/142.

PE578.465v01-00 4/101 RR\1097687RO.doc

RO

afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul

european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și

Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului

(CE) nr. 1083/2006 al Consiliului1,

– având în vedere Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a

unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în

muncă și ocuparea forței de muncă2,

– având în vedere hotărârile Curții de Justiție în cauzele conexate C-335/11 și C-337/11

HK Danmark și în cauzele C-363/12 Z și C-356/12 Glatzel,

– având în vedere Comunicarea comună a Comisiei și a Înaltului Reprezentant al

Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate din 28 aprilie 2015,

intitulată „Plan de acțiune privind drepturile omului și democrația 2015-2019:

«Menținerea drepturilor omului în centrul agendei UE»” (JOIN(2015)0016),

– având în vedere propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului din

2 decembrie 2015 de apropiere a actelor cu putere de lege și a actelor administrative

ale statelor membre în ceea ce privește cerințele de accesibilitate aplicabile produselor

și serviciilor (COM(2015)0615),

– având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 19 iunie 2015 intitulat

„Răspunsul Uniunii Europene la lista de probleme în legătură cu raportul inițial al

Uniunii Europene referitor la punerea în aplicare a Convenției ONU privind drepturile

persoanelor cu handicap” (SWD(2015)0127),

– având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 5 iunie 2014 intitulat

„Raport referitor la punerea în aplicare a Convenției ONU privind drepturile

persoanelor cu handicap (CRPD) de către Uniunea Europeană” (SWD(2014)0182),

– având în vedere Comunicarea Comisiei din 25 octombrie 2011, intitulată „Inițiativă

pentru antreprenoriatul social: Construirea unui ecosistem pentru promovarea

întreprinderilor sociale în cadrul economiei și al inovării sociale” (COM(2011)0682),

– având în vedere Comunicarea Comisiei din 15 noiembrie 2010 intitulată „Strategia

europeană 2010-2020 pentru persoanele cu handicap: un angajament reînnoit pentru o

Europă fără bariere” (COM(2010)0636),

– având în vedere Rezoluția sa din 25 februarie 2016 referitoare la semestrul european

pentru coordonarea politicilor economice: aspecte legate de ocuparea forței de muncă

și aspecte sociale în Analiza anuală a creșterii pentru 20163,

– având în vedere Rezoluția sa din 10 septembrie 2015 referitoare la crearea unei piețe a

muncii competitive în UE pentru secolul XXI: corelarea competențelor și a

calificărilor cu cererea și oportunitățile de angajare, ca mijloc de redresare în urma

1 JO L 347, 20.12.2013, p. 320. 2 JO L 303, 2.12.2000, p. 16. 3 Texte adoptate, P8_TA(2016)0059.

RR\1097687RO.doc 5/101 PE578.465v01-00

RO

crizei1,

– având în vedere Rezoluția sa din 10 septembrie 2015 referitoare la antreprenoriatul

social și inovarea socială în combaterea șomajului2,

– având în vedere Rezoluția sa din 8 septembrie 2015 referitoare la situația drepturilor

fundamentale în Uniunea Europeană (2013-2014)3,

– având în vedere poziția sa în primă lectură din 8 iulie 2015 referitoare la propunerea

de decizie a Consiliului privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de

muncă ale statelor membre4,

– având în vedere Rezoluția sa din 20 mai 2015 referitoare la lista de probleme adoptată

de Comitetul Organizației Națiunilor Unite pentru drepturile persoanelor cu handicap

în legătură cu raportul inițial al Uniunii Europene5,

– având în vedere Rezoluția sa din 4 iulie 2013 referitoare la impactul crizei asupra

accesului grupurilor vulnerabile la îngrijire6,

– având în vedere Rezoluția sa din 25 octombrie 2011 referitoare la mobilitatea și

incluziunea persoanelor cu handicap în Strategia europeană 2010-2020 pentru

persoanele cu handicap7,

– având în vedere Rezoluția sa din 6 mai 2009 referitoare la incluziunea persoanelor

excluse de pe piața muncii8,

– având în vedere analiza aprofundată a Serviciului de Cercetare al Parlamentului

European intitulată „Punerea în aplicare de către UE a Convenției ONU privind

drepturile persoanelor cu handicap”,

– având în vedere Agenda 2030 pentru dezvoltarea sustenabilă,

– având în vedere Raportul anual pe 2014 privind activitățile Ombudsmanului

European,

– având în vedere decizia Ombudsmanului European prin care a închis ancheta sa din

proprie inițiativă OI/8/2014/AN privind Comisia,

– având în vedere următorul Raport anual pe 2015 al Agenției pentru Drepturi

Fundamentale a Uniunii Europene,

– având în vedere studiul din decembrie 2015 al Agenției pentru Drepturi Fundamentale

a Uniunii Europene intitulat „Violența împotriva copiilor cu dizabilități: legislația,

1 Texte adoptate, P8_TA(2015)0321. 2 Texte adoptate, P8_TA(2015)0320. 3 Texte adoptate, P8_TA(2015)0286. 4 Texte adoptate, P8_TA(2015)0261. 5 Texte adoptate, P8_TA(2015)0208. 6 JO C 75, 26.2.2016, p. 130. 7 JO C 131 E, 8.5.2013, p. 9. 8 JO C 212 E, 5.8.2010, p. 23.

PE578.465v01-00 6/101 RR\1097687RO.doc

RO

politicile și programele din UE”,

– având în vedere statisticile Eurostat pe 2014 privind persoanele cu dizabilități și

accesul la piața forței de muncă, accesul la educație și formare și sărăcia și inegalitățile

în materie de venituri,

– având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

– având în vedere raportul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și

avizele Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, Comisiei pentru

petiții, Comisiei pentru afaceri externe, Comisiei pentru dezvoltare, Comisiei pentru

mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, Comisiei pentru transport și turism,

Comisiei pentru dezvoltare regională, Comisiei pentru cultură și educație, Comisiei

pentru afaceri juridice și Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (A8-

0203/2016),

A. întrucât, în calitate de cetățeni cu drepturi depline, toate persoanele cu dizabilități au

drepturi egale și sunt îndrituite să beneficieze de demnitate inalienabilă, tratament egal,

viață independentă, autonomie, sprijin din partea sistemelor cu finanțare publică și

participare deplină în societate;

B. întrucât se estimează că, în Uniunea Europeană, există 80 de milioane de persoane cu

dizabilități, 46 de milioane dintre acestea fiind femei și fete, ceea ce reprezintă

aproximativ 16 % din totalul populației feminine din UE și ceea ce înseamnă că, în

Uniunea Europeană, dizabilitățile afectează mai multe femei decât bărbați; întrucât

femeile cu dizabilități sunt frecvent victime ale discriminării multiple, confruntându-se

cu obstacole importante în exercitarea drepturilor și libertăților fundamentale, cum ar fi

dreptul de a avea acces la educație și la locuri de muncă, ele ajungând astfel să fie

afectate de izolarea socială și de traume psihologice; întrucât femeile sunt afectate în

mod disproporționat de dizabilități și pentru că ele sunt cele care oferă îngrijire

membrilor de familie cu dizabilități;

C. întrucât TFUE impune Uniunii să combată discriminarea pe motiv de dizabilități în

definirea și punerea în aplicare a politicilor și acțiunilor sale (articolul 10) și îi conferă

puterea de a adopta legislație în vederea combaterii acestui tip de discriminare (articolul

19);

D. întrucât articolele 21 și 26 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene

interzic explicit discriminarea pe criterii de dizabilitate și prevăd participarea egală a

persoanelor cu dizabilități în societate;

E. întrucât CRPD este primul tratat internațional privind drepturile omului care a fost

ratificat de către UE și care a fost semnat de toate cele 28 de state membre UE și

ratificat de 27 de state; întrucât statul membru care nu au făcut încă acest lucru ar trebui

să își finalizeze reformele în vederea ratificării CRPD;

F. întrucât este prima dată când UE a fost monitorizată de un organism al ONU în ceea ce

privește îndeplinirea obligațiilor sale internaționale în domeniul drepturilor omului;

întrucât observațiile finale ale Comitetului UNCRPD privind punerea în aplicare a

convenției în UE, publicate în 2015, au transmis un semnal puternic privind

RR\1097687RO.doc 7/101 PE578.465v01-00

RO

angajamentul UE în favoarea egalității și respectării drepturilor omului și au oferit un

set de orientări pentru măsurile legislative și de elaborare a politicilor care țin de

competența UE;

G. întrucât jurisprudența Curții de Justiție întărește ideea că CRPD are caracter obligatoriu

pentru UE și statele sale membre atunci când pun în aplicare dreptul UE, deoarece „este

parte integrantă din ordinea juridică a Uniunii Europene”, care are „prioritate față de

instrumentele din legislația secundară”1;

H. întrucât principiile CRPD depășesc cu mult cadrul discriminării, deschizând calea

pentru ca toate persoanele cu dizabilități și familiile lor să se bucure pe deplin de

drepturile omului, într-o societate favorabilă incluziunii;

I. întrucât persoanele cu dizabilități reprezintă un grup eterogen și întrucât femeile, copiii,

persoanele în vârstă și persoanele cu nevoi complexe de asistență se confruntă cu

dificultăți suplimentare și cu multiple forme de discriminare;

J. întrucât dizabilitatea poate fi cauzată de o degradare treptată și uneori invizibilă a stării

de sănătate a unei persoane, cum este cazul persoanelor care suferă de maladii

neurodegenerative sau rare, care ar putea avea un efect negativ asupra vieții

independente a unei astfel de persoane;

K. întrucât se estimează că aproximativ 80 % din persoanele cu dizabilități trăiesc în țările

în curs de dezvoltare; întrucât UE susține promovarea drepturilor persoanelor cu

dizabilități la nivel internațional și este cel mai mare donator la nivel mondial de

asistență oficială pentru dezvoltare (AOD);

L. întrucât probabilitatea de a locui într-un mediu instituționalizat este de 17 ori mai mare

în cazul copiilor cu dizabilități decât al celor fără dizabilități, în astfel de medii riscul de

violență, neglijență și abuz fiind mult mai mare decât atunci când copiii locuiesc acasă2;

M. întrucât copiii cu dizabilități au dreptul să locuiască cu familiile (lor) sau într-un mediu

familial care corespunde interesului lor superior; întrucât membrii acestor familii sunt

adesea obligați să-și reducă sau să-și înceteze activitatea profesională pentru a îngriji

membrii de familie cu dizabilități;

N. întrucât Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap

subliniază necesitatea de a integra o perspectivă de gen în toate eforturile depuse și de a

se asigura că persoanele cu dizabilități se bucură de toate drepturile omului și libertățile

fundamentale;

O. întrucât egalitatea de tratament și măsurile și politicile pozitive care vizează femeile cu

dizabilități și mamele copiilor cu dizabilități reprezintă un drept fundamental al omului

și o obligație etică;

P. întrucât femeile și fetele cu dizabilități sunt expuse mai multor aspecte ale discriminării

1 CJUE, cauzele conexate C-335/11 și C-337/11 HK Danmark, 11 aprilie 2013, punctele 29-30; CJUE, cauza C-

363/12 Z, 18 martie 2014, punctul 73; CJUE, cauza C-356/12 Glatzel, 22 mai 2014, punctul 68. 2 Raportul FRA: Violența împotriva copiilor cu dizabilități: legislația, politicile și programele din UE”,

http://fra.europa.eu/sites/default/files/fra_uploads/fra-2015-violence-against-children-with-disabilities_en.pdf

PE578.465v01-00 8/101 RR\1097687RO.doc

RO

în viața lor de zi cu zi; întrucât aceasta poate lua diverse forme – fizică, emoțională,

sexuală și economică – și include violența în cuplu, violența din partea îngrijitorilor,

violența sexuală și violența instituțională,

Q. întrucât în cazul femeilor cu dizabilități probabilitatea să fie victime ale violenței

domestice și ale agresiunilor sexuale este mai ridicată, acestea fiind de durată mai

îndelungată și mai puternice decât în cazul femeilor fără dizabilități1;

R. întrucât femeile cu dizabilități, în special cele din rândul migranților, sunt expuse unui

risc mai mare de sărăcie și de excluziune socială, făcând obiectul mai multor tipuri de

discriminări;

S. întrucât dizabilitățile reprezintă o cauză și pot fi o consecință a sărăciei și întrucât

aproximativ 30 % din persoanele fără adăpost au o dizabilitate și sunt în pericol de a fi

trecute cu vederea2; întrucât în special protecția socială oferită de stat are un rol

semnificativ pentru prevenirea sărăciei în rândul persoanelor cu dizabilități și întrucât,

conform datelor din 2012, nu mai puțin de 68,5 % dintre persoanele cu dizabilități ar

trăi în condiții de sărăcie dacă nu ar beneficia de transferuri sociale de la stat3;

T. întrucât este imperativ să se aplice legislația și instrumentele de politică existente la

nivelul UE în vederea punerii în aplicare depline a CRPD;

U. întrucât o serie de state membre care au ratificat CRPD nu au înființat sau desemnat

încă organismele care să pună în aplicare convenția și să monitorizeze respectarea

acesteia, astfel cum este prevăzut la articolul 33; întrucât activitatea organismelor care

au fost înființate deja, în special cea legată de monitorizare în temeiul articolului 33

alineatul (2), este împiedicată de insuficiența resurselor umane și financiare și de lipsa

unui temei juridic solid pentru desemnarea lor;

V. întrucât unul din pilonii cei mai importanți pentru persoanele cu dizabilități este

participarea și accesul la piața muncii, care continuă să constituie o problemă, situându-

se la 58,5 % față de 80,5 % în cazul persoanelor fără dizabilități, acest lucru

împiedicând multe persoane cu dizabilități să ducă o viață independentă și activă;

W. întrucât rata de ocupare a femeilor fără dizabilități este de 65 %, în comparație cu 44 %

în cazul femeilor cu dizabilități; întrucât femeile cu dizabilități sunt adesea discriminate

în comparație cu bărbații cu dizabilități în ceea ce privește accesul la locuri de muncă și

educație; întrucât rata ridicată a șomajului în rândul persoanelor cu dizabilități este în

continuare inacceptabilă; întrucât femeile și fetele cu dizabilități se confruntă cu

dificultăți mai mari când încearcă să intre pe piața forței de muncă; întrucât trebuie

depășite barierele în calea mobilității și dependența foarte ridicată de membrii familiei

1 Raportul FRA, Violența împotriva femeilor: o anchetă la nivelul UE. Principalele rezultate:

http://fra.europa.eu/sites/default/files/fra-2014-vaw-survey-main-results-apr14_en.pdf 2 Van Straaten et al. (2015). „Self-reported care needs of Dutch homeless people with and without a suspected

intellectual disability: a 1.5-year follow-up study” (Nevoi de îngrijire raportate de persoanele fără adăpost din

Olanda cu și fără un handicap intelectul suspectat: studiu de monitorizare după 1,5 ani), publicat în „Health Soc

Care Community”, 1 octombrie 2015, Epub 2015 Oct 1. 3 EU-SILC 2012.

RR\1097687RO.doc 9/101 PE578.465v01-00

RO

și de îngrijitori, pentru a încuraja participarea activă a femeilor cu dizabilități la

educație, la piața forței de muncă și la viața socială și economică a comunității;

X. întrucât exercitarea unei activități profesionale remunerate este esențială pentru a le

permite persoanelor cu dizabilități să aibă o viață independentă și să își susțină familia

și gospodăria; întrucât femeile și fetele cu dizabilități sunt adesea plătite insuficient;

întrucât este mai probabil ca acest grup vulnerabil de persoane să fie afectat de sărăcie și

este un grup expus unui risc mai mare de excluziune socială;

Y. întrucât UE, ca parte la CRPD, are obligația de a asigura implicarea puternică și

participarea activă a persoanelor cu dizabilități și a organizațiilor ce le reprezintă în

elaborarea și aplicarea legislației și a politicilor de punere în aplicare a convenției și în

toate procesele decizionale privind chestiuni legate de persoanele cu dizabilități;

Z. întrucât măsurile de austeritate aplicate de statele membre au dus la reduceri ale

serviciilor sociale, ale ajutoarelor acordate familiilor și ale serviciilor comunitare și au

avut efecte negative disproporționate asupra standardelor de viață ale persoanelor cu

dizabilități, în special ale copiilor cu dizabilități și ale familiilor acestora;

AA. întrucât Comisia și-a retras propunerea de directivă privind concediul de maternitate și,

prin urmare, în cadrul politicii UE privind echilibrul dintre viața profesională și cea

privată nu se abordează în prezent în mod satisfăcător egalitatea în drepturi a mamelor

și taților, a copiilor și adulților;

AB. întrucât în Directiva 2011/24/UE privind aplicarea drepturilor pacienților în cadrul

asistenței medicale transfrontaliere nu se interzice în mod explicit discriminarea pe bază

de dizabilitate;

AC. întrucât, ca urmare a schimbărilor demografice și societale, a crescut cererea de lucrători

casnici și de persoane care asigură servicii de îngrijire, în special în cadrul familiilor;

întrucât, în general, femeile din familie asigură îngrijirea necesară persoanelor cu

dizabilități și a celor aflate în întreținere, fiind, prin urmare, de multe ori, excluse de pe

piața muncii;

AD. întrucât, în observațiile sale finale cu privire la raportul inițial al Uniunii Europene,

Comitetul ONU pentru drepturile persoanelor cu handicap recomandă Uniunii Europene

să integreze perspectiva legată de dizabilități în politicile și programele sale de gen,

precum și perspectiva de gen în strategiile sale în materie de dizabilități, să elaboreze

acțiuni de discriminare pozitivă, să stabilească un mecanism de monitorizare și să

finanțeze colectarea de date și cercetarea cu privire la femeile și fetele cu dizabilități;

întrucât recomandă în continuare ca Uniunea Europeană să asigure o protecție eficientă

împotriva violenței, a abuzului și a exploatării, ca politica privind echilibrul dintre viața

de familie și cea profesională să aibă în vedere nevoile copiilor și adulților cu

dizabilități, inclusiv ale persoanelor care asigură îngrijirea acestora, precum și să se

adopte măsuri pentru a reduce ratele ridicate ale șomajului în rândul persoanelor cu

dizabilități, care sunt în majoritate femei;

AE. întrucât, în răspunsul la rezoluția Parlamentului European din 27 septembrie 2011

referitoare la Europa, destinația turistică favorită la nivel mondial – un nou cadru politic

PE578.465v01-00 10/101 RR\1097687RO.doc

RO

pentru turismul european1, adoptat de către Comisie la 13 decembrie 2011, Comisia a

recunoscut necesitatea de a asigura un lanț continuu de servicii accesibile tuturor

(transport, cazare, masă, atracții) și, în acest scop, a început să întreprindă acțiuni pentru

a sensibiliza opinia publică, a îmbunătăți competențele în sectorul turistic și, în cele din

urmă, pentru a îmbunătăți calitatea dotărilor turistice pentru persoanele cu nevoi

speciale sau cu dizabilități;

AF. întrucât nevoile persoanelor cu dizabilități, diversități funcționale și mobilitate redusă în

domeniul transportului, al mobilității și al turismului oferă oportunități de afaceri

inovatoare în sectorul serviciilor legate de transport și mobilitate și pot conduce la

situații reciproc avantajoase pentru persoanele cu orice tip de dizabilități (inclusiv, dar

nu numai, pentru persoanele cu mobilitate redusă, pentru orbi, surzi sau persoane cu

deficiențe de auz, persoane care suferă de autism și persoane cu dizabilități intelectuale

sau psihosociale), precum și pentru toți ceilalți utilizatori ai acestor servicii, în spiritul

principiului „proiectării universale“,

Principii și obligații generale

1. reamintește că incluziunea deplină a persoanelor cu dizabilități nu este numai un drept și

un beneficiu meritat al persoanelor vizate, ci și un avantaj pentru întreaga societate,

deoarece aceasta poate beneficia de valorile și diversele aptitudini ale acestor persoane;

2. subliniază că toate persoanele cu dizabilități au dreptul să trăiască într-o societate în

care să se bucure de oportunități egale alături de ceilalți, astfel încât să li se asigure

integrarea și participarea deplină;

3. subliniază faptul că integrarea persoanelor cu dizabilități în societate, indiferent de

situația socioeconomică, politică sau culturală a unei țări, nu este doar o problemă ce

ține de dezvoltare, ci și o problemă legată de drepturile omului;

4. subliniază că numărul persoanelor cu dizabilități e tot mai mare pe măsură ce vârsta

medie a populației crește;

5. consideră că UE ar trebui să își asume rolul de lider în ceea ce privește respectarea și

promovarea drepturilor omului; salută faptul că un organism instituit prin tratatele ONU

a analizat, pentru prima dată, modul în care UE își îndeplinește obligațiile internaționale

din domeniul drepturilor omului; consideră că observațiile finale ale Comitetului

UNCRPD privind punerea în aplicare a CRPD de către UE, publicate în 2015,

reprezintă un semnal puternic privind angajamentul UE în favoarea egalității și

respectării drepturilor omului și conțin orientări pentru măsuri legislative și de politică

din întreaga sferă de competență a UE;

6. susține concluziile și recomandările Comitetului pentru drepturile persoanelor cu

handicap și subliniază că este necesar ca instituțiile UE și statele membre să integreze

perspectiva femeilor și fetelor cu dizabilități în politicile, programele și strategiile lor

vizând egalitatea de gen, precum și perspectiva de gen în strategiile lor dedicate

persoanelor cu dizabilități; solicită, în plus, instituirea unor mecanisme de evaluare

periodică a progreselor înregistrate;

1 JO C 56E, 26.2.2013, p. 41.

RR\1097687RO.doc 11/101 PE578.465v01-00

RO

7. solicită Parlamentului, Consiliului și Comisiei să pună integral în aplicare

recomandările Comitetului Organizației Națiunilor Unite pentru drepturile persoanelor

cu handicap și să asigure respectarea convenției în toate actele legislative viitoare;

8. îndeamnă Comisia și statele membre să aloce resursele necesare pentru îndeplinirea

obligațiilor lor în temeiul CRPD și al protocolul opțional la aceasta;

9. regretă profund că UE nu a avut suficiente consultări oficiale cu organizațiile care

reprezintă persoanele cu dizabilități în cursul pregătirilor sale pentru procesul de

revizuire din 2015 de către Comitetul UNCRPD și pentru elaborarea raportului privind

progresele înregistrate; solicită organizațiilor care reprezintă persoanele cu dizabilități

să contribuie activ la reuniunile CRPD ca parte independentă, participând inclusiv la

delegațiile oficiale ale UE pentru revizuirile viitoare;

10. invită Comisia să consolideze și să prezinte o propunere de dialog structurat real între

UE și organizațiile care reprezintă persoanele cu dizabilități, care să includă o finanțare

corespunzătoare pentru a asigura participarea deplină și egală a persoanelor cu

dizabilități și a organizațiilor care le reprezintă;

11. subliniază importanța unei consultări sistematice și strânse între organizațiile

reprezentative ale persoanelor cu dizabilități, factorii de decizie politică, întreprinderi și

alte părți interesate relevante cu privire la toate inițiativele noi, la punerea în aplicare,

monitorizarea și evaluarea politicilor și acțiunilor referitoare la educație, formare,

cultură, sport și tineret;

12. solicită consolidarea organismelor existente de promovare a egalității pentru ca acestea

să contribuie la integrarea, promovarea și monitorizarea CRPD; reamintește UE și

statelor membre cerința de a colabora în mod semnificativ cu societatea civilă și, în

special, cu organizațiile care reprezintă persoanele cu dizabilități;

13. invită UE să ratifice protocolul opțional la CRPD;

14. solicită efectuarea unei revizuiri și a unei evaluări cuprinzătoare și transversale a

legislației și programelor de finanțare ale UE existente și viitoare, inclusiv pentru

perioadele de programare viitoare, în vederea asigurării conformității depline cu CRPD,

implicând în mod constructiv organizațiile care reprezintă persoanele cu dizabilități și

membrii Cadrului UE pentru CRPD (denumit în continuare „Cadrul UE”), inclusiv

integrând aspectele legate de dizabilități în toate politicile și strategiile legislative; invită

Comisia și statele membre să ia măsurile necesare pentru a integra aspectele legate de

dizabilități în toate actele legislative, politicile și strategiile;

15. solicită includerea drepturilor persoanelor cu dizabilități în agenda socio-economică

globală a UE, în special în Strategia Europa 2020 și în semestrul european; recomandă

adoptarea unui pact pentru persoanele cu dizabilități pentru a asigura integrarea

drepturilor persoanelor cu dizabilități în inițiativele UE;

16. invită Comisia să se concentreze, în contextul semestrului european, atunci când

evaluează situația socială din statele membre (rapoartele pe țară și recomandările

specifice fiecărei țări) și pe monitorizarea situației persoanelor cu dizabilități ca parte a

angajamentului comun al UE privind construirea unei Europe fără bariere;

PE578.465v01-00 12/101 RR\1097687RO.doc

RO

17. consideră că instituțiile UE, îndeosebi Parlamentul, Consiliul și Comisia ar trebui să

garanteze că legislația existentă și cea viitoare respectă drepturile omului și respectă pe

deplin CRPD;

18. solicită Comisiei să pună la dispoziție o listă cu acte legislative pentru a propune, având

în vedere observațiile finale, o actualizare a declarației de competență, care să se repete

periodic cu implicarea oficială a organizațiilor care reprezintă persoanele cu dizabilități

și a Parlamentului;

19. invită Comisia să ia în considerare, în acest sens, nevoia de a dezvolta un cadru UE care

să garanteze aplicarea efectivă a drepturilor persoanelor cu dizabilități, promovarea

autonomiei personale, a accesibilității, a accesului la locuri de muncă, a incluziunii

sociale și a vieții independente, precum și eliminarea tuturor formelor de discriminare;

20. împărtășește îngrijorările Comitetului UNCRPD în legătură cu lipsa unei strategii clare

a Uniunii Europene în ceea ce privește punerea în aplicare a Convenției ONU privind

drepturile persoanelor cu handicap;

21. invită instituțiile să ia măsuri exemplare în cadrul politicii de integrare;

22. invită Comisia să elaboreze, cu ocazia revizuirii Strategiei europene pentru persoanele

cu handicap, o strategie cuprinzătoare la nivelul UE privind CRPD, incluzând

angajamente privind acțiunea externă cu un calendar clar de punere în aplicare și cu

criterii de referință și indicatori specifici și exacți;

23. regretă că, și în prezent, persoanele cu handicap mai sunt supuse discriminării și

excluderii; invită Comisia să realizeze sinergii maxime între Strategia UE 2010-2020

pentru persoanele cu handicap și prevederile Convenției privind eliminarea tuturor

formelor de discriminare față de femei (CEDAW) și ale Convenției ONU cu privire la

drepturile copilului, pentru a asigura, inclusiv prin armonizarea și punerea în aplicare a

cadrului legislativ și prin acțiuni culturale și politice, faptul că beneficiarii drepturilor

recunoscute se bucură pe larg de acestea și le exercită în mod efectiv;

24. invită Comisia să clarifice definiția largă a dizabilității la nivelul UE;

25. invită Comisia să revizuiască ghidul pentru luarea în considerare a aspectelor sociale în

achizițiile publice pentru a sublinia obligațiile sociale, dar și oportunitățile și beneficiile

investițiilor în servicii sociale de înaltă calitate pentru persoanele cu dizabilități;

26. invită Comisia să revizuiască orientările privind evaluarea de impact și să le modifice

astfel încât acestea să includă o listă mai largă a problemelor pentru a evalua mai bine

conformitatea cu convenția;

Drepturi specifice

27. invită statele membre și Comisia, pentru a preveni victimizarea, să ia măsuri pentru a

combate orice formă de discriminare, inclusiv discriminarea multiplă, discriminarea

prin asociere și discriminarea intersecțională pe motive de dizabilitate, acordându-se o

atenție specială femeilor și copiilor cu dizabilități, persoanelor în vârstă și celor care au

nevoi complexe de asistență, inclusiv persoanelor cu dizabilități intelectuale și

RR\1097687RO.doc 13/101 PE578.465v01-00

RO

psihosociale, precum și persoanelor a căror dizabilitate se schimbă de-a lungul timpului;

28. regretă că Consiliul nu a adoptat încă propunerea din 2008 de directivă privind punerea

în aplicare a principiului tratamentului egal al persoanelor indiferent de religie sau

convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală; solicită din nou Consiliului să facă

acest lucru cât mai curând posibil;

29. invită instituțiile UE și statele membre să asigure integrarea drepturilor femeilor și

copiilor cu dizabilități, inclusiv în următoarea agendă privind drepturile copilului,

precum și să se asigure că fetele și băieții și organizațiile care îi reprezintă sunt

consultați cu privire la toate chestiunile care îi privesc, acordându-li-se asistența

corespunzătoare, în funcție de dizabilitate și de vârstă;

30. subliniază că, pentru a proteja drepturile copiilor cu dizabilități, trebuie să se garanteze

un nivel adecvat de sprijin pentru familiile acestora prin consolidarea și valorificarea

instrumentelor legislative aflate la dispoziția UE, precum cel ce oferă un concediu

prelungit pentru creșterea copilului în cazul părinților copiilor cu dizabilități;

31. invită Comisia să se asigure că toate persoanele cu dizabilități se pot bucura de dreptul

la liberă circulație pe care îl au toți cetățenii UE, prin includerea, în actele legislative

actuale și viitoare, a garantării egalității de șanse, drepturilor fundamentale, accesului

egal la servicii și la piața muncii, precum și a acelorași drepturi și obligații în ceea ce

privește accesul la securitate socială în calitate de resortisanți ai statului membru în care

sunt acoperite, în conformitate cu principiile egalității de tratament și nediscriminării; în

plus invită statele membre să respecte pe deplin, în ceea ce privește egalitatea în muncă,

dispozițiile Directivei 2006/54/CE privind egalitatea între femei și bărbați (reformată);

32. subliniază necesitatea de a sprijini femeile și fetele migrante cu dizabilități să dezvolte

competențe care să le ofere oportunități de angajare adecvate;

33. subliniază că, pentru a li se asigura condiții de viață autonome și independente

persoanelor cu dizabilități, în special femeilor, asistența (personală sau publică)

reprezintă un mijloc care le-ar oferi sprijin atât lor, cât și familiilor lor, și le-ar da

posibilitatea de a obține acces la locuri de muncă, la instituții de învățământ sau de

formare profesională, oferindu-le totodată ajutor în cazul sarcinii și al maternității;

34. reiterează necesitatea urgentă de a aborda problema violenței împotriva femeilor și

fetelor cu dizabilități în mediile private și instituționale și invită statele membre să pună

la dispoziție servicii de asistență care să fie accesibile femeilor și fetelor afectate de

toate tipurile de dizabilități; pledează în sprijinul aderării UE la Convenția Consiliului

Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței

domestice (Convenția de la Istanbul) ca un nou pas în direcția combaterii violenței

împotriva femeilor și a fetelor cu dizabilități;

35. reamintește importanța dreptului fundamental al persoanelor cu dizabilități de a

participa la procesele de elaborare a politicilor și la cele decizionale în materie de

dizabilități la toate nivelurile, astfel cum se subliniază în CRPD; subliniază că femeilor

și fetelor cu dizabilități, inclusiv celor din grupuri marginalizate și vulnerabile care se

confruntă cu discriminare multiplă, trebuie să li se permită să participe și să li se asigure

mijloacele necesare pentru a putea participa la procesele decizionale cu scopul de a se

PE578.465v01-00 14/101 RR\1097687RO.doc

RO

asigura că interesele și drepturile lor sunt exprimate, sprijinite și protejate, garantându-

se totodată o perspectivă de gen fundamentală veritabilă; invită statele membre să ofere

servicii și instalații adaptate în mod corespunzător, care să permită implicarea și

participarea activă a acestora, precum și să investească în tehnologiile de sprijin și de

adaptare și de incluziune digitală;

36. invită instituțiile UE să ia măsuri eficace pentru a îmbunătăți viețile femeilor cu

dizabilități, în conformitate cu recomandările Comitetului UNCRPD referitoare la

revizuirea punerii în aplicare de către Uniunea Europeană a CRPD;

37. este preocupat de faptul că responsabilitatea creșterii copiilor cu dizabilități le revine în

special femeilor;

38. invită Comisia și statele membre să continue sensibilizarea publicului cu privire la

CRPD și să combată prejudecățile și să promoveze o mai bună înțelegere a tuturor

persoanelor cu dizabilități, astfel încât deciziile să fie luate pe baza nevoilor lor reale;

39. sprijină inițiativele care vizează să sensibilizeze societatea față de dificultățile

întâmpinate de persoanele cu dizabilități și să facă persoanele cu dizabilități mai

conștiente de potențialul lor și de contribuțiile pe care le pot aduce, printre altele, prin

intermediul unor programe educaționale speciale în școli; subliniază că importanța

CRPD constă, în esență, în schimbarea atitudinilor culturale, recunoscând că obstacolele

din mediile social și economic sunt cele care afectează de fapt persoanele cu dizabilități,

nu dizabilitatea în sine;

40. solicită autorităților competente din statele membre să pregătească strategii de

sensibilizare privind drepturile persoanelor cu dizabilități, să faciliteze formarea

personalului din turism și transport în legătură cu sensibilizarea și privind egalitatea

persoanelor cu dizabilități, precum și să încurajeze colaborarea și schimburile de bune

practici între organizațiile europene active în domeniul persoanelor cu dizabilități și

organismele publice și private responsabile de transport. solicită ca materialele utilizate

pentru formare să fie disponibile și în formate accesibile;

41. subliniază că personalul din transportul aerian trebuie să beneficieze de o formare

riguroasă, astfel încât companiile aeriene să le poată oferi servicii adecvate persoanelor

cu dizabilități; subliniază că trebuie să se acorde o atenție deosebită pentru a se asigura

că personalul poate manevra scaunele cu rotile fără a le deteriora;

42. salută propunerea pentru un act european privind accesibilitatea1 și se angajează să îl

adopte rapid pentru a asigura accesibilitatea bunurilor și a serviciilor, inclusiv a

clădirilor în care sunt furnizate serviciile respective, precum și mecanisme naționale de

aplicare a legislației și de depunere a plângerilor care să fie eficace și accesibile;

reamintește necesitatea unei abordări cuprinzătoare a accesibilității și faptul că este

nevoie de a măsuri care garantează persoanelor care sunt afectate de orice tip de

dizabilitate dreptul la acces, astfel cum este prevăzut la articolul 9 din UNCRPD;

43. subliniază necesitatea de a adopta Actul european privind accesibilitatea, care este

esențial pentru soluționarea tuturor aspectelor legate de accesibilitate pentru persoanele

1 COM(2015)0615.

RR\1097687RO.doc 15/101 PE578.465v01-00

RO

cu mobilitate redusă în sectorul transporturilor, mobilității și turismului și pentru a

asigura faptul că sunt deplin accesibile pentru persoanele cu dizabilități serviciile de

transport de pasageri aeriene, rutiere, feroviare și navale, în special corespondențele și

accesul fără obstacole la metrourile și la trenurile subterane publice, la site-urile

internet, la serviciile adaptate dispozitivelor mobile, la serviciile inteligente de emitere a

biletelor și de informare în timp real, la bornele de autoservire, la automatele de bilete și

la bornele de înregistrare utilizate pentru serviciile de transport de pasageri;

44. recunoaște faptul că pentru întreprinderile mici și mijlocii va fi mai avantajos să

respecte cerințele privind standardele UE, decât să fie obligate să se adapteze unor

norme naționale divergente; regretă, cu toate acestea, că produsele turistice și serviciile

turistice transfrontaliere nu sunt reglementate de propunerea de act european privind

accesibilitatea; subliniază că nu au fost întreprinse acțiuni suplimentare la nivelul UE în

ceea ce privește facilitățile și serviciile turistice pentru a armoniza treptat clasificarea

unităților de cazare în funcție de criteriile de accesibilitate;

45. invită Comisia și statele membre să facă mai multe demersuri pentru a promova

cercetarea și dezvoltarea, în special în ceea ce privește accesibilitatea tehnologiilor noi

și inovatoare pentru persoanele cu dizabilități;

46. invită Comisia să țină seama, atunci când pregătește viitoare acte legislative în

domeniile relevante, de exemplu în legătură cu agenda digitală, de faptul că

accesibilitatea este la fel de importantă în mediul fizic ca și în mediul TIC;

47. încurajează statele membre ca, atunci când aplică principiul accesibilității, să se asigure

că se aplică un „model universal” pentru proiectele de construcții noi și existente, pentru

locul de muncă și în anumite clădiri publice, cum ar fi, de exemplu, clădirile școlilor

finanțate din fonduri publice;

48. invită statele membre și Comisia să colaboreze cu Parlamentul pentru a se adopta o

directivă clară și eficientă privind accesibilitatea site-urilor web ale organismelor din

sectorul public, cu o sferă largă și un mecanism solid de aplicare, în conformitate cu

propunerea de Act european privind accesibilitatea și cu UNCRPD, asigurându-se că

cele 80 de milioane de persoane cu dizabilități și cele 150 de milioane de vârstnici din

UE se bucură de acces egal la site-uri web și la servicii publice online;

49. invită Comisia să se asigure, împreună cu statele membre, că numărul pentru apeluri de

urgență 112 valabil în toată Europa este în totalitate accesibil și fiabil, utilizând cele mai

moderne tehnologii la nivel național și în roaming, în special pentru cetățenii surzi și cu

deficiențe de auz, prevenind astfel decesele și rănirile inutile; subliniază că este necesar

să se adopte măsuri de punere în aplicare la nivel național printre altele pentru a asigura

compatibilitatea în toate statele membre, inclusiv puncte naționale de urgență accesibile;

50. invită Comisia și statele membre să asigure că serviciile, aplicațiile și dispozitivele

medicale electronice și mobile, în special numărul pentru apeluri de urgență 112, care

trebuie să fie ușor de utilizat în întreaga Europă, și sistemul de localizare mobilă

avansată de urgență (AML), le sunt pe deplin accesibile pacienților cu dizabilități și

îngrijitorilor lor și să fructifice în continuare potențialul telemedicinei pentru a

îmbunătăți accesul și îngrijirile în acest context.

PE578.465v01-00 16/101 RR\1097687RO.doc

RO

51. subliniază că este nevoie să se consolideze ajutorul și dispozițiile specifice destinate

persoanelor dizabilități aflate în contexte umanitare, în special copiilor, și invită

Comisia să creeze investiții și fonduri pentru persoanele cu dizabilități în situații de

urgență, inclusiv să elaboreze date defalcate în funcție de gen și vârstă;

52. subliniază că conflictele actuale și catastrofele naturale sunt factori care contribuie la

numărul tot mai mare de persoane cu dizabilități;

53. susține recomandările experților UNCRPD ca UE să fie mai accesibilă și mai incluzivă

pentru a adopta o abordare bazată pe drepturile omului pentru persoanele cu dizabilități

în situații de risc și de urgență, inclusiv prin implementarea cadrului Sendai pentru

reducerea riscului de dezastre pentru perioada 2015-2030; solicită insistent ca drepturile

omului pentru persoanele cu dizabilități, care sunt supuse unei duble discriminări, să fie

integrate în politicile UE privind migrația și refugiații; subliniază că aceste măsuri ar

trebui să răspundă în mod adecvat nevoilor specifice ale persoanelor cu dizabilități și să

ia în considerare cerința adoptării unor măsuri de amenajare rezonabile în funcție de

nevoi; încurajează integrarea mai mare a nevoilor persoanelor cu dizabilități în

răspunsul umanitar oferit de statele membre și Uniunea Europeană ;

54. invită UE să preia inițiativa în ceea ce privește promovarea drepturilor persoanelor cu

dizabilități prin punerea în aplicare a cadrului de la Sendai și a Agendei 2030 pentru

dezvoltare durabilă împreună cu țările sale partenere, organizațiile regionale și la nivel

mondial;

55. invită Comisia să adopte un plan de implementare conform cu concluziile Consiliului

din februarie 215 privind o gestionare a dezastrelor care să țină seama de incluziunea

persoanelor cu dizabilități;

56. reafirmă importanța concluziilor Consiliului privind integrarea unei gestionări a

dezastrelor care să țină seama de incluziunea persoanelor cu dizabilități în mecanismul

de protecție civilă al Uniunii și în toate statele membre; cere o mai bună sensibilizare și

informare a persoanelor cu dizabilități și a serviciilor de protecție civilă și pentru situații

de urgență în Europa în legătură cu inițiativele de reducere a riscurilor de dezastre; cere,

de asemenea, să se acorde ajutor psihologic persoanelor cu dizabilități în perioada de

recuperare după producerea dezastrului;

57. subliniază că este important să se acorde un sprijin special persoanelor cu dizabilități în

perioadele de după situațiile de urgență;

58. recunoaște că membrii vulnerabili ai societății sunt marginalizați într-o măsură și mai

mare dacă au o dizabilitate și subliniază că instituțiile UE și statele membre ar trebui să

își dubleze eforturile pentru a le garanta pe deplin drepturile și serviciile tuturor

persoanelor cu dizabilități, inclusiv persoanelor apatride, persoanelor fără adăpost,

refugiaților și solicitanților de azil și persoanelor din grupuri minoritare; subliniază

necesitatea de a se integra dizabilitatea în politicile UE în materie de migrație și

refugiați;

59. solicită Comisiei și Consiliului, în conformitate cu articolul 11 din UNCRPD, ca atunci

când prezintă propuneri de soluționare a problemei legate de refugiați, privind

finanțarea sau alte măsuri de susținere, să acorde o atenție deosebită persoanelor cu

RR\1097687RO.doc 17/101 PE578.465v01-00

RO

dizabilități;

60. subliniază că UE ar trebui să adopte măsuri corespunzătoare pentru a garanta că toate

persoanele cu dizabilități care sunt private de capacitate juridică pot exercita toate

drepturile consacrate în tratatele și legislația UE, cum ar fi accesul la justiție, la bunuri

și servicii, inclusiv la servicii bancare, la un loc de muncă, la servicii de sănătate,

precum și dreptul la vot și drepturile lor în calitate de consumatori;

61. recunoaște că UNCRPD s-a dovedit a fi un instrument util și esențial pentru a promova

reforma legislativă și pentru a solicita statelor membre să revizuiască modul în care sunt

percepute persoanele cu dizabilități; regretă, cu toate acestea, dificultățile serioase cu

care se confruntă în continuare persoanele cu dizabilități în domenii strategice precum

justiția penală și participarea politică; consideră că accesul deplin și integral al tuturor

persoanelor cu dizabilități la sistemul politic constituie o prioritate; recunoaște că acest

acces trebuie să depășească elementarul acces fizic la vot și că ar trebui să includă o

gamă largă de inițiative care să deschidă procesul democratic pentru toți cetățenii;

măsurile respective ar trebui să includă materiale electorale în limbajul semnelor, în

limbajul Braille și ușor lizibile, furnizarea completă a asistenței necesare pentru

persoanele cu dizabilități pe parcursul procedurii de vot, promovarea votului prin

corespondență și a votului prin reprezentant, atunci când este posibil, și eliminarea

obstacolelor din calea cetățenilor cu dizabilități care doresc să candideze la alegeri,

precum și examinarea normelor în vigoare privind capacitatea juridică și impactul

acestora asupra capacității persoanelor de a participa pe deplin la procesul democratic;

invită Comisia și statele membre să garanteze că sunt puse în aplicare corect și pe

deplin, îndeosebi în cazul persoanelor cu dizabilități, dispozițiile articolului 3 alineatul

(2) din Directiva 2012/29/UE de stabilire a unor norme minime privind drepturile,

sprijinirea și protecția victimelor criminalității, precum și ale Directivei 2010/64/UE

privind dreptul la interpretare și traducere în cadrul procedurilor penale și ale Directivei

2012/13/UE privind dreptul la informare în cadrul procedurilor penale, și în special ale

Directivei 2013/48/UE privind dreptul de a avea acces la un avocat în cadrul

procedurilor penale și al procedurilor privind mandatul european de arestare, precum și

dreptul ca o persoană terță să fie informată în urma privării de libertate și dreptul de a

comunica cu persoane terțe și cu autorități consulare în timpul privării de libertate;

62. regretă profund faptul că multe state continuă să respingă sau să limiteze, prin acțiuni în

instanță, capacitatea juridică a persoanelor cu dificultăți intelectuale; invită statele

membre să abordeze în mod pozitiv problema capacității juridice, orientându-se mai

degrabă către o formă a incluziunii care să ofere sprijin, decât către excluderea

automată;

63. își exprimă îngrijorarea cu privire la dificultățile cu care continuă să se confrunte

persoanele cu dizabilități în ceea ce privește accesul la justiție; reamintește că dreptul de

acces la justiție este un drept fundamental și o componentă esențială a statului de drept;

invită statele membre să ia măsuri pentru a asigura un acces complet la proceduri și

pentru a adapta aceste proceduri la nevoile acestor persoane; consideră că Comisia ar

trebui să ia în considerare posibilitatea de a include programe de formare specifice cu

privire la UNCRPD în programul UE privind justiția pentru perioada 2014-2020;

sugerează ca instanțele Uniunii ar trebui să pună în aplicare propriile norme și

instrucțiuni interne într-un mod care să faciliteze accesul persoanelor cu dizabilități la

PE578.465v01-00 18/101 RR\1097687RO.doc

RO

justiție și că în administrarea justiției ar trebui să se țină seama și de recomandările

generale ale Comitetului UNCRPD;

64. recunoaște numeroasele modalități prin care Convenția de la Haga privind protecția

internațională a adulților poate contribui din punct de vedere funcțional la punerea în

aplicare și la susținerea obligațiilor internaționale ale părților la UNCRPD; regretă, în

acest context, eșecul Comisiei de a da curs Rezoluției Parlamentului din 18 decembrie

2008 conținând recomandări către Comisie privind implicațiile transfrontaliere ale

protecției juridice a adulților;

65. atrage atenția asupra faptului că copiii cu dizabilități sunt cei mai susceptibili de a

deveni victime ale actelor de violență, de intimidare și de abuz sexual, la școală, acasă

sau în cadrul instituțiilor; solicită Uniunii Europene și statelor membre să intervină într-

un mod mai eficient și să combată actele de violență împotriva copiilor cu dizabilități

prin intermediul unor măsuri specifice și al unor servicii de sprijin accesibile;

66. invită Comisia să adopte măsuri eficace de prevenire a violenței împotriva copiilor cu

dizabilități care să se axeze pe familii, comunități, profesioniști și instituții; constată că

școala joacă un rol esențial în promovarea incluziunii sociale și subliniază necesitatea

instituirii unor mecanisme adecvate, care să promoveze incluziunea în școlile obișnuite

și care să garanteze pregătirea și formarea corespunzătoare ale cadrelor didactice, astfel

încât să poată recunoaște și reacționa la actele de violență împotriva copiilor cu

dizabilități;

67. le solicită, de asemenea, statelor membre să garanteze că tratamentul și izolarea

involuntară sunt interzise prin lege, în conformitate cu standardele internaționale cele

mai recente;

68. solicită insistent ca principiul liberei circulații a persoanelor cu dizabilități în cadrul

Uniunii Europene să fie garantat prin eliminarea tuturor obstacolelor existente încă în

prezent în calea exercitării acestei libertăți;

69. subliniază că libertatea de circulație a cetățenilor europeni trebuie garantată și pentru

persoanele cu dizabilități, iar pentru aceasta statele membre trebuie să asigure

recunoașterea reciprocă a situației lor și a drepturilor lor sociale (articolul 18 din

UNCRPD);

70. regretă faptul că Consiliul nu a acceptat includerea documentelor referitoare la

persoanele cu dizabilități în domeniul de aplicare al Regulamentului privind

promovarea liberei circulații a cetățenilor și a întreprinderilor prin simplificarea

acceptării anumitor documente oficiale în UE;

71. salută proiectul-pilot „Cardul european de dizabilitate”; regretă participarea limitată a

statelor membre la proiectul „Cardul european de dizabilitate”, care, printr-o serie de

măsuri practice, facilitează mobilitatea și recunoașterea reciprocă a drepturilor

cetățenilor cu dizabilități din statele membre;

72. subliniază că, pentru a asigura respectarea deplină a drepturilor persoanelor cu

dizabilități, este necesar ca acestor persoane să li se garanteze libertatea de a alege

modul în care doresc să-și trăiască viața și în care să-și valorifice la maximum

RR\1097687RO.doc 19/101 PE578.465v01-00

RO

potențialul, cum ar fi, de exemplu, prin recurgerea în mai mare măsură la instrumente

precum îngrijitorii;

73. regretă profund condițiile dezastruoase în care se află persoanele cu dizabilități în

anumite state membre și invită statele membre să depună toate eforturile necesare

pentru a respecta Convenția europeană a drepturilor omului, în special articolul 3 din

aceasta, care interzice tratamentele inumane și degradante;

74. îndeamnă Comisia și Consiliul să răspundă mai eficient nevoilor persoanelor cu

dizabilități și să țină cont de acestea în mod constant atunci când revizuiesc

regulamentele UE, cum ar fi cele privind drepturile pasagerilor în diverse moduri de

transport [Regulamentul (CE) nr. 1107/2006 și Regulamentul (CE) nr. 261/2004 privind

transportul aerian, Regulamentul (CE) nr. 1371/2007 privind transportul feroviar,

Regulamentul (UE) nr. 1177/2010 privind transportul pe apă și Regulamentul (UE)

nr. 181/2011 privind transportul cu autobuzul și autocarul], precum și atunci când

elaborează acte legislative cu privire, de exemplu, la drepturile pasagerilor în contextul

călătoriilor multimodale; subliniază faptul că, în cadrul Strategiei europene 2010-2020

pentru persoanele cu handicap, UE s-a angajat în favoarea unei Europe fără bariere în

2010;

75. invită UE să consolideze monitorizarea punerii în aplicare a legislației privind drepturile

călătorilor și să armonizeze activitatea organismelor naționale de asigurare a aplicării

legii și invită statele membre să ia toate măsurile necesare în vederea punerii în aplicare

a legislației UE care vizează îmbunătățirea accesibilității transportului la nivel local,

regional și la nivel de stat în domeniul transporturilor și turismului (inclusiv în autobuze

și taxiuri, transportul public urban, transportul feroviar, aerian și naval și, de asemenea,

în gări, aeroporturi și porturi) și să elimine obstacolele din calea unei Europe fără

bariere, de exemplu, prin consolidarea competențelor autorităților însărcinate cu

asigurarea respectării legii în temeiul legislației privind drepturile călătorilor, pentru a

garanta drepturi egale si aplicarea efectivă a acestora pentru toate persoanele cu

dizabilități de pe întreg teritoriul UE, inclusiv în ceea ce privește accesibilitatea și

standardizarea, armonizarea, cerințele tehnice, stimulentele pentru întreprinderi,

politicile sindicale și acordurile colective;

76. solicită Comisiei să clarifice responsabilitățile fiecărui actor implicat în acordarea de

asistență persoanelor cu mobilitate redusă, în special în ceea ce privește transferurile

între diferitele moduri de transport, și să ofere informații Parlamentului cu privire la

participarea asociațiilor persoanelor cu dizabilități și la rolul acestora în aplicarea

normelor privind drepturile călătorilor;

77. subliniază faptul că posibilitatea de acces fără obstacole la serviciile de transport, la

vehicule, la infrastructură și la centrele de conexiuni intermodale, în special în zonele

rurale, este esențială pentru a garanta sisteme de mobilitate fără discriminare inerentă;

subliniază, în acest sens, că persoanele cu dizabilități trebuie să aibă acces la produse și

servicii și că trebuie depuse mai multe eforturi pentru ca serviciile, vehiculele și

infrastructurile de transport și cele turistice să fie accesibile; subliniază că Mecanismul

pentru interconectarea Europei oferă posibilitatea de a finanța o serie de măsuri în

zonele urbane, precum și măsuri de îmbunătățire a accesibilității pentru persoanele cu

anumite tipuri de dizabilități, finanțare care poate ajunge până la 10 % din costurile de

PE578.465v01-00 20/101 RR\1097687RO.doc

RO

adaptare;

78. invită Comisia să comunice în raportul său anual privind implementarea fondurilor

TEN-T progresele înregistrate în privința măsurilor și a valorii ajutoarelor acordate

pentru adaptarea infrastructurilor pentru persoanele cu dizabilități în cadrul

Mecanismului pentru interconectarea Europei și în privința altor tipuri de finanțare din

partea UE; solicită, de asemenea, Comisiei să ia măsuri pentru a promova o implicare

mai mare în proiectele care vizează adaptarea infrastructurii pentru persoanele cu

dizabilități, inclusiv, printre altele, reuniuni de informare și comunicare pentru

potențialii dezvoltatori;

79. subliniază, în acest sens, importanța măsurilor de finanțare în zonele urbane, unde

populația schimbă mai frecvent diferitele moduri de transport, iar persoanele cu anumite

tipuri de disfuncționalitate motorie întâmpină cele mai multe dificultăți;

80. subliniază că asigurarea sistematică a unor formate accesibile ar trebui să constituie o

prioritate pe ordinea de zi a politicilor privind piața mobilității digitalizate și ar trebui să

faciliteze accesul tuturor persoanelor cu orice tip de dizabilitate, utilizând limbi și

formate accesibile și tehnologii adaptate diferitelor tipuri de dizabilități, inclusiv

limbajul semnelor, alfabetul Braille, sisteme de comunicare ameliorată și alternativă și

alte mijloace accesibile, moduri și formate de comunicare la alegerea utilizatorului,

inclusiv un limbaj ușor de citit sau pictograme, subtitrare și mesaje text personale pentru

informațiile referitoare la deplasări, rezervarea și emiterea biletelor, fiind posibilă

utilizarea mai multor canale senzoriale; invită insistent Comisia să creeze mecanisme de

monitorizare și control adecvate pentru echipamentele și serviciile de transport, prin

care să se asigure că și în serviciile de transport public din toate statele membre se pun

la dispoziția persoanelor cu dizabilități dispozitive care să asigure accesibilitatea și

asistența;

81. subliniază că persoanele cu dizabilități ar trebui să aibă posibilitatea de a obține

informații cu privire la serviciile transfrontaliere multimodale care oferă transport de la

punctul exact de plecare până la destinația finală, astfel încât să poată alege serviciul cel

mai durabil, mai ieftin și mai rapid și să-l poată rezerva și plăti online;

82. solicită sa se pună la dispoziție informații în timp real privind călătoriile, astfel încât

persoanele cu dizabilități să poată obține, înainte de plecare, date despre perturbări și

despre modalitățile alternative de deplasare;

83. subliniază că persoanele cu dizabilități trebuie să aibă acces la informații și comunicare

prin formate și tehnologii accesibile adecvate diferitelor tipuri de dizabilități, inclusiv

prin limbajul semnelor, limbajul Braille, comunicarea ameliorată și alternativă și alte

mijloace, moduri și formate de comunicare accesibile la alegere, inclusiv formate ușor

de citit și subtitrări; invită, prin urmare, Comisia să adopte măsurile necesare pentru a

asigura punerea în aplicare a actelor legislative ale UE privind accesul la informații și

comunicare; îndeamnă Consiliul să adopte fără alte amânări decizia privind încheierea

Tratatului de la Marrakesh pentru facilitarea accesului la operele publicate al

persoanelor nevăzătoare, cu deficiențe de vedere sau cu dificultăți de citire a

materialelor imprimate; invită Consiliul și statele membre să pună în aplicare măsuri

consecvente și eficace, în conformitate cu prevederile tratatului;

RR\1097687RO.doc 21/101 PE578.465v01-00

RO

84. reamintește faptul că independența, integrarea și accesul la un sistem de învățământ și

de formare deschis tuturor, la viața culturală și civică, la activitățile recreative și la sport

sunt drepturi garantate la articolele 19, 24 și 30 din UNCRPD; reamintește că aceste

drepturi sunt apărate în temeiul legislației UE, în special al articolului 21 din Carta

drepturilor fundamentale a UE, care interzice discriminarea din motive legate de

dizabilitate, și pe baza principiului participării depline și efective, inclusiv al participării

democratice și al integrării în societate a persoanelor cu dizabilități (articolul 3 din

UNCRPD); solicită, prin urmare, Comisiei și statelor membre să consolideze măsurile

menite să asigure accesul egal și efectiv al persoanelor cu dizabilități nu numai la

domenii-cheie, precum educația de calitate și incluzivă, cultura și sportul, ci și la

activități extracuriculare, precum teatrul, limbile străine și arta; invită Comisia să

includă indicatori specifici cu privire la dizabilități în Strategia Europa 2020 în cadrul

obiectivelor sale în materie de educație și formare;

85. reamintește proiectul de comentariu general al Comitetului ONU pentru drepturile

persoanelor cu dizabilități cu privire la articolul 24 (dreptul la o educație incluzivă), care

prezintă în detaliu conținutul său normativ, obligațiile statelor, relația sa cu alte

prevederi ale convenției și punerea sa în aplicare la nivel național;

86. reamintește că programele care vizează tineretul ar trebui să acorde o atenție deosebită

tinerilor cu dizabilități;

87. constată că strategiile pentru tineret pentru perioada de după 2018 ar trebui să integreze

nevoile tinerilor cu dizabilități;

88. reamintește că persoanele cu dizabilități sunt excluse adesea sau nu dispun de un acces

efectiv la serviciile educaționale și de formare, fiind necesare procese educaționale

personalizate care să țină seama de nivelul lor de dizabilitate pentru a le ajuta să își

atingă pe deplin potențialul social, economic și educațional; subliniază necesitatea de a

adopta măsuri corespunzătoare pentru a garanta că toți elevii cu dizabilități beneficiază

de amenajări rezonabile, astfel încât să se bucure de dreptul lor la o educație de calitate

favorabilă incluziunii; încurajează statele membre și administrațiile regionale sau locale

descentralizate competente să consolideze programele de formare și posibilitățile de

dezvoltare profesională continuă pentru toate părțile interesate relevante implicate în

mediile de învățare nonformală și informală, precum și accesul lor la infrastructuri TIC,

pentru a sprijini activitatea acestora cu elevii cu dizabilități și pentru a combate

prejudecățile față de persoanele cu dizabilități, în special față de persoanele cu

dizabilități intelectuale și psihosociale;

89. invită Comisia și statele membre să aplice măsuri efective prin care să trateze problema

segregării și respingerii elevilor cu dizabilități în școli și în contextele educaționale și să

le asigure accesul la amenajările corespunzătoare și la sprijinul de care au nevoie pentru

a le facilita atingerea potențialului lor complet; subliniază faptul că se poate ajunge la

egalitate de șanse doar dacă dreptul la educație și formare incluzivă este garantat la toate

nivelurile și pentru toate tipurile de educație și de formare, inclusiv în cazul învățării pe

tot parcursul vieții, și, prin urmare, dacă se garantează recunoașterea calificărilor

persoanelor cu dizabilități, în special a celor dobândite datorită mediilor educaționale

favorabile, în care persoanele cu dizabilități pot obține în special competențe și

aptitudini care le permit să-și depășească dizabilitățile; subliniază existența carențelor

PE578.465v01-00 22/101 RR\1097687RO.doc

RO

de ordin tehnic și financiar din cadrul programelor educaționale pentru persoanele cu

nevoi speciale, îndeosebi în statele membre afectate de criză, și solicită Comisiei să

analizeze modalitățile în care situația poate fi îmbunătățită;

90. constată că s-au înregistrat progrese în ceea ce privește reglementarea programelor de

schimb pentru studenți, în special a programului Erasmus+, prin includerea unui sprijin

financiar suplimentar pentru mobilitatea studenților și a personalului didactic cu

dizabilități, și insistă că este necesar să se prevadă în continuare dispoziții specifice în

toate aspectele programului; recunoaște că, în practică, studenții cu dizabilități încă se

confruntă cu numeroase bariere (de atitudine, comunicare, arhitecturale, informaționale

etc.); invită Comisia și statele membre să se implice mai mult în susținerea participării

persoanelor cu dizabilități la programele de schimb din UE și să crească vizibilitatea și

transparența oportunităților de mobilitate; invită, prin urmare, Comisia să promoveze

schimbul de bune practici cu privire la accesul la programele de schimb pentru studenții

și cadrele didactice cu dizabilități;

91. solicită sistemelor educaționale să evite crearea unor medii care etichetează elevii, cum

ar fi gruparea acestora în funcție de ritmul de învățare și de nivelul de competențe,

deoarece acestea afectează în mod negativ elevii cu dizabilități, în special elevii cu

dificultăți de învățare;

92. îndeamnă Comisia să includă o componentă specifică dizabilității în evaluarea sa a

Directivei privind asistența medicală transfrontalieră și îndeamnă statele membre să

continue aplicarea ei din perspectiva nevoilor persoanelor cu dizabilități și a dreptului

lor de a cunoaște și de a se prevala efectiv, în condiții de egalitate cu ceilalți, de

dispozițiile și instrumentele prevăzute de directivă, despre care chiar și populația în

ansamblu este puțin informată;

93. subliniază legătura puternică dintre dizabilități, care afectează aproximativ 15 % din

populația UE, și problemele de sănătate, care implică dificultăți și piedici persistente în

ceea ce privește accesul, care au ca rezultat furnizarea necorespunzătoare sau

nefurnizarea serviciilor de sănătate pentru persoanele cu dizabilități, inclusiv atunci

când dizabilitatea este consecința unei reacții adverse la medicamente; remarcă faptul că

lipsa accesului la servicii de sănătate de calitate afectează negativ capacitatea

persoanelor cu dizabilități de a duce o viață independentă, de a se integra și de a trăi în

condiții de egalitate cu ceilalți;

94. observă cu îngrijorare că persoanele cu dizabilități raportează un număr semnificativ

mai mare de cazuri în care li se furnizează îngrijiri necorespunzătoare sau li se refuză

asistența și de cazuri de tratament forțat sau neadecvat, ceea ce evidențiază lipsa de

formare a personalului medicosanitar în ceea ce privește nevoile de asistență medicală

ale persoanelor cu dizabilități; le solicită statelor membre să investească în formarea

personalului care tratează și asistă persoane cu dizabilități;

95. subliniază că trebuie obținut consimțământul, în cunoștință de cauză, al persoanelor cu

dizabilități pentru toate intervențiile medicale care impun acest lucru și că, prin urmare,

trebuie să fie luate toate măsurile necesare pentru a se garanta că aceste persoane au

acces la informațiile relevante și sunt în măsură să le înțeleagă; subliniază că acest

consimțământ trebuie să fie acordat personal, din timp și în deplină cunoștință a

faptelor, cu toate mecanismele necesare care să asigure respectarea acestor principii,

RR\1097687RO.doc 23/101 PE578.465v01-00

RO

precum și că trebuie luate măsuri similare și adecvate și în cazul persoanelor cu

dizabilități psihosociale;

96. invită Comisia să integreze abordările axate pe dizabilități în instrumentele și politicile

sale de sănătate, astfel încât să contribuie la îmbunătățirea rezultatelor în materie de

sănătate pentru persoanele cu dizabilități din statele membre, asigurând servicii de

sănătate mai accesibile pe plan fizic, ambiental și senzorial, de mai bună calitate și cu

cheltuieli mai abordabile și, în timp ce instrumentele și politicile sunt elaborate pe astfel

de coordonate, să consulte pe larg persoanele cu dizabilități;

97. reamintește că drepturile reproductive se numără printre libertățile fundamentale

garantate în temeiul Declarației de la Viena din 1993 și al programului de acțiune al

UNCRPD și includ: dreptul la egalitate și la nediscriminare, dreptul de a se căsători și

de a întemeia o familie; dreptul la asistență medicală reproductivă completă, inclusiv la

servicii, educație și informare privind planificarea familială și sănătatea maternă;

dreptul de a-și da consimțământul în cunoștință de cauză pentru toate procedurile

medicale, inclusiv pentru sterilizare și avort; dreptul de a nu fi victime ale abuzului și

exploatării sexuale;

98. le solicită statelor membre să adopte măsuri pentru a garanta că toată asistența medicală

și toate serviciile medicale furnizate femeilor cu dizabilități, inclusiv toată asistența și

serviciile în materie de sănătate reproductivă și mintală, sunt accesibile și se bazează pe

consimțământul liber și în cunoștință de cauză al persoanei respective;

99. îndeamnă statele membre să adopte orientări pentru a garanta că toată educația,

informația, asistența medicală și serviciile legate de sănătatea sexuală și reproductivă

sunt disponibile femeilor și fetelor cu dizabilități în formate accesibile și adaptate

vârstei, inclusiv în limbajul semnelor, în limbajul Braille, prin comunicare tactilă,

caractere mărite și alte modalități, mijloace și formate alternative de comunicare;

100. își reiterează opinia conform căreia trebuie să se răspundă necesității de a acorda

asistență specializată – inclusiv în ceea ce privește îngrijirea copilului – femeilor și

bărbaților cu dizabilități, precum și familiilor acestora, pentru a le permite să se bucure

pe deplin de maternitate și de paternitate;

101. subliniază că sistemele de asigurări de sănătate nu trebuie să discrimineze persoanele cu

dizabilități;

102. îndeamnă Comisia să elaboreze pentru punctele naționale de contact orientări la nivelul

UE privind furnizarea de informații accesibile tuturor pacienților despre îngrijirile din

alte state membre, ținând cont de rolul special al organizațiilor pacienților;

103. încurajează Comisia să asiste statele membre și membrii rețelelor europene de referință

să extindă resursele și competențele specializate ale rețelei la forme de dizabilități care,

deși nu sunt neapărat rare, necesită, de asemenea, o asistență medicală înalt specializată,

oferită de echipe de asistență medicală multidisciplinare și o concentrare a cunoștințelor

și resurselor prin intermediul acestui cadru;

104. susține că produsele și serviciile trebuie să devină mai accesibile persoanelor cu

dizabilități; subliniază că existența barierelor economice și a celor legate de raportul

PE578.465v01-00 24/101 RR\1097687RO.doc

RO

dintre costuri și beneficii împiedică dezvoltarea și transpunerea în practică a

accesibilității; consideră că o mai mare implicare a persoanelor cu dizabilități în

elaborarea produselor și serviciilor din domeniul sănătății va contribui la mărirea

siguranței și accesibilității;

105. subliniază că persoanele cu dizabilități fizice se confruntă, de asemenea, cu probleme

legate de piața mobilității digitalizate și solicită facilitarea accesului tuturor persoanelor

cu orice tip de dizabilitate, în limbi și formate accesibile și cu tehnologii adaptate

diferitelor tipuri de dizabilități, inclusiv limbajul semnelor, alfabetul Braille, sisteme de

comunicare alternativă și ameliorată și alte mijloace, moduri și formate de comunicare

accesibile, inclusiv un limbaj ușor lizibil, subtitrare și mesaje text personale, în special

pentru informațiile referitoare la sănătate, utilizând mai mult de un singur canal

senzorial;

106. încurajează Comisia să depună eforturi susținute pentru a stimula promovarea sănătății

și prevenirea riscurilor pentru sănătate cu scopul de a aborda diferențele importante

privind accesul și sănătatea care le afectează pe cele mai vulnerabile persoane cu

dizabilități;

107. le solicită Comisiei și statelor membre să pledeze în favoarea clasificării bolilor care

afectează memoria ca dizabilitate;

108. îndeamnă Comisia și statele membre să acorde recunoașterea de cuviință rolului esențial

al persoanelor care au în îngrijire membri de familie și să garanteze că și acestea au un

acces corespunzător la servicii de sănătate, având în vedere impactul pe care îl are

îngrijirea persoanelor cu dizabilități asupra sănătății lor fizice și psihice și asupra

calității vieții lor;

109. invită statele membre și Comisia să se asigure că drepturile și serviciile legate de

ocuparea forței de muncă, inclusiv amenajările corespunzătoare în contextul Directivei

privind egalitatea în muncă, sunt transferabile și în conformitate cu libertatea de

circulație a persoanelor cu dizabilități; invită statele membre să introducă stimulente

pentru angajatori și politici active privind piața forței de muncă pentru a sprijini

ocuparea forței de muncă în rândul persoanelor cu dizabilități; recunoaște potențialul pe

care îl are atât economia socială, cât și economia digitală emergentă privind crearea de

locuri de muncă pentru persoanele cu dizabilități;

110. este preocupat de ratele ridicate ale șomajului în rândul persoanelor cu dizabilități și, în

special, al femeilor cu dizabilități, comparativ cu alte grupuri de populație din Uniunea

Europeană; invită statele membre să promoveze și să asigure un cadru legislativ și

politic pentru participarea femeilor cu dizabilități la piața muncii, inclusiv a femeilor cu

dizabilități ascunse, condiții cronice sau dificultăți de învățare cauzate de dizabilități;

111. este preocupat de faptul că Directiva privind egalitatea în muncă nu consideră în mod

explicit neprevederea unor amenajări corespunzătoare pentru persoanele cu dizabilități o

formă de discriminare; solicită Comisiei să furnizeze evidența actuală a tipurilor de

reclamații primite și să examineze, în acest sens, necesitatea unei revizuiri a directivei;

112. evidențiază avantajele depășirii cadrului de angajare în atelierele protejate și ale

prevederii unor condiții de angajare pentru persoanele cu dizabilități care să le integreze

RR\1097687RO.doc 25/101 PE578.465v01-00

RO

pe piața liberă a forței de muncă; subliniază importanța schimbului de bune practici

între autoritățile publice, organizațiile care reprezintă persoanele cu dizabilități,

furnizorii de servicii de sprijinire, angajatorii cu experiență și alți actori relevanți;

113. invită Comisia și statele membre să continue promovarea angajării persoanelor cu

dizabilități cu ajutorul întreprinderilor economice sociale și bazate pe solidaritate și să

ajute astfel persoanele cu dizabilități să intre pe piața muncii; invită Comisia, în acest

sens, să promoveze în continuare piața de investiții sociale nou apărută prin metode

create ca parte a Inițiativei pentru antreprenoriatul social și să informeze Parlamentul

despre rezultatele revizuirii sale intermediare;

114. subliniază că, pentru a preveni concedierea persoanelor cu dizabilități, este crucial să li

se permită acestora să își desfășoare activitatea în conformitate cu legislația specifică;

recomandă, de asemenea, să fie introduse controale corespunzătoare, în afară de

cooperarea cu centrele și societățile de ocupare a forței de muncă, pentru a împiedica

marginalizarea de pe piața muncii a persoanelor cu dizabilități și a valorifica întregul

potențial al acestora;

115. îndeamnă statele membre să adopte cadre de calitate pentru stagii și să încurajeze și să

dezvolte oportunități de ucenicii și stagii de pregătire pentru persoanele cu dizabilități,

garantând amenajări corespunzătoare și accesibilitate, care să asigure protecția socială și

să faciliteze integrarea persoanelor cu dizabilități pe piața muncii;

116. invită statele membre să ia măsuri urgente de prevenire și combatere a efectelor

negative avute de măsurile de austeritate asupra protecției sociale a persoanelor cu

dizabilități; invită Comisia să aibă, în acest sens, în vedere stabilirea unui plafon UE de

protecție socială la un nivel care să permită respectarea dreptului la un standard de viață

și de protecție socială adecvat pentru persoanele cu dizabilități;

117. invită statele membre să pună în aplicare mecanisme eficace de prevenire sau combatere

a sărăciei, vulnerabilității și excluziunii sociale în rândul persoanelor cu dizabilități și al

familiilor acestora, acordând o atenție deosebită copiilor și vârstnicilor cu dizabilități, în

contextul unui pilon european al drepturilor sociale;

118. îndeamnă Comisia să permită statelor membre care aplică programe de ajustare fiscală

să excludă de la măsurile de austeritate persoanele cu dizabilități, în special în domeniul

sănătății;

119. invită statele membre să nu efectueze reduceri ale prestațiilor legate de dizabilități, ale

serviciilor de la nivelul comunității, ale serviciilor de sănătate și ale programelor de

formare și de educație pentru a nu submina UNCRPD și a nu accentua și mai mult

sărăcia și excluziunea socială;

120. îndeamnă încă o dată Comisia și statele membre să promoveze, în scopul combaterii

excluziunii sociale a persoanelor cu dizabilități și a familiilor acestora, pe baza unor

norme comune, măsuri de combatere a sărăciei cu care se confruntă multe familii ale

persoanelor defavorizate, stabilind o serie de indicatori clari care să stea la baza

asistenței necesare;

121. subliniază că articolul 7 și articolul 96 alineatul (7) din Regulamentul privind

PE578.465v01-00 26/101 RR\1097687RO.doc

RO

dispozițiile comune (RDC)1 prevăd faptul că statele membre și Comisia trebuie să se

asigure că egalitatea de șanse, nediscriminarea și integrarea persoanelor cu dizabilități

sunt avute în vedere și promovate în cadrul implementării fondurilor structurale și de

investiții europene (fondurile ESI), în general, și al programelor operaționale, în special;

solicită o abordare integrată pentru a răspunde nevoilor specifice ale persoanelor cu

dizabilități; invită, prin urmare, Comisia să monitorizeze îndeaproape aplicarea

condiționalităților ex-ante privind combaterea discriminării și dizabilitățile; subliniază

că evaluarea acestora trebuie să stabilească capacitatea măsurilor planificate de a

promova egalitatea de șanse între femei și bărbați și integrarea persoanelor cu

dizabilități, în special în ceea ce privește accesibilitatea finanțării;

122. îndeamnă factorii de decizie de la nivel local, regional, național și al UE să asigure

monitorizarea eficientă a transpunerii dispozițiilor referitoare la nediscriminare, precum

și accesibilitatea și utilizarea finanțării ESI, pentru a sprijini accesul în condiții egale la

toate serviciile, inclusiv la internet, al persoanelor cu dizabilități și condiții egale și

suficiente de trai în comunitățile locale din toate zonele (de ex. în zonele rurale și slab

populate și zonele urbane), precum și al instituțiilor care se ocupă de îngrijirea acestora;

constată totuși că statele membre dețin principala competență în ceea ce privește

politicile sociale și finanțarea acestora;

123. invită Comisia să monitorizeze îndeaproape respectarea principiului nediscriminării și a

legislației conexe atunci când sunt utilizate fondurile ESI; subliniază că organismele

responsabile de promovarea incluziunii sociale și a nediscriminării, inclusiv

organizațiile care reprezintă persoanele cu dizabilități, trebuie incluse în parteneriat în

cursul etapei de programare și de punere în aplicare a programelor operaționale, pentru

ca interesele și preocupările persoanelor cu dizabilități să fie luate în considerare

efectiv; solicită ca utilizarea fondurilor ESI să respecte standardele minime referitoare la

accesibilitate, mobilitate și asigurarea de locuințe pentru persoanele cu dizabilități și

constată că aceasta reprezintă o sarcină importantă și dificilă, în special pentru

autoritățile locale și regionale;

124. invită Comisia și statele membre să utilizeze mai eficient fondurile structurale, în

special Fondul social european și programul „Europa creativă“, implicând cât mai mult

cu putință organizațiile naționale, regionale și locale care reprezintă persoanele cu

dizabilități; subliniază, de asemenea, importanța garantării accesului deplin al

persoanelor cu dizabilități la programe ale UE precum inițiativele Erasmus+, Garanția

pentru tineret și EURES;

125. invită statele membre să disemineze principiul conform căruia autoritățile care

contractează fonduri ESI pot exclude de la acordarea de fonduri solicitanții care nu

respectă angajamentul privind accesibilitatea pentru persoanele cu dizabilități;

126. salută condiționalitățile ex ante privind incluziunea socială și prioritatea în materie de

investiții legată de tranziția de la servicii instituționale la servicii orientate spre

comunitate din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 privind fondurile structurale și de

investiții europene (fondurile ESI); invită statele membre să utilizeze aceste fonduri

pentru dezinstituționalizare și ca instrument de aplicare a UNCRPD;

1 JO L 347, 20.12.2013, p. 320.

RR\1097687RO.doc 27/101 PE578.465v01-00

RO

127. este preocupat de faptul că fondurile structurale și de investiții europene sunt utilizate în

mod greșit pentru a promova instituționalizarea și invită statele membre și Comisia să

își consolideze monitorizarea în conformitate cu UNCRPD și în consultare cu

organizațiile care reprezintă persoanele cu dizabilități; recomandă suspendarea,

retragerea și recuperarea plăților de la statele membre în caz de încălcare a obligației de

respectare a drepturilor fundamentale; consideră că principiul transparenței ar trebui să

se aplice întregii proceduri, de la alocarea fondurilor, până la utilizarea lor efectivă;

128. invită Comisia și statele membre să ia măsurile necesare, inclusiv prin utilizarea

fondurilor ESI și a altor fonduri relevante ale UE, pentru a dezvolta servicii de asistență

de înaltă calitate și accesibile în comunitățile locale, destinate băieților și fetelor cu

dizabilități și familiilor lor, inclusiv persoanelor care au nevoie de asistență la nivel

ridicat, pentru a stimula dezinstituționalizarea și pentru a evita noi cazuri de

instituționalizare și să promoveze comunitățile bazate pe incluziune și accesul la

educație de calitate favorabilă incluziunii pentru băieții și fetele cu dizabilități;

129. consideră că instituțiile europene ar trebui să analizeze posibilitatea accesului la

mecanismele de finanțare existente și viitoare pentru organizațiile care reprezintă activ

persoanele cu dizabilități;

130. invită Comisia să lucreze în continuare la incluziunea persoanelor cu dizabilități prin

acordarea de sprijin financiar pentru o serie de proiecte și organizații de la nivel local;

131. solicită instituțiilor UE și statelor membre să asigure participarea activă a persoanelor

cu dizabilități în cadrul proceselor decizionale, inclusiv prin intermediul organizațiilor

lor reprezentative, în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) din UNCRPD; cere, de

asemenea, să se țină seama în mod corespunzător de opiniile exprimate de persoanele cu

dizabilități în cadrul acestor procese;

132. reafirmă că este important ca persoanelor cu dizabilități să li se pună la dispoziție

excepții și limitări referitoare la dreptul de autor; ia act de încheierea Tratatului de la

Marrakesh care vizează facilitarea accesului la operele publicate de către persoanele

nevăzătoare sau cu deficiențe de vedere și își reiterează convingerea că UE are

competența de a încheia acest tratat fără ca ratificarea să fie condiționată de revizuirea

cadrului juridic al UE sau de momentul pronunțării unei hotărâri de către Curtea de

Justiție; tot în acest sens, subliniază necesitatea colaborării între Parlament, Comisie și

statele membre, în vederea ratificării rapide a Tratatului de la Marrakesh;

133. subliniază că orice schimbare de ordin legislativ în domeniul drepturilor de autor și al

drepturilor conexe ar trebui să prevadă accesul persoanelor cu dizabilități la opere și

servicii care sunt protejate prin drepturile respective în orice format; reamintește că

Comisia trebuie să prezinte propuneri legislative privind excepțiile și limitările dreptului

de autor și ale drepturilor conexe, în scopul de a garanta că persoanele cu diverse

dizabilități au acces la opere și servicii care sunt protejate prin drepturile respective;

134. insistă asupra importanței sistemelor digitale pentru persoanele cu dizabilități ca

instrument care le facilitează participarea la toate aspectele societății și recomandă

continuarea cercetărilor privind utilizarea tehnologiilor de asistență pentru autonomie în

educație; recunoaște că un număr disproporționat de persoane cu dizabilități nu sunt

încă prezente în mediul online, că nu au contact cu evoluțiile digitale și că, prin urmare,

PE578.465v01-00 28/101 RR\1097687RO.doc

RO

sunt private de informații, de oportunități, de dobândirea unor competențe noi și de

accesarea unor servicii importante; solicită, prin urmare, legiuitorilor de la nivel

național și de la nivelul UE să includă prevederi referitoare la accesibilitate atunci când

pun în aplicare legislația privind piața unică digitală, să integreze aspectele referitoare la

accesibilitatea conținutului digital în toate politicile relevante, să demareze la nivelul

comunităților programe de formare pentru „campionii digitali”, pentru a încuraja mai

multe persoane cu dizabilități să intre în mediul online, precum și să ia măsurile

necesare pentru a combate criminalitatea și hărțuirea pe internet; invită Comisia și

statele membre să se asigure că drepturile de proprietate intelectuală nu constituie o

barieră abuzivă sau discriminatorie împotriva accesului persoanelor cu dizabilități la

materialele culturale și să examineze posibilitatea unei excepții obligatorii de la

drepturile de autor în cazul utilizării necomerciale în folosul persoanelor cu dizabilități,

utilizare care are legătură directă cu respectiva dizabilitate și în măsura impusă de

aceasta; solicită să se pună în aplicare o abordare transversală a drepturilor omului în

cazul persoanelor cu dizabilități în cadrul tuturor politicilor UE;

135. reamintește că sportul este un instrument extrem de important în contextul incluziunii

sociale, deoarece creează oportunități de interacțiune și de dobândire a competențelor

sociale; solicită Comisiei și statelor membre, în conformitate cu articolul 30 din

Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități, să demareze

programe specifice menite să facă activitățile și evenimentele sportive mai accesibile

persoanelor cu dizabilități; remarcă faptul că dreptul de a avea acces deplin la

evenimentele culturale sau la activitățile recreative este un drept fundamental și invită,

prin urmare, Comisia să îmbunătățească accesibilitatea la astfel de evenimente,

amplasamente, bunuri și servicii, inclusiv în domeniul audiovizual; salută inițiativele

care vizează punerea la dispoziție a subtitrărilor sau descrierilor audio adaptate ale

operelor audiovizuale și de alt tip, pentru a le face accesibile persoanelor cu dizabilități;

136. consideră că ar trebui dezvoltate instrumente digitale pentru persoanele cu dizabilități,

care să contribuie la integrarea sportivilor și sportivelor cu dizabilități, precum și

platforme de muncă la distanță, de utilizare flexibilă și în comun a spațiilor de lucru;

consideră, în plus, că educația de calitate și infrastructura sportivă din școli ar trebui

adaptate la nevoile copiilor cu dizabilități și că, în fiecare stat membru, ar trebui să se

instituie un cadru strategic național și regional de politici pentru învățarea de-a lungul

vieții, care să conțină măsuri concrete pentru dezvoltarea competențelor persoanelor cu

dizabilități;

137. reamintește că subprogramul MEDIA din cadrul programului Europa Creativă ar trebui

să acorde o atenție specială proiectelor care includ tema dizabilităților și că ar trebui

subliniată, în acest sens, puterea educațională a filmelor și a festivalurilor;

138. susține că accesibilitatea este esențială pentru ca persoanele cu dizabilități să poată

beneficia pe deplin de oferta turistică europeană;

139. subliniază faptul că serviciile turistice trebuie să țină seama de nevoile speciale ale

persoanelor cu dizabilități, cum ar fi accesul ușor la informații, comunicare și dotări

precum camerele, băile, toaletele și alte spații interioare;

140. susține că principiul „turismul pentru toți” ar trebui să reprezinte punctul de referință

pentru toate acțiunile legate de turism de la nivel național, regional, local sau european;

RR\1097687RO.doc 29/101 PE578.465v01-00

RO

subliniază că furnizorii de servicii turistice ar trebui să țină seama de nevoile

persoanelor cu dizabilități, promovând adaptarea echipamentelor și activități de formare

a personalului;

Obligații specifice

141. cere dezvoltarea unor indicatori care au la bază drepturile omului și solicită statelor

membre să prezinte date cantitative și calitative comparabile, defalcate în funcție de

diverși factori, inclusiv gen, vârstă, situație profesională și dizabilitate, pentru toate

activitățile desfășurate în UE; invită Comisia să finanțeze cercetarea și colectarea de

date relevante, de exemplu privind accesibilitatea la servicii turistice și medicale,

violența, abuzurile și exploatarea tuturor persoanelor cu toate tipurile de dizabilități din

comunitate și din instituții;

142. solicită Comisiei să armonizeze colectarea de date privind dizabilitățile prin intermediul

anchetelor sociale la nivelul UE, în conformitate cu articolul 31 din UNCRPD, pentru a

identifica cu precizie evoluțiile din sector și a le face cunoscute; subliniază faptul că

această colectare de date ar trebui să utilizeze metodologii care sunt favorabile

incluziunii tuturor persoanelor cu dizabilități, inclusiv persoanelor cu dizabilități mai

grave și celor care locuiesc în instituții; solicită ca toate datele colectate să respecte

exigențele din domeniul drepturilor omului și al protecției datelor, inclusiv, dar nu

numai, dispozițiile stabilite în Convenția europeană a drepturilor omului, în Carta

europeană a drepturilor fundamentale și în Directiva europeană privind protecția

datelor; subliniază că aceste anchete trebuie să fie cât mai specifice și mai focalizate și

să fie urmate de studii adecvate și de ateliere în urma cărora să fie formulate măsuri

corespunzătoare și eficiente;

143. invită Comisia să integreze în mod sistematic drepturile persoanelor cu dizabilități în

toate politicile și programele de cooperare internațională ale UE;

144. subliniază importanța realizării tuturor obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD)

legate de dizabilități, în special a obiectivului 4 privind asigurarea unei educații

favorabile incluziunii, echitabile și de calitate, și necesitatea de a crește numărul școlilor

cu acces la infrastructură și materiale adaptate pentru elevii cu dizabilități și de a investi

în dezvoltarea competențelor profesorilor cu privire la educația favorabilă incluziunii și

la participarea copiilor la școală și în comunitate;

145. subliniază angajamentul de a nu exclude pe nimeni și faptul că dizabilitățile sunt

menționate în ODD în secțiunile privind educația, creșterea și ocuparea forței de muncă,

inegalitatea și accesibilitatea așezărilor umane, precum și în ceea ce privește colectarea

de date și monitorizarea ODD și recomandă UE să își asume rolul de lider în ceea ce

privește punerea în aplicare a ODD ce vizează incluziunea persoanelor cu dizabilități;

subliniază, de asemenea, trimiterile la Cadrul de la Sendai pentru reducerea riscurilor de

dezastre (DRR);

146. recomandă ca UE să își asume rolul de lider în ceea ce privește includerea persoanelor

cu dizabilități la punerea în aplicare a Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă și să

stabilească un plan de lucru și o evaluare intermediară a planului de lucru pentru a

garanta un sistem de monitorizare și de evaluare și pentru a asigura asumarea

răspunderii de către UE;

PE578.465v01-00 30/101 RR\1097687RO.doc

RO

147. invită Comisia să elaboreze un plan de punere în aplicare a ODD și a inițiativelor ce

vizează reducerea riscurilor de dezastre, în conformitate cu UNCRPD; subliniază faptul

că acest plan ar trebui să aducă o contribuție importantă la definirea indicatorilor în

domenii legate de dizabilități și de incluziunea socioeconomică; evidențiază că, la

definirea indicatorilor ODD, sărăcia, protecția socială, asigurarea de sănătate, violența

împotriva femeilor, sănătatea și drepturile sexuale și reproductive, accesul la apă și

salubritate și la energie, reziliența în fața dezastrelor și înregistrarea nașterilor merită o

atenție deosebită;

148. subliniază faptul că toate politicile și programele UE, atât pe plan extern, cât și pe plan

intern, trebuie să respecte dispozițiile UNCRPD și să stabilească măsuri specifice, care

să garanteze că drepturile persoanelor cu dizabilități sunt integrate în toate domeniile,

inclusiv în politicile și programele din domeniul umanitar și al dezvoltării; în acest sens,

solicită UE să adopte o politică armonizată cu privire la dezvoltarea care acordă atenția

cuvenită persoanelor cu dizabilități și să stabilească o abordare sistematică și

instituționalizată pentru a integra drepturile persoanelor cu dizabilități în toate politicile

și programele de cooperare internațională ale UE;

149. recomandă ca delegațiile și agențiile UE să dovedească o înțelegere adecvată a

strategiilor europene privind persoanele cu dizabilități și să acționeze într-un mod

incluziv și accesibil; recomandă înființarea, în cadrul Serviciului European de Acțiune

Externă, a unui „punct de contact” privind UNCRPD; solicită introducerea urgentă a

noțiunii de dizabilitate în toate cursurile de formare pe teme de drepturile omului oferite

în cadrul misiunilor politicii de securitate și apărare comune (PSAC);

150. invită, de asemenea, UE:

– să pună la punct mai multe proiecte de dezvoltare care vizează în mod specific

persoanele cu dizabilități;

– să instituie un mecanism pentru consolidarea capacității și schimbul de bune practici

între diferitele instituții ale UE și între UE și statele membre în ceea ce privește ajutorul

umanitar accesibil și care ia în calcul persoanele cu dizabilități;

– să instituie puncte de contact pentru aspectele legate de dizabilități în delegațiile UE,

numind agenți care au formarea adecvată și care își pot pune experiența și

profesionalismul în slujba persoanelor cu dizabilități;

– să trateze aspectele legate de dizabilități în dialogurile cu țările partenere și să sprijine și

să se implice în cooperarea strategică cu ONG-urile din domeniul dizabilităților din

țările partenere;

– să revizuiască cadrul financiar multianual (CFM) și Fondul european de dezvoltare

(FED) în conformitate cu UNCRPD;

– să includă în posibilul nou Consens european privind dezvoltarea o referire la integrarea

aspectelor legate de persoanele cu dizabilități în toate politicile UE;

– să aibă în vedere alocarea de fonduri destinate tuturor politicilor și programelor de

cooperare internațională ale UE în beneficiul programelor naționale pentru persoanele

RR\1097687RO.doc 31/101 PE578.465v01-00

RO

cu dizabilități;

– să garanteze îngrijire timpurie, adecvată și completă pentru copiii în situație de risc,

având în vedere importanța intervenției precoce în astfel de cazuri;

151. salută noul obiectiv 12 prevăzut de Planul de acțiune privind drepturile omului și

democrația pentru perioada 2015-2019; invită Comisia să se asigure că implementarea

Convenției Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități

este adusă în mod sistematic în discuție în dialogurile purtate cu țările terțe pe tema

drepturilor omului; invită Reprezentantul Special al UE pentru drepturile omului să fie

în prima linie și să monitorizeze progresele în domeniu, acordând o atenție specială

eforturilor de standardizare legate de accesibilitate;

152. sprijină includerea efectivă a persoanelor cu dizabilități în societate, și anume în

comunitățile locale, precum și finanțarea serviciilor pentru persoanele care trăiesc

independent, prin intermediul unor programe în cadrul instrumentelor de finanțare ale

acțiunii externe; solicită o utilizare mai rațională a fondurilor structurale ale UE; cere o

evaluare intermediară a instrumentelor de finanțare externă pentru a analiza cât de

eficient au contribuit aceste instrumente la incluziunea persoanelor cu dizabilități în

societate, la înlăturarea barierelor și la promovarea accesibilității; cere, totodată, ca toate

cheltuielile aferente programelor UE care sprijină instituționalizarea să evite segregarea

persoanelor cu dizabilități; solicită consolidarea și monitorizarea cheltuielilor în

consultare cu organizațiile care se ocupă de problematica dizabilităților;

153. propune ca întreg personalul angajat de UE în gestionarea frontierelor sale externe și a

centrelor pentru primirea solicitanților de azil să urmeze o formare specifică, pertinentă

pentru nevoile persoanelor cu dizabilități, pentru a se garanta că nevoile acestora sunt

satisfăcute;

154. salută retragerea Comisiei din cadrul independent de monitorizare (Cadrul UE); se

angajează să găsească o structură optimă pentru Cadrul UE, astfel încât acesta să fie în

deplină conformitate cu UNCRPD și cu Principiile de la Paris și recomandă revizuirea

și modificarea Codului de conduită dintre Consiliu, statele membre și Comisie de

stabilire a modalităților interne de punere în aplicare de către Uniunea Europeană și

reprezentare a acesteia în privința Convenției Națiunilor Unite privind drepturile

persoanelor cu dizabilități astfel încât să fie implicat și Parlamentul European;

155. subliniază necesitatea unei cooperări politice mai intense în cadrul stabilit, inclusiv în

ceea ce privește resursele financiare și umane, pentru a garanta că acesta poate să își

îndeplinească obligațiile și să pună în aplicare recomandările din UNCRPD;

156. acordă cea mai mare importanță articolului 33 din UNCRPD („Punerea în aplicare și

monitorizarea la nivel național”), precum și observațiilor finale 76 și 77 ale Comitetului

pentru UNCRPD și, prin urmare, salută aprobarea de către Comitetul pentru UNCRPD

a prezenței Parlamentului în Cadrul UE;

157. invită autoritățile bugetare să aloce resurse adecvate pentru a permite Cadrului UE să își

îndeplinească funcțiile în mod independent;

158. reamintește că Comisia pentru petiții asigură, în temeiul articolului 227 din TFUE, o

PE578.465v01-00 32/101 RR\1097687RO.doc

RO

protecție activă a cetățenilor europeni (persoane fizice sau juridice), permițându-le

acestora să sesizeze, în legătură cu o încălcare a drepturilor lor, instituțiile europene,

naționale și locale, inclusiv ca urmare a punerii în aplicare a politicilor europene al căror

obiectiv este aplicarea CRPD, în contextul Declarației cu privire la delimitarea

competențelor, anexată Actului final de adoptare a tratatului;

159. subliniază recunoașterea Comisiei pentru petiții drept unul dintre instrumentele

instituționale ale UE (împreună cu Ombudsmanul, care protejează cetățenii în cazurile

de administrare defectuoasă) care poate asuma funcția de protecție în cadrul

monitorizării independente, în conformitate cu principiile de funcționare a instituțiilor

naționale de protecție și de promovare a drepturilor omului („Principiile de la Paris”),

adoptate de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite în cadrul rezoluției sale

48/134 din 1993;

160. reamintește că, pentru îndeplinirea rolului său de protecție, Comisia pentru petiții pune

în serviciul monitorizării independente funcțiile sale de investigare preliminară a

încălcării dreptului UE, în conformitate cu UNCRPD, de transmitere a petițiilor altor

comisii parlamentare pentru investigarea acestora și luarea măsurilor adecvate și cele de

realizare a unor vizite la fața locului pentru a aduna informații și a intra în contact cu

autoritățile naționale;

161. reamintește că, în fiecare an, Comisia pentru petiții primește un număr semnificativ de

petiții din partea persoanelor cu dizabilități, fapt care demonstrează că milioane de

persoane din întreaga Europă se confruntă cu dificultăți cotidiene în ceea ce privește

accesul la locuri de muncă, la educație și la mijloacele de transport sau participarea la

viața politică, publică și culturală; atrage atenția asupra importanței articolului 29 din

UNCRPD privind participarea fără discriminare a persoanelor cu dizabilități la viața

politică și publică;

162. reamintește că petițiile care s-au bucurat de cea mai mare atenție au fost adeseori

sprijinite de organizații ale societății civile care reprezintă persoanele cu dizabilități,

motiv pentru care este necesar să se promoveze și să se facă cunoscut rolul de protecție

și eficiența petițiilor care privesc încălcarea acestor drepturi; salută rolul pe care îl au

aceste organizații în promovarea incluziunii sociale și în îmbunătățirea calității vieții

persoanelor cu dizabilități;

163. ia act de petițiile care descriu cazuri de abuzuri în unele state membre legate de

asigurarea unui nivel de subzistență pentru persoanele cu dizabilități, care nu se

limitează numai la neplata subvențiilor asigurate prin lege, ci vizează și cazuri cum ar fi

cel din petiția nr. 1062/2014 în care autoritățile se pare că au adoptat decizii

administrative arbitrare, în baza unor evaluări medicale îndoielnice, pentru a reduce

indemnizațiile acordate anterior, ceea ce are ca efect reducerea efectivă a gradului de

dizabilitate; invită autoritățile naționale, regionale și locale vizate să fie mai sensibile

față de implicațiile unor astfel de acțiuni pentru viața persoanelor afectate și pentru

familiile lor și solicită Comisiei să monitorizeze cu atenție diferitele politici și măsuri

conexe aplicate în diferitele state membre în ceea ce privește dizabilitățile;

164. constată că unele dintre statele membre care au ratificat UNCRPD nu au înființat și nici

nu au desemnat încă organismele care să pună în aplicare convenția și să monitorizeze

respectarea acesteia, astfel cum se prevede la articolul 33; constată că activitatea

RR\1097687RO.doc 33/101 PE578.465v01-00

RO

organismelor care au fost înființate, în special a cadrelor de monitorizare instituite în

temeiul articolului 33 alineatul (2), este împiedicată de insuficiența resurselor umane și

financiare și de lipsa unui temei juridic solid pentru desemnarea lor;

165. îndeamnă toate statele membre să aloce cadrelor de monitorizare înființate în temeiul

articolului 33 alineatul (2) resurse financiare și umane suficiente și stabile pentru ca

aceste cadre să-și poată îndeplini funcțiile; consideră că statele membre ar trebui, de

asemenea, să garanteze independența cadrelor de monitorizare, asigurându-se că

funcționarea și componența acestora țin seama de Principiile de la Paris privind

funcționarea instituțiilor naționale ale drepturilor omului, astfel cum se prevede la

articolul 33 alineatul (2), acest lucru putând fi sprijinit prin crearea unui temei juridic

oficial, care să stabilească clar rolul și sfera de competență a cadrelor de monitorizare;

îndeamnă statele membre care nu au făcut încă acest lucru să desemneze cât mai curând

posibil organismele prevăzute la articolul 33 și să le atribuie resursele și mandatele

necesare pentru punerea efectivă în aplicare și monitorizarea obligațiilor ce le revin

conform UNCRPD;

166. subliniază că rețeaua UNCRPD trebuie consolidată pentru a coordona în mod adecvat

aplicarea UNCRPD la nivel intern, dar și interinstituțional, implicând, totodată, în mod

activ și consultând temeinic persoanele cu dizabilități și organizațiile care le reprezintă

în toate activitățile și reuniunile sale;

167. îndeamnă toate instituțiile, agențiile și organele UE să stabilească puncte de contact și

subliniază necesitatea unui mecanism orizontal de coordonare interinstituțională la

nivelul direcțiilor generale și al instituțiilor UE; solicită ca măsurile necesare să facă

parte dintr-o strategie privind punerea în aplicare a UNCRPD;

168. solicită consolidarea coordonării interinstituționale dintre mecanismele de aplicare ale

diferitelor instituții UE;

Respectarea convenției de către instituțiile UE (în calitate de administrații publice)

169. consideră că este importantă organizarea de către Comisia pentru petiții a unor

evenimente specifice, care să se bazeze pe petițiile din domeniul dizabilităților, și

subliniază rolul important al dialogului cu diverse părți interesate, precum și al

contribuțiilor din partea acestora, inclusiv al dialogului cu alte comisii relevante ale

Parlamentului European, membri ai cadrului UE pentru UNCRPD, organizații ale

societății civile care reprezintă persoanele cu dizabilități și membri ai mediului

academic;

170. salută faptul că audierea publică intitulată „Protecția drepturilor persoanelor cu

dizabilități din perspectiva petițiilor primite”, organizată de către Comisia pentru petiții

la 15 octombrie 2015, a îndeplinit standarde înalte de accesibilitate și recomandă ca, în

viitor, toate reuniunile comisiilor Parlamentului să fie accesibile persoanelor cu

dizabilități;

171. salută utilizarea scrierii Braille pentru comunicarea cu petiționarii și încurajează toate

instituțiile UE să folosească limbajul semnelor, formate easy-to-read și scrierea Braille

în cadrul comunicării lor cu cetățenii, pentru a continua și a consolida măsurile de

includere a cetățenilor în instituțiile și proiectele europene;

PE578.465v01-00 34/101 RR\1097687RO.doc

RO

172. solicită statelor membre și instituțiilor UE să se asigure că oportunitățile de participare

la procesele de consultare a publicului sunt făcute cunoscute în mod clar și pe scară

largă prin intermediul mijloacelor de comunicare accesibile persoanelor cu dizabilități

care folosesc limbaje precum alfabetul Braille sau versiunile easy-to-read;

173. invită statele membre și instituțiile UE să aducă la cunoștință în mod clar și pe larg

oportunitățile de participare la procesele consultative, folosind modalități de comunicare

accesibile, să asigure posibilitatea efectuării de contribuții în alte formate, cum ar fi

Braille sau formatele easy-to-read, precum și accesibilitatea deplină pentru persoanele

cu dizabilități, inclusiv pentru persoanele cu handicap intelectual și cognitiv, a

audierilor publice și a reuniunilor în care se discută propunerile de legi și de politici;

174. subliniază necesitatea de a facilita participarea și libertatea de exprimare efectivă a

persoanelor cu handicap la evenimente și reuniuni publice găzduite de instituții sau

organizate în incintele lor, punând la dispoziție subtitrări complexe și interpretare în

limbajul semnelor, documente în limbaj Braille și în formate easy-to-read;

175. solicită Consiliului superior al Școlilor Europene, inclusiv Comisiei, să asigure în

școlile europene o educație de calitate, favorabilă incluziunii, în conformitate cu

cerințele UNCRPD în ceea ce privește evaluările multidisciplinare, includerea copiilor

cu dizabilități și punerea la dispoziție a unor amenajări corespunzătoare, garantând

participarea părinților cu dizabilități;

176. invită instituțiile să susțină și să promoveze activitatea Agenției europene pentru

educația incluzivă și pentru nevoi speciale;

177. solicită UE să revizuiască normele privind Sistemul comun de asigurări de sănătate,

sistemul de pensii și măsurile de securitate și protecție socială legate de dizabilități,

pentru a garanta nediscriminarea și acordarea de oportunități egale persoanelor cu

dizabilități, printre altele prin recunoașterea faptului că nevoile de sănătate legate de

dizabilități nu sunt echivalente unor boli și prin promovarea traiului și muncii

independente prin rambursarea completă a costurilor suplimentare ale dotărilor sau

serviciilor necesare pentru desfășurarea activității profesionale (de exemplu, imprimantă

Braille, aparate auditive, interpretare în limbajul semnelor, servicii de subtitrare etc.);

178. îndeamnă instituțiile, agențiile și organismele să se asigure că statutele funcționarilor în

vigoare sunt puse în aplicare integral și eficient, în conformitate cu UNCRPD, și că

normele interne și dispozițiile de aplicare sunt dezvoltate prin aplicarea deplină a

dispozițiilor UNCRPD, în cadrul unui proces deschis, care acordă atenția cuvenită

persoanelor cu dizabilități, pentru a da curs observațiilor finale;

179. solicită asigurarea unor amenajări corespunzătoare, bazate pe necesități și compatibile

cu UNCRPD, pentru persoanele cu dizabilități sau persoanele care au membri de familie

cu dizabilități și care lucrează la instituțiile europene, acordând o atenție deosebită

nevoilor părinților cu dizabilități;

180. îndeamnă instituțiile să adopte politici cuprinzătoare de recrutare, păstrare și promovare,

care să includă măsuri pozitive temporare, pentru a crește în mod activ și substanțial

numărul funcționarilor sau personalului și stagiarilor cu dizabilități, inclusiv cu

dizabilități psihosociale și intelectuale, în conformitate cu articolul 5 din Directiva

RR\1097687RO.doc 35/101 PE578.465v01-00

RO

2000/78/CE;

181. recomandă ca, în consultare cu organizațiile care reprezintă persoanele cu dizabilități, să

se elaboreze module cuprinzătoare de formare a personalului cu privire la CNUDPH,

punând accentul pe personalul din prima linie, pe cel de conducere și pe cel responsabil

de achizițiile publice;

182. îndeamnă instituțiile UE să asigure accesibilitatea conținuturilor și aplicațiilor aflate pe

internet, inclusiv pe intranet, precum și a tuturor documentelor și a conținuturilor

audiovizuale esențiale, asigurând, totodată, accesibilitatea fizică a clădirilor acestora;

183. invită Comisia să coopereze strâns cu alte instituții, organisme și agenții ale UE, precum

și cu statele membre, în vederea coordonării măsurilor de punere în practică efectivă și

sistematică a observațiilor finale, eventual prin intermediul unei strategii privind

aplicarea UNCRPD;

184. solicită UE și statelor membre să asigure consultarea și participarea structurată și

sistematică a organizațiilor care reprezintă persoanele cu dizabilități atunci când iau

măsuri pentru a pune în aplicare observațiile finale;

185. consideră, în ceea ce privește articolul 35 din UNCRPD, care obligă statele membre

semnatare ale convenției să prezinte un raport inițial și rapoarte ulterioare privind modul

în care pun în aplicare convenția, că este necesar ca aceste rapoarte să fie prezentate o

dată la patru ani și să fie elaborate cu participarea organizațiilor persoanelor cu

dizabilități;

°

° °

186. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și

Comisiei.

PE578.465v01-00 36/101 RR\1097687RO.doc

RO

EXPUNERE DE MOTIVE

Context

În decembrie 2010, UE a aderat la Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor

cu handicap (UNCRPD sau „Convenția”), devenind astfel prima organizație de integrare

regională semnatară1. Acesta este primul tratat internațional privind drepturile omului ratificat

de UE ca entitate unică (și singurul până în prezent); protocolul opțional nu a fost nici semnat,

nici ratificat. Odată cu ratificarea, UE face obiectul unui control exercitat de Comitetul pentru

drepturile persoanelor cu handicap („Comitetul UNCRPD”).

În urma aderării, Uniunea Europeană, la fel ca toate celelalte state părți, a avut obligația să

prezinte un raport inițial2 cu privire la stadiul punerii în aplicare a convenției. UE trebuie să

prezinte rapoarte suplimentare în acest sens o dată la patru ani. Comisia a transmis raportul

inițial în iunie 2014, iar Comitetul UNCRPD și-a publicat răspunsul în mai 2015, sub forma

unei liste conținând diferite aspecte3 , în urma primei reuniuni dintre comitet și UE, care a

avut loc în aprilie la Geneva.

Ulterior, în mai 2015, Parlamentul European a adoptat, în sesiune plenară, propria rezoluție

referitoare la lista de aspecte4, îndemnând Comisia Europeană să ia în considerare opiniile

Parlamentului atunci când își formulează răspunsul la respectiva listă. Opiniile Parlamentului

au fost incluse ulterior în mare măsură.

În august 2015, Comitetul UNCRPD s-a reunit pentru a doua oară, în urma acestei reuniuni

fiind publicate „Observațiile finale cu privire la raportul inițial al Uniunii Europene”.5 În

conformitate cu aceste observații finale, în termen de un an, UE trebuie să comunice un

răspuns Comitetului UNCRPD cu privire la anumite aspecte6. Prin urmare, Parlamentul

European a decis ulterior să elaboreze un raport din proprie inițiativă, pentru a se asigura că

opiniile sale sunt incluse în raportul care urmează să fie prezentat de Comisie până în

septembrie 2016. Sunt avute în vedere rapoarte periodice (eventual anuale), similare acestuia.

Parlamentul European a fost prezent la ambele reuniuni la Geneva, întrucât face parte din

Cadrul UE pentru promovarea, protecția și monitorizarea punerii în aplicare în aplicare a

UNCRPD, în conformitate cu dispozițiile convenției7. Cadrul actual, printre ai cărui

reprezentanți din partea PE se numără și raportoarea, include și Comisia Europeană,

Ombudsmanul European, Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene și

Forumul european al persoanelor cu handicap. Ca urmare a recomandării Comitetului

UNCRPD, Comisia Europeană și-a anunțat public demisia în cadrul unei audieri în Comisia

PETI și, prin urmare, restructurarea cadrului în ansamblul său a devenit posibilă.

1 Articolul 44 din Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap. 2 http://tbinternet.ohchr.org/_layouts/treatybodyexternal/Download.aspx?symbolno=CRPD%2fC%2fEU%2f1&L

ang=en 3 http://tbinternet.ohchr.org/_layouts/treatybodyexternal/Download.aspx?symbolno=CRPD%2fC%2fEU%2fQ%

2f1&Lang=en 4 (2015/2684(RSP)) 5 CRPD/C/EU/CO/1 6 Celelalte aspecte pot fi abordate în următorul raport periodic, care trebuie prezentat în ianuarie 2021 (în

conformitate cu punctul 94 din CRPD/C/EU/CO/1). 7 Articolul 33 alineatul (2) din Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap.

RR\1097687RO.doc 37/101 PE578.465v01-00

RO

Numărul statelor părți și al semnatarilor CNUDPH este unul dintre cele mai mari în

comparație cu toate celelalte tratate privind drepturile omului. Toate cele 28 de state membre

ale UE au semnat convenția, iar 25 au ratificat-o, cu excepția Finlandei și Irlandei. În

momentul de față, Țările de Jos sunt pe punctul de a adera la convenție.

Convenția cuprinde o gamă amplă de drepturi, referindu-se la toate domeniile vieții, unele

dintre acestea neintrând însă în sfera de competențe a UE. Prin urmare, și statelor membre li

se solicită să aplice convenția la toate nivelurile, inclusiv regional și național. UE a publicat

inițial o declarație de competență1 pentru a surmonta această insecuritate juridică, dar

Comitetul UNCRPD a urgentat soluționarea la nivelul UE și a concluzionat, în recomandările

sale, că declarația trebuie să fie actualizată periodic.

Obiectivul raportului din proprie inițiativă

Raportul urmărește să se concentreze în primul rând asupra aspectelor subliniate în

observațiile finale. Raportoarea acordă prioritate recomandărilor care intră în sfera de

competență a Uniunii Europene și, prin urmare, care ar putea pune probleme de punere în

aplicare la nivel național.

Raportoarea va acorda o atenție specială instituțiilor UE în sine, care trebuie să devină un

model pentru punerea în aplicare a convenției. Acest punct include statutele funcționarilor și

practicile de recrutare și de păstrare a personalului, precum și evenimentele publice găzduite

de Parlamentul European și cele organizate la sediul său.

Raportoarea consideră că nu există nicio ierarhie a drepturilor omului și că discriminarea pe

criterii de handicap trebuie să fie abordată la fel ca și discriminarea pe alte criterii, inclusiv

discriminarea multiplă. Acest lucru este deosebit de important pentru femeile și copiii cu

handicap, pentru persoanele în vârstă și pentru persoanele cu nevoi complexe de asistență,

inclusiv cele cu handicapuri intelectuale și psihosociale.

Raportul din proprie inițiativă a fost urmărit cu mare interes în cadrul Parlamentului, zece

comisii elaborând avize referitoare la el, și anume:

LIBE (articolul 54 din Regulamentul de procedură, comisie asociată) PETI (articolul 54 din Regulamentul de procedură, comisie asociată) CULT DEVE TRAN REGI JURI FEMM AFET ENVI

Structura generală

1 http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:32010D0048, Anexa II.

PE578.465v01-00 38/101 RR\1097687RO.doc

RO

Raportul respectă structura observațiilor finale, pe baza articolelor convenției. Prin urmare,

raportul cuprinde patru părți:

1. Principii și obligații generale (articolele 1-4) 2. Drepturi specifice (articolele 5-30) 3. Obligații specifice (articolele 31-33) 4. Respectarea convenției de către instituțiile Uniunii Europene (în calitate de

administrații publice)

Amenajarea corespunzătoare

Amenajarea corespunzătoare este un concept utilizat pe parcursul întregului raport și, datorită

complexității sale, ar putea necesita explicații suplimentare. Un exemplu de amenajare

corespunzătoare îl reprezintă furnizarea unui interpret în limbaj mimico-gestual la locul de

muncă pentru un angajat. Acest lucru este în contrast cu „accesibilitatea”, care este un concept

mult mai larg și nu implică neapărat măsuri individualizate. Un exemplu în acest sens ar fi

asigurarea unui interpret în limbaj mimico-gestual la un eveniment public sau a unei rampe

într-o clădire publică pentru a facilita accesul utilizatorilor de scaune rulante în general și nu

al unei persoane anumite.

În conformitate cu UNCRPD (articolul 2):

„«Amenajarea corespunzătoare» înseamnă modificările și ajustările necesare și

adecvate care nu determină un cost disproporționat sau nejustificat, necesare într-un

anumit caz, pentru a asigura persoanelor cu dizabilități accesul sau exercitarea

tuturor drepturilor omului și libertăților fundamentale, într-o măsură egală cu

celelalte persoane.”

Articolul 5 din Directiva privind egalitatea de tratament1 prevede:

„În scopul garantării respectării principiului egalității de tratament față de persoanele

cu handicap, sunt prevăzute amenajări corespunzătoare. Aceasta înseamnă că

angajatorul ia măsuri corespunzătoare, în funcție de nevoi, într-o situație concretă,

pentru a permite unei persoane cu handicap să aibă acces la un loc de muncă, să îl

exercite sau să avanseze, sau să aibă acces la formare, cu condiția ca aceste măsuri să

nu presupună o sarcină disproporționată pentru angajator. Această sarcină nu este

disproporționată atunci când este compensată în mod suficient prin măsuri existente

în cadrul politicii statului membru în cauză în favoarea persoanelor cu handicap.”

Deși UNCRPD consideră neprevederea unor amenajări corespunzătoare drept o formă de

discriminare, Directiva privind egalitatea de tratament nu se referă la acest lucru și, prin

urmare, nu este în conformitate cu convenția în această privință.

Consultarea părților interesate

UNCRPD se diferențiază de celelalte tratate privind drepturile omului prin faptul că

1 Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității

de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă

RR\1097687RO.doc 39/101 PE578.465v01-00

RO

persoanele cu dizabilități și organizațiile lor reprezentative au fost incluse în proces încă din

etapa elaborării. Această implicare este reflectată la articolul 4 alineatul (3) din UNCRPD:

„Statele părți consultă cu atenție și implică activ persoanele cu dizabilități, inclusiv copiii,

prin intermediul organizațiilor reprezentative ale acestora.” Prin urmare, în opinia raportoarei,

este esențial ca persoanele cu handicap să fie incluse pe deplin în procesul de elaborare a

raportului.

În acest sens, în decembrie 2015, Intergrupul pentru persoane cu dizabilități, în parteneriat cu

Forumul european al persoanelor cu dizabilități, a organizat o reuniune a intergrupurilor la

Strasbourg, pentru a colecta opiniile Forumului european al persoanelor cu dizabilități și ale

organizațiilor sale membre. Observațiile lor orale și scrise au contribuit deja la elaborarea

documentului de lucru și a proiectului de raport. Raportoarea salută participarea la această

reuniune a unui număr mare de raportori și de raportori alternativi din toate comisiile

implicate. Numărul mare de contribuții constructive prezentate în această etapă de început

conferă acestui raport un caracter unic, asigurându-i exhaustivitatea.

În plus, raportoarea a avut și întâlniri individuale cu reprezentanți ai mai multor organizații ale

persoanelor cu dizabilități și va continua să se întâlnească cu aceștia, pentru a se asigura că

toate preocupările lor sunt luate în considerare, fie la nivelul comisiei principale, fie la nivelul

comisiilor sesizate pentru aviz.

Mai multe organizații au elaborat așa-numite „rapoarte paralele” la raportul inițial al

Comisiei. Raportoarea intenționează să includă și aceste texte în raportul din proprie

inițiativă.

La sfârșitul lunii ianuarie, a fost organizată o audiere în colaborare cu raportorii comisiilor

asociate LIBE și PETI, cu scopul de a colecta și mai multe observații concrete din partea

părților interesate relevante, inclusiv a organizațiilor persoanelor cu dizabilități.

Examinarea documentului de lucru la nivelul Comisiei EMPL a avut loc în cadrul unui

schimb de opinii cu părțile interesate. Schimbul de opinii a inclus reprezentanți la nivel înalt

ai părților interesate relevante, cum ar fi Ombudsmanul European, Agenția pentru Drepturi

Fundamentale a Uniunii Europene, societatea civilă, reprezentată de Forumul european al

persoanelor cu dizabilități, și un membru al Comitetului UNCRPD.

Raportoarea a luat toate măsurile pentru a se asigura că toate reuniunile Comisiei EMPL unde

se discută prezentul raport și audierile sunt cât mai accesibile posibil persoanelor cu

dizabilități. În acest sens, raportoarea a colaborat cu organizațiile persoanelor cu dizabilități,

precum și cu președintele și secretariatul Comisiei EMPL, pentru a asigura un nivel de

accesibilitate fără precedent al reuniunilor publice ale unei comisii din cadrul PE.

PE578.465v01-00 40/101 RR\1097687RO.doc

RO

25.5.2016

AVIZ AL COMISIEI PENTRU LIBERTĂȚI CIVILE, JUSTIȚIE ȘI AFACERI INTERNE

destinat Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

referitor la punerea în aplicare a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu

handicap, îndeosebi a observațiilor finale ale Comitetului CNUDPH

(2015/2258(INI))

Raportoare pentru aviz (*): Martina Anderson

(*) Procedura comisiilor asociate – articolul 54 din Regulamentul de procedură

SUGESTII

Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne recomandă Comisiei pentru ocuparea

forței de muncă și afaceri sociale, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în

propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A. întrucât femeile și fetele cu handicap sunt expuse mai multor aspecte ale discriminării în

viața lor de zi cu zi; întrucât aceasta poate lua diverse forme – fizică, emoțională, sexuală

și economică – și include violența în familie, violența din partea îngrijitorilor, violența

sexuală și violența instituțională,

1. recunoaște faptul că aproximativ 80 de milioane de cetățeni europeni sunt considerați ca

având un handicap și că acești cetățeni ar trebui să aibă acces necondiționat la toate

serviciile și drepturile oferite de Uniunea Europeană;

2. împărtășește îngrijorările Comitetului CNUDPH în legătură cu lipsa unei strategii clare a

Uniunii Europene în ceea ce privește punerea în aplicare a Convenției Națiunilor Unite

privind drepturile persoanelor cu handicap;

3. invită Comisia să-și revizuiască Strategia pentru persoanele cu handicap pe 2010-2020,

pentru a pune pe deplin în aplicare Convenția Organizației Națiunilor Unite privind

drepturile persoanelor cu handicap și pentru a lua în considerare Observațiile finale ale

Comitetului ONU pentru drepturile persoanelor cu handicap din 2 octombrie 2015, și să

stabilească un calendar și indicatori clari care să o însoțească;

RR\1097687RO.doc 41/101 PE578.465v01-00

RO

4. regretă că, și în prezent, persoanele cu handicap mai sunt supuse discriminării și

excluderii; solicită Comisiei să realizeze sinergii maxime între Strategia UE 2010-2020

pentru persoanele cu handicap și prevederile Convenției privind eliminarea tuturor

formelor de discriminare față de femei (CEDAW) și ale Convenției ONU cu privire la

drepturile copilului, pentru a asigura, inclusiv prin armonizarea și punerea în aplicare a

cadrului legislativ și prin acțiuni culturale și politice, că beneficiarii drepturilor

recunoscute se bucură pe larg de acestea și le exercită în mod efectiv;

5. subliniază necesitatea includerii unei perspective de gen clare în noua Strategie europeană

pentru persoanele cu handicap, care să includă combaterea violenței împotriva femeilor și

a violenței domestice împotriva femeilor și a fetelor cu handicap;

6. îndeamnă Comisia să dezvolte un dialog structurat cu organizațiile care reprezintă

persoanele cu handicap, să le consulte și să coopereze cu acestea în procesul de revizuire

și de punere în aplicare, inclusiv la formularea unui răspuns la lista de probleme întocmită

de Comitetul CNUDPH, precum și la elaborarea, punerea în aplicare și monitorizarea

tuturor politicilor UE;

7. invită instituțiile UE să ia măsuri eficace pentru a îmbunătăți viețile femeilor cu handicap,

în conformitate cu recomandările Comitetului CNUDPH referitoare la evaluarea punerii în

aplicare de către Uniunea Europeană a CNUDPH;

8. solicită statelor membre și instituțiilor UE să se asigure că oportunitățile de participare la

procesele de consultare a publicului sunt făcute cunoscute în mod clar și pe scară largă

prin intermediul mijloacelor de comunicare accesibile persoanelor cu handicap, precum

alfabetul Braille sau versiunile „Easy Read”;

9. regretă profund faptul că Consiliul nu a adoptat încă propunerea de directivă din 2008 cu

privire la punerea în aplicare a principiului tratamentului egal al persoanelor indiferent de

religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală; solicită din nou Consiliului

să facă acest lucru cât mai curând posibil;

10. de asemenea, regretă profund întârzierea procesului de ratificare a Tratatului de la

Marrakesh pentru facilitarea accesului la operele publicate al persoanelor nevăzătoare, cu

deficiențe de vedere sau cu dificultăți de citire a materialelor imprimate și solicită

Comisiei și statelor membre să ratifice acest tratat în cel mai scurt timp;

11. subliniază necesitatea asigurării faptului că discriminarea pe motiv de handicap este

interzisă sub toate aspectele în Uniunea Europeană, inclusiv discriminarea multiplă și

intersecțională;

12. invită statele membre să ia toate măsurile necesare pentru a asigura că sunt efectuate

amenajări corespunzătoare pentru persoanele cu handicap, în scopul de a promova

egalitatea și de a elimina discriminarea, precum și în scopul de a le permite acestora să își

exercite, în egală măsură cu celelalte persoane, toate drepturile omului și libertățile

fundamentale;

13. solicită instituțiilor UE și statelor membre să asigure participarea activă a persoanelor cu

handicap în cadrul proceselor decizionale, inclusiv prin intermediul organizațiilor lor

reprezentative, în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) din CNUDPH; recomandă

PE578.465v01-00 42/101 RR\1097687RO.doc

RO

insistent, de asemenea, să se țină seama în mod corespunzător de opiniile exprimate de

persoanele cu handicap în cadrul acestor procese;

14. invită statele membre și instituțiile UE să aducă la cunoștință în mod clar și pe larg

oportunitățile de participare la procesele consultative, folosind modalități de comunicare

accesibile, să asigure posibilitatea efectuării de contribuții în alte formate, cum ar fi

Braille sau „Easy Read” (ușor lizibile), precum și accesibilitatea deplină pentru persoanele

cu handicap, inclusiv pentru persoanele cu handicap intelectual și cognitiv, a audierilor

publice și a reuniunilor în care se discută propunerile de legi și de politici;

15. îndeamnă instituțiile UE să se asigure că toate comunicările lor externe și interne, inclusiv

documentele, înregistrările video și site-urile web, oferă un nivel corespunzător de

accesibilitate și sunt puse la dispoziție în formate și prin mijloace de comunicare

alternative, cum ar fi Braille, „Easy Read” (ușor lizibile) și limbajul semnelor;

16. consideră că instituțiile europene, îndeosebi Parlamentul, Consiliul și Comisia ar trebui să

garanteze că legislația existentă și cea viitoare respectă drepturile omului și respectă pe

deplin CNUDPH;

17. observă că trei state membre, și anume Finlanda, Țările de Jos și Irlanda, încă nu au

ratificat CNUDPH; invită aceste state membre să o ratifice în cel mai scurt timp posibil;

18. invită instituțiile UE să pună un accent deosebit pe drepturile copiilor cu handicap și pe

nevoile familiilor acestora, să evalueze compatibilitatea actuală a UE cu Convenția ONU

cu privire la drepturile copilului și să ia măsuri pentru a elimina toate obstacolele cu care

se confruntă copiii cu handicap în viața de zi cu zi, susținând în mod adecvat familiile

acestora, inclusiv prin subvenții și de servicii specifice;

19. atrage atenția asupra faptului că copiii cu handicap sunt cei mai susceptibili de a deveni

victime ale actelor de violență, de intimidare și de abuz sexual, la școală, acasă sau în

cadrul instituțiilor; solicită Uniunii Europene și statelor membre să intervină într-un mod

mai eficient și să combată actele de violență împotriva copiilor cu handicap prin

intermediul unor măsuri specifice și al unor servicii de sprijin accesibile;

20. subliniază că, pentru a proteja drepturile copiilor cu handicap, se impune ca familiile

acestora să beneficieze de un nivel adecvat de sprijin prin îmbunătățirea și valorificarea

instrumentelor legislative aflate la dispoziția UE, precum cel ce oferă un concediu

prelungit pentru creșterea copilului în cazul părinților copiilor cu handicap;

21. solicită să fie creat un mecanism de coordonare interinstituțional pentru punerea în

aplicare și monitorizarea CNUDPH, care să asigure participarea persoanelor cu handicap,

prin intermediul organizațiilor care le reprezintă, la procesul de adoptare;

22. recunoaște că CNUDPH s-a dovedit a fi un instrument util și esențial pentru promovarea

reformei legislative și pentru schimbarea modului în care persoanele cu handicap sunt

percepute în statele membre; regretă, cu toate acestea, dificultățile serioase cu care se mai

confruntă persoanele cu handicap în domenii strategice precum justiția penală și

participarea politică; consideră că accesul deplin și integral al tuturor persoanelor cu

handicap la sistemul politic constituie o prioritate; recunoaște că acest acces trebuie să

depășească elementarul acces fizic la vot și că ar trebui să includă o gamă largă de

RR\1097687RO.doc 43/101 PE578.465v01-00

RO

inițiative care să deschidă procesul democratic pentru toți cetățenii; măsurile respective ar

trebui să includă materiale electorale în limbajul semnelor, Braille și „Easy Read” (ușor

lizibil), furnizarea completă a asistenței necesare pentru persoanele cu handicap pe

parcursul procedurii de vot, promovarea votului prin corespondență și a votului prin

reprezentare, atunci când este posibil, și eliminarea obstacolelor din calea cetățenilor cu

handicap care doresc să candideze la alegeri, precum și examinarea normelor în vigoare

privind capacitatea juridică și impactor acestora asupra capacității persoanelor de a

participa pe deplin la procesul democratic; invită Comisia și statele membre să garanteze

că sunt puse în aplicare corect și pe deplin, îndeosebi în cazul persoanelor cu handicap,

dispozițiile articolului 3 alineatul (2) din Directiva 2012/29/UE de stabilire a unor norme

minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității, precum și ale

Directivei 2010/64/UE privind dreptul la interpretare și traducere în cadrul procedurilor

penale și ale Directivei 2012/13/UE privind dreptul la informare în cadrul procedurilor

penale, și în special ale Directivei 2013/48/UE privind dreptul de a avea acces la un

avocat în cadrul procedurilor penale și al procedurilor privind mandatul european de

arestare, precum și dreptul ca o persoană terță să fie informată în urma privării de libertate

și dreptul de a comunica cu persoane terțe și cu autorități consulare în timpul privării de

libertate;

23. regretă profund faptul că multe state continuă să respingă sau să limiteze, prin acțiuni în

instanță, capacitatea juridică a persoanelor cu dificultăți intelectuale; invită statele membre

să abordeze în mod pozitiv problema capacității juridice, orientându-se mai degrabă către

o formă a incluziunii care să ofere sprijin, decât către excluderea automată;

24. solicită Comisiei să armonizeze colectarea de date privind handicapul prin intermediul

anchetelor sociale la nivelul UE, în conformitate cu articolul 31 din CNUDPH, pentru a

identifica cu precizie evoluțiile din sector și a le face cunoscute; subliniază faptul că

această colectare de date ar trebui să utilizeze metodologii care sunt favorabile incluziunii

tuturor persoanelor cu handicap, inclusiv persoanelor cu handicapuri mai grave și celor

care locuiesc în instituții; solicită ca toate datele colectate să respecte exigențele din

domeniul drepturilor omului și al protecției datelor, inclusiv, dar nu numai, dispozițiile

stabilite în Convenția europeană a drepturilor omului, în Carta europeană a drepturilor

fundamentale și în Directiva europeană privind protecția datelor; subliniază că aceste

anchete trebuie să fie cât mai specifice și mai focalizate și să fie urmate de studii adecvate

și de ateliere în urma cărora să fie formulate măsuri corespunzătoare și eficiente;

25. regretă lipsa accesibilității numărului european unic pentru apeluri de urgență 112 și

solicită Comisiei să îmbunătățească accesibilitatea acestui număr de urgență pentru

persoanele cu handicap prin utilizarea noii generații de tehnologii pentru numărul 112;

26. solicită consolidarea organismelor existente de promovare a egalității pentru ca acestea să

contribuie la integrarea, promovarea și monitorizarea CNUDPH; reamintește UE și

statelor membre cerința de a colabora în mod semnificativ cu societatea civilă și, în

special, cu organizațiile care reprezintă persoanele cu handicap;

27. solicită includerea drepturilor persoanelor cu handicap în agenda socio-economică

generală a UE, în special în Strategia Europa 2020 și în semestrul european; recomandă

adoptarea unui pact pentru persoanele cu handicap pentru a asigura integrarea drepturilor

persoanelor cu handicap în inițiativele UE;

PE578.465v01-00 44/101 RR\1097687RO.doc

RO

28. consideră că instituțiile europene ar trebui să analizeze posibilitatea accesului la

mecanismele de finanțare existente și viitoare pentru organizațiile care reprezintă activ

persoanele cu handicap;

29. recunoaște că membrii vulnerabili ai societății sunt marginalizați într-o măsură și mai

mare dacă au un handicap și subliniază că instituțiile UE și statele membre ar trebui să își

dubleze eforturile pentru a le garanta pe deplin drepturile și serviciile tuturor persoanelor

cu handicap, inclusiv persoanelor apatride, persoanelor fără adăpost, refugiaților și

solicitanților de azil și persoanelor din grupuri minoritare; subliniază necesitatea integrării

handicapului în politicile sale în materie de migrație și refugiați;

30. subliniază că, pentru a asigura respectarea deplină a drepturilor persoanelor cu handicap,

este necesar ca acestor persoane să li se garanteze libertatea de a alege modul în care

doresc să-și trăiască viața și în care să-și valorifice la maximum potențialul, de exemplu

recurgând mai mult la mecanisme precum accesul la un îngrijitor;

31. regretă profund condițiile dezastruoase în care se află persoanele cu handicap în anumite

state membre și invită statele membre să depună toate eforturile necesare pentru a respecta

Convenția europeană a drepturilor omului, în special articolul 3 din aceasta privind

interzicerea tratamentelor inumane și degradante;

32. consideră că Consiliul ar trebui să adopte Directiva privind egalitatea de tratament și să

extindă sfera de aplicare a acesteia dincolo de domeniul ocupării forței de muncă;

33. propune ca întreg personalul angajat de UE în gestionarea frontierelor sale externe și a

centrelor pentru primirea solicitanților de azil ar trebui să urmeze o formare specifică,

pertinentă pentru nevoile persoanelor cu handicap, pentru a se garanta că nevoile acestora

sunt satisfăcute;

34. invită instituțiile Uniunii să organizeze și să sprijine campanii de informare referitoare atât

la drepturile persoanelor cu handicap, cât și la diversitatea, competențele și talentele

acestora;

35. regretă faptul că persoanele cu handicap încă întâmpină obstacole în calea accesului lor la

bunuri și servicii; consideră că aceste obstacole sunt de natură să limiteze participarea lor

în societate și constituie o încălcare a drepturilor lor cetățenești; salută sprijinul acordat de

Parlament Legii privind accesibilitatea din noiembrie 2015, dar recunoaște totuși că o lege

privind accesibilitatea nu reprezintă un panaceu; solicită adoptarea și punerea sa deplină în

aplicare în cel mai scurt timp posibil;

36. solicită insistent ca, pentru a garanta integrarea persoanelor cu handicap în societate, să se

elimine toate barierele și obstacolele care împiedică integrarea acestora în sistemele de

învățământ, la locul de muncă, în viața publică și în comunitatea din care fac parte;

37. solicită insistent ca, pentru a garanta integrarea corespunzătoare a persoanelor cu handicap

în societate, să se încurajeze utilizarea corectă a fondurilor europene destinate sprijinirii

acestui proces prin intermediul cercetării, al dezvoltării, al punerii în aplicare și al

difuzării de idei, tehnologii și metode noi;

38. solicită insistent ca principiul liberei circulații a persoanelor cu handicap în cadrul Uniunii

RR\1097687RO.doc 45/101 PE578.465v01-00

RO

Europene să fie garantat prin eliminarea tuturor obstacolelor existente încă în prezent în

calea exercitări acestei libertăți;

39. recunoaște capacitățile de sensibilizare ale instituțiilor europene și solicită acestor instituții

să sporească gradul de sensibilizare cu privire la protecția drepturilor persoanelor cu

handicap și la acordarea de drepturi acestor persoane;

40. subliniază drepturile la sănătate sexuală și reproductivă; subliniază că educația sexuală

trebuie să fie concepută și pusă în practică și pentru persoanele cu handicap, pe baza unei

abordări holistice, și că trebuie realizată într-un mediu care oferă siguranță și este lipsit de

tabuuri;

41. subliniază necesitatea unei cooperări politice mai intense în cadrul stabilit, inclusiv în ceea

ce privește resursele financiare și umane, pentru a garanta că acesta poate să își

îndeplinească obligațiile și să pună în aplicare recomandările din CNUDPH;

42. invită Parlamentul, Consiliul și Comisia să pună integral în aplicare recomandările

Comitetului Organizației Națiunilor Unite pentru drepturile persoanelor cu handicap și să

asigure respectarea convenției în toate actele legislative viitoare.

PE578.465v01-00 46/101 RR\1097687RO.doc

RO

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării 24.5.2016

Rezultatul votului final +:

–:

0:

51

1

2

Membri titulari prezenți la votul final Jan Philipp Albrecht, Martina Anderson, Heinz K. Becker, Malin Björk,

Caterina Chinnici, Rachida Dati, Agustín Díaz de Mera García

Consuegra, Laura Ferrara, Monika Flašíková Beňová, Lorenzo Fontana,

Kinga Gál, Ana Gomes, Nathalie Griesbeck, Sylvie Guillaume, Monika

Hohlmeier, Sophia in ‘t Veld, Iliana Iotova, Sylvia-Yvonne Kaufmann,

Barbara Kudrycka, Cécile Kashetu Kyenge, Marju Lauristin, Monica

Macovei, Barbara Matera, Claude Moraes, Péter Niedermüller, Soraya

Post, Judith Sargentini, Birgit Sippel, Branislav Škripek, Csaba Sógor,

Helga Stevens, Traian Ungureanu, Bodil Valero, Udo Voigt, Beatrix

von Storch, Josef Weidenholzer, Cecilia Wikström, Kristina Winberg,

Tomáš Zdechovský

Membri supleanți prezenți la votul final Laura Agea, Marina Albiol Guzmán, Hugues Bayet, Carlos Coelho, Pál

Csáky, Teresa Jiménez-Becerril Barrio, Marek Jurek, Jeroen Lenaers,

Nuno Melo, Angelika Mlinar, Artis Pabriks, Maite Pagazaurtundúa

Ruiz, Emil Radev, Barbara Spinelli

Membri supleanți (articolul 200 alineatul

(2)) prezenți la votul final

Miroslav Poche

RR\1097687RO.doc 47/101 PE578.465v01-00

RO

29.4.2016

AVIZ AL COMISIEI PENTRU PETIȚII

destinat Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

referitor la punerea în aplicare a Convenției Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu

dizabilități, îndeosebi a observațiilor finale ale Comitetului Convenției ONU pentru drepturile

persoanelor cu dizabilități

(2015/2258(INI))

Raportoare pentru aviz(*): Rosa Estaràs Ferragut

(*) Procedura comisiilor asociate – articolul 54 din Regulamentul de procedură

SUGESTII

Comisia pentru petiții recomandă Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale,

competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a

fi adoptată:

1. acordă cea mai mare importanță articolului 33 din Convenția Națiunilor Unite privind

drepturile persoanelor cu dizabilități - UNCRPD - („Punerea în aplicare și monitorizarea

la nivel național”), precum și observațiilor finale 76 și 77 ale Comitetului ONU și, prin

urmare, salută aprobarea de către Comitetul ONU a prezenței Parlamentului în cadrul

monitorizării independente;

2. reamintește că Comisia pentru petiții asigură, în temeiul articolului 227 din TFUE, o

protecție activă a cetățenilor europeni (persoane fizice sau juridice), permițându-le

acestora să sesizeze, în legătură cu o încălcare a drepturilor lor, instituțiile europene,

naționale și locale, inclusiv ca urmare a punerii în aplicare a politicilor europene al căror

obiectiv este aplicarea UNCRPD, în contextul Declarației cu privire la delimitarea

competențelor, anexată Actului final de adoptare a Tratatului;

3. subliniază recunoașterea Comisiei pentru petiții drept unul dintre instrumentele

instituționale ale UE (împreună cu Ombudsmanul, care protejează cetățenii în cazurile de

administrare defectuoasă) care poate asuma funcția de protecție în cadrul monitorizării

independente, în conformitate cu principiile de funcționare a instituțiilor naționale de

protecție și de promovare a drepturilor omului („Principiile de la Paris”), adoptate de

PE578.465v01-00 48/101 RR\1097687RO.doc

RO

Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite în cadrul rezoluției sale 48/134 din

1993;

4. reamintește că, pentru îndeplinirea rolului său de protecție, Comisia pentru petiții pune în

serviciul monitorizării independente funcțiile sale de investigare preliminară a încălcării

dreptului UE, în conformitate cu UNCRPD, de transmitere a petițiilor altor comisii

parlamentare pentru investigarea acestora și luarea măsurilor adecvate și cele de realizare

a unor vizite la fața locului pentru a aduna informații și a intra în contact cu autoritățile

naționale;

5. reamintește că, în fiecare an, Comisia pentru petiții primește un număr semnificativ de

petiții din partea persoanelor cu dizabilități, fapt care demonstrează că milioane de

persoane din întreaga Europă se confruntă cu dificultăți cotidiene în ceea ce privește

accesul la locuri de muncă, la educație și la mijloacele de transport sau participarea la

viața politică, publică și culturală; atrage atenția asupra importanței articolului 29 din

UNCRPD privind participarea fără discriminare a persoanelor cu dizabilități la viața

politică și publică;

6. reamintește că incluziunea deplină a persoanelor cu dizabilități nu este numai un drept și

un beneficiu meritat al persoanelor vizate, ci și un avantaj pentru întreaga societate,

deoarece aceasta poate beneficia de valorile și diversele aptitudini ale acestor persoane;

7. reamintește că petițiile care s-au bucurat de cea mai mare atenție au fost adeseori sprijinite

de organizații ale societății civile care reprezintă persoanele cu dizabilități, motiv pentru

care este necesar să se promoveze și să se facă cunoscut rolul de protecție și eficiența

petițiilor care privesc încălcarea acestor drepturi; salută rolul pe care îl au aceste

organizații în promovarea incluziunii sociale și îmbunătățirea calității vieții persoanelor cu

dizabilități și consideră că această sarcină ar trebui sprijinită în continuare de instituțiile

publice, inclusiv la nivelul finanțării specifice;

8. salută faptul că audierea publică intitulată „Protecția drepturilor persoanelor cu dizabilități

din perspectiva petițiilor primite”, organizată de către Comisia pentru petiții la 15

octombrie 2015, a îndeplinit standarde înalte de accesibilitate și recomandă ca, în viitor,

toate reuniunile comisiilor Parlamentului să fie accesibile persoanelor cu dizabilități;

9. consideră că este importantă organizarea de către Comisia pentru petiții a unor evenimente

specifice, care să se bazeze pe petițiile din domeniul dizabilităților, și subliniază rolul

important al dialogului cu diverse părți interesate, precum și al contribuțiilor din partea

acestora, inclusiv al dialogului cu alte comisii relevante ale Parlamentului European,

membri ai cadrului UE pentru Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor

cu dizabilități, organizații ale societății civile care reprezintă persoanele cu dizabilități și

membri ai mediului academic;

10. salută utilizarea scrierii Braille pentru comunicarea cu petiționarii și încurajează toate

instituțiile UE să folosească limbajul semnelor, formate ușor de citit și scrierea Braille în

cadrul comunicării lor cu cetățenii, pentru a continua și a întări măsurile de includere a

cetățenilor în instituțiile și proiectele europene;

11. îndeamnă serviciile Parlamentului să consolideze mecanismul intern de coordonare a

punerii în aplicare a UNCRPD („UNCRPD Network”) pentru ca acesta să devină un

RR\1097687RO.doc 49/101 PE578.465v01-00

RO

mecanism transversal care să implice toate comisiile parlamentare în vederea

monitorizării punerii în aplicare a convenției și să dispună de propriul său secretariat,

precum și de personal alocat acestuia în mod exclusiv și cu normă întreagă;

12. constată că unele dintre statele membre care au ratificat UNCRPD nu au înființat și nici nu

au desemnat încă organismele care să pună în aplicare convenția și să monitorizeze

respectarea acesteia, astfel cum se prevede la articolul 33; constată că activitatea

organismelor care au fost înființate, în special a cadrelor de monitorizare instituite în

temeiul articolului 33 alineatul (2), este împiedicată de insuficiența resurselor umane și

financiare și de lipsa unui temei juridic solid pentru desemnarea lor;

13. solicită statelor membre care nu au făcut încă acest lucru să ia rapid măsuri pentru a

finaliza ultimele reforme necesare pentru ratificarea UNCRPD; invită UE și statele

membre să completeze ratificarea UNCRPD cu adoptarea protocolului opțional; consideră

că rolul Comisiei pentru petiții ar trebui clarificat și recunoscut în cadrul Regulamentului

de procedură înaintea încheierii protocolului;

14. invită UE și statele sale membre să-și intensifice eforturile în vederea alinierii cadrelor lor

juridice la cerințele UNCRPD, inclusiv prin efectuarea unei analize cuprinzătoare a

legislațiilor lor pentru a asigura armonizarea deplină a acestora cu dispozițiile convenției,

stabilind obiective și calendare clare pentru reforme și identificând actorii responsabili

pentru desfășurarea lor;

15. îndeamnă statele membre să pună urgent în aplicare dispozițiile UNCRPD, să își

revizuiască legislația în consecință și să asigure respectarea corespunzătoare a acesteia;

solicită dezvoltarea unor instrumente naționale și consolidarea celor existente pentru a

asista în mod optim persoanele cu dizabilități și familiile acestora;

16. consideră că UE ar trebui să își asume rolul de lider în ceea ce privește respectarea și

promovarea drepturilor omului; salută faptul că un organism ce face obiectul tratatelor

ONU analizează, pentru prima dată, modul în care UE își îndeplinește obligațiile din

domeniul drepturilor omului; consideră că observațiile finale ale Comitetului UNCRPD

privind punerea în aplicare a UNCRPD de către UE, publicate în 2015, reprezintă un

semnal puternic privind angajamentul UE referitor la egalitate și la respectarea drepturilor

omului și conțin îndrumări pentru măsuri legislative și de politică în întreaga sferă de

competență a UE;

17. invită Comisia să coopereze strâns cu alte instituții, organisme și agenții ale UE, precum și

cu statele membre, în vederea coordonării măsurilor de punere în practică efectivă și

sistematică a observațiilor finale, eventual prin intermediul unei strategii privind aplicarea

UNCRPD;

18. solicită o revizuire cuprinzătoare a Strategiei europene pentru persoanele cu handicap

(2010-2020);

19. consideră că, având în vedere recomandările formulate după prima evaluare a UNCRPD

efectuată de ONU, Comisia ar trebui să creeze un instrument independent pentru

monitorizarea și revizuirea convenției, precum și un mecanism interinstituțional de

coordonare și puncte și agenții locale de informare în fiecare stat membru, care ar trebui

să fie permanente;

PE578.465v01-00 50/101 RR\1097687RO.doc

RO

20. îndeamnă toate statele membre să aloce cadrelor de monitorizare înființate în temeiul

articolului 33 alineatul (2) resurse financiare și umane suficiente și stabile pentru ca aceste

cadre să-și poată îndeplini funcțiile; consideră că statele membre ar trebui, de asemenea,

să garanteze independența cadrelor de monitorizare, asigurându-se că funcționarea și

componența acestora țin seama de Principiile de la Paris privind funcționarea instituțiilor

naționale ale drepturilor omului, astfel cum se prevede la articolul 33 alineatul (2), acest

lucru putând fi sprijinit prin crearea unui temei juridic oficial, care să stabilească clar rolul

și sfera de competență a cadrelor de monitorizare; îndeamnă statele membre care nu au

făcut încă acest lucru să desemneze cât mai curând posibil organismele prevăzute la

articolul 33 și să le atribuie resursele și mandatele necesare pentru punerea efectivă în

aplicare și monitorizarea obligațiilor ce le revin conform UNCRPD;

21. consideră că persoanele cu dizabilități și organizațiile acestora ar trebui să participe la

toate etapele proceselor decizionale; consideră că procesele de evaluare desfășurate de

organismele de monitorizare reprezintă o oportunitate prețioasă pentru contribuții din

partea organizațiilor societății civile, inclusiv a organizațiilor care reprezintă persoanele cu

dizabilități; invită UE și statele membre să asigure, atunci când iau măsuri în vederea

punerii în aplicare a observațiilor lor finale respective, consultarea și implicarea

structurată și sistematică a reprezentanților organizațiilor care reprezintă persoanele cu

dizabilități, precum și să promoveze colectarea datelor și schimbul de bune practici;

solicită ca aceste consultări să fie pe deplin accesibile, permițând tuturor persoanelor cu

dizabilități să participe, indiferent de tipul lor de dizabilitate;

22. subliniază că persoanelor cu dizabilități trebuie să li se pună la dispoziție informații

privind drepturile lor și să li se garanteze participarea deplină la toate politicile și măsurile

care le-ar putea afecta, inclusiv prin intermediul unui mecanism de reclamații, acordându-

se prioritate participării copiilor cu dizabilități și a organizațiilor pentru persoanele cu

dizabilități, atunci când acestea există;

23. consideră, în ceea ce privește articolul 35 din UNCRPD, care obligă statele membre

semnatare ale convenției să prezinte un raport inițial și rapoarte ulterioare privind modul

în care pun în aplicare convenția, că este necesar ca aceste rapoarte să fie prezentate o dată

la patru ani și să fie elaborate cu participarea organizațiilor persoanelor cu dizabilități;

24. invită Comisia să clarifice definiția largă a dizabilității în cadrul UE;

25. îndeamnă instituțiile UE să promoveze campanii de sensibilizare, din perspectiva

drepturilor omului, cu privire la aspectele legate de dizabilități; consideră că mass-media

ar trebui să depună eforturi pentru a proiecta o imagine pozitivă a persoanelor cu

dizabilități, punând accent pe competențele și contribuția acestora la societate și sporind

vizibilitatea lor;

26. îndeamnă toate statele membre ale UE să recunoască în mod corespunzător rolul esențial

care le revine persoanelor care au în îngrijire membri ai familiei, asigurându-le o

recunoaștere socială și economică corespunzătoare și adoptând măsuri pentru sprijin

material direct, cum ar fi protecția drepturilor de pensie sau a subvențiilor care reduc

costurile totale pentru servicii suportate de îngrijitori; invită Comisia să realizeze un

studiu pentru a analiza statutul juridic în toate statele membre, respectiv absența acestuia,

al persoanelor care au în îngrijire membri ai familiei;

RR\1097687RO.doc 51/101 PE578.465v01-00

RO

27. reamintește că, în temeiul convenției, persoanele cu dizabilități au, în toate aspectele

vieții, aceeași capacitate juridică ca și celelalte persoane, inclusiv în ceea ce privește

accesul la justiție – situația lor economică netrebuind să reprezinte așadar un obstacol în

calea acestui acces –, accesul la vot și accesul la produsele și serviciile bancare și de

asistență medicală; solicită UE să se asigure că persoanele cu dizabilități beneficiază de

toate drepturile prevăzute în tratate și în legislația UE;

28. subliniază că capacitatea juridică joacă un rol esențial în menținerea autonomiei unei

persoane și că orice limitare a acestei capacități și reprezentarea de către tutori legali

trebuie hotărâte pe baza unor criterii clare, armonizate la nivelul UE, cu revizuirea

periodică a nevoii de reprezentare legală pe termen lung și a adecvării tutorelui legal în

cauză;

29. consideră că trebuie revizuite interpretările restrictive din legislațiile statelor membre în

ceea ce privește garanțiile legate de dreptul la vot, dacă acestea împiedică persoanele cu

dizabilități psihosociale să-și exercite acest drept (articolul 29 din UNCRPD);

30. salută publicarea de către Comisie, la 2 decembrie 2015, a propunerii referitoare la un act

european privind accesibilitatea; reamintește că este necesară o abordare cuprinzătoare a

problemei accesibilității, precum și faptul că dreptul la accesibilitate, astfel cum este

prevăzut la articolul 9 din UNCRPD, trebuie garantat persoanelor cu orice formă de

dizabilitate;

31. îndeamnă Comisia să promoveze și să consolideze utilizarea fondurilor structurale de

către statele membre în vederea dezvoltării unor servicii sociale de înaltă calitate pentru

persoanele cu dizabilități, precum și în vederea asigurării tranziției de la asistența acordată

în cadrul sistemului instituțional la îngrijirea acordată la nivelul comunității;

32. subliniază că toate persoanele cu dizabilități au dreptul să trăiască într-o societate în care

să se bucure de oportunități egale alături de ceilalți, astfel încât să li se asigure integrarea

și participarea deplină;

33. solicită utilizarea fondurilor structurale și de investiții europene în mod echilibrat,

încurajând, atunci când este nevoie, dezvoltarea unor comunități și a unor sisteme de

instituționalizare mai favorabile incluziunii, astfel încât, în ambele cazuri, persoanele cu

handicap, inclusiv copiii și tinerii, să poată primi sprijin și asistență adecvate în întreaga

UE, promovând astfel obiectivul unei mai mari autonomii în limita posibilităților

fiecăruia;

34. îndeamnă statele membre să ia măsurile necesare pentru a promova accesul la fondurile

structurale pentru serviciile de asistență, în special atunci când este vorba de copii și de

tineri și de familiile acestora;

35. subliniază că instituțiile care oferă sprijin persoanelor cu dizabilități, în special cele

responsabile de unități securizate, trebuie să respecte standarde atestate în mod

corespunzător (care urmează să fie stabilite) și să facă obiectul unor inspecții periodice;

36. invită UE și statele membre să aplice măsuri efective prin care să trateze problema

segregării elevilor cu dizabilități în școli și în contextele educaționale, depunând toate

eforturile necesare pentru a se asigura că aceștia beneficiază pe deplin de o educație

PE578.465v01-00 52/101 RR\1097687RO.doc

RO

formală, informală și nonformală incluzivă și de înaltă calitate;

37. îndeamnă Comisia să elaboreze un raport privind impactul principalelor politici și fonduri

de investiții ale UE asupra persoanelor cu dizabilități; solicită Comisiei și statelor membre

să asigure implicarea organizațiilor care reprezintă persoanele cu dizabilități la

programarea programelor operaționale; subliniază, de asemenea, importanța garantării

accesului deplin al persoanelor cu dizabilități la programe ale UE precum inițiativele

Erasmus+, Garanția pentru tineret și EURES;

38. subliniază faptul că copiii cu dizabilități se confruntă cu probleme specifice și că trebuie

depuse eforturi pentru a se elimina toate tipurile de obstacole și bariere care îi împiedică

să obțină o autonomie deplină și să se bucure de șanse egale, fiind prin urmare esențial ca

acești copii să fie implicați în elaborarea politicilor care îi afectează; consideră că, în acest

scop, trebuie create instrumente pentru a le permite copiilor cu dizabilități să-și facă

cunoscute opiniile și pentru a le asigura participarea;

39. solicită Comisiei să asigure o educație favorabilă incluziunii și de înaltă calitate în școlile

europene de la o vârstă timpurie, adoptând o abordare și o viziune preventive față de

dizabilitate, în conformitate cu cerințele UNCRPD privind evaluarea multidisciplinară a

nevoilor individuale, să garanteze ne-excluderea copiilor cu dizabilități, precum și

furnizarea unor amenajări corespunzătoare;

40. invită Comisia să ia de urgență măsuri, în cooperare cu statele membre și cu organizațiile

care reprezintă persoanele cu dizabilități, pentru a le asigura acestor persoane o protecție

socială și condiții de viață adecvate și pentru a le proteja de consecințele măsurilor de

austeritate adoptate în urma crizei economice;

41. invită statele membre să nu efectueze reduceri la nivelul prestațiilor legate de dizabilități,

al serviciilor de la nivelul comunității, al serviciilor de sănătate și al programelor de

formare și de educație pentru a nu submina UNCRPD și a nu accentua și mai mult sărăcia

și excluziunea socială;

42. ia act de petițiile care descriu cazuri de abuzuri în unele state membre legate de asigurarea

unui nivel de subzistență pentru persoanele cu dizabilități, care nu se limitează numai la

plata subvențiilor asigurate prin lege, ci vizează și cazuri (cum ar fi cel din petiția nr.

1062/2014) în care autoritățile se pare că au adoptat decizii administrative arbitrare, în

baza unor evaluări medicale dubioase, pentru a reduce indemnizațiile acordate anterior,

ceea ce are ca efect reducerea efectivă a gradului de dizabilitate; invită autoritățile

naționale, regionale și locale vizate să fie mai sensibile față de implicațiile unor astfel de

acțiuni pentru viața persoanelor afectate și pentru familiile lor și solicită Comisiei să

monitorizeze cu atenție diferitele politici și măsuri conexe aplicate în diferitele state

membre în ceea ce privește dizabilitățile;

43. îndeamnă instituțiile UE să revizuiască Statutul funcționarilor, reglementările interne și

normele de punere în aplicare pentru a adopta politici de recrutare cuprinzătoare, care să

includă măsuri pozitive, în vederea recrutării unui număr mai mare de funcționari și

stagiari cu dizabilități, precum și în vederea garantării faptului că tuturor angajaților

instituțiilor UE care prezintă dizabilități sau care au în familiile lor persoane cu dizabilități

dependente li se asigură amenajări corespunzătoare pentru a se putea bucura de drepturile

lor în condiții de egalitate cu ceilalți; invită Comisia să revizuiască Sistemul comun de

RR\1097687RO.doc 53/101 PE578.465v01-00

RO

asigurări de sănătate al instituțiilor UE pentru a acoperi nevoile de sănătate legate de

dizabilități în mod cuprinzător și compatibil cu convenția;

44. subliniază că libertatea de circulație a cetățenilor europeni trebuie garantată și pentru

persoanele cu dizabilități, iar pentru aceasta statele membre trebuie să asigure

recunoașterea reciprocă a situației lor și a drepturilor lor sociale (articolul 18 din

UNCRPD);

45. consideră că un carnet european al persoanelor cu dizabilități le-ar permite acestora să se

deplaseze în alte țări și să se bucure de avantajul accesului la cultură, transport și sport,

precum și că ar trebui examinate și alte avantaje, urmând să fie promovată recunoașterea

lor reciprocă;

46. consideră că Strategia privind piața unică digitală ar trebui implementată astfel încât să se

asigure accesul deplin al persoanelor cu dizabilități la toate aspectele strategiei;

47. ia act de faptul că doar aproximativ 48% din persoanele cu dizabilități din UE au un loc de

muncă și numai 27,8% dintre acestea au obținut o diplomă de studii superioare: subliniază

că instituțiile UE și statele membre trebuie, în conformitate cu articolul 27 din UNCRPD,

să elimine toate barierele din calea accesului persoanelor cu dizabilități la piața muncii și

să promoveze, prin intermediul unor instrumente de formare și specifice personalizate,

politici active care să încurajeze și să faciliteze accesul lor la piața forței de muncă;

încurajează schimbul de bune practici între statele membre în ceea ce privește

instrumentele cele mai eficiente de creștere a ratelor de ocupare a forței de muncă;

48. subliniază că persoanelor cu dizabilități trebuie să li se asigure un acces nediscriminatoriu

la sistemele de sănătate și de îngrijire, acordându-se atenția cuvenită dificultăților ce pot

să apară atunci când sunt tratați astfel de pacienți; subliniază, în special, că trebuie să se

asigure un acces nediscriminatoriu la servicii de sănătate sexuală și a reproducerii, iar

sterilizarea sau întreruperea sarcinii nu trebuie impusă în niciun caz împotriva voinței

persoanelor, precum și că, în plus, sistemele de sănătate ar trebui să asigure depistarea,

semnalarea și prevenirea violenței și/sau a abuzului sexual;

49. subliniază că sistemele de asigurări de sănătate nu trebuie să discrimineze persoanele cu

dizabilități;

50. consideră că ar trebui evaluat impactul Directivei privind asistența medicală

transfrontalieră asupra persoanelor cu dizabilități;

51. subliniază că trebuie obținut consimțământul, în cunoștință de cauză, al persoanelor cu

dizabilități pentru toate intervențiile medicale care impun acest lucru și că, prin urmare,

trebuie să fie luate toate măsurile necesare pentru a se garanta că aceste persoane au acces

la informațiile pertinente și sunt în măsură să le înțeleagă; subliniază că acest

consimțământ trebuie să fie acordat personal, din timp și în deplină cunoștință a faptelor,

cu toate mecanismele necesare care să asigure respectarea acestor principii, precum și că

trebuie luate măsuri similare și adecvate și în cazul persoanelor cu dizabilități

psihosociale;

52. consideră că ar trebui revizuite regulamentele privind transportul aerian și maritim pentru

a se garanta că pasagerii cu dizabilități nu sunt supuși niciunei forme de discriminare, fie

PE578.465v01-00 54/101 RR\1097687RO.doc

RO

ea de natură fizică sau economică, și pentru a se elimina toate obstacolele în acest sens;

53. atrage atenția asupra recomandării ONU privind nevoia asigurării unei perspective de gen

în toate politicile privind persoanele cu dizabilități, în special în politicile de combatere a

violenței și a discriminării; invită UE să se alăture Convenției Consiliului Europei privind

prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Convenția

de la Istanbul) ca un nou pas în direcția combaterii violenței împotriva femeilor și a fetelor

cu dizabilități; solicită, de asemenea, UE să promoveze politici de combatere a

discriminării persoanelor cu dizabilități;

54. invită toate statele membre ale UE să convină asupra unei directive cu impact puternic

privind accesibilitatea paginilor de internet ale organismelor din sectorul public, care ar

trebui să vizeze toate paginile de internet ce prestează servicii publice, inclusiv în cazurile

în care serviciile sunt prestate de entități private și/sau sunt finanțate, integral sau parțial,

din fonduri publice, precum paginile de internet pentru dispozitive mobile și aplicațiile

mobile și documentele ce pot fi descărcate (Word, PDF etc.), acestea fiind larg folosite în

procesele online; solicită instituțiilor europene să garanteze că toate paginile lor de

internet și toate documentele lor sunt accesibile pentru persoanele cu dizabilități;

55. solicită să fie ratificat rapid Tratatul de la Marrakech pentru facilitarea accesului la operele

publicate al persoanelor nevăzătoare, cu deficiențe de vedere sau cu dificultăți de citire a

materialelor imprimate; ia act cu profundă indignare de faptul că șapte state membre ale

UE au format un bloc minoritar care împiedică procesul de ratificare a Tratatului de la

Marrakech și le îndeamnă să-și revadă poziția și să faciliteze ratificarea, indiferent dacă

este necesar să fie revizuit cadrul juridic al UE și indiferent de hotărârea așteptată a Curții

de Justiție în ceea ce privește competențele, care ar putea fi cunoscută doar peste câteva

luni;

56. solicită deblocarea urgentă a directivei UE privind combaterea discriminării, care, din

2008, nu a avansat deloc în cadrul Consiliului.

RR\1097687RO.doc 55/101 PE578.465v01-00

RO

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării 19.4.2016

Rezultatul votului final +:

–:

0:

28

1

0

Membri titulari prezenți la votul final Marina Albiol Guzmán, Margrete Auken, Alberto Cirio, Pál Csáky,

Rosa Estaràs Ferragut, Eleonora Evi, Peter Jahr, Rikke Karlsson, Jude

Kirton-Darling, Notis Marias, Edouard Martin, Roberta Metsola,

Marlene Mizzi, Julia Pitera, Gabriele Preuß, Eleni Theocharous,

Jarosław Wałęsa, Cecilia Wikström, Tatjana Ždanoka

Membri supleanți prezenți la votul final Enrique Calvet Chambon, Kostadinka Kuneva, Miltiadis Kyrkos,

Jérôme Lavrilleux, Julia Reda, Ángela Vallina, Reiner Wieland

Membri supleanți (articolul 200 alineatul

(2)) prezenți la votul final

José Blanco López, Martina Dlabajová, Zbigniew Kuźmiuk

PE578.465v01-00 56/101 RR\1097687RO.doc

RO

26.5.2016

AVIZ AL COMISIEI PENTRU AFACERI EXTERNE

destinat Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

referitor la punerea în aplicare a Convenției Organizației Națiunilor Unite privind drepturile

persoanelor cu dizabilități, îndeosebi a observațiilor finale ale Comitetului Convenției ONU

privind drepturile persoanelor cu dizabilități

(2015/2258(INI))

Raportor pentru aviz: Richard Howitt

SUGESTII

Comisia pentru afaceri externe recomandă Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și

afaceri sociale, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de

rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1. își exprimă satisfacția în legătură cu noul obiectiv 12 prevăzut de Planul de acțiune al UE

privind drepturile omului și democrația pentru perioada 2015-2019; invită Comisia să se

asigure că implementarea Convenției Organizației Națiunilor Unite privind drepturile

persoanelor cu dizabilități este adusă în mod sistematic în discuție în dialogurile purtate cu

țările terțe pe tema drepturilor omului; invită Reprezentantul Special al UE pentru

drepturile omului să fie în prima linie și să monitorizeze progresele în domeniu, acordând

o atenție specială eforturilor de standardizare legate de accesibilitate;

2. solicită insistent ca la punctul 8, referitor la acțiunile externe, al Strategiei europene pentru

persoanele cu dizabilități să fie însoțit de includerea unor angajamente reale și concrete,

care vor îmbunătăți viața persoanelor cu dizabilități, în noua „listă de acțiuni” a strategiei

pentru perioada 2016-2020, astfel de angajamente neexistând în lista pentru 2010-2015;

3. sprijină includerea efectivă a persoanelor cu dizabilități în societate, și anume în

comunitățile locale, precum și finanțarea serviciilor pentru persoanele care trăiesc

independent, prin intermediul unor programe în cadrul instrumentelor de finanțare ale

acțiunii externe; solicită o utilizare mai rațională a fondurilor structurale ale UE; cere o

evaluare intermediară a instrumentelor de finanțare externă pentru a analiza cum au

contribuit efectiv aceste instrumente la incluziunea persoanelor cu dizabilități în societate,

la înlăturarea barierelor și la promovarea accesibilității; cere, totodată, ca toate cheltuielile

aferente programelor UE care sprijină instituționalizarea să evite segregarea persoanelor

cu dizabilități; solicită consolidarea și monitorizarea cheltuielilor în consultare cu

RR\1097687RO.doc 57/101 PE578.465v01-00

RO

organizațiile care se ocupă de problematica dizabilităților;

4. susține recomandările experților Convenției ONU pentru persoanele cu dizabilități ca UE

să fie mai accesibilă și mai incluzivă pentru a adopta o abordare bazată pe drepturile

omului pentru persoanele cu dizabilități în situații de risc și de urgență, inclusiv prin

implementarea cadrului Sendai; solicită insistent ca drepturile omului pentru persoanele

cu dizabilități să fie integrate în politicile UE privind migrația și refugiații, aceștia fiind

supuși unei duble discriminări; subliniază că aceste măsuri ar trebui să răspundă în mod

adecvat nevoilor specifice ale persoanelor cu dizabilități și să ia în considerare cerința

adoptării unor măsuri de amenajare rezonabile în funcție de nevoi; încurajează integrarea

mai mare a nevoilor persoanelor cu dizabilități în răspunsul umanitar oferit de statele

membre și Uniunea Europeană ;

5. reafirmă importanța concluziilor Consiliului privind integrarea unei gestionări a

dezastrelor, care să țină seama de incluziunea persoanelor cu dizabilități, în mecanismul

de protecție civilă al Uniunii și în statele membre; cere o mai bună informare a

persoanelor cu dizabilități, a celor implicați în protecția civilă și în situații de urgență în

Europa, în legătură cu inițiativele de reducere a riscurilor; cere, de asemenea, să se acorde

ajutor psihologic persoanelor cu dizabilități în perioada de recuperare după producerea

dezastrului;

6. salută recomandările Comitetului Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu

dizabilități ca UE să adopte un sistem de indicatori care să aibă la bază drepturile omului;

subliniază că acest lucru trebuie să măsoare clar accesul persoanelor cu dizabilități la

programele externe ale UE și impactul fondurilor UE asupra drepturilor omului pentru

persoanele cu dizabilități, în conformitate cu articolele 31 și 32 din convenție; cere să se

facă trimitere explicită la Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități în

toate orientările privind evaluările de impact; invită UE să creeze un sistem cuprinzător de

colectare a datelor;

7. recomandă ca delegațiile și agențiile UE să dovedească o înțelegere adecvată a strategiilor

europene privind persoanele cu dizabilități și să acționeze într-un mod incluziv și

accesibil; recomandă să se creeze, în cadrul Serviciului European de Acțiune Externă, un

„punct de contact” pentru Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități;

solicită introducerea urgentă a perspectivei dizabilităților în toate cursurile de formare pe

teme de drepturile omului oferite în cadrul misiunilor PSAC;

8. regretă profund că UE nu s-a consultat suficient cu organizațiile care reprezintă persoanele

cu dizabilități în cursul pregătirilor sale pentru procesul de revizuire din 2015 de către

Comitetul Convenției ONU pentru drepturile persoanelor cu dizabilități (CCDPD) și

pentru elaborarea raportului privind progresele înregistrate; invită organizațiile care

reprezintă persoanele cu dizabilități să contribuie activ la reuniunile CCDPD ca parte

independentă, participând inclusiv la delegațiile oficiale ale UE pentru revizuirile viitoare;

9. reamintește că femeile și fetele cu dizabilități suferă o discriminare dublă și sunt expuse

unui risc mai mare de violență, abuz, maltratare sau exploatare; sprijină ferm

recomandarea de a integra perspectiva de gen în toate strategiile UE privind dizabilitățile,

inclusiv în politicile și acțiunile externe ale UE.

PE578.465v01-00 58/101 RR\1097687RO.doc

RO

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării 24.5.2016

Rezultatul votului final +:

–:

0:

47

1

0

Membri titulari prezenți la votul final Lars Adaktusson, Michèle Alliot-Marie, Petras Auštrevičius, Amjad

Bashir, Goffredo Maria Bettini, Elmar Brok, Klaus Buchner, James

Carver, Lorenzo Cesa, Javier Couso Permuy, Georgios Epitideios, Knut

Fleckenstein, Eugen Freund, Michael Gahler, Iveta Grigule, Janusz

Korwin-Mikke, Eduard Kukan, Ilhan Kyuchyuk, Ryszard Antoni

Legutko, Barbara Lochbihler, Sabine Lösing, Andrejs Mamikins,

Ramona Nicole Mănescu, David McAllister, Tamás Meszerics,

Francisco José Millán Mon, Javier Nart, Pier Antonio Panzeri, Demetris

Papadakis, Ioan Mircea Pașcu, Vincent Peillon, Alojz Peterle, Tonino

Picula, Andrej Plenković, Cristian Dan Preda, Jozo Radoš, Jaromír

Štětina, Charles Tannock, Geoffrey Van Orden, Boris Zala

Membri supleanți prezenți la votul final Luis de Grandes Pascual, Andrzej Grzyb, Marek Jurek, Tokia Saïfi,

Bodil Valero, Janusz Zemke

Membri supleanți (articolul 200 alineatul

(2)) prezenți la votul final

Therese Comodini Cachia, Judith Sargentini, Ricardo Serrão Santos,

Jarosław Wałęsa, Renate Weber

RR\1097687RO.doc 59/101 PE578.465v01-00

RO

6.6.2016

AVIZ AL COMISIEI PENTRU DEZVOLTARE

destinat Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

referitor la punerea în aplicare a Convenției Organizației Națiunilor Unite privind drepturile

persoanelor cu handicap, îndeosebi a observațiilor finale ale Comitetului Convenției ONU

pentru drepturile persoanelor cu handicap

(2015/2258(INI))

Raportoare pentru aviz: Heidi Hautala

SUGESTII

Comisia pentru dezvoltare recomandă Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri

sociale, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce

urmează a fi adoptată:

1. reamintește că aproximativ 15 % din populația lumii, adică circa 1 miliard de persoane,

suferă de dizabilități și că 80 % dintre persoanele respective trăiesc în țări cu venituri mici;

subliniază faptul că 50 % dintre dizabilități pot fi prevenite și sunt direct corelate cu

sărăcia și, de asemenea, faptul că aproximativ 98 % dintre copiii cu dizabilități din țările

în curs de dezvoltare nu frecventează școala;

2. subliniază că sărăcia este simultan o cauză și o consecință a dizabilității, fiind un obstacol

în calea accesului la nevoi fundamentale precum nutriția, sănătatea, apa și salubritatea,

ceea ce poate duce la dizabilități;

3. subliniază că numărul persoanelor cu dizabilități e tot mai mare pe măsură ce vârsta medie

a populației crește;

4. subliniază că persoanele cu dizabilități se pot confrunta din cauza dizabilității lor cu

costuri suplimentare, cu rate mai ridicate ale șomajului și cu venituri mai reduse, prin

urmare, atât pentru ei, cât și pentru familiile lor riscul de a avea dificultăți financiare este

și mai mare;

5. subliniază că excluderea din sistemul educativ poate duce la încadrarea în muncă în mai

mică măsură și la un potențial mai scăzut de obținere de venituri în rândul persoanelor cu

dizabilități, ceea ce face ca aceste persoane și familiile lor să fie mai vulnerabile în fața

sărăciei, iar creșterea economiei naționale să fie limitată;

6. subliniază că, din cauza faptului că nu pot avea acces la servicii de sănătate adecvate din

timp și nu pot beneficia de acestea, nivelul de funcționare al persoanelor cu dizabilități

este deficitar sau se înrăutățește constant și duce inclusiv la apariția unor dizabilități

PE578.465v01-00 60/101 RR\1097687RO.doc

RO

suplimentare, care atrag după sine, pe termen lung, costuri medicale și legate de

productivitate mai ridicate atât la nivel personal, cât și pentru societate;

7. subliniază faptul că integrarea persoanelor cu dizabilități în societate, indiferent de situația

socioeconomică, politică sau culturală a unei țări, nu este doar o problemă ce ține de

dezvoltare, ci și o problemă legată de drepturile omului;

8. subliniază că conflictele în curs și catastrofele naturale sunt factori care contribuie la

numărul tot mai mare de persoane cu dizabilități;

9. subliniază angajamentul de a nu exclude pe nimeni și faptul că dizabilitățile sunt

menționate în obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) în secțiunile privind educația,

creșterea și ocuparea forței de muncă, inegalitatea și accesibilitatea așezărilor umane,

precum și în ceea ce privește colectarea de date și monitorizarea obiectivelor de dezvoltare

durabilă și recomandă Uniunii Europene să preia inițiativa în ceea ce privește punerea în

aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă ce vizează incluziunea persoanelor cu

dizabilități; subliniază, de asemenea, trimiterile la Cadrul de la Sendai pentru reducerea

riscurilor de dezastre (DRR);

10. subliniază că politicile și programele obișnuite nu sunt în toate cazurile accesibile

persoanelor cu dizabilități;

11. subliniază faptul că UE a înregistrat progrese semnificative în punerea în aplicare a

Convenției privind drepturile persoanelor cu handicap (UNCRPD), însă, potrivit

Comitetului Convenției ONU pentru drepturile persoanelor cu handicap, mai sunt încă

multe de făcut în ceea ce privește inegalitatea, șomajul și educația; își exprimă, de

asemenea, îngrijorarea referitor la violența sexuală și la alte forme de abuz asupra

persoanelor cu dizabilități, îndeosebi a femeilor și copiilor;

12. invită Comisia să elaboreze un plan de punere în aplicare a obiectivelor de dezvoltare

durabilă și a inițiativelor ce vizează reducerea riscurilor de dezastre în conformitate cu

UNCRPD; subliniază faptul că acest plan ar trebui să aducă o contribuție importantă la

definirea indicatorilor în domenii legate de dizabilități și de incluziunea socioeconomică;

evidențiază că, la definirea indicatorilor ODD, sărăcia, protecția socială, asigurarea de

sănătate, violența împotriva femeilor, sănătatea și drepturile sexuale și reproductive,

accesul la apă și salubritate și la energie, reziliența în fața dezastrelor și înregistrarea

nașterilor merită o atenție deosebită;

13. subliniază că toate activitățile de informare, sensibilizare și formare sunt aspecte

fundamentale pentru punerea în aplicare a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile

persoanelor cu handicap;

14. subliniază faptul că toate politicile și programele UE atât pe plan extern, cât și pe plan

intern trebuie să respecte dispozițiile Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu

handicap și să stabilească măsuri specifice, care să garanteze că drepturile persoanelor cu

dizabilități sunt integrate în toate domeniile, inclusiv în politicile și programele în

domeniul umanitar și al dezvoltării; în acest sens, solicită UE să adopte o politică

armonizată cu privire la dezvoltarea care acordă atenția cuvenită persoanelor cu

dizabilități și să stabilească o abordare sistematică și instituționalizată pentru a integra

drepturile persoanelor cu dizabilități în toate politicile și programele de cooperare

RR\1097687RO.doc 61/101 PE578.465v01-00

RO

internațională ale UE;

15. invită de asemenea UE:

– să pună la punct mai multe proiecte de dezvoltare care vizează în mod specific persoanele

cu dizabilități;

– să instituie un mecanism pentru consolidarea capacității și schimbul de bune practici între

diferitele instituții ale UE și între UE și statele membre în ceea ce privește ajutorul

umanitar accesibil și care ia în calcul persoanele cu dizabilități;

– să identifice și să instituie mecanisme pentru colectarea și monitorizarea datelor defalcate

privind dizabilitățile, sexul și vârsta, în vederea monitorizării drepturilor persoanelor cu

dizabilități în cadrul programelor de dezvoltare ale UE și să stabilească un calendar pentru

furnizarea de date defalcate pentru toate programele;

– să integreze dizabilitățile în politicile în materie de migrație și refugiați;

– să instituie puncte de contact pentru aspectele legate de dizabilități în delegațiile UE și să

asigure serviciile unor persoane care au formarea adecvată și sunt capabile să

interacționeze cu persoanele cu dizabilități în mod competent și cu profesionalism;

– să trateze aspectele legate de dizabilități în dialogurile cu țările partenere și să sprijine și

să se implice în cooperarea strategică cu ONG-urile din domeniul dizabilităților din țările

partenere;

– să revizuiască cadrul financiar multianual (CFM) și Fondul european de dezvoltare (FED)

în conformitate cu Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap;

– să includă în posibilul nou Consens european privind dezvoltarea o trimitere la integrarea

aspectelor legate de persoanele cu dizabilități în toate politicile UE;

– să aibă în vedere alocarea de fonduri rezervate tuturor politicilor și programelor de

cooperare internațională ale Uniunii în beneficiul programelor naționale pentru persoanele

cu dizabilități;

– să garanteze îngrijire timpurie, adecvată și completă pentru copiii în situație de risc

potențial, având în vedere importanța intervenției precoce în astfel de cazuri;

– să asigure formarea părinților pentru ca aceștia să poată participa activ și pe deplin la

tratamentul copiilor lor cu dizabilități;

– să promoveze integrarea din timp a copiilor cu dizabilități și a educației speciale în

grădinițe și în școlile primare;

16. invită UE să preia inițiativa în ceea ce privește promovarea drepturilor persoanelor cu

dizabilități prin punerea în aplicare a Cadrului de la Sendai pentru reducerea riscului de

dezastre și a Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă împreună cu țările sale partenere și

organizațiile regionale și la nivel mondial;

17. recomandă ca UE să preia inițiativa privind includerea persoanelor cu dizabilități la

PE578.465v01-00 62/101 RR\1097687RO.doc

RO

punerea în aplicare a Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă și să stabilească un plan de

lucru și o evaluare intermediară a planului de lucru pentru a garanta un sistem de

monitorizare și de evaluare și pentru a asigura asumarea răspunderii de către UE;

18. subliniază că este important ca persoanele cu dizabilități și organizațiile care le reprezintă

să fie consultate în mod regulat;

19. subliniază că este important să se acorde un sprijin special persoanelor cu dizabilități în

perioadele după situații de urgență;

20. subliniază că este important să se creeze un „oficiu pentru dizabilități” pentru a consolida

coordonarea eficace cu țările în curs de dezvoltare și colectarea de informații pe teritoriul

acestora.

RR\1097687RO.doc 63/101 PE578.465v01-00

RO

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării 24.5.2016

Rezultatul votului final +:

–:

0:

19

1

1

Membri titulari prezenți la votul final Beatriz Becerra Basterrechea, Nirj Deva, Doru-Claudian Frunzulică,

Maria Heubuch, György Hölvényi, Teresa Jiménez-Becerril Barrio,

Linda McAvan, Norbert Neuser, Maurice Ponga, Lola Sánchez

Caldentey, Elly Schlein, Davor Ivo Stier, Bogdan Brunon Wenta,

Rainer Wieland

Membri supleanți prezenți la votul final Marina Albiol Guzmán, Agustín Díaz de Mera García Consuegra,

Carolina Punset, Adam Szejnfeld, Patrizia Toia, Jan Zahradil

Membri supleanți (articolul 200 alineatul

(2)) prezenți la votul final

John Stuart Agnew

PE578.465v01-00 64/101 RR\1097687RO.doc

RO

28.4.2016

AVIZ AL COMISIEI PENTRU MEDIU, SĂNĂTATE PUBLICĂ ȘI SIGURANȚĂ ALIMENTARĂ

destinat Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

referitor la punerea în aplicare a Convenției Organizației Națiunilor Unite privind drepturile

persoanelor cu handicap, îndeosebi a observațiilor finale ale Comitetului Convenției ONU

pentru drepturile persoanelor cu handicap

(2015/2258(INI))

Raportoare pentru aviz: Nessa Childers

SUGESTII

Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară recomandă Comisiei pentru

ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, competentă în fond, includerea următoarelor

sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1. subliniază legătura puternică dintre handicap, care afectează aproximativ 15 % din

populația UE, și problemele de sănătate, care implică dificultăți și piedici persistente în

ceea ce privește accesul, care au ca rezultat furnizarea necorespunzătoare sau nefurnizarea

serviciilor de sănătate pentru persoanele cu handicap, inclusiv atunci când handicapul este

consecința unei reacții adverse la medicamente; remarcă faptul că lipsa accesului la

servicii de sănătate de calitate afectează negativ capacitatea persoanelor cu handicap de a

duce o viață independentă, de a se integra și de a trăi în condiții de egalitate cu ceilalți;

2. observă cu îngrijorare că persoanele cu handicap raportează un număr semnificativ mai

mare de cazuri în care li se furnizează îngrijiri necorespunzătoare sau li se refuză asistența

și de cazuri de tratament forțat sau neadecvat, ceea ce evidențiază lipsa de formare a

personalului medico-sanitar în ceea ce privește nevoile de asistență medicală ale

persoanelor cu handicap; le solicită statelor membre să investească în formarea

personalului care tratează și asistă persoane cu handicap;

3. subliniază necesitatea de a analiza și aborda chestiunile legate de discriminarea

intersecțională și multiplă, în lumina incidenței deosebit de ridicate a problemelor grave

de sănătate din rândul femeilor cu handicap, a ponderii totale mai mari a afecțiunilor

psihice în rândul populației feminine, în special al femeilor migrante, refugiate sau

solicitante de azil, precum și alte situații care ar putea fi prevenite, în care persoanele cu

handicap sunt discriminate, de exemplu pe bază de vârstă, gen, orientare și identitate

sexuală și inegalitate socială;

RR\1097687RO.doc 65/101 PE578.465v01-00

RO

4. invită statele membre să adopte dispozițiile și procedurile juridice care recunosc, previn și

abordează în mod explicit discriminarea multiplă și intersecțională și să ia măsurile

corespunzătoare pentru a sensibiliza și a forma atât actorii publici, cât și privați în materie

de discriminare multiplă și intersecțională, acordând o atenție deosebită femeilor, copiilor,

persoanelor lesbiene, homosexuale, bisexuale, transgen și intersexuale (LGBTI) și

migranților cu handicap;

5. subliniază consimțământul în cunoștință de cauză și accesibilitatea la proceduri ca o

condiție prealabilă a dreptului persoanelor cu handicap de a lua decizii în mod liber

privind tratamentul lor medical în cea mai mare măsură posibilă, acordând o atenție

deosebită persoanelor cu dizabilități de învățare; solicită ca drepturile pacienților să fie

prioritare în cadrul îngrijirilor oferite;

6. reamintește poziția privilegiată în care se află Comisia pentru a facilita și stimula

implementarea celor mai bune practici în toate statele membre în ceea ce privește accesul

egal la serviciile generale de îngrijire a sănătății și furnizarea asistenței și a tratamentului

specifice fiecărui handicap;

7. invită Comisia să integreze abordările axate pe handicap în instrumentele și politicile sale

de sănătate, astfel încât să contribuie la îmbunătățirea rezultatelor medicale pentru

persoanele cu handicap din statele membre, asigurând servicii de sănătate mai accesibile

pe plan fizic, ambiental și senzorial, de mai bună calitate și cu cheltuieli mai abordabile și,

în timp ce instrumentele și politicile sunt elaborate pe astfel de coordonate, să consulte pe

larg persoanele cu handicap;

8. solicită Comisiei și statelor membre să colaboreze pentru a dezvolta structuri de susținere

a copiilor și adolescenților cu handicap în vederea dezvoltării potențialului lor maxim;

atrage atenția în special asupra necesității de a încuraja creșterea lor în sânul familiei și al

comunității, apelând într-o mai mică măsură la instituționalizarea lor;

9. reamintește că drepturile reproductive se numără printre libertățile fundamentale garantate

în temeiul Declarației de la Viena din 1993 și al programului său de acțiune, precum și al

Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap, și includ: dreptul

la egalitate și la nediscriminare, dreptul de a se căsători și de a întemeia o familie; dreptul

la asistență medicală reproductivă completă, inclusiv la servicii, educație și informare

privind planificarea familială și sănătatea maternă; dreptul de a-și da consimțământul în

cunoștință de cauză pentru toate procedurile medicale, inclusiv pentru sterilizare și avort;

dreptul la protecție împotriva abuzului și exploatării sexuale;

10. le solicită statelor membre să adopte măsuri pentru a garanta că toată asistența medicală și

toate serviciile medicale furnizate femeilor cu handicap, inclusiv toată asistența și

serviciile în materie de sănătate reproductivă și mintală, sunt accesibile și se bazează pe

consimțământul liber și în cunoștință de cauză al persoanei respective;

11. îndeamnă statele membre să adopte orientări pentru a garanta că toată educația,

informația, asistența medicală și serviciile legate de sănătatea sexuală și reproductivă sunt

disponibile femeilor și fetelor cu handicap în formate accesibile și adaptate vârstei,

inclusiv în limbajul semnelor, în limbajul Braille, prin comunicare tactilă, caractere mărite

și alte modalități, mijloace și formate alternative de comunicare;

PE578.465v01-00 66/101 RR\1097687RO.doc

RO

12. le solicită, de asemenea, statelor membre să garanteze că tratamentul și izolarea

involuntară sunt interzise prin lege, în conformitate cu standardele internaționale cele mai

recente;

13. observă că lipsa datelor și a statisticilor defalcate la nivel subnațional și în funcție de

subgrupuri de populație împiedică elaborarea politicilor adecvate de reducere a

inegalităților în ceea ce privește accesul; solicită Comisiei să susțină statele membre prin

armonizarea definirii și colectării indicatorilor privind timpul de așteptare și prin

elaborarea și aplicarea standardelor în materie de accesibilitate ale unităților medicale

pentru persoanele cu handicap;

14. îi solicită Comisiei să nu sprijine măsurile de austeritate care sunt susceptibile să provoace

efecte adverse în întreaga UE în ceea ce privește furnizarea unei asistențe medicale

adecvate pentru persoanele cu handicap;

15. le solicită statelor membre să nu facă reduceri la nivelul prestațiilor legate de handicap, al

serviciilor comunitare și al serviciilor de sănătate care ar avea ca rezultat deteriorarea

sănătății și a calității vieții persoanelor cu handicap și a membrilor familiei care au în

îngrijire o astfel de persoană;

16. îndeamnă Comisia să includă o componentă specifică handicapului în evaluarea sa a

Directivei privind asistența medicală transfrontalieră și îndeamnă statele membre să

continue aplicarea ei din perspectiva nevoilor persoanelor cu handicap și a dreptului lor de

a cunoaște și de a se prevala efectiv, în condiții de egalitate cu ceilalți, de dispozițiile și

instrumentele prevăzute de directivă, despre care chiar și populația în ansamblu este puțin

informată;

17. îndeamnă Comisia să elaboreze pentru punctele naționale de contact orientări la nivelul

UE privind furnizarea de informații accesibile tuturor pacienților despre îngrijirile din alte

state membre, ținând cont de rolul special al organizațiilor pacienților;

18. încurajează Comisia să asiste statele membre și membrii rețelelor europene de referință să

extindă resursele și competențele specializate ale rețelei la forme de handicap care, deși nu

sunt neapărat rare, necesită, de asemenea, o asistență medicală înalt specializată, oferită de

echipe de asistență medicală multidisciplinare și o concentrare a cunoștințelor și resurselor

prin intermediul acestui cadru;

19. salută proiectul pilot „Cardul european de dizabilitate”; încurajează toate statele membre

să se alăture inițiativei „Cardul european de dizabilitate” și invită Comisia să aloce, dacă

este nevoie, resursele financiare necesare pentru a dezvolta această inițiativă sub forma

unui proiect la nivelul întregii UE;

20. invită Comisia și statele membre să asigure că serviciile, aplicațiile și dispozitivele

medicale electronice și mobile, in special numărul pentru apeluri de urgență 112, care

trebuie să fie ușor de utilizat în întreaga Europă, și sistemul de localizare mobilă avansată

de urgență (AML), le sunt pe deplin accesibile pacienților cu handicap și îngrijitorilor lor

și să fructifice în continuare potențialul telemedicinii pentru a îmbunătăți accesul și

îngrijirile în acest context.

21. observă că, în perioada de programare 2014-2020, în cadrul fondurilor structurale și de

RR\1097687RO.doc 67/101 PE578.465v01-00

RO

investiții, rămâne o marjă pentru a adopta măsuri care să promoveze obiectivele

Convenției; solicită, în consecință, optimizarea modului în care sunt utilizate fondurile

structurale ale UE, completându-l, după caz, cu măsuri naționale, ca unul dintre

instrumentele de furnizare a unor îngrijiri medicale de înaltă calitate persoanelor cu

handicap adecvat stării lor, pentru a elimina disparitățile existente în ceea ce privește

accesul la asistență medicală, a le îmbunătăți calitatea vieții și a promova accesibilitatea la

îngrijirea sănătății, inclusiv la serviciile, aplicațiile și dispozitivele electronice, pentru

persoanele cu handicap;

22. susține că produsele și serviciile trebuie să devină mai accesibile persoanelor cu handicap;

subliniază că existența barierelor economice și a celor legate de raportul dintre costuri și

beneficii împiedică dezvoltarea și transpunerea în practică a accesibilității; consideră că o

mai mare implicare a persoanelor cu handicap în elaborarea produselor și serviciilor din

domeniul sănătății va contribui la mărirea siguranței și accesibilității;

23. invită organizațiile persoanelor cu handicap să se implice pe deplin în elaborarea și

revizuirea politicilor privind dizabilitățile;

24. subliniază că persoanele cu handicap fizic se confruntă, de asemenea, cu probleme legate

de piața mobilității digitalizate și solicită facilitarea accesului tuturor persoanelor cu orice

tip de handicap, în limbi și formate accesibile și cu tehnologii adaptate diferitelor tipuri de

handicap, inclusiv limbajul semnelor, alfabetul Braille, sisteme de comunicare alternativă

și augmentativă și alte mijloace, moduri și formate de comunicare accesibile, inclusiv un

limbaj ușor lizibil, subtitrare și mesaje text personale, în special pentru informațiile

referitoare la sănătate, utilizând mai mult de un singur canal senzorial;

25. încurajează Comisia să depună eforturi susținute pentru a stimula promovarea sănătății și

prevenția riscurilor pentru sănătate cu scopul de a aborda diferențele importante privind

accesul și sănătatea, care afectează persoanele cu handicap cele mai vulnerabile;

26. le solicită Comisiei și statelor membre să pledeze în favoarea clasificării bolilor care

afectează memoria ca handicap;

27. le solicită Comisiei și statelor membre să accelereze cât mai mult posibil punerea în

aplicare a Strategiei europene 2010-2020 pentru persoanele cu handicap;

28. invită Comisia să alinieze Strategia europeană pentru persoanele cu handicap la Convenția

Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap, stabilind un calendar, criterii

de referință și indicatori clari;

29. invită Comisia să includă în Strategia europeană pentru persoanele cu handicap o secțiune

specifică privind protecția persoanelor dependente cu handicap care nu au membri de

familie care să îi sprijine; evidențiază faptul că, în secțiunea respectivă, trebuie analizate,

în primul rând, necesitățile sociale și de sănătate ale persoanelor cu handicap și apoi toate

celelalte aspecte ale vieților lor;

30. îndeamnă Comisia și statele membre să acorde recunoașterea de cuviință rolului esențial

al persoanelor care au în îngrijire membri de familie și să garanteze că și acestea au un

acces corespunzător la servicii de sănătate, având în vedere impactul pe care îl are

îngrijirea persoanelor cu handicap asupra sănătății lor fizice și psihice și asupra calității

PE578.465v01-00 68/101 RR\1097687RO.doc

RO

vieții lor;

31. subliniază că eliminarea discriminării persoanelor cu handicap din toate domeniile vieții,

inclusiv în ceea ce privește accesul la asistență medicală, depinde de adoptarea și

transpunerea în practică a Directivei privind tratamentul egal orizontal;

RR\1097687RO.doc 69/101 PE578.465v01-00

RO

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării 26.4.2016

Rezultatul votului final +:

–:

0:

56

0

8

Membri titulari prezenți la votul final Marco Affronte, Margrete Auken, Pilar Ayuso, Zoltán Balczó, Ivo

Belet, Simona Bonafè, Biljana Borzan, Lynn Boylan, Soledad Cabezón

Ruiz, Nessa Childers, Alberto Cirio, Birgit Collin-Langen, Mireille

D’Ornano, Seb Dance, Angélique Delahaye, Jørn Dohrmann, Ian

Duncan, Stefan Eck, Bas Eickhout, Eleonora Evi, José Inácio Faria,

Francesc Gambús, Elisabetta Gardini, Gerben-Jan Gerbrandy, Jens

Gieseke, Julie Girling, Matthias Groote, Françoise Grossetête, Andrzej

Grzyb, Anneli Jäätteenmäki, Jean-François Jalkh, Benedek Jávor, Karin

Kadenbach, Kateřina Konečná, Giovanni La Via, Peter Liese, Norbert

Lins, Susanne Melior, Miroslav Mikolášik, Massimo Paolucci, Gilles

Pargneaux, Piernicola Pedicini, Bolesław G. Piecha, Pavel Poc, Daciana

Octavia Sârbu, Davor Škrlec, Renate Sommer, Estefanía Torres

Martínez, Nils Torvalds, Tom Vandenkendelaere, Jadwiga Wiśniewska,

Damiano Zoffoli

Membri supleanți prezenți la votul final Clara Eugenia Aguilera García, Nicola Caputo, Giorgos

Grammatikakis, Merja Kyllönen, Gesine Meissner, Marijana Petir,

Gabriele Preuß, Jasenko Selimovic, Kay Swinburne, Keith Taylor,

Mihai Țurcanu

Membri supleanți (articolul 200 alineatul

(2)) prezenți la votul final

Marie-Christine Boutonnet

PE578.465v01-00 70/101 RR\1097687RO.doc

RO

27.4.2016

AVIZ AL COMISIEI PENTRU TRANSPORT ȘI TURISM

destinat Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

referitor la punerea în aplicare a Convenției Organizației Națiunilor Unite privind drepturile

persoanelor cu dizabilități, îndeosebi a observațiilor finale ale Comitetului Convenției ONU

pentru drepturile persoanelor cu dizabilități

(2015/2258(INI))

Raportor pentru aviz: Davor Škrlec

SUGESTII

Comisia pentru transport și turism recomandă Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și

afaceri sociale, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de

rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A. întrucât Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) impune Uniunii să

combată discriminarea pe criterii de handicap în definirea și punerea în aplicare a

politicilor și acțiunilor sale (articolul 10) și îi conferă puterea de a adopta acte legislative

pentru a combate acest tip de discriminare (articolul 19);

B. întrucât articolele 21 și 26 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene interzic

explicit discriminarea pe criterii de handicap și prevăd participarea egală a persoanelor cu

dizabilități în societate;

C. întrucât, ca urmare a rezoluției Parlamentului European din 27 septembrie 2011 referitoare

la „Europa, destinația turistică favorită la nivel mondial – un nou cadru politic pentru

turismul european”1, adoptată de către Comisie la 13 decembrie 2011, Comisia a

recunoscut necesitatea de a se asigura un lanț funcțional de servicii accesibile tuturor

(transport, cazare, masă, atracții) și, în acest scop, a început să întreprindă acțiuni pentru a

sensibiliza opinia publică, a îmbunătăți competențele în sectorul turistic și, în cele din

urmă, pentru a îmbunătăți calitatea dotărilor turistice pentru persoanele cu nevoi speciale

sau cu dizabilități;

D. întrucât nevoile persoanelor cu dizabilități, diversități funcționale și mobilitate redusă în

domeniul transportului, al mobilității și al turismului oferă oportunități de afaceri

1 JO C 56E, 26.2.2013, p. 41.

RR\1097687RO.doc 71/101 PE578.465v01-00

RO

inovatoare în sectorul serviciilor legate de transport și mobilitate și pot conduce la situații

reciproc avantajoase pentru persoanele cu orice tip de dizabilități (inclusiv, dar nu numai,

pentru persoanele cu mobilitate redusă, pentru orbi, surzi sau persoane cu deficiențe de

auz, persoane care suferă de autism și persoane cu dizabilități intelectuale sau

psihosociale), precum și pentru toți ceilalți utilizatori ai acestor servicii, în spiritul

principiului „proiectării universale“;

E. întrucât în Europa există 80 de milioane de persoane cu dizabilități sau cu diversitate

funcțională, ceea ce reprezintă o șesime din populație;

1. îndeamnă Comisia și Consiliul să răspundă mai eficient nevoilor persoanelor cu

dizabilități și să țină cont de acestea în mod constant atunci când revizuiesc regulamentele

UE, cum ar fi cele privind drepturile pasagerilor în diverse moduri de transport

[Regulamentul (CE) nr. 1107/2006 și Regulamentul (CE) nr. 261/2004 privind transportul

aerian, Regulamentul (CE) nr. 1371/2007 privind transportul rutier, Regulamentul (UE)

nr. 1177/2010 privind transportul pe apă și Regulamentul (UE) nr. 181/2011 privind

transportul cu autobuzul și autocarul], precum și atunci când elaborează acte legislative cu

privire, de exemplu, la drepturile pasagerilor în contextul călătoriilor multimodale;

subliniază faptul că, în cadrul Strategiei europene 2010-2020 pentru persoanele cu

handicap, UE s-a angajat în favoarea unei Europe fără bariere în 2010;

2. invită UE să consolideze monitorizarea punerii în aplicare a legislației privind drepturile

călătorilor și să armonizeze activitatea organismelor naționale de asigurare a aplicării legii

și invită statele membre să ia toate măsurile necesare în vederea punerii în aplicare a

legislației UE care vizează îmbunătățirea accesibilității transportului la nivel local,

regional și la nivel de stat în domeniul transporturilor și turismului (de exemplu în

autobuze și taxiuri, transportul public urban, transportul feroviar, aerian și naval și care

include, de asemenea, gări, aeroporturi și porturi) și să elimine obstacolele din calea unei

Europe fără bariere, de exemplu prin consolidarea competențelor autorităților însărcinate

cu asigurarea aplicării legii în temeiul legislației privind drepturile călătorilor, pentru a

garanta egalitatea în drepturi si aplicarea efectiva a acestora pentru toate persoanele cu

handicap de pe întreg teritoriul UE, inclusiv în ceea ce privește accesibilitatea și

standardizarea, armonizarea, cerințele tehnice, stimulentele pentru întreprinderi, politicile

sindicale și acordurile colective;

3. solicită Comisiei să clarifice responsabilitățile fiecărui actor implicat în asistența pentru

persoanele cu mobilitate redusă, în special în ceea ce privește transferurile între diferitele

moduri de transport, și să ofere informații Parlamentului cu privire la participarea

asociațiilor pentru persoanele cu dizabilități și rolul acestora în implementarea normelor

privind drepturile pasagerilor;

4. solicită Comisiei și statelor membre să realizeze progrese în implementarea Strategiei

europene pentru persoanele cu dizabilități 2010-2020; regretă faptul că evaluarea

intermediară a acestei strategii, prevăzută pentru 2015, a fost amânată și solicită Comisiei

să finalizeze și să comunice această evaluare cât mai curând;

5. este ferm convins de avantajele normelor comune la nivelul UE privind accesibilitatea și,

prin urmare, așteaptă cu nerăbdare adoptarea rapidă a propunerii Comisiei referitoare la

PE578.465v01-00 72/101 RR\1097687RO.doc

RO

Actul european privind accesibilitatea1;

6. subliniază necesitatea de a adopta Actul european privind accesibilitatea, care este esențial

pentru soluționarea tuturor aspectelor legate de accesibilitatea persoanelor cu dizabilități

în sectorul transporturilor, mobilității și turismului și pentru a asigura că sunt deplin

accesibile pentru persoanele cu dizabilități serviciile de transport de pasageri aeriene,

rutiere și navale, în special corespondențele și accesul fără obstacole la metrourile și la

trenurile subterane publice, la site-urile internet, la serviciile adaptate dispozitivelor

mobile, la bornele inteligente de emitere a biletelor, de informare în timp real și de

autoservire, la automatele de bilete și la bornele de înregistrare utilizate pentru serviciile

de transport de pasageri;

7. recunoaște faptul că pentru întreprinderile mici și mijlocii va fi mai avantajos să respecte

cerințele privind standardele UE, decât să fie obligate să se adapteze unor norme naționale

divergente; regretă, cu toate acestea, că produsele turistice și serviciile turistice

transfrontaliere nu sunt reglementate de propunere de act european privind accesibilitatea;

subliniază că nu au fost întreprinse acțiuni suplimentare la nivelul UE în ceea ce privește

facilitățile și serviciile turistice pentru a armoniza treptat clasificarea unităților de cazare

în funcție de criteriile de accesibilitate;

8. invită Comisia să propună ratificarea de către UE a protocolului facultativ la Convenția

Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap, astfel încât persoanele cu

dizabilități să-și poată exercita mai bine drepturile, în special în ceea ce privește lipsa

accesului la serviciile de transport și la unele elemente ale mediului construit, printre care

dotările turistice și unitățile de cazare;

9. subliniază faptul că accesibilitatea fără obstacole la serviciile de transport, la vehicule, la

infrastructură și la centrele de conexiuni intermodale, în special în zonele rurale, este

esențială pentru a garanta sisteme de mobilitate fără discriminare inerentă; subliniază, în

acest sens, că persoanele cu handicap trebuie să aibă acces la produse și servicii și că

trebuie depuse mai multe eforturi pentru ca serviciile, vehiculele și infrastructurile de

transport și turistice să fie accesibile; subliniază că Mecanismul pentru interconectarea

Europei oferă posibilitatea de a finanța o serie de măsuri în zonele urbane, precum și

măsuri de îmbunătățire a accesibilității pentru persoanele cu anumite tipuri de dizabilități,

finanțare care poate ajunge până la 10% din costurile de adaptare;

10. invită Comisia să comunice în raportul său anual privind implementarea fondurilor TEN-T

progresele înregistrate în privința măsurilor și a valorii ajutoarelor acordate pentru

adaptarea infrastructurilor la persoanele cu dizabilități în cadrul mecanismului

Interconectarea Europei și a altor tipuri de finanțare din partea UE; solicită, de asemenea,

Comisiei să ia măsuri pentru a promova o implicare mai intensă în proiectele care vizează

adaptarea infrastructurii pentru persoanele cu dizabilități, inclusiv, printre altele, reuniuni

de informare și comunicare pentru potențialii dezvoltatori;

11. subliniază, în acest sens, importanța măsurilor de finanțare în zonele urbane, unde

populația utilizează mai frecvent diferitele moduri de transport, iar persoanele cu anumite

tipuri de disfuncționalitate motorie întâmpină cele mai multe dificultăți;

1 COM(2015)0615.

RR\1097687RO.doc 73/101 PE578.465v01-00

RO

12. consideră că accesibilitatea este esențială pentru ca persoanele cu dizabilități să poată

beneficia pe deplin de oferta turistică europeană;

13. subliniază că asigurarea sistematică a unor formate accesibile ar trebui să constituie o

prioritate pe ordinea de zi a politicilor privind piața mobilității digitalizate și ar trebui să

faciliteze accesul tuturor persoanelor cu orice tip de dizabilitate, în limbi și formate

accesibile și cu tehnologii adaptate diferitelor tipuri de dizabilități, inclusiv limbajul

semnelor, alfabetul Braille, sisteme de comunicare alternativă și augmentativă și alte

mijloace, moduri și formate de comunicare la alegerea utilizatorului, inclusiv un limbaj

sau pictograme ușor de citit, subtitluri și mesaje cu text personal pentru informațiile

referitoare la călătorii, rezervări și emiterea biletelor, utilizând mai mult de un singur canal

senzorial; invită insistent Comisia, în ceea ce privește echipamentele și serviciile de

transport, să creeze mecanisme de monitorizare și control adecvate, prin care să se asigure

că dispozitivele de accesibilitate și asistență pentru persoanele cu dizabilități vor fi

introduse și în serviciile de transport public, în toate statele membre;

14. subliniază că persoanele cu dizabilități ar trebui să aibă posibilitatea de a obține informații

cu privire la serviciile transfrontaliere multimodale care oferă transport de la punctul exact

de plecare până la destinația finală, astfel încât să poată alege serviciul cel mai sustenabil,

mai ieftin și mai rapid și să-l poată rezerva și plăti online;

15. solicită sa se pună la dispoziție informații în timp real privind călătoriile, astfel încât

persoanele cu dizabilități să poată obține, înainte de plecare, date despre perturbări și

despre modalitățile alternative de călătorie;

16. salută proiectul pilot „Cardul european de dizabilitate”; invită statele membre implicate și

Comisia să ia în considerare și să utilizeze, dacă este cazul, cele mai recente evoluții

tehnologice, în special în domeniul intermodalității, interconectivității și

interoperabilității, și subliniază că principiul „proiectării universale” trebuie să se aplice

întotdeauna în momentul proiectării produselor legate de transportul de pasageri aerian,

rutier, feroviar și maritim în scopul de a respecta pe deplin cerințele în materie de

accesibilitate; încurajează toate statele membre să se alăture inițiativei „Cardul european

de dizabilitate” și invită Comisia să aloce resursele financiare necesare pentru a dezvolta

această inițiativă ca un proiect la nivelul întregii UE;

17. invită Comisia și statele membre să ia măsuri pentru a se asigura că persoanele cu

dizabilități pot apela cu ușurință numărul 112 pentru urgențe oriunde în Europa;

18. subliniază faptul că în viitoarele programe de cercetare și inovare, cum ar fi cele din

contextul programului Orizont 2020, trebuie să se acorde o atenție specială tehnologiilor

de asistență care fac posibilă autonomia persoanelor cu dizabilități și că trebuie să se

integreze pe deplin cunoștințele dobândite privind necesitatea asigurării mobilității și a

unor servicii turistice fără obstacole; subliniază că acest lucru va conduce la îmbunătățirea

și armonizarea datelor statistice la nivel european, precum și la schimburi de bune

practici;

19. invită Comisia să încurajeze cercetarea, colectarea datelor și schimburile de bune practici

în consultarea cu reprezentanții organizațiilor persoanelor cu dizabilități, precum și să

furnizeze o prezentare generală a datelor privind accesibilitatea persoanelor cu dizabilități

la serviciile de turism, astfel cum se prevede în cele două anexe la Regulamentul (UE) nr.

PE578.465v01-00 74/101 RR\1097687RO.doc

RO

692/2011 privind statisticile europene referitoare la turism;

20. subliniază faptul că serviciile turistice trebuie să țină seama de nevoile speciale ale

persoanelor cu dizabilități, cum ar fi accesul ușor la informații, comunicare și dotări

precum camerele, băile, toaletele și alte spații interioare;

21. solicită autorităților competente din statele membre să pregătească strategii de informare

privind drepturile persoanelor cu dizabilități, să faciliteze formarea personalului din turism

și transport în ceea ce privește sensibilizarea si egalitatea persoanelor cu dizabilități,

precum și să încurajeze colaborarea și schimburile de bune practici între organizațiile

europene active în domeniul persoanelor cu dizabilități și organismele publice și private

responsabile de transport. solicită ca materialele utilizate pentru formare să fie disponibile,

de asemenea, în formate accesibile;

22. subliniază că personalul din transportul aerian trebuie să beneficieze de o formare

riguroasă, astfel încât companiile aeriene să poată oferi servicii adecvate pentru

persoanele cu dizabilități; subliniază că trebuie să se acorde o atenție deosebită pentru a se

asigura că personalul poate manevra scaunele cu rotile fără a le deteriora;

23. susține că principiul „turismul pentru toți” trebuie să reprezinte punctul de referință pentru

toate acțiunile legate de turism de la nivel național, regional, local și european; subliniază

că furnizorii de servicii turistice ar trebui să țină seama de nevoile persoanelor cu

dizabilități, promovând adaptarea echipamentelor și activități de formare a personalului.

RR\1097687RO.doc 75/101 PE578.465v01-00

RO

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării 26.4.2016

Rezultatul votului final +:

–:

0:

42

1

1

Membri titulari prezenți la votul final Daniela Aiuto, Lucy Anderson, Marie-Christine Arnautu, Inés Ayala

Sender, Georges Bach, Izaskun Bilbao Barandica, Deirdre Clune,

Michael Cramer, Luis de Grandes Pascual, Andor Deli, Karima Delli,

Isabella De Monte, Ismail Ertug, Jacqueline Foster, Tania González

Peñas, Dieter-Lebrecht Koch, Stelios Kouloglou, Merja Kyllönen,

Bogusław Liberadzki, Peter Lundgren, Gesine Meissner, Cláudia

Monteiro de Aguiar, Renaud Muselier, Jens Nilsson, Markus Pieper,

Salvatore Domenico Pogliese, Gabriele Preuß, Dominique Riquet,

Massimiliano Salini, Claudia Schmidt, Jill Seymour, Claudia Tapardel,

Keith Taylor, Pavel Telička, István Ujhelyi, Peter van Dalen, Wim van

de Camp, Elissavet Vozemberg-Vrionidi, Janusz Zemke, Roberts Zīle,

Kosma Złotowski, Elżbieta Katarzyna Łukacijewska

Membri supleanți prezenți la votul final Rosa D’Amato, Jill Evans, Michael Gahler, Maria Grapini, Karoline

Graswander-Hainz, Marek Plura, Davor Škrlec, Dubravka Šuica, Ruža

Tomašić, Evžen Tošenovský, Henna Virkkunen

PE578.465v01-00 76/101 RR\1097687RO.doc

RO

21.3.2016

AVIZ AL COMISIEI PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ

destinat Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

referitor la punerea în aplicare a Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu

dizabilități, în special în ceea ce privește observațiile finale ale Comitetului ONU pentru

drepturile persoanelor cu dizabilități

(2015/2258(INI))

Raportor pentru aviz: Jens Nilsson

SUGESTII

Comisia pentru dezvoltare regională recomandă Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și

afaceri sociale, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de

rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1. subliniază că articolul 7 și articolul 96 alineatul (7) din Regulamentul privind dispozițiile

comune (RDC)1 prevăd faptul că statele membre și Comisia trebuie să se asigure că

egalitatea de șanse, nediscriminarea și integrarea persoanelor cu dizabilități sunt avute în

vedere și promovate în cadrul implementării fondurilor structurale și de investiții europene

(fondurile ESI), în general, și al programelor operaționale, în special; solicită o abordare

integrată pentru a răspunde nevoilor specifice ale persoanelor cu dizabilități; invită, prin

urmare, Comisia să monitorizeze îndeaproape aplicarea condițiilor ex-ante privind anti-

discriminarea și dizabilitățile; subliniază că evaluarea acestora trebuie să stabilească

capacitatea măsurilor planificate de a promova egalitatea de șanse între femei și bărbați și

integrarea persoanelor cu dizabilități, în special în ceea ce privește accesibilitatea

finanțării;

2. subliniază, din perspectiva sistemului comun de administrare în vederea aplicării politicii

de coeziune, necesitatea unei guvernanțe eficiente pe mai multe niveluri și a coordonării

măsurilor de combatere a discriminării; îndeamnă Uniunea Europeană să aibă în vedere

crearea unui mecanism de coordonare interinstituțional; subliniază că acest mecanism ar

trebui să permită consolidarea capacităților și schimbul de bune practici între diversele

instituții europene și statele membre cu privire la asistența umanitară incluzivă și

accesibilă pentru persoanele cu dizabilități, consultarea reală și participarea acestor

persoane și a organizațiilor care le reprezintă;

1 JO L 347, 20.12.2013, p. 320.

RR\1097687RO.doc 77/101 PE578.465v01-00

RO

3. subliniază faptul că persoanele cu dizabilități se confruntă cu o serie de provocări în ceea

ce privește asigurarea respectării drepturilor lor, în special în domeniul ocupării forței de

muncă, al locuințelor și al mobilității; subliniază că persoanele cu dizabilități aduc o

contribuție valoroasă la societate în ansamblu, inclusiv în calitate de întreprinzători de

succes, adeseori la conducerea unor întreprinderi mici, și că această contribuție valoroasă

poate fi și mai mare dacă mediul (profesional și antreprenorial) este adaptat în mod

corespunzător, motiv pentru care sunt necesare fondurile ESI; îndeamnă, prin urmare, UE

să stabilească și să comunice numărul persoanelor cu dizabilități care sunt angajate și

lucrători independenți; reamintește că, în conformitate cu Strategia europeană 2010-2020

pentru persoanele cu dizabilități, o persoană din șase în UE suferă de o formă de

dizabilitate, mai mult de o treime din persoanele cu vârsta de peste 75 de ani prezintă o

dizabilitate și/sau limitări funcționale care le restrâng într-o anumită măsură capacitățile,

peste 20 % dintre acestea suferă de o limitare semnificativă a capacităților lor, precum și

că, în plus, aceste cifre tind să crească pe măsură ce populația UE îmbătrânește;

4. recomandă cu fermitate ca statele membre și autoritățile locale și regionale să-și

intensifice eforturile în domeniul prevenirii discriminării și a excluderii persoanelor cu

dizabilități, cum ar fi accesul în condiții egale la asistență medicală al tuturor persoanelor

care suferă de orice tip de dizabilitate, inclusiv al persoanelor care au nevoie de sprijin și

de servicii de înaltă calitate; solicită o evaluare a Directivei 2011/24/UE privind aplicarea

drepturilor pacienților în asistența medicală transfrontalieră, din perspectiva accesului

persoanelor cu dizabilități, al accesului în condiții egale la locuință, transport, produse și

servicii, precum și la educație (profesională) și încadrare în muncă incluzivă și de calitate,

sporind, în același timp, gradul de sensibilizare a societății cu privire la diversele tipuri de

dizabilități și la nevoile corespunzătoare;

5. invită Comisia să coopereze îndeaproape cu Parlamentul în domeniile în legătură cu care

Comitetul ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități și-a exprimat preocupările în

„Observațiile finale cu privire la raportul inițial al Uniunii Europene”1; subliniază că

instituțiile UE ar trebui să fie ele însele un model pentru interpretarea convenției; solicită

organizarea unei campanii vaste pentru a sensibiliza societatea în legătură cu Convenția

ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități și pentru a combate prejudecățile

împotriva persoanelor cu dizabilități; invită statele membre care nu au ratificat Convenția

ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități să ia această măsură în cel mai scurt

timp; solicită Comisiei să discute cu Parlamentul, în cel mai scurt timp posibil, proiectul

de raport referitor la punerea în aplicare a Convenției privind drepturile persoanelor cu

dizabilități;

6. consideră că finanțarea ESI, în special Fondul social european, ar trebui să fie utilizată

pentru abordarea provocărilor fundamentale reprezentate de sărăcia și excluderea

persoanelor cu dizabilități, pentru sprijinirea integrării și a dezinstituționalizării într-un

mod echilibrat, evitând totodată proliferarea instituțiilor; în acest context, solicită ca

planurile naționale de dezinstituționalizare să includă obiective specifice pentru acordarea

de asistență bazată pe comunitate, furnizată de persoane calificate și formate

corespunzător, care să permită persoanelor cu dizabilități să aibă acces la aceeași gamă de

opțiuni de care dispune toată lumea cu privire la locul în care doresc să locuiască și

1 Organizația Națiunilor Unite, Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități, Comitetul pentru

drepturile persoanelor cu dizabilități, Observații finale cu privire la raportul inițial al Uniunii Europene, 4

septembrie 2015 (CRPD/C/EU/CO/1).

PE578.465v01-00 78/101 RR\1097687RO.doc

RO

primirea sprijinului de care au nevoie;

7. îndeamnă factorii de decizie de la nivel local, regional, național și al UE să asigure

monitorizarea eficientă a transpunerii dispozițiilor referitoare la nediscriminare, precum și

accesibilitatea și utilizarea finanțării ESI, pentru a sprijini accesul în condiții egale la toate

serviciile, inclusiv la internet, al persoanelor cu dizabilități și condiții egale și suficiente de

trai în comunitățile locale din toate zonele (de ex. în zonele rurale și slab populate și

zonele urbane), precum și al instituțiilor care se ocupă de îngrijirea acestora; constată

totuși că statele membre dețin principala competență în ceea ce privește politicile sociale

și finanțarea acestora;

8. încurajează adoptarea unor măsuri proactive pentru sprijinirea angajării persoanelor cu

dizabilități și adaptarea politicilor generale de recrutare; încurajează instituțiile publice de

la nivel național, regional și local să dea un exemplu, să nu efectueze reduceri la nivelul

prestațiilor legate de dizabilități, să consolideze formarea profesională și aplicarea efectivă

a cotelor de persoane cu dizabilități, prin furnizarea unor stimulente fiscale angajatorilor;

consideră că persoanelor cu dizabilități trebuie să li se garanteze un acces neîngrădit la

infrastructură și la toate mijloacele de transport public; solicită, în plus, ca în etapa

planificării acțiunilor cofinanțate de fondurile ESI, să fie concepute planuri de eliminare a

obstacolelor arhitecturale din calea utilizării clădirilor și a spațiilor publice;

9. invită Comisia să monitorizeze îndeaproape respectarea principiului nediscriminării și a

legislației conexe atunci când sunt utilizate fondurile ESI; subliniază că organismele

responsabile de promovarea incluziunii sociale și a nediscriminării, inclusiv organizațiile

persoanelor cu dizabilități, trebuie incluse în parteneriat în cursul etapei de programare și

de punere în aplicare a programelor operaționale, pentru ca interesele și preocupările

persoanelor cu dizabilități să fie luate în considerare în mod cuvenit; solicită ca utilizarea

fondurilor ESI să respecte standardele minime referitoare la accesibilitate, mobilitate și

asigurarea de locuințe pentru persoanele cu dizabilități și constată că aceasta reprezintă o

sarcină importantă și dificilă, în special pentru autoritățile locale și regionale;

10. consideră că ar trebui dezvoltate instrumente digitale pentru persoanele cu dizabilități,

care să contribuie la integrarea sportivilor și sportivelor cu dizabilități, precum și

platforme de muncă la distanță, de utilizare flexibilă și în comun a spațiilor de lucru;

consideră, în plus, că educația de calitate și infrastructura sportivă din școli ar trebui

adaptate la nevoile copiilor cu dizabilități și că, în fiecare stat membru, ar trebui să se

instituie un cadru strategic național și regional de politici pentru învățarea de-a lungul

vieții, care să conțină măsuri concrete pentru dezvoltarea competențelor persoanelor cu

dizabilități;

11. reamintește că nu există nicio ierarhie a drepturilor omului și că discriminarea pe motive

de dizabilitate trebuie să fie abordată la fel ca discriminarea pe alte motive, inclusiv

discriminarea multiplă; invită toți factorii implicați să acorde o atenție deosebită nevoilor

tuturor persoanelor cu dizabilități intelectuale și psihosociale, inclusiv ale refugiaților, ale

persoanelor cu tulburări din spectrul autist și ale persoanelor în vârstă cu dizabilități.

RR\1097687RO.doc 79/101 PE578.465v01-00

RO

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării 17.3.2016

Rezultatul votului final +:

–:

0:

35

1

0

Membri titulari prezenţi la votul final Pascal Arimont, Franc Bogovič, Andrea Cozzolino, Rosa D’Amato,

Krzysztof Hetman, Ivan Jakovčić, Marc Joulaud, Sławomir Kłosowski,

Andrew Lewer, Louis-Joseph Manscour, Jens Nilsson, Andrey

Novakov, Younous Omarjee, Mirosław Piotrowski, Stanislav Polčák,

Terry Reintke, Liliana Rodrigues, Fernando Ruas, Monika Smolková,

Maria Spyraki, Ramón Luis Valcárcel Siso, Lambert van Nistelrooij,

Derek Vaughan, Kerstin Westphal, Joachim Zeller

Membri supleanți prezenți la votul final Isabella Adinolfi, Viorica Dăncilă, Elena Gentile, Iliana Iotova,

Dimitrios Papadimoulis, Bronis Ropė, Remo Sernagiotto

Membri supleanți (articolul 200 alineatul

(2)) prezenți la votul final

Louis Aliot, Sergio Gutiérrez Prieto, Gesine Meissner, Georgi Pirinski

PE578.465v01-00 80/101 RR\1097687RO.doc

RO

21.4.2016

AVIZ AL COMISIEI PENTRU CULTURĂ ȘI EDUCAȚIE

destinat Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

referitor la punerea în aplicare a Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu

dizabilități, în special în ceea ce privește observațiile finale ale Comitetului ONU pentru

drepturile persoanelor cu dizabilități

(2015/2258(INI))

Raportoare pentru aviz: Silvia Costa

SUGESTII

Comisia pentru cultură și educație recomandă Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și

afaceri sociale, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de

rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1. reamintește faptul că independența, integrarea și accesul la un sistem de învățământ și de

formare deschis tuturor, la viața culturală și civică, la activitățile recreative și la sport sunt

drepturi garantate la articolele 19, 24 și 30 din Convenția Națiunilor Unite privind

drepturile persoanelor cu dizabilități (UNCRPD); reamintește faptul că aceste drepturi

sunt protejate în temeiul dreptului UE, în special al articolului 21 din Carta drepturilor

fundamentale a UE, care interzice discriminarea din motive legate de dizabilitate, și pe

baza principiului participării depline și efective, inclusiv al participării democratice și al

integrării în societate a persoanelor cu dizabilități (articolul 3 din UNCRPD); solicită, prin

urmare, Comisiei și statelor membre să consolideze măsurile menite să asigure accesul

egal și efectiv al persoanelor cu dizabilități nu numai la domenii-cheie, precum educația

de calitate și favorabilă incluziunii, cultura și sportul, ci și la activități extracuriculare,

precum teatrul, limbile străine și arta; invită Comisia să includă indicatori specifici cu

privire la dizabilități în Strategia Europa 2020 în cadrul obiectivelor sale în materie de

educație și formare;

2. solicită statelor membre să garanteze că educația și formarea sunt structurate astfel încât

să se țină seama de copiii și adulții cu dizabilități fizice sau intelectuale, asigurând în

același timp consiliere, asistență și instruire individuală; observă că astfel de inițiative pot

beneficia de finanțare prin intermediul fondurilor structurale, al Fondului european pentru

investiții strategice și al programului Erasmus +;

RR\1097687RO.doc 81/101 PE578.465v01-00

RO

3. reamintește proiectul de comentariu general al Comitetului ONU pentru drepturile

persoanelor cu dizabilități cu privire la articolul 24 (dreptul la o educație favorabilă

incluziunii), care prezintă în detaliu conținutul său normativ, obligațiile statelor, relația sa

cu alte prevederi ale convenției și punerea sa în aplicare la nivel național;

4. reamintește că programele care vizează tineretul ar trebui să acorde o atenție deosebită

tinerilor cu dizabilități;

5. reamintește că persoanele cu dizabilități sunt excluse adesea sau nu dispun de un acces

efectiv la serviciile educaționale și de formare, fiind necesare procese educaționale care au

în vedere nivelul lor de dizabilitate pentru a le ajuta să își atingă pe deplin potențialul

social, economic și educațional; subliniază necesitatea de a adopta măsuri corespunzătoare

pentru a garanta că toți elevii cu dizabilități beneficiază de facilități rezonabile, astfel încât

să se bucure de dreptul lor la o educație de calitate favorabilă incluziunii; încurajează

statele membre și administrațiile regionale sau locale descentralizate competente să

consolideze programele de formare și posibilitățile de dezvoltare profesională continuă

pentru toate părțile interesate relevante implicate în mediile de învățare nonformală și

informală, precum și accesul lor la infrastructuri TIC pentru a sprijini activitatea acestora

cu elevii cu dizabilități și pentru a combate prejudecățile față de persoanele cu dizabilități,

în special față de persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale;

6. reamintește că sportul este un instrument extrem de important în contextul incluziunii

sociale, deoarece creează oportunități de interacțiune și de dobândire a competențelor

sociale; solicită Comisiei și statelor membre, în conformitate cu articolul 30 din Convenția

Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități, să demareze programe

specifice menite să facă activitățile și evenimentele sportive mai accesibile persoanelor cu

dizabilități; remarcă faptul că dreptul de a avea acces deplin la evenimentele culturale sau

la activitățile recreative este un drept fundamental și invită, prin urmare, Comisia să

îmbunătățească accesibilitatea la astfel de evenimente, amplasamente, bunuri și servicii,

inclusiv în domeniul audiovizual; salută inițiativele care vizează punerea la dispoziție a

subtitrărilor sau descrierilor audio adaptate ale operelor audiovizuale și de alt tip, pentru a

le face accesibile persoanelor cu dizabilități;

7. recomandă școlilor din Europa să pună în aplicare o politică care să garanteze

nediscriminarea pe motiv de dizabilitate și îndeamnă Comisia să îmbunătățească și, în

mod ideal, să garanteze accesul tuturor copiilor cu dizabilități la o educație favorabilă

incluziunii și de calitate în școlile europene; recomandă elaborarea unor planuri

individuale de învățământ, care trebuie definite de la începutul anului școlar și convenite

de către școli, familii și autoritățile naționale; solicită statelor membre și Comisiei să

faciliteze recunoașterea calificărilor elevilor cu dizabilități înscriși în școlile europene;

8. invită Comisia și statele membre să aplice măsuri efective prin care să trateze problema

segregării și respingerii elevilor cu dizabilități în școli și în contextele educaționale și să le

asigure accesul la amenajările corespunzătoare și la sprijinul de care au nevoie pentru a le

facilita atingerea potențialului lor complet; subliniază că egalitatea de șanse poate fi

realizată doar dacă dreptul la educație și formare favorabile incluziunii este garantat la

toate nivelurile și pentru toate tipurile de educație și de formare, inclusiv în cazul învățării

pe tot parcursul vieții, și, prin urmare, dacă se garantează recunoașterea calificărilor

persoanelor cu dizabilități, în special a celor dobândite datorită mediilor educaționale

PE578.465v01-00 82/101 RR\1097687RO.doc

RO

favorabile, în care persoanele cu dizabilități pot obține în special competențe și aptitudini

pentru a depăși dizabilitățile; subliniază existența carențelor de ordin tehnic și financiar

din cadrul programelor educaționale pentru persoanele cu nevoi speciale, îndeosebi în

statele membre afectate de criză, și solicită Comisiei să analizeze modalitățile de

îmbunătățire a situației;

9. constată că s-au înregistrat progrese în ceea ce privește reglementarea programelor de

schimb pentru studenți, în special a programului Erasmus+, prin includerea unui sprijin

financiar suplimentar pentru mobilitatea studenților și a personalului didactic cu

dizabilități și insistă că este necesar să se prevadă în continuare dispoziții specifice în toate

aspectele programului; recunoaște că, în practică, studenții cu dizabilități încă se confruntă

cu numeroase bariere (de atitudine, comunicare, arhitecturale, informaționale etc.); invită

Comisia și statele membre să se implice mai mult în susținerea participării persoanelor cu

dizabilități la programele de schimb din UE și să amelioreze vizibilitatea și transparența

oportunităților de mobilitate; invită, prin urmare, Comisia să promoveze schimbul de bune

practici cu privire la accesul la programele de schimb pentru studenții și personalul

didactic cu dizabilități;

10. reamintește că subprogramul MEDIA din cadrul programului Europa Creativă ar trebui să

acorde o atenție specială proiectelor care includ tema dizabilităților și că ar trebui

subliniată, în acest sens, puterea educațională a filmelor și a festivalurilor;

11. sprijină inițiativele care vizează să sensibilizeze societatea față de dificultățile întâmpinate

de persoanele cu dizabilități și să facă persoanele cu dizabilități mai conștiente de

potențialul lor și de contribuțiile pe care le pot aduce, printre altele, prin intermediul unor

programe educaționale speciale în școli; subliniază că importanța Convenției ONU privind

drepturile persoanelor cu dizabilități constă, în esență, în schimbarea atitudinilor culturale,

recunoscând că obstacolele din mediile social și economic sunt cele care afectează de fapt

persoanele cu dizabilități, nu dizabilitatea în sine;

12. invită Comisia să adopte măsuri eficace de prevenire a violenței împotriva copiilor cu

dizabilități care să se axeze pe familii, comunități, profesioniști și instituții; constată că

școala joacă un rol esențial în promovarea incluziunii sociale și subliniază necesitatea

instituirii unor mecanisme adecvate, care să promoveze incluziunea în școlile obișnuite și

care să garanteze pregătirea și formarea corespunzătoare ale cadrelor didactice, astfel încât

să poată recunoaște și reacționa la actele de violență împotriva copiilor cu dizabilități;

13. solicită sistemelor educaționale să evite crearea unor medii care etichetează elevii, cum ar

fi gruparea acestora în funcție de ritmul de învățare și de nivelul de competențe, deoarece

acestea afectează în mod negativ elevii cu dizabilități, în special elevii cu dificultăți de

învățare;

14. reamintește că atât copiii cu dizabilități, cât și familiile acestora trebuie să beneficieze de

sprijin prin intermediul unor măsuri de intervenție timpurie, asistență socială și servicii

comunitare adecvate;

15. invită Comisia să integreze o perspectivă a femeilor și fetelor cu dizabilități în strategia,

politicile și programele sale viitoare privind egalitatea de gen și îndeamnă statele membre

și Comisia să integreze perspectiva de gen în programele și serviciile educaționale și de

formare pentru a asigura o educație și o dezvoltare având la bază incluziunea persoanelor

RR\1097687RO.doc 83/101 PE578.465v01-00

RO

cu dizabilități și pentru a consolida participarea semnificativă a femeilor cu dizabilități la

dialogul privind dizabilitățile; constată, de asemenea, că persoanele cu dizabilități care

aparțin unor minorități etnice, lingvistice sau religioase sunt adesea deosebit de

vulnerabile, deoarece sunt expuse discriminării multiple;

16. subliniază că persoanele cu dizabilități trebuie să aibă acces la informare și comunicare

prin formate și tehnologii accesibile adecvate diferitelor tipuri de dizabilități, inclusiv prin

limbajul semnelor, limbajul Braille, comunicarea ameliorată și alternativă și alte mijloace,

moduri și formate de comunicare accesibile la alegere, inclusiv formate ușor de citit și

subtitrări; invită, prin urmare, Comisia să adopte măsurile necesare pentru a consolida

punerea în aplicare a actelor sale legislative privind accesul la informare și comunicare;

îndeamnă Consiliul să adopte fără alte amânări decizia privind încheierea Tratatului de la

Marrakesh pentru facilitarea accesului la operele publicate al persoanelor nevăzătoare, cu

deficiențe de vedere sau cu dificultăți de citire a materialelor imprimate; invită Consiliul și

statele membre să pună în aplicare măsuri consecvente și eficace, în conformitate cu

prevederile tratatului;

17. constată că strategiile pentru tineret pentru perioada de după 2018 ar trebui să integreze

nevoile tinerilor cu dizabilități;

18. insistă asupra importanței sistemelor digitale pentru persoanele cu dizabilități ca

instrument care le facilitează participarea la toate aspectele societății și recomandă

continuarea cercetărilor privind utilizarea tehnologiilor ambientale de asistență în

educație; recunoaște că un număr disproporționat de persoane cu dizabilități nu sunt încă

prezente în mediul online, că nu au contact cu evoluțiile digitale și că, prin urmare, sunt

private de informații, de oportunități, de dobândirea unor competențe noi și de accesarea

unor servicii importante; le solicită, prin urmare, legiuitorilor de la nivel național și de la

nivelul UE să includă prevederi referitoare la accesibilitate atunci când pun în aplicare

legislația privind piața unică digitală, să integreze aspectele referitoare la accesibilitatea

conținutului digital în toate politicile relevante, să demareze la nivelul comunităților

programe de formare pentru „campionii digitali”, pentru a încuraja mai multe persoane cu

dizabilități să intre în mediul online, și să ia măsurile necesare pentru a combate

criminalitatea și hărțuirea pe internet; invită Comisia și statele membre să se asigure că

drepturile de proprietate intelectuală nu constituie o barieră abuzivă sau discriminatorie

împotriva accesului persoanelor cu dizabilități la materialele culturale și să examineze

posibilitatea unei excepții obligatorii de la drepturile de autor în cazul utilizării

necomerciale în folosul persoanelor cu handicap, care are legătură directă cu respectiva

dizabilitate, în măsura impusă de handicapul lor; solicită să se pună în aplicare o abordare

transversală a drepturilor omului în cazul persoanelor cu dizabilități în cadrul tuturor

politicilor UE;

19. invită Comisia să lucreze în continuare la incluziunea persoanelor cu dizabilități prin

sprijinul financiar acordat pentru o serie de proiecte și organizații de la nivel local;

20. solicită Comisiei să lanseze o campanie de sensibilizare în legătură cu CRDP, care să se

axeze pe schimbul de bune practici, în cooperare cu organizațiile care se dedică

persoanelor cu dizabilități și solicită, de asemenea, punerea la dispoziție a tuturor

materialelor referitoare la consolidarea capacităților, la formare și la sensibilizare în

formate accesibile; reamintește tuturor instituțiilor și organismelor UE faptul că este

PE578.465v01-00 84/101 RR\1097687RO.doc

RO

important să se asigure că portalurile lor de informații sunt pe deplin accesibile tuturor

persoanelor cu dizabilități;

21. subliniază necesitatea de a crea un dialog structurat între Comisie, persoanele cu

dizabilități și organizațiile lor reprezentative, pentru a obține implicarea lor activă în

elaborarea și punerea în aplicare ale politicilor viitoare în materie de educație și de

formare, precum și în activitățile culturale, sportive și pentru tineret cu scopul de a atinge

obiectivul „nimic despre noi fără noi”; invită autoritățile publice de la toate nivelurile să

încurajeze și să garanteze participarea persoanelor cu dizabilități la elaborarea politicilor și

programelor care îi vizează;

22. este ferm convins că, în cel mai scurt timp, ar trebui să aibă loc o revizuire transversală și

cuprinzătoare eficace a legislației UE în vederea unei armonizări complete cu prevederile

Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, punând în aplicare un

proces democratic și participativ care să permită o implicare directă și deplină a

organizațiilor reprezentative ale persoanelor cu dizabilități;

23. reamintește tuturor instituțiilor și organismelor UE că este important să se garanteze

tinerilor și lucrătorilor cu dizabilități un acces la concursuri, formare, cursuri de

perfecționare, stagii și experiențe profesionale prin intermediul canalelor corespunzătoare

și cu ajutor tehnologic, acolo unde este nevoie;

24. subliniază importanța unei consultări sistematice și strânse între organizațiile

reprezentative ale persoanelor cu dizabilități, factorii de decizie, întreprinderi și alte părți

interesate relevante cu privire la toate inițiativele noi, la punerea în aplicare, monitorizarea

și evaluarea politicilor și acțiunilor referitoare la educație, formare, cultură, sport și

tineret;

25. invită Comisia să ratifice protocolul opțional la Convenția ONU privind drepturile

persoanelor cu dizabilități, reamintind propunerea favorabilă a Comisiei din 2008,

aprobată de Parlament în rezoluția sa legislativă din 2009, și subliniază că, până în

prezent, o mare parte a statelor membre ale UE deja l-au semnat și ratificat;

26. recunoaște că, pentru a elabora politici adecvate care să asigure o educație favorabilă

incluziunii pentru toate persoanele cu dizabilități din UE, sunt necesare date comparabile

și consecvente la nivelul UE; invită, prin urmare, Comisia și statele membre să intensifice

eforturile depuse pentru a colecta date statistice fiabile cu privire la participarea

persoanelor cu dizabilități la diferite niveluri și tipuri de educație și formare, cu privire la

participarea acestora la programele de mobilitate și la numărul de persoane cu dizabilități

care au părăsit timpuriu școala.

RR\1097687RO.doc 85/101 PE578.465v01-00

RO

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării 19.4.2016

Rezultatul votului final +:

–:

0:

25

0

0

Membri titulari prezenți la votul final Isabella Adinolfi, Dominique Bilde, Andrea Bocskor, Nikolaos

Chountis, Mircea Diaconu, Angel Dzhambazki, Jill Evans, María

Teresa Giménez Barbat, Petra Kammerevert, Svetoslav Hristov

Malinov, Stefano Maullu, Luigi Morgano, Momchil Nekov, Michaela

Šojdrová, Yana Toom, Helga Trüpel, Sabine Verheyen, Julie Ward,

Bogdan Brunon Wenta, Bogdan Andrzej Zdrojewski, Milan Zver,

Krystyna Łybacka

Membri supleanți prezenți la votul final Mary Honeyball, Dietmar Köster, Zdzisław Krasnodębski

PE578.465v01-00 86/101 RR\1097687RO.doc

RO

24.5.2016

AVIZ AL COMISIEI PENTRU AFACERI JURIDICE

destinat Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

referitor la punerea în aplicare a Convenției Organizației Națiunilor Unite privind drepturile

persoanelor cu handicap, îndeosebi a Observațiilor finale ale Comitetului Convenției ONU

pentru drepturile persoanelor cu handicap

(2015/2258(INI))

Raportoare pentru aviz: Heidi Hautala

SUGESTII

Comisia pentru afaceri juridice recomandă Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și

afaceri sociale, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de

rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A. întrucât Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu handicap (UNCRPD) este

primul tratat internațional privind drepturile omului care a fost ratificat de către UE;

B. întrucât este prima dată când UE a fost evaluată de un organism al ONU în ceea ce

privește îndeplinirea obligațiilor sale internaționale în domeniul drepturilor omului;

întrucât Observațiile finale ale Comitetului UNCRPD privind punerea în aplicare a

convenției în UE, publicate în 2015, reprezintă un semnal puternic privind angajamentul

UE referitor la egalitate și la respectarea drepturilor omului;

C. întrucât UNCRPD este un acord mixt și întrucât, deși UE are competențe în anumite

domenii, statele membre sunt, la rândul lor, obligate să pună în aplicare pe deplin

UNCRPD la nivel național;

D. întrucât gama largă de recomandări ale Comitetului UNCRPD oferă orientări pentru

acțiunile legislative și politice ce țin de competența UE;

E. întrucât unele dintre statele membre care au ratificat UNCRPD nu au înființat sau nu au

desemnat încă organismele care să pună în aplicare convenția și să monitorizeze

respectarea acesteia, astfel cum este prevăzut la articolul 33; întrucât organismele deja

înființate, în special cele care asigură monitorizarea în temeiul articolului 33 alineatul (2),

întâmpină dificultăți din cauza insuficienței resurselor umane și financiare și a absenței

unui temei juridic solid pentru desemnarea lor,

RR\1097687RO.doc 87/101 PE578.465v01-00

RO

1. recunoaște importanța deosebită a unui mecanism eficient pentru plângeri individuale în

scopul protecției drepturilor prevăzute în convenție; solicită, în acest sens, Consiliului să

ratifice fără întârziere Protocolul opțional;

2. acordă cea mai mare importanță articolului 33 din UNCRPD („Punerea în aplicare și

monitorizarea la nivel național”), precum și punctelor 76 și 77 din Observațiile finale ale

Comitetului ONU; salută, prin urmare, aprobarea de către Comitetul ONU a participării

Parlamentului European la monitorizarea independentă;

3. invită Comisia să realizeze fără întârziere o revizuire integrală a legislației și a

programelor de finanțare ale UE pentru a se asigura că acestea respectă pe deplin

UNCRPD și să propună, acolo unde este necesar, modificări ale legislației, cu implicarea

constructivă a organizațiilor persoanelor cu dizabilități și a membrilor Cadrului UE pentru

UNCRPD și să stabilească obiective și termene clare pentru reforme; în acest sens,

subliniază necesitatea adoptării unei strategii cuprinzătoare la nivelul UE privind

UNCRPD, cu un calendar, criterii de referință și termene-limită;

4. solicită Comisiei, ținând seama de Observațiile finale, să propună o actualizare periodică a

declarației de competență, cu implicarea oficială a organizațiilor persoanelor cu

dizabilități și a Parlamentului European;

5. îndeamnă statele membre să aloce suficiente resurse financiare și umane pentru

îndeplinirea sarcinilor de către organismele care asigură monitorizarea în temeiul

articolului 33 alineatul (2) din UNCRPD, să garanteze independența acestora și să se

asigure că structura și funcționarea acestora țin cont de Principiile de la Paris privind

funcționarea instituțiilor naționale ale drepturilor omului, în conformitate cu articolul 33

alineatul (2) din UNCRPD; și că funcționarea lor este susținută de un temei juridic care le

definește în mod clar sfera de competență;

6. invită Comisia să colaboreze strâns cu alte instituții, organe și agenții ale UE, precum și cu

statele membre, pentru a coordona în mod eficient și coerent măsurile luate în

conformitate cu Observațiile finale; solicită ca măsurile necesare să facă parte dintr-o

strategie privind punerea în aplicare a UNCRPD;

7. solicită UE și statelor membre să asigure consultarea și participarea structurată și

sistematică a organizațiilor care reprezintă persoanele cu dizabilități atunci când iau

măsuri pentru a pune în aplicare Observațiile finale;

8. îndeamnă Parlamentul European să consolideze mecanismul intern înființat cu scopul de a

coordona punerea în aplicare a UNCRPD (UNCRPD network), astfel încât acesta să

devină un mecanism pentru monitorizarea și punerea în aplicare a convenției care

cuprinde toate comisiile parlamentare, cu participarea constructivă a organizațiilor

persoanelor cu dizabilități;

9. își exprimă îngrijorarea cu privire la dificultățile cu care continuă să se confrunte

persoanele cu dizabilități în ceea ce privește accesul la justiție; reamintește că dreptul de

acces la justiție este un drept fundamental și o componentă esențială a statului de drept;

invită statele membre să ia măsuri pentru a asigura un acces complet la proceduri și pentru

a adapta aceste proceduri la nevoile acestor persoane; consideră că Comisia ar trebui să ia

în considerare posibilitatea de a include programe de formare specifice cu privire la

PE578.465v01-00 88/101 RR\1097687RO.doc

RO

UNCRPD în programul UE privind justiția pentru perioada 2014-2020; sugerează că

instanțele Uniunii ar trebui să pună în aplicare propriile norme și instrucțiuni interne într-

un mod care facilitează accesul persoanelor cu dizabilități la justiție și că în administrarea

justiției ar trebui să se țină seama și de recomandările generale ale Comitetului UNCRPD;

10. reafirmă că este important ca persoanelor cu dizabilități să li se pună la dispoziție excepții

și limitări referitoare la dreptul de autor; ia act de încheierea Tratatului de la Marrakesh,

pentru facilitarea accesului la operele publicate al persoanelor nevăzătoare sau cu

deficiențe de vedere, și își reiterează convingerea că UE are competența de a încheia acest

tratat fără ca ratificarea să fie condiționată de revizuirea cadrului juridic al UE sau de

momentul pronunțării unei hotărâri a Curții de Justiție; tot în acest sens, subliniază

necesitatea colaborării între Parlament, Comisie și statele membre, în vederea ratificării

rapide a Tratatului de la Marrakesh;

11. subliniază că orice schimbare de ordin legislativ în domeniul drepturilor de autor și al

drepturilor conexe ar trebui să prevadă accesul persoanelor cu dizabilități la opere și

servicii care sunt protejate prin drepturile respective în orice format; reamintește că

Comisia urmează să prezinte propuneri legislative privind excepțiile și limitările dreptului

de autor și ale drepturilor conexe, în scopul de a garanta că persoanele cu diverse

dizabilități au acces la opere și servicii care sunt protejate prin drepturile respective;

12. regretă faptul că Consiliul nu a acceptat includerea documentelor referitoare la persoanele

cu dizabilități în domeniul de aplicare al Regulamentului privind promovarea liberei

circulații a cetățenilor și a întreprinderilor prin simplificarea acceptării anumitor

documente oficiale în UE;

13. își exprimă îngrijorarea cu privire la propunerile recente ale Consiliului de reducere

semnificativă a domeniului de aplicare al Directivei UE privind accesibilitatea site-urilor

web ale organismelor din sectorul public; este preocupat de faptul că excepțiile propuse de

Consiliu nu vor fi suficiente pentru a garanta că cele 80 de milioane de persoane cu

dizabilități și cele 150 de milioane de persoane vârstnice care trăiesc în UE au acces în

aceeași măsură la piața unică digitală și la serviciile publice online oferite cetățenilor din

UE, încălcându-se astfel dreptul accesului egal la informație, prevăzut în UNCRPD;

14. reafirmă necesitatea ca statele membre și Comisia să asigure, prin măsuri concrete,

combaterea oricărei forme de discriminare directă sau indirectă pe motive de handicap;

15. solicită deblocarea urgentă a Directivei UE privind combaterea discriminării, care, din

anul 2008, nu a înregistrat niciun progres în cadrul Consiliului;

16. recunoaște numeroasele modalități prin care Convenția de la Haga privind protecția

internațională a adulților poate contribui din punct de vedere funcțional la punerea în

aplicare și la sprijinirea obligațiilor internaționale ale părților la UNCRDP; regretă, în

acest context, eșecul Comisiei de a da curs Rezoluției Parlamentului din 18 decembrie

2008 conținând recomandări către Comisie privind implicațiile transfrontaliere ale

protecției juridice a adulților;

17. salută publicarea de către Comisie, la 2 decembrie 2015, a Actului european privind

accesibilitatea; reamintește necesitatea unei abordări integrale a accesibilității și faptul că

dreptul la acces, astfel cum este prevăzut la articolul 9 din UNCRPD, trebuie să fie

RR\1097687RO.doc 89/101 PE578.465v01-00

RO

garantat persoanelor care sunt afectate de orice tip de dizabilitate;

18. invită instituțiile UE să revizuiască Statutul funcționarilor, precum și regulamentele

interne și normele de punere în aplicare a acestuia, pentru a asigura recrutarea mai multor

agenți și stagiari cu dizabilități, adoptând măsurile necesare pentru a garanta că agenții cu

dizabilități sau membrii dependenți ai familiilor acestora, care prezintă dizabilități,

beneficiază de aceleași șanse ca și alți agenți în ceea ce privește posibilitatea de a-și

exercita drepturile;

19. solicită Comisiei să revizuiască sistemul comun de asigurări de sănătate al instituțiilor

europene, pentru a garanta acoperirea integrală a nevoilor medicale legate de dizabilități

într-un mod compatibil cu Convenția.

PE578.465v01-00 90/101 RR\1097687RO.doc

RO

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării 24.5.2016

Rezultatul votului final +:

–:

0:

22

0

0

Membri titulari prezenți la votul final Max Andersson, Marie-Christine Boutonnet, Jean-Marie Cavada,

Therese Comodini Cachia, Mady Delvaux, Rosa Estaràs Ferragut,

Laura Ferrara, Enrico Gasbarra, Lidia Joanna Geringer de Oedenberg,

Sajjad Karim, Dietmar Köster, Gilles Lebreton, Jiří Maštálka, Emil

Radev, Julia Reda, Evelyn Regner, József Szájer, Axel Voss, Tadeusz

Zwiefka

Membri supleanți prezenți la votul final Daniel Buda, Angel Dzhambazki

Membri supleanți (articolul 200 alineatul

(2)) prezenți la votul final

Jens Nilsson

RR\1097687RO.doc 91/101 PE578.465v01-00

RO

25.4.2016

AVIZ AL COMISIEI PENTRU DREPTURILE FEMEII ȘI EGALITATEA DE GEN

destinat Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

referitor la punerea în aplicare a Convenției Organizației Națiunilor Unite privind drepturile

persoanelor cu handicap, îndeosebi a observațiilor finale ale Comitetului ONU pentru

drepturile persoanelor cu handicap

(2015/2258(INI))

Raportoare pentru aviz: Rosa Estaràs Ferragut

SUGESTII

Comisia pentru drepturile femeii și egalitatea de gen recomandă Comisiei pentru ocuparea

forței de muncă și afaceri sociale, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în

propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A. întrucât se estimează că, în Uniunea Europeană, există 80 de milioane de persoane cu

dizabilități, 46 de milioane dintre acestea fiind femei și fete, ceea ce reprezintă

aproximativ 16 % din totalul populației feminine din UE și ceea ce înseamnă că, în

Uniunea Europeană, dizabilitățile afectează mai multe femei decât bărbați; întrucât

femeile cu dizabilități sunt frecvent victime ale discriminării multiple, confruntându-se cu

obstacole importante în exercitarea drepturilor și libertăților fundamentale, cum ar fi

dreptul de a avea acces la educație și la locuri de muncă, ele ajungând astfel să fie afectate

de izolarea socială și de traume psihologice; întrucât femeile sunt afectate în mod

disproporționat de dizabilități, deoarece ele sunt cele care oferă îngrijire membrilor de

familie cu dizabilități;

B. întrucât Convenția Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu

handicap recunoaște că femeile și fetele cu dizabilități sunt adeseori expuse, atât în

interiorul, cât și în afara familiei, la un risc mai mare de violență, de atingere adusă

integrității fizice și de abuz, de neglijență și tratament neglijent, de maltratare și

exploatare;

C. întrucât Convenția Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu

handicap subliniază necesitatea de a integra o perspectivă de gen în toate eforturile depuse

și de a se asigura că persoanele cu dizabilități se bucură de toate drepturile omului și

PE578.465v01-00 92/101 RR\1097687RO.doc

RO

libertățile fundamentale;

D. întrucât egalitatea de tratament și măsurile și politicile pozitive care vizează femeile cu

dizabilități și mamele copiilor cu dizabilități reprezintă un drept fundamental al omului și

o obligație etică;

E. întrucât aproape 80 % dintre femeile cu dizabilități sunt victime ale violenței fizice și

psihologice și întrucât riscul ca acestea să facă obiectul violenței sexuale este mai mare

decât în cazul altor femei; întrucât femeile și fetele cu dizabilități fac obiectul mai multor

tipuri de discriminări;

F. întrucât este mai probabil ca femeile și fetele cu dizabilități să fie victime ale violenței pe

motive de gen, în special ale violenței domestice și ale exploatării sexuale, iar estimările

arată că femeile cu dizabilități sunt expuse unui risc de 1,5 până la 10 ori mai mare de a fi

abuzate decât femeile fără dizabilități;

G. întrucât, ca urmare a schimbărilor demografice și sociale, a crescut cererea de lucrători

casnici și de persoane care asigură servicii de îngrijire, în special în cadrul familiilor;

întrucât, în general, femeile din familie asigură îngrijirea necesară persoanelor cu

dizabilități și a celor aflate în întreținere, fiind, prin urmare, de multe ori, excluse de pe

piața muncii;

H. întrucât femeile cu dizabilități, în special din rândul migranților, sunt expuse la un risc mai

mare de sărăcie și de excluziune socială, făcând obiectul mai multor tipuri de discriminări;

I. întrucât rata de ocupare a femeilor fără dizabilități este de 65 %, în comparație cu 44 % în

cazul femeilor cu dizabilități; întrucât femeile cu dizabilități sunt adesea discriminate în

comparație cu bărbații cu dizabilități în ceea ce privește accesul la locuri de muncă și

educație; întrucât nivelul ridicat al șomajului în rândul persoanelor cu dizabilități este în

continuare inacceptabil; întrucât femeile și fetele cu dizabilități se confruntă cu dificultăți

mai mari în a intra pe piața forței de muncă; întrucât trebuie depășite barierele în calea

mobilității, precum și dependența foarte ridicată de membrii familiei și de îngrijitori,

pentru a încuraja participarea activă a femeilor și fetelor cu dizabilități la educație, la piața

forței de muncă și la viața socială și economică a comunității;

J. întrucât exercitarea unei activități profesionale remunerate este esențială pentru a le

permite persoanelor cu dizabilități să aibă o viață independentă și să își susțină familia și

gospodăria; întrucât femeile și fetele cu dizabilități sunt adesea prost plătite; întrucât este

mai probabil ca acest grup vulnerabil de persoane să fie afectat de sărăcie și este un grup

expus unui risc mai mare de excluziune socială;

K. întrucât criza economică, măsurile de austeritate adoptate și reducerile impuse în

sectoarele serviciilor sociale și asistenței medicale din majoritatea statelor membre ale UE

au avut consecințe negative pentru grupurile vulnerabile ale populației UE, în special

pentru persoanele cu dizabilități și familiile acestora, care sunt afectate în mod

disproporționat de măsurile de austeritate, și, în special, pentru femeile și fetele cu

dizabilități;

L. întrucât copiii cu dizabilități se confruntă cu obstacole semnificative, care îi împiedică să

se bucure de drepturile lor fundamentale;

RR\1097687RO.doc 93/101 PE578.465v01-00

RO

M. întrucât copiii cu dizabilități sunt adesea excluși din societate, uneori locuind în instituții

sau alte facilități, departe de familiile lor;

N. subliniază că copiii cu dizabilități au dreptul să trăiască în familii sau într-un mediu

familial și să se aștepte ca instituțiile de stat pertinente să acționeze în interesul superior al

copiilor și al familiilor acestora;

O. întrucât există o probabilitate mai ridicată ca copiii cu dizabilități să nu frecventeze o

școală și întrucât, din acest motiv, dispun de posibilități limitate de formare a capitalului

uman, iar, la vârsta adultă, riscă să se confrunte cu oportunități reduse de angajare și cu o

productivitate scăzută;

P. întrucât există o probabilitate mai ridicată ca persoanele cu dizabilități să fie șomere și, în

general, să câștige mai puțin chiar și atunci când au un loc de muncă; întrucât cu cât

dizabilitatea este mai gravă, cu atât sunt mai puține posibilitățile de angajare și de obținere

a unui venit;

Q. întrucât persoanele cu dizabilități pot necesita costuri suplimentare din cauza dizabilității,

cum ar fi costurile asociate asistenței medicale, dispozitivelor de asistare sau sprijinului și

asistenței personale de care au nevoie, și, prin urmare, implică frecvent utilizarea mai

multor resurse pentru a obține aceleași rezultate pe care le-ar obține persoanele fără

dizabilități;

R. întrucât, în observațiile sale finale cu privire la raportul inițial al Uniunii Europene,

Comitetul ONU pentru drepturile persoanelor cu handicap recomandă Uniunii Europene

să integreze perspectiva legată de dizabilități în politicile și programele sale de gen,

precum și perspectiva de gen în strategiile sale în materie de dizabilități, să elaboreze

acțiuni de discriminare pozitivă, să stabilească un mecanism de monitorizare și să

finanțeze colectarea de date și cercetarea cu privire la femeile și fetele cu dizabilități;

întrucât recomandă în continuare ca Uniunea Europeană să asigure o protecție eficientă

împotriva violenței, a abuzului și a exploatării, ca politica privind echilibrul dintre viața de

familie și cea profesională să abordeze nevoile copiilor și adulților cu dizabilități, inclusiv

ale persoanelor care asigură îngrijirea acestora, precum și să se adopte măsuri pentru a

reduce ratele ridicate ale șomajului în rândul persoanelor cu dizabilități, care sunt în

majoritate femei;

1. susține concluziile și recomandările Comitetului pentru drepturile persoanelor cu handicap

și subliniază că instituțiile UE și statele sale membre trebuie să integreze perspectiva

femeilor și fetelor cu dizabilități în politicile lor, în programele și strategiile vizând

egalitatea de gen, precum și perspectiva de gen în strategiile lor dedicate persoanelor cu

dizabilități; solicită, în plus, crearea unor mecanisme de evaluare periodică a progreselor

înregistrate;

2. regretă că Strategia europeană 2010-2020 pentru persoanele cu handicap nu include o

perspectivă integrată de gen sau un capitol separat referitor la politicile pentru persoanele

cu handicap bazate pe gen, cu toate că femeile cu dizabilități se află deseori într-o poziție

mai dezavantajată decât bărbații cu dizabilități și sunt mai des expuse sărăciei și

excluziunii sociale;

3. este preocupat de faptul că Angajamentul strategic al Comisiei pentru egalitatea de gen

PE578.465v01-00 94/101 RR\1097687RO.doc

RO

2016-2019 nu abordează problema dizabilităților și îndeamnă Comisia să remedieze acest

neajuns prin includerea femeilor cu dizabilități și a femeilor care asigură servicii de

îngrijire în politicile și programele sale;

4. invită statele membre să adopte o abordare integrată de gen în politicile și măsurile care

vizează femeile și bărbații, fetele și băieții cu dizabilități și în punerea lor în aplicare în

toate domeniile, în special cu privire la integrarea la locul de muncă, educație și

combaterea discriminării;

5. acordă cea mai mare importanță articolului 33 din Convenția Organizației Națiunilor

Unite privind drepturile persoanelor cu handicap - CRPD - („Punerea în aplicare și

monitorizarea la nivel național”), precum și observațiilor finale 76 și 77 ale Comitetului

ONU și, prin urmare, salută aprobarea de către Comitetul ONU a prezenței Parlamentului

European în cadrul monitorizării independente;

6. îndeamnă Comisia și statele membre să elaboreze politici adecvate și să ia măsuri în toate

domeniile de politică, promovând traiul independent și incluziunea completă; invită, prin

urmare, Comisia să colecteze și să disemineze date statistice actualizate cu privire la

dizabilități, defalcate în funcție de vârstă și de gen, pentru a monitoriza situația

persoanelor cu dizabilități din UE;

7. invită Comisia să se asigure că toate persoanele cu dizabilități se bucură de dreptul la

liberă circulație pe care îl au toți cetățenii Uniunii, prin includerea, în actele legislative

actuale și viitoare, a garantării egalității de șanse, a drepturilor fundamentale, a accesului

egal la servicii și la piața muncii, precum și a acelorași drepturi și obligații în ceea ce

privește accesul la securitate socială în calitate de resortisanți ai statului membru în care

sunt acoperite, în conformitate cu principiile egalității de tratament și nediscriminării; în

plus, în ceea ce privește egalitatea în muncă, invită statele membre să respecte pe deplin

dispozițiile Directivei 2006/54/CE privind egalitatea între femei și bărbați (reformată);

8. subliniază necesitatea de a sprijini femeile și fetele migrante cu dizabilități să dezvolte

competențe care să le ofere oportunități de angajare adecvate;

9. consideră că persoanelor cu dizabilități, în special femeilor și fetelor, trebuie să li se

permită să se bucure de sexualitatea lor în mod liber, la fel ca persoanele fără deficiențe, și

consideră că femeile cu dizabilități trebuie să aibă posibilitatea de a-și trăi viața și de a-și

îndeplini dorința de a avea sau de a nu avea copii, întocmai ca femeile fără dizabilități;

10. subliniază că fetele și femeile cu dizabilități ar trebui să aibă drepturi depline în materie de

viață sexuală și de reproducere sexuală, precum și acces la educație pe tema sexualității

asigurată de specialiști în domeniu; prin urmare, consideră că este esențial ca femeile și

fetele cu dizabilități să aibă acces deplin la asistență medicală adaptată la nevoile lor

speciale, inclusiv la consultații ginecologice, consultații medicale, servicii de planificare

familială și sprijin adaptat nevoilor lor pe parcursul sarcinii; invită statele membre să se

asigure că instituțiile publice de asistență medicală de pe teritoriul lor asigură acces

corespunzător la aceste servicii;

11. își reiterează opinia conform căreia trebuie să se răspundă necesității de a acorda asistență

specializată - inclusiv în ceea ce privește îngrijirea copilului - femeilor și bărbaților cu

dizabilități, precum și familiilor acestora, pentru a le permite să se bucure pe deplin de

RR\1097687RO.doc 95/101 PE578.465v01-00

RO

maternitate și de paternitate;

12. subliniază că, pentru a li se asigura condiții de viață autonome și independente persoanelor

cu dizabilități, în special femeilor, asistența (personală sau publică) reprezintă un mijloc

care le-ar oferi sprijin atât lor, cât și familiilor lor, și le-ar da posibilitatea de a obține

acces la locuri de muncă, la instituții de învățământ sau de formare profesională, oferindu-

le totodată ajutor în cazul sarcinii și al maternității;

13. reiterează necesitatea urgentă de a aborda problema violenței împotriva femeilor și fetelor

cu dizabilități în mediile private și instituționale și invită statele membre să pună la

dispoziție servicii de sprijin care să fie accesibile femeilor și fetelor afectate de toate

tipurile de dizabilități; pledează în sprijinul aderării Uniunii Europene la Convenția

Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a

violenței în familie (Convenția de la Istanbul) ca un nou pas în direcția combaterii

violenței împotriva femeilor și a fetelor cu dizabilități;

14. constată cu îngrijorare că femeile și fetele cu dizabilități, în special victimele diverselor

tipuri de discriminări, sunt expuse unor riscuri mai mari de violență pe criterii de gen,

inclusiv de violență sexuală și/sau exploatare sexuală, atât în mediile private, cât și în cele

instituționale; subliniază necesitatea ca statele membre să introducă sau să consolideze

legislația care vizează să apere drepturile femeilor și fetelor cu dizabilități în cazurile de

violență pe motive de gen și să sprijine astfel recuperarea lor;

15. reamintește rolul mass-mediei în reprezentarea femeilor și a fetelor, precum și a

dizabilităților și constată că o lipsă de vizibilitate sau o proliferare a stereotipurilor poate

perpetua prejudecățile, violența și excluziunea; invită toate instituțiile europene să inițieze

și să sprijine campaniile de promovare a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile

persoanelor cu handicap și să combată prejudecățile, discriminarea și infracțiunile

motivate de ură împotriva persoanelor cu dizabilități, inclusiv a femeilor și fetelor;

consideră că, pe lângă creșterea vizibilității acestora, mass-media ar trebui să depună

eforturi pentru a promova o imagine pozitivă a femeilor și a fetelor cu dizabilități;

16. reamintește importanța dreptului fundamental al persoanelor cu dizabilități de a participa

la procesele de elaborare a politicilor și la cele decizionale în materie de dizabilități la

toate nivelurile, astfel cum se subliniază în Convenția Națiunilor Unite privind drepturile

persoanelor cu handicap; subliniază că femeilor și fetelor cu dizabilități, inclusiv celor din

comunitățile marginalizate și care aparțin grupurilor vulnerabile care se confruntă cu

diverse tipuri de discriminare, trebuie să li se permită să participe și să li se asigure

mijloacele necesare pentru a putea participa la procesele decizionale cu scopul de a se

asigura că interesele și drepturile lor sunt exprimate, sprijinite și protejate, garantându-se

totodată o perspectivă de gen fundamentală veritabilă; invită statele membre să ofere

servicii și instalații adaptate în mod corespunzător, care să permită implicarea și

participarea activă a acestora, precum și să investească în tehnologiile de sprijin și de

adaptare și de incluziune digitală;

17. este preocupat de faptul că, în unele state membre, fondurile structurale și de investiții

europene sunt folosite pentru a promova instituționalizarea persoanelor cu dizabilități, mai

degrabă decât dezvoltarea unor comunități mai incluzive în care aceste ar putea trăi

primind un sprijin adecvat; este preocupat de faptul că persoanele cu dizabilități, în special

femeile, copiii și persoanele în vârstă, ar putea fi supuse unor violențe sau rele tratamente,

PE578.465v01-00 96/101 RR\1097687RO.doc

RO

în special în mediile instituționale;

18. constată cu îngrijorare diferitele forme de excluziune cauzate de instituționalizarea

persoanelor cu dizabilități și faptul că această formă discriminatorie de tratament poate

încuraja prejudecățile și maltratarea în mediile instituționale și din partea societății în

ansamblu;

19. solicită utilizarea fondurilor structurale și de investiții europene în mod echilibrat,

promovând dezvoltarea unor comunități mai favorabile incluziunii și a instituționalizării,

atunci când este necesară, astfel încât, în ambele situații, în special femeile și fetele și

copiii și tinerii cu dizabilități să poată primi sprijin și asistență adecvate în întreaga

Uniune Europeană; reiterează că statele membre trebuie să promoveze comunități

favorabile incluziunii și autonomiei, cu posibilități de acordare a unui sprijin

corespunzător, inclusiv în confruntarea cu obstacolele specifice de gen și cu discriminarea

al cărei obiect îl fac femeile și fetele cu dizabilități;

20. este preocupat de ratele ridicate ale șomajului în rândul persoanelor cu dizabilități și, în

special, al femeilor cu dizabilități, comparativ cu alte grupuri de populație din Uniunea

Europeană; invită statele membre să promoveze și să asigure un cadru legislativ și politic

pentru participarea femeilor cu dizabilități la piața muncii, inclusiv a femeilor cu

dizabilități ascunse, condiții cronice sau dificultăți de învățare cauzate de dizabilități;

21. subliniază importanța întreprinderilor și cooperativelor sociale în ceea ce privește

incluziunea socială și economică și capacitarea persoanelor cu dizabilități, în special a

femeilor cu dizabilități ; invită Comisia și statele membre să includă o perspectivă mai

amplă asupra economiei sociale în programele și politicile referitoare la persoanele cu

dizabilități și la abordarea integratoare a egalității de gen;

22. este preocupat de faptul că responsabilitatea creșterii copiilor cu dizabilități le revine în

special femeilor;

23 subliniază rolul neprețuit și subapreciat din punct de vedere financiar al femeilor care

îngrijesc persoanele cu dizabilități din familiile lor;

24. subliniază importanța integrării fetelor cu dizabilități în sistemele de educație obișnuite în

toate cazurile în care dizabilitatea de care suferă permite acest lucru; reiterează rolul

important pe care îl joacă educația formală, informală și non-formală, precum și învățarea

pe tot parcursul vieții, pentru a promova incluziunea socială a femeilor și a fetelor cu

dizabilități; subliniază potențialul sectoarelor artistic și cultural de a promova autonomia

femeilor și fetelor cu dizabilități, precum și de a aborda prejudecățile și discriminarea

bazate pe dizabilități; constată necesitatea de a sprijini programele educaționale favorabile

incluziunii, care au drept scop să combată obstacolele cu care se confruntă persoanele cu

dificultăți de învățare cauzate de dizabilități și diversele stereotipuri, discriminarea și

infracțiunile motivate de ură împotriva acestora;

25. subliniază importanța TIC pentru mobilitate, comunicații și accesul la servicii publice;

invită, prin urmare, statele membre să promoveze în mod activ participarea persoanelor cu

dizabilități, inclusiv în ceea ce privește accesul la serviciile publice online;

26. îndeamnă instituțiile UE să revizuiască Statutul funcționarilor, reglementările interne și

RR\1097687RO.doc 97/101 PE578.465v01-00

RO

normele de punere în aplicare pentru a adopta politici de recrutare cuprinzătoare, care să

includă măsuri pozitive, în vederea recrutării unui număr mai mare de funcționari și

stagiari cu dizabilități, precum și în vederea garantării faptului că tuturor angajaților

instituțiilor UE care suferă de dizabilități sau care au în familiile lor persoane cu

dizabilități dependente li se asigură amenajări corespunzătoare pentru a se putea bucura de

drepturile lor în condiții de egalitate cu ceilalți; de asemenea, invită Comisia să

revizuiască Sistemul comun de asigurări de sănătate al instituțiilor UE pentru a acoperi

nevoile de sănătate legate de dizabilități în mod cuprinzător și compatibil cu convenția;

27. solicită Comisiei să asigure o educație favorabilă incluziunii în școlile europene și, în

conformitate cu cerințele UNCRPD privind evaluarea multidisciplinară a nevoilor

individuale, să garanteze că fetele cu dizabilități nu sunt excluse și să garanteze furnizarea

unor locuințe adecvate și rezonabile;

28. îndeamnă Parlamentul European să consolideze mecanismul intern de coordonare pentru

implementarea Convenției Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu

handicap (UNCRPD), ca mecanism transversal între toate comisiile parlamentare pentru

monitorizarea și implementarea convenției, care dispune de propriul personal alocat în

exclusivitate;

29. solicită ratificarea urgentă a Tratatului de la Marrakech pentru facilitarea accesului

persoanelor nevăzătoare, cu deficiențe de vedere sau cu dificultăți de citire a materialelor

imprimate la operele publicate (Tratatul de la Marrakesh privind persoanele cu deficiențe

de vedere), fără a condiționa această ratificare de revizuirea cadrului juridic al UE sau de

momentul deciziei Curții de Justiție; invită Comisia să prezinte propunerile legislative

necesare în vederea punerii în aplicare a Tratatului de la Marrakesh privind persoanele cu

deficiențe de vedere;

30. solicită deblocarea urgentă a Directivei UE privind combaterea discriminării, care nu a

avansat deloc în Consiliu din 2008, precum și ca directiva să trateze în special chestiunea

discriminării încrucișate bazate pe gen și pe dizabilitate;

31. invită statele membre să își intensifice urgent eforturile pentru ca administrațiile și

serviciile să devină accesibile pentru persoanele cu dizabilități în condiții egale cu

celelalte persoane; subliniază că traiul independent, incluziunea socială și participarea

femeilor și a fetelor cu dizabilități se pot realiza numai prin eliminarea obstacolelor

rămase; consideră de asemenea că informațiile generale referitoare la serviciile destinate

cetățenilor (cum ar fi informațiile referitoare la educație, ocuparea forței de muncă,

asistență socială și medicală etc.) trebuie să fie furnizate în diferite forme și formate, într-

un mod simplu și sigur, accesibil persoanelor cu dizabilități;

32. subliniază că este necesar ca Consiliul să accelereze lucrările ce vizează propunerea de

directivă privind condițiile de acces la site-urile web ale organismelor din sectorul public,

pentru a îmbunătăți accesibilitatea documentelor, a materialelor video și a site-urilor web

și pentru a furniza mijloace alternative de comunicare, accesibile persoanelor cu

dizabilități;

33. salută publicarea de către Comisie, la 2 decembrie 2015, a propunerii referitoare la un act

european privind accesibilitatea; reamintește că este necesară o abordare cuprinzătoare a

problemei accesibilității, precum și că dreptul la accesibilitate, astfel cum este prevăzut la

PE578.465v01-00 98/101 RR\1097687RO.doc

RO

articolul 9 din UNCRPD, trebuie garantat persoanelor cu orice formă de dizabilitate.

RR\1097687RO.doc 99/101 PE578.465v01-00

RO

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării 19.4.2016

Rezultatul votului final +:

–:

0:

30

1

0

Membri titulari prezenți la votul final Maria Arena, Catherine Bearder, Beatriz Becerra Basterrechea, Malin

Björk, Vilija Blinkevičiūtė, Anna Maria Corazza Bildt, Viorica Dăncilă,

Iratxe García Pérez, Anna Hedh, Teresa Jiménez-Becerril Barrio,

Elisabeth Köstinger, Agnieszka Kozłowska-Rajewicz, Angelika Mlinar,

Maria Noichl, Marijana Petir, Pina Picierno, João Pimenta Lopes, Terry

Reintke, Jordi Sebastià, Michaela Šojdrová, Ernest Urtasun, Jadwiga

Wiśniewska, Anna Záborská, Jana Žitňanská

Membri supleanți prezenți la votul final Rosa Estaràs Ferragut, Kostadinka Kuneva, Constance Le Grip, Evelyn

Regner, Marc Tarabella

Membri supleanți (articolul 200 alineatul

(2)) prezenți la votul final

Marco Zanni, Julia Reid

PE578.465v01-00 100/101 RR\1097687RO.doc

RO

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

Data adoptării 30.5.2016

Rezultatul votului final +:

–:

0:

41

3

0

Membri titulari prezenţi la votul final Laura Agea, Guillaume Balas, Brando Benifei, Mara Bizzotto, David

Casa, Ole Christensen, Lampros Fountoulis, Arne Gericke, Czesław

Hoc, Danuta Jazłowiecka, Rina Ronja Kari, Jan Keller, Ádám Kósa,

Kostadinka Kuneva, Jean Lambert, Javi López, Thomas Mann,

Dominique Martin, Anthea McIntyre, João Pimenta Lopes, Georgi

Pirinski, Terry Reintke, Sofia Ribeiro, Maria João Rodrigues, Claude

Rolin, Anne Sander, Sven Schulze, Michaela Šojdrová, Ulrike

Trebesius, Marita Ulvskog

Membri supleanți prezenți la votul final Tania González Peñas, Richard Howitt, Dieter-Lebrecht Koch, Edouard

Martin, Tamás Meszerics, Evelyn Regner, Joachim Schuster, Helga

Stevens, Flavio Zanonato

Membri supleanți (articolul 200 alineatul

(2)) prezenți la votul final

Xabier Benito Ziluaga, Rosa D’Amato, Jens Geier, Sylvie Goddyn,

Jasenko Selimovic

RR\1097687RO.doc 101/101 PE578.465v01-00

RO

• VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

41 +

ALDE

ECR

EFDD

GUE/NGL

ENF

PPE

S&D

Verts/ALE

Jasenko Selimovic

Arne Gericke, Czesław Hoc, Anthea McIntyre, Helga Stevens, Ulrike Trebesius,

Laura Agea, Rosa D'Amato,

Xabier Benito Ziluaga, Tania González Peñas, Rina Ronja Kari, Kostadinka Kuneva, João Pimenta Lopes,

Mara Bizzotto

David Casa, Danuta Jazłowiecka, Dieter-Lebrecht Koch, Ádám Kósa, Thomas Mann, Sofia Ribeiro, Claude

Rolin, Anne Sander, Sven Schulze, Michaela Šojdrová,

Guillaume Balas, Brando Benifei, Ole Christensen, Jens Geier, Richard Howitt, Jan Keller, Javi López, Edouard Martin, Georgi Pirinski, Evelyn Regner, Maria João Rodrigues, Joachim Schuster, Marita Ulvskog,

Flavio Zanonato,

Jean Lambert, Tamás Meszerics, Terry Reintke,

3 -

ENF

NI

Sylvie Goddyn,Dominique Martin,

Lampros Fountoulis

0 0

Legenda simbolurilor utilizate:

+ : pentru

- : împotrivă

0 : abțineri