impactul impozitelor asupra creșterii economice carmen impactul impozitelor asupra creşterii...

Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE

WP nr. 4/2016

Impactul impozitelor asupra creșterii economice

Gheorghe Carmen

Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori, anul III

[email protected]

Coordonatorul lucrării

Prof.univ.dr. Vintilă Georgeta

Rezumat. Cercetarea întreprinsă în cadrul lucrării se fundamentează pe un punct de

vedere dominant în literatura de specialitate națională și internațională, potrivit căruia doar

fiscalitatea directă dăunează creșterii economice, în timp ce impozitarea indirectă are impact

favorabil asupra acesteia. Obiectivul principal al studiului îl reprezintă analiza și evaluarea

empirică a impactului structurii fiscale asupra creșterii economice pentru cele 28 de state

membre ale Uniunii Europene, folosind un set de date aferent perioadei 2000-2012. În mod

specific, cercetarea este orientată cu precădere spre explorarea impactul principalelor

impozite indirecte (taxa pe valoare adaugată și accizele, ca procent din veniturile fiscale

totale) asupra creșterii economice, iar concluzia principală sugerează că acestea sunt slab

corelate pozitiv.

Cuvinte cheie: venituri fiscale totale; creșterea economică; impozite directe; impozite

indirecte.

Clasificare JEL: H29.

Clasificare REL: 13Z.

1.Introducere

În scopul atingerii obiectivului propus, respectiv acela de a reflecta corelația dintre

fiscalitate și creșterea economică, cercetarea porneşte de la o prezentare succinta a structurii

fiscale în țările europene, continuă cu evidențierea, principalelor rezultate ale cercetării pe

această temă din literatura de specialitate, urmată de prezentarea metodologiei cercetării și a

datelor și se încheie în mod firesc cu interpretarea statistică și economică a rezultatelor

obținute.

Rolul cel mai important al impozitelor se manifestă în plan financiar, ele constituind

mijlocul principal de procurare a resurselor financiare publice necesare pentru acoperirea

cheltuielilor publice. De altfel conceptul de impozit a fost definit ca fiind “o formă de

prelevare a unei părţi din veniturile şi/sau averea persoanelor fizice şi juridice la dispoziţia

statului, în vederea acoperirii cheltuielilor publice “1

Clasificarea impozitelor după trăsături de fond şi de formă (Narcisa Roxana Moşteanu

2004):

Impozite directe: impozite reale- impozitul funciar, impozitul pe clădiri, impozitul pe

activităţi industriale, comerciale şi profesii libere, impozitul pe capitalul mobiliar sau

1 Moşteanu, N.R. (2004), Impozite şi taxe 2004-2005, Editura Economică.

Gheorghe Carmen

Impactul impozitelor asupra creşterii economice

bănesc; impozite personale- impozite pe venitul global( impozite pe veniturile

persoanelor fizice, impozite pe veniturile societăţilor de capital), impozite pe

avere(impozite pe averea propriu-zisă, impozite pe circulaţia averii, impozite pe sporul

de avere)

Impozite indirecte: taxe de construcţii, venituri care provin de la monopolurile fiscale,

taxe vamale, taxe de timbru şi de înregistrare.

Pentru ca prin impozite să se poată realiza obiectivele financiare, economice şi sociale

urmărite de către stat la introducerea lor, este necesar ca reglementările fiscale să fie

cunoscute şi respectate atât de organele fiscale, cât şi de contribuabilii. 2

Impozitarea consumului este considerată cea mai favorabilă creșterii economice,

deoarece denaturează deciziile participanților la piață. În multe situaţii, însă, taxarea consumul

nu produce rezultate optime. Cu toate acestea, în cazul majorității accizelor efectele

denaturate sunt de fapt dorite .3

Taxa pe valoare adăugată4 este un impozit neutru, unic, dar cu plata fracţională. Având

caracter neutru, taxa elimină inegalităţile între fazele circuitului economic al produselor, cota

sa practicându-se asupra tuturor activităţilor economice. Unicitatea acestui impozit constă în

faptul că indiferent de circuitul pe care il parcurge materia primă până la realizarea produsului

finit, adică deşi trece prin două sau mai multe societăţi, este acelaşi ca nivel al cotei, taxa

nefiind dependentă de întinderea circuitului economic.Aceasta se caracterizează prin

transparenţă, întrucât asigură fiecărui subiect impozabil posibilitatea de a cunoaşte exact şi

concret care este mărimea impozitului şi a obligaţiei de plată ce-i revine. O altă trăsătură este

aceea că aplicarea taxei pe valoare adăugată se face numai în ţara in care produsul se

consumă.

Taxa pe valoarea adăugată (TVA), care reprezintă cea mai mare partea din veniturile

fiscale în UE, are efecte negative nedorite asupra comportamentului de consum și deciziei

între muncă și petrecerea timpului liber. Există diferențe mari între ratele de impozitare, din

acest motiv se propune un impozit unitar pentru toate bunurile. 5

La baza apariţiei taxei pe valoare adăugată stă impozitul pe circulaţia mărfurilor.

Începând cu anii ’60, taxa pe valoarea adaugată se consideră cel mai eficient impozit în

politica şi practica financiară. La momentul actual, Tva se percepe in circa 40 de ţări. Statele

membre UE, au ajuns, în anul 1977, la un acord asupra unei baze comune de calcul. Deci,

acest impozit a fost primul în procesul de armonizare a exigenţelor legislaţiei fiscale a

Comunităţii.6

Cota standard de impozitare in UE 28 este stabilită la un nivel minim de 15%, statele

membre putând să mărească această cotă la maxim 25%.7

În Figura 1, sunt prezentate toate cotele TVA valabile in statele membre ale Uniunii

Europene.

2 Florescu, D. A.P., Bălaşa, G., Dogaru, M. (2010), Impozite indirecte şi taxe, Editura Universul Juridic

Bucureşti. 3 Zipfel, F., Heinrichs, C. (2012), The impact of tax system on economic growth in Europe, EU Monitor. 4 Vintilă, G., Călin, M., Vintilă, N. (2002), Fiscalitate, Editura Economică. 5 Zipfel, F., Heinrichs, C. (2012), The impact of tax system on economic growth in Europe, EU Monitor. 6 Florescu, D. A.P., Bălaşa, G., Dogaru, M. (2010), Impozite indirecte şi taxe, Editura Universul Juridic

Bucureşti. 7 Braşoveanu, I.V. (2009), Analize ale politicii fiscale în România şi în statele membre ale UE, Editura ASE

Bucureşti.


WP nr. 4/2016

Figura1 Cota standard TVA în statele membre ale UE, 2015

Accizele, sunt adesea percepute ca au rolul de a influența alegerile de consum ale

gospodăriilor sau companiilor în beneficiul unui stil de viață mai sănătos sau producție mai

ecologică, făcându-se referire în special la accizele pentru tutun și alcool.8

Acciza9 este o taxă suportată de consumatori, fiind cea mai răspândită formă a

impozitelor indirecte care se include în prețul de vânzare al unor mărfuri determinate. Ele

reprezintă o importantă sursă a veniturilor bugetare.

Taxele speciale de consumație sau accizele sunt așezate asupra unor produse care se

consumă în cantități mari și care nu pot fi înlocuite de cumpărători cu altele, pentru ca, în

acest fel, impozitul să aibă în mod constant un randament fiscal cât mai ridicat.

Specific taxelor de consumație, este faptul că ele se datorează într-o singură fază a

circuitului economic, respectiv de către porducători, importatori sau achizitori, iar cotele sau

sumele fixe pe unitatea de măsură a mărfurilor, după caz, sunt unice atât pentru produsele

realizate la intern, cât și pentru cele de import. Accizele preced taxa pe valoare adaugată fiind

incluse in baza de impozitare a TVA.

2. Tendințele impozitelor în statele membre ale UE (2000 - 2015)

La nivel mondial criza economică și financiară paralel cu măsurile de politică fiscală,

adoptate în statele membre ale UE au avut un impact puternic asupra veniturilor fiscale totale.

Între 2001 și 2015, veniturile fiscale, ca procent din PIB au înregistrat o tendință de scădere în

țările europene. Cu toate acestea, au existat si episoade de creștere în această perioadă, printre

care cel mai important a fost înregistrat între anii 2005 și 2006 , perioada pre-criza (așa cum

se vede în figura 2). Cu toate acestea, din cauza crizei, evoluția veniturilor fiscale a devenit

negativă, înregistrând o scădere de 0.86 puncte procentuale între 2008 și 2009, dar începând

cu anul 2011-2012 nivelul veniturilor fiscale au început să depășească nivelul pre-criză. Din

punct de vedere comparativ, veniturile fiscale totale măsurate ca procent din PIB, au

înregistrat cea mai mare valoarea în Danemarca-2014 (51,04%) și Suedia-2000 (49,69%) .

Cele mai mici ponderi au fost raportate de Bulgaria-2011 (25,5%) și România-2010 (26,8%) .

8 Zipfel, F., Heinrichs, C. (2012), The impact of tax system on economic growth in Europe, EU Monitor 9 Florescu, D.A.P., Bălaşa, G., Dogaru, M. (2010), Impozite indirecte şi taxe, Editura Universul Juridic Bucureşti

Gheorghe Carmen


Figura 2 Veniturile fiscale totale (inclusiv contribuţii sociale), în UE-28,

ca procent din PIB (2000-2015)

Sursa datelor: AMECO.

Figura 3 evidențiază veniturile fiscale indirecte și directe ca procent din PIB, pentru cele

28 de țări europene în cursul perioadei 2001-2015. Se poate observa că evoluția veniturilor

din impozite directe este destul de fluctuantă, până în 2003 au urmat un trend descendent si

începând cu anul 2004 nivelul acestora a crescut până la 13.23 % PIB, cea mai mare valoare

înregistrată pe parcursul perioadei analizate. Evoluția veniturilor din impozite indirecte se

menține în jurul valorii de 13% până în anul 2007, urmată de o scădere bruscă datorată în cea

mai mare parte crizei economice. Cea mai mare valoare se înregistrează în anul 2014 de

aproximativ 13,45% PIB.

Din punct de vedere comparativ, impozitele indirecte, au inregistrat cea mai mare

valoarea în Croatia 2002 (19,8%). Cele mai mici ponderi au fost raportate de Cehia 2004

(9.1%). Iar in ceea ce priveste impozitele directe cea mai mare valoare 31.7% s-a inregistrat in

Danemarca(2005) si cea mai mica valoare de 4,4% in Lituania.

Figura 3 Impozitele indirecte totale si Impozitele directe totale, in UE-28, ca procent din

PIB (2000-2015)


În 2015, veniturile din impozitele indirecte s-au ridicat la 13,6% din PIB, 12,9% din PIB

au reprezentat impozitele directe, în timp ce contribuțiile sociale au inregistrat o valoare de

13% din PIB. Din cauza diferitelor sisteme fiscale naționale cele trei tipuri de impozite

variază considerabil de la o țară la alta.


WP nr. 4/2016

Figura 4 Distribuția sarcinii fiscale totale în statele membre ale Uniunii Europene (% din

PIB), 2015


3.Literatura de referință

Studiile empirice au demonstrat de-a lungul timpului relația negativă dintre impactul

impozitării și creșterea economică. Dupa oponia unor autori (Laura Obreja Brasoveanu [12])

impozitele mari dăunează creșterii economice, dar acest aspect nu se dovedește și în practică

deoarece scăderea impozitelor manifestă un impact slab pozitiv asupra creșterii economice,

contribuind totodată la modificarea standardului de viață, în special pe termen lung.

Teoria economică susține că impactul politicii fiscale asupra creșterii economice depinde

atât de structura impozitelor, cât și de nivelul cheltuielilor publice. Kneller (1999) [5], în

lucrarea sa, a încercat să testeze acest aspect, folosind un set de date Panel pentru 22 de țări

OECD pentru perioada 1970-1995. Rezultatele studiului evidențiază urmatoarea clasificare a

impozitelor: impozite nedistorsionare-taxa pe valoare adaugată și accizele; impozite

distorsionare-impozit pe venit, impozit pe profit, impozit pe avere/ proprietate, contribuții la

asigurări sociale ; cheltuielile productive- cheltuieli de servicii publice generale, cheltuieli de

apărare, cheltuieli de învățământ, cheltuieli de sănătate , cheltuieli de locuințe, cheltuieli de

transport și comunicare; cheltuieli neproductive- cheltuieli pentru securitate socială și ajutor

social, cheltuieli pentru recreere, cheltuieli pentru serviciile economice. Rezultatele empirice

au condus la concluzia ca impozitele distorsionare reduc creșterea economică, în timp ce

impozitele nedistorsionare nu, iar cheltuielile publice productive stimulează creșterea, în timp

ce cheltuielile neproductive nu. Mai recent Arnold, Brys, Heady si alti autori (2011)[1]

concentrându-se pe țările OECD au investigat impactul structurii veniturilor fiscale asupra

PIB pe termen lung, folosind un model de corecție a erorilor pentru un set de 21 de țări de-a

lungul anilor 1971-2004. Pe baza rezultatelor acestor estimări, autorii susțin convingerile

teoretice conform cărora creșterea economică poate fi mărită prin deplasarea treptată a bazei

de impozitare către consum și către bunurile imobile (în special proprietăți rezidențiale).

In cazul statului Uganda, autorul Musaga Brian [7] în lucrarea sa intitulată “Efectele

impozitării asupra creșterii economice (Experiență Uganda: 1987-2005)“ analizează

rezultatele teoretice și empirice pentru a evalua modul în care impozitarea afectează rata de

creștere economică în Uganda. Estimările acestui studiu reflectă doar costul sistemului fiscal

și ignoră efectele cauzate de deciziile politice, corupție, etc.

Gheorghe Carmen


În cazul Africii de Sud, Koch și alți autori (2005) [4] prezintă o analiză a relației dintre

creșterea economică și politica fiscală pentru perioada 1960-2002. Concluziile lor arată că o

majorare a impozitelor indirecte în raport cu impozitele directe reduc creșterea economică. În

cele din urmă, rezultatele sugerează că impactul economic al taxelor într-o economie în curs

de dezvoltare este diferit față de cel dintr-o economie dezvoltată. Într-un alt studiu Lee si

Gordon (2005)[6] analizează modul în care politica fiscală afectează rata de creștere

economică, folosind date cross-country pentru 70 de țări pe o perioada de 27 de ani (1970-

1997). Principalele rezultate evidențiază faptul că impozitul pe profit este semnificativ corelat,

dar negativ cu rata de creștere economică, în timp ce alte taxe au un impact nesemnificativ.

Scarlett [10] (2011) în lucrarea sa explorează impactul fiscalității asupra creșterii

economice în Jamaica. Rezultatele evidențiază faptul că o creștere a veniturilor din impozitele

indirecte este favorabilă economiei pe termen lung. Pe de altă parte, creșterea ponderilor

impozitelor pe venitul persoanelor fizice au cel mai negativ impact asupra PIB-ului pe cap de

locuitor.

Altă lucrare care studiază tendințele de bază în repartizarea sarcinii fiscale totale în

statele membre UE (27), în perioada 1995-2010, este realizată de Desislava Stoilova &

Nikolay Patonov [2]. Rezultatele empirice au arătat un impact clar și puternic al impozitelor

directe asupra ratei de creștere economice, datorându-se în special colectării eficiente a

impozitelor pe avere.

Obiectivul principal al studiului realizat de Ilaboya& Mgbame [3] (2012) este de a

investiga dinamica impozite indirecte - creștere economică, în țările în curs de dezvoltare, cu

Nigeria, ca punct de referință. Rezultatele obținute sunt neaștepate comparativ cu celelalte

studii empirice și anume impozitele indirecte au un impact negativ asupra creșterii economice

în Nigeria.

În final, Mura Petru-Ovidiu [8] (2015) investighează impactul structurii fiscale asupra

creșterii economice, bazată pe o abordare de tip Panel. Setul de date include șase țări est-

europene pentru perioada 1995-2012. În mod specific, studiul explorează impactul diferitelor

componente ale veniturilor fiscale (impozite directe și indirecte, ca procent din veniturile

fiscale totale) asupra creșterii economice. Pentru cele 6 țări est-europene analizate impozitele

directe sunt semnificative și corelate negativ cu creșterea economică, în timp ce impozitele

indirecte exercită o influență pozitivă asupra variabilei dependente, dar nesemnificativă. În

ceea ce privește variabilele de control, se pare că numai libertatea de corupție și stabilitatea

politică au un impact semnificativ asupra creșterii economice.

4. Metodologia cercetării și baza de date

Am abordat un model econometric, care presupune un set de date cu factori care

influențează creșterea economică. Analiza se realizează pe o perioada de 12 ani (2000-2012)

și cuprinde date referitoare la cele 28 de state membre ale Uniunii Europene.

Realizam testarea econometrică a corelațiilor dintre impozitele indirecte: taxa pe valoare

adaugată și drepturile de accize și impozite pe consum, cheltuielile publice totale și creșterea

economică. Modelul ales se bazează pe lucrările știintifice care abordează problematica

compoziției fiscale și a creșterii economice printre care cele ale lui Mura Petru-Ovidiu (2015)

și Kneller (1999).

În demersul analizei nu trebuiesc ignorate fenomenele de încurajare a evaziunii fiscale

generate de aplicarea unor rate prea mari de impozitare precum și efectele negative ale ratei

corupției, stabilitatea politică și absența violenței / terorismului, etc.

Estimăm relația dintre creșterea economică pe termen lung și diversele componente ale

sarcinii fiscale, precum și cheltuielile publice conform următoarei ecuații:

yi = b1 + b2Тit + b3Xit + εit, (1)


WP nr. 4/2016

Unde: Yi este rata anuală de creștere a produsului intern brut pentru fiecare țară și an, Тit

reprezintă veniturile fiscale pentru fiecare țară și an. Scopul este de a compara eficiența

diferitelor venituri acumulate din impozite indirecte. Totalul cheltuielilor bugetare pentru

fiecare țară și an este marcată cu Xit. Termenul de eroare este εit. Parametrii de regresie sunt

b1, b2, b3. Procedura de estimare a parametrilor modelului de regresie este metoda celor mai

mici pătrate (OLS).

Variabila dependentă este rata de creștere a PIB (rata PIB); Produsul Intern Brut (PIB)

este o măsură a activității economice, definită ca valoarea tuturor bunurilor și serviciilor

produse, mai puțin valoarea oricăror bunuri sau servicii utilizate în crearea lor. Utilizând rata

anuală de creștere a volumului PIB-ului putem să comparăm dinamica dezvoltării economice,

atât în timp cât și între economii de diferite dimensiuni10.

Variabilele de interes independente sunt: i) impozitele indirecte: taxa pe valoare adaugată

(TVA), drepturile de accize și impozite pe consum (Accize și Imp consum), ca procent din

venituri fiscale totale şi cheltuielile publice (Chelt. Pub) ca procent din PIB. Analiza se axează

pe structura fiscală (și nu pe sarcina fiscală, și anume veniturile fiscale directe / indirecte, ca

procent din PIB).

Variabilele de control se referă la: libertate de corupție (Lib Cor), libertatea fiscal (Lib.

Fisc) și stabilitatea politică și absența violenței /terrorism (Stab pol si abs v/t). Prima variabilă,

corupția erodează libertatea economică prin introducerea nesiguranței și incertitudinii în

relațiile economice. Punctajul pentru această componentă derivă în primul rând din Indicele

de Percepție al Corupției (IPC), care măsoară nivelul corupției în 183 de țări (punctajul 100

înseamnă corupție scăzută, în timp ce un nivel de 0 indică un guvern foarte corupt). A doua

variabilă, libertatea fiscală este o măsură a sarcinii fiscale impuse de guvern. Este compusă

din trei factori cantitativi: Rata de impozitare marginală pe venitul individual, Rata de

impozitare marginală pe venitul întreprinderilor, precum și povara fiscală totală, ca procent

din PIB. Scorurile sunt calculate cu o funcție de cost pătratică pentru a reflecta diminuarea

veniturilor din ratele foarte ridicate de impozitare. Datele pentru fiecare factor sunt convertite

la o scară de 100 de puncte, folosind următoarea ecuație:

Libertatea fiscală ij = 100 - α ( )

Unde: Libertatea fiscală ij reprezintă libertatea fiscală în țara i pentru factorul j; Factorul

ij reprezintă valoarea (bazată pe o scară de la 0 la 100) în țara i pentru factorul j; iar α este un

coeficient setat egal cu 0,03. Punctajul minim pentru fiecare factor este zero.

Stabilitatea politică și absența violenței/terorism, măsoară probabilitățile ca guvernul să

fie destabilizat prin mijloace neconstituționale sau violente, inclusiv violența motivată politic

și a terorismului. (variază de la 0 (cel mai mic) până la 100 (cel mai înalt rang)). 11

Toate variabilele de control prezentate mai sus au un impact asupra creșterii economice,

așa cum susțin Petrakos și Colab (2007) [9]. De-a lungul ultimelor două decenii o gamă largă

de studii au investigat factorii care stau la baza creșterii economice. Mediul politic joacă un

rol important în creșterea economică, instabilitatea politică ar crește incertitudinea,

descurajează investițiile și, eventual, împiedică dezvoltarea economiei. O altă sursă

importantă evidențiată în literatura de specialitate este cadrul instituțional. Printre cele mai

utilizate variabile de măsurare a calității instituțiilor din literatura empirică se numără:

corupția, drepturile de proprietate, statul de drept etc.

5.Rezultate empirice

10 Mura, P.O. (2015), Tax composition and economic growth. A panel-model approach for Eastern Europe,

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Economy Series, Issue 1, volume II. 11 Kraay, A., Kaufmann, D., Mastruzzi, M. (2010) The worldwide governance indicators methodology and

analytical issues, [online] http://elibrary.worldbank.org/doi/abs/10.1596/1813-9450-5430

Gheorghe Carmen


Pentru estimarea econometrică a regresiei multiple, am utilizat programul Eviews 7.

Statisticile descriptive ale variabilelor și sursele lor sunt ilustrate în Tabelul 3, respectiv

Tabelul 4 din Anexa. O analiză simplă asupra indicatoriilor din Tabelul 4 arată că în medie

pentru țările studiate, rata de creștere economică a fost de 2,29 % cu fluctuaţii de la un maxim

de 11% in Latvia, anul 2006, până la un minim de -17.7% în 2009. De asemenea, analiza

descriptivă a impozitelor indirecte arată că taxa pe valoare adăugată a fost în medie de 21.69

% din veniturile fiscale totale cu un maxim de 34.9 % în Bulgaria în 2006 și un minim de

13.3 % în Italia în 2009, iar accizele și impozitele pe consum au avut o valoare medie de 9.06

%.

În abordarea de tip Panel, modelul poate avea eterogenitate în date. Programul Eviews

permite estimarea ecuaţiilor utilizând metoda OLS(celor mai mici patrate) folosind corecţii

pentru efectele fixe sau aleatoare, atât în dimensiunea secţiunii transversale, cât şi în cea

temporală. Pentru a decide care dintre cele două efecte să fie utilizate am folosit testul

Hausman. Rezultatele indică alegerea efectelor fixe ca urmare a unei probabilități de 0 %.

Correlated Random Effects - Hausman Test

Test cross-section random effects

Test Summary

Chi-Sq.

Statistic Chi-Sq. d.f. Prob.

Cross-section random 56.069750 6 0.0000

În ceea ce privește variabilele independente acestea sunt semnificativ diferite de zero

pentru diferite praguri de semnificatie conform Tabelului 1 :

Tabel 1 Probabilităţile şi coeficienţii variabilelor independente

Variabile independente Prob Coef

C 0.0000 33,3590

TVA 0.0025* 0,41650

Accize si Imp consum 0.0122**

-

0,45755

Chelt Bug 0.0000*

-

0,57922

Stab pol si abs v/t 0.0797*** 0,04222

Lib Cor 0.0545***

-

0,07177

Lib Fisc 0.0001*

-

0,14005

Legenda: *-prag de semnificatie de 1%; **-prag de semnificatie de 5% ; ***-prag de semnificatie de 10%

Rezultatele cuprinse în Tabelul 1 evidențiază faptul că variabilele de interes au un impact

pozitiv asupra creșterii economice, o majorare de 1 p.p a taxei pe valoare adaugată duce la

creșterea ratei PIB cu 0.41 , dar și un efect negativ în ceea ce privește cheltuielile bugetare ,

accizele și impozitele pe consum . Interesant este faptul că în ceea ce privește variabilele de


WP nr. 4/2016

control dacă stabilitatea politică și absența violenței/terorismul ar crește cu 1 p.p ar duce la o

creștere cu 0.04 a variabilei dependente, în timp ce libertatea de corupție și libertatea fiscală

conduc la o scădere a ratei de creștere a PIB. Acest lucru este conform cu realitatea

economică.

O proprietate importantă este legată de dispersie. Cu cât este mai mică, cu atât relevanţa

acelui estimator este mai mare şi încrederea pe care i-o acordăm în inferenţa statistică este mai

mare. Gradul de încredere asociat coeficienţilor este dat de eroarea lor standard (Std. Error ).

Raportul de determinare măsoară intensitatea dependenţei liniare a variabilei endogene (Y) de

factorii de regresie (X). Trebuie să fie cât mai apropiat de 1 pentru aprecierea calităţii unui

model. Valoarea sa creşte odată cu numărul de variabile exogene folosite în model. De aceea

trebuie corectat cu numărul gradelor de libertate (Ṝ 2 ajustat). Coeficientul de determinaţie

ajustat poate fi folosit ca factor de decizie privind includerea sau excluderea unei noi variabile

în modelul de regresie multiplă. Dacă Ṝ 2 creşte atunci se păstrează variabila inclusă în

model, analog se exclude. Testul T-Student testează dacă parametrii sunt semnificativ diferiţi

de zero.

În modelul analizat, raportul de determinare este 47.7%, conform Tabelului 5, ceea

ce înseamna că 47.7% din variația variabilei dependente (rata de creștere a PIB) este explicată

de variația variabilelor independete . ajustat este egal cu 41.9 %. Modelul poate fi

considerat valid aparține intervalului [0;1]. Din punct de vedere al coeficientului de

corelație r= =0,69065 rezultă o relație/legătură puternică .Intensitatea legăturii e mai

puternică cu cât valorile sunt mai aproape de capăt, r aparținand intervalului [-1,1].

Testarea modelului de regresie pe ansamblu (testul F) verifică validitatea modelului.

Probabilitatea asociată testului F este 0.0000 deci se respinge H0 (modelul nu este valid) cu o

probabilitate de 99,9999% putem garanta că modelul este valid.

Pentru testarea normalitatii reziduurilor utilizam testul Jarqure-Bera. Conform Fig 5.

probabilitatea asociata testului este nula de unde rezulta ca reziduurile nu provin dintr-o

distribuie normala.

Figura 5 Normalitatea reziduurilor

0

10

20

30

40

50

60

-18 -16 -14 -12 -10 -8 -6 -4 -2 0 2 4 6

Series: Standardized Residuals

Sample 2000 2012

Observations 334

Mean 0.000475

Median 0.340162

Maximum 6.311305

Minimum -17.49031

Std. Dev. 3.152666

Skewness -1.335773

Kurtosis 7.173378

Jarque-Bera 341.7132

Probability 0.000000

Pentru a testa corelația variabilelor analizate pentru perioada 2000-2011 utilizăm

matricea de corelație, având rezultatele evidențiate în tabelul 2:

Gheorghe Carmen


Tabel 2 Matricea de corelație

Se constata o legatura de cauzalitate pozitivă între creșterea economică și impozitele

indirecte, dar și între creșterea economică și cele două variabile de control: liberatatea fiscală

și stabilitatea politică și absenta violenței/terorism, în timp ce cheltuielile bugetare totale și

libertatea de corupție sunt corelate negativ cu rata reală de creștere a PIB.

6. Concluzii

Acest studiu investighează relația dintre creșterea economică și impozitele indirecte în

cele 28 de state ala Uniunii Europene pe o perioadă de 12 ani (2000-2012). Rezultatele sunt în

concordanță cu o serie de alte studii din literatura de specialitate, cum ar fi Scarlett (2011)

[10], Arnold și Colab. (2011) [6] și Mura Petru-Ovidiu (2015)[8].Concluziile empirice arată

un impact pozitiv, dar nesemnificativ din punct de vedere statistic al impozitelor indirecte

asupra ratei de creștere economică .

În general, concluziile cu privire la impactul impozitelor asupra creșterii sunt

contradictorii, ceea ce ar putea fi consecinta faptului că diferite instrumente de politică fiscală

pot conduce la efecte opuse asupra creșterii economice: pe de o parte, o mai mare implicare a

sectorului public în economie tinde să promoveze creșterea( direct, prin funcția de producție

agregată, și indirect prin efectele asupra productivității sectorului privat), dar, pe de altă parte,

fiscalitatea ridicată afectează negativ creșterea economică.12

Bibliografie

[1] Arnold, J., Brys B., Heady C., Johansson A., Schwellnus C., Vartia L. (2011), Tax policy

for economic recovery and growth, The Economic Journal, 121 (February)

[2] Stoilova, D., Patonov, N. (2012), An empirical evidence for the impact of taxation on

economy growth in the European Union, Book of Proceedings – Tourism and

Management Studies International Conference Algarve vol.3;

[3] Mgbame, I. (2012), Indirect tax and economic growth, Research Journal of Finance and

Accounting Vol 3, No.11

12 Brasoveanu Obreja, L. (2007), Impactul politici fiscale asupra creşterii economice, Editura ASE Bucureşti.

Rata PIB TVA

Accize si imp

consum

Chelt

pub

Stab pol si abs

v/t Lib cor Lib fisc

Rata PIB 1 0.18506 0.156535 -0.480456 0.086423

-

0.168835 0.129061

TVA 0.18506 1 0.709067 -0.454156 -0.20791 -0.55777 0.67604

Accize si imp

consum 0.15653 0.709067 1 -0.56869 -0.22311

-

0.516111 0.738566

Chelt pub -0.48045 -0.45415 -0.568695 1 0.18971 0.380446 -0.58833

Stab pol si abs v/t 0.08642

-

0.207912 -0.22311 0.189718 1 0.410639 -0.18808

Lib cor -0.16883 -0.55777 -0.51611 0.380446 0.41063 1 -0.65004

Lib fisc 0.12906 0.67604 0.738566 -0.58833 -0.18808 -0.65004 1


WP nr. 4/2016

[4] Koch S.F., Schoeman, N.J., Van Tonder, J.J. (2005), Economic growth and the structure

of taxes in South Africa: 1960 – 2002, South African Journal of Economics

[5] Kneller, R., Bleaney, M., Gemmell, N. (1999), Fiscal policy and growth: evidence from

OECD countries, Journal of Public Economics

[6] Lee, Y., Gordon, R. H. (2005), Tax structure and economic growth, Journal of Public

Economics

[7] Musaga, B. (2005), Effects of Taxation on Economic Growth (Uganda’s Experience:

1987-2005), Dissertation

[8] Mura, P.O. (2015), Tax composition and economic growth. A panel-model approach foe

Eastern Europe, Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu,

Economy Series, Issue 1, volume II

[9] Petrakos, G., Arvanitidis P., Pavleas S. (2007), Determinants of economic growth: the

experts’ view, DYNREG Working Papers

[10] Scarlett H. G. (2011), Tax policy and economic growth in Jamaica, Bank of Jamaica

working paper

[11] Zipfel, F., Heinrichs, C. (2012), The impact of tax system on economic growth in Europe,

EU Monitor

[12] Braşoveanu Obreja, L. (2007), Impactul politici fiscale asupra creşterii economice,

Editura ASE Bucureşti

[13] Florescu, D.A.P., Bălaşa, G., Dogaru, M. (2010), Impozite indirecte şi taxe, Editura

Universul Juridic Bucureşti

[14] Moşteanu, N.R. (2004), Impozite şi taxe 2004-2005, Editura Economică

[15] Vintilă, G., Călin, M., Vintilă, N. (2002), Fiscalitate, Editura Economică

[16] Braşoveanu, I.V. (2009), Analize ale politicii fiscale în România şi în statele membre ale

UE, Editura ASE

Gheorghe Carmen


Anexe

Tabel 3 Statistici descriptive

Tabel 4 Sursa datelor

Variabile Medie Mediana Maxim Minim Std. Dev. Probabilitate Observatii

Rata PIB 2,29701 2,65000 11,00000 -17,70000 3,87519 0.000000

334

TVA 21,69311 21,30000 34,90000 13,30000 4,59322 0.000026

334

Accize si imp consum 9,06407 9,00000 18,80000 4,50000 2,69161 0.000000

334

Chelt bug 44,67335 44,90000 65,70000 30,90000 6,17687 0.170848

334

Stab pol si abs v/t 73,74379 73,55769 100,00000 30,14354 15,92583 0.034755

334

Lib cor 63,31737 63,00000 100,00000 26,00000 20,64779 0.000006

334

Lib fisc 61,72455 62,50000 93,60000 29,00000 15,81308 0.004785

334

Variabile

Sursa

Rata de crestere PIB

Eurostat online database

Taxa pe valoare adaugata % Venituri fiscale Taxation trends in the European Union

Drepturile de accize si impozite pe consum % Venituri

fiscale Taxation trends in the European Union

Total cheltuieli bugetare % PIB

Eurostat online database

Stabilitatea politică și absenta violentei/terorism The Worldwide Governance Indicators

Libertatea de coruptie

The Heritage Foundation online data-base

Libertatea fiscala

The Heritage Foundation online data-base


WP nr. 4/2016

Tabel 5 Rezultatele estimării modelului cu efecte fixe

Cross-section random effects test equation:

Dependent Variable: RATA_DE_CRESTERE_PIB

Method: Panel Least Squares

Sample: 2000 2012

Periods included: 12

Cross-sections included: 28

Total panel (unbalanced) observations: 334

Variable Coefficient Std. Error t-Statistic Prob.

C 33.35917 4.899105 6.809238 0.0000

TVA 0.416542 0.136659 3.048042 0.0025

ACCIZE SI IMP CONSUM -0.457553 0.181375 -2.522695 0.0122

CHELT BUG -0.579221 0.056229 -10.30114 0.0000

STAB POL SI ABS V/T 0.042221 0.024015 1.758142 0.0797

LIB COR -0.071774 0.037176 -1.930656 0.0545

LIB FISC -0.140045 0.035631 -3.930432 0.0001

Effects Specification

Cross-section fixed (dummy variables)

R-squared 0.477034 Mean dependent var 2.297006

Adjusted R-squared 0.419508 S.D. dependent var 3.875191

S.E. of regression 2.952510 Akaike info criterion 5.099423

Sum squared resid 2615.194 Schwarz criterion 5.487383

Log likelihood -817.6036 Hannan-Quinn criter. 5.254108

F-statistic 8.292458 Durbin-Watson stat 1.641572

Prob(F-statistic) 0.000000

impactul impozitelor asupra creșterii economice carmen impactul impozitelor asupra creşterii...

Documents