Investete n oameni ! FONDUL SOCIAL EUROPEAN

Programul Operaional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Axa prioritar 2 Corelarea nvrii pe tot parcursul vieii cu piaa muncii Domeniul major de intervenie: 2.1. Tranziie de la coal la viaa activ Titlul proiectului: Student azi! Profesionist maine! - Imbuntirea procesului de inserie pe piaa muncii a studenilor din domeniile tehnic / economic / medical veterinar (IMPULS) Codul proiectului: POSDRU/160/2.1./S/139928

RAPORT DE PRACTICA

Student practicant Savu Mihaela

2014

Investete n oameni ! FONDUL SOCIAL EUROPEAN

Programul Operaional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Axa prioritar 2 Corelarea nvrii pe tot parcursul vieii cu piaa muncii Domeniul major de intervenie: 2.1. Tranziie de la coal la viaa activ Titlul proiectului: Student azi! Profesionist maine! - Imbuntirea procesului de inserie pe piaa muncii a studenilor din domeniile tehnic / economic / medical veterinar (IMPULS) Codul proiectului: POSDRU/160/2.1./S/139928

RAPORT DE PRACTICA

Student practicant : Savu Mihaela Semnatura Universitatea Politehnica Bucuresti Facultatea Chimie Aplicata si Stiinta Materialelor Specializarea Controlul si Expertiza Produselor Alimentare

2014

CUPRINS

Sectiunea A Informaii privind unitatea partener de

practic;

Sectiunea B Informaii privind activitatile prestate de ctre

student;

Sectiunea C Informatii privind abilitatile personale.

Sectiunea A Informaii privind unitatea partener de practic

Prezentarea generala a Tymbark Maspex Romania

Compania mama, Maspex Wadowice, are o istorie de peste 20 ani, fiind originara din Polonia. De-a lungul timpului s-au finalizat 16 achizitii, 9 dintre ele fiind in strainatate. Compania Tymbark Maspex este prezenta in Romania din anul 1996, atunci fiind cunoscuta sub denumirea de La Festa International, operatiunea de rebranding avand loc in anul 2006. Prima fabrica a companiei - Popesti Leordeni, Judetul Ilfov. Incepand din Octombrie 2001 compania Tymbark Maspex Romania, a inceput un amplu proces de retehnologizare si de modernizare a vechii fabrici "Conserve SA", localizata in Valenii de Munte, Judetul Prahova. Fabrica se poate mandri cu un laborator foarte bine echipat si cu un proces de productie computerizat. Un fapt important de mentionat este asigurarea unui inalt grad de control al calitatii produsului, in toate fazele de productie aceasta fiind certificata IFS vers.6.0.

In prezent Tymbark Maspex Romania produce in fabrica sa de la Valenii de Munte, Str.Stefan cel Mare nr.38-40 toate produsele sub brand-urile: Tymbark, Tedi, Ciao si Figo precum si produsele instant din gama La Festa (Cappuccino La Festa, Ciocolata Calda La Festa, La Festa 3in1) cu urmatoarele date de contact: Tel: 0244.283.344; Fax: 0244.282.366 E-mail: office@tymbark.ro Din septembrie 2007 compania noastra, a inceput constructia unei noi fabrici in Valenii de Munte. Investitia realizata, consta intr-un nou centru de productie depozite si linii de productie ultramoderne, si este in valoare de peste 30 milioane de euro ceea ce duce la dublarea investitiilor facute pana acum de Tymbark Maspex in Romania, suprafata totala fiind mai mare de 50.000mp. Noul centru de productie utilizeaza o tehnologie de ultima generatie- imbutelierea aseptica. Imbutelierea aseptica a sucurilor si bauturilor racoritoare este secretul unei vieti lungi la raft, fara utilizarea conservantilor. Tehnologia este folosita doar de cele mai mari concerne din lume, deoarece presupune cheltuieli majore de investitie.

In luna decembrie 2007, producatorul de paste Arnos Oradea a fost preluat de catre liderul pietei de paste fainoase din Polonia-Lubella S.A, firma reprezentata pe piata romaneasca de compania noastra, Tymbark Maspex Romania.

De la inceputul anului 2013, compania a semnat un contract pentru achizitionarea unei parti din activele firmei Pan Group (Craiova), achizitie ce faciliteaza abordarea de catre Tymbark Maspex Romania a unor noi categorii de produse, cum ar fi : crackers, brezels, biscuit sarati si rulade. Compania detine acum brand-urile: Salatini, Capolini, Tismana, Rollini dOro precum si liniile de fabricatie a acestor produse. Tymbark Maspex este cel mai mare investitor polonez in Romania, noile facilitati de la Valenii de Munte garantand continua dezvoltare a companiei pe aceasta piata si, implicit, siguranta locurilor de munca pentru angajatii sai. Compania Tymbark Maspex Romania este membra cu drepturi depline a Asociatiei Nationale a Bauturilor Racoritoare ANBR

Ca sistem dinamic, socio-economic, S.C. TYMBARK MASPEX SRL preia din mediul

ambiant extern resursele de care are nevoie, le introduce n procese specifice din care rezult

produse, servicii, lucrri care vor fi transferate aceluiai mediu ambiant.

n acest sens S.C. TYMBARK MASPEX SRL este o component de baz a mediului

ambiant ca un sistem de intrri (din mediul ambiant): materii prime, materiale etc., procese i

ieiri (ctre mediul ambiant).

Prin intrri S.C. TYMBARK MASPEX SRL se adapteaz la mediu, iar prin ieiri

aceasta va influena mediul.

Mediul ambiant extern n care S.C. TYMBARK MASPEX SRL se constituie i se

dezvolt este prezentat de ansamblul unitilor economice, a instituiilor financiar-bancare,

juridice, administrative, a organizaiilor politice, de ocrotire a sntii, de nvmnt, a tuturor

elementelor exogene care influeneaz i sunt influenate de activitatea ntreprinderii.

Piaa intern i extern influeneaz S.C. TYMBARK MASPEX SRL spre exemplu prin

faptul c pe baza studiului cererii aceasta i va stabili produsele ce urmeaz a fi fabricate,

cantitile de fabricat, preurile, precum i alte elemente ale strategiei firmei.

Dezvoltarea activitii de marketing presupune o schimbare de optic n sensul orientrii

produciei S.C. TYMBARK MASPEX SRL ctre ceea ce se cere pe pia.

Prin intermediul pieei interne i externe S.C. TYMBARK MASPEX SRL influeneaz i

ea mediul n sensul schimbrilor exigenelor consumatorilor ca urmare, spre exemplu, a lansrii

pe pia a unor noi produse care satisfac unele nevoi.

Puterea de cumprare influeneaz activitatea S.C. TYMBARK MASPEX SRL prin

dimensionarea produciei la nivelul cererii impuse la un moment dat.

Cu ct puterea de cumprare crete cu att producia crete i invers.

Prin intermediul acestui factor mediul este i el influenat de activitatea

firmei prin aceea c, spre exemplu, fabricarea unor produse cu costuri reduse i implicit

vnzarea lor la preuri mai mici poate conduce la creterea cererii din produsul respectiv.

Nivelul i ritmul dezvoltrii economice influeneaz nivelul de dezvoltare a firmei,

mrimea capacitii de producie a firmei, nivelul produciei i alte caracteristici ale activitii

ntreprinderii.

Prin activitatea desfurat S.C. TYMBARK MASPEX SRL influeneaz nivelul i ritmul

dezvoltrii economice. De exemplu: desfurarea unei activiti la un anumit nivel calitativ n

cadrul unei instituii de nvmnt superior favorizeaz dezvoltarea economic a rii

respective, ca urmare a asigurrii forei de munc de nalt calificare i specializare, aplicrii n

practic a rezultatelor cercetrii, cu toate efectele pozitive ce decurg din folosirea acestora.

Potenialul financiar al unei ri, al unui mediu naional influeneaz activitatea S.C.

TYMBARK MASPEX SRL n sensul c un potenial ridicat va favoriza activitatea ntreprinderii

i invers.

Un potenial financiar ridicat favorizeaz creditarea activitii productive, finanarea

nvmntului, ocrotirea sntii, a culturii. Pe de alt parte o activitate eficient desfurat n

cadrul ntreprinderii productive, a instituiilor de nvmnt, n cercetare, contribuie la creterea

potenialului financiar a mediului naional respectiv.

Prin intermediul acestei grupe de factori se realizeaz un schimb permanent ntre firm

i mediu. Aceast interdependen trebuie cunoscut, analizat i influenat n mod favorabil

de managementul firmei.

Factorii tehnici i tehnologici sunt reprezentai n principal de: -nivelul tehnic al mainilor, echipamentelor, utilajelor, instalaiilor furnizate ntreprinderilor din ar sau strintate; -nivelul tehnologiilor folosite de ntreprindere; -licenele cumprate; -capacitatea de documentare; -capacitatea de inovare

Analiznd nivelul dezvoltrii tehnice i a tehnologiilor utilizate de S.C. TYMBARK MASPEX SRL n comparaie cu alte ntreprinderi din ar i strintate cu obiect de activitate similar se poate constata c firma analizat se afl la un nivel superior.

Noul centru de productie utilizeaza o tehnologie de ultima generatie- imbutelierea aseptica in pet si carton.

Sectiunea B Informaii privind activitatile prestate de ctre student

In perioada de practica de 8 saptamani,pozitia in cadrul firmei a fost de operator de

productie.

Operatorul din sectia de ambalare sunt responsabili in mod direct de segmentul lor de lucru

incredintat.

Operatorul are obligatia sa:

-mentina igiena de productie:ordine,curatenie la locul de munca si igiena personala;

-verifice starea de curatenie a suprafetelor interioare si exterioare a filler-ului ,ale elevatorului de

capace,a ghidajului de alimentare cu capace a masinii de capacit,a geamurilor de protectie a

rezervorului de capace,a suprafetelor interioare ale masinii de capacit cat si a tunelului

pasteurizator;

-realizeze siguranta de exploatare a masinii cat si siguranta conditiilor de ambalare ;

-verifice operatia de capacire prin introducerea unor ambalaje goale pe banda transportoare.

Inchiderea este corect realizata daca tesiturile capacului sunt pozitionate la maxim 2mm inainte

de stopper.Operatia de testare a modului de aplicare a capacelor va fi facuta impreuna cu

mecanicul de pe schimbul respectiv;

-verifice calitatea capacelor inainte de introducerea acestora in rezervorul elevatorului: sa fie

curate,fara deteriorari mecanice, sa aiba in interior garnitura asezata uniform pe suprafata

capacului,sa nu aiba membrana rigida, etc.

-sa pregateasca tunelul pasteurizator prin deschiderea valvelor de apa si aer si pornirea acestuia

din panoul de comanda.

Prezentarea generala a tehnologiei aseptice Tetra Pak

Ambalajele aseptice sunt, in momentul de fata, cea mai raspandita modalitate de pastrare in bune conditii a alimentelor. Sucurile, nectarurile si bauturile racoritoare se preteaza bine

acestei tehnologii, care asigura un termen de valabilitate indelungat, fara conservanti, asigurand

totodata si un aliment mai sanatos, care nu isi pierde proprietatile.

Piata ambalajelor aseptice este dominata net de compania suedeza Tetra Pak. Cu head

quarter-ul in orasul Lund, dar si cu operatiuni importante in Lausanne-Elvetia, Tetra Pak si-a

dezvoltat propriile tehnologii de prelucrare si ambalare ale laptelui, ale branzeturilor, ale

inghetatei, bauturilor dar si ale altor alimente. Compania a fost infiintata in 1951 de Ruben

Rausing, ca filiala a Akerlung & Rausing, dezvoltand inca de la inceput o inovatie a inginerului

Erik Wallenberg, acela care a inventat pachetul de forma tetraedica, de la care deriva si numele

firmei.

Marile succese au venit, insa, in anii 60 si 70, odata cu dezvoltarea tehnologiei de ambalare

aseptica Tetra Brik, tehnologie care a facut posibila aprovizionarea la rece a lanturilor de

magazine, facilitand substantial depozitarea si distributia. Ca urmare, de la numai sase angajati,

cati numara in 1954, in scurt timp, Tetra Pak a devenit cea mai puternica multinationala, in

domeniu, operand in 170 de tari si avand 22.000 de salariati. Compania este parte a holdingului

Tetra Laval din componenta caruia mai fac parte DeLaval si PET-Sidel.

Filosofia de baza a celor de la Tetra Pak a fost aceea ca ambalajul trebuie sa salveze mai

mult decat costul sau. Inca de la inceput, patronatul a cerut inginerilor sai sa elaboreze o

tehnologie de realizare a ambalajelor din hartie pentru lapte si smantana. Noul ambalaj trebuia sa

fie suficient de ieftin pentru a putea realiza cu vinderea la vrac a lactatelor, presupunand,

colateral, atat un minimum de deseuri, cat si o eficienta maxima in productie.

Totodata, copiind oarecum tehnologia de umplere a carnatilor, a fost perfectionat sistemul

de etansare, dezvoltand sistemul de umplere si etansare continua, evintandu-se, in acest mod,

patrunderea oxigenului in ambalaj. Amintim aici ca ideea i-a apartinut sotiei lui Rausing, aceea

care a facut analogia fluxului tehnologic intr-o iarna in care facea carnati.

Principalul concurent al celor de la Tetra Pak este producatorul elvetian SIG Combiloc. Un

alt jucator important pe piata mondiala a ambalajelor aseptic este producatorul norvegian Elopak

dar, se prefigureaza ca, in scurt timp, rivalitatea pe plan modial se va concentra in jurul Tetra Pak

si a nou-infiintatei companii chineze, GA Pack.

Tipuri de produs

Desigur, diversitatea ambalajelor este foarte mare. Cu toate acestea, pot fi identificate cateva

categorii, astfel:

Classic Pachet tetraedic lansat de Tetra Pak in 1952, aflat inca in uz, in special pentru smantana, dar si pentru sucuri.

Brik Aseptic Cel mai cunoscut ambalaj aseptic pentru lapte. Fino Aseptic Ambalaj low cost conceput pe principiul simplitatii. Gemina Aseptic Primul ambalaj fronton roll total aseptic, introdus de Tetra Pak in 2007. Prisma Avand forma octogonala, se considera a fi ergonomic. Rex Ambalaj dreptunghiular cu fronton top, lansat in Suedia inca din 1966. Top Ambalaj reciclabil, cu colturi rotunjite. Capacul este turnat in polietilena, putand fi reinchis.

Wedge Ambalaj economic, de forma patrata. Evero Lansat in 2011 de Tetra Pak este primul flacon pentru lapte din lume care tine cont intrutotul de normele de mediu.

Saci Deosebit de economici, atat in privinta productiei, cat si pe lantul de distributie. PET Modalitatea de ambalare care prinde tot mai mult teren pe plan mondial.

Ambalajul aseptic este format din straturi succesive de carton, folie de aluminiu si

polietilena. Aceasta combinatie confera siguranta si confort in utilizarea produsului. Fiecare tip

de material din compozitia ambalajului are functia sa specifica in protejarea

alimentului.Combinatia de carton, polietilena si folie de aluminiu variaza in functie de produsul

care se ambaleaza; in toate cazurile insa, singurul material care vine in contact direct cu produsul

este polietilena de uz alimentar.

De pilda, pentru un produs ambalat in Tetra Brik Aseptic avem urmatoarea combinatie

de materiale:

- 75% hartie din surse regenarabile - pentru a conferi ambalajului fermitate si stabilitate. - 25% polietilena - pentru a preveni recontaminarea produsului cu micro-organisme, conferind

rezistenta la agresiunea factorilor exteriori.

- 5% aluminiu - bariera in calea patrunderii aerului si luminii, contribuie la pastrarea gustului si proprietatilor nutritive ale alimentelor.

Fluxul tehnologic pentru ambalarea sucurilor in carton aseptic

Procesul tehnologic de fabricare a bauturilor racoritoare const n pregtirea materiilor prime,

amestecarea acestora ntr-un utilaj specific numit tanc de mixare, pasteurizarea mixului la

temperatura cuprinsa intre 98 - 110C, urmat de omogenizare, rcire, dozarea n ambalaje

specific aseptice, ambalarea colectiv n cutii de carton, paletizarea i depozitarea n depozitele

proprii.

Descrierea produsului: Produs lichid , obtinut din piure si/sau suc concentrat de fructe si/sau

legume, cu adaos si/sau de zaharuri si/sau indulcitori, pasteurizat si ambalat in ambalaje

aseptice.

Materialul de ambalare:

1)Ambalajul unitar trebuie sa fie ermetic inchis sa protejeze produsul impotriva alterarii.

Ambalajul unitar poate fi: carton cu capacitati diferite.

2)Ambalajul colectiv il constituie tavita de carton. Ambalajele colective vor fi asezate

conform schemei stabilite si transportate pe paleti infasurati cu folie strech pentru a fi asigurata

durabilitatea si stabilitatea.

Informatii de pe ambalajul unitar:

1) Denumire produs 2) Ingrediente 3) Termenul de valabilitate 4) Cantitatea 5) Valoarea nutritiva pentru 100ml suc 6) Conditiile de pastrare inainte si dupa deschidere 7) Denumirea si adresa producatorului. Marcarea lotului de productie.

Tratamentul termic pentru sucurile ambalate aseptic si pentru alte bauturi se

numeste pasteurizare si are urmatorul principiu: temperature ridicata timp scurt (HTST-High

Temperature Short Time).

Pasteurizarea consta in incalzirea produsului pana la o temperatura in grade Celsius stabilita

in functie de ingredinte, mentinere intre 15-60 secunde urmata de racirea brusca la temperatura

camerei.Intregul proces se desfasoara intr-un sistem inchis, aseptic. Produsul rezultat este stabil

din punct de vedere microbiologic.

Produsul este transportat la masina de ambalat intr-un sistem inchis, presterilizat si apoi dozat

aseptic in ambalaje care se formeaza in interiorul masinii.

Cutiile sunt inchise sub nivelul lichidului, fiind astfel complet umplute si transportate in

continuare la masina de pus capace si ambulate in cutii collective (baxuri).

Aparatura utilizata

Pasteurizator (Temperatura ridicata,timp scurt HTST)

Masina de capacit

Sterilizator

DIAGRAMA PROCESULUI TEHNOLOGIC

Produs filtrat

CCP1 - Controlul procesului de pasteurizare

PREPARARE

OMOGENIZARE

(produse cu omogenizare)

DEGAZARE

Receptie si depozitare materii

prime si auxiliare

DOZARE MATERII PRIME

Apa tehnologica

filtrata

Sirop de zahar

Ingrediente conform

retetei de lucru

ADUCERE MATERIE PRIMA

IN PRODUCTIE

PASTEURIZARE

FILTRARE*

1

Ambalaje,paleti

Suc cu extract

necorespunzator

PRINTARE CUTII

1 CCP2 Controlul inchiderii

ambalajelor aseptice

UMPLERE ASEPTICA SI

INCHIDEREA AMBALAJELOR

DE CARTON

APLICARE CAPACE (1L,2L) /

PAIE (200ml)

FORMARE BAXURI

FORMARE SI ETICHETARE

PALETI

DEPOZITARE SI LIVRARE

Material de

ambalare

Capace, paie

Clei

Tavite

Palet

Folie stretch

Apa oxigenata

Clei

Cerneala

Capace,tavite

deteriorate,resturi

clei

Resturi folie stretch

Ambalaje respinse

de masina

Sucul ambalat aseptic Tetra Pak poate fi obtinut fie din fructul proaspat stors, fie din concentrat de suc.

Sucul din fruct proaspat stors nu este tratat termic, trebuie tinut la frigider si are o

valabilitate de numai cateva zile.

Producatorii de sucuri din intreaga lume, folosesc insa concentratul de suc, ca materie prima

pentru obtinerea sucurilor, nectarurilor si bauturilor neacidulate (stilldrinks). Concentratul de suc

se obtine prin stoarcerea fructelor, pentru a obtine sucul, urmata de evaporare, pentru a reduce

continutul de apa din suc si a optimizatransportul si depozitarea.

Sucul 100% (Juice) se obtine din concentrat de suc la care se adauga apa,respectand proportia

pe care aceasta a avut-o in suc inainte de evaporare. Nu se adauga zahar sau alti indulcitori. In acest

fel, continutul de suc de fruct este 100%, produsul obtinut avand consistenta si compozitia

sucului proaspat stors.

Nectarul se obtine din concentrat de suc la care se adauga zahar sau alti indulcitorisi

uneori pulpa de fruct. Continutul de suc este de 25-99%, in functie de fructul din compozitie. De

pilda, continutul de suc la nectarul de portocale, pere sau mere trebuie sa fie de 50%.

Bauturile racoritoare neacidulate (Still Drinks) se obtin din concentrat de suc, apa, zahar

sau alti indulcitori ; uneori se adauga si arome. Continutul de suc de fruct este de maximum 25%.

Sfarsit de productie:

1.Operatorul pasteurizatorului va anunta din timp operatorul masinii de ambalat(capacit), despre

finalul de productie;

2.Operatorul filler-ului va anula comanda Productie prin apasarea butonului Anulare-comanda;

3.Accesul sucului in masina de imbuteliat se va opri automat;

4.Se va continua imbutelierea sucului atata timp cat in urma verificarilor,operatorul impreuna cu

tehnologul vor constata ca temperatura sucului din rezervor nu a scazut sub limita admisa de

85oC.

5.Sub aceasta valoare,restul de suc ramas in rezervor va fi deversat la canalizare prin deschiderea

supapei de evacuare a filler-ului;

6.Filler-ul va fi umplut cu apa la sfarsit de productie prin deschiderea valvelor 101,131,132 si

valva 100 pana se umple filler-ul cu apa,apoi se trece in pozitia initiala.

Timp de 10 minute se va executa clatirea interioara a filler-ului prin pornirea acestuia.

Analize pe flux tehnologic

Din Analiza i evaluarea pericolelor, se poate constata faptul c pe fluxul tehnologic s-au stabilit,

pe baza criteriilor microbilogice, 2 Puncte Critice de Control, i anume: Pasteurizare i inchiderea

ambalajului aseptic i 3 Programe prelimnare preoperaionale: Recepia materiilor prime, Depozitarea

materiilor prime i Marcarea produsului finit.

Identificarea i evaluarea pericolelor microbiologice pe fluxul tehnologic:

1) PASTEURIZAREA: Dezvoltarea microorganismelor datorita temperaturii de pasteurizare prea scazuta

si/sau timpului de mentinere necorespunzator.

-actiunea corectiva : daca temperature de pasteurizare este mai mica se face oprirea umplerii si reglarea

acesteia, iar daca timpul de mentinere este necorespunzator are loc oprirea productiei si schimbarea

conexiunilor , efectuarea spalarii si sterilizarii pasteurizatorului.

2) UMPLEREA SI INCHIDEREA ASEPTICA A AMBALAJELOR : Prezenta microorganismelor

datorita: -inchiderii neaseptice a cutiilor, - pierderii etanseitatii camerei aseptice, - nesterilizarii

corespunzatoare a cartonului.

- actiunea corectiva: Reglarea masinii , Repetarea testelor de etanseitate pe un numar mai mare de

ambalaje, Verificarea parametrilor setati, Blocarea produsului, Schimbarea pieselor uzate, Sterilizarea

camerei aseptice, Schimbarea apei oxigenate si blocarea produselor ambalate cu apa oxigenata

necorespunzatoare.

Analizele care se fac in laboratoarele Tymbark sunt atat microbiologice cat si fizico-

chimice si tehnologice si sunt preluate in conformitate cu standardele ISO.Cele mai importante

analize folosite la produsele ambalate aseptic sunt :

A.Analizele microbiologice :

A.1. Determinarea numrului total de germeni

Numrul total de germeni reprezint numrul de colonii care se dezvolta in urma insamantarii de

1cm3 de suc in mediu de cultura, dup 48 ore de termostatare la 37C.

n cazul in care se consider c sucul reprezint un grad ridicat de contaminare mai mare se fac

nsmnri din diluii (schema I) coloniilor se face din plcile cu 30-300 colonii.

A.2.Determinarea numarului de drojdii si mucegaiuri

Prin aceasta metoda, numarul de drojdii si mucegaiuri se apreciaza indirect, pe baza coloniilor

generate de celulele acestor microorganisme prezente in proba de analizat(suc de fructe), care se

formeaza cand proba sau o dilutie a acesteia vine in contact cu un mediu nutritiv gelozat, dupa

termostatare la 25C timp de 72 de ore.

ECHIPAMENTE

- Omogenizator

- Balanta analitica

- Termostat reglat la 25C

- Baie de apa pentru fluidificarea mediului de cultura reglata la 45C

MATERIALE SI STICLARIE

- 25g produs alimentar

- 225 ml 0.1% apa peptonata

- Cutii Petri 10 cm sterile

- Pipete de 1 cm3 si 10 cm

3 sterile

- Eprubete cu ser fiziologic steril, cate 9 cm3 per eprubeta

- Baloane cu ser fiziologic steril

- Pungi sterile pentru omogenizarea probelor solide sau semisolide

- Numarator de colonii

DESCRIEREA MODULUI DE LUCRU

Se cantaresc 25 g proba produs alimentar, peste care se adauga 225 ml apa peptonata. Se omogenizeaza

timp de 1 min.

Pentru diluarea probei se aplica schema de dilutie din figura 1.

Figura 1 Schema de lucru pentru realizarea dilutiilor si inocularea probelor

*Toate probele se realizeaza in duplicat.

Cu o pipeta sterila se transfera in fiecare cutie Petri sterila, cate 1 cm2 proba de analizat. Se realizeaza apoi

prima dilutie decimala a probei de analizat (10-1

). Se repeta aceste operatii cu dilutiile urmatoare, folosind

cate o noua pipeta sterila pentru fiecare dilutie decimala (Fig.1).

Se toarna in fiecare cutie Petri cate cca. 15 cm2 mediu PCA (Plate Count Agar) cu temperatura de

455C.

Mediile se uniformizeaza rapid in placi, prin rotirea placilor in plan orizontal, apoi sunt lasate in repaus

pana se produce solidificarea lor.

* Se noteaza pe capacul placilor numele probei, mediul utilizat, dilutia inoculata, temperatura la care se

va face termostatarea.

Dupa solidificarea mediului placile se termostateaza cu capacul in jos, pentru 3-5 zile la temperatura de

25-28C.

REZULTATE

Se retin cutiile care contin 15.300 de colonii. Numarul de ufc de drojdii si mucegaiuri per ml sau gram de

produs se calculeaza ca medie ponderata, cu formula urmatoare:

unde

C - suma coloniilor numarate in toate cutiile retinute;

n1 - numarul de cutii retinute dintr-o dilutie

n2 - numarul de cutii retinute din dilutia succesiva

d - factorul de dilutie corespunzator primei dilutii din care s-a realizat retinerea placilor.

Rezultatele calculate se rotunjesc la doua cifre semnificative.

Se exprima gradul de contaminare printr-un numar cuprins intre 1,0 si 9,9 multiplicat cu 10x, unde x este

puterea atribuita lui 10.

Daca cele doua cutii Petri, la nivelul probei de analizat (sucuri de fructe) contin mai putin de 15 colonii,

se face media aritmetica, m, a coloniilor numarate in cele doua cutii.

Rezultatul se exprima sub forma:

- numar de ufc de drojdii si mucegaiuri estimat per ml:

NE=m (produse lichide)

Daca cutia Petri , , rezultatul se exprima sub forma:

- mai putin de o ufc de drojdii sau mucegaiuri per ml (produse lichide);

A.3.Metoda orizontala pentru determinarea si enumerarea enterobacteriaceae SR ISO 21 528

a)Detectia si enumerarea prin tehnica MPN cu preimbogatire

Mod de lucru

-Preimbogatire pe mediu neselectiv

Se insamanteaza apa peptonata tamponata- APT cu proba de analizat si se incubeaza la 37oC timp

de aprox. 18 h.

-Imbogatire in mediu selectiv lichid

Pe bulionul EE(cu verde briliant,bila,glucoza) se inoculeaza cantitati cunoscute din cultura

obtinuta la preimbogatire, dupa o schema prestabilita si se incubeaza la 37oC timp de aprox. 24h.

-Izolare si selectare pentru confirmare

Din bulionul EE se inoculeaza mediul selectiv VRBG si se incubeaza la 37oC timp de aprox.24 h,

se verifica prezenta coloniilor presupuse dupa caracteristicile lor.

-Confirmare

Coloniile prezumtive de Enterobacteriaceae sunt reinsamantate e mediu neselectiv si confirmate

cu ajutorul analizelor de fermentare a glucozei si prezenta oxidazei.

Enumerare prin tehnica MPN

Mod de lucru

-Preimbogatire pe mediu neselectiv

Se adauga x g proba pentru analiza in x mL APT,se omogenizeaza.Se prepara una sau mai multe

dilutii 1 la 10,in functie de nivelul de contaminare estimat,in APT.Se transfera cote parti- 10 mL-din

dilutia initiala in trei eprubete.Apoi se adauga 3x1 mL din dilutia initiala la 9 mL APT si 3x1 mL din

fiecare dilutie ulterioara la 9 mL APT.Aceste eprubete se incubeaza la 37oC timp de aprox. 18h.

-Imbogatire in mediu selectiv lichid

Se inoculeaza eprobetele cu bulionul EE cu cultura,din fiecare eprubeta obtinuta dupa

imbogatire,cel putin 3x3 eprubete si se incubeaza la 37oC timp de aporx. 18h.

-Izolare si selectare pentru confirmare

Se insamanteaza mediul selectiv VRBG cu ajutorul unei anse cu fiecare din dilutiile dupa

imbogatire cu bulionul EE.Se incubeaza la 37oC timp de aprox. 24h.

-Confirmare

Coloniile prezumative de Enterobacteriaceae sunt reinsamantate pe mediu neselectiv si confirmate

cu ajutorul analizelor de fermentare a glucozei si prezenta oxidazei.

-Calcul

Numarul cel mai probabil de Enterobacteriaceae pe mililitru de proba analizata se calculeaza din

numarul de eprubete pozitive confirmate,utilizand tabelul MPN.

b)Metoda de enumerare a coloniilor

Mod de lucru

Se prepara o singura serie de dilutii zecimale din proba pentru analizat.Se transfera cate 1 mL

din prima dilutie (10-1), in doua placi Petri sterile.Se transfera cate 1 mL din umatoarea dilutie (10-2), in

alte doua placi sterile Petri.Se repeta modul de lucru pentru urmatoarele dilutii.

Se toarna in fiecare placa Petri aprox. 10 mL mediu VRBG care a fost preparat si racit la 44oC.

Se omogenizeaza inoculul cu mediul de cultura prin miscari orizontale dirijate in cel putin 3 directii.Se

lasa la solidificat.Dupa solidificare se mai toarna un strat de VRBG de 12-15 mL pentru a se crea conditii

de semianaerobioza si a limita dezvoltarea coloniilor la surafata mediului,usurand astfel citirea.

Dupa solidificarea celui de al doilea strat,se inverseaza placile si se pun la incubatSe vor incuba

la 37oC timp de 24h.

Enumerarea coloniilor

Sunt considerate caracteristice coloniile care sunt roz spre rosu sau purpuriu,cu sau fara halouri

precipitante.Se aleg placile care au mai putin de 150 colonii caracteristice,se numara aceste colonii din

toate placile cu crestere microbiana,apoi se aleg la intamplare 5colonii si se reinsamanteaza,testeaza

pentru confirmare biochimica.

Confirmarea Reactia oxidazei

Cu ajutorul unei anse sau a unei baghete de sticla,se preleveaza o colonie izolata sau o portiune

din zona insamantata si se depune pe hartie de filtru umectata cu reactiv pentru oxidaza.

Citirea reactiei-Reactia oxidaza pozitiva.Producerea unei coloratii negre in timp de aprox. 10

sec.

-Reactia oxidaza negativa-Hartia de filtru isi pastreaza culoaea.

Se selecteaza coloniile care au dat testul oxidazei negativ si se supun testului de fermentatie.

Testul de fermentatie

Se identifica coloniile care au avut reactia oxidazei negativa si se transfera fiecare colonie in

cate un tub cu agar cu glucoza.Se incubeaza la 37oC aprox 24 h.

Reactia pozitiva-fermentarea glucozei

Daca apare culoarea galbena a mediului din tot continutul eprubetei.

Reactia negativa-nefermentarea glucozei

Culoarea mediului agar glucoza este nemodificat.

Rezultat

Coloniile cu rezultat negativ la reactia oxidazei si pozitive la testul fermentarii glucozei sunt

considerate ENTEROBACTERIACEAE.

A.4.Bacteriile lactice

B.Analize fizico-chimice

B.1.Continut de substanta uscata

Substanta uscata reprezinta totalitatea substantelor care raman dupa evaporarea apei din

produs.

Metodele de determinare a continutului de substanta uscata sunt: prin cantarire, prin determinarea

indicelui de refractie si prin determinarea densitatii.

Metoda refractrometrica este o metoda rapida, folosita la determinarea concentratiei solutiilor de

zahar, si a sucurilor de fructe, la determinarea substantei uscate a gemului, marmeladei etc.

Principiul metodei.

Metoda refractometrica se bazeaza pe proprietatea substantelor transparente, de a devia raza de

lumina, care le strabate. Gradul de deviere este caracterizat prin indicele de refractie n, care este raportul

dintre sinusul unghiului de incidenta si sinusul unghiului de refractie:

n =

Indicele de refractie variaza in functie de urmatorii factori:

- concentratia solutiei,

- lungimea razei de lumina,

- temperatura la care se face determinarea.

Temperatura de lucru este de 203C si se mentine constanta cu ajutorul unui termostat.In cazul in

care temperatura este diferita de 20C, se fac corectii deoarece indicele de refractie scade cu cresterea

temperaturii (indicele de refractie variaza inversproportional cu temperatura)

Aparatele folosite pentru determinarea indicelui de refractie se numesc refractometre si pot fi de

diferite tipuri:

refractometrul de mina portativ;

refractometrul Zeiss;

refractometrul Abbe etc.

B.2.Aciditatea procentuala

Unele sucuri de fructe sunt mai mai acide dect altele, n funcie de natura fructului ales. Scopul acestui experiment este determinarea aciditii totale a sucurilor de: mere, portocale, lmie, grapefruit i lime. Prezena acidul citric n diferite fructe determin gradul de aciditate al acestora i n acelai timp d gustul acru al citricelor. Acidul citric este un acid poliprotic, n care 3 hidrogeni ionizabili pot fi

neutralizai de o baz tare.

Acidul citric nu este ns singurul acid solubil n ap ce se gsete n citrice. Acidul ascorbic, vitamina C, este i el prezent n sucurile de fructe dar trebuie reinut c este un acid monoprotic, cu doar un singur hidrogen titrabil pe molecul.

HC6H7O6 + NaOH Na+C6H7O6+ H2O

Prin urmare, doar aciditatea total poate fi determinat prin raportarea echivalenilor de acid la volumul soluiei de suc. Altfel spus, pH ul sucului de fructe poate fi calculat prin mprirea molilor de H+ la volumul n litri de prob titrat de suc cu soluie standardizat de NaOH.

pH = -log (moli de H+) / litri de suc

Reactivi: fenolftaleina, NaOH, apa distilata, o proba de suc

Ustensile: pahar Erlenmeyer, pipeta, biureta

Mod de lucru: Pentru determinarea aciditatii proba de analizat trebuie preagatita astfel:

Se toarna 20 ml suc intr-un pahar Erlenmeyer. Proba se dilueaza cu apa distilata pana la 100 ml iar apoi se

filtreaza prin hartie de filtru.

Se iau 20 ml din proba pregatita peste care se adauga 2-3 picaturi de fenolftaleina si se titreaza cu

hidroxid de sodiu pana la aparitia coloratiei roz pal.

Rezultate: A(T) = 5VNaOH

Pentru sucul supus analizei la titrare s-au folosit 3 ml NaOH.

Rezulta ca aciditatea sucului este urmatoarea A(T) = 53 = 15 T

Concluzie: Aciditatea sucului corespunde S.T.A.S.-ului.

B.3.Tardivitate produse filtrate

B.4.Consistenta (suc cu pulpa)

Se toarna sucul dintr-un pahar in altul si am observat ca are o consistenta lichida usor vascoasa si structura omogena.

B.5.Determinarea aspectului la ambalaj

Am analizat vizual ambalajul, este curat, inchis ermetic si intact. Este etichetat corespunzator si

ingrijit.

B.6. Determinarea aspectului la continut

Am supus analizei o proba de suc din pulpa de fructe Tymbark si am analizat vizual. Am

constatat ca are un aspect placut, o consistenta usor vascoasa si nu prezinta corpuri straine.

B.7.Determinarea culorii

Culoarea sucului din pulpa de fructe este portocalie mai putin intensa.

B.8.Determinarea mirosului

Se determina cu ajutorul organelor de sim olfactive prin mirosirea produsului care a fost pus in

prealabil pus intr-un vas curat fara mirosuri straine.

Sucul are un miros de portocale.

B.9. Determinarea gustului

Se ia o anumita cantitate de suc si se gusta. Produsul are un gust bun, dulceag, placut, aroma de

portocale.

C.Determinarea ermeticitatii (tehnologul)

Tehnologul verifica inchiderea ambalajului PF si LF ,aceasta verificare facandu-se cu cerneala.

Cutia cu suc se introduce intr-un vas cu apa cald unde se tine cateva minute.

Cantitatea de apa trebuie sa fie de aproximativ patru ori mai mare decat volumul cutiei. Apa se

aduce la fierbere. Nivelul apei trebuie sa depaseasca cu 15 cm capacul cutiei.

Degajarea periodica a unor bule de aer pe suprafata cutiei este o dovada a neermeticitatii acestuia.

Obligatiile si drepturile angajatilor privind securitatea si sanatatea n

munca

Art.12. Angajatii vor desfasura activitatea in asa fel incat sa nu se expuna la

pericole de accidentare sau mbolnavire profesionala persoana proprie sau

alti angajati, n conformitate cu pregatirea si instruirea n domeniul

protectiei muncii primita de la angajatorul sau.

n acest scop angajatii au urmatoarele obligatii:

a) sa-si nsuseasca si sa respecte normele si instructiunile de

protectie a muncii si masurile de aplicare a acestora;

b) sa utilizeze corect echipamentele tehnice, substantele

periculoase si celelalte mijloace de productie;

c) sa nu procedeze la deconectarea, schimbarea sau mutarea 19419t1917t arbitrara

a dispozitivelor de securitate ale echipamentelor tehnice si ale cladirilor, precum

si sa utilizeze corect aceste dispozitive;

d) sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca orice

defectiune tehnica sau alta situatie care constituie un pericol de accidentare sau

mbolnavire profesionala;

e) sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca n cel

mai scurt timp posibil accidentele de munca suferite de persoana proprie sau

de alti angajati;

f) sa opreasca lucrul la aparitia unui pericol iminent de producere

a unui accident si sa informeze de ndata conducatorul locului de munca;

g) sa refuze ntemeiat executarea unei sarcini de munca daca

aceasta ar pune n pericol de accidentare sau mbolnavire profesionala

persoana sa sau a celorlalti participanti la procesul de productie;

h) sa utilizeze echipamentul individual de protectie din dotare,

corespunzator scopului pentru care a fost acordat;

i) sa coopereze cu angajatorul si/sau cu angajatii cu atributii

specifice n domeniul securitatii si sanatatii n munca, atta timp ct este

necesar, pentru a da angajatorului posibilitatea sa se asigure ca toate

conditiile de munca sunt corespunzatoare si nu prezinta riscuri pentru

securitate si sanatate la locul sau de munca;

j) sa coopereze cu angajatorul si/sau cu angajatii cu atributii

specifice n domeniul securitatii si sanatatii n munca, atta timp ct este

necesar, pentru realizarea oricarei sarcini sau cerinte impuse de autoritatea

competenta pentru prevenirea accidentelor si bolilor profesionale;

k) sa dea relatii din proprie initiativa sau la solicitarea organelor

de control si de cercetare n domeniul protectiei muncii.

Art.13. Angajatii nu pot fi implicati n nici o situatie n costurile financiare

ale masurilor de prevenire referitoare la securitatea si sanatatea n munca.

Art.14. (1) Angajatii si reprezentantii lor n domeniu au dreptul sa ceara

angajatorului sa ia masurile cele mai potrivite si au dreptul sa prezinte

acestuia propunerile lor de masuri pentru eliminarea sau reducerea riscurilor

de accidentare si mbolnavire profesionala.

(2) Angajatii si reprezentantii acestora cu atributii privind

securitatea si sanatatea n munca nu pot fi supusi unor prejudicii din cauza

activitatii desfasurate n scopul prevenirii accidentelor si mbolnavirilor

profesionale.

Art.15. Angajatul care, n caz de pericol iminent, paraseste locul de

munca, nu trebuie sa fie supus la nici un prejudiciu din partea angajatorului

si trebuie sa fie protejat mpotriva oricaror consecinte defavorabile si

injuste. Fac exceptie cazurile unor actiuni nejustificate sau ale unor

neglijente grave ale angajatului.

Art.16. (1) n caz de pericol iminent, angajatul poate lua, n lipsa sefului

ierarhic superior, masurile care se impun pentru protejarea propriei persoane

sau a altor angajati.

(2) Angajatorul se va asigura din timp ca angajatii sunt apti, n

situatia precizata la alineatul precedent, sa aplice masurile corespunzatoare,

n conformitate cu cunostintele lor si mijloacele tehnice de care dispun.

Art.17. (1) Reprezentantii angajatilor cu atributii privind securitatea si

sanatatea n munca vor beneficia de timpul necesar exercitarii atributiilor

specifice. Timpul alocat acestei activitati va fi considerat timp de munca.

(2) Reprezentantii angajatilor cu atributii privind securitatea si

sanatatea n munca au dreptul la o instruire corespunzatoare; instruirea, formarea si

perfectionarea lor se realizeaza n timpul programului de lucru si

pe cheltuiala unitatii, fie n cadrul acesteia, fie n unitati exterioare.

Art.18. Angajatorul va lua masurile necesare pentru ca angajatii cu

atributii specifice privind protectia muncii, ca si reprezentantii angajatilor pe

probleme de securitate si sanatate n munca:

a) sa fie informati referitor la riscurile de accidentare si mbolnavire

profesionala, la masurile de prevenire si de protectie corespunzatoare,

inclusiv la cele privind primul ajutor, prevenirea si stingerea incendiilor si

evacuarea personalului;

b) sa aiba acces la evaluarea riscurilor de accidentare si mbolnavire

profesionala si la masurile de protectie stabilite, la evidentele privind accidentele

de munca si bolile profesionale, la dosarele de cercetare a accidentelor;

c) sa fie informati cu privire la existenta institutiilor si

organizatiilor de profil la nivel national si local.

Art.19. a) Angajatii si/sau reprezentantii lor cu atributii privind

securitatea si sanatatea n munca pot sa apeleze la autoritatile competente si

sa semnaleze observatiile lor n timpul inspectiilor pe probleme de securitate

si sanatate n munca, n cazul n care considera ca masurile luate si

mijloacele asigurate de angajator sunt neadecvate scopului prevenirii

accidentelor si mbolnavirilor profesionale.

b) n timpul controlului efectuat de catre inspectorii de munca,

reprezentantilor angajatilor trebuie sa li se acorde posibilitatea de a supune

atentiei acestora observatiile lor.

Concluzii

1)In prezent Tymbark Maspex Romania produce in fabrica sa sucuri ambalate aseptic in pet

si carton Tetra Pak . Imbutelierea aseptica a sucurilor si bauturilor racoritoare este secretul unei

vieti lungi la raft, fara utilizarea conservantilor.

2) Sucurile de fructe trebuie ambalate in conditii aseptice, pentru a pastra calitatile

microbiologice conferite de tratamentul termic aplicat. Sistemele Tetra Pak asigura o ambalare in

conditii de maxima igiena si siguranta. Produsul este transportat la masina de ambalat intr-un

sistem inchis, presterilizat si apoi dozat aseptic in ambalaje care se formeaza in interiorul

masinii. Umplerea are loc in zona aseptica a masinii, sterilizarea ambalajului fiind asigurata prin

presurizare cu aer steril. Zona aseptica a masinii in care se realizeaza umplerea este mica, cu

putine elemente in miscare. Acesta este un factor foarte important care contribuie la integritatea

intregului sistem. Cutiile sunt inchise sub nivelul lichidului, fiind astfel complet umplute; in

acest fel, continutul este total protejat impotriva oxidarii si in acelasi timp ambalajul este utilizat

cu eficienta maxima. Pentru produsele care trebuie agitate, exista posibilitatea umplerii

incomplete a cutiilor.

3)Fluxul tehnologic este sigur si controlat in mod frecvent de catre cele 3 departamente:

Calitatea, Productia si Tehnicul pentru asigurarea produsului din punc de vedere calitativ.

Se constata si se evalueaza doua puncte critice de control: pasteurizarea si umplerea.

4) Ambalajele aseptice sunt, in momentul de fata, cea mai raspandita modalitate de pastrare in bune conditii a alimentelor. Sucurile, nectarurile si bauturile racoritoare se preteaza bine

acestei tehnologii, care asigura un termen de valabilitate indelungat, fara conservanti, asigurand

totodata si un aliment mai sanatos, care nu isi pierde proprietatile.

C Abilitati personale * Mihaela Savu,studenta la Facultatea de Chimie Aplicata si Stiinta Materialelor,sectia Controlul si Expertiza Produselor Alimentare ,in cadrul acestei activitati de practica am avut sansa sa invat lucruri noi,

sa observ modul de lucru al unor persoane cu post important in aceasta fabrica.Am avut acces la

informatii importante in ceea ce priveste Tehnologia Ambalarii Aseptice.

* In ceea ce priveste modul de lucru,in aceasta fabrica munca zilnica se desfasoara intr-un mod

curat , ordonat si cu o raspundere deosebit de mare.

*Am invatat ca orice produs alimentar fabricat nu poate iesi din fabrica fara a fi verificat/ analizat

cel putin o data.

Ambalajele aseptice sunt, in momentul de fata, cea mai raspandita modalitate de pastrare in bune conditii a alimentelor. Sucurile, nectarurile si bauturile racoritoare se preteaza bine acestei tehnologii, care asigura un termen de valabilit...4) Ambalajele aseptice sunt, in momentul de fata, cea mai raspandita modalitate de pastrare in bune conditii a alimentelor. Sucurile, nectarurile si bauturile racoritoare se preteaza bine acestei tehnologii, care asigura un termen de valabil...