Universitatea de Stat din Republica Moldova

Catedra “Bănci şi Burse de Valori”

RaportPrivind practica

la BC “Moldova-Agroindbank” S.A.

a studentei gr.BBV

_________________________

(semnătura)

Coordonator de la Catedră

D-na _________________________

(semnătura)

Coordonator de la BC “Moldova-Agroindbank”

D-l ________________________

(semnătura)

Chişinău 2007

CUPRINS:

INTRODUCERE………………………………………………………………………………….…...3

1. Statutul, structura BC “MOLDOVA-AGROINDBANK” SA si functiile sectiilor sale…...……….4

2. Resursele bancii si activitatea privind atragerea lor. Gestiunea operatiunilor pasive ale bancii…..14

3. Organizarea operatiunilor de creditare si evidenta acestora……………………..……..……….…23

4. Organizarea si evidenta operatiunilor de decontare in cadrul BC “Moldova-Agroidnbank” SA….36

5. Organizarea si evidenta operatiunilor valutare ale bancii……………………………...……….….50

6. Organizarea si evidenta operatiunilor de factoring………………………………………………...63

7. Organizarea si evidenta operatiunilor cu Hirtii de Valoare………………………………………..66

8. Organizarea si evidenta operatiunilor de casa………………………....…………………………..69

9. Bilantul BC “Moldova-Agroindbank” SA si principiile alcatuirii lui…...………………………...76

10. Gestiunea lichiditatii bilantului bancii comerciale………………………....………………….…..83

CONCLUZIE………………………………………………………………………………………..89

2

INTORDUCEREINTORDUCERE

B.C. „Moldova-Agroindbank” S.A. a fost creată la 8 mai 1991, în baza băncii Republicane

„Banca Agroindustrială”, a fostei URSS. Pe parcursul de 11 ani de activitate banca a trecut printr-o

perioadă de adaptare la mediul economic şi social politic aflat în continua schimbare.

Capitalul acţionar al băncii, la momentul înfiinţării, reorganizării şi înregistrării băncii în

calitate de societate pe acţiuni, a constituit 170 mln. ruble (170 mii lei). În prezent acesta a atins cifra

de 350 mln. lei.

B.C. „Moldova-Agroindbank” S.A. dispune de autorizaţia BNM de tipul C, ceea ce permite

băncii să efectueze totalitatea operaţiunilor bancare, reglementate de legislaţia R.M., atât în valuta

naţională cât şi în VLC. Banca este membru al asociaţiei Internaţionale a Băncilor Comerciale din

Europa Centrală şi de Est, al Asociaţiei Băncilor din Moldova, este una din fondatorii Bursei Valutare

Interbancare din Moldova şi al Bursei de Valori din Moldova.

Reţeaua ramificată de 46 filiale şi peste 115 reprezentanţe amplasate pe teritoriul R.M. şi

relaţiile financiare întreţinute cu 90 de băncii din 21 de ţări facilitează accesul clienţilor la serviciile

prestate de bancă. Numărul clienţilor al B.C. „Moldova-Agroindbank” S.A în prezent se cifrează la

80 120 persoane.

B.C. „Moldova-Agroindbank” S.A participa la programele internaţionale de creditare a

economiei Moldovei, finanţate de Banca Mondială şi Banca Europeană de Reconstrucţie şi

Dezvoltare. Activitatea băncii a fost supusă unui audit efectiv înfăptui de firma internaţională de audit

„ Price Waterhouse Cooper ”, ce a confirmat care a confirmat adecvat al capitalului şi indicii financiari

pozitivi. Banca sprijină activ programele de asistenţă tehnică a reformelor promovate de organizaţiile

internaţionale în RM (TACIS, USAID, VOCA, KNOW HOW), în diferite domenii prioritar fiind

businessul rural.

La moment BC “Moldova-Agroindbank” SA constituie una din cele mai importante banci

comerciale ce îşi desfasoara activitatea pe teriotiul RM. Ea detine cea mai mare cota parte din totalul

sistemului bancar existent in republica.Deci putem spune ca banca detine o pozitie solida si stabila pe

piata interna.

3

1. STATUTUL, STRUCTURA B.C. „MOLDOVA-AGROINDBANK” S.A. SI FUNCTIILE SALE

Banca este constituită conform legislaţiei în vigoare a Republicii Moldova şi îşi desfăşoară

activitatea ca persoană juridică conform Statutului său, „ Legii cu privire la Banca Naţională ”,

„ Legii cu privire la Societăţile pe acţiuni ”, „ Legii privind instituţiile financiare ” şi altor legi şi acte

normative a Republicii Moldova.

Ea este constituită ca societate pe acţiuni de tip închis, se consideră persoană juridică de la data

înregistrării la Banca Naţională. Banca poate să deschidă in mod stabilit de legislaţie reprezentanţe,

filiale şi sucursale, atât pe teritoriul Republicii Moldova cât şi peste hotarele ei şi să le atribuie

împuternicirile în limitele prevederilor Statutare. Banca conform legislaţiei bancare îşi deschide un

cont la Banca Naţională şi la alte bănci comerciale din Republicii Moldova şi de peste hotare.

Banca este o instituţie financiară care atrage de la persoanele fizice şi juridice resursele

financiare libere şi utilizează aceste mijloace total sau parţial pentru acordarea creditelor sau

efectuarea diferitor investiţii pe propriul cont şi risc.

Banca este independentă juridic, operaţional, financiar şi administrativ faţă de orice persoană,

inclusiv de Banca Naţională a Moldovei, de Guvern, de alte autorităţi ale administraţiei publice. Ea îşi

desfăşoară activitatea în condiţiile de autogestiune şi autofinanţare totală, fiind posesoare a propriului

patrimoniu.

Banca poate face parte şi fi membră a unei uniuni, asociaţii şi societăţi în vederea coordonării

şi definirii intereselor sale, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Banca poartă răspundere totală pentru îndeplinirea obligaţiilor, inclusiv pentru depozitele

persoanelor fizice şi juridice, prin întregul patrimoniul său. Acţionarii Băncii poartă răspundere în

limita cotelor sale de participare exprimată prin acţiuni.

Mijloacele băneşti şi alt patrimoniu al persoanelor fizice şi juridice aflat în posesia băncii pot fi

sechestrate sau supuse urmării numai conform legislaţiei.

Banca activează pe o durată de timp nedeterminată, în limitele licenţei eliberate de către Banca

Naţională a Moldovei.

Capitalul băncii este valoare netă a fondurilor de care ea dispune banca, reprezentând diferenţa

dintre active şi pasive. Capitalul reglementat reprezintă fondurile proprii pe acre Banca trebuie să le

menţină în conformitate cu regulamentele Banca Naţională a Moldovei, în care sunt stabilite părţile

componente ale capitalului reglementat şi suma pe care trebuie s-o menţină în raport cu activele

ponderate la risc sau cu totalul activelor.

4

La majorarea capitalului social al Băncii o parte din acţiunile noi emise sunt rezervate la

dispoziţia Consiliului Băncii, care le utilizează în conformitate cu prevederile prezentului Statut.

Fondurile de rezervă al băncii se formează în baza defalcărilor din beneficiul în urma

impozitării, în mărimea stabilită de Adunarea Generală a Acţionarilor, până la atingerea de către el a

nivelului dublu al capitalului social al Băncii. Capitalul de rezervă este destinat pentru acoperirea

pierderilor Băncii, reflectate în bilanţ, pentru plata dividendelor acţionarilor ce deţin acţiuni

prevelegiate. Dacă în urma acoperirii cheltuielilor neprevăzute, soldul fondului de rezervă scade mai

jos de limitele stabilite de Statutul Băncii, defalcările în el se renovează până la atingerea nivelului

reglementat.

Fondul de risc al Băncii se constituie şi se utilizează conform legislaţiei în vigoare şi actelor

normative ale Banca Naţională a Moldovei.

Hirtii de valoare a BC “Moldova-Agroindbank” SA

Acţiunea emisă de Bancă este o hârtie de valoare ce atestă dreptul deţinătorului ei de a

participa la Adunarea Generală a Acţionarilor şi de a de a alege şi a fi ales, de a participa la

conducerea Băncii, de a primi dividende, de a beneficia de o parte din proprietate rămasă în urma

lichidării instituţiei.

Banca emite acţiuni nominative simple şi prevelegiate. Ea este în dreptul să emită acţiuni în

baza hotărârii Adunarea Generală a Acţionarilor. Subscrierea la acţiunile Băncii se efectuează prin

repartizarea acţiunilor între acţionari şi participanţii stabili conform listei de subscriere, aprobate de

către Consiliul Băncii. Acţiunile se vând în baza contractului de subscriere, încheiat între Bancă şi

persoanele ce subscriu un anumit nr. de acţiuni.

Costul nominal total al acţiunilor prevelegiate ale Băncii se stabileşte, de fiecare dată, de către

Adunarea Generală a Acţionarilor şi nu poate depăşi mărimea de 10 % din capitalul social al băncii.

Acţiunile prevelegiate, în comparaţie cu cele nominative, nu dau dreptul la vot posesorului lor.

Acţiunile pevelegiate se repartizează între lucrătorii Băncii şi deţinătorii de acţiuni simple. Posesorii

de acţiuni privilegiate au dreptul prioritar faţă de posesorii de acţiuni nominative simple la primirea

devedendelor şi repartizarea beneficiului şi a unor bunuri în cazul lichidării Băncii.

Acţiunile se înmânează viitorului deţinător numai după achitarea plăţii, în lei moldoveneşti sau

în natură. Dacă plat pentru acţiunile subscrise n-a fost efectuată în întregime în termenul stabilit,

Consiliul Băncii are dreptul de a le vinde conform proceduri stabilite în prezentul Statut. Acţionarii

obţin toate drepturile asupra acţiunilor numai după plata integrală şi înregistrarea acţiunilor în registrul

acţionarilor Băncii.

5

În cazul unei noi emisiuni de acţiuni, acţionarii Băncii beneficiază de cupon preferenţial la

subscrierea lor, cu excepţia acţiunilor rezervate la dispoziţia Consiliului Băncii.

Un acţionar poate fi posesor al unui pachet de acţiuni cu valoare nominală ce nu depăşeşte 10

la 100 din mărimea totală a capitalului social al Băncii.

Orice persoană fizică sau juridică, acţionar sau grup de persoane acţionând în comun, poate

deţine acţiuni de capitalul social al Băncii în mărime de:

- până la 5 la sută cu autorizarea în scris al Preşedintelui Consiliului Băncii.

- până la 10 la sută cu decizi Consiliului Băncii.

Banca eliberează acţionarului acţiuni sau un extras din registru acţionarilor, care atestă dreptul

de proprietate asupra acţiunilor.

În perioada de activitate a Băncii acţionarul nu este în drept să ceară restituirea cotelor sale

băneşti şi nebăneşti depuse în contul plăţii pentru acţiunile primite, însă e în drept să transfere acţiunile

sale, ce îi aparţin cu drept de proprietate, altei persoane fizice sau juridice cu acordul în scris al băncii

în modul stabilit de prezentul Statut.

Transferul de acţiuni devine obligatoriu pentru bancă şi terţi din momentul înregistrării în

Registrul acţionarilor Băncii. Înregistrarea acţiunilor se face de către registrator în baza unei dispoziţii

de transfer şi a altor documente stabilite de legislaţia în vigoare.

Dacă în urma unui transfer o persoană sau orice persoane ce activează în comun poate să

deţină direct sau indirect o cotă substanţială, de 10 la sută din capitalul social al Băncii, atunci

transferul prin tranzacţii a unei cote din capitalul Băncii se efectuează cu permisiunea în scris a BNM

şi a deciziei luate la Adunării Generale a Acţionarilor.

Banca este în drept să emită hârtii de valori (obligaţii, cambii, etc.) în conformitate cu legislaţia

ce reglementează activitatea bancară pe teritoriul R.M. Emiterea acestor hârtii de valoare nu are ca

scop majorarea capitalului social al Băncii şi de aceea posesorii lor nu au drept de vot, cu excepţia

acţiunilor.

Repartizarea beneficiului

Banca efectuează defalcările în buget în mod stabilit de legislaţia în vigoare. Beneficiul rămas

după impozitare se utilizează în modul stabilit de Adunarea Generală a Acţionarilor. O parte din

beneficiu impozitat al Băncii se rezervează la dispoziţia Consiliului Băncii în scopul cointeresării

materiale şi stimulării activităţii administratorilor, ce ocupă o poziţie-cheie în Bancă.

Preşedintele Consiliului Băncii beneficiază de o cotă-parte din beneficiul după impozitare

pentru procurarea acţiunilor. Mărimea acestei cote se negociază şi se determină de Sfatul acţionarelor

6

şi Consiliul Băncii. În cazul administrării nerentabile a Băncii de către Preşedintele Consiliului Băncii,

care duce pe curând la faliment, el este lipsit de toate acţiunile obţinute prin acest mod.

Activităţile financiare

Banca activează din numele propriu, în favoarea clienţilor şi acţionarilor săi, în Republica

Moldova şi peste hotarele ei şi exercită orice operaţiune bancară şi financiară stipulată prin legislaţia

bancară, precum şi orice alte acte normative ce reglementează activitatea instituţiilor financiare.

Banca efectuează următoarele activităţi financiare:

- acceptă de depozite cu sau fără dobândă;

- acordă credite (de consum, ipotecare, factoring cu sau fără drept de regres);

- împrumută fonduri, cumpără sau vinde, în cont propriu sau în contul clientului (cu excepţia

subscrierilor la hârtiile de valoare:

a) instrumente ale pieţei financiare (cereri, cambii, certificate de depozit, etc.),

b) futures şi opţioane financiare privind titlurile de valoare şi ratele dobânzii,

c) instrumentele privind rata de schimb şi rata dobânzii,

d) titlurile de valoare,

- acordă servicii de decontări şi încasări;

- emite şi administrează instrumentele de plată (cărţi de credit sau de plată, cecuri de voiaj,

cambii, etc.);

- cumpărarea şi vânzarea mijloacelor băneşti(valută străină);

- acordă servicii aferente creditului;

- acordă servicii ca agent sau consultant financiar;

- efectuează operaţiuni în valută străină, inclusiv contracte futures de vânzare a valutei

străine.

- acordă servicii fiduciare, se ocupă cu păstrarea şi administrarea hârtiilor de valoare şi a

altor valori ce se află în proprietatea altor persoane.

- acordă servii de gestionare a portofoliului de investiţii şi acordă consultaţii privind

efectuarea lor;

- subscrie şi plasează titluri de valoare şi acţiuni, efectuează operaţiuni cu ele;

- efectuează decontări în valută străină, prin toate formele utilizate în practica internaţională;

7

- efectuează operaţiuni de convertire a valutei străine, în numerar şi fără numerar;

- efectuează operaţiuni de vânzare-cumpărare a valutei străine pe piaţa internă şi

internaţională;

- acordă servicii de intermediere între agenţii economici şi băncile străine care fac investiţii

în economia Republicii Moldova.

- orice altă activitate permisă de către BNM.

Activitatea financiară a Băncii se efectuează în limitele autorizaţiei eliberate de BNM. Banca

este în drept să efectueze şi alte operaţiuni care nu contravin legislaţiei în vigoare. Creditele acordate

de Bancă unei instituţii financiare, care se află în relaţiile speciale cu ea, vor fi supuse unor condiţii şi

restricţii stabilite de către BNM. Se consideră instituţie financiară care se află în relaţii speciale cu

Banca:

- orice persoană sau grup de persoane acţionând în comun, având în mod direct sau indirect

un interes în acordarea de către Bancă a unui credit;

- orice unitate economică în care Banca are o cotă substanţială;

Relaţiile Băncii cu clienţii săi şi alte persoane fizice şi juridice se stabilesc şi se reglementează pe

baza contractuală. Banca are dreptul:

- să participe la formarea capitalului altor întreprinderi şi organizaţii utilizând, cu titlu de

contribuţie, fondurile interne conform prevederilor legislaţiei privind activitatea instituţiilor

financiare.

- să reprezinte interesele întreprinderilor şi organizaţiilor în asociaţii financiare şi economice,

prin procura de la primele;

- să devină membru al unor uniuni, asociaţii, consorţii şi altor societăţi pe teritoriul Republicii

Moldova şi în afara hotarelor ei;

- să stabilească relaţii de corespondenţă (deschiderea conturilor corespondente şi altor conturi),

să primească şi să acorde credite şi garanţii altor bănci, inclusiv străine, şi altor nerezidenţi în

ordinea prevăzută în prezentul Statut, actele normative interne ale Băncii şi legislaţia în

vigoare din Republica Moldova.

- să fixeze rata dobânzii pentru executarea operaţiunilor de debit şi credit, precum şi mărimea

comisioanelor pentru serviciile prestate.

8

În baza acestui statut şi legislaţiei ce reglementează activitatea bancară, toate filialele şi

reprezentanţele B.C. „Moldova-Agrooindbank ” S.A. sunt obligate să elaboreze regulamentele de

derijare a acestor instituţii financiare.

Regulamentul filialei „Direcţia Operaţiuni cu Clienţii la Centrala Băncii” a B.C. „Moldova-

Agrooindbank ” S.A.

Principii generale

Prezentul regulament este elaborat în baza art. nr. 3 din „Legea privire la societăţile pe

acţiuni”, art. 21 din „Legea privire la antreprenoriat şi întreprinderi”, p.2 art. 11 din Statutul băncii

comerciale „Moldova-Agrooindbank ” S.A. şi regulamentul model al filialele B.C. „Moldova-

Agrooindbank ” S.A.

Pentru efectuarea operaţiunilor de creditare, decontare a altor operaţiuni bancare, deservirea

clientului din oraşul Chişinău. Banca deschide o filiala în baza unei părţi a serviciului operaţiuni pe

adresa : republica Moldova or. Chişinău, str. Cosmonauţilor 9.

Filiala B.C. „Moldova-Agrooindbank ” S.A. „DOCCB” este investită cu mijloace fixe, din

contul patrimoniului Băncii Centrale „Moldova-Agrooindbank ” S.A.

Filiala nu este persoană juridică, ea îşi desfăşoară activitatea din numele Băncii în limitele

drepturilor şi împuternicirilor acordate ei. Filiala are ştampila, sigiliul şi formulare ce conţin

denumirea ei şi a Băncii Centrale. Bunurile distribuite filialei se contabilizează la o bilanţ aparte şi se

includ în bilanţul centralizator al Băncii Centrale.

Activitatea filialei este reglementată de legislaţia bancară, Statut, instrucţiunile şi documentele

metodice al Băncii, comitetului de conducere sau administrare al Băncii, regulamente ce

reglementează activitatea băncilor comerciale, elaborate de BNM şi Ministerul Finanţelor.

Filiala activează în baza principiului de autofinanţare şi răspundere totală pentru rezultatele

sale economice. În cazul ne rentabilităţii filialei, se admite întreţinerea ei de către Bancă, în cazul când

aceasta la rândul său răspunde unor interese strategice, de perspectivă a Băncii, având un program de

reîntoarcere la o activitate profitabilă, într-un termen nu mai mare de jumătate de an, aprobat de

Bancă.

Relaţiile între Filială şi clientelă poartă un caracter contractual. La încheierea contractelor,

paralel cu angajamentele economice se prevede enumerarea informaţiei pe care clientul trebuie s-o

prezinte Filialei în termenele stabilite.

9

Filiala este fondată în condiţiile economice egale cu celelalte filiale ale băncii pentru a

desfăşura activitatea comercială şi concurenţa bancară în baza normelor unice bazate pe autogestiune.

Filiala este obligată să respecte normativele economice stabilite de comitetul de conducere a Băncii.

Pe parcursul executării planurilor de credit şi cel financiar, comitetul de are dreptul să diminueze sau

să majoreze aceste normative cu respectarea lor în ansamblu pe Bancă.

Indicatorii de control, normativele şi plafoanele anuale, gestionar planificate Filialei sunt

determinate şi stabilite de Comitetul de conducere al Băncii în baza indicatorilor financiari aprobaţi de

Consiliul de Observatori a Băncii.

În vederea realizării împuternicirilor acordate, Filiala încheie contracte, obţine drepturi

patrimoniale şi nepatrimoniale, poartă răspunderea pentru contractele încheiate şi operaţiunile

efectuate.

Filiala nu poartă răspundere pentru angajamentele acţionarilor Băncii. Deschiderea şi închiderea

Filialei sunt exercitate de Bancă în modul stabilit de Statut.

Obiectul şi sarcinile de activitate a Filialei

Obiectul activităţii Filialei îl constituie primirea profitului, care se exercită prin atragere şi

plasarea efecienţă a mijloacelor băneşti, precum şi realizarea altor operaţiuni bancare ce corespund

legislaţiei bancare şi Statutului Băncii.

Sarcinile principale a Filialei sunt:

- deservirea complexă în operaţiunile de creditare, decontare şi casă, prestarea serviciilor

bancare;

- asigurarea lichidităţii bilanţului în corespundere cu cerinţele Băncii;

- promovarea politicii de creditare şi de depozitare a Băncii;

- dezvoltarea bazei materiale şi asigurarea socială a colectivului;

Operaţiunile bancare efectuate de filială

Pentru efectuarea operaţiunilor de decontare şi de păstrare a mijloacelor băneşti Filiala

deschide un subcont pe contul corespondent al Băncii în Centrul de Decontări la Banca Naţională a

Moldovei. Filiala în baza unui contract efectuează următoarele operaţiuni:

- atragerea şi amplasarea resurselor băneşti şi a creditelor;

10

- ţinerea evidenţei conturilor clienţilor şi a băncilor corespondente;

- realizarea decontărilor din însărcinarea clientului, corespondenţilor şi deservirea de casă a lor ;

- finanţarea investiţiilor capitale din însărcinarea titularului sau ordonatorilor de mijloace

investite;

- emiterea documentelor de plată şi a altor hârtiilor de valoare;

- procurarea, păstrarea şi vânzarea documentelor de plată, a hârtiilor de valoare;

- dobândirea dreptului de creanţă pentru livrarea mărfurilor, prestare serviciilor, acceptarea

riscurilor de executare a unor asemenea creanţe (factoring);

- operaţiuni fiduciare din însărcinare clienţilor (atragerea şi amplasarea mijloacelor, dirijează cu

hârtiile de valoare);

- prestarea serviciilor de consultant financiar;

- alte operaţiuni ce nu contravin legislaţiei în vigoare ce reglementează activitatea bancară în

Republica Moldova.

Operaţiunile în valută străină pot fi efectuate numai cu acordul Băncii Centrale. La eliberarea

permisiuni pentru efectuarea operaţiunilor cu valuta Banca Centră se bazează pe faptul pregătirii

profesioniste a Filialei şi utilitate economică.

Cotele procentuale atât la operaţiunile active cât şi cele pasive se stabilesc de Filială în baza

contractului cu clienţii.

Filiala pentru a asigura rambursarea creditului, are drept să ceară titlul de ipotecă ca garanţie,

cauţiune ca asigurarea riscului în cazul neachitării împrumutului şi alte forme de asigurare contra

riscurilor ce pot apărea la creditare.

Drepturile şi angajamentele filialei

În scopul exercitării funcţiilor sale, Filiala are dreptul:

- să efectueze verificarea banilor, înregistrărilor contabile, dărilor de seamă şi a altor materiale

operative, expediate Filialei de întreprinderi şi organizaţii. Filiala nu primeşte spre executare ordinele,

dispoziţiile clienţilor, precum şi cererile contragenţilor în cazurile când acestea contravin legislaţiei.

- să organizeze expertiza hotărârilor de proiect, privind construcţia, lărgirea, reconstrucţia şi

reutilare tehnică a obiectelor care sunt propuse de a fi efectuate cu participarea mijloacelor sau

creditului acordat de Filială.

11

- să execute controlul privind utilizarea creditului acordat de Filială.

- să suspende acordarea creditului, să perceapă înainte de termen creditele acordate dacă au fost

depistate încălcările a condiţiilor contractului de creditare.

- să suspende creditarea, deservirea de casă şi decontarea a clientului în caz de încălcare

sistematică, de către ultimul, a condiţiilor din contractul de deservire bancară.

Filiala este obligată să:

- prezinte dările de seamă Băncii în termenele stabilite;

- respecte normativele stabilite Băncii;

- rezerveze resursele atrase în volumele stabilite de BNM;

- asigure integritatea mijloacelor băneşti primite şi să restituie titularului în termenele stipulate în

contract;

Salariaţii Filialei sunt obligaţi să păstreze taina comercială privind operaţiunile efectuate la

locurile de muncă, pentru încălcarea ei conform Statutului băncii persoanele vinovate vor fi trase la

răspunderea materială.

Informaţii privind operaţiunile bancare pot fi dat numai titularului contului sau organelor

judecătoreşti şi de anchetă, precum şi organelor fiscale, la o înterpelare în scris cu acordul

preşedintelui comitetului de conducere a Băncii.

În cazul decesului titularului contului, conform Statutului succesori de proprietate a lui devin

persoanele indicate în dispoziţia testamentară. Dacă nu există dispoziţia testamentară atunci

mijloacele aflate pe acest cont se repartizează între moştenitori, conform legislaţiei în vigoare.

Conducerea Filialei

Conducerea Filialei este exercitată nemijlocit de director. El poartă răspundere personală pentru

rezultatele din activitatea Filialei, pentru respectarea Statutului Băncii şi regulilor de efectuare a

operaţiunilor bancare, precum respectarea normativilor şi limitelor stabilite.

Directorul Filialei, directorul adjunct şi contabilul şef sunt numiţi de comitetul de conducere a

băncii. Directorul Filialei poate intra în componenţa Comitetului de conducerii a Băncii. La numirea

directorului se ţine cont de opinia Consiliului de Observatori de pe lângă filială. Directorul Filialei are

urmatoarele responsabilitati:

- aprobă Statutul de funcţionare al Filialei în limitele normativelor şi plafoanelor, aprobate de

Comitetul de conducere Băncii;

12

- repartizează funcţiile între salariaţii Filialei, stabileşte gradul de răspundere pentru starea de

lucru la sectorul încredinţat;

- în numele Preşedintelui Comitetului de conducere al Băncii încheie contractele de muncă şi le

desface în conformitate cu legislaţia în vigoare şi regulile regimului intern de muncă al Băncii, cu

excepţia persoanelor numite de Comitetul de conducere al Băncii;

- încheie contracte cu clienţii privind problemele de creditare-decontare şi alte servicii bancare;

- încheie contracte economice pentru serviciile prestate şi procurarea valorilor materiale,

dirijează efectuarea lucrărilor de construcţie pe contul mijloacelor pentru cheltuieli administrative,

gospodăreşti şi contul mijloacelor fondurilor de acumulare, de consum, etc.

Revizia şi controlul activităţii Filialei

Revizia şi controlul activităţii Filialei se efectuează de subunităţile aparatului Băncii, din

însărcinarea conducătorului Băncii .

Încetarea activităţii Filialei

Activitatea filialei încetează în conformitate cu legislaţia în vigoare şi Statutul Băncii. Bunurile

ce se află la dispoziţia Filialei lichidate după decontările privind retribuirea salariaţilor şi îndeplinirea

angajamentelor faţă de deponenţi, buget, bancă şi alţi creditori, vor fi utilizate conform deciziei Băncii.

Informaţi privind la suspendarea activităţii Filialei se publică în presă.

13

2. RESURSELE BANCII SI ACTIVITATEA PRIVIND ATRAGEREA LOR. GESTIUNEA

OPERATIUNILOR PASIVE ALE BANCII

Activitatea băncii este orientată spre asigurarea atracţiei, păstrării mijloacelor financiare

temporar-disponibile (în temei diverse tipuri de depozite) în conturile persoanelor juridice şi fizice,

oferirea diverselor servicii financiare şi produse bancare (credite, efectuarea plăţilor, etc.) şi executarea

unei game largi de alte operaţii financiare la ordinul persoanelor juridice şi fizice, asigurând

lichiditatea şi profitabilitatea băncii. În tabelul de mai jos sunt definite noţiunile utilizate în operaţiile

de atragere şi plasare a resurselor băncii:

Resursele financiare ale

băncii

Soldul mijloacelor băneşti în conturile corespondente de la băncile

corespondente şi de la Banca Naţională, formate în rezultatul

efectuării operaţiilor pasive, în cadrul cărora mijloacele clienţilor din

conturile pasive sau active-pasive se sedimentează sub formă de

depăşire a pasivului faţă de activ, precum şi în rezultatul împrumutării

mijloacelor financiare de la BNM şi de la alte instituiţii financiare.

Operaţii de depozit

Operaţii efectuate de bancă în vederea atragerii mijloacelor

companiilor şi persoanelor particulare în conturi de depozit la termen

şi la vedere.

Resurse specialeResurse de credit, procurate de la BNM, cu destinaţie specială strictă

(cu excepţia simplei alimentări a contului corespondent).

Resurse procurate

Resurse, afectate filialei, care se confruntă cu deficitul mijloacelor

financiare în contul subcorespondent de la CD al BNM, formate în

limitele soldului total al resurselor disponibile ale băncii în ansamblu.

Resurse disponibile

Resurse, primite de la filialele băncii, care dispun de mijloace băneşti

disponibile în contul subcorespondent de la CD al BNM, pentru

redistribuirea de mai departe contra plată altor filiale ale băncii.

Rezerve obligatorii

Cerinţe stabilite de BNM privind menţinerea mijloacelor băneşti în

contul corespondent de la CD al BNM şi în casieriile băncii

(numerar).

Numerar Mijloace băneşti în valută naţională, care se în casieria băncii şi în

14

filialele sale.

Limită Plafonul cuantumului posibil de efectuare a diverselor operaţii active.

CotăDreptul (limita sumei), oferit unei persoane concrete, cu funcţii de

administrator, de a efectua operaţii bancare.

Cont subcorespondent

(al filialei la CD al BNM)

Cont, destinat evidenţei operaţiilor de decontări între filialele băncii şi

cu filialele altor bănci.

Surse de depozit

Mijloace băneşti, depuse la bancă de către clienţi-persoane particulare,

companii, stat şi care se păstrează în conturile de depozit de la bancă

(la termen şi la vedere).

Surse ce nu ţin de

depozite

Mijloace băneşti procurate de la BNM la licitaţiile de resurse de

credit, de la alte instituţii financiare, mijloacele în conturile „ Loro” de

la bancă, mijloacele redistribuite între filialele băncii (capitalul social,

profitul nedistribuit, etc.).

Resurse calculate

Diferenţa (suma) dintre soldul mijloacelor în contul subcorespondent

al filialei la CD al MAIB la sfârşitul zilei şi cumpărarea mijloacelor de

la o filială sau oferirea resurselor indiferent de sursă, confirmată de

trezorerie.

2.1. Componenţa resurselor financiare, planificarea şi utilizarea lor

2.1.1. Componenţa resurselor financiare ale băncii:

- Mijloace proprii;

- Mijloace atrase-depozite şi cele ce nu ţin de depozite

Mijloacele proprii includ:

a) Capitalul social (acţiuni privilegiate şi simple);

b) Fondurile băncii;

c) Profitul nedistribuit.

Componenţa resurselor financiare ale filialei în valută naţională se calculează zilnic conform datelor

din informaţia cu privire la existenţa, plasarea resurselor şi dinamica lor (formularul nr.2).

2.1.2. Planificarea

Pornind de la strategia de dezvoltare a băncii, de la indicii busines-planului aprobat al băncii şi de la

indicii proiectului Planului de atragere şi plasare a resurselor financiare, formaţi de filialele băncii,

15

Departamentul Trezorerie aduce la cunoştinţa filialelor băncii Planul anual de atragere şi plasare a

resurselor financiare, împărţit pe trimestre, în valută naţională şi valută străină (formularul nr.1).

Elaborarea indicilor Planului de atragere şi plasare a resurselor financiare e către filiale se efectuează

pornind de la necesitatea de echilibrare a activelor şi pasivelor, care, la filialele ce se confruntă cu

deficitul de resurse pentru acoperirea operaţiilor active, se obţine prin redistribuirea mijloacelor

temporar disponibile ale altor filiale.

În cazul afectării suplimentare a limitelor de creditare, de resurse procurate, etc., se modifică şi

Planul de atragere şi plasare a resurselor financiare sau unii indici din el. Decizia privind modificarea

Planului de atragere şi plasare a resurselor financiare sau a unor indici din el se aduce la cunoştinţa

filialei prin formularul nr.3.

2.1.3. Plasarea resurselor financiare

Resurse financiare, în limitele cărora filialele efectuează operaţii active, sunt soldurile

mijloacelor în contul subcorespondent al filialei de la CD al BNM (resursele calculate).valoarea

negativă a indicelui este considerată ca sold debitor cu toate consecinţele şi se numeşte deficit de

resurse al filialei.

Soldul zilnic calculat al mijloacelor în contul subcorespondent al filialei se determină în modul,

expus în anexa nr.1.În el se ţine cont de faptul, că resursele procurate (disponibile) şi resursele

procurate de la BNM şi de la alte instituţii financiare, fondul de risc, precum şi capitalul social, în

contul nou format din contul mijloacelor fixe ale filialei băncii (hotărârea Consiliului de observatori

nr.9 din 28.11.95) şi mijloacele pentru amortizarea, utilizate cu consimţământul Centralei, la finanţarea

construcţiei obiectelor proprii şi procurarea fondurilor fixe, nu se înregistrează în contul

subcorespondent al filialelor de la CD al MAIB şi nu se reflectă în bilanţul lor.

Este interzisă neexecutarea de către filiale a ordinelor de plată, a cecurilor şi altor dispoziţii ale

titularilor de conturi din cauza lipsei sau deficitului de mijloace în contul subcorespondent al filialei de

la CD al MAIB. În cazul formării deficitului de mijloace proprii sau apariţia unei asemenea

perspective, filiala este obligată să sisteze încheierea unor noi tranzacţii de creditare şi imediat să

procure în modul stabilit resursele necesare.

Pe parcurs, odată cu crearea şi valorificarea noilor produse programatice şi implementarea

modalităţilor respective de ţinere a evidenţei, Secţia de gestionare a fluxurilor băneşti va direcţiona

activitatea filialei băncii în conformitate cu situaţia contului subcorespondent la începutul zilei

operaţionale.

Filialele băncii sunt obligate să respecte întocmai indicii Planului de atragere şi plasare a

resurselor financiare referitor la :

16

- Limitele de creditare (datoria la scadenţă şi peste scadenţă la credite, exclusiv dobânzile

calculate, la începutul lunii nu trebuie să depăşească indicii de plan; pe parcursul lunii se

admite depăşirea indicilor de plan);

- Resursele procurate (disponibile) şi resursele procurate de la BNM şi de alte instituţii

financiare:

- Sporirea portofoliului de depozitare.

În cazul deficitului de mijloace în contul subcorespondent al filialei de la CD al MAIB (prin

calcul) şi lipsei perspectivei de a-l alimenta de pe teren, filiala băncii înaintează o cerere

Departamentului de Trezorerie (Secţia poziţie şi control) privind repartizarea suplimentară a resurselor

procurate . cererea se consideră satisfăcută după primirea avizului respectiv în scris . Dacă cererea

filialei privind repartizarea resurselor suplimentare nu se satisface, filialele sistează eliberarea

creditelor, efectuarea altor operaţii active, cu excepţia operaţiilor de decontări, până la lichidarea

deficitului de resurse.

În cazul insuficienţei limitei de creditare, filiala băncii expediază o cerere privind sporirea ei

Departamentului Trezorerie (Secţia poziţie şi control). Cererea se consideră satisfăcută după primirea

avizului în scris .

La eliberarea creditelor, filialele sunt obligate să menţină echilibrul resurselor şi plasărilor conform

termenelor pe întreaga perioadă de utilizare a creditului.

Pentru evaluarea stării resurselor, plasărilor şi posibilităţilor de investire, filialele controlează

zilnic fluxurile de numerar (cash flow) utilizând formularul nr.8.

Filialele băncii întocmesc prognoza fluxurilor de numerar pe anul, trimestrul, luna viitoare după

formularele nr.9, 10, 11, cu precizarea ulterioară în fiecare decadă după formularul nr.12.

Prognoza (formularele nr.9-12) se expediază în termenele stabilite Departamentului Trezorerie

(Secţia gestionare a fluxurilor băneşti) pentru utilizare la întocmirea prognozei sintetice a fluxurilor de

numerar pe an, trimestru, lună şi decadă în ansamblu pe bancă.

Vânzarea resurselor băncii filialelor sau altor bănci, sau procurarea lor de la filiala băncii se efectuează

de către Departamentul Trezorerie.

2.2. Resursele, procurate de la Banca Naţională şi de la alte instituţii financiare

În cazul necesităţii resurselor suplimentare, banca le procură în mod centralizat de la BNM sau

de la alte instituţii financiare. Condiţiile de oferire a unor asemene resurse se comunică filialelor băncii

de către Secţia poziţie şi control a Departamentului Trezorerie.

17

Resursele de credit şi limitele de creditare, în cazul direcţionării acestora la acordarea creditelor

cu destinaţie specială companiilor, se aduc la cunoştinţa filialelor prin poştă, printr-un aviz conform

formularului nr.13. Data perfectării avizului se consideră ziua începutului derulării creditului acordat

clientului băncii (dacă nu-i prevăzut altceva), din care filialele băncii efectuează plata pentru resursele

de credit.

Resursele de credit pot fi direcţionate la completarea mijloacelor din contul subcorespondent al

filialei de la CD al MAIB; în asemenea caz filialelor li se expediază un aviz conform formularului

nr.14. Resursele de credit procurate de la BNM sau de la alte instituţii financiare se ia în calcul la

determinarea soldului mijloacelor în contul subcorespondent al filialei băncii.

Filialele băncii efectuează controlul asupra rambursării în timp util a creditelor cu destinaţie

specială şi restituirii în termenele stabilite a resurselor de credit primite.

La sosirea termenului de restituire a resurselor de credit (direcţionate la acordarea creditelor cu

destinaţie specială sau completarea mijloacelor din contul subcorespondent) BNM şi altor instituţii

financiare, ele nu se iau în calcul de filialele băncii la determinarea soldului mijloacelor în contul

subcorespondent.

Totodată, în cazul nerambursării de către client în termenul stabilit a creditului cu destinaţie

specială, soldul datoriei neachitate se trece pe seama resurselor proprii ale filialei băncii.

În cazul rambursării parţiale sau anticipate a creditului cu destianţie specială de către client,

filialla băncii restituie către Centrală conform formularului nr.15. Utilizarea repetată a resurselor este

posibilă doar cu permisiunea Departamentului Trezorerie.

În cazul recepţionării de la filiale a mesajului până la ora 9-00, restituirea resurselor de credit

către BNM sau alte instituţii financiare se efectuează în aceeaşi zi.; la recepţionarea mesajului după

ora 9-00, restituirea resurselor de credit se efectuează a doua zi după recepţionarea mesajului cu

perceperea plăţii pentru resursele de credit pe ziua consumată.

2.3. Resursele procurate (disponibile) plătite conform planului financiar

Cuantumul resurselor procurate şi celor disponibile stabilit filialelor, cu plata conform planului

financiar, li se aduce la cunoştinţa prin Planul de atragere şi plasare a resurselor financiare pe

trimestrul respectiv, cu precizarea ulterioară, în cazul modificării unor indici ai Planului de atragere şi

plasare a resurselor financiare .

Vânzarea suplimentară către filialele băncii a resurselor temporar disponibile, peste cuantumul

prevăzut şi adus la cunoştinţă prin Planul de atragere şi plasare a resurselor financiare, se efectuiază în

următorul mod:

18

Avizul privind vânzarea resurselor disponibile se expediază (Secţiei poziţie şi control) ;

Resursele disponibile se primesc pentru a fi vândute, de regulă, pe un termen nu mai mic de

o lună;

Rata dobânzii se stabileşte de Consiliul băncii la propunerea Comitetului ALCO;

Despre plasarea resurselor disponibile Secţia poziţie şi control expediază un aviz (data

perfectării avizului este considerată ziua din care au fost primite resursele disponibile).

Vânzarea resurselor disponibile de către o filială a băncii şi cumpărarea lor de către alte filiale se

efectuează fără înregistrări contabile. Operaţiile respective se iu în calcul la determinarea soldului

mijloacelor în contul subcorespondent. Totodată, suma resurselor disponibile vândute se exclude, iar

celor cumpărate (resursele cumpărate) se adaugă la soldul mijloacelor în contul subcorespondent al

filialei de la CD al MAIB.

Filialele băncii pot restitui Departamentului Trezorerie (Secţia poziţie şi control) resursele

cumpărate, aduc la cunoştinţa lor prin Planul de atragere şi plasare a resurselor financiare, necesitatea

cărora a dispărut (pe un termen nu mai puţin de o lună). Primind avizul de la Departamentul Trezorerie

(Secţia poziţie şi control) privind plasarea resurselor cumpărate restituite, filiala exclude această sumă

la determinarea soldului mijloacelor în contul subcorespondent al filialei băncii.

2.4. Plata pentru resursele de credit

Plata pentru resursele de credit procurate de la BNM şi de la alte instituţii financiare se

efectuează de către filialele băncii în conformitate cu condiţiile comunicate la concret, stipulate în

contractele cu BNM sau alte instituţii financiare, fapt, despre care Secţia poziţie şi control anunţă

filialele băncii în fiecare caz aparte.

Totodată, plata pentru resursele de credit se calculează reieşind din numărul de 360 de zile ale

anului, luându-se în calcul datoria efectiv formată la credit şi rata dobânzii în vigoare pentru resursele

de credit. În cazul restituirii resurselor de credit de către filiala băncii până la ora 9-00, filiala nu

efectuează plata pentru această zi pentru resursele de credit. În cazul primirii avizului după ora 9-00,

filiala băncii ia în calcul şi această zi la calcularea plăţii pentru resursele de credit.

Transferarea plăţii cuvenite pentru resursele de credit se efectuează de către filialele băncii de

sine stătător până la data de 23 a fiecărei luni (dacă nu-i prevăzut altceva) la contul nr. 2904006 al

Centralei băncii.

Resursele cumpărate (disponibile) plătite conform planului financiar.

Plata pentru resursele cumpărate (obţinerea venitului de la vânzarea resurselor disponibile) se

efectuează de către filiale lunar, nu mai târziu de dat de 25, pentru 30 de zile calendaristice, reieşind

19

din cuantumul resurselor cumpărate (disponibile), adus la cunoştinţă prin Planul de atragere şi plasare

a resurselor financiare, la rata dobânzii pentru resursele cumpărate (disponibile), aplicată în perioada

respectivă. Totodată, filialele iau în calcul resursele primite suplimentar (cumpărate) sau resursele

vândute (confirmate de Departamentul Trezorerie, Secţia poziţie şi control).

Transferarea plăţii pentru resursele cumpărate (obţinerea venitului de la vânzarea resurselor

disponibile) se efectuează de către filialele băncii de sine stătător la contul nr. 1904706 al Centralei

băncii.

2.5. Modul formării şi evidenţei rezervei obligatorii

Banca, în conformitate cu legea cu privire la Banca Naţională a Moldovei, formează şi menţine

rezerve obligatorii, în valută naţională şi străină, păstrate în conturile corespondente, deschise la CD al

BNM, şi în casieriile sale.

Pentru îndeplinirea cerinţelor respective, rezervele obligatorii se calculează de către fiecare

filială a băncii şi urmează să fie păstrate în conturile corespondente la CD al MAIB şi, sub formă de

numerar, în casierii.

Calcularea cuantumului mijloacelor, pasibile de rezervare, filialele băncii o efectuează zilnic în

mărime de 8% din suma mijloacelor atrase în lei moldoveneşti şi în VLC (echivalentul în lei), din care

nu mai puţin de 6% trebuie să fie menţinute în contul subcorespondent (stabilit prin calcul) de la CD al

MAIB şi nu mai mult de 2% se menţin prin cererea rezervelor de numerar în lei moldoveneşti în

casieriile băncii.

Filialele băncii trebuie să asigure zilnic (de la 1 până la 15 şi de la 16 până la ultima zi a lunii)

menţinerea mijloacelor în contul subcorespondent (stabilit prin calcul) în mărime nu mai mică de 6%

din valoarea mijloacelor atrase în lei moldoveneşti şi VLC. Nu mai mult de 2% din suma mijloacelor

atrase trebuie să se menţină zilnic în casieria filialei băncii. Totodată, în casieriile băncii se pot păstra

în medie şi mai puţin de 2% din suma mijloacelor atrase în perioada gestionară, ir restul rezervei de

până la 8% trebuie să fie recuperat prin sporirea soldului în contul subcorespondent al filialei de la CD

al MAIB (stabilit prin calcul).

Se admite ca filiala să efectueze pe parcursul zilei operaţii, care vor reduce rezervele ei

obligatorii (în contul subcorespondent sau în casieria băncii) faţă de norma de rezervare necesară,

asigurând totodată norma medie de rezervare pe parcursul perioadei gestionare, care constituie 8% de

la suma medie a mijloacelor atrase, pasibile de rezervare.

Soldul pasiv mediu al fiecărui cont bilanţier se calculează prin sumarea soldurilor pasive din

acest cont bilanţier din bilanţurile zilnice pe parcursul perioadei gestionare cu împărţirea ulterioară a

sumei obţinute la numărul de zile lucrătoare (respectiv – a bilanţurilor zilnice) din aceeaşi perioadă.

20

Soldul pasiv mediu în VLC al fiecărui cont bilanţier se calculează prin sumarea soldurilor pasive

în VLC la sfârşitul fiecărei zile de lucru pe parcursul perioadei gestionare cu împărţirea ulterioară a

sumei obţinute la numărul de zile lucrătoare (respectiv – a bilanţurilor zilnice) pentru aceeaşi perioadă.

Calcularea rezervelor obligatorii, stabilite de BNM, filialele o efectuează zilnic. Cerinţele de

rezervare se consideră îndeplinite de către filiala băncii, dacă în perioada gestionară din volumul

mediu al mijloacelor atrase în lei moldoveneşti şi VLC (recalculată în leu moldoveneşti pentru fiecare

zi a perioadei gestionare) au fost menţinute în medie 8%, din care în contul corespondent al filialei

băncii în lei moldoveneşti (prin calcul) de la CD al MAIB s-au menţinut nu mai puţin de 6%, iar

numerarul în lei moldoveneşti în casieria băncii n-a depăşit 2%.

Pentru neîndeplinirea cerinţelor menţionate, filiala băncii efectuează de sine stătător plăţi

suplimentare.

Filialele băncii de două ori pe lună, nu mai târziu de data de 18 şi de 3, expediază prin poştă

Secţiei gestionare a fluxurilor băneşti a Departamentului Trezorerie, un raport privind respectarea

cerinţelor de rezervare pe prima şi respectiv a doua jumătate a lunii.

2.6. Modul de evidenţă a fondului de risc

Departamentul pentru credite, reieşind din portofoliul de credite al filialei băncii, stabileşte

fondul calculat (necesar de risc). Fondul de risc se formează de către filialele băncii din contul

profitului obţinut. Fondul de risc format efectiv din contul profitului se aduce la cunoştinţa filialelor

băncii de către Secţia gestionare a fluxurilor băneşti în cadrul Planului de atragere şi plasare a

resurselor financiare şi se ia în calcul de către filialele băncii la determinarea soldului mijloacelor în

contul subcorespondent al filialei băncii la CD la MAIB.

2.7. Sancţiuni

Filialelor băncii li se aplică următoarele sancţiuni:

Pentru admiterea contului subcorespondent debitor la CD al MAIB (stabilit prin calcul) – în

mărimea ratei de refinanţare şi a marjei, cuantumul căreia se stabileşte de BNM şi se comunică de

către Departamentul Trezorerie odată cu modificarea ei.

Pentru nerespectarea cuantumului rezervelor obligatorii, stabilit de BNM, filiala băncii achită o

plată suplimentară cu indicarea motivului “încălcarea cerinţelor de menţinere a rezervelor

obligatorii”, mărimea ratei pentru resursele de credit cumpărate, în vigoare în ziua neîndeplinirii

cerinţelor de rezervare obligatorie şi o penalitate în mărime de 0,2% din suma deficitului pentru

fiecare zi de încălcare.

21

Sancţiunile menţionate se calculează şi suma lor se transferă de către filială de sine stătător în

contul 6904206 al Centralei băncii odată cu transferarea plăţii pentru resursele procurate (obţinerea

profitului de la resursele disponibile).

2.8. Controlul şi raportarea Pentru asigurarea efectuării continue a operaţiilor bancare de către filialele băncii şi menţinerea,

totodată, a lichidităţii băncii l nivelul planificat, filialele băncii controlează:

Respectarea indicilor Planului de atragere şi plasare a resurselor financiare;

Soldul mijloacelor în contul subcorespondent de la CD al MAIB (stabilit prin calcul),

neadmiţând formarea soldului debitor;

Respectarea cuantumului rezervelor obligatorii, stabilit de BNM, în contul subcorespondent

(stabilit prin calcul) şi în casieria băncii.

Filialele băncii trebuie să efectueze zilnic:

Calculul soldului mijloacelor în contul subcorespondent de la CD al MAIB;

Analiza datelor din informaţia cu privire al existenţa şi plasarea resurselor pentru stabilirea

componenţei resurselor filialei băncii ;

Controlul asupra fluxurilor băneşti .

Filialele expediază Centralei băncii:

Raportul privind respectarea cuantumului rezervelor obligatorii, stabilit de BNM;

Prognoza fluxurilor băneşti .

22

3. ORGANIZAREA OPERATIUNILOR DE CREDITARE SI EVIDENTA ACESTORA

Politica de creditare e chemată să asigure îndeplinirea scopurilor strategice ale băncii, privind

lărgirea sferei de creditare prin acordarea creditelor comerciale şi de consum, acordarea creditelor

businessului mic din localităţile rurale.

Strategia băncii în domeniul :

- creditelor comerciale constă în păstrarea poziţiilor ocupate şi obţinerea de noi poziţii în

sectoarele economiei naţionale;

- creditelor businessului rural constă în atragerea mixtă a subiecţilor acestui tip de activitate, în

instruirea şi educarea clientului, crearea condiţiilor pentru creşterea garanţiilor businessului

rural şi trecerea lor în categoria clienţilor comerciali, acăpărarea nu mai puţin de 30 % din

segmentul dat.

Politica creditară presupune respectarea a cinci principii de creditare:

1. capacitatea de plată a debitorului;

2. utilizarea resurselor acordate după destinaţie;

3. rambursabilitatea;

4. asigurarea creditelor;

5. achitarea la termen.

Banca acordă credite întreprinderilor dintr-un spectru larg al de ramuri din economie (industria

prelucrătoare, comerţ, agricultură, transport şi telecomunicaţii, etc.). Ea prestează serviciile creditare

în corespundere cu structura resurselor proprii şi atrase, pe termenele de utilizare, preţul lor şi a

cererilor de asigurare. Creditele se acordă atât în lei moldoveneşti cât şi în valută străină.

Direcţiile prioritare de creditare al băncii sunt investiţiile în întreprinderile individuale, care se

face în baza programelor „Microcreditare ”şi „Fereastra deschisă” de susţinere şi dezvoltare a

businessului mic şi mijlociu, elaborate în baza liniei de creditare de la BERD. Principiile de acordare

a creditelor persoanelor juridice:

- primirea profitului (minim pe fiecare din ultimii doi, cu excepţia întreprinderilor noi);

- raportul capitalului propriu la total active ca 1 la 3, inclusiv creditul nou cerut;

- business-planul, care conţine prognoza bilanţului, fluxului de numerar, profitului şi pierderilor.

Întreprinderile cu capital acţionar mai mic de 100 000 lei în locul business-planului prezintă

prognoza bilanţului, fluxului de numerar, profitului şi pierderilor alocate.

- gajul, apreciat de experţii băncii minim în mărime de 130% de la valoarea creditului.

- pondera minimă a mijloacelor proprii în cheltuielile planificate, în jur de 25-30 % (inclusiv

cheltuielile de gaj existente).

- acţionarii noi nu trebuie să obţină un pachet de acţiuni mai mare de 20 % faţă de capitalul social al

întreprinderii.

23

Principiile de acordare a creditelor persoanelor fizice:

- trebuie să fie angajat în câmpul muncii şi au venit permanent;

- pot asigura cel puţin 30 % procente din cheltuielile prognosticate;

- existenţa unui gaj în valoare de 130 % de la suma creditului acordat;

Banca nu acordă creditele companiilor care:

- activează neeficient, au un bilanţ nelichid,

- au un nivel al rentabilităţii şi a fluxului mijloacelor băneşti insuficient pentru rambursare creditului;

- inexistenţa gajului;

- au datorii neachitate către alte bănci pentru creditele primite;

- au datorii a cărei valoare depăşeşte 20 % din capitalul total al băncii;

- funcţionează mai puţin de doi ani sau schimbă domeniul de activitate, etc.

Din cauza riscurilor sporite aferente creditării proiectelor ce ţin de investiţii capitale şi

construcţii, banca nu oferă credite pentru aceste scopuri în următoarele cazuri:

- suma totală a proiectului este mai mare de 7 milioane lei;

- ponderea cheltuielilor capitale în costul total al proiectului depăşeşte 50 %;

- ponderea mijloacelor proprii efectiv utilizate în implementarea proiectului este mai mică de

35% din costul total al proiectului;

- banca nu oferă credite privilegiate cooperativelor de construcţie pentru construcţia caselor, dacă

gradul de finisare a acestora nu este de 70 la 100.

Ponderea creditelor pentru un oarecare domeniu al industriei de prelucrare nu trebuie să

depăşească 30 % din valoarea totală a portofoliului de creditare, în agricultură ea nu trebuie să

depăşească 20 la 100, iar pentru persoanelor fizice 5 %. Datoria netă la creditele oferite unei persoane

sau unui grup comun de persoane nu trebuie să depăşească 30 la 100 din capitalul normativ total. Suma

creditelor mari nu trebuie să depăşească mai mult de 5 ori capitalul normativ total.

Datoria totală pe credite a unei persoane afiliate nu trebuie să depăşească 20 % din capitalul

normativ total. Aceeaşi cotă este stabilită pentru funcţionarii băncii. Banca acordă credite fără asigurare

cheltuielile aferente formării capitalului circulant, pe termen de 10 luni, pentru cheltuieli sezoniere de

producţie, aferente unei perioade producţie.

Creditele se acordă atât printr-o singură tranşă cât şi în rate, prin deschiderea liniilor de credit,

overdrafturi. Deasemenea rambursarea creditelor poate fi făcută printr-o singură tranşă cât sau în rate.

La creditele pe termen scurt, mediu şi lung rata dobânzii se stabileşte în funcţie de costul

resurselor creditare, cheltuielile de regie, venitul necesar, resursele de creditare, tipul operaţiunii

relaţiile cu clientul, etc.

Creditele acordate în lei pentru persoanele fizice:

24

- la creditele (inclusiv factoring, overdraft, acreditiv) la termen acordate din resursele MAIB şi

CNFA, rata dobânzii variază în funcţie de categoria împrumutătorului (A,B,C,D) şi termenul

de creditare (1-3 luni, 3-6 luni, 6-12 luni şi peste un an), de la 33-38 %.

- la acordarea creditelor întreprinderilor de comerţ până la 45 zile –31%;

- la creditele de consum numai puţin de 16 % anul;

În cazul nerambusării la termen a creditului acordat de către „MAIB”, banca aplica următoarele

cote a penalităţilor:

- pentru resursele „MAIB” la rata iniţială se mai adaugă 15 %;

- pentru resursele procurate de la BNM:

a) pentru creditul expirat de 10 zile plus se mai adaugă 5 % ;

b) de la 11- 20 zile plus 10 % la rata dobânzii iniţiale;

c) ceea ce depăşeşte 20 zile va fi penalizată cu 15 la 100.

- de asemenea debitorii ce nu rambursează sumele dobânzilor, pentru creditul obţinut, la

termenul stabilit în contract este penalizat cu 0,1 % pentru fiecare de întârziere, de la suma

totală a dobânzii ce trebuieşte rambursată pentru creditul primit.

La credit în valută străină pentru persoanele juridice:

din resursele BERD-lui şi BIRD-lui, rata dobânzii pentru creditele termen se stabileşte de comitetul

de creditare individual pentru fiecare client.

din contul resurselor BIRD-fereastra IMM, în funcţie de categoria împrumutului şi durata

creditului(9-12 luni, 1-3 ani, peste 3 ani), rata dobânzii variază de la 17-20%;

pentru creditele restante se plăteşte o penalitate în mărime de 0,25 % din datoria neachitată la

scadenţă pentru fiecare zi întârziere.

din resursele proprii ale băncii pentru finanţarea tranzacţiilor de import-export, prin liniile de

creditare ale băncilor străine, rata dobânzii constituie 18-21 %, care depinde de categoria

împrumutătorului şi termenul de creditare(1-3 luni, 3-6 luni, 6-12 şi peste 1 an).

La creditele interbancare se practică următoarele rate:

Tabelul nr.1 Rata dobânzilor la creditele interbancare

Termenul Rata dobânzii

1-7 zile mai mare sau egală cu RB a BNM

7-14 zile RB a BNM plus marja mai mare sau egală cu 2 puncte

14-30 zile RB a BNM plus marja mai mare sau egală cu 5 puncte

RB – rata de bază a BNM, egală cu 31 % anual.

25

Ordinea eliberării creditelor:

Pentru obţinerea unui credit de la „MAIB”, clientul, este supus următoarelor proceduri:

1.) În primul rând fiecare solicitant de credite este supus interviului primar. În urma lui se

stabileşte dacă clientul corespunde cerinţelor stipulate în politica creditară al băncii. În cazul

corespunderii clientului, banca îi prezintă lista documentelor ce-i trebuieşte pentru evaluarea cererii de

creditare şi blancul cererii pentru obţinerea creditului, încasând taxa administrativă.

2.) Clientul prezintă cererea de credit completată , care se înregistrează în registrul cererilor de

creditare. Apoi se verifică prezenţa a tuturor documentelor solicitate, corectitudinea şi deplinitudinea

completării acestora.

3.) După verificarea corespunderii datelor din cererea de credit cu cele din statut, se începe

analiza documentelor anexate la cerere. El se împart în 7 categorii:

1. Cereri,

2. Informaţia financiară,

3. Informaţia contabilă ,

4. Gajul

5. Corespondenţa,

6. Concluzia specialiştelor,

7. Documente creditare.

4.) În baza acestor documente pentru fiecare client în parte se întocmeşte un dosar de creditare.

Dosarul se înregistrează în registrul de înregistrare a dosarelor.

Tabelul nr.2 Registrul de înregistrare a dosarelor de creditare

Nr.

dosarului

Denumirea debitorului

Data deschideriidosarului

Transmiterea dosarului în altă subdiviziune a

băncii

Prelucrarea dosarului dinaltăsubdiviziune

Data

inchiderii

dosarului

creditar

DataTransmiteriiînarhivă

Data Denumirea

subdiviziuniiData

Denumirea

subdiviziunii

Pentru analiza şi aprecierea calitativă a situaţiei financiare a debitorului se efectuează

următoarele proceduri:

1. Analiza generală a bilanţului întreprinderii;

2. Analiza datoriei debitoare;

3. Analiza datoriilor creditoare;

4. Analiza raportului privind mişcarea capitalului propriu;

26

5. Analiza generală a raportului privind rezultatele financiare;

6. Analiza fluxurilor mijloacelor băneşti;

7. Analiza generală a solvabilităţii şi anexele la ele:

8. Lista debitorilor;

9. Lista creditorilor;

10. Prognoza financiară pe termen scurt;

11. Prognoza financiară pe termen lung;

12. Prognoza fluxului mijloacelor băneşti;

13. Analiza situaţiei financiare a debitorului;

14. Categoriile situaţiei financiare a clientului;

5.) Analiza datoriilor creditoare:

Inspectorul creditelor verifică corectitudinea calculelor efectuate în toate capitolele ale

bilanţului, corectitudinea reflectării datoriilor către bancă (r.660, r.780), corespuderea sumei

capitalului statutar indicat în bilanţ (r.480) cu statutul întreprinderii şi datele din raport privind mişcarea

capitalului propriu.

Deasemenea efectuează o analiză a structurii activilor şi pasivelor, sursele de formare a

activelor pe termen lung; ponderea capitalului propriu în total pasive, datoriile pe termen lung şi scurt

în activele pe termen lung şi scurt.

Calculează indicatorii lichidităţii:

a) Coeficientul de acoperirii (current ratio);

C.a. =

b) Coeficientul lichidităţii curante (liqidity ratio);

C.l.c. =

c) Coeficientul lichidităţii absolute;

C.l.1 =

d) Coeficientul lichidităţii de gradul 2;

C.l.2 =

Se calculează schimbarea acestor indicatori în dinamică:

- nr. de rotaţie:

27

- nr. de rotaţie al stocurilor de mărfuri şi materiale;

Nr. st. =

Se calculează indicatori solvabilităţii:

- coeficientul suficienţii capitalului;

- coeficientul Leverage;

C.l

- coeficientul stabilităţii financiare;

- coeficientul manevrării;

- coeficientul participării;

6.) Analiza dării de seamă despre rezultatele financiare:

Se verifică corectitudinea îndeplinirii formei nr.2. Se calculează indicatorii profitabilităţii:

- profit brut:

Pr.b. =

- coeficientul aprecierii procentelor:

C.a.p. =

- coeficientul deservirii datoriei:

C.d.d. =

- rentabilitatea capitalului:

R.c. =

După analiza efectuată se întocmesc concluzii şi se formulează propuneri privind analiză formei

nr. 2.

28

7.) Analiza fluxului mijloacelor băneşti se face cu scopul determinării existenţei suficiente a

mijloacelor băneşti, pentru deservirea datoriei şi rambursarea ei.

Prin metoda aritmetică se verifică corectitudinea îndeplinirii de către client a formei nr. 3

„ Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti ” şi corectitudinea transferului de date în prognoza

mişcării mijloacelor băneşti. Se determină ponderea în volumul total al fluxurilor nete de mijloace

băneşti a fluxurilor nete din activitatea operaţională, investiţională şi cea financiară.

În baza analizei efectuate experţii formează concluzii referitor la:

- capacitatea întreprinderii de a primi mijloace băneşti necesare pentru deservirea datoriei.

- necesitatea întreprinderii de a primi resursele externe pentru finanţarea activităţii operaţionale.

- suficienţa la întreprindere a mijloacelor băneşti, pentru plata anticipată a creditului.

8.) Analiza datoriei debitoare se efectuează cu scopul determinării sumelor datoriilor debitoare şi

evaluarea perspectivelor viitoare de rambursare ale lor. Datoriile debitoare se compun din: creanţe pe

termen scurt, creanţe pe termen scurt şi avansurile acordate.

De la client se cere prezentarea descifrării a datoriilor debitoare analiza structurală a debitorilor

în cadrul fiecărei grupe şi ponderea acestora în suma datoriei totale pe grupe. Inspectorul de creditare

trebuie să se convingă de existenţa, formarea şi utilizarea a la întreprindere a rezervei pentru datoriile

dubioase pe operaţiunile dubioase. Se stabileşte dacă la întreprindere există o tendinţă de micşorare a

datoriei debitoare, prin confruntare datelor perioadei dării de seamă cu cele din anii precidenţi.

Se formulează concluzii privind datoriile debitoare.

9.) Analiza datoriilor creditoare se face cu scopul stabilirii calităţii decontărilor întreprinderii cu

creditorii. Datoriile creditoare sunt compuse din: datoriile comerciale pe termen scurt şi lung calculate,

plus datoriile comerciale pe termen scurt.

De la client se primeşte descifrarea datoriei creditoare, care se efectuează cu scopul determinării

gradului de solvabilitate a debitorului şi vârstei creditelor existente. Se determină suma datoriilor

expirate pe grupe, procentul acestor datorii creditoare în suma totală a datoriilor şi se determină

evoluţia lor în dinamică. La sfârşitul analizei se efectuează concluzii.

10.) Analiza mijloacelor ce servesc în calitate de garanţie de asigurare a creditului se efectuează cu

scopul determinării valorii lor reale şi gradului de lichiditate. Formele de asigurare a rambursării

creditului pot fi:

1. gajul asupra averii,

2. asigurarea riscului la companiile de asigurare contra nerambursării creditului,

3. cesiunea mijloacelor băneşti în favoarea băncii,

4. hârtiile de valoare,

5. cesiunea dreptului de cerere,

6. depozite bancare,

29

7. sub asigurarea datoriei debitoare (factoring),

8. garanţii şi cauţiuni bancare.

De la client se prezintă băncii lista în acre se indică modalităţile de asigurare a rambursării

creditului prin asigurare, în cazurile dubioase. De regulă banca preferă ca gaj imobilul. Analiza

situaţiei financiare a debitorului se efectuează în baza următorului tabel:

Tabelul nr.3

A B C D E

1. Informaţia Prezentă în

întregime

Prezentă în

întregime

Prezentă în

întregime

Prezentă în

întregime

nu e prezentă

sau într-un

volum mic

2. Profitabilitatea creşte creştere/

stabilă

Nestabilă

Descreşte

nestabilă

descreşte

zero

3. Vânzări cresc stabile stabile descresc descresc

4. Coeficientul

acoperirii procentelor

peste 3 3 - 2 1 1 1

5. Dependenţa de

capitalul împrumutat

1 1 1-2 2-3 peste 3

6.Coeficientu

acoperirii

peste 1 1 mai mic

decât 0,75

mai mic

decât 0,5

mai mic

decât 0,5

7. Datorii debitoare scad/stabile scad/stabile cresc cresc /mult cresc /mult

8. Mijloace băneşti cresc/stabile cresc /stabile scad scad / mult scad / mult

9. Obligaţii scad/stabile scad/stabile cresc cresc /mult cresc /mult

După analiza situaţiei financiare, debitorul se studiază după apartenenţă la una din următoarele

categorii.

Tabelul nr.4 „Categoriile a situaţiei financiare a debitorului”

Indicatorii Mărimea optimală

a indicilor

Categoriile

I II III

30

Indicatorii lichidităţii

1.coeficientul acoperirii 1 - 2 1,5 - 2,5 1-1,5 Peste1

2. coeficientul lichidităţii

curente

0,7 - 1 peste 1 0,7 – 1 0,4 - 0,7

3. coeficientul lichidităţii

absolute

0,2 – 0,25 0,2 – 0,25 0,1 – 0,2 peste 0,1

4. coeficientul lichidităţii de

gradul 2

0,5 – 0,8 0,6 - 0,8 0,5 – 0,6 0,4 - 0,5

Indicatorii solvabilităţii

1. coeficientul suficienţei

capitalului

0,5 - 0,55 peste 0,55 0,5 – 0,55 0,5 – 0,3

2. coeficientul Leverage până la 1 0,7 0,7-1 1,0 - 1,5

3. coeficientul stabilităţii

financiare

0,05 - 0,2 peste 0,2 0,05- 0,2 0,05

4. coeficientul manevrării 0,1 – 0,35 peste 0,2 0,1 – 0,2 0,1

5. coeficientul participării 0,5 – 0,8 peste 0,6 0,4 – 0,6 0,4

Indicatorii profitabilităţii

1. coeficientul acoperirii

procentelor

4 – 5 peste 4 3 – 4 2 - 3

2. coeficientul deservirii datoriei 1,5 – 2,5 Peste 2,5 1,5 – 2,5 1 – 1,5

În baza analizei efectuate şi comparării cu datele din tabelele de mai sus experţii creditori iau

decizia cu privire la acordarea sau refuzul acordării creditului. Permisiunea de a acorda creditul o dă

economistul şef, şeful secţiei de creditare, vice-preşedinte filialei şi preşedintele filialei. Între client şi

bancă se semnează contractul de creditare şi contractul de gaj .

Evidenţa contabilă a contractului de creditare se ţine la contul 7101 „obligaţii sub forma

contractelor de credit”. La intrare în cont se trece suma contractului de credit, iar la rambursarea totală

a creditului se trece la ieşire suma creditului.

Evidenţa contractului de gaj se ţine la contul 7102 „ obligaţii sub forma de contracte de gaj la

credite”. La intrarea în cont se trece suma contractului, iar la ieşire din cont se trece la data încetării

dreptului de gaj.

Evidenţa scrisorilor de garanţie, cauţiunilor şi poliţelor de asigurare se ţine la contul

memorandum 7121. Obligaţiunile la credite se păstrează tezaurul filialei până la achitarea lor.

31

Şeful secţiei de creditare întocmeşte dispoziţie secţiei operaţiuni , în baza căreia se deschide

contul de credit. Evidenţa creditelor acordate clienţilor se ţine la conturile 1230 – 1490 „ credite

acordate clienţilor”. La acordarea creditului se întocmeşte următoarea formulă contabilă:

D. „ creditele la termen acordate clienţilor ”

C. „ conturi curente ale cliente” sau

C. 1001„numerar în casierie ”

Conform condiţiilor contractului de creditare se emit dispoziţii privind încasarea plăţilor

prevăzute (comision „Unic”, taxa administrativă, etc.). În baza dispoziţiei se întocmeşte următoarea

notă de contabilitate:

D. „conturile curente ale clienţilor ”

C. 4235 – 4498 „ comisioane pentru serviciile de creditare”

Rambursarea creditelor se face în baza dispoziţiei de plată sau foii de vărsământ în numerar sau

notei de contabilitate:

D. „ conturi curente ale clienţilor ”

1031 „contul nostro în BNM”

1032 „contul nostro în bănci”

1001 „ numerar în casă ”

C. „ creditele la termen acordate clienţilor ”

Sumele creditele neachitate în termenii stabiliţi, în baza dispoziţiei serviciului de creditare, se

transferă în categoria creditelor expirate şi se întocmesc următoarele formule contabile: D. 1234 -1494

C. „ credite la termen acordate clienţilor ”

Atât timp cât creditele se referă la categoria creditelor expirate, dobânzile se calculează şi se

sporesc până la data transferării lor în canturile 1237 – 1497 „ credite expirate fără dobândă acordate

clienţilor”.

Când plata dobânzilor şi a creditelor nu se efectuează la termenele stabilite conform

prevederilor „ordinii cu privire la creditele expirate şi fără dobândă”, sumele respective din conturile

„credite la termen acordate” şi „ credite acordate clienţilor, expirate ” se transferă în categoriile: 1236

– 1496 „ credite la termen fără dobândă ”, 1237 – 1497 „ credite expirate fără dobândă ”, pentru care

dobânda se calculează dar nu se sporeşte.

Creditele fără dobândă (în cazul neachitării ) se socot:

1. plata la care n-a fost achitată timp de 60 zile;

2. credite considerate ca „ compromise ” sau „ dubioase;

3. când în instanţa de judicată au fost prezentate documentele privind perceperea forţată a datoriilor;

32

Când la crediteledin grupa 1236 – 1496 şi 1237 – 1497 plăţile pentru credite şi sau dobânzile nu

au fost achitate, atunci aceste sume se transferă în grupa 1235 – 1495 „ credite fără dobândă acordate

clienţilor”, pentru care dobânzile nu se calculează şi nu se sporesc:

D. 1235 - 1495C. 1236 – 1496 şi 1237 – 1497

Creditele clasice ca „compromise” sau „dubioase” se trec la scăderi din contul reducerilor

pentru pierderile la credite:

D. 1501 „ provizioane pentru pierderi la credite”; C. 1235 – 1495 „ credite fără dobândă acordate clienţilor ”.

Concomitent sumele creditelor achitate în baza notelor de contabilitate se înregistrează la intrări

în contul: 7201 „credite acoperite din provizioane pentru pierderi la credite”. În cazul îmbunătăţirii

stării financiare a debitorului problematic sau la obţinerea de către bancă a dreptului de posesie asupra

bunurilor gajate şi /sau până la comercializarea lor, creditele se achită în mijloace băneşti:

D. „ conturi curente ale clienţilor”, sau 1031, 1032, 1001,sau

1809 „ active luate în posesie ” ,

1811 „ altă avere imobilă ”

C. 1501.

Concomitent se trece la ieşire suma de pe contul 7201.

11.) Evidenţa dobânzilor calculate la credite.

Calculul dobânzii se efectuează zilnic pentru toate contractele de credit şi se reflectă în

„Borderoul dobânzilor calculate”. Dobânda calculată pentru creditele fără dobândă se reflectă separat.

Sporirea dobânzilor se efectuează de 2 ori pe lună pe data de 25 şi 30 (31). Formula de calcul a

dobânzii este:

La sporirea dobânzii se fac înregistrările:

- pentru creditele la termen;

D. 1716 – 1743 „ Dobândă sporită de primit ”, C. 4234 – 4497 „ Venituri din dobânzi la credite acordate clienţilor ”.

- la creditele expirate;

D. 1775 „ Dobânda sporită la creditele expirate ”, C. 4234 – 4497 „ Venituri din dobânzi la credite acordate clienţilor, expirate”.

Încasarea dobânzilor sporite se face prin note de contabilitate sau prin dispoziţie de plată a clientului:

D. 1001, sau „ conturi curente”, 1030, C. 1716 – 1743 şi 1755

33

Conţinutul dosarului creditar al persoanelor fizice:

1. Cererea de primire a creditului,

2. Copia buletinului de identitate,

3. Certificatul despre salariu pe anul curent,

4. Certificatul privind utilizare creditului;

5. Sistemul de apreciere pe baluri a cererii de credit, nu 34 puncte;

6. Adeverinţa de înregistrare a gajului (la notar);

7. Încheiere privind posibilitatea acordări creditului;

8. Contractul de credit;

9. Contractul de gaj;

10. Dispoziţia secţiei operaţionale.

Conţinutul dosarului creditar pentru SA şi SRL:

1. Interviul preliminar;

2. Cerere de primire a creditului ;

3. Documente juridice :

a) copia statutului,

b) contractul de fondare,

c) procura,

d) copia certificatului înregistrării de stat.

4. Informaţia financiară :

a) aprecierea reputaţiei debitorului,

b) aprecierea situaţiei financiare,

c) lista debitorilor,

d) lista creditorilor structura creditului,

e) structura creditului,

f) Dinamica indicatorilor situaţiei financiare,

5. Informaţia contabilă:

a) bilanţul întreprinderii, anexa la bilanţ,

b) forma nr. 2,

c) forma nr. 3,

d) forma nr. 4,

6. Act de verificare a existenţei gajului,

7. Contractele de vânzare-cumpărare a mărfurilor,

8. Contractul de credit, contractul de gaj, adeverinţa de înregistrare a gajului,

9. Dispoziţia secţiei operaţionale ,

34

10. Documente de plăţi,

11. Fişa verificării îndeplinirii de către debitor a condiţiilor contractului de credit.

Dările de seamă ale secţiei creditoare sunt:

1. Se întocmesc zilnic:

a) forma nr.100 „ Raportul privind datoriile la credite şi dobânzile sporite, ce urmează să

fie primite ”,

b) forma nr.101 „ Raportul privind datoriile la credite şi dobânzile neîncasate şi plasate în

conturile memorandum”.

2. Dare de seamă lunară;

a) informaţia privind calitatea portofoliului de credite,

b) calculul defalcărilor în fondul de risc.

4. ORGANIZAREA SI EVIDENTA OPERATIUNILOR DE DECONTARE

35

Efectuarea operaţiunilor de decontare în băncile comerciale se face în sala operaţională. În

filiala băncii ”Moldova-Agroindbank” ea se divizează în două secţii. În prima banca acordă servicii

persoanelor juridice, iar în cealaltă persoanelor fizice. În prima sala se duce evidenţa conturilor

sintetice şi analitice a agenţilor economici. Conform legislaţiei în vigoare pe teritoriul Republicii

Moldova decontările între agenţii economici se efectuează prin virament în baza contului curent

deschis la bancă de client.

Deschiderea conturilor se face în baza contractului încheiat între instituţia financiară şi client,

bancă şi persoana juridică. Forma de bază a contractului cu condiţiile de deschidere, obligaţiile şi

drepturile părţilor se prezintă de către bancă. Clientul la rândul său, după studiul contractului poate

accepta sau refuza unele subiecte ale lui, propunând soluţionarea bilaterală a lor. Pentru deschiderea

unui cont la bancă persoana juridică este obligată să prezinte următoarele documente pentru :

S.R.L. şi S.A. - Cererea clientului, copia statutului certificată notarial, contractul de constituire,

codul fiscal, certificatul de înregistrare de la Palatul de Înregistrare de Stat, cartela cu specimene de

semnături şi amprenta ştampilei certificată notarial, certificatul

eliberat de la Inspectoratul de Stat ce atestă dreptul de deschidere a contului, ordinul de numire în

funcţie a directorului şi a contabilului şef.

Sindicatele - se prezintă cererea organului superior sindical ,codul fiscal ,cartela cu specimene de

semnături.

Persoanele juridice nerezidente - toate documentele menţionate la SRL şi SA inclusiv Adeverinţa

de Înregistrare la Ministerul Finanţelor Republicii Moldova.

Întreprinderile individuale – în locul statutului se prezintă decizia de fondare a întreprinderii şi

restul documentelor menţionate în punctul aferent SRL şi S.A.

Instituţiile publice – documentaţia prezentată de SRL şi SA , inclusiv autorizaţia eliberată de

Ministerul Finanţelor.

Instituţiile şi organizaţiile culturale şi religioase - prezintă Adeverinţa de înregistrare la Ministerul

Culturii plus documentaţia de mai sus.

Gospodăriile ţărăneşti – în afară documentaţiei menţionate mai sus prezintă copia actului privind

dreptul de proprietate asupra pământului sau copia acordului de arendă a pământului.

Perfectarea şi închiderea conturilor

Perfectarea conturilor are loc la reorganizarea întreprinderii( fuziune, alipire, divizare şi

desprindere):

36

La modificarea denumirii ce nu a fost provocată de reorganizare;

La modificarea subordonării;

La modificarea esenţei activităţii şi la alte modificări.

Concomitent titularul de cont în termen de 15 zile face în documentele de fondare modificările şi

completările necesare şi le prezintă organului teritorial al Camerei de Stat de înregistrare pentru

reînregistrare. Conturile clienţilor deschise în instituţiile financiare se închid:

în baza hotărârii instituţiei de judecată;

în bata deciziei patronului, proprietarilor al patrimoniului întreprinderii;

conform prevederilor documentelor de fondare a întreprinderii;

în alte cazuri prevăzute de legislaţia RM şi actele normative ale BN a Moldovei;

Banca are dreptul să ridice problema privind închiderea contului clientului în bancă dacă în

termen de o lună după deschiderea acestui cont clientul nu a constitui o casă pentru decontări în

numerar şi nu au fost întreprinse măsuri pentru amenajarea casei pentru asigurarea primirii eliberării şi

păstrării provizorii a banilor, precum şi pentru asigurarea securităţii banilor în încăperea casei.

Din structura secţiei operaţionale fac parte grupurile de evidenţă formate din executori

responsabili. Toate conturile deschise la bancă sunt repartizate între ei. În funcţiile lor întră

recepţionarea şi controlul documentelor de plată, prelucrarea, înregistrarea şi transmiterea lor în

centrul de calcul.

Instrumentele de plată utilizate în decontările prin virament sunt următoarele:

Dispoziţia de plată este o dispoziţie dată de către plătitor Băncii care îl deserveşte de a transfera

beneficiarului o anumită sumă de bani. În baza dispoziţiei pot fi efectuate decontări pentru mărfurile

livrate sau serviciile prestate , precum şi alte plăţi. Dispoziţia se primeşte la Banca plătitoare spre

îndeplinire în decurs de 1 zile de la data emiterii. Ziua emiterii nu se ia în calcul, iar la sfârşitul

următoarei zile operaţionale ea devine nevalabilă.

La filiala “DOCCB” virarea mijloacelor băneşti de către bancă la Centru Decontări are loc prin

poşta electronică, în acest caz dispoziţia se perfectează de către plătitor în două exemplare. Primul

exemplar serveşte ca bază pentru trecerea la scăderi a mijloacelor băneşti din contul plătitorului şi se

coase în mapa Băncii plătitoare cu documentele zilei. Al 2-lea exemplar împreună cu extrasul din cont

se înmânează plătitorului. În banca plătitorului operaţiunea de plată este înregistrată prin înregistrarea

contabilă:

D. 2251 „ conturi curente ale persoanelor juridice”- al plătitorului

37

C. 1861 „decontări între sediul central al băncii şi filialele locale”

În banca beneficiarului operaţiunea de încasare a mijloacelor transferate de bancă plătitorului

este înregistrată astfel:

D. 1861 „ decontări între sediul central al băncii şi filialele locale”

C. . 2251 „ conturi curente ale persoanelor juridice”- al beneficiarului.

Dacă plătitorul şi beneficiarul sunt deserviţi la aceeaşi bancă se prezintă trei exemplare a

dispoziţiei de plata. Operaţiunea de plată prin Dispoziţie de plată în evidenţa contabilă este

înregistrată prin formula contabila:

D. 2251 contul curent al plătitorului,

C. 2251 contul curent al beneficiarului.

Dispoziţia se primeşte la Banca plătitoare spre executare numai în cazul disponibilului suficient

de mijloace băneşti în contul plătitorului pentru trecerea la scăderi a acesteia în sumă deplină.

Independent de disponibilul mijloacelor băneşti în contul întreprinderii Banca plătitoare primeşte

dispoziţia de plată pentru vărsăminte la buget şi în Fondul Social al Republicii Moldova. În cazul

disponibilului insuficient sau lipsei de mijloace băneşti în contul plătitorului, dispoziţia se plasează în

fişierul nr.2 şi se ţine la evidenţă în contul extrabilanţier ”Documente de decontare neachitate la

termen”. La plata parţială a dispoziţiei din fişierul nr.2. Banca îndeplineşte o notă de contabilitate

indicând toată informaţia din dispoziţia dată şi suma care poate fi plătită. La virarea mijloacelor

băneşti de către bancă la Centru Decontări prin poşta electronică nota de contabilitate se perfectează de

funcţionarul Băncii în două exemplare. Primul exemplar serveşte ca bază pentru trecerea la scăderi a

mijloacelor băneşti din contul plătitorului şi se coase în mapa Băncii plătitoare cu documentele zilei,

iar al 2-lea exemplar împreună cu extrasul din cont se înmânează plătitorului. După întocmirea notei

de contabilitate funcţionarul Băncii notează în formularul “înregistrarea plăţilor parţiale” , suma notei

de contabilitate şi aplică semnătura sa. Formularul “înregistrarea plăţilor parţiale” se anexează la

dispoziţie.

Cererea-dispoziţie de plată este cererea beneficiarului către plătitor de a plăti, în baza

documentelor de expediere, remise lui în afara băncii, privind valoarea producţiei livrate, serviciilor

prestate şi alte plăţi conform contractului. Cererea-dispoziţia de plată este prezentată de client pe

formulare tip . Cererea dispoziţie de plată se întocmeşte de către beneficiar pe formularul tip în patru

exemplare şi se remite împreună cu documentele prevăzute în contract nemijlocit plătitorului pentru

accept şi plată. Plătitorul perfectează acceptul prin aplicarea pe primul şi al doilea exemplare ale

cererii dispoziţiei de plată a semnăturilor persoanelor autorizate să gestioneze contul şi amprenta

38

ştampilei. la rubrica "Suma acceptată " plătitorul trebuie să îndice în cifre şi în litere suma expusă

trecerii la scăderi.

Cererea dispoziţie de plată se primeşte de către banca plătitoare spre plată numai în cazul

mijloacelor disponibile suficiente în contul plătitorului. Bancă plătitoare, verificând corectitudinea

perfectării cererii dispoziţiei de plată conform prevederilor, trece la scăderi mijloacele din contul

plătitorului şi coase primul exemplar al cererii dispoziţiei de plată în mapa băncii cu documentele

zilei. înregistrările contabile în banca plătitorului:

dacă plătitorul şi furnizorul sunt deserviţi la aceeaşi bancă:

D. 2251 cont curent al plătitorului;

C. 2251 cont curent al beneficiarului.

dacă în bănci diferite:

D. 2251 „ conturi curente ale persoanelor juridice”- al plătitorului

C. 1861 „decontări între sediul central al băncii şi filialele locale”

În banca beneficiarului:

D. 1861 „ decontări între sediul central al băncii şi filialele locale”

C. 2251 „ conturi curente ale persoanelor juridice”- al beneficiarului.

Exemplarele al doilea şi al treilea se remit prin intermediul Centrului Decontări a băncii

beneficiare, unde exemplarul al doilea serveşte drept baza pentru înregistrarea în contul beneficiarului

şi se coase în mapa băncii beneficiare cu documentele zilei. Exemplarul al treilea împreună cu

extrasul de cont se înmânează beneficiarului. Exemplarul al patrulea împreună cu extrasul de cont se

înmânează plătitorului.

La virarea mijloacelor băneşti de către bancă la Centrul de Decontări prin reţeaua de legătură

telefonică sau pe suport magnetic crearea dispoziţie de plată se perfectează de plătitor în două

exemplare.

Primul exemplar serveşte drept bază pentru trecerea la scăderi din contul plătitorului a sumei

cererii dispoziţiei de plată şi se coase în mapa băncii plătitoare cu documentele zilei. Al doilea

exemplar împreună cu extrasul de cont se înmânează plătitorului.

Termenul pe parcursul căruia plătitorul este obligat să prezinte la bancă cererea dispoziţie de

plată, e stabilit de către părţi în contract şi nu se controlează de către bancă. La refuzul de a plăti

integral sau parţial cererea dispoziţie de plată, plătitorul înştiinţează beneficiarul în modul stabilit în

contract fără participarea băncii.

39

Dispoziţie trezorerială - se foloseşte la decontările privind acumularea veniturilor bugetare.

Începând cu 1.01.98 prin ea se are loc achitarea impozitelor şi taxelor în bugetul republican. Se

întocmeşte şi se prezintă ca şi dispoziţia de plată.

Acreditivul. Acreditivul documentar în valuta naţională la B.C. „Moldova-Agroindbank” S.A.

filiala „DOCCB” nu se practică. Acreditivul documentar în valuta străina se utilizează de bancă şi este

descris şi analizat în secţia valutară.

Dispoziţia incasso - este dispoziţia beneficiarului privind virarea incontestabilă a unei anumite

sume de mijloace băneşti din contul plătitorului fără consimţământul lui, în baza documentelor

executorii sau a altor acte legislative, care prevăd dreptul virării incontestabile.

Documentele executorii şi documentele echivalente acestora, în baza cărora se efectuează

virarea incontestabilă a mijloacelor sunt:

- ordinele Arbitrajului;

- titlurile executorii eliberate de instanţele judecătoreşti;

- inscripţiile executorii ale notarului;

- deciziile organelor de a căror competenţă ţine examinarea cauzelor privind contravenţiile

administrative şi aplicarea sancţiunilor financiare.

Virarea mijloacelor băneşti în mod incontestabil se efectuează în baza dispoziţiilor incaso .

Termenul primirii de către bancă spre executare este de 10 zile. La virarea mijloacelor de către bancă

la Centrul de Decontări prin canalele de legătură telefonică sau pe suport magnetic dispoziţia incaso se

perfectează în 2 exemplare. Al 2-lea exemplar împreună cu extrasul din cont se înmânează

plătitorului. În lipsa mijloacelor băneşti în contul plătitorului dispoziţia incaso se plasează în fişierul

nr.2 la contul extrabilanţier “Documentele de decontare neachitate la termen” şi se achită în ordinea

calendaristică. Plata parţială a dispoziţiei incaso se efectuează de către bancă ca şi în cazul decontărilor

în baza dispoziţiei de plată.

40

Cecul - un document de decontare prin care emiţătorul de cec dă ordin băncii plătitoare de a

plăti o anumită sumă de bani la prezentarea unui cec de beneficiarul cecului. Cecul se utilizează de

către persoanele juridice şi fizice la decontările pentru mărfurile livrate, serviciile prestate, sau pentru

alte plăti. La Banca comercială “Moldova-Agroindbank” S.A. se utilizează carnetul de cecuri cu limită

de sumă, eliberat numai persoanelor juridice. Pentru a primi carnetul de cecuri persoana juridica

prezintă Băncii plătitoare o cerere. Ea se îndeplineşte într-un exemplar cu semnăturile persoanelor cu

dreptul de a semna documentele de decontare şi cu amprenta ştampilei.

După primirea cererii executorul responsabil o transmite în casieria băncii unde se lasă cererea

şi primeşte în loc un carnet cu limită de sumă. Banca încasează 5 lei ca comision pentru eliberarea

carnetului de cecuri. Evidenţa carnetelor de cecuri cu limită de sumă se ţine la contul memorandum

7611 „ formulare de evidenţă strictă ”. La eliberarea carnetului se întocmeşte formula contabilă: -

Ieşiri 7611

La întocmirea carnetului de cecuri, funcţionarul verifică prezenţa tuturor cecurilor în carnet de

cecuri. Pe verso pe coperta indică termenul de valabilitate a carnetului de cecuri, prezenţa cecurilor de

la nr. ... până la nr. ..., denumirea emiţătorului de cec, numărul contului personal, data emiterii

carnetului. În carnetul de asemenea se indică suma limită, această sumă se trece din contul de

decontare pe contul 2227 „cecuri de decontare” prin formula contabilă:

D. 2251

C. 2227

Carnetul de cecuri cu limită de sumă, se legalizează cu semnătura contabilului-şef şi cu

amprenta Băncii plătitoare. Pe fiecare cec se pune ştampila Băncii plătitoare, denumirea emiţătorului

de cec şi numărul contului de pe care se va plăti cecul.

Cecul completat se înmânează beneficiarului care la rândul său îl prezintă băncii împreună cu

borderoul cecurilor completat în cinci exemplare. Banca beneficiarului îl ia la evidenţă la contul

memorandum 7302 „borderoul de cecuri din carnet de cecuri cu limită de sumă în aşteptarea plăţii”

prin formula contabilă: - Intrarea 7302.

Însăşi cecul se remite băncii plătitorului. Ea trece la scăderi suma cecului prin formula

contabilă:

D. 2227

C. 1861

Banca beneficiarului trece în cont mijloacele băneşti prin formula contabilă:

41

D. 1861

C. 2251 - contul curent al beneficiarului

şi în baza borderoului de cecuri ex. nr. 1 trece la ieşire din contul 7302.

Evidenţa operaţiilor cu aceste documente se duce în conformitate cu nomenclatura planului nou

de conturi care cuprinde:

1.1 Planul nou de conturi este compus din 7 clase, ce include :

1.2 Clasa 1 “active” ;

- mijloace băneşti în numerar, a cărei evidenţă se duce pe conturile ce se încep cu 1000;

- totalitatea creditelor acordate diferitor tipuri de împrumutători 1230 – 1490

- mijloacele fixe 1600, amortizarea acumulată 1680

- dobânda sporită 1700

- alte active 1800

- decontări între filiale şi sediul central 1860

1.3 Clasa 2 “ obligaţii ” include:

2220 – Depozite la vedere fără dobândă

2250 – Depozite la vedere cu dobândă

2310 – Depozite la economii

2307 – Depozite la termen primite de la clienţi

2700 – Dobânda sporită ce urmează să fie plătită

2800 – Alte pasive (decontările cu bugetul, salariaţii, etc.)

2840 – Împrumuturi de la centrală şi alte filiale

1.4 Clasa 3 capitalul, acţionar şi rezerve :

3000 – Capitalul acţionar al băncii

3500 – Fondul de rezerve, fondul de reevaluare a mijloacelor fixe, profitul nedistribuit.

1.5 Clasa 4 capitolul, “ venitul ” :

- veniturile aferente dobânzilor la creditele acordate diferitor subiecte ai economiei

naţionale 4206, 4290, 4410, 4470;

42

- veniturile aferente operaţiunilor de comercializare a valutei străine, hârtiilor de valoare

4650;

- veniturile aferente comisioanelor 4670;

- veniturile aferente dobânzilor în sediul central al băncii şi filiale 4840;

- alte venituri necomerciale 4900;

1.6 Clasa 5 “cheltuieli ” :

5250 – Cheltuieli aferente dobânzilor la depozitele la vedere primite de la clienţi,

5310 – Cheltuieli aferente dobânzilor la depozitele de economii,

5370 – Cheltuieli aferente dobânzilor la depozite clienţilor,

5680 – Cheltuieli de amortizare,

5710 – Cheltuieli aferente remunerării muncii,

5730 – Cheltuieli aferente imobilului,

5780 – Impozite şi alte taxe,

5900 –Alte cheltuieli operaţionale,

1.7 Conturi clasei 6 “condiţionale” :

6100 – Obligaţii de procurare a valutei străine,

6200 – Obligaţii de premie şi procurare a creditelor,

6400 – Obligaţii de realizare a valutei străine,

6500 – Acreditive,

6700 – Garanţii eliberate,

6800 – Alte,

1.8 Clasa 7 “ conturi memorandum” :

7100 – Obligaţiile la creditele acordate,

7200 – Creditele şi dobânzile sporite neachitate,

7300 – Documentele privind operaţiile de decontare,

7400 – Hârtiile de valoare,

7500 – Diferite valori şi documente,

43

7600 – Formulare,

7800 – Acţiuni,

În “ bilanţul contabil “ se reflectă pe toate 3 clase de conturi. În raportul “ profit şi pierderi “ se

reflectă pe clasele 4 şi 5 de conturi. Conturile de clasa 1 şi 5 sunt conturi de activ, iar conturile claselor

3,2 şi 4 de pasiv.

1.9 Conturile din clasele 1- 5 sunt conturi bilanţiere a cărui principiu de evidenţă constă în faptul că la

înscrierea sumei în documentul de plată, ea se reflectă în acelaşi timp atât în debitul cît şi creditul

contului.

Conturile din clasele 6 - 7 sunt conturi extrabilanţiere a cărui principiul de evidenţa constă în

faptul că încasarea şi cheltuielile în aceste conturi se reflectă în conformitate cu nota de contabilitate

extrabilanţieră.

Conturile clasei 6 sunt conturi condiţionale, principiul dublei înregistrări nu se aplică. Evidenţa lor

se duce în felul următor:

- înscrierea operaţiunilor are loc la debitul sau creditul contului

- trecerea la scădere prin formula inversă

Conturile clasei 7 sunt conturile memorandum, evidenţa cărora se duce în felul următor : Întrări

– Ieşiri – Sold

Conturile bancare sunt multivalutare.

2.1 În contabilitatea bancară ca şi-n cea financiară evidenţa se duce atât pe conturile sintetice cât

şi pe cele analitice.

Contul sintetic reprezintă standardul structurii generale a conturilor analitice deschise în cadrul unui

cont bilanţier. Contul analitic reprezintă standardul structurii concrete a numerelor pentru fiecare cont

analitic în parte deschis în cadrul unui cont bilanţier.

Contul sintetic este compus numai din cifre care nu poate conţine mai mult de 4 semne, iar cele

analitice sunt compuse din 13, maximum 15 simboluri.

Conturile sintetice în conformitate cu planul de conuri reprezintă un standard comun pentru toate

instituţiile bancare, pe când cele analitice se formează la nivelul filialei în baza unor norme comune

având un specific propriu numai acestei bănci în vederea conţinutului informaţional.

Conturile analitice se divizează după criteriul structural în două grupe:

a) Structura conturilor clienţilor

44

b) Structura conturilor interne

Contul clienţilor conţine :

- numărul contului bilanţier 4 simboluri

- cifra de control 1 simboluri

- numărul filialei 2 simboluri

- numărul de ordine a subcontului deschis în cadrul unui cont bilanţier 2 simboluri

- numărul de înregistrare a clientului în cadrul unei filiale 6 simboluri

Contul analitic intern conţine :

bbbb k ff aa gg ssss / vvv

aa – numărul de ordine a articolului

gg – numărul de ordine a subcontului

ssss –alţi indici necesari

2.2 Toate conturile sunt divizate în 3 tipuri de conturi :

Conturi de activ. Soldul acestor conturi este debitor.

Conturi de pasiv. Soldul acestor conturi este creditor.

Conturi de activ-pasiv. Soldul acestor conturi este debitor sau creditor.

Deasemenea acestor conturi îi este specific factorul teritorial, adică locul utilizării al lor la

diferite filiale, reprezentanţe, în diferite secţii ale băncii, etc.

2.3 Conturile de credit :

Ele fac parte din clasa 1 de conturi şi cuprind următoarele conturi( 1230, 1260, 1290, 1320,1350,

1410, 1440,1470,1490).

Structura contului analitic:

- numărul contului 4

- cifra de control 1

- nr. de înregistrare 2

- nr. de ordine a subcontului deschis în cadru unui cont bilanţier 2

- nr. de înregistrare a clientului în cadrul unei filiale 6

- contul valutei se înregistrează după bară 3

45

bbbb k ff ii nnnnnn / vvv

În creditul contului se reflectă sumele creditului achitat, iar în debitul se reflectă suma creditului

acordat de bancă.

2.4 Conturile curente sunt incluse în clasa 2 “ obligaţii ” şi includ următoarele grupuri de

conturi 2220, 2250. Structural conturile curente sunt identice cu cele ce se întocmesc la creditare. În

debitul acestui cont se reflectă mijloacele băneşti eliberate din cont, iar în creditul contului mijloacele

băneşti încasate. Soldul contului reprezintă suma mijloacele băneşti în conturile curente ale clienţilor.

2.5 Conturile de depozit de asemenea fac parte din clasa 2 “ obligaţii ” a nomenclaturii

planului de conturi în care se includ următoarele conturi 2250, 2370, 2310.

Structura contului analitic de depozit, contului curent şi celui de creditare sunt identice. În

debitul acestui cont se reflectă rambursarea sumei depozitului la expirarea termenului de plasare, iar

în creditul contului se reflectă suma încasată la deschiderea depozitului. Soldul contului reprezintă

suma mijloacele băneşti în conturile curente ale clienţilor, amplasate pe un termen concret.

2.6 “ Contra - cont ” este un cont de legătură reciprocă între conturile de activ cu cele de pasiv.

Pentru conturile de credit din activ ( 1230,1260,1290,1410,1440), drept contr-cont serveşte contul din

pasiv 1501.

2.7 Pentru evidenţa dobânzilor primite anticipat se folosesc conturile din clasa 2 şi grupa 2760.

Acest cont analitic este compus din contul bilanţier, cifra de control, simbolul filialei, numărul

articolului şi subarticolului.

2.8 Pentru evidenţa dobânzilor sporite de primit se folosesc conturile din grupa de conturi 1700,

clasa 1 active inclusiv 1716, 1722, 1734, 1755. Structura contului include:

- numărul contului bilanţier

- cifra de control

- numărul filialei

- numărul de ordine a subcontului deschis în cadrul unui cont şi numărul de înregistrare a

clientului în cadrul filialei.

Conturile din grupa 1700 sunt destinate pentru evidenţa dobânzilor calculate şi sporite şi

respectiv soldul dobânzilor sporite de primit.

2.8 Pentru evidenţa dobânzii sporite de plătit se folosesc conturile din grupa 2700 inclusiv

2719, 2722, 2728. Structura contului analitic include: numărului contului bilanţier, cifra de control,

numărul filiale, numărul de ordine al subcontului deschis în cadrul unui cont şi numărul de înregistrare

46

a clientului deschis în cadrul filialei. Conturile din grupa 2700 sunt destinate pentru evidenţa

dobânzilor calculate şi sporite ce urmează a fi plătite.

Primirea depozitelor de la persoanele juridice se perfectează în felul următor:

D. 2251 – contul curent al deponentului

C. 2312 „depozite de economii al persoanelor juridice”, 2371, 2372, 2373

Calculul dobânzii se reflectă prin formula contabilă:

D. 5311 „cheltuieli aferente dobânzilor la depozite de economii ale persoanelor juridice”,

5371, 5372, 5373.

C. 2722 „ dobânda sporită la depozite de economii ”,

C. 2728 „dobânda sporită la depozite la termen primite de la clienţi”

Plata dobânzii :

D. 2722, 2728

C. 2251 „contul curent al deponentului”

Unele bănci practică capitalizarea dobânzii:

D.2722, 2728

C. – contul de depozit

În comparaţie cu persoanele juridice cele fizice deschid conturi la bancă cu scopul păstrării şi

multiplicării a mijloacelor sale băneşti, libere. De asemenea persoanele fizice beneficiază de o

procedură mai simplă de deschidere a unui cont şi de nu nr. mai mic de documente ce trebuieşte

perfectat.

La deschiderea unui cont de depozit şi depunere a mijloacelor băneşti se înregistrează prin

formula contabilă:

D.1001 „ numerar în casierie ”,

C. 2311 „depozite de economii ale persoanelor fizice ”, 2374, 2375, 2376

Închiderea contului se perfectează prin formula contabilă inversă. Calculul dobânzii se reflectă prin

formula contabilă:

D. 5311 „cheltuieli aferente dobânzilor la depozite de economii ale persoanelor fizice”, 5374,

5375, 5376.

C. 2722 „ dobânda sporită la depozite de economii ”,

47

C. 2728 „dobânda sporită la depozite la termen primite de la clienţi”

Plata dobânzii :

D. 2722, 2728

C. 1001

Tipurile de depozite deschise clienţilor „MAIB”:

“FULGER”, cu rata dobânzii fixată şi cu durata păstrării de 30 de zile calendaristice. El se

recepţionează în numerar sau prin virament de la orice persoană fizică pe o perioadă de păstrare de 30

de zile calendaristice în sumă nu mai mică de 1000 de lei, în baza cererii în scris. Dobânda la depozit

se stabileşte în funcţie de suma lui:

- Până la 5000 lei .

- Peste 5001 lei.

Dobânzile se plătesc titularului la expirarea termenului de păstrare concomitent cu restituirea

depozitului. La solicitarea depozitului mai devreme de 30 zile din ziua constituirii lui dobânda nu se

plăteşte. Dacă titularul n-a solicitat restituirea depozitului, atunci depozitul (soldul iniţial) se

reperfectează în mod automat pe un nou termen de păstrare – 30 de zile calendaristice în aceleaşi

condiţii, cu excepţia ratei dobânzii.

Depunerea “LIDER” se constituie în temeiul cererii în scris a unei persoane fizice pe un termen

de păstrare de 120 de zile calendaristice în sumă nu mai mică de 500 lei în numerar.

Vărsăminte suplimentare şi restituiri parţiale din depunerea “LIDER” ne se efectuează. Rata

dobânzii în vigoare la ziua constituirii depunerii este valabilă pentru întreaga perioadă de păstrare a

depunerii.

Rata dobânzii rămâne stabilă pentru întreaga perioadă de păstrare a depozitului calculându-se

pe o fişă suplimentară a contului şi se plăteşte titularului contului în avans în ziua constituirii

depunerii. În carnetul de economii se face o notă ce reflectă dobânzile calculate şi plătite.

La solicitarea restituirii depunerii înainte de expirarea termenului de păstrare, însă nu mai

devreme de o lună (30 zile calendaristice) de la constituirea , se efectuează recalcularea dobânzii

pentru timpul efectiv de păstrare, luându-se ca bază rata dobânzii pentru depunerile la vedere.

Pentru timpul de păstrare a depunerii după expirarea termenului stabilit, dobânzi nu se

calculează şi nu se plătesc.

Depunerile pe termen la purtător cu parolă cu durata păstrării de 1 an se primesc de la persoane

fizice în temeiul foii de depunere în numerar completate de client, în sumă nu mai mică de 5000 de lei.

48

În foaia de depunere în numerar, la rubrica “Semnătura depunătorului”, titularul notează textul

parolei (nu mai mult de două cuvinte). Depunătorului i se eliberează un libret de economii, unde în

locul numelui şi prenumelui titularului se notează “La purtător cu parolă”. Depuneri suplimentare şi

restituiri parţiale din depunerile pe termen la purtător cu parolă (cu excepţia plătirii dobânzilor) nu se

efectuează. Dobânzile se calculează şi se plătesc lunar.

În cazul solicitării restituirii depunerii până la expirarea termenului stabilit, se efectuează

recalcularea dobânzii pentru timpul efectiv de păstrare a depunerii reieşind din rata dobânzii la

depunerile la vedere. Plătirea dobânzilor la depunere, precum şi restituirea sumei de bază a depunerii

după expirarea termenului de păstrare sau anticipat, se efectuează oricărei persoane, care prezintă

libretul de economii şi indică la completarea ordinului de casă parola notată de persoana care a făcut

depunerea.

Depozitul cu durata păstrării de 3 luni în sumă nu mai mică de 500 de lei.

Depunerile suplimentare şi restituiri parţiale din depozit(cu excepţia plătirii dobânzilor) nu se

efectuează. Dobânzile la depozit se calculează şi se plătesc depunătorilor lunar. Rata dobânzii stabilită

la momentul primirii depunerii nu se modifică pe parcursul perioadei, pe care a fost primită depunerea.

În cazul solicitării restituirii depunerii până la expirarea termenului stabilit de păstrare a ei, se

efectuează recalcularea dobânzii pentru timpul efectiv de păstrare a depunerii reieşind din rata

dobânzii la depunerile la vedere. Totodată, dacă suma dobânzilor deja plătite titularului va depăşi

suma dobânzilor cuvenite, suma plătită în plus a dobânzilor se reţine de către bancă din soldul

depunerii.

Pentru timpul de păstrare a depunerii după expirarea termenului de păstrare, precum şi în cazul

solicitării restituirii ei mai devreme de o lună din ziua deschiderii contului, dobânzi nu se calculează şi

nu se plătesc.

La expirarea termenului stabilit de păstrare, depunerea se restituie titularului, sau, la dorinţa lui,

se reperfectează în altă categorie de depuneri în vigoare la momentul închiderii contului.

49

5. ORGANIZAREA SI EVIDENTA OPERATIUNILOR VALUTARE

Secţia valutara este o subdiviziune din cadrul BC ”Moldova-Agroindbank” filiala Direcţia

Operaţiuni cu Clienţii la Centrala Băncii, care are următoarea structura organizatorica:

1.) Contabil-şef adjunct:

- controlează activitatea secţiei operaţiuni valutare;

- poarta răspundere personala de toate problemele ce ţin de activitatea secţiei. Este subordonata

contabilului-şef.

2.) Contabil superior este subordonat contabilului şef adjunct. Domeniul de activitate:

- operaţiuni valutare în conturile persoanelor juridice;

- evidenta cartelelor de plata de la import de mărfuri;

- conturile 2251, 2805.

- evidenta şi controlul asupra declaraţiilor de repatriere 2794,

- evidenta şi gestionarea conturilor persoanelor fizice; conturile 2252.

Drepturile: sa prezinte contabilului şef adjunct propuneri referitor la îmbunătăţirea calităţii

deservirii agenţilor economici.

Responsabilităţile: poarta răspundere personala pentru respectarea disciplinei de munca şi a

obligaţiunilor de serviciu în întregime conform legislaţiei în vigoare.

Banca comerciala pentru a efectua operaţiuni în valuta străină trebuie sa deţină autorizaţie de

categoria B sau C pe care le primeşte de la BNM. BC ”Moldova-Agroindbank” SA deţine autorizaţia

de categoria C şi efectuează următoarele operaţiuni în valuta străină:

- Operaţiuni de decontare-în baza documentelor clientului la operaţiuni de import-export.

La operaţiile de decontare se utilizează forme de decontări internaţionale cum ar fi: acreditive,

transferul bancar.

- Operaţiuni de cumpărare-vânzare a valutei străine la cererea clientului băncii (operaţiuni

FOREX).

50

- Operaţiuni de vânzare-cumpărare în numerar de la persoane fizice.

- Operaţiuni de convertire a valutei (dintr-o valuta în alta) la cererea clientului.

- Operaţiuni de creditare în valuta străină.

- Primirea depozitelor în valuta străină.

În evidenta analitica se deschid conturi personale pentru fiecare tip de valuta, iar conturile

curente se deschid şi pentru fiecare client (persoane fizice şi juridice). În numărul contului personal se

indica codul valutei. BC ”MAIB”SA utilizează codurile internaţionale, spre exemplu:$-840….

Mijloacele valutare se ţin la evidenta la cursul oficial. Cursul oficial se considera cursul mediu

stabilit la bursa valutara din ziua respectiva. Evidenta sintetica a operaţiunilor în valuta străină se tine

în lei moldoveneşti conform cursului oficial. Evidenta analitica se tine în valuta străină şi echivalentul

în lei moldoveneşti.

Operaţiunile de decontare şi plata în valuta străină.

Decontările prin virament în valuta străină ale persoanelor juridice în cadrul BC”MAIB”SA se

efectuează conform “Ordinii privind transferurile prin virament în valuta străină ale persoanelor

juridice în cadrul BC ”MAIB” SA.

Derularea transferurilor se efectuează prin conturile corespondente ale băncii în condiţii şi

termene stabilite de acordurile de corespondenta cu băncile respective.

Plăţile în valuta străină se efectuează în limita mijloacelor băneşti la contul valutar al clientului

la prezentarea de către acesta a ordinului de plata în 4 exemplare:

primul exemplar al ordinului de plata va fi cusut la documentele zilei;

al doilea exemplar al ordinului de plata va fi utilizat în dependenta de modul de transmitere a

lui către Centrala, Secţia plăti şi tranzacţii documentare.

În cazul transmiterii prin teletaip, în baza exemplarului 2 al ordinului de plata se întocmeşte o

telegrama testata . La transmiterea prin sistemul informatic de plăţi, în baza exemplarului 2 al

ordinului de plata se întocmeşte documentul electronic în conformitate cu prevederile ordinii de

efectuare a plăţilor prin documente electronice de plata în vigoare.

Filialele ce nu dispun de mijloacele de transmitere menţionate mai sus, vor transmite

exemplarul 2 al ordinului de plata prin intermediul poştei, curierului sau altei modalităţi aprobate cu

înscriere în registrul ordinelor de plata.

al treilea exemplar se va coase în dosarul clientului.

51

al patrulea exemplar se va reînturna plătitorului cu însemnările lucratorului responsabil al

filialei, ce vor atesta ca ordinul de plata respectiv a fost primit spre execuţie.

Împreuna cu ordinul de plata se prezintă originalele şi copiile documentelor aferente necesare

(contractul comercial, actul de recepţie, etc. - în dependenta de caracterul plaţii şi în conformitate cu

prevederile regulamentelor şi instrucţiunilor în vigoare ,la fel şi cartelele de plata în doua exemplare în

cazul plaţii pentru importul de mărfuri, servicii .

Completarea ordinelor de plata se face în limba de stat sau engleza (fără traducerea denumirii

firmelor şi /sau a băncii străine).Pentru plăţile cu beneficiarii statelor CSI se accepta completarea

ordinului de plata în limba rusa. Ordinul de plata prezentat se accepta în cazul când:

- soldul clientului permite efectuarea transferului şi plata comisioanelor aferente;

- ordinul de plata e semnat şi stampilat în conformitate cu specimenele de semnaturi şi a

ştampilei ce se afla în posesia filialei;

- în ordinul de plata sunt prezente toate elementele de plata obligatorii: codul fiscal al

plătitorului, suma, valuta, ordonator, beneficiar, nr. contului beneficiarului, banca

beneficiarului;

- datele din ordinul de plata corespund cu prevederile documentelor justificative (contract de

import, facturi, etc.).

În cazul când în ordinul de plata prezentat de client nu este specificat pe seama cui vor fi

atribuite comisioanele şi spezele băncilor străine, ele vor fi atribuite pe seama beneficiarului.

Comisioanele şi spezele bancare ale BC”MAIB”SA vor fi suportate de către ordonator (plătitor).

Când ordinul de plată prezentat este corect îndeplinit, se efectuează înregistrările contabile

respective şi în aceeaşi zi se transmite Centralei Băncii Secţiei plăţi şi tranzacţii documentare spre

prelucrare ulterioara şi se întocmeşte formula contabilă:

E. 2251

C. 1861 - clientul se achita din contul sau.

D. 1861

C. 2251 - se primesc bani în contul clientului.

Transmiterea ordinelor de plata de la filiale la Centrala băncii se efectuează în modul stabilit:

prin poştă (al doilea exemplar semnat şi stampilat de ordonator), prin teletaip (telegrama testata) sau

prin sistemul informatic de plăţi electronice aprobat de conducerea băncii. Ordinele de plata transmise

52

spre procesare Centralei băncii (atât originalele, cât şi telegramele) trebuie sa fie autorizate de către

şeful filialei şi contabilul-şef sau de persoanele împuternicite prin ordin de către şeful filialei.

Evidenta ordinelor de plata se duce atât la filiale cit şi în Centrala, făcându-se înregistrări în

“Registru ordinelor de plata în valuta străină”. Ordinele de plata primite de către Secţia plăţi şi

tranzacţii documentare până la ora 15.00 vor fi executate în aceeaşi zi bancară, cele primite după ora

15.00 - în următoarea zi bancara, cu data valutarii cel mult 2 zile bancare. Modificarea sau investigarea

asupra unui ordin de plata deja efectuat se va face doar în baza dispoziţiilor în scris ale plătitorului, ce

vor fi transmise Centralei cu confirmarea autenticităţii de către persoanele responsabile din filiala.

Comisioanele şi spezele încasate de către băncile străine vor fi debitate din contul clienţilor respectivi

prin contul corespondent al filialei în Centrala.

Încasările în valuta străină primite de peste hotare.

Ordinele de plata valutare în favoarea clienţilor băncii sau avizele de creditare a contului

corespondent sunt primite prin SWIFT /telex testat de către secţia „Plăti şi tranzacţii documentare”.

Când beneficiarul sumei nu poate fi clar determinat sau nu este clientul băncii, suma se considera ca

„ suma cu destinaţia neidentificată ” şi se fac investigările de determinare a beneficiarului.

Transferurile valutare primite de către „Secţia Plăti şi tranzacţii documentare” până la orele

15.00, ce nu vor fi determinate ca “sume cu destinaţie neidentificată” vor fi transmise Secţiei evidenta

contabila spre înregistrare contabila în aceeaşi zi bancară. Sumele primite mai târziu de 15.00 vor fi

transmise Secţiei evidenta contabila în următoarea zi bancara. În cazul când în transferurile valutare

primite este indicata data valutei mai târziu decât data primirii, sumele respective vor fi transmise

Secţiei evidenta contabila la data valutei.

Pentru orice transfer valutar, filiala în care se deserveşte beneficiarul primeşte un aviz de

încasare în care se indica toate elementele bancare ale transferului în cauza. Avizele se autorizează de

către şeful Secţiei Plaţi şi tranzacţii documentare sau şeful Serviciului decontări şi transmise filialelor

în modul stabilit (poşta, teletaip, poşta electronica) . Contabilul-şef al filialei Centru descifrează textul

telegramei (Aviz de încasare în valuta străină). Contabil executor verifica datele din Avizul de plata cu

datele clientului filialei: denumirea, contul care este deschis în filiala, şi întocmeşte nota de

contabilitate-creditarea contului valutar al clientului băncii:

D. 1861, 1031 “Contul Nostro” pentru decontări cu bănci străine

C. “Conturile curente a persoanelor juridice şi fizice” .

Nota contabila se întocmeşte în 2 exemplare:

primul exemplar se coase în documentele zilei cu avizul de plata.

53

al doilea exemplar se anexează la extrasul din contul clientului.

Daca beneficiarul sumei nu este client al filialei, suma respectiva se încasează pe contul „Până

la clarificare” şi se înştiinţează respectiv Direcţia Operaţiuni de Trezorerie:

D. - „Contul Nostro ”

C. - 2793 “Sume cu caracter neidentificat ”

Operaţiunile de încasare pentru persoanele fizice se parcurg toate etapele descrise mai sus şi se

întocmeşte de către contabil-executor nota de contabilitate la încasare a comisionului pentru încasări în

favoarea clientului în 2 exemplare:

- Primul exemplar se coase în documentele zilei;

- Al doilea exemplar se anexează la extrasul din contul clientului.

D. „Conturi curente a persoanelor fizice”

C. 4677 “Plăti, cecuri şi alte categorii de decontări”.

După întocmirea notelor de contabilitate, contabilul informează clientul-beneficiar despre suma

încasata şi introduce notele de contabilitate în bilanţul zilei operaţionale bancare, iar a doua zi

clientului i se eliberează extrasul din cont.

Cumpărarea-vânzarea valutei străine prin Casa de schimb valutar.

Operaţiunile de cumpărare-vânzare a valutei străine în numerar de la persoane fizice se

efectuează de subdiviziunea filialei BC ”Moldova-Agroindbank” S.A. DOCCB - casa de schimb

valutar. Pentru aceasta casierul casei de schimb valutar primeşte şi verifica numerarul la începutul zilei

operaţionale bancare (valuta naţională şi străină) de la casa de operaţiuni a filialei, conform ordinului

de plata în valuta străină şi dispoziţiei de plata în valuta naţionala .

După acesta casierul primeşte şi înregistrează cursul comercial (cursul stabilit de sine stătător

de cumpărare şi vânzare a valutei străine pentru persoane fizice ) în registrul special. Pentru începerea

lucrului cu calculatorul personal casierul introduce parola executorului şi data curenta, cursurile

valutelor străine a BNM la data curenta şi cursurile comerciale a valutelor străine. La fel se introduc

sumele avansurilor primite în valuta străină şi valuta naţionala la începutul zilei şi se verifica sumele

introduse.

Pe parcursul zilei casierul verifica autenticitatea bancnotelor străine sau naţionale, prezentate

de persoanele fizice pentru efectuarea operaţiunilor de cumpărare-vânzare. În cazul depistării

bancnotei false sau dubioase, casierul le depozitează în safeu fără a le restituie clientului. Pentru

54

bancnotele dubioase se completează o adeverinţă. În trei exemplare, care confirma reţinerea bancnotei

în cauza.

- primul exemplar al adeverinţei, semnat de casier şi se pune ştampilata personala a lui, acre se

eliberează clientului;

- al doilea-se coasă în documentele de casa din aceasta zi;

- al treilea-la sfârşitul zilei de operaţiuni concomitent cu bancnota respectiva se prezintă şefului

casei „ Operaţiuni pentru expedierea în Direcţia operaţiuni a BNM”.

Filialele băncii ,care au primit la expertiza bancnote false, avizează despre aceasta organele

teritoriale ale Ministerului Afacerilor Interne. Pentru bancnotele false se completează un proces-verbal

în trei exemplare:

- primul exemplar, împreuna cu bancnotele false se va prezenta organelor de Politie locala;

- al doilea, se va expedia către Direcţia Tezaur şi Casierie a BNM;

- al treilea, se coase în documentele de casa din aceasta zi.

La efectuarea operaţiei de vânzare-cumpărare a valutei străine în numerar , casierul tipăreşte la

calculatorul personal buletinul de schimb valutar şi îl certifica. După aceasta se tipăreşte la calculator

cecul la operaţiunea respectiva care se lipeşte la buletinul de schimb valutar. Casierul eliberează

buletinul de schimb valutar şi cecul împreuna cu valuta cumpărata sau vândută, echivalentul în lei

moldoveneşti pentru valuta vândută.

În caz daca pe parcursul zilei casa de schimb valutar mai are nevoie de mijloace băneşti în

valuta străină sau naţională sau are excedent, casierul poate primi avansuri suplimentare sau transmite

o parte din mijloace băneşti la casa operaţională a filialei pe parcursul zilei.

La sfârşitul zilei casierul efectuează renumărarea numerarului, ambalarea lui în ordinea

stabilita, verificarea cu datele documentelor de înregistrare a operaţiunilor efectuate pe parcursul zilei.

În calculator se introduc date despre sumele în valuta străină şi lei moldoveneşti, ce trebuiesc

transmise la sfârşitul zilei la casa operaţională a filialei. Casierul executa comanda „ închiderea casei ”.

După aceasta se întocmesc dările de seama privind operaţiunile efectuate la zi:

În baza registrului valutei vândute şi registrul valutei cumpărate se întocmeşte:

- Registrul casierului-operaţionist ;

- Registrul operaţiunilor de casa ;

- Darea de seama privind operaţiunile efectuate ;

- Darea de seama privind veniturile şi cheltuielile ;

55

- Darea de seama privind operaţiunile efectuate ;

- Darea de seama privind operaţiunile efectuate cumulativ;

- Darea de seama privind veniturile şi cheltuielile cumulativ;

- Darea de seama privind operaţiunile efectuate cumulativ;

- Tabelul valutelor de lucru;

- Lista notelor de contabilitate;

Aceste rapoarte se imprimă în doua exemplare şi după verificare exemplarul al doilea se coase

în documentele de casa a zilei operaţionale împreună cu maşinograma de control, care se semnează de

casier. După acesta casierul verifica datele rapoartelor corespunzătoare cu datele documentelor de

înregistrare a operaţiunilor efectuate şi a maşinogramei. Casierul semnează rapoartele privind

operaţiunile efectuate şi transmite la casa operaţionala a filialei soldul de numerar în valuta străină şi

valuta naţionala, ramase în casa de schimb valutar la sfârşitul zilei şi transmite primul exemplar a

dărilor de seama în contabilitate pentru verificare şi evidenta.

Actualmente agenţii economici din Republica Moldova utilizează din ce în ce mai des

acreditivul documentar ca modalitate de plată în tranzacţiile comerciale cu exteriorul. Derularea

operaţiunilor cu acreditivul documentar este reglementată de către Regulile şi Uzanţele Uniforme

(R.U.U.) privind creditul documentar, elaborate de către camera internaţională de comerţ din Paris.

Aceste reguli au fost prima dată publicate la Lisabona în 1951 şi revizuite de mai multe ori. De la 1

ianuarie 1994 a intrat în vigoare Publicaţia nr.500. În RM decontările în baza acreditivelor sunt

reglementate de Regulamentul nr.25/11-02 privind decontările fără numerar în republica Moldova,

aprobat prin Hotărârea Consiliului de Administraţie al BNM din 12 iulie1996.

Acreditivul documentar este o modalitate de plată utilizată în comerţul internaţional, care constă

în angajamentul ferm asumat de o bancă în numele cumpărătorului de a plăti vânzătorului o sumă de

bani, pe parcursul unei perioade de timp specificate la momentul expedierii mărfii la locul prevăzut de

contractul de acreditiv. În derularea unui acreditiv sunt implicate patru parţi:

Ordonatorul (importatorul), cel care solicită băncii sale deschiderea acreditivului AD;

Banca emitenta (banca importatorului),cea care la solicitarea importatorului îşi asumă

angajamentul de plată;

Beneficiarul acreditivului(expeditorul), cel în favoarea căruia a fost deschis acreditivul şi care

prezintă setul de documente la bancă în vederea încasării contravalorii mărfurilor livrate;

Banca exportatorului(banca avizatoare /notificatoare /plătitoare / negociatoare), cea care îl

deserveşte pe beneficiarul acreditivului.

56

Fiecărui acreditiv i se atribuie numărul contului analitic din jurnalul acreditivelor de import

emise sau din jurnalul acreditivelor de export, primite, care se ţin pe ţări şi în cadrul ţărilor pe bănci.

Baza normativă la derularea operaţiunii de acreditiv.

1. Reguli şi Uzanţe Uniforme privind Acreditivele Documentare.

2. Regulamentul privind reglementarea valutară pe teritoriul RM.

3. Ordinea temporară de efectuare a decontărilor internaţionale prin acreditiv în cadrul BC

”Moldova–Agroindbank” S.A.

4. Procedura evidenţei contabile a operaţiunilor cu acreditiv în cadrul BC “Moldova-Agroindbank”.

5. Glosar de termeni şi definiţii referitoare acreditivelor documentare.

Procedura de deschidere a acreditivului

Primirea de la clientul băncii a cererii de deschidere de acreditiv (3 exemplare) împreună cu

contractul comercial sau de prestare a serviciilor.

1. Se verificarea corectitudinea completării cererii de deschidere de acreditiv (prezenţa

elementelor obligatorii: suma, valuta, ordonator, beneficiar, banca beneficiară, termen de valabilitate,

termen de livrare, condiţii de livrare, descrierea mărfii, lista documentelor).

2. Controlul corespunderii datelor din cerere cu prevederile contractului.

3. Verificarea semnăturilor autorizate ale clientului cu specimenele din dosar.

Înregistrarea cererii de deschidere a acreditivului şi atribuirea numărului de înregistrare. Dacă

emiterea acreditivelor se face pe baza contractului de creditare, pe cerere se indică numărul şi data

contractului de creditare. Şeful filialei, contabilul-şef semnează cererea respectivă. Prin intermediul

Serviciului expediţie cererea de deschidere de acreditiv împreună cu o copie a contractului comercial

se transmit Secţiei Plăţi şi Tranzacţii Documentare.

Acreditivul documentar se foloseşte pe teritoriul Republicii Moldova în cazul când creanţierul şi

beneficiarul au convenit la utilizarea acestuia şi ea a fost stipulată în contractul de vânzare-cumpărare.

Pe teritoriul Republicii Moldova se utilizează numai acreditivul acoperit şi irevocabil.

Acreditiv acoperit se caracterizează prin faptul că valoarea acreditivului se depozitează la un

cont special 2807 „creditori privind decontări documentare”, caracterul irevocabil al căruia se

manifestă prin faptul că poate fi anulat numai la acordul bilateral al părţilor.

Acreditivul irevocabil confirmat se caracterizează prin faptul că, în cazul neonorării

obligaţiunilor de plată de către banca plătitorului banca beneficiarului va fi obligată să achite plata.

57

Aceasta modalitate de plata a început sa fie utilizata din 1993 pentru transferul banilor se

utilizează “Swift”. Pentru verificarea documentelor specialiştii în domeniu folosesc o săptămână.

Documentele sunt transferate prin posta. Procentul persoanelor juridice care utilizează acreditivul este

foarte mic, cauza o constituie neinformarea persoanelor juridice despre aceasta modalitate de plata

destul de sigura. Principala cauza care îi respinge pe clienţi este durata îndelungata de derulare a

acreditivului. Derularea acreditivului are loc în 30 de zile. Banca utilizează mai des acreditivul de

import. Ţara parteneră în aceasta modalitate de plata este mai des întâlnită în Germania.

Evidenţa analitică a acreditivului se duce într-un dosar , unde se efectuează înregistrarea

operaţiunilor efectuate, rulajele, soldurile, comisioane şi cheltuieli.

Acreditivul de import emise, pot fi derulate:

din contul disponibilităţilor ordonatorului;

din contul disponibilităţilor băncii;

din contul limitelor de credit ;

Acreditivul de import se emite în baza cererii de deschidere de acreditivului , copia

contractului de import şi contractul de credit. La prezentarea documentelor date se verifică

corectitudinea îndeplinirii datelor, ştampilei şi semnăturilor pe cerere. Evidenţa contabilă a

acreditivelor se ţine în contul 2807 ”Creditul pe decontări documentare” unde se înregistrează:

1. acreditivul de import de diferite tipuri şi surse de acoperiri şi compensare;

2. acreditive de export cu acoperirea plăţilor;

3. acreditive de tranzit efectuate în baza dispoziţiilor băncilor străine;

În creditul contului se reflectă sumele acreditivelor prezentate spre plată. În debitul contului se

reflectă sumele acreditivelor utilizate. Evidenţa analitică se ţine la fiecare acreditiv în parte. În scopul

controlului achitării complete şi la timp, evidenţa sumelor la documentele acreditivelor de export

remise se ţin la Centrală în contul memorandum 7311 „documente de decontare la corespondenţi

străini”. După acceptarea cererii de deschidere a acreditivului mijloacele băneşti de pe contul curent al

plătitorului se rezervă pe contul 2807, prin formula contabilă: D. 2251 C. 2807; concomitent se

încasează comisionul pentru deschiderea acreditivului: D. 2251 C. 4677 „comisioane de la acreditive

în valută străină”.

Acreditivele deschise se înregistrează în registrul evidenţei acreditivelor documentare. Banca

cumpărătorului emite acreditivul şi roagă o altă bancă de a aviza beneficiarul referitor la emiterea

acreditivului. Banca avizatoare, care este deasemenea şi banca confirmătoare informează vânzătorul

58

referitor la deschiderea acreditivului prin transmiterea scrisorii de avizare . Virarea mijloacelor băneşti

de la banca plătitorului la cea a beneficiarului se înregistrează prin formula:

D. 2807

C. 1861

După primirea avizării exportatorul livrează marfa, perfectează documentele în strictă

conformitate cu condiţiile acreditivului şi le prezintă la banca sa. Banca la rândul său verifică

documentele prezentate şi le remite băncii emitente întocmind documentul , creditând contul curent al

beneficiarului. Iar banca plătitorului transmite documentele plătitorului anunţând utilizarea completă

sau parţială a creditorului.

Deschiderea conturilor curente în valuta străină de către persoanele fizice şi juridice

La deschidere conturilor în valută străină persoanele juridice prezintă acelaşi set de documente

ca şi în cazul deschiderii conturilor în valuta naţională. Unica deosebire fiind formularul cererii de

deschidere a conturilor curente în valuta liber convertibilă şi în valuta străină neconvertibilă . Pentru

deschiderea contului banca percepe comisionul de 10 dolari.

Persoanelor fizice la filialei „Centru” li se deschid conturile în valută străină de tip „A” şi

„B”. Conturile de tip „A” necesită justificarea provenienţei mijloacelor băneşti, pe când deschiderea

conturilor de tipul „B” nu necesită acest procedeu. Pentru a deschide un cont în valuta străină persoana

fizică perfectează o cerere de deschidere a contului , prezentând buletinul de identitate .

WESTERN UNION

Reprezintă un sistem computerizat de efectuare a transferurilor internaţionale pentru

persoanele fizice. Filiala a introdus acest sistem de pe data de 14 ianuarie 2000. Primirea şi eliberarea

transferurilor băneşti se efectuează în $ SUA numerar prin casele valutare ale filialelor de la 900-1500

în zilele lucrătoare Comisioanele sunt stabilite de către WU, comisioanele suplimentare ale băncii nu

se aplică. Filialele în care sunt amplasate WU sunt obligate să păstreze blanchetele întocmite de

clienţi timp de 5 ani. Banca care eliberează sumele date primeşte 15 % de la WU tarifele sunt stabilite

de WU. Pentru deschiderea de către bancă a punctului WU , banca plăteşte o taxă de 1000$

Tarifele pentru trimiterea banilor peste hotare ($SUA)

Suma transferată Plata(comision)50.00<50.01-100.00100.01-200.00200.01-300.00300.01-400.00400.01-500.00500.01-750.00

13.0015.0022.0029.0134.0040.0045.00

59

750.01-1000.001000.01-1500.001500.01-1570.001750.01-2000.002000.01-2500.002500.01-3000.01

50.0075.0080.0090.00110.00120.00

Dacă suma transferată este mai mare de 3000 $ la fiecare interval următor de 500 $ la plată

se adaugă 20 $ .Se percep taxe adăugătoare pentru livrarea cecului la domiciliul, avizul telefonic sau

înştiinţarea(3$-13$). La sfârşitul fiecărei zile de lucru, soldul contului 1791/3 deschis în filială se

transferă la contul 1791/03 din centralele băncii prin intermediul conturilor corespondente dintre

centrală şi filiale. Comisioanele băncii (15% din comisionul WU) se reflectă la contul 4679/21

(“Servicii WU”).

Limitele pentru derularea operaţiunilor valutare prin sistemul WU.

Limita plăţiiLimita zilnică de eliberare a numerarului

Limitele pierderilor maxime (admisibile) A unui transfer Total pe zi

6000 2100 1000 3000

Informaţia zilnică privind operaţiunile efectuate se înscriu în registrul operaţional. Registrul

se perfectează la sfârşitul zilei în forma standard a sistemului WU. Termenul raportării de către WU-

ziua următoare perioadei de raportare până la ora 12.00 ( ora Moscovei). Pentru derularea corectă a

operaţiunilor respective sunt numite următoarele persoane:

a) la centrul băncii:

- lucrător responsabil de respectare prevederilor contractului WU şi de coordonarea

activităţii punctelor de deservire WU din filialele băncii.

- lucrător responsabil de achitări reciproce cu firma WU.

b) în filiala băncii:

lucrători responsabili de funcţionarea punctelor de deservire WU, de primirea şi eliberarea

transferurilor băneşti.

Regulamentul privind ordinea de efectuare a operaţiunilor de cumpărare / vânzare a valutei

străine în filialele MAIB determină regulile de realizare a cererilor de procurare sau vânzare a valutei

străine dispuse de clienţii băncii în filialele MAIB .

Pentru efectuarea operaţiunilor de cumpărare / vânzare a valutei, filialele încasează comisioane

în conformitate cu tarifele în vigoare. Veniturile obţinute de la operaţiunile de cumpărare sau de

vânzare a valutei efectuate de către filială . Informarea privind volumul operaţiunilor de vânzare /

60

cumpărare a valutei străine se include în rapoarte lunare , transmise centralei băncii în formă de

termenii stabiliţi.

Lucrătorul filialei responsabil de gestionarea contului valutar al agentului economic primeşte de

la clientul respectiv cerere de cumpărare sau de vânzare a valutei străine. Cererea trebuie să fie

întocmită în 2 exemplare şi trebuie să conţină următoarele date obligatorii:

nr. de ordine a cererii, data emiterii

suma, codul valutei

nr. contului valutar al clientului

nr. contului de decontări (în val. naţ. )

semnăturile autoritare şi amprenta ştampilei agentului economic.

Suplimentar la datele obligatorii în cerere se poate indica cursul de schimb solicitat de client şi

termenul valabilităţii acestei clauze. Cererea primită spre executare se va înregistrând într-un registru

special în care se vor include date complete privind procesarea tranzacţiei respective. Cererile

clienţilor de cumpărare-vânzare a valutei străine contra lei moldoveneşti pot fi satisfăcute complet sau

la licitaţiile interioare din filiale:

a) dacă în filială există concomitent cereri de vânzare şi cereri de cumpărare a valutei străine;

b) în limita poziţiei valutare deschise în filialei pentru valuta către respectivă

Tranzacţiile de cumpărare sau vânzare a valutei străine se efectuează de filială la cursul stabilit

de către BNM, cu condiţia respectării limitei poziţiei valutare deschise stabilite. Operaţiunile de

cumpărare a valutei străine din mijloacele proprii constau din următoarele acţiuni:

a) primirea şi înregistrarea cererii de vânzare a valutei străine;

b) decontarea din contul valutar al clientului, indicat în cererea respectivă, a sumei expuse vânzării;

c) înregistrarea în contul clientului a sumei echivalentului în lei moldoveneşti pentru valuta străină,

calculat la cursul BNM la data efectuării operaţiunii minus suma comisioanelor aferente

d) Înregistrarea comisioanelor la contul respectiv de venituri al filialei;

e) Înregistrarea comisioanelor la contul respectiv de venituri al filialei;

f) Tranzacţia de vânzare a valutei străine implică următoarele proceduri:

- Primirea şi înregistrarea cererii de cumpărarea a valutei străine;

- Decontarea din contul în lei al clientului cu suma echivalentului în lei la cursul BNM a

valutei solicitate în cerere plus comisioanele aferente;

61

Înregistrarea în contul valutar curent al clientului a sumei în valuta solicitată;

a) Operaţiunile se efectuează prin întocmirea notelor de contabilitate în conformitate cu normele

evidenţei contabile în vigoare;

b) Notele de contabilitate împreună cu primul exemplar al cererii de vânzare sau cumpărare se coase

la documentele zilei. Al doilea exemplar al cererii cu atributele filialei se remit clientului împreună

cu extrasul de cont al contului valutar ce reflectă operaţiunea în cauză.

c) Se fac însemnările de rigoare în registrul cererilor de vânzare –cumpărare a valutei străine

d) La sfârşitul zilei de lucru contabilul-şef este obligat să specifica corectitudinea evidenţii şi

înregistrării cererilor în registru. Rezultatul controlului se specifică prin dată şi semnătură

e) Cererile de vânzare – cumpărare a valutei, care nu pot fi realizate în filială se transmit Direcţiei

Operaţiuni de Trezorerie. Transmiterea cererilor se face prin teletaip, poşta electronică sau curier

pentru fiecare client în parte în forma stabilită. În aceiaşi ordine vor fi transmise ei cererile de

cumpărare sau vânzare a valutei străine din mijloacele proprii ale filialei.

62

6. ORGANIZAREA SI EVIDENTA OPERATIUNILOR DE FACTORING

În operaţiunile de factoring băncile comerciale participa ca intermediar dintre furnizorul şi

cumpărătorul mărfurilor. Instituţiilor bancare în baza contractului li se permite sa efectueze

operaţiuni de factoring. Acestea se fac în scopul accelerării plăţilor dintre furnizor şi cumpărător.

Întreprinderile şi organizaţiile furnizoare cedează dreptul de a primi plata conform cererii de

plata pentru mărfurile furnizate (lucrări executate, servicii prestate) băncilor intermediare. La

efectuarea acestei operaţiuni banca compensează furnizorilor o parte din suma plătii conform cererii

de plata. Transferarea plăţilor ramase pentru mărfurile furnizate se efectuează de banca după

transferul mijloacelor de către plătitor (cumpărător).

Insa de contract pot fi prevăzute şi aţa momente ca compensarea urgenta a sumei complete

furnizorului, indicate în cererea de plata. Pentru efectuarea operaţiunilor de factoring băncile percep de

la furnizor o plata. Relaţiile dintre banca şi furnizor sunt reglementate de contractul de factoring.

În contract sunt prevăzute condiţiile efectuării operaţiunii, inclusiv rechizitele documentelor

de plata, suma care trebuie plătita de banca, ordinea efectuării operaţiunii, mărimea plătii pentru

efectuarea operaţiunii de către banca şi altele.

Operaţiunile de factoring sunt efectuate de banca din contul mijloacelor proprii (fondurilor şi

beneficiului băncii) şi-n limitele cotelor de creditare stabilite de banca. Ţinând cont de faptul ca

aceasta operaţiune are un risc oarecare, banca încheind contractul de factoring cu furnizorul, tine cont

de cerinţele fata de lichiditatea bilanţului, precum şi solvabilitatea debitorului (plătitorului). La

solicitarea băncii intermediar, banca plătitorului trebuie sa furnizeze date privind starea financiara a

plătitorului.

Operaţiunea de factoring nu poate fi efectuata în baza cererii prezentate organizaţiei bugetare,

întreprinderilor cu o rentabilitate mica şi falimentare, precum şi conturilor de finanţare a investiţiilor

capitale. La efectuarea operaţiunilor de factoring, cedarea dreptului de încasare a plăţilor băncii

comerciale conform cererii de plata acceptate de plătitor, se efectuează după primirea de la banca

plătitorului a avizului despre lipsa mijloacelor la plătitor şi plasarea cererii de plata în fişierul nr. 2. În

acest caz furnizorul prezintă următoarele documente:

copia cererilor de plata, prezentate cumpărătorului;

avizul băncii plătitorului despre neachitarea cererii de plata;

63

telegrama pentru banca care-l deserveşte pe plătitor, care conţine informaţia privind

efectuarea operaţiunii de factoring şi indicaţii de a schimba în cererea de plata denumirea

băncii şi numărul contului furnizorului cu rechizitele băncii intermediar.

Banca plătitorului la primirea de la banca intermediar a telegramei despre efectuarea

operaţiunii de factoring, în cererea de plata care se afla în fişierul nr. 2 schimba denumirea băncii

furnizorului şi numărul contului lui cu denumirea şi numărul contului băncii intermediar. În acest caz

cererea de plata cu rechizitele modificate este plătita în ordinea stabilita. Telegrama băncii

intermediar este ataşata la primul exemplar al cererii de plata şi se păstrează în documentele zilei în

banca plătitorului.

După înţelegerea parţilor pot fi efectuate operaţiuni de factoring şi-n cazurile când cererile de

plata întreprinderilor cumpărători se eliberează de furnizorul mărfurilor din numele sau, dar cu

indicarea în ele a rechizitelor celui care primeşte mijloacele, adică a băncii intermediar şi sunt

prezentate în banca intermediar în ordinea stabilita.

Operaţiunile de factoring sunt perfectate de băncile intermediare în ordine memoriale în doua

exemplare. Primul exemplar după efectuarea operaţiunilor contabile pe conturi se plasează în

documentele zilei, al doilea exemplar - în ordinea stabilita se transmite furnizorului. Pentru reflectare

în evidenta a operaţiunilor de factoring este destinat contul 1494 „ Factoring".

În debit se înscriu sumele cererilor de plata, transferate de băncile intermediare pentru

operaţiunile de factoring în conturile furnizorului. În credit sunt reflectate sumele cererilor de plata,

achitate de plătitor. Soldul debitor al contului nu trebuie sa depăşească mărimea mijloacelor proprii ale

băncii.

Daca de condiţiile contractului de factoring este prevăzuta o compensare de către banca

intermediar furnizorului, mai mica decât suma reala din cererea de plata, suma restanta se achita nu

mai târziu de ziua următoare după înscrierea mijloacelor în contul 7303 “Decontările băncii privind

operaţiunile de factoring”. În evidenta analitica în acest cont sunt deschise conturi personale pentru

fiecare furnizor.

Pentru evidenta sumelor de plata de către banca intermediar este deschis contul extrabilanţier

7303 "Documente de decontare pe operaţiunile de factoring". La venituri pe acest cont sunt înscrise

sumele totale ale documentelor de plata ce urmează sa fie plătite furnizorilor, iar la cheltuieli este

decontata suma, achitata complet de plătitor, conform cererilor de plata.

În evidenta analitica sunt deschise fişiere ale documentelor de decontare şi conturi personale

pentru fiecare plătitor. Plata încasata de către banca intermediara pentru operaţiunile efectuate,

64

precum şi penalităţile şi amenzile care sunt plătite, sunt reflectate în contul cu articolul "Plata pentru

servicii, acordate întreprinderilor şi organizaţilor".

Banca intermediar nu poarta răspundere pentru nerespectarea obligaţiunilor contractuale

dintre furnizor şi cumpărător. BCA “Moldova-Agroindbank” S.A. nu efectuează operaţiuni de

factoring şi în viitor nici nu se prevede.

65

7. ORGANIZAREA SI EVIDENTA OPERATIUNILOR CU HIRTII DE VALOARE

Tot mai des băncile, ce au obţinut autorizaţia corespunzătoare, intervin pe PHV pentru

studierea acestui segment al pieţei financiare. Acesta se face atât cu scopul de participare la

repartizarea capitalului, cât şi obţinerii unui cerc nou de clienţi prin acordarea diferitor servicii de

brocher şi consalting. B.C. “Moldova-Agroindbank” S.A. activ lucrează cu Hârtiile de Valoare de Stat

(HVS):

bonurile de Trezorerie;

bonurile de administrare decalajului de casă;

obligaţiuni de Stat.

Ea participă ca la licitaţie în calitate de dealer pe piaţa primară la procurarea HVS şi este

întotdeauna disponibil pentru persoane fizice şi juridice pentru procurarea şi vânzarea HVS pe piaţa

primară şi secundară. Banca oferă aceste servicii în toată RM prin reţeaua de filiale şi reprezentanţe ale

sale.

De către emisiunea HVS se ocupă Ministerul de Finanţe. HVS se emit în formă nematerializată

prin înscrierea pe conturi. Distribuirea HVS se efectuează prin licitaţiile efectuate de BNM. Bonurile

de Trezorerie reprezintă hârtiile de valoare de stat emise cu discont şi scontare la costul lor nominal,

cu perioada de circulaţie 28, 91, 182, sau 364 zile. Bonurile de administrare a decalajului de casă

reprezintă hârtiile de valoare de stat emise cu discont şi scontate la costul lor nominal, cu perioada de

circulaţie de la 1 până la 364 zile. Durata de circulaţie este anunţată în Comunicatul oficial de

emisiune a HVS.

Profitabilitatea Bonurilor de Trezorerie şi Bonurilor de administrare a decalajului de casă

depinde de mărimea discontului şi se calculează după următoarea formulă:

Rp = (Pr – Pc) / Pc * 365 / T * 100

Unde : Pr – preţul rambursării HVS.

Pc – preţul cumpărării HVS.

T – perioada de circulaţie a HVS.

Obligaţiuni de stat reprezintă hârtiile de valoare de stat emise pe termen de 365 zile şi mai mult

cu dobânda stabilită care se plăteşte periodic. Obligaţiuni de Stat se rambursează în valoarea lor

66

nominală. Obligaţiuni de Stat se vând cu preţul mai mic decât costul nominal, adică cu discont, şi la

preţ ce întrece valoarea nominală, adică cu premiu.

Rata anuala a profitului la obligatiuni de stat depinde de pretul de cumparare si

arta dobinzii stabilita in Comunicatul oficial de lansare a HVS si se calculeaza dupa

formula:

(Vn * (Rd / 100) + 1) / Pc – 1 * 1 / T * 100

Unde:

Vn – valoarea nominala

Pc – pretul de cumparare

Rd – rata dobinzii

T – perioada de circulatie

Procurarea HVS se poate efectua cum în portofoliul Băncii atât şi în portofoliul investitorului

(clientului ). Clientul înaintează băncii “Cerere de participare la licitaţie de cumpărare a HVS” , care

se înregistrează la bancă cu eliberarea recipisei. Cererile pot fi de două feluri:

a) Cereri competitive;

b) Cereri necompetitive.

Deosebirea dintre aceste cereri constă în aceea că în cererile competitive este indicat preţul

propus al volumului total, iar în cererile necompetitive aceste elemente lipsesc. Pentru participarea la

licitaţie la cererea clientului banca percepe un comision, volumul căruia depinde de valoarea

tranzacţiei.

Valoarea tranzacţiei Comision

Până la 50 000 lei 0.1%

50 000 – 200 000 lei 0.09%

200 000 – 500 000 lei 0.08%

500 000 – 1 000 000 lei 0.07%

1 000 000 – 2 000 000 lei 0.06%

Mai mult de 2 000 000 lei 0.05%

67

Comisionul este perceput la momentul plasării mijloacelor pentru procurarea HVS. În cazul

când cererea la licitaţie este nesatisfăcătoare sau parţial satisfăcătoare comisionul este rambursat total

sau parţial, în dependenţă de volumul tranzacţiei.

MAIB mai acordă servicii legate de operaţiunile cu hârtiilor de valoare corporative, care

constau în:

Tarif, comision Note1. Servicii de depozitareDeschiderea conturilor analitice ale hârtiilor de valoare de portofoliu ale companiei pe emitenţi

20 lei + TVA (pentru un cont) _

Ţinerea conturilor analitice ale hârtiilor de valoare (cotelor de participare) de portofoliu ale companiei pe emitenţi

10 lei + TVA (pentru un cont pe lună) _

Înregistrarea apariţiei, transmiterii şi încetării dreptului de proprietate al companiei asupra HV de portofoliu

1+0,1% din volumul tranzacţiei, minimum 15 lei + TVA (pentru o tranzacţie)

_

Eliberarea extraselor din contul personal al companiei, precum şi extraselor din registrul de înregistrare a operaţiunilor 2 lei + TVA (pentru un extras) _

Darea de seamă privind prestarea serviciilor de depozitare 5 lei (pentru o pagină) _

Darea de seamă privind valoarea totală şi structura investiţiilor companiei 5 lei (pentru o pagină) _

2. Servicii de brokerTaxa pentru serviciile de broker De la 0,1 până la 5% din suma

tranzacţiei (pentru o tranzacţie) _

Consultarea în pregătirea blanchetelor simple, bilanţurilor financiare şi altele 15 lei _

68

8. ORGANIZAREA SI EVIDENTA OPERATIUNILOR DE CASA

Pentru efectuarea operaţiunilor cu numerar în valuta naţională şi străină în cadrul B.C.

„Moldova-Agroindbank” filiala Centru este organizată Direcţia operaţiunilor de casă în valută

naţională şi străină. Din cadrul acestei direcţii fac parte:

1. Casa de venituri

2. Casa de cheltuieli

3. Casa de recalculare numerarului

4. Casa operaţiunilor valutare

5. Casa serală: - la „Moldova-Agroindbank" casa serală nu este organizată.

Operaţiunile de încasare şi de plată a valutei naţionale se efectuează în conformitate cu

Instrucţiunea privind organizarea operaţiunilor de casă.

Casa de venituri (de încasări)- efectuează operaţiunile de încasare a numerarului de la clienţi

şi din operaţiunile interne ale băncii . Depunerea numerarului de la clienţi ser efectuează pe baza foii

de vărsământ cu chitanţa şi borderou, completată de depunător. Executorul responsabil verifică

corectitudinea completării acesteia şi le transmite casierului casei de încasări. După numărarea banelor

casierul compară suma de pe foaia de vărsământ cu suma real primită, le semnează, aplică ştampila pe

chitanţă, eliberând-o depunătorului. În cazurile depunerii numerarului din operaţiunile interne ale

băncii (restituirea avansului neutilizat, depunerea salariului neplătit ) se utilizează dispoziţia de

încasare. Casierul verifică suma, aplică ştampila, semnează şi eliberează colaboratorului băncii copia

dispoziţiei. De asemenea dispoziţia de încasare se foloseşte şi la primirea dobânzii la creditele

eliberate.

În cazul depistării unor divergenţe între numerarul şi suma arătată în document, de asemenea a

banilor falşi şi ne plătibili, depunătorul întocmeşte un alt document, cel iniţial fiind anulat. Primirea

mijloacelor băneşti se reflectă prin formula contabilă:

D. 1001 „ Numerar în casierie ”

C. 2251 „ Contul curent al clientului ”

La sfârşitul zilei operaţionale casierul totalizează sume încasate, după care totalul se trece în

situaţia încasărilor , pe care o semnează şi confruntă cu jurnalul de casă. Soldul de numerar şi

69

documentele de plată împreună cu situaţia se predă contra recipisă în jurnalul de evidenţă a

numerarului manipulat şefului casieriei. Casierul şef verifică situaţia şi o expediază în documentele

de zi ale băncii. Soldul de avans se pune în sac, gura se coase şi se leagă cu o sfoară fără noduri. Sacul

se păstrează în safeu şi se află sub răspunderea casierului şef până în dimineaţa a zilei următoare de

lucru.

Numerarul încasat poate fi transmis şefului casieriei în decursul zilei de câteva ori. În aceste

cazuri, până la transmiterea numerarului, casierul trebuie să se convingă de corespunderea efectivă a

sumei prezente cu suma totală a documentelor de încasare pe care a fost primit. Tot numerarul încasat

în decursul zilei operaţionale trebuie trecut la veniturile în casa circulantă şi înregistrat în conturile

respective la bilanţul în aceeaşi zi lucrătoare.

La „Moldova-Agroindbank” filiala Centru nu se percep plăţile impozitelor, taxelor în buget de

la persoanele fizice. Eliberarea numerarului se efectuează prin intermediul casei de plăţi( de

cheltuieli). Pentru efectuarea operaţiunilor de plată şeful casieriei eliberează casierului plătitor un

avans de numerar contra recipisă în registrul de evidenţă al numerarului manipulat .

Unităţilor economice numerarul se eliberează pe cecurile băneşti de o formă stabilită, care pot fi

de 10, 25, 50 foi. Cecurile se eliberează la completarea unei cereri de către client. Persoanele

responsabile ale unităţii economice prezintă cecurile de numerar completate executorului responsabil,

care după verificarea semnăturilor referenţilor responsabili autorizaţi să permită eliberarea de numerar

şi caracterul identic a acestor semnături cu specimenele, a sumei arătate în document în litere şi-n

cifre, prezenţa datelor din paşaport, eliberează către persoana beneficiară marca de control, iar pe baza

cecului trece la scăderi suma de la contul curent al clientului. Executor responsabil prezintă cecul

casierului casei de plăţi. Casierul verifică cecul, ia de la client marca de control, verifică ca nr. mărcii

de control să corespundă cu nr. cecului, alipind marca de control pe acesta. Clientul semnează

primirea banilor şi numai după aceia casierul eliberează banii clientului. Numerarul este eliberat în

pachete complete şi pacheţele conform sumelor înscrise pe cartonaşele de protecţie şi pe banderole

fără a le număra foaie cu foaie, cu condiţia de a păstra ambalajul fără defecte. Bancnotele din

pachetele ne complete, precum şi cele cu ambalaj defectat se eliberează bucată cu bucată. Verificarea

şi numărarea banilor se face la ghişeele băncii. Banca nu răspunde pentru reclamaţiile făcute ulterior.

Eliberarea numerarului pentru operaţiunile interne ale băncii, cum sunt avansul pentru salariul,

cheltuieli interne ale băncii, precum şi plata valori cenţilor convertiţi în lei se efectuează pe baza

dispoziţiei de plată Eliberarea numerarului se reflectă:

D. 2251 „ Contul curent al clientului ”

C. 1001 „ Numerarul în casierie ”

70

La sfârşitul zilei de lucru casierul casei de plăţi întocmeşte situaţia casierului plătitor în bază

documentelor primare, pe care o semnează şi confruntă cu totalul jurnalului de casă. Soldul de

numerar şi documentele de plată împreună cu situaţia se predau contra recipisă în jurnalul de

evidenţă a numerarului manipulat şefului casieriei. Casierul – şef verifică situaţia şi o expediază în

documentele de zi ale băncii. Soldul de avans se predă de asemenea casierului – şef.

Banca în cauză prestează serviciile de încasare a numerarului în mod centralizat de către brigada

de încasatori. Astfel se formează grupe sau brigăzi care nemijlocit se prezintă la locul de reşedinţă a

clientului şi încasează numerarul. În componenţa brigăzii întră încasator, şeful brigăzii şi şoferul.

Încasator se prezintă la unitatea cu procură şi fişă de reprezentare. În prealabil lui se eliberează

genţile pentru încasarea numerarului. La bancă se duce evidenţa privitor la genţile pentru încasarea

numerarului, fiecare geantă are numărul său de inventar şi se înregistrează într-un registru de evidenţă

a genţilor cu bani şi a genţilor goale. Eliberarea genţilor are loc în baza recipisei în acest registru.

Reprezentantul unităţii economice în prezenţa încasatorului pune numerarul în geantă şi îndeplineşte

borderoul însoţitor în trei exemplare. Primul se pune în geantă, al 2 se înmânează încasatorului.

Casa de recalculare a numerarului – numărarea biletelor de bancă se efectuează de către casierii

brigăzilor de numărare. Fiecare brigadă având în frunte un controlor, funcţiile de controlor al brigăzii

se pun în sarcina unui lucrător experimentat al casei sau a unui contabil. Controlorul , care stă în

fruntea casei de recalculare, primeşte de la încasator genţile cu numerar şi goale cu borderourile

însoţitoare ex.2 contra recipisă în situaţia privind primirea genţilor cu numerar şi goale. Primire

agenţilor se efectuează pe registru de evidenţă a genţilor cu numerar şi a genţilor goale. Controlorul

brigăzii păstrează genţile cu numerar primite în decursul zilei de lucru într-un dulap metalic, cărucior

sau sertarul unei mese speciale. Evidenţa genţilor şi a rezultatelor numărării se ţine de către

controlorul brigăzii în situaţia de control.

Controlorul brigăzii eliberează casierului pentru numărare câte o geantă, înscriind în prealabil

nr. ei în situaţia de control. Casierul supravegheat de controlor deschide geanta tăind sfoara dintr-o

parte, scoate din ea numerarul, transmite geanta controlorului lăsând plomba la sine. Controlorul

verifică dacă tot numerarul este scos din geantă, scoate borderoul însoţitor ex. 1, lăsând acest

document la sine pentru control până la finele numărării. Plomba cu sfoară de la deschiderea genţii se

păstrează la casier până la sfârşitul numărării. În cazul depistări minusurilor sau plusurilor de

numerar, plomba împreună cu sfoara şi proces-verbal întocmit de către şeful casei de numărare, se

prezintă remitentului de numerar. Ca o confirmare a minusurilor sau plusurilor se întocmeşte un

proces verbal pe faţa borderoului însoţitor de către casierul-controlor. Despre lipsa de numerar

controlorul înştiinţează şeful casieriei, iar în cazul lipsei unei sume mai mare de 100 lei şi pe

conducătorul băncii.

71

Pentru bancnote şi monedă ne plătibilă şi falsă depistate la numărare se întocmeşte de

asemenea un proces-verbal pe borderoul însoţitor ex. 2. Aceste bancnote şi monedă împreună cu

procesul-verbal se transmite casierului care stă în fruntea casei de numărare. Ultimul întocmeşte un

proces-verbal pentru bancnote suspecte de a fi false, indicând în acesta denumirea unităţii economice,

valoarea şi nr. bancnotelor sau suma monedei. Aceste bancnote false se expediază la BNM.

Casierii sunt obligaţi să trieze bancnotele şi moneda în casă pe valori, apoi biletele de bancă

pe utile şi uzate. Bancnotele triate pe valori, bune şi uzate se formează şi se împachetează de casier

aparte. Pentru bancnotele uzate se întocmeşte un proces-verbal privind expertiză bancnotelor şi a

monedei deteriorate.

Bancnotele sunt împachetate în felul următor: - fiecare 100 foi de bancnotă de aceeaşi valoare

se formează în pachete şi se introduc în banderole cruciform standardizat. Pe banderolă se scrie

suma, data, semnătura şi ştampila nominală a casierului, ştampila cu denumirea instituţiei şi codul

băncii. Din zece pachete a câte 100 bancnote se formează un pachet a câte 1000 foi de aceeaşi valoare,

care se asigură cu cartonaşe de protecţie standardizate pe părţile din faţă şi din dos. Pachetul se leagă

cu o sfoară fără noduri şi rupturi cruciform cu patru noduri strânse. În partea de sus a cartonaşului de

protecţie se pune denumirea instituţiei bancare, codul ei, valoarea, suma, data ambalării, semnătura şi

ştampila nominală a casierului, care a numărat şi a format bancnote în pachete. Pe cartonaşul de

protecţie de pe pachetul cu bancnote uzate se mai aplică şi ştampila „uzate”. Pe cartonaşele de

protecţie din dosul pachetului la capetele sforii, lângă nod acest casier aplică plomba.

Bancnotele ramase la casier din care nu se formează pachete şi pacheţele, se transmit pentru

unificare şi ambalare casierului care conduce casa de numărare contra recipisă în titlul de control.

Monedă bună se împachetează pe valori. Plicurile cu monedă de aceeaşi valoare se împachetează în

saci standardizate fără cusuturi exterioare. Gura sacului se coase împreună cu o etichetă din carton.

După deschiderea tuturor genţilor şi numărarea bancnotelor controlorul brigăzii verifică suma

anunţată de casier cu suma din situaţie, preia numerarul de la casier contra recipisă în titlul de

control. Apoi controlorul brigăzii verifică sumele încasate scrise în situaţia de control, întocmită pentru

fiecare casier în parte cu totalurile titlurilor de control. După această verificare casierul controlor

transmite documentele de numărare şefului casei. Titlurile de control se restituie casierului controlor şi

se păstrează timp de 10 zile lucrătoare.

Casa operaţiunilor în valutele străine. Ea îndeplineşte trei funcţii de bază :

1. Western Union – transferurile de mijloace băneşti peste hotare

72

2. Eliberarea avansului în valută străină casei de schimb valutare pentru efectuarea

operaţiunilor de cumpărare-vânzare la începutul zilei operaţionale şi primirea de la CSV

soldului restant la sfârşitul zilei.

3. Expedierea valutei străine altor filiale ale băncii, precum şi primirea valutei expediate de

aceste filiale.

Western Union este destinat transferurilor mijloacelor băneşti în valută străină peste hotare la

comanda clientului. Pentru aceasta clientul se prezintă la bancă cu buletinul de identitate şi certificat

de la BNM ce atestă provenienţa valutei, completează

partea stângă a formularului, atribuind transferului său un nr. de control-parolă. La rândul său, casierul

la încasarea valutei străine întocmeşte „ordinul de încasare în valută străină ”, întocmind formula

contabilă:

D. 1001- „numerar în casierie ”

C. 1791- „ sume de tranzit şi cliring ”

În cazurile eliberării valutei străine destinatarului, casierul verifică dacă parola indicată în

formularul, completat de client, este veridică. Apoi întocmeşte dispoziţie de plată în valută străină şi

eliberează banii clientului, întocmind formula :

D. 1791- „ sume de tranzit şi cliring ”

C. 1001- „numerar în casierie ”

Eliberarea avansului CSV se efectuează în bază ordinului de plată în valută străină, completat

pentru fiecare valută în parte, prin formula contabilă:

D.1003- „ numerar în casa de schimb valutar”

C.1001- „numerar în casierie ”

La primirea soldului rămas la sfârşitul zilei de lucru în CSV se întocmeşte ordinul de încasare

în valută străină, unic pentru toate valutele, întocmind formula inversă.

Expedierea valutei străine altor filiale este efectuată la dispoziţia de eliberare a numerarului,

întocmind lista de expediere a valutei străine, cerând confirmarea şi trecerea în conturile bilanţiere

corespunzătoare a valutei. La expedierea valutei se întocmeşte formula contabilă:

D. 1002 – „numerar în drum ”

C. 1001- „numerar în casierie ”

Primire valutei străine de la alte filiale se efectuează la dispoziţia de încasare a numerarului,

întocmind confirmarea de primire a valorilor şi formula contabil

73

D. 1001- „numerar în casierie ”

C. 1002 – „numerar în drum ”

După aceasta mijloacele valutare se trec la contul corespondent sau alt cont corespunzător:

D. 1002

C. 2251- „contul curent al clientului ”

Eliberarea şi primirea valutei străine se înregistrează în registrul de evidenţă a numerarului

manipulat.

Păstrarea bancnotelor şi a altor valori. Păstrarea valorilor şi numerarului are loc în tezaurul

băncii. De integritatea şi modul de păstrare a lor poartă răspunderea şeful băncii casierul şef şi

contabil şef. Numerarul se păstrează în safeuri sau pe stelaje. Pentru fiecare stelaj sau safeu se

întocmeşte o listă a valorilor depuse. Numerarul în valuta naţională şi străină se păstrează aparte, sacii

cu moneda pot fi păstrate pe podea. Evidenţa numerarului în valuta naţională şi străină, precum şi a

formularelor de strictă evidenţă (cecurile de numerar, cecurile de plată, carnet de muncă, cărticelele de

depozit, cont-factura pe TVA delegaţie), se ţine în Cartea principală a băncii.

Pentru toate blanchetele de evidenţă strictă aflate în tezaur se ţine evidenţa pe tipurile de

formulare într-un registrul de evidenţă soldurilor formularelor de strictă evidenţă.

Indiferent dacă în ziua respectivă au avut loc operaţiunile cu numerarul persoanele

responsabile de integritatea lor sunt obligaţi să deschidă şi să verifice prezenţa valorilor şi a

numerarului. Tezaurul se deschide cu trei chei, prima se păstrează la contabil şef, a doua la şeful

băncii, a treia la casierul şef, duplicatele cheilor se păstrează la sediul central al BC „Moldova-

Agroindbank”. Uşa tezaurului se sigilează cu amprenta ştampilei acestor trei persoane. Seara după ce

casierul şef încasează de la casierul casei de încasări numerarul şi alte valori, valorile şi numerarul

din tezaur se verifică şi tezaurul se închide şi se predă pazei contra recipisă în registrul de control a

persoanelor având acces la deschiderea, închiderea şi sigilarea tezaurului. În următoarea zi de lucru

deţinătorii de chei iau în primire de la pază tezaurul şi îl deschid în acelaşi mod.

Revizia a valorii şi a numerarului

Pentru verificarea integrităţii valorilor şi a numerarului se efectuează revizia valorilor şi a

numerarului. Revizia se petrece printr-un ordin scris a conducătorului băncii nu mai rar decât odată în

trimestru şi la data de 01.01 a fiecărui an, în casa valutară nu mai rar de o dată pe săptămână; la

schimbarea conducătorului, contabilului şef sau şefului casieriei, la substituirea temporară a acestor

persoane; la dispoziţia conducătorului băncii ierarhic superior, cât şi a Băncii Naţionale, controlul de

audit.

74

Revizia se efectuează de persoanele competente, menţionate în ordin, care nu sunt legaţi de

efectuarea operaţiunilor cu valori. Astfel se formează o comisie şi unul dintre membrii se desemnează

ca preşedinte. Responsabilitatea pentru organizarea corectă a reviziei şi respectarea a normelor

stabilite o poartă conducătorul băncii. Revizia are un caracter inopinat şi se efectuează în prezenţa

deţinătorilor de chei.

Începând revizia preşedintele comisiei sigilează cu o ştampilă de ceară tezaurul, prea controlul

întregului numerar şi altor valori ale casei circulante, valorile şi genţile cu numerar şi numai după

aceasta se începe revizia. Până la revizia deplină accesul deţinătorilor de chei în tezaur este autorizat

numai în prezenţa preşedintelui comisiei. Asupra rezultatelor reviziei se întocmeşte un proces-verbal

semnat de participanţii la revizie şi deţinătorii de chei. În cazul stabilirii unor plusuri de bancnote şi

valori, divergenţele în evidenţă sau insuficienţă în asigurarea integrităţii valorilor, copia procesului se

expediază la banca centrală. În procesul-verbal se indică natura insuficienţilor, numele salariaţilor

care le-au comis, motivele apariţiei şi măsurile luate în vederea înlăturării lor. Conducătorii băncii

sunt obligaţi în termen de 5 zile să examineze rezultatele reviziei şi să înlăture urgent insuficienţele

depistate. Plusurile de numerar se înregistrează la veniturile băncii prin formula contabilă:

D. 1001 „ Numerar în casierie ” ,

D. 1003 „ Numerar în casa de schimb valutar”

C. 4941 „ Alte venituri neaferente activităţii operaţionale ”

Toate lipsurile de numerar indiferent de suma lor se trec la creditul conturilor 1001, 1003 şi se

înscriu la contul personal al persoanei vinovate în cadrul contului sintetic 1804 „ Decontări cu

salariaţii băncii ”, care se reflectă prin formula:

D. 1804

C. 1001, 1003

Achitarea datoriei se efectuează prin încasarea mijloacelor băneşti în numerar sau prin

reţinerea din salariul persoanei vinovate şi se înregistrează prin următoarea formulă

D. 1001

C. 2804 „Alte reţineri din salariul”

C. 1804 „Decontări cu salariaţii băncii”

75

9. BILANTUL BC “MAIB” SA SI PRINCIPIILE ALCATUIRII LUI

Bilantul bancar este un bilant contabil. In bilant se reflecta suma soldurilor conturilor personale

a evidentei analitice, gmpete în conturile evidentei smtetice, articole ale bilanturilor la o data anumita.

Iata de ce nomenclatura articolelor a bilantului este totodata planul de conturi a evidentei contabile

sintetice, iar bilantul bancar este im document de baza a evidentei contabile sintetice. Bilantul reflecta

starea mijloacelor proprii şi atrase şi plasarea acesrora în diferite operatiuni active: acordarea de

credite, investitii în hirtii de valoare etc. Dupa datele bilantului se efectuiaza controlul formarii şi

plasarii resurselor banesti, starii diferitor operatiuni, respectarii normativelor economice, reflectarii

corecte a operatiunilor în evidenta contabila. Bilantul este alcatuit în baza urmatoarelor principii:

principiului planului de conturi imic

principiul gmparii partiale a conturilor, mtr-un capitol al planului pot fi atât conturi

active, cit şi pasive

pincipiul reflectarii complete a operatiunilor bancare în conturi.

Sectia contabilitate alcatuieste şi prezinta subdiviziunilor sale bilanturile zilnice,trimestriale,

apoi le prezinta la CD la BNM.

Anual la data de 1 ianuarie banca trebuie sa alcatuiasca şi sa dee derea de seama despre

activitatea sa. Bilantul zilnic in fiecare zi se alcatuieste în baza conturilor şi a operatiunilor efectuate

de toete subdiviziunile bancare. casa, sectia de decontari cu agentii economici, cu populatia, sectia

creditara, valutara. Toata mformatia di aceste sectii se gmpeaza în calculator şi se extrage bilantul.

In afara de bilant, fîecarui sector din banca li se repartizeaza cite un barderou al mlajelor şi

soldurilor zilnic, pe baza carora se verifica operatiunile trecute in bilant şi se intocmesc blancuri

privind Documentele zilei unde se inscrie nr. conturilor, nr. documentelor şi rulajele pe debit şi credit.

Bilantele lunare se prezinta BNM

In afara de operatiunile specificate mai sus Banca, ca persoana juridica, mdeplineste o

cantitate mare de operatiuni mtrabancare privind mtretinerea cladirilor, masinilor, utilajelor,

procurarea pentm necesitati personale,a valorilor materiale, a obiectelor de mica valoare şi scurta

durata, transmiterea lor în exploatare, calculul salariului functionarilor sai şi plata lui, decontari cu

bugetul şi alte fonduri. Ea este obligata sa-şi formeze fondurile proprii, sa petreaca lucrari de reparatie,

76

de pregatire a cadrelor etc. O astfel de activitate are un caracter individual, mtem şi necesita a fi

oglindit în evidenta contabila în conturi corespunzatoare. Fiecare document privind operatiile sus

numite se perfecteaza cu o nota de contabilitate unde se indica conturile corespondente şi suma.

Evidenţa mjloacelor fixe. Prin mijloace fixe se subintelege cladirea băncii, mijloace de

transport, tehnica de calcul, mijloace de telecomunicatii etc, valoarea carora este mai mare de 300 lei

şi termenul de exploatare mai mare de 1 an. Fiecare mijloc fix are o anumita rata de amortizare, care

permite trecerea mijlocului fix la cheltuieli treptat pina la expirarea termenului de amortizare. Evidenta

analitica se organizeaza pe fiecare obiect aparte în cartele de mventar sau registm de inventariere. Ele

se intocmesc de contabilitatea băncii pe baza actelor de primire-predare a mijloacelor fixe.

Pe parcursul perioadei de exploatare a mijloacelor fixe, banca lunar calculeaza suma de

amortizare şi o atribuie cheltuielilor băncii. Astfel, pe tot parcursul perioadei de exploatare banca isi

restituie suma de cheltuieli mitiala pentru procurarea lor. Evidenta amortizarii se duce pe contul

N1680 " Amortizarea mijloacelor ftxe " - pasiv , soldul indica suma cheltuielilor recuperate la o data

de darea de seama , rulaj pe debit - casarea uzurii la momentul transmiterii, lichidarii sau realizarii

mijloacelor fixe , rulaj pe credit - calculul uzurii la data darii de seama . Calculul amortizarii inceteaza

la momentul cind marimea sa va fi egala cu valoarea initiala a mijloacelor fixe .

Evidenta primirii mijloacelor fixe. Intrarea mijloacelor fixe poate avea loc in rezultatul

procurarii , transmiterii gratuite sau depimeri ale fondatorilor. Daca mijloace fixe au fost procurate

contra plata atunci se face urmatoarea mscriere contabila:

1. au fost transferate furnizorului suma, conform contractului : D. 1803 “Debitori şi creditori de

investitii capitale” C. 1001" Cont corespondent”

2. la intrarea obiectelor de la fumizor ( confom facturii) D. 1600 ”Investitii capitale”1803

3. la primirea în exploatare ( pe baza actului de primire -predare a obiectului in exploatare) D.

1604,1605,1609 “Inventar gosodaresc”, C. 1600 “Investitii capitale”- la suma platii şi

cheltuielilor suplementare de instalare şi montare a obiectelor.

Iesirea mijloacelor fixe: La iesirea mijloacelor fixe din cauza uzurii fizice , calculate in suma

valorii mitiale , obiectele se caseaza prin fbrmula D. 1680, C. 1604,1605,1609 -la suma valorii

mitiale .

Daca uzura n-a fost complect calculata la momentul lichidarii, are loc complectarea ei din contul

rezultatelor financiare D. 980 “Benefîciul sau pierderi”, C. 1680 “la valoarea reziduala”, iar apoi

are loc casarea obiectului:

Dt 1680

77

Ct. (1604,1605,1609)

La realizarea mijloacelor fixe amortizarea incomplect, în afara de operatiile numite , are loc

incasarea mijloacelor de la realizarea : D. 1000 C. 5923

La transmiterea gratuita a mijloacelor fixe , suma valorii reziduale se atrbuie la contul fondurilor

se stimulare economica : D. 016 C. 1680 - compectarea uzurii apoi obiectul se caseaza : D. 1680 C.

1604,1605,1609

Evidenţa activelor nemateriale. Activele nemateriale ale băncii constau în cheltuielile pentru

procurarea dreptului de folosire a pamintului , proprietatea intelectuala , asigurarea de program , locul

de brocher şi altele . La fel se atrbuie suma cheltuielilor organizatorice legate de perfectarea statutului

băncii , a contractului de constituire , fabricarea stantelor , stampilei . Termenul de utilizarea a acestora

active - 12 luni , deaceea banca isi recupereaza cheltuielile respective prin calculul uzurii . suma uzurii

depinde de termenul de folosire a obiectelor activelor nemateriale , care se stabilesc de banca de

sinestatator .

Pentru evidenta activelor nemateriale este destinat contul N1631 “Activele nemateriale” – contul

acriv ; sold debitor indica - valoarea reziduala a acestor active , mlaj debitor - valoarea mitialla a

obiectelor procurate , rulaj creditor - calculul amortizarii ; cuincluderea ei la cheltuieli . in evidenta

analitica se duce registrul evidentei activele de folosinta , suma amortizarii lunara şi valoarea

reziduala.

Evidenta activelor nemateriale procurate.

• prin varsamint: D. 1631 C.1031

• prin casa: D.1631 C.1001

La primirea obiectelor pina la achitarea D. 1631 C. 1805 Evidenta uzurii calculate şi atribuite la

cheltuieli: D. (cheltuieli clasa 5) C. 1631

Evidenta activelor nemateriale ieşite :

• realizarea lor D. 1805 C. 1631 - casarea valorii reziduale

• transmiterea gratuita D. 016 C. 1631 - la valoarea reziduala.

Evidenţa obiectelor de mică valoare şi scurtă durată

Obiecte de mica valoare si scurta durata (OMVSD) se considera obiectele cu o valoare mai mica

de 300 de lei şi termenul de exploatare mai mic de un an . La momentul intrării obiecte se calculează

uzura lor in mărimea de 50 % , iar restul se calculează la ieşirea lor.

78

Evidenta OMVSD se duce in contul nr.1661 - activ , soldul debitor indica oglindirea valorii

initiala a OMVSD , care se afla in exploatare , mlajul pe debit - valoarea obiectelor procurate în

periaoda darii de seama , depuse de fondatori sau primite gratuit, rulaj credit - valoarea mitiala a

obiectelor iesite dm exploatare.

La intrarea OMVSD se intocmesc formulele:

• procurarea prin virament D. 1661 C. 1001

• din contul sumelor D. 1661 C. 1805

• depuneri in fond statutar D. 1661 C. 3000

• primite gratuit D. 1661 C. 016

La iesirea OMVSD din exploatare pe baza actului de lichidarea D. 012 C. 1661. La realizarea

OMVSD se mai indica şi mcasarea sumelor de la realizare D. 1000 C. 4923. Toate operatiunile cu

OMVSD se perfecteaza cu note de contabilitate , evidenta analitica se duce in cartele de evidenta.

Evidenta materialelor. Materialele ocupa un loc important în componenta patrimomului baiicii

La ele se refera : hirtia , piese de rezerva pentm automobile ; materiale pentm lucrari de reparatie s.a.

Pentm evidenta lor este destmat contul 1663 " Materiale " Este un cont activ :

soldul debitor indica valoarea efectiva a materilelor ramase in depozitul băncii, rulajul debitor -

mtrari de materiale in perioada darii de seama rulaj creditor -

cheltuieli de materiale la valoare efectiva . Pe baza actelor de intrare şi eisire a materialelor se

intocmeste nota de contabilitate.

Nomenclatura materialelor şi cantitatea lor se fixeaza in cartea materialelor ramase la depozit de

catre contabil , iar pastrarea şi raspunderea pentm mtegritatea materialelor o poarta persoana material-

responsabil numita de conducatorul băncii . La depozit periodic au loc inventarierea . Evidenta

contabila privmd materialele mtrate :

procurarea prin numeral D. 1663 C. 1001 primite dupa achitarea D. 1663 C. 1805 procurarea prin

sume de avans D. 1663 C. 1805

depuneri in fond statutar D. 1663 C. 3000

La iesirea materialelor de la depozit:

casarea mijloacelor folosite pentru necesitatile băncii:

(cheltuili clasa 5) C. 1663

realizarea materialelor ( suplimentare) D. 1000 C. 1805

79

Evidenta contabila a rezultatelor inventarierii

surplus de materiale : D. 1805 C. (cheltueili clasa 5)

lipsuri:

a) din contul persoanei vinovate : C. 1805 D. 1663

b) din contul rezultatelor financiare , daca nu este constatata persoana vinovata

Dt 5923

C11663

EVIDENTA MUNCII SI A SALARIULUI

Numaml lucratorilor , specializarea lor se stabileste reisind dm structura băncii , volumul de

lucm şi asigurarea tehnica a procesului de acumularea şi gmparea informatiei de catre conducatoml

băncii . Primirea la lucm se efectuiaza pe baza contractului de munca şi ordinul conducatorului despre

primirea la postul dat cu salariul. Pe fiecare functionar , sectia de cadre deschide o cartela personala cu

indicarea datelor despre functionaml primit la lucm . Contabilitatea băncii descliide pe fiecare lucrator

un cont personal mide lunar se mregistreaza sumelor salariului calculat , sumele retinute şi plata .

Drept baza pentm calculul salariului serveste tabela de evidenta a timpului de munca cu mdicarea

orelor lucrate , a perioadei de concediu , de baza , de mdeplmire a obligatiunilor obstesti.

In evidenta contabila salariul se include in suma cheltuielilor pentur mtretinerea personalului

administrativ de conducere nr. 5710 “Cheltuieli pentru intretinerea PAC”. Premii pot fi acordate atât

din contul 5710, cit şi din fondul 016 , percum şi ajutorul material.Retmeri din salariul pot fi impozite ,

sumele datonilor privind salariul, lipsuri, credite eliberate , defalcari în fondul de pensii şi altele .

Odata cu calculul fondului de salarii, se calculeaza şi defalcari in alte fonduri de stat . Fond

social-32% s.a. Calculul şi plata salariului se mregistreaza prin formula contabila: D. 5710 C. 1805

“Diferiti Debitori şi Creditori”.

La fel pe contul 904 , care are foarte multe subconturi se duce evidenta a sumelor calculate in

Fondul social:

D. 5710

C. 1805 " Diferiti Debitori şi Creditori "

Plata salariului are loc in baza borderoului de calcul-plata a salariului . Toate decontarile şi

operatiimile privind salariul se oformeaza prin nota de conatbiliate

80

Evidenta veniturilor, cheltuielilor si rezultatelor financiare ale bancii. Scopul suprem al

fiecami agent economic este obtinerea vemtului . In sens larg profitul inseamna prevalarea veniturilor

obtinute asupra cheltuielilor . Veniturile băncii de obicei se impart în 3 parti:

I. din activitatea operationala:

a) dobinda calculata şi prima

b) comisioanele primite din servicii şi conturi corespondente

c) venituri dm operatiuni valutare şi diferenta de curs

II. din operatiuni nebancare :

a) venituri, primite din participarea în activitatea intreprinderilor, organizatulor bancilor

b) plata pentm servicii acordate cu caracter neoperationale

III alte venituri

a) dobinzi şi comisioanele dm anii precedenti

b) alte

Evidenta sumelor veniturilor obtinute se duce pe contul Nr 4900, 4940, "venituri operationale şi

alte ". Este un cont pasiv , soldul creditar mdica suma de venituri primite la data darii de seama , rulaj

debitar casarea sumei totale de venituri pe contul " Beneficiilor şi pierderilor " , rulaj creditar - suma

veniturilor obtinute în perioada darii de seama . La includerea contului se face D. (venituri clasa 4) C.

980(5923). Cheltuielile băncii -sint cheltuielile , legate de efectuarea peratiunilor , care asigura

fimctionarea activitatii sale . Ele se impart in 3 tipuri :

1 Cheltuielile opeartionale:

• dobmda platita

• comisioanele achitate

• cheltuielile din operatiuni valutare şi diferenta de curs

II . Cheltuielile pentru asigurarea desfasurarii normale a activitatii băncii

• salariul fimctionarilor băncii

• plata de arenda

• cheltuieli gospodaresti

• defalcari de amortizare, uzura OMVSD

• plata serviciilor

81

III Alte cheltuili ale băncii

dobinda şi comisioanele din anii precedenti

amenzi platite

alte cheltuieli care nu sint numite in celelalte grupe (sumele impozitate calculate).

Pentru evidenta cheltuielilor mentionate se folosesc doua conturi de ordmul doi: (cheltueili din

clasa 5), 5710. Ambele conturi sint active: sold debitar indica suma cheltuielilor efectuate în perioada

de darea de seama ; rulaj debitar - cheltuielile dm perioada darii de seama ; rulaj creditar - casarea

cheltuielilor pe contul 980 “Beneficiu si cheltuieli perioadei de dare de seama”. Cheltuielile pe

articolul se repartizeaza în felul urmator :

1. Datoria de credit a clientilor

2. Pierderi ale activitatii gospodaresti

3. Lipsuri dm operatiile de casa

4. Bilete banesti falsificate

5. Pierderile constmctiei capitale

6. Sumele platite conform plingerilor clientilor s.a.

Dupa calculul beneficiului de bilant dm el se exlud impozitul pe beneficiul, şi ramine beneficiul

curat ramas la dispozitia băncii. Din beneficiul se efectuiaza defalcari în fondul de rezerva, fondul de

stimulare economica s.a. conform hotaririi fondatorilor. Toate defalcarile dm beneficiul se evidentiaza

în contul 950 " Mijloace defalcate din contul beneficiului”. Repartizarea beneficiului:

D. 950 C. 904 “Decontari cu bugetul”

D. 950 C. 011 “Defalcari infondul de rezerva”

D. 950 C. 016 "Defalcari in FSE "

82

10. GESTIUNEA LICHIDITATII BILANTULUI BANCII COMERCIALE

In economia de piata autoritatea ,starea financiara a bancii depinde de lichiditatea si

solvabilitatea lor. Lichiditatea in mod direct inseamna posibilitatea transformarii rapide a mijloacelor

bancare m forma baneasca . Cu cit e mai mare ponderea mijloacelor lichide m totalul mijloacelor

proprii ale bancii cu atit este mai mare si lichiditatea bancii. Mijloacele lichide , de fapt, sint

neomogene si includ doua clase

• mijloacele lichide de prim ordin (m forma imediata)

• mijloace Uchide de ordin doi

In prima clasa mtra mijloace din casieria bancii de primul ordin , cambii si alte hirtii de

valoare de acest fel. In a doua clasa intra active lichide ale bancii in termen de executare de 30 de zile

(hirtii de valoarea realizate conventional). Factorii principali care influienteaza asupra lichiditatii

bancii smt:

1. corespimderea mtre termenii si sumele mijloacelor acumulate si a celor amplasate

2. structura pasivelor bancii cu cit e mai mare ponderea depozitelor la termen cu atit e mai inaltra

si lichiditatea bancii.

3. stmctura activeloor bancii-cu cit e mai mare ponderea activvelor riscanta cu atit mai joasa e

lichiditatea bancii

4. stabiliatea fînanciara a altor banci si mstitutii creditare care au prezentat credite sau depozite in

alte banci.

Pentru asigurarea situatiei financiar-monetare stabile a bancii si protectiei interesilor

creditorilor bancari si a depunatorilor, bancile comerciale din Republica Moldova smt obligate sa

respecte normativele economice obligatorii prevind activitatea bancara stabilite de BNM :

1. angajamentele bancii

2. marimea maximala a creditelor acordate unor debitor

83

3. indicatorii lichiditatii curente si de durata medie a lichiditatii bilantului contabil

4. rezerve obligatorii

In procesul analizei lichiditatii bilantului scopul principal este determmarea lichiditatii

reale,corespunderea ei normativelor stabilite ,stabilirea factorilor care pot cauza abaterea coeficientilor

de lichditate de la norma. Pentru dirijarea lichiditatii bilantului sau,banca calculeaza urmatorii

coeficmti pe care-i prezmta sistematic m darile de seama catre Banca Nationala:

1. Pentru a determina corelatia dintre mijloacele proprii ale bancilor si angajamente se utilizeaza

coeficientul K1:

Kl = Mp / A

Unde:

Mp – mijloacele proprii ale bancii

A – angajamentele ei.

Acest coeficient nu trebuie sa fîe mai mic de 0.05(5%),adica mijloacele proprii ale bancii trebuie

sa reprezinte minimum 5% dm angajamente.

2. Factorii cantitativi de baza ce determina lichiditatea sint tipurile depozitelor atrase,sursele si

stabilitatea lor. Aici apare necesitatea calcularii coefîcientului K2:

K2 = D / Mp

Unde:

D – depunerile cetatenilor

Mp – mijloacele proprii ale bancii.

Acest coeficient arata corelatia dmtre sumele depunerilor cetatenilor si mijloacelor proprii ale

bancii.Acest coeficient nu trebuie sa depaseasca 1.

3. Datoria maxima a unui debitor este reglementata de coefecientul K3:

K3 = K / Mp

Unde:

84

K – datoria totala aunui debitor plus 50% din suma angajamentelor extrabilantiere oferite unui

debitor.Acest coeficient nu trebuie sa fie mai mare de 0.3(30%),ceea ce inseanma ca nici un

credit acordat nu trebuie sa depaseasca 30% din mijloacele proprii ale bancilor pentm a

mentine echilibrul financiar.

Datoria totala a unui debitor plus 50% din suma angajamentelor oferite, care depasesc 10% din

mijloacele proprii ale bancii se califica drept un credit mare.Eliberarea aunui astfel de credit se

efectuiaza numai la hotarirea Consiliului Bancii.

4. In procesul dirijarii lichiditatii bilantului bancar este necesar de determinat indicile lichiditatii

curente -K4:

K4 = Al / A

Unde:

Al – active lichide ale bancii (mijloace banesti m casa, soldurile conturilor legate de alte

institutii creditare, obligatiimi statale care apartm Bancii, credite si alte plati pina la

rambursarea carora n~a mai ramas mai mult de o luna).

Acest indice trebuie sa fie mai mare de 0.3, adica el presupune acoperirea datoriilor curente ale

bancii cu nu mai putin active curente decit 30% din valoarea acestor datorii.

5. Coiefîcientul lichiditatii K5,caracterizeaza activele medii ale bancii cu termenul de amortizare

mai mare de 1 an:

K5 = CA / (Mp + At)

Unde:

CA – activele bancii cu termen de rambursare mai mare de lan.

At – angajamentele cu termen de amortizare mai mare de lan.

Acest coeficient trebuie sa fîe mai mic sau egal cu l.Acest coieficient se calculeza lunar la

prezentarea bilantului si se compara atit cu normele stabilite de Banca Nationala cit si în dinamica,

coieficientii sînt calculati de Banca Municipala "Chisinau"S.A. Informatii privind lichiditatea bancii

Municipale "Chisinau"S.A putem vedea in tabela de mai jos.

1 .Evaluarea principiului 1

1.1 Active(A), se reflecta toate activele bancii cu termenul ramas pina la rambursare 2 ani si mai

mult.

85

1.1.1 Credite si plati cu avansuri acordate clientilor cu termenul ramas pa la rambursare 2 ani si

mai mult. Se reflecta suma tuturor creditelor si platilor cu avans acordate clientilor cu termenul ramas

pina la rambursare 2 ani si mai mult.

Partial conturile:

1232 "Credite acordate pe termen mediu agriculturii/industriei"

1233 "Credite pe termen lung acordate agriculturii/industriei"

1262 "Credite pe termen mediu acordate pentm constmctii "

1263 "Credite pe termen lung acordate pentm constmctii "

1292 "Credite de consum pe termen mediu"

1293 "Credite de consum pe termen lung (mai mult de 5 ani).

1322 "Credite pe termen mediu acordate industriei energetice"

1323 "Credite pe termen lung acordate industriei energetice"

1412 "Credite pe termen mediu acordate mdustriei/comertului".

1413 "Credite pe termen lung acordate mdustriei/comertului".

1442 "Credite pe termen mediu acordate pentm procurarea imobilului".

1443 "Credite pe termen lung acordate pentru procurarea imobilului".

1472 "Credite pe tennen mediu acordate pentm constmctia drumurilor".

1473"Credite pe termen lung acordate pentm constmctia drumurilor".

1496 "Alte credite acordate clientilor".

1.1.2 Mijloace fixe.Se reflecta suma tuturor mijloacelor fixe (teren, edificii, utilaj etc.). Contul

1600 "Mijloace fixe".

1.1.3 Minus reduceri pentm perderi la credit amortizarea mijloacelor fixe, rezervele pentm

reevaluarea a activelor mentionate m rindurile 1.1.1-1.1.2. Se reflecta suma mijloacelor acumulate

pentru pierderi la credite (fondul de risc), amortizarea mijloacelor fixe, rezervele pentm reevaluarea

numai la activele mentionate mai sus.Trebuie de mentionat ca m acest rind se reflecta suma rezervei

pentru pierderi la credite efectiv formate numai la creditele cu termenul ramas pma la rambursare 2 ani

si mai mult.

Conturile:

86

1680 Amortizarea acumulata (in afara de 1691 "Amortizarea acumulata pe active

nemateriale si 1692 "Amortizarea acumulata pe OMVSD").

3503 Fondul de reevaluare a mijloacelor fixe; rezervele efectiv formate pentm perderi

numai la credite cu termenul ramas pma la rambursare 2 ani si mai mult.

1.1.99 Total active. Suma acestui rmd este egala cu suma rmdurilor 1.1.1-1.1.2 minus suma

rindului 1.1.3

1.2 Pasive (P) se reflecta suma tuturor resurselor financiare cu termenul ramas pina la rambursare

mai mult de 2 ani si o parte a resurselor financiare cu termen ramas pina la rambursare pina la 2 ani.

1.2.1. Capitalul normativ total se reflecta suma capitalului normativ total, determinat in

conformitate cu datele reflectate in datele tabela de mai jos.

Partial conturile:

2131 Depozite cu dobinda ale persoanelorjuridice pentm care a fost eliberate certificate.

2312 Conturi de economii ale persoanelorjuridice.

2372 Depozite pe termen mediu primite de la persoanele juridice.

2373 Depozite pe termen lung primite de la persoanelejuridice.

2375 Depozite pe termen mediu primite de la persoanele fizice.

2376 Depozite pe termen lung primite de la persoanele fizice.

1.2.2. Suma acestui rind se obtine de la depozitele persoanelor fizice si juridice cu termen ramas

pina la rambursare de la 1 an pina la 2 ani estimata in valoare de 50%.Nu se reflecta depozitele de

economii ale persoanelor fîzice.

Conturile:

2220 Depozite la vederea fara dobinda primita de la clienti (in afara de 2231'Tonduri

feduciare-mijloacele pastrate in asteptarea mvestitiilor).

2250 Depozite la vederea cu dobinda primita de la clienti.

2312 Conturi de economii a persoanelorjuridice.

1.2.3 Se reflecta numai suma depozitelor de economii ale persoanelor fizice cu termenul ramas

pina la rambursare 2 ani si mai mult.

Partial conturile:

2132 Depozite cu dobinda persoanelor fizice pentru care au fost eliberate certificate.

87

2311 Conturi de economii ale persoanei fizice.

1.2.4 Suma acestui rind se obtine prin inmultirea sumei depozitelor de economii a persoanelor

fizice la vedere si termenul ramas pina la rambursare de pina la 1 an cu 30%.

1.2.99 Total pasive-sumarea rmdunlor 1.2.1-1.2.4.

1.3. Surplus/Deficit-suma acestui rind se obtme prin diferenta rindurilor 1.2.99 si 1.1.99.Daca suma

primita este pozitiva rezulta ca banca are surplus de resurse financiare,daca este negativa ,rezulta ca

banca are deficit de resurse financiare si administratia bancii trebuie sa mtreprmda masuri pentm

majorarea lor.

1.4. Kpl=A/P,rezultatul acestui rind se obtine prin impartirea sumei rmdului 1.1.99 la suma rmdului

1.2.99.

2. Evaluarea principiului II

2.1.0 Active lichide(AL)-se reflecta toate activele sub forma lichida asa ca: numerar, metale

pretioase,mijloace real disponibile la contul subcorespondent.Rezultatul acestui rind se obtine prm

adunarea rmdurilor 2.1.1 si2.1.3.

2.1.1 Se reflecta soldul numerarurului aflat m casierie,in tranzit m case de schimb valutar m

agentiile bancii,m bancomate precum si aur,argmt etc m lingouri si monede. Contul 1000

Mijloace banesti m numerar si metale pretioase monetare.

2.1.2 Se reflecta mijloacele real disponibile la contul subcorespondent cu exceptia rezervelor

obligatorii plasate la Banca Nationala dm Moldova.

2.2.0 Total active(A) se reflecta suma activelor totale dm bilantul bancii minus reducerile pentm

pierderile la credite.

2.3.0 Kp2=AL/A-rezultatul acestui rmd se obtme prin impartirea sumei rmdului 2.1.0 la suma

rmdului 2.2.0.

Informatia privmd lichiditatea bancii se prezinta lunar pma la data de 5 a lunii urmatoare celei

raportate.

Dirijarea lichiditatii bilantului bancar este o problema de o mare importanta.Ea trebuie sa fie

orientata spre ridicarea nivelului de lichiditate, de rezolvatrea acestei probleme este legata

prosperitatea mtregului sistem de economie, deoarece falimentul unei banci poate atrage dupa sine

insolvabilitatea multor clienti.

88

CONCLUZIE

Pe parcursul anului 2002 situatia economica si mediul de afaceri din Republica Moldova au fost

supuse unor turbulente . Crizele valutare din alte tari s-au reflectat parţial si asupra tarii noastre printr-

o depreciere , cu consecinte grave pentru intreprinzatori, si in special pentru cei care au activat pe piete

externe.

Politica Moldova-Agroindbank de mentinere a normelor de prudenta in conformitate cu cerintele

BNM, referitor la administrarea activelor si pasivelor, inclusiv in valuta straina, a demonstrat ca a fost

justa, ea diminuind-si impactul direct al crizei. Totusi, clientela bancii a suportat toate consecintele

crizei de piata locala si internationala, ceea ce a dat nastere la o considerabila nesiguranta privind

capacitatea lor de a-si deservi datoriile.

Desi profitul pina la impozitare si cel pina la constituirea rezervelor a insumat 121 milioane lei,

profitul pina la impozitare a fost de 73 mln lei, scazind usor fata de anul 2001 (77 mln lei).

Din cauza problemelor cu care s-au confruntat clientii bancii, a fost necesar ca banca sa-si

mareasca fondurile de risc pina la 48 mln lei, ceea ce ii va permite in viitor, in eventualitate unei

situatii de criza, sa suporte mai usor impactul ei. Banca va incerca sa incaseze creditele si dobinda

aferenta de la clientela, folosind mijloacele legale care stau la dispozitia bancii. De asemenea, banca

isi va sustine clientii in redresarea pozitiilor lor financiare si incercarile de a exploata oportunitatile

pietii.

Venitul net de la dobinzi a fost de 132,79 mln lei, inregistrind o crestere de 18% fata de perioada

anterioara si reflecta o marja constanta de 18% obtinuta in anii precedenti.Veniturile de la comisioane

au constituit 47,8 mln. lei .

Veniturile de la activitatea investitionala in 2002 au crescut la 26,6 mln lei si reflecta

disponibilitatea bancii de a gasi companiilor locale parteneri din strainatate care au tehnologiile

necesare si experienta de marketing. Lucrind cu acesti parteneri, banca intentioneaza sporirea

capacitatii sale de participarea la dezvoltarea resurselor nationale si de cucerirea pozitiilor importante

pe piata locala si externa. Moldova-Agroindbank s-a implicat in sustinerea proiectelor investitonale

viabile atit direct, ca parteneri, cit si prin rolul sau de creditor.

89

Toate sursele de finantare obtinute prin acordul cu Banca Mondiala si Banca Europeana de

Reconstructie si Dezvoltare au fost canalizate de MAIB catre diverse proiecte de dezvoltare. Banca se

straduie sa-si dezvolte in permanenta relatiile cu aceste institutii care ii incredinteaza capital utilizat de

catre banca la proiecte de creditare reusite.

In vederea dezvoltarii organizationale, in 2002 banca a efectuat unele schimbari in structura sa in

scopul concentrarii fortelor si devenirii mai receptive la cerintele pietei. La fel banca continue sa

dezvolte evidenta contabila, activitatea de creditare, trezoreria si functiile managementului

informational, astfel incit sa fie capoabila sa controleze mai bine activitatea.

Cele mai esentiale sarcini ale strategiei bancii pe viitor sunt:

- pastrarea statutului de banca universala, independenta, privata si lider a sistemului bancar al tarii;

- extinderea si consolidarea bazei de clienti;

- sporirea profitabilitii prin utilizarea rationala a resurselor si cautarea a noi surse de venituri.

In concluzie, pot sa spun ca am ramas satiafacut de cunostintele acumulate la Banca Comerciala

“Moldova-Agroindbank” S.A fil. DOCCB, precum si de personalul care a fost destul de amabil, caci

dupa cum am observat, una din principalele reguli din aceasta banca in lucrul cu clientii este

amabilitatea , inteleptiunea si competenta.

Prin activitatea desfasurata pe piata creditara a Moldova, BC “Moldova-Agroindbank” S.A a

contribuit si ea, partial, la accelerarea tranzitiei la economia de piata, la faptul ca, anume sistemul

bancar a devenit una din primele sfere ale economiei unde real se efectueaza demonopolizarea si in

care fost facut primul pas spre formarea pietei monetare din republica.

90