raport de mediu plan urbanistic zonal sector 6apmbuc-old.anpm.ro/files/arpm...

D I M A C H E T A T I A N A - D A N I E L A P F A

1

RAPORT DE MEDIU – PUZ SECTOR 6 BUCURESTI

DIMACHE TATIANA-DANIELA PERSOANA FIZICA AUTORIZATA Strada Murgeni nr.8, bloc O, scara B, etaj 3, apartament 35, sector 3, Bucuresti Tel.: +40 721.247.600 Mail: [email protected]

RapoRt de mediu

Plan urbanistic zonal sector 6

Elaborat: PERSOANA FIZICA AUTORIZATA

drd.ing. Tatiana Dimache

strada Murgeni nr.8, bloc O,ap.35 sector 3, Bucuresti

Beneficiar: Primaria Sectorului 6 Calea Plevnei nr. 147 – 149,

Sector 6, București

NOIEMBRIE 2012


2



CUPRINS

A. Domeniul de reglementare ................................................................................................................................... 7

B. Continutul si obiectivele principale ale PUZ sector 6,relatia cu alte planuri si programe relevante.................. 8 B.1. Titular proiect .................................................................................................................................................... 8

B.2. Proiectant general ............................................................................................................................................. 8 B.3. Elaboratorul atestat al raportului de mediu ........................................................................................................ 9

B.4. Continut si obiective PUZ................................................................................................................................... 9

B.5. Regulament local de urbanism aferent PUZ ...................................................................................................... 11 B.5.1. Rolul regulamentului ........................................................................................................................................ 11

B.5.2. Domeniul de aplicare ....................................................................................................................................... 12 B.5.3. Corelari cu alte documentatii de urbanism ....................................................................................................... 12

B.5.4. Derogari de la regulament ............................................................................................................................... 13 B.5.5. Conditii de construibilitate a parcelelor ........................................................................................................... 14 B.5.6. Observatii ........................................................................................................................................................ 14

B.5.7. Zone protejate - reglementari ........................................................................................................................... 14

B.5.8. Zone de siguranta si protectie sanitara - reglementari ...................................................................................... 16 B.5.8.1. Retele de apa si canalizare ............................................................................................................................... 17

B.5.8.2. Retele electrice................................................................................................................................................. 17 B.5.8.3. Retele de transport gaze ................................................................................................................................... 17

B.5.8.4. Infrastructura feroviara ................................................................................................................................... 18

B.5.9. Prescriptii speciale pe zone, subzone si unitati teritoriale de referinta............................................................... 19 B.5.9.1. Zona centrala (C) ............................................................................................................................................. 19

B.5.9.2. M – zona mixta................................................................................................................................................. 19

B.5.9.3. L – Zona de locuit ............................................................................................................................................ 21 B.5.9.4. A - ZONA DE ACTIVITĂŢI PRODUCTIVE ...................................................................................................... 24

B.5.9.5. V - ZONA SPATIILOR VERZI .......................................................................................................................... 25

B.5.9.5.1. V1a = Subzona spațiilor verzi publice cu acces nelimitat - parcuri, gradini, scuaruri ........................................ 25 B.5.9.5.2. V1m = Subzona spațiilor verzi cu accente volumetrice înalte ............................................................................ 27

B.5.9.5.3. V2a -Subzona spațiilor verzi publice cu acces limitat : grădini botanice și zoologice ......................................... 30 B.5.9.5.4. V3a - Baze de agrement, parcuri de distracţii, poli de agrement ........................................................................ 31

B.5.9.5.5. V3b - Complexe şi baze sportive ....................................................................................................................... 33

B.5.9.5.6. V8 = Păduri și fașii plantate de protecție sanitară ............................................................................................ 35 B.5.9.6. G - ZONA GOSPODĂRIE COMUNALĂ ........................................................................................................... 36

B.5.9.7. T - ZONA TRANSPORTURILOR ...................................................................................................................... 36 B.6. Situatia existenta .............................................................................................................................................. 36 B.6.1. Evolutia zonei .................................................................................................................................................. 36

B.6.2. Incadrarea in teritoriu si localitate ................................................................................................................... 39 B.6.3. Elemente ale cadrului natural .......................................................................................................................... 42

B.6.3.1. Asezare geografica ........................................................................................................................................... 42


3



B.6.3.2. Relief ............................................................................................................................................................... 42

B.6.3.3. Conditii climatice ............................................................................................................................................. 42

B.6.3.4. Conditii geotehnice .......................................................................................................................................... 44 B.6.4. Situatia ariilor protejate si a monumentelor naturii din zona propusa ............................................................... 46

B.6.5. Flora si fauna din zona studiata ....................................................................................................................... 47 B.6.6. Elemente demografice si sociale ....................................................................................................................... 48

B.6.7. Circulatia rutiera si pietonala .......................................................................................................................... 50

B.6.7.1. Transportul urban de suprafata si subteran ...................................................................................................... 54 B.6.8. Circulatia feroviara ......................................................................................................................................... 55

B.6.9. Ocuparea terenului .......................................................................................................................................... 56

B.6.9.1. Principalele caracteristici ale funcțiunilor ce ocupa zona ................................................................................. 56 B.6.9.2. Activitățile economice ...................................................................................................................................... 62

B.6.9.3. Evidențierea situației platformelor industriale .................................................................................................. 66 B.6.9.4. Locuire ............................................................................................................................................................ 70

B.6.9.5. Dotări și servicii în domeniul învățământului.................................................................................................... 74

B.6.9.6. Dotări şi servicii în domeniul sănătăţii şi asistenţei sociale ............................................................................... 76 B.6.9.7. Dotări pentru turism ........................................................................................................................................ 79

B.6.9.8. Servicii comerciale ........................................................................................................................................... 79 B.6.9.9. Asigurarea cu spații verzi ................................................................................................................................. 80

B.6.9.10. Elemente de peisaj ........................................................................................................................................... 84 B.6.10. Echiparea edilitara .......................................................................................................................................... 86 B.6.10.1. Alimentarea cu apă-canalizare ......................................................................................................................... 86

B.6.10.2. Alimentarea cu energie electrică ...................................................................................................................... 93

B.6.10.3. Alimentarea cu energie termică ........................................................................................................................ 93 B.6.10.4. Alimentarea cu gaze naturale ........................................................................................................................... 94

B.6.10.5. Rețeaua de telcomunicatii ................................................................................................................................ 94

C. Aspecte relevante ale starii actuale a mediului si ale evolutiei sale probabile in situatia neimplementarii PUZ-lui 94

C.1. Riscuri naturale și antropice ............................................................................................................................ 94 C.2. Gestionarea deșeurilor ..................................................................................................................................... 97

C.3. Evidențierea valorilor de patrimoniu ce necesită protecție ................................................................................ 98

C.3.1. VALORI ARHEOLOGICE ................................................................................................................................ 98 C.3.2. VALORI ARHITECTURALE, MEMORIALE ȘI SIMBOLICE ............................................................................ 99 C.4. poluantii atmosferici ...................................................................................................................................... 100

C.4.1. Efecte asupra sanatatii umane ........................................................................................................................ 100 C.4.1.1. Monoxidul de carbon (CO) ............................................................................................................................. 100

C.4.1.2. Plumbul ......................................................................................................................................................... 101 C.4.1.3. Ozonul ........................................................................................................................................................... 102

C.4.1.4. Bioxidul de sulf .............................................................................................................................................. 103

C.4.1.5. Aerosoli acizi (acid sulfuric si sulfati) ............................................................................................................. 104


4



C.4.1.6. Bioxidul de azot ............................................................................................................................................. 104

C.4.1.7. Particule in suspensie..................................................................................................................................... 104

C.4.2. Efecte asupra vegetatiei ................................................................................................................................. 104 C.4.2.1. Bioxidul de sulf .............................................................................................................................................. 104

C.4.2.2. Oxizii de azot ................................................................................................................................................. 105 C.4.3. Efectul asupra materialelor si constructiilor ................................................................................................... 105

C.4.3.1. Degradarea biologica .................................................................................................................................... 106

C.4.3.2. Poluarea aerului interior ............................................................................................................................... 107 C.5. calitatea apei ................................................................................................................................................. 108

C.5.1. Identificarea si caracterizarea surselor de poluare ......................................................................................... 108

C.5.2. Surse punctiforme de poluare semnificative .................................................................................................... 108 C.5.3. Surse de poluare industriale ........................................................................................................................... 108

C.5.4. Surse difuze de poluare semnificative ............................................................................................................. 109 C.5.5. Calitatea apelor subterane ............................................................................................................................. 109

C.6. Conzluzii ........................................................................................................................................................ 109

C.7. Aspecte relevante ale evolutiei probabile a mediului si a situatiei economice si sociale in cazul neimplementarii PUZ propus - Disfunctii ................................................................................................................................................ 110 C.8. Aspecte relevante ale evolutiei probabile a mediului si a situatiei economice si sociale in cazul implementarii PUZ propus................................................................................................................................................................... 113

D. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectata semnificativ .............................................................. 117 D.1. Caracteristici ale factorului de mediu aer ....................................................................................................... 117

D.2. Caracteristici ale factorului de mediu apa ...................................................................................................... 119 D.2.1. Apa de suprafata ............................................................................................................................................ 120 D.2.2. Apa subterana ................................................................................................................................................ 123

D.3. Caracteristici ale factorului de mediu sol ....................................................................................................... 125 D.4. Biodiversitate ................................................................................................................................................. 126

E. Orice problema de mediu existenta care este relevanta pentru PUZ .............................................................. 127

F. Obiective de protectia mediului, stabilite la nivel national, comunitar sau international care sunt relevante pentru PUZ si modul in care s-a tinut cont de aceste obiective in elaborarea PUZ ................................................... 128 F.1. Marirea suprafetelor de spatii verzi la minim 26 mp/cap de locuitor; .............................................................. 128

F.2. Bransarea/racordarea la retelele edilitare a populatiei................................................................................... 129

F.3. Dimiuarea noxelor in atmosfera cu precadere a celor cu efect de sera ............................................................ 129 F.4. Asigurarea calitatii corepunzatoare pentru apele de suprafata si subterana .................................................... 130

F.5. Diminuarea nivelului de zgomot in marile aglomerari urbane ......................................................................... 130 F.6. Colectarea selectiva a deseurilor de la populatie si agenti economici.............................................................. 131

G. Posibile efecte semnificative asupra mediului ................................................................................................. 131 G.1. Impactul asupra factorului de mediu apa ........................................................................................................ 131

G.2. Inundabilitatea ............................................................................................................................................... 132 G.3. Impactul asupra factorului de mediu aer ........................................................................................................ 133


5



G.4. Impactul asupra factorului de mediu sol ......................................................................................................... 138

G.5. Impactul produs de zgomot si vibratii ............................................................................................................. 138

G.6. Impactul asupra biodiversitatii ....................................................................................................................... 139 G.7. Impactul asupra patrimoniului cultural .......................................................................................................... 139

G.8. Impactul asupra populatiei ............................................................................................................................. 141 G.9. Impactul asupra peisajului ............................................................................................................................. 142

G.10. metode si proceduri de evaluare a impactului asupra mediului ....................................................................... 143

G.11. Evaluarea efectelor cumulate asupra mediului prin Metoda „unitatilor de impact negativ” ............................ 147 G.11.1. Analiza Matematica ....................................................................................................................................... 149

G.11.2. Analiza „Spectrala” ....................................................................................................................................... 150

H. Posibile efecte semnificative asupra mediului inclusiv asupra sanatatii in context transfrontalier ............... 152

I. Masuri propuse pentru a preveni, reduce si compensa orice efect advers asupra mediului si a implementarii PUZ 152

I.1. Factorul de mediu apa ................................................................................................................................... 153

I.2. Factorul de mediu aer .................................................................................................................................... 153 I.3. Factorul de mediu sol ..................................................................................................................................... 154

I.4. Biodiversitate ................................................................................................................................................. 155 I.5. Zgomot si vibratii ........................................................................................................................................... 156

I.6. Inundabilitatea ............................................................................................................................................... 156

I.7. Patrimoniului cultural .................................................................................................................................... 157 I.8. Populatia ....................................................................................................................................................... 157

I.9. Peisajul.......................................................................................................................................................... 158

J. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantei optime .............................................................. 159 J.1. Varinata 0 ...................................................................................................................................................... 160 J.2. Varianta I ...................................................................................................................................................... 162

J.2.1. Zonificarea functionala a teritoriului .............................................................................................................. 162 J.2.2. Modernizarea circulatiei ................................................................................................................................ 167 J.2.3. Echiparea edilitara ........................................................................................................................................ 169

J.2.4. Recuperarea terenurilor degradate, consolidări de maluri, plantări de zone verzi ........................................... 171 J.2.5. Obiective de utilitate publica .......................................................................................................................... 174

J.3. Varinata II ..................................................................................................................................................... 174

J.4. Concluzii ....................................................................................................................................................... 175

K. Descrierea masurilor avute in vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementarii PUZ 178

L. Rezumat fara caracter tehnic .......................................................................................................................... 181

M. ANEXE............................................................................................................................................................. 186

N. Bibliografie ....................................................................................................................................................... 186


6




7



A. DOMENIUL DE REGLEMENTARE

La elaborarea Raportului de mediu s-au luat in considerare actele normative in vigoare cu referire la protectia mediului, legi, hotarari de guvern, ordine ministeriale, dupa cum urmeaza:

Hotararea nr. 1076 din 8 iulie 2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe; Articolul 5 punctul 2a – Amenajarea teritoriului şi urbanism; ANEXA nr. 2 – Continutul cadru al Raportului de mediu.

Ordinul nr. 995/21.09.2006 (M.Of. nr. 812/03.10.2006) pentru aprobarea listei planurilor si programelor care intra sub incidenta Hotararii Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe;

Ordonanta de urgenta nr. 195/2005, aprobata prin Legea nr. 265/2006, privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare;

Ordonanta de urgenta nr. 114/17.10.2007 (M.Of. nr. 713/22.10.2007) pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului;

Ordonanta de urgenta nr. 164/19.11.2008 (M.Of. nr. 808/03.12.2008) pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului;

Legea nr. 107/1996 a apelor cu modificarile ulterioare; Legea nr. 104 din 15 iunie 2011 privind calitatea aerului inconjurator; Legea nr. 313 din 12 octombrie 2009 pentru modificarea si completarea

Legii nr. 24/2007 privind reglementarea si administrarea spatiilor verzi din zonele urbane;

Legea nr. 47/2012 de modificare a Legii nr. 24/2007 privind reglementarea si administrarea spatiilor verzi din intravilanul localitatilor;

Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare;

Legea nr. 50/1991, republicata, cu modificările şi completările ulterioare privind autorizarea executării construcţiilor cu modificarile ulterioare;

Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a- zone protejate;

Legea nr.575/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional - Secţiunea V – Zone de risc natural;

Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicata, cu modificarile ulterioare;

Legea nr. 451/2002 pentru ratificarea Convenţiei europene a peisajului, adoptată la Florenţa la 20 octombrie 2000;

Ordonanta nr. 43/2000 privind protectia patrimoniului arheologic si declararea unor situri arheologice ca zone de interes national, aprobata cu modificari prin Legea 378/2001, modificata, republicata;

Legea nr.120/2006;


8



Ordinul ministrului Sănătăţii nr. 536/1997 pentru aprobarea normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei;

Hotararea nr. 1470 din 9 septembrie 2004 privind aprobarea Strategiei nationale de gestionare a deseurilor si a Planului national de gestionare a deseurilor;

Hotararea nr. 1403 din 19 noiembrie 2007 privind refacerea zonelor in care solul, subsolul si ecosistemele terestre au fost afectate;

Hotararea nr. 1408 din 19 noiembrie 2007 privind modalitatile de investigare si evaluare a poluarii solului si subsolului;

Hotararea nr. 804 din 25 iulie 2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major in care sunt implicate substante periculoase.

Conform Hotararii nr. 1076/ 2004 a Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor se supun obligatoriu procedurii de realizare a evaluarii impactului asupra mediului planurile de urbanism general, prin realizarea unui Raport de Mediu. Potrivit art. 2, pct. e, “raportul de mediu descrie si evalueaza efectele posibile semnificative asupra mediului, obiectivele si aria geografica aferenta, de asemenea analizeaza problemele semnificative de mediu, starea mediului si evolutia acestuia in absenta implementarii planului si determina obiectivele de mediu relevante in raport cu obiectivele specifice ale planului”.

B. CONTINUTUL SI OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE PUZ SECTOR 6,RELATIA CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE

B.1. TITULAR PROIECT

Primăria Sector 6, Municipiul București

Adresa:

Calea Plevnei nr. 147 – 149, Sector 6, București; Telefon: 021 529 84 98, 021 529 83 19; Fax: 021 529 84 39; Adresa WEB: www.primarie6.ro.

B.2. PROIECTANT GENERAL

S.C. Alter Ego Concept S.R.L.

Adresa:

B-dul Iuliu Maniu nr.7, Sector 6, Bucureşti; Telefon: 021 315 85 65; Fax: 021 315 85 66; E-mail: [email protected]; Adresa WEB: www.alterego-concept.ro; înamtriculată sub nr. J40/9205/2006.


9



B.3. ELABORATORUL ATESTAT AL RAPORTULUI DE MEDIU

DIMACHE TATIANA DANIELA PERSOANA FIZICA AUTORIZATA

Adresa:

Strada Murgeni nr.8, bloc O,ap.35, sector 3, Bucuresti, Telefon: 0721.247.600, Email: [email protected].

B.4. CONTINUT SI OBIECTIVE PUZ

Lucrarea de față se refera la PLANUL URBANISTIC ZONAL AL SECTORULUI 6 din MUNICIPIUL BUCUREȘTI și stabilește obiectivele, acțiunile și măsurile de dezvoltare ale sectorului pentru perioada valabilității documentației respective.

În conținutul documentației se va regăsi tratarea următoarelor categorii de probleme:

probleme principale rezultate din analiza situatiei existente, disfunctionalitati si prioritati de interventie la nivelul teritoriului administrativ al sectorului 6;

zonificarea funcțională a teritoriului sectorului 6 și stabilirea regimului juridic al acesteia printr-un sistem de reglementari și servituți adecvate;

volumul și structura potențialului uman, resurse de muncă; potențialul economic al sectroului 6; organizarea circulațiilor și a transporturilor; echiparea tehnico-edilitară; reabilitarea, protecția și conservarea mediului; reabilitarea, protecția și conservarea patrimoniului construit; condiții și posibilități de realizare a obiectivelor de utilitate publică. În urma studiului și a propunerilor de soluționare a categoriilor de probleme menționate mai sus, materialul oferă instrumente de lucru necesare elaborării, aprobării cât și urmăririi aplicarii Planului Urbanistic Zonal în urmatoarele domenii: proiectare, administrație centrală și locală, agenți economici, colectivități sau persoane particulare beneficiare.

Obiectivele PUZ sector 6 constau în:

Delimitarea zonelor afectate de servituţi publice, interdicţii temporare şi permanente de construire , a zonelor expuse la riscuri naturale;

Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii rutiere; Evidențierea fondului construit valoros și a modului de valorificare a acestuia Precizarea condiţiilor de amplasare şi conformare a volumelor construite şi

amenajate; Fundamemtarea realizării unor investiții de utilitate publică. Planul Urbanistic Zonal urmăreşte introducerea constrîngerilor şi permisivităţilor urbanistice, crearea condiţiilor de autorizare a noilor construcţii, crearea premiselor spaţiale pentru desfăşurarea activităţilor economice şi sociale în acord cu obiectivele de dezvoltare locală. De asemenea vor fi accentuate implicaţiile


10



dezvoltării urbanistice asupra sistemului de circulaţii şi a reţelei de infrastructură edilitară, fiind conturate măsurile pentru dezvoltarea armonioasă a sectorului.

În baza P.U.Z. se pot emite Certificate de urbanism şi Autorizaţii de construire pentru obiective ce nu ridică probleme de amplasare (Ex: realizarea de locuinţe prin completare în cadrul zonelor rezidenţiale, în care prescripţiile de construibilitate – regim de aliniere şi înălţime, P.O.T., C.U.T., echipare edilitară, accese etc. – rezultă clar din documentaţia P.U.G.).În caz contrar se va solicita elaborarea P.U.Z. sau P.U.D., după caz. Pentru zonele în care s-a instituit interdicţie temporară de construire se vor elabora documentaţii P.U.Z.

Scopul P.U.Z.-ului este de a introduce constrîngeri şi permisivităţi urbanistice, de a crea condiţiilor de autorizare a noilor construcţii, a premiselor spaţiale pentru desfăşurarea activităţilor economice şi sociale în acord cu obiectivele de dezvoltare locală. De asemenea vor fi accentuate implicaţiile dezvoltării urbanistice asupra sistemului de circulaţii şi a reţelei de infrastructură edilitară, fiind conturate măsurile pentru dezvoltarea armonioasă a sectorului. Prin Planul Urbanistic Zonal se identifică zone pentru care se pot institui reglementări ce nu pot fi modificate prin alte planuri urbanistice zonale sau planuri urbanistice de detaliu şi de la care nu se pot acorda derogări. Aceste reglementări se formulează cu claritate în Regulamentul Local de Urbanism aferent Planului Urbanistic Zonal Coordonator Sector 6.

Principalul obiectiv al Planului Urbanistic Zonal Reactualizare Sector 6 constă în crearea cadrului de reglementare d.p.d.v. al planificării urbanistice, în vederea realizării dezideratelor propuse prin elaborarea propunerilor de organizare urbanistică a arealului de implementare, în corelație cu zonele adiacente și cu prevederile P.U.Z.-urilor aprobate în perioada 2005-2012 în cadrul teritoriului administrativ al sectorului 6.

Documentația de urbanism „Reactualizare P.U.Z. Sector 6 „ constituie documentatia care stabilește obiective, acțiuni și măsuri de dezvoltare pentru teritoriul administrativ al sectorului 6 pentru perioada următoare ( 5-10 ani), pe baza analizei multicriteriale a situației existente.

Prin P.U.Z. s-au stabilit obiectivele, acțiunile, prioritățile și reglementarile de urbanism ( permisiuni, restricții) necesar a fi aplicate în utilizarea teritoriului.

Principalele obiective pe termen mediu ( 5-10 ani ) sunt următoarele:

Intărirea mixității funcționale și diferențierea acestor zone mixte în funcție de amplasare și rolul lor în cadrul sectorului, raportate la municipiulBucuresti

Dezvoltarea direcționată a zonelor mixte în lungul arterelor importante de legătura intre sectorul 6 si celelalte sectoare ( 1 respectiv 5), precum și pe arterele de legatură între centrele urbane la nivel local de sector.

Înlocuirea funcțiunilor incompatabile și transformarea lor în zone mixte, dinamice și capabile să asigure reconversia funcționala dorită, în vederea atragerii de investiții

Sistematizarea și extinderea rețelei stradale astfel încât să raspundă cerințelor de dezvoltare a sectorului

Extinderea rețelei de distribuție a apei potabile, precum și a celei de canalizare


11



Dezvoltarea unui sistem integrat de management al deșeurilor care să includă toate etapele unui sistem eficient-colectare selectivă la sursă, valorificarea deșeurilor refolosibile, transport, depozitare conformă cu normele în vigoare

Încurajarea parteneriatelor public-privat în vederea înființării de servicii alternative și realizarea de investiții

Posibilitatea accesării de fonduri interne și externe pentru reabilitarea monumentelor istorice, ansamblurilor și siturilor arheologice

Reglementări ale intervențiilor de conservare, protecție ale siturilor arheologice, monumentelor și ansamblurilor istorice

Lucrarea de față se va alinia la „Planul de acțiuni pentru realizarea obiectivelor 2010 – 2012, Sector 6” prin intermediul căruia sunt urmărite următoarele obiective pe termen scurt și mediu:

Susținerea creșterii economice la nivelul unității administrativ teritoriale Proiecte și măsuri pentru dezvoltarea infrastructurii școlare preuniversitare Proiecte și măsuri care vizează protecția familiei Proiecte și măsuri care vizează protecția copilului și familiei Integrarea familiilor de rromi în comunitate Proiecte și măsuri ce vizează protecția socială a persoanelor vârstnice, a

persoanelor cu dizabilități realizarea infrastructurii de date spatiale în vederea asigurării suportului informațional necesar adoptării unor decizii fundamentate cu privire la limitele unităților administrative teritoriale, infrastructura de interes public, situații de urgență, urbanism și amenajarea teritoriului, protecția mediului, prevenirea dezastrelor

Oprirea procesului de degradare a patrimoniului cultural național; restaurarea, protejarea și promovarea acestuia prin dezvoltarea proiectelor integrate și a rețelelor de cooperare culturală, având în vedere potențialul patrimoniului cultural de a susține dezvoltarea socială și economică.Promovarea valorilor culturii române in circuitul cultural

Dezvoltarea serviciilor și sistemelor societății informaționale. Creșterea gradului de acces la serviciile publice informatizate internațional.

Elaborare studii și proiecte aferente obiectivelor de investiții în domeniul infrastructurii rutiere și tehnico-ediliatre.

Protejarea și dezvoltarea durabilă a resurselor naturale și a mediului.

B.5. REGULAMENT LOCAL DE URBANISM AFERENT PUZ

B.5.1. Rolul regulamentului

Regulamentul general de urbanism reprezintă sistemul de norme tehnice, juridice şi economice care stă la baza elaborării planurilor de urbanism, precum şi a regulamentelor locale de urbanism.

Prevederile sale permit autorizarea directă cu excepţia derogărilor şi situaţiilor speciale în care se impune elaborarea unor Planuri Urbanistice de Detaliu sau Planuri Urbanistice Zonale (dacă îndeplinesc condițiile impuse de O.G. nr. 7 din 2 februiarie 2011 pentru modificarea și completarea legii nr. 350/2001 privind


12



amenajarea teritoriului și urbanismului), cazuri specificate în continuare la punctul 4, precum şi în conţinutul regulamentului.

Prevederile regulamentelor locale de urbanism sunt diferenţiate pentru fiecare unitate teritorială de referinţă, zonă şi subzonă a acesteia.

Regulamentul local de urbanism cuprinde și detaliază prevederile referitoare la regimul de construire, funcțiunea zonei, înălțimea maximă admisă, coeficientul de utilizare a terenului ( CUT), procentul de ocpuare a terenului ( POT), retrageri față de aliniament și limitele laterale și posterioare ale parcelei, caraterisitici arhitecturale ale clădirilor, materiale admise, etc.

În cazul operaţiunilor urbanistice importante ca arie, volum de construcţii şi complexitate a lucrărilor de infrastructură tehnică, prezentul regulament va fi detaliat, adaptat sau modificat prin regulamentele aferente unor Planuri Urbanistice Zonale, realizate şi aprobate conform legii. În această situaţie se înscriu şi localizările în care sunt admise accente înalte peste 45,00 metri.

Terenurile posibil a fi afectate de modificări ale circulațiilor prevăzute prin P.U.Z. , gradul de afectare urmând a fi stabilit prin avizul SPU-DGDU-PMB corelat cu studii topografice pentru delimitarea terenului.

Toate documentațiile de urbanism se realizează în format digital și format analogic, la scară adecvată. În funcție de tipul documentației, pe suport topografic și realizat în coordonate în sistemul național de referință Stereo 70 , actualizat pe baza ortofotoplanurilor sau pe baza unor măsuratori pe teren, cu respectarea și integrarea limitelor imobilelor înregistrate ăn evidențele de cadastru și publicitate imobiliară, puse la dispoziție de oficiile de cadastru și publicitate imobiliară.

B.5.2. Domeniul de aplicare

Prezentul regulament se aplică pe teritoriul cuprins în limitele intravilanului actual al Municipiului Bucureşti Pe direcția nord-est-sud de către Calea Giulești-Magistrala CFR-Calea Plevnei-Strada Mircea Vulcănescu-Strada Constantin Noica-Șoseau Cotriceni-Bulevardul Geniului-Drumul Sării-Strada Antiaeriană și Prelungirea Ghencea. Pe direcția nord-vest-sud de către comuna Chitila-limita administrativă localitatea Rudeni, comuna Chiajna-limita administrativă localitatea Chiajna-Dudu- Roșu, Șoseaua de Centură și comuna Domnești.

Regulamentul conţine totodată, recomandări privind vocaţia unor trenuri limitrofe teritoriului administrativ al Sectorului 6, importante pentru existenţa actuală şi pentru dezvoltarea integrată a sectorului respectiv a Capitalei cu comunele înconjurătoare. Este necesar ca aceste recomandări să fie luate în considerare şi confirmate prin Planurile de Amenajare Teritorială ale Aglomeraţiei Urbane şi Zonei Metropolitane şi prin Planurile Urbanistice Generale reactualizate ale respectivelor comune.

B.5.3. Corelari cu alte documentatii de urbanism

Regulament Local de Urbanism preia prevederile Planului Urbanistic General (HCGMB nr. 324/2010), a Planurilor Urbanistice Zonale aprobate conform Legii 350/2001anterior intrării sale în valabilitate şi care nu au fost abrogate prin Hotărâri ale Consiliului General al Municipiului Bucureşti.


13



Totodată, regulament preia acele prevederi din regulamentele anterioare, ale căror efecte sunt imprimate în configuraţia cadrului construit actual al Sectorului 6 şi care îşi păstrează şi în present valabilitatea prin comparaţie cu:

Regulamentul Local de Urbanism aferent P.U.G municipiul București (aprobat cu HCGMB nr. 269/2000, HCGMB nr. 324/2010);

Regulamentul Local de Urbanism aferent P.U.Z. Sector 6 (aprobat cu HCGMB nr. 213/2005).

B.5.4. Derogari de la regulament

Prin derogare se întelege modificarea doar a uneia dintre condițiile de construire: funcţiuni admise/functiuni admise cu derogari ,aliniere, P.O.T.; C.U.T.; regim de înălțime, retrageri fata de limitele laterale și posterioare.

Derogări de la prevederile prezentului regulament sunt admise numai în următoarele situații:

condiții de fundare dificile care justifică un mod de construire diferit de cel admis prin prezentul regulament;

descoperirea în urma săpăturilor a unor mărturii arheologice care impun salvarea și protejarea lor;

situarea specială a parcelei în cadrul sectorului într-o zonă de interes maxim sau condiționată de existența pe terenurile alăturate a unor clădiri care trebuiesc menținute;

dimensiuni sau forme ale parcelei care nu se înscriu în prevederile regulamentului.

Derogarea este posibila cu avizul Comisiei de Urbanism si Lucrari Publice si Amenajarea Teritoriului a Consiliului Local al Sectorului 6 in baza referatului Directiei de Urbanism si Amenajarea Teritoriului din Primaria Municipiului Bucuresti.

Modificarea mai multor condiții de construire, constituie modificare a regulamentului și poate avea loc numai pe baza unei documentații de urbanism elaborate și aprobate conform legii astfel:

modificări privind funcțiunile admise, regimul de înălțime, C.U.T., depășirea alinierii spre stradă a construcțiilor, modificarea alinierii spre limitele laterale și de spate de proprietate și a P.O.T. sunt posibile numai în baza P.U.Z. în condițiile date de O.G. nr. 7 din 2 februiarie 2011 pentru modificarea și completarea legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismului;

modificarea alinierii spre limitele laterale și posteriora de proprietate este posibilă în baza P.U.D. însoțit de ilustrare de arhitectură;

Modificarea prin P.U.Z. elaborat pentru părţi ale unei U.T.R. a reglementărilor aprobate prin P.U.G. trebuie să asigure unitatea, coerentă şi confortul urban atât ale zonei de studiu cât şi ale teritoriului învecinat. Dacă modificarea este elaborată pentru părţi ale unei U.T.R. , coeficientul de utilizare al terenului C.U.T. propus de noua reglementare nu va putea depăşi pe cel aprobat iniţial cu mai mult de 20% o singură dată.

D I M A C H E T A T I A N A - D A N I E L A P F A RAPORT DE MEDIU – PUZ SECTOR 6 BUCURESTI

DIMACHE TATIANA-DANIELA PERSOANA FIZICA AUTORIZATA

B.5.5. Conditii de construibilitate a parcelelor

Parcelele sunt considerate construibile direct dacă respectă următoarele condiţii:

Parcelele cu suprafaţa sub 150 mp. pot deveni construibile numai prin comasarea sau asocierea cu una din parcelele învecinate.

Pentru parcelele cu suprafaţa peste 3000 mp. sau cu raportul laturilor peste 1/5 se vor elabora şi aproba documentaţii P.U.Z.

Pentru parcelele cu o suprafaţă între 1500 mp. şi 3000 mp., cele cu front la stradă peste 30 metri sau cele cu raportul laturilor între 1/3 şi 1/5, modul de construire se va preciza prin Planuri Urbanistice de Detaliu.

Operaţiunile de dezmembrare / comasare terenuri în vederea parcelării acestora, pentru mai mult de trei parcele, se fac exclusiv în baza P.U.Z. care se avizează şi se aprobă în conformitate cu legislaţia în vigoare.

B.5.6. Observatii

Planul aferent Regulamentului Local de Urbanism cu indicarea unităţilor teritoriale de referinţă este prezentat în anexă.

Autorizarea executării tuturor construcţiilor va ţine seama de zonele de servitute şi de protecţie ale reţelelor tehnico-edilitare şi a căilor de comunicaţie. Nu se emit autorizatii de construire in zonele rezervate pentru extinderea/ modernizarea cailor de comunicatie.

La autorizarea oricărui fel de construcţie se vor avea în vedere prevederile Ordinului nr. 34/N/M30/3422/42.21 din 1995 al MLPAT, MAPN, MI, SRI pentru aprobarea Precizărilor privind avizarea documentaţiilor de urbanism şi amenajarea teritoriului prin care se reglementează distanţele minime de amplasare a construcţiilor faţă de obiectivele cu caracter special.

B.5.7. Zone protejate - reglementari

Intervențiile asupra monumentelor istorice se vor face conform prevederilor Legii 422 din iulie 2001 privind protejarea monumentelor istorice republicată în 2006:


15



Intervențiile asupra monumentelor istorice de importanța locala (B) se fac numai pe baza si cu respectarea avizului emis de catre Directia pentru Cultura, Culte și Patrimoniu Cultural a municipiului București;

Intervențiile asupra monumentelor istorice de importanță națională (A) se fac numai pe baza și cu respectarea avizului emis de către Ministerul Culturii și Cultelor.

În sensul Legii 422 din iulie 2001 privind protejarea monumentelor istorice republicată în 2006, intervențiile ce se efectuează asupra monumentelor istorice sunt:

Toate lucrarile de cercetare, conservare, construire, extindere, consolidare, restructurare,amenajari peisagistice și de punere în valoare, care modifica substanța sau aspectul monumentelor istorice;

Executarea de mulaje de pe componente ale monumentelor istorice; Amplasarea definitiva sau temporara de împrejmuiri, constructii de protectie,

piese de mobilier fix, de panouri publicitare, firme, sigle sau orice fel de însemne pe si în monumente istorice;

Schimbari ale funcțiunii sau destinației monumentelor istorice, inclusiv schimbările temporare;

Strămutarea monumentelor istorice; Amenajări de căi de acces, pietonale și carosabile, utilități anexe,

indicatoare, inclusiv în zonele de protecție a monumentelor istorice; Autorizația de construire, autorizația de desființare, precum și autorizațiile

referitoare la intervențiile menționate mai sus se eliberează numai pe baza și în conformitate cu avizul Direcției pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural a municipiului București și /sau avizul Ministerului Culturii și Cultelor – dupa caz și cu celelalte avize sau aprobari, potrivit dispozițiilor legale în vigoare.

Referitor la imobilele care nu sunt monumente istorice, dar care se afla în zona protejată:

Interventiile care se efectueaza asupra imobilelor care nu sunt monumente istorice, dar care se afla în zone de protectie a monumentelor istorice, precum si constructiile noi în zonele de protectie a monumentelor istorice se autorizeaza numai daca siguranta si servitutea de vedere a monumentelor din apropiere nu sunt afectate si daca se încadreaza în arhitectura specific locala , cu conditia obtinerii avizului favorabil al Direcției pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural a municipiului București si /sau avizul Ministerului Culturii și Cultelor – dupa caz, si cu celelalte avize, potrivit dispozitiilor legale în vigoare;

Intervențiile care se efectueaza asupra imobilelor care nu sunt monumente istorice, dar care se află în zone protejate, precum și construcțiile noi în zonele protejate se autorizează direct în baza reglementărilor prevăzute în prezentul Regulament Local de Urbanism și a prevederilor Regulamentului aferent PUZ Zone protejate aprobat cu HCGMB nr. 279 din 2000;

În situația în care, în timpul lucrarilor se descopera vestigii arheologice, beneficiarul si antreprenorul în mod solidar au obligatia ca în cel mai scurt timp sa aduca la cunostinta Direcției pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural a municipiului București, acest fapt.


16



Intervențiile în siturile arheologice reperate sau cu potential se vor face conform prevederilor Ordonantei nr.43 din 30.01.2000 :

În cazul zonelor cu potential arheologic cunoscut și cercetat, regimul de protecție este reglementat de legislația în vigoare privitoare la protejarea monumentelor istorice și a bunurilor mobile care fac parte din patrimoniul cultural național;

Zonele cu patrimoniu arheologic reperat, delimitate și instituite conform legii, beneficiază de protecția acordată zonelor protejate, precum și de măsurile specifice de protecție prevazute de respectiva ordonanță;

În cazul zonelor cu patrimoniu arheologic evidentiat întâmplator (ca urmare a factorilor naturali sau a actiunilor umane, altele decât cercetarea arheologica) se instituie, din momentul descoperirii de bunuri arheologice, în vederea cercetarii și stabilirii regimului de protejare, temporar, pentru o perioada ce nu poate depăși 12 luni, regimul de protecție pentru bunurile arheologice și zonele cu potențial arheologic;

În cazul zonelor cu potențial arheologic este necesară o cercetare arheologică în vederea înregistrării și valorificării științifice a acestora;

Săpătura arheologică și activitătile umane întreprinse asupra patrimoniului arheologic se efectuează numai pe baza și în conformitate cu autorizatia emisă de Ministerul Culturii, în conditiile legii;

Utilizarea detectoarelor de metale în situri arheologice, în zonele de interes arheologic prioritar și în zonele cu patrimoniu arheologic reperat este permisă numai pe baza autorizării prealabile emise de Ministerul Culturii;

Până la descarcarea de sarcină arheologică terenul care face obiectul cercetării este protejat ca sit arheologic, conform legii;

Autorizarea lucrărilor de construire sau desființare din zonele cu patrimoniu arheologic reperat sau marcat pe planșele prezentului PUZ se aprobă numai pe baza și în conformitate cu avizul Ministerului Culturii

În cazul zonelor cu patrimoniu arheologic evidențiat întâmplator, pâna la descarcarea de sarcină arheologica, autorizarea de construire se suspendă sau, după caz, primarul localității dispune întreruperea oricărei alte activități, în conformitate cu avizul serviciilor publice descentralizate ale Ministerului Culturii, și se instituie regimul de supraveghere sau săpătură arheologică.

B.5.8. Zone de siguranta si protectie sanitara - reglementari

La autorizarea lucrărilor de construire în interiorul zonelor de protecție pe baza normelor sanitare, se va face în baza și în conformitate cu avizul Direcției de Sănătate Publică.

Se va solicita avizul Direcției de Sănătate Publică pentru autorizarea lucrărilor de amplasare și/sau executare a construcțiilor de locuințe sau de obiective de utilitate publică sau privată, pentru transformarea, extinderea sau schimbarea destinației construcțiilor sau instalațiilor, cât și pentru PUZ-urile necesare conform Reglementărilor propuse.


17



B.5.8.1. Retele de apa si canalizare Dimensiunea zonei de protecție sanitară cu regim sever la aducțiunea de

apă este de 10,0 m stânga-dreapta de la generatoarele exterioare ale acestora.

În zona de protecție sanitară cu regim sever sunt interzise: execuția construcțiilor, amenajărilor de orice fel sau activități care nu sunt legate de exploatarea și transportul apei potabile, conform HGR nr. 930/2005.

Pentru terenurile proprietate privată aflate în limita zonei de protecție severă a aducțiunilor, se poate proceda la expropriere pentru cauză de utilitate publică.

B.5.8.2. Retele electrice Conform „Norme tehnice privind delimitarea zonelor de protecție și de

siguranță aferente capacităților energetice (Ordinul ANRE nr.4/09.03.2007 modificat și completat cu Ordinul ANRE nr.49/29.11.2007) lățimea zonei de protecție și de siguranță a liniilor electrice aeriene este de :24m pentru LEA 20kV, 37m pentru LEA 110kV, 75m pentru LEA 400kV.

Pentru posturi de transformare de tip aerian, zona de protecție este delimitată de conturul fundației stâlpilor și de protecția la sol a platformei suspendate;

Pentru posturi de transformare, cabine de secționare îngrădite, zona de protecție este delimitată de îngradire, pentru posturi de transformare cabine secționate îngrădite, zona de protecție este delimitată de suprafața fundației extinsă cu cîte 0,2 m pe fiecare latură;

Pentru posturi de transformare amplasate la sol, îngradite, zona de siguranta este extinsa în spatiu delimitat la distanta de 20 m de la limita zonei de protecție.

B.5.8.3. Retele de transport gaze Conform „Norme tehnice pentru proiectarea și execuția conductelor de

alimentare din amonte și de transport gaze naturale” (norme tehnice aprobate prin Decizia președintelui ANRGN nr. 1220/2006) trebuie respectate următoarele distanțe minime pe orizontală dintre axele conductelor de gaze naturale ( Dn 500 mm Ardeal fir 1, Dn 500 mm Țicleni – București fir 1, Dn 500 mm Racord CET Vest) sau incintele SRM-urilor și diferitele obiective: Locuințele individuale/colective, construcții industriale, sociale și

administrative – 20 m; dacă se intenționează să se construiască clădiri cu patru sau mai multe etaje, atunci se impun cheltuieli în vederea creșterii gradului de siguranță a conductelor care vor fi suportate de către solicitant (conform Legii Gazelor nr. 351/2004, art. 96, litera a), în caz contrar construcțiile cu patru sau mai multe etaje pot fi ridicate la minim 200 m față de conducte

Distanța minimă dintre incintele SRM-urilor (16 februarie, CET Vest) și construcții este următoarea:

20 m în cazul clădirilor cu până la trei etaje inclusiv


18



200 m pentru clădirile de patru sau mai multe etaje, fără să existe posibilitatea de reducere a acestei din urmă prin distanțe

Parcări auto – 6 m Stații electrice și posturi de transformare a energiei electrice – 20

m Drumuri ( în cazul paralelismului):

o Autostrăzi, drumuri expres – 50 m o Naționale – 22 m o Județene – 20 m o De interes local (comunale, publice) – 18 m o De utilitate privată - 6 m o Depozite de gunoaie – 50 m o Depozite GPL, de carburanți, benzinării – 30 m.

Interesecții ale diverselor categorii de drumuri noi cu conductele magistrale (obligatoriu la un unghi cuprins între 60° și 90°), conductele trebuie să fie introduse la respectivele intersecții în tubuir de protecție, conform STAS 9312-87.

B.5.8.4. Infrastructura feroviara În baza OU nr. 12 din 07.07.1998, aprobată prin legea nr. 89 din 1999, republicată, prin cap. IV art. 29-32 și cap. VII art.43,44 și 45, se stabilesc condițiile desfășurării activității în zona de siguranță și de protecție a infrastructurii feroviare:

Zona de siguranță a infrastructurii feroviare publice cuprinde fâșiile de teren, în limita a 20 metri fiecare, situată de o parte și de alta a axei căii ferate. În zona de siguranță se amplasează doar construcții și instalații CFR. Pentru terenurile proprietate privată aflată în această zonă, se poate proceda la expropriere pentru cauză de utilitate publică.

Zona de protecție a infrastructurii feroviare publice, cuprinde terenurile limitrofe, situate de o parte și de alta a axei căii ferate, indiferent de proprietare, în limita a maxim 100 de metri de la axa căii ferate (marcată pe planul de reglementări urbanistice aferente PUZ. În zona de protecție a căii ferate pot fi executate lucrări, potrivit reglementărilor emise de Ministerul Transporturilor. În zona de protecție a căii ferate se interzice: Amplasarea oricăror construcții, fie și cu caracter temporar, depozitarea

de materiale sau înființarea de plantații care împiedica vizibilitatea liniei și a semnalelor feroviare.

Utilizarea indicatoarelor și a luminilor de culoare roșie, galbenă, verde sau albastră, care ar putea crea confuzie cu semnalizarea feroviară.

Efectuarea oricăror lucrări, care, prin natura lor ar putea provoca alunecări de teren, surpări sau afectarea stabilității solului, inclusiv prin tăierea copacilor, arbuștilor, extragerea de materiale de construcții sau prin modificarea echilibrului freatic

Depozitarea necorespunzătoare de materiale, substanțe sau deșeuri care contravin normelor de protecție a mediului sau care ar putea provoca degradarea infrastructurii feroviare a zonei de protecție a


19



acesteia, precum și a condițiilor de desfășurare normală a traficului feroviar.

Autorizarea construcțiilor în zonă de siguranță sau de protecție a infrastructurii feroviare, se va face doar cu avizul favorabil al CNCF „CFR”.

B.5.9. Prescriptii speciale pe zone, subzone si unitati teritoriale de referinta

B.5.9.1. Zona centrala (C) Fragmentul de zona centrală prezent în interiorul limitelor sectoului 6 al mun. Bucuresti prezintă o situație particulară comparativă cu celelalte sectoare ale mun. Bucuresti. Particularitatea constă în faptul că aici sunt prezente o serie de clădiri reprezentative (Palatul Cotroceni, Universitatea de Medicină și Farmacie, Academia Militară), dar sunt îin ansambluri proiectate, coerente, nefiind prezentă, în zona centrală cuprinsa în sectorul 6, eterogenitatea specifică centrului vechi.

Pentru a face posibile diferentierile urmărite prin regulament zona a fost subîmpărțităî in următoarele subzone și unități teritoriale de referință:

C = Zona central:

CA = Subzona centrala situata in afara limitelor zonei protejate: CA2 = subzona centrală destructurată sau în curs de constituire în care

regulamentul urmărește încurajarea intervențiilor menite să contribuie la conferirea acestei subzone statut de zonă centrală reprezentativă;

CB = zona situată în afara perimetrului central, care grupează funcțiuni complexe de importanță supramunicipală și municipală: CB1 = subzona serviciilor publice dispersate în afara zonelor protejate; CB3 = subzona polilor urbani principali.

B.5.9.2. M – zona mixta Preluând elementele specifice exprimate în Regulamentul Local de Urbanism al municipiului București aferent Planului Urbanistic General „Zona mixtă se caracterizează printr-o mare flexibilitate în acceptarea diferitelor funcţiuni de interes general şi public, formând în mod continuu linearităţi comerciale şi de servicii de-a lungul arterelor principale din aria cuprinsă în inelul principal de circulaţie şi segmente de linearităţi formate din diverse categorii de activităţi comerciale, servicii şi de producţie concretă şi abstractă, în lungul principalelor artere de penetraţie în oraş şi al inelelor exterioare de circulaţie. Totodată, zona mixtă prelungeşte zona centrală şi principalii poli urbani, conturează mai puternic punctele de concentrare a locuitorilor (gări, autogări, zone de activităţi etc.) şi completează funcţiunea centrelor de cartier.”

Zona mixta cuprinsa în interiorul limitelor sectorului 6 al municipiului Bucuresti, în înțelesul prezentului regulament este definită ca o zonă în care alături de locuire într-o proporțtie însemnată se gasesc dotări de folosință periodică sau rară, servicii care se adresează unei populatii mai numeroase decât din zona de servire directă, birouri, restaurante, etc.

Zona mixtă se poate regăsi, diferențiată ca statut, amploare și grad de complexitate, atât în perimetrul central al municipiului București, cât și în


20



exteriorul acestuia; de asemenea se poate identifica o zona mixtă în curs de așezare adiacent principalelor artere stradale și penetrații rutiere în oraș, sau punctual, în zone industriale care prezintă tendința de reconversie funcțională și atractivitate pentru comerț, birouri, servicii.

În cuprinsul perimetrului Sectorului 6 al municipiului București - așa cum este marcat în planurile de Reglementări și Zonificare funcțională - se pot întâlni următoarele diferențieri:

Diferențieri din punct de vedere al statutului actual al zonei: zone mixte constituite și funcționând ca atare și în prezent; teritorii ocupate și destinate inițial în exclusivitate funcției rezidențiale, dar

care prin dezvoltarea orașului se găsesc în prezent pe trasee importante de legatură între zona centrală și alte zone funcționale importante ale orașului constituind potențiale dezvoltări direcționate ale zonei centrale;

teritorii situate în imediata apropiere a zonei centrale, ocupate cu funcțiuni incompatibile cu aceasta în care este necesară reconversia funcțională în funcțiuni de dotări, servicii și locuire. În același timp dimensiunile și situarea lor în oraș nu le permite deocamdată să aspire la găzduirea unor funcțiuni de importanță supramunicipală și municipală.

Diferențieri din punct de vedere al potențialului de dezvoltare viitoare: teritorii cu funcționalitate mixtă existentă sau viitoare situate în zone cu

infrastructură puternic dezvoltată, capabilă să asigure accesibilitea și staționarea în zona a unui public numeros, și o utilizare intensivă a terenului;

teritorii cu funcționalitate mixtă, situate în zone preponderent constituite cu un cadru construit existent cu valoare ambientală ridicată, atractive pentru amplasarea de birouri și servicii, dar cu potențial redus al tramei stradale existente de a asigura fluxuri sporite de trafic și staționare auto – aceste teritorii au disponibilități limitate de transformare a cadrului spațial fără a distruge valorile ambientale amintite anterior – în aceste zone deși mixitatea este acceptată sunt stabiliți coeficienți de utilizare a terenului care să descurajeze apariția unor fenomene de speculă imobiliară.

Strategia generală propusă prin P.U.Z. și Regulamentul local urmărește: Păstrarea, încurajarea și întărirea mixității funcționale precum și

diferențierea justă a zonei mixte – funcție de locația și rolul său în teritoriul sectorului;

Conturarea zonei mixte ca o zonă de dezvoltare direcționată a Bucureștiului în lungul unor artere de legătură cu alte zone funcționale importante ale acestuia, valorificând mai bine în acest scop infrastructura existentă;

Înlocuirea funcțiunilor incompatibile și transformarea lor în zone funcționale mixte, dinamice și capabile să asigure rapid reconversia funcțională dorită.

Pentru realizarea acestei strategii prezentul regulament propune o serie de indicatori urbanistici (P.O.T., C.U.T.) diferențiați, care, utilizați în paralel cu alte instrumente (taxe și impozite diferențiate) vor permite Consilului Local al Sectorului 6 să pună în practică o politică urbană. Totodată, pentru asigurarea unei eficiente sporite a banilor publici este propusă utilizarea la maxim a


21



infrastructurii existente acceptând și încurajând un Coeficient de Utilizare a Terenului (C.U.T.) majorat în zonele care beneficiază de transport în comun de mare capacitate.

De asemenea, este acceptat un C.U.T. majorat în zonele propuse pentru reconversie funcțională (zonele industiale slab ocupate care conțin o rezervă importantă de teren pentru dezvoltări ulterioare), pentru a încuraja și grăbi acest proces.

În interiorul zonei mixte alături de construcții existente cu certa valoare arhitectural-urbanistică sau de intrebuințare există numeroase imobile în stare rea, lipsite de valoare, care subutilizează un teren extrem de prețios pentru oraș. Regulamentul urmărește valorificarea terenurilor de acest fel prin realizarea unor construcții noi alături de fondul construit existent care să permită armonia prin contrast, utilizarea unui limbaj formal și a unor materiale de construcție pe deplin contemporane.

Pentru a face posibile diferentierile urmărite prin regulament zona a fost subîmpărțită în următoarele zone:

M2 = ZONA MIXTA SITUATA IN AFARA LIMITELOR ZONEI PROTEJATE, CU CLĂDIRI AVÂND REGIM DE CONSTRUIRE CONTINUU SAU DISCONTINUU ŞI ÎNĂLŢIMI MAXIME DE P+14 NIVELURI CU ACCENTE ÎNALTE;

M3 = ZONA MIXTA SITUATA IN AFARA LIMITELOR ZONEI PROTEJATE, AVÂND REGIM DE CONSTRUIRE CONTINUU SAU DISCONTINUU ŞI ÎNĂLŢIMI MAXIME DE P+4 NIVELURI;

B.5.9.3. L – Zona de locuit Utilizari admise:

locuinţe individuale şi colective mici cu maxim P+2+M niveluri în regim de construire continuu (înşiruit) sau discontinuu (cuplat sau izolat):

echipamente publice specifice zonei rezidenţiale; scuaruri publice. Utilizari admise cu conditionari:

se admite mansardarea clădirilor existente cu condiţia ca aceasta să nu fie o falsă mansardare, ci să se înscrie în volumul unui acoperiş cu pantă de 45 grade; suprafaţa nivelului mansardei va fi de maxim 60% din aria construită;

se admit funcţiuni comerciale, servicii profesionale şi mici activităţi manufacturiere, cu condiţia ca suprafaţa acestora să nu depăşească 250,00 mp ADC, să nu genereze transporturi grele, să nu atragă mai mult de 5 autoturisme, să nu fie poluante, să nu aibă program prelungit peste orele 22:00 şi să nu utilizeze terenul liber al parcelei pentru depozitare şi producţie;

funcţiunile comerciale, serviciile complementare locuirii şi activităţile manufacturiere cu suprafaţa desfăşurată peste 250,00 mp se pot admite cu condiţia elaborării şi aprobării unor documentaţii P.U.D.;


22



este admisă amplasarea următoarelor funcţiuni complementare locuirii: dispensare, creşe, învățământ, culte, sport – întreținere – în baza P.U.D. aprobat;

în zonele de lotizări constituite ce cuprind parcele care în majoritatea lor îndeplinesc condiţiile de construibilitate şi sunt dotate cu reţele edilitare, autorizarea construcţiilor se poate face direct sau în baza unor documentaţii P.U.D.(după caz).

Utilizari interzise:

funcţiuni comerciale şi servicii profesionale care depăşesc suprafaţă de 250,00 mp ADC, generează un trafic important de persoane şi mărfuri, au program prelungit după orele 22:00, produc poluare;

activităţi productive poluante, cu risc tehnologic sau care sunt incomode prin traficul generat (vehicule de transport greu sau peste 5 autovehicule mici pe zi), prin utilizarea incintei pentru depozitare şi producţie, prin deşeurile produse ori prin programul de activitate prelungit după orele 22:00;

anexe pentru creşterea animalelor pentru producţie şi subzistenţă; instalarea în curţi a panourilor pentru reclame; dispunerea de panouri de afişaj pe plinurile faţadelor, desfigurând arhitectura

şi deteriorând finisajul acestora; depozitare en-gros depozitări de materiale refolosibile; platforme de precolectare a deşeurilor urbane; depozitarea pentru vânzare a unor cantităţi mari de substanţe inflamabile

sau toxice; activităţi productive care utilizează pentru depozitare şi producţie terenul

vizibil din circulaţiile publice; staţii de betoane; autobaze; staţii de întreţinere auto cu capacitate de peste 3 autovehicule; spălătorii chimice; lucrări de terasament de natură să afecteze amenajările din spaţiile publice

şi construcţiile de pe parcelele adiacente; orice lucrări de terasament care pot să provoace scurgerea apelor pe

parcelele vecine sau care împiedică evacuarea şi colectarea rapidă a apelor meteorice.

Caracteristici ale parcelelor:

se consideră construibile parcelele care îndeplinesc următoarele condiții cumulate: dimensiuni minime:

Regimul de construire

Dimensiune minimă în cazul concesionării terenului

Dimensiune minimă în subzona L1a

Suprafața mp Front m. Suprafața mp Front m.

Înșiruit 150 8 150 6


23



Cuplat 200 12 150 9 Izolat 200 12 150 12

adâncimea parcelei să fie mai mare sau cel puțin egală cu lățimea acesteia.

parcela poate fi adusă în condiţii de construibilitate prin asociere cu una din parcelele vecine sau prin contopire cu aceasta;

pe parcelele neconstruibile, sub 150,00 mp, conform prevederilor prezentului articol Consiliul Local poate decide autorizarea unor construcţii cu condiţia elaborării unui Plan Urbanistic de Detaliu însoţit de ilustrare de arhitectură care să demonstreze posibilitatea construirii cu respectarea celorlalte prevederi ale regulamentului.

Aspectul exterior al cladirilor:

clădirile noi sau modificările/reconstrucţiile de clădiri existente se vor integra în caracterul general al zonei şi se vor armoniza cu clădirile învecinate ca arhitectură şi finisaje;

se interzice realizarea unor mansarde false; garajele şi anexele vizibile din circulaţiile publice se vor armoniza ca finisaje

şi arhitectură cu clădirea principală; se interzice folosirea azbocimentului şi a tablei strălucitoare de aluminiu

pentru acoperirea clădirilor, garajelor şi anexelor. Conditii de echipare edilitara:

toate clădirile noi vor fi racordate la reţelele tehnico-edilitare publice; la clădirile dispuse pe aliniament racordarea burlanelor la canalizarea

pluvială va fi făcută pe sub trotuare pentru a se evita producerea gheţii; se va asigura în mod special evacuarea rapidă şi captarea apelor meteorice

în reţeaua de canalizare; toate noile branşamente pentru electricitate şi telefonie vor fi realizate

îngropat; se interzice dispunerea antenelor TV-satelit în locuri vizibile din circulaţiile

publice şi se recomandă evitarea dispunerii vizibile a cablurilor CATV. Spatii plantate:

spaţiile libere vizibile din circulaţiile publice vor fi tratate ca grădini de faţadă; spaţiile neconstruite şi neocupate de accese şi trotuare de gardă vor fi

plantate cu gazon şi cu un arbore la fiecare 100 mp; se recomandă ca, pentru îmbunătăţirea microclimatului şi pentru protecţia

construcţiei, să se evite impermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese;

minim 20% din suprafaţa parcelei va fi amenajată ca spaţiu verde. Procent maxim de ocupare a terenului (POT):

P.O.T. maxim = 45%; în mod excepţional, în cazul construcţiilor cu funcţiune diferită de locuire care

sunt delimitate pe toate laturile de domeniul public şi de calcane ale unor construcţii existente cu valoare de patrimoniu sau refac o construcţie cu


24



valoare de patrimoniu dispărută, P.O.T.-ul nu este limitat, putând ajunge până la 100%.

Coeficient maxim de ocupare a terenului:

C.U.T. maxim pentru înălţimi P+1 = 0,9 mp. ADC/mp. Teren; C.U.T. maxim pentru înălţimi P+2 = 1,3 mp. ADC/mp. Teren; L1a - în cazul mansardelor, se admite o depăşire a C.U.T. proporţional cu

suplimentarea ADC cu maxim 0,60 din A.C.

B.5.9.4. A - ZONA DE ACTIVITĂŢI PRODUCTIVE Utilizari admise:

sunt admise activităţi productive din domenii de vârf, servicii conexe, cercetare – dezvoltare, formare profesională, transporturi, depozitare, expoziţii, facilităţi pentru angajaţi şi clienţi;

se admit sere pentru cercetare sau pentru producţie, cu serviciile specifice aferente;

se admit: parcaje la sol şi multietajate; staţii de întreţinere şi reparaţii auto; staţii de benzină; comerţ, alimentaţie publică şi servicii personale; locuinţe de serviciu pentru personalul care asigură permanenţa sau securitatea

unităţilor. Utilizari admise cu conditionari:

Se admit numai activităţi care se situează în zona tehnologiilor de vârf.


se interzice localizarea unităţilor care nu se înscriu în profilul zonei sau pot incomoda funcţionarea acesteia;

se interzice amplasarea locuinţelor, cu excepţia locuinţelor de serviciu. Caracteristici ale parcelelor:

Pentru a fi construibile, parcelele vor avea o suprafaţă minimă de 3000,00 mp şi un front minim la stradă de 50,00 metri. Parcelele cu dimensiuni şi suprafeţe mai mici decât cele anterior specificate nu sunt construibile pentru activităţi productive. - dimensiunile se păstrează şi în cazul parcelelor noi apărute prin diviziunea unor parcele anterioare (prin schimb, înstrăinare, etc.). În cazul în care în momentul aprobării prezentului regulament parcelele au dimensiuni mai mici decât cele specificate anterior, este necesară relocarea unităţilor productive respective în termen de 5 ani de la data aprobării prezentului regulament.

Conditii de echipare edilitara:

toate clădirile vor fi racordate la reţelele publice de apă şi canalizare şi se va asigura preepurarea apelor uzate, inclusiv a apelor meteorice care provin din întreţinerea şi funcţionarea instalaţiilor, din parcaje, circulaţii şi platforme exterioare;


25



în cazul alimentării cu apă în sistem propriu se va obţine avizul autorităţii competente care administrează resursele de apă.

Spatii plantate:

orice parte a terenului incintei vizibilă dintr-o circulaţie publică, inclusiv de pe calea ferată, va fi astfel amenajată încât să nu altereze aspectul general al localităţii;

suprafeţele libere din spaţiul de retragere faţă de aliniament vor fi plantate cu arbori în proporţie de minim 40% formând de preferinţă o perdea vegetală pe tot frontul incintei;

suprafeţele libere neocupate cu circulaţii, parcaje şi platforme funcţionale vor fi plantate cu un arbore la fiecare 200,00 mp;

se vor prevedea plantaţii înalte în lungul limitelor incintelor care reprezintă totodată linii de separaţie faţă de alte subzone şi unităţi teritoriale de referinţă.

B.5.9.5. V - ZONA SPATIILOR VERZI Pentru a face posibile diferenţieri specifice prin regulament, pentru spaţii plantate existente şi propuse în interiorul perimetrului Sectorului 6, au fost evidențiate următoarele subzone şi unităţi teritoriale de referinţa:

V1 = Zona spațiilor verzi publice cu acces nelimitat: V1a = Subzona spațiilor verzi publice cu acces nelimitat - parcuri, gradini,

scuaruri , precum și plantații de aliniament ale arterelor principale sau secundare, plantații aferente promenadelor pietonale, amenajari locale ambientale;

V1m = Subzona spațiilor verzi cu accente volumetrice înalte; V2 = Zona spațiilor verzi publice de folosință specializată:

V2a = Subzona spațiilor verzi publice cu acces limitat : grădini botanice și zoologice;

V3 = Zona spațiilor verzi pentru agrement: V3a = Subzona baze de agrement, parcuri de distracții, poli de agrement; V3b = Subzona complexe și baze sportive;

V8 = Păduri și fâșii plantate de protecție sanitară.

B.5.9.5.1. V1a = Subzona spațiilor verzi publice cu acces nelimitat - parcuri, gradini, scuaruri Utilizari admise:

spaţii plantate; circulaţii pietonale din care unele ocazional carosabile pentru întreţinerea

spaţiilor plantate şi oglinzilor de apă; mobilier urban, amenajări pentru joc şi odihnă; construcţii pentru expoziţii, activităţi culturale (spaţii pentru spectacole şi

biblioteci în aer liber, pavilioane cu utilizare flexibilă sau cu diferite tematici), alimentaţie publică şi comerț;

adăposturi, grupuri sanitare, spaţii pentru administrare şi întreţinere;


26



parcaje. Utilizari admise cu conditionari:

orice intervenţie necesită documentaţii specifice aprobate de organele competente în conformitate cu prevederile OUG 195/2005 şi cu normele de protecţie stabilite pe plan local;

se admit construcţii pentru expoziţii, activităţi culturale (spaţii pentru spectacole şi biblioteci în aer liber, pavilioane cu utilizare flexibilă sau cu diferite tematici), activităţi sportive, alimentaţie publică şi comerţ, limitate la arealele deja existente conform proiectului iniţial şi care funcţionează în acest scop;

se admit noi clădiri pentru cultură, sport, recreere şi anexe, cu condiţia ca suprafaţa acestora însumată la suprafaţa construită existentă şi menţinută, la cea a circulaţiilor de toate categoriile şi a platformelor mineralizate, să nu depăşească 15% din suprafaţa totală a parcului;

clădirile şi amenajările pentru diferite activităţi din parcurile şi grădinile publice se admit cu condiţia de a nu avea separări fizice care să impună interdicţia liberei circulaţii.


se interzic orice intervenţii care contravine legilor şi normelor în vigoare; se interzic orice schimbări ale funcţiunilor spaţiilor verzi publice; se interzice conversia grupurilor sanitare în spaţii comerciale se interzice localizarea tonetelor şi tarabelor prin decuparea spaţiilor plantate

adiacente trotuarelor; se interzice tăierea arborilor fără autorizaţia autorităţii locale abilitate. Caracteristici ale parcelelor:

conform studiilor de specialitate avizate conform legii; lăţimea zonei verzi de protecţie faţă de infrastructura de circulaţii şi reţele

tehnice majore va respecta normele în vigoare. Amplasarea cladirilor fata de aliniament:

Conform studiilor de specialitate avizate conform legii.

Amplasarea cladirilor fata de limitele laterale si posteriaore ale parcelelor:


Amplasarea cladirilor unele fata de altele:


Circulatii si accese

conform studiilor de specialitate avizate conform legii; se va asigura accesul din circulaţiile publice a aleilor ocazional carosabile

(pentru întreţinere, aprovizionare, drum de halaj) care vor fi tratate ca alei principale;

se va asigura din drumul de halaj accesul direct la lac al maşinilor de pompieri.


27



Stationarea autovehiculelor

Parcajele se vor dimensiona şi dispune în afara circulaţiilor publice conform normelor specifice şi proiectelor de specialitate legal aprobate.

Inaltimea maxima admisibila a cladirilor:

Cu excepția instalaţiilor, înălţimea maximă a clădirilor nu va depăşi P+2 niveluri.


Conform studiilor de specialitate avizate conform legii se recomandă adecvarea arhitecturii clădirilor la caracterul diferitelor categorii de spaţii plantate.


conform studiilor de specialitate avizate conform legii; se recomandă extinderea sistemului de colectare a apelor meteorice în

bazine decorative pentru a fi utilizate pentru întreținerea spaţiilor plantate. Spatii plantate:

plantaţiile înalte se vor dispune conform normelor specifice pentru fiecare categorie de spaţii plantate;

toate parcajele vor fi obligatoriu plantate cu cel puţin un arbore la patru locuri de parcare şi vor fi înconjurate de un gard viu de 1,20 metri înălţime plantațiile înalte se vor dispune conform normelor specifice pentru fiecare categorie de spatii plantate;

se recomandă, din considerente ecologice şi de economisire a cheltuielilor de întreţinere de la buget, utilizarea speciilor locale adaptate condiţiilor climatice şi favorabile faunei antropofile specifice, cu excepţia segmentelor decorative cu caracter special din zonele.

Imprejmuiri:

conform normelor specifice existente; se recomandă în intravilan împrejmuiri transparente de 2,0 metri înălţime din

care un soclu opac de 0,60 metri dublate de gard viu; spre deosebire de parcuri şi grădini, scuarurile şi fâşiile plantate nu vor fi

îngrădite dar vor fi separate de trotuare, fie prin parapet de 0,60 m înălţime, fie prin borduri în lungul cărora, pe o distanţă de minim 0,50 metri terenul va fi coborât cu minim 0,10 metri sub nivelul părţii superioare a bordurii pentru a împiedica poluarea cu praf provocată de scurgerea pământului pe trotuare.

Procent maxim de ocupare a terenului (POT):

P.O.T. cu construcții, circulații, platforme = max. 15%.


C.U.T. maxim 0,2 mp. ADC/mp. Teren.

B.5.9.5.2. V1m = Subzona spațiilor verzi cu accente volumetrice înalte Utilizari admise:


28



circulaţii pietonale din care unele ocazional carosabile pentru întreţinerea spaţiilor plantate şi accesul la activităţile permise;

mobilier urban, amenajări pentru sport, joc şi odihnă; construcţii pentru expoziţii, activităţi culturale (spaţii pentru spectacole şi

biblioteci în aer liber, pavilioane cu utilizare flexibilă sau cu diferite tematici), activităţi sportive, alimentaţie publică, comerţ si servicii;

adăposturi, grupuri sanitare, spaţii pentru administrare şi întreţinere; parcaje Utilizari admise cu conditionari:

Pentru clădirile ce constituie accente verticale sunt admise și funcțiuni de birouri, reprezentanţe, cu condiţia ca suprafaţa ocupată la sol inclusiv alei şi platforme să nu depăşească 15% din suprafaţa parcelei, iar la parter să existe spaţii cu acces public cu vitrine luminoase.


se interzic orice intervenţii care contravine legilor şi normelor în vigoare; se interzic orice schimbări ale funcţiunilor spaţiilor verzi publice; se interzice conversia grupurilor sanitare în spaţii comerciale se interzice localizarea tonetelor şi tarabelor prin decuparea spaţiilor plantate

adiacente trotuarelor; se interzice tăierea arborilor fără autorizaţia autorităţii locale abilitate. Caracteristici ale parcelelor:

parcele cu suprafața mai mică de 3000,00 mp – construibile conform zona V1a din P.U.G. municipiul București;

parcele cu suprafața mai mare de 3000,00 mp – este obligatorie întocmire P.U.Z. cu ilustrare de arhitectură.

Amplasarea cladirilor fata de aliniament:

Conform P.U.Z. însoțit de ilustrare de arhitectură cu respectarea alinierii date prin planșa de reglementare vizată spre neschimbare.


Conform P.U.Z. însotit de ilustrare de arhitectură și conform studiilor de specialitate avizate conform legii.


Conform P.U.Z. însotit de ilustrare de arhitectură și conform studiilor de specialitate avizate conform legii.


Accesul la construcţiile din V1m va fi asigurat conform studiilor de specialitate avizate conform legii care să demonstreze posibilitatea infrastructurii propuse de a suporta încărcarea de trafic și impactul acestor încărcări punctuale în contextul orașului.



29



Parcajele se vor asigura în intregime în subteran – se pot construi pe toată suprafața parcelei cu condiția ca acest lucru să se facă la o adâncime care să permită acoperirea cu un strat vegetal propice pentru creșterea arborilor maturi.


pentru parcelele cu suprafața mai mică de 3000,00 mp regimul maxim de înălțime este de P+2 niveluri;

pentru parcelele cu suprafața mai mare sau egală cu 3000,00 mp regimul maxim de înălțime este de P+30 niveluri.




conform studiilor de specialitate avizate conform legii. Se vor asigura: alimentarea cu apă, colectarea apelor uzate, telefonie fixă şi iluminat public conform cerinţelor funcţionale ale fiecărei categorii de spaţiu plantat în care este admis accesul publicului;

se recomandă extinderea sistemului de colectare a apelor meteorice în bazine decorative pentru a fi utilizate pentru întreţinerea spaţiilor plantate;

în cazul alimentării cu apă în sistem propriu se va obţine avizul autorităţii competente care administrează resursele de apă.

Spatii plantate:


toate parcajele vor fi obligatoriu plantate cu cel puţin un arbore la 4 locuri de parcare şi vor fi înconjurate de un gard viu de 1,20 metri înălţime;

se recomandă, din considerente ecologice şi de economisire a cheltuielilor de întreţinere de la buget, utilizarea speciilor locale adaptate condiţiilor climatice şi favorabile faunei antropofile specifice.

Imprejmuiri:

conform normelor specifice existente; se recomandă în intravilan împrejmuiri transparente de 2,00 metri înălţime

din care un soclu opac de 0,60 metri dublate de gard viu; scuarurile şi fâşiile plantate nu vor fi îngrădite dar vor fi separate de trotuare

fie prin parapet de 0,60 cm înălţime, fie prin borduri în lungul cărora, pe o distanţă de minim 0,50 metri terenul va fi coborât cu minim 0,10 metri sub nivelul părţii superioare a bordurii pentru a împiedica poluarea cu praf provocată de scurgerea pământului pe trotuare.

Procent maxim de ocupare a terenului (POT):

P.O.T. cu construcţii, platforme, circulaţii carosabile şi pietonale = max.15%.


C.U.T. max = 0,2 mp ADC/mp teren (cf.P.U.G.) pentru parcele cu suprafața mai mică de 3000,00 mp;


30



C.U.T. max = 4,0 pentru parcele cu suprafața mai mare sau egală cu 3000,00 mp.

B.5.9.5.3. V2a -Subzona spațiilor verzi publice cu acces limitat : grădini botanice și zoologice Utilizari admise:

Sunt admise numai construcţiile legate de programul specific funcţiunii specializate.

Utilizari admise cu conditionari:

Orice intervenţie necesită documentaţii specifice aprobate de organele competente în conformitate cu prevederile OUG 195/2005 şi cu normele de protecţie stabilite pe plan local.


se interzic orice intervenții care contravin legilor și normelor în vigoare; nu se admit nici un fel de intervenţii care depreciază caracterul zonei

protejate; este interzisă în perimetrul de protecţie amplasarea de obiective şi

desfăşurarea de activităţi cu efecte dăunătoare asupra vegetaţiei şi amenajărilor;

se interzice tăierea arborilor fără autorizaţia autorităţii locale abilitate. Caracteristici ale parcelelor:















31












se recomandă, din considerente ecologice şi de economisire a cheltuielilor de întreţinere de la buget, utilizarea speciilor locale adaptate condiţiilor climatice şi favorabile faunei antropofile specifice.

Imprejmuiri:

conform normelor specifice existente; se recomandă împrejmuiri transparente de 2,00 metri înălţime din care un

soclu opac de 0,60 metri dublate de gard viu. Procent maxim de ocupare a terenului (POT):



C.U.T. maxim 0,2 mp. ADC/mp. Teren.

B.5.9.5.4. V3a - Baze de agrement, parcuri de distracţii, poli de agrement Utilizari admise:

Sunt admise construcţiile şi instalaţiile specifice conform proiectelor legal avizate.




se interzic orice interventii care contravin legilor si normelor in vigoare; nu se admit nici un fel de intervenţii care depreciază caracterul zonei

protejate;


32



este interzisă în perimetrul de protecţie amplasarea de obiective şi desfăşurarea de activităţi cu efecte dăunătoare asupra vegetaţiei şi amenajărilor;























toate parcajele vor fi obligatoriu plantate cu cel puţin un arbore la patru locuri de parcare şi vor fi înconjurate de un gard viu de 1,20 metri înălţime


33



plantațiile înalte se vor dispune conform normelor specifice pentru fiecare categorie de spatii plantate;

se recomandă, din considerente ecologice şi de economisire a cheltuielilor de întreţinere de la buget, utilizarea speciilor locale adaptate condiţiilor climatice şi favorabile faunei antropofile specifice

Imprejmuiri:


din care un soclu opac de 0,60 metri dublate de gard viu. Procent maxim de ocupare a terenului (POT):



C.U.T. maxim 0,35 mp.ADC/mp. teren sau conform normelor specifice in vigoare si PUZ avizat conform legii.

B.5.9.5.5. V3b - Complexe şi baze sportive Utilizari admise:

Sunt admise construcţiile şi instalaţiile specifice conform proiectelor legal avizate.




se interzic orice interventii care contravin legilor si normelor in vigoare; nu se admit nici un fel de intervenţii care depreciază caracterul zonei

protejate; este interzisă în perimetrul de protecţie amplasarea de obiective şi

desfăşurarea de activităţi cu efecte dăunătoare asupra vegetaţiei şi amenajărilor;









34
















bazine decorative pentru a fi utilizate pentru întreținerea spaţiilor plantate Spatii plantate:




Imprejmuiri:


din care un soclu opac de 0,60 metri dublate de gard viu. Procent maxim de ocupare a terenului (POT):



CUT maxim 0,35 mp.ADC/mp. teren sau conform normelor specifice în vigoare şi documentațiilor de urbanism conform legii.


35



B.5.9.5.6. V8 = Păduri și fașii plantate de protecție sanitară Utilizari admise:

Conform legilor şi normelor în vigoare.




Se interzice tăierea arborilor fără autorizaţia autorităţii locale abilitate.

Caracteristici ale parcelelor:


















Spatii plantate:


36






Imprejmuiri:


din care un soclu opac de 0,60 metri dublate de gard viu.

B.5.9.6. G - ZONA GOSPODĂRIE COMUNALĂ Zona este alcătuită din următoarele subzone:

G1 = Zona construcții și amenajări pentru gospodărie comunală G2 = Zona cimitirelor din afara zonei protejate

B.5.9.7. T - ZONA TRANSPORTURILOR Zona transporturilor se compune din următoarele subzone:

T1 = Zona transporturilor rutiere T2 = Zona transporturilor feroviare

B.6. SITUATIA EXISTENTA

B.6.1. Evolutia zonei

Structura și evoluția sectorului 6 este strâns legată de evoluția municipiului București.

Sfârșitul secolului XVIII, prin Planul de la 1789 atestă prezența drumului “Podu de Pământ”,ca fiind cel mai vechi traseu de circulație de pe teritoriul sectorului 6.În prezent acesta are numele de Calea

Plevnei. Totodată acest plan atestă caracterul rural al zonei studiate, termenul de „tramă stradală” ne fiind potrivit pentru caracterizarea acestei epoci.

Mijlocul secolului XIX, prin planul de la 1852 indică configurația principalelor trasee ce au constituti nucleul de dezvoltare al limitelor administrative pentru actualul sector 6. Traseele căilor de comunicație din planul de la 1852, au prezentat suportul pe care s-au operat modernizările și extinderile ulterioare încheiate din punct de vedere al tramei stradale în secolul XX. Regularizările succesive nu au făcut decât să producă îndreptările traseelor, crearea de aliniamente ordonate prin lărgirea acestei trame inițiale. În procesul de modernizare, dat fiind spațiile foarte ample cuprinse între căile de comunicație din epocă, a existat tendința firească de îndesire a acestei rețele de străzi, ce s-a produs prin devoltarea unor fundături, prin străpungeri practicate prin mijloace


37



administrative, de expropriere și reglementare a parcelarului și reintroducerea parcelelor în circuitul public prin licitații publice.

Chiar dacă pe planul de la 1846, regăsim doar o mică parte din sectorul 6, corelând informația cu istoricul evoluției continue a orașului vedem că limitele sectorului sunt defapt conturate chiar de cîteva din axele de comunicație reprezentative în contextul dezvoltării istorice urbane al municipiului București.

Aici putem aminti :

“Drumul de Pământ” – actuala Calea Plevnei continuată de Calea Giulești “Drumul Craiovei” – actuala Calea 13 Septembrie continuat de bulevardul

Ghencea Ulițele ce leagă drumuri amintite mai sus – actualele strada Pandurilor

continuată de strada Tudor Vladimirescu, strada Geniului, bulevardul Cotroceni, șoseaua Grozăvești.

De la aceeași dată mai găsim actuală stradă Drumul Sării și strada Sebastian și o parte din actualul bulevard Timișoara.

În zona Conacului Golescu, pe același plan, este reprezentată calea de acces către conac, identificată în prezent prin Aleea Țibleș.

În planul de la 1846 vedem un parcelar caracterizat prin loturi cu suprafețe mari și medii de teren, cu forme neregulate care în cea mai mare parte sunt plantate cu vii sau livezi.

Marii proprietari ai acestei zone sunt Zinka Golleaska, Mănăstirea Cotroceni, Kostake Penkovici

Ponderea parcelelor construite este concentrată în lungul Drumului de Pământ și în special în zona Malmaison (Kazarme de Kavaleri, Pharmazonu).

Planurile de la sfîrșitul secolului XIX și începutul secolului XX, indică o dezvoltare slabă a tramei stradale în teritoriul analizat, concentrându-se în special în zona actualei parcelări Grant. Cea mai importantă intervenței ce apare la sfîrșitul secolului XIX este sistematizarea râului Dîmbovița și amenajarea Splaiului Independenței. Numele de Splaiul Independenței, pe planul de la 1899 îl regăsim pentru drumul de pe partea vest al rîului în zona Cazărmii Malmaison.

Pe planul de la 1899 se observă regularizarea traseul uliței din spatele Mănăstirii Cotroceni – actuala șosea Grozăvești. Pe același plan sunt trasate liniile de cale ferată din zona Gării de Nord (la început având numele de Gara Târgoviștei).Liniile de cale ferată ajungeau la Gara Filaret și stațiile intermediare – Stația Cotroceni și “Gara Dealu Spirei”.

Trama stradală care formează parcelarea Grant apare pentru prima dată pe planul de la 1899. Trama stradală din zona menționată anterior are un caracter regulat. Străzile noi sunt trasate paralel cu aleea care asigura accesul de pe “Podul de Pământ” la Conacul Golescu (acces reprezentat și pe planul Borroczyn). La 1899, în partea de vest a conacului este marcată o lotizare pe care scrie „prop. Grant”, care nu există în prezent, pe locul acesteia fiind stabilită actuala bază sportivă a Clubului Sportiv Studențesc.

O tramă stradală nouă găsim în zona Ciurel, între Splaiul Independenței și Șoseaua Virtuții.


38



Parcelarul își schimbă atât forma morfologică cât și regimul de proprietate, într-o mare măsură.

Proprietațile Mănăstirii Cotroceni, sunt trecute ori în proprietatea Comunei, ori în proprietatea Ministerului de Război.

Pracelarul este dezvoltat pe adâncime și se poate observa o tendință de divizare a acestora dar fără a avea la bază principiile unor reguli de parcelare bine stabilite.

Pe planul de la 1899, apare și începutul de parcelare din partea de nord a străzii Calea Crângași – Calea Giulești.

Prima jumătate a secolului XIX nu aduce mari schimbări în zona studiată, din punct de vedere a tramei stradale și a parceralului, față de situația regăsită pe planul de la 1899.

Pe planul de la 1911 față de planul de la 1899 nu apar străzi noi, apar doar modificări în ceea ce privește evoluția parcelarului. De exemplu pe actualul amplasament al Politehnicii, este reprezentată o lotizare foarte riguroasă, care abia pe planul de la 1935 vedem că erau destinate Școlii de Horticultură.

La 1911 sunt reprezentate pe planurile din acea vreme liniile de tramvai existente. În zona studiată existau linii de cale ferată pe Calea Plevnei (începând de la Cazarma Malmaison), strada Basarabilor (actuala Orhideelor). Altă linie exista pe Splaiul Independenței începând de la fosta Uzina de Tramvaie Electrice (astăzi în zona Uzinei Electrice Grozăvești) pe la Piața Operei (fosta Gara Centrală) și în continuare pe Bdul Regina Elisabeta.

Planul de la 1935, figurează trasări noi de străzi, de exemplu în zona Cimitirului Ghencea – Drumul Sării, apare lotizarea pentru ansamblu de locuințe destinate militarilor angajați ai armatei, chiar dacă aceasta conform limitei desenate pe plan se situează în afara limitei municipiului București. Tot pe planul de la 1935, apare partea de sud a parceralui Grant și dispare lotizarea trasată pe planurile anterioare din sud-vestul conaclului Golescu, fapt care poate sugera că această lotizare a fost preluată dintr-un proiect de lotizare avut ca intenție, dar niciodată transpus în realitate.

O altă noutate a acestui plan este apariția denumirii Splaiul Independenței pe tronsonul care poartă acest nume și în prezent.

Ca noutate al planului de la 1935 apare linia de tramvai cu stațiile aferente de la Splaiul Independeței pe actuala Șosea Cotroceni și în continuare pe Bulevardul Iuliu Maniu (la 1935 șoseaua Bolintin), ceea ce denotă că actuala zona Iuliu Maniu era o zonă dezvoltată, în principal datorită activităților adiacente Armatei.

De asemenea la 1935 exista o linie tramvai și pe actuala Calea Crângași.

La 1943, pe PLANUL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI ŞI AL CIRCUMSCRIPŢIEI ADMINISTRATIVE CU COM. URBANE NEREŞEDINŢE DE JUDEŢ ŞI COM.RURALE, este reprezentată trama stradală din actualul cartier Militar şi Giuleşti, tramă stradală ce s-a păstrat până în prezent.

După 1945 teritoriul sectorului 6 suferă schimbări majore prin amenjarea marilor ansambluri de locuințe colective, în special zona Drumul Taberei.


39



Un plan semnificativ care arată dezvoltarea postbelică a Bucureştiului este Planul scara 1:10.000 de la 1985, întocmit de IGFCOT. La nivelul tramei stradale apar intervenţii majore: se observă întreruperea traseului străzii Calea Crângaşi de Lacul Dâmboviţa și apare trama stradală din cartierul Drumul Taberei amplastă pe fostele domenii militare.

După 1990, sistemul tramei stradale se dezvoltă cu precădere în continuarea cartierului Drumul Taberei, dar și în prelungirea Cartierului Militari sau Giulești. Noile străzi propuse vin în continuarea străzilor principale existente.

Cele mai vechi construcții, mărturii ale evoluției sectorului sunt Conacul Golescu și Biserica Sf. Gheorghe (biserica Malmaison) realizate pe la mijlocul secolului XIX .

Alte clădiri, de la sfârșitul secolului XIX , reprezentative pentru sectourl 6 sunt - Uzinele Hidraulice de la Grozăvești, Fabrica de țigarete „Belvedere” ( Regia Monopolurilor Statului) și Spitalul Militar Regina Elisabeta (azi Spitalul Militar).

O construcție reprezentativă de la sfârșit de secol XIX început de secol XX este Universitatea Politehnică.

Din prima jumătate a secolului XX avem actualul sediu al Academiei Naționale de Educație Fizică și Sport, fostele grajduri regale și parcelarea pentru locuințe destinate militarilor din zona Cimitirul Ghencea – Drumul Sării.

A doua jumătate a secolului XX, coroborat de politica de industrializare comunistă, sectorul 6 își schimbă foarte mult configurarea spațial-volumetrică și funcțională. Aici se dezvolta una din marile platforme industriale a municipiului București – platforma industrială Militari, iar odata cu aceasta sunt realizate marile ansambluri de locuințe colective.

După 1990 asistăm la extinderea intravilanului şi odată cu aceasta la dezvoltarea sectorului de locuinţe individuale și servcii, prin schibarea utilizarii funcționale in principal a fostelor terenuri industriale, sar și prin construirea pe terenurile libere de construcții situate în general la periferia orașului.

În concluzie, suprafața teritoriului administrativ al sectorului 6 prezintă următoarea evoluție istorică:

în 1852, pe planul Borroczyn limita suprafaței actuale a sectorului este inclusă în limita administrativă a municipiului București și avea o suprafață de aproximativ 100ha

în perioada 1852-1938 suprafața intravilanului Municipiului București, respectiv suprafață limitei actuale administrative a sectorului a crescut cu 430 ha

în perioada 1938-1950 suprafața s-a mărit la 615 ha în perioada 1950-2011 suprafața teritoriului administrativ a crescut cu 2760

ha

B.6.2. Incadrarea in teritoriu si localitate

Sectorul 6 se află situat în partea de vest a Bucureştiului la o altitudine medie de 85 m.


40



La nivel teritorial acesta se învecinează direct cu 5 unități administrativ teritoriale situate în județul Ilfov – Chitila, Chiajna, Domnești, Clinceni, Bragadiru.

Oraşul Bucureşti, și respectiv sectorul 6 ca parte a orașului București, este un pol major de manifestare a fenomenelor de dezvoltare şi creştere economico-socială, exercită o influenţă mare asupra teritoriuluiimediat înconjurător, în care procesele de difuzie au început să se facă simţite la inceputul anilor 2000; urbanizarea, dezvoltarea şi modernitatea se desfăşoară, intens în legătură cu extensiile în teritoriu de-a lungul arterelor majore de transport rutier, ale unor funcţiuni urbane proprii Capitalei pentru care aceasta nu are în prezent resurse de spaţiu sau de mediu – comerţ, depozitare, mici industrii, locuire - mai ales secundară, eventual cu grad înalt de confort.

Unitățile teritorial-administrative învecinate cu limita sectorului 6, care fac parte din localitățile ce formează prima coroană de aşezări din jurul municpiului București, se afla practic în mare parte într-un continuum spaţial cu teriroiul sectorului 6, facând parte , din punct de vedere al profilului socio-economic, dintr-o grupare cu potenţial predominant de localizare a funcţiunilor industriale, de servicii, comerciale şi de recreere.

Conform PATJ Ilfov, aceste localităţi, care se află într-o poziţie de proximitate imediată faţă de Capitală, al căror statut administrativ a fost legat istoric de aceasta, pierzând calitatea de suburbane prin

modificarea arbitrară a organizării teritorial-administrative, şi pe ale căror teritorii se manifestă tendinţe intense de urbanizare funcţională şi edilitară, au vocaţia de a fi incluse în sistemul administrativ al oraşului Bucureşti, pentru care vor putea constitui rezerva necesară de spaţiu pentru slăbirea tensiunilor pe care dezvoltarea şi creşterea acestuia le generează în propriul său mediu construit şi natural, dar şi în zonele extraurbane – aparţinând teritoriului judeţului – în care se impune salvgardarea resurselor natuale, a peisajelor şi integrităţii factorilor de mediu.

O caracteristică funcţională comună a localităţilor din județul Ilfov învecinate cu sectorul 6, este definită prin potenţialele dominante de profilare economică a rolului de cazare şi generare a unei forţe de muncă semnificative, al cărei debuşeu este în mod tradiţional economia Capitalei, un contingent în

continuă creştere fiind constituit din persoane cu venituri medii şi mari, care aleg să locuiască în afara oraşului Bucureşti, în forme de habitat specifice, care imprimă anumite trăsături spaţiale şi impun o nouă modalitate de abordare a dezvoltării – respectiv a dotării şi echipării – a acestor localităţi clasificate ca făcând parte din mediul rural. Acestaspect impune rezolvarea unor mari probleme existente legate de traficul generat de fenomenul de navetism, acesta avand loc în prezent pe cele douăintrari importante în municipiul București prin zona sectorului 6 și anume Bdul Iuliu Maniu și Prelungirea Ghencea, ajutandu-se și de șoseaua de centură.

Pe teritoriul său se află altitudinea maximă a capitalei 94,63 m localizată pe Bulevardul Iuliu Maniu.

Teritoriul administrativ al Sectoriului 6 are o suprafață de 3.900,00 ha conform Planului Cadastral emis de către O.C.P.I. București, mai 2011.


41



Limita administrativă a sectorului 6 prezintă următoarele vecinătăți:

Pe direcția nord-est-sud sectorul este delimitat de către Calea Giulești-Magistrala CFR-Calea Plevnei-Strada Mircea Vulcănescu-Strada Constantin Noica-Șoseau Cotriceni-Bulevardul Geniului-Drumul Sării-Strada Antiaeriană și Prelungirea Ghencea;

Pe direcția nord-vest-sud sectorul 6 este delimitat de către limita administrativă a comunelor Chitila, Chiajna, Domnești și de Șoseaua de Centură.

Sectorul 6 are o populație de 316.459 locuitori , conform Buletinul Statistic elaborat de Institutul Național de Statistică, în 2011 și este format din 6 cartiere astfel: Cartierul Ghencea, Cartierul Drumul Taberei, Cartierul Crângași, Cartierul Giulești, Cartierul Regiei și Cartierul Militari.

Limitele acestor cartierelor sunt următoarele:

1.Cartieru Drumul Taberei:

Limitele estică și nordică sunt date de calea ferată, care ajunge mai apoi până în Gara Progresu, în extremitatea sudică a Capitalei.

Ca limită vestică sunt străzile Valea Lungă, Bulevardul Timișoara, Valea Oltului.

Întinderea sudică a cartierului Drumul Taberei este delimitată de străzile: Prelungirea Ghencea, Brașov (până la Tricodava), 1 Mai (fosta Compozitorilor), Aleea Haiducului și apoi Bulevardul Drumul Taberei, până la intersecția cu calea ferată la Răzoare.

2.Cartierul Militari

Cartierul se învecinează:

la nord cu Comuna Chiajna şi cartierul Crângaşi la est cu cartierul Cotroceni, la sud cu cartierul Drumul Taberei la vest cu Şoseaua de Centură 3.Cartierul Ghencea

Zona este delimitată la:

est de Drumul Sării şi Şoseaua Antiaeriana la sud de străzile Nandru, Drumul Cooperativei şi Mateiu Caragiale la vest de Şoseaua de Centură a Capitalei la nord de Bdul 1 Mai (fost Compozitorilor) şi Drumul Taberei 4.Cartierul Crângași:

Limitele acestuia sunt :

Calea Crângaşi - în sud şi vest străzile Mehadia şi George Vâlsan (fosta Flămânda) - în nord Calea Giuleşti - în est 5.Cartieru Giulești


42



Cartierul Giuleşti este situat în zona de nord-vest a capitalei. În prezent, cartierul este delimitat:

în partea de est de Bd. Constructorilor în nord - de Calea Giuleşti şi strada Butuceni (ambele create pe un traseu

expropriat pentru amenajarea unor linii de cale feratã) în nord-est - de liniile de cale feratã Triajul 16 Februarie în nord-vest - de calea feratã dinspre Roşiorii de Vede în sud şi sud-vest - de râul Dâmboviţa şi Lacul Mori 6.Cartierul Regiei:

Cartierul, alcătuit în mare parte din cămine studenţeşti, este aşezat de o parte şi de alta a râului Dâmboviţa şi este delimitat la:

nord de Şoseaua Virtuţii, la vest de Calea Crângaşi, la sud de Bulevardul Iuliu Maniu, est de Şoseaua Orhideelor, Calea Giuleşti şi Bulevardul Regiei.

B.6.3. Elemente ale cadrului natural

B.6.3.1. Asezare geografica Bucureștiul se află în sud-estul țării, între Ploiești la nord și Giurgiu la sud.

Municipiul București se află în zona Câmpiei tabulare a Vlăsiei (conform Al. Roșu – Geografia Fizică a României). Câmpia Vlăsiei face parte din Câmpia Română. La est se află Bărăganul, în partea de vest Câmpia Găvanu Burdea, iar la sud este delimitat de Câmpia Burnazului.

B.6.3.2. Relief Sectorul 6, parte componenta a Municipiului Bucuresti, are forma de relief de tip ses, fiind situat în Câmpia Vlăsiei din Câmpia Romana, la distanta egala fata de regiunea colinară din sud (Subcarpatii) și de fluviul Dunarea, în sud. El s-a dezvoltat într-o zona de câmpuri netede, principalul contrast de relief fiind dat de valea râului Dambovița care îl strabate în partea de N-E. Modificări importante apar la scara microreliefului, induse pe de o parte de întreaga gamă a construcţiilor cu caracter edilitar şi rezidenţial, pe de altă parte de amenajarea teritoriului la nivelul infrastructurii de transport şi comunicaţie.

B.6.3.3. Conditii climatice Conform P.A.T.N Secțiunea a-V-a: Zone de risc natural , zona analizată se află în zona III – Zona de tranziție între nuanțele oceanice submediteraneene și continentale.

Din punct de vedere al precipitatiilor s-a înregistrat o valoare mai mică de 600mm pe an cu temperaturi multianuale de peste 10oC, conform hartă: temperaturi , precipitații și inundații, PATN- Secțiunea a-V-a: Zone de risc natural.

La nivel local, sectorul 6, ca parte a municipiului Bucuresti deşi este aşezat într-o zonă de climă temperată este afectat de masele de aer continental, provenite din


43



zonele învecinate. Curenţii de aer estici dau variaţii excesive de temperatură, de până la 70°C, între verile călduroase şi iernile geroase.

Zona de est a Sectorului 6 ce face parte din zona centrală la nivel municipal, are cea mai mare concentrare de clădiri, străzi înguste, largi bulevarde şi câteva zone verzi, are o temperatură medie anuală de 11° C, vânt sub 2 m/s , umiditatea de 3-6 %, mai mică decât în alte zone şi cea mai lungă perioadă de vegetaţie, de 220 zile fără ger, pe an.

Zona mediană care cuprinde vechea zona industrială cu mici făbricuţe, gări (Gara de Nord este cel mai mare nod feroviar), este definită printr-un grad mare de poluare, zile cu ceaţă, ploi abundente, câteva zile însorite, având o temperatură medie anuală sub 11° C şi un volum de precipitaţii de 600 mm pe an.

Noua zonă rezidenţială, Drumul Taberei, are o temperatură medie anuală de 10.5° C, cu vânturi puternice uneori , cu un grad scăzut de poluare comparativ cu centrul, un grad de umiditate în jurul valorii de 77%, cu frecvente apariţii ale ceţii şi un volum de precipitaţii sub 550 - 600 mm pe an.

Zona periferică este influenţată de construcţiile joase (1 - 2 nivele) cu suprafeţe verzi şi mari zone industriale; această zonă urbană este în mare măsură expusă vântului, valurilor de căldură şi de frig, dar cu contraste mici, o umiditate ridicată şi aer curat. Volumul precipitaţiilor este sub 500 mm pe an.

Temperatura medie multianuală înregistreaza valori de 10 oC -11°C. Temperatura medie a lunii ianuarie este curpinsa intre -5 oC si -3 oC. Temperatura medie a lunii iulie este cuprinsa intre 20 oC si 23 oC. Valorile maxime si minime inregistrate au oscilat intre extremcle de -32,2 oC in ianuarie 1942 si de 41,1°C in august 1945. Zona se situeaza in aria regiunilor cele mai calde din Romania, frecventa medie a zilelor tropicale depasind 30 de zile. La fel si cea a zilelor geroase de 30 -40 zile, în care temperatura maxima a zilelor de iarna este de sub 0 oC. Iernile sunt destul de blânde cu putine zăpezi și temperaturi ridicate, în timp ce în ultimii ani verile sunt foarte calde, chiar caniculare (cu temperaturi foarte ridicate de pana la 45°C) si cu putine precipitatii. Aceasta face ca diferentele de temperatura intre iarna -vara sa fie de pana la 60 oC.

Încalzirea atmosferei se dătoreaza în principal următoarelor cauze:

a) diminuarea radiatiei terestre, datorita mentinerii aerului mai cald in apropierea solului, ca urmare a efectului de seră generat de poluarea aerului cu pulberi, gaze , etc;

b) pierderi de caldura ale cladirilor, surse termice și încalzirea urbana;

c) diminuarea curentilor de aer datorita prezentei "barierelor" create de cladiri, fapt care conduce la diminuarea evaporarii transpiratiei prin care se pierde caldura.

Regimul precipitatiilor atmosferice este reprezentat prin valori medii multianuale de 500-600 mm (cu o medie anuala de 550 mm ). In ceea ce privesc extremele, luna mai reprezinta luna cea mai ploioasa unde se inregistreaza valori de 96,99 mm, iar in februarie si aprilie, considerate cele mai seletoase lune se


44



inregistreaza valori de 33,3 mm-34mm. In perioada calda a anului principalele precipitatii au un caracter de aversa, fiind adesea insotite de fenomene electrice.

Tabel nr. 1 - Precipitații Atmosferice

PRECIPITATII ATMOSFERICE LA STATIA METEOROLOGICA BUCURESTI-FILARET (cantitatea lunara si anuala - mm)

1901-2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Medie lunara 1901-2007

Ianuarie 39,5 19,6 14,3 40,6 37,1 63,1 35 31,7 35,11 mm Februarie 33,3 66,8 18,2 25,3 20,2 61 30,4 17,1 34,04 mm Martie 38,1 65,1 26,1 43,3 34,5 31,6 65,7 44,4 43,60 mm Aprilie 46 54,6 28,3 39,6 15,6 17 61,8 3,5 33,30 mm Mai 68,1 31,7 6,9 11,5 108,4 99,5 408 41,8 96,99 mm Iunie 85,5 123,6 60 28,1 52,8 90,7 39,2 82,1 70,25 mm Iulie 59,2 38 84,9 53,2 58,8 125,8 59 24,3 62,90 mm August 50 16,4 61,2 6,3 92,5 105,4 64,8 105,8 62,80 mm Septembrie 40,6 29,4 48,1 148,7 27,6 316,5 45,5 31,8 86,03 mm Octombrie 42,9 3,1 93 104,8 22,4 115,3 25 65,9 59,05 mm Noiembrie 47,8 53 60,1 64,6 65,9 50,9 25,4 80,9 56,08 mm Decembrie 41,4 21,2 70,7 73,9 46,2 32,3 12,2 81,2 47,39 mm Anual 567,7 522,5 571,8 641,9 582 1109 504,8 610,5

Tabel nr. 2: Caracteristici Climatice

Caracteristici climatice Valori Izoterme luna ianuarie -5o C – 3o C Izoterme luna iulie 20oC – 23o C Iziterme anuale/numar de zile fara inghet 10 oC – 11 oC/200 – 210 zile Frecventa medie a zilelor tropicale Circa 30 de zile Frecventa medie a zilelor de iarna 30 – 40 de zile Prima / ultma zi de inghet Dupa 21 octombrie / dupa 1 mai Amplitudinea medie termica anuala >24 oC Regim de vanturi dominante E, NE, SE, N Media precipitatiilor anuale Circa 600mm Precipitatii minim absolute Circa 400mm Precipitatii maxim absolute 800 – 900 mm Precipitatii luna februarie (cea mai secetoasa) 30mm Precipitatii luna iunie (cea mai ploioasa) 80 – 90 mm Grosimea medie anuala a stratului de zapada >60cm Numar zile cu sol acoperit de zapada >50 zile

Numărul mediu al zilelor cu cerul acoperit dimineața (nebulozitatea medie anuala) este între 5-6110 (5 -6 zile din 10), durata medie de stralucire a soarelui fiind de la 2000 pana la 2250 de ore intr-un an.

B.6.3.4. Conditii geotehnice Variabilitatea spatiala si cea temporală a factorilor pedogenetici naturali au determinat aparitia diferitelor tipuri de soluri.

In cadrul Campiei Bucurestiului predomina solurilor silvestre brun-roscate (BR), la care se adauga cernoziomurile argiloiluviale levigate umede (CLF) si cernoziomurile cambice gleizate (CCg).


45



Solurile brun-roscate sunt specifice zonei forestiere de campie. Materialul parental este alcatuit din loessuri si depozite loessoide, luturi, nisipuri si uneori argile . Acestea se caracterizeaza prin fertilitate ridicata pentru padurile de campie, iar pentru culturile agricole sunt soluri care cer o agrotehnica adecvata si cantitati sporite de ingrasaminte organice si minerale.

Cernoziomurile sunt raspandite sub forma insulara. Materialul parental este alcatuit din loess si depozite loessoide. Sunt cunoscute ca soluri cu un continut ridicat in humus, iar prin aplicarea de ingrasaminte si irigatii se poate ajunge la cresterea substantiala a productiei agricole.

La toate acestea, in zona aflata in studiu, mai ales in cadrul vailor Dambovita si Colentina se adauga prezenta lacovistilor, strans legate de excesul de umiditate, pe fondul unei adancimi mai mici a nivelului hidrostatic al panzei freatice, dar si unor perioade ploioase. Excesul de umiditate provoaca totodata si aparitia crovurilor.

Fenomenele de degradare a calitatii terenurilor si solurilor sunt legate de actiunea unor cauze naturale si mai ales antropice. In aceasta zona cu o tendinta de dezvoltare catre un caracter urban predominant, activitatea antropica detine o pondere importanta asupra calitatii solului.

Apele subterane sunt de doua tipuri : ape freatice si ape de adancime. Apele subterane de adancime se prezinta sub forma ascensionala sau arteziana si sub forma de zacamant. Structura permeabila a subteranului prezinta interes prin cantonarea unor resurse acvifere, valorificabile diferentiat prin foraje de captare de apa potabila. Acestea sunt caracterizate dupa cum urmeaza:

Apa freatica este cantonata in stratul aluvionar de la baza depozitelor argilo-loessoide, constituind asa-numitul "acvifer de tip Colentina" (nisipuri cu pietrisuri), identificat si captat prin puturi forate sau sapate la 6-12 m adancime, cu niveluri freatice stabilizate frecvent intre 8-10 m adancime si apa freatica cantonata in nisipurile si pietrisurile specifice "Stratului de Fratesti". Ambele niveluri acvifere au un potential valorificat diferentiat, tinand mai mult cont de organizarea pe plan administrativ, unde sunt folosite pentru uz gospodaresc si mai putin pentru potabilitate.

Complexul acvifer de medie adancime este cantonat in structura de tip „multistrat” a depozitelor argiloase – nisipoase, cunoscuta prin identificarea si captarea prin foraje pe intervalul 25-70m adancime a „nisipurilor acvifere de Mostistea”, caracterizat printr-un potential exploatabil de interes deosebit prin debitele captate (2-5l/s) si prin apa de buna calitate (apa predominant potabila).

Râul Dambovita constituie principalul curs de apa care tranziteaza aria Municipiului Bucuresti pe o distanta de aprox. 22 km, din cei 237 km lungime totala , avand o directie generala de scurgere nord-vest -sud-est, parasind orasul in amonte de confluenta cu Raul Colentina, afluent de stanga. Regimul natural de scurgere al Raului Dambovita este modificat prin derivatia de ape in Ciorogarla (amonte de Bucuresti), prin realizarea bazinului de acumulare Lacul Morii si prin regularizarea cursului acesteia. In regimul actual de scurgere, debitul mediu multianual al Raului Dambovita variaza intre cca. 2,0 m3/s la intrare si 17,0 m3/s la iesirea din Judeul llfov.


46



Lacul Morii, a fost amenajat in anii '80, face parte din sistemul complex al Capitalei de aparare impotriva inundatiilor el este deasemenea utilizat si ca rezervor-tampon, din care este alimentat raul si canalul colector pe parcursul urban al acestora. Lacul Morii are o suprafaţă la nivel normal de retenţie de 256 ha şi un volum de 14,2 mil. m3.

Pânza freatică se află în baza depunerilor de loess şi loessoide (- 20 m şi - 30 m) şi din ea se alimentează cu apă potabila platformele industriale şi locuinţele care nu sunt racordate la reţeaua de alimentare.

Modificările antropice puternice datorate construcţiilor (locuinţe, platformele industriale, drumuri etc) au determinat destructurarea profilului de sol iniţial (brun roşcat) şi apariţia aşa - numitelor „protosoluri antropice".

Din punct de vedere biogeografic, intreaga unitate apartine asociatiei de silvostepa in amestec cu cea a zonei padurilor de foioase. Efectul cel mai important asupra mediului ecologic il constituie gradul ridicat de antropizare, ceea ce a determinat inlocuirea pe mari suprafete a ascociatiilor vegetale naturale-initiale, prin zone destinate cultivarii plantelor agricole pentru zona si prin spatii destinate constructiilor de locuinte si a cailor de comunicatie, pentru arealul urban. Vegetatia existenta este alcatuita din prezenta culturilor agricole si a pajistilor secundare stepizate, alaturi de vegetatia naturala forestiera a padurilor de stejar (Quercus robur) in amestec cu tei (Tilia sp.) si carpen (Carpinus betulus). Alaturi de acestea, caracteristic zonei mai pot fi intalnite si alte specii precum cele de stejar brumariu (Quercus pedunculiflora), stejar pufos (Quercus pubescens), artar tataresc (Acer tataricum), salcam (Robinia pseudacacia), etc. Vegetatia zonala este prezenta in cadrul zonelor de lunca, prin prezenta zavoaielor de plop, arin si salcie, impreuna cu asociatii vegetale acvatice (hidrofile) si palustre (papura, trestie). Pajistile detin un caracter secundar, fiind puternic degradate, cu specii de graminee (Festuca, Stipa).

Distribuţia spaţială a biodiversităţii floristice din intravilanul Sectorului 6 a scos în evidenţă cea mai ridicată valoare a indicatorului diversitatea speciilor (DS) numai în incinta Grădinii Botanice, cu un indice DS > 400 specii de arbori. Pentru celelalte arii, indicele DS este restrâns numai la câteva specii predominante care alcătuiesc vegetaţia arealelor de conectivitate.

Grădina Botanică reprezintă prin localizare şi funcţionalitate, verdele urban pentru sectorul 6, unde perturbările induse de activitatea umană sunt minime, putând oferi adăpost speciilor mai sensibile la factorii de stres urban şi de unde ulterior pot recoloniza. Suprafaţa sa de 175 000 m2 scoate în evidenţă indicele de protecţie de 6% din suprafaţa totală a fondului natural urban.

B.6.4. Situatia ariilor protejate si a monumentelor naturii din zona propusa

Bucurestiul nu are pe teritoriul sau administrativ rezervatii naturale. Totusi:

Suprafata de 100 ha din padurile din zona Snagovului este declarata rezervatie naturala (dar se afla pe teritoriul judetului Ilfov).

Pe teritoriul municipiului Bucuresti si a judetului Ilfov sunt inventariati si se afla sub supraveghere 170 de arbori ocrotiti, declarati monumente ale naturii.

In Bucuresti sunt inventariati un numar de 97 de arbori ocrotiti.


47



Conservarea si dezvoltarea rezervatiilor naturale specifice zonei noastre permite mentinerea biodiversitatii a echilibrului ecologic atat de necesar ecosistemelor si deci omului.

În zona studiată nu sunt semnalate suprafeţe protejate (rezervaţii) din punct de vedere al vegetaţiei.

B.6.5. Flora si fauna din zona studiata

Din punct de vedere biogeografic, intreaga unitate apartine asociatiei de silvostepa in amestec cu cea a zonei padurilor de foioase. Efectul cel mai important asupra mediului ecologic il constituie gradul ridicat de antropizare, ceea ce a determinat inlocuirea pe mari suprafete a ascociatiilor vegetale naturale-initiale prin spatii destinate constructiilor de locuinte si a cailor de comunicatie, pentru arealul urban. Distribuţia spaţială a biodiversităţii floristice din intravilanul Sectorului 6 a scos în evidenţă cea mai ridicată valoare a indicatorului diversitatea speciilor (DS) numai în incinta Grădinii Botanice, cu un indice DS > 400 specii de arbori. Pentru celelalte arii, indicele DS este restrâns numai la câteva specii predominante care alcătuiesc vegetaţia arealelor de conectivitate.


Potenţialul ecologic al zonei permite dezvoltarea unor asociaţii vegetale ce pot fi încadrate zonei silvostepei şi zonei pădurilor de foioase. Antropizarea puternică a teritoriului a determinat înlocuirea, pe mari suprafeţe, a vegetaţiei naturale cu spaţii construite.

Se remarca dezvoltarea vegetaţiei de tip spontană, constituită din arboret în care predomină plopul, tufişurile şi plantele ierbacee.

Flora spontană este alcătuită din speciile: Argostis vulgaris, Festuca pseudovina, Poa pratense, Tripholium repens, Cichorium inthybus, Centaurea sp., Matricaria chamomilla, Arabis hirsuta, Mentha longifolia.

Pe marginea drumurilor, unde sunt depozitate uneori şi deşeuri se dezvoltă plante specifice: Cirsium sp., Cirsium lanceolatum, Artemisia annua, Agropyrum repens, Urtica sp., Amaranthus retroflexus, Datura stramonium.

Stratul ierbaceu, este constituit din elemente care aparţin pajiştilor stepizate: Festuca valesiaca, Festuca pseudovina, Bothriochlora ischaemum, Poa bulbosa, Artemisia austriaca precum şi elemente în stadiu avansat de ruderalizare: Descuraiana sophia, Malva silvertris, Archtium lappa, Lepidiumruderale, Convalvulus arvensis, vicia pannonica, Euphorbia virgata.

Sub aspectul faunei, în perimetrul analizat, predomina ca numar animalele domestice, in special cele fără stăpân: caini, pisici, etc. faună la care se adaugă dăunători: şobolani, şoareci.

Populaţia de păsări este alcătuită din ciori, piţigoi, gaiţe, privighetori, mierle, turturele, ciocănitori, iar ca urmare a amenajării Dâmboviţei au apărut şi



pescăruşi. Multe insecte, viermi, păianjeni, melci îşi au habitatul în pătura superficială a solului din zonă.

Ca specii de insecte se remarcă predominanţa ţânţarilor, cu efecte negative asupra sănătăţii şi confortului populaţiei.

B.6.6. Elemente demografice si sociale

Conform datelor statistice oferite de Direcția Regională de Statistică a Municipiului București, la 1 iulie 2009 populația totală stabilă din sectorul 6 era de 371.861 locuitori, reprezentând circa 19% din totalul populației stabile din București.

Fig. nr. 1 – Evolutia populatiei pe grupe de varsta

Ponderea populației tinere din sectorul 6, raportat la totalul populatiei tinere din București etse de 18,10%.

Ponderea populației adulte este de17,95% raportat la totalul populației adulte din municipiul București.

Procentul populației în vârstă este de 19,48% din totalul populației în vârstă din municipiul București.

Conform „Concept strategic București 2035” densitatea populației este generată de politicile de densificare prin cartiere de locuințe colective.

Cartierul Drumul Taberei are o densitate de circa 40.000 locuitori/km. Cartierul Militari are o densitate de 30.000 locuitori/km.

0-14 ani 15-59 60-85 peste2000 49466 282512 698012005 37396 253009 689912009 42536 239796 72793

050000

100000150000200000250000300000

num

ar p

erso

ane

Evolutia populatiei pe grupe de varsta 2000-2009



Fig. nr. 2 – Densitatea populatiei in sectorul 6/kmp - Prelucrare după diagrama cu densitatea populației (/km2) din documentația Concept strategic București 2035

Conform studiilor efectuate pentru fundamentarea documentației Concept strategic Bucuresti 2035, s-a remarcat că localizarea populației tinere în ansamblurile de locuințe colective este cu precădere în zonele periferice ale munciipiului București, și implicit al sectorului 6.

Localizarea populației tinere este necorelată cu localizarea unităților de învățământ, culturale, muzeale etc., conform Concept strategic Bucuresti 2035.

Aceeași documentație menționează faptul că zonele în care populația tânără este cea mai prezentă sunt zonele în care nivelul atât nivelul de sărăcie cat si lipsa echipării cu utilități publice este ridicat.

Zonele cu cea mai mare pondere de populație tânră din sectorul 6, sunt complexele studențești Regie, Grozăvești și Leu cu nucleul universitar Politehnica. Aceasta situație este atipică deoarece ponderea mare a populației tinere din aceste zone are caracter sezonier (octombrie-iulie).



Fig. nr. 3 – Ponderea populatiei tinere in teritoriu - Prelucrare după diagrama cu densitatea populației (/km2) din documentația Concept strategic București 2035

B.6.7. Circulatia rutiera si pietonala

Analiza circulației rutiere și pietonale pentru sectorul 6 al municipiu București trebuie raportată la contextul în care se integrează municipiul București la nivel internațional, național, regional și local.

Astfel, conform TINA Raport Final – Viena din 1999, Municipiul București contribuie în mod hotărâtor la rolul internaţional al României ca legătură între Europa şi Asia, cât şi ca punct nodal între regiunea centrală şi cea de sud-est europeană.

Judeţul Ilfov, împreună cu municipiul Bucureşti, se află la intersecţia a două coridoare de transport pan-europene, coridoarele rutiere şi feroviare IV şi IX, precum şi în proximitatea coridorului VII – Dunărea.

Coridoarele rutiere si feroviare care traversează România sunt următoarele:


51



Coridoare rutiere IV - Nădlac – Arad – Timişoara – Lugoj – Deva – Sebeş – Sibiu – Piteşti

– Bucureşti – Lehliu – Feteşti – Cernavodă – Constanţa – Agigea cu ramură de la Lugoj spre Caransebeş – Orşova – Drobeta Turnu Severin – Craiova – Calafat

IX - Albiţa – Mărăşeşti – Buzău – Bucureşti Coridoare feroviare

IV - Curtici – Arad – Simeria – Vinţu de Jos – Alba Iulia – Coşaliu – Copşa Mică –Braşov – Ploieşti – Bucureşti – Feteşti – Medgidia – Constanţa – cu ramura de la Arad spre Timişoara – Caransebeş – Drobeta Turnu Severin – Strehaia – Craiova – Calafat)

IX - Ungheni – Cristeşti Jijia – Iaşi – Paşcani – Bacău – Adjud – Mărăşeşti – Focşani– Buzău – Ploieşti – Bucureşti – Videle – Giurgiu

Coridorul VII – Dunărea de la Baziaş – Cernavodă Port – Brăila Port la Sulina Port cu o ramură spre Cernavodă Port – Poarta Albă – Constanţa Port şi o altă ramură spre Poarta Albă – Midia – Năvodari.

Teritoriul administrativ al Sectorului 6 este traversat de culoarul de transport rutier pan europene- Coridorul IV, respectiv autostrada A1- Bd-ul Iuliu Maniu- Bd-ul Theodor Pallady.

Relațiile de legătura rutieră actuale ale sectorului 6 cu celelalte sectoare componente 1 și 5, precum si cu Șoseaua de centura, se realizează prin intermediul următoarelor artere de circulatie rutieră de categoria I și II:

Legătura cu sectorul 1 se face prin intermediul arterei Calea Crângași - pasajul denivelat superior Grant, pasajul denivelat superior Grozăvești- Basarab, Șoseaua Cotroceni

Relaționarea cu sectorul 5 se face prin intermediul Bulevardului Ghencea Relaționarea sectorului cu șoseaua de centură se face prin 2 puncte: primul

punct se află la intesecția Bd-ului Iuliu Maniu cu autostrada A1, cel de al doilea punct aflat la intesecția Prelungirii Ghencea cu soseaua de centură, ieșirea spre Domnești.

Rețeaua rutieră a sectorului cuprinde atat străzile principale cu rol major în preluarea fluxurilor de circulație (rețea majoră), cât şi străzi secundare care asigură dirijarea fluxurilor de circulaţie spre rețeaua majoră. Precizăm faptul că în bilanțul teritorial al Municipiului București rețeaua de străzi reprezinta cca. 1% din suprafața totală a teritoriului administrativ.

Sistemul de circulație rutier pe întreg teritoriu administrativ al Sectorului 6, este organizat în 557 artere cu următoarele caracteristici conform PIDU sector 6:

8 artere de circulație de categoria a I-a de importanță municipală și zonală: Bd-ul Iuliu Maniu, Splaiul Independenței, Drumul Taberei, Sos. Virtuți, Sos. Grozăvești , Sos. Orhideelor, Șos Cotroceni , Bd-ul Vasile Milea, Bd-ul Timișoara, Bd-ul Ghencea, Prelungirea Ghencea

13 artere de circulație de categoria a II-a de importanță zonală: Calea Giulești, Calea Pelvnei, Bd-ul Uverturii, Bd-ul Constructorilor, Bd-ul 1 Mai, B-dul Regiei, Bd-ul Geniului Str. Brașov, Str. Valea Oltului, Valea Argeșului, Valea Cascadelor, Valea Ialomiței, Str. Preciziei, Str. Sibiu


52



536 artere de circulație de categoria a III-a și a IV-a de importanță locală. Conform PIDU sector 6 rețeaua stradală a sectorului 6 are 216,052 km.

Starea drumurilor din cadrul sectorului 6 se prezintă astfel conform PIDU astfel: 430 de străzi au trotuar,

127 de străzi nu au trotuar. Sunt asfaltate 219 strazi:

asfalt degradat 1 strada asfalt partial 1 strada asfalt si ballast 6 strazi asfalt si balastru 2 strazi asfalt si beton 35 strazi asfalt – beton – balast 1 strada asfalt și bolovani 5 strazi asfalt – bolovani de rau – beton 1 strada asfalt piatra de rau 5 strazi balast 116 strazi balast – beton 8 strazi balast – bolovani 5 strazi balast – pamant 20 strazi balastru 1 strada beton 85 strazi beton – macadarn 1 strada beton – piatra de rau 2 strazi bolovani 14 strazi pamant 7 strazi pamant – piatra 1 strada pavele asfalt – beton 1 strada piatra cubica 3 strazi piatra de rau 16 strazi

Disfuncționalițăți:

Din analiza structurii reţelei de străzi se observă urmatoarele:

străzile de categorii inferioare (III și IV) au ponderea cea mai mare; străzile de categoria I-a și a II-a se continuă în multe situații cu străzi de

categoria a III-a sau chiar a IV-a; În urma analizei situației existente și a vizitelor pe teren au fost identificate următoarele 3 zone lipsite de o rețea coerentă de drumuri publice .

zona Giulești, Giulești- Sârbi, zonă delimitată de următoarele repere: la nord drumul Săbăreni, la sud și est Calea Giulești, la vest str. Răsadniței.

zonă delimitată de arterele: la est str. Valea Oltului, la sud Prelungirea Ghencea, la vest Șoseaua de Centură, la nord str. Preciziei.


53



Zona delimitată la sud de Bd. Iuliu Maniu, la vest de Drumul Osiei, la nord de Drumul Ciorogârla- strada Crivățului, la vest Șoseaua de Centură

Din structura rețelei de străzi fac parte și intersecțiile rezultate la întâlnirea străzilor de aceiași categorie sau categorii diferite.

Au fost identificate astfel un numar de 8 intersecții cu probleme de trafic, din punct de vedere al fluidizării traficului: Str. Lujerului - Bd. Iuliu Maniu- Sos. Virtuții, Str. Valea Cascadelor- Bd. Iuliu Maniu,

Str. Preciziei - Str. Valea Cascadelor, Str. Preciziei- Bd. Iuliu Maniu, Bd. Timișoara-Valea Cascadelor, Str. Brașov- Prelungirea Ghencea, Prelungirea Ghencea - Drumul Sării, Bd. Iuliu Maniu - șos. Cotroceni.

Conform adresei nr. 20211 din 26.06.2009 , emisă de către Direcția Generală de Poliție a Municipiului București, Brigada de Poliție Rutieră, s-au identificat artere cu rmătoarele tipuri de probleme:

artere cu trafic intens: strada Brașov, strada Ceahlău, b-dul Constructorilor, Șoseaua Cotroceni, Calea Crângași, P-ța Danny Huwe, strada Dreptății, b-dul Ghencea, Calea Giulești, P-ța Leu, strada Lt. Av. Găină, b-dul Iuliu Maniu, b-dul G-ral Vasile Milea, strada Mionești, strada Constantin Noica, strada C-tin Titel Petrescu, strada Preciziei, strada Romancierilor, Drumul Sării, strada Sibiu, Drumul Taberei, b-dul Timișoara, b-dul Uverturii, strada Valea Cascadelor, strada Valea Lungă, strada Valea Oltului, strada Veteranilor, Șoseaua Virtuții, strada Lt. Col. C-tin Marinescu;

artere cu partea carosabilă ocupată de vehicule staționate neregulamentar: strada Dreptății, strada Mionești, strada Preciziei, strada Sibiu, Drumul Taberei, b-dul Timișoara, b-dul Uverturii, strada Valea Cascadelor, B-dul 1 Mai.

Relațiile dintre funcţiunile existente pe teritoriul administrativ al sectorului 6 sau dintre sector și municipiu București şi teritoriul de influență, generează fluxuri de circulaţie, fluxuri care în desfaşurarea lor sunt preluate de reţeaua de străzi prin elementele geometrice ale acestora.

Cum fluxurile sunt generate sau atrase de centrele de interes, încep să apară în anumite zone din oraș probleme de preluare a acestora de străzi, în condiții de fluiență și siguranță.

Fluxurile de circulație preluate de rețeaua de străzi și care se interferează sunt de diferite tipuri și anume:

locale – generate de relațiile dintre zonele de locuit, cele cu locuri de muncă, de recreere și sport, administrative, etc. În aceasta categorie intră și traficul de aprovizionare și cel de transport public de calatori;

de penetratie – generat de relația sectoruluii cu teritoriul de influență de tranzit – categorie în care intră traficul de lung parcurs și al cărui traseu trece prin Municipiul Bucuresti traversandu-l pe diferite strazi, relația cea mai importantă fiind cea care se înscrie pe direcția Bd-l Iuliu Maniu.

O altă problemă este rezervarea spaţiilor necesare dezvoltării reţelei de comunicaţie rutieră, cu interdicţii temporare sau chiar definitive de construire, astfel încât aceste terenuri să rămână libere pentru a fi utilizate în diferite scopuri



funcţionale (zonă de protecţie şi siguranţă, spaţiu verde, platforme şi parcaje etc.).

B.6.7.1. Transportul urban de suprafata si subteran În Sectorul 6 există 55 de linii de tramvai, troleibuz, autobuz împărțite astfel:

12 linii de tramvai 10 linii de troleibuz 33 linii de autobuz Parcul inventar de vehicole din sectotul 6 este de:

82 tramvaie 65 troleibuze 90 autobuze Pe linia 41 circula tramvaiul rapid.

Fig. nr. 4 – Reteaua de transport urban de suprafata – Sursa de informare: Primaria Sector 6, Bucuresti


55



Principalele disfuncționalități semnalate la nivelul transportului urban sunt următoarele:

Inexistenta unei linii care sa faca legatura dintre Sectorul 6 si partea de Est a orașului București

Inexistenta unei magistrale de metrou care sa faca legatura cu cartietul Drumul Taberei

O altă problemă majoră este absența unor linii de transport în comun, care să facă legătura între municipiul București și comunele limitrofe sectorului 6 – Domnești, Clinceni, Chiajna etc.

B.6.8. Circulatia feroviara

Teritoriul administrativ al sectorului 6 este străbătut de următoarele linii CF conform adresei nr. P5/16/01.02.2010 emisa de către Compania Naționala de Căi Ferate CFR-SA, Regionala CF Bucuresti- Divizia Patrimoniu:

Linii ferate existente pe distanța de circulație București Vest-Antestația Cotroceni: Linia ferată București Vest-Antestația Cotroceni între stația CFR

București Vest și pasajul la nivel str. Lujerului; Linia ferată industrială colectoare ”MOBINS”, cu punct de racord din

stația CFR București Vest, amplasată paralel cu linia ferată prezentată la punctul 1, având limita de terminare în pasajul la nivel str. Lujerului.

Liniile ferate din Antestația Cotroceni: Linia ferată colectoare Dealul Spirii face legătura dintre antestația

Cotroceni și zona trafic greu, prin pasajul Vasile Milea, intersecția Răzoare.

Starea de funcționare a acestor linii se prezintă astfel, conform aceleași adrese:

1. Linii ferate existente pe distanța de circulație București Vest-Antestația Cotroceni: Liniile ferate existente pe distanța de circulație București Vest-Antestația

Cotroceni, aparțin domeniului public al statului, concesionat de CNCF “CFR” S.A. și este gestionat de Sucursala Regională Căi Ferate București. Liniile se află în stare bună de funcționare;

Linia ferată industrială colectoare ”MOBINS” cuprinsă între stația CF București Vest și pasajul Moinești este funcțională, cu o uzură tehnică de aproximativ 50%. Porțiunea de linie industrială colectoare ”MOBINS” cuprinsă între pasajul Moinești și pasajul str. Lujerului este nefuncțională, cu un grad de uzură tehnică de aproximativ 70%;

Liniile ferate din Antestația Cotroceni - aceste linii ferate prezintă un grad de uzură tehnică de aproximativ 50%;

Linia ferată colectoare Dealul Spirii este proprietatea CNCF “CFR” S.A., gestionată de Sucursala Regională de Căi Ferate București-linia prezintă o uzură tehnică de aproximativ 50% și este închisă, colmatată cu pământ în zona APACA. Sectorul 6 beneficiază de o singură gară urbană: Gara Cotroceni- nefuncțională.


56



Suprafața totală de teren deținută de Sucursala CREIR CF București, pe raza sectorului 6 este de 435.209,18 mp formată din: 427.122,18 mp aferenti liniilor și instalațiilor CF, precum și o suprafață de 8.087,00 mp-terenuri în proprietate CFR (se va consulta Plan reglementări Urbanistice, zonificare funcțională). In proporție de 50 % linile de cale ferată de pe raza sectorului 6 sunt nefuncționale.

Disfuncționalități

Au fost identificate 4 treceri la nivel cu CF fără bariere astfel:

km 5+785 – Valea Cascadelor km 4+545- Moinesti km 3+150- Răsăritului km 3+350- Lujerului

B.6.9. Ocuparea terenului

B.6.9.1. Principalele caracteristici ale funcțiunilor ce ocupa zona Suprafața totală a sectorului 6 din municipiul București este de 3.900,00 ha.

Pe zone funcționale, bilanțul teritorial al suprafețelor cuprinse în sectorul 6 se prezintă astfel:

UNITATI TERITORIALE DE REFERINTA

PUZ COORDONATOR SECTOR 6 APROBAT IN 2005 SUPRAFATA Ha %

C - ZONA CENTRALA

CA - SUBZONA CENTRALA SITUATA IN AFARA LIMITELOR ZONEI PROTEJATE 0,80 0,02

CA2 - SUBZONA CENTRALA DESTRUCTURATA SAU IN CURS DE CONSTITUIRE 0,80 0,02

CB - ZONE SITUATE IN AFARA PERIMETRULUI CENTRAL CARE GRUPEAZA FUNCTIUNI COMPLEXE DE IMPORTANTA SUPRAMUNICIPALA SI MUNICIPALA

255,99 6,56

CB1 - SUBZONA SERVICIILOR PUBLICE DISPERSATE IN AFARA ZONELOR PROTEJATE 136,15 3,49

CB2 - SUBZONA SERVICIILOR PUBLICE DISPERSATE ÎN ZONELE PROTEJATE 0,00 0,00

CB3 - SUBZONA POLILOR URBANI PRINCIPALI 119,84 3,07 CB4 - SUBZONA CAMPUSURILOR UNIVERSITARE, UNITATILOR DE CERCETARE, PARCURILOR STIINTIFICE

0,00 0,00

CP - SUBZONA CENTRALA SITUATA IN LIMITELE ZONEI DE PROTECTIE A VALORILOR ISTORICE SI ARHITECTURAL-URBANISTICE

0,00 0,00

CP1 - SUBZONA CENTRALA PROTEJATA STRUCTURATA - IN CARE REGULAMENTUL URMARESTE SA MENTINA SI SA INTAREASCA STATUTUL DE ZONA REPREZENTATIVA DAR SI SA CONTRIBUIE LA PUNEREA IN VALOARE A FONDULUI CONSTRUIT EXISTENT; SE APLICA

0,00 0,00


57



PREVEDERILE REGULAMENTULUI LOCAL

TOTAL - C 256,78 6,58 M - ZONA MIXTA CONTINAND INSTITUTII, SERVICII SI ECHIPAMENTE PUBLICE, SERVICII DE INTERES GENERAL (SERVICII MANAGERIALE, TEHNICE, PROFESIONALE, SOCIALE, COLECTIVE SI PERSONALE, COMERT, HOTELURI, RESTAURANTE, RECREERE) ACTIVITATI PRODUCTIVE MICI-NEPO

M1 - SUBZONA MIXTA SITUATA IN LIMITELE ZONEI DE PROTECTIE A VALORILOR ISTORICE SI ARHITECTURAL-URBANISTICE

0,00 0,00

M2 - SUBZONA MIXTA SITUATA IN AFARA LIMITELOR ZONEI PROTEJATE, CU CLADIRI AVAND REGIM DE CONSTRUIRE CONTINUU SAU DISCONTINUU SI ÎNALTIMI MAXIME DE P+14 NIVELURI CU ACCENTE INALTE

605,61 15,53

M3 - SUBZONA MIXTA SITUATA IN AFARA LIMITELOR ZONEI PROTEJATE, AVAND REGIM DE CONSTRUIRE CONTINUU SAU DISCONTINUU SI INALTIMI MAXIME DE P+4 NIVELURI

504,62 12,94

TOTAL - M 1.110,23 28,47

A - ZONA DE ACTIVITATI PRODUCTIVE

A1 - SUBZONA PARCURILOR DE ACTIVITATI 63,27 1,62 A2 - SUBZONA ACTIVITATILOR PRODUCTIVE SI DE SERVICII 58,90 1,51

A2a - 0,00 0,00 A2B - SUBZONA UNITATILOR INDUSTRIALE SI DE SERVICII 58,90 1,51

A3 - SUBZONA UNITATILOR MICI SI MIJLOCII PRODUCTIVE SI DE SERVICII 8,09 0,21

TOTAL - A 130,26 3,34

L - ZONA DE LOCUIT

L1 - SUBZONA LOCUINTELOR INDIVIDUALE SI COLECTIVE MICI CU MAXIM P+2+M NIVELURI 392,79 10,07

L1a - SUBZONA LOCUINTELOR INDIVIDUALE SI COLECTIVE MICI CU MAXIM P+2E+M NIVELURI SITUATE IN AFARA PERIMETRELOR DE PROTECTIE, PE PARCELARI TRADITIONALE, SPONTANE

326,95 8,38

L1b - LOCUINTE INDIVIDUALE SI COLECTIVE MICI CU MAXIM P+2 NIVELURI SITUATE IN INTERIORUL ZONEI PROTEJATE

0,00 0,00

L1c - LOCUINŢE INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE MICI CU MAXIM P+2 NIVELURI SITUATE ÎN NOILE EXTINDERI SAU ENCLAVE NECONSTRUITE

35,93 0,92


58



L1d - LOCUINTE INDIVIDUALE MICI CU PARCELE CU POT < 20% SITUATE IN ZONA CULOARELOR PLANTATE PROPUSE PENTRU AMELIORAREA CLIMATULUI CAPITALEI

0,00 0,00

L1e - LOCUINTE INDIVIDUALE PE LOTURI SUBDIMENSIONATE CU / SAU FARA RETELE EDILITARE

29,91 0,77

L2 - SUBZONA LOCUINTELOR INDIVIDUALE SI COLECTIVE MICI CU P-P+2 NIVELURI REALIZATE PE BAZA UNOR LOTIZARI ANTERIOARE

42,51 1,09

L2a - LOCUINTE INDIVIDUALE SI COLECTIVE MICI REALIZATE PE BAZA UNOR LOTIZARI URBANE ANTERIOARE CU P-P+2 NIVELURI SITUATE IN AFARA ZONEI PROTEJATE

42,51 1,09

L2b - LOCUINTE INDIVIDUALE SI COLECTIVE MICI REALIZATE PE BAZA UNOR LOTIZARI URBANE ANTERIOARE CU P-P+2 NIVELURI SITUATE IN ZONE PROTEJATE

0,00 0,00

L3 - SUBZONA LOCUINTELOR COLECTIVE MEDII (P+3-P+4 NIVELURI) SITUATE IN ANSAMBLURI PREPONDERENT REZIDENTIALE

265,12 6,80

L3a - SUBZONA LOCUINTELOR COLECTIVE MEDII CU P+3-P+4 NIVELURI FORMAND ANSAMBLURI PREPONDERENT REZIDENTIALE SITUATE IN AFARA ZONEI PROTEJATE

265,12 6,80

L4 - SUBZONA LOCUINTELOR COLECTIVE INALTE CU P+5-P+10 NIVELURI, SITUATE IN ANSAMBLURI PREPONDERENT REZIDENTIALE

204,13 5,23

L4a - SUBZONA LOCUINTELOR COLECTIVE INALTE CU P+5-P+10 NIVELURI SITUATE IN ANSAMBLURI PREPONDERENT REZIDENTIALE

204,13 5,23

TOTAL - L 904,55 23,19

V - ZONA SPATIILOR VERZI

V1 - SUBZONA SPATIILOR VERZI PUBLICE CU ACCES NELIMITAT 694,10 17,80

V1a - SUBZONA SPATIILOR VERZI PUBLICE CU ACCES NELIMITAT-PARCURI, GRADINI, SCUARURI, PRECUM SI PLANTATII DE ALINIAMENT ALE ARTERELOR PRINCIPALE SAU SECUNDARE, PLANTATII AFERENTE PROMENADELOR PIETONALE, AMENAJARI LOCALE AMBIENTALE

694,10 17,80

V1b - AMENAJARI SPORTIVE PUBLICE 0,00 0,00 V2 - SUBZONA SPATIILOR VERZI PUBLICE DE FOLOSINTA SPECIALIZATA 111,68 2,86

V2a - GRADINI BOTANICE SI ZOOLOGICE 111,68 2,86 V3 - SUBZONA SPATIILOR VERZI PENTRU AGREMENT 90,56 2,32

V3a - BAZE DE AGREMENT, PARCURI DE DISTRACTII, POLI DE AGREMENT (LACUL MORII)

40,36 1,03

V3b - COMPLEXE SI BAZE SPORTIVE 50,20 1,29 V4 - SUBZONA SPATIILOR VERZI PENTRU 38,36 0,98


59



PROTECTIA CURSURILOR DE APA V5 - SUBZONA SPATIILOR VERZI ALE CULOARELOR DE PROTECTIE FATA DE INFRASTRUCTURA TEHNICA

37,97 0,97

V8 - SUBZONA SPATIILOR, PADURILOR SI FASIILOR PLANTATE DE PROTECTIE SANITARA (IN JURUL GROPILOR DE GUNOI)

89,26 2,29

V1m - 0,00 0,00 TOTAL - V 1.000,88 25,66 T - ZONA TRANSPORTURILOR

T1 - SUBZONA TRANSPORTURILOR RUTIERE 14,12 0,36

T2 - SUBZONA TRANSPORTURILOR FEROVIARE 43,52 1,12

TOTAL - T 57,64 1,48

G - ZONA DE GOSPODARIE COMUNALA

G1 - SUBZONA CONSTRUCTIILOR SI AMENAJARILOR PENTRU GOSPODARIE COMUNALA

12,35 0,32

G2 - SUBZONA CIMITIRELOR 106,70 2,74 G2a - SUBZONA CIMITIRELOR DIN AFARA ZONEI PROTEJATE 106,70 2,74

TOTAL - G 119,05 3,05

S - ZONA CU DESTINATIE SPECIALA

S1 - SUBZONA CU DESTINATIE SPECIALA CU CARACTER URBAN FORMATA DIN: UNITATI MILITARE, UNITATI APARTINAND SERVICIILOR SPECIALE, PENITENCIARE, UNITATI DE PROTECTIE CIVILA SI DE PAZA CONTRA INCENDIILOR, UNITATI DE POLITIE

146,57 3,76

TOTAL - S 146,57 3,76 R - ZONA ECHIPAMENTELOR TEHNICE MAJORE

R - SUBZONA CONSTRUCTIILOR SI INSTALATIILOR AFERENTE ECHIPARII TEHNICE MAJORE

39,40 1,0

TOTAL - R 39,40 1,0 LACURI 19,42 0,5 CAI DE COMUNICATIE 54,16 1,4 TOTAL SUPRAFATA SECTOR 6 3.900,00 100


60




61





Zonele funcționale destinate spațiilor verzi, indiferent de natura acestora, au cea mai mare pondere în structura teritoriala a sectorului 6, ocupând circa 27% din suprafața totală.

Următoarele teritorii ca pondere, cu aproximativ 28%, sunt cele caracterizate prin mixitate funcțională, situate în lungul traseelor principale de circulație, zona mixtă conținând instituții, servicii și echipamente publice, servicii de interes general (servicii manageriale, tehnice, profesionale, sociale, colective și personale, comerț, hoteluri, restaurante, recreere) activități productive mici-nepoluante și locuințe.

Zona de locuințe are o pondere de 23% in totalul sectorului 6, din care locuințele colective ocupă mai mult de jumătate din suprfață. În sectorul 6 ponderea locuințelor colective medii cu inălțimi de maxim P+5 este cu 7 % mai mare decât cea a locuințelor colective înalte.

În prezent sectorul 6 dispune de teren liber de construcție, teren cu mare valoare pentru conturarea viitoare a dezvoltării configurativ-spațiale și funcționale a acestuia.

Fig. nr. 5 - Distribuția suprafețelor de teren pe Unități Teritoriale de Referință conform P.U.Z. Coordonator Sector 6 aprobat în 2005

B.6.9.2. Activitățile economice Pe teritoriul sectorului 6, conform datelor statistice furnizate de către Primăria sector 6, în intervalul 2005-2008, erau active unități economice cu proprietate majoră de stat și proprietate majoritară privată, în timp numărul unităților economice majoritare de stat diminuându-se.

Numărul unitatilor locale active pe clase de marime si forme de proprietate se prezinta astfel:

Total Micro 0-9 salariați

Mici 10-49 salariati

Mijlocii 50-249 salariati

Mari 250 si peste

C7%

M28%

A3%

L23%

V27%

T2% G

3% S4%

R1%

LACURI1%

CAI DE COMUNICATIE

1%



2005 Total 15.182 13.763 1.095 271 53 Proprietate majoritara de stat 34 3 13 13 5 Proprietate majoritara privată 15.148 13.760 1.082 258 48 2006 Total 16.283 14.626 1.307 289 61 Proprietate majoritara de stat 26 2 8 11 5 Proprietate majoritara privată 16.257 14.624 1.299 278 56 2007 Total 17.329 15.533 1.427 307 62 Proprietate majoritara de stat 22 3 5 8 6 Proprietate majoritara privată 17.307 15.530 1.422 299 56 2008 Total 18.392 16.602 1.407 323 60 Proprietate majoritara de stat 21 2 2 12 5 Proprietate majoritara privată 18.371 16.600 1.405 311 55

Sursa: Direcția Regională de Statistică a Municipiului București, Documentar Sectorul 6

În intervalul de timp 2005-2008 numărul societăților cu capital majoritar de stat au scăzut cu circa 38%, în timp ce societățile economice cu capital majoritar privat au crescut cu aproximativ 21%. La nivelul numarului total de unități economice, în acelasi interval, de timp creșterea a fost de circa 21%.

Fig. nr. 6 - Evoluția numărului de unități economice în sectorul 6 in perioada 2005-2008 - Sursa: prelucrare după Direcția Regională de Statistică a Municipiului București, Documentar Sectorul 6

Pe teritoriul sectorului 6 numărul unitaților pe clase de mărime și activități ale economiei naționale se prezintă astfel:

CAEN REV. 1 Total Micro 0-9 salariați

Mici 10-49 salariati

Mijlocii 50-249 salariati

Mari 250 si peste

2005 Total 15.182 13.763 1.095 271 53

1200

1250

1300

1350

1400

1450

1500

2005 2006 2007 2008

numar unitati economice


64



Industria prelucrătoare 1419 1089 217 83 30 Energie electrică și termică, gaze și apă 13 7 2 2 2 Construcții 1118 943 137 34 4

Comerț cu ridicata și cu amănuntul, repararea și întreținerea autovehiculelor, motocicletelor și a bunurilor personale și gospodărești

6113 5619 418 68 8

Hoteluri și restaurante 290 250 35 5 - Transport și depozitare 688 590 74 20 4 Poștă și telecomunicții 149 139 7 3 -

Tranzacții imobiliare, închirieir și activități de servicii prestate în principal întreprinderilor 5.392 5.126 205 56 5

2006 Total 16.283 14.626 1.307 289 61 Din care: 1441 1100 234 77 30 Industria prelucrătoare Energie electrică și termică, gaze și apă 10 5 2 2 1 Construcții 1266 1058 160 41 7

Comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea și întreținerea autovehiculelor, motocicletelor și a bunurilor personale și gospodărești

6214 5659 475 72 8

Hoteluri și restaurante 332 275 46 11 - Transport și depozitare 767 650 92 19 6 Poștă și telecomunicții 169 149 12 6 2


2007 Total 17.329 15.533 1.427 307 62 Industria prelucrătoare 1486 1119 257 83 27 Energie electrică și termică, gaze și apă 15 11 1 1 2 Construcții 1460 1216 198 39 7 Comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea și întreținerea autovehiculelor, motocicletelor și a bunurilor personale și gospodărești

6370 5770 507 86 7



2008 Total 18.392 16.602 1.407 323 60 Industria prelucrătoare 1302 985 225 74 18 Energie electrică și termică, gaze și apă 16 10 2 2 2 Construcții 1745 1499 192 47 7



Comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea și întreținerea autovehiculelor, motocicletelor și a bunurilor personale și gospodărești

6414 5836 474 90 14


Tranzacții imobiliare, închirieiri și activități de servicii prestate în principal întreprinderilor 6257 5884 307 59 7

Sursa: Direcția Regională de Statistică a Municipiului București, Documentar Sectorul 6

Cel mai mare numar de unități economice activeaza în domeniul comerțului, urmate de unitațile economice ce presteaza activități în domeniul tranzacțiilor imobiliare, închirieri și activități de servicii prestate în principal.

În anul 2005 circa 40% din unitățile economice din sectorul 6 prestau activități de comerț, urmate la o diferență de aproximativ 5% de cele din tranzacții imobiliare și servicii.

Fig. nr. 7 - Ponderea numărului de unități economice pe activități ale economiei naționale in 2005- Sursa: prelucrare după Direcția Regională de Statistică a Municipiului București, Documentar Sectorul 6

În 2008 conform datelor statistice se constată o scădere de aproximativ 2% a numarului unităților economice din comerț și o creștere cu aceeași valoare procentuală a unitatilor economice ce activeaza in domeniului tranzacțiilor imobiliare și serviciilor.

9.35%0.09%

7.36%

40.26%

1.91%

4.53%

0.98%

35.52%

Distributia unitatilor economice pe activitati ale economiei nationale in 2005

Industria prelucrătoare

Energie

Construcții

Comerț

Hoteluri și restaurante

Transport și depozitare

Poștă și telecomunicții

Tranzacții imobiliare si servicii



Fig. nr. 8 - Ponderea numărului de unități economice pe activități ale economiei naționale in 2008- Sursa: prelucrare după Direcția Regională de Statistică a Municipiului București, Documentar Sectorul 6

În scădere este și numărul unităților economice din domeniul industriei prelucrătoare, tendință de scădere normală raportat la evoluția factorilor economici naționali.

Cea mai mare cifra de afaceri in 2008 au avut-o unitățile din domeniul comerțului, avand aproape 50% din totalul cifrei de afaceri inregistrata ca total. Industria prelucratoare a avut circa 15% din totalul inregistrat.

În 2008 cele mai mari investiții s-au făcut în activitățile de comerț (1016 milioane lei), urmate de investițiile în activitățile industriei prelucrătoare (828 milioane lei) și de construcții (519 milioane lei). Cele mai mici investiții au fost în domeniul hotelier și a restaurantelor (32 milioane lei).

Investițiile din 2008 indică direcția de dezvoltare a profilului economic al sectorului 6, spre activități de comert cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor, industriei prelucrătoare și construcțiilor. Acest interes indică direcția de reglementare din punct de vedere urbanistic a sectorului, cu marcarea terenurilor destinate dezvoltării a astfel de activități economice.

B.6.9.3. Evidențierea situației platformelor industriale Conform datelor din Memoriu de sinteză aferent P.U.G. București, începând cu anul 1990, sub impactul măsurilor de reformă economică şi a procesului de privatizare, industria bucureşteană s-a aflat într-un proces continuu de restructurare spontană. Această restructurare spontană s-a manifestat în cadrul platformelor industriale din Municipiul Bucureşti cu intensităţi şi direcţii diferite. Efectele s-au materializat în modificări substanţiale ale forţei de muncă (număr) dar mai ales în gradul de încărcare a terenului cu locuri de muncă (densităţi)

8.85%

0.06%

7.77%

38.16%

2.04%4.71%

1.04%

37.36%

Distributia unitatilor economice pe activitati ale economiei nationale in 2008

Industria prelucrătoare

Energie

Construcții

Comerț

Hoteluri și restaurante

Transport și depozitare


67



producându-se dezechilibre în structura de ocupare a terenurilor la nivelul municipiului și respectiv la nivelul sectorului 6, schimbare care are loc și în prezent.

Concluziile studiilor şi cercetărilor derulate pentru municipiul Bucureşti ilustrează dificultăţile pe care le au platformele industriale în adaptarea la schimbare, şi care sunt generate de structura funcţională în primul rând dar şi de mărimea întreprinderilor. În continuare prezentăm situația concluziilor acestor studii cu referire strictă la platformele industriale din sectorul 6, cu evidențierea situației existente.

În 1998, în categoria platformelor cu potenţial important de viabilitate a fost inclusă și zona industrială Plevnei-Orhideelor. Aceste platformă avea ca particularitate descreşterile de salariaţi sub media înregistrată de întreaga industrie bucureşteană, fiind caracterizată prin predominarea întreprindrilor de talie mică. Platforma Plevnei-Orhideelor a fost inclusă în categoria celor cu potențial de viabilitate datorită specializării în industria alimentară, datorită predominanţei întreprinderilor de acest tip (Spicul, Libertatea, Bere Griviţa, Fabrica de ţigarete). Având un rol strategic în economia urbană, industria alimentară s-a bucurat în ultimul timp de o conjunctură favorabilă, de o cerere constantă în creşterea care îi conferă o evoluţie ascendentă. În cadrul acestei platforme, un rol pozitiv l-a jucat şi procesul de privatizare stimulat de specificul sectorial al întreprinderilor, concretizat în cadrul celor două întreprinderi de panificaţie. Totuși datorită amplasării în cadrul orașului, și a evoluției pieței imobiliare, aceasta a suferit schimbări radicale, schimbânduși profilul de activitate.

Societațile comerciale menționate anterior, fie și-au închis activitatea, fie și-au mutat locul de producție.

S.C. SPICUL SA fondata in 1848, mai intai s-a numit Moara de apa Ciurel, functionand pe directia moraritului pana in 1931, cand s-a reprofilat pe panificatie. A fost nationalizata in '48. Are mai multe intreprinderi, dar fabrica de pe Orhideelor (mai degraba terenul pe care se afla) a fost cumparata de compania spaniola Hercesa, care intentioneaza sa construiasca acolo blocuri si care a demolat-o in septembrie 2008.

Pentru Fabrica de țigarete „Belvedere” inscrisă în lista monumentelor istorice există propuneri de conversie funcțională, în special în direcția unui centru cultural.

Platformele cu potenţial modern de viabilitate sunt cele mai bine reprezentate numeric. Componenţa acestei categorii este foarte diferenţiată: din punct de vedere al taliei, platformele incluse se desfăşoară pe tot ecartul de variaţie, de la cele mici cu mai puţin de 5 mii de salariaţi (Giuleşti-Constructorilor) la cele mai mari platforme industriale cu 20-30 mii de salariaţi (Militari). Aceeaşi particularizare se remarcă şi în cazul profilului sectorial, platformele aparţinând tipului dominant de o ramură industrială (Ghencea) sau celui diversificat (Militari). Din punct de vedere al evoluţiei numărului de salariaţi, acetse platforme se caracterizează prin descreşteri sub medie. În unele cazuri există o poziție conflictuală a platformelor industriale cu zonele rezidenţiale învecinate cauzată nu numai de localizarea specifică dar şi de produsele cu impact asupra mediului realizate în cadrul


68



acestora (Ghencea prin Siderma şi Munplast). Potenţialul moderat de viabilitate a fost justificat în cea mai mare parte a cazurilor prin descreşterile peste medie a volumului forţei de muncă, care au afectat platforma Giuleşti-Constructorilor de exemplu.

Printre platformele industriale cu potenţial redus de viabilitate este menționată cea din Giuleşti. Trăsătura comună tuturor este legată de specializarea industrială sau dominanţa construcţiilor de maşini, care se distinge ca fiind ramura industrială aflată în plină criză structurală şi funcţională la nivelul industriei bucureştene. Platforma industrială Giulești este specializată în producerea utilajelor și echipamentelor. Specializarea în producerea de utilaje chimice pentru care cererea s-a redus substanţial şi de echipamente feroviare care se adresează de asemenea unui sector economic aflat în dificultate, accentuează caracterul de vulnerabilitate în cazul platformei Giuleşti. Pierderea pieţelor de desfacerea tradiţionale, decalajul tehnologic, structura sortimentală inadecvată cererii noilor parteneri, randamentul scăzut sunt elemente care converg spre definirea unei conjuncturi nefavorabile pentru evoluţia acestor platforme. Primul efect a fost resimţit la nivelul forţei de muncă, care s-a redus cu ponderi care depăşesc media, antrenând până la 50 % din personal în toate cele trei cazuri. Activitatea de pe platforma Giulești avea influiențe negative asupra mediului înconjurător.

Indici caracteristici şi date de bilanţ pentru platformele industriale din sector se prezinta astfel:

Intreprinderea Salariati Suprafaţa totală a incintei

Densitate Locuri de muncă/ha

CUT POT % Observatii Adresa

Anul 1998 2008 1998 2008 1998 Platforma Militari Victoria 535 - 70391 76.0 - 0,37 68 Urbis 1.996 763 67675 294.9 112,7 0,41 39 Astazi face parte

din grupul suedez ASSA ABLOY, activeaza in domeniul feroneriei.

Bdul Preciziei nr.5

Mod Conf 1.943 1 - - - - - Activitate suspendata din 2009

Bdul Iuliu Maniu nr.7

Spicul 928 - 25.984 357.1 - 0,88 91 Construcții demolate, se doreste dezvoltarea unui complex rezidential

Sos. Orhideelor

ConfexStyle 600 Triconf 1.025 12 15.752 650,7 7,6 1,15 81 Confectii

imbracaminte Bdul Iuliu Maniu nr.7

AMA 44 - 1.036 424,7 - 0,81 42 - - Modstar SA 197 6 3.627 543,1 16,5 0,41 41 Fabricarea altor

articole de imbracaminte



69



Firos SA 888 73 43.123 205,9 16,9 0,82 95 Fabricarea mortarului

Bdul Timisoara

Setum SA 326 137 46.400 70,3 29,5 0,59 96 Fabricarea de usi si ferestre din metal

B-dul Preciziei Nr. 32

Legume fructe SA

250 34 43.159 57,9 7,87 0,36 89 Comert cu ridicata al fructelor si legumelor


Cesarom SA 1.885 637 119.780 157,4 53,1 0,66 82 In anul 2004, CESAROM devenit membru al grupului austriac Lasselsberger

Blvd. Preciziei nr. 1

Stilconf SA 600 - 12.649 474,3 - 0,69 41 Fabricarea altor articole de imbracaminte


Frigocom SA 162 2 32.127 50,4 0,62 0,41 38 Inchirierea si subinchirierea bunurilor imobiliare proprii sau inchiriate

Bdul Timisoara Nr. 58

UMEB SA 1.244 349 169.714 73,3 20,56 1,02 93 Fabricarea motoarelor, generatoarelor si transformatoarelor electrice

Bdul Timisoara Nr. 6A

Electrotehnica Group SA

629 9 43.743 143,8 2,0 0,98 94 Instalarea masinilor si echipamentelor industriale

Bdul Timisoara Nr. 76E

Total 13.252 695.160 190.6 Platforma Plevnei-Orhideelor Fca Tigarete 1.032 - 68104 151,5 - 1,1 31 - Bd. Regiei,

Nr. 2 IFMA SA 937 423 56.000 167,3 75,5 0,48 Fabricarea

echipamentelor de ridicat si manipulat

Calea Giulesti Nr. 6-8

Plevnei SA 1.040 171 47.318 219,8 36,1 0,94 37 Fabricarea painii; fabricarea prajiturilor si a produselor proaspete de patiserie

Calea Plevnei nr.145

Semanatoarea SA

1.663 - 367.015 45,3 - 0,49 43 In prezent complex de birouri si servicii SEMA PARK

Spl. Independentei nr.319

Total 4.672 - 543.109 86,0

Concluzii:

Prezența zonelor industriale este în general bine corelată cu traseele de trafic greu și cu limitările accesului acestuia în zona centrală.


70



Marile platforme industriale respectiv zonele de activități industriale, sunt concentrate în principal în zonele periferice a sectorului 6:

Zona bulevardului Iuliu Maniu de la intersecția cu str. Valea Cascadelor spre vest;

Strada Preciziei; Strada Liniei; Bulevardul Timișoara. Există o tendință de conversie a acestor zone industriale, cu precădere a zonelor industriale (de mici dimensiuni) situate în zona centrală, pe primul inel de circulație, datorită atractivității crescute a terenurilor din aceste zone pentru dezvoltarea funcțiunilor de birouri sau comerciale și de agrement.

Zona Orhideelor unde pe fostele zone de activități s-au dezvoltat până în prezent complexul comercial Carrefour, Bricostore, ansamblu de locuințe colective Orhideea Gardens etc, fosta platformă industrială Semănătoare, unde s-a dezvoltat ansamblul de birouri și servicii Sema Park. Tendința de conversie funcțională începe să prindă contur și în zona marilor platforme industriale de la activități de producție la dezvoltarea activităților terțiare, ansambluri de birouri, depozitari. De asemenea încep să existe tendințe de dezvoltare a funcțiunii de locuire (in special locuire colectivă), ceea ce impune stabilirea unor reglementări urbanistice complexe care să împiedice apariția unor conflicte interfuncționale.

Trebuie să menționăm că și în documentația CONCEPTUL STRATEGIC BUCURESTI 2035, publicat pe pagina de internet a Primariei Municipiului Bucuresti, zona industrială actuală a sectorului 6 este marcată ca fiind una din cele două zone ale municipiului București in care se prevede o tendință de creștere a sectorului a activităților industriale.

B.6.9.4. Locuire Acest capitol reprezintă sintetic situația privind locuirea din perspectiva corelării elementelor succinte demografice ale sectorului 6 cu o evaluare a tendințelor de evoluție și a impactelor asupra locuirii.

Se constată că presiunea de concentrare a activităților la nivelul municipiului București a condus pe de o parte la expansiunea incoerentă a urbanului în teritoriului adiacent municipiului, cât și la o restructurare urbană haotică, cu consecințe negative în ceea ce privește consistența zonelor tradiționale de locuit și pierderea identității orațelor.

Sectorul 6 la începutul perioadei postbelice avea cateva zone de locuințe destinate în principal cadrelor militare exemplu zona Răzoare sau parcelarea Grant cu locuințe destinate angajaților CFR. În zona Cartierului Militari, ansamblurile de locuințe individuale aveau caracteristicile unor dezvoltări rurale.

Realizarea marilor ansambluri timid începută în anii ’50 s-a accelerat în anii următori, prin realizarea ansamblului de locuințe colective Drumul Taberei, atingând apogeul după cutremurul din 1977 cu realizarea cartierelor de locuințe colective Militari, Crângași de exemplu, dar și prin ample operațiuni de îndesire cu impact în sensul diminuarii calității ansamblurilor realizate în urma unor astfel de operațiuni.



Noile realități socio-economice de după 1990 au generat pe de o parte transferul fondului locativ din domeniul public în cel privat, iar pe de altă parte, tendința tot mai accentuată, în special după anul 2000 de mobilitate a populației către locuințele individuale, fie în zonele adiacente orașului, fie în zonele libere din interiorul centurii Bucureștiului, fie prin înlocuirea fondului mediocru de locuințe de la periferia intravilanului.

Schimbarea raportului privat/public a transferat responsabilitatea întreținerii marii majorități a imobilelor asupra micilor proprietari, cu consecințe majore asupra posibilităților de întreținere a fondului de locuințe.

Diversitatea formelor de locuire s-a accentuat după 1990 în ceea ce privește modul de locuire. În teritoriul sectorului 6 s-au dezvoltat atât ansambluri de locuințe colective noi, precum și locuințe individuale. Majoritatea construcțiilor colective noi au fost constituite în areale destructurate (zona periferică a bdului Iuliu Maniu și Prelungirea Ghencea).

Locuințele individuale în sectorul 6 s-au dezvoltat prin înlocuirea fondului construit existent (zona dintre b-dul Iuliu Maniu și Lacul Morii, precum și zona cartierului Giulești), dar și în teritoriul dintre zona constituită a sectorului și șoseaua de centură a Bucureștiului.

Fig. nr. 9 - Concentrarea locuintelor colective si individuale- Sursa: prelucrare cartogramele locuire in regim colectiv si locuire in regim individual, din documentatia Concept strategic Bucuresti 2035



Coroborat cu tendințele de îmbătrânire și scădere a populației stabile atât la nivel național cât și la nivelul municipiului București și respectiv sectorul 6, se sugerează o scădere a presiunii pe termen foarte lung asupra cererii de locuințe orientând probabil problematica locuirii către creșterea calității vieții și a actului locuirii urbane (creșterii ponderii spațiilor verzi la nivelul ansamblurilor de locuințe, scăderea nivelului de poluare, o oarecare scădere a mobilității fizice la nivelul orașului).

Sectorul 6 pare pentru moment a avea asigurat fondul de locuințe, evident pentru cea mai mare parte a populației la standardele locuințelor colective ale anilor ’80.

Fig. nr. 10 – Densitatea locuirii - Sursa: Prelucrare dupa cartograma densitatea locuirii din documentatia Concept strategic Bucuresti 2035

Toatele elementele de analiză asupra locuirii orientează către următoarele concluzii:

Necesitatea de continuare a reabilitării termice și în unele cazuri consolidarea, pentru clădirile de locuit colective;


73



Scăderea dramatică a calității spațiilor comune (publice) din cadrul ansamblurilor de blocuri;

Neglijarea totală a unei programări a realizării unor dotări suplimentare pentru învățământul preșcolar, dar și a unor centre comerciale cu profil complex, situație care se perpetuează și în ansamblurile nou constituite de locuințe individuale în principal;

Reducerea drastică a spațiilor verzi, inclusiv a celor din incinta ansamblurilor de blocuri;

Inițierea construirii de locuințe colective pe terenurile industriale supuse reconversie;

Reconfigurarea fluxurilor zilnice ale locuitorilor spre și dinspre locurile de muncă, prin schimbarea structurii activităților economice;

Creșterea gradului de motorizare constituie una dintre presiunile majore asupra tramei stradale , structurată pentru altă încărcare și distribuție a punctelor de origine-destinație ale fluxurilor de circulație;

Neasigurarea spațiilor publice adiacente noilor ansambluri de locuințe colective.

Principalele raporturi de interdependență între starea raportului dintre locuirea din sectorul 6 și alte domenii relaționate vizează reconfigurarea integrată a rețelelor publice de transport urban și în principal cu dezvoltarea metroului și a nodurilor intermodale de transport de persoane, precum și dezvoltarea integratăa rețelelor de servicii și dotări aferente(educație, sănătate, loisir, comerț) incluzând și sistemele de management al deșeurilor menajere, dezvoltarea integrată a rețelelor edilitare.

Relaționări între funcțiuni

Funcțiunea de bază a sectorului 6 este cea de locuire, pe lângă această suprapunând cele două tipuri majore de funcțiuni – de proximitate și funcțiuni municipale – și prin atribuirea unui grad de importanță caracteristic fiecărei funcțiuni s-au putut determina principalele arii de centralitate ale sectorului.

Procesul dinamic al ultimilor ani a influiențat apariția unora în detrimentul altora, deși o cauzalitate directă în acest sens nu se poate determina. Se înregistrează o tendință generală de mutare a multor funcțiuni în ansambluri comerciale sau de tip mall care a atras după sine într-o fază incipientă o pierdere de polarizare a centrului orașului.

În sectorul 6 astfel de centre s-au dezvoltat în zona bulevardului Iuliu Maniu – Mall Cotroceni (lângă stația metrou Politehnica), centru comercial Miltari. O alta zona cu pronuntat caracter de centralitate este zona de pe Splaiul Independenței ( Sema Parck).

Noile noduri cu caracter de centralitate s-au dezvoltat în principal la periferie, acolo unde exista o mare rezerva de teren liber, sau pe amplasamentul fostelor zone de activități industriale.

În ceea ce privește polii propuși prin PUG-ul din 2000 se poate observa un stadiu important de neîmplinire al acestora.

Mai trebuie semnalată slaba deservire a zonelor periferice, a zonelor cu probleme de sărăcie și o lipsă de adaptare la realitate de ocupare a terenului.


74



Zonele cu densitate mare sau zonele cu populație tânără dominantă nu au o deservire specializată adecvată.

Relaționarea dintre funcțiuni la nivelul distribuirii spațial-teritoriale este una echilibrată. Principalele preocupări trebuind să vizeze tendința de conversie a fostelor zone de activități industriale, care dezvoltă ansambluri de locuințe ce rămân să se învecineze cu zonele de activități industriale existente.

B.6.9.5. Dotări și servicii în domeniul învățământului Analiza dotărilor din domeniul învăţământului s-a făcut pe baza datelor culese de pe site-ul INSSE, din informaţiile primite de la Consiliu Local Sector 6 și de pe site-ul Inspectoratului Școlar al Municipiului București.

Reţeaua de educaţie de stat din Sectorul 6, include un sistem complet, de la învăţământul preşcolar până la cel superior, academic.

Situatia unităților școlare pe niveluri de educație comparativ sector 6 cu Municipiul București se prezinta astfel:

Unitati de invatamant Nr unitati Municipiul Bucuresti 2010-2011 Nr. unitati Sector 6 2010-2011

% din total Municipiul Bucuresti

invatamant preșcolar 217 28 13 invatamant primar si gimnazial 182 31 17 invatamant postgimnazial 116 14 13

Pe teritoriul sectorului 6 învățământul superior este reprezentat de Universitatea Politehnică cu campusul aferent, Academia Națională de Educație Fizică și Sport, Universitatea Ecologică, Institutul Teologic Penticostal și Facultați ale Universității București.



Fig. nr. 11 - Localizare unitati de invatamant pe raza sectorului 6- Elaborare schemă- rețeaua unităților de invățământ preuniversitar deb stat din municipiul București în anul școlar 2011-2012 - http://www.ismb.edu.ro/Subpagini/Retea.html

Principalela disfuncționalitați ale rețelei de invățământ sunt următoarele:

răspândirea neuniforma a unităților de învățământ pe teritoriul Sectorului 6; cele mai multe unități de învățământ sunt concentrate în Cartierul drumul

Taberei, urmat de Cartierul Militari; din analiza dispunerii unităților de învățământ în cadrul teritoriului

administrativ al sectorului 6 se observă lipsa unităților de învățământ în cadrul noilor extinderi ale sectorului, respectiv în Cartierele Ghencea și Giulești;

se observă o necorelarea noilor dezvoltări de cartiere de locuințe cu dezvoltarea infrastructurii educaționale (de exemplu zona prelungirea Ghencea).


76



Conform Planul de acțiuni pentru realizarea obiectivelor, proiectele și măsurile ce vizează dezvoltarea infrastructurii școlare sunt următoarele:

Sporirea numărului de locuri în gradinițe pentru cuprinderea integrala a copiilor de 3-6 ani:- supraetajarea prin mansardare a 5 clădiri de grădinițe (nr.111,210,217,218,273) – realizat;

Finalizarea lucrărilor de construire a 4 clădiri noi (S+P+2E) în incintele unitatilor de invatamant: (Scolile nr.198, 142, 311, si Gradinita nr.41)-nerealizat din cauza lipsei fondurilor preluarea de la ISMB a 3 investitii sistate in vederea continuarii lucrarilor de executie a 3 cladiri cu functiunea de gradinita (Gradinitele208, 210, 229);

Expertize, proiectare si executie mansardare la 2 gradinite (nr. 57, 230)-nerealizat din cauza lipsei fondurilor;

Intocmirea de expertize S.F. si proiecte consolidare si modernizare (Gh. Asachi, E. Cuza, Scoala nr.160, Gradinita nr.208)- nerealizat din cauza lipsei fondurilor;

Lucrari de consolidare,modernizari, extinderi si reabilitari constructii (cămine la M.Eliade,cantină M.Eliade)-realizat;

Intocmirea documentatiilor tehnico-economice in vederea executarii a 8 sali de sport si a doua bazine de inot prin programul derulat de Compania de Investitii – CNI –S.A.- C.N.I. a sistat programul.

B.6.9.6. Dotări şi servicii în domeniul sănătăţii şi asistenţei sociale Conform informații statistice Primăria sectorului 6 situația unităților de sănătate se prezintă astfel:

3 spitale; 2 centre medicale; 3 policlinici; 4 dispensare 61 de farmacii. Situatia unităților de sănătate din Sector 6 comparativ cu Municipiul București se prezinta astfel:

PUBLIC PRIVAT

Municipiul Bucuresti Sector 6 % din total Municipiul

Bucuresti Sector 6 % din total

spitale 54 3 dispensare 4 policlinici 2 3 134 crese 19 farmacii 58 891 centre medicale 93 case de batrani

Sursa: Unitati de săntate, judete si localitati. INSSE Baza TEMPO 2010


77



Rețeaua de sănătate sector 6 se prezinta astfel:

Unitati de sanatate Tip unitate de sanatate Localizare Suprafata mp

1. Spitalul clinic de obstetrica si ginecologie Calea Giulesti, Nr. 5 2.561,00

2. Spitalul Clinic de Copii Cotroceni Splaiul Independentei, 200 1.105,00 3. Spitalul Witing Str. Witing, 37 7.160,00 4. Camin privat pentru Batrani Calea Giulesti, 471 1.143,00 5. Centrul Medical Doris Iuliu Maniu, 11 3.628,00 6. Policlinica Cetatea Histria Cetatea Histria, 12 6.639,00 7. Policlinica Drumul Taberei 34 Pravat, 12 2.762,00 8. Policlinica Regiei Bd. Regiei, 8 3.578,00 9. Policlinica APACA

6.581,00

10. Hyperclinica Medlife Drumul Taberei, 24 827 11. Centru de plasament Nr.5 Uverturii, 81 5.612,00 12. Centru de plasament Nr.8 Aleea Tibles, 64 4.620,00 13. Centru de plasament Cotroceni (Punctul 2)

14. Centru de Plasament Str.Gen. Popovat, nr. 71

186

15. Centru de Plasament Aleea Istru nr. 4 13.000,00 16. Centru de Plasament Aleea Istru nr. 6 8.242,00 Total 67.644,00

Sursa: Date statistice furnizate de către Primăria Sectorului 6



Fig. 12 -Localizare unitati de sănătate sector 6- Sursa: Eelaborare schemă-rețeaua unităților de sănătate de stat și private din sectorul 6, Primăria sectorului 6

Din punct de vedere al rețelei unităților de sănătate situația se prezintă astfel:

în cartierul Drumul Taberei se află 2 centre de plasament și 3 policlinici ( 2 de stat și una privată);

Cartierul Militar este reprezentat printr-un centru medical privat și un centru de plasament;

În cartierul Regiei se află 3 spitale, o policlinică și 3 centre de amplasament; Cartierele Giulești și Ghencea nu au nici o unitate de sănătate. Starea de confort şi sănătate a populaţiei este strâns legată de cea a factorilor de mediu: aerul, apa, solul, fiind influenţată şi determinată de aceştia, imediat sau după o perioadă de timp.

Factorii de risc pentru sănătatea umană, asociaţi urbanizării, sunt legaţi de: calitatea aerului; alimentarea cu apă potabilă; colectarea şi îndepărtarea reziduurilor lichide şi solide de orice natură; zgomotul urban; habitatul – condiţii


79



improprii (zgomot, iluminat, aglomerarea populaţională etc); calitatea serviciilor (de toate tipurile) oferite populaţiei; accidentele de trafic; stresul şi probleme legate de schimbarea stilului de viaţă.

Conform Planul de acțiuni pentru realizarea obiectivelor, proiectele si măsurile ce vizează dezvoltarea infrastructurii de sănătate sunt următoarele:

realizarea unui nou spital pe terenul în suprafață de 11.382, 00 mp din Bd. Vasile Milea care să asigure condiţii de asistenţă medicală de urgenţă, în special pentru cazurile care necesită o abordare multidisciplinară în domeniul terapiei; crearea unei entităţi compacte, autonome, de urgenţă, cu funcţionalitate integrală (investigaţii, diagnostic şi tratament) care să facă posibilă eficientizarea serviciului medical (prin reducerea timpului necesar şi a costurilor pentru stabilirea diagnosticului); optimizarea serviciilor medicale în ceea ce priveşte cazurile acute;

realizarea unui centru de”tip respiro“ pentru persoanele cu dizabilități.

B.6.9.7. Dotări pentru turism În cadrul sectorului 6 turismul este foarte slab dezvoltat, aproape nul. Pe teritoriuil Sectorului 6 structurile de cazare sunt reprezentate 11 unități de cazare astfel: 5 hoteluri de 3 stele, 2 hotelui de 2 stele, o pensiune și un motel, 2 hosteluri.

Planul Integrat de Dezvoltare Urbana (PIDU) Primaria Sectorului 6 Bucuresti prevede ca obiectiv crearea de noi hoteluri în zona Militari, respectiv în zona de acces/ieșire de pe autostrada A1.

Cea mai importanta investiție în sectorul turistic din sectorul 6 este hotelul de 5 stele – Hotel Spa Resort Premier Palace, situat vis-a-vis de stadionul Steaua, pe bulevardul Ghencea.

B.6.9.8. Servicii comerciale În cadrul sectorului există 6 mari centre comerciale și 8 piețe agroalimentare repartizate astfel: 2 piețe agroalimentare în cartierul Militari, 5 în cartierul drumul Taberei și una în Cartierul Giulești.

În anul 2008 in sectoru 6 De asemenea exista 1281 de firme care desfasoara activitati comerciale, conform PIDU Sector 6.

Una din cele mai ample suprafețe comerciale din muncipiul București, este localizată la capătul cartierului Militari, atrăgând trafic important care traversează tot sectorul pe traseul bulevardului Iuliu Maniu.

Celelelate mari centre comerciale, polarizatoare sunt după cum urmează:

Mall Cotroceni – zona stație de metrou Politehnica, Bdul Vasile Milea intersectie cu Bdul Timișoara;

Mall Plaza Romania - bdul Timișoara cu Șos. Pasajul Lujerului; Complex comercial Carrefour Orhideea și Bricostore – șos Orhideelor, zona

stației de metrou Grozăvești; Hipermarket Cora Lujerului –intersecție Bdul Iuliu Maniu cu Șos. Pasajul

Lujerului, zona stației de metrou Lujerului.


80



Ponderea arterelor comerciale est scăzută. Se observă o tendință de dezvoltare a marilor centre comerciale în zone deservite de transport de mare capaciate.

Primăria Sectorului 6, conform Planului de actiuni pe anul 2010 pentru realizarea obiectivelor, dorește amenajarea unor noi piețe agroalimentare în zona Grozăvești și Giulești.

B.6.9.9. Asigurarea cu spații verzi Dotări pentru sport și agrement: stadioane, baze sportive, parcuri, ștranduri. În categoria „spaţiu verde” intră:

Parcurile, grădinile, scuarurile şi fâşiile plantate; Amenajările sportive publice; Spaţiile verzi publice de folosinţă specializată: Gradina Botanică; Bazele de agrement, parcurile de distracţie; Spaţiile verzi pentru protecţia cursurilor de apă; Culoarele de protecţie faţă de infrastructură; Rolul spaţiilor verzi:

Reprezintă un “mediu natural” oferind o calitate vieţii în ariile urbane; Oferă adăpost speciilor de animale; Reprezintă suport pentru plante; Oferă stabilitate ecosistemului urban; Este o sursă pentru educaţie; Reprezintă un spaţiu pentru recreere. Conform Raportului anual privind starea mediului în Municipiul București pe anul 2009, în anul 2004, suprafaţa de spaţiu verde în municipiul București era de 17.082.024 m², în timp ce suprafaţă parcurilor şi grădinilor aflate în administrarea PMB era de 2.490.630 m².

În municipiul Bucureşti, pe baza observaţiilor efectuate între anii 1990 şi 2005 se constată o accentuată tendinţă de scădere a suprafeţelor verzi (cu circa 50 % între 1990 şi 2005) şi de degradare a spaţiilor verzi. Astfel, suprafaţa spaţiului verde cu acces nelimitat care revine unui locuitor al Capitalei a scăzut din 1989 până în 2002 de la 16,79 m² la 9,38 m² (9 m²/locuitor minima stabilită de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii). Situaţia este îngrijorătoare dacă se ţine cont de faptul că doar 18 % din spaţiile verzi sunt parcuri şi grădini publice, ceea ce reprezintă 1,68 m² pe locuitor (norma recomandată este de 8 m² parc pe locuitor, 6 m² grădină publică pe locuitor).

Față de anul de referință 1989, suprafața de spațiu verde administrată de Primăria sectorului 6 prin A.D.P. a înregistrat o scădere de circa 26% până în anul 2001. În următorii 4 ani, comparativ cu situația anului 2001, suprafața de spațiu verde administrată de primărie a crescut constant până în 2005 cu circa 41%. Într-un singur an, din 2005 pană în 2006 suprafața de spațiu verde scade cu aproximativ 16%, ajungand la suprafața de 3333500 mp de spațiu verde administrat de Primaria sector 6 prin A.D.P.



Fig. nr. 12 - Evoluția spațiilor verzi administrate de Administrația Domeniului Public sector 6 în perioada 1989-2008- Prelucrare după tabel Evoluția spațiilor verzi administrate de Primariile de sector –A.D.P. sectoarele 1-6 din Raport anual privind starea mediului în Municipiul București pe anul 2009

În 2011 indicele de spațiu verde pe cap de locuitor, pe sectoare în Municipiul București se prezintă astfel:

Sector Suprafață ocupată cu spatiu verde mp/cap de locuitor

Sector 1 77,19 Sector 2 12,43 Sector 3 16,27 Sector 4 21,12 Sector 5 12,80 Sector 6 17,71

Sursa: Cadastrul Verede al Municipiului București-Registrul Spațiilor Verzi Sectorul 6 are un indice de 17,71 mp spațiu verde/cap de locuitor și se află pe locul patru dintre sectoarele municipiului Bucuresti d.p.d.v. al indicelui de spațiului verde.

Sectorul 6 are un indice de 9,15 mp spațiu verde/cap de locuitor și se află pe ultimul loc dintre sectoarele municipiului București d.p.d.v. al indicelui de spațiului verde.

Repartiţia spaţiilor verzi pe sectoare administrative, conform Cadastrul Verede al Municipiului București-Registrul Spațiilor Verzi, din care prezentăm situația din sectorul 6:

Cadastrul Verde al mun. Bucuresti - Registrul Spatiilor Verzi ha %

1989 1995 2001 2005 2006 2008spatiu verde 3809287 3700722 2804981 3959600 3333500 3333500

0

500000

1000000

1500000

2000000

2500000

3000000

3500000

4000000

4500000


82



din total suprafata teritoriu administrativ sector 6

din total spatii verzi

Parcuri 47,00 29,59 1,21% 7,15% Grădina Botanică 17,41

Spatiu verde dispersat in teritoriu (zone verzi cu rol de protectie, vegetatie de aliniament, spatii verzi dintre blocuri etc.)

Scuaruri

610,00 15,64% 92,85%

Fâșie plantata și Spatii verzi aferente locuintelor de tip condominiu Baza sau parc sportiv Padure de agrement Spatii verzi pentru protectia cursurilor de apa Culoare de protectie fata de infrastructura tehnica

TOTAL SPATII VERZI 657,00 16,85% 100,00%

Situația parcurilor din Sectorul 6 se prezintă conform tabelului urmator:

Nr.Crt. Denumir parc Localizare Suprafața (mp)

1 Parc Drumul Taberei Drumul Taberei-Str. Brașov 150.789,00 2 Parc Crângași Șos. Virtuții – Calea Crângași 90.126,00 3 Parc Giulești Bdul Constructorilor-Calea

Giulești 35.536,00

4 Parc Insula Lacul Dâmbovița Aleea Lacul Morii 32.722,00 5 Parc Grozăvești Șos. Grozăvești-Bdl Vasile

Milea-Bdl Iuliu Maniu 67.158,00

6 Parc Cărămidari - - 7 Parc Giulești-Cinema Calea Giulești 33.108,00 8 Parc Sf. Andrei (Parva) Str. Valea Ialomiței - Aleea Parva - 9 Parc Istru Aleea Istru - 10 Parc Podul Grand-Nicolae

Filimon Podul Grand- Calea Giulești -

11 Parc Geniului Răzoare Sos Panduri- bdl Geniului - 12 Parcul Păcii 11.361,00

Scuaruri amenajate din sector 6 – conf. tabelului urmator:

Nr. Crt. Localizare Suprafata mp 1. Scuar amenajat Drumul Valea Doftanei 8.575,00 2. Scuar amenajat Str. Sandulesti 3.768,00 3. Scuar amenajat Drumul Taberei, 38 4.405,00 4. Scuar Orizont Str. Mihaela Ruxandra Marcu 804,00 5. Scuar amenajat Intr. Dr. Taberei 3.378,00 6. Scuar amenajat-Campus Grozavesti Splaiul Independentei 8.916,00 7. Scuar amenajat Intersectie Calea Giulesti-Calea Crangasi 9.138,00 8. Scuar amenajat Str. Lujerului 8.607,00



9. Scuar amenajat pentru copii 933,00 10. Scuar amenajat Str. Arinii Dornei 12.074,00 11. Scuar amenajat pentru copii Str. Baia de Aries 545,00 12. Scuar amenajat Calea Crangasi 8.032,00

Fig. nr. 13 - Localizare parcuri sector 6- Sursa: Elaborare schemă-rețeaua parcuri publice din sectorul 6, Primăria sectorului 6

Deasemenea în sectorul 6 se mai regăsec 3 stadioane, un strand si un complex sportiv:

Stadioane: Steaua, Giulești, Regiei- Stadionul Sportului Studențesc; 1 Strand: Ștrand Dâmbovița; 1 Complex sportiv: Complexul bazei sportive Steaua. Se remarcă deservirea echilibrată cu spații verzi publice în cadrul teritoriilor urbanizate anterior 1989 ( cartierul Drumul Taberei, Cartierul Regiei, cartierul Crangasi), în timp ce zonele recent urbanizate nu sunt deservite de spații verzi publice.


84



Conform Planului de actiuni pe anul 2010 pentru realizarea obiectivelor și a Planului Integrat de Dezvoltare Urbană ( PIDU) 2013, principale proiecte și măsuri urmărite de către Consiliul local sector 6 pentru protejarea si dezvoltarea durabila a resurselor naturale si a mediului sunt următoarele:

proiect de realizare a unei zone de agrement în cartierul Crângași, în jurul Lacului Morii;

proiect amenajare Parc ANL Brâncuși; proiect amenajare Parc Drumul Taberei; proiect parc c ultural zona Giulești Sîrbi; reamenjarea serelor din cadrul sectorului și privatizarea acestora; mărirea spațiilor verzi din cadrul ansamblurilor de locuințe colective, prin

dărâmarea garajelor și a părcărilor ilegal amplasate.

B.6.9.10. Elemente de peisaj Structura cadrului urban al sectorului 6 este definit de elemente specifice macropeisajului și peisajului urban al periferiilor, de elemente ale cadrului natural și elemente antropice.

Teritoriul sectorului 6 poate fi clasificat în următoarele tipologii, funcție de tipul și gradul de urbanizare existent:

peisaje urbane centrale și semicentrale; peisaje urbane periferice; peisaje urbane de penetrație și tranzit. Peisajul periferic, după cum este menționat și în documentația „Concept Strategic București 2035”, „oferă o imagine deconcetrată a unei panoplii de contraste care însumează vulnerabilitățo de ordin spațial, funcțional, ambiental, între elemente noi și vechi, și merg până la situații în care capătă contrast chiar modurile oamenilor de a privi spațiile”.

Unul din elementele periferiei urbane a sectorului 6, dar și a teritoriului periferic bucureștean, care conturează direcția de dezvoltare a peisajului periferic, este centura rutieră a acestuia. Peisajul adiacent centurii rutiere „este unul rezultat fără concept prealabil, fără o viziune legată de peisaj, fără coerență urbanistică și cu ignorarea deplină a resurselor pe care aceste teritorii le reprezintă”.

Pe lângă centura rutieră, peisajul sectorului 6, este definit și de peisajul principalelor intrări rutiere în București existente în această zonă, toate dispuse radial concentric urmărind structura urbană a orașului:

autostrada A1 București-Pitești prin b-dul Iuliu Maniu; drumul de legătură cu comuna Chiajna prin b-dul Uverturii; intrarea prin Prelungirea Ghencea. Penetrația de pe Prelungirea Ghencea este caracterizată de un peisaj periferic urban difuz, definit de dispersia periferică accentuată a dezvoltărilor recente. Peisajul din zona prelungirea Ghencea este unul hibrid, cu slabă continuitate structurală, predominant rezidențial unde lipsește spațiul plantat public.


85



Din punct de vedere calitativ, peisajul adiacent penetrațiilor rutiere este deficient în special în zona periferiei apropiate, unde lipsește orice preocupare pentru compoziția tablourilor peisagere secvențiale, pentru tratamentul vegetației însoțitoare, pentru amenajarea spațiului public și semipublic, împrejmuiri, etc.

Spațiul urban din sectorul 6, definit de elemente antropice, este caracterizat in principal de:

peisajul industrial – la periferia vestică a sectorului, pe platforma industrială Militari, în zona b-dului Iuliu Maniu, strada Preciziei, peisaj industrial ce trece printr-un proces de reconfigurare spațială generat de reconversiile funcționale ce au loc în teritoriu;

peisajul rezidențial - definit de cele două tipologii de locuințe – ansambluri de locuințe colective și ansambluri de locuințe individuale; Reprezentativ pentru peisajul rezidențial al locuirii colective este cartierul Drumul Taberei, care prin compoziția elementelor ansamblului, al raportului spațiu liber –spațiu construit, definesc un peisaj specific de ansamblu rezidențial din perioada anilor ’70.

Elemente importante în conturarea peisajului sectorului 6 sunt Lacul Morii și cursul de apă Dâmbovița. Teritoriul adiacent acestora este unul cu potențial de dezvoltare a zonelor de agrement.

În conturarea peisajului urban vin edificiile semnal, semnificante la nivelul locului, zonei, ansamblului sau orașului chiar.

Analiza construcțiilor în cadrul peisajului urban poate fi făcută pe trei paliere:

Context – epocă, context geografic, economic, politic, cultural și social; Expresie – funcțiune, tehnici de construire; Simbol. În sectorul 6 printre edificiile semnal in cadrul peisajului urban reprezentative sunt in general construcțiile ansamblurilor comerciale –Carrefour Orhideea, Cora Lujerului, Afi Palace Cotroceni. Printre edificiile semnal importante la nivelul orașului chiar, este Pasajul Basarb.

CONCLUZII:

Punctele slabe reperate în sectorul 6 sunt următoarele:

În sectorul 6 persistă inexistența unei planificări scenografice a peisajului periferic corelat cu axele de penetrație în oraș;

Conflict sau melanj nefericit între modul urban și cel rural de folosire a terenului;

Lipsa punctelor de atractivitate publică în spațiu liber în zonele periferice; Dominanța spațiului public înterior (de tip mall). Amenințările asupra peisajului urban din sectorul 6 sunt generate în principal de:

Presiunea dezvoltarilor imobiliare abuzive și expansiunea acestora fără suportul infrastructurii;

Lipsa interesului autorităților pentru intervenții peisagistice și lipsa promovării proiectelor peisagere.


86



B.6.10. Echiparea edilitara

B.6.10.1. Alimentarea cu apă-canalizare Alminetarea cu apă a sectorului 6 se face de către societatea SC APA NOVA Bucuresti SA. Aceeași societate furnizează și serviciile de canalizare.

Conform informațiilor Primăriei sectorului 6, lungimea rețelei de apă de pe teritoriul administrativ al acesteia este de 341,42 km și de 345,87 km cea de canalizare astfel:

Situatia conductelor de alimentare cu apa se prezinta astfel:

Lungime tipuri conducta apa [km] Stare

Transport 102,02 Stare tehnica buna; vechime in functionare cuprinsa intre 30 si 50 ani;

Distributie 239,40 State tehnica buna ; vechime ,in functionare cuprinsa intre 30 si 50 ani; Tronsoanele cu probleme au fost inlocuite cuconducte din PEHD;

Bransamente 78,17 Stare tehnicabuna ; vechime in functionare cuprinsa intre 30 si SO ani; Bransamentele avariate au fost inlocuite.

Situatia conductelor de canalizare se prezinta astfel:

Lungime tipuri conducta canalizare [km] Stare

CANALIZARE MEI\JAJERA, din care: 1,17 Stare tehnica buna; vechime in functionare Icuprinsa intre 30 si 50 ani;

Canal de serviciu (nevizitabil) 1,14 Stare tehnica buna; vechime in functionare cuprinsa intre 30 si 50 ani;

Conducta de refulare 0,03 Stare tehnica buna; vechime in functionare cuprinsa intre 30 si 50 ani;

CANALIZARE PLUVIALA, din care: 11,74 Stare tehnica buna; vechime in functionare cuprinsa intre 30 si 50 ani;

Canal colector secundar (semivizitabil) 0,85 Stare tehnica buna; vechime in functionare cuprinsa intre 30 si 50 ani;


CANALIZARE UNITARA, din care: 322,96 Stare tehnica buna; vechime in functionare cuprinsa intre 30 si 50 ani;

Canal colector 20,00 Stare tehnica buna; vechime in functionare cuprinsa intre 30 si 50 ani;

Cana colector principal (vizitabil) 18,00 Stare tehrtica buna; vechime in functionare cuprinsa intre 30 si SO ani;

Canal colector secundar (semivizitabil) 31,99 Stare tehnica buna; vechime in functionare Icuprinsa intre 30 si 50 ani;


Conducta de refulare 1,41 Stare tehnica buna; vechime in functionare cuprinsa intre 30 si 50 ani;

RACORDURI 71,09 Stare tehnica buna; vechime in functionare cuprinsa intre 30 si 50 ani;


87



Reţeaua de distribuţie a apei potabile în Bucureşti este de tip inelar. Conductele sunt confecţionate predominant din fontă, oţel azbociment, PVC.

Cea mai mare parte a locuitorilor din sectorul 6 locuiesc în imobile destinate locuințelor colective. Numărul total al locuințelor din sectorul 6, conform Planului Integrat de Dezvoltare Urbană al Primăriei Sector 6 2009-2015, era conform datelor statistice existente la data elaborarii acestuia, de 155.233 locuințe. Dintre acestea 132.233 sunt locuințe colective (85%).

Tot P.I.D.U. 2009-2015 al Primăriei Sector 6, ne arată ca, conform datelor statistice existente în 2009, 98% din totalul locuințele și 88% din totalul locuințelor individuale colective erau racordate la rețeaua de apă și canalizare.

Structura clienților conectati la rețelele de apă și canalizare în sectorul 6 se prezintă ca în tabelul următor:

Categorie clienti Numar clienti apa

Numar clienti apa si canalizare

Numar clienti canalizare Total

Agenti Economici si Institutii Publice 87 1473 104 1664 Asociatii de Locatari/Proprietari 0 1989 0 1989 Casnici 689 5814 99 6602 Total 776 9276 203 10255

Sursa: Date Primăria sectorului 6

Din acest tabel rezultă ca sunt clienți care nu sunt racordați la rețeaua de apă și canalizare, deși ponderea acestora este mică raportat la numărul total de clienți.Se observă ca la categoria agenților economici și instituțiilor publice numărul celor racordați doar la rețeaua de canalizare este mai mare decat a celor racordați la rețeaua de apă, în timp ce numărul clienții casnici racordați la canalizare este de circa 3 ori mai mică raportat la numarul celor racordați doar la rețeaua de apă.

In perioada 2005-2011 s-au realizat extinderi pe următoarele străzi:

Nr. Crt. Tip artera Denumire artera Tip retea 1. Strada Apostol Gh. Constantin, serg. Apa 2. Intrare Apostol Gh.Constantin, serg. Apa si Canalizare 3. lntrare Ciclistilor Apa si Canalizare 4. Intrare Colaborarii Apa si Canalizare 5. Intrare Flondor Tudor, comp. Apa 6. Intrare Fosnetului Canalizare 7. Intrare lerbei Apa si Canalizare 8. Strada Liniei Apa 9. Bulevard Maniu luliu Apa si Canalizare 10. Strada Margelelor Apa 11. Strada Marinescu Constantin, It. col. Apa 12. Strada Oncescu Nicolae Apa 13. Strada Orsova Apa si Canalizare 14. Strada Rasadnitei Canalizare 15. Drum Sabareni Apa si Canalizare 16. Strada Spartachiadei Apa si Canalizare


88



17. Strada Strigaturii Apa si Canalizare 18. Strada Sudului Apa 19. Strada Tatarus Apa si Canalizare 20. Strada Valsan George Apa 21. Strada Zboina Neagra Apa


Pe teritoriul administrativ al sectorului 6 există străzi pe care nu există rețea de apă sau canalizare, pentru unele dintre acestea existând proiecte de extindere a retelei pentru care a fost emise autorizații de construire în 2011.

Nr. Crt. Tip artera Denumire artera Lipsă rețea de apa Lipsă rețea de

canalizare 1. Alee Arheologilor X 2. Alee Bistra X 3. Alee Baraganu X 4. Alee Bratescu Constantin X 5. Alee Bujoreni X 6. Alee Crăiești X 7. Alee Culcer V. loan, g-ral X X 8. Alee Dreptatii X 9. Alee Hamului X X 10. Alee lliu Victor X 11. Alee Lacul Morii X X 12. Alee Obcina Mica X 13. Alee Poiana Cernei X 14. Alee Poiana Mare X 15. Alee Sandulesti X 16. Alee Sandava X 17. Alee Tibles X 18. Alee Timisul de Jos X 19. Alee Tincani X X 20. Alee Topoloveni X 21. Alee Valea Calugareasca X 22. Alee Valea Crisului X 23. Alee Valea Rosie X X 24. Alee Valea Siretului X 25. Bulevard Milea Vasile, g-ral X 26. Cale Apeductului X 27. Cate Plevnei X 28. Drum Belsugului X 29. Drum Carului X 30. Drum Ciorogarla X X 31. Drum Coasta Cerbului X X 32. Drum Coasta Grindului X X 33. Drum Coasta Magurii X X

34. Drum Drumul la Rosu proiect extindere

retele AC in executie

35. Drum Fantana Alba X X


89



36. Drum Fantana Babii X X

37. Drum Fantana Domneasca extindere retele ac 2011 in proiect B3 -PMB

extindere retele ac 2011 in proiect B3 -PMB

38. Drum Fantana Mare X X

39. Drum Fantana Oilor extindere retele ac

2011 in proiect B3 -PMB

40. Drum Fantana Zanelor extindere retele ac 2011 in proiect B3 -PMB


41. Drum La Chiajna extindere retele ac 2011 in proiect B3 -PMB


42. Drum Manastirea Govora X X 43. Drum Manastirea Varatec X X 44. Drum Osiei X

45. Drum Podu Cristinii extindere retele ac 2011 in proiect B3 -PMB


46. Drum Podu Dambovitei extindere retele ac 2011 in proiect B3 -PMB


47. Drum Podu Doamnei X


48. Drum Podu Pitarului extindere retele ac 2011 in proiect B3 -PMB


49. Drum Podu Ursului extindere retele ac 2011 in proiect B3 -PMB


50. Drum Rotii X X 51. Drum Valea Cricovului X X 52. Drum Valea Danului X 53. Drum Valea Doftanei X X 54. Drum Valea Furcii X X 55. Drum Valea Larga X X 56. Drum Valea Ursului X X 57. Intrare Agudului X X 58. Angelinei X 59. Intrare Barsanei X X 49. Intrare Blejoi X X 60. Intrare Caiacului X X 61. Intrare Calelor X 62. Intrare Calendarului X X 63. Intrare Canalul Arges X X 64. Intrare Caranda Gheorghe, It. Av. X 65. Intrare Caravanei X X 66. Intrare Catlabuga X 67. Intrare Cerisor X X 68. Intrare Chitila Triaj X X


90



69. Intrare Cismelei X X 70. Intrare Dambovitei X X

71. Intrare Drumulla Rosu proiect extindere retele AC in executie

proiect extindere retele AC in executie

72. Intrare Dusului X 73. Intrare Floare Galbena X X 74. Intrare Flotei X 75. Intrare Ghioceilor X 76. Intrare Golfului X 77. Intrare Hotarului X 78. Intrare Ialomitei X X 79. Iridului X

80. Intrare Istmului X extindere retele ac

2011 in proiect B3-PMB

81. Intrare Jarului X X 82. Intrare Mandriei X X 83. Intrare Margelelor X 84. Intrare Miorita X X 85. Intrare Mohor Vasile, sold X 86. Intrare Moinesti X 87. Intrare Movilelor X X 88. Intrare Oboiului X X 89. Intrare Ochiuri X 90. Intrare Panificatiei X X

91. Intrare Patrarului proiect extindere reteIe AC in executie

proiect extindere reteIe AC in executie

92. Intrare Paulis X X 93. Intrare Perelor X X 94. Intrare Piersicilor X X 95. Intrare Poltava X X 96. Intrare Porumbilor X X 97. Intrare Protonilor X X 98. Intrare Puntii X X 99. Intrare Razoare X X 100. Intrare Rocilor X X 101. Intrare Sapei X X 102. Intrare Severin Emanoil Mihail, g-ral. dr. X X 103. Intrare Siminicea X 104. Intrare Stolojani X 105. Intrare Targului X 106. Intrare Tihuta X X 107. Intrare Trecatorii X 108. Intrare Valea Lupului X X 109. Intrare Varsei X X 110. Intrare Vijeliei X X 111. Intrare Vorona X X 112. Intrare Vulpeni X


91



113. Piata Celibidache Sergiu, comp. X X 114. Piata Huwe Danny, ziarist X X 115. Prelungire Ghencea X 116. Sosea Ciurel X X 117. Strada Acvariului X 118. Strada Ada-Kaleh X X 119. Strada Alesd X X 120. Strada Ametistului X 121. Strada Amnarului X 122. Strada Anghel Mihail, frt. X X 123. Strada Apele Vii X 124. Strada Asau X 125. Strada Astafei Petre X X 126. Strada Begoniei X X 127. Strada Binoclului X 128. Strada Boisoara X 129. Strada Boja X 130. Strada Borneanu Alexandru, sit. X X 131. Strada Bostanilor X 132. Strada Bradisului X 133. Strada Brandza Dimitrie, dr. X 134. Strada Bursucani X X 135. Strada Butiri Florin, erou X X 136. Strada Calciu Marin X 137. Strada Calnic X 138. Strada Centurii X 139. Strada Chitila Triaj X 140. Strada Cicalov Valeriu X X 141. Strada Cornului X 142. Strada Cutieru I. Alexandru, sergo X X 145. Strada Dagata X 146. Strada Dambovita X 147. Strada Danescu Constantin, sit. X 148. Strada Dedulesti X X 149. Strada Donitei X X 150. Strada Drajna X 151. Strada Drenajului X X 152. Strada Fagadau X 153. Strada Fratilor X 154. Strada Ghercu S. Constantin, sergo X X

155. Strada Grandea H. Grigore

extindere retea publica de canalizare in 2011-PS 6

156. Strada Harap Alb X X 157. Strada Inspiratiei X X 158. Strada Ivasiuc Alexandru X 159. Strada Luncii X 160. Strada Marinescu Constantin, It. col. X 161. Strada Montana X extindere retea


92



publica de canalizare in 2011

162. Strada Munitiei X 163. Strada Murguta X 164. Strada Nicodim X 165. Strada Oboga X 166. Strada Padurea Tauzului X X

167. Strada Patrarului proiect extindere


Strada Pestera Dambovicioara X 168. Strada Pirotehniei X

169. Strada Poiana Lacului X proiect extindere


170. Strada Politehnicii X 171. Strada Popa Victor lon, dramaturg X X 172. Strada Popescu Stoian X 173. Strada Popovat Petre, g-ral. X 174. Porumbelului X 175. Pravat X 176. Strada Preocuparii X X 177. Strada Ranetti Gheorghe, scriitor X 178. Strada Reveriei X

179. Strada Sabiutei extindere retea

publica de canalizare in 2011

180. Strada Sadinei X X 181. Strada Sandulescu C. Amilcar X X 182. Strada Sfeclei X 183. Strada Spilcutei X X

184. Strada Szabo Gabriela, atleta proiect extindere retele AC in executie

proiect extindere retele AC in executie

185. Strada Topor lon, pit. X 186. Strada Vadului X X 187. Strada Valea Mare X 188. Strada Vieru lon, serg. X X 189. Strada Violetelor X 190. Strada Zalic, It. X


Trebuie să menționăm că strazile lipsite de rețele se concentrează preponderent în zona Lacul Morii, zona Giulești, zonele periferice adiacente Bd-ului Iuliu Maniu și Prelungirea Ghencea.

Pentru o parte din străzile menționate ca fiind lipsite de rețele nu este necesar să se facă extinderi, construcțiile existente sau cele viitoare având posibilitatea de a se racorda la rețelele de apă și canalizare existente pe străzile adiacente.

Una din principalele componente a rețelei de apă de pe teritoriului sectorului 6 o reprezintă apeductele Roșu-Bragadiru, care obligă la stabilirea unor culoare de


93



protecție de minim 10,00 metri stânga - dreapta. Aducțiunile de apă (apeductele) au fost executate ca investiții publice, de mare importanță pentru alimentarea cu apă a Municipiului București

B.6.10.2. Alimentarea cu energie electrică Alimentarea cu energie electrica in sectorul 6 se face de catre ELECTRICA SA. Conform datelor din PIDU 2009-2015 pentru Sector 6, reteaua de distributie a energiei electrice are o lungime de 18.565 km, din care:

165 km de 110kv; 9.200 km de 6-20 kv; 9.200 km de 220 kv , din care 4.350 km rețea aeriană. Reteaua de ilumint public este administrată de SC LUXTEN LIGHTING SA. De asemenea rețeaua acoperă un număr de 519 strazi din totalul de 557, ceea ce reprezinta 93,18%.

Alimentarea cu energie electrică se face cu ajutorul termocentralelor electrice care sunt în număr de 2 în Sectorul 6: CET Grozăvești cu o suprafață totală de 69.779,00 mp și CET București Vest cu o suprafață de 323.532,00 km.

Conform PIDU 2009-2015 pentru sectorul 6, din totalul de 155.795 locuințe (132.233 locuințe colective și 23.562 locuinte individuale) sunt racordate la rețeaua de energie electrică 129.298 locuințe colective (98%) și 19.530 locuințe individuale (83%).

B.6.10.3. Alimentarea cu energie termică RADET dispune de o retea de distributie a energiei termice ce acopera 62,64% din suprafata strazilor (134,343 km din totalul de 216,052 km) si de asemenea acopera un numar de 233 de strazi, ceea ce reprezintă 41,83 % din numărul total de străzi (557). Rețeaua de termoficare are o lungime totală de 1.357 km, din care:

514 km canale principale; 843 km canale secundare. Din totalul rețelei de termoficare 80% are peste 25 de ani vechime, necesitand lucrari de modernizare. În ultimii ani s-a pus mare accent pe alimentarea cu energie termică și de aceea se încearcă schimbarea tubulaturii rețelei și modernizarea punctelor termice pentru a se reduce pierderile de agent termic.

Primaria Municipiului București a început un program de contorizare a scărilor de bloc, program cu finanțare externă.

Sectorul 6, în ceea ce privește alimentarea cu energie termică este împărțit în 3 mari zone:

Militari cu 32 de puncte termice; Crângași cu 29 de puncte termice; Drumul Taberei cu 37 de puncte termice.


94



Conform PIDU 2009-2015 pentru sectorul 6, din totalul de 155.795 locuințe (132.233 locuințe colective și 23.562 locuințe individuale) sunt racordate la rețeaua de energie termică 102.266 locuințe colective (77%).

B.6.10.4. Alimentarea cu gaze naturale Gazele naturale sunt furnizate de catre DISTRIGAZ SA. Reteaua de distributie a gazelor naturale se întinde pe 180,523 de stradă din totalul de 216,052 km, ceea ce repreinta 83,56%. De asemenea se intinde pe 394 strazi ceea ce inseamna 70.74%. Reteaua de distributie a gazelor naturale are o lungime de 2.947,321 km din care 70% are peste 15 ani vechime. Toate blocurile din sector sunt racordate la rețeaua de distribuție a gazelor naturale dar, înregistrarea consumului se face pe contoare de scară sau de bloc.

Pentru modernizarea și extinderea rețelei s-au executat, se execută și se vor executa un număr de 42 de lucrări ce se vor desfășura pe 38,049 km.

Conform PIDU 2009-2015 pentru sectorul 6, din totalul de 155.795 locuințe (132.233 locuințe colective și 23.562 locuințe individuale) sunt racordate la rețeaua de distribuție a gazelor naturale 119.987 locuințe colective (90%) și 18.200 locuințe individuale (77%).

B.6.10.5. Rețeaua de telcomunicatii În prezent, pe teritoriul sectorului 6, ca pe întreg teritoriul municipiului Bucuresti, furnizează rețele și servicii de comunicații electronice mai multe societăți comerciale. Cele mai importante dintre acestea sunt: Romtelecom S.A., Orange Romania S.A, Vodafone Romania S.A., Cosmote Romania S.A., UPC Romania S.A., RCS&RDS S.A. Aceste societăți oferă rețele de comunicații electronice și servicii de date, telefonie fixă sau/și mobilă (în diverse tehnologii digitale), cablu TV sau acces Internet pentru administrația publică, persoane juridice și populația sectorului.

Administratorul rețelei de telefonie SC ROMTELECOM SA, deține o rețea cu o lungime de 13.796,698 km din care:

4.519,928 km canal subteran; 2.856,825 km canal aerian; 6.419,945 km canalizații telefonice. Printre principalele disfuncționalități in ceea ce privește rețeaua de telecomunicații o reprezintă prezența unor mari aglomerări de tronsoane de cabluri și rezerve de cabluri, inclusiv joncțiuni de cabluri.

C. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PUZ-LUI

C.1. RISCURI NATURALE ȘI ANTROPICE

Riscuri seismice Conform P.A.T.N., Sectiunea a- V-a, Zone de risc natural, Sectorul 6 al Municipiului Bucuresti se incadreaza in:



acceleratia terenului ag=0,24; perioada de colt Tc=1,6 sec, conform normativ P100-1-2004; gradul de seismicitate este 81 (gradul 8 cu o perioada de revenire de 50 ani;

Fig. nr. 14 – Zonificarea Romaniei din punct de vedere seismic

Riscul seismic reprezintă un factor de restrictivitate pentru întregul ecosistem urban, chiar dacă frecvenţa seismelor de amploare nu este foarte ridicată.

La nivelul sectorului 6, dezechilibrele generate de riscurile seismice sunt legate în primul rând de dimensiunea ridicata a pagubelor pe care le pot produce, cu reflectare directă în calitatea factorilor de mediu prin accentuarea dimensiunii unor riscuri tehnogene.

Zona de câmpie şi luncă impune o serie de restricţii determinate în special de apariţia unor riscuri geomorfologice şi hidrologice. Pantele reduse, prezenţa argilelor şi predominarea rocilor care au în compoziţia lor elemente solubile se constituie în factori importanţi care contribuie la dezvoltarea zonelor supraumectate sau cu crovuri.


96



Analizand Harta seismica a Capitalei intocmita de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pamantului reiese faptul sectorul 6 se afla in zona cu efecte puternice din punct de vedere seismic.

O situaţie critică în acest sens se remarcă în zona Giuleşti-Sârbi, arealul străzilor: Bozilor-Sadinei-Podul Ilfovăţului şi Cărămidăriei. În perioada 1974—1989, o mare parte a regiunii Giuleşti-Sârbi era acoperită cu terenuri de culturi agricole. Porţiunea aflată în imediata proximitate a arealului mai sus amintit se prezenta ca o depresiune agricolă al cărei sol prelua în timp scurt excedentul de ape meteorice. După anul 1990, suprafaţa agricolă a fost revendicată de foştii proprietari care au executat supraînălţări ale terenurilor, cu înălţimi cuprinse între 0,5 - 2 m. Aceste supraînălţări se pot observa de-a lungul arterei de circulaţie Drumul Săbăreni, dar şi pe arterele laterale: Drumul Podul Dâmboviţei, Drumul Podul Pitarului, Drumul Podul Lacului. Drumul Podul Doamnei, strada Cărămidăriei etc.

Un alt aspect al riscurilor naturale din sectorul 6 este legat de calitatea solurilor. Aceasta este afectată de dimensiunea ridicată a riscurilor geomorfologice (deflaţie, tasări) contribuind la scăderea productivităţii terenurilor si apariţia riscurilor pedologice.

O altă problemă importantă pentru zona rezidenţială din sectorul 6 vizează preluarea spre sistemul de canalizare a cantităţilor ridicate ale precipitaţiilor care cad într-o perioadă foarte scurtă de timp. Căile de comunicaţie, pasajele, subsolurile locuinţelor P, P + 1 etc. se caracterizează prin creşterea riscului de inundare, generat de lipsa reţelelor de canalizare sau de incapacitatea acestora de a prelua debite însemnate de apă.

Reale probleme de risc hidrologic la nivelul comunităţii urbane din sectorul 6 (în special carierele, Crângaşi-Giuleşti şi Militari) ridică Lacul Morii în condiţiile unei funcţionări deficitare. Riscul de rupere a digurilor şi barajelor conturează regiunea Lacul Morii ca areal de disfuncţionalitate prin accentuarea riscului de inundaţie în cazul funcţionării deficitare.

Incadrarea in zonele de risc natural, la nivel de macrozonare, a ariei pe care se gaseste Sectorul 6 se face in conformitate cu normele in vigoare.

Riscul este o estimare matematica a probabilitatii producerii de pierderi umane si materiale pe o perioada de referinta viitoare si intr-o zona data pentru un anumit tip de dezastru. Factorii de risc avuti in vedere sunt: cutremurele de pamant, inundatiile si alunecarile de teren.

inundatii: in conformitate cu Legea nr. 57512001, aria studiata se incadreaza in zone cu cantitati de precipitatii ce variaza intre 100-150 mm in 24 de ore cu arii afectate de inundatii datorate revarsarii unui curs de apa. Constructiile viitoare vor avea in vedere prevederile normativelor in vigoare pentru protejarea impotriva actiunii apelor curgatoare si a lacurilor. Se vor face incadrari in hartile de risc la inundatii ale Bucurestiului. Se vor inventaria cursurile de apa si lacurile invecinate. Investigatiile geotehnice vor pune in evidenta factorii care pot influenta negativ: nivelul apei subterane, roci foarte permeabile, gemorfologie defavorabila, zone de baltire.

hazarde climatice pentru semestrul cald: din punct de vedere al hazardului climatic, Sectorul 6 se incadreaza in zone cu vulnerabilitate medie


97



si mare la furtuni cu grindina, zone cu vulnerabilitate mare la valuri de caldura, mare la ploi torentiale si fenomene orajoase, precum si vulnerabilitate mare la ceata si depuneri acide. Pentru proictele viitoare se vor avea in vederile prevederile: NP082-04/2005 "Cod de proiectare. Bazele proiectarii si actiunii asupra constructiilor. Actiunea vantului", si PDI77-2001: "Normativ pentru dimensionarea sistemelor rutiere suple si sernirigide (metoda analitica)".

hazarde climatice pentru semestrul rece: din punct de vedere al hazardului climatic, Sectorul 6 se incadreaza in zone cu vulnerabilitate mare la bruma si inghet, medie la polei, la chiciura si vulnerabilitate mare la viscol. In proiectare se vor avea in vcdere prevedrile STAS 1709/1-93: Adancimea de inghet din complexul rutier. Prescriptii de calcul; STAS 1709/2-90: Prevenirea si remedierea degradarilor din inghet -dezghet si STAS 6054-77: Adancimi maxime de inghet; zonarea teritoriului Romaniei, NP082-0412005 "Cod de proiectare. Bazele proiectarii si actiunii asupra constructiilor. Actiunea vantului" si cod european pentru incarcari din zapada, Eurocod 1, ENI991-1-3.

În sectorul 6. principalele categorii de riscuri tehnogene sunt: exploziile, incendiile, deversările de substanţe periculoase, emisiile continue in aer, apă şi pe sol, provenite de la diverse industrii şi activităţi asociate, degradarea solurilor si apelor freatice prin infiltraţii din haldele de deşeuri şi accidentele de trafic. Sursele potenţiale de risc tehnogen din teritoriul sectorului 6 cuprind:

obiective cu risc de accident tehnologic: unităţile industriale CET Grozăveşti, CET Vest. Urbis SA. Cesarom SA, SC Energo SA, SC Firos SA, SC Turbomecanica SA. SC Vicotira SA, SC Semănătoarea SA;

obiective cu risc de explozie / incendiu: benzinării, GPL, unităţi industriale, service auto, spălătorii, depozite lemne, depozite materiale de construcţii;

puncte cu risc de accident rutier: străzile cu trafic intens, intersecţiile de străzi cu trafic intens (Bulevardul Iuliu Maniu, Bulevardul Virtuţii, bulevardul Timişoara, etc.);

obiective cu risc de infiltraţie a substanţelor poluante: halde de deşeuri (cartierul Giuleşti – Sârbi).

Planurile de urbanism ar trebui să se conformeze unui Plan de Prevenire a Riscurilor Tehnologice, în vederea gestionării şi „recuceririi” funciare a perimetrelor expuse riscurilor, ţinând seama de faptul că în prezent, activităţile economice cu grad ridicat de risc s-au diversificat şi înmulţit, iar măsurile de prevenire şi restrângere a surselor de pericol sunt aproape nule.

C.2. GESTIONAREA DEȘEURILOR

Deşeurile municipale constituie o problemă de strictă actualitate, ţinând seama de pericolul potenţial pentru sanătate şi mediu, precum şi de faptul că conţin o serie de materiale reciclabile a căror valorificare are drept scop economisirea de resurse naturale şi diminuarea consumurilor materiale şi energetice.

Gestionarea deşeurilor cuprinde toate activităţile de colectare, transport, tratare, valorificare şi eliminare.


98



Responsabilitatea pentru gestionarea deşeurilor municipale aparţine administraţiilor publice locale, care, în mod direct sau prin concesionarea serviciului de salubrizare către un operator economic autorizat, trebuie să asigure colectarea, colectarea selectivă, transportul, tratarea, valorificarea şi eliminarea finală a acestor deşeuri.

În cadrul sectorului 6, activitatea de colectare şi transport a deşeurilor menajere şi stradale este realizată de S.C. URBAN S.A. Aceasta acopera 83.56% din suprafata stradala aSectorului 6. Pe raza Municipiului Bucureşti se află depozitul ecologic, Chiajna Rudeni, depozit pentru deşeuri ne-periculoase ”b” administrat de S.C. Iridex Group Import Export S.R.L.

C.3. EVIDENȚIEREA VALORILOR DE PATRIMONIU CE NECESITĂ PROTECȚIE

C.3.1. VALORI ARHEOLOGICE

Pe raza sectorului 6 se găsesc 5 situri arheologice.

Siturile arheologie incluse pe lista monumentelor istorice LMI 2010 sunt următoarele:

LMI 2010 M.Of. nr. 670 din 1.10.2010 Localizare pe plan

Nr. crt

Cod LMI

Denumire Localitate Adresa Datare

1 88 B-I-s-A-17884

Manastirea Chiajna - Giulesti

Municipiul Bucuresti, sector 6

Cartierul Giulesti, pe malul nordic al Dâmbovitei, suprapus de Soseaua de centura si de str. Poiana Trestiei; carou cadastral: 3-4; UT (*)

2 95 B-I-s-A-17886

Militari - Câmpul Boja Municipiul Bucuresti, sector 6

Cartierul Militari, pe malul sudic al Lacului Dâmbovita, între Aleea Lacul Morii la N si str. Dâmbovitei la S, strapuns de canalul Arges spre V; carou cadastral: 9-10 si 11-12; PO 11-12; NM (*)

3 104 B-I-s-A-17887

Dealul Ciurel Municipiul Bucuresti, sector 6

Cartierul Militari, pe malul sudestic al Lacului Dâmbovita, între acesta, str. Dâmbovita la S si Sos. Virtutii la E; carou cadastral:11-12; NM (*)

4 111 B-I-s-B-17888

Universitatea Politehnica din Bucuresti


Între Bd. Iuliu Maniu la S, Universitatea Politehnica la N si str. Baia de Arie la


99



V; carou cadastral: 13-14; LK (*)

5 115 B-I-s-B-17889

Tunel de refugiu al Conacului Golescu Grant


Str. Tibles 64, pe malul stâng al Dâmbovitei, între str. Zinca Golescu si str. Adrian Fulga; carou cadastral: 9-10; IH (*)

sec. XVIII - XIX

192 B-II-s-B-17914

Parcelarea Grant Municipiul Bucuresti, sector 6

Sos. Giulesti - str. Alizeului - str. Dr. Cristian Pascal - str. Chibzuintei - str. Larisa - str.Stoica Vizitiul - Bd. Regiei - Sos. Orhideelor

1912

C.3.2. VALORI ARHITECTURALE, MEMORIALE ȘI SIMBOLICE

Deasemenea în limita teritoriului administrativ al sectorului 6 se află 8 monumente istorice grupate atfel pe principalele programe de arhitectură și 13 monumente de for public.

Programul de cult reprezentat prin:

Mânăstirea Chiajna monument istoric inclus pe lista LMI 2010 nr. 88 Cod LMI B-I-s- A-17884, Cartierul Giuleşti, pe malul nordic al Dâmboviţei, suprapus de Şoseaua de centură şi de str, Poiana Trestiei, carou cadastral 3−4 UT;

Biserica „Sfântul Gheorghe” monument istoric inclus în lista LMI 2010, nr.crt. 1697, Cod LMI B-II-m-B-19406, Calea Plevnei nr.122.

Programul de locuit reprezentat prin:

Conacul Golescu-Grant (Palatul Belvedere) monument istoric inclus in lista LMI 2010 nr.crt. 2619, Cod LMI B-IV-m-B-20955, Str. Ţibleş nr.64;

Casă de târgoveț, COD LMI B-II-m-B-18822, Calea Giulești nr. 208; Programul industrial reprezentat prin:

Fabrica de „Țigarete Belvedere” ansamblu inclus pe lista LMI 2010, nr. crt. 1091, Cod LMI B-II-a-B-188821, Sos. Giuleşti nr 1−3

Programul edilitar reprezentat prin:

Staţia de pompe Grozăvești, monument istoric inclus in lista LMI 2010, nr.crt.1215, Cod LMI B-II-m-B 18947, Splaiul Independenţei 235−237

Programul militar reprezentat prin:

Fost pavilion militar A, COD LMI B-II-m-B-19129, Bd. Iuliu Maniu nr.9 Programul de sănătate:

Spitalul Militar, COD LMI B-II-m-B-19408, Calea Plevnei nr.134 Monumente de for public:

Doua statui "Muncitori", B-III-m-B-19988; Monumentul eroilor din arma geniului – Leul, B-III-m-B-20010;


100



Monumentul lui Panait Donici, B-III-m-B-20011; Obelisc George Caranda, B-III-m-B-20012; Bustul col. farmacist C. Meri, B-III-m-B-20020; Monumentul gen. dr. Atanase Demosthen, B-III-m-B-20021; Monumentul eroilor regimentului I-IV-linie, B-III-m-B-20022; Bustul prof. dr. Zaharia Petrescu, B-III-m-B-20023; Bust dr. Carol Davila, B-III-m-B-20024; Complex funerar: osuar si morminte individuale, cimitirul eroilor cazuti în

primul razboi mondial, B-IV-m-B-20080; Mormântul eroilor ucisi la 8 noiembrie 1945, B-IV-m-B-20081; Mormântul lui Nicolae Tonitza, B-IV-m-B-20082; Cruce în memoria eroilor sanitari cazuti în primul Razboi Mondial, B-IV-m-B-

20113.

C.4. POLUANTII ATMOSFERICI

C.4.1. Efecte asupra sanatatii umane

C.4.1.1. Monoxidul de carbon (CO) Studiile epidemiologice au pus in evidenta patru tipuri de efecte asupra sanatatii asociate cu expunerile la monoxidul de carbon (in special cele care produc niveluri ale carboxihemoglobinei - COHb sub 10 %):

Efecte cardiovasculare; Efecte neurocomportamentale; Efecte asupra fibrinolizei; Efecte perinatale. Hipoxia cauzata de CO determina deficiente in functiile organelor senzoriale si tesuturilor.

In ceea ce priveste efectele cardiovasculare, si anume, o scadere a capacitatii de preluare a oxigenului si scaderea rezultanta a capacitatii de munca, acestea s-au pus clar in evidenta, incepand de la o concentratie de 5 % a COHb.

Unele studii raporteaza aceste efecte chiar de la 3,3-4,3 % COHb.

Efectele cardiovasculare pot avea implicatii asupra sanatatii profesionale sau recreative. Un segment important al populatiei asupra caruia se manifesta efectele cardiovasculare ale expunerii la CO este reprezentat de bolnavii de angina pectorala. La acestia, agravarea anginei apare la 2,9 – 4,5 % COHb, iar uneori chiar sub 2 % COHb.

Niveluri ridicate ale COHb determina si efecte secundare, ca de exemplu schimbari in pH-ul sangelui si in fibrinoliza, reducerea greutatii fatului la nastere si dezvoltarea postnatala intarziata.

Alte segmente, ale populatiei supuse unui risc crescut sunt:

Femeile insarcinate si copiii mici;


101



Varstnicii; Bolnavii de bronsita cronica si enfizem pulmonar; Tinerii cu tulburari cardiace sau respiratorii grave; Persoanele cu tulburari hematologice; Persoanele cu forme genetice neuzuale ale hemoglobinei asociate cu

reducerea capacitatii de oxigenare; Persoanele tratate cu medicamente depresive. Organizarea Mondiala a Sanatatii recomanda un nivel de 2,5-3,0 COHb pentru protectia sanatatii populatiei, incluzand si grupurile sensibile. Pentru aceasta, concentratiile de CO in aer nu trebuie sa depaseasca urmatoarele valori (recomandate ca valori – ghid protectia sanatatii populatiei):

60 mg/mc pentru 30 minute; 30 mg/mc pentru 1 ora; 10 mg/mc pentru 8 ore; Standardul romanesc (STAS 12574-87) prevede urmatoarele limite sanitare:

6 mg/mc pentru 30 minute; 2 mg/mc pentru 24 ore.

C.4.1.2. Plumbul Intrucat organismul uman are proprietatea de a acumula plumbul, efectele asupra populatiei au fost studiate pentru expuneri pe termen lung la niveluri scazute ale concentratiilor de plumb in atmofera.

Aceste efecte se clasifica in trei categorii:

Asupra biosintezei hemoglobinei; Asupra sistemului nervos; Asupra presiunii sangelui. Pragurile concentratiei de Pb in sange sub care nu apare prima categorie de

efecte sunt: 0,2 μg/ml la adulti; 0,1 μg/ml la copii. Pragul pentru a doua categorie de efecte se situeaza sub 0,3 μg/ml.

Pentru a treia categorie de efecte nu s-a putut stabili un prag, dar intrucat populatia din centrele urbane si industriale prezinta, intr-o proportie ridicata, hipertensiune arteriala, iar studiile au dovedit ca reducerea nivelului de Pb in sange reduce numarul hipertensivilor, pentru protejarea populatiei se recomanda pe cat posibil reducerea emisiilor de Pb.

Este de mentionat ca aportul de Pb in organismele umane este adus nu numai din aerul atmosferic, prin inhalare, ci si prin ingurgitare, din alimente si din apa.

La populatia adulta, circa 40 % din Pb introdus in organism provine din aer, in timp ce la copii acest aport scade la 6 %. Aportul mult mai mare de Pb prin ingurgitare, la copii, se datoreaza urmatoarelor cauze:


102



Copiii mananca si beau mai mult, pe unitatea de greutate corporala, decat adultii;

Inghitirea prafului incarcat cu plumb de pe maini; Absorbtia plumbului pe tractul intestinal este de circa 50 %, fata de 10 % la

adulti; Printre copii prevaleaza deficientele nutritionale care favorizeaza absorbtia

Pb; Caracteristicile comportamentale (nepastrarea igienei, joaca in afara casei)

ale copilului cresc riscul expunerii. Segmentul de populatie care prezinta cel mai ridicat risc la expunerea la Pb il reprezinta copiii pana la 6 ani.

Cauzele principale ale acestui risc sunt:

Bariera sange – creier nu este complet dezvoltata; Efectele hematologice si neurologice apar la praguri mai coborate. Al doilea segment cu grad ridicat de risc sunt femeile insarcinate, intrucat placenta nu reprezinta o bariera in expunerea fatului la plumb.

Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) recomanda ca valoare-ghid concentratia de 0,5-1 μg/mc de Pb in aer, pentru un timp de mediere de un an.

Este de mentionat ca o concentratie medie anuala de Pb intre limitele 0,5 – 1 μg/mc este bazata pe presupunerea ca pentru 98 % din populatie se va mentine concentratia de Pb in sange sub 0,2 μg/ml. In plus, este recunoscut faptul ca pot aparea unele efecte pentru care nu se poate stabili o limita, deci in mod normal Pb ar trebui sa nu existe.

De asemenea, limitele de 0,5 – 1 μg/mc nu asigura protectia suficienta a copiilor, ceea ce conduce la necesitatea luarii unor masuri drastice de limitare si de eliminare a emisiilor de Pb.

STAS 12574-87 prevede valoarea de 0,7 μg/mc ca norma sanitara pentru un timp de mediere de 24 ore, neprevazand o norma pentru timp lung de expunere (an).

Este interesant faptul ca aceasta noxa se retine in proportie mai mare in organismul barbatilor in raport cu cel al femeilor, iar in corpul copiilor se poate retine de 10 ori mai mult plumb decat in cel al adultilor, explicatia fiind procesul de asimilatie mult crescut la copii in raport cu cel de dezasimilatie. Toxicitatea plumbului se poate traduce si prin inhibarea fermentilor celulari care determina tulbulari ce se refera la sinteza hemoglobinei, (globulelor rosii), contribuind astfel la imbatranirea precoce a acestora. Absorbtia plumbului este un proces lent, progresiv, de durata, dar sigur, manifestandu-se prin dereglari nervoase, metabolice si nu numai.

C.4.1.3. Ozonul Ozonul este un oxidant puternic si deci poate reactiona, in mod virtual, cu fiecare clasa de substanta biologica. In general ozonul isi exercita actiunea in principal prin doua mecanisme:


103



Oxidarea grupurilor sulfhidril si a aminoacizilor enzimelor, coenzimelor, proteinelor si peptidelor;

Oxidarea acizilor grasi polinesaturati in acizi grasi peroxidici. Intrucat membranele sunt compuse din proteine si din lipide, acestea sunt supuse atacului ozonului. Celulele sau organele cu suprafata specifica mare pot fi extrem de vulnerabile.

Studiile au evidentiat urmatoarele efecte ale expunerii la ozon si la alti oxidanti fotochimici:

Afectarea semnificativa a functiei respiratorii (volumul expirator fortat, existenta cailor de patrundere a aerului, capacitatea vitala fortata, frecventa respiratorie);

Iritarea ochilor, nasului si laringelui; Disconfort al cutiei toracice; Tuse si dureri de cap; Favorizarea infectiilor bacteriene. Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda o valoare-ghid pentru mediere pe o ora de 150 – 200 μg/mc si pentru mediere pe 8 ore de 100 – 120 μg/mc.

STAS 12574-87 prevede urmatoarele norme sanitare:

100 μg/mc pentru 30 minute; 30 μg/mc pentru 24 ore.

C.4.1.4. Bioxidul de sulf Calea de patrundere in organism este tractul respirator.

Efectele atat la expunerea pe termen scurt (10 – 30 minute), cat si la expunerea pe termen mediu (24 ore) si lung (an) sunt legate de alterarea functiei respiratorii.

In concentratii peste 1000 μg/mc (apar, in general, numai la locul de munca) timp de 10 minute pot aparea efecte severe ca: bronhoconstrictie, bronsite si traheite chimice). La concentratii de 2600 – 2700 μg/mc pe 10 minute creste riscul aparitiei spasmului bronsic la astmatici.

De remarcat ca exista o mare variabilitate a sensibilitatii la SO2 a subiectilor umani.

Expunerea repetata la concentratii mari pe termen scurt combinata cu expunerea pe termen lung la concentratii mai mici creste riscul aparitiei bronsitelor cronice, in special la fumatori.

Expunerea pe termen lung la concentratii mici conduce la efecte in special asupra subiectilor sensibili (astmatici, copii, oameni in varsta).

Bioxidul de sulf si particulele in suspensie au efect sinergic, asocierea acestor poluanti (prezenti simultan in gazele de ardere de la centralele termice) conduce la cresterea mortalitatii, morbiditatii prin afectiuni cardiorespiratorii si a deficientelor functiei pulmonare. Efectul sinergic apare atat la expunerea pe termen scurt, cat si la cea pe termen lung.


104



Conform Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului inconjurator, valoarea limita pentru protectia sanatatii umane este de 60% din valoarea limita pentru 24 de ore (75 μg/m3, a nu se depasi de mai mult de 3 ori intr-un an calendaristic).

C.4.1.5. Aerosoli acizi (acid sulfuric si sulfati) Expunerea la aerosoli de acid sulfuric si la aerosoli de sulfat conduce la cresterea morbiditatii prin afectiuni pulmonare ca: bronsite astmatice alergice si bronsite cronice.

C.4.1.6. Bioxidul de azot Expuneri pe termen scurt conduc la schimbari in functia respiratorie atat la subiecti normali, cat si la cei cu bronsita.

In amestec cu ozonul are efecte sinergice, ca si in prezenta pulberilor in suspensie.

Expuneri pe termen lung conduc la efecte asupra plamanului, splinei, ficatului si sangelui. Efectele asupra plamanului pot fi reversibile si ireversibile. S-au observat: aparitia enfizemelor, alterarea celulelor pulmonare, cresterea susceptibitatii la infectii bacteriologice ale plamanului.

Conform Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului inconjurator, valoarea limita orara pentru protectia sanatatii umane este de 70% din valoarea limita (140 μg/m3, a nu se depasi mai mult de 18 ori intr-un an calendaristic).

C.4.1.7. Particule in suspensie In cadrul acestui poluant se inscriu particulele solide netoxice cu diametru pana la 20 μm. Dintre acestea, cele cu diametre micronice si submicronice patrund prin tractul respirator in plaman, unde se depun. Atunci cand cantitatea inhalata intr-un interval de timp depaseste cantitatea ce poate fi eliminata in mod natural, apar disfunctii ale plamanului, incepand cu diminuarea capacitatii respiratorii si a suprafetei de schimb a gazelor din sange. Aceste fenomene favorizeaza instalarea sau cronicizarea afectiunilor cardio respiratorii.

In cazul in care particulele contin substante toxice, ca de exemplu metale grele in cazul cenusii de carbune, acestea devin foarte agresive, eliberarea in plasma si in sange a ionilor metalici conducand, in functie de metal si de doza, la tulburari foarte serioase.

C.4.2. Efecte asupra vegetatiei

C.4.2.1. Bioxidul de sulf Efectele fito – toxice ale SO2 sunt puternic influentate de abilitatea tesuturilor plantei de a converti SO2.

Efectele fitotoxice ale SO2 sunt puternic influentate de abilitatea tesuturilor plantei de a converti SO2 in forme relativ netoxice. Sulfitul (SO 2

3 ) si acidul sulfitic (HSO

3

) sunt principalii compusi formati din dizolvarea SO2 in solutii apoase. Efectele fitotoxice sunt micsorate prin convertirea lor prin mecanisme enzimatice si neenzimatice in sulfat, care este mult mai putin toxic decat sulfitul.


105



In functie de cantitatea de SO2 pe unitatea de timp la care este expusa planta, apar efecte biochimice si fiziologice ca: degradarea clorofilei, reducerea fotosintezei, cresterea ratei respiratorii, schimbari in metabolismul proteinelor, in bilantul lipidelor si al apei si in activitatea enzimatica. Aceste efecte se traduc prin necroze, reducerea cresterii plantelor, cresterea sensibilitatii la agenti patogeni si la conditii climatice excesive.

In comunitatile de plante apar schimbari ale echilibrului intre specii: reducerea varietatilor sensibile determina alterarea structurii si functiilor intregii comunitati. Uniunea Internationala a Organizatiilor pentru Cercetarea Padurilor recomanda urmatoarele concentratii ca valori-ghid pentru protectia plantelor:

Media anuala: 50 μg/mc pentru a se mentine intreaga productie in cele mai multe locuri; 25 μg/mc pentru intreaga productie si a proteja mediului;

Medie pe 30 min.: 150 μg/mc si, respectiv, 75 μg/mc pentru cele doua situatii de mai sus

(se admite depasirea acestor valori cu o frecventa anuala de maximum 2,5 %).

Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda limita de 30 μg/mc ca medie anuala.

C.4.2.2. Oxizii de azot Pana la anumite concentratii oxizii de azot au efect benefic asupra plantelor, contribuind la cresterea acestora. Totusi s-a constatat ca in aceste cazuri creste sensibilitatea la atacul insectelor si la conditiile de mediu (de exemplu la geruri).

Peste pragurile toxice, oxizii de azot au actiune fitotoxica foarte clara.

Marimea daunelor suferite de plante este functie de concentratia poluantului, timpul de expunere, varsta plantei, factori edafici, lumina si umezeala. Simptomele se clasifica in „vizibile” si „invizibile”. Cele invizibile constau in reducerea fotosintezei si a transpiratiei. Cele vizibile apar numai la concentratii mari si constau in cloroze si necroze.

Conform Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului inconjurator nivelul critic anual pentru protectia vegetatiei si ecosistemelor naturale, in ceea ce privesc oxizii de azot este de 80% din nivelul critic (24 μg/m3), luand in considerare pragul superior de evaluare.

C.4.3. Efectul asupra materialelor si constructiilor

Problema efectelor poluantilor atmosferici asupra constructiilor si materialelor trebuie sa-si focalizeze raspunsurile in trei directii:

Identificarea si definirea a ceea ce constituie “dauna”; Atribuirea cauzelor daunelor; Estimarea costurilor atribuite poluantilor atmosferici. Gama de poluanti care pot afecta direct sau indirect materialele de constructie este foarte larga, deoarece unii dintre ei, ca de exemplu compusii organici volatili, pot fi precursorii altor poluanti activi, ca de exemplu ozonul. Totusi, in principal, de interes direct sunt SO2 si sulfatii, NOx si azotatii, clorurile, bioxidul de carbon,


106



ozonul. Redam mai jos tabelul principalilor poluanti din atmosfera libera si tipurile de daune asupra diferitelor materiale (Yocum and Baer, 1984).

Tabel nr. x – Principalii poluanti din atmosfera si tipurile de daune asupra materialelor

Materialul Dauna Poluanti Piatra de constructie Eroziunea suprafetei,

murdarire, formare SOx si alte gaze acide, H+

Metale Coroziune, matuire, gaurire

SOx, H2S si alte gaze acide

Vopsea si alte acoperiri organice

Decolorare, murdarire, cojire, crapare, umflare

SOx, H2S, aerosoli alcalini, H+,

oxidanti

Ceramica si sticla Eroziunea suprafetei, formare crusta

Gaze, acide, in special cu continut de fluoruri

Cauciuc Crapare Ozon

Poluantii acizi sunt depusi pe suprafete prin depunere uscata si prin depunerea umeda. Prin depunere uscata gazele si aerosolii sunt absorbiti pe suprafete (inclusiv suprafete umede).

In faza umeda, poluantii sunt fie incorporati in precipitatii in timpul proceselor de formare a lor (fenomenul de „rain-out”), fie absorbiti prin caderea precipitatiilor prin atmosfera poluata (fenomenul de „wash-out”).

Alaturi de cele doua forme de depunere de mai sus exista si a treia forma, depunerea cetii si a vaporilor de apa (prin condesare), mult mai acizi decat picaturile de precipitatii. Prezenta poluantilor pe suprafete este, independent de procesul de depunere, afectata de mai multi factori: parametrii micrometeorologici, viteza vantului si rugozitatea suprafetei.

Alaturi de poluanti, in degradarea constructiilor si materialelor intervin si factori naturali ca: viteza si directia vantului, temperatura si umezeala relativa a aerului, frecventa si intensitatea precipitatiilor. Ratele de fond ale degradarii sunt dificil de apreciat, in primul rand datorita efectelor puternic localizate.

Rolul poluantilor in determinarea degradarii observate este greu de apreciat. Materialele poroase absorbante, ca piatra de var, au putut fi afectate pe perioade lungi de produsi de reactie care s-au format cand concentratiile unor poluanti atmosferici au fost mult mai mari decat in perioada de observatie. De aceea este dificil de separat ratele de fond ale degradarii constructiilor vechi si ale monumentelor din cele doua rate de degradare, istorica si actuala, unde efectul de histerezis sau „memorie” poate inca afecta comportarea suprafatelor constructiilor.

C.4.3.1. Degradarea biologica Degradarea constructiilor este adesea atribuita, alaturi de factorii abiotici, factorilor biologici (biodeteriorarea) – cel mai adesea cresterii lichenilor (simbioza intre alge si fungi). Studiile au pus in evidenta faptul ca degradarea biologica are acelasi ordin de marime cu cea datorata factorilor abiotici.


107



Poluarea atmosferei cu substante abiotice poate potenta dezvoltarea unor tipuri de bacterii care determina degradarea constructiilor. Astfel, May si Lewis fac referiri la doua clase de bacterii:

Autotrofe, bacterii care oxideaza sulful si azotul si se dezvolta pe substraturi anorganice;

Heterotrofe, care se dezvolta pe substraturi organice. Daunele provocate de acestea se datoreaza produsilor lor acizi care reactioneaza cu carbonatul de calciu.

C.4.3.2. Poluarea aerului interior Concentratiile de poluanti din interiorul cladirilor, desi de regula putin mai mici decat cele din exterior, reflecta pe cele din atmosfera libera. Pentru unii poluanti, insa, concentratiile din interior pot depasi pe cele din exterior. Poluantii implicati cel mai adesea in impurificarea aerului din interioare sunt monoxidul de carbon, acidul azotic, bioxidul de sulf, ozonul, formaldehida, vaporii organici, radonul, particulele in suspensie, acizii volatili, aldehidele, cetone si altii.

Uneori, concentratiile de SO2 si de NO2 din interior pot fi mai mari decat cele din exterior, atunci cand acesti poluanti sunt generati de surse interne: sisteme de incalzire proprie (sobe) si masini de gatit. Prezenta umezelii din interior (in mod obisnuit umezeala relativa este 60%) determina absorbtia poluantilor de catre suprafetele poroase.

Poluantii mentionati, specifici zonelor urbane, avand un potential coroziv ridicat, sunt capabili sa produca daune asupra patrimoniului cultural din muzee, galerii de arta, biblioteci, arhive, precum si asupra zugravelilor si suprafetelor vopsite si a obiectelor din locuinte.

In tabelul nr. 4. se prezinta principalii poluanti din aerul interioarelor si tipul de daune asupra diferitelor materiale. Tabelul nr. 9 – Principalii poluanti din aerul interioarelor si tipul de daune asupra materialelor

Materialul Dauna Poluantul Hartie Decolorare, acidifiere, fragilizare Oxizi de sulf

Textile Reducerea rezistentei, patare chimica Oxizi de sulf si de azot

Coloranti textili Decolorare, schimbarea culorii Ozon, oxizi de azot

Materiale fotografice Micropete, „sulfurizare” Oxizi de sulf, hidrogen sulfurat

Vopsele si acoperiri organice

Decolorare, murdarire Oxizi de sulf, hidrogen sulfurat, aerosoli alcalini

Pielarire Pierderea elasticitatii, pudrarea suprafetei

Oxizi de sulf

Metale Corodare, matuire Oxizi de sulf si alte gaze acide, hidrogen sulfurat.

Pentru protejarea materialelor din interioare trebuie sa se utilizeze sisteme de ventilatie, filtrare si climatizare.


108



Intrucat insa nu sunt bine cuantificate relatiile concentratie poluant – timp expunere – dauna, sunt necesare cercetari in domeniu care sa se finalizeze cu stabilirea de standarde pentru protectia materialelor.

C.5. CALITATEA APEI

C.5.1. Identificarea si caracterizarea surselor de poluare

Principala sursa de poluare permanenta o constituie apele uzate reintroduse in receptori dupa utilizarea apei in diverse domenii.

Dupa provenienta lor, exista urmatoarele categorii de ape uzate:

ape uzate orasenesti, care reprezinta un amestec de ape menajere si industriale, provenite din satisfacerea nevoilor gospodaresti de apa ale centrelor populate, precum si a nevoilor gospodaresti, igenico – sanitare si social administrative ale diferitelor feluri de unitati industriale mici.

ape uzate industriale, rezultate din apele folosite in procesul tehnologic industrial, ele fiind de cele mai multe ori tratate separat in statii de epurare proprii industriilor respective.

ape uzate meteorice, care inainte de a ajunge pe sol, spala din atmosfera poluantii existenti in aceasta. Aceste ape de precipitatii care vin in contact cu terenul unor zone sau incinte amenajate, sau al unor centre populate, in procesul scurgerii, antreneaza atat apele uzate de diferite tipuri, cat si deseuri, ingrasaminte chimice, pesticid, astfel incat in momentul ajungerii in receptor pot contine un numar mare de poluanti.

C.5.2. Surse punctiforme de poluare semnificative

Surse de poluare urbane/aglomerari umane

In conformitate cu cerintele Directivei privind epurarea apelor uzate urbane (Directiva 91/271/ECC) apele uzate urbane ce pot contine ape uzate menajere sau amestecuri de ape uzate menajere, industriale si ape meteorice sunt colectate de catre sistemele de colectare/canalizare, conduse la statia de epurare (unde sunt epurate corespunzator) si apoi evacuate in resursele de apa, avand in vedere respectarea concentratiilor maxime admise.

In cea mai mare parte a sectorului apele uzate menajere, industriale si pluviale sunt evacuate in reteaua publica de canalizare administrata de catre SC Apa Nova Bucuresti SA.

C.5.3. Surse de poluare industriale

Sursele punctiforme de poluare industriala trebuie sa respecte cerintele directivei privind prevenirea si controlul integrat al poluarii 96/61/EC (directiva IPPC), Directivei 2006/11/EC care inlocuieste Directiva 76/464/EEC privind poluarea cauzata de substantele periculoase evacuate in mediul acvatic al Comunitatii, Directivei privind protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole 91/676/EEC, Directivei privind accidentele majore 86/278/EEC (Directiva SEVESO), precum si cerintele legislatiei nationale (HG 352/2005 privind modificarea si completarea HG nr. 188/2002 privind aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare, HG 351/2005 privind aprobarea Programului de


109



eliminare treptata a evacuarilor, emisiilor si pierderilor de substante prioritar periculoase).

C.5.4. Surse difuze de poluare semnificative

In principal o problema pentru calitatea apelor de suprafata din zona analizata este reprezentata de deseuri, in principal cele menajere (PET – uri, ambalaje plastic, etc.) care afecteaza apele de suprafata prin antrenarea acestora in fluxul de curgere.

C.5.5. Calitatea apelor subterane

In cazul corpurilor de apa subterana, Directiva Cadru defineste starea cantitativa, precum si starea calitativa (chimica).

Starea cantitativa

Conform Anexei V din Directiva Cadru Apa, starea buna din punct de vedere cantitativ a apei subterane este atinsa cand nivelul apei subterane in corpul de apa subterna este astfel incat resursele de apa subterana disponibile nu sunt depasite de rata de captare medie anuala pe termen lung.

Pentru evaluarea starii cantitative a corpurilor de apa subterana s-au utilizat recomandarile ghidului European in domeniu, elaborat in cadrul Strategiei Comune de Implementare a Directivei Cadru. Astfel, au fost utilizate criteriile urmatoare:

Bilantul hidric; Conexiunea cu apele de suprafata; Influenta asupra ecosistemelor terestre dependente de apa subterana; Intruziunea apei saline sau a altor intruziuni. Prin aplicarea acestor criterii in evaluarea starii cantitative a corpurilor de apa subterana a rezultat faptul ca toate corpurile de apa subterana delimitate sunt in stare cantitativa buna.

C.6. CONZLUZII

Teritoriul administrativ al sectorului 6 poate fi împărţit, din punct de vedere al construibilităţii, în două categorii:

Terenuri bune pentru construit (fără restricţii), în care se încadrează cea mai mare parte a sectorului (zona de terasă aproximativ plană şi perfect stabilă);

Terenuri cu restricţii pentru construit – zone inundabile; Au mai fost identificate Zone cu execs de umiditate sau pe care apa

persistă mult timp şi care sunt localizate în Cartierul Giulești-Sârbi, respectiv în zona delimitatî de străzile.

Identificare zone cu interdicții de construire Conform adresei nr. 45287 din 21.05.2009 emisă de către Ministerul Mediului este identificată o suprafață de 176,77 ha în Cartierul Giulesti, respectiv în partea de nord a Lacului Morii, ca zonă inundabilă a albiei majorte a acumulării Lacul


110



Morii, zonă în care se interzice amplasarea construcțiilor pănă la elaborarea unui studiu de fezabilitate întocmit de catre Administrația Națională a Apelor Române.

C.7. ASPECTE RELEVANTE ALE EVOLUTIEI PROBABILE A MEDIULUI SI A SITUATIEI ECONOMICE SI SOCIALE IN CAZUL NEIMPLEMENTARII PUZ PROPUS - DISFUNCTII

Disfunctionalitatile identificate pe domenii si evolutia factorilor de mediu in cazul neimplementarii PUZ sunt prezentate in tabelul urmator:

DOMENII DISFUNCTIONALITATI Evolutie factori de mediu Căi de comunicatie rutieră si feroviara, transport public in comun.

Zone lipsite de conectivitate la principalele fluxuri urbane, in general este vorba de zonele periferice ale sectorului, zone unde exista suprafete mari de teren neconstruit: Au fost identificate 3 zone mari astfel:

1. Zona de vest a sectorului 6, zona delimitata de urmatoarele artere: la sud Bd. Iuliu Maniu, la vest Drumul Osie, la nord.canalul Arges, la vest Artera de Centura- Cartierul Militari

2. Zona de sud-vest a sectorului, delimitată de arterele: la est Drumul Valea Larga , la sud Prelungirea Ghencea, la vest Artera de Centură, la nord Str. Preciziei- cartierul Ghencea lipsa sau discontinuitatea

trotuarelor pe numeroase străzi zone cu străzi nedefinite clar,

cu un profil transversal subdimensionat:

1. Zona Giulesti Sarbi delimitata astfel:

Nord Drumul Sabareni, la sud si est Calea Giulesti, la vest Str. Rasadnitei

2. Zona de vest delimitata astfel: la sud Prelungirea Ghencea, la est- Valea oltului, la vest- Drumul Valea Larga, la nord Bd. Timisoara

3. Zona centrala de vest delimitata astfel: la nord Str. Liniei, la est Sos. Pasajul Lujerului, la sud Bd. Timisoara, la vest Valea Cascadelor. lipsa unor poli urbani in zonele

periferice ale sectorului, respectiv in cele 3 mari zone anterioare, care să redistribuie fluxurile de circulatie 3 intersectii cu probleme de

fluidizare a traficului intre principalele artere de penetratie in

Factorul de mediu aer va fi cel mai afectat datorita maririri perioadei de functionare a motoarelor cu ardere interna a autovehculelor Intensificarea traficului rutier cu mijloace proprii de deplsare in detrimentul transportului in comun Inexistenta perdelelor de protectie in zona arterelor principale de circulatie Zone cu posibilități de inundare Parcurgerea de distante considerabile pana la mijloacele de transport in comun a populatiei care locuieste la periferie Cresterea nivelului de zgomot in directa corelare cu valorile traficului rutier


111



DOMENII DISFUNCTIONALITATI Evolutie factori de mediu sector si Soseaua de Centura:penetratia Autostrazii Bucuresti Pitesti de-a lungul canalului Arges, Prelungirea Ghencea si Prelungirea Bd.-ului Timisoara. Lipsa spatiilor de parcare

publice separarea pe direcția vest-est a

sectorului 6 de către calea ferată și lipsa legăturilor amenajate pe directia nord-sud . 18 intersecții cu probleme de

fluidizare a traficului: 1.Str. Lujerului-Bd. Iuliu Maniu- Sos. Virtuții 2.Str. Valea Cascadelor- Bd. Iuliu Maniu 3.Str. Preciziei-Str. Valea Cascadelor 4. Str.Preciziei- Iuliu Maniu 5.Bd. Timisoara- str. Valea Cascadelor 6.Str. Brașov- Prelungirea Ghencea 7.Prelungirea Ghencea- Drumul Sării 8.Bd. Iuliu Maniu- Sos. Cotroceni 9. Drumul Taberei- Drumul Sării 10. Bd. Timisoara- Str. Progresului ( Nod Răzoare) 11.Bd. Iuliu Maniu-Drumul Osiei 12. Bd. Iuliu Maniu- Acces zona comercială Militari 13.Sos. Virtuții- Splaiul Independenței 14.Bd. Constrictorilor- Calea Crângași 15. Calea Giulești- Drumul Săbăreni 16. Str. Brașov- Drumul Taberei 17.Valea Oltului- Prelungirea Ghencea 18. Str. Boișoara- Chibzuinței- ing. Pascal Cristian Au fost identificate

4 treceri la nivel cu calea ferată fără bariere, pe directia nord-sud astfel: km 5+785 – Valea Cascadelor, km 4+545- Moinesti, km 3+150- Răsăritului, km 3+350- Lujerului În proporție de 50 % starea de

funcționare a linilor de cale ferată de pe raza sectorului 6 este nefuncțională. Singura gară de pe raza

sectorului 6 este Gara Cotrocei, gara functionala doar pentru fluxul de mărfuri Rezervarea spatiilor necesare

dezvoltării rețelei de comunicație


112



DOMENII DISFUNCTIONALITATI Evolutie factori de mediu rutieră, astfel încât terenurile să rămână libere pentru a fi utilizate în vederea realizarea căilor de comunicați rutieră. Inexistenta unor linii de

transport in comun care să faca legătura intre zonele de interes existente ale sectorului si zonele periferice. Nereferim strict la cele 3 zone mari identificate Necorelarea între transportul

public și cel pe cale ferată pentru întărirea mixității intermodale.

Spatii plantate, agrement si sport

Deservire slabă a celor 3 mari zone periferice urbanizate ale sectorului 6, cu tipuri de spatii verzi publice cu acces nelimitat: parcuri, gradini Lipsa unor suprafete impădurite in partea de nord est a sectorului impotriva vînturilor dominante din nord-vest, sud-est. Nevalorificarea axei Dâmboviței, ca axă de legătură între zona centrala a Municipiului Bucuresti si zona periferica a sectorului 6 Peisaj adiacent penetrațiilor lipsit de preocupări pentru compozitia tablourilor peisagere secventiale

Tendința necontrolata si nereglementata de conversie funcțională a marilor zone industriale 8 monumente istorice, 5 situri arheologice si 13 monumente de for public nevalorificate, lipsite de zone de protectie Zonă cu posibilități de inundare Inexistenta perdelelor de protectie necesare intre zonele de locuinte si cimitire: zona Giulesti –Sîrbi, zona de cimitire aflate pe Prelungirea Ghencea Zone cu excess de umiditate localizate în cartierul Giulesti Sârbi Zonă inundabilă a albiei majore localizată in zona cartierului Giulesti Sârbi Obiective cu risc de accident tehnologic: unitățile CET Grozăvești, CET Vest, URBIS SA, Cesarom SA, SC. Energo Sa, SC Firos SA, SC. Turbomecanica SA, SC. Vicotira SA, SC. Semănătoarea SA Obiective cu risc de incendiu:benzinările, service-urile-auto, depozitele de materiale de constructii Activitatea de colectare a deseurilor de catre SC URBAN SA acopera 83,56 % din suprafata stradala a sectorului 6.

Echipare edilitară Zona Lacul Morii, Giulesti si zonele periferice adiacente Bd. Iuliu Maniu si Prelungirea Ghencea sunt lipsite de retele de apa si canalizare, gaze naturale.

Potentiala afectarea solului, subsolului si a panzei freatice datorita devrsarilor de ape uzate in fose septice, bazine vidanjabile, etc


113



DOMENII DISFUNCTIONALITATI Evolutie factori de mediu Relationare intre functiuni

Segregare functionala generată de crearea marilor ansambluri rezidentiale in proximitatea platformelor industriale.

Potentiala afectare a populatiei din zonele respective

Dezvoltare economică

Slaba dezvoltare a structuri lor turistice si dotarilor aferente.

Potentiala scadere a turismului

C.8. ASPECTE RELEVANTE ALE EVOLUTIEI PROBABILE A MEDIULUI SI A SITUATIEI ECONOMICE SI SOCIALE IN CAZUL IMPLEMENTARII PUZ PROPUS

In cazul implementarii PUZ coordonator sector 6 evolutia atat a factorilor de mediu cat si a situatiei sociale si economice este prezentata in tabelul urmator:

DOMENII Masuri Evolutie factori de mediu, economici si sociali

Căi de comunicatie rutieră si feroviara, transport public in comun.

Propunere retea de drumuri, pe categorii , de legătura intre zone cu co conectivitate redusă și fluxurile majore, raportate la planul castral emis de OCPI Bucuresti.Sunt propuse 174 de artere noi, preluate ca traseu din PUZ 2005 din care 18 artere categoria II ( prospect 24,00m) și 156 artere categoria III

( prospect 9-13,00m) Sistematizarea rețelei stradale sub aspectul necesarului de circulație rutieră impus de normativele în vigoare Realizare de noi poli urbani ( poli de echilibru) care să redistribuie zonele de inters și fluxurile de circulatie Transformarea unor artere majore de circulatie în bulevarde urbane prin extinderi, modificari profiluri existente și mărirea capacității de circulatii a arterelor existente: •Se propune transformarea unui număr de 5 artere de categoria II ( prospect 24,00m) în artere de categoria I ( prospect min 35,00m): Bd. Ghencea, Bd. Timisoara-tronson Valea Cascadelor Artera de centură, Calea Giulesti, Sos. Virtutii, Prelungirea Ghencea, Valea Cascadelor , Str. Brasov, tronson Bd. Timisoara- Bd. Ghencea • Transformarea unui număr de 14 artere categoria a III-a (prospect 12-13m) în artere categoria a II-a –prospect

Scaderea nivelului de zgomot; Imbuatatirea considerabila a calitatii aerului; Incurajarea transportului in comun; Diminuarea traficului rutier cu mjloace proprii; Scaderea riscului de accidente atat la traversarile CF cat si pe arterele rutier; Dimunarea distantelor ce trebuie parurse pana la mijloacele de transport in comun de catre populatia din zonele periferice ale sectorului


114




24 m: str. Boja, Mehadia, Mehedinți Simion, lot.col Marinescu Constantin, Pomilor, Preciziei, Rasadnitei, Valea oltului, vasile Mohor • Transformarea celor 57 de artere categoria a IV-a-prospect sub 5,00m în artere categoria III-prospect 12-13m. Rezolvarea nodurilor de legătură între artera de centură și arterele de penetrație Bd. Timisoara, Prelungirea Ghencea, Iuliu Maniu prin pasaje superioare, brate de descărare,în urma studiilor de specialitate Transformare gară cotroceni într-o gară urbană . Prelungirea liniilor de transport in comun pe principalele artere de legatura ( artere categoria II, prospect min.12-13,00) intre cele 3 zone mari periferice ale sectorului Propuneri de amenajări ale celor 4 traversări de cale ferată prin barieră semaforizată și/sau pasaje subterane și supraterane Propuneri de amenajări intersecții ( propuneri de sensuri giratorii) pasaje rutiere superioare Trasarea cu caracter orientativ a noilor artere de circulatie si lărgirea celor existente, ceea ce implică identificarea proprietarilor, calculul suprafetelor aproximative necesare exproprierii. Identificarea instrumentelor de implementare a planului de reglementari ( R.L.U., caiet profiluri transversale sistem de circulatie) Identificarea unor terenuri în apropierea centrelor de interes pentru a se construi parcaje

Studii privind rezolvarea intersecțiilor drumurilor noi propuse cu apeductele în vederea găsirii soluțiilor optime de fluidizare a traficului ( pasaje superioare, drumuri paralele cu apeductele).

Diversificarea amenajărilor Imbunatatirea aspectului


115





peisagistice cu noi tipologii de spatiu verde specializat: parcuri urbane de cartier, parc tematic, gradină arheologică etc Dezvoltarea unor coridoare naturale in lungul rețelei de apă a Damboviței Reglementarea si amenajarea peisagistică a principalelor 3 intrări in sector, respectiv în Municipiul Bucuresti Propunere de noi zone destinate cimitirelor cu rol in conturarea retelei de spatii verzi Reabilitarea si intretinerea celor 18 parcurilor existente , si a celor 3 baze sportive. Extinderea suprafetelor spatiilor verzi cu rol de agrement si imbunatatirea microclimatului- zona de agrement lacul Morii Reabilitarea zonelor adiacente căilor rutiere urbane prin amenajarea aliniamentelor verzi (plantări de arbori, arbuşti) în proporţie de 80%. Realizarea a 3 noi parcuri: 1 in zona Giulesti Sarbi, 1 in Militari, 1 in Ghencea.

peisagistic al zone; Imbunatatirea calitatii aerului; Diminuarea debitelor de apa pluviala in reteua publica de canalizare; Marirea si diversificarea posibilitatilor de petrecere a timpului liber; Crearea de noi locuri de joaca pentru copii Asigurarea procentului de spatii verzi/cap de locuitor conf. angajamentelor cu UE

Probleme de mediu Recuperarea si configurarea siturilor industriale eliberate recent sau a celor eliberate in viitor, în vederea dezvoltarii de proiecte urbane de amploare Stabilirea unor reglementari urbanistice complexe care sa impiedice aparitia unor conflicte functionale Stabilirea zonelor de protectie amonumentelor istorice, ansamblurilor si siturilor arheologice conform Legii 422/2001-legea monumentelor istorice Stabilire zone de protecție cu interdicție de construire,precum și lucrări de apărare impotriva inundatiilor,dimensionate corespunzător clasei de importanță. Realizare prevederi de prevenire a riscurilor tehnologice.

Mutarea industriilor poluante in zonele periferice; Reabilitarea zonelor poluate; Imbunatatirea calitatii factorilor de mediu sol si apa subterana;


116




Asigurarea cu servicii a sectorului

sporirea numărului de locuiri in unitatile de invatamant de stat existente prin proiecte de extinderi, mansardare identificarea terenurilor proprietate publica ale consiliului local in vederea dezvoltarii de noi unitati de invatamant, in cele 3 mari zone de extindere ale sectorului realizare proiect spital in Bd. Vasile Milea.

Imbunatatirea conditiilor socio-economice a locuitorilor sectorului 6

Echipare edilitară Extinderea retelei de canalizare in urmatoarele zone ale Sectorului 6: Giulesti Sarbi, Uverturii – case, Prelungirea Ghencea. Extinderea retelei de alimentare cu apa in zonele: Cartier Rosu,Giulesi Sarbi, Prelungirea Ghencea Reabilitarea a 70% din lungimea totala a actualei retele de canalizare. Reabilitarea a 83% din lungimea totala a actualei retele de alimentare cu apa Reabilitarea a 76% din lungimea totala a retelei de alimentare cu energie termica Extinderea relelei de alimentare

cu gaze in Cartierul Rosu.

Imbunatatirea conditiilor de trai pentru populatia din sector; Reducerea riscului si pe alocuri chiar imbunatatirea calitatii factorilor de mediu sol si apa subterana prin bransarea/racordarea proprietatilor la retele publice

Relationare intre functiuni

Incurajarea continuarii operatiunii urbanistice de conversiei functionala a platformelor industriale și promovarea mixitatii functionale controlate

Imbunatatirea conditiilor socio-economice


Promovarea mixitatii functionale controlate. Crearea de noi hoteluri mai ales in in zona penetratiei Autostrazii Bucuresti Pitesti.

Promovarea turismului

Populatie, Elemente demografice

asigurea cu echipamente publice a cestor zone si realizarea unui sistem coerent de drumuri publice. Elaborarea de studii in vederea stabilirii necesarului de echipamente si resurse materiale.

Cresterea niveluli de trai a populatiei din zona; Reducerea riscului si pe alocuri chiar imbunatatirea calitatii factorilor de mediu sol si apa subterana prin bransarea/racordarea proprietatilor la retele publice


117



D. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA SEMNIFICATIV

D.1. CARACTERISTICI ALE FACTORULUI DE MEDIU AER

La nivel local, sectorul 6, ca parte a municipiului Bucuresti deşi este aşezat într-o zonă de climă temperată este afectat de masele de aer continental, provenite din zonele învecinate. Curenţii de aer estici dau variaţii excesive de temperatură, de până la 70°C, între verile călduroase şi iernile geroase.

Zona de est a Sectorului 6 ce face parte din zona centrală la nivel municipal, are cea mai mare concentrare de clădiri, străzi înguste, largi bulevarde şi câteva zone verzi, are o temperatură medie anuală de 11° C, vânt sub 2 m/s , umiditatea de 3-6 %, mai mică decât în alte zone şi cea mai lungă perioadă de vegetaţie, de 220 zile fără ger, pe an.

Zona mediană care cuprinde vechea zona industrială cu mici făbricuţe, gări (Gara de Nord este cel mai mare nod feroviar), este definită printr-un grad mare de poluare, zile cu ceaţă, ploi abundente, câteva zile însorite, având o temperatură medie anuală sub 11° C şi un volum de precipitaţii de 600 mm pe an.

Noua zonă rezidenţială, Drumul Taberei, are o temperatură medie anuală de 10.5° C, cu vânturi puternice uneori , cu un grad scăzut de poluare comparativ cu centrul, un grad de umiditate în jurul valorii de 77%, cu frecvente apariţii ale ceţii şi un volum de precipitaţii sub 550 - 600 mm pe an.

Zona periferică este influenţată de construcţiile joase (1 - 2 nivele) cu suprafeţe verzi şi mari zone industriale; această zonă urbană este în mare măsură expusă vântului, valurilor de căldură şi de frig, dar cu contraste mici, o umiditate ridicată şi aer curat. Volumul precipitaţiilor este sub 500 mm pe an.

Temperatura medie multianuală înregistreaza valori de 10 oC -11°C. Temperatura medie a lunii ianuarie este curpinsa intre -5 oC si -3 oC. Temperatura medie a lunii iulie este cuprinsa intre 20 oC si 23 oC. Valorile maxime si minime inregistrate au oscilat intre extremcle de -32,2 oC in ianuarie 1942 si de 41,1°C in august 1945. Zona se situeaza in aria regiunilor cele mai calde din Romania, frecventa medie a zilelor tropicale depasind 30 de zile. La fel si cea a zilelor geroase de 30 -40 zile, în care temperatura maxima a zilelor de iarna este de sub 0 oC. Iernile sunt destul de blânde cu putine zăpezi și temperaturi ridicate, în timp ce în ultimii ani verile sunt foarte calde, chiar caniculare (cu temperaturi foarte ridicate de pana la 45°C) si cu putine precipitatii. Aceasta face ca diferentele de temperatura intre iarna -vara sa fie de pana la 60 oC.

Încalzirea atmosferei se dătoreaza în principal următoarelor cauze:

a) diminuarea radiatiei terestre, datorita mentinerii aerului mai cald in apropierea solului, ca urmare a efectului de seră generat de poluarea aerului cu pulberi, gaze , etc;

b) pierderi de caldura ale cladirilor, surse termice și încalzirea urbana;



c) diminuarea curentilor de aer datorita prezentei "barierelor" create de cladiri, fapt care conduce la diminuarea evaporarii transpiratiei prin care se pierde caldura.

Regimul precipitatiilor atmosferice este reprezentat prin valori medii multianuale de 500-600 mm (cu o medie anuala de 550 mm ). In ceea ce privesc extremele, luna mai reprezinta luna cea mai ploioasa unde se inregistreaza valori de 96,99 mm, iar in februarie si aprilie, considerate cele mai seletoase lune se inregistreaza valori de 33,3 mm-34mm. In perioada calda a anului principalele precipitatii au un caracter de aversa, fiind adesea insotite de fenomene electrice.

Evoluţia calităţii aerului în luna aprilie 2012 conform indicelui general pentru calitatea aerului din reţeaua locală de monitorizare a calităţii aerului furnizate de staţia/staţiile automate din Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului se prezinta astfel:

Fig. nr. 16 – Reprezentarea grafica a indicelui specific in luna aprilie 2012.



Indice specific de calitatea aerului, pe scurt "indice specific", reprezintă un sistem de codificare a concentraţiilor înregistrate pentru fiecare dintre următorii poluanţi monitorizaţi:

dioxid de sulf (SO2) dioxid de azot (NO2) ozon (O3) monoxid de carbon (CO) pulberi în suspensie (PM10) Indicele general se stabileşte pentru fiecare dintre staţiile automate din cadrul Reţelei Naţionale de Monitorizare a Calităţii Aerului, ca fiind cel mai mare dintre indicii specifici corespunzători poluanţilor monitorizaţi.

D.2. CARACTERISTICI ALE FACTORULUI DE MEDIU APA

Din punct de vedere hidrografic Municipiul București, sector 6, se afla in Bazinul Hidrografic al râului Dâmbovița, ce face parte din bazinul hidrografic Arges (cod cadastral X-1.25) – conform “Atlas Cadastrul apelor in Romania” – editia 1996 aprobat prin Ordinul 1276/2005 privind aprobarea Metodologiei de organizare, pastrare si gestionare a Cadastrului apelor din Romania.

Pânza freatică se află în baza depunerilor de loess şi loessoide (- 20 m şi - 30 m) şi din ea se alimentează cu apă potabila platformele industriale şi locuinţele care nu sunt racordate la reţeaua de alimentare.

Fig. nr. 17 - Harta hidrogeologică a Municipiului Bucuresti si județului Ilfov


120



D.2.1. Apa de suprafata

Râul Dambovita constituie principalul curs de apa care tranziteaza aria Municipiului Bucuresti pe o distanta de aprox. 22 km, din cei 237 km lungime totala , avand o directie generala de scurgere nord-vest -sud-est, parasind orasul in amonte de confluenta cu Raul Colentina, afluent de stanga. Regimul natural de scurgere al Raului Dambovita este modificat prin derivatia de ape in Ciorogarla (amonte de Bucuresti), prin realizarea bazinului de acumulare Lacul Morii si prin regularizarea cursului acesteia. In regimul actual de scurgere, debitul mediu multianual al Raului Dambovita variaza intre cca. 2,0 m3/s la intrare si 17,0 m3/s la iesirea din Judeul llfov.

Lacul de acumulare LACUL MORII este situat pe raul Dambovita in zona de campie, la altitudinea de 85 m. Fiind amenajat in anii '80, Lacul Morii are o suprafaţă la nivel normal de retenţie de 241,5 ha, un volum de 14,2 mil. m3, adâncimea medie 8.5 m, lungime baraj 4075 m, timp de retenţie 66 zile şi folosinţă complexă: alimentarea cu apă a unităţilor industriale, irigaţii, piscicultură, producere de energie electrică, apărarea împotriva inundatiilor şi agrement.

Pentru evaluarea, din punct de vedere fizico-chimic a calităţii globale a apei, în fiecare secţiune de monitorizare, pentru fiecare indicator în parte, se calculeaza valorile medii si se compara cu valorile limită ale claselor de calitate prevăzute de „Normativul privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă”; acest normativ prevede împărţirea în cinci clase de calitate.

Indicatorii de caracterizare a calităţii apelor (cuprinşi în Ordinul nr. 161/2006) se impart în 5 grupe principale:

grupa “regim de oxigen” cuprinde: oxigenul dizolvat, CBO5 , CCO-Mn, CCO-Cr ;

grupa “nutrienţi” cuprinde: amoniu, azotiţi, azotaţi, azot total, ortofosfaţi, fosfor total, clorofila a ;

grupa “ioni generali, salinitate” cuprinde: reziduu filtrabil uscat, sodiu, calciu, magneziu, fier total, mangan total, cloruri, sulfaţi;

grupa “metale” cuprinde: zinc, cupru, crom total, arsen. Metalele plumb, cadmiu, mercur, nichel au fost încadrate la grupa de substanţe prioritare;

grupa “micro-poluanţi organici şi anorganici” cuprinde: fenoli, detergenţi, AOX, hidrocarburi petroliere. Alte substanţe precum PAH-uri, PCB-uri, lindan, DDT, atrazin, triclormetan, tetraclormetan, tricloretan, tetracloretan, etc. au fost încadrate la grupa substanţelor prioritare.

In tabelul urmator se prezinta incadrarea in clasele de calitate pentru raul Dambovita, in sectiunile de monitorizare aferente:

Cursul de apă Secţiuni de

control curs de apă

Total km Cal.I km

Cal.II km

Cal.III km

Cal.IV km

Cal.V km

Observaţii (indicatori care conduc la încadrare nefavorabilă)

Dâmboviţa Brezoaiele

286 (40) - - (III)

22.0 - - -

Dâmboviţa Arcuda

(pod Joiţa)

286 (40) - (II)

4.0 - - - Din p.d.v.biologic se

încadrează în categoria mezotrof


121



In tabelul urmator se prezinta concentratiile in nitraţi şi fosfaţi în raul Dambovita, la nivelul anului 2010.

Cursul de apă Secţiuni de control curs de apă

Nitrati Fosfati val.min.

mg/l val.max. mg/l

val.medie mg/l

val. min. mg/l

val. max mg/l

val. medie mg/l

Dâmboviţa Brezoaiele 0.368 1.42 0.997 0.042 0.375 0.111 Dâmboviţa Arcuda (pod Joiţa) 0.351 1.64 1.074 0.012 0.0513 0.043 Dâmboviţa Dragomireşti 0.863 3.26 2.08 0.045 0.549 0.36 Dâmboviţa Nod Hidro. Popeşti 0.06 1.33 0.67 0.015 0.045 0.037 Dâmboviţa Bălăceanca 0.03 0.12 0.046 0.03 8.52 3.735

Continutul de oxigen dizolvat, materii organice şi amoniu în râul Dambovita, la nivelul anului 2010, se prezinta in tabelul urmator:

Cursul de apă Secţiuni de control curs de apă

Oxigen dizolvat (Media aritm.) mg/l

Materii organice (CCO-Cr) (Media

aritm.) mg/l

Amoniu (Media aritm.) mg/l

Dâmboviţa Brezoaiele 9.49 13.04 0.244 Dâmboviţa Arcuda (pod Joiţa) 10.93 13.45 0.251 Dâmboviţa Dragomireşti 8.43 18.0 0.249 Dâmboviţa Nod Hidro. Popeşti 10.63 17.66 0.399 Dâmboviţa Bălăceanca 0.78 122.83 14.06

In tabelul urmator se prezinta clasa de calitate si incadrarea din punct de vedere biologic, a Lacului Morii, la nivelul anului 2010:

Bazin Hidrografic Lacul Suprafaţa

ha Incadrarea din punct

de vedere biologic

Clasa de calitate din punct de vedere

fizico-chimic

Observaţii (indicatori care conduc

la încadrare nefavorabilă)

DÂMBOVIŢA Lacul Morii 242 hipertrof III RO, AICR RO - regim de oxigen; AICR –alţi indicatori chimici relevanţi: fenoli, detergenţi, AOX NUTR - regim de nutrienţi

Continutul de nitrati si fosfati în Lacul Morii, la nivelul anului 2010, se prezinta in tabelul urmator:

BAZIN HIDROGRAFIC Lacul

NITRAŢI FOSFAŢI media aritmetică

mg/l media aritmetică

mg/l DÂMBOVIŢA Lacul Morii 0.311 0.074

Conform Sintezei anuale privind calitatea resurselor de apa din spatiul hidrografic Arges-Vedea pentru anul 2011, elaborata de Administraţia Naţionala “Apele Române” – Administratia bazinala de apa Arges-Vedea, tronsonul raului Dambovita pe sectorul analizat este incadrat in categoria RW10.1.25_B8 (DAMBOVITA: AVAL AC. LACUL MORII - AM. EVAC. APA NOVA (GLINA)) fiind un corp de apa puternic modificat, cu o lungime de 17.49 km. Este încadrat în

Dâmboviţa Dragomireşti

286 (40) - - (III)

5.0 - - -

Dâmboviţa Nod Hidro. Popeşti

286

(40) - (II)

26.0 - - - Din p.d.v.biologic se

încadrează în categoria oligotrof

Dâmboviţa Bălăceanca

286 (40) - - - - (V)

14

CBO5, CCO-Cr, Ntotal, Ptotal,

Odiz.,MTS

Dâmboviţa Budeşti 286 (40) - - - - (V)

23 CBO5, CCO-Cr, Ntotal,

Ptotal, MTS


122



categoria tipologică RO10a şi are ca secţiune de monitorizare secţiunea ”Nod Hidrotehnic Popesti” care are prevazut monitoring de tip ZV.

Elemente biologice

Din punct de vedere al elementelor biologice (nevertebrate bentice si fitoplancton), la nivelul anului 2011, corpul de apa s-a încadrat în potential ecologic maxim.

Elemente fizico-chimice

Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale, corpul de apă se încadrează în potential ecologic bun.

Urmare aplicării celei mai defavorabile situaţii, din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali, corpul de apa se încadrează în potential ecologic moderat, elementele determinante ale potentialului apartinand grupei oxigenului.

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, corpul de apa s-a încadrat în potential ecologic bun.

Evaluarea integrată a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa în potential ecologic bun.

Starea chimica

Din punct de vedere al starii chimice corpul de apa s-a încadrat în starea chimica buna.

Lacul de acumulare LACUL MORII

Lacul de acumulare LACUL MORII este situat pe raul Dambovita in zona de campie, la altitudinea de 85 m. Din punct de vedere al corpului de apa, lacul are codul LW10.1.25_B3, iar din punct de vedere tipologic, lacul are codul ROLA02.

Lacul are 2 sectiuni de monitorizare: mijloc zona fotica cu monitoring de tip S, ZV si baraj zona fotica cu monitoring de tip S, ZV.

Elementele biologice

Din punct de vedere al elementelor biologice, acumularea Lacul Morii se încadrează în potenţialul moderat, elementul determinant fiind fitoplanctonul.

Elemente fizico-chimice

Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali, acumularea Lacul Morii se încadrează în potenţialul bun.

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, acumularea Lacul Morii se încadrează în potenţialul bun.


123



Evaluarea integrata a elementelor de calitate monitorizate au încadrat acumularea Lacul Morii in potenţialul ecologic moderat, elementul determinant fiind fitoplanctonul.

Starea chimica

Din punct de vedere al starii chimice corpul de apa s-a încadrat în starea chimica buna.

Monitorizarea sectiunilor situate in zone vulnerabile in anul 2011

Monitorizarea se aplica in sectiuni situate in perimetre ce au fost identificate ca zone vulnerabile la poluare cu nitrati din surse agricole (HG 964/2000 modificata si completata de HG1360/2006 -Directiva 91/691/EEC), in aceste sectiuni monitorizandu-se formele de azot, in special, cu frecventa de 12/an.

La nivelul ABA Arges-Vedea au fost monitorizate in anul 2011, 106 astfel de sectiuni de rau si lac, rezultatele monitorizarii la finele anului 2011, pentru raul Dambovita respectiv Lacul Morii fiind centralizate in tabelul urmator:

Nr. crt. Râu/Lac Secţiune monitorizata Concentraţie medie anuală

NO3- (mg NO3

-/l) 1 Lacul Morii mijloc lac zona fotica 0.69 2 Lacul Morii baraj zona fotica 1.26 3 Dambovita Brezoaiele 2.497 4 Dambovita Arcuda (pod Joita) 3.417 5 Dambovita Dragomiresti 10.241

D.2.2. Apa subterana

În cadrul spaţiului hidrografic Argeş ‑ Vedea exista 8 corpuri de ape subterane freatice, cu dezvoltare în partea sudică a României, şi anume:

ROAG02 ‑ Câmpia Titu, ROAG03 ‑ Colentina, ROAG05 ‑ Lunca şi terasele Argeşului, ROAG07 ‑ Lunca Dunării (Giurgiu ‑ Olteniţa), ROAG08 ‑ Piteşti, ROAG09 ‑ Luncile râurilor Vedea, Teleorman şi Călmăţui, ROAG10 ‑ Lunca Dunării (Turnu Măgurele)



Fig. nr. 18 – Corpurile de ape subterane freatice de pe teritoriul Direcţiei Apelor Argeş‑Vedea

precum şi corpul de apă subterană de medie adâncime ROAG11 ‑ Bucureşti ‑ Slobozia (Nisipurile de Mostiştea), corpul de apă subterană de adâncime cu dezvoltare foarte extinsă pe aproape toată suprafaţa Câmpiei Române ROAG12 ‑ Estul Depresiunii Valahe (Formaţiunile de Frăteşti şi Cândeşti) şi corpul de apă subterană ROAG13 ‑ Bucureşti (Formaţiunea de Frăteşti) (fig. 2.2) (Consideraţii privind corpurile de apă subterană din sudul României - Rodica MACA LEŢ, Mihai RĂDESCU, Marin Nelu MINCIUNA, Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, GEO-ECO-MARINA 14/2008 – SUPLIMENT NR. 1)

Fig. nr. 19 - Corpurile de ape subterane de adâncime atribuite Direcţiei Apelor Argeş‑Vedea


125



Conform acestor incadrari, freaticul din zona analizata este ROAG03 ‑ Colentina, iar acviferul de adancime este ROAG13 ‑ Bucureşti (Formaţiunea de Frăteşti).

In Raportul privind starea factorilor de mediu - regiunea 8 Bucureşti-Ilfov - 2010 au fost analizate forajele din reţeaua de observaţie aferente corpurilor de apă subterană respective, constatându-se următoarele:

corpul de apă subterană ROAG03 monitorizat prin 33 foraje (Bolintin Deal F1, Creţeşti F1, Domneşti-Mihăileşti F9, Băneasa F3, Flămânzeni F1, Răcari F1, Săbieşti F1, Dragomireşti F1A, F1, Joiţa F3, F4, F5, F6, Domneşti-Mihăileşti F9, Băneasa F1, F2, F4), cu depăşiri ale valorilor prag în cazul NO2 (Creţeşti, Flămânzeni, Dragomireşti F1, Băneasa F2, F4; Cernica F2; Giuleşti F3); NH4-ului (Cernica F2) şi PO4 (Creţeşti);

corpul de apă subterană ROAG13 monitorizat prin 10 foraje: s-a constatat depăşirea valorilor prag în cazul amoniului (Casa Presei Libere, Institut Dr. I. Cantacuzino; Excelent S.A.);

Raportarea valorilor obţinute s-a făcut conform Ordinului nr. 137 din 26 / 02 / 2009 privind aprobarea valorilor de prag pentru corpurile de ape subterane din România.

Monitorizarea calităţii apei de băut din puţuri sau fântâni.

In cadrul determinarii nitraţilor si al încărcăturii bacteriene de la surse de apă aflate în zone periferice ale capitalei, la nivelul sectorului 6, in anul 2010 au fost recoltate 10 probe. 3 dintre acestea au fiind necorespunzătoare d.p.d.v. al nitratilor (peste limita admisa cu valori cuprinse între 51,20 – 124,80 mg/l) si al caracteristicilor organoleptice iar din punct de vedere microbiologic, nici una din probele analizate nu a fost conforma.

Monitorizarea calității apei de băut din puțuri și fântâni este prezentata in tabelul urmator

Locul recoltării

Nr. total de probe

recoltate

Probe neconforme chimic

Probe neconforme microbiologic

Procentul de puţuri aflate la distanţa

mică de sursele de contaminare

Procentul de foraje de mică adâncime (<

20 m) Sect 6 10 3 10 50 100

D.3. CARACTERISTICI ALE FACTORULUI DE MEDIU SOL

Variabilitatea spatiala si cea temporală a factorilor pedogenetici naturali au determinat aparitia diferitelor tipuri de soluri.

In cadrul Campiei Bucurestiului predomina solurilor silvestre brun-roscate (BR), la care se adauga cernoziomurile argiloiluviale levigate umede (CLF) si cernoziomurile cambice gleizate (CCg).

Solurile brun-roscate sunt specifice zonei forestiere de campie. Materialul parental este alcatuit din loessuri si depozite loessoide, luturi, nisipuri si uneori argile . Acestea se caracterizeaza prin fertilitate ridicata pentru padurile de campie, iar pentru culturile agricole sunt soluri care cer o agrotehnica adecvata si cantitati sporite de ingrasaminte organice si minerale.


126



Cernoziomurile sunt raspandite sub forma insulara. Materialul parental este alcatuit din loess si depozite loessoide. Sunt cunoscute ca soluri cu un continut ridicat in humus, iar prin aplicarea de ingrasaminte si irigatii se poate ajunge la cresterea substantiala a productiei agricole.

La toate acestea, in zona aflata in studiu, mai ales in cadrul vailor Dambovita si Colentina se adauga prezenta lacovistilor, strans legate de excesul de umiditate, pe fondul unei adancimi mai mici a nivelului hidrostatic al panzei freatice, dar si unor perioade ploioase. Excesul de umiditate provoaca totodata si aparitia crovurilor.

Fenomenele de degradare a calitatii terenurilor si solurilor sunt legate de actiunea unor cauze naturale si mai ales antropice. In aceasta zona cu o tendinta de dezvoltare catre un caracter urban predominant, activitatea antropica detine o pondere importanta asupra calitatii solului.

D.4. BIODIVERSITATE

Din punct de vedere biogeografic, intreaga unitate apartine asociatiei de silvostepa in amestec cu cea a zonei padurilor de foioase. Efectul cel mai important asupra mediului ecologic il constituie gradul ridicat de antropizare, ceea ce a determinat inlocuirea pe mari suprafete a ascociatiilor vegetale naturale-initiale prin spatii destinate constructiilor de locuinte si a cailor de comunicatie, pentru arealul urban. Distribuţia spaţială a biodiversităţii floristice din intravilanul Sectorului 6 a scos în evidenţă cea mai ridicată valoare a indicatorului diversitatea speciilor (DS) numai în incinta Grădinii Botanice, cu un indice DS > 400 specii de arbori. Pentru celelalte arii, indicele DS este restrâns numai la câteva specii predominante care alcătuiesc vegetaţia arealelor de conectivitate.


Potenţialul ecologic al zonei permite dezvoltarea unor asociaţii vegetale ce pot fi încadrate zonei silvostepei şi zonei pădurilor de foioase. Antropizarea puternică a teritoriului a determinat înlocuirea, pe mari suprafeţe, a vegetaţiei naturale cu spaţii construite.

Se remarca dezvoltarea vegetaţiei de tip spontană, constituită din arboret în care predomină plopul, tufişurile şi plantele ierbacee.

Flora spontană este alcătuită din speciile: Argostis vulgaris, Festuca pseudovina, Poa pratense, Tripholium repens, Cichorium inthybus, Centaurea sp., Matricaria chamomilla, Arabis hirsuta, Mentha longifolia.

Pe marginea drumurilor, unde sunt depozitate uneori şi deşeuri se dezvoltă plante specifice: Cirsium sp., Cirsium lanceolatum, Artemisia annua, Agropyrum repens, Urtica sp., Amaranthus retroflexus, Datura stramonium.

Stratul ierbaceu, este constituit din elemente care aparţin pajiştilor stepizate: Festuca valesiaca, Festuca pseudovina, Bothriochlora ischaemum, Poa bulbosa, Artemisia austriaca precum şi elemente în stadiu avansat de ruderalizare:


127



Descuraiana sophia, Malva silvertris, Archtium lappa, Lepidiumruderale, Convalvulus arvensis, vicia pannonica, Euphorbia virgata.

Sub aspectul faunei, în perimetrul analizat, predomina ca numar animalele domestice, in special cele fără stăpân: caini, pisici, etc. faună la care se adaugă dăunători: şobolani, şoareci.

Populaţia de păsări este alcătuită din ciori, piţigoi, gaiţe, privighetori, mierle, turturele, ciocănitori, iar ca urmare a amenajării Dâmboviţei au apărut şi pescăruşi. Multe insecte, viermi, păianjeni, melci îşi au habitatul în pătura superficială a solului din zonă.

Ca specii de insecte se remarcă predominanţa ţânţarilor, cu efecte negative asupra sănătăţii şi confortului populaţiei.

E. ORICE PROBLEMA DE MEDIU EXISTENTA CARE ESTE RELEVANTA PENTRU PUZ

Ca si probeleme de mediu relevante pentru PUZ coordonator sector 6 Bucuresti putem aminti:

Zone lipsite de conectivitate la principalele fluxuri urbane Zone cu străzi nedefinite clar, cu un profil transversal subdimensionat Intersectii cu probleme de fluidizare a traficului intre principalele artere de

penetratie in sector si Soseaua de Centura Intersecții cu probleme de fluidizare a traficului in interiorul sectorului Treceri la nivel cu calea ferată fără bariere, pe directia nord-sud Lipsa unor suprafete impădurite in partea de nord est a sectorului impotriva

vînturilor dominante din nord-vest, sud-est Tendința necontrolata si nereglementata de conversie funcțională a marilor

zone industriale Inexistenta perdelelor de protectie necesare intre zonele de locuinte si

cimitire: zona Giulesti –Sîrbi, zona de cimitire aflate pe Prelungirea Ghencea Zone cu excess de umiditate localizate în cartierul Giulesti Sârbi Zonă inundabilă a albiei majore localizată in zona cartierului Giulesti Sârbi Zonă cu posibilități de inundare Obiective cu risc de accident tehnologic: unitățile CET Grozăvești, CET Vest,

URBIS SA, Cesarom SA, SC. Energo Sa, SC Firos SA, SC. Turbomecanica SA, SC. Vicotira SA, SC. Semănătoarea SA

Obiective cu risc de incendiu:benzinările, service-urile-auto, depozitele de materiale de constructii

Activitatea de colectare a deseurilor de catre SC URBAN SA acopera 83,56 % din suprafata stradala a sectorului 6.

Zona Lacul Morii, Giulesti si zonele periferice adiacente Bd. Iuliu Maniu si Prelungirea Ghencea sunt lipsite de retele de apa si canalizare, gaze naturale.


128



F. OBIECTIVE DE PROTECTIA MEDIULUI, STABILITE LA NIVEL NATIONAL, COMUNITAR SAU INTERNATIONAL CARE SUNT RELEVANTE PENTRU PUZ SI MODUL IN CARE S-A TINUT CONT DE ACESTE OBIECTIVE IN ELABORAREA PUZ

Obiectivul HG 1076/2004 este de a asigura un nivel înalt de protecţie a mediului şi de a contribui la integrarea consideraţiilor cu privire la mediu în pregătirea şi adoptarea anumitor planuri şi programe, în scopul promovării dezvoltării durabile.

Dezvoltarea urbana presupune atât ceea ce putem observa – construcţii, spatii verzi, străzi, trotuare, cat si ceea ce nu putem vedea – sisteme de utilităţi si drenare, politici si planificare strategica, securitate si sănătate.

Pentru a implementa un proiect de dezvoltare urbana in lumea moderna, este necesara punerea in practica a celor mai noi standarde in privinţa design-ului, proiectării, consultantei si managementului de proiect, planificării si monitorizării politicilor de mediu.

Principalele obiective de protectia mediului stabilite la nivel national, comunitar si/sau international si care au fost luate in considerare la elaborarea PUZ coordinator sector 6 Bucuresti sunt reprezentate de:

Marirea suprafetelor de spatii verzi la minim 26 mp/cap de locuitor; Bransarea/racordarea la retelele edilitare a populatiei; Dimiuarea noxelor in atmosfera cu precadere a celor cu efect de sera; Asigurarea calitatii corepunzatoare pentru apele de suprafata si subterana; Diminuarea nivelului de zgomot in marile aglomerari urbane; Colectarea selectiva a deseurilor de la populatie si agenti economici.

F.1. MARIREA SUPRAFETELOR DE SPATII VERZI LA MINIM 26 MP/CAP DE LOCUITOR;

Pentru imbunatatirea conditiilor din punct de vedere al spatiilor verzi, prin proiect sunt propuse masuri constructive dintre care amintim:

Diversificarea amenajărilor peisagistice cu noi tipologii de spatiu verde specializat: parcuri urbane de cartier, parc tematic, gradină arheologică etc

Dezvoltarea unor coridoare naturale in lungul rețelei de apă a Damboviței Reglementarea si amenajarea peisagistică a principalelor 3 intrări in sector,

respectiv în Municipiul Bucuresti Propunere de noi zone destinate cimitirelor cu rol in conturarea retelei de

spatii verzi Reabilitarea si intretinerea celor 18 parcurilor existente, si a celor 3 baze

sportive. Extinderea suprafetelor spatiilor verzi cu rol de agrement si imbunatatirea

microclimatului- zona de agrement lacul Morii Reabilitarea zonelor adiacente căilor rutiere urbane prin amenajarea

aliniamentelor verzi (plantări de arbori, arbuşti) în proporţie de 80%.


129



Realizarea a 3 noi parcuri: 1 in zona Giulesti Sarbi, 1 in Militari, 1 in Ghencea.

Aceste masuri si nu numai vor conduce la marirea suprafetei de spatiu verde in cadrul sectorului 6 de la cca 17 mp/cap de locuitor (existent in present conf. cadastrului verde) la cca. 28 mp/cap de locuitor.

F.2. BRANSAREA/RACORDAREA LA RETELELE EDILITARE A POPULATIEI

Pentru imbunatatirea conditiilor din punct de vedere al bransarii/racordarii la retelele edilitare a populatiei din zona, prin proiect sunt propuse masuri constructive dintre care amintim:

Extinderea retelei de canalizare in urmatoarele zone ale Sectorului 6: Giulesti Sarbi, Uverturii – case, Prelungirea Ghencea. Extinderea retelei de alimentare cu apa in zonele: Cartier Rosu,Giulesi Sarbi, Prelungirea Ghencea

Reabilitarea a 70% din lungimea totala a actualei retele de canalizare. Reabilitarea a 83% din lungimea totala a actualei retele de alimentare cu apa Reabilitarea a 76% din lungimea totala a retelei de alimentare cu energie

termica Extinderea relelei de alimentare cu gaze in Cartierul Rosu.

F.3. DIMIUAREA NOXELOR IN ATMOSFERA CU PRECADERE A CELOR CU EFECT DE SERA

Pentru diminuarea noxelor in atmosfera cu precadere a celor cu efect de sera, prin proiect sunt propuse masuri constructive dintre care amintim:

Imbunatatirea conditiilor de trafic prin amenajarea corespunzatoare a drumurilor de acces si spatiilor de parcare;

Limitarea depozitării necontrolate a diferitelor categorii de deşeuri care pe lângă faptul că sunt o sursă de poluare pentru sol crează și un aspect inestetic zonei.


Realizare prevederi de prevenire a riscurilor tehnologice. Dezvoltarea unor coridoare naturale in lungul rețelei de apă a Damboviței Extinderea suprafetelor spatiilor verzi cu rol de agrement si imbunatatirea


aliniamentelor verzi (plantări de arbori, arbuşti) în proporţie de 80%. Realizarea a 3 noi parcuri: 1 in zona Giulesti Sarbi, 1 in Militari, 1 in

Ghencea. Sunt propuse 174 de artere noi, preluate ca traseu din PUZ 2005 din care 18

artere categoria II ( prospect 24,00m) și 156 artere categoria III ( prospect 9-13,00m)

Sistematizarea rețelei stradale sub aspectul necesarului de circulație rutieră impus de normativele în vigoare


130



Realizare de noi poli urbani ( poli de echilibru) care să redistribuie zonele de inters și fluxurile de circulatie

Transformarea unor artere majore de circulatie în bulevarde urbane prin extinderi, modificari profiluri existente și mărirea capacității de circulatii a arterelor existente:

Se propune transformarea unui număr de 5 artere de categoria II ( prospect 24,00m) în artere de categoria I ( prospect min 35,00m)

F.4. ASIGURAREA CALITATII COREPUNZATOARE PENTRU APELE DE SUPRAFATA SI SUBTERANA

In vederea aigurarii acestui obiectiv, prin proiect sunt propuse masuri constructive dintre care amintim:



termica Extinderea relelei de alimentare cu gaze in Cartierul Rosu. Recuperarea si configurarea siturilor industriale eliberate recent sau a celor

eliberate in viitor, în vederea dezvoltarii de proiecte urbane de amploare Stabilirea unor reglementari urbanistice complexe care sa impiedice aparitia

unor conflicte functionale Stabilire zone de protecție cu interdicție de construire,precum și lucrări de

apărare impotriva inundatiilor,dimensionate corespunzător clasei de importanță.

Realizare prevederi de prevenire a riscurilor tehnologice; Crearea infrastructurii necesare pentru dezvoltarea/extinderea sistemului de

colectare selectiva a deseurilor

F.5. DIMINUAREA NIVELULUI DE ZGOMOT IN MARILE AGLOMERARI URBANE



Realizare prevederi de prevenire a riscurilor tehnologice. Dezvoltarea unor coridoare naturale in lungul rețelei de apă a Damboviței Extinderea suprafetelor spatiilor verzi cu rol de agrement si imbunatatirea


aliniamentelor verzi (plantări de arbori, arbuşti) în proporţie de 80%.


131



Realizarea a 3 noi parcuri: 1 in zona Giulesti Sarbi, 1 in Militari, 1 in Ghencea.

Sunt propuse 174 de artere noi, preluate ca traseu din PUZ 2005 din care 18 artere categoria II ( prospect 24,00m) și 156 artere categoria III ( prospect 9-13,00m)

Sistematizarea rețelei stradale sub aspectul necesarului de circulație rutieră impus de normativele în vigoare

Realizare de noi poli urbani ( poli de echilibru) care să redistribuie zonele de inters și fluxurile de circulatie

Transformarea unor artere majore de circulatie în bulevarde urbane prin extinderi, modificari profiluri existente și mărirea capacității de circulatii a arterelor existente:

Se propune transformarea unui număr de 5 artere de categoria II ( prospect 24,00m) în artere de categoria I ( prospect min 35,00m)

F.6. COLECTAREA SELECTIVA A DESEURILOR DE LA POPULATIE SI AGENTI ECONOMICI


Crearea infrastructurii necesare pentru dezvoltarea/extinderea sistemului de colectare selectiva a deseurilor.

G. POSIBILE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI

G.1. IMPACTUL ASUPRA FACTORULUI DE MEDIU APA

Impactul asupra apelor este specific fiecarui obiectiv prevazut in PUZ-ul Sectorului 6, Municipiul București si va fi analizat conform reglementarilor, individual pentru fiecare proiect. Prin acordul de mediu sunt precizate obiectivele specifice de mediu si masurile pentru protectia factorilor de mediu.

Impactul asupra factorilor de mediu va fi analizat pentru etapele definitorii din viata obiectivelor proiectate, respectiv:

Perioada de executie; Perioada de functionare/operare; Inchiderea lucrarii (dupa caz). In perioada de executie a diferitelor lucrari in zonele existente si in cele propuse pentru extindere, calitatea apelor subterane poate fi influentata de eventualele deversari de substante poluante (combustibil, ulei, ape uzate), poluari rezultate din urma spalarii agregatelor, utilajelor de constructii sau a altor substante de catre apele de precipitatii. De asemenea, lucrarile prevazute pot influenta regimul de curgere al apelor de suprafata si subterane.

Obiectivele care au legatura directa cu apele de suprafata sau subterane, necesita studii hidrologice si hidrogeologice pentru adoptarea masurilor cele mai eficiente pentru protectia apelor, atat a regimului de curgere cat si a calitatii acestora.


132



Avand in vedere faptul ca la faza PUZ:

Obiectivele constau in corelarea functiunilor suprafetelor cu situatia existenta si cu cea estimata pentru o perioada de 5 ani in vederea crearii premizelor necesare unei dezvoltari durabile;

Se efectueaza o evaluare strategica de mediu intrucat nu exista foarte multe date cuantificabile (acestea urmand a fi analizate in urmatoarele faze de dezvoltare a proiectelor punctuale respectiv la faza de implementare)

prin implementarea prevederilor Planului Urbanistic Zonal mentionate in capitolele ateriorare se vor determina forme de impact pozitiv asupra calitatii apelor.

G.2. INUNDABILITATEA

O problemă importantă pentru zona rezidenţială din sectorul 6 vizează preluarea spre sistemul de canalizare a cantităţilor ridicate ale precipitaţiilor care cad într-o perioadă foarte scurtă de timp. Căile de comunicaţie, pasajele, subsolurile locuinţelor P, P + 1 etc. se caracterizează prin creşterea riscului de inundare, generat de lipsa reţelelor de canalizare sau de incapacitatea acestora de a prelua debite însemnate de apă.

Reale probleme de risc hidrologic la nivelul comunităţii urbane din sectorul 6 (în special carierele, Crângaşi-Giuleşti şi Militari) ridică Lacul Morii în condiţiile unei funcţionări deficitare. Riscul de rupere a digurilor şi barajelor conturează regiunea Lacul Morii ca areal de disfuncţionalitate prin accentuarea riscului de inundaţie în cazul funcţionării deficitare.

Incadrarea in zonele de risc natural, la nivel de macrozonare, a ariei pe care se gaseste Sectorul 6 se face in conformitate cu normele in vigoare.

În conformitate cu Legea nr. 57512001, aria studiata se incadreaza in zone cu cantitati de precipitatii ce variaza intre 100-150 mm in 24 de ore cu arii afectate de inundatii datorate revarsarii unui curs de apa. Constructiile viitoare vor avea in vedere prevederile normativelor in vigoare pentru protejarea impotriva actiunii apelor curgatoare si a lacurilor:

Se vor face incadrari in hartile de risc la inundatii ale Bucurestiului. Se vor inventaria cursurile de apa si lacurile invecinate. Investigatiile geotehnice vor pune in evidenta factorii care pot influenta

negativ: nivelul apei subterane, roci foarte permeabile, gemorfologie defavorabila, zone de baltire.

Zonele cu excess de umiditate localizate în cartierul Giulesti Sârbi si zona inundabilă a albiei majore localizată in zona cartierului Giulesti Sârbi au fost preluate in prezentul proiect si nu vor fi modificate decat in urma unor studii de specialitate. Pentru aceste zone nu se vor elibera autorizatii de constructii pana la ridicarea restrictiilor de inundabilitatede catre autoritatile competente.

Suplimentar de zonele mentionate mai sus, in cadrul sectorul 6 mai sunt zone depresionare in care, pe perioada de precipitatii abundente apa stationeaza pe perioade scurte de timp (ore – max 1 zi). Aceste zone sunt in evidenta SC Apa


133



Nova Bucuresti SA si ISU unitati abilitate sa intervina in cazul unor situatii exceptionale.

G.3. IMPACTUL ASUPRA FACTORULUI DE MEDIU AER

Prin implementarea PUZ-ului pentru Sector 6, Municipiul București se aprecieaza ca nu va fi influentata calitatea aerului in mod negativ.

Obiectivele prevazute prin PUZ vor genera impact asupra factorului de mediu aer in perioada de executie a lucrarilor si in perioada de exploatare. In aceste perioade impactul asupra aerului este specific si complet diferit, in functie de volumul, tipul de lucrari si activitatile desfasurate.

In perioada de executie a lucrarilor factorul de mediu aer poate fi impurificat prin urmatoarele actiuni:

Activitatea utilajelor de constructie genereaza emisii de gaze si pulberi provenite de la arderea combustibililor;

Executia propiu-zisa a diferitelor lucrari la nivelul solului genereaza pulberi in aerul atmosferic;

Transportul materialelor de constructii genereaza emisii de gaze si pulberi ca urmare a arderii combustibililor in motoarele autovehiculelor.

Lucrarile de organizare a santierelor trebuie sa fie corect concepute si executate, cu dotari moderne, prin care sa se reduca emisiile de noxe in aer.

Utilajele si mijloacele de transport vor fi verificate periodic in ceea ce priveste nivelul de monoxid de carbon si concentratiile de emisii in gazele de esapament si vor fi puse in functiune numai dupa remedierea eventualelor defectiuni.

Se recomanda ca in timpul executiei lucarilor sa se foloseasca numai utilaje si mijloace de transport performante dotate cu motoare Diesel care sa nu genereze emisii semnificative de Pb si monoxid de carbon.

Procesele tehnologice care produc mult praf vor fi reduse in perioadele cu vant puternic sau se va urmari o umectare mai intensa a suprafetelor.

Activitatile din cadrul organizarii de santier, bazelor de productie, etc., necesita acord de mediu cu precizarea masurilor necesare pentru protectia aerului, in cazul fiecarui proiect (individual).

Prin implementarea obiectivelor urmatoare se aprecieaza ca va fi imbunatatita semnificativ calitatea aerului in Sectotul 6 al Municipiului București:


Dezvoltarea direcționată a zonelor mixte în lungul arterelor importante de legătura intre sectorul 6 si celelalte sectoare ( 1 respectiv 5), precum și pe arterele de legatură între centrele urbane la nivel local de sector (cu efect direct asupra calitatii aerului, prin reducerea emisiilor de gaze poluante in aerul atmosferic).

Sistematizarea și extinderea rețelei stradale astfel încât să raspundă cerințelor de dezvoltare a sectorului (cu efect direct asupra calitatii aerului, prin reducerea emisiilor de gaze poluante in aerul atmosferic).


134





Dezvoltarea coridoarelor verzi; Imbunatatirea infrastructurii de transport (cu efect direct asupra calitatii

aerului, prin reducerea emisiilor de gaze poluante in aerul atmosferic); Reţeaua automată de monitorizare a calităţii aerului din Capitală, parte componentă a SNEGICA, a fost pusă în funcţiune la începutul anului 2004 în cadrul unui program PHARE

Datele de calitate a aerului în Municipiul Bucureşti sunt furnizate în timp real pentru dioxid de sulf (SO2), dioxid de azot (NO2), monoxid de carbon (CO), şi ozon (O3) în timp ce pentru ceilalti poluanţi monitorizaţi- benzen, PM10, PM2,5, plumb, cadmiu doar prelevarea este automată, urmată apoi de analiza în laborator

O sinteză a calităţii aerului in arealul PUZ pe baza concentraţiilor măsurate în anul 2011 este prezentată în tabelul următor:


135



Staţia Poluant

monitorizat Concentaţia

medie anuală

Unitate măsura

tip depasire (Valore Limită-VL sau valoare ţintă –VT

pentru diverse tipuri de medieri)

Nr. depasiri captura de date (%) (procentul de date valide

din totalul)

Drumul Taberei

SO2 orar 5.1 μg/m3 - 0 95.4

SO2 zilnic 5.3 μg/m3 - 0 97.5 NO2 orar 42 μg/m3 - 0 93 NO2 anual 42 μg/m3 Depasire a VL anuală pentru sănătate

umană (40 microg/mc) 1 93

PM10 zilnic grav 43 μg/m3 Depasirile VL zilnice pt sanatate (50microg/m3, medie pe 24 ore)

79 82

PM10 anual grav 43 μg/m3 Depasire a VL anuală pentru sănătate umană (40 microg/mc)

1 82

CO medie glisanta

1.09 mg/m3 - 0 92.7

ozon prag informare

17.7 μg/m3 - 0 94.5

ozon tinta 17.7 μg/m3 - 0 94.2 Pb 0.042 μg/m3 - 0 81.9 Cd 4.04 ng/m3 - 0 74.2 Benzen 0 μg/m3 - 0 0 Lacul Morii SO2 orar 10.8 μg/m3 - 0 93.1 SO2 zilnic 10.8 μg/m3 - 0 97.8 NO2 orar 20 μg/m3 - 0 96 NO2 anual 20 μg/m3 - 0 96 PM10 zilnic grav 39 μg/m3 Depasirile VL zilnice pt sanatate

(50microg/m3, medie pe 24 ore) 69 80

PM10 anual grav 39 μg/m3 - 0 80 CO medie

glisanta 0.14 mg/m3 - 0 69.2

ozon prag informare

56.4 μg/m3 - 0 55

ozon tinta 58.2 μg/m3 Depasirile valorii tinta (120 microg/m3, maxima zilnica a mediilor pe 8 ore

6 55


136



Pb 0.037 μg/m3 - 0 81.4 Cd 3.24 ng/m3 - 0 76.4 Benzen 0 μg/m3 - 0 0

Sursa de informare – Agentia pentru Protectia Mediului Bucuresti


137




138



G.4. IMPACTUL ASUPRA FACTORULUI DE MEDIU SOL

In perioada de executie a lucrarilor in vederea realizarii obiectivelor PUZ se considera ca factorul de mediu sol poate fi influentat de urmatoarele:

ocuparea definitiva/temporara de terenuri pentru amplasarea si realizarea noilor obiective specificate prin PUZ;

depozitarea necontrolata pe spatii neamenajate a deseurilor rezultate din activitatile de constructii;

depunerea pulberilor si a gazelor din motoarele cu ardere interna a utilajelor si spalarea acestora de catre apele pluviale urmate de infiltrarea in subteran;

scapari accidentale sau intentionate de carburanti, uleiuri, ciment, substante chimice sau alte materiale poluante, in timpul manipularii sau stocarii acestora.

spalarea agregatelor, utilajelor de constructii sau a altor substante de catre apele de precipitatii poate constitui o alta sursa de poluare a solului;

perturbarea structurii geologice prin lucrarile de excavatii pentru realizarea fundatiilor si ale structurii cladirilor.

Se mentioneaza ca perioada de executie a lucrarilor va avea caracter temporar, manifestandu-se si prin ocuparea pe o perioada limitata a unor suprafete de teren pentru organizarile de santier si drumurile de acces.

In perioada de exploatare se considera ca factorul de mediu sol va fi afectat numai prin ocuparea definitiva a terenului cu diferite amenajari si constructii. Extinderea suprafetelor de teren vine in intampinarea satisfacerii necesarului de locuinte pentru populatie.

Se precizeaza ca Planul Urbanistic Zonal aferent Sectorului 6 are ca obiectiv protectia mediului si in acest sens lucrarile prevazute (ecologizarea zonelor poluate, crearea de spatii verzi, etc) vor imbunatatii calitatea factorului de mediu sol.

Prin extinderea teritoriului intravilan se vor stabili posibilitatile de interventie si de realizare a obiectivelor de utilitate publica in zonele respective. De asemenea, PUZ-ul Sector 6 va asigura planificarea operationala a terenului si va constitui baza legala pentru realizarea programelor si actiunilor de dezvoltare.

G.5. IMPACTUL PRODUS DE ZGOMOT SI VIBRATII

In perioada de executie a lucrarilor pentru implementarea obiectivelor propuse prin PUZ Sector 6, municipiul București se vor genera emisii sonore, insa acestea vor trebui sa se incadreze in limitele impuse de legislatia in vigoare chiar daca perioada de executie are durata limitata. Ca masura de reducere a zgomotului generat de un santier in apropierea locuintelor se poate adopta instalarea de panouri fonoabsorbante pe durata executarii lucrarilor.

De asemenea, se recomanda constructorului sa achizitioneze utilaje performante care sa functioneze la nivele reduse de zgomot si cu consum redus de carburanti.

Prin Planul Urbanistic Zonal al Sectorului 6 s-au propus:


139



Sistematizarea și extinderea rețelei stradale astfel încât să raspundă cerințelor de dezvoltare a sectorului astfel se va reduce nivelul sonor din sector.

Dezvoltarea direcționată a zonelor mixte în lungul arterelor importante de legătura intre sectorul 6 si celelalte sectoare ( 1 respectiv 5), precum și pe arterele de legatură între centrele urbane la nivel local de sector;

Corelarea obiectivelor PUZ cu prevederile atat a hartii de zgomot a Mun. Bucuresti cat a a planului de actiuni propus astfel incat in zonele sensibile impactul sa fie redus la minimum posibil din acest punct de vedere.

prin urmare in perioada de exploatare se aprecieaza ca nivelul poluarii sonore va fi mai redus decat in situatia actuala si nu sunt necesare alte masuri suplimentare pentru reducerea zgomotului decat cele prezentate in capitolele anterioare.

G.6. IMPACTUL ASUPRA BIODIVERSITATII

Impactul asupra biodiversitatii din zona sectorului 6, municipiul București se va manifesta cu precadere in perioadele de executie a lucrarilor propuse prin reactualizarea PUZ-ului.

La elaborarea PUZ-lui s-au tinut cont de urmatoarele:

Imbunatatirea calitatii mediului; Conservarea patrimoniului natural si dezvoltarea eco-turismului; Dezvoltarea spatiilor verzi urbane. Ca si prioritate strategica, pentru componenta Biodiversitate se are in vedere protectia mediului si dezvoltarea durabila precum si valorificarea economica a potentialului natural si antropic.

Biodiversitatea in ansamblul ei (genetica, specifica, ecosistemica si culturala) joaca un rol important in functionarea normala a ceea ce tot mai des este definit ca “ecosistemul urbis”. Este vorba despre un tip particular de ecosisteme, care trebuie sa ofere locuitorilor sai un numai conditii spre a locui, a munci, a circula, as e distra, ci si conditii pentru a respira, a se odihni, a avea siguranta, a avea liniste,a face fata stres-ului tot mai divers (Duvigneaus et Denaeyer de Smet, 1977).

Planul analizat in prezenta documentatie tehnica va determina un impact pozitiv asupra florei si faunei prin amenajarea spatiilor verzi propuse.

G.7. IMPACTUL ASUPRA PATRIMONIULUI CULTURAL

Pe raza sectorului 6 se găsesc 5 situri arheologice. Siturile arheologie incluse pe lista monumentelor istorice LMI 2010 sunt următoarele:

Localiza-re pe plan

Nr. crt Cod LMI Denumire Adresa Datare

1 88 B-I-s-A-17884 Manastirea Chiajna - Giulesti Cartierul Giulesti, pe malul nordic al Dâmbovitei, suprapus de Soseaua de centura si de str. Poiana Trestiei ;carou cadastral:3 - 4; UT(*)


140



Localiza-re pe plan

Nr. crt Cod LMI Denumire Adresa Datare

2 95 B-I-s-A-17886 Militari - Câmpul Boja Cartierul Militari, pe malul sudic al Lacului Dâmbovita, între Aleea Lacul Morii la N si str. Dâmbovitei la S, strapuns de canalul Arges spre V ;carou cadastral:9 - 10 si 11 - 12; PO 11 - 12; NM(*)

3 104 B-I-s-A-17887 Dealul Ciurel Cartierul Militari, pe malul sudestic al Lacului Dâmbovita, între acesta, str. Dâmbovita la S si Sos. Virtutii la E ;carou cadastral:11 - 12; NM(*)

4 111 B-I-s-B-17888 Universitatea Politehnica din Bucuresti

Între Bd. Iuliu Maniu la S, Universitatea Politehnica la N si str. Baia de Arie_ la V ;caroucadastral:13 - 14; LK(*)

5 115 B-I-s-B-17889 Tunel de refugiu al Conacului Golescu Grant

Str. Tibles 64, pe malul stâng al Dâmbovitei, între str. Zinca Golescu si str. Adrian Fulga ;carou cadastral:9 - 10; IH(*)

sec. XVIII - XIX

192 B-II-s-B-17914 Parcelarea Grant Sos. Giulesti - str. Alizeului - str. Dr. Cristian Pascal - str. Chibzuintei - str. Larisa - str.Stoica Vizitiul - Bd. Regiei -Sos.Orhideelor

1912

Deasemenea în limita teritoriului administrativ al sectorului 6 se află 8 monumente istorice grupate atfel pe principalele programe de arhitectură și 13 monumente de for public.

Monumente istorice:

Mânăstirea Chiajna monument istoric inclus pe lista LMI 2010 nr. 88 Cod LMI B-I-s- A-17884, Cartierul Giuleşti, pe malul nordic al Dâmboviţei, suprapus de Şoseaua de centură şi de str, Poiana Trestiei, carou cadastral 3−4 UT:

Biserica „Sfântul Gheorghe” monument istoric inclus în lista LMI 2010, nr.crt. 1697, Cod LMI B-II-m-B-19406, Calea Plevnei nr.122

Conacul Golescu- Grant ( Palatul Belvedere) monument istoric inclus in lista LMI 2010 nr.crt. 2619, Cod LMI B-IV-m-B-20955, Str. Ţibleş nr.64

Casă de târgoveț, COD LMI B-II-m-B-18822, Calea Giulești nr.208 Fabrica de „Țigarete Belvedere” ansamblu inclus pe lista LMI 2010, nr. crt.

1091, Cod LMI B-II-a-B-188821, Sos. Giuleşti nr 1−3 Staţia de pompe Grozăvești monument istoric inclus in lista LMI 2010,

nr.crt.1215, Cod LMI B-II-m-B 18947, Splaiul Independenţei 235−237 Fost pavilion militar A, COD LMI B-II-m-B-19129, Bd. Iuliu Maniu nr.9 Spitalul Militar, COD LMI B-II-m-B-19408, Calea Plevnei nr.134 Monumente de for poublic

Doua statui "Muncitori", B-III-m-B-19988 Monumentul eroilor din arma geniului – Leul, B-III-m-B-20010 Monumentul lui Panait Donici, B-III-m-B-20011 Obelisc George Caranda, B-III-m-B-20012 Bustul col. farmacist C. Meri, B-III-m-B-20020_ Monumentul gen. dr. Atanase Demosthen, B-III-m-B-20021 Monumentul eroilor regimentului I-IV-linie, B-III-m-B-20022


141



Bustul prof. dr. Zaharia Petrescu, B-III-m-B-20023 Bust dr. Carol Davila, B-III-m-B-20024 Complex funerar: osuar si morminte individuale, cimitirul eroilor cazuti în

primul razboi mondial, B-IV-m-B-20080 Mormântul eroilor ucisi la 8 noiembrie 1945, B-IV-m-B-20081 Mormântul lui Nicolae Tonitza, B-IV-m-B-20082 Cruce în memoria eroilor sanitari cazuti în primul Razboi Mondial, B-IV-m-B-

20113 In ceea ce priveste patrimoniul cultural este necesar ca agentii economici care vor efectua lucrari de excavatii pentru lucrarile specifice mentionate in PUZ, in zona monumentelor istorice sau a siturilor arheologice trebuie sa ia toate masurile cerute de lege pentru protejarea acestora.

Directia de actiune prin care se urmareste atingerea obiectivelor strategice are drept scop protejarea valorilor culturale si arhitecturale urbanistice, precum si revitalizarea siturilor istorice.

Prin PUZ, referitor la patrimoniu cultural, se propun:


Reglementări ale intervențiilor de conservare, protecție ale siturilor arheologice, monumentelor și ansamblurilor istorice.

G.8. IMPACTUL ASUPRA POPULATIEI

Prin implementarea obiectivelor prevazute in PUZ Sector 6, municipiul București se aprecieaza ca se va genera un impact pozitiv asupra populatiei din sector, atat din punct de vedere al fondului constructiv cat si din punct de vedere al sanatatii umane.

Masurile propuse prin PUZ, pe langa faptul ca vor contribui la imbunatatirea tuturor factorilor de mediu, vor genera efecte pozitive si asupra populatiei.

Astfel, specific pentru populatie, prin PUZ se au in vedere urmatoarele:





PUZ-ul se va alinia la „Planul de acțiuni pentru realizarea obiectivelor Programului de guvernare 2010 – 2012, Sector 6”prin intermediul căruia sunt urmărite următoarele obiective pe termen scurt și mediu:


142




persoanelor cu dizabilități realizarea infrastructurii de date spatiale în vederea asigurării suportului informațional necesar adoptării unor decizii fundamentate cu privire la limitele unităților administrative teritoriale, infrastructura de interes public, situații de urgență, urbanism și amenajarea teritoriului, protecția mediului, prevenirea dezastrelor;

Realizarea unei zone de protectie de cca. 100 m, cu plantatii de arbori inalti la limita teritoriului cu rampa de deseuri Iridex(Chiajna, jud. Ilfov);

Marirea suprafetelor de spatii verzi existente. Dupa implementarea PUZ-ului se aprecieaza ca impactul generat de acesta asupra populatiei va fi pozitiv.

G.9. IMPACTUL ASUPRA PEISAJULUI

Structura cadrului urban al sectorului 6 este definit de elemente specifice macropeisajului și peisajului urban al periferiilor, de elemente ale cadrului natural și elemente antropice.

Teritoriul sectorului 6 poate fi clasificat în următoarele tipologii, funcție de tipul și gradul de urbanizare existent:

peisaje urbane centrale și semicentrale peisaje urbane periferice peisaje urbane de penetrație și tranzit Spațiul urban din sectorul 6, definit de elemente antropice, este caracterizat in principal de:

peisajul industrial – la periferia vestică a sectorului, pe platforma industrială Militari, în zona b-dului Iuliu Maniu, strada Preciziei, peisaj industrial ce trece printr-un proces de reconfigurare spațială generat de reconversiile funcționale ce au loc în teritoriu;

peisajul rezidențial - definit de cele două tipologii de locuințe – ansambluri de locuințe colective și ansambluri de locuințe individuale; Reprezentativ pentru peisajul rezidențial al locuirii colective este cartierul Drumul Taberei, care prin compoziția elementelor ansamblului, al raportului spațiu liber –spațiu construit, definesc un peisaj specific de ansamblu rezidențial din perioada anilor ’70.

elemente importante în conturarea peisajului sectorului 6 sunt Lacul Morii și cursul de apă Dâmbovița. Teritoriul adiacent acestora este unul cu potențial de dezvoltare a zonelor de agrement.

Punctele slabe reperate în sectorul 6 sunt următoarele:

în sectorul 6 persistă inexistența unei planificări scenografice a peisajului periferic corelat cu axele de penetrație în oraș


143



conflict sau melanj nefericit între modul urban și cel rural de folosire a terenului

lipsa punctelor de atractivitate publică în spațiu liber în zonele periferice dominanța spațiului public înterior (de tip mall) Amenințările asupra peisajului urban din sectorul 6 sunt generate în principal de:

presiunea dezvoltarilor imobiliare abuzive și expansiunea acestora fără suportul infrastructurii

lipsa interesului autorităților pentru intervenții peisagistice și lipsa promovării proiectelor peisagere

Prin PUZ, se propune rezolvarea problemelor semnalate maisus și ecologizarea zonelor degradate, ceea ce va determina un impact pozitiv asupra peisajului din municipiul București, Sector 6.

Impact negativ se va manifesta numai in perioada de executie a lucrărilor propuse in PUZ. In vederea diminuarii impactului negativ se recomanda ca deseurile rezultate sa fie depozitate corespunzator in locuri special amenajate si evacuate periodic de catre firmele abilitate.

In vederea imbunatatirii peisajului din Municipiul București, Sector 6, prin PUZ sunt sugerate urmatoarele actiuni:

Sistematizarea și extinderea rețelei stradale astfel încât să raspundă cerințelor de dezvoltare a sectorului.



G.10. METODE SI PROCEDURI DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Cerintele HG 1076/2004 prevad sa fie evidentiate efectele semnificative asupra mediului determinate de implementarea planului supus evaluarii de mediu.

Scopul acestor cerinte consta in identificarea, predictia si evaluarea formelor de impact generate de implementarea planului.

In cazul proiectului analizat trebuie precizat faptul ca scopul acestuia este de a crea cadrul de reglementare din punct de vedere urbanistic pentru implementarea unei serii viitoare de proiecte pentru dezvoltarea si modernizarea sectorului.

Propunerile planului evaluat in prezentul raport pot genera o multitudine de forme de impact asupra factorilor /aspectelor de mediu, forme de impact ce prezinta diferite magnitudini, durate si intensitati.

In vederea evaluarii sintetice a impactului asupra mediului in termeni cat mai relevanti, au fost stabilite categorii de impact care sa permita evidentierea


144



efectelor potential semnificative asupra mediului generate de implementarea planului.

Pentru a evalua impactul asupra factorilor de mediu relevanti s-au stabilit pentru fiecare din acestia cate o serie de criterii specifice care sa permita evidentierea in principal al impactului semnificativ.

Categorii de impact

Evaluarea de mediu pentru planuri si programe necesita identificarea impactului semnificativ asupra factorilor/aspectelor de mediu al planului avut in vedere.

Impactul semnificativ este definit ca fiind „impactul care prin natura, magnitudinea, durata sau intensitatea sa altereaza un factor sensibil”.

Efectele potentiale semnificative trebuie sa includa efectele secundare, cumulative, sinegice pe termen scurt, mediu si lung, permanente si temporare, pozitive si negative.

Evaluarea impactului s-a efectuat pe baza metodelor expert.

Tabel - Categorii de impact

Categoria de impact Descriere Simbol Rezultat Impact pozitiv semnificativ

Efecte pozitive de lunga durata sau permanente ale propunerilor planului asupra factorilor/aspectelor de mediu

++ 23

Impact pozitiv Efecte pozitive ale propunerilor planului asupra factorilor / aspectelor de mediu

+ 7

Impact neutru Efecte pozitive si negative care se echilibreaza sau nici un efect

0 11

Impact negativ nesemnificativ

Efecte negative minore asupra factorilor/aspectelor de mediu

- 3

Impact negativ Efecte negative de scurta durata sau reversibile asupra factorilor/aspectelor de mediu

- -

Impact negativ semnificativ

Efecte negative de lunga durata sau ireversibile asupra factorilor /aspectelor de mediu

- - -

Tabel - Criterii pentru determinarea efectelor potentiale semnificative asupra mediului

Factor / aspect de mediu

Criterii de evaluare Comentarii Semnificatia impactului

Mediul urban, inclusiv infrastructura rutiera

Formele de impact asupra calitatii si functonalitatii mediului urban, inclusiv in relatie cu obiectivele strategice de dezvoltare a municipiului.

Planul va determina forme de impact pozitiv asupra functiilor urbane, conducand la cresterea gradului de complexitate, de coerenta si de flexibilitate a zonificarii functionale, cu efecte benefice asupra dezvoltarii comunitatii.

Semnificatia impactului a fost determinata pe baza rezultatelor evaluarilor expert.

Populatia si sanatatea umana

Modul de asigurare a utilitatilor (alimentare cu apa, canalizare).

Planul va determina forme de impact pozitiv asupra conditiilor de viata ale populatiei si a sanatatii acesteia, prin prevederile cu privire la realizarea si

Semnificatia impactului a fost determinata pe baza rezultatelor evaluarilor


145



Conditii de locuit.

Calitatea factorilor de mediu in raport cu valorile limita specifice pentru protectia sanatatii umane.

Masurile de minimizare a impactului asupra factorilor de mediu.

extinderea utilitatilor publice, la conditiile de locuit si la reducerea poluarii.

expert.

Mediul economic si social

Modul de asigurare si de reglementare a mijloacelor urbanistice pentru facilitarea dezvoltarii economice si, respectiv, sociale, in conditii de protectie a mediului.

Planul va determina forme de impact pozitiv asupra dezvoltarii economico – sociale ale sectorului 6 prin rezervarea unor zone pentru dezvoltarea serviciilor, activitatilor industriale si comerciale, in conditii de protectia mediului.


Solul

Formele de impact determiante de prevederile PUZ cu privire la dezvoltarea urbana si la asigurarea echiparii urbane.

Planul ca determina forme de impact pozitiv prin asigurarea colectarii si epurarii apelor uzate menajere, prin managementul corespunzator al deseurilor, prin recomandarea dezvoltarii industriilor nepoluante.


Biodiversitatea (Flora si Fauna)

Formele de impact generate de prevederile PUZ asupra florei si faunei.

Planul va determina forme diferite de impact asupra florei si faunei: impact pozitiv asupra florei si faueni prin marirea spatiului verde, usor impact negativ asupra habitatelor din terenurile pe care se vor executa constructii noi.

Semnificatia impactului a fost determianta pe baza rezultatelor evaluarilor expert.

Apa

Concentratii de poluanti in apele uzate epurate evacuate in mediu in raport cu valorile limita prevazute de legislatia nationala.

Calitatea apei potabile.

Sisteme si masuri pentru reducerea emisiilor de poluanti in apa.

Planul va determina forme de impact pozitiv asupra calitatii apelor prin:

-reducerea cantitatilor de poluanti evacuati in emisari;

-incadrarea calitatiilor apelor evacuate in cerintele impuse de legislatia in vigoare;

-extinderea si reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare

-stoparea depozitarii necontrolate a deseurilor in zona inundabila si pe malurile albiilor raurilor, in special deseurile menajere;

-lucrari de stabilizare si ecologizare la haldele de steril;

-aplicarea unor masuri de reducere a emisiei de pulberi cu continut de metale grele (plumb si cadmiu);

-reabilitarea si extinderea sistemelor de canalizare .

Semnificatia impactului a fost determianta pe baza rezultatelor evaluarilor expert.


146



Aerul

Masuri pentru reducerea emisiilor de poluanti in aer

Planul va determina impact pozitiv asupra aerului prin:

Realizarea, modernizarea si extinderea arterelor de circulatii propuse

Dezvoltarea coridoarelor verzi;

Imbunatatirea infrastructurii de transport (cu efect direct asupra calitatii aerului, prin reducerea emisiilor de gaze poluante in aerul atmosferic);

Dezvoltarea retelei de transport alternativ (cu efect direct asupra calitatii aerului, prin reducerea emisiilor de gaze poluante in aerul atmosferic);

Reabilitarea siturilor poluate istoric.

Semnificatia impactului a fost determinata pe baza rezultatelor evaluarilor expert

Zgomotul si vibratiile

Masuri pentru reducerea nivelurilor de zgomot si de vibratii de la sursele de tip urban.

Planul va determina forme diferite de impact asupra nivelurilor de zgomot si de vibratii: impact pozitiv prin reorganizarea circulatiei rutiere, prin separarea circulatiei de tranzit de circulatia locala, impact negativ prin extinderea perimetrelor construite care vor determina aparitia de noi surse de zgomot.

Semnificatia impactului privind zgomotul si vibratiile a fost determinata pe baza rezultatelor evaluarilor expert.

Factorii climatici

Masuri pentru diminuarea efectelor conditiilor climatice nefavorabile.

Impact pozitiv prin realizarea retelelor propuse

Semnificatia impactului privind factorii cliamtici a fost determianta pe baza rezultatelor evaluarilor expert.

Patrimoniul cultural

Masuri de protejare a valorilor culturale si arhitecturale urbanistice, precum si revitalizarea siturilor istorice.

Planul va determina un impact pozitiv semnificativ in ceea ce priveste patrimoniul cultural prin:

- Conservarea capitalului/ patrimoniului cultural existent;

- Asigurarea infrastructurii şi serviciilor necesare valorizării acestuia în special reabilitarea obiectivelor istorice;

- Punerea în valoare a identităţii colective a spaţiului moştenit;

- Dezvoltarea reţelei urbane a valorilor culturale;

- Promovarea identităţi colective şi a diversităţii culturale locale, inclusiv ca şi instrument de coeziune socială;

- Promovarea evenimentelor culturale;

Semnificatia impactului privind zgomotul si vibratiile a fost determianta pe baza rezultatelor evaluarilor expert.


147



- Promovarea dialogului intercultural, inclusiv prin cooperare interregionala si transnationala.

Peisajul Masuri pentru cresterea valorii estetice a spatiului urban

Planul va determina forme de impact pozitiv asupra peisajului urban datorita urmatoarelor aspecte:

- Plantările propuse vor fi în concordanţa cu tipul şi dotarea parcului respectiv;

- Mobilierul specific va fi ales într-o gama cromatică relativ restrânsă, alegându-se culorile predominante din natură.

Semnificatia impactului privind peisajul a fost determinata pe baza rezultatelor evaluarilor expert.

O planificare judicioasa a modului de folosire a terenului poate preveni efectele nefavorabile pe care dezvoltarea economica inclusiv cresterea mobilitatii urbane le poate avea asupra mediului.

Impact pozitiv semnificativ

Impact pozitiv

Impact neutru

Impact negativ nesemnificativ

Fig. nr. 19 - Reprezentarea grafica a impactului datorat implementarii obiectivelor propuse prin PUZ asupra factorilor de mediu

G.11. EVALUAREA EFECTELOR CUMULATE ASUPRA MEDIULUI PRIN METODA „UNITATILOR DE IMPACT NEGATIV”

Este necesar ca, in evaluarea efectelor asupra mediului ale prevederilor planului propus, sa fie luate in considerare efectele cumulative și sinergice asupra acestuia.

Astfel efectele cumulative pot apărea în situații în care mai multe activitati au efecte individuale nesemnificative, dar impreuna pot genera un impact semnificativ, sau atunci cand mai multe efecte individuale ale planului genereaza un efect combinat.

Plan Urbanistic Zonal Coordonator Sector 6 Bucuresti se adreseaza unui perimetru larg in cadrul caruia se desfasoara o multitudine de activitati, acestea


148



implicand existenta unor surse de poluanti diseminate pe intreaga suprafata a sectorului.

Efectele acestor activitati asupra mediului se pot cumula sau combina generand un impact semnificativ. Se precizeaza ca metodele expert utilizate pentru predictia impactului au luat in considerare cele mai defavorabile scenarii, considerand simultaneitatea functionarii surselor cu cea mai mare raspandire spatiala, chiar daca acest lucru este putin probabil sa se intample in realitate.

In ceea ce priveste PUZ Coordonator sector 6, evaluarea efectelor cumulate asupra mediului au fost analizate prin metoda “Unitatilor de impact negativ”.

Aceasta metoda de cuantificare a impactului asupra mediului, are la baza transpunerea nivelului de impact asupra fiecarui factor de mediu in unitati de impact negativ (N), atat in situatia aplicarii, cat si a neaplicarii obiectivelor din cadrul PUZ –ului analizat.

Numarul de unitati de impact acordate este direct proportional cu nivelul impactului suportat direct de catre factorul de mediu sau indirect prin actiunea cumulata a impactului asupra celorlalti factori de mediu. In cazul in care PUZ – ul are un efect pozitiv evident asupra factorului de mediu, fara a avea si efecte negative, se considera ca planul are efect pozitiv (P). In cazul in care planul nu afecteaza in nici un sens factorul de mediu, acesta se considera a fi neafectat (0).

Tabel– Interpretarea efectelor asupra componentelor de mediu

INTERPRETAREA EFECTELOR / IMPACTULUI ASUPRA COMPONENTELOR DE MEDIU

P Efect pozitiv

0 Neafectat

1N Usor afectat

2N Afectat in limite admisibile

3N Afectat peste limite admisibile

4N Afectat grav

N – unitate de impact negativ

Astfel, nivelurile de impact, efectele pozitive, dar si lipsa de efect asupra factorilor de mediu se consemneaza intr-un tabel, conform celui de mai jos, in functie de cele doua aspecte analizate (cu aplicarea sau fara aplicarea PUZ –ului).

Tabelul este impartit pe trei categorii corespunzatoare fiecarui factor de mediu.

Tabel – Tabelul unitatilor de impact

Componenta de mediu (cm)

Impact asupra mediului fara aplicarea PUZ –

ului propus (IFP)

Impact asupra mediului cu aplicarea PUZ – ului propus

(IAP)

Impact maxim cuatificat pe componente de

mediu


149



IMCcm

APA 0 P 1

AER 1N P 1

SOL 2N 1N 2

BIODIVERSITATE 2N 2N 1

ASEZARI UMANE 1N P 1

PEISAJ 1N P 1

Unde:

IFP –Impact fara aplicarea PUZ – ului propus; IAP – Impact cu aplicarea PUZ – ului propus; IMCcm – Impact maxim cuantificat pe componenta de mediu; 1N – Unitate de impact negativ; Cm – componenta de mediu/factor de mediu. IMCcm reprezinta prima etapa a cuantificarii impactului, rezultand un indice al impactului asupra fiecarei componente / factor de mediu (cm). Indicele rezultat pentru fiecare componenta de mediu reprezinta valoarea maxima a nivelului de impact acordata, fie cu implementarea obiectivelor propuse prin PUZ, fie fara implementarea acestora, netindandu-se cont de efectele pozitive sau de neafectarea factorului de mediu. (Ex.: Daca prin aplicarea PUZ –ului propus, factorul de mediu este neafectat (0), iar prin neaplicarea acestuia, nivelul impactului va fi 3N, atunci valoarea indicelui va fi 3).

In acest fel, IMCcm va reprezenta cu precadere impactul negativ provocat de planul studiat, acest lucru resimtindu - se si in calculul pentru stabilirea impactului total cuantificat (ITC), folosind analiza matematica.

G.11.1. Analiza Matematica

Analiza matematica are ca rezultat aflarea impactului total cuantificat (ITC) aplicand Formula Mediei IMCcm si interpretand incadrarea rezultatului obtinut intr-unul din intervalele corespunzatoare nivelului cuantificat total al impactului asupra mediului cu ajutorul Tabelului de interpretare ITC.

Formula Mediei IMCcm:

ITC = IMCApa + IMCAer + IMCSol + IMCBiodiversitate + IMCAsezariumane + IMCPeisaj / nr.cm,

Unde:

ITC – Impact total cuantificat; IMCApa – Indicele impactului maxim cuantificat corespunzator componentei

de mediu Apa; nr. cm – numarul componentelor de mediu. Pentru PUZ – ul studiat:


150



ITC = (1+1+2+1+1+1) / 6 = 7 / 6 = 1,16.

Tabel – Interpretarea impactului toatal cuantificat asupra mediului

INTERPRETAREA IMPACTULUI TOTAL CUANTIFICAT ASUPRA MEDIULUI

0 Mediu neafectat

(0 – 1] Mediu usor afectat

(1 – 2] Mediu afectat in limite admisibile

(2 – 3] Mediu afectat peste limite admisibile

(3 – 4] Mediu grav afectat

Utilizand Tabelul de interpretare a ITC, aflam ca valoarea ITC se incadreaza in intervalul (1 – 2].

Concluzia Analizei Matematice: Impactul Total Cuantificat provocat de aplicarea planului propus corespunde unui mediu afectat in limite admisibile.

G.11.2. Analiza „Spectrala”

Analiza “Spectrala” are ca scop interpretarea generala atat a impactului asupra componentelor de mediu, dar si a efectelor pozitive sau a lipsei de efecte a planului studiat, in cele doua situatii, respectiv cu aplicarea sau neaplicarea planului propus. Cu ajutorul acestei analize se creaza imaginea de ansamblu, completa asupra tuturor efectelor provocate de PUZ – ul analizat, inclusiv efectele pozitive, pe care multe alte metode de analiza a impactului asupra mediului nu le scot suficient in evidenta.

Astfel, privind Tabelul unitatilor de impact se elimina coloana corespunzatoare IMCcm, iar efectele / impactul asupra componentelor de mediu se inlocuiesc dupa cum urmeaza:

Tabel – Corespondenta efectelor / impactului in spectrul de impact

Corespondenta efectelor / impactului in spectrul de impact

P Verde

0 Alb

1N Galben

2N Orange

3N Rosu

4N Negru

Va rezulta, in final tabelul spectral de impact asupra mediului specific fiecarei situatii analizate, cu aplicarea sau fara aplicarea PUZ –ului propus. Acest tabel repezinta obiectul principal pe baza caruia se realizeaza analiza propriu – zisa, in


151



urma careia se pot observa cu usurinta o serie de aspecte importante, contribuind la evaluarea cat mai corecta a impactului provocat de fiecare obiectiv in parte:

Tabel – Tabel Spectral de Impact

Componenta de mediu (cm) IFP IAP

Apa

Aer

Sol

Biodiversitate

Asezarile umane

Peisajul

Analiza propriu – zisa:

Tinand cont de toate elementele de analiza si comparand rezultatele evaluarii pentru cele doua variante luate in considerare (fara aplicarea Planului Urbanistic Zonal, respectiv cu aplicarea Planului Urbanistic Zonal) se observa ca:

Pentru situatia actuala (fara aplicarea prevederilor PUZ) tendinta in evolutia factorilor de mediu si a calitatii conditiilor de viata ale populatiei poate fi caracterizata ca fiind una potential negativa.

Categoria actiunilor al caror impact este neutru pentru calitatea viitoare a factorilor de mediu este dominata de actiunile pentru care, in cazul in care acestea vor avea un impact, acesta va fi unul potential negativ. In acest sens lipsa actiunilor viitoare orientate spre o gestionare cat mai eficienta a problemelor de mediu si a problemelor comunitatii, nu va avea ca si efect mentinerea starii actuale, ci va duce la o posibila deteriorare a starii actuale a calitatii factorilor de mediu si a conditiilor de viata din sectorul 6.

Prin aplicarea prevederilor PUZ - ului se observa o schimbare a calitatii factorilor / aspectelor de mediu prin imbunatatirea calitatii acestora si aparitia impactului pozitiv semnificativ.

Potentialul impact cumulat, precum si eventualele interactiuni intre factorii de mediu, plecand de la premisa ca efectele secundare si indirecte asupra mediului sunt acele efecte care nu rezulta direct din implementarea unui plan, ci pot sa apara la distanta fata de efectul initial sau ca rezultat al unei cai de propagare complexe. (Ex.: implementarea unui proiect care atrage la randul sau alte lucrari de amenajare).

Un exemplu in acest sens poate fi dat in cazul aspectului de mediu “zgomot si vibratii”. Astfel nivelul de zgomot ar fi de interes numai pentru organismele umane, deoarece valorile limita sunt stabilite numai pentru organismele umane, dar exista posibilitatea ca valorile limita sa poata afecta si alti receptori cum sunt fauna terestra sau constructiile.


152



H. POSIBILE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI INCLUSIV ASUPRA SANATATII IN CONTEXT TRANSFRONTALIER

Avand in vedere pozitia amplasamentului proiectului analizat in raport cu granitele tarii - Nu este cazul.

I. MASURI PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE SI COMPENSA ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI SI A IMPLEMENTARII PUZ

Planul Urbanistic Zonal este un instrument legal si tehnic pentru sustinerea avantajelor urbanistice, sociale si ecologice ale dezvoltarii urbanistice de tip intensiv ca deziderat al dezvoltarii durabile.

Dezvoltarea durabila trebuie sa satisfaca nu numai noile exigente de natura economica, sociala sau ecologica, ci si pe acelea ale unei inalte culturi urbane. Elaborarea Planului Urbanistic Zonal asigura cresterea calitatii mediului construit prin noi tipuri de constructii si de spatii urbane.

Adaptarea la expansiunea economica si expansiunea arhitecturala la noile tehnologii de executie va conduce la crearea de spatii urbane pentru comunicare, asigurarea unor conditii pentru o locuire echitabila prin relationarea spatiului public cu constructiile invecinate, la protejarea zonelor verzi existente si extinderea lor, la planificarea unui sistem de transport avand in vedere protectia mediului inconjurator, schimbarile climatice-incalzirea globara – telul fiind satisfacerea nevoilor si cresterea calitatii vietii cetatenilor.

Scopul principal al PUZ-ului Sector 6, municipiul București, este utilizarea rationala si echilibrata a terenurilor necesare functiunilor urbanistice ca deziderat al dezvoltarii durabile.

In concordanta cu politica de dezvoltare urbana a Sectorului 6, este necesara rezolvarea in cadrul Planului Urbanistic Zonal a urmatoarelor categorii de probleme:

probleme principale rezultate din analiza situatiei existente, disfunctionalitati si prioritati de interventie la nivelul teritoriului administrativ al sectorului 6

zonificarea funcțională a teritoriului sectorului 6 și stabilirea regimului juridic al acesteia printr-un sistem de reglementari și servituți adecvate;

volumul și structura potențialului uman, resurse de muncă; potențialul economic al sectroului 6; organizarea circulațiilor și a transporturilor; echiparea tehnico-edilitară; reabilitarea, protecția și conservarea mediului; reabilitarea, protecția și conservarea patrimoniului construit; condiții și posibilități de realizare a obiectivelor de utilitate publică;


153



I.1. FACTORUL DE MEDIU APA

In vederea protectiei factorului de mediu apa prin proiect sunt propuse urmatoarele masuri majore:



termica Extinderea relelei de alimentare cu gaze in Cartierul Rosu; La autorizarea lucrărilor de construire în interiorul zonelor de protecție pe

baza normelor sanitare, se va face în baza și în conformitate cu avizul Direcției de Sănătate Publică.


Dimensiunea zonei de protecție sanitară cu regim sever la aducțiunea de apă este de 10,0 m stânga-dreapta de la generatoarele exterioare ale acestora.



Stabilire zone de protecție cu interdicție de construire,precum și lucrări de apărare impotriva inundatiilor,dimensionate corespunzător clasei de importanță.

Realizare prevederi de prevenire a riscurilor tehnologice.

I.2. FACTORUL DE MEDIU AER

In vederea protectiei factorului de mediu aer prin proiect sunt propuse urmatoarele masuri majore:

Prin implementarea PUZ-ului pentru Sector 6, Municipiul București se aprecieaza ca nu va fi influentata calitatea aerului in mod negativ.

Obiectivele prevazute prin PUZ vor genera impact asupra factorului de mediu aer in perioada de executie a lucrarilor si in perioada de exploatare. In aceste perioade impactul asupra aerului este specific si complet diferit, in functie de volumul, tipul de lucrari si activitatile desfasurate.


154



Lucrarile de organizare a santierelor trebuie sa fie corect concepute si executate, cu dotari moderne, prin care sa se reduca emisiile de noxe in aer.

Utilajele si mijloacele de transport vor fi verificate periodic in ceea ce priveste nivelul de monoxid de carbon si concentratiile de emisii in gazele de esapament si vor fi puse in functiune numai dupa remedierea eventualelor defectiuni.

Se recomanda ca in timpul executiei lucarilor sa se foloseasca numai utilaje si mijloace de transport performante dotate cu motoare Diesel care sa nu genereze emisii semnificative de Pb si monoxid de carbon.

Procesele tehnologice care produc mult praf vor fi reduse in perioadele cu vant puternic sau se va urmari o umectare mai intensa a suprafetelor.

Activitatile din cadrul organizarii de santier, bazelor de productie, etc., necesita acord de mediu cu precizarea masurilor necesare pentru protectia aerului, in cazul fiecarui proiect (individual).

Prin implementarea obiectivelor urmatoare se aprecieaza ca va fi imbunatatita semnificativ calitatea aerului in Sectotul 6 al Municipiului București:


Dezvoltarea direcționată a zonelor mixte în lungul arterelor importante de legătura intre sectorul 6 si celelalte sectoare ( 1 respectiv 5), precum și pe arterele de legatură între centrele urbane la nivel local de sector (cu efect direct asupra calitatii aerului, prin reducerea emisiilor de gaze poluante in aerul atmosferic).

Sistematizarea și extinderea rețelei stradale astfel încât să raspundă cerințelor de dezvoltare a sectorului (cu efect direct asupra calitatii aerului, prin reducerea emisiilor de gaze poluante in aerul atmosferic).



Dezvoltarea coridoarelor verzi; Imbunatatirea infrastructurii de transport (cu efect direct asupra calitatii

aerului, prin reducerea emisiilor de gaze poluante in aerul atmosferic); sunt numai cateva din masurile care vor conduce la imbunatatirea calitatii aerului in zona analizata.

I.3. FACTORUL DE MEDIU SOL

In vederea protectiei factorului de mediu sol prin proiect sunt propuse urmatoarele masuri majore:

Recuperarea si configurarea siturilor industriale eliberate recent sau a celor eliberate in viitor, în vederea dezvoltarii de proiecte urbane de amploare

Dezvoltarea unor coridoare naturale in lungul rețelei de apă a Damboviței


155



Extinderea suprafetelor spatiilor verzi cu rol de agrement si imbunatatirea microclimatului- zona de agrement lacul Morii

Reabilitarea zonelor adiacente căilor rutiere urbane prin amenajarea aliniamentelor verzi (plantări de arbori, arbuşti) în proporţie de 80%.



termica La autorizarea lucrărilor de construire în interiorul zonelor de protecție pe

baza normelor sanitare, se va face în baza și în conformitate cu avizul Direcției de Sănătate Publică.


Realizare prevederi de prevenire a riscurilor tehnologice. Se mentioneaza ca perioada de executie a lucrarilor va avea caracter temporar, manifestandu-se si prin ocuparea pe o perioada limitata a unor suprafete de teren pentru organizarile de santier si drumurile de acces.

In perioada de exploatare se considera ca factorul de mediu sol va fi afectat numai prin ocuparea definitiva a terenului cu diferite amenajari si constructii. Extinderea suprafetelor de teren vine in intampinarea satisfacerii necesarului de locuinte pentru populatie.

Se precizeaza ca Planul Urbanistic Zonal aferent Sectorului 6 are ca obiectiv protectia mediului si in acest sens lucrarile prevazute (ecologizarea zonelor poluate, crearea de spatii verzi, etc) vor imbunatatii calitatea factorului de mediu sol.

Prin extinderea teritoriului intravilan se vor stabili posibilitatile de interventie si de realizare a obiectivelor de utilitate publica in zonele respective. De asemenea, PUZ-ul Sector 6 va asigura planificarea operationala a terenului si va constitui baza legala pentru realizarea programelor si actiunilor de dezvoltare.

I.4. BIODIVERSITATE

Impactul asupra biodiversitatii din zona sectorului 6, municipiul București se va manifesta cu precadere in perioadele de executie a lucrarilor propuse prin reactualizarea PUZ-ului.

La elaborarea PUZ-lui s-au tinut cont de urmatoarele:

Imbunatatirea calitatii mediului; Conservarea patrimoniului natural si dezvoltarea eco-turismului;


156



Dezvoltarea spatiilor verzi urbane prinimplementarea legislatiei specifice respectiv: Legea 47/2012 OUG 114/2008, HCMB 234/2010, etc.

Ca si prioritate strategica, pentru componenta Biodiversitate se are in vedere protectia mediului si dezvoltarea durabila precum si valorificarea economica a potentialului natural si antropic.

I.5. ZGOMOT SI VIBRATII

In perioada de executie a lucrarilor pentru implementarea obiectivelor propuse prin PUZ Sector 6, municipiul București se vor genera emisii sonore, insa acestea vor trebui sa se incadreze in limitele impuse de legislatia in vigoare chiar daca perioada de executie are durata limitata.

Ca masura de reducere a zgomotului generat de un santier in apropierea locuintelor se poate adopta instalarea de panouri fonoabsorbante pe durata executarii lucrarilor.

De asemenea, se recomanda constructorului sa achizitioneze utilaje performante care sa functioneze la nivele reduse de zgomot si cu consum redus de carburanti.

Prin Planul Urbanistic Zonal al Sectorului 6 s-au propus:

Sistematizarea și extinderea rețelei stradale astfel încât să raspundă cerințelor de dezvoltare a sectorului astfel se va reduce nivelul sonor din sector.

Dezvoltarea direcționată a zonelor mixte în lungul arterelor importante de legătura intre sectorul 6 si celelalte sectoare ( 1 respectiv 5), precum și pe arterele de legatură între centrele urbane la nivel local de sector;

Corelarea obiectivelor propuse prin PUZ cu zonele identificate ca sensibile din punct de vedere al zgomotului si vibratiilor in harta de zgomot a Mun. Bucuresti.

prin urmare in perioada de exploatare se aprecieaza ca nivelul poluarii sonore va fi mai redus decat in situatia actuala si nu sunt necesare alte masuri suplimentare pentru reducerea zgomotului.

I.6. INUNDABILITATEA

În conformitate cu Legea nr. 57512001, aria studiata se incadreaza in zone cu cantitati de precipitatii ce variaza intre 100-150 mm in 24 de ore cu arii afectate de inundatii datorate revarsarii unui curs de apa. Constructiile viitoare vor avea in vedere prevederile normativelor in vigoare pentru protejarea impotriva actiunii apelor curgatoare si a lacurilor:

Se vor face incadrari in hartile de risc la inundatii ale Bucurestiului. Se vor inventaria cursurile de apa si lacurile invecinate. Investigatiile geotehnice vor pune in evidenta factorii care pot influenta

negativ: nivelul apei subterane, roci foarte permeabile, gemorfologie defavorabila, zone de baltire.


157



Zonele cu excess de umiditate localizate în cartierul Giulesti Sârbi si zona inundabilă a albiei majore localizată in zona cartierului Giulesti Sârbi au fost preluate in prezentul proiect si nu vor fi modificate decat in urma unor studii de specialitate. Pentru aceste zone nu se vor elibera autorizatii de constructii pana la ridicarea restrictiilor de inundabilitatede catre autoritatile competente.

Suplimentar de zonele mentionate mai sus, in cadrul sectorul 6 mai sunt zone depresionare in care, pe perioada de precipitatii abundente apa stationeaza pe perioade scurte de timp (ore – max 1 zi). Aceste zone sunt in evidenta SC Apa Nova Bucuresti SA si ISU unitati abilitate sa intervina in cazul unor situatii exceptionale.

I.7. PATRIMONIULUI CULTURAL

In ceea ce priveste patrimoniul cultural este necesar ca agentii economici care vor efectua lucrari de excavatii pentru lucrarile specifice mentionate in PUZ, in zona monumentelor istorice sau a siturilor arheologice trebuie sa ia toate masurile cerute de lege pentru protejarea acestora.

Directia de actiune prin care se urmareste atingerea obiectivelor strategice are drept scop protejarea valorilor culturale si arhitecturale urbanistice, precum si revitalizarea siturilor istorice.

Prin PUZ, referitor la patrimoniu cultural, se propun:



I.8. POPULATIA

Prin implementarea obiectivelor prevazute in PUZ Sector 6, municipiul București se aprecieaza ca se va genera un impact pozitiv asupra populatiei din sector, atat din punct de vedere al fondului constructiv cat si din punct de vedere al sanatatii umane.

Masurile propuse prin PUZ, pe langa faptul ca vor contribui la imbunatatirea tuturor factorilor de mediu, vor genera efecte pozitive si asupra populatiei.

Astfel, specific pentru populatie, prin PUZ se au in vedere urmatoarele:





158




PUZ-ul se va alinia la „Planul de acțiuni pentru realizarea obiectivelor Programului de guvernare 2010 – 2012, Sector 6” prin intermediul căruia sunt urmărite următoarele obiective pe termen scurt și mediu:


persoanelor cu dizabilități realizarea infrastructurii de date spatiale în vederea asigurării suportului informațional necesar adoptării unor decizii fundamentate cu privire la limitele unităților administrative teritoriale, infrastructura de interes public, situații de urgență, urbanism și amenajarea teritoriului, protecția mediului, prevenirea dezastrelor;

Realizarea unei zone de protectie cu arbori de talie inalta la limita teritoriului cu rampa de deseuri Iridex(Chiajna, jud. Ilfov).

Se mentioneaza faptul ca in zona de NV a sectorului a fost prevazuta o zona V ca zona de protectie pentru rampa de deseuri dezafectata Giulesti(jud.Ilfov). In aceasta zona, cele mai apropiate locuinte sunt amplasate la peste 1000 m fata de rampa de deseuri dezafectata Giulesti(jud. Ilfov).

Dupa implementarea PUZ-ului se aprecieaza ca impactul generat de acesta asupra populatiei va fi pozitiv.

I.9. PEISAJUL

Prin PUZ, se propune rezolvarea problemelor legate de peisaj și ecologizarea zonelor degradate, ceea ce va determina un impact pozitiv asupra peisajului din municipiul București, Sector 6.

Impact negativ se va manifesta numai in perioada de executie a lucrărilor propuse in PUZ. In vederea diminuarii impactului negativ se recomanda ca deseurile rezultate sa fie depozitate corespunzator in locuri special amenajate si evacuate periodic de catre firmele abilitate.

In vederea imbunatatirii peisajului din Municipiul București, Sector 6, prin PUZ sunt sugerate urmatoarele actiuni:





159



J. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTEI OPTIME

Planificarea teritorială a spaţiilor urbane actuale necesită recunoaşterea nevoii de a descoperi şi de a adopta mijloacele cele mai eficiente prin care rezultă obţinerea performanţei teritoriale, cu efecte în durabilitatea beneficiilor reciproce diferitelor componente.

Din această perspectivă, gestiunea teritorială a spaţiului urban conduce la dezvoltare spaţială echilibrată, în armonie cu necesităţile de existenţă ale mediului înconjurător şi ale societăţii.

Aşadar, în procesul de dezvoltare al unui sistem teritorial se impune organizarea durabilă a spaţiului, prin înţelegerea şi recunoaşterea valorii intrinseci şi particulare a acestuia, pentru armonizarea intereselor comunităţii cu potenţialul spaţiului asociat acesteia.

În acest sens, evaluarea şi analizarea unui spaţiu urban de tipul sectorului 6 reprezintă o modalitate de a evidenţia importanţa acestei resurse teritoriale pentru determinarea unor noi direcţii de dezvoltare şi înţelegerea unui proces de recalificare urbană, de tipul celui de regenerare.

Analiza alternativelor in conceptia, proiectarea, executia, exploatarea si monitorizarea unei investitii din punct de vedere al Protectiei Mediului se poate referi la urmatoarele elemente:

Alegerea optima a caracteristicilor urbanistice pentru dezvoltarea zonei; Alegerea solutiilor tehnice si tehnologice de executie inclusiv a utilajelor si

materialelor; Alegerea duratelor de executie si a perioadelor de lucru; Alegerea celor mai bune tehnici disponibile în toate etapele; Protejarea şi întreţinerea cadrului natural existent. Principalele considerente care au stat la baza evaluarii de mediu si intocmirii prezentului raport de mediu au fost:

Evaluari de mediu in teren (pe amplasamentul analizat si in zonele de influenta) efectuate de catre expertul evaluator de mediu;

Opininiile autoritatilor interesate de PUZ-ul analizat exprimate atat in cadrul grupurilor de lucru cat si prin avizele emise;

Opiniile publicului interesat exprimate pe parcursul procedurii. De mentionat este faptul ca, pentru acest proiect, a fost efectuata si prezentata in acest raport o evaluare strategica de mediu deoarece, o evaluare de mediu cat mai exacta nu se poate efectua decat in urmatoarea faza de dezvoltare a proiectului propus, respectiv cea de implementare.


In acest sens, au fost elaborate si analizate 3 variante alternative pentru proiectul propus, astfel:


160



Varianta “0” – în cazul neimplementarii planului(vezi anexe); Varianta I – în cazul implementarii planului (vezi anexe); Varianta II – variantă alternativă în cazul implementarii planului (vezi anexe).

J.1. VARINATA 0

Varianta “0” reprezinta de fapt PUZ Coordonator Sector 6 Bucuresti avizat la nivelul anului 2005.

Aceasta varianta de PUZ prezinta urmatoarele disfunctioalitati:

DOMENII DISFUNCTIONALITATI Căi de comunicatie rutieră si feroviara, transport public in comun.

Zone lipsite de conectivitate la principalele fluxuri urbane, in general este vorba de zonele periferice ale sectorului, zone unde exista suprafete mari de teren neconstruit: Au fost identificate 3 zone mari astfel:

1. Zona de vest a sectorului 6, zona delimitata de urmatoarele artere: la sud Bd. Iuliu Maniu, la vest Drumul Osie, la nord.canalul Arges, la vest Artera de Centura- Cartierul Militari

2. Zona de sud-vest a sectorului, delimitată de arterele: la est Drumul Valea Larga , la sud Prelungirea Ghencea, la vest Artera de Centură, la nord Str. Preciziei- cartierul Ghencea lipsa sau discontinuitatea trotuarelor pe numeroase străzi zone cu străzi nedefinite clar, cu un profil transversal

subdimensionat: 4. Zona Giulesti Sarbi delimitata astfel: Nord Drumul Sabareni, la sud si est Calea Giulesti, la vest Str. Rasadnitei 5. Zona de vest delimitata astfel: la sud Prelungirea Ghencea, la est- Valea

oltului, la vest- Drumul Valea Larga, la nord Bd. Timisoara 6. Zona centrala de vest delimitata astfel: la nord Str. Liniei, la est Sos.

Pasajul Lujerului, la sud Bd. Timisoara, la vest Valea Cascadelor. lipsa unor poli urbani in zonele periferice ale sectorului, respectiv in

cele 3 mari zone anterioare, care să redistribuie fluxurile de circulatie 3 intersectii cu probleme de fluidizare a traficului intre principalele

artere de penetratie in sector si Soseaua de Centura:penetratia Autostrazii Bucuresti Pitesti de-a lungul canalului Arges, Prelungirea Ghencea si Prelungirea Bd.-ului Timisoara. Lipsa spatiilor de parcare publice separarea pe direcția vest-est a sectorului 6 de către calea ferată și lipsa

legăturilor amenajate pe directia nord-sud . 18 intersecții cu probleme de fluidizare a traficului:

1.Str. Lujerului-Bd. Iuliu Maniu- Sos. Virtuții 2.Str. Valea Cascadelor- Bd. Iuliu Maniu 3.Str. Preciziei-Str. Valea Cascadelor 4. Str.Preciziei- Iuliu Maniu 5.Bd. Timisoara- str. Valea Cascadelor 6.Str. Brașov- Prelungirea Ghencea 7.Prelungirea Ghencea- Drumul Sării 8.Bd. Iuliu Maniu- Sos. Cotroceni 9. Drumul Taberei- Drumul Sării 10. Bd. Timisoara- Str. Progresului ( Nod Răzoare) 11.Bd. Iuliu Maniu-Drumul Osiei 12. Bd. Iuliu Maniu- Acces zona comercială Militari


161



DOMENII DISFUNCTIONALITATI 13.Sos. Virtuții- Splaiul Independenței 14.Bd. Constrictorilor- Calea Crângași 15. Calea Giulești- Drumul Săbăreni 16. Str. Brașov- Drumul Taberei 17.Valea Oltului- Prelungirea Ghencea 18. Str. Boișoara- Chibzuinței- ing. Pascal Cristian Au fost identificate

4 treceri la nivel cu calea ferată fără bariere, pe directia nord-sud astfel: km 5+785 – Valea Cascadelor, km 4+545- Moinesti, km 3+150- Răsăritului, km 3+350- Lujerului În proporție de 50 % starea de funcționare a linilor de cale ferată de pe

raza sectorului 6 este nefuncțională. Singura gară de pe raza sectorului 6 este Gara Cotrocei, gara functionala

doar pentru fluxul de mărfuri Rezervarea spatiilor necesare dezvoltării rețelei de comunicație rutieră,

astfel încât terenurile să rămână libere pentru a fi utilizate în vederea realizarea căilor de comunicați rutieră. Inexistenta unor linii de transport in comun care să faca legătura intre

zonele de interes existente ale sectorului si zonele periferice. Nereferim strict la cele 3 zone mari identificate Necorelarea între transportul public și cel pe cale ferată pentru întărirea

mixității intermodale. Spatii plantate, agrement si sport

Deservire slabă a celor 3 mari zone periferice urbanizate ale sectorului 6, cu tipuri de spatii verzi publice cu acces nelimitat: parcuri, gradini Lipsa unor suprafete impădurite in partea de nord est a sectorului impotriva vînturilor dominante din nord-vest, sud-est. Nevalorificarea axei Dâmboviței, ca axă de legătură între zona centrala a Municipiului Bucuresti si zona periferica a sectorului 6 Peisaj adiacent penetrațiilor lipsit de preocupări pentru compozitia tablourilor peisagere secventiale

Probleme de mediu Tendința necontrolata si nereglementata de conversie funcțională a marilor zone industriale 8 monumente istorice, 5 situri arheologice si 13 monumente de for public nevalorificate, lipsite de zone de protectie Inexistenta perdelelor de protectie necesare intre zonele de locuinte si cimitire: zona Giulesti –Sîrbi, zona de cimitire aflate pe Prelungirea Ghencea Zone cu excess de umiditate localizate în cartierul Giulesti Sârbi Zonă inundabilă a albiei majore localizată in zona cartierului Giulesti Sârbi Zonă cu posibilități de inundare Obiective cu risc de accident tehnologic: unitățile CET Grozăvești, CET Vest, URBIS SA, Cesarom SA, SC. Energo Sa, SC Firos SA, SC. Turbomecanica SA, SC. Vicotira SA, SC. Semănătoarea SA Obiective cu risc de incendiu:benzinările, service-urile-auto, depozitele de materiale de constructii Activitatea de colectare a deseurilor de catre SC URBAN SA acopera 83,56 % din suprafata stradala a sectorului 6.


Răspândirea neuniformă a unitatților de invatămât preuniversitar de stat: concentrare de unitati de invatamant preunivesitare in cartierele reprezentative ale sectorului, Drumul Taberei si Militari


162



DOMENII DISFUNCTIONALITATI Noile extinderi ale sectorului sunt lipsite de unitati de invatamant preuniversitar de stat Lipsa unitatilor de sanatate publica in cartierele Giulesti, ghencea, precum si in cele 3 mari zone de extindere ale sectorului.

Echipare edilitară Zona Lacul Morii, Giulesti si zonele periferice adiacente Bd. Iuliu Maniu si Prelungirea Ghencea sunt lipsite de retele de apa si canalizare, gaze naturale.


Segregare functionala generată de crearea marilor ansambluri rezidentiale in proximitatea platformelor industriale.


Slaba dezvoltare a structuri lor turistice si dotarilor aferente.


Concentrare populatie tanara (0-35 ani) in zonele periferice ale sectorului.

Din motivele expuse mai sus aceasta varianta de plan nu poate fi luata in considerare.

J.2. VARIANTA I

J.2.1. Zonificarea functionala a teritoriului

Suprafaţa actuală a teritoriului administrativ al Sectorului 6, municipiul București, măsoară 3.900,00 ha.

Zonele funcționale ale sectorului 6 sunt următoarele:

Zona centrală; Zone situate în afara perimetrului central care grupează funcţiuni complexe

de importanţă supramunicipală şi municipală. Zona mixtă - conţinând instituţii, servicii şi echipamente publice, servicii de

interes general (servicii manageriale, tehnice, profesionale, sociale, colective şi personale, comerţ, hoteluri, restaurante, recreere), activităţi productive mici nepoluante şi locuinţe;

Zona de locuințe și alte funcțiuni complementare locurii; Zona parcurilor și locurilor de recreere; Zona activităților productive (Zona comercială și depozite); Zona căilor de comunicații rutiere/ feroviare și a construcțiilor aferente; Zona de gospodărie comunală; Zona echipamentelor tehnice majore; Zona cu destinație specială. Comparativ cu zonificarea funcțională propusă prin PUZ Coordonator Sector 6 aprobat în 2005, reactualizarea acelei documentații de urbanism, păstrează acea structură funcțională. Diferențe se înregistrează în distribuția procentuală a acestor zone funcționale, acestea fiind generate de o reorganizare funcțională a teritoriului raportat la tendințele de dezvoltare a teritoriului.

Singura zonă funcționlă care nu suferă modificări(in scadere) în ceea ce privește suprafața acesteia este cea a zonei spațiilor verzi „V” care va


163



mentine suprafata de 1061,93 ha prevazuta în PUZ Coordonator Sector 6 aprobat în 2005.

Comparativ cu PUZ Coordonator Sector 6 aprobat în 2005, suprafața zonelor mixte prin actualizarea acelei documentații crește cu aproximativ 2,6 %, creșterea fiind generată în principal de tendința de dezvoltarea spațială și funcțională a teritoriului sectorului 6, spre mixitate funcțională. Subzona mixtă situată în afara limitelor zonei protejate, cu cladiri având regim de construire continuu sau discontinuu și înălțimi maxime de P+14 niveluri cu accente înalte, crește cu aproximativ 100 ha față de zonificarea funcțională din PUZ aprobat în 2005. Această creștere are loc în principal pe terenurile fostei platforme industriale Militari, dar și pe zonele cu terenuri libere din Cartierele Ghencea și Giulești.

Zona de activități productive prin reactualizarea PUZ Coordonator Sector 6, va cuprinde o suprafață de 86,87 ha, adică 2,25% din suprafața totală a sectorului 6. Suprafața destinață zonelor de activități productive s-a micșorat semnificativ ( cu circa 30% față de suprafață reglementată prin PUZ aprobat în 2005). Această scădere se datorează în principal tendinței de transfer a activităților de producție din zona municipiului București către teritoriile din zona sa metropolitană. De asemenea transferul de terenuri aferente zonelor de activități productive, în principal către zonele cu mixitate funcțională, are loc și sub presiunea existentă pe piața imobiliară. Cele mai semnificative schimbări al zonelor de activități productive pe teritoriul sectorului 6, au avut loc în zona Platformei Industriale Militari, Platforma Industrială Semănătoarea și zona adiacentă Șos. Orhideelor.

Comparativ cu PUZ Coordonator Sector 6 aprobat în 2005, suprafața zonei de locuit a scăzut cu aproximativ 3%, transferul făcându-se către zona mixtă.

Față de PUZ Coordonator Sector 6 aprobat în 2005, suprafața zonei de transporturi a crescut cu circa 0.34%. S-a înregistrat creștere pe subzona transporturilor rutiere, unde suprafața s-a dublat prin reactualizarea documentației PUZ din 2005. Diferența se datorează introducerii tuturor autogărilor în subzona transporturilor rutiere,numărul acestora crescând din 2005 până în prezent.

Suprafața zonei de gospodărie comunală a scăzut nesemnificativ, scăderea fiind generată de corecțiile ce s-au adus la subzona funcțională a cimitirelor raportat la informațiile cadastrale ale OCPI.

În cazul sectorului 6 această zonă are o pondere de 3,76 % și ocupă o suprafață de 146,57 mp. La nivelul zonei cu destinație specială nu s-au înregistrat modificări de suprafață și de reglementări.

La nivelul zonei echipamentelor tehnice majore nu s-au înregistrat modificări de suprafață și de reglementări.

Bilant teritorial:

UNITATI TERITORIALE DE REFERINTA

PUZ COORDONATOR SECTOR 6 REACTUALIZAT SUPRAFATA Ha %

C - ZONA CENTRALA

CA - SUBZONA CENTRALA SITUATA IN AFARA LIMITELOR ZONEI PROTEJATE 23,47 0,60


164



CA2 - SUBZONA CENTRALA DESTRUCTURATA SAU IN CURS DE CONSTITUIRE 23,47 0,60

CB - ZONE SITUATE IN AFARA PERIMETRULUI CENTRAL CARE GRUPEAZA FUNCTIUNI COMPLEXE DE IMPORTANTA SUPRAMUNICIPALA SI MUNICIPALA

267,47 6,86

CB1 - SUBZONA SERVICIILOR PUBLICE DISPERSATE IN AFARA ZONELOR PROTEJATE 185,69 4,76

CB2 - SUBZONA SERVICIILOR PUBLICE DISPERSATE ÎN ZONELE PROTEJATE 0,00 0,00

CB3 - SUBZONA POLILOR URBANI PRINCIPALI 81,78 2,10 CB4 - SUBZONA CAMPUSURILOR UNIVERSITARE, UNITATILOR DE CERCETARE, PARCURILOR STIINTIFICE

0,00 0,00

CP - SUBZONA CENTRALA SITUATA IN LIMITELE ZONEI DE PROTECTIE A VALORILOR ISTORICE SI ARHITECTURAL-URBANISTICE

0,00 0,00

CP1 - SUBZONA CENTRALA PROTEJATA STRUCTURATA - IN CARE REGULAMENTUL URMARESTE SA MENTINA SI SA INTAREASCA STATUTUL DE ZONA REPREZENTATIVA DAR SI SA CONTRIBUIE LA PUNEREA IN VALOARE A FONDULUI CONSTRUIT EXISTENT; SE APLICA PREVEDERILE REGULAMENTULUI LOCAL

0,00 0,00

TOTAL - C 290,94 7,46 M - ZONA MIXTA CONTINAND INSTITUTII, SERVICII SI ECHIPAMENTE PUBLICE, SERVICII DE INTERES GENERAL (SERVICII MANAGERIALE, TEHNICE, PROFESIONALE, SOCIALE, COLECTIVE SI PERSONALE, COMERT, HOTELURI, RESTAURANTE, RECREERE) ACTIVITATI PRODUCTIVE MICI-NEPO

M1 - SUBZONA MIXTA SITUATA IN LIMITELE ZONEI DE PROTECTIE A VALORILOR ISTORICE SI ARHITECTURAL-URBANISTICE

0,00 0,00

M2 - SUBZONA MIXTA SITUATA IN AFARA LIMITELOR ZONEI PROTEJATE, CU CLADIRI AVAND REGIM DE CONSTRUIRE CONTINUU SAU DISCONTINUU SI ÎNALTIMI MAXIME DE P+14 NIVELURI CU ACCENTE INALTE

702,83 18,02

M3 - SUBZONA MIXTA SITUATA IN AFARA LIMITELOR ZONEI PROTEJATE, AVAND REGIM DE CONSTRUIRE CONTINUU SAU DISCONTINUU SI INALTIMI MAXIME DE P+4 NIVELURI

512,52 13,14

TOTAL - M 1.215,35 31,16

A - ZONA DE ACTIVITATI PRODUCTIVE

A1 - SUBZONA PARCURILOR DE ACTIVITATI 23,27 0,60 A2 - SUBZONA ACTIVITATILOR PRODUCTIVE SI DE SERVICII 59,78 1,53

A2a - 59,78 1,53 A2B - SUBZONA UNITATILOR INDUSTRIALE SI 0,00 0,00


165



DE SERVICII A3 - SUBZONA UNITATILOR MICI SI MIJLOCII PRODUCTIVE SI DE SERVICII 4,82 0,12

TOTAL - A 87,86 2,25

L - ZONA DE LOCUIT

L1 - SUBZONA LOCUINTELOR INDIVIDUALE SI COLECTIVE MICI CU MAXIM P+2+M NIVELURI 324,10 8,31

L1a - SUBZONA LOCUINTELOR INDIVIDUALE SI COLECTIVE MICI CU MAXIM P+2E+M NIVELURI SITUATE IN AFARA PERIMETRELOR DE PROTECTIE, PE PARCELARI TRADITIONALE, SPONTANE

324,10 8,31

L1b - LOCUINTE INDIVIDUALE SI COLECTIVE MICI CU MAXIM P+2 NIVELURI SITUATE IN INTERIORUL ZONEI PROTEJATE

0,00 0,00

L1c - LOCUINŢE INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE MICI CU MAXIM P+2 NIVELURI SITUATE ÎN NOILE EXTINDERI SAU ENCLAVE NECONSTRUITE

0,00 0,00

L1d - LOCUINTE INDIVIDUALE MICI CU PARCELE CU POT < 20% SITUATE IN ZONA CULOARELOR PLANTATE PROPUSE PENTRU AMELIORAREA CLIMATULUI CAPITALEI

0,00 0,00

L1e - LOCUINTE INDIVIDUALE PE LOTURI SUBDIMENSIONATE CU / SAU FARA RETELE EDILITARE

0,00 0,00

L2 - SUBZONA LOCUINTELOR INDIVIDUALE SI COLECTIVE MICI CU P-P+2 NIVELURI REALIZATE PE BAZA UNOR LOTIZARI ANTERIOARE

29,90 0,77

L2a - LOCUINTE INDIVIDUALE SI COLECTIVE MICI REALIZATE PE BAZA UNOR LOTIZARI URBANE ANTERIOARE CU P-P+2 NIVELURI SITUATE IN AFARA ZONEI PROTEJATE

29,90 0,77

L2b - LOCUINTE INDIVIDUALE SI COLECTIVE MICI REALIZATE PE BAZA UNOR LOTIZARI URBANE ANTERIOARE CU P-P+2 NIVELURI SITUATE IN ZONE PROTEJATE

0,00 0,00

L3 - SUBZONA LOCUINTELOR COLECTIVE MEDII (P+3-P+4 NIVELURI) SITUATE IN ANSAMBLURI PREPONDERENT REZIDENTIALE

262,53 6,73

L3a - SUBZONA LOCUINTELOR COLECTIVE MEDII CU P+3-P+4 NIVELURI FORMAND ANSAMBLURI PREPONDERENT REZIDENTIALE SITUATE IN AFARA ZONEI PROTEJATE

262,53 6,73

L4 - SUBZONA LOCUINTELOR COLECTIVE INALTE CU P+5-P+10 NIVELURI, SITUATE IN ANSAMBLURI PREPONDERENT REZIDENTIALE

160,28 4,11

L4a - SUBZONA LOCUINTELOR COLECTIVE INALTE CU P+5-P+10 NIVELURI SITUATE IN ANSAMBLURI PREPONDERENT REZIDENTIALE

160,28 4,11

TOTAL - L 776,81 19,92 V - ZONA SPATIILOR VERZI

V1 - SUBZONA SPATIILOR VERZI PUBLICE CU ACCES NELIMITAT 694,10 17,80


166



V1a - SUBZONA SPATIILOR VERZI PUBLICE CU ACCES NELIMITAT-PARCURI, GRADINI, SCUARURI, PRECUM SI PLANTATII DE ALINIAMENT ALE ARTERELOR PRINCIPALE SAU SECUNDARE, PLANTATII AFERENTE PROMENADELOR PIETONALE, AMENAJARI LOCALE AMBIENTALE

694,10 17,80

V1b - AMENAJARI SPORTIVE PUBLICE 0,00 0,00 V2 - SUBZONA SPATIILOR VERZI PUBLICE DE FOLOSINTA SPECIALIZATA 17,41 0,45

V2a - GRADINI BOTANICE SI ZOOLOGICE 17,41 0,45 V3 - SUBZONA SPATIILOR VERZI PENTRU AGREMENT 226,41 5,81

V3a - BAZE DE AGREMENT, PARCURI DE DISTRACTII, POLI DE AGREMENT (LACUL MORII)

186,42 4,78

V3b - COMPLEXE SI BAZE SPORTIVE 39,99 1,03 V4 - SUBZONA SPATIILOR VERZI PENTRU PROTECTIA CURSURILOR DE APA 38,36 0,98

V5 - SUBZONA SPATIILOR VERZI ALE CULOARELOR DE PROTECTIE FATA DE INFRASTRUCTURA TEHNICA

37,97 0,97

V8 - SUBZONA SPATIILOR, PADURILOR SI FASIILOR PLANTATE DE PROTECTIE SANITARA (IN JURUL GROPILOR DE GUNOI)

21,33 0,55

V1m - 26,36 0,68 TOTAL - V 1.000,88 25,6 T - ZONA TRANSPORTURILOR

T1 - SUBZONA TRANSPORTURILOR RUTIERE 27,65 0,71

T2 - SUBZONA TRANSPORTURILOR FEROVIARE 43,52 1,12

TOTAL - T 71,17 1,82

G - ZONA DE GOSPODARIE COMUNALA

G1 - SUBZONA CONSTRUCTIILOR SI AMENAJARILOR PENTRU GOSPODARIE COMUNALA

36,30 0,93

G2 - SUBZONA CIMITIRELOR 76,10 1,95 G2a - SUBZONA CIMITIRELOR DIN AFARA ZONEI PROTEJATE 76,10 1,95

TOTAL - G 112,40 2,88

S - ZONA CU DESTINATIE SPECIALA

S1 - SUBZONA CU DESTINATIE SPECIALA CU CARACTER URBAN FORMATA DIN: UNITATI MILITARE, UNITATI APARTINAND SERVICIILOR SPECIALE, PENITENCIARE, UNITATI DE PROTECTIE CIVILA SI DE PAZA CONTRA INCENDIILOR, UNITATI DE POLITIE

146,57 3,76

TOTAL - S 146,57 3,76 R - ZONA ECHIPAMENTELOR TEHNICE MAJORE

R - SUBZONA CONSTRUCTIILOR SI INSTALATIILOR AFERENTE ECHIPARII TEHNICE MAJORE

39,40 1,01

TOTAL - R 39,40 1,01 LACURI 19,42 0,50


167



CAI DE COMUNICATIE 78,16 2,00 TOTAL SUPRAFATA SECTOR 6 3.900,00 100

J.2.2. Modernizarea circulatiei

Sistemul rutier al sectorului 6, cel existent, inclusiv propunerile de modernizare și cele de extindere s-au materializat într-un caiet cu profiluri stradale ( profiluri existente, profiluri propuse).

Profilurile stradale nou propuse prin proiectul P.U.Z. Sector 6 2012 , preiau axele propuse prin P.U.G. Municipiul, respectiv prin P.U.Z. Sector 6, 2005, raportate la situația planului cadastral emis de către O.C.P.I. în 2011 Bucuresti. Toate profilurile nou propuse respectă Anexa HCGMB nr 66 din 2006, Norme pentru dimensionarea arterelor de circulație.

Intervențiile de extindere a drumurilor publice s-au realizat cu precădere în cele 3 zone lipsite de un sistem coerent de drumuri publice, identificate la faza de analiză.

Propunerile de extindere, lărgire artere de trafic din cadrul sectorului 6, nu recomandă implementarea lor la orizontul de timp imediat aprobării proiectului P.U.Z., dar trebuie precizat că, prin prevederile sale, P.U.Z.-ul are rolul de a ”conserva” strategic acele spații necesare ulterioarelor lărgiri sau reamenajări de circulație, în acord cu permanenta dezvoltare a orașului. Fiecare propunere de artere noi reclamă, înainte de materializarea sa , un alt tip de studiu de trafic de detaliu, specific fazelor de proiectare.

Propunerile de organizare ale sistemului major de circulație la nivelul teritoriului administrativ al sectorului 6 se împart în 5 categorii mari de intervenții, cu impact supramunicipal ,municipal și local:

Modificări în ceea ce privește categoria arterei; Modificări în ceea ce privește fluidizarea traficului și sporirea capacității de

trafic; Inchiderea principalele inelor rutiere; Propuneri pasaje rutiere superioare sau subterane; Propuneri de noi artere de circulație categoria II ( prospect min 12-13,00m )

si III (prospect min 9-10,00m), artere de legătură a zonelor lipsite de conectivitate la fluxurile majore de circulație , conform Anexei 66/2006 și în conformitate cu planul cadastral emis de către OCPI Bucuresti - (toate aceste propuneri sunt cu caracter orientativ și vor fi definitivate în urma studiilor de specialitate).

Toate modificările făcute asupra sistemului major de circulație ale sectorului 6 s-au făcut în baza P.U.G.-ului Municipiului București și prin consultarea Serviciului de proiectare Urbană-direcția sistematizarea circulației. Modificările sunt detaliate în Caietul de profiluri existente/profiluri propuse aferent documentației PUZ.



Fig. nr. 20 – Pozitia pasajelor rutiere

Documentația de urbanism PUZ Reactualizare Sector 6, propune un număr de 174 artere noi de categoria II și III, cu o lungime totală de 78 Km.

Toate aceste propunerile respectă traseele cu caracter orientativ prevăzute prin PUZ-ul de Sector din 2005 . Față de situatia prevăzută în 2005 s-au adus doar corecții ale acestor trasee datorită, planului cadastral emis de către OCPI București.

S-au propus astfel:

18 artere de categoria II cu un prospect de 24,00m, cu o lungime de 15,7km (9,7% din totalul de 174 artere);

156 artere de categoria II cu un prospect de categoria 12,00-13,00m, cu o lungime de 62,48 km (90,2% din totalul de 174 artere)

Prelungirea liniilor existente/crearea de noi linii de transport în comun în zonele de dezvoltare ale sectorului 6, pe arterele de categoria a II-(prospect 13-12,00m):


169



ne referim strict la cele 3 mari zone identificate la faza de analiză a situatiei existente, zona de sud-vest, zona de vest și zona de nord-vest:

Drumul Gării, Calea Giulești-prelungire, cu un posibil terminal la intersecția Căii Giulești cu str. Entuziasmului;

Str. Fântâna Zânelor cu un posibil terminal la intersecția străzii cu Drumul Gării;

Drumul la Rosu- Lacul Morii- Str. Vasile Mohor; Prelungire linii de transport in comun în zona de sud vest a sectorului pe

arterele de categoria a –II-a cu descărcare în Bd. Timișoara și Prelungirea Ghencea.

realizarea unei legături între gara urbană Cotroceni și principalele fluxuri de circulatie;

mutarea terminalului de autobuz și tramvai amplasat pe Bd. Timisoara la intersecția acestui bulevard cu artera de centură.

Se propune amenajarea celor 4 traversări la nivel cu CF fără bariere astfel:

1.km 5+785 – Valea Cascadelor- propunere pasaj suprateran la traversare CF-drum express

2.km 4+545- Moinesti- rezolvare prin barieră semaforizată 3.km 3+150- Răsăritului- rezolvare prin barieră semaforizată 4.km 3+350- Lujerului- rezolvare prin pasaj subteran. Propunerile sunt cu caracter orientativ și vor fi definitivate în urma studiilor de specialitate realizate pentru fieare intersecție în parte. Deasemenea se propune reabilitarea zonei Gării Cotroceni si transformarea ei într-o gară urbană.

J.2.3. Echiparea edilitara

Alimentarea cu apa si canalizarea: Se vor executa rețelele noi necesare pentru a asigura alimentarea cu

apă și canalizarea zonelor unde se propun noi străzi; Se vor asigura distanțele necesare pentru execuția, exploatarea și

protecția sanitară a conductelor; Se vor monta vanele necesare pentru a asigura alimentarea cu apă

continuă a consumatorilor branșați la o rețea inelară; Se vor prevedea hidranți de incendiu necesari pentru a asigura stingerea

unui posibil incendiu; Se vor monta apometre pentru înregistrarea debitelor de la consumatori; Se vor asigura, prin sistematizarea pe verticală și gurile de scurgere

amplasate pe străzi, scurgerea apelor de ploaie în canalizarea existentă sau nou propusă;

Se va face o atentă coordonare a tuturor rețelelor edilitare din zonă, în primul rând pentru a păstra calitatea apei potabile și pentru a asigura o intervenție rapidă în cazul unei defecțiuni;

Toate lucrările propuse se vor executa numai în baza proiectelor de specialitate și având la bază toate avizele necesare de la forurile competente.


170



Pentru rețelele de aducțiune (apeducte) se impun prin legislația în vigoare, precum și prin Regulamentul Local de Urbanism următoarele reglementări:

Dimensiunea zonei de protecție sanitară cu regim sever la aducțiunea de apă este de 10,0 m stânga-dreapta de la generatoarele exterioare ale acestora.



În vederea gestionării corecte a propunerilor de extindere a rețelelor de aprovizionare cu apă, pentru zonele în care se propun noi dezvoltări – prelungirea Ghencea, periferia cartierului Militari, cartierul Giulești – este obligatoriu ca autoritățile administrative locale să comande întocmirea unor proiecte de specialitate care să coordoneze extinderea rețeleleor de apă și cu celelalte rețele din zonă.

Energie electrica: reabilitarea si modernizarea retelelor de distributie de 110 KV, medie si

joasa tensiune; restructurarea si automatizarea retelelor de distributie. Latimea zonei de protectie si de siguranta pentru LEA de înalta tensiune

(IT) este: LEA 110kV - 37m; LEA 400kV – 75m.

Telecomunicatii: Pentru asigurarea de servicii de telecomunicatii în zonele de extindere a

intravilanului se propune extinderea retelelor de comunicatii electronice subterane, în lungul drumurilor existente sau propuse.

Având în vedere disfunctionalitatile semnalate în situatia existenta si anume dispunerea cablurilor pe stalpi, se propune preluarea retelelor de comunicatii în canale subterane speciale, având ca efect:

rezolvarea problemelor generate de amplasarea aeriana a cablurilor de comunicatii electronice;

ridicarea standardului de servicii de telefonie, transmisii de date, CATV;

asigurarea accesului egal al tuturor locuitorilor si persoanelor juridice la servicii de comunicatii de o calitate îmbunatatita si a posibilitatii de a alege pe oricare din furnizorii de servicii de telecomunicatii care opereaza în sectorul 6.

Energia termica: Propunerile de dezvoltare a sistemului de alimentare cu energie termică

se va înscrie în strategia de investiții a RADET. Obiectivele specifice ale proiectelor de investiţii vor viza:


171



creşterea eficienţei energetice cu respectarea directivelor UE privind mediul înconjurător;

reducerea costurilor tehnologice şi de exploatare pentru asigurarea suportabilităţii serviciului la client;

asigurarea corectitudinii şi transparenţei în relaţiile comerciale cu clienţii, dar şi cu furnizorii de energie termică şi utilităţi;

asigurarea calităţii şi continuităţii serviciului de furnizare a energiei termice.

Alimentarea cu gaze: Reteaua de distributie gaze naturale va deservi toti potentialii

consumatori ai sectorului 6, va urmari trama stradala (atât drumurile existente cât si cele propuse prin PUZ), va avea o configuratie telescopica, se va pozitiona îngropat si va fi prevazuta cu robineti de sectorizare.

Sistemul de alimentare cu gaze naturale se va executa în conformitate cu proiectele de specialitate ce se vor întocmi ulterior.

Alimentarea cu gaze naturale a terenurilor nou introduse în intravilan se va face treptat, tinând cont de necesitatile fiecarui trup în parte, de posibilitatile financiare ale beneficiarilor si de solutiile optime de introducere a gazelor naturale în zonele respective.

J.2.4. Recuperarea terenurilor degradate, consolidări de maluri, plantări de zone verzi

Conform documentației „Cadastrul verde al Municipiul București – Registrul Spațiilor Verzi”, publicat pe pagina de internet a Primariei Municipiului București, pe teritoiul administrativ al sectorului 6 din municipiul București a fost identificată o suprafață de 17,0 ha terenuri degradate.

În vederea recuperării acestor terenuri, prin reactualizarea PUZ Coordonator Sector 6 se propune amenajarea acestora ca spații verzi, acestea fiind încadrate în zona spațiilor verzi marcate distinct pe planșa de Reglementări Urbanistice, atât prin culoare verde, cât și prin simbolul specifica acestor zone „V”.

Încadrarea terenurilor degradate în zona spațiilor verzi reprezintă o măsură strategică care va ajuta și la creșterea suprafeței de spațiu verde pe cap de locuitor, și va fi unul din instrumentele administrației publice locale în procesul de sistematizare a spațiilor verzi.

Organizarea sistemelor de zone verzi

Propunerea de organizare a sistemelor de spații verzi de pe teritoriul administrativ al sectorului 6, este subordonată legislației în vigoare și anume Legea 24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților (republicată) și OUG 114 /2007 a legislației de mediu.

Strategia de sistematizare a sistemului de spații verzi vizează creșterea suprafeței de spațiu verde pe cap de locuitor – de la 17,71 mp/ locuitor în prezent la minim 26 mp/locuitor până în 2013.

În acest sens prin reactualizarea PUZ Coordonator Sector 6, s-a optat pentru păstrarea terenurilor unităților terotoriale de referință reglementate prin



documentații de urbanism anterioare aprobate conform legislației în vigoare ca fiind destinate amenajării de spații verzi, aducându-se corecții în ceea ce privește tipurile de spații verzi coroborat cu activitățile permise pe acele terenuri.

Sistemul de spații verzi se propune a fi structurat pe principiul unei „pânze de păianjen”, unde rețeaua de căi de comunicații va alcătui „pânza de păianjen”, iar în acestă rețea se vor amplasa tipurile de spații verzi – „nuclee” verzi legate prin „coridoare verzi”.

Propunerea Dezvoltării sistemului de spații verzi a avut în vedere următoarele principii:

identificarea și păstrarea spațiilor verzi compacte situate pe terenurile aparținând domeniului public (parcuri, grădini, scuaruru, baze sportive etc.);

identificarea terenurilor degradate de pe teritoriu sectorului 6 care pot fi amenajate ca spații verzi;

identificarea zonelor deficitare și propunerea extinderii suprafețelor de spațiu verde.

Extinderea suprafețelor de spațiu verde reglementate prin reactualizarea PUZ Coordonator Sector 6, se propune a se face în principal pe terenuri domeniu public. Acolo unde nu se poate propunerea extinderea spațiilor verzi se face pe terenuri proprietate privată afectate de riscuri naturale, culoare de protecție stabilite prin legislația în vigoare etc.

Sistemul de spații verzi va fi alcătuit din următoarele tipuri de terenuri:

parc – spațiu verde, cu suprafața de minimum un hectar; scuar – spațiu verde, cu suprafața mai mică de un hectar amplasat în cadrul

ansamblurilor de locuit, în jurul unor dotări publice; grădina botanică; bază sau parc sportiv pentru practicarea sportului de performanță; spații verzi aferente louințelor de tip condominiu; pădure de agrement; spații verzi pentru protecția cursurilor de apă și lacurilor; culoare de protecție față de infrastructura tehnică.



Fig. nr. 21 – Schema propuneri extinderi sistem de spatii verzi in sector 6

In tabelul din anexa este prezentata structura spatiilor verzi in sectorul 6 conform propunerilor PUZ

Comparativ cu situația existentă a sistemului de spații verzi identificată și menșionată în „Cadastrul Verde al Municipiului București – Registrul Spațiilor Verzi”, reactualizarea documentației PUZ Coordonator Sector 6vine cu propuneri de îmbunătățire a situației existente în vederea atingerii minimului de 26 mp spațiu verde / locuitor stabilit pentru a fi atins până în 2013.


174



În acest sens propunerile din PUZ identifică noi zone cu potențial de dezvoltare a unor spații verzi compacte ( de exemplu în zona Lacul Morii - Giulești), precum și identificarea în zona Pelungirea Ghencea a terenurilor ce vor fi amenajate ca spațiu verde.

Comparactiv cu situația existentă în teren, PUZ Coordonator Sector 6 aduce o creștere de circa 10% a suprafeței de spațiu verde raportat la suprafața totală a teritoriului administrativ al sectorului 6 – de la 16,85% la 27, 23%.

În consecință va crește și suprafața de spațiu verde pe cap de locuitor de la 17,71 mp / locuitor la 28,55 mp/locuitor.

Cea mai mare creștere va fi la categoria de spații verzi destinată parcurilor va crește de aproximativ 8 ori față de situația existentă (de la 29,25 ha la 263,43 ha).

Practic suprafetele de spatii verzi existente care vor avea de suferit prin modernizarea aterelor de circulatii, refunctionalizari, etc. vor fi foarte mici si vor fi compensate prin propunerea de extindere a zonelor verzi pe noi suprafete de teren aferente sectorului 6.

J.2.5. Obiective de utilitate publica

Cel mai important lucru pentru dezvoltarea unei localitati este realizarea obiectivelor care sa serveasca tuturor locuitorilor comunitatii respective. Pentru asigurarea conditiilor de realizare a obiectivelor de utilitate publica propuse, sunt necesare urmatoarele elemente de baza:

rezervarea terenurilor pentru obiective; identificarea tipurilor de proprietate asupra terenurilor; stabilirea circulatiei terenurilor, în functie de necesitatile de realizare a

obiectivelor. Obiectivele de utilitate publica cuprind urmatoarele domenii:

institutii publice si servicii; gospodarie comunală; cai de comunicatie; protejarea monumentelor, ansamblurilor si siturilor istorice; protejarea monumentelor naturale Noile obiective de utilitate publică propuse concret prin operațiunea de reactualizare a PUZ Coordonator Sector 6, vizează în principal rețeaua de căi de comunicație propusă.

Obiectivele de utilitate publică noi din sectorul 6 vor fi generate de propuneri de modificare a prospectelor căilor de comunicație existente, cât și de trasee de căi de comunicație noi.

J.3. VARINATA II

Varinata II PUZ Coordonator Sector 6, Bucuresti respecta in principiu prevederile Varianatei I mai putin urmatoarele aspecte:


175



Suprafetele de spatii verzi sunt diminuate fata de PUZ 2005 prin refunctionalizarea zonei;

Nu sunt prevazute parcuri si gradini publice fata de cele existente; Nu prevede instituirea zonei inunabile in zona Giulesti; Nu prevede echiparea edilitara integrala a zonei Prelungirea Ghencea –

Drumul Taberei; Nu prevede studii mentru sistematizarea circulatiilor aferente zonei

Prelungirea Ghencea – Drumul Taberei;

J.4. CONCLUZII


In acest sens, au fost elaborate si analizate 3 variante alternative pentru proiectul propus, astfel:

Varianta “0” – în cazul neimplementarii planului urbanistic zonal; Aceasta varianta reprezinta de fapt situatia existenta (prevederile PUZ 2005);

Varianta I – în cazul implementarii planului; Aceata varianta de PUZ a fost elaborata in urma sedintelor de grup de lucru ce au avut loc pe parcursul procedurii de evaluare de mediu;

Varianta II – variantă alternativă în cazul implementarii planului; Aceasta varianta de PUZ reprezinta prima versiune a Planului Urbanistic Zonal Sector 6, Bucuresti.

Principalele considerente care au stat la baza evaluarii de mediu si intocmirii prezentului raport de mediu au fost:

Evaluari de mediu in teren (pe amplasamentul analizat si in zonele de influenta) efectuate de catre expertul evaluator de mediu;

Opininiile autoritatilor interesate de PUZ-ul analizat exprimate atat in cadrul grupurilor de lucru cat si prin avizele emise;

De mentionat este faptul ca, pentru acest proiect, a fost efectuata si prezentata in acest raport o evaluare strategica de mediu deoarece, o evaluare de mediu cat mai exacta nu se poate efectua decat in urmatoarea faza de dezvoltare a proiectului propus, respectiv cea de implementare.

In urma evaluarii celor 3 variante de PUZ se apreciaza ca varinata I-a reprezinta varinata optima de implementare a PUZ deoarece pri aceasta varinata sunt prevazute masurile necesare imbunatatirii calitatii factorilor de mediu din zona analizata si diminuarea impactului obiectivelor propuse la minimum posibil:

Crearea si modernizarea infrastructurii fizice de baza: Înlocuirea partiala, în zonele în care este necesar, a conductelor de

distributie a apei si cele de canalizare; Extinderea sistemului de canalizare în zonele nou dezvoltate; Modernizarea strazilor de pe raza sectorului coroborat cu reglementările

din PUZ;


176



Continuarea reabilitarii trotuarelor cu pavele, care permit interventii rapide la infrastructura de sub trotuare si care, prin refacere nu afecteaza calitatea trotuarelor;

Fluidizarea si eficientizarea traficului prin: Amenajarea corespunzatoare a retelei de stazi, atât din punct de

vedere fizic, cât si din punct de vedere functional; Crearea de parcaje în puncte cheie ale sectorului; Încurajarea transportului în comun, promovarea formelor

nepoluante de transport; Dezvoltarea sistemului de transport în comun existent si crearea

de trase noi în periurban si urban. Recuperarea terenurilor degradate

Pentru preîntâmpinarea avansarii degradarilor din zonele inundabile – în zonele în care sistematizarea existenta este depășită din punct de vedere fizic, sunt necesare măsuri de consolidare prin lucrari specifice de colectare a apelor pluviale.

Recuperarea terenurilor afectate de inundatii se va face prin lucrari de reconstrucție ecologică.

Organizarea sistemelor de spatii verzi și agrement Spațiile verzi sunt insuficiente în raport cu numarul de locuitori si natura

constructiilor, suprafata de spatiu verde pe cap de locuitor (17,71 mp / loc ) fiind în afara valorii normate de 26mp/loc. Principalele obiective si masuri privind necesitatea dezvoltarii si ameliorarii sistemului de spatii verzi se refera la:

reamenjarea parcurilor existente; amenajarea de noi spatii verzi în special în zona Giulești si

Ghencea unde se vor dezvolta în principal functiunea de locuire ( pentru zonele unde se solicită elaborarea unor documentatii de urbanism suplimentare, se vor prevedea si rezerva terenurile necesare amenajarii de noi scuaruri parcuri etc.);

instalarea retelelor de hidranti în spatiile verzi; conservarea tuturor suprafetelor spatiilor verzi si întretinerea

corespunzatoare a acestora; extinderea plantarilor de garduri vii, arbusti, flori si gazon; toaletarea si taierea arborilor uscati; extinderea retelei de hidranti pentru udat; asigurarea unei stari fitosanitare normale a tuturor zonelor verzi; reabilitarea fondului construit valoros si stabilirea unor reguli clare

de construire în zonele cu arhitectura valoroasa specifica zonei, pentru pastrarea caracterului peisajului construit existent – caracterul peisajului rezidential, peisajului turistic,

identificarea traseelor pietonale si pentru biciclisti incluzând-ule în reteaua bandourilor verzi;

identificarea si rezervarea terenurilor pentru dezvoltarea sistemului de spatii verzi;


177



extinderea sistemului de spatii verzi prin obligarea noilor investitii, considerate conventional poluatoare.

conducanad I final la o suprafata de cca. 28 mp de spatiu verde /cap de locuitor.

Delimitarea zonelor protejate și a zonelor de protectie Zona protejata cuprinde monumente istorice de arhitectura. Zonele

protejate pe o raza de 100 m în jurul monumentelor istorice situate în intravilan au restrictie de construire conditionata de obtinerea avizului favorabil al Directiei pentru Cultura și Patrimoniu National A Municipiului București si cu celelalte avize, potrivit dispozitiilor legale în vigoare.

În conformitate cu normele de igiena privind mediul de viata al populatiei aprobate de Ministerul Sanatatii cu ordinul 536/1997, zonele protejate, specifice localitatii urbane studiate sunt zonele de locuit pentru care prin P.U.Z. s-au prevazut fata de alte functiuni cu risc sanitar sau disconfort, urmatoarele distante – 50 m în jurul cimitirelor.

Obiectivele si activitatile economice de producție industrială se vor putea amplasa fata de zonele de locuit la distante stabilite prin studii de specialitate – si studiul de impact.

Din punct de vedere sanitar, în cazul municipiului București și implicita a sectorului 6, prioritatile în interventie sunt:

Înlăturarea construcțiilor construite ilegal în zona de protecție sanitară cu regim sever al apeductelor;


Zone propuse pentru refacerea peisagistică și reabilitarea urbană Pe teritoriul sectorului 6, zone care trebuie supuse unor ample programe

de reabilitare și restructurare urbană sunt fostele zone de activități industriale înglobate si asimilate tendințele de dezvoltare urbană.

Crearea și dezvoltarea serviciilor publice de bază Renovarea cladirilor publice (ex. primarie, politie, etc. si amenajari de

parcuri, piete, spatii pentru organizarea de târguri etc); Investiții în sisteme de producere și furnizare de energie din surse

regenerabile ca parte componentă a unui proiect integrat (în situația în care este vorba de un proiect de renovare a unei cladiri publice).

Protejarea patrimoniului cultural de interes local și natural Restaurarea, consolidarea si conservarea obiectivelor de patrimoniu

cultural si natural; Dezvoltarea infrastructurii turistice, având la baza caracteristicile locale

(este posibila exploatarea turismului stiintific pe baza specificitatii seismice a zonei; de asemenea, poate fi exploatata si promovata prezenta unei culturi de specialitate a vinului);

Studii privind patrimoniul cultural (material si imaterial) din spatiul rural cu posibilitate de valorificare a acestora si punerea lor la dispozitia comunitatii;

Achizitionarea de echipamente pentru expunerea si protectia patrimoniului cultural.


178



Pentru trecerea la aplicarea prevederilor cuprinse în Planul Urbanistic General sunt necesare, în continuare, urmatoarele masuri: avizarea si aprobarea Planului Urbanistic Zonal în conformitate cu

prevederile Legii nr. 350/2001 cu modificarile si completarile ulterioare; elaborarea de studii de specialitate si proiecte de executie pentru

obiectivele de utilitate publica propuse a se executa în aceasta perioada; asigurarea fondurilor materiale necesare realizarii obiectivelor de utilitate

publica propuse în documentatie; obiectivele de utilitate publica se vor executa în functie de necesitatile si

optiunile populatiei

K. DESCRIEREA MASURILOR AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PUZ

Articolul nr. 10 al Directivei Uniunii Europene privind Evaluarea Strategică de Mediu (SEA) nr. 2001/42/CE, adoptată în legislaţia naţională prin HG nr. 1076/08.07.2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, prevede necesitatea monitorizării în scopul identificării, într-o etapă cât mai timpurie, a eventualelor efecte negative generate de implementarea planului şi luării măsurilor de remediere necesare.

Monitorizarea se efectuează prin raportarea la un set de indicatori care să permită măsurarea impactului pozitiv sau negativ asupra mediului. Aceşti indicatori trebuie să fie astfel stabiliţi încât să faciliteze identificarea modificărilor induse de implementarea planului.

Prevederile PUZ şi rezultatele evaluării de mediu au condus la stabilirea unor indicatori care să permită, pe de o parte, monitorizarea măsurilor pentru protecţia factorilor de mediu, iar pe de altă parte, monitorizarea calităţii factorilor de mediu.

Propunerile de monitorizare a efectelor semnificative ale implementarii planului sunt prezentate in tabelul urmator.

Factor / aspect de mediu Indicatori Responsabili

Mediul urban, inclusiv infrastructura rutiera

Numar de planuri urbanistice zonale aprobate, obiectivele acestora, modul de respectare a prevederilor PUZ Coordonator Sector 6 Bucuresti si a legislatiei pentru protectia mediului.

Numar si tipuri de echipamente edilitare noi sau modernizate/reabilitate.

Lucrari de modernizare a infrastructurii.

Modul de respectare a interdictiilor de construire.

Autoritatile administratiei publice locale

Populatia si sanatatea umana Procent locuinte bransate/racordate la sistemul centralizat de alimentare cu apa si canalizare, din totalul locuintelor din sector.

Indicatori specifici pentru calitatea factorilor de mediu (apa, aer, sol).


Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bucuresti


179



Structuri teritoriale ale Institutului National de Statistica, Ministerului Sanatatii pri directiile din suordine

Mediul economic si social Numar proiecte noi implementate pe domenii de activitate.

Modul de respectare a prevederilor PUZ Coordonator Sector 6 Bucuresti si ale legislatiei de mediu in vigoare.

Numar institute de invatamant asistate.

Numar programe de cercetare impleemntate / centre de cercetare create / sprijinite.

Numar parteneriate create.

Numar retele intre institute de invatamant infiintate.

Numar campusuri educationale specializate infiintate.

Numar structuri de asistenta sociala / sanitara dotate / create.

Numar persoane marginalizate asistate.

Numar operatori din serviciile sociale / sanitare cuprinsi in cursuri de actualizare / dezvoltare a competentelor.

Numar cadre didactice cuprinse in cursuri de actualizare / dezvoltarea a competentelor.

Numar programe de formare implementate.

Numar structuri ale economiei sociale infiintate / asistate.



Solul Procent locuinte racordate la sistemul centralizat de canalizare din totalul de locuinte din sectorul 6.

Sistemul de gestionare a deseurilor in relatie cu prevederile legale.

Modul in care se respecta prevederile PUZ – ului propus cu privire la zonificare si la aplicarea regulamentului local de urbanism.

Cantitati de deseuri colectate selectiv.

Cantitati de deseuri depozitate in depozite conforme.

Platforme pentru depozitarea selectiva a deseurilor.

Suprafata situri poluate istoric reabilitate.



Garda Nationala de Mediu – Comisariatul Bucuresti

Operatori salubritate

ONG - uri

Biodiversitatea Modul de respectare a legislatiei privind protejarea biodiversitatii de pe teritoriul administrativ al



180



sectorului 6. Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bucuresti


Apa Procentul de locuinte racordate la sistemele centralizate de alimentare cu apa si de canalizare, din totalul de locuinte.

Modul de functionare al statiilor de epurare si preepurare a apelor uzate.

Indicatori de calitate a apei potabile.




Administratia Nationala Apele Romane – SGA Ilfov-Bucuresti

Structuri teritoriale ale Ministerului Sanatatii Publice

Aerul Indicatori de calitate ai aerului.

Numarul de hectare spatii verzi / parcuri amenajate.

Numar retele verzi intraurbane.

Numar vehicule ecologice pentru transportul public.



PMB- Directia Transporturilor

Structuri teritoriale ale Ministerului Sanatatii Publice

Zgomotul si vibratiile Niveluri de zgomot la receptori.

Niveluri de vibratii la receptori.



Structuri teritoriale ale Ministerului Sanatatii

Factorii climatici Variatii insemnate ale temperaturii.

Probabilitatea aparitiei inundatiilor.



Peisajul Modul de respectare a prevederilor PUZ referitoare la asigurarea esteticii peisajului, in cadrul viitoarelor planuri urbanistice zonale.

Suprafete spatii plantate, localizarea acestora.




181



Patrimoniul natural si construit Gradul de implicare a comunitatii si a administratiei publice locale in protejarea si conservarea siturilor naturale, istorice si culturale.

Numar evenimente culturale / de dialog intercultural organizate.



Directia pentru Cultura, Culte si Patrimoniul Cultural National

ONG - uri

Urbanism / Turism / Agrement Numar de zone de agrement autorizate si cu dotari igienico – sanitare corespunzatoare.

Numar de centre de informare publica create.

Numar de furnizori de servicii eco – turistice.

Numar de turisti, clienti ai serviciilor eco – turistice.

Numar participanti la programe de formare.

Autoritatile administratiei publice locale.

ONG - uri

Procesul de monitorizare este specific pentru fiecare componenta monitorizata, iar autoritatea locala, in colaborare cu institutiile, organizatiile, grupurile interesate vor trebui sa stabileasca modul practic de realizare a monitorizarii si sa stabileasca sarcinile si competentele fiecarui factor interesat in procesul de monitorizare.

L. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC


In cadrul prezentului Raport de Mediu a fost efectuata evaluarea de mediu pentru PUZ Coordonator Sector 6 Bucuresti.

Acest Plan Urbanistic Zonal prevede Reactualizarea Planului Urbanistic Zonal Coordonator al Sectorului 6, Municipiului București aprobat la nivelul anului 2005 prin:

Rezolvarea problemelor principale rezultate din analiza situatiei existente, disfunctionalitati si prioritati de interventie la nivelul teritoriului administrativ al sectorului 6;

Zonificarea funcțională a teritoriului sectorului 6 și stabilirea regimului juridic al acesteia printr-un sistem de reglementari și servituți adecvate;

Valorificarea volumului și structurii potențialului uman, resurse de muncă; Valorificarea potențialului economic al sectroului 6; Organizarea circulațiilor și a transporturilor; Echiparea tehnico-edilitară corespunzatoare; Reabilitarea, protecția și conservarea mediului; Reabilitarea, protecția și conservarea patrimoniului construit;


182



Identificarea si rezolvarea condițiilor și posibilităților de implementare a obiectivelor de utilitate publică.

Scopul P.U.Z.-ului este de a introduce constrîngeri şi permisivităţi urbanistice, de creare a condiţiilor de autorizare a noilor construcţii, a premiselor spaţiale pentru desfăşurarea activităţilor economice şi sociale în acord cu obiectivele de dezvoltare locală. De asemenea vor fi accentuate implicaţiile dezvoltării urbanistice asupra sistemului de circulaţii şi a reţelei de infrastructură edilitară, fiind conturate măsurile pentru dezvoltarea armonioasă a sectorului. Prin Planul Urbanistic Zonal se identifică zone pentru care se pot institui reglementări ce nu pot fi modificate prin alte planuri urbanistice zonale sau planuri urbanistice de detaliu şi de la care nu se pot acorda derogări. Aceste reglementări se formulează cu claritate în Regulamentul Local de Urbanism aferent Planului Urbanistic Zonal Coordonator Sector 6.

Principalul obiectiv al P.U.Z.-„Reactualizare Plan Urbanistic Zonal Coordonator al Sectorului 6, Municipiului București” constă în crearea cadrului de reglementare din punct de vedere al planificării urbanistice, în vederea realizării dezideratelor propuse prin elaborarea propunerilor de organizare urbanistică a arealului de implementare, în corelație cu zonele adiacente și cu prevederile P.U.Z.-urilor aprobate în perioada 2005-2012 în cadrul teritoriului administrativ al sectorului 6.

P.U.Z.-„Reactualizare Plan Urbanistic Zonal Coordonator al Sectorului 6, Municipiului București” constituie documentatia care stabilește obiective, acțiuni și măsuri de dezvoltare pentru teritoriul administrativ al sectorului pe perioada următoare (5-10 ani), in baza analizei multicriteriale a situației existente.

Prin P.U.Z.-ul, de fata, s-au stabilit obiectivele, acțiunile, prioritățile și reglementarile de urbanism (permisiuni si restricții) necesare a fi aplicate în utilizarea rationala a teritoriului.

Principalele obiective pe termen mediu (5-10 ani ) sunt următoarele:

Intărirea mixității funcționale și diferențierea acestor zone mixte în funcție de amplasare și rolul lor în cadrul sectorului, raportate la municipiul Bucuresti.

Dezvoltarea direcționată a zonelor mixte în lungul arterelor importante de legătura intre sectorul 6 si celelalte sectoare (1, respectiv 5), precum și pe arterele de legatură între centrele urbane la nivel local (de sector).

Înlocuirea funcțiunilor incompatabile și transformarea lor în zone mixte, dinamice și capabile să asigure reconversia funcționala dorită, în vederea atragerii de investiții.


Extinderea rețelei de distribuție a apei potabile, precum și a celei de canalizare.

Dezvoltarea unui sistem integrat de management al deșeurilor care să includă toate etapele unui sistem eficient (colectare selectivă la sursă), valorificarea deșeurilor refolosibile, transport si depozitare conformă cu normele în vigoare.

Încurajarea parteneriatelor public-privat în vederea înființării de servicii alternative și realizarea de investiții.


183



Posibilitatea accesării de fonduri interne și externe pentru reabilitarea monumentelor istorice, ansamblurilor și siturilor arheologice.

Reglementări ale intervențiilor de conservare si protecție ale siturilor arheologice, monumentelor și ansamblurilor istorice.

PUZ-ul se va alinia la „Planul de acțiuni pentru realizarea obiectivelor Programului de guvernare 2010–2012, Sector 6” prin intermediul căruia sunt urmărite următoarele obiective pe termen scurt și mediu:

Susținerea creșterii economice la nivelul unității administrativ teritoriale. Proiecte și măsuri pentru dezvoltarea infrastructurii școlare preuniversitare. Proiecte și măsuri care vizează protecția familiei. Proiecte și măsuri care vizează protecția copilului și familiei. Integrarea familiilor de romi în comunitate. Proiecte și măsuri ce vizează protecția socială a persoanelor vârstnice si a

persoanelor cu dizabilități. Realizarea infrastructurii de date spatiale în vederea asigurării suportului

informațional necesar adoptării unor decizii fundamentate cu privire la limitele unităților administrative teritoriale, infrastructura de interes public, situații de urgență, urbanism și amenajarea teritoriului, protecția mediului, prevenirea dezastrelor.

Oprirea procesului de degradare a patrimoniului cultural național; restaurarea, protejarea și promovarea acestuia prin dezvoltarea proiectelor integrate și a rețelelor de cooperare culturală, având în vedere potențialul patrimoniului cultural de a susține dezvoltarea socială și economică. Promovarea valorilor culturii române in circuitul cultural.

Dezvoltarea serviciilor și sistemelor societății informaționale. Creșterea gradului de acces la serviciile publice informatizate internațional. Elaborare studii și proiecte aferente obiectivelor de investiții în domeniul

infrastructurii rutiere și tehnico-ediliatre. Protejarea și dezvoltarea durabilă a resurselor naturale și a mediului. În urma studiului și a propunerilor de soluționare a categoriilor de probleme menționate mai sus, materialul oferă instrumente de lucru necesare elaborării, aprobării cât și urmăririi aplicarii Planului Urbanistic Zonal în urmatoarele domenii: proiectare, administrație centrală și locală, agenți economici, colectivități sau persoane particulare beneficiare.

Practic prin proiect sunt propuse urmatoarele obiective care sa resolve disfunctile existente in corelare cu prevedeile legale si cu cerintele actuale de dezvoltare:

DOMENII OBIECTIVE/MASURI Căi de comunicatie rutieră si feroviara, transport public in comun.

Propunere retea de drumuri, pe categorii , de legătura intre zone cu co conectivitate redusă și fluxurile majore, raportate la planul castral emis de OCPI Bucuresti.Sunt propuse 174 de artere noi, preluate ca traseu din PUZ 2005 din care 18 artere categoria II ( prospect 24,00m) și 156 artere categoria III

( prospect 9-13,00m) Sistematizarea rețelei stradale sub aspectul necesarului de circulație rutieră impus de normativele în vigoare Realizare de noi poli urbani ( poli de echilibru) care să redistribuie


184



DOMENII OBIECTIVE/MASURI zonele de inters și fluxurile de circulatie Transformarea unor artere majore de circulatie în bulevarde urbane prin extinderi, modificari profiluri existente și mărirea capacității de circulatii a arterelor existente: •Se propune transformarea unui număr de 5 artere de categoria II ( prospect 24,00m) în artere de categoria I ( prospect min 35,00m) • Transformarea unui număr de 14 artere categoria a III-a (prospect 12-13m) în artere categoria a II-a –prospect 24 m • Transformarea celor 57 de artere categoria a IV-a-prospect sub 5,00m în artere categoria III-prospect 12-13m. Rezolvarea nodurilor de legătură între artera de centură și arterele de penetrație Bd. Timisoara, Prelungirea Ghencea, Iuliu Maniu prin pasaje superioare, brate de descărare,în urma studiilor de specialitate Transformare gară cotroceni într-o gară urbană . Prelungirea liniilor de transport in comun pe principalele artere de legatura ( artere categoria II, prospect min.12-13,00) intre cele 3 zone mari periferice ale sectorului Propuneri de amenajări ale celor 4 traversări de cale ferată prin barieră semaforizată și/sau pasaje subterane și supraterane Propuneri de amenajări intersecții ( propuneri de sensuri giratorii) pasaje rutiere superioare Trasarea cu caracter orientativ a noilor artere de circulatie si lărgirea celor existente, ceea ce implică identificarea proprietarilor, calculul suprafetelor aproximative necesare exproprierii. Identificarea instrumentelor de implementare a planului de reglementari ( R.L.U., caiet profiluri transversale sistem de circulatie) Identificarea unor terenuri în apropierea centrelor de interes pentru a se construi parcaje Studii privind rezolvarea intersecțiilor drumurilor noi propuse cu apeductele în vederea găsirii soluțiilor optime de fluidizare a traficului ( pasaje superioare, drumuri paralele cu apeductele).


Diversificarea amenajărilor peisagistice cu noi tipologii de spatiu verde specializat: parcuri urbane de cartier, parc tematic, gradină arheologică etc Dezvoltarea unor coridoare naturale in lungul rețelei de apă a Damboviței Reglementarea si amenajarea peisagistică a principalelor 3 intrări in sector, respectiv în Municipiul Bucuresti Propunere de noi zone destinate cimitirelor cu rol in conturarea retelei de spatii verzi Reabilitarea si intretinerea celor 18 parcurilor existente , si a celor 3 baze sportive. Extinderea suprafetelor spatiilor verzi cu rol de agrement si imbunatatirea microclimatului- zona de agrement lacul Morii Reabilitarea zonelor adiacente căilor rutiere urbane prin amenajarea aliniamentelor verzi (plantări de arbori, arbuşti) în proporţie de 80%. Realizarea a 3 noi parcuri: 1 in zona Giulesti Sarbi, 1 in Militari, 1 in Ghencea.

Probleme de mediu Recuperarea si configurarea siturilor industriale eliberate recent sau a celor eliberate in viitor, în vederea dezvoltarii de proiecte urbane de amploare


185



DOMENII OBIECTIVE/MASURI Stabilirea unor reglementari urbanistice complexe care sa impiedice aparitia unor conflicte functionale Stabilirea zonelor de protectie amonumentelor istorice, ansamblurilor si siturilor arheologice conform Legii 422/2001-legea monumentelor istorice Stabilire zone de protecție cu interdicție de construire,precum și lucrări de apărare impotriva inundatiilor,dimensionate corespunzător clasei de importanță. Realizare prevederi de prevenire a riscurilor tehnologice.


sporirea numărului de locuiri in unitatile de invatamant de stat existente prin proiecte de extinderi, mansardare identificarea terenurilor proprietate publica ale consiliului local in vederea dezvoltarii de noi unitati de invatamant, in cele 3 mari zone de extindere ale sectorului realizare proiect spital in Bd. Vasile Milea.

Echipare edilitară Extinderea retelei de canalizare in urmatoarele zone ale Sectorului 6: Giulesti Sarbi, Uverturii – case, Prelungirea Ghencea. Extinderea retelei de alimentare cu apa in zonele: Cartier Rosu,Giulesi Sarbi, Prelungirea Ghencea Reabilitarea a 70% din lungimea totala a actualei retele de canalizare. Reabilitarea a 83% din lungimea totala a actualei retele de alimentare cu apa Reabilitarea a 76% din lungimea totala a retelei de alimentare cu energie termica Extinderea relelei de alimentare cu gaze in Cartierul Rosu.




Promovarea mixitatii functionale controlate. Crearea de noi hoteluri mai ales in in zona penetratiei Autostrazii Bucuresti Pitesti.


asigurea cu echipamente publice a cestor zone si realizarea unui sistem coerent de drumuri publice. Elaborarea de studii in vederea stabilirii necesarului de echipamente si resurse materiale.

In Raportul de Mediu a fost efectuata o evaluare strategica de dezvoltare a zonei, in cadrul careia, a fost evaluat potentialul impact asupra factorilor de mediu si a populatiei prin implementarea PUZ astfel:

au fost analizate alternativele de proiect; au fost analizate conditiile actuale de mediu; a fost evaluata marimea si importanta potentialului impact asupra mediului; au fost consultate autoritatile interesate de implementarea proiectului atat in

sedinta CSC cat si in cadrul grupurilor de lucru; a fost definitivata varianta optima de PUZ tinand cont de situatia existenta si

nu in ultimul rand de propunerile autoritatilor in cadrul grupurilor de lucru; a fost elaborat raportul de mediu. Se precizeaza faptul ca obiectivul tinta a prezentului Raport de Mediu, il constitue dezvoltarea durabila a zonei, ceea ce implica o dezvoltare care satisface necesitatile prezentului fara a compromite posibilitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propriile necesitati.


186



M. ANEXE

Certificat de urbanism; Certificat de atestare al elaboratorului raportului de mediu; Plan de incadrare in zona; Plan retele; Plan reglementari – varianta 0; Plan reglementari – varianta I; Plan reglementari – varianta II;

N. BIBLIOGRAFIE

P.U.Z. – Reactualizare Plan Urbanistic Zonal Coordonator al Sectorului 6, municipiului București – elaborat de catre S.C. Alter ego Concept S.R.L.

Planul Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU ) Sector 6, Programul Operational Regional 2007-2013, Axa prioritara 1, Domeniul de interventie 1.1-Planuri integrate de dezvoltare urbană, Sub-domeniul: Centre urbane;

Planul de Amenajare a Teritoriului Național: PATN; Planul de Amenajare a Teritotiului Județean Ilfov; Problematica mediului în Municipiul București, E. Pausan - suport curs CDS

2010-2011; Raport anual privind starea mediului în Municipiul București, pe anul 2009; Concept Strategic Bucuresti 2035. Îndeplinirea Planului de acțiuni pe anul 2010 pentru realizarea obiectivelor

Programului de guvernare 2010–2012 , SECTOR 6. PUZ-LINIA 5 METROU-Tronson 1: Drumul Taberei- Răzoare; Planul de management al bazinului hidrografic Arges-Vedea; Alte surse documetare.

raport de mediu plan urbanistic zonal sector 6apmbuc-old.anpm.ro/files/arpm...

Documents