1

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC ZONAL

SECTOR 3 B U C U R E S T I

PROIECT No: 5/2017

PROIECTANT: UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU”

B U C U R E S T I CENTRUL DE CERCETARE, PROIECTARE, EXPERTIZA SI CONSULTING

SEF PROIECT COMPLEX:

prof.dr.arh. Florin MACHEDON

BENEFICIAR:

CONSILIUL LOCAL AL PRIMARIEI SECTORULUI 3

DATA: 2017

2

PROIECTANT: FACULTATEA DE URBANISM

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ŞI URBANISM “ION MINCU”, CENTRUL

DE CERCETARE, EXPERTIZĂ ŞI CONSULTING

BENEFICIAR: CONSILIUL LOCAL AL PRIMĂRIEI SECTORULUI 3

FAZA DE PROIECTARE : PLAN URBANISTIC ZONAL

SPECIALITATEA: URBANISM

DATA: IULIE 2017

prof.dr.arh. Constantin ENACHE

prof.dr.arh. Florin MACHEDON

conf.dr.arh. Angelica STAN

asist.dr.urb.peis. Ana OPRIŞ

asist.dr.urb.peis. Irina PAŢA

asist.drd.urb. Corina CHIRILA

asist.drd.urb. Nicolae NEGREA

asist.drd.urb. Radu PATRAȘCU

asist.drd.urb. Caterina ROȘCA

arh. Antonela ROȘU

ing. Ștefan FIERESCU

ing. Eugen IONESCU

BENEFICIAR: CONSILIUL LOCAL AL PRIMARIEI SECTOR 3- BUCUREȘTI

DATA ELABORARII: IULIE 2017

3

MEMORIU DE URBANISM I. SCOPUL LUCRARII. OBIECTIVE GENERALE SI SPECIFICE

I.1. Scopul lucrarii

Zona supusa studiului prin prezenta documentatie reprezinta teritoriul - in limitele sale administrative - apartinand Sectorului 3 al Municipiului Bucuresti. Acest teritoriu, parte integranta a orasului, a fost studiat prin Planul Urbanistic General al Municioiului Bucuresti, alaturi de restul orasului, primind, prin Regulamentul Local de urbanism aferent PUG(2000) reglementari de ordin general, stabilindu-se elementele esentiale privind functionalitatea, circulatia, echiparea edilitara, modul de utilizare a terenurilor, distribitia spatilor verzi si a dotarilor de interes public, etc.

Prin documentatia de fata se urmareste actualizarea datelor principale ale situatiei existente, pornind de la multitudinea de transformari asupra cadrului urban care au avut loc în perioada de dupa 2000 si pana in prezent, concomitent cu o reglementare corelata acestei situatii, plecand de la tendintele deja afirmate si luand in calcul directiile strategice de dezvoltare trasate deja in documente publice precum Conceptul strategic ”Bucuresti 2035” si ”PUG Dinamic” (aflat in curs de elaborare).

In mod particular, prezenta documentatie urmareste aprofundarea elementelor generale de reglementare (zonificare functionala adaptata realitatii curente si viitoare, modul de utilizare a terenurilor, circulatii majore), cu accentuarea si explicitarea elementelor distinctive ale teritoriului Sectorului 3, pentru o mai corecta si eficienta administrare a acestuia.

Astfel, se doreste solutionarea si reglementarea din punct de vedere arhitectural-urbanistic, peisagistic si economic a zonei studiate, urmare a necesitatii de revitalizare, reabilitare si dezvoltare urbana integrata a acestui teritoriu, avand drept scop ultim imbunatatirea cadrului si conditiilor de viata pentru locuitorii sai.

I.2.Obiective

Pentru atingerea telului anuntat anterior, obiectivele documentatiei s-au orientat catre : 1. valorificarea potentialului existent de dezvoltare 2. ameliorarea disfunctionalitatilor majore 3. reabilitarea spatiului public 4. conturarea unei mai bune imagini urbane Aceste obiective se adreseaza mai multor paliere: a) accesibilitate (rutiera, feroviara, aeriana, pietonala, velo) b) cadru social / calitatea vietii urbane c) reprezentativitate spatial-functionala d) economie e) mediu si peisaj urban f) relatii la nivel metropolitan

4

Pe aceste paliere, viziunea PUZ Sector 3 reitereaza obiectivele specifice derivate din PUG Dinamic, si anume: a)> 1. Bucuresti permenent b)> 2. Bucuresti identitar c)> 3. Bucuresti european d)> 4. Bucuresti de afaceri e)> 5. Bucuresti public f)> 6. Bucuresti conectat I.3. Elemente strategice de abordare

Incadrare in Conceptul Strategic "Bucuresti 2035"

Fig. 1. Extras din CSMB2035, http://www.csb2035.ro/

Viziunea de dezvoltare a sistemului teritorial Bucuresti si zona sa de influenta / suport afirma o puternica policentralitate in dezvoltarea viitoare, lucru care avantejeaza dezvoltarea pe teritoriului Sector 3 a unor centre secundare importante la nivel orasenesc. In mod specifi,c sunt amintite urmatoarele directii in viziunea de dezvoltare a Bucurestiului, impoartante si pentru dezvoltarea Sectorului 3: - Sutinerea axelor N-S si E-V - Bucuresti ca port la Dunare si Marea Neagra - Bucuresti ca nod in coridoarele de transport pan-europene Fundalul este cel al unei coordonari intre interesele Bucurestiului si teritoriul sau de influenta si sustinere, reducerea decalajalor intre ele, utilizarea mai judicioasa a resurselor si corelarea dezvoltarii locale si regionale sub aspect economic- social si demografic.

5

Un aspect deosebit de important este cel al valorificarii resurselor de peisaj natural, a valorilor de peisaj cultural, a patrimoniului arhitectural- urbanistic, in scopul crseterii si diversificarii ofertei turistice.

Strategia de dezvoltare a sectorului 3 - preluarea celor 4 piloni pe care se sprijina Viziunea PUG Dinamic - conturarea unor directii / axe de dezvoltare specifice situatiei particulare a acestui teritoriu - conectarea dezvoltarii la tendintele regionale

Astfel, poate fi realizata urmatoarea corespondenta:

Piloni ai viziuni PUG Dinamic

Concepte strategice Directii strategice PUZ Sector 3

Bucurestiul european Pastrarea si incurajarea mixitatii

functionale prin reconversia spatiilor abandonate aferente unor foste industrii

Eliminarea activitatilor nocive pentru locuitori si gasirea posibilitatilor de ameliorare/ reabilitare a cadrului spatial pentru activitati de interes public, locuire, recreere, educatie, arta.

Asigurarea conditiilor pentru protejarea, conservarea si punerea in valoare a patrimoniului arhitectural- urbanistic si peisagistic

Intarirea - sau crearea- unei identitati locale aferente cartierelor sectorului, pe baza optiunilor

Bucurestiul permenent

Bucurestiul identitar

6

populatiei si prin valorificarea resurselor locale

Bucurestiul de afaceri

Asigurarea unei valorificari eficiente a infrastructurii tehnico-edilitare si evitarea accentuarii unor disfunctionalitati / dezechilibre – prin corelarea modului de ocupare a terenului cu modul de echipare a acestuia.

Bucurestiul public Imbunatatirea retelei de dotari

publice si extinderea ei corespunzatoare in zonele noi de dezvoltare

Incurajarea dezvoltarii activitatilor de interes public in special de-a lungul principalelor artere dar si in zonele de proximitate ale cartiererelor, adiacent pietelor si scuarurilor

Asigurarea conditiilor pentru conectarea in retea a spatiilor plantate, cresterea cantitativa a acestora si imbunatatirea calitatii amenajarilor verzi

Bucurestiul verde

Bucurestiul conectat

Dezvoltarea unei retele stradale coerente si eficiente

Ameliorarea traficului auto, pietonal si al circulatiei velo, prin masuri specifice orientate catre o mobilitate urbana durabila

Cresterea conectivitatii interne a sectorului in raport cu orasul si cu teritoriul extravilan

II. INCADRARE IN PLANUL URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI BUCURESTI IN VIGOARE

(PUG 2000)

7

Lucrarea isi propune mentinerea reglementarilor in cadrele generale impuse de Regulamentul Local de Urbanism aferent P.U.G.- Bucuresti 2000 intervenind in sensul schimbarii/ nuantarii acestor reglementari, in mod justificat, in urmatoarele cazuri: 1. atunci cand propunerile din P.U.G. nu concorda cu realitatea evidenta de pe teren - in situatie existenta sau imediat previzibila 2. atunci cand se doreste afirmarea mai accentuata a unor elemente de specific al sectorului 3 fata de restul orasului, sau pentru atingerea obiectivelor generale anuntate anterior, in scopul operationalizarii acestora. 3. pentru corectarea unor disfunctionalitati flagrante care deriva din aplicarea in mod necorespunzator, sau din neaplicarea prevederilor PUG 2000

III. SURSE DOCUMENTARE CONCEPTUL STRATEGIC BUCURESTI 2035- http://www.csb2035.ro/

PATN - CONCEPTUL DE DEZVOLTARE TERITORIALA- http://www.mdrap.ro/dezvoltare-

teritoriala/amenajarea-teritoriului/amenajarea-teritoriului-in-context-national

PATJ ILFOV-

http://www.mdrl.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_ilfov2/Memoriu%

20Etapa%20II.pdf

MASTERPLANUL DE TRANSPORT BUCURESTI - http://www4.pmb.ro/wwwt/l52/docs/31_01_2008.pdf

PLANUL DE MOBLITATE URBANA DURABILA PENTRU BUCURESTI - http://pmud.ro/

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A TRANSPORTULUI PUBLIC DE SUPRAFATA DIN BUCURESTI PANA IN 2000 SI

IN PERSPECTIVA PANA IN 2010 (H 180/1997 A C.G. AL M.B.)

DATELE CONTINUTE IN PIESELE SCRISE SI DESENATE ALE PUG BUCURESTI 2000-

http://urbanism.pmb.ro/Informatii/Start_pug.aspx?id=36

DATELE CONTINUTE IN PIESELE SCRISE SI DESENATE ALE OFERTEI TEHNICE A PUG DINAMIC BUCURESTI

PLANUL TOPOGRAFIC SCARA 1/2000 AL ZONEI, ACTUALIZAT DE CATRE PROIECTANT

PLANUL CADASTRAL OCPI 2017

DATELE CONTINUTE IN PLANURILE URBANISTICE ZONALE SAU DE DETALIU APROBATE PE TERITORIUL

SECTORULUI 3

DATE STATISTICE DIN ANUARUL NATIONAL DE STATISTICA - INSEE

ZONE CONSTRUITE PROTEJATE - 1999- UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA “ION MINCU”

STUDIU GEOTEHNIC C.L. AL MUN. BUCURESTI – OFICIUL DE CADASTRU

8

DATE CONTINUTE IN NORMATIVE DE SPECIALITATE (NORME ROMANENSTI SI EUROPENE) PRIVIND

GRADUL DE DOTARE A CARTIERELOR

DISCUTII CU REPREZENTANTII CONSILIULUI LOCAL AL SECTORULUI 3

CONSULTARI CU SPECIALISTI IN DOMENIUL URBANISMULUI SI AMENAJARII TERITORIULUI DIN CADRUL

U.A.U.I.M.

IV. INCADRARE IN TERITORIU

Zona studiata a sectorului 3 are ca limite definite urmatoarele repere:

Nord: Bd. Carol I, str. Negustori, Calea Calarasilor, Bd. Basarabia, Lacul

Pantelimon (malul nordic), Soseaua de Centura.

Est: Limita administrativa a mun. Bucuresti, Soseaua de Centura

Vest: Str. Beldiman Alex., Str. Eforie, str. Domnita Anastasia, str. Ilfov, Str.

Dr. Riureanu, Splaiul Independentei

Sud: Splaiul Unirii – de la Piata Unirii – Soseaua de centura

Ocupand intreaga aripa de est a orasului, cu o mai mare desfasurare catre sud, sectorul 3 are

cateva particularitati fata de restul orasului, printre care :

Sub aspectul mobilitatii: - prezenta intrarii Autostrazii A2, cu descarcare in principal pe Bd. Theodor Pallady - tendinta de expansiune a tramei satradale in zona extremei estice a teritoriului sectorului - existenta metroului care deserveste zonele cele mai dense ca populatie - prezenta centurii rutiere - relatia dintre splaiul Dambovitei si canalul catre Dunare

Sub aspect peisagistic: - desfasurarea teritoriului sectorului intre zona Lacurilor (la nord) si zona Dambovitei (la sud) beneficiind de un parc important la nivel orasenesc (Parcul Titan) si de un veritabil potential de dezvoltare a relatiilor verzi si a promenadelor

Sub aspect economic si al utilizarii teritoriului: - posibilitatea crearii unor centre de cartier si existenta a numeroase oportunitati de teren / rezerve mai ales la periferia sectorului pentru viitoare dezvoltari.

9

V. ANALIZA SITUATIEI EXISTENTE SI DISFUNCTIONALITATI V.1. Regim functional

Suprafata totala cuprinsa intre limitele administrative ale sectorului 3 este de 3102 ha, gama de functiuni prezenta in acest teritoriu fiind completa. Intre limita vestica – reprezentata de zona centrala - si limita estica - reprezentata de periferie – zona de functiuni mixte variaza in sensul scaderii progresive in complexitate. Pe de alta parte, intre aceste limite, zona rezidentiala, mai slab reprezentata in centru din punct de vedere cantitativ si mai consistenta in zona mediana a teritoriului analizat, face evidenta o repartitie neomogena, cu numeroase clivaje de natura economica si cu un numar semnalabil de incompatibilitati functionale.

Structurarea majora a teritoriului analizat are un profil radial – concentric, bazat pe morfotipologia tesutului urban – prezent in ambele ipostaze – atat de tesut de tip traditional cat si tesut proiectat. Schema functionala urmeaza aceasta structurare « genetica » a teritoriului, nuantele aparand la dimensiunile secventelor care se detaseaza din analiza acestui profil in plan orizontal.

Fig. 2. Secventialitatea teritoriului sectorului 3, determinata pe criterii topolgice, densitate urbana, structura tramei

stadae si a tesutului urban

Fig. 3. Configuratia sectorului 3 in imagine satelit, 2017

10

Se evidentiaza prezenta a 5 SECVENTE MAJORE: 1: ZONA ULTRACENTRALA:

2: ZONA CENTRALA:

3: ZONA SEMICENTRALA:

4: ZONA CARTIER:

5: ZONA PERIFERICA:

tesut urban vechi, fond construit calitate medie/buna, activitati zona mixta grad 1, multiple disfunctii de trafic,diferentiere spatiala, imagine urbana configurata,

tesut urban mixt, fond construit de calitate medie/ buna, activitati zona mixta grad 2 + locuire (colectiva si individuala), multiple disfunctii de trafic, diferentiere spatiala, imagine urbana partial configurata,

tesut urban preponderent nou, fond construit de calitate medie, activitati zona mixta grad 3 (servicii de proximitate)+locuire (predominant colectiva), disfunctii medii de trafic, slaba diferentiere spatiala, imagine urbana partial configurata, poluare din surse urbane

poluare din surse urbane

poluare din surse urbane

tesut urban nou, fond construit de calitate medie/slaba, activitati zona mixta grad 3 (servicii de proximitate) + locuire colectiva, disfunctii medii de trafic, slaba diferentiere spatiala, imagine urbana neconfigurata, poluare din surse urbane & industriale

tesut semiurban, fond construit de calitate medie/slaba, activitati zona mixta grad 3 (servicii de proximitate) + zona industriala + locuire semiurbana, disfunctii medii de trafic, slaba diferentiere spatiala, imagine urbana neconfigurata, poluare industriala, rezerve importante de teren

Zona mixta (cuprinzand, in ponderi diferite, servicii, comert, institutii de ineters public, birouri, administratie locala si centrala, mica productie) este prezenta in toate cele 5 secvente, diferentierea acesteia facandu-se atat sub aspect cantitativ, cat si sub aspect calitativ.

Posibilitatile si modurile de interventie in aceste zone sunt diferentiate, dupa cum urmeaza si dupa cum va fi demonstrat ulterior, prin analiza in detaliu :

Zona 1 si 2 (Nucleul Istoric si Zona Ultracentrala), cu desfasurare pana la str. Nerva Traian, sunt zonele in care interventia urbanistica este limitata (posibil doar operatiuni usoare- ambientari, cosmetizari). Restrictiile sunt impuse de reglementarile specifice in vigoare pentru zonele protejate si de faptul ca, fiind zone configurate din punct de vedere urbanistic, stabile functional (in sfera functiunilor mixte de nivel orasenesc), saturate spatial, cu foarte mici rezerve de teren, nu exista decat oportunitati de re- organizare, re-structurare, re-amenajare, sau de conversie functionala (in cazul zonelor de mica industrie incompatibile cu vecinatatile). Exceptie face Zona “Bucuresti 2000”, unde conditionarile sunt de natura juridica si de statut al interventiilor.

Zona 3, zona semicentrala, adiacenta inelului Mihai Bravu – Stefan cel Mare , este o zona reprezentata de o mixitate a actvitatilor si a modurilor de locuire– de la locuinte pe parcela proprie la ansambluri de locuinte colective specifice anilor ‘65- ’80, diferentiindu-se prin potentialul de re-configurare al imaginii urbane, prin interventii noi sau prin operatiuni complexe de restructurare si reabilitare.

Zona 4, zona cartierelor de locuinte colective (de data mai mult sau mai putin recenta) Titan, Balta Alba, Vitanul Nou, Vitanul Vechi - este din nou o zona cu limitari in privinta interventiilor - restrictiile fiind in principal de natura juridica (putine terenuri domeniul privat al PMB sau domeniul public). Operatiunile posibile in prima etapa sunt cele “usoare” -ambientari, cosmetizari- iar in etapa ulterioara, operatiuni complexe de restructurae urbana a acestor cartiere, in vederea cresterii gardului de confort urban.

Zona 5, zona corespunzatoare periferiei sau zonei de limita a orasului-este zona inca profund destructurata, care in perioada 2005-2016 a evoluat in sensul cresteri presiunii investitionale-consecinta mai ales a racordarii zonei cu A2. In continuare zona are posibilitati mari de interventie prin rezervele de terenuri existente (foste zone industriale abandonate sau in curs de reconversie, fost teren agricol trecut in intravilan, zone intermediare, etc). Potentialul major de

11

dezvoltare este in acest moment catre activitati comerciale, locuinte colective si individuale. Restrictiile apar din motive de echipare tehnico- edilitara, a lipsei dotarilor publice (scoala, gradinita, spital, etc) si de transport urban, necesitand in prealabil viabilizarea urbanistica a terenurilor si asigurarea cailor de comunicatie corespunzatoare. Din gama disfunctionalitatilor, la acest capitol, semnalam : - Incompatibilitati functionale – zone industriale sau cimitire in vecinatate incomoda cu zone rezidentiale - Discrepante functionale: zone care nu beneficiaza de prezenta unui numar suficient de echipamente publice sau dotari in raport cu densitatea locuirii - Zone cu functiuni neavenite cel putin ca pozitie in teritoriu si care, datorita modului in care functioneaza, sunt susceptibile pentru reconversie functionala , industrii, sere destructurate, etc

V.2. Dotari de utilitate publica

Analiza la nivelul pozitei in teritoriu a dotarilor de invatamant (scoli, licee), de sanatate (spitale, dispensare) si a dotarilor culturale si de cult (centre culturale, muzee, biblioteci, cinematografe, biserici, manastiri) a relevat o discrepanta destul de mare intre densitatile acestor dotari in zoba centrala / semicentrala si zona periferica. Zona cartierelor de locuinte colective este inca bine deservita teritorial cu dotari de tip scoala, gradinita, liceu (pe fondul scaderii numarului de elevi), dar calitativ inca este subdezvoltata (cata vreme invatamantul secundar se desfasoara in doua serii). De asemenea, este total subdezvoltata reteaua de crese, gradinite si afterschool- ea are o dinamica mare, fiind bazata doar pe sectorul privat.

La nivelul dotarilor culturale, discrepanta este si mai adanca intre zonele centrale/ semicentrale si periferice. Nu exista o gradatie a acestei distributii in functie de densitati ale populatiei.

reteaua de sanatate- spitale mari

reteaua de invatamant

12

reteaua de dotari culturale Fig. 4. Extras din studiul asupra distributiei dotarilor majore de sanatate, invatamant, cultura pe teritoriul sectorului 3.

Sursa> UAUIM- CCPEC

V.3. Starea fondului construit

Starea fizica Fondul construit nu prezinta particularitati diferite fata de restul sectoarelor; el este eterogen, atat ca structura, cat si ca valoare si stare fizica. Se remarca zone cu fond construit de buna valoare arhitecturala, dar intr-o stare fizica precara (in zona centrala si semicentrala), necesitand consolidare. Se remarca, deasemnea, zona locuintelor colective vechi (anii 50-77) care, desi beneficiaza uneori de un confort urban multumitor, starea fizica a imobilelor respective este proasta, necesitand interventii in ceea ce priveste reorganizarea spatiilor interioare (subdimensionate) sau renovarea echipamentelor edilitare, actualmente perimate. Aceasta din urma situatie exista si in formula inversata – situatia ansamblurilor construite dupa 1980 (Vitanul Nou), unde starea relativ buna a imobilelor si confortul datorat spatiilor interioare nu este in concordanta cu nivelul echipamentelor sociale si al gradului scazut de confort urban pe care aceste zone il au.

Valori In afara valorilor clasate si incluse ca zone protejate (conform studiului “Zone construite protejate in Mun. Bucuresti”), exista zone cu anume ambiante neincluse in acestea, care au fost identificate pe plan - in general in zona semicentrala, a locuintelor individuale pe lot: fundaturi, mici grupari de constructii, fragmente de fronturi. Pentru acestea, fara a fi instituit un regim strict de protectie, se recomanda interventii in sensul pastrarii ambiantei specifice si a elementelor arhitectonice care genereaza aceasta ambianta. O analiza mai detaliata a valorilor de patrimoniu arhitectural-urbanistic si arheologic e prezentata separat de prezentul memoriu, intr-un studiu special.

V.4. Circulatii

Circulatii auto Trama stradala existenta precum si propunerile de largire si artere noi ropuse prin prezenta documentatie sunt expresia sintetica a: - propunerile continute in Planul Urbanistic general al mun. Bucuresti (2000), - propunerile de conectare rutiera si feroviara prezente indicativ in CSB2035.

13

- propunerile majore de configurare a legaturilor orasului n plan teritorial continute in Masterplanul de transport si in PATJ Ilfov - propunerile subsidiare scenariilor de mobilitate urbana dezvoltate de PMUD Bucuresti Ilfov - rezultatul implementarii a PUG Bucuresti 2000 si a altor documentatii de tip PUZ si PUD din perioada 2000-2016, care au inttrodus modificari ale circulatiilor rutiere, validate prin avize ale comisiei de circulatie ale primariei Mun. Bucuresti

Circulatii pietonale Au fost evidentiate anumite posibilitati ale tramei pietonale existente de a prelua si dezvolta trasee pietonale cu specific diferit, partial insotite de piste de biciclete, in relatie cu functiuni de inters public si cu spatiile verzi existente si posibil de amenajat:

Pietonale de promenada / relaxare (legaturi intre parcuri, de-a lungul cursurilor de apa, sau pe malul lacurilor)

Pietonale de inters comercial (principalele artere care poarta comert sau care, in viitor, vor primi activitati de inteers public)

Pietonale de inters turistic (in zona centrala, relatii intre obiectivele turistice principale)

Pietonale de scurtcircuitare la nivel local (relatii intre scoli, gradinite, locuri de joaca pentru copii)

Pietonale ocazionale - culturale, sportive, ecumenice, etc O analiza mai detaliata a situatiei circulatiilor carosabile si a valorilor de trafic prezente si prognzate e prezentata separat de prezentul memoriu, intr-un studiu special. V.5. Regim de inaltime si relatii spatial-configurative

S-a urmarit evidentierea altimetriei generale a zonei studiate in relatie cu relieful natural, prin punerea in evidenta a traseului cornisei raului Dambovita. In paralel, s-au analizat aspectele formal volumetrice ale principalelor spatii publice : - Tipologia fronturilor - Tipologia intersectiilor - Tipologia perspectivelor si relatia lor cu relieful natural si cu altimetria - Tipologia reperelor, dominantelor de masa, reperelor ambientale

De asemenea, au fost evidentiate principalele disfunctionalitati ale zonei sub aspect spatial- configurativ : zonele cu tesut destructurat si zonele de ruptura existente la contactul a doua sau mai multe fragmente de tesut de tipuri diferite.

14

Fig. 5. Extras din studiul asupra configuratiei spatia- volumetrice a tesutului constituit al sectorului 3.

Sursa> UAUIM- CCPEC

V.6. Starea fondului vegetal si a peisajului

Sub aspectul structurarii vegetatiei in ansamblu ei pe teritoriul acestui sector, se poate spune ca exista discrepante foarte mari – intre zone bine plantate si zone practic lipsite de vegetatie. Polul verde major este constituit din Parcul Titan care poate satisface necesitatile cartierului respectiv, este total insuficient la nivelul intregului sector. Cartierul Titan, in general, exceptie facand extremitatile sale, beneficiaza de un aport verde destul de consistent – artere bine plantate, spatii semipublice (intre blocuri) bine constituite si bine intretinute, locuri de joaca pentru copii amenajate. La antipod s-ar situa cartierul Vitanul Nou, cu un procent foarte scazut de spatii plantate, cu artere slab plantate sau chiar cu plantatii inexistente. Fiind o zona partial in curs de constituire, exista posibilitatea suplimentarii cu spatii plantate publice de tip scuar/ gradina publica/ piateta plantate a acestei zone, utilizand terenurile libere existente pe domeniul public (prin reconfigurari de intersectii, parcaje, imprejmuiri, trotuare, etc).

Zona rezidentiala semicentrala caracterizata de locuinte pe parcele variind intre 120mp si 800 mp, intr-un tesut cu trama traditionala, alveolara, partial supusa modernizarii in perioada interbelica si ulterior in perioada comunista, este o zona bina plantata doar daca luam in considerare aportul plantatiilor din curtile locuintelor; lipsesc insa sau sunt degradate si amenintate cu disparitia, scuarurile, gradinile publice.

15

Fig. 6. Extras din studiul asupra tipologiei peisajelor urbane in sectorul 3.

Sursa> UAUIM- CCPEC

Fig. 7. Schema profilelor functionale ale spatiilo rverzi existente si previzionate

S-a elaborat deasemenea o tipologie a ambiantelor si peisajelor specifice intalnite pe teritoriul

sectorului 3, identificandu-se:

peisaj urban aferent zonei centrale

16

peisaj urban aferent zonei semicentrale si lotizarilor interbelice

peisaj urban aferent cartierelor de blocuri – 1950-1980

peisaj urban aferent zonelor de insertie/ indesiri - dupa 1980

peisaj urban aferent locuintelor pe lot cu caracter rural, periferice

peisaj urban aferent zonelor industriale, industrial-agricole,

peisaj urban aferent infrastructurilor rutiere, feroviare, dotarilor edilitare supraterane

Fig. 8 Peisaje de periferie, sursa: autor

V.7. Starea factorilor de mediu

Acest subiect este detaliat separat, intr-un studiu special. V.8. Regim juridic

A fost prezentata distinct forma de proprietate asupra terenurilor sectorului 3– evidentiindu-se domeniul public, domeniul privat al statului si domeniul privat al primariei, domeniul privat al pers. fizice / juridice precum si (in masura in care a fost posibil) si terenurile care sunt in litigiu sau au un statut juridic incert.

17

V.9. Caracteristici socio-demografice

Acest subiect este detaliat separat intr-un studiu special. V.10. Echiparea tehnico-edilitara

Acest subiect este detaliat separat, intr-un studiu special. VI. SINTEZA ANALIZEI SI PREMISE DE INTERVENTIE In sinteza, au fost aduse in acelasi plan si corelate, informatii privind aspecte de ordin functional, spatial, tehnic, economic si juridic, informatii privind starea fondului construit si vegetal si patrimoniul arhitectural- urbanistic, urmarindu-se evidentierea disfunctionalitatilor majore care greveaza dezvoltarea si a prioritatilor de interventie. Au fost delimitate, prin cumularea si corelarea concluziilor partiale provenite din analizele succesive realizate secvential, urmatoarele subzone:

Subzona cu posibilitati mici de interventie (posibil doar operatiuni usoare: ambientari, cosmetizari): - zone protejate - zone configurate din punct de vedere urbanistic, stabile functional si saturate spatial

Subzona cu posibilitati medii de interventie (posibil operatiuni de restructurare, reabilitare, reconversie) - zone de cartiere de blocuri cu confort scazut - zone cu o slaba utilizare a terenului – POT, CUT scazut - zone de locuinte individuale pe lot in curs de constituire - zone industriale in transformare, reconversie functionala - zone cu potential major de amenajare peisagistica – prezenta elementului natural (apa), relatii perspective deosebite

Subzona cu posibilitati mari de interventie (posibil operatiuni complexe, preferabil realizate in parteneriat public- privat, de extinderea tesutului urban, realizarea unor obiective noi, zone de regenerare/ restructurare etc., conditionate de conceperea in prealabil de Masterplan/ PUZ coordonator). - zone cu rezerve de teren, zone destructurate, industrii abandonate - zone cu potential major de dezvoltare activitati comerciale, servicii de interes public– centre locale - zone cu potential de extindere locuinte - zone periferice cu terenuri libere sau terenuri agricole parcelate in vederea construirii de locuinte

Intocmit: conf.dr.arh. Angelica STAN