raport de mediu pentru evaluarea impactului a puz cee ... · pdf fileavize de principiu emise...

Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III

RAPORT DE MEDIU PENTRU EVALUAREA IMPACTULUI A

PLANULUI URBANISTIC ZONAL: „PARC

EOLIAN CASIMCEA-III SI AMENAJARE

DRUMURI EXISTENTE”

BENEFICIAR: SC EOLICA DOBROGEA THREE SRL

COMUNA CASIMCEA

JUDETUL TULCEA

2011


Page 1 of 169

Elaborator: evaluator Lavinia Mihai – inregistrat in Registrul National al

Elaboratorilor de Studii pentru Protectia Mediului, Certificat de inregistrare pentru

elaborare de RM, RIM– conform Ordinului Ministerului Mediului si Padurilor nr.

1026/2009.

Colaboratori: elaboratori inregistrati in Registrul National al Elaboratorilor de

Studii pentru Protectia Mediului conform Ordinului Ministerului Mediului si

Padurilor nr. 1026/2009:

Nr.

crt

Numele

Persoanei Juridice/ Fizice

Elaborator pentru

urmatoarele tipuri de studii

pentru protectia mediului:

1 Ing. Lavinia Mihai RM, RIM

2 Catalin Stanciu RM, EA

3 Andreea Buhociu Inginer mediu

4 Raluca Fabian ecolog

Persoana de contact: Lavinia Mihai

Telefon: 0241.645.234; 0726247019

Fax: 0241.645.134

E-mail: [email protected]


Page 2 of 169

INTRODUCERE

Directiva 2001/42/EC a Parlamentului European şi a Consiliului, care se

referă la evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului

(„Directiva SEA”) a intrat în vigoare la 21 iulie 2001. Această Directivă obligă

autorităţile publice să considere dacă planurile sau programele pe care le pregătesc

vin în întâmpinarea scopului acestei Directive şi, deci, dacă este necesară realizarea

unei evaluări de mediu a acestor propuneri, în conformitate cu procedurile din

Directivă.

Directiva 2001/42/EC a fost transpusă în legislaţia română prin HG

1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru

planuri şi programe (publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 707 din 5 august

2004).

Evaluarea ecologică este un instrument important pentru integrarea

consideraţiilor legate de mediu în elaborarea si adoptarea anumitor planuri si

programe care pot avea efecte semnificative asupra mediului în statele membre,

asigurând că asemenea efecte ale punerii în aplicare a planurilor şi programelor

sunt luate în consideraţie în timpul elaborării lor şi înaintea adoptării lor.

Lucrarea de fata a fost elaborata în baza Legii Protecţiei Mediului

(L.265/2006), de aprobare a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului Nr.195/2005,

completată şi modificată de OUG Nr. 164/2008, a HGR Nr.1076/2007 privind

stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, a

HG nr. 564 din 26 aprilie 2006 privind cadrul de realizare a participării publicului

la elaborarea anumitor planuri şi programe în legătură cu mediul, a ORDINULUI

nr. 995 din 21 septembrie 2006 pentru aprobarea listei planurilor si programelor

care intra sub incidenta Hotararii Guvernului nr. 1.076/2004 privind stabilirea

procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe si a ORDINULUI nr. 117 din 2 februarie 2006 pentru aprobarea Manualului privind

aplicarea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe.

Scopul elaborării Raportului de Mediu este obţinerea de către S.C.

EOLICA Dobrogea THREE SRL a Avizului de Mediu pentru implementarea

PLANULUI URBANISTIC ZONAL ,, PARC EOLIAN CASIMCEA-III SI

AMENAJARE DRUMURI EXISTENTE”. Locaţia în care urmează să se producă

energia electrică din surse regenerabile cu ajutorul acestor turbine eoliene este

situată în extravilanul comunei Casimcea, de pe teritoriul administrativ al

judeţului Constanta.

Elaborarea actualului Raport de Mediu s-a făcut in conformitate cu

următoarele legi si normative :


Page 3 of 169

Legea Protecţiei Mediului Nr. 265/2006, de aprobare a OUG195/2005,

completată şi modificată de OUG Nr. 164/2008 ;

Legea Apelor Nr.107/1996, complectată şi modificată cu legea

310/2004 ;

Legea Protecţiei Muncii Nr. 90/1996;

Legea Nr. 426/2001, modificată prin OUG 61/2006 şi aprobată ca Legea

27/2007, privind regimul deşeurilor ;

H.G. Nr.856 din 16-08-2002 privind gestionare deşeurilor periculoase ;

HG nr. 349 din 21.04.2005 privind depozitarea deşeurilor;

H.G.Nr.188 din 20-03-2005 –norme privind descărcarea in mediu

acvatic a apelor uzate;

Ordinul MAPPM Nr.756 /1997 –reglementari privind evaluarea poluării

mediului ;

Ordinul MAPPM Nr.462/1993 privind condiţiile tehnice pentru protecţia

atmosferei ;

H.G.Nr.1076 din 08-07-2004 – privind stabilirea procedurii de realizare

a evaluării de mediu pentru planuri şi programe;

Ordonanta de Guvern nr. 57/29.06.2007, completată şi modificată prin

OUG Nr. 154/2008 – Regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor

naturale, a florei si faunei salbatice, aprobata cu modificari de LEGEA nr. 49 din

7 aprilie 2011.

Legea Nr 5/2000 privind ariile protejate

Ordin ANRE 4 din 09/03/07 pentru aprobarea Normei tehnice privind

delimitarea zonelor de protectie si de siguranta aferente capacitatilor

energetice.

Legea energiei electrice nr. 13/2007

Obiectivul lucrării este reprezentat de analiza potenţialului şi capacităţii

suport a mediului înconjurător din arealul studiat şi evaluarea impactului generat

de desfăşurarea viitoarelor activităţi.

Pentru elaborarea Raportului de mediu s-au avut la bază următoarele:

Date şi planuri preluate de la beneficiar;

Investigaţii pe teren;

Date şi documente puse la dispoziţie de autorităţi în drept;

Date statistice precum şi metodologii de calcul/softuri agreate pe plan

internaţional şi recunoscute de Autorităţile de Mediu;

Legislaţia de mediu în vigoare;

Documentaţia Aviz geotehnic preliminar pentru amplasamentul

turbinelor eoliene;


Page 4 of 169

Memoriul general de arhitectură elaborat de S.C. MD PRIM

PROIECT S.R.L. Constanta;

Alte studii de specialitate;

Studiu referitor la biodiversitatea din zonă efectuat in cadrul

procedurii de Evaluare adecvata – intocmit de colectivul de evaluatori alcatuit din:

biolog Banica Gabriel (SC Bosys Group SRL inregistrat in Registrul National al

Elaboratorilor de Studii pentru Protectia Mediului la pozitia 85, Certificat de

inregistrare pentru elaborare de RIM, EA– conform Ordinului Ministerului

Mediului si Padurilor nr. 1026/2009), biolog Catalin Stanciu (inregistrat in

Registrul National al Elaboratorilor de Studii pentru Protectia Mediului la pozitia

383, Certificat de inregistrare pentru elaborare de RM, EA– conform Ordinului

Ministerului Mediului si Padurilor nr. 1026/2009) ;

Avize de principiu emise de Autorităţi Naţionale şi Locale;


Page 5 of 169

CAPITOLUL I

EXPUNEREA CONŢINUTULUI ŞI A OBIECTIVELOR

PRINCIPALE ALE PLANULUI, PRECUM ŞI A RELAŢIEI CU

ALTE PLANURI ŞI PROGRAME RELEVANTE

1.1. Date despre beneficiarul planului

Beneficiarul prezentului Plan Urbanistic Zonal care are ca obiect

producerea energiei electrice din potenţial eolian este SC EOLICA DOBROGEA

THREE SRL cu sediul în municipiul Constanţa, strada Farului, Nr. 10, telefon

0241/486090, Fax 0241/486099.

SC EOLICA DOBROGEA THREE SRL a fost înfiinţată în anul 2008 şi

înregistrată la registrul Comerţului cu numărul J13/372/2008, CUI RO 23185994.

Prezentul Plan Urbanistic Zonal Centrale Energetice Eoliene Casimcea

III, - numite in continuare CEE Casimcea III, se face ţinând cont de propunerea

Guvernului României şi a UE de promovare a energiei regenerabile, care are la

bază potenţialul eolian.

SC EOLICA DOBROGEA THREE SRL, are drept locaţie pentru realizarea

CEE CA-III, extravilanul comunei Casimcea, judeţul Tulcea. CEE este dispus pe

mai multe parcele agricole sau pasuni şi se compune din 19 Turbine Eoliene aşa

cum reiese din varianta finală a Planului Urbanistic Zonal dupa ce a trecut prin

mai multe alternative de amplasament. Terenul pe care sunt distribuite turbinele

are o suprafaţă de 1378.05 Ha, turbinele şi căile de acces ocupând numai o mică

parte din aceasta. Suprafaţa de teren necesară amplasării turbinelor eoliene este

obţinută ca drept de superficie de la proprietarii particulari ai terenului.

SC EOLICA DOBROGEA THREE SRL împreună cu partenerii săi

IBERDROLA RENOVABLES Spania, grupul tehnic ingineresc NEK Elveţia si

partenerul român firma de proiectare-cercetare SC C-TECH SRL, urmăreşte

dezvoltarea, în zona de implementare a planului, a unei CEE formata din 19

turbine eoliene.

1.2 . Date despre Planul Urbanistic Zonal

1.2.1 Denumirea PUZ :

„PARC EOLIAN CASIMCEA-III SI AMENAJARE DRUMURI

EXISTENTE”


Page 6 of 169

1.2.2. Proiectantul PUZ

SC MD PRIM PROIECT S.R.L. CONSTANTA, Arh. Liviu Dida certificat

RUR pentru elaborare proiecte, categoriile D, E, verificator Arh. Cristian-

Bogdan Marcu, certificat RUR pentru elaborare proiecte, categoriile D, E

1.2.3. Detalii despre amplasament

Terenul pe care va trebui să fi amplasat CEE CA III, a fost ales ţinând

cont de anumite criterii social - economice şi tehnice cum ar fi: de potenţialul

eolian din zonă rezultat din analiza tridimensionala a modelului de vant, cu date

preluate din stalpii meteorologici proprii, analiza tridimensioanala a terenului

realizata cu metode tehnice inovoatoare, posibilităţile de acces în zonă, de gradul

de afectare a factorilor de mediu, varianta ,,0,, de utilizare a terenului, gradul de

afectare a factorilor sociali şi de sănătate a populaţiei, gradul de asigurarea

rezistenţei terenului.

Amplasametul CEE CA-III, este pe mai multe parcele de teren agricol

precum si terenuri neproductibile - pasuni, situate în extratravilanul localităţii

CASIMCEA, judeţul Tulcea. Locaţia pentru amplasarea Turbinelor Eoliene ocupă

o suprafaţă de aproximativ 1378.05 Ha în partea sud - estica a comunei

CASIMCEA la aproximativ 2,51 km de linia care delimitează intravilanul acesteia.

Din documentaţia tehnică a echipamentelor Centralelor Eoliene rezultă că

suprafaţa ocupată de Turbina Eoliană este de aproximativ 400 m2, aceasta

incluzând atât inelul suprateran al turbinei cât şi fundaţia pe care se montează

acesta. De menţionat că după construcţie spaţiul ocupat de fundaţie este acoperit cu

pământul vegetal decopertat initial şi redat utilizarii initiale ale terenului.

Din datele prezentate de beneficiar indicii de utilizare a terenului de către

Instalaţiile de turbine eoliene sunt:


Page 7 of 169

NR.

CRTSUPRAFATA(ha) % SUPRAFATA(ha) %

1 SUPRAFATA STUDIATA

2 SUPRAFATA PARCELELEOR CU

CONTRACT DE SUPERFICIE

215.410 15.631 215.410 15.631

3 SUPRAFATA TEREN AGRICOL,

PASUNE

1,374.622 99.751 1,367.612 99.242

4 SUPRAFATA INEL SUPRATERAN 0.000 0.000 0.0504 0.004

5 SUPRATAFA DRUMURI DE

EXPLOATARE EXISTENTE

3.430 0.249 0.000 0.000


EXPLOATARE MODERNIZATE

0.000 0.000 5.150 0.374

7 SUPRAFATA PLATFORME DE

MONTAJ SI DRUMURI DE

EXPLOATARE NOI

0.000 0.000 5.240 0.380

8 SUPRAFATA TEREN SCOS DEFINITIV

DIN CIRCUITUL AGRICOL

0.000 0.000 7.010 0.509

1378.0524

EXISTENT PROPUNERE

BILANT TERITORIAL

Indici urbanistici

Procentul de ocupare a terenului POT – 0,0265 %

Coeficientul de utilizare a terenului CUT – 0,000265

Pentru acest gen de functiuni, la calcularea POT/CUT nu au fost luate in

consideratie drumurile de exploatare existente si amenajarile necesare acestora,

precum si platformele de montaj care nu sunt considerate construcţii.

Terenul este identificat, conform CU 5532/10.12.2009, emis de Primaria

comunei Casimcea, prin: F12EXTRAVILAN: T137, A1218; T135, A1210; T136,

A1212; T131, A1199, T140, A1239, A1240, T 141, A1241; T145, A1254;

DE1224, DE1243, DE 1230, DE 1215, DE 1211, DE 1217.

Regimul juridic al terenurilor:

- Amplasament: Extravilan comuna Casimcea, conform Planului

Urbanistic General aprobat prin HCL al comunei Casimcea nr.

9/30.03.2001

- Tipul de proprietate: privata si domeniul oublic de interes local

- Servituti existente: amplasamentul este situat partial intr-o zona cu situri

arheologice protejate

Regimul economic:

- Folosinta actuala: teren arabil si drumuri de exploatare

- Destinatia propusa:conform PUG aprobat, teren arabil si drumuri de

exploatare


Page 8 of 169

Raportat la suprafata amplasamentului, prezenta turbinelor nu induce un

grad de ocupare si nici un coeficient de utilizare a terenului semnificativ.

Figura 1.1

Spaţiu de montaj al turbinei

Amplasamentul propus pentru construcţia CEE CA-III se învecinează după

cum urmează :

La Nord – terenuri agricole aparţinând comunei Casimcea, paraul Valea cu

Piatra se afla la 1,1 km, DJ 222E la distanta de 2,5 km, amplasamentul se

invecineaza cu CEE Casimcea II al SC EOLICA DOBROGEA THREE SRL

la o distanta de 630 m de cea mai apropiata turbina, ROSCI 201 Podisul

Nord Dobrogean si ROSPA102 Stepa Casimcei ;

La Sud – terenuri agricole aparţinând comunei Casimcea, amplasamentul se

invecineaza cu planul CEE Casimcea II al SC EOLICA DOBROGEA

THREE SRL la o distanta de 760 m de cea mai apropiata turbina;

La Est – terenuri agricole aparţinând comunei Casimcea, la o distanta de

aprox 1,86 km se află localitatea Calugareni, paraul Casimcea;

La Vest – terenuri agricole aparţinând comunei Casimcea;


Page 9 of 169

Coordonatele amplasamentului sunt date, pe turbine, in sistem stereo 1970

conform tabelului din varianta finala de plan:

Turbina

eoliana

X Y

CA_III-1 771,713.51 360,518.21

CA_III-2 772,365.83 360,296.63

CA_III-3 771,608.26 359,116.90

CA_III-4 770,723.38 360,091.25

CA_III-5 771,284.59 360,206.25

CA_III-6 771,924.63 359,815.83

CA_III-7 770,514.21 359,313.28

CA_III-8 770,145.20 359,800.89

CA_III-9 771,048.30 359,564.08

CA_III-10 768,989.84 360,446.13

CA_III-11 769,725.17 360,489.52

CA_III-12 769,663.59 358,650.22

CA_III-13 769,583.89 357,423.60

CA_III-14 770,879.14 358,697.35

CA_III-15 769,896.91 357,974.64

CA_III-16 770,276.40 357,741.22

CA_III-17 770,741.37 357,092.70

CA_III-18 770,348.31 356,464.20

CA_III-19 771,319.87 356,833.26

Accesul în zona se poate face din drumul judeţean DJ 222 şi drumurile de

exploatare agricolă din zonă.

Căile de acces vor fi construite din tronsoanele principale ale drumurilor

judeţene şi drumurile de exploatare agricolă, care vor fi reparate şi construite pe

teren nivelat şi stabil, fără strat bituminous, cu lăţimi carosabile în jur de 6,0 m şi

acostamente laterale pentru colectarea şi îndepărtarea apelor pluviale de 0,5 m pe

ambele laturi.

Căile de acces la platformele turnurilor vor fi construite direct de la

drumurile şi căile principale de acces, stratul de uzură fiind în conformitate cu

cotele platformelor de amplasament, pantele şi dimensiunile fiind stabilite pentru

fiecare caz în parte. Accesul către platformele turbinelor se va face pe drumuri de

acces cu lăţimea de aproximativ 6,0 m m şi acostamente laterale pentru colectarea

şi îndepărtarea apelor pluviale.


Page 10 of 169

Pe amplasament se regaseste un canal de irigatii, neintretinut si o statie de

irigatii abandonata. Canalul de irigatii traverseaza planul in dreptul turbinelor

CA_III-17 si CA_III-18.

Organizarea de santier este amplasata in vecintatatea planului propus si

deserveste mai multe proiecte pe care beneficiarul le are in dezvoltare in zona.

Amplasarea parcului este evidenţiată în figura de mai jos:

Fig. 1 Amplasarea turbinelor – Imagine 3D

Amplasarea turbinelor în CEE CASIMCEA III s-a făcut astfel încat acestea

să obţină randamentul maxim atât pentru fiecare turbină, cât şi pentru parc în

totalitate. Amplasarea turbinelor în parc a respectat Normele impuse de Ordin

ANRE 4/2007 pentru aprobarea Normei tehnice privind delimitarea zonelor de

protecţie şi de siguranţă aferente capacităţilor energetice. Distanţele impuse de

ordin sunt date in Tabelul 1.1 :

Tabelul 1.1

DISTANTE DE SIGURANTE aferente instalatiilor eoliene

Denumirea

obiectivului

Distanta de

protectie

Distanta de

siguranta

De unde se

masoara distanta


Page 11 of 169

invecinat cu

centrala eoliana

-m- -m- de siguranta

Drumuri publice de

interes national sau

de interes judetean

*1) H*2) + 3 m*3) *4)

Drumuri publice

comunale, drumuri

publice vicinale,

drumuri de utilitate

privata

*1) *5) *6) * 4)

Cai ferate *1) H *2) + 3 m *7) *4)

LEA *1) H * 2) + 3 m *4)

Centrale eoliene *

8)

*1) *9) *4)

Linii aeriene de TC *1) H * 2) + 3 m *4)

Conducte

supraterane de

fluide inflamabile

*1) H * 10) + 3

m*11)

*4)

Instalatii de

extractie petrol si

gaze naturale, de

pompare petrol,

statii de reglare

masurare gaze

naturale

*1) H * 10) + 3

m*11)

*4)

Poduri *1) H * 2) + 3 m*

12)

*4)

ISraje, diguri *1) H * 2) + 3 m *4)

Cladiri locuite *1) H * 13) *4)

Cladiri cu substante

inflamabile

*1) H * 2) + 3 m *4)

Aeroporturi *1) *14) *4)

Instalatii de emisie

receptie TC

*1) *14) *4)

Locuri si cladiri

istorice

*1) *14) *4)

Zone cu flora sau/si

fauna protejate

*1) *14) *4)

Terenuri de sport *1) H * 2) + 3 m *4)


Page 12 of 169

omologate

Parcaje auto pe

platforme in aer

liber

*1) H * 2) + 3 m *4)

LEGENDA

Tc : telecomunicatii

NOTE:

*1) Conturul fundatiei pilonului de sustinere plus 0,2m imprejur.

*2) Inaltimea pilonului plus lungimea palei.

*3) Distanta pana la axul drumului nu va fi mai mica de 50m.

*4) Se masoara de la marginea constructiei supraterane: pentru o amenajare

cu mai multe agregate (ferma) se considera distanta de la agregatul cel mai

apropiat de obiectivul invecinat.

*5) Egala cu o lungime de pala, dar nu mai putin de 30m.

*6) Distanta centralei eoliene fata de drumul de utilitate privata propriu nu

se normeaza.

*7) Distanta pana la axul caii ferate nu va fi mai mica de 100 m.

*8) Amenajari eoliene cuprinzand unul sau mai multe agregate (ferma )

apartinand altui operator economic.

*9) Distanta dintre agregatul a carui zona de siguranta o stabilim si agregatul

cel mai apropiat apartinand celeilalte ferme eoliene va fi egala cu 7 x diametrul

celui mai mare agregat, atunci cand acestea sunt dispuse pe directia vantului

predominant, respectiv cu 4 x diametrul rotorului celui mai mare agregat, atunci

cand acestea sunt dispuse perpendicular pe directia vantului predominant

*10) Inaltimea pilonului x 1,5 plus lungimea palei.

*11) Daca obiectivul este ingradit, distanta de siguranta se masoara pana la

ingradire.

*12) Dupa caz, se stabileste distanta egala cu H + 3 m daca peste pod trece

un drum national, un drum judetean sau o cale ferata, tinandu-se seama si de

notele 3) si 7), respectiv o distanta egala cu o lungime de pala , dar nu mai putin de

30m, daca peste pod trece un drum comunal, un drum vicinal sau un drum de

utilitate privata.

*13) Inaltimea pilonului x 3; aceasta distanta se poate reduce fata de zona de

locuinte, cu acurdul comunitatii locale, pana la o valoare minima egala cu

inaltimea pilonului plus lungimea palei + 3; distanta instalatiei eoliene destinata

satisfacerii consumului propriu al unei zone de locuinte va fi cel putin egala cu

inaltimea pilonului plus lungimea palei + 3 m; distanta instalatiei eoliene proprii a

unei locuinte nu se normeaza.


Page 13 of 169

*14) Se stabileste cu avizul autoritatilor competente, care sunt mentionate in

certificatul de urbanism.

In continuare Figura 1.2. prezinta distantele in situatia reala a planului de

amplasament propus pentru Casimcea III – Tabel 1.2 .

Tabel 1.2

Denumirea

obiectivului

Cea mai

aproiata

turbina

Distanta

-m-

Canal de Irigaţii

HCN

CA_III-17 116,08

LEA dezafectata CA_III-17 159,93

Satul Calugareni CA_III-16 1692,84

Comuna Casimcea CA_III-7 2514,09

Lungimea N-S 3771,74

Lungimea E-V 3192,13


Figura 1.2. Distanţele faţa de liniile electrice aeriene (LEA), canalul de

irigaţii, distantele N-S si E-V, precum si localităţile din jurul amplasamentului

propus CEE Casimcea III.


FOTO Nr1 Statia de irigatii abandonata

FOTO Nr2 LEA dezafectata


FOTO Nr3 vegetatie zona studiata – teren lasat in parloaga

FOTO Nr.4 vegetatie ruderalizata intalnita pe marginea canalului de irigatii


1.3 Solicitari ale temei program

PUZ-ul are un caracter de reglementare specifica a dezvoltarii urbanistice a

unei zone din localitate, cuprinde prevederi coordonate necesare atingerii

obiectivelor sale.

PUZ-ul nu reprezinta o faza de investitie, ci o faza premergatoare realizarii

investitiilor. Unele prevederi ale PUZ, strict necesare dezvoltarii urbanistice a

zonei, nu figureaza in planurile imediate de investitii. ca atare aceste prevederi se

realizeaza etapizat, in functie de fondurile puse la dispozitie, dar inscrise

coordonat in prevederile PUZ.

Prin PUZ vor fi stabilite obiectivele, actiunile, prioritatile, reglementarile de

urbanism – permisiuni si restrictii – necesar a fi aplicate in procesul de realizare

a investitiei pe amplasamentul studiat.

Elaborarea PUZ asupra zonei studiate in cadrul unei proceduri care

respecta in totalitate legislatia in vigoare va stabili conditiile de amplasare a

investitiei, servitutile in favoarea beneficiarului asupra zonelor considerate a fi de

interdictie pentru alte obiective de investitie similare in conformitate cu

specificitatea activitatii si cerintele tehnice de operare a unei centrale eoliene.

Pe baza analizei critice a situaţiei existente, a prevederilor P.U.G. al comunei

Casimcea, a prevederilor certificatelor de urbanism C.U. nr. 5532/10.12.2009 emis

de Primaria Comunei Casimcea, a conţinutului acordurilor şi avizelor solicitate

prin certificatul de urbanism, a concluziilor studiilor de fundamentare, planul

urbanistic zonal tratează urmatoarele categorii generale de probleme:

- stabilirea amplasamentelor pentru montarea turbinelor eoliene în baza studiului

privind intensitatea vântului şi a numărului optim de turbine

- stabilirea condiţiilor de amplasare a turbinelor funcţie de distantele limita faţă de

limitele intravilanului localităţilor adiacente amplasamentului studiat.

- stabilirea si dimensionarea reţelei de drumuri de exploatare necesare a fi

amenajate pe terenul din zona studiata - zonificarea funcţională a terenurilor.

- măsuri de delimitare până la eliminare a efectelor unor riscuri naturale şi

antropice.

- măsuri de protecţie a mediului şi condiţiile de aplicare a prevederilor Raportului

de Mediu -stabilirea obiectivelor de utilitate publică.

- reglementari specifice detaliate: permisiuni şi restricţii incluse în

regulamentul local de urbanism aferent P.U.Z.

- delimitarea şi protejarea patrimoniului natural şi arheologic.

- analiza posibilităţii de amplasare a turbinelor la distantele de siguranţa fata de

traseul LEA de inalta tensiune existent în zonă şi faţă de alte elemente pentru care

se prevăd restricţii stabilite prin Norma tehnică ANRE.

- Elaborarea Planului Urbanistic Zonal, pentru PUZ PARC EOLIAN

CASIMCEA-III SI AMENAJARE DRUMURI EXISTENTE, se va realiza pe baza

analizei multicriteriale a zonei care va fi afectată de amplasarea turbinelor


eoliene şi va avea în vedere dezvoltarea economică a zonei şi realizarea unei

cooperări eficiente între beneficiarul PUZ şi administraţia locală şi judeţeană. Conform temei de proiectare emisă de beneficiarul PUZ se propune

realizarea unui CEE format din 19 Turbine eoliene cu instalaţiile aferente, acest

număr de turbine reprezentând numărul optim care se poate amplasa tinând cont şi

de evaluarea biodiversităţii efectuată in cadrul procedurii de evaluare adecvata,

concluziile acestui raport regasindu-se integral in acest raport de mediu.

Perioada de constructie propriu-zisa este estimata pentru o durata de 12 de

luni si cuprinde trei faze distincte:

- Faza de amenajare a retelei de drumuri de exploatare modernizate,

platformelor de montaj, platformelor de depozitare, organizarea de

santier, etc confrom datelor de proiectare

- Faza de constructie a turbinelor, cu realizarea fundatiilor, montarea

turbinei, pozarea liniilor electrice subterane pana la statia de conexiuni si

punerea in functiune a turbinelor

- Faza de refacere a cadrului natural folosit temporar pentru constructie si

de eliminare a deseurilor de constructie ramase

Perioada de exploatare este estimata la 25 de ani, perioada cand vor avea loc

lucrari de mentenanta si de reparatii, fara a avea un impact suplimentar.

Perioada de dezafectare presupune,în functie de optiunea aleasă, dezafectarea

turbinelor vechi si restaurarea amplasamentului sau inlocuirea turbinelor cu altele

noi. Aceasta activitate se poate estima pentru aproximativ 12 luni si pentru fiecare

situatie aleasa se va reface cadrul natural afectat, fara un impact suplimentar.

Fig.1.3. Aspect din momentul transportarii unui tronson din turnul turbinei

(Sursa : Internet)


1.3.1 Elemente de construcţii ale proiectului

Tehnologia aplicată în locaţia din extravilanul localităţii Casimcea, este cea

pentru obţinerea energiei electrice din energia eoliană. Pentru aplicarea tehnologiei

sunt utilizate un număr de 19 turbine eoliene cu puterea instalată de 2 MW şi

cablurile aferente.

Turbina eoliană este echipamentul care asigură transformarea forţei vântului

în energie electrică. Aceasta este echipată cu un rotor paletat cu trei pale

echidistante, dispuse pe butucul rotorului, care sunt puse în mişcare de rotaţie de

forţa vântului. Viteza de rotaţie a palelor este direct proporţională cu viteza masei

de aer, cu densitatea aerului şi implicit cu temperatura aerului care străbate rotorul.

Mişcarea rotorului este transmisă prin intermediul unui reductor generatorului de

curent electric, care în funcţie de caracteristicile constructive generează curent

electric la anumiţi parametri. Curentul electric generat de ansamblul turbină-

generator este apoi trimis în reţeaua naţională de energie electrică prin intermediul

unei staţii de transformare.

5


Fig. 1.4 Turbină eoliană

Principalele părţi componente ale turbinelor eoliene Gamesa G90/Gamesa G97:

Butucul rotorului - permite montarea palelor turbinei;

Palele rotorului sunt din material compozit format din fibră de sticlă armat cu

fibră de carbon, iar în zona racordării la butuc materialul are inserţie de oţel

pentru creşterea rezistenţei mecanice. Acestea trebuie să asigure simultan

rezistenţă mecanică, flexibilitate, elasticitate şi greutate redusă. Lungimea palei

este de 44-47,5 m in functie de tipul de turbina folosit – Gamesa G90/Gamesa

G97.

Nacela - Carcasa nacelei este fabricata din fibra de sticla. Accesul se face din

turn pe la baza nacelei. Acoperisul este echipat cu senzorii de vant

(anenometru)si lumini de balizaj. Conţine ansamblul de transmiterea mişcării,

format din cuplaj şi reductor/multiplicator de turaţie la generatorul electric.

Arborele principal al turbinelor eoliene are turaţie redusă şi transmite

mişcarea de rotaţie de la butucul turbinei la multiplicatorul de turaţie cu roţi

dinţate.

Multiplicatorul de turaţie are rolul de a mări turaţia de la valoarea redusă a

arborelui principal, la valoarea ridicată necesară generatorului de curent

electric;

Generatorul electric - are rolul de a converti energia mecanică a arborelui de

turaţie ridicată al turbinei eoliene, în energie electrică. Spirele rotorului se

rotesc în câmpul magnetic generat de stator şi astfel, în spire se induce curent

electric;

Sistemul de răcire al generatorului electric preia excesul de căldură produs

în timpul funcţionării acestuia;

Sistemul de pivotare al turbinei eoliene are rolul de a permite orientarea

turbinei după direcţia vântului. Componentele principale ale acestui sistem sunt

motorul de pivotare şi elementul de transmisie a mişcării. Ambele componente

au prevăzute elemente de angrenare cu roţi dinţate. Acest mecanism este

antrenat în mişcare cu ajutorul unui sistem automatizat, la orice schimbare a

direcţiei vântului;

Anemometrul este un dispozitiv pentru măsurarea vitezei vântului. Acest

aparat este montat pe nacelă şi comandă pornirea turbinei eoliene când viteza

vântului depăşeşte 3 m/s, respectiv oprirea turbinei eoliene când viteza vântului

depăşeşte 25 m/s.

Turnul metalic este o constructie metalica tip tubular conic, de 100 m inaltime,

intre fundatie si butuc. Acesta are rolul de a sustine grupul generator eolian si

de a asigura accesul in perioada de operare precum si pentru intretinere si

reparatii. Turnul de susţinere este protejat contra coroziunii, conform

prevederilor din ISO 12944. Pilonul este o constructie modulara din tubulatura

metalica pentru facilitatea transportului si a montarii echipamentelor. In


interiorul pilonilor se monteaza atat reteaua de distributie a energiei electrice

produse de grup generator eolian, cat si scarile de acces spre nacela. In

segmentul de baza, care se incastreaza in fundatie se monteaza urmatoarele

echipamente: transformatorul, dispozitivele de conexiune, tabloul de comanda

si control. Turnul de susţinere are 5 segmente (pentru turbinele de tipul G90)/ 4

segmente (pentru turbinele de tipul G97) şi greutatea de 255 tone pentru

generatoarele de tip G90 şi 216 tone pentru generatoarele de tip G97.

Transformatorul este tri-fazat, uscat tip capsula special concepute pentru

turbinele eoliene. Tensiunea la iesire poate avea valori de la 6.6 kV la 34.5 kV.

Transformatorul se gaseste intr-un compartiment separate la partea din spate a

nacelei, fiind izolat de restul componentelor printr-o placa metalica. Fiind de tip

uscat, riscul de incendiu este minim. In plus, transformatorul include masurile

necesare pentru evitarea deteriorarii. Localizarea transformaorului in interiorul

nacelei previne pierderile electrice cauzate de lungimea cablurilor de joasa

tensiune si reduce impactul vizual.

Rotorul este montat pe arborele principal al grupului generator eolian si are in

capatul exterior, butucul rotorului in care sunt montate cele trei pale ale grupului

generator eolian.

Ansamblul de Turbine eoliene montate de SC EOLICA DOBROGEA THREE

SRL au un grad ridicat de automatizare.

Sistemul de control al CEE “Gamesa SGIP” este dezvoltat de Gamesa Eolica,

producătorul de turbine, ceea ce permite operarea în timp real şi de la distanţă a

turbinelor, a turnurilor de măsurare meteorologice şi a substatiilor electrice printr-

o reţea satelitară-terestră de tip TCP/IP cu o interfaţă Web. La o viteză maximă a

maselor de aer turbina dezvoltă puterea nominală. Tot automatizarea turbinei

opreşte funcţionarea acesteia la viteze de vânt mai mari de 25m/s.

Postul de transformare a unei turbine este echipat cu transformator specific

Turbinelor Eoliene, ce poate funcţiona uscat, eliminând din funcţionare uleiul de

răcire.

Funcţionarea turbinelor este supervizată de un calculator de proces, care

permite orientarea palelor elicei şi a întregului rotor după direcţia de intensitate

maximă a vântului, înregistrează toţi parametri necesari funcţionării instalaţiei, şi

deasemenea poate oprii rotaţia elicei când se depăşesc limitele la unii dintre

aceştia.


Fig.Consideratii tehnice ale fundatiei unei turbine eoliene

Caracteristici ale rotorului turbinei Gamesa G90

Caracteristica Valoare

Diametru 90 m

Numar de pale 3

Suprafata de rotatie 6,362 m2

Interval de viteza al rotorului 9 – 19 rot/min

Directia de rotatie In sensul acelor de ceasornic

Caracteristici ale rotorului turbinei Gamesa G97

Caracteristica Valoare

Diametru 97 m

Numar de pale 3

Suprafata de rotatie 7,390 m2

Interval de viteza al rotorului 9,6 – 17,8 rot/min

Directia de rotatie In sensul acelor de ceasornic

Conexiunile electrice între turbine se vor face în felul următor:

În incinta CEE, între turbine şi statia de transformare, legatura se face prin

cabluri electrice subterane (LES). Pentru legătura subterana intre platformele

turbinelor se vor realiza săpături pentru poziţionarea canalelor de cabluri electrice,

avand o lungime de 18940 ml, cu protecţie atât pentru a nu afecta integritatea

cablurilor cat si menţinerea caracteristicilor arealului afectat de traversare;

Cablurile subterane aferente fiecarei turbine se conecteaza in cablul colector

care preia puterea fiecarei turbine, se conecteaza in cablul colector si o transmite in

Statia de transformare 20/220 kV Casimcea constructie noua.

Conexiunea intre cablul subteran de la fiecare turbina si cablul colector se

face printr-o celula de medie tensiune pozata subteran si semnalizata ca atare.

Celula de MT este localizată la baza fiecărei centrale eoline şi constă într-un

modul de mici dimensiuni (cel mult un 1 mc) care va avea o funcţie atribuită

fiecărui modul. Fiecare echipament va avea o carcasa metalică proprie, astfel încât

întrega celulă şi sistemul de bare al fiecărui modul este încapsulat într-un

compartiment metalic etanş.


Prin intermediul transformatoarelor de tensiune (3x60 MVA) 20/220kV,

puterea produsa se va transfera la bara de 220kV a Substatiei de transformare

20/220 kV Casimcea care face obiectul unei alte documentatii de avizare, iar de

acolo prin LEA 220kV se va face racordul in statia principala 220/400kV

TARIVERDE.

Cablurile electrice subterane vor fi instalate paralel cu căile de acces şi vor

fi semnalizate conform legilor în vigoare.

Căile de acces:

Căile de acces vor fi construite din tronsoane principale ale drumurilor

judeţene şi drumurile de exploatare agricolă, care vor fi reparate şi construite pe

teren nivelat şi stabil, fără strat bituminous, cu lăţimi carosabile în jur de 6,0 m şi

acostamente laterale pentru colectarea şi îndepărtarea apelor pluviale.

Căile de acces la platformele turnurilor vor fi construite direct de la

drumurile şi căile principale de acces, stratul de uzură fiind în conformitate cu

cotele platformelor de amplasament, pantele şi dimensiunile fiind stabilite pentru

fiecare caz în parte.

Accesul pana la platformele turbinelor se va face pe alei de acces cu

lăţimea de 6 m. Suprafaţa ocupată de căile de acces si platforme se estimează la

5,24 Ha. În această suprafaţă nu este inclusă suprafaţa ocupata pentru amenajarea

drumurilor de exploatare agricolă.

In cadrul PUZ se modernizeaza drumuri de exploatare cu o lungime de 8575

ml şi o suprafaţă de 5.15 ha. Accesul in cadrul PUZ se realizeaza din drumul

judetean DJ 222 care face legatura intre Sarighiol de Deal si Ramnicu de Sus.

Turbinele Eoliene din CEE CA III, sunt montate respectând o anumită

dispunere în teren. Această dispunere urmăreşte obţinere unui randament eolian

ridicat pentru fiecare turbină în parte şi pentru CEE. Aceasta ţine cont de panta

terenului şi direcţia principală a vântului pe parcursul unui an calendaristic.


Figura 1.7

Construcţia fundaţiei turbinei

Organizarea de santier

In cadrul zonei PUZ Casimcea III se ampalseaza o organizare de santier

principala care va fi folosita si pentru proiectele adiacente CEE Casimcea I aflata

la sud , CEE Casimcea II aflata la nord de ampalsamentul studiat si se amplaseaza

in dreptul statie de transformare 20/220 kV Casimcea. Suprafata necesara pentru

OS este de aproximativ 5000 mp si o alta suprafata pentru depozitare materiale de

constructie si fasonare armatura de aproximativa de 10000 mp.

In cadrul organizarii de santier sunt amplasate mai multe containere birou

pentru beneficiar/antreprenor ; container grupuri sanitare, container pentru cantina

si bufet pentru persoanlul lucrator si alte containere pentru scule si piese de

schimb. Deasemenea sunt prevazute zone pentru colectare si depozitare selectiva a

deseurilor, parcaje pentru utilaje si parcaje pentru autoturisme, si grupuri sanitare

ecologice. Aceste containesre sunt depozitate pe un strat de piatra compactata de

5-10 cm.

Betonul necesar pentru fundatii se va aduce pe locatii cu autobetoniere din

statiile de beton existente in zona, situate in afara PUZ analizat la o distnata de cel

mult 30 minute, timp in care se pastreaza calitatile betonului.


Fig. 1.8. Model organizare de santier

1.4 Obiectivele principale ale PUZ

Obiectivele Planului Urbanistic Zonal analizat se referă la dezvoltarea

economică a localităţii în scopul ameliorării nivelului de viaţă al populaţiei prin

atragerea unor investiţii importante care să fie realizate în contextul dezvoltării

durabile şi a protecţiei mediului înconjurător, de asemenea la o dezvoltare a zonei

din punct de vedere industrial prin instalarea unor echipamente de conversie a

energiei eoliene în energie electrică (producerea de energie verde).

Obiectivul principal al proiectului este obţinerea energiei electrice din

potenţial eolian prin realizarea unei retele de centrale ţinând cont şi de factorii de

mediu şi urbanistici care pot fi afectaţi prin implementarea acestui PUZ si anume:

- protejarea, reabilitarea şi valorificarea patrimoniului natural reprezentat

de terenul agricol sau păşune din zonă în conexiune cu ecosistemele;

- distribuirea echilibrată şi eficientă a activităţilor care se vor desfasura în

zonă, intr-un cadru cat mai restrans, pentru a nu afecta funcţiunea urbanistică

determinantă

P.U.Z „Parc eolian Casimcea-III si amenajare drumuri existente” propune priorităţile de intervenţie şi reglementările de urbanism, abordând

următoarele secţiuni/ problematici:

• cadrul natural caracteristic zonei;

• stabilirea funcţiunilor compatibile cu statutul zonei şi distribuirea lor

echilibrată în raport cu funcţiunea dominantă;

• stabilirea condiţiilor tehnice şi urbanistice de ocupare a terenului –

P.O.T., C.U.T., - condiţii care să asigure în zonă protejarea funcţiunii dominante;


Obiectivul principal al planului fiind obţinerea energiei electrice din

potenţial eolian, coraborat cu acest obiectiv rezultă şi alte obiective de importanţă

majoră.

Astfel, planul pune în valoare una din principalele resurse de energie

curată, energia potenţială a vântului într-o zonă, cum este Podişul Dobrogei cu un

potenţial eolian ridicat.

Directiva 2001/77/EC privind promovarea energiei electrice produsa din

surse regenerabile pe piata unica de energie si legislatia romaneasca de referinta

fixeaza urmatoarele titluri indicative:

stabilirea unei cote tinta privind consumul de energie electrica produsa din

surse regenerabile de energie, in mod diferentiat de la o tara la alta

adoptarea de proceduri adecvate pentru finantarea investitiilor in sectorul

surselor regenerabile de energie

simplificarea si adecvarea procedurilor administrative de implementare a

planelor de valorificare a surselor regenerabile de energie

Un alt obiectiv al planului este acela de a reduce emisia de noxe în

atmosferă, cum ar fi CO2 , SO2 şi NOx prin înlocuirea unei părţi din energia

electrică produsă de termocentrale. Prin aceasta România va putea să-şi atingă

angajamentele asumate prin Contractul de Kyoto.

1.5 Relaţia cu alte proiecte şi programe

Planul de realizare a CEE CA-III în deplină concordanţă cu politica de

promovare a energiei din resurse regenerabile notificată prin H.G.443/2003;

H.G.1892/2004, care stabileşte sistemul de promovare a producerii energiei din

surse regenerabile şi de asemenea Ordinul ANRE Nr. 39 din 13 decembrie 2006

privind Regulamentul pentru calificarea producţiei prioritare de energie electrică

din surse regenerabile.

Poluarea aerului continuă să fie o problemă, mai ales în centrele urbane.

Sursele de poluare a aerului din aglomeraţiile urbane sunt constituite în special

din emisiile industriale.

Creşterea concentraţiei gazelor cu efect de seră în atmosferă echivalentă cu

dublarea concentraţiei de CO2, fenomen prevăzut pentru începutul secolului 21, se

estimează că va produce o încălzire depăşind de 4-5 ori limitele variabilităţii

naturale.

În aceste condiţii se impun câteva obiective majore care duc la reducerea

poluării aerului, cum ar fi:

Promovarea conservării energiei

Economisirea energiei în industrie

Economisirea energiei menajere

Reducerea emisiilor datorate transporturilor

Creşterea gradului de utilizare a tehnologiilor curate

Îmbunătăţirea calităţii aerului urban prin înlocuirea cărbunelui şi a

combustibililor fosili grei (păcură) utilizaţi în centralele termoelectrice


Controlul surselor staţionare de emisie a NOx

Controlul surselor mobile (trafic auto) de emisie a NOx

Reducerea emisiilor provenite din motoarele diesel

Evitarea încălzirii locale cu cărbuni şi lemne.

Evitarea emisiilor de freoni.

Reducerea emisiilor gazelor cu efect de seră prin creşterea eficienţei

utilizării energiei şi a proceselor tehnologice.

Dezvoltarea în cadrul Sistemului de Monitoring Integrat al Mediului

din România a modului de monitorizare şi implementarea sistemului integrat de

inventar al emisiilor şi realizarea prevenirii şi controlui integrat al poluării aerului.

Aceste obiective sunt şi în atenţia Guvernului României, care în ultimul

timp şi-a schimbat politica în domeniul energiei.

În figura 1.3 sunt prezentate capacităţile de producerea energiei electrice din

potenţial eolian instalata până în anul 2010.

Figura 1.8 Capacitatea total instalata de energie eoliana până în anul 2010

In anul 2010 tara cu cea mai mare crestere de productie de energie din

potential eolian o reprezinta Romania conform Raportului World Wind Energy –

2010 - de peste 40 de ori.


Figura 1.9 Top 10 tari cu crestere a capacitatii de productie din potential

eolian [%]

In timpuri in care preturile combustibililor au tendinte de crestere alarmanta,

amenintarile cu schimbarile climaterice ireversibile sunt prezente in mintea

fiecaruia si tot mai des se ridica intrebari asupra costurilor si a riscurilor pe care le

implica energia nucleara, energia eoliana este considerata din ce in ce mai mult ca

un raspuns cheie in rezolvarea acestor probleme.

Energia eoliana in acest moment reprezinta 5,3% din consumul european

dintr-o capacitate instalata de 84,3 GW. Scenariile de productie propuse de

Asociatia Europeana de Energie Eoliana (EWEA) arata ca productia de energie

eoliana in 2020 trebuie sa atinga 15,7% din cererea de energie electrica a Uniunii

Europene dintr-o putere instalata de 230 GW, iar pana in 2030 – 28,5 % din 400

GW. Aceste scenarii sunt sustinute in mare parte si de celelalte sisteme/modele de

prognoza folosite in Europa, modele de prognoza pe baza carora s-au intocmit

strategiile energetice si anume: Modelul PRIME propus de Comisia Europeana -

EC 2009, strategia propusa de fiecare stat membru prin Planurile Nationale de

Actiune pentru Energii Regenerabile – NREAPs si strategia propusa de Agentia

Internationala de Energie – IEA 2010, asa cum este reprezentat in figura alaturata.


Fig. 1.14. Prognoza dezvoltarii energiei eoliene pentru intervalul 2010-2030

in Europa

În Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei – Orizonturi

2013-2020-2030 se mentioneaza : “ În ceea ce priveste sursele regenerabile de

energie, conform pachetului legislativ prezentat de Comisia Europeana la 23

ianuarie 2008, România are obligatia sa elaboreze si sa prezinte Comisiei

Europene un Plan National de Actiune cu precizarea obiectivelor privind ponderea

energiei din surse regenerabile în domeniile transporturilor, electricitatii, încalzirii

si racirii, precum si a masurilor care urmeaza sa fie adoptate în vederea atingerii

acestor obiective, pâna la 31 martie 2010.

În Figura 1.8 este prezentata prognoza de productie a energiei electrice din

potenţial eolian până în anul 2020 pentru Europa si Romania separat asa cum sunt

acestea propuse in Planul National de Actiune in Domeniu Energiei din Surse

Regenerabile (PNAER) adoptat de Romanai in anul 2010.


Figura 1.15. Producţia de energie electrică din potenţial eolian prognozată până în

anul 2020

In zona în care urmează a fi amplasat CEE CA III, respectiv comuna

CASIMCEA, judeţul Tulcea în prezent se afla în diferite faze de investiţie alte

Parcuri eoliene, cum ar fi:

o CEE Casimcea I, II ale SC Eolica Dobrogea Three SRL – 37

Centrale eoliene de tip GAMESA, G90/97 cu puterea nominală de

2,0MW la o distanta de 591 m de cea mai apropiata turbina CA_III-1.

o CEE Beidaud V, VI ale SC Eolica Dobrogea TWO SRL cu 30 de

turbine de tip gamesa G90/G97 cu puterea nominala de 2 MW la o

distanta de 455 m de cea mai apropiata turbina CA_III-14.

o CEE Cogealac I, II, IV ale SC Eolica Dobrogea FIVE SRL cu 35

de turbine de tip Gamesa G90/G97 cu puterea nominala de 2 MW la o

distanta de 808 m de turbina CG_III-19.

o CEE Neatarnarea a SC Eolica Dobrogea Three SRL cu 24 de

turbine tip Gamesa G90/G97 cu puterea nominala de 2 MW la o

distanta de 3,83 Km de cea mai apropiata turbina – CA_III-2.

Trebuie remarcat faptul că în zona Dobrogea sunt solicitări de instalare a

unei capacităţi de 4000MW, ceea ce înseamnă un număr de cel puţin 2000 de

turbine eoliene.

40440

84913

14292

213375

1 56 3200 4000

0

50000

100000

150000

200000

250000

2005 2010 2015 2020

EU

ROMANIA


Fig. 1.10 Amplasarea CEE Casimcea III în vecinătatea CEE ale aceluiaşi

beneficiar

Trebuie remarcat faptul că în zona Dobrogea sunt solicitări de instalare a

unei capacităţi de 4000MW, ceea ce înseamnă un număr de cel puţin 2000 de

turbine eoliene.

Beneficiarul Eolica Dobrogea SRL prin firmele „fiice” prin care se numara

si SC Eolica Dobrogea Three SRL are in plan de dezvoltare Centrale Energetice

Eoliene de aproximativ 1500 de MW in Dobrogea Centrala, pentru care a primit

urmatoarele avize de conectare la RET : avizul TRANSELECTRICA nr 194/2009

prin care se avizeaza studiul de fezabilitate de conectare la RET a 44 Centrale

Energetice Eoliene (1500 MW) si doua ATR a cate 600 MW fiecare si anume

Avizul Tehnic de Racordare nr. 03/30.03.2010 precum si Avizul Tehnic de

Racordare nr. 109/07.11.2011 si Contractul de Racordare nr. 63/18.02.2011.


CAPITOLUL II

ASPECTELE RELEVANTE ALE STĂRII ACTUALE A

MEDIULUI ŞI ALE EVOLUŢIEI SALE PROBABILE ÎN

SITUAŢIA NEIMPLEMENTĂRII PLANULUI

PROPUS

2.1 Relieful şi geomorfologia zonei

În judeţul Tulcea, diferenţele de altitudine între părţile componente ale

reliefului sunt diferite în funcţie de zonă. Astfel, zonele cu altitudine joasă,

cuprinse între 0 şi 6,0 m sunt egale ca suprafaţă cu cele cu altitudine ridicată între

60 şi 467 m cum sunt munţii Măcinului. Teritoriul judeţului Tulcea aparţine unui

vechi promotoriu continental, în mare parte scufundat în lunca şi Delta Dunării. În

partea de vest şi sud-vest a teritoriului, altitudinile variază între 100 şi 300 m, scad,

în general, spre culoarul nord-estic până la 5,0 şi 20,0 m, iar de aici scad spre Delta

Dunării ajungând până la cotele de minus 36÷38m. Zonele joase cuprind câmpii

aluviene, deltaice şi lacustre mlăştinoase. Acestea sunt constituite din nisipuri şi

argile nisipoase de natură fluvială. Zonele înalte sunt formate din roci dure şi

compacte constituite din şisturi cristaline, şisturi verzi, marne, granite, diabaze,

calcare ş.a., toate acoperite de depozite mai noi de loess şi loessoide.

Şisturile verzi au jucat rol important în formarea reliefului din această parte a

judeţului, aici apărând dealuri cu aspect colinar, cu pante foarte line, care dau

regiunii un caracter de peneplenă.


Figura 2.1 Harta judeţului TULCEA – punctul rosu PUZ CASIMCEA III

DESCRIEREA AMPLASAMENTELOR

Turbinele din cadrul CEE Casimcea III sunt situate pe versantii unor dealuri

din partea de sud-est a satului Casimcea .

La data executării studiului geotehnic (august 2009), terenul natural actual din

zonele amplasamentelor studiate se prezentau ca fiind libere de orice constructii ,

până în prezent acestea fiind folosite pentru diverse culturi agricole sau drept

pasuni comunale .

Cotele de nivel ale terenului din zonele amplasamentelor cercetate variaza in

limite foarte largi , relativ mai mici in zonele depresionare dintre dealuri si mai

mari in zonele de versanti ale delurilor.

Din punct de vedere morfologic , zona comunei Casimcea se afla situata in

subunitatea masivul central Dobrogean , treimea mijlocie a unitatii morfologice

majore – podisul Dobrogea.

In cadrul acestei subunitati , zona cercetata este situata in partea de nord a ei

si anume in partea de sud - vest a faliei Peceneaga – Camena .

Masivul central Dobrogean prezinta aspectul tipic de peneplena , infatisandu-

se ca o regiune colinara cu altitudini joase .

Din punct de vedere geologic , in zona masivului central Dobrogean , soclul

regiunii – cutat si consolidat in precambrian – apare la zi pe suprafete largi si este

alcatuit din sisturi cristaline metamorfice (micasisturi , cuartite si amfibolite) si

sisturi verzi .


Peste acestea urmeaza cuvertura jurasica medie – superioara alcatuita din

formatiuni cu precadere calcaroase (conglomerate si gresii calcaroase sau calcare

grezoase , calcare si dolomite) .

La partea lor superioara , aceste formatiuni sunt acoperite de depozite

cuaternare pleistocene de natura eoliana – depozite loessoide .

Din punct de vedere tectonic, masivul central Dobrogean se prezinta sub

forma unor cute anticlinale si sinclinale orientate nord – vest / sud – est in zonele

marginale . In partile de nord si sud masivul este traversat de fracturi , respectiv

falia Peceneaga – Camena la nord si falia Palazu (Capidava - Ovidiu) la sud .

Din punct de vedere seismic , comuna Casimcea si implicit amplasamentele

cercetate se încadrează în zona cu gradul VII de intensitate macroseismică - în

zona de hazard seismic descris de valoarea de vârf a acceleraţiei orizontale a

terenului ag = 0,16g (acceleraţia terenului pentru proiectare), determinată pentru

intervalul mediu de recurenţă de referinţă (IMR) corespunzător stării limită ultime.

Valoarea perioadei de control (colţ) a spectrului de răspuns este Tc = 0,7 s.

În vederea stabilirii stratificaţiei terenului de fundare şi a principalelor

caracteristici fizice ale formatiunilor din care acesta este alcatuit , pe

amplasamentele cercetate au fost executate semimecanic cu sonda de 8 5/8”, până

la adâncimi variabile cuprinse intre 12,00 - 14,00 m faţă de cotele actuale ale

terenului natural din zonele executarii acestora , un numar de 4 (patru) foraje

geotehnice . Forajele amplasate pe versantii dealurilor au fost executate de o parte

si de alta a unor profile longitudinale orientate de-a lungul pantei versantilor .

Din forajele executate au fost prelevate probe tulburate care sunt in curs de a

fi analizate in cadrul unui laborator geotehnic .

Datele de teren obţinute , au făcut posibilă întocmirea profilelor unitare ale

forajelor executate, anexate prezentului studiu preliminar şi din a căror analiză

reies următoarele :

în zonele tuturor forajelor executate , in suprafata si până la adâncimi

variabile cuprinse între 0,80 – 1,20 m , s-a intalnit un strat de pământ

vegetal negru in general uscat si indesat , precum si caratura de panta

prafoasa argiloasa cafenie bruna sau bruna , compacta si indesata in

totalitate.

in continuare s-au interceptat urmatoarele formatiuni :

- in zonele forajelor F13 , F14 , F15 si F16 (executate pe versantii

dealurilor , atat la baza acestora cat si in zonele mai inalte a lor – spre zonele de

platou) :

până la adâncimi ce variaza in intervalul 3,80 – 8,30 m , s-a interceptat un

orizont eolian prafos argilos loessoid , constituit din prafuri argiloase

galbene si galbene cafenii sau cafenii , pe alocuri cu zone calcaroase (lentile

subtiri si concretiuni sau noduli calcarosi , precum si calcar alterat) . Aceste

formatiuni sunt in general compacte , indesate si uscate – plastic vartoase .

Doar local , in cadrul lor apar zone putin umezite – plastic consistente , in

special inspre si in baza lor . In cadrul forajului F16 , orizontul prafos


argilos loessoid prezinta zone sau lentile mai argiloase , cafenii galbene , in

alternanta .

urmeaza pana la adancimi ce variaza in intervalul 11,20 – 13,40 m , un

orizont alcatuit dintr-o alternanta de prafuri argiloase galbene si galbene

cafenii , cafenii si cafenii roscate sau caramizii , pe alocuri cu intercalatii

subtiri sub forma de lentile argiloase prafoase . In zona zona forajului F14 ,

intre adancimile de 8,20 – 9,00 m s-a interceptat o lentila mai groasa de

argila prafoasa cafenie – brun roscata , cu fragmente mici de roci in masa ei

(cu aspect de caratura de panta) . Intreg acest orizont este in general

compact , indesat si uscat – plastic vartos , doar pe alocuri , local , putin

umezit – in special inspre si in baza – plastic consistent . Si in cadrul acestui

orizont isi fac aparirtia zone calcaroase (concretiuni , noduli , lentile subtiri

sau alteratii , uneori in exces) precum si pigmentatii manganoase negre .

In zonele forajelor F13 si F15 , fragmentele de roci alterate si local

sfaramicioase din baza lor , au dimensiuni mai mari .

In continuare , pana la adancimea executarii forajelor - 12,00 – 14,00 m , s-au

interceptat roci semistancoase , compacte si dure in general – roca vie , fisurate si

alterate in suprafata lor.

2.3 Particularităţile factorilor climatici din zonă şi impactul dat de

proiect

Teritoriul judeţului Tulcea aparţine sectorului cu climă continentală.

Regimul climatic se caracterizează în partea continentală prin veri fierbinţi cu

precipitaţii slabe şi ierni nu prea reci dar în care uneori apar viscole puternice dar

şi cu frecvente intervale de încălzire care întrerup continuitatea în timp a stratului

de zăpadă. Zona maritimă a judeţului este caracterizată prin veri a căror căldură

este atenuată de briza mării. Iernile se caracterizează prin temperaturi nu prea

coborâte dar marcate de vânturi puternice, reci, din direcţia mării.

Circulaţia generală a atmosferei se caracterizează, în semestrul cald, prin

predominarea curentilor lenti de aer temperat-oceanic din V, iar în semestrul rece,

prin masele de aer din NE cu caracteristici arctic-continental şi prin advecţia din

SV a aerului mediteranean, cald şi umed. Elementul principal al climei

precipitaţiile relativ reduse (sub 400 mm anual) cea ce determină o ariditate

accentuată a zonei. Ariditatea este accentuată şi de intensitatea radiaţiei solare care

aici atinge cele mai mari valori din ţară, respectiv 400÷500 Kj/cm2.

Variaţia medii lunareale temperaturii pe întreg anul pentru trei localităţi

semnificative din judeţ sunt redate în tabelele de mai jos :

Tabelul 2.1 Statia

meteo Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec

Tulcea

0.8 3.1 5.3 11.3 17.1 21.6 24.5 22 18.2 13.3 7.7 1.1

Sulina 1.9 3.1 5.4 11.1 16.8 21.5 24.2 22.7 19.2 14.7 9.4 4.1


Corugea

-0.4 1.6 4.3 10.6 16 20.8 23.6 21.7 17.7 12.3 7 0.8

Jurilovca 0.8 2.7 5.1 10.8 16.6 21.4 24.8 22.5 18.3 13.4 8.2 2.2

Temperaturile extreme, precum şi mediile anuale, au înregistrat următoarele

valori:

Tabel 2.2.

Statia

meteo

Media anuală

[°C]

Minima anuală [°C]

/ data

Maxima anuală [°C] /

data

Tulcea

11,3 -13,1 /01.01.2009 35,4 /24.07.2009

Sulina 12,2 -11,2 /09.01.2009 36,2 /17.07.2009

Corugea

12,8 -7,7 /09.01.2009 31,6 /18.07.2009

Jurilovca 12,2 -12,6 /04.01.2009 36,8 /24.07.2009

Pe locatia PUZ s-au facut masuratori cu stalpii meteorologici proprii, avand

urmatoarele rezultate pentru mediile temperaturii lunare:

Tabel 2.3.

2010 Media la 5m [°C] Minima la 5m [°C] Maxima la 5m [°C]

January -2.5 -20.6 13.0

February 0.9 -9.9 16.0

March 4.6 -6.5 20.1

April 10.9 4.4 21.4

May 16.7 7.9 29.8

June 21.0 11.4 33.9

July 24.0 14.2 33.1

August 26.3 13.0 37.2

September 18.5 9.3 29.9

October 9.6 -2.2 17.2

November 11.8 0.5 24.9

December 1.6 -8.9 14.3

Media

anuala 12.0


Fig. 2.2. Grafic ale temperaturilor medii pe anul 2010 in zona Casimcea

Umiditatea aerului. Umiditatea relativă a aerului este strâns legată de

configuraţia şi varietatea reliefului. Astfel, la graniţa dinspre apă, Dunăre şi Mare a

judeţului în timpul iernii depăşeşte 50%, iar în timpul verii este cuprinsă între 15 şi

20%. În interiorul judeţului aceasta este mai redusă atingând 45% pe zonele

împădurite şi sub 45% pe zonele aride joase, pe timp de iarnă şi 10%, respectiv 5%

pe timp de vară.

Precipitaţiile atmosferice, sunt destul de scăzute pe tot teritoriul judeţului

atingând o medie anuală de 500mm în zonele muntoase şi împădurite şi de numai

400 în zonele joase şi aride. Frecvenţa precipitaţiilor este de asemenea foarte

scăzută, cu 70÷80 de zile cu precipitaţii până la 0,1mm, peste 5,0mm 10÷12 zile şi

peste10mm un număr de 25 de zile. Din tabela 2.3 distribuţia medie lunară a

precipitaţiilor pentru două zone de relief diferite, zona Tulcea cu relief jos şi zona

Mircea Vodă cu relief deluros.

Teblul 2.3

Loc Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct No

v

Dec An

Tulcea 32,

4

27,

6

27,

2

33,

4

38,

7

52,

2

46,

7

41,1 31,

9

38,

0

34,

2

35,

6

43

9

Babadag/

Baia

39,

5

24,

0

32,

7

32,

0

46,

9

63,

0

53,

5

47,6 36,

0

33,

1

24,

0

33,

7

46

5

Nebulozitatea se manifestă de asemenea diferit pe zone ale judeţului în

funcţie tot de relief. Astfel în zonele cu deschidere largă spre est zilele senine pot

ajunge până la 110÷120. În perioada de vară NEBULOZITATEA este redusă,

făcând ca durata de strălucire a soarelui sa depăşească uneori 10-12 ore pe zi.

-30.0

-20.0

-10.0

0.0

10.0

20.0

30.0

40.0

50.0

Average Temp

Min Temp

Max Temp


Presiunea atmosferică şi vânturile. Valorile lunare şi anuale ale presiunii

atmosferice depăşesc 1000 mb, acestea atingând şi 1020 mb în timpul iernii

datorită invaziei de aer continental.

VÂNTURILE predominante bat dinspre N şi NE şi mai rar dinspre NV

dinspre zona continentala.

In perioada de primăvara aprilie-iunie, vânturile din sud şi sud-vest au cea

mai mare frecventa. In februarie şi octombrie domină vânturile din nord, iar în

martie cele din nord-est.

Cu toate acestea, vânturile din sectorul nordic N, NE, NV reprezintă 40,3%

din totalul anual, comparativ cu 33,8 % din sector sudic. Pe aceste direcţii se

înregistrează si cele mai mari viteze medii anuale - 7,4 m/s pentru nord, 6,7 m/s

pentru NE şi 4,7 m/s pentru NV. Modificarea sezonieră a parametrilor regimului

eolian este ilustrata prin repartiţia pe direcţii a vântului in lunile caracteristice

fiecărui anotimp.

Astfel, frecventele cele mai mari le au vânturile din nord în februarie -

22,2%, cele din sud şi SE - câte 19,4% - in mai şi cele din vest- in august şi

noiembrie -15,9 % şi respectiv 4,4%.

Vânturile din nord-est au cea mai mare viteză medie în noiembrie iar cele

din nord în cele trei luni de iarnă. În decursul unui an viteza medie a vânturilor şi

durata perioadelor de calm au o evoluţie ciclică.

Viteza medie lunară multianuală are un maxim în februarie 6,75 m/s şi un

minim în iulie 3,3 m/s.

În august se înregistrează cele mai multe situaţii de calm 15,8% din total iar

in februarie şi decembrie cele mei puţine 8,4%, adică aproximativ 56 şi respectiv

62 ore.

Numărul furtunilor cu durata mai mare de 12 ore anual variază intre 16

(1990) şi 37 (1983), cu o medie anuală de 29. În marea majoritate - 75,1%

furtunile înregistrate in zona centrală a litoralului romanesc sunt datorate

vânturilor din sector nordic N şi NE, cele din E şi SE având o frecventa de numai

5,0%. Pe aceleaşi direcţii se înregistrează si cele mai mari durate medii. 33 ore -

din NE, 31 ore - din N, precum şi durata maximă -138 ore cu V>10 m/s - in

perioada 16-22 februarie 1979.

Implementarea planului propus nu necesita preluare de apa pe durata

executiei lucrarilor. Nu necesita consum de gaze natural, iar consumul de energie

electrica necesar pentru pornirea generatoarelor este asigurată prin LES de medie

tensiune din SEN.

Resurse naturale utilizate pentru implementarea planului propus sunt

reprezentate de materiile prime necesare la execuţia drumurilor de acces, a

fundaţiilor agregatelor – nisip, piatră spartă, asfalt, balast. Cantitatea acestora va fi

estimată în proiectul tehnic de executie.

În perioada de functionare a CEE nu se utilizează materii prime naturale.

Resursa naturala regenerabilă valorificată va fi energia eoliană, zona fiind

considerată în urma studiilor de specialitate, fezabilă pentru îndeplinirea

obiectivelor propuse prin acest plan.


Viteza medie, aşa cum rezultă şi din graficul următor, este de 6,0 m/s astfel

sunt asigurate condiţiile optime pentru valorificarea energiei eoliene.

2010 Medie 50m [m/s] Max 50m

(10min)[m/s]

Min 50m (rafala 2s)

[m/s]

Ianuarie 6.3 16.7 19.4

Februarie 7.3 21.1 22.5

Martie 6.9 19.7 22.8

Aprilie 5.9 17.1 22.0

Mai 5.0 14.2 19.4

Iunie 5.3 14.3 18.2

Iulie 5.1 24.7 29.3

August 5.4 15.9 19.0

Septembrie 6.1 16.3 20.4

Octombrie 6.6 15.8 20.1

Noiembrie 5.8 16.4 21.3

Decembrie 5.9 19.5 22.8

Media

anuala 6.0

Fig. 5 Viteza medie a vantului

Impactul dat de plan asupra factorilor climatici este relativ redus, dar se

poate menţiona că îmbunătăţirea circulaţiei aerului, creşterea suprafeţei umbrite va

aduce o reducere a temperaturii medii în zonă şi de asemenea la o creştere a

valorii medii a precipitaţiilor.

0.0

1.0

2.0

3.0

4.0

5.0

6.0

7.0

8.0

9.0

10.0

Viteza vantului la inaltimea de 50m

viteza vantului 50m


2.4 Hidrografia zonei

Judeţul Tulcea, este judeţul aşezat intre Dunăre si Marea Neagra brăzdat de

multe cursuri de apă si locul de amplasament a multor Complexe lagunare. La

nivelul judeţului apele subterane sunt reprezentate prin ape freatice situate la

adâncimi mici uşor de exploatat si ape freatice de adâncime greu sau imposibil de

exploatat. Apele de suprafaţa sunt reprezentate de ape curgătoare, care in afara de

Dunăre, mai întâlnim pâraie cu caracter permanent si mai multe cu caracter

intermitent, de asemenea prin lacuri si lagune.

Fig.2.4. Reteaua hidrografica a Dobrogei; cercul rosu – pozitia

amplasamentului studiat

Apele subterane

In spatiul hidrografic Dobrogea-Litoral au fost identificate, delimitate si

descrise un numar de 10 corpuri de ape subterane.


Delimitarea corpurilor de ape subterane s-a facut numai pentru zonele în

care exista acvifere semnificative ca importanta pentru alimentari cu apa si anume

debite exploatabile mai mari de 10 m3/zi. În restul arealului, chiar daca exista

conditii locale de acumulare a apelor în

subteran, acestea nu se constituie în corpuri de apa, conform prevederilor

Directivei Cadru 60/2000 /EC.

In cadrul Administratiei Bazinale de Apa Dobrogea – Litoral au fost

identificate 10 corpuri de apa subterana dintre care 4 corpuri de apa pentru

acviferele cu nivel liber si 6 corpuri de apa pentru acviferele cu nivel sub

presiune, si anume:

- 4 corpuri de apa pentru acviferele cu nivel liber:

RODL 05 - Dobrogea Centrala - Cuaternar

RODL 07 - Lunca Dunarii (Harsova-Braila) - Cuaternar (Balta Brailei)

RODL 09 - Dobrogea de Nord - Cuaternar

RODL 10 - Dobrogea de Sud – Cuaternar

- 6 corpuri de apa pentru acviferele cu nivel sub presiune:

RODL 01 - Tulcea - Triasic (Dobrogea de Nord)

RODL 02 - Babadag - Kretacic (Dobrogea de Nord)

RODL 03 - Harsova - Ghindaresti - Jurasic 2 (Dobrogea Centrala )

RODL 04 - Cobadin - Mangalia - Eocen-Sarmatian (Dobrogea de Sud)

RODL 06 - Platforma Valaha - Barremian - Jurasic (Dobrogea de Sud)

RODL 08 - Casimcea - Jurasic 2 (Dobrogea Centrala )

Dupa cum se observa in descrierea de mai sus precum si din forajele facute

pentru studiile geologice, care nu au atins panza freatica, zona Sacele nu se

regaseste in arealul corpurilor de apa subterana importante.

Apele subterane se găsesc în depozitele de la baza loessului pentru cele de

adâncime mica şi în placa sarmatică pentru cele de mare adâncime, rezervele de

apa, dupa cum am descris, sunt limitate deoarece depozitele de loess, care acoperă

structurile geologice mai vechi, sunt slab permeabile pentru apele de infiltraţie.

Ape de suprafaţa – In sudul amplasamentului se afla valea paraului Ramnic

la o distanta de 400 m fata de cea mai apropiata turbina, CA_I-18. La distanţă de

2240 m, in partea de est se afla raul Casimcea care traverseaza comuna Casimcea

si cei cativa afluenti. Deasemena, in zona sunt mai multe canale de irigatii

dezafectate, din fostele sisteme de irigatii care au fost lasate in paragina si care

incet incet s-au distrus.

In anul 2010 a fost caracterizata starea globala a corpurilor de apa naturale

aferente Fluviului Dunarea si Spatiului Hidrografic Dobrogea pe baza sistemelor


de clasificare si evaluare conforme cu prevederile Directivei Cadru Apa, asa cum

reiese din raportul de calitate al APM Constanta si Administratia Bazinala –

Dobrogea Litoral.

In continuare sunt prezentati indicii de calitate ai raului Casimcea conform

datelor preluate din Raportul anual al APM Constanta.

Raul Casimcea face parte din bazinul Hidrografic – Litoral si a fost

monitorizat pe toata lungimea lui de 69 km.

Tabel. 2.4. Evaluarea starii ecologice a apelor de suprafata din zona de

studiu

Curs apa Corp de

apa

Bazin

Hidrografic

Evaluarea starii ecologice

Elemente

biologice

Elemente

fizic-

chimice

generale

Poluanti

specifici

Stare

finala

Raul

Casimcea

Casimcea

3

B.H.

LITORAL

Buna Moderata Buna Moderata

Casimcea

1

B.H.

LITORAL

Moderata Moderata Buna moderata

Tabel 2.5. Calitatea corpurilor de apa de suprafata din zona de studiu dupa

elementele biologice

Curs apa Corp de apa Evaluarea starii ecologice – elementele biologice

Fitoplancton Fitobentos Macro

nevertebrate

Stare finala

Raul

Casimcea

Casimcea 3 Nici o citire Buna Buna Buna

Casimcea 1 Nici o citire Buna Moderata Moderata

Tabel 2.6. Calitatea corpurilor de apa de suprafata din zona de studiu în

raport cu chimismul apei

Curs apa Corp de apa Evaluarea starii ecologice

Functie de

factorii fizico-

chimici

Functie de

poluantii specifici

Stare finala

Raul

Casimcea 1

Casimcea 3 Moderata Buna Moderata

Casimcea 1 Moderata Buna Moderata

2.5. Solul şi resurse naturale

Solurile din judetul Tulcea prezinta o mare diversitate de conditii genetice si

de mediu. În general, în conditii naturale fertilitatea si potentialul de productie al

acestor soluri permit diversificarea structurii culturilor. În ultima perioada, datorita


atât modificarilor climatice cât si factorului uman starea fertilitatii solurilor a

scazut, crescând suprafetele cu terenuri degradate. Din punct de vedere genetic

majoritatea solurilor au ca material parental loessul care contribuie la degradarea

mai rapida a solurilor.

Tabel 2.7. Tipurile de sol caracteristice judetului Tulcea (sursa APM

Tulcea):

Tipuri de sol Suprafata (ha) Procentual (%)

Protisoluri 36468.0 10

Cernisoluri 291744.8 80

Hidrisoluri 7293.6 2

Salsodisoluri 7293.6 2

Antrisoluri 18234.0 5

Alte tipuri 3647.0 1

- clasa protisoluri este reprezentatade urmatoarele tipuri de sol:

- litosol , regosol , aluviosol , psamosol, regosol;

- clasa cernisoluri este reprezentatade urmatoarele tipuri de sol:

- cernoziom , kastanoziom , rendzina

- clasa hidrisoluri este reprezentatade urmatoarele tipuri de sol:

- gleisoluri;

- clasa salsodisoluri este reprezentatade urmatoarele tipuri de sol:

- solonet; solonceac;

- clasa antrisoluri este reprezentatade urmatoarele tipuri de sol:

- erodosol; antrosol.

Diversitatea condiţiilor naturale şi antropice determină o variabilitate

ridicată a pretabilităţii solurilor pentru agricultură. Calitatea terenurilor agricole

cuprinde atât fertilitatea solului, cât şi modul de manifestare al celorlalţi factori de

mediu faţă de plante. Din acest punct de vedere, terenurile agricole se grupează în

5 clase de calitate , diferenţiate după nota de bonitare (clasa I; 81-100 puncte, clasa

V-a; 1-20 puncte). Clasele de calitate stabilesc pretabilitatea acestora pentru

folosinţe agricole.

Tabel 2.8. Repartiţia terenurilor pe clase de pretabilitate în judeţul Tulcea

(Sursa: APM Tulcea)


Se remarcă faptul că nici o suprafaţă agricolă nu întruneşte condiţiile

necesare pentru a se încadra în clasa I de calitate, ponderea deţinând-o terenurile

din clasa III-a de calitate. În categoria terenurilor arabile care deţin o pondere de

78,83% din totalul agricol, majoritatea se încadrează în clasele de calitate III – IV,

la păşuni şi fâneţe majoritatea o deţine terenurile din clasele IV- V, iar terenurile

ocupate cu vii şi livezi sunt corespunzătoare claselor III – IV.

Zona de amplasament a Parcului Eolian este caracterizată de solul de tip

cernoziom levigat şi intr-o mai mare măsură solul de tip cernoziom straturile de

loess galben. În unele zone ale amplasamentului stratul de cernoziom lipseşte, iar

la suprafată apare stratul de loess sau stratul de stânci.

Cele mai importante resurse naturale ale judeţului sunt rocile comune

utilizate in construcţii. Principalele exploatări de materiale pentru construcţii sunt:

calcare şi diabaze la Tulcea, Mahmudia şi Zebil;

granite şi porfire la Turcoaia, Ceamurlia de jos şi Măcin;

gresii cuarţoase la Baia;

dolomite la Valea Nucarilor şa.

În afara materialelor de construcţii în judeţ mai sunt zăcăminte metalifere

neferoase la Iulia, neferoase la Altântepe şi baritină la Somova. Zona de

construcţie a Parcului este situată departe de aceste exploatări.

2.6. Calitatea aerului

Aerul constituie unul dintre factorii esenţiali ai vieţii pe pămant, iar

modificarea compoziţiei sale variază in funcţie de natura activităţilor antropice şi a

surselor de poluare naturală şi industrială cu efecte negative asupra stării de

sănătate a populaţiei. Poluanţii atmosferici, după natura lor, pot fi clasificaţi in

suspensii sau aerosoli, gaze şi vapori toxici.

Acidifierea este procesul de modificare a caracterului chimic natural al unui

component al mediului, ca urmare a prezentei unor compusi alogeni care

determina o serie de reactii chimice în atmosfera, conducând la modificarea pH-

ului aerului, precipitatiilor si solului.

Procesul de formare a depunerilor acide sau bazice începe prin antrenarea a

trei poluanti în atmosfera (SO2, NOx, NH3) care, în contact cu lumina solara si


vaporii de apa formeaza compusi acizi sau bazici (NH3). În timpul precipitatiilor,

compusii acizi se depun pe sol sau în apa. Alteori gazele pot antrena praf sau alte

particule care ajung pe sol în forma uscata sau în apa de suprafata si chiar în cea

subterana. Depunerile acide afecteaza apa de suprafa, freatica si solul, prejudicii

importante suferind lacurile si fauna piscicola, padurile, agricultura si animalele.

In anii anteriori, in judetul Tulcea, conform inventarului emisiilor, au fost

emise substante acidifiante, astfel:

Tabel 2.10.

Emisie de poluant in

atmosfera

2009(t/an) 2010 (t/an)

SO2 – dioxid de sulf 346.96 13.7419

NOx – oxizi de azot 1200 1132.1868

NH3 – amoniac 17.28 218.541

Industria este una din principalele surse de poluare a mediului înconjurator

prin amploarea procesului tehnologic, cantitatea mare de poluanti solizi si lichizi

degajati.

Pentru reducerea gazelor cu efect de sera, industria va trebui sa devina mult

mai eficienta din punct de vedere al consumului de energie, trecând de la utilizarea

combustibililor fosili bogati în carbon (carbune), la combustibili saraci în carbon

(gaze naturale); se impune, printre altele sa se promoveze folosirea unor surse de

energii alternative (solara, eoliana).

In ceea ce priveste calitatea aerului in judetul Tulcea, influenta factorilor

antropici asupra calitatii atmosferei in zona municipiului este generata de

activitatea industriala si de traficul auto. In restul judetului, sursele de poluare sunt

punctiforme si dispersate, influenta lor asupra calitatii atmosferei fiind redusa.

In zona studiata, calitatea aerului este influentata de traficul auto, de

activitatile desfasurate de catre utilajele agricole si de fenomenele naturale datorate

climei secetoase, vanturilor de intensitate medie si mare, fenomenului de eroziune

avansata si solului de tip loess.

Pe perioada lucrarilor agricole se intensifica generarea de pulberi

sedimentabile si pulberi respirabile precum si a poluantilor caracteristici arderii

combustibililor, in restul anului calitatea aerului este influentata de pulberile

generate de eroziunea naturala, avand in vedere ca este o zona vantoasa ce asigura

totodata si o buna disperise pentru orice tip de poluare.


2.7. Asezari umane si alte obiective de interes public si patrimonial cultural

Situata in sudul judetului Tulcea, comuna Casimcea este compusa din sase

localitati: Casimcea, care este si resedinta comunei, Razboieni, Corugea, Haidar,

Rahman, Cismeaua Noua.

Comuna Casimcea este situata la limita sudica a judetului Tulcea pe DJ -222

E, la o distanta de 85 km de municipiul Tulcea, 45 km de orasul Harsova si 27 km

de Topolog.

Are urmatoarele vecinatati:

la nord teritoriul administrativ al comunei Topolog,

la vest si nord-vest teritoriul administrativ Daieni,

la sud si sud-vest teritoriul administrativ al judetului Constanta

la est teritoriul administrativ al comunelor Stejaru si Beidaud.

Parcul eolian este asezat in extravilanul comunei Sacele, intr-o zona lipsita de

constructii, cu folosinta actuala de teren arabil cu destinatia de teren arabil.

Date demografice ale comunei Casimcea

Conform estimărilor, la 1 ianuarie 2009 populaţia stabilă a comunei

Casimcea constituia 3007 persoane, 26.44% dintre acestea fiind sub 18 ani.

Densitatea populaţiei în limitele comunei este de 9.6 locuitori/km2.

La recensământul din anul 2002, populaţia comunei alcătuia 3385 locuitori,

50.75% bărbaţi şi 49.25% femei. Persoanele sub 15 ani alcătuiau 23.37% pe când

persoanele peste 59 de ani alcătuiau 18.26% din populaţia totală. În 2002

densitatea populaţiei la nivelul comunei era de 10.8 locuitori/km2.

Tabel 2.11.


Activităţi economice

In perioada post-revolutionara, mediul economic a cunoscut o serie de

schimbari bazate pe principii ale economiei de piata, cu impact major asupra

dezvoltarii zonale. Noile schimbari, bazate pe gandiri noi, au condus la efecte ce

au fost apreciate ca fiind nefavorabile de majoritatea populatiei, in special a celei

din mediul rural.

Economia post-revolutionara a cunoscut o curba descendenta avand in

vedere numeroasele schimbari care au avut loc la nivelul diferitelor sectoare de

activitate: de mentalitate, de management, tehnologic etc. Trecerea la capitalism a

reprezentat declinul economiei existente, la acel moment, la nivelul micilor

localitati din Romania.

Caracteristica economica predominanta pentru comuna Casimcea este

agricultura, majoritatea populatiei fiind implicata in acest sector (90%).

Un proiect de parc eolian implică un aport de forţă de muncă mai mult sau

mai puţin locală: constructori, operatori, personal de întreţinere etc. Cele mai

multe proiecte de acest tip se derulează în zone rurale, unde impactul produs de

suplimentarea numărului de locuitori se resimte mai pregnant decât în zonele

urbane.

Un proiect eolian implică o creştere temporară a necesarului de echipamente

şi utilaje pentru faza de construcţie. Această situaţie poate crea un impact asupra

comunităţii locale, mai ales în cele rurale unde disponibilitatea acestor utilaje este

limitată.

S-au făcut numeroase studii cu privire la impactul socio-economic al

proiectelor eoliene. Majoritatea concluzionează că impactul este preponderent

pozitiv şi se manifestă pe plan local şi regional. Locurile de muncă noi create în

fazele de proiectare, construcţie şi operare stimulează afacerile regionale şi asigură

un venit sigur la bugetul comunităţii, prin impozitele pe teren plătite de investitor.

Patrimoniul cultural

In zona amplasamentului nu sunt situate monumente ale naturii şi

monumente istorice, în prezent terenul este în extravilan şi are destinaţia de teren

agricol.

Pe teritoriul comunei Casimcea se află obiective cuprinse în lista

monumentelor istorice aprobată de ministrul culturii şi cultelor cu Ordinul

2.314/2004 :


• TL-I-s-B-05892 Aşezarea romană de la Rahman - "La Baba Caira", sat

Rahmanu; comuna CASIMCEA- La Baba Caira la 200 m NE de sat; 20 ha -

locuire civilă

• TL-I-s-B-05759 - Situl arheologic de la Casimcea - la S de DJ Casimcea -

Sarichioi. pe terasa de pe malul drept al pârâului Casimcea, la S de DJ

Casimcea - Sarichioi de Deal, la 2,5 km S de sat; 30ha - aşezare şi

necropolă;

• TL-I-s-B-05891 - Aşezarea romană de la Rahman; locuire civilă – 12,3 ha,

sat Rahman, com. CASIMCEA

• TL-I-s-B-05890 - Aşezarea Latene de la Rahman; locuire civilă – 6,5 ha, sat

Rahman, com. CASIMCEA

• 160010.01 - Situl arheologic de la Rahman. la jumătatea distanţei dintre

satele Rahman şi Haidar, în apropierea pârâului Topolog; Hallstatt, Epoca

romană, Epoca medievală, Eneolitic

• 160029.01 - Aşezarea Latene de la Războieni; ", sat Razboieni; comuna

CASIMCEA

• 159972.03 - Mormântul cu ocru de la Casimcea , descoperire funerară -

mormânt de inhumaţie; sat Casimcea, com. CASIMCEA

• TL-I-s-B-05758 - Villa rustica de la Casimcea-în Cotul Dulbenci la 300 m

N de pârâul Casimcea, locuire civilă – 0,5 ha

Toate cele şase obiective se află în terenuri situate în afara terenurilor

ocupate de planul CEE CA_III de pe teritoriul comunei Casimcea si ca urmare nu

sunt afectate în niciun fel de lucrările de execuţie sau de funcţionarea centralelor

eoliene.

2.7. Aspectele relevante ale stării actuale a mediului din reţeaua de

centrale energetice eoliene şi ale evoluţiei sale probabile în situaţia

neimplementării planului propus din punctul de vedere al

BIODIVERSITATII

ACESTE ASPECTE AU FOST DESCRISE PE LARG IN CADRUL

RAPORTULUI DE EVALUARE ADECVATA PUZ CEE CA_III. IN

CADRUL CAPITOLULUI 11 SUNT PREZENTATE CONCLUZIILE

REZULTATE IN URMA ELABORARII STUDIULUI DE EVALUARE

ADECVATA PENTRU PREZENTUL OBIECTIV.


Figura ... Imagini de pe amplasamentul studiat CEE CA III

Fig. Culturi agricole in zona Casimcea III


2.9. Starea mediului in cazul neimplementarii planului – Alternativa zero

Amplasamentul CEE CA III din extravilanul comunei Casimcea este

situat într-o zona cu caracter preponderent agricol.

Distanţa faţă de zona locuită a comunei Ramnicu de Sus este de 3300 m,

distanţă care reduce foarte mult efectul asupra mediului locuit.

Societăţile care gestionează activităţi din agricultură, sunt situate de

asemenea la distanţe mari de amplasamentul CEE.

Exploatarea intensă a terenurilor agricole prin monocultură, poate duce la un

moment dat la deşertificare, din cauza climei sarace în precipitaţii şi a

temperaturilor ridicate din timpul verii, iar păşunile din zonă s-ar degrada

semnificativ, atâta timp cât paşunatul se va face necontrolat, deoarece nu există un

management al siturilor Natura 2000 din zonă.

Factorii de mediu analizaţi în cazul în care planul nu ar fi implementat au

fost :

Calitatea apei

Amplasamentul CEE nu cuprinde corpuri de apă de suprafaţă, ci aceste într-o

măsură foarte mare apar temporar în perioada precipitaţiilor abundente. La distanţă

de 4,2 km se afla valea pârâului Ramnic, iar la 1,24 km se află râul Casimcea, însă

implementarea sau neimplementarea planului CEE Casimcea III nu va influenţa

calitatea apelor din zona respectivă.

Calitatea aerului

Arealul unde urmează a fi amplasat CEE Casimcea III este in majoritate

alcatuit din terenuri agricole, activitatea preponderenta fiind cea de cultivare a

terenurilor – agricultura si utilizarea utilajelor agricole şi nu sunt dezvoltate alte

activităţi.

În cazul neimplementării planului Casimcea III asupra calităţii aerului nu

vor intervenii modificări, sub aspect negativ.

Zgomotul şi vibraţiile

Planul CEE Casimcea III este în extravilan, centralele eoliene de la

marginea parcului fiind la distanţă de cca 3300 m de cele mai apropiate gospodării

din Ramnicu de Sus. Implementarea sau neimplementarea planului Casimcea III

nu influenţează caracteristicile fonice (acustice) ale zonelor respective.


Starea monumentelor naturale şi istorice

Pe teritoriul comunei Casimcea se află opt obiective cuprinse în lista


2.314/2004 , asa cum au fost ele prezentate de mai sus. Pe amplasamentele propuse pentru amplasarea centralelor eoliene şi pentru

amenajarea platformelor de lucru şi a drumului din lot nu există tumuli.

Amplasarea reţelei de centrale eoliene nu afectează valori de patrimoniu,

situri arheologice, istorice, etc.

Situaţia economică şi socială, starea de sănătăte

Amplasamentul analizat este situat în extravilanul comunei Casimcea, judeţul

Tulcea. Cea mai apropiată zona de locuinţe este la circa 3300 m – Ramnicu de Sus

din judetul Constanta.

Din punct de vedere economic, pe teritoriul administrativ al comunei

Casimcea activitatile specifice zonei sunt cele de cultivarea pamantului si cresterea

animalelor.

Contractele încheiate cu proprietarii terenurilor vor contribui la veniturile

acestora. Realizarea unei activităţi economice profitabile pe teritoriul localităţii va

contribui la creşterea veniturilor la bugetul local, precum şi la bugetul naţional. În

acest mod, proiectul va contribui la dezvoltarea economică şi socială în zonă.

Producţia de energie electrică va contribui la acoperirea cerinţelor

consumatorilor, prin intermediul operatorului regional al reţelei de distribuţie a

energiei electrice. Utilizarea energiei eoliene va sprijini eforturile la nivel global

de evitare a creşterii emisiilor de gaze cu efect de seră şi de diminuare a acestora

într-o perspectivă mai lungă.

Realizarea proiectului va contribui la cunoaşterea particularităţilor de

funcţionare, a avantajelor parcului eolian şi a măsurilor de protecţie a mediului în

acest caz. În acest mod, va rezulta o contribuţie la acceptarea acestui tip de

proiecte şi la promovarea utilizării energiei eoliene pe scară mai largă, în zonele

unde poate fi valorificată. Este de aşteptat ca realizarea unor construcţii noi,

impunătoare prin mărime şi noutate, să aibă un impact psihologic şi social pozitiv

în zona respectivă.


Neimplementarea PUZ va genera un impact negativ asupra situaţiei

economice a locuitorilor zonei, în ceea ce priveşte crearea de locuri de muncă

temporare sau contribuţia la veniturilor Primăriei.

Industrie, agricultura, transport

Zona oferă conditii foarte bune pentru practicarea agriculturii. Principala

activitate economică a comunei este agricultura, sustinută de cele două ramuri:

cultura plantelor si cresterea animalelor. Alte activităti economice sunt comertul,

piscicultura si energia eoliana.

Calitatea solului şi habitatelor

Zona în care urmează să fie amplasat parcul eolian Casimcea III este situată

în nordul Podişului Casimcea (judeţul Tulcea), între localităţile Râmnicu de Sus,

Râmnicu de Jos, Casimcea, Călugăreni şi Nistoreşti. Intreaga zonă aparţine

regiunii biogeografice stepice.

Suprafaţa de teren pe care urmează să fie realizate amplasamentele este

ocupată de terenuri agricole (cca 70%), zone de pârloagă (cca 10%) şi pajişti

secundare ruderalizate (cca 20%).

Zona se învecinează cu o serie de situri protejate din Reţeaua Natura 2000 şi

alte rezervaţii naturale:

- ROSPA102 Stepa Casimcei

- ROSCI201 Podisul Nord Dobrogean

- ROSCI0215 Recifii Jurasici Cheia;

- ROSPA 0019 Cheile Dobrogei;

Trebuie menţionat că toate turbinele eoliene vor fi amplasate pe terenuri

agricole şi în zone de pârloagă din afara limitelor siturilor Natura 2000. Dacă se va

respecta interdicţia desfăşurării oricăror activităţi umane (construcţii de drumuri,

depozitare de deşeuri, etc) în zona siturilor protejate, învecinarea lotului de turbine

cu aceste situri nu are cum să dăuneze florei şi vegetaţiei specifice ce a stat la baza

includerii lor în programul Natura 2000.

Din documentaţia tehnică a echipamentelor Centralelor Eoliene rezultă că

suprafaţa ocupată de Turbina Eoliană este de aproximativ 400 m2, aceasta

incluzând atât inelul suprateran al turbinei cât şi fundaţia pe care se montează

acesta. Suprafaţa totală ocupată de cele 19 centrale eoliene este de 7600 m2.


După construcţie spaţiul ocupat de fundaţie este acoperit cu pământ vegetal

şi redat zonei vegetale. Postul de transformare şi cutia de conexiuni electrice vor fi

montate în interiorul turnului turbinei. Restul suprafeţei de teren poate fi utilizată

ca teren agricol.

Căile de acces şi platformele de lucru ocupă o suprafaţă totală de 5,240 ha.

Fig. 2.4. Distribuţia suprafeţelor cu păşuni în perimetrul CEE CASIMCEA III

Notă: suprafată verde – păşuni; linie neagră – limita perimetrului CEE Casimcea

III

În concluzie, în cazul neimplementării planului CEE Casimcea III : Suprafata de teren afectata temporar = 3,676 ha

Suprafata de teren afectata definitiv = 7,010 ha

CEE Casimcea III se suprapune partial cu aria protejata din Reteaua Natura

2000, ROSPA0100 Stepa Casimcea şi anume, doar aprox 3 ha din limita estremă a


zonei de siguranta a planului analizat unde nu se desfăşoară activităţi de montaj

sau de exploatare a centralelor eoliene sau ale echipamentelor şi infrastructurilor

aferente acestora

Starea florei şi faunei

În ceea ce priveşte flora, în cazul neimplementării planului CEE CA_III,

flora spontană nu va fi afectată pe termen lung.

Dintre speciile de animale (exceptând păsările) neimplementarea planului

CEE CA_III ar putea reprezenta o situaţie mai puţin pozitivă decât este în prezent

numai pentru speciile de şopârle (în primul rând Podarcis taurica, şi în mai mică

măsură Lacerta agilis şi Lacerta trilineata), pentru care cu ocazia amenajării căilor

de acces ar fi create locuri de refugiu suplimentare faţă de cele existente în prezent

pe câteva sectoare scurte ale drumurilor existente şi acum.

Materialele folosite la consolidarea drumurilor nemodernizate din

perimetrul CEE CA_III şi la construirea fundaţiilor centralelor eoliene pot favoriza

(datorită extinderii reţelei de drumuri, fragmentării substratului şi creării unor noi

locuri de refugiu) creşterea populaţiilor de mamifere mici care constituie

principala sursă de hrană pentru mai multe specii de păsări răpitoare şi diferite

mamifere de talie medie şi mare (şacali, dihori, bursuci etc.) prezente în zona

Săcele.

Neimplementarea planului CEE CA_III ar influenţa pozitiv evoluţia

populaţiilor speciilor de păsări răpitoare care vânează în zonă folosind zborul

staţionar. Prezenţa turbinelor eoliene creşte riscul de coliziune pentru exemplarele

de vânturel roşu (Falco tinnunculus), vânturel de seară (Falco vespertinus),

şorecar comun (Buteo buteo), şorecar încălţat (Buteo lagopus) şi şorecar mare

(Buteo rufinus) care se hrănesc în zonă.

Creşterea prognozată a populaţiei de mamifere mici şi paseriforme, datorată

extinderii reţelei de drumuri, fragmentării substratului şi crearea unor locuri de

refugiu, reprezintă un factor pozitiv pentru aceste specii, dar poate creşte nivelul

de risc al zonei pentru populaţiile de păsări răpitoare care vor fi atrase de această

sursă de hrană. Gradul de risc la adresa răpitoarelor creşte în cazul montării şi

construirii de structuri adiacente turbinelor, ce ar putea servi drept „posturi de

pândă” pentru păsările răpitoare.

Neimplementarea planului CEE CA_III ar putea influenţa negativ evoluţia

populaţiilor speciilor de paseriforme cuibăritoare din perimetrul respectiv. Astfel

materialele folosite la consolidarea drumurilor nemodernizate din perimetrul

planului şi la construirea fundaţiilor centralelor eoliene pot favoriza (datorită

extinderii reţelei de drumuri, fragmentării substratului şi creării unor noi locuri de


refugiu) creşterea populaţiei cuibăritoare de fâsă de câmp (Anthus campestris),

ciocârlie de stol (Calandrella brachydactyla), ciocârlan (Galerida cristata), pietrar

sur (Oenanthe oenanthe) şi presură de grădină (Emberiza hortulana).

CONCLUZII :

In cazul neimplementării planului, aşa numita „alternativa zero”,

amplasamentul studiat îşi va păstra actuala folosinţă, fiind insuficient

exploatat (în conditiile în care nu sunt accesibile, atât financiar, cât şi tehnic,

retelele de irigaţii într-o zonă preponderent arida) şi în neconcordanţă cu

actuala intenţie în ceea ce priveşte dezvoltarea durabilă a comunei Casimcea

şi cu cerinţele actuale de valorificare din punct de vedere economic a

resurselor din zonă, respectiv a potenţialului eolian al zonei. Considerăm că

atât în situaţia neimplementării planului cât şi în situatia implementării

acestuia, ariile protejate şi siturile arheologice din vecinatatea parcului eolian

işi vor mentine actuala stare de conservare.


CAPITOLUL III

CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE

ZONEI CE POT FI AFECTATE

SEMNIFICATIV

Conform prevederilor H.G. nr. 1076/2004 si ale Anexei I la Directiva

2001/42/CE, printre factorii/aspectele de mediu care trebuie avute in vedere in

cadrul evaluarii de mediu pentru planuri si programe, se numara si:

• biodiversitatea;

• populatia;

• sanatatea umana;

• fauna;

• flora;

• solul/utilizarea terenului;

• apa;

• aerul;

• factorii climatici;

• patrimoniul cultural;

• patrimoniul arhitectonic si arheologic;

• valorile materiale

• peisajul.

Pe baza analizei starii actuale a mediului au fost identificate urmatoarele

aspecte caracteristice ale mediului care pot fi afectate de implementarea planului

„Parc eolian Casimcea – III si amenajare drumuri existente”

3.1 Solul si subsolul

Folosinta actuala a terenurilor, asa cum sunt ele evidentiate in Certificatul

de Urbanism 5532 din 10.12.2009, este de terenuri agricole, astfel dupa

implementarea planului doar o mica parte din terenuri (conform POT) isi vor

modifica categoria de folosinta.

Structura solului pe care se montează Turbinele eoliene a fost prezentată

anterior in capitolul II al prezentului Raport de mediu, şi de asemenea în anexă pe

baza fişelor de foraj. Dupa implementarea planului, va fi modificata structura si

componenta solului datorita constructiei drumurilor, traseelor de cabluri si a

fundatiilor turbinelor.


Fig. 3.1. Aspect din constructia fundatiei

Fundatia va fi acoperita cu pamant si va fi redata circuitului agricol, pe

perioada functionarii CEE.

3.2 Apele de suprafata si cele subterane

Amplasamentul CEE nu cuprinde corpuri de apă de suprafaţă, ci aceste într-

o măsură foarte mare apar temporar în perioada precipitaţiilor abundente. Astfel la

aproximativ 1062 m în Vest se află pârâul Casimcea, iar la 533 m în Nord se află

pârâul Valea cu Piatră.

Intreaga activitate de execuţie a lucrărilor pentru realizarea planului

(obiectivului) propus implica utilizarea unui parc divers de utilaje, organizarea de

santier, depozite temporare de materiale, precum si o concentrare de efective

umane.

Toate aceste activităţi constituie surse de poluare pentru apa, aer si sol.

Vecinatatea organizarii de santier poate uneori genera surse punctiforme de

poluare a apelor de suprafata, dar fara o modificare importanta a caracterisdticilor

fizice si chimice ale apelor de suprafata sau subterane.

3.3 Aerul atmosferic

Zona in care se va amplasa CEE Casimcea III este situata intr-o zona

preponderent agricola, impactul existent se datoreaza activitatilor din domeniul

agriculturii si utilizarea utilajelor agricole pe terenurile agricole.

Sursele de poluare atmosferică pot fi fixe sau mobile. Sursele fixe sunt

acelea care emit poluanţi atmosferici dintr-o poziţie localizată în spaţiu, cum ar fi

dispozitivele de combustie industriale sau menajere. Sursele mobile sunt legate de

mijloacele de transport.

Emisii de poluanti in aer se vor produce doar pe o perioada restransa de

timp, mai exact pe perioada construirii CEE, datorate unor emisii de praf si gaze

de esapament emise de traficul greu de pe drumurile de exploatare. In etapa de

functionare a CEE nu vor exista emisii de poluanti în aer, datorită realizării unor

astfel de proiecte, nu se produc dispersii si nici modificări ale calitătii aerului.


3.4. Populatia si mediu socio-economic, inclusiv valorile materiale ale comunei

Casimcea

În acest moment se poate observa un nivel semnificativ de sărăcie, o lipsă a

capacităţii financiare de a începe afaceri. O dată cu implementarea planului, forţa

de muncă va înregistra o creştere a angajaţilor din rândul localnicilor în etapele de

construcţie-montaj a CEE.

Resursele materiale ale zonei constau în primul rând în producţia agricolă.

Implementarea planului va aduce la bugetul comunei Casimcea, de unde s-au

concesionat suprafeţe de teren taxele şi impozitele plătite de titularul planului

pentru activitatea de autorizare şi construcţie a CEE, taxele şi impozitele plătite cu

salariile angajaţilor.

Infrastructura edilitara şi de mediu slab este dezvoltată sau chiar absentă,

astfel o dată cu refacerea drumurilor de acces în zona de interes şi a drumurilor de

exploatare se va îmbunătăţi infrastructura din amplasamentul studiat.

3.5. Biodiveristatea

Reţeaua ecologică de arii speciale de conservare are drept scop menţinerea

sau restaurarea stării de conservare favorabilă a anumitor specii şi tipuri de

habitate naturale în arealul lor.

Directivele UE şi convenţiile internaţionale care au fost transpuse în

legislaţia Naţională sunt:

Directiva “Păsări” - 79/409/EEC privind conservarea păsărilor

sălbatice. Prin această Directivă se urmăreşte protejarea a 181 specii de păsări

vulnerabile in special păsări migratoare;

Arii Speciale de Protecţie Avifaunistică (Special Protecţion Areas

- SPA)

Obligaţiile României în baza celor două Directive o reprezinta transpunerea

Directivei „Păsări” (79/409/CEE) in legislaţia naţională prin:

Propunerea unei liste de specii şi înaintarea acesteia către

Comisia Europeana;

Desemnarea prin legislaţia naţională a Ariilor de Protecţie

Specială Avifaunistică;

Înaintarea unei listei de Arii de Protecţie Specială (APSA)

către Comisia Europeană;


Protecţia şi managementul tuturor Ariilor de Protecţie

Specială, inclusiv evaluarea de impact a programelor şi planurilor cu

impact semnificativ .

Permanent se va avea în vedere de APM şi ARPM următoarele:

- Asigurarea unui sistem de protecţie a siturilor şi pregătirea planurilor

de management relevante şi a planurilor pentru evitarea poluării sau deteriorării

ariilor naturale protejate;

- Instruirea şi conştientizarea publicului.

Directiva “Habitate” - 92/43/EEC referitoare la conservarea

habitatelor;

Situri de Interes Comunitar propuse prin listele nationale printr-un

proces de selectie la nivel european devin Arii Speciale de Conservare.

Obligaţiile României ţinând cont de cele două Directive sunt:

- Transpunerea Directivei Consiliului 92/43/CEE privind conservarea

habitatelor naturale, a florei si faunei sălbatice in legislaţia naţională – transpusa

integral prin Legea nr. 462/2001;

- Propunerea unei liste de specii si tipuri de habitate şi înaintarea

acesteia către Comisia Europeana ;

- Propunerea unei liste de Situri de Importanţă Comunitara (SIC),

completarea şi înaintarea acesteia către Comisia Europeana;

- Aplicarea prevederilor Art.6.2, 6.3 si 6.4 ale Directivei, respectiv

evaluarea de impact a programelor si planurilor cu impact semnificativ ;

Conventia de la Berna, 1979 - Convenţia privind conservarea vietii

salbatice si a habitatelor naturale din Europa.

Situaţia actuală in România este următoarea:

- 5 regiuni Biogeografice:

- Alpină;

- Continentală;

- Panonică;

- Marea Neagră;

- Stepă;

- 47 % ecosisteme naturale şi seminaturale.

Tipuri de habitate identificate în România (Listate in Anexa II a

Legii462/2001) sunt:

- 198 +20 Tipuri de habitate europene;

- 94 +2 tipuri de habitate in Romania;

- 65 habitate prioritare din care 23 tipuri de habitate in Romania.

Flora, vegetaţia şi habitatele

Perimetrul CEE Casimcea III pe care s-a efectuat studiul de biodiversitate

are o suprafaţă totală de 1400 ha, din care o suprafaţă de 47.95 ha este ocupată de


habitate naturale şi seminaturale, în restul perimetrului fiind culturi agricole

dominate de culturi de păioase si rapită.

Fiind vorba de agroecosisteme nu putem vorbi de fitodiversitate în

adevăratul sens al cuvântului. Plantele spontane sunt puţine, cantonate fie la

marginea loturilor, fie între acestea. Sunt în general buruieni de culturi agricole,

fără valoare conservativă, în amestec cu puţine plante stepice migrate dinspre

pajiştile apropiate.

Intre culturi şi pe marginea drumurilor de pamant se dezvoltă buruienişuri

formate dintr-un amestec de specii ruderale şi segetale, fără valoare conservativă,

pe care o vom descrie în cele ce urmează.

Pe marginea culturilor agricole au fost observate buruienişuri formate

preponderent din următoarele specii: Cannabis ruderalis (cânepa) - formează de

regulă o bordură între drumul de acces şi culturile agricole, în special cele de

orzoaică şi de grâu, Xanthium italicum – specie invazivă de origine nord-

americană comună la margini de drumuri şi culturi, Tribulus terrestris (colţii

babei) – formează pâlcuri întinse la marginea lanurilor de păioase, Amaranthus

retroflexus (ştirul) care se dezvoltă abundent mai ales la marginea culturilor de

rapiţă, Conyza canadensis – plantă invazivă prezentă la marginea culturilor şi a

drumului de pământ, Brassica nigra (muştar negru)-exemplare sălbăticite, Sinapis

arvensis (muştar sălbatic), Setaria viridis (mohor) – buruiană comună în culturi

agricole, Reseda lutea – plantă ruderală comună la margini de drumuri, Avena

sativa (ovăz) – plantă infiltrată din culturi învecinate.

Alte plante ruderale sau segetale observate la marginea culturilor, dar în

număr mai mic de indivizi, sunt: Sorghum halepense (costrei), Bromus

squarrosus, Chenopodium album (spanac sălbatic), Rapistrum perenne, Lepidium

perfoliatum, Matricaria inodora (muşeţel prost), Consolida regalis (nemţişor),

Lathyrus tuberosus (oreşniţă), Cichorium intybus (cicoarea), Heliotropium

europaeum (vanilie sălbatică), Stachys annua (jaleş), Sisymbrium orientale,

Capsella bursa pastoris (traista ciobanului), Calepina iregularis, Descurainia

sophia (voinicica), Erodium cicutarium (pliscul cocorului)- exemplare fructificate,

Solanum nigrum (zârna), Anagalis arvensis ssp. coerulea (scânteiţă), Galium

humifusum, Melilotus officinalis (sulfina galbenă), Bassia scoparia (mături),

Melilotus albus (sulfina albă), Stellaria media (rocoina), Rubus caesius (mur),

Cuscuta sp. (torţel) – specie parazită. Specii precum Medicago sativa (lucerna) se

infiltrează din culturile învecinate.

Acestor specii de plante li se adaugă altele rezistente la praf şi la călcare,

situate pe drumurile de acces sau în imediata vecinătate: Polygonum aviculare


(troscot), Sclerochloa dura, Portulaca oleracea (iarba grasă), Hordeum murinum

(orzul şoarecelui), Matricaria discoidea, Convolvulus arvensis (volbura).

Pe marginea drumurilor de acces au fost observate fitocenoze cu Agropyron

repens (pir târâtor), Lolium perenne (iarba de gazon), Cynodon dactylon (pir

digitat), Bromus tectorum (obsiga), Arrhenatherum elatius (ovăscior).

Dintre speciile stepice care se dezvoltă în mod obişnuit în pajişti dar pot

migra şi în culturile învecinate, au fost remarcate la marginea culturilor: Myosotis

arvensis (nu-mă-uita), Daucus carota (morcovul sălbatic), Torilis arvensis, Crepis

foetida, Achillea setacea (coada şoricelului), Tragopogon dubius, Artemisia

absinthium (pelin), Centaurea diffusa, Bromus tectorum (obsiga), Plantago

lanceolata (pătlagina) şi Xeranthemum annuum (imortele). Aceste plante sunt

prezente în mod obişnuit în pajişti naturale, dar şi în locuri ruderale sau la margini

de culturi agricole unde se infiltrează uşor din pajiştile învecinate. Nici una dintre

ele nu prezintă valoare conservativă, fiind plante comune în zona stepei şi a

silvostepei.

Specii precum Carthamus lanatus, Centaurea solstitialis, Carduus

acanthoides (scai), Carduus nutans (ciulinul bărăganului), Cirsium arvensae

(pălămida), Onopordon acanthium (scai măgăresc) formează adevărate hăţişuri la

marginea drumurilor de acces în timpul sezonului estival, când ajung la maturitate.

Pe micile suprafeţe cu vegetaţie stepică dintre culturi sau în pârloage

(terenuri în prezent necultivate) se remarcă un amestec de specii stepice şi plante

ruderale, caracteristic pajiştilor secundare. Dominante în aceste tipuri de pajişti

sunt speciile: Xeranthemum anuum (imortele), Artemisia austriaca (peliniţa),

Bromus squarrosus (obsigă), Daucus carota ssp. carota (morcov sălbatic),

Centaurea diffusa, Euphorbia segueriana (alior),. Alte specii de plante observate

în componenţa acestor pajişti sunt: Artemisia absinthium (pelin), Crepis foetida,

Medicago lupulina (lucerna galbenă), Trifolium repens (trifoi alb târâtor), Achillea

collina (coada şoricelului), Verbascum phlomoides (lumânărică), Cichorium

intybus (cicoare), Bromus tectorum, Bromus sterilis, Torilis arvensis, Tribulus

terrestris (colţii babei), Consolida regalis (nemţişor), Echium italicum, Echium

vulgarae (limba şarpelui), Sisymbrium arvensis, Galium humifusum, Euphorbia

niceensis (laptele câinelui), Lactuca serriola (planta busolă), Anagalis arvensis

(scânteiţa), Ballota nigra, Papaver dubium (mac de câmp), Sisymbrium orientale,

Plantago lanceolata (pătlagină cu frunze înguste). Aceste plante sunt prezente în

mod obişnuit în pajişti naturale, dar şi în locuri ruderale sau la margini de culturi

agricole unde se infiltrează uşor din pajiştile învecinate.


Fauna

Populaţii ale unor specii de nevertebrate caracteristice stepei dobrogene sunt

prezente constant doar în zona Gura Dobrogei şi în anumiţi ani pe suprafeţele

necultivate dintre loturile agricole. În aceste zone nu este localizat amplasamentul

vreunei centrale eoliene şi nici traseele cablurilor subterane sau ale căilor de acces

ce urmează a fi consolidate.

Dintre speciile de amfibieni, numai exemplare ale speciilor Bufo viridis

(broasca râioasă verde) şi Pelobates syriacus (broasca săpătoare verde) pot fi

prezente în perimetrul CEE Casimcea III.

In ceea ce priveste reptilele, in zonă, cele mai comune din cadrul acestui

grup sunt şopârlele. Din cadrul acestui grup au fost observate doar exemplare de

Podarcis taurica (şopârla de stepă), specie extrem de toleranta la impactul

antropic, prezenta si in localitatile din zona rurală, dar şi in orase. Habitatele

puternic antropizate si lipsa unor zone cu arbusti face imposibilă prezenţa altor

specii de reptile, prezente în alte zone ale Dobrogei centrale. In zonele umede din

apropierea pârâului Râmnic apar condiţii propice pentru alte două specii –

ofidienii Natrix natrix (şarpele de casă) şi Natrix tesselata. Din cadrul aceluiaşi

grup, în zonă este posibilă prezenţa lui Dolicophis caspius (Coluber jugularius –

şarpele rău), specie eluzivă răspândită destul de larg şi care apare de asemenea în

apropierea sau chiar în localităţi.

În ceea ce priveşte avifauna, în perimetrul reţelei eoliene Casimcea III au

fost observate, în decursul unui an (2009-2010), un număr de 113 specii de păsări.

Materialele folosite la consolidarea drumurilor nemodernizate din

perimetrul CEE şi la construirea fundaţiilor centralelor eoliene pot favoriza

(datorită extinderii reţelei de drumuri, fragmentării substratului şi creării unor

locuri de refugiu) creşterea populaţiei cuibăritoare de Fâsă de câmp Anthus

campestris, Ciocârlie de stol Calandrella brachydactyla, Ciocârlan Galerida

cristata, Pietrar sur Oenanthe oenanthe şi Presura de grădină Emberiza hortulana.

Creşterea prognozată a populaţiei de mamifere mici şi paseriforme, datorate

extinderii reţelei de drumuri, fragmentării substratului şi creării unor locuri de

refugiu, reprezintă un factor pozitiv din punct de vedere conservativ dar poate

creşte nivelul de risc al zonei prin atragerea de păsări răpitoare care se hrănesc cu

aceste specii. Astfel ar trebui evitate pe cât posibil plantarea, montarea şi

construirea de structuri adiacente turbinelor, ce ar putea servi drept „posturi de

pândă” pentru păsările răpitoare.

Astfel cel mai mare risc de coliziune îl prezintă speciile de păsări răpitoare

care vânează în zonă folosind zborul staţionar precum: vânturelul roşu (Falco


tinnunculus), vânturelul de seară (Falco vespertinus), şorecarul comun (Buteo

buteo), şorecarul încălţat (Buteo lagopus) şi şorecarul mare (Buteo rufinus).

Populaţiile de gâşte sălbatice care iernează în zonă, evitând apropierea de

CEE ar fi nevoite să parcurgă distanţe mai mari în căutarea unor câmpuri

favorabile pentru hrănire. Acest fenomen apare în cazul în care creşte intensitatea

deranjului (de exemplu din cauza vânătorii) în zonele de hrănire din apropierea

lagunelor iar gâştele sunt nevoite să adopte diferite strategii de evitare a deranjului.

În timpul migraţiilor speciile de păsări de talie mare vor fi nevoite să evite

turbinele eoliene ceea ce determină costuri energetice suplimentare pentru acestea.

Specii de mamifere prezente în perimetrul CEE Casimcea III sunt

popândăul (Spermophilus citellus), ariciul (Erinaceus concolor), şoarecele de

câmp (Microtus arvalis), cârtiţa (Talpa europaea), iepurele de câmp (Lepus

capensis), şoarecele de mişună (Mus spicilegus), vulpe (Vulpes vulpes), şacal

(Canis aureus), eventual şi căprioare (Capreolus capreolus). Aceste specii nu sunt

afectate semnificativ de prezenţa centralelor eoliene sau a structurilor anexe

(cabluri subterane, drumuri de acces). Cu toate acestea, traficul intens din etapa de

montare a centralelor eoliene poate provoca mortalităţi în populaţiile unor specii

care se deplasează mai lent (de ex. ariciul).

În perimetrul Casimcea III şi în zonele învecinate acesteia nu există zone cu

colonii de lilieci, exemplare sporadice ale speciilor semnalate în Dobrogea centrală

putând fi accidental victime ale centralelor în timpul funcţionării acestora.


CAPITOLUL IV

ORICE PROBLEMĂ DE MEDIU EXISTENTĂ, RELEVANTĂ PENTRU

PLAN

Caracterizarea siturilor Natura 2000 situate in zona de amplasament si in

vecinatatea ei

O suprafaţă de 36.04 ha din perimetrul planului CEE CA_III (în partea

nord-vestica a acestuia) se suprapune cu suprafata sitului ROSPA0100 Stepa

Casimcea si ROSCI0201 Podișul Nord Dobrogean, dar în acest perimetru nu sunt

amplasate turbine eoliene.

Având în vedere distanţa mare (de aproximativ 4,5 km) a CEE CA_III faţă

de ROSPA0019 Cheile Dobrogei, considerăm că CEE CA_III nu are impact

asupra florei, populaţiilor de animale sau habitatelor din acest Sit de Interes

Comunitar.


Figura 4.1. Amplasarea CEE Casimcea III faţă de Siturile Natura 2000

ROSPA0100 Stepa Casimcea

Suprafa P.U.Z. CEE Casimcea II se suprapune cu aceasta arie naturala

protejata in proportie de 2,61%, ceea ce reprezinta 36,04 ha dar în acest perimetru

nu sunt amplasate turbine eoliene.

Localizare: Judetul Tulcea (99%), judetul Constanta (1%); N 44° 45′ 40″ ; E 28°

26′ 39″


Suprafata sitului: 22226,1 ha

Altitudine: minima: 33 m, maxima: 333 m, medie: 216 m

Regiunea biogegrafica din care apartine: Stepica

Cai de acces: La Stepa Casimcea se poate ajunge din drumul judetean 222E,

accesibil de pe DN 22A (intre localitatile Saraiu si Topolog), strabate situl pe

traseul Rahman – Corugea – Casimcea – Sarighiol de Deal – Beidaud. DJ 222E

(traseul Ceamurlia de Sus – Beidaud) este accesibil si de pe DN 22 (E87), intre

localitatile Babadag si Baia. De asemenea, cateva drumuri locale asigura accesul

in diferite zone ale ariei descrise (drumul dintre localitatile Cismeaua Noua si

Calfa, drumul spre localitatea Razboieni si drumul spre localitatea Calugareni).

Clase de habitate din cadrul sitului ROSPA0100 Stepa Casimcea sunt:

- Pajisti naturale si stepe – 5%

- Culturi (teren arabil) – 52%

- Pasuni – 19%

- Paduri de foioase – 15%

- Alte terenuri artificiale – 2%

- Habitate de paduri (paduri in tranzitie) – 7%

Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate ale

unor specii de pasari protejate. Conform datelor din Formularul Standard

Natura 2000, exista urmatoarele categorii:

a) Numar de specii din Anexa 1 a Directivei Pasari:28

b) Numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra

speciilor migratoare (Bonn): 37

c) Numar de specii periclitate la nivel global: 5

Speciile de pasari enumerate in Anexa 1 a Directivei Consiliului 79/409/CEE in

baza carora a fost desemnat situl Natura 2000 sunt enumerate in tabelul numarul 6.

Se considera ca situl ROSPA0100 Stepa Casimcea este important pentru

populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare: Coracias garrulus, Falco cherrug,

Falco vespertinus, Aquila heliaca, Anthus campestris, Accipiter brevipes,

Calandrella brachydactyla, Buteo rufinus, Milvus migrans, Pernis apivorus,

Lanius collurio, Lullula arborea, Oenanthe pleschanka, Lanius minor,

Melanocorypha calandra, Burhinus oedicnemus, Circaetus gallicus, Galerida

cristata, Aquila pomarina, Dendrocopos syriacus, Emberiza hortulana.

De asemenea situl este important in perioada de migratie pentru urmatoarele

specii: Falco vespertinus, Accipiter brevipes, Hieraaetus pennatus, Falco

peregrinus, Circus cyaneus, Aquila pomarina, Ficedula albicollis, Circus

macrourus, Circus pygargus.

Tabel nr. 4.1. – Specii de pasari enumerate in Anexa 1 a Directivei Pasari

conform Formularului Standard Natura 2000 pentru ROSPA0100 Stepa Casimcea

si specii de pasari enumerate in formularul AIA RO099 Stepa Casimcea.


Nr. Specia

Formular

Natura

2000

Formular

AIA

Perechi

rezidente

Perechi

clocitoare Iernat Pasaj

Criterii in baza carora

a fost desemnata AIA1

1 Accipiter brevipes P2 A

3 3 -4 p

2 Anthus campestris P P 3600-5000i C6

3 Aquila heliaca P P 1p C1, C6

4 Aquila pomarina P A 1p

5 Burhinus oedicnemus P P 45-50 p C6

6 Calandrella brachydactyla P P 600-700 p C6

7 Circaetus gallicus P P 9-10 p C6

8 Circus cyaneus P P 90-100i 150-200i C6

9 Circus macrourus P P 60-70 i C1, C6

10 Circus pygargus P A 120-150i

11 Coracias garrulus P P 60-70 p C1, C6

12 Dendrocopos syriacus P P 70-80 p C6

13 Emberiza hortulana P A 10-20 p

14 Falco cherrug P P 1-2 p C1, C6

15 Falco peregrinus P A 4 i

16 Falco vespertinus P P 29-36 i 200-300i C1, C6

17 Ficedula albicollis P A 200 i

18 Hieraaetus pennatus P A 30-40 i

19 Lanius collurio P P 400-500 p ?

20 Lanius minor P P 210-240 p C6

21 Lullula arborea P A 300-350 p

22 Melanocorypha calandra P P 2200-2500i C6

23 Milvus migrans P A 2-3 p

24 Oenanthe pleschanka P A 4-20 p

25 Buteo rufinus P P 20-24 p C6

26 Galerida cristata A P ?

Acest sit este desemnat si ca Arie de Importanta Avifaunistica (AIA) –

RO099 Stepa Casimcea4. Situl ROSPA0100 Stepa Casimcea si AIA RO099 Stepa

Casimcea se suprapun in proportie de doar 69,01%.

1 Criteriile de selectie a celor mai importante zone ca propuneri deAIA au fost asigurate de catre BirdLife

International (Heat, Evans 2000). Aceste criteria au fost folosite de catre partenerii BirdLife din toate statele membre si sunt acceptate de curtea Europeana de Justitie, constituind linia de pornire in analiza si desemnarea AIA C1 – Specii periclitate la nivel global C2 – Concentratii de specii amenintate la nivelul Uniunii Europene C3 – Specii migratoare ne-amenintate la nivelul Uniunii Europene C4 – Concentrari mari (cel putin 1% din populatia migratoare) C5 – Concentrari mari – zone inguste de pasaj C6 – Specii amenintate la nivelul Uniunii Europene 2 Specie prezenta in unul dintre cele doua formulare (Formularul Natura 2000 pentru situl ROSPA0100 Stepa

Casimcea si AIA RO099 Stepa Casimcea) 3 Specie absenta in unul din cele doua formulare (Formularul Natura 2000 pentru situl ROSPA0100 Stepa Casimcea

si AIA RO099 Stepa Casimcea)


Tabel 4.2. Suprafata RO099 Stepa Casimcea in comparatie cu AIA RO099

Stepa Casimcea Cod

AIA

Denumire

AIA

Suprafata

AIA

Cod SPA Denumire

SPA

Sprafata

SPA

Suprafata

AIA

acceptata

Suprafata

AIA

exclusa

Suprapunere

AIA/SPA %

Suprafata

non-AIA

inclusa in

SPA

RO099 Stepa

Casimcea

32033 ROSPA0100 Stepa

Casimcea

22226,1 22107,6 9925,4 69,01 118,5

Aria de Importanta Avifaunistica RO099 Stepa Casimcea a fost desemnata in baza

criteriilor de selectie a siturilor C1 si C65

Fig. 4.2 Suprapunerea ROSPA0100 Stepa Casimcea si AIA RO099 Stepa

Casimcea

ROSCI0201 Podisul Nord Dobrogean

Suprafa P.U.Z. CEE Casimcea II se suprapune cu aceasta arie naturala

protejata in proportie de 4,12%, ceea ce reprezinta 54,54 ha.

Localizare: Judetul Tulcea; N 44° 58′ 20″ ; E 28° 30′ 11″

Suprafata sitului: 87.229 ha

4 Papp T., Fantana C. (editori) – Ariile de Importanta Avifaunistica din Romania – publicatie comuna a Societatii

Ornotologice Romane/BirdLife Romania (http://iba.sor.ro/aia_in_romania.htm) si Asociatia pentru protectia Pasarilor si Naturii “Grupul Milvus” 5 C1 – Specii periclitate la nivel global; C6 – Specii amenintate la nivelul Uniunii Europene.

http://iba.sor.ro/aia_in_romania.htm


In sit au fost identificate pana in present doua specii de plante de interes

comunitar, respectiv: Campanula romanica, specie endemic pentru Dobrogea –

cea mai mare parte a ariei de distributie la nivel national si mondial fiind inclusa in

acest sit; Moehringia jankae, taxon subendemic, intalnit in tara numai in

Dobrogea; Centaurea jankae, taxon endemic; Himantoglossum caprinum;

Potentilla emilii-popii. In afara de acestea in sit au mai fost identificate/citate 77

de specii de plante superioare din lista rosie nationala (Oltean et all, 19946), din

care cinci sunt incluse si in lista rosie europeana7.

In sit sunt cuprinse 22 de rezervatii natural legal constituite, de importanta

nationala, totalizand 7467,55 ha. La acestea se mai adauga o rezervatie protejata la

nivel local (“La Monument” Niculitel – 18 ha) prin planul urbanistic general

alcomunei Niculitel, precum si 4 rezervatii aflate in faza de propunere, ce reunesc

o suprafata de 658,33 ha.

Fig. 4.3. ROSCI0201 Podisul Nord Dobrogean

Tabel 4.3. Tipuri de habitate prezente in sit si evaluarea sitului in ceea ce le

priveste

Nr.

crt.

Cod

Habitat Denumire habitat %

6 Oltean, M; Negrean G.; Popescu, A.; Roman, N.; Dihoru, Gh.; Sanda, V.; Mihailescu, S. – Lista rosie a plantelor

superioare din Romania, in Studii, sinteze, documentatii de ecologie, Pl, 1994 7 European Red List of Globally Threatened Animals and Plants (D46) – United Nations, New York, 1991


1 8230 Comunitati pioniere din Sedo-Scleranthion sau din Sedo-

Veronicion dilleni pe stancarii silicioase 1

2 40C0* Tufarisuri de foioase ponto-sarmatice 2

3 91X0 Paduri dobrogene de fag 0,01

4 62C0* Stepe ponto-sarmatice 27,9

5 8310 Pesteri in care accesul publicului este interzis 0,001

6 91AA Vegetatie forestiera ponto-sarmatica cu stejar pufos 17,1

7 91I0* Vegetatie de silvostepa eurosiberiana cu Quercus spp. 2,25

8 91M0 Paduri balcano-panonice cu cer si gorun 24,7

9 91Y0 Paduri dacice de stejar si carpen 23,6

10 92A0 Zavoaie cu Salix alba si Populus alba 0,02

Tabel 4.5. Specii de fauna (altele decat pasarile) si flora enumerate in Anexa II a

Directivei Consiliului 92/43/CEE din ROSCI0201 Podisul Nord Dobrogean

Grupul Cod Specia Statut

Mamifere 1304

Rhinolophus

ferrumequinum Prezenta

1335 Spermophilus citellus Rar/Comun

2021 Sicista subtilis Prezenta

2609 Mesocricetus newtoni Rara

2633 Mustela eversmannii Foarte rara

2635 Vormela peregusna Foarte rara

Amfibieni si

reptile 1188 Bombina bombina Prezenta

1219 Testudo graeca Rar/Comun

1279 Elaphe quatuorlineata Foarte rara

Nevertebrate 1088 Cerambyx cerdo Prezenta

1089 Morimus funereus Prezenta

1060 Lycaena dispar Rar/Comun

4011 Bolbelasmus unicornis Rara

Plante 2125 Potentilla emilii-popii Prezenta?

2253 Centaurea jankae Prezenta?

Tabel 4.6. Alte specii importante de flora si fauna enumerate in Formularul

Standard Natura 2000 ROSCI0201 Podisul Nord Dobrogean

Nr.

crt. Specia Statut

Nr.

crt. Specia Statut

1 Achillea clypeolata Rara 2 Achillea ochroleuca Rara

3

Agropyron cristatum

brandzae Prezenta 4

Anacamptis

pyramidalis Rara

5 Asparagus verticillatus Comuna 6 Asphodeline lutea

Foarte

rara

7 Astragalus ponticus Rara 8

Asyneuma

anthericoides

Foarte

rara


9 Celtis glabrata

Foarte

rara 10 Cephalanthera rubra Rara

11

Corydalis solida

slivenensis Comuna 12 Crocus chrysanthus Rara

13 Crocus flavus Rara 14 Dianthus nardiformis Rara

15 Fritillaria orientalis

Foarte

rara 16 Gagea bulbifera

Foarte

rara

17 Gagea szovitsii Rara 18 Galanthus plicatus Rara

19 Globularia bisnagarica

Foarte

rara 20 Goniolimon collinum Rara

21

Gymnospermium

altaicum Rara 22

Himantoglossum

hircinum

Foarte

rara

23 Lactuca viminea Rara 24 Lathyrus pannonicus Rara

25 Limodorum abortivum

Foarte

rara 26

Lunaria annua

pachyrhiza

Foarte

rara

27 Mercurialis ovata Comuna 28 Muscari neglectum Comuna

29 Myrrhoides nodosa Comuna 30 Nectaroscordum

siculum bulgaricum Comuna

31 Neottia nidus-avis

Foarte

rara 32 Ononis pusilla Rara

33 Orchis morio Rara 34

Ornithogalum

amphibolum Rara

35 Paeonia peregrina Comuna 36 Paeonia tenuifolia

Foarte

rara

37 Paliurus spina-cristi

Foarte

rara 38 Paronychia cephalotes Rara

39

Pimpinalla tragium

lithophila Comuna 40 Piptatherum virescens Comuna

41 Platanthera chlorantha Rara 42 Rumex tuberosus Comuna

43 Salvia aethiopis Rara 44 Satureja coerulea Rara

45 Scorzonera mollis Rara 46 Scutellaria orientalis Rara

47 Silene compacta Rara 48 Spiraea hypericifolia Rara

49 Stachys angustifolia Rara 50 Tanacetum millefolium Comuna

51 Thymus zygioides Comuna 52 Veratrum nigrum Rara

La nivel national (si la scara europeana, dupa toate probabilitatile) situl este

cel mai intins si reprezentativ pentru bioregiunea stepica, fiind constituit in

proportie de 95,5% (85046 ha) din habitate de interes comunitar, din care

habitatele de stepa (24807 ha – 27,85%). Habitatele de padure, de asemenea de

interes comunitar, sunt dominate de grupa de habitate 41.7 Paduri de stejar

termofile si supramediteranene (ce cuprinde tipurile 91I0, 91M0, 91AA) – 34000

ha (38,19%), urmat de habitatul 41.2 (reprezentat prin tipul 91Y0) – 21000 ha

(23,591%), alte habitate forestiere avand o pondere restransa, respective 91X0 – 1

ha (0,001%); 92A0 – 10 ha (0,011%). Habitatele de tufarisuri de importanta

comunitara sunt de asemenea representative, ocupand o suprafata relative de

35,6% (1780,8 ha).


In cadrul habitatelor o proportie importanta dintre asociatii au un character

enedemic pentru Dobrogea (Sanda, Arcus, 19998; Dihoru, Donita, 1970

9) –

asociatiile din aliantele Pimpinello-Thymion zygioidi, Asparago verticillati-

Paliurion, respectiv din subalianta Carpino-Tilienion tomentosae. Pentru aceste

asociatii endemic si pentru unele tipuri/subtipuri de habitate in care se incadreaza

situl reuneste cea mai mare parte a ariei de raspandire la nivel national si mondial

(Subtipul de habitat 417683 din habitatul 91M0; subtipul 34.9211 din habitatul

62C0*; subtipul 41.73724 din habitatul 91AA). Subtipurile de habitat sunt

codificate conform bazei de date PHYSIS.

Pentru unele tipuri si /sau subtipuri de habitate (62C0*, inclusiv subtipul

34.9213; 91Y0 – subtipul 41.C22; 91AA – subtipul 41.73723; 91M0 – subtipul

41.76813) situl reuneste cea mai mare proportie din suprafata de raspandire la

nivel national. Acest aspect este valabil, dupa toate probabilitatile si pentru

subtipul 31.8B711 – Tufarisuri ponto-sarmatice de migdal pitic al habitatului

40C0*, identificat pe Colina Neagra pe suprafata cea mai extinsa din Dobrogea.

Este foarte important de subliniat ca situl conserva fitocenozele ce au servit

pentru descrierea fitocenologica initiala a majoritatii asociatiilor forestiere si a

numeroase asociatii de pajisti si tufarisuri caracteristice pentru Dobrogea (Dihoru,

Donita, 1970) conservarea acestora fiind deosebit de importanta din punct de

vedere stiintific.

Habitatul 62C0* este cel mai reprezentativ pentru bioregiunea stepica in

care este situate situl, de aceea este important de detaliat anumite aspect referitoare

la acesta.

Suprafata la nivel national a stepelor ponto-sarmatice este estimata la

maxim 60000 ha, dintre care 40000 ha sunt in Dobrogea (30000 ha in judetul

Tulcea, 10000 ha in judetul Constanta). Restul de maxim 20000 ha sunt raspandite

in alte zone ale tarii, insa in general pe suprafete fragmentate si expuse pasunatului

intensive, in special in bioregiunea stepica, suprafetele din afara acesteia nefiind in

general stepe tipice, climax, ci rezultatul stepizarii in urma defrisarii padurilor.

In consecinta nu exista posibilitatea constituirii de situri representative

pentru acest habitat (pe suprafete sufficient de intinse pentru a asigura un procent

satisfacator pentru acest habitat prioritar) decat in Dobrogea si in special in judetul

Tulcea, unde exista cele mai mari si mai compacte suprafete din acest habitat.

Habitatul este reprezentat prin asociatii din aliantele Stipion lessingianae,

Festucion valesiacae, Pimpinello-Thymion zygioidi, Agropyro-Kochion. In cadrul

acestui habitat, subtipul 34.9211 (ce cuprinde asociatiile din alianta Pimpinello-

Thymion zygioidi) este endemic pentru Dobrogea (Sanda, Arcus, 1999; Dihoru,

Donita, 1970), situl reunind cea mai mare parte a ariei de raspandire la nivel

national si mondial. Aceasta situatie este valabila si pentru unele asociatii

regionale specific acestei provincii, respectiv asociatiile Stipo ucrainicae-

8 Sanda, V.; Arcus, M. – Sintaxonomia gruparilor vegetale din Dobrogea si Delta Dunarii, Ed. Cultura, Pitesti, 1999

9 Dihoru, Gh.; Donita, N. – Flora si vegetatia Podisului Babadag, Ed. Academiei RSR, Bucuresti, 1970


Festucetum valesiacae, Bombycilaeno-Botriochloetum ischaemi, subasociatiile

dobrogicum ale cenotaxonilor Stipetum capillatae, Thymio pannonici-

Chrysopogonetum grylli Dihoru, Donita, 1970, Horeanu, 197610

).

CAP B.2. al studiului de evaluare adecvata descrie in detaliu date

despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi/sau habitatelor

de interes comunitar prezente pe suprafaţa şi în imediata vecinătate a

planului, menţionate in formularul standard al ariilor naturale protejate de

interes comunitar ROSPA0100 Stepa Casimcea si ROSCI0201 Podisul Nord

Dobrogean.

10

Horeanu, Cl. – Vegetatia pajistilor xerofile din Podisul Casimcea, Peuce V, Tulcea, 1976


CAPITOLUL V

OBIECTIVE DE PROTECŢIA MEDIULUI

STABILITE LA NIVEL NAŢIONAL, COMUNITAR SAU

INTERNAŢIONAL RELEVANTE PENTRU PLAN

5.1 Incadrarea în planurile de urbanism şi amenajare a teritoriului

O calitate înaltă a mediului, prin protecţia lui contribuie la atingerea

priorităţii Strategiei Lisabona revizuite, şi anume “să facem din Europa un loc

mai atractiv pentru a trăi şi a investi”.

Societatea actuală se confruntă cu provocări în domeniul energiei şi

mediului, acute pentru Europa, şi în care sunt implicate toate statele membre.

Acestea sunt legate de: asigurarea unor surse de energie competitive şi curate

pentru Europa în contextul nefavorabil al schimbărilor climatice, intensificarea

cererii de energie la nivel global şi nesiguranţa privind aprovizionarea pe viitor.

Incapacitatea unui stat membru de a face faţă acestor provocări va afecta alte state

membre. În cazul apariţiei unor probleme în afara Uniunii Europene, acestea pot

avea impact asupra întregii Uniuni. Acesta este motivul pentru care este necesară

elaborarea unei politici europene solide în domeniul energiei. Analiza strategică

realizată de Comisia Europeană asupra situaţiei energetice constituie un pas

important spre o politică energetică eficientă pentru Europa.

Planul răspunde la unul din principalele obiective naţionale de mediu cum ar

fi cel legat de rentabilizarea terenurilor agricole (o suprafaţă mică ocupată de un

CEE în raport cu suprafaţa totală de amplasament generează o valoare mare prin

energia produsă) reabilitarea drumurilor de exploatare agricolă.

Elaborarea Planului Urbanistic Zonal s-a realizat ţinând seama de prevederile

următoarelor documente naţionale şi internaţionale referitoare la obiectivele de

protecţia mediului:

- AGENDA 21 care a fost adoptată la Summit-ul de la Rio în 1992 şi care

include recomandări de direcţii şi programe de acţiune cu impact asupra domeniului,

urmărind ca finalitate realizarea dezvoltării durabile a colectivităţilor, promovarea

dezvoltării durabile a aşezărilor umane. Promovarea dezvoltării durabile a

aşezărilor umane, înseamnă conform documentului:

- promovarea planificării şi managementului durabil al utilizării

terenului;

- promovarea asigurării integrate a infrastructurii legate de protecţia

mediului, privind asigurarea utilităţilor respectiv apă, energie electrică, energie

termică, IT, salubritate şi canalizare;

- promovarea unor sisteme conforme cu principiile DD pentru

producerea şi transportul energiei;

- planificarea spaţială şi managementul aşezărilor umane din zonele

ameninţate de dezastre;


- promovarea activităţilor de construcţii în acord cu exigenţele DD

Planul analizat promoveaza activitatea de producere si transport a energiei in

acord cu exigentele prevazute in Agenda 21, astfel este dezvoltata o capacitate de

aproximativ 38 MW, energie electrica fara afectarea semnificativa a factorilor de

mediu, cum se intampla in cazul producerii de energie electrica prin centralele

termoelectrice clasice.

- DOCUMENTE EUROPENE, semnificative în domeniul amenajării

Teritoriului şi pentru acest plan se pot enumera: Carta de la Torremolinos

adoptata de Conferinţa Europeană a Miniştrilor pentru Amenajarea Teritoriului

(CEMAT) în cadrul Consiliului Europei; Raportul „Europa 2000” privind

perspectivele de dezvoltare a teritoriului comunitar care a fost actualizat ulterior

sub titlul „Europa 2000”; „Perspectiva Dezvoltării Spaţiului European”

cuprinsă în mai multe Conferinţe Europene.

Se poate considera ca implementarea planului raspunde principalelor

obiective prevazute in acordurile internationale si alinierea la normele europene

mentionate anterior.

5.2 Obiective de protecţia mediului stabilite naţional, comunitar şi

internaţional

Dintre problemele de mediu la nivel global, cea mai importantă o constituie

încălzirea globală, ca efect al schimbărilor climatice.

Schimbările climatice sunt cauzate în mod direct sau indirect de activităţile

umane, care determină schimbarea compoziţiei atmosferei globale prin emisii de

gaze cu efect de seră.

Protocolul de la Kyoto privind încălzirea planetei (Legea 3/2001), consideră

răspunzătoare de intensificarea efectului de seră următoarele emisii: CO2, CH4,

NO2, HFC–uri (hidrofluorocarburi), substanţele fluorurate, bromurate, eterii

halogenaţi. Prin acest document România şi-a asumat obligaţia de a reduce

emisiile de gaze cu efect de sera în perioada 2008- 2012 cu 8% faţă de volumul de

emisii corespunzător anului de referinţă care pentru România este anul 1989.

Dintre efectele vizibile ale acestui fenomen, menţionăm:

- creşterea temperaturii medii globale cu 0,6 ± 0,20 C, de la

momentul când a început să fie monitorizat acest indicator (1860)

şi se estimează că ar putea creşte cu 3° C până la sfârşitul

secolului;

- topirea accelerată a gheţarilor în timpul verii şi o creştere cu 10 –

20 cm a nivelului mării în secolul al XX-lea;

- punerea în pericol a zonelor de coastă de pe glob prin eroziune şi

inundaţii;

- intensificarea frecvenţei apariţiei evenimentelor meteorologice

extreme şi modificarea precipitaţiilor la scară globală, ducând la


inundaţii şi secetă, cu efecte negative asupra productivităţii

agricole, forestiere, industria alimentară, , industria de prelucrare a

lemnului etc., care la rândul lor vor conduce la creşterea cantităţii

de emisii cu efect de seră.

Evaluarea de mediu are ca scop evidentierea formelor de impact semnificativ

asupra mediului rezultate in urma implementarii planului, in raport cu un set de

obiective tinta care vizeaza protectia mediului.

Pentru realizarea investitiei propuse prin acest plan sunt necesare o serie de

actiuni care, in conformitate cu procedurile de planificare, sunt menite sa

defineasca cadrul optim care sa conduca la reducerea sau eliminarea impactului

social sau asupra mediului.

In cadrul programului de implementare a planului se utilizeaza indicatori care

permit monitorizarea si cuantificarea factorilor implicati in proces.

Obiectivele de mediu s-au stabilit pentru factorii de mediu prezentati in

capitolele 2 si 3, in conformitate cu prevederile HG nr. 1076/2004 .

Obiectivele de mediu tin seama de politicile de mediu nationale si ale UE. De

asemenea, acestea iau in considerare obiectivele de mediu la nivel local si

regional, stabilite prin Planul Local de Actiune pentru Mediu respectiv, prin Planul

Regional de Actiune pentru Mediu.

Factor de

mediu

Obiective

strategice de

mediu

Obiective

specifice de

mediu

Masuri pentru

reducerea-

eliminarea

impactului

Indicatori de

evaluare

Biodiversitat

ea

Limitarea

impactului

asupra

biodiversitatii

-Conservarea,

protectia,

refacerea si

reabilitarea

ecologica

-Monitorizarea

habitatelor

-Stramutari de

populatii

Monitorizarea

biodiversitatii de

catre specialisti

-Monitorizarea

speciilor

protejate,

cu raportare la

momentul initial

-Monitorizarea

periodica a

suprafetelor

afectate si

evidenta

populatiilor

Management

ul

deseurilor

Respectarea

legislatiei

privind

colectarea,

tratarea

si depozitarea

deseurilor

-Reducerea

degradarii

solului prin

diminuarea

suprafetelor

ocupate cu

deseuri

-Colectarea,

tratarea si

depozitarea

deseurilor

industriale si a

deseurilor

- Planul de

monitorizare a

factorilor de

mediu pe perioada

de montaj /

functionare propus

prin Raportul de

mediu

-Cantitati de

deseuri pe tipuri

-Tipuri de deseuri

conf. legislatiei

-Documente de

raportare

-Documente de

expeditie si

facturi


Factor de

mediu

Obiective

strategice de

mediu

Obiective

specifice de

mediu

Masuri pentru

reducerea-

eliminarea

impactului

Indicatori de

evaluare

asimilabil

menajere

Apa Evitarea

poluarii

la un nivel

care

produce

impact

semnificativ

asupra

calitatii

apelor de

suprafata si

subterane

-Eliminarea

poluarii apelor de

suprafata si prin

scurgeri

accidentale

de carburanti /

lubrefianti

Analize asupra

calitatatii apelor

Aerul Limitarea

emisiilor in

aer la niveluri

admise

-Respectarea

limitelor legale

pentru

concentratiile

de poluanti la

emisie

- Monitorizarea

calitatii aerului

Zgomotul si

vibratiile

Limitarea,

prin

tehnologii

adecvate, a

poluarii

fonice si prin

vibratii, in

zonele cu

receptori

sensibili

Respectarea

valorilor limita

legale pentru

poluarea fonica

si la vibratii

- Masuratori

asupra nivelului

de zgomot si

vibratii

Solul Limitarea

impactului

negativ

asupra solului

-Reducerea

degradarii solului

ca urmare a

activitatilor de

decopertare,

excavare,

depozitare

-Diminuarea

poluarii solului

prin depozitarea

corespunzatoare

a

deseurilor

menajere si

industriale

-Reducerea

poluarii solului

-Limitarea stricta

a suprafetelor

decopertate si a

celor de

depozitare

-Planul de

monitorizare a

factorilor de

mediu pe perioada

de montaj /

functionare propus

prin Raportul de

mediu

- Monitorizarea

solului


Factor de

mediu

Obiective

strategice de

mediu

Obiective

specifice de

mediu

Masuri pentru

reducerea-

eliminarea

impactului

Indicatori de

evaluare

din activitati

conexe

Populatia Imbunatatirea

conditiilor de

viata ale

populatiei

-Locuri de

munca pentru

populatia din

zona

-Dezvoltarea

economica a

zonei

-Angajarea

populatiei

locale

-Numar locuri de

munca nou create

-Venituri

dobandite

Peisajul Minimizarea

impactului

asupra

peisajului

-Corelarea

lucrarilor de

montaj si

functionare

-Respectarea

programelor

de mediu

-Actiuni specifice

pentru reducerea

impactului asupra

peisajului in

etapele de montaj

si functionare

-Tipuri si numar

de actiuni pentru

diminuarea

impactului asupra

peisajului in

etapele de

montaj si

functionare

Factorii

climatici

Reducerea

emisiilor de

gaze cu efect

de sera

Reducerea

emisiilor de CO2

Folosirea

echipamentelor

moderne care au

consum scazut de

carburanti si

emisii scazute de

noxe

Implementarea

proiectului care

face obiectul

acestui PUZ, in

sine presupune

scaderea CO2

prin folosirea

energiilor verzi

Prin implementarea acestui PUZ se raspunde astfel si la unele obiective de

mediu transpuse prin Directivele habitate si pasari:

- Elaborarea planurilor de management pentru protejarea ariilor naturale

protejate incluse în reţeaua Naţională şi ariile Natura 2000,

- Stabilirea sistemului de monitorizare a stării de conservare a habitatelor şi

speciilor,

- Implementarea de noi sisteme de management şi tehnologii alternative

pentru conservarea diversităţii biologice

- Dezvoltarea unor programe de cercetare a diversităţii biologice la nivelul

sistemelor ecologice,

- Cercetări asupra densităţii şi structurii coridoarelor verzi, Evaluarea

biodiversităţii în zonele insuficient sau deloc cunoscute,

- Dezvoltarea de cercetări pentru elaborarea a noi sisteme şi tehnologii pentru

managementul durabil al resurselor biologice care să asigure conservarea

diversităţii biologice,

- Cercetări pentru elaborarea de măsuri de intervenţie în ariile protejate pentru

menţinerea biodiversităţii.


Modul in care s-a ținut cont de aceste obiective de mediu, la elaborarea

planului, se evidențiaza deasemenea si prin elaborarea planurilor de monitorizare a

factorilor de mediu si a biodiversității in perioadele dinaintea construcției, in faza

de montaj si in perioada de funcționare.

Obiectivele PUZ sunt în deplină concordanţă, deasemenea, si cu următoarele

Planuri şi Programe naţionale de protecţia mediului:

- POS Mediu - Planul Operaţional Sectorial de MEDIU - care este parte

integrantă a Planului Naţional de Dezvoltarea 2007-2013 cu prioritate Nr.3

”Protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului”.

Prin promovarea unei ENERGII VERZI, acesta raspunde la unul din

principalele obiective de protectia mediului stabilite prin POS Mediu.

- Strategia energetică, prin care se încearcă identificarea proiectelor

necesare dezvoltării infrastructurii energetice pentru următorii 15 ani. Obiectivul

principal al Strategiei energetice îl constituie promovarea unor proiecte de

investiţii prin care o parte din energia necesară să fie produsă local. Resursele

energetice principale vizate sunt producţia agricolă (din care se poate produce

biodisel şi bioetanol), biomasa (care poate produce biogaz ca energie primară şi de

aici curent electric şi energie termică), energia eoliană şi energia solară. Prin HG

443/ 2003 pentru promovarea producţiei de E-SRE transpune prevederile

Directivei 2001/77/CE, ţinta naţională pentru 2010 este 33% ponderea E-SRE din

consumul intern brut de energie electrică al României. În anul 2007, E-SRE a

reprezentat 27% din total producţie, cu 94,9 % contribuţia Centralelor hidro mari;

5% contribuţia MHC; 0,1% contribuţia Centralelor eoliene. Cea mai mare parte a

energiei electrice produse din surse regenerabile din România este realizată în

prezent în domeniul hidroenergetic.

5.3. Modul de indeplinire a obiectivelor de protecție a mediului

Pentru indeplinirea obiectivelor de protecție a mediului stabilite la nivel

național sau internațional, amintite deja, titularul Planulul Urbanistic Zonal au ales

ca amplasament extravilanul localitatii Casimcea in sud-estul acesteia. Perimetrul

amplasamentului nu se suprapune cu nici un sit Natura 2000.

Pentru diminuarea zgomotului provocat de rotirea palelor turbinelor,

producatorii au luat masuri de atenuare, astfel incat limita maxima superioara

garantata la distanta de 40 m este de 50-60 dB(A). La distante mai mari de 300 m

zgomotul produs de turbine se confunda cu zgomotul produs de vant. Avand in

vedere distanța de cea mai apropiata locuință (peste 2,6 km față de cea mai

apropiata locuință din Casimcea) se preconizeaza ca nivelul zgomotului se va

incadra in limitele impuse prin STAS.

Ca urmare, respectându-se propunerile rezultate în urma evaluării

biodiversităţii, descrise pe larg în varianta precauţăionară, amplasarea CEE în

această zonă nu prezintă efecte negative asupra biodiversităţii locale, şi

îndeplineşte obiectivele de protecţie a mediului înconjurător, încadrându-se

în principiile dezvoltării durabile.


CAPITOLUL VI

POTENȚIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI,

INCLUSIV ASUPRA ASPECTELOR CA: BIODIVERSITATEA,

POPULATIA, SANATATEA UMANA, FAUNA, FLORA, SOLUL, APA,

AERUL, FACTORII CLIMATICI, VALORILE MATERIALE,

PATRIMONIUL CULTURAL, INCLUSIV CEL ARHITECTONIC SI

ARHEOLOGIC, PEISAJUL SI ASUPRA RELATIILOR DINTRE ACESTI

FACTORI

6.1. Potențialele efecte asupra factorilor de mediu si a altor aspecte sociale,

economice și de biodiversitate

6.1.1 Impactul asupra solul şi subsolul

Poluarea solului reprezintă orice activitate ce produce dereglarea

funcționarii normale a solului ca suport și mediu de viata in cadrul ecosistemelor

naturale sau create de om. Intrucat solul este un sistem natural a carui complexitate

o depaseste pe cea a aerului si a apei, poluarea îi afecteaza proprietatile si

fertilitatea, cu atat mai mult cu cat poluantii nu se pot elimina din el decat prin

descompunere naturala (proces foarte lent sau imposibil).

Structura solului de pe amplasamentul CEE Casimcea III, pe care se

montează Turbinele eoliene a fost prezentată anterior.

Sursele de poluare a solului pot fi grupate pe trei nivele de semnificaţie,

respectiv:

Nivelul I- surse de poluare permanente;

Nivelul II- surse potenţiale de poluare;

Nivelul III- surse de poluare indirecte:

Poluarea solului se manifestă prin :

Degradare fizică, respectiv compactare şi degradarea structurii;

Degradare chimică, determinată de creşterea conţinutului de metale

grele, pesticide şi ca urmare modificarea pH-ului;

Poluarea solului reprezintă orice acţiune care dereglează funcţionarea

normală a acestuia. Activităţile care pot produce poluarea solului sunt în general

activităţile de producţie care pot genera una din degradările menţionate anterior.

Sursele de poluare şi agenţii poluanţi ai solurilor, in aceasta situatie pot fi:

Excavaţiile, care permit decopertarea suprafetelor de teren pe

care se vor construi drumurile de acces, paltformele si fundatiile. Poluarea produsă

în acest caz este datorata unor dereglări de formă care pot duce la inundaţii şi

alunecări de teren.


Hidrocarburile, care sunt agenţii poluanţi proveniţi din scurgerile

care pot apărea la transportul şi manipularea produselor petroliere. Prezenţa

hidrocarburilor în sol determină o puternică degradare chimică, care opreşte

dezvoltarea oricărei vegetaţii.

În afara poluării cu agenţii prezentaţi, degradarea solului mai poate

intervenii şi prin compactare, eroziune, sărăturare, acidifiere şi excesul de apă.

Poluarea solului în cazul propunerii prezente poate intervenii în două

etape distincte :

Etapa de realizare a construcţiei ;

Etapa de utilizare a CEE construit pentru producerea energiei

electrice

În etapa de realizare a investiţiei se poate menţiona că pentru obiectivul

propus, planul prevede variante de construcţie modernă, la care generarea de

deşeuri de construcţie este minimă.

Aceasta presupune un număr redus de operaţii tehnologice, cantitaţi mai

mici de materiale de construcție clasice si implicit cantităţi mult mai mici de

deșeuri care rezulta din aceste activități.

În acelasi timp, perioada de realizare a constructiei se reduce considerabil,

ca si personalul executant necesar.

Intreaga executie a lucrarilor pentru realizarea planului propus implică

activitatea unui parc divers de utilaje, organizarea de santier, depozite temporare

de materiale, precum si o concentrare de efective umane.

Ţinând cont de cele prezentate rezultă că în faza de construcţie a CEE,

poluarea solului intervine prin degradare fizică, respectiv prin compactare şi

degradarea structurii. În caz accidental poluarea solului se mai poate produce din

deşeuri lichide sau solide utilizate în activitatea de construire şi modernizare a

drumurilor de acces cât şi a construcţiei fundaţiei şi platformei de montaj a

turbinei eoliene. Astfel, trebuie să se ţină cont că în perioada de construcţie a CEE

se pot utiliza până la 3536 tone de produse petroliere sub formă de combustibil

lichid şi ulei.

Sursele de poluanţi ai solului intervin în cea mare parte tot în faza de

construcţii, prin excavaţii şi aport de materiale de construcţie care se fac pentru

fundaţiile Turbinelor Eoliene, pentru realizarea platformelor de montaj şi pentru

realizarea sau modernizarea drumurilor de acces, de asemenea din moluzul

rezultat, din eventuala finalizare şi finisarea lucrărilor de construcţie – montaj.

În etapa I, de construcţii – montaj, în organizarea de şantier se vor utiliza

doar construcţii uşoare tip baracă pentru depozitarea unor materiale de construcţii

şi a unor echipamente şi unelte utilizate la aceasta etapă. Pentru nevoi natural-

fireşti se vor utiliza toalete ecologice.

Această tehnologie coroborată cu montarea secvenţială a Turbinelor din

Parc (un număr de turbine limitat pe secvenţă) va reduce gradul de poluare a

solului, toţi posibilii poluanţi ai solului putând fi mai bine gestionaţi.

Poluarea solului în etapa a-II-a, în cazul desfăşurării activităţii specifice

exploatării Instalaţiilor de Turbine Eoliene se poate produce cu deşeuri menajere şi


deşeuri rezultate din activitatea de mentenanţă cum ar fi ambalaje de la piese de

schimb sau deşeuri de produşi organici utilizate la întreţinerea Instalaţiei.

6.1.2. Impactul asupra apelor de suprafață si subterane

Amplasamentul CEE nu cuprinde corpuri de apă de suprafaţă, ci acestea,

într-o măsură foarte mare apar temporar în perioada precipitaţiilor abundente.

Apele de suprafață cele mai apropiate de CEE Casimcea III sunt reprezentate de

pârâurile Casimcea şi Valea cu Piatră la distanţe de peste 530 m de turbinele CEE.

In cazul in care organizarea de santier este prevazuta cu spatii pentru

igienizare, apa uzată rezultată va fi colectată în containere etanşe şi evacuată de pe

amplasament prin grija constructorului la o staţie de epurare apă uzată menajeră.

O altă variantă ar fi transportul personalului pentru igienizare în locuri

special amenajate la sediul firmelor de construcţii, variantă care ar elimina

producerea apelor uzate pe șantier.

Apa potabilă - ce este utilizată de personalul care lucrează pe şantier va fi

aprovizionată imbuteliata sau cu autocisterne.

Procesul tehnologic de producere a energiei electrice din potenţial eolian nu

implică utilizarea apei. In aceste condiţii pe amplasament nu se produc în urma

aplicării procesului tehnologic de generare a energiei ape uzate. Apele care pot

aparea pe amplasament sunt rezultate din precipitaţi, care vor fi drenate spre zona

culturilor agricole.

Produsul realizat de Instalaţia de Turbină Eoliană este energia electrică

curată, fară produşi poluanţi care să afecteze mediul acvatic din zonă.

6.1.3. Impactul asupra aerului atmosferic

Sursele de poluare atmosferică estimate la realizarea investiţiei Ansamblul

CEE din locaţia situată în sudul comunei CASIMCEA, judeţul Tulcea de către SC

EOLICA DOBROGEA THREE SRL sunt:

Sursele mobile materializate de mijloace de transport, echipate cu

motoare cu ardere internă ce funcţionează pe motorină sau benzina;

Surse cu emisii necontrolate materializată de volatilele organice care

de degajă de la o eventuală Gospodăria de combustibili si lubrifianţi

amenajată în timpul organizării de şantier.

Poluarea aerului atmosferic se estimează ca ar putea intervenii în

special în faza de construcţie a investiţiei prin mijloacele de transport şi

utilajele de construcţii care utilizează motoare cu ardere internă. Această

poluare este cea provenită din sursele mobile. Utilizarea mijloacelor de transport şi

a utilajelor de construcţie pe şantierul de pe viitorul plan de amplasament este în

funcţie de numărul de turbine care sunt montate simultan. Tehnic şi economic ar fi

abordarea a maxim cinci poziţii de montaj simultan. Această abordarea nu ar crea

o poluare semnificativă din partea surselor mobile de poluare, estimat fiind că

mijloacele de transport şi utilajele de construcţii aflate în zona nu ar consuma mai


mult de 100 de litri de combustibil pe oră, toate. Poluarea dată de sursele mobile se

simte cu atât mai puţin şi prin faptul că desfăşurarea activităţii de construcţii -

montaj se face la o distanţă mai mare de 2,6 Km de localitatea CASIMCEA.

În cea ce priveşte poluarea din sursele necontrolate se apreciază că la nivelul

a 56 motoare cât pot lucra în zonă nu este necesar o gospodărie de combustibil şi

ca urmare dispare sursa de emisii volatile a compuşilor organici. Gospodăria de

combustibil nu este prevăzută în planul de realizarea investiţiei.

Din procesului tehnologic de producerea energiei electrice din potenţial

eolian nu rezultă substanţe care să polueze aerul atmosferic.

6.1.4. Impactul asupra valorilor materiale si sociale dat de implementarea

PUZ

Indicatorii sociali au drept scop analizarea modificărilor care le aduce

propunerea de plan asupra veniturilor materiale ale populaţiei, asupra migrării şi

densificării populaţiei, asupra creşterii gradului de calificare a populaţiei din zonă,

asupra solicitării serviciilor publice, cum ar fi cel sanitar, educaţional, curăţenie

publică ş.a.

Se poate aprecia că propunerea de plan aduce modificări asupra

indicatorilor sociali, în special asupra populaţiei din comuna Casimcea deoarece

desfasurarea lucrarilor pe viitorul amplasament implică operaţiuni atât simple cât

şi complexe ce solicită calificare înaltă. Aceste operaţiuni solicită resurse umane

care sunt asigurate din zonă sau din zonele imediat adiacente. În medie pentru

aceste operaţiuni se solicită forţă de muncă în medie 10 oameni/zi timp de 40 45

de zile.

Pentru elucidarea problemelor care implică impactul social s-au purtat

discuţii cu factori de răspundere din zonă, respectiv cu primarul comunei

Casimcea care reprezintă şi punctul de vedere al Consiliului Local, şi cu

proprietari a unor ferme agroalimentare din zonă. Discuţiile s-au purtat asupra

existenţei unui impact negativ al CEE atât în perioada de construcţii- montaj cât şi

în perioada de funcţionare. Răspunsul unanim dat de persoanele intervievate a fost

ca nu pot avea efecte negative, din contră au manifestat o atitudine pozitivă faţă

de iniţiativa realizării unei asemenea investiţii în zonă.

Implementarea planului asigura energia din surse neconventionale verzi pe

o perioada de 20-25 de ani, cat este timpul de buna functionare al unei turbine

eoliene Gamesa. In baza acestor considerente vom avea efecte cumulative pozitive

pe termen lung si numai din faptul ca energia produsa numai genereaza poluanti

atmosferici, stres asupra personalului cum se intampla in centralele termoelectrice,

o stare sociala pozitiva pentru membrii comunitatii care gestioneaza terenul de

amplasament al CEE.


6.1.5. Potenţiale efecte asupra sănătăţii

Indicatorul sănătate are drept scop analizarea impactului planului propus

asupra stării de sănătate a populaţiei şi a mediului.

Parametrii de mediu care ar putea fi luat în discuţie sunt zgomotul,

vibratiile, umbra si efectul de flickering precum si efectul electromagnetic al

turbinelor si al liniilor electrice. Un alt impact care poate afecta sanatatea

oamenilor este reprezentat de caderile de gheata care se formeaza pe palele

turbinelor si pe celelalte componenete ale turbinelor.

Implementarea planului nu determina efecte negative asupra sanatatii

oamenilor din zona atata timp cat se respecta legislatia nationala in vigoare pe

toata perioada de constructie si functionare a CEE Casimcea.

De remarcat este impactul pozitiv asupra sănătăţii psihice a populaţiei dat de

creearea de noi locuri de munca pe perioada constructiei, de imbunatatire a

infrastructurii din zona precum si prin contributia semnificativa la bugetul local al

comunei.

Impactul dat de zgomot şi vibraţii

Impactul dat de zgomote şi vibraţii trebuie tratat în două situaţii distincte

pentru amplasamentul CEE CASIMCEA III, respectiv în perioada de realizare a

construcţiei şi în perioada de desfăşurare a activităţilor specifice de producerea

energiei electrice din potenţial eolian.

a. Perioada de executie

Activităţile de construcţia CEE CASIMCEA III, sunt lucrări de construcţii

montaj şi sunt producătoare de zgomote şi vibraţii.

Măsurătorile de zgomot se realizează de regula ţinând cont de trei niveluri

de observare :

- zgomot la sursa;

- zgomot în câmp apropiat;

- zgomot în câmp îndepărtat.

Zgomotul în câmp îndepărtat depinde de o serie de factori externi cum ar fi :

condiţiile meteorologice, efectul de sol, absorbtia în aer, topografia terenului,

vegetaţia etc.

In general, utilajele folosite in mod frecvent intr-un santier au urmatoarele

puteri acustice asociate (tab. nr. 6.3) :

Tabela 6.3

Nr.

crt.

Utilajul Puterea acustica asociata

(Lw)

1 Buldozere 110

2 Vole 112

3 Excavatoare 117


4 Compactoare 105

5 Finisoare 115

6 Basculante 107

Generarea de vibraţii este favorizată de calitatea căilor de acces din zonă.

Pe baza datelor privind puterile acustice asociate utilajelor se estimează că

în şantier vor exista nivele de zgomot de până la 100dB (A ) pentru anumite

intervale de timp.

Având în vedere prevederile legislaţiei naţionale în domeniul zgomotului şi

ţinând seama de diminuările cu distanţa, efectul solului, intervale de lucru mai

mici decât perioada de referinţă (o zi) se apreciază că începând de la distanţa de

100 m fata de şantier se vor inregistra niveluri echivalente de zgomot inferioare

valorii de 50 dB (A).

In vederea reducerii nivelului de zgomot si vibratii beneficiarul PUZ va

trebui să impună constructorului să nu foloseasca utilaje cu grad avansat de uzură

care pot emite pe lângă zgomote la niveluri mai inalte si alte noxe.

Zgomotele generate de activitatea de construcţii – montaj a Turbinelor

eoliene sunt caracteristice funcţionării utilajelor care participă la realizarea

investiţiei. Aceste zgomote pot atinge nivelul de 100110 dB, dat fiind că se

lucrează cu utilaje grele ce funcţionează cu motoare termice de mare putere.

Pentru că activitatea de construcţii- montaj este limitată în timp, efectul acesteia

asupra factorilor de mediu din zonă, chiar şi asupra habitatelor de păsări şi animale

poate fi considerată nesemnificativă. Distanţa mare până la zona locuită a comunei

CASIMCEA face de asemenea acest gen de impact nesemnificativ.

b. In timpul de desfăşurare a activităţilor specifice

În timpul funcţionării Turbinelor eoliene zgomotul este generat de:

Funcţionarea angrenajelor cutiei de viteze;

Funcţionarea generatorului electric;

Funcţionarea palelor turbinei eoliene.

Generatorul electric şi angrenajele cutiei de viteze dau un zgomot

nesemnificativ, carcasele tehnologice ale acestor echipamente au şi caracteristici

fonoabsorbante. Din măsurătorile făcute de analişti ai funcţionării acestor turbine,

pentru puteri de până la 2,0 MW, zgomotul măsurat a fost de 4045 dB, la o

distanţă de 200m şi câmp deschis. Zgomotul scade în intensitate dacă puterea

generată de turbină (funcţie de viteza vântului) scade şi ea.

Zgomotul generat de rotirea palelor turbine este de asemenea proporţional

cu viteza vântului. Astfel, calculele făcute pentru determinarea nivelului de

zgomot după un algoritm dat de standardul german în domeniu, DIN ISO 9613-2

au scos în evidenţă nivele de zgomot diferite în raport cu:

- puterea turbinei;

- viteza vântului;


- distanţa şi înălţimea faţă de turbină.

Pentru turbine cu o putere nominală de 2,3MW la viteza vântului de 10m/s ,

din calcul a rezultat 104,5dB în imediata apropiere (10m distantă ) şi 3545dB

la distanţă peste 500m, înălţimea de măsurare fiind de 5,0 şi 10m.

Pentru estimarea nivelului de zgomot la diferite distanţe de turbinele ce

urmează a se monta în locaţia din extravilanul comunei Casimcea pe baza unui

algoritm de calcul al zgomotului se poate elabora o hartă a curbelor de nivel de

zgomot constant. Aceste hărţii conţin şi efectul dat de compunerea zgomotelor şi

vibraţiilor ca urmare a funcţionării simultane a Turbinelor din Parc.

Hărţile curbelor de zgomot generat de funcţionarea turbinelor elaborate în

baza standardului “ISO 9613-2 Acoustics - Attenuation of sound during

propagation outdoors" sunt date în anexă precum si in figura alaturata.


Fig. 6.1 Nivelul de zgomot Casimcea III cumulat cu Casimcea I și

Casimcea II


În concluzie nivelul de zgomot se încadrează în limitele recomandate de

legislaţia de mediu în domeniu.

Impactul umbrei si a efectului de flickering a turbinelor asupra zonelor

locuite

Cu toate ca in România nu exista o legislaţie care sa prevada limitele

impactului generat de umbra sau efectul de flickering al turbinelor, s-a efectuat o

simulare in programul WindPro (modulul Shadow).

Modulul permite simularea impactului tinând cont fie de anumiti parametri

de intrare (probabilitatea ca rotorul unei turbine sa aiba o anumita pozitie fata de o

zona sensibila, durata de stralucire a Soarelui si unghiul acestuia pe bolta – care

variaza in functie de anotimp), fie de varianta cea mai dezavantajoasa pentru

respectiva locatie.

Variabilele permanente luate in considerare la efectuarea simularii sunt:

dimensiunile turbinei (inălţime totala, diametru rotor), existente in

format electronic in baza de date a programului

caracteristicile amplasamentului (latitudine, longitudine, altitudine,

orientare versanti) fiecarei turbine

In simularea impactului umbrei si al efectului de flickering a fost aleasă

situaţia cea mai dezavantajoasa (worst case), când:

durata de strălucire a Soarelui este continuă;

turbina este permanent in funcţiune;

rotorul va fi tot timpul perpendicular fata de poziţia Soarelui, iar acesta

este acoperit in proporţie de 20% de către rotor;

unghiul de influenta începe de la valoarea de 3º deasupra orizontului (la

valori mai mici se considera un impact nul).

În hărţile prezentate în anexă, precum şi în figura 6.2 se observă că umbra generată

de turbine precum si efectele de licarire (flickering) în cea mai dezavantajoasa

situatie este de 18:33 ore/an la marginea localitatii Ramnicu de Jos.

Tabel 6.2. Modelarea impactului umbrei şi a efectului de flickering asupra zonelor

locuite din proximitatea CEE Casimcea III

Locatie Cel mai rau caz posibil Valori asteptate

Umbra

(Ore/An)

Umbra

(Zile/an)

Umbra

(Ore/Zi)

Umbra

(Ore/An)

Ramnicu

de Jos

Nord 16h 08min 84 0h 22min 6h 37min

Ramnicu

de Jos

Sud-Vest 18h 33min 85 0h 23min 7h 49min

Casimcea

Est 9h 38min 58 0h 15min 0h

Calugareni

Est 2h 30min 17 0h 12min 0h


Fig 6.2. Impactului umbrei si al efectului de flickering al turbinelor din CEE

Casimcea I cumulat cu CEE Casimcea II si CEE Casimcea III


Fig 6.3. Reprezentarea grafică pe luni, în decursul unui an, a efectului de

licărire a turbinelor din CEE CA_III cumulat cu CEE CA_I si CEE CA_II

pentru punctele masurate A, B, C, D conform modelarii de mai sus

Efectul campului electromagnetic

Câmpuri electromagnetice (CEM) din jurul CEE pot proveni de la liniile

de conectare la retea, generatoarele turbinelor eoliene, transformatoare electrice,

cabluri de reţea şi subterane

Liniile electrice de conexiune sunt similare cu alte linii electrice si

genereaza un nivel scăzut al CEM, comparabile cu cele generate de aparatele de uz

casnic.

Liniile aeriene de înaltă tensiune, aparatele şi instalaţiile electrice produc

diverse efecte asupra mediului şi oamenilor.

În cazul liniilor aeriene de înaltă tensiune, la mijlocul distanţei dintre doi

stâlpi de înaltă tensiune, pentru linii de transport de 400kV, în aerul de la nivelul

solului se generează un câmp electric de 15kV/m, care induce în corpul omenesc

curenţi electrici de până la 0,1-0,2 mA cu consecinţe diferite în funcţie de vârstă,

robusteţe, şi alte caracteristici. Asupra vegetaţiei poate să apară unele efecte

negative dacă valoarea tensiuni care generează câmpul este mai mare de 50kV.

Din experienţa de până acum a ţărilor cu un puternic sector energetic din

potenţial eolian, rezultă o influenţă redusă a efectelor câmpurilor magnetice şi

electrice asupra florei şi faunei din zona de montaj.


Instalaţiile electrice pot crea la fel ca liniile de înaltă tensiune un câmp

electric, care în anumite circumstanţe poate deveni periculos pentru personalul

care deserveste aceste instalaţii, dar nu este cazul pentru Instalaţiile care deservesc

Turbinele Eoliene.

Interferenţa electromagnetică

Undele radio şi microundele sunt folosite într-o gama variata în scopul

comunicării. Orice structură mare mobilă poate produce interferenţe

electromagnetice. Turbinele eoliene pot cauza interferenţă prin reflectarea

semnalelor electromagnetice la impactul cu palele turbinelor, astfel încât receptorii

din apropiere preiau atât semnalul direct cât si pe cel reflectat. Interferenţa se

produce deoarece semnalul reflectat este întârziat atât datorită lungimii de undă

frecvenţelor proprii ale turbinei cât şi efectului Doppler datorat rotirii palelor.

Interferenţa este mai pronunţată apare pentru materiale metalice (puternic

reflectante) şi mai slabă pentru lemn sau materiale din răşini epoxidice

(absorbante). Palele moderne, construite dintr-un longeron metalic de rezistenţă,

îmbrăcat cu poliester armat cu fibră de sticla sunt parţial transparente la undele

electromagnetice.

Frecventele de comunicaţie nu sunt afectate semnificativ dacă lungimea de

undă a emiţătorului este de 4 ori mai mare decât înălţimea totală a turbinei.

Interferenţa cu un număr mic de receptori de televiziune poate fi o problemă

ocazională care se poate rezolva printr-o gama bogata şi accesibilă de măsuri

tehnice, ca de exemplu folosirea mai multor transmiţători şi/sau receptori

directionaţi, sau difuzării prin reţea de cablu.

Analizand efectele constructiei si functionarii CEE din zona de

amplasament Casimcea III se poate spune ca nu exista efecte negative asupra

populatiei dat fiind ca parcul de turbine are o distanta de siguranta fata de zonele

populate, distanta la care toti acesti factori nu nu afecteaza.

Formarea ghetii si impactul acesteia asupra sănătăţii oamenilor

Gheata se poate forma pe turbinele eoliene in funcţie de temperatură,

prezenţa norilor, precipitaţii şi ceaţă groasă. Gheata si fragmentele de gheata pot fi

aruncate de palele turbinelor aflate in miscare sau se pot desprinde de pe

componenetele stationare ale turbinelor, punând in pericol personalul care

deserveşte CEE.

Se pot forma două tipuri de gheaţă si anume un tip de gheaţă lucioasă, fină,

transparentă şi foarte adezivă care se formează atunci când umezeala este în

contact cu suprefete mai reci de 0ºC . Aceasta în mod normal cade la scurt timp

după formare. Un alt tip de gheata este chiciura care este un tip de gheaţă

granulară şi opacă, care se formează la temperaturi foarte joase şi care este mai

puţin aderentă. Aceasta poate fi aruncată de palele turbinelor în mişcare până la

100 m distanţă de baza turbinei.


Majoritatea turbinelor sunt dotate cu sisteme de degivrare, tocmai pentru a

împiedica aceste fenomene.

6.1.6. Potenţiale efecte asupra patrimoniului cultural

Pe teritoriul comunei Casimcea se află mai multe obiective cuprinse în lista


2.314/2004.

Pe amplasamentele propuse pentru amplasarea centralelor eoliene şi

pentru amenajarea platformelor de lucru şi a drumului din lot nu există tumuli.

Amplasarea reţelei de turbine eoliene nu afectează valori de patrimoniu,

situri arheologice, istorice, etc, nici în faza de construcţie şi nici în faza de

funcţionare a acestora.

6.1.7. Impactul direct asupra personalului

Impactul direct asupra personalului poate avea loc în special în perioada de

construcţie. Activitatea în construcţii presupune lucrul şi cu materiale mai mult sau

mai puţin periculoase, de asemenea lucrul cu materiale pulverulente. Aceste

materiale manipulate fără respectarea unor reguli specifice poate avea impact

asupra sănătăţii personalului.

Pentru reducerea impactului asupra personalului care lucrează la realizarea

construcţiei acesta trebuie bine instruit asupra regulilor specifice activităţii din

construcţii şi de asemenea echipat cu echipament corespunzător de protecţia

muncii.

Activitate desfăşurată de personalul care exploatează Instalaţiile de turbine

din Parc după punerea în funcţiune nu presupune un impact semnificativ asupra

sănătăţii acestora.

6.1.8. Piesajul din zonă şi impactul asupra piesajului

Amplasamentul CEE CASIMCEA III este într-o zonă cu relief de podiş.

Peisajul este format din dealuri şi văi. Terenurile cu altitudine variabilă, sunt

acoperite în mare parte cu vegetaţie rezultată din cultura agricolă şi vegetaţie

naturală de stepă pitică.

În perioada de construcţie, în peisaj vor apărea drumuri interioare,

platforme, excavaţii, utilaje de construcţii, componente ale ansamblului eolian şi

diverse materiale. Pe măsura avansării lucrărilor, vor fi montate echipamentele şi

se vor consuma materialele. La finalizarea lucrărilor vor fi efectuate amenajări de

teren şi vor fi retrase utilajele astfel, încât terenul să fie readus pe cât posibil la

starea anterioară.


Turbinele eoliene sunt structuri adăugate peisajului natural şi elementelor

antropice din zona de amplasament. Acestea datorită înălţimi de montaj sunt

vizibile de la distanţe mari.

În timpul construcţiei impactul asupra peisajului este unul temporar datorită

organizării de şantier si a construcţiei infrastructurii. Acest impact este considerat

unul temporar, usor negativ, iar pe perioada funcţionării CEE impactul se va

diminua seminificativ.

Prezenţa turbinelor eoliene induce ideea de ecologism datorita

caracterisiticii acestora de producere de energie verde. La această concluzie s-a

ajuns în tarile unde Centralele de Energie Eolina sunt prezente în peisaj de multi

ani şi care au valorificat acest aspect prin promovare ca atracţie turistică.

6.1.9 Potentiale efecte date de gestiunea deseurilor

In timpul lucrărilor de construcţie

Regimul gospodăririi deşeurilor produse in timpul executiei va face obiectul

organizarii de santier, in conformitate cu reglementarile in vigoare, aceste deseuri

vor fi colectate, transportate si depuse la o rampa de depozitare in vederea

neutralizarii lor.

Deseurile preconizate sunt de urmatoarele tipuri :

- menajere sau asimilabile ;

- metalice rezultate din activitatile de executie a structurilor metalice de

rezistenta si din activitatea de intretinere a utilejelor ;

- deseuri materiale de constructie, daca nu se respecta graficele de lucru si

se rebuteaza incarcaturi de betoane ;

- deseuri de lemn rezultate din activitatea curentă de pe şantier ;

- anvelope, acumulatori, uleiuri uzate, motorina si alte produse petroliere

uzate;

- cartoanele, hartia din ambalaje şi activitatile de birou din cadrul

organizarii de santier.

In conformitate cu H.G. nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor,

deseurilor menajere si cele asimilabile, acestea vor fi colectate in interiorul

organizarii de santier, in puncte de colectare prevazute cu containere tip pubele.

Aceste deseuri, periodic, vor fi transportate in conditii de siguranta la rampa de

gunoi in conditiile stabilite de comun acord cu APM Constaţa.

Deseurile metalice se vor colecta si depozita temporar in incinta

amplasamentului si vor fi valorificate prin unitati specializate.

Deşeurile, materiale de construcţii nu ridica probleme deosebite din punct

de vedere al poluării mediului. In perioada de executie aceste deseuri împreună cu

deseurile inerte provenite din excavatii vor fi depozitate temporar intr-un spatiu

special amenajat pe amplasament, urmand a fi folosite ulterior la umpluturi,

construirea căilor de acces permanente în CEE. Cantitatile suplimentare vor fi

evacuate de pe amplasament si transportate pe locurile special amenajate.


Deseurile de lemn vor fi selectate, o parte din ele revalorificate sau

valorificate ca lemn de foc pentru populaţie.

Acumulatorii uzaţi cu potenţial ridicat de poluare a mediului vor fi stocaţi si

păstraţi corespunzător in vederea valorificării lor prin unităţile specializate.

Anvelopele uzate reprezintă una din principalele probleme ale unui şantier.

Acestea vor fi depozitate in locuri special amenajate. Aceste anvelope uzate pot fi

achiziţionate si valorificate de Lafarge Romcim Medgidia.

Trebuie menţionat că atât cantitativ cât şi din punctul de vedere al gradului

de periculozitate a deşeurilor nu creează probleme semnificative de poluarea

mediului.

In perioada de desfăşurare a activităţilor specifice

Producerea energiei din potenţial eolian nu generează deşeuri în mod

continuu.

Activitatea de mentenanţă a unei CEE poate genera deşeuri din întreţinerea

echipamentelor mecanice, electrice şi de automatizare. Deşeurile tipice rezultate

din această activitate sunt:

uleiuri uzate;

decapanţi şi degresanţi ai întreţinerii echipamentelor;

piese de schimb (mai rar);

piese de schimb consumabile (filtre de aer şi ulei):

materiale textile de curăţat;

ambalaje rezultate de la înlocuirea unor piese;

ambalajele materialelor consumabile.

O altă sursă de producere a deşeurilor este din întreţinerea spaţiului vegetal

rămas pe areal după montarea Turbinelor Eoliene. Aceste deşeuri sunt resturi

vegetale, cod 20 02, frunze şi iarbă, care sunt biodegradabile sau pot fi incinerate

întru-un spaţiu special amenajat. În cazul incinerării lor cenuşa rezultată se

constituie într-un bun îngrăşământ al terenului vegetal.

Deşeurile menajere sunt în cantităţi nesemnificative şi apar sporadic.

De remarcat că atât cantitativ cât şi calitativ deşeurile rezultate nu constituie

o problemă majoră din punctul de vedere a protecţiei factorilor de mediu.

Respectivele deşeuri se produc în perioadele de implementare a programului de

mentenanţă a Turbinelor CEE, sunt preluate de pe amplasament de echipa care

realizează programul şi colectate la sediul Agentului economic.

Toate deşeurile rezultate de pe amplasament atât în perioada de exploatare

curentă cât şi în perioadele de intreţinere vor fi colectate în containere şi

transferate unei firme specializate în depozitarea şi tratarea deşeurilor.


6.1.10. Biodiversitatea şi impactul planului asupra biodiversităţii zonei de

interes

Categoriile de impact şi criteriile de evaluare a efectelor semnificative au fost

stabilite pe baza principiilor precauţionare din domeniul conservării naturii, în

vederea conformării la respectarea prevederilor din legislaţia curentă din domeniul

protecţiei mediului.

Caracterizarea detaliata a imapctului asupra biodiversitatii a foest efectuata

in cadrul Studiului de Evaluare Adecvata, ale carui concluzii sunt prezentate in

capitolul XI al prezentului Raport de mediu.

Suprafaţa totală a terenurilor din diferite planuri care se suprapun cu

perimetrul siturilor Natura 2000 - ROSCI0201 Podisul Nord Dobrogean,

ROSPA0100 Stepa Casimcea si ROSPA0019 Cheile Dobrogei

Beneficiarul are in plan implementarea mai multor proiecte de Centrale

Energetice Eoliene in zona siturilor Natura 2000, motiv pentru care s-a analizat

impactul cumulat pe care aceste proiecte il au asupra acestor situri.

Astfel proiectele care se suprapun cu ROSCI0201 Podisul Nord Dobrogean,

ROSPA0100 Stepa Casimcea si ROSPA0019 Cheile Dobrogei sunt urmatoarele:

CEE Casimcea I-III, amplasate in judetul Tulcea, CEE Beidaud V-VI amplasate in

jud. Tulcea si CEE Cogealac I-V amplasate in jud. Constanta. Fiecare dintre aceste

proiecte au parcurs sau parcurg in acest timp toate etapele de autorizare, impactul

fiecaruia a fost analizat in cadrul Rapoartelor de Mediu si a studiilor de

biodiversitate efectuate de specialistii INCDDD si alti biologi independenti.

Astfel, in continuare se descriu in detaliu suprafetele proiectelor care se

suprapun cu siturile Natura 2000 mai sus amintite.

- Reţeaua energetică de centrale eoliene Casimcea I: planul are o suprafaţă

totală de 1023,92 ha, din care 47.95 ha se află în ROSPA0019 Cheile

Dobrogei;

- Reţeaua energetică de centrale eoliene Casimcea II: planul are o

suprafaţă totală de 1238,90 ha, din care 68.5 ha se află în ROSCI0201

Podisul Nord Dobrogean si 569.67 ha se afla in ROSPA0100 Stepa

Casimcea;

- Reţeaua energetică de centrale eoliene Casimcea III: varianta finala a

planului are o suprafaţă totală de 1378.05 ha, din care 3.57 ha se află

in ROSCI0201 Podisul Nord Dobrogean si ROSPA0100 Stepa

Casimcea;


- Reţeaua energetică de centrale eoliene Beidaud V si VI: planul are o

suprafaţă totală de 2206.21 ha, din care 111.355 ha se află în

ROSPA0100 Stepa Casimcea;

- Reţeaua energetică de centrale eoliene Cogealac I: planul are o suprafaţă

totală 814 ha.

- Reţeaua energetică de centrale eoliene Cogealac II: planul are o

suprafaţă totală de 1055.12 ha din care 400.14 ha se află în

ROSPA0019 Cheile Dobrogei;

- Reţeaua energetică de centrale eoliene Cogealac III: planul are o

suprafaţă totală de 1398.08 ha;

- Reţeaua energetică de centrale eoliene Cogealac IV: planul are o

suprafaţă totală de 927.88 ha, din care 279.61 ha se află în

ROSPA0019 Cheile Dobrogei;

- Reţeaua energetică de centrale eoliene Cogealac V: planul are o suprafaţă

totală de 1145.96 ha.


Fig. 4. Situaţia diferitelor planuri pentru care s-a calculat impactul cumulat.

Notă: linie albastra – limita ROSPA0100 ”Stepa Casimcea”; linie verde – limita

ROSPA0019 “Cheile Dobrogei; linia roz – limita ROSCI0201 „Podișul Nord Dobrogean”;

linia neagra – limita proiectelor CEE Casimcea I - III, Beidaud V_VI și Cogealac I - V asa cum

sunt reprezentate in figura; poligoane galbene – suprafeţe din planuri care se află în perimetrul

siturilor Natura 2000.


Tabel 6.3. Suprapunerea cumulata a planurilor din vecinatatea siturilor Natura 2000 - ROSCI0201 Podisul Nord Dobrogean, ROSPA0100

Stepa Casimcea si ROSPA0019 Cheile Dobrogei

PUZ

Suprafata

PUZ

Suprafata

ocupata

definitiv

(ha)

Suprafaţă care se

suprapune cu

ROSCI0201

Podisul Nord

Dobrogean (ha)

Suprafaţă care

se suprapune

cu

ROSPA0100

Stepa

Casimcea (ha)

Suprafaţă care

se suprapune

cu

ROSPA0019

Cheile

Dobrogei (ha)

%

Suprapunere

ROSCI0201

Podisul Nord

Dobrogean

(87.229 ha)

%

Suprapunere

ROSPA0100

Stepa

Casimcea

(22226.1 ha)

%

Suprapunere

ROSPA0019

Cheile

Dobrogei

(10929.0 ha)

Casimcea I 1023,41 9,993 - - 46,90 - - 0,43

Casimcea II 1238,90 11,379 54,54 910,91 - 0,062 4,09 -

Casimcea III 1378,05 7,010 3,56 3,56 - 0,04 0,16 -

Beidaud V si

VI

2060,36 17,176 - 68,00 - - 0,50 -

Cogealac I 839,94 3,835 - - - - - -

Cogealac II 1041,63 5,026 - - 338,66 - - 3,66

Cogealac III 1369,70 7,488 - - 96,26 - - -

Cogealac IV 975,86 7,336 - 292,83 - - 2,55

Cogealac V 1123,97 5,765 - - 38,02 - - -

TOTAL 11619,27 80,702 58,10 923,62 704,49 0,066 4,15 6,44


Aceste suprafete reprezinta doar zonele de reglementare urbanistica, care se

suprapun cu siturile Natura 2000, insa din acestea vor fi afectate definitiv doar

suprafetele folosite pentru modernizarea drumurilor de exploatare, suprafetele

aferente constructiei platformelor de montaj si a cailor de acces spre turbine.

Aceste suprafete conform P.O.T. si C.U.T sunt mult subunitare calculate din

suprafata toatala a PUZ-urilor descrise mai sus, ceea ce reduce semnificativ

procentul de suprapunere cu siturile Natura 2000.

Conform Adresei APM Tulcea nr 11323/04.11.2011, se mentioneaza ca

planul analizat CEE Casimcea II se suprapune cu amplasamentele altor

Beneficiari de parcuri eoliene: Eolian Expres, Eolian Efect, Spark Wind

Energy , si se invecineaza cu amplasamentele altor beneficiari, decat Eolica

Dobrogea care au fost prezentate in tabelul anterior:

- Eolian Areea – limitrof

- Romwind – 20 turbine la circa 430 m

- Baronway Energy – 17 turbine, la circa 450 m

- Premium Management – 20 turbine la circa 700 m,

- Energowind – 11 turbine, la circa 1400 m

- CAS Sud III – 3 turbine, la cca 1900 m,

- CAS Sud II – 33 turbine, la cca 2500 m,

- Romwind 8 turbine, la cca 2700m,

- Eolian spark – 29 turbine, la cca 4000 m

conforma plansei mai jos atasate:


Fig. 6.6. Impact cumulat cu alte planuri/proiecte conform adresei APM Tulcea

11323/04.11.2011


Dupa cum reiese din figura de mai sus, planurile cu care se suprapun PUZ-

urile CEE Casimcea I, II si III urmaresc aproximativ acelasi contur cu planurile in

avizare ale Eolica Dobrogea. Tinandu-se cont ca turbinele din cadrul planurilor

CEE Casimcea I, II, III au fost amplasate astfel incat sa se respecte ordinul ANRE

49/2007 si astfel incat sa utilizeze la maxim potentialul eolian al zonei, conform

masuratorilor de vant si a ridicarilor topografice efectuate de catre beneficiar.

Amplasarea unui astfel de proiect, Centrale Energetice Eoliene intr-o zona

presupune, dupa cum se stie, o analiza foarte amanuntita, multianuala a conditiilor

climaterice si de vant, masuratori efectuate cu stalpii meteorologici proprii,

precum si corelarea acestor date de vant cu o baza de date tridimensionala a

terenului din zona

Orice alt proiect de acest gen care se va amplasa pe aceeasi zona PUZ, si

conectarea acestuia la RET/RED, presupune din start nerealizarea acestui proiect,

sau redimensionarea drastica a numarului de turbine astfel incat proiectul sa fie

functionabil (productiv). Prin simpla amplasare a unei turbine de catre alt

beneficiar si conectarea acesteia la RET/RED, presupune ca datele de calcul se

vor modifica, planul/proiectul suferind modificari in functie de acea turbina

functionala.

In conformitate cu datele prezentate de catre CNTEE Transelectrica SA la

data de 14.11.2011 se inregistrau in Zona de Sud-Est, reprezentata de Dobrogea +

judetele Braila, Galati si Ialomita un total de 6.587 MW de centrale energetice

eoliene cu contract de racordare semnat, din care 3.130 MW conectati la RET si

3.457 MW conectati la RED. In plus, exista un total de 4.788 MW planificati, din

care 3.238 MW conectati la RET si 1.550 MW conectati la RED.

Eolica Dobrogea SRL a primit urmatoarele avize emise de catre

Operatorul de transport:

-Avizul Tehnic de Racordare nr.03/3374/2010 pentru CEE de 600 MW;

-Avizul Tehnic de Racordare nr.109/29833/2011 pentru CEE de 600 MW;

-Avizul tehnic nr.67/2009 pentru PT+CS Extindere Statia 400 kV

Tariverde;

-Avizul Tehnic nr.7/2010 pentru Statia 220 kV Extindere Tariverde ;

-Avizul Tehnic nr.132/2011 pentru Linia Electrica Aeriana dublu circuit

400 kV Tariverde-Stupina;

si a incheiat Contractul de racordare nr.63/2011 pentru Extinderea Statiei 400 kV

Tariverde. Contractul de executie a fost semnat si finantarea depusa in contul

CNTEE Transelectrica SA . Valoarea taxei de conectare pentru 1.200 MW a fost

de 36 Milioane de Euro.

In conditiile in care reteaua de distributie (RED) din zona mentionata nu

poate evacua mai mult de 1.500 MW din cei 5.007 MW planificati fara investitii

majore care depasesc orizontul anului 2020, iar nici una din firmele mentionate


anterior ca dezvoltand CEE in imediata vecinatate nu are contracte de racordare,

consideram ca exista riscuri majore pentru firmele concurente sa nu poate asigura

fezabilitatea investitiei datorita costurilor mari ale solutiei de racordare care va

invalida decizia investitionala.

Din aceste motive, prezentate mai sus, nu putem calcula un impact

cumulativ cu proiectele cu care se suprapune, sau se invecineaza, asa cum sunt ele

numite in adresa APM Tulcea, altele decat cele ale beneficiarului, pentru care s-a

analizat in tabelul Tabel 6.3. impactul cumulat.

Efectul de bariera

Elementele mobile ale celor 19 centrale eoliene ale planului Reţeaua de

centrale energetice eoliene Casimcea III acţionează fiecare în parte cca 6360 m2

din spaţiul aerian aflat între cca 50 m (măsurat de la nivelul solului) şi cca 150 m

(măsurat de la nivelul solului). Având în vedere faptul că turbinele eoliene:

- CA_III-1 si CA_III-6,

- CA_III-4, CA_III-9, CA_III-14 şi CA_III-18

- CA_III-3, CA_III-18, CA_III-11 şi CA_III-13 si CA_III-15

- CA_III-17, CA_III-5, CA_III-12 şi CA_III-10

se află aproximativ de-a lungul unor axe ipotetice pe direcţia nord-sud, suprafaţa

totală pe care acţionează elementele mobile ale centralelor eoliene este de cca

6360 m2 * 8, adică aproximativ 50880 m

2. Distanţa dintre centralele eoliene aflate

la marginea estică, respectiv la marginea vestică a reţelei este de cca 4,0 km,

astfel spaţiul aflat între 50 m şi 150 m (măsuraţi de la nivelul solului) are o

suprafaţa totală de cca 400.000 m2 (4000 m lăţime * 100 m înălţime), Ca urmare,

suprafaţa în care acţionează elementele mobile ale centralelor eoliene reprezintă

12,72% din spaţiul aflat între 50 m şi 150 m (măsuraţi de la nivelul solului).

În concluzie, efectul de bariera al Reţelei de centrale energetice eoliene

Casimcea III se manifestă pe 12,72 % din spaţiul aerian cuprins între 50 m şi 150

m (măsuraţi de la nivelul solului) în condiţii meteorologice favorabile funcţionării

centralelor eoliene. În condiţii meteorologice nefavorabile funcţionării centralelor

eoliene (viscol, ceaţă deasă şi lipsă de vânt), centralele reprezintă doar obstacol

fizic pentru păsările aflate în tranzit (numărul exemplarelor care se deplasează în

asemenea condiţii meteorologice fiind mai redus decât pe vreme favorabilă).

Deoarece acest plan este integrat intr-un cluster Casimcea care se intinde pe

o lungime de 10 km N-S, iar suprafetele pe care actioneaza turbinele in cadrul

acestor planuri sunt urmatoarele:

- pentru CEE Casimcea I – 63600 mp ceea ce reprezinta 21,2 % din

suprafata aeriana cuprinsa intre 50 si 100 m


- pentru planul CEE Casimcea II – 44520 mp ceea ce reprezinta 13,09 %

din suprafata aeriana cuprinsa intre 50 si 100 m

- pentru planul CEE Casimcea III – 50880 mp ceea ce reprezinta 12,72 %

din suprafata aeriana cuprinsa intre 50 si 100 m

Cumulate aceste retele, dupa cum se observa si din figura urmatoare sunt

asezate aproximativ de-a lungul a 10 axe ipotetice pe direcţia nord-sud, ceea ce

inseamna ca pe o lungime de 10 km N-S, suprafaţa totală pe care acţionează

elementele mobile ale centralelor eoliene este de cca 6360 m2 * 10, adică

aproximativ 63600 m2 . Distanţa dintre centralele eoliene aflate la marginea

estică, respectiv la marginea vestică a reţelei este de cca 5,0 km, astfel spaţiul

aflat între 50 m şi 150 m (măsuraţi de la nivelul solului) are o suprafaţa totală de

cca 500.000 m2 (5000 m lăţime * 100 m înălţime), Ca urmare, suprafaţa cumulata

în care acţionează elementele mobile ale celor trei CEE Casimce I, II si III

reprezintă 12,72% din spaţiul aflat între 50 m şi 150 m (măsuraţi de la nivelul

solului) si pe o distanta de aproximativ 10 km N-S.

Proiectele aflate cel mai aproape de clusterul Casimcea sunt la o distanta

de 1900 m – CAS Sud III si respectiv la 2500 m CAS Sud II (in partea vestica

care sunt in constructie), sunt situate la distante destul de mari incat sa creeze

efect de bariera in calea de migratie sau in deplasarile de hrana a speciilor pentru

care a fost desemnat situl ROSPA Stepa Casimcei, acest spatiu fiind folosit drept

coridor de zbor.

Pentru analiza impactului cumulat cu acest proiect asupra speciilor si a

habitatelor din cadrul ROSCI Podisul Nord Dobrogean, impactul nu se poate

cumula atata timp cat turbinele analizate din cadrul CEE Casimcea II si implicit a

turbinelor din clusterul Casimcea, nu afecteaza acest tip de habitate, turbinele

fiind in totalitate amplasate in terenuri agricole.

Pe toata suprafata de studiu a planurilor, turbinele sunt asezate dispersat,

tocmai pentru a nu creea un efect de aglomerare care sa actioneze ca o bariera in

cadrul migratiilor sau in cazul deplasarilor pentru hrana. Cum marea majoritate a

turbinelor sunt amplasate in terenuri agricole efectul de bariera se poate resimte

doar pentru pasarile cu zbor planat, in migratie (tranzit), în condiţii meteorologice

nefavorabile (viscol, ceaţă deasă şi lipsă de vânt), cand oricum efectivele sunt in

numar mult mai mic.

In situatia amplasarii altor turbine in interiorul planului analizat Casimcea

III, implicit se va mari efectul de bariera cu un impact direct asupra speciilor de

avifauna, mai ales asupra speciilor cu zbor planat, iar riscul de lovire directa cu

turnurile turbinelor si palele acestora este semnificativ mai mare tinand cont de

celeexpuse mai sus.

In concluzie impactul cumulativ si efectul de bariera pe care aceste planuri

il implica asupra biodiversitatii si in principal asupra speciilor de avifauna este


negativ nesemnificativ, care coroborat cu respectarea masurilor de reducere al

impactul propuse prin aceste rapoarte de mediu, precum si cu monitorizarea

intensa a zonelor avizate prin PUZ pre-, in timpul si post constructie, impactul

tinde spre neutru.

6.2. Metode şi proceduri pentru evaluarea impactului

Cerinţele HG nr. 1076/2004 prevăd să fie evidenţiate efectele

semnificative asupra mediului determinate de implementarea planului supus

evaluării de mediu. Scopul acestor cerinţe constă în identificarea, predicţia şi

evaluarea formelor de impact generate de implementarea planului.

Impactul semnificativ este definit ca fiind “impactul care, prin natura,

magnitudinea, durata sau intensitatea sa, generează efecte negative sau pozitive

asupra unui factor sensibil de mediu.

Conform cerinţelor HG nr. 1076/2004, efectele potenţiale semnificative

asupra factorilor/aspectelor de mediu trebuie să includă efectele secundare,

cumulative, sinergice, pe termen scurt, mediu şi lung, permanente şi temporare,

pozitive şi negative.

O definitie sintetica a evaluarii impactului de Mediu asa cum se regaseste

ea in literatura de specialitate, ar fi ca acesta are ca obiectiv fundamental

investigarea cu caracter stiintific a efectelor multiple si complexe,

momentane si potentiale a unor activitati permanente ori temporare, distinct

asupra factorilor de mediu si a mediului in ansamblul sau, dar si asupra

altor factori cum sunt cei sociali, culturali, economici si chiar politici.

In conformitate cu legislatia romaneasca, care a preluat Aquis-ul

Comunitar, evaluarea de impact se realizeaza in trei etape:

- La emiterea autorizatiei de mediu prin Bilantul de Mediu si Studiul de

evaluare a Riscului, pe baza de recoltari de probe din teren, analize de

laborator, alte metode care sa furnizeze marimi fizice concrete si cat mai

exacte, privind efectul activitatii respective in functie, comparate cu acelasi

sistem de valori dinainte de inceperea activitatii respective.

In acest fel se pot obtine evaluari concrete in marimi fizice pentru

unii din factorii de mediu, dar din pacate nu asupra mediului in ansamblul

sau.

- La emiterea acordului de mediu prin Raportul de Evaluare a Impactului

intocmit pe baza examinarii unei documentatii cu caracter tehnic care se

bazeaza pe informatii, privind situatia mediului inainte de inceperea

activitatii si de estimari privind efectul ei dupa incepere.


- La emiterea avizului de mediu prin Raportul de evaluare a impactului

produs de un plan sau program, document cu caracter preliminar si care nu

se bazeaza pe masuratori, analize sau determinari nici macar prealabile.

Prima concluzie care se desprinde este ca, din toate cele 3 etape de

evaluare, cea referitoare la Planuri si Programe beneficiaza de cele mai

putine informatii privind elementele de mediu inainte si dupa aplicarea lor si

oricum ele au un caracter numai calitativ. În vederea identificării efectelor potenţiale semnificative asupra mediului

ale prevederilor planului au fost stabilite criterii de evaluare pentru fiecare dintre

factorii/aspectele de mediu relevanţi/relevante prin acordarea de puncte transpuse

apoi intr-un sistem de analiza si corelare a lor, utilizand Matricea Leopold bine

cunoscuta si folosita in practica, care de altfel este inclusa ca metoda de

evaluare şi in Ordinul MAPM nr. 863/2002, Anexa 2, Tabel 4. In cadrul evaluarii s-au identificat două grupe de lucrări distincte pentru

care s-a întocmit cate un tabel in care s-au înscris pe linie efectele asupra mediului

şi pe coloane aspectele de mediu afectate aşa cum sunt ele definite la pct. 6,

Anexa 2, din HG. 1076.

Cele două grupe de lucrări sunt reprezentate de:

- construcţia infrastructuri - prin amenajarea drumurilor de exploatare

agricolă, construcţia căilor de acces noi până la turbine, de instalarea circuitului

de cabluri subterane

- ridicare şi funcţionare a turbinelor – montarea tunului, nacelei şi a

rotorului precum şi perioada de funcţionare a CEE.

Apoi parcurgand fiecare linie s-au acordat puncte pozitive sau negative

pentru fiecare din aspectele de mediu relevante in coloana de efecte, conform

caracterizării impactului descris pe parcursul acestui capitol.

Punctele au fost apoi centralizate pe efecte de mediu si pe aspecte de

mediu.

Punctarea s-a făcut deasemena şi pentru cele două alternative descrise în

raport şi care sunt detaliate la Capitolul IX.

Trebuie subliniat faptul ca punctele de impact determinate, au o valoare

posibila-potentiala, nu valori absolute, intrucat ele pot fi imbunatatite daca se iau,

in etapele urmatoare de promovare a amenajarilor, masurile rezultate ca necesare

pentru a preveni, reduce şi compensa orice efect advers asupra mediului stabilit în

cadrul acestui Raport de mediu pentru obtinerea Avizului de Mediu si ulterior prin

Studiul de Evaluare a impactului pentru obţinerea Acordului de Mediu.

Precizam ca in cadrul evaluarii, folosind matricea Leopold, nu s-a

facut si evaluarea privind biodiversitatea care este efectuata distinct în

cadrul studiului de evaluare adecvata, cu care acest plan a fost incadrat.


În cele de mai jos se prezintă categoriile de impact şi criteriile pentru

evaluarea impactului, stabilite de evaluator şi prin consultarea Grupului de Lucru,

constituit cu ocazia analizei PUZ-ului CEE Casimcea III

Pentru explicitarea in detaliu a modului cum s-a facut evaluarea, prin

utilizarea matricelor Leopold, prezentam in continuare pentru fiecare grupare de

lucrari, efecte asupra Mediului si aspecte de Mediu afectate, procedura de acordare

a punctelor pozitive si negative pe o scara de la 1-5.

Evaluarea impactului asupra mediului pentru etapa de construcţie a

drumurilor – infrastructurii în varianta iniţială cu 24 turbine eoliene de 2

MW (Tablelul 6.2.1.)

Puncte pozitive

1) Pentru sol s-au acordat 2 puncte intrucat prin amenajarea terenurilor din

jurul constructiilor se asigura o protectie a solului impotriva eroziunii, dar

se asigură o creştere a valorii economice a terenurilor

2) Pentru aer – s-au acordat 2 puncte deoarece prin amenajarea infrastructurii

se reduce pe termen lung poluarea datorită emisiilor de praf datorită

drumurilor neamenajate

3) Valorile materiale şi sociale – s-au acordat 5 puncte prin modernizarea

infrasructurii locale, prin creşterea stării ocupaţionale ale localnicilor din

zonă precum si cresterea nivelului de bunăstare al localnicilor şi al

primăriilor şi ale consiliilor locale

4) Persoanal – se acordă 2 puncte pentru calitatea forţei de muncă, (organizată

şi calificată) pe perioada construcţiei faţa de situaţia existentă

5) Peisaj – se poate acorda 2 puncte pentru efectul vizual creat de „ordonat”

pe care îl conferă o reţea de drumuri nou amenajată.

6) pentru biodiversitate – se acordă 2 punct deoarece prin excavaţie se

formează temporar biotopuri noi, precum si creşterea populaţiei

cuibăritoare de fâsă de câmp datorita fragmentării şi creării de locuri de

refugiu

7) relatiile între factori – se acordă 2 punct pentru impactul general pozitiv

cumulat pe care acest gen de investiţie îl poate aduce într-o zona slab

dezvoltată economic, pe termne scurt şi mediu, după principiul dezvoltării

durabile

Puncte negative


1) pentru apă – se acordă 2 puncte pentru impactul temporar pe care îl pot

avea scurgerile temporare de combustibildatorită vecinătăţii cu organizarea

de şantier

2) pentru sol - s-au acordat 3 puncte deoarece in perioada de constructie în

special se deranjeaza straturile de suprafata si se polueaza zona excavata,

deasemena se schimbă temporar dar şi permanent folosinţa actuală a

terenurilor afectate,

3) pentru aer - se acorda 2 puncte ca urmare a noxelor produse de utilajele

folosite în cadrul organizării de şantier, pe termen scurt

4) pentru sănătate – acordăm 1 punct pentru impactul dat de zgomot, datoriă

creşterii utilajelor grele care circulă în aceste zone, caracterizate până acum

ca fiind foarte linistite

5) pentru personal – se acordă 1 punct deoarece pot apare, ca în orice

activitate de şantier, accidente dacă nu se respectă normele de protecţia

muncii

6) gestiunea deseurilor – se acordă 2 puncte pe perioada costrucţiei

infrastructurii, pe perioade scurte, deoarece apar deşeuri care necesită un

management riguros

7) pentru peisaj – se acordă 2 puncte deoarece pe termen scurt organizarea de

şantier are un impact vizual asupra cadrului natural

8) pentru biodiversitate – se acordă 4 puncte datorită impactului pe termen

scurt, temporar pe care activitatea de constructie o are asupra biodiversitatii

in general

Rezultă un total de 16 puncte pozitive şi 17 puncte negative pentru

activitatea de construcţie a infrastructurii pentru varianta 1 descrisă în

planul de amplasament.

Evaluarea impactului asupra mediului pentru etapa de ridicare si

funcţionare a turbinelor – în varianta iniţială (Tabelul 6.2.2.)

Puncte pozitive

1) pentru sol – se acordă 1 punct deoarece în această perioadă o parte din

terenul afectat va fi reabilitat şi readus la caracteristicile iniţiale

2) Pentru aer – s-au acordat 5 puncte deoarece în sine folosirea turbinelor

eoliene la producerea de energie verde are un impact pozitiv semnificativ


asupra aerului, indirect prin scăderea emisiei de gaze cu efect de seră

comparativ cu cantitatea de energie emisă din surse convenţionale

3) Valorile materiale şi sociale – s-au acordat 4 puncte prin creşterea stării

ocupaţionale ale localnicilor din zonă precum si cresterea nivelului de

bunăstare al localnicilor, al primăriilor şi consiliilor locale dar si datorită

racordarii parcurilor la reţelele de fibră optică ce implică o mai mare

uşurinţă in procurarea serviciilor de internet şi alte facilităţi tehnologice

actuale

4) Personal – se acordă 2 puncte pentru calitatea forţei de muncă, (organizată


5) Peisaj – se poate acorda 2 puncte deoarece induce ideea de ecologism

datorită caracterisiticii acestora de producere de energie verde si totodată

zona poate fi promovată ca atracţie turistică.

Puncte negative

1) Apa – nu este influenţată de aceasta fază

2) Solul – deasemena nu este influenţat

3) pentru aer – se acordă 1 punct deoarece pe perioda funcţionării, ocazional

pot apare surse punctiforme de emisii datorită utilajelor care intervin pentru

mentenanţă sau situaţii de urgenţă

4) pentru sănătate – acordăm 1 punct pentru impactul dat de zgomot, care

poate fi perceput pe timpul nopţii, uneori, în cazuri de calm total, cu toate

că aceste zgomote pot fi acoperite de foşnetul vântului, deasemenea pe

perioadele de ger pot exista bucăţi de gheaţă care sa fie aruncate de palele

aflate în mişcare

5) patrimoniul cultural – nu este afectat de aceasta fază


activitate, accidente dacă nu se respectă normele de protecţia muncii, gen

căderi de la înalţime, etc

7) pentru peisaj – se acordă 2 puncte deoarece turbinele sunt structuri

antropice adăugate cadrului natural

8) pentru biodiversitate – se acordă 4 puncte datorita impactului pe care il are

un numar mai mare de turbine, cumulat si cu celelalte proiecte, si

deasemenea daca nu se implementeaza un sistem de monitorizare care sa

asigure date reale cantitative privind migratia si activitatea avifaunistica.



activitatea de ridicare si funcţionare a turbinelor pentru varianta iniţială descrisă

în planul de amplasament

Per total varianta iniţială are un total de 30 de puncte pozitive şi 26 de

puncte negative


drumurilor – infrastructurii în varianta 2 de plan cu 18 turbine eoliene de 2

MW (Tablelul 6.2.3.)

Puncte pozitive

1) Pentru sol s-au acordat 2 puncte intrucat prin amenajarea terenurilor din

jurul constructiilor se asigura o protectie a solului impotriva eroziunii, dar

se asigură o creştere a valorii economice a terenurilor

2) Pentru aer – s-au acordat 2 puncte deoarece prin amenajarea infrastructurii

se reduce pe termen lung poluarea datorită emisiilor de praf datorită

drumurilor neamenajate


infrastructurii locale, prin creşterea stării ocupaţionale ale localnicilor din







6) pentru biodiversitate – se acordă 2 punct deoarece prin excavaţie se

formează temporar biotopuri noi, precum si creşterea populaţiei

cuibăritoare de fâsă de câmp datorita fragmentării şi creării de locuri de

refugiu

7) relatiile între factori – se acordă 2 puncte pentru impactul general pozitiv

cumulat pe care acest gen de investiţie îl poate aduce într-o zona slab

dezvoltată economic, pe termen scurt şi mediu, după principiul dezvoltării

durabile


Puncte negative


avea scurgerile temporare de combustibil datorită vecinătăţii cu organizarea

de şantier

2) pentru sol – s-au acordat 3 puncte deoarece in perioada de constructie în



terenurilor afectate,

3) pentru aer – se acorda 2 puncte ca urmare a noxelor produse de utilajele


4) pentru sănătate – acordăm 1 punct pentru impactul dat de zgomot, datoriă


ca fiind foarte linistite



muncii



management riguros



8) pentru biodiversitate – se acordă 3 puncte datorită impactului pe termen

scurt, temporar pe care activitatea de constructie o are asupra biodiversitatii

in general


activitatea de construcţie a infrastructurii pentru varianta 2 descrisă în

planul de amplasament.


funcţionare a turbinelor – în varianta 2 de plan (Tabelul 6.2.2.)

Puncte pozitive












uşurinţă in procurarea serviciilor de internet şi alte facilităţi tehnologice

actuale

4) Personal – se acordă 2 puncte pentru calitatea forţei de muncă, (organizată


Peisaj – se poate acorda 2 puncte deoarece induce ideea de ecologism datorită

caracterisiticii acestora de producere de energie verde si totodată zona poate fi

promovată ca atracţie turistică.

Pucte negative









perioadele de ger pot exista bucăţi de gheaţă care sa fie aruncate de palele

aflate în mişcare




căderi de la înalţime, etc

7) pentru peisaj – se acordă 2 puncte deoarece turbinele sunt structuri

antropice adăugate cadrului natural

8) pentru biodiversitate – se acordă 2 puncte datorita impactului pe care il are

un numar mai mare de turbine, cumulat si cu celelalte proiecte, si

deasemenea daca nu se implementeaza un sistem de monitorizare care sa

asigure date reale cantitative privind migratia si activitatea avifaunistica.


activitatea de ridicare si funcţionare a turbinelor pentru varianta 2 descrisă

în planul de amplasament



drumurilor – infrastructurii în varianta finala – 18 turbine (Tabelul 6.2.3.)

Puncte pozitive

1) Pentru sol s-au acordat 2 puncte intrucât prin amenajarea terenurilor din

jurul constructiilor se asigura o protectie a solului impotriva eroziunii,

asigurându-se si o creştere a valorii economice a terenurilor

2) Pentru aer – s-au acordat 2 puncte prin amenajarea infrastructurii se reduce

pe termen lung poluarea datorită emisiilor de praf datorită drumurilor

neamenajate


infrastructurii locale, prin creşterea stării ocupaţionale ale localnicilor din







6) pentru biodiversitate – se acordă 2 punct deoarece prin excavaţi se

formează temporar biotopuri noi, precum si creşterea cresterea populaţiei

cuibăritoare de fâsă de 104ddu datorita fragmentării şi creării de locuri de

refugiu

7) relatiile între factori – se acordă 2 puncte pentru impactul general pozitiv

104dduce104e pe care acest gen de investiţie îl poate 104dduce într-o zona

slab dezvoltată economic, pe termen scurt şi mediu, după principiul

dezvoltării durabile

Pucte negative


avea scurgerile temporare de combustibil datorită vecinătăţii cu organizarea

de şantier

2) pentru sol – s-au acordat 2 puncte deoarece in perioada de constructie în



terenurilor afectate, dar totuşi suprafaţa afectată este cu o trieme mai mică

faţă de varianta iniţială descrisa iniţial


3) pentru aer – se acorda 2 puncte ca urmare a noxelor produse de utilajele


4) pentru sănătate – acordăm 1 puncte pentru impactul dat de zgomot, datoriă


ca fiind foarte linistită



muncii





management riguros

8) pentru biodiversitate – se acordă 2 puncte deoarece chiar dacă a scăzut

impactul asupra biodiversitaţii poate sa mai existe, în caz accidental, un

impact asupra biodiversităţii din zonă


activitatea de construcţie a infrastructurii pentru varianta precauţionară

descrisă in cadrul Studiului de Evaluare Adecvata.


funcţionare a turbinelor – în varianta precauţionară (Tabelul 6.2.4.)

Puncte pozitive











uşurinţă in procurarea serviciilor de internet

4) Persoanl – se acordă 2 puncte pentru calitatea forţei de muncă, (organizată



5) Peisaj – se poate acorda 2 puncte deoarece induce ideea de ecologism

datorită caracterisiticii acestora de producere de energie verde si totodată

zona poate fi promovată ca atracţie turistică.

Puncte negative









perioadele de ger-temperaturi scăzute pot exista bucăţi de gheaţă care sa fie

aruncate de palele aflate în mişcare




caderi de la înalţime, etc

7) pentru peisaj – se acordă 1 punct deoarece turbinele sunt structuri antropice

adăugate cadrului natural

8) pentru biodiversitate – se acordă 1 punct chiar dacă a scăzut semnificativ

impactul asupra biodiversitaţii poate sa mai existe, în caz accidental, un

impact asupra biodiversităţii din zonă


activitatea de ridicare si funcţionare a turbinelor pentru varianta finala

descrisă in acest raport si in studiul de Evaluare adecvata, si mai ales daca

beneficiarul va tine cont de masurile de minimizare propuse de catre

specialisti in cadrul Studiului de Evaluare Adecvata si in cadrul respectivului

Raport de Mediu.

Per total varianta finala propusa prin acest plan are un total de 30 de

puncte pozitive şi 19 puncte negative.

Folosirea Matricelor tip Leopold exemplificată în Tabelul 6.2.5., a

metodologiei si a sistemului de punctare prezentat, reprezinta singura solutie

pentru a asigura corelarea pentru fiecare tip de activitate, intre cele 8 potenţiale


efecte asupra mediului si cele 11 aspecte de mediu afectate, asa cum sunt ele

prevazute la punctul 6, Anexa 2, din HG 1076.

Evaluarea s-a facut pe termen scurt, mediu si lung, punctele fiind acordate

in consecinţă. Termen scurt reprezinta perioada de constructii, termen mediu este

reprezentat de perioada de exploatare pana la prima revizie tehnica generala

(aproximativ 5 ani) – perioada de functionare initiala, iar termenul lung reprezinta

perioada de timp pana la scoaterea din functiune.

Analiza detaliată efectuată pune în evidenţă aspectele de mediu cu

sensibilitate deosebita si va permite pentru astfel pentru o focusare pe aceste

aspecte în fazele ulterioare de monitorizare pe perioada de execuţie a proiectului

şi pe perioada funcţionării CEE Casimcea III.

In acest fel s-a putut realiza o evaluare corectă a potenţialelor efecte

semnificative asupra Mediului, iar rezultatele obtinute in final demonstreaza că

prin solutiile cuprinse in alternativa precauţionară impreuna cu masurile propuse

in Raport s-a reuşit să se obţină o prevenire, reducere şi compensare cât de

completa posibil a oricărui efect advers asupra Mediului, ceea ce constituie

obiectivul acestei documentatii.


Matricea potentialelor efecte asupra Mediului

Tabel. 6.2.1. Constructia drumurilor, cailor de acces – infrastructura varianta 1

ASPECTE DE

MEDIU

AFECTATE

POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI

Secun

dare

Cumula

tive

Siner

gice

Termen

scurt

Termen

mediu

Termen

lung

Permanente Temporare Pozitive Negative

1. Solul

* - - * * - * - 2 3

2. Apa * - - * - - - - - 2

3. Aerul * - - * - - - - 2 2

4. Valori

materiale si

sociale

- - - - - - - - 4 -

5. Sanatatea

umana

* - - - - - - - - 1

6. Patrimoniul

cultural

* - - * - - - - - -

7. Personal - - - * - - - - 2 1

8. Peisajul - * - * - - - - 2 2

9.Gestiunea

deseurilor

- * - - - - - * - 2

10.Biodiversi

tate

* * * * * * * - 2 4

11. Relaţiile

intre factori

- - - - - - - - 2 -

Total 16 17


Tabelul 6.2.2. Etapa de ridicare si funcţionare a turbinelor - varianta 1

ASPECTE DE

MEDIU

AFECTATE


Secun

dare

Cumula

tive

Siner

gice

Termen

scurt

Termen

mediu

Termen

lung


1. Solul

- - - - - - - - 1 -

2. Apa - - - - - - - - -

3. Aerul * - - * - - - - 5

1

4. Valori

materiale si

sociale

- - - - - - - - 4 -

5. Sanatatea

umana

* - - - - - - - - 1

6. Patrimoniul

cultural

- - - - - - - - - -

7. Personal - - - * - - - - 2

1

8. Peisajul - * - - - * - * 2

2

9.Gestiunea

deseurilor

- - - - - - - * - -

10.Biodiversi

tate

* * * * * * * - - 4

11. Relaţiile

intre factori

- - - - - - - - - -

Total 14 9


Tabel. 6.2.1. Constructia drumurilor, cailor de acces – infrastructura varianta 2

ASPECTE DE

MEDIU

AFECTATE


Secun

dare

Cumula

tive

Siner

gice

Termen

scurt

Termen

mediu

Termen

lung


1. Solul

* - - * * - * - 2 3

2. Apa * - - * - - - - - 2

3. Aerul * - - * - - - - 2 2

4. Valori

materiale si

sociale

- - - - - - - - 4 -

5. Sanatatea

umana

* - - - - - - - - 1

6. Patrimoniul

cultural

* - - * - - - - - -

7. Personal - - - * - - - - 2 1

8. Peisajul - * - * - - - - 2 2

9.Gestiunea

deseurilor

- * - - - - - * - 2

10.Biodiversi

tate

* * * * * * * - 2 3

11. Relaţiile

intre factori

- - - - - - - - 2 -

Total 16 16


Tabelul 6.2.2. Etapa de ridicare si funcţionare a turbinelor - varianta 2

ASPECTE DE

MEDIU

AFECTATE


Secun

dare

Cumula

tive

Siner

gice

Termen

scurt

Termen

mediu

Termen

lung


1. Solul

- - - - - - - - 1 -

2. Apa - - - - - - - - -

3. Aerul * - - * - - - - 5

1

4. Valori

materiale si

sociale

- - - - - - - - 4 -

5. Sanatatea

umana

* - - - - - - - - 1

6. Patrimoniul

cultural

- - - - - - - - - -

7. Personal - - - * - - - - 2

1

8. Peisajul - * - - - * - * 2

2

9.Gestiunea

deseurilor

- - - - - - - * - -

10.Biodiversi

tate

* * * * * * * - - 2

11. Relaţiile

intre factori

- - - - - - - - - -

Total 14 7


Tabelul 6.2.3. Constructia drumurilor, cailor de acces – infrastructura varianta finala

ASPECTE DE

MEDIU

AFECTATE


Secun

dare

Cumula

tive

Siner

gice

Termen

scurt

Termen

mediu

Termen

lung


1. Solul

* - - * * - * - 2 2

2. Apa * - - * - - - - - 2

3. Aerul * - - * - - - - 2 2

4. Valori

materiale si

sociale

- - - - - - - - 4 -

5. Sanatatea

umana

* - - - - - - - - 1

6. Patrimoniul

cultural

* - - * - - - - - -

7. Personal - - - * - - - - 2 1

8. Peisajul - * - * - - - - 2 2

9.Gestiunea

deseurilor

- * - - - - - * - 2

10.Biodiversi

tate

* * * * * * * - 2 2

11. Relaţiile

intre factori

- - - - - - - - 2 -

Total 16 14


Tabelul 6.2.4. Etapa de ridicare si funcţionare a turbinelor - varianta finala

ASPECTE DE

MEDIU

AFECTATE


Secun

dare

Cumula

tive

Siner

gice

Termen

scurt

Termen

mediu

Termen

lung


1. Solul

- - - - - - - - 1 -

2. Apa - - - - - - - - -

3. Aerul * - - * - - - - 5

1

4. Valori

materiale si

sociale

- - - - - - - - 4 -

5. Sanatatea

umana

* - - - - - - - - 1

6. Patrimoniul

cultural

- - - - - - - - - -

7. Personal - - - * - - - - 2

1

8. Peisajul - - - - - * - * 2

1

9.Gestiunea

deseurilor

- - - - - - - - - -

10.Biodiversi

tate

* * - - - - * - - 1

11. Relaţiile

intre factori

- - - - - - - - - -

Total 14 5


Tabelul 6.2.5. Matricea Leopold a Evaluării Impactului Planului CEE Casimcea II

ASPECTE DE

MEDIU

AFECTATE


Varianta 1

Varianta 2 Varianta Finală

Etapa I Etapa II Etapa I Etapa II Etapa I Etapa II

Pozitiv Negativ Pozitiv Negativ Pozitiv Negativ Pozitiv Negativ Pozitiv Negativ Pozitiv Negativ

1. Solul

2 3 1 - 2 3 1 - 2 2 1 -

2. Apa - 2 - - 2 - - - 2 -

3. Aerul 2 2 5

1 2 2 5 1 2 2 5

1

4. Valori materiale

si sociale 4 - 4 - 4 - 4 - 4 - 4 -

5. Sanatatea umana - 1 - 1 - 1 - 1 - 1 - 1

6. Patrimoniul

cultural - - - - - - - - - - - -

7. Personal 2 1 2

1 2 1 2 1 2 1

2

1

8. Peisajul 2 2 2

2 2 2 2 2 2 2 2

1

9.Gestiunea

deseurilor - 2 - - - 2 - - - 2 - -

10.Biodiversi tate 2 4 - 4 2 3 - 2 2 2 - 1

11. Relaţiile intre

factori 2 - - - 2 - - - 2 - - -

Total 16 17 14 9 16 16 14 7 17 14 14 5

Total general – varianta 1 30 26 Total general –

varianta 2

30 23 Total general –

varianta finala 30 19


CAPITOLUL VII

POSIBILE EFECTE SEMNIFICATIVE

ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA

SĂNĂTAŢII ÎN CONTEXT

TRANSFRONTIERĂ

Activitatea desfaşurată pe amplasamentul CEE CASIMCEA III din extravilanul

comunei Casimcea, judeţul Tulcea nu poate avea un impact semnificativ asupra factorilor de

mediu şi cu atât mai puţin în context transfrontalier.

De remarcat este că această propunere de plan vine în întâmpinarea politicilor Europene

de protecţia mediului, prin producerea de energie curată.


CAPITOLUL VIII

MASURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE

SI COMPENSA, CAT DE COMPLET POSIBIL, ORICE

EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL

IMPLEMENTARII PLANULUI

8.1 Măsuri de prevenirea riscului în perioada de construcţii –montaj

Pentru prevenirea riscurilor apariţiei unor accidente de muncă în timpul

activităţilor de construcţii-montaj, lucrările se vor efectua în conformitate cu

standardele naţionale şi internaţionale aplicabile.

Astfel, se va avea în vedere :

Utilizarea în stare tehnică de bună funcţionare a tuturor utilajelor,

echipamentelor şi sculelor;

Utilizarea echipamentului de protecţie şi protecţie specială în

cazurile unde se impune aceasta;

Lucrările de construcţii-montaj, instalaţii sanitare şi instalaţii

electrice se vor realiza pe baza unor proiecte tehnice în care sunt notificate şi

situaţiile de risc;

Se vor prevedea echipamente şi resurse pentru prevenirea

incendiilor şi reducerea efectelor acestora;

Se vor lua în consideraţie situţiile de vânt puternic pentru lucrările

la înălţime;

Se vor lua în consideraţie situaţiile de precipitaţii abundente pentru

protejarea amplasamentului, mijloacelor tehnice şi materialelor de pe

amplasament.

8.2 Posibilităţile de diminuare sau eliminare a impactului produs asupra

mediului

Asa cum s-a aratat in capitolele anterioare, măsurile luate pentru lucrările

propuse prin prezentul Plan cât şi cele de reabilitare a spaţiului în urma

terminării construcţiilor face ca impact asupra mediului natural si artificial, să

fie nesemnificativ.

Masurile care se preconizează să fie luate in perioada construcţie CEE si in

timpul funcţionării acestuia, conform normelor tehnologice si a legislaţiei de

mediu in vigoare, si in mod special respectarea cu stricteţe a acestora, ne


determină să consideram că factorii de mediu din incinta CEE si din vecinătatea

acesteia, vor fi afectaţi negativ într-o măsură destul de mică astfel încât impactul

să nu aibă un caracter semnificativ. Se poate afirma că dacă impactul aupra

avifaunei nu se va manifesta semnificativ, să afecteze semnificativ biodiversitatea

CEE va constitui un beneficiu pentru mediu înconjurător, cel social şi economic.

O sinteză a măsurilor pentru reducerea efectelor negative de impact asupra

factorilor de mediu în perioada de construcţii – montaj este dată în tabela 8.2

Tabela 8.2

Factor de

mediu

Măsuri de reducere a impactului Resp.

implementare

Supraveghere

Sol Amplasarea cablurilor subterane sa

se faca de-a lungul drumurilor de

exploatare amenajate, sau de-a

lungul cailor de acces noi

construite.

Constructor Beneficiarul

planului

Zgomot din

activ. de

constr.-

montaj

Restricţii referitoare la orele de lucru,

utilizarea unor amortizoare de zgomot

pentru echipamente, furnizarea de

informaţii pentru public, pentru a se

respecta SR 10009/1998

constructor

Beneficiarul

planului

Efectul de

Flickering

Pentru diminuarea impactului asupra

avifaunei şi a populaţiei turbinele

eoliene sunt acoperite cu vopsea

antireflex RAL 9018, conform IS0

2813.

constructor

Beneficiarul

planului

Pulberi (Praf) Excavaţii supravegheate, acoperirea

camioanelor care transportă material de

umplutură sau se vor instala structuri

tip portal ce vor pulveriza apa pe

pământul din autobasculantele care vor

trece pe sub ele, pentru a forma o

crustă care să împiedice antrenarea

pământului de curenţii de aer;

Constructor

Beneficiarul

planului

Vegetaţie

Se va urmări identificarea speciilor

protejate si strict protejate, endemice,

incluse in lista rosie naţionala si in

convenţii internaţionale (inclusiv cele

de la Berna, Bonn şi cea privind

biodiversitatea),

Se va proceda la refacerea vegetaţiei in

zona de impact

Exemplarele de vegetaţie protejată din

locaţiile în care se vor executa lucrări

de construcţii vor fi identificate

anterior realizării lucrărilor si se va

proceda la strămutarea acestora în

Constructor

Beneficiarul

planului


arealul rezervaţiei în care se regăsesc

condiţii identice de sol.

Faună Supravegherea zonei şi asigurarea

identificării si protejării exemplarelor

importante

Monitorizarea conform planului de

monitorizare descris în capitolul X al

prezentului raport de mediu.

Pentru minimizarea impactului asupra

avifaunei se folosesc metode deja in

intreaga lume – vopsirea vârfurilor

palelor cu culori care contrasteaza cu

restul turbineie, rosu sau negru.

Constructor

Beneficiarul

planului

Apă

Colectarea corespunzătoare a apelor

uzate, transport prin pompare şi

depozitare, asigurarea de servicii

specializate, pentru respectarea HG

352/2005

Interzicerea descărcării oricăror

materiale în apă.

Utilizarea unor tehnologii moderne de

depoluare în cazul poluării cu

hidrocarburi

Constructor

Beneficiarul

planului

Gestionarea

materialului

excavat

Refolosirea pe şantier, pe cât posibil, a

materialului inert excavat, in aceeaşi

zona pentru refacerea

habitatelor

Evacuarea excavaţiilor în exces, după

examinarea corespunzătoare, la

depozite de deşeuri inerte;

Constructor

Beneficiarul

planului

Protecţia

proprietăţilor

adiacente

Acces blocat la proprietăţile adiacente

Furnizarea de informaţii către public;

solicitarea accesului temporar

Constructor Constructor

Sănătatea

populaţiei şi a

personalului

Managementul tehnic şi al resurselor

corect executat.

Elaborarea planului de intervenţie în

caz de poluări accidentale.

Constructor

Beneficiarul

planului

Mediu

ambiant

Monitorizarea lucrărilor şi a calităţii

mediului


planului

Peisaj Ameliorarea terenului care a fost supus

lucrărilor de construcţii- montaj,

aducerea lui la cotele iniţiale ;

Din punct de vedere vizual, turbinele

au design elaborat, atrăgător cu

suprafete vopsite în culori pastelate sau

in alb (cel mai frecvent).


planului

Măsurile se impun pentru reducerea efectelor negative de impact asupra

factorilor de mediu în perioada de exploatare a CEE este dată în tabela 8.3


Tabela 8.3

Problema

de mediu

Măsuri de reducere a impactului Resp.

implementare

Supraveghere

Impact vizual Alegerea unor materiale care se

armonizează cu împrejurimile

Păstrarea construcţiilor în stare

tehnică bună

Proiectant

Beneficiarul

planului

Vegetaţie Refacerea vegetaţie in zona de

impact.

Beneficiarul

planului

Autoritatea

competentă

Faună Protejarea faunei si avifaunei

întâlnită local.

Autoritate cu

atribuţii în acest

sens

Autoritatea

competentă

Sănătatea

populaţiei şi a

personalului

Folosirea procedurilor şi

echipamentelor de protecţie

corespunzătoare

instalaţii de iluminat şi semne de

avertizare.

Întreţinerea instalaţiilor.

Pentru siguranţa, populaţia

trebuie avertizată şi anunţată de

acţiunile desfăşurate in timpul

exploatării care o pot afecta

accidental.

Constructor/

Beneficiarul

planului

Autoritatea

competentă

Deşeuri Colectarea corespunzătoare,

selectarea, depozitarea şi transportul

deşeurilor de către

servicii specializate

Beneficiarul

planului

Autoritatea

competentă

Mediu ambiant Monitorizarea factorilor de mediu

posibil a fi afectaţi

Beneficiarul

planului/

Autoritatea

competentă

Autoritatea

competentă

8.3. Masuri de protecţie împotriva radiaţiilor

Nu este cazul, activităţile care se desfăşoară pe amplasament nu sunt

generatoare de radiaţii.

8.4. Masuri de protectie a fondului forestier

Nu este cazul, dat fiind ca activitatea şi locaţia unde este propusă

construirea CEE CASIMCEA III, extravilanul comunei CASIMCEA este limitată

ca spaţiu şi nu afectează fondul forestier existent.


CAPITOLUL IX

EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA

SELECTAREA VARIANTELOR ALESE SI O DESCRIERE A

MODULUI IN CARE S-A EFECTUAT EVALUAREA,

INCLUSIV ORICE DIFICULTATI INTAMPINATE IN

PRELUCRAREA INFORMATIILOR CERUTE

Analiza alternativelor de amplasare a CEE Casimcea III ia în considerare

următoarele elemente:

- Producţia estimată de energie electrică, determinată de potenţialul

eolian specific fiecărui amplasament. Productia de energie electrica a fost

estimata analizand potentialului eolian existent in zona, masurat cu tehnici

corespunzatoare, pe perioada de 18 luni consecutive.

Pe baza analizei acestui element la emiterea Certificatului de Urbanism

pentru respectivul proiect s-au amplasat 26 turbine eoliene. Din considerente de

reducere a impactului asupra ariei protejate (reprezentate de factorii de mediu

biodiversitate, impact avifaunistic si sol) s-au reamplasat turbinele in zona de

analiza PUZ si s-a redus numarul de turbine la 19 tocmai pentru a reduce la

maxim impactul asupra biodiversităţii. Numarul actual de turbine al PUZ-ului

minimizeaza deasemenea efectul de bariera pentru pasari si reduce impactul

asupra factorilor de mediu in imediata vecinatate cu ROSPA Cheile Dobrogei si

ROSPA Stepa Casimcei cu care planul analizat se invecineaza.

- Impactul asupra populatiei din localităţile învecinate CEE

Casimcea III. Impactul asupra populatiei din localitatile invecinate a fost evaluat

pe baza curbelor de zgomot si a umbrei generate de numarul si asezarea turbinelor

in teren, curbe care s-au obtinut cu ajutorul programului WINDPRO. Pentru

perioada de constructie s-au luat in considerare posibilitatile de poluare fonica si a

aerului determinata de utilajele de constructie cu ajutorul datelor existente in

literatura de specialitate. In acelasi mod s-a procedat si pentru materialele de

constructie utilizate la realizarea planului. Trebuie mentionat ca datele din

literatura de specialitate nu au luat in considerare performantele actuale ale

tehnicii din constructii care sunt mult imbunatatite.


Suprafata si amplasamentul analizat prin PUZ, varianta precauţionară, arata

ca localitatea invecinata cea mai apropiata este Ramnicu de Jos, situata la o

distanta de aproximativ 3300 m. Aceasta distanta reduce intr-o masura foarte

mare impactul asupra populatiei din zona. Se mai poate mentiona ca distanta fata

de zonele locuite implica si o siguranta publica ridicata.

- Impactul asupra principalilor factori de mediu;

Inca de la inceputul derularii procesului tehnic s-au avut in vedere toti

factorii mai sus mentionati si anume fezabilitatea proiectului din punct de vedere

economic, eliminarea impactul aupra populatiei precum si un impact cat mai

scazut asupra factorilor de mediu. Din acest motiv proiectul a trecut prin mai

multe alternative de proiectare.

Analiza facuta in cadrul capitolului VI precum si din analiza efectuata

asupra biodiversitatii in cadrul Studiului de Evaluare Adecavta, in urma caruia s-

au propus mai multe metode de minimizare a impactului, atesta faptul ca nu

exista un impact negativ semnificativ pe termen mediu si lung. Aceasta

demonstreaza ca alegerea alternativei de amplasament este corect facuta.

- Impactul asupra condiţiilor socio-economice.

S-a estimat inca de la inceput ca pe termen mediu si lung si chiar pe termen

scurt conditiile social economice ale zonei se imbunatatesc in urma implementarii

planului.Veniturile extra-bugetare atrase la bugetul local al comunei Casimcea,

crearea de noi locuri de munca, superficia platita pentru terenurile ocupate

temporar sau permanent, precum si continutul local al investitiei estimat la circa

5-8% vor genera un efect benefic asupra economiei locale. S-a avut in vedere si

experienta similara a unor state din UE cu procent ridicat de energie eoliana in

consumul general de energie.

Titularul Proiectului CEE Casimcea III, a ales amplasamentul din

extravilanul comunei Casimcea, judeţul Tulcea, partea de nord-vest având în

vedere condiţiile unui bun potenţial energetic eolian.

Prezentarea alternativelor de proiectare si motivele, din punct de vedere al

protectiei mediului care au condus la alegerea variantei optime:


1) Amplasament initial

Fig. 9.1. Varianta 1 de plan

Acest proiect a fost acceptat din punct de vedere al fezabilitatii de productie si

economice, dispuse pe punctele de maxim eolian al zonei. Distanta de 3300 m fata de

localitatea Ramnicu de Jos nu implica nici un risc asupra populatiei din zona.

Insa, un numar mai mare de turbine implica un impact mult mai mare asupra

factorului de mediu sol, prin reducerea suprafetelor afectate de constructii pentru

amenajarea drumurilor de exploatare, a cailor de acces noi construite si a

platformelor de montaj aferente celor 26 turbine.


2) Amplasament Optim

Fig. 9.2. Varianta optima de plan

In urma monitorizarilor efectuate asupra biodiversitatii din zona si pentru o

optimizare cat mai eficienta a tuturor factorilor implicati, s-a decis redistribuirea

turbinelor in cadrul zonei analizate pentru o utilizare durabila a drumurilor deja

existente, in defavoarea celor noi construite. S-a micsorat numarul de turbine,

ajungandu-se la un optim de 19 turbine amplasate pe o suprafata aferenta


obiectivului de 1378 Ha, ceea ce diminueaza impactul asupra biodiversitatii

semnificativ, asa cum reiese si din evaluarea facuta in capitolul VI. Traseele LES

au fost optimizate astfel incat sa se foloseasca drumurile de exploatare existente,

minimizand suprafetele de teren care vor fi scoase permanent din circuitul agricol.

Planul analizat CEE Casimcea II face parte duntr-un cluster de turbine format din

trei proiecte CEE Casimcea I, CEE Casimcea II si CEE Casimcea III, fiind

amplasate unul in continuarea celuilalt. Motivele pentru care aceste

proiecte/planuri sunt analizate in cadrul a trei proiecte sunt de mai multe categorii,

astfel :

- Din punct de vedere tehnic

- schema monofilara interna a parcului pe Medie Tensiune-20 kV este optima

pentru lungimi < 5 km ;

- conectarea electrica este de tipul “in cascada” care permite construirea statiei

de transformare 20/220 kV si apoi posibilitatea de a conecta mai multe

CEE aflate in diverse stadii de dezvoltare (ex. un parc este construit si

conectat, altul este in constructie,samd);

- utilizarea tensiunii de IT de 220 kV ptr LEA interna permite mai multe

inciorchinari ale unor ferme aflate la distante mari > 10-15 km. Tinand cont

de anvergura proiectelor pe care Beneficiarul Eolica Dobrogea le are in

plan de dezvoltare si anume de 1500 MW, a fost aleasa alternativa de

conectare la SEN prin statii de transformare de 20/220 in detrimentul

statiilor des folosite in cazul altor dezvoltatori si anume de 20(30)/110 kV

tocmai pentru a injumatati numarul de statii si de LEA necesare conectarii

tuturor CEE ;

- Din punct de vedere operational

- permite flexibilitatea lucrarilor de intretinere planificata sau de interventie;

- permite realizarea unei prognoze de productie mult mai precise prin

determinarea exacta a efectului de siaj, precum si a potentialului energetic

eolian ;

- Din punct de vedere investitional

- asigura o flexibilitate mai mare a investitiei de capital prin evitarea blocarii

unei ferme eoliene mari pentru citeva turbine aflate in litigiu sau care

asteapta avizarea;

asigura o flexibilitate mai mare a calendarului de constructie.

Tipul de Turbine eoliene a fost ales de beneficiarul Planului pe baza

performanţelor acestora ţinând cont de condiţiile energetice eoline din zona

studiata.

Astfel au fost alese turbine moderne avand urmatoarele caracterisitici din

punct de vedere constructiv:


transformatoare situate in interiorul turbinei, pentru a scadea

amprenta la sol, precum si pentru a elimina constructiile adiacente,

constructii care pot fi folosite ca „posturi de pândă” pentru păsările

răpitoare.

diametrul rotorului mai redus de la 100 m la 87/90 m, ceea ce

implica o suprafata aeriana maturata de miscarea de rotatie a palelor

cu 20 % mai mica, micsorand astfel efectul de bariera.

o inaltime mai mare a turnului turbinei de la 78 la 100 scade

impactul de lovire asupra pasarilor care folosesc inaltimi de zbor

pana in 50 m, in perioadele de hranire.

tot ca o alternativa tehnica, au fost alese aceste turbine tinandu-se

cont si de posibilitatile tehnice de supravietuire in conditii meteo

extreme

turbine moderne care au posibilitatea reglarii pasului si a turatiei

turbinei, acestea avand o viteza de rotatie foarte scazuta eliminand

impactul de lovire a pasarilor, acestea putand sa zboare chiar printre

pale.

Aceste aspecte enumerate mai sus au fost identificate si utilizate din

experienta tarilor cu istorie in domeniul energiei eoliene.

Alternativele de conectare la SEN

In cadrul planului au fost studiate mai multe alternative de conectare la SEN.

1) In Studiul de evaluare adecvata s-a analizat conectarea tuturor proiectelor

Casimcea I-III prin LES la o statie de 20/220 kV amplasata in cadrul

planului analizat CEE Beidaud V-VI, si de aici mai departe prin LEA de

220 kV pana in statia 20/220 kV Cogealac, de unde pleaca pe dublu

circuit pana in Statia 220/400 kV Tariverde care reprezinta conectarea la

SEN in Linia de 400 kV apartinand Transelectrica Constanta Nord –

Tulcea Vest. Statia de 20/220 kV si LEA 220 kV dublu circuit Cogealac

Tariverde este in curs de avizare la APM Constanta.

2) Deoarece proiectele de statii si LEA sunt in inca in faza de proiectare

conform „Regulamentului tehnic de conectare la Retea al Transelectrica”,

s-a reamplasat statia de 20/220 kV in cadrul planului Casimcea III,

amplasarea acestei statii fiind in acest moment in centrul de gravitatie


virtual al celor trei proiecte, amplasare care indeplineste caracteristicile

tehnice privind conectarea prin scheme monofilare, care este optima

pentru lungimi mai mici de 5 km.

Astel varianta finala de amplasare a statiei de transformare este in cadrul

proiectului CEE Casimcea III, langa DE 1215, iar de acolo prin LEA 220 kV pana

in statia 20/220 kV Cogealac de unde pleaca pe dublu circuit pana in Statia

220/400 kV Tariverde care reprezinta conectarea la SEN in Linia de 400 kV

apartinand Transelectrica Constanta Nord – Tulcea Vest. Statia de 20/220 kV si

LEA 220 kV dublu circuit Cogealac Tariverde este in curs de avizare la APM

Constanta asa cum este descris mai jos, in figura alaturata.

In cadrul proiectelor de statii se amplaseaza si organizarile de santier

principale din cadrul unui cluster de retele. In cazul Clusterului de la Casimcea

Organizarea de santier se va amplasa langa statia de transformare, iar viitoarele

platforme de montaj, vor reprezenta platforme intermediare de depozitare

materiale marunte.


Fig. 9.4. Alternativa finala de conectare la SEN

Alternativele de construcţie-montaj constau în realizarea lucrărilor în etape

succesive, fiecare etapă cuprinzând un anumit număr de Turbine sau realizarea

CEE într-o singură etapă. Realizarea CEE în etape succesive reduce agresiunea

proiectului asupra factorilor de mediu.

Analiza alternativelor de construcţie – montaj a avut în vedere următoarele

aspecte:


Generarea de zgomot în perioada de construcţii- montaj pentru

localităţile şi zonele învecinate;

Ariile protejate din vecinătate şi efectele asupra lor;

Impactul asupra avifaunei;

Ocuparea terenului şi impactul asupra vegetaţiei;

Condiţii de realizare a proiectului din punct de vedere tehnic;

Situaţia administrativă a terenurilor.

Proiectul propus a trecut astfel, prin etape succesive de evaluare din punct

de vedere tehnic avand in vedere, deasemenea si diminuarea impactului asupra

mediului.

Dacă iniţial decizia de amplasare a acestor turbine s-a luat pe baza

reprezentărilor cartografice existente (planuri, hărţi, documente ANCPI, hărţi

NASA etc.) supuse de către producători unor procese de idealizare, simplificare şi

generalizare, ulterior au fost aplicate criterii consacrate privind asigurarea calităţii

modelelor, care ajută la evaluarea corectă a deciziilor, precum coerenţa logică a

modelării şi reprezentării, precizia geometrică, actualitatea datelor, valabilitatea

temporală şi suficienţa acestora /gradul de acoperire.

Calitatea deciziei finale se bazează pe:

- resurse umane calificate;

- resurse tehnice: echipamente /sisteme din vârful ierarhiei tehnologice

mondiale (sistem de măsurare laser LMS Z 420i, DGPS, GPS RTK, staţie de bază

/referinţă GPS proprie, staţie totală, sisteme de anemometre etc.), dar şi

- programe de calculator specializate, destinate achiziţiei, procesării în timp

real şi post-porcesării datelor şi informaţiilor geografice, programe de calculator

dedicate analizei şi predicţiei condiţiilor de vânt, resurselor şi puterii de producţie

ale turbinelor şi fermelor de vânt, toate integrate într-o bază de date de tip GIS.

Enumerăm în continuare cele mai reprezentative programe de calculator

utilizate: POS Pac Mobile Mapping Suite, RiPROCESS, RiSCAN PRO (Fig. 9.3),

WindPro, Wind Atlas Analysis and Application Program (WASP), CAD&Pillar.

Toate aceste componente au permis dezvoltarea unei baze de date

geoinformatice vectoriale care permite efectuarea unor măsurători facile (distanţe,

arii, perimetre şi chiar altitudini), asocierea de atribute simbolistice, analize

spaţiale favorabile şi minimizarea diferitelor tipuri de erori care pot afecta

analizele de tip GIS, precum: erori de poziţionare (erori geometrice), erori care se


referă la atributele descriptive din baza de date, erori conceptuale datorate

interpretării superficiale a surselor de date sau interpretării „corecte” a unor surse

de date neactualizate, dar şi erori de consistenţă (abstractizări, surse insuficiente

sau redundante etc.).

Fig 9.3 Analiza date in post-procesare la birou

Fig.9.4 Soft RiSCAN PRO


Fig. 9.5. Amplasare a turbinelor in model 3D digital (DTM/DEM)

Luarea în considerare a tuturor aspectelor menţionate anterior,

cartografierea în detaliu a zonei de interes prin scanări succesive cu dispozitive de

tip LIDAR (detecţie şi localizare prin radiaţie luminoasă), validarea măsurătorilor

de tip nor de puncte cu staţii totale, DGPS, GPS RTK, punerea în evidenţă a

poziţiei reale a drumurilor de exploatare agricolă din zonă, a canalelor de irigaţie,

a liniilor electrice aeriene (LEA), dar şi utilizarea unor modele digitale al

terenului (DTM) de calitate, cunoscute şi sub numele de modele de elevaţie ale

terenului (DEM) şi interpretarea corectă a modelelor de vânt specifice regiunii de

interes au scos în evidenţă, concluzia firească, că randamentul de funcţionare al

turbinelor ar putea fi îmbunătăţit semnificativ prin reamplasarea acestora în

locaţiile stabilite prin PUZ-ul actual, care face obiectul acestui Raport de Mediu.


CAPITOLUL X

DESCRIEREA MASURILOR AVUTE IN VEDERE PENTRU

MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE

IMPLEMENTARII PLANULUI

10.1 Investigarea factorilor de mediu in perioada dinaintea

implementarii planului

Inaintea implementarii planului au fost investigati mai multi factori de

mediu care estimau potentialul eolian al amplasamentului si totodata starea

factorilor de mediu dinaintea implementarii planului. In urma analizei au rezultat

urmatoarele concluzii :

Factorul de mediu sol, si de acesta legat geologia locului, au scos in

evidenta ca pe amplasament se pot monta instalatii de turbine eoliene.

Factorii climatici sunt propice montarii instalatiilor de turbine

eoliene justificat fiind prin temperatura si umiditatea aerului prin viteza curentilor

de aer

In urma investigarii biodiversitatii in zona s-a ajuns la concluzia ca

instalarea CEE si unele masuride diminuare a impactului asupra avifaunei in

timpul functionarii acestuia face ca impactul asupra biodiversitatii sa nu fie

semnificativ.

Justificarea acestor concluzii este facuta in detaliu in continutul Raportului

de Mediu, care contine date concrete asupra factorilor analizati.

10.2 Supravegherea calitatii factorilor de mediu si monitorizarea

activitatilor destinate protectiei mediului în timpul lucrărilor de

construcţii montaj

În timpul realizării lucrărilor de construcţii montaj pot apărea unele situaţii

care pot afecta unii factori de mediu, drept pentru care se cere monitorizarea

acelor activităţi care pot genera asemenea situaţii.

Astfel, se impune :

Monitorizarea manipulării produselor petroliere şi lubrifianţilor ca

aceştia să nu producă poluarea solului sau să se aprindă accidental;


Monitorizarea manipulării produselor pulverulente ca acestea să

nu producă poluarea aerului;

Monitorizarea colectării, transportului şi depozitării deşeurilor;

Monitorizarea manipulării materialelor periculoase de tipul

vopselelor, diluanţilor, detergenţilor şi coloranţilor organici şi anorganici;

Monitorizarea respectării regulelor PSI;

Monitorizarea realizării lucrărilor de amenajare a spaţiilor post

construcţii montaj.

10.3 Supravegherea calitatii factorilor de mediu si monitorizarea

activitatilor destinate protectiei mediului în timpul funcţionării

Supravegherea factorilor de mediu va trebui să fie o preocupare

permanentă a Agentului Economic care exploatează Instalaţiile de Turbine

Eoliene ale CEE.

Monitorizarea activităţii desfăşurate de SC EOLICA DOBROGEA THREE

SRL în locaţia din extravilanul comunei Casimcea, judeţul Tulcea, CEE Casimcea

III se va face pe deşeurile rezultate din construcţii, în special pentru excavaţiile

rezultate de la construcţia fundaţiilor turbinelor, pe nivelul de zgomot generat de

funcţionarea Turbinelor din Parc şi pe impactul asupra florei şi avifaunei.

Pentru că o parte din piatra rezultată din excavaţii poate fi utilizată în

construcţia fundaţiilor evacuarea se va face atunci când construcţia întregului parc

va fi finalizată. Până la evacuarea excavaţiilor de pe amplasament acestea se vor

constitui în depozit de deşeuri.

Pentru refacerea zonei afectate de construcţii se va evita aportul de pământ

vegetal din alte zone, situate la mari distanţe, în felul acesta evitându-se

modificarea echilibrului biologic al biodiversităţii din zonă.

Asupra evacuării apelor meteorice de pe amplasament se va urmării

drenarea lor astfel încât să fie evitată acumularea acestora în vecinătatea

fundaţiilor turbinelor.

Studiul comportamentului păsărilor în zona de construcţie şi funcţionare a

turbinelor eoliene a fost o preocupare a ornitologilor încă de la începutul acestei

activităţi. Din acest motiv încă din faza de planificare a acestor proiecte,

multitudinea factorilor de care depinde a făcut ca problema să nu fie pe deplin

elucidată, existând la ora actuală unele indicaţii care nu sunt general valabile, ci

pot fi luate în considerare sub rezerva caracteristicilor speciale ale


amplasamentului. În această situaţie monitorizarea comportamentului păsărilor va

trebui făcută după intrarea în funcţie a turbinei, de către personalul Agentului

Economic care deserveşte parcul de turbine.

După intrare în exploatare a CEE vor fi necesare şi activităţi de

monitorizarea zgomotului. Aceasta se va face :

- În apropierea Turbinelor eoliene;

- La limita CEE;

- La limita unor arii protejate învecinate;

- La limita localităţilor din apropiere.

10.4 Descrierea măsurilor avute în vedere pentru monitorizarea

efectelor semnificative (asupra biodiversităţii) ale implementării

planului sau programului

Planul de monitorizare a elementelor de biodiversitate din perimetrul

planului CEE Casimcea III cuprinde următoarele etape:

- planul de monitorizare a biodiversităţii în perioada anterioară fazei de

construcţie / montaj;

- planul de monitorizare a biodiversităţii în perioada de construcţie / montaj;

- planul de monitorizare a biodiversităţii în perioada de funcţionare a centralelor

eoliene şi a infrastructurii aferente (în special traseul cablurilor de transport al

curentului electric – subterane sau aeriene)

Planul de monitorizare a biodiversităţii înainte de faza de construcţie /

montaj

Acest plan este in implementare începând din iunie 2010 şi vizează

monitorizarea zonelor unde vor fi desfăşurate activităţi pentru amenajarea

drumurilor de acces, construirea centralelor eoliene şi amplasarea infrastructurii

aferente centralelor eoliene (cabluri subterane de transport al curentului electric).


Planul cuprinde o singură componentă, care vizează o parte din fauna

sălbatică (populaţii sedentare, respectiv specii care traversează zona în timpul

migraţiei).

Durata realizării monitoringului biodiversităţii: de la emiterea actului de

reglementare a PUZ de autoritatea competenta de mediu până la emiterea

autorizatiilor de constructie si se continua pana la demararea activităţilor de

construcţie şi montaj.

Activitatea de înregistrare a datelor cuprinde următoarele:

- înregistrarea elementelor climatice (temperatură, nebulozitate, vânt, precipitaţii,

condiţii meteorologice deosebite – de ex. ceaţă);

- identificarea şi cuantificarea efectelor pe care le pot avea viitoarele activităţi de

construcţie / montaj al infrastructurilor prevăzute în plan;

- înregistrarea caracteristicilor elementelor de biodiversitate nominalizate la

subcapitolele următoare privind flora şi fauna sălbatică.

Interpretarea datelor se realizează anual. Pe baza rezultatelor acestor

analize, sunt elaborate propuneri pentru măsuri pentru remedierea eventualelor

efecte negative ale activităţilor de construcţie / montaj şi a activităţilor de

exploatare a resursei eoliene. Rapoartele cuprinzând rezultelele analizelor şi

măsurile propuse este transmis reprezentanţilor firmei care realizează planul CEE

Casimcea I.

Monitorizarea florei şi habitatelor

Elementele vizate de activităţile de monitorizare sunt redate în Tabelul 10.1.

Tabelul 10.1.

Plan de monitorizare a florei înainte de perioada de construcţie / montaj a

infrastructurii din planul CEE Casimcea III

Structura biocenozelor Funcţiile biocenozelor Efect / impact / alte cauze

tipul de vegetaţie dinamica sezonieră ale

tipului de vegetaţie

- deranj reprezentat de

circulaţia vehiculelor, de

practicile agricole etc.

- depozitare de deşeuri

etc.

- cauze naturale (de ex.

schimbări climatice)

- măsuri propuse (dacă


este cazul)

caracteristici calitative

şi cantitative

schimbări ale compoziţiei

specifice şi dinamica

populaţiilor





etc.




este cazul)

specii de interes

conservativ

fenologie - deranj reprezentat de




etc.


schimbări climatice,

presiunea din partea unor

specii concurente,

ierbivore etc.)

- măsuri propuse

Monitorizarea faunei

Elementele vizate de activităţile de monitorizare sunt redate în Tabelul

10.2.

Tabelul 10.2. Plan de monitorizare a faunei înainte de perioada de construcţie /

montaj a infrastructurii din planul CEE Casimcea III

Structura biocenozelor Funcţiile biocenozelor Efect / impact / alte

cauze

comunităţi faunistice - modificări datorate

migraţiei

- dinamica sezonieră a unor

specii

- deranj reprezentat

de circulaţia

vehiculelor, de

practicile agricole

etc.

- depozitare de

deşeuri etc.


- cauze naturale (de

ex. schimbări

climatice)

- măsuri propuse

(dacă este cazul)

caracteristici de

distribuţie a populaţiilor

locale

- frecvenţa relativă

- periodicitatea unor

fenomene care influenţează

populaţiile locale


de circulaţia

vehiculelor, de

practicile agricole

etc.

- depozitare de

deşeuri etc.


ex. schimbări

climatice, competiţia

intra- şi

interspecifică)

- măsuri propuse

(dacă este cazul)

specii de interes

conservativ

- specii prezente în zonă

- densitatea / abundenţa (de

ex.: numărul de perechi

cuibăritoare; situaţia în

perioada de migraţii, efective

ale populaţiilor care iernează

în zonă)

- dinamica sezonieră a

populaţiilor locale


de circulaţia

vehiculelor, de

practicile agricole

etc.

- depozitare materiale

de construcţii, deşeuri

etc.


ex. schimbări


intra- şi

interspecifică)

- măsuri propuse

(dacă este cazul)


Planul de monitorizare a biodiversităţii în perioada de construcţie / montaj

Planul vizează monitorizarea efectelor activităţilor pentru amenajarea

drumurilor de acces, construirea centralelor eoliene şi a infrastructurii aferente

centralelor eoliene (cabluri de transport al curentului electric).



migraţiei).

Durata realizării monitoringului biodiversităţii: pe toată perioada

desfăşurării activităţilor de construcţie şi montaj.

Activitatea de înregistrare a datelor cuprinde următoarele:



- identificarea şi cuantificarea efectelor pe care le au activităţile desfăşurate pentru

construcţia / montajul infrastructurilor prevăzute în plan;



Interpretarea datelor are loc la sfârşitul perioadei de studiu. Pe baza

rezultatelor respectivelor analize, dacă situaţia observată în teren o impune, se vor

elabora şi propuneri pentru măsuri pentru remedierea eventualelor efecte negative

ale activităţilor de construcţie / montaj. Raportul cu rezultelele analizelor şi

măsurile propuse va fi trasnmis atât reprezentanţilor firmei care realizează planul

CEE Casimcea III, cât şi autorităţii de mediu în a cărei zonă de activitate se

implementează acest plan.



Tabelul 10.3.

Plan de monitorizare a florei înainte de perioada de construcţie / montaj a

infrastructurii din planul CEE Casimcea III


tipul de vegetaţie dinamica sezonieră ale

tipului de vegetaţie






etc.




este cazul)


şi cantitative


specifice şi dinamica

populaţiilor





etc.




este cazul)

specii de interes

conservativ

fenologie - deranj reprezentat de




etc.




specii concurente,

ierbivore etc.)

- măsuri propuse


Elementele vizate de activităţile de monitorizare sunt redate în Tabelul

10.4.

Tabelul 10.4. Plan de monitorizare a faunei în perioada de construcţie /

montaj a infrastructurii din planul CEE Casimcea III


cauze

comunităţi faunistice - modificări datorate - deranj reprezentat


migraţiei

- expansiunea sau regresia

unor specii

de păşunat, practici

agricole, activităţi

cinegetice, circulaţia

vehiculelor etc.



etc.


ex. schimbări

climatice)

-măsuri propuse

caracteristici de


locale




populaţiile locale





vehiculelor



etc.


ex. schimbări


intra- şi

interspecifică)

- măsuri propuse

specii de interes

conservativ





perioada de migraţii, efective

ale populaţiilor care iernează

în zonă)







vehiculelor;



etc.


ex. schimbări


intra- şi

interspecifică)

- măsuri propuse


Plan de monitorizare a biodiversităţii în perioada de funcţionare

Acest plan vizează monitorizarea efectelor funcţionării centralelor eoliene

şi influenţa pe care o au infrastructurile aferente acestora (drumuri de acces,

eventual cablurile subterane de transport al curentului electric).



migraţiei).

Durata realizării monitoringului biodiversităţii: minimum 2 ani

calendaristici (important în special pentru surprinderea situaţiei din câte două

perioade succesive de migraţie de toamnă şi de migraţie de primăvară, respectiv

de-a lungul a două ierni consecutive).

Activitatea de înregistrare a datelor cuprinde următoarele aspecte

principale:



- identificarea şi cuantificarea efectelor pe care le au activităţile desfăşurate pentru

construcţia / montajul infrastructurilor prevăzute în plan;



O atenţie deosebita trebuie acordată detectării eventualelor cadavre de

păsări în perimetrul parcului eolian şi zonele din imediata vecinătate a acestuia, şi

determinarea cauzelor decesului exemplarelor respective.

În cazul perioadelor de migraţie se vor înregistra speciile care traversează

parcul eolian şi vecinătatea acestuia, mărimea grupurilor (stolurilor) aflate în

deplasare, direcţia de zbor, înălţimea de zbor, distanţa faţă de turbinele eoliene

(respectiv dacă traversează zona trecând printre turbinele eoliene etc.).

În cazul perioadei de cuibărit, se va înregistra numărul (cel puţin

aproximativ al) perechilor cuibăritoare, distanţa cuiburilor faţă de turbinele

eoliene, fiind notate indicii privind eventualul deranj (la adresa perechilor

cuibăritoare) a turbinelor eoliene sau a infrastructurii aferente acestora.

Observaţiile proprii ale echipei de monitorizare vor fi completate şi cu

informaţii de la terţe surse (literatură de specialitate, date furnizate de personalul

angajat al firmei care exploatează parcul eolian etc.).


Interpretarea datelor se realizează la sfârşitul perioadei de studiu. Pe baza

rezultatelor acestor analize, dacă situaţia observată în teren o impune, se vor

elabora şi propuneri pentru măsuri pentru remedierea eventualelor efecte negative

ale activităţilor de construcţie / montaj. Raportul cuprinzând rezultelele analizelor

şi măsurile propuse va fi trasnmis atât reprezentanţilor firmei care realizează

planul CEE Casimcea I, cât şi autorităţii de mediu în a cărei zonă de activitate se

implementează acest plan.



Tabelul 10.5.

Plan de monitorizare a florei în perioada de funcţionare a infrastructurii din

planul CEE Casimcea III


tipul de vegetaţie modificări ale tipului de

vegetaţie

- activitatea umană



-măsuri propuse


şi cantitative


specifice şi dinemica

populaţiilor




- măsuri propuse

specii de interes

conservativ

fenologie - activitatea umană




specii concurente,

ierbivore etc.)

- măsuri propuse




Tabelul 10.6. Plan de monitorizare a faunei în perioada de funcţionare a

infrastructurilor din planul CEE Casimcea III


cauze

comunităţi faunistice - modificări datorate

migraţiei

- expansiunea sau regresia

unor specii


(păşunat, practici



vehiculelor etc.)


ex. schimbări

climatice)

-măsuri propuse

caracteristici de


locale




populaţiile locale





vehiculelor etc.)


ex. schimbări


intra- şi

interspecifică)

- măsuri propuse

specii de interes

conservativ





perioada de migraţii;

eventual efective ale

populaţiilor care iernează în

zonă)







vehiculelor etc.)


ex. schimbări


intra- şi

interspecifică)

- măsuri propuse


Program de monitorizare al avifaunei

Programul de monitorizare al avifaunei a fost tratată special, deoarece acest

aspect este cel mai important. Această monitorizare trebuie să se desfăşoare

conform studiului efectuat pentru identificarea stării iniţiale şi a potenţialelor

efecte asupra mediului, fiind propriu zis o continuare a acestuia, în vederea

corelării datelor deja obţinute, astfel încât să poată releva date referitore la toate

categoriile de păsări: păsări cuibăritoare sau oaspeţi de vară, păsări sedentare,

păsări oaspeţi de iarnă şi păsări migratoare, care pot migra pe deasupra

amplasamentului, precum şi evoluţia acestora ca urmare a implementării

prezentului plan. Ţinând cont de aceste considerente, se vor utiliza aceleaşi două

metode distince de colectare şi evaluare a datelor, şi anume: metoda transectelor

în puncte pentru speciile cuibăritoare, sedentare şi care iernează, şi metoda

punctelor fixe pentru speciile migratoare. Perioadele în care se vor efectua

monitorizările avifaunei se vor face ţinând cont de perioadele favorabile pentru

colectarea fiecărui set de date, aşa cum a fost facută în cadrul acestui studiu si

cum este relevat în tabelul următor:

Tabel 10.7. Perioadele favorabile/optime de realizare a monitorizarii

Categorie faunistica/ activitate

ecologica Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Noi Dec

Păsări cuibăritoare

Păsări sedentare

Păsări de pasaj

Păsări care iernează

Amfibieni

Reptile

Lilieci

Mamifere (altele decat liliecii)

Legenda :

Perioada optimă

Perioada favorabilă

Pentru speciile de păsări, deşi se cunosc perioadele favorabile evaluării

fiecărei categorii (cuibăritoare, de pasaj, sedentare etc.) este bine să nu se

stabilească date stricte de colectare a datelor pe teren deoarece factorii climatici

sau alţi factori externi pot influenţa dinamica păsărilor, iar aceste date stricte pot


influenţa negativ calitatea datelor obţinute. În acest sens, este recomandabil ca în

cadrul fiecărui stagiu de monitorizare să fie alocat un număr suficient de zile de

colectare a datelor care să cuprindă toate etapele unui stagiu, după cum urmează:

1. păsări cuibăritoare: un număr de 10 deplasări care să acopere atât perioada

de cuibărit cât şi cea de creştere a puilor (si de asemenea pentru amfibieni,

reptile, lilieci);

2. păsări de pasaj (migratoare): un număr de 12 deplasări pentru fiecare

perioadă de migraţie (de primăvară sau de toamnă) care să cuprindă

începutul, vârful şi sfârşitul perioadei de migraţie;

3. păsări oaspeţi de iarnă: un număr de 10 deplasări care să cuprindă venirea

păsărilor în cartierele de iernare, dinamica din cartierele de iernare şi

plecarea lor către locurile de cuibărit;

4. păsări sedentare: se vor monitoriza în cadrul deplasărilor pentru păsările

cuibăritoare şi a celor care iernează (de asemenea mamifere (altele decat

lilieci)).

Planul de monitorizare al avifaunei va conţine mai multe particularităţi

funcţie de gruparea taxonomică, aşa cum sunt relevate în tabelul următor, fiecare

obiectiv stabilit fiind măsurabil prin intermediul indicatorilor specifici:

Tabel 10.8. Plan monitorizare avifauna

PLAN MONITORIZARE AVIFAUNĂ

GRUPARE

TAXONOMICĂ

OBIECTIVE INDICATORI

Păsări

cuibăritoare

1. Continuarea monitorizării

răspândirii speciilor cuibăritoare

în cadrul amplasamentului

parcului eolian;

2. Monitorizarea etologiei speciilor

de păsări cuibăritoare atât pe

perioada amplasării turbinelor

cât şi pe perioada de funcţionare;

3. Planificarea etapelor de

construcţie a parcului eolian

1. Completarea datelor

actuale cu cele

obţinute din

programul de

monitorizare

2. Evidenţierea

comportamentului

păsărilor pe

respectivele

perioade


astfel încât să nu interfere cu

perioada efectivă a cuibăritului

acestor specii;

comparativ cu

comportamentul

iniţial

3. Respectarea

perioadelor

recomandate

Păsări de pasaj

1. Monitorizarea dinamicii

migraţiei în perimetrul parcului

eolian cât şi zonele adiacente;

2. Monitorizarea comportamentului

speciilor de pasaj pe durata

amplasării turbinelor precum şi

pe durata funcţionării lor, în

vederea asigurării unor condiţii

optime de pasaj.

1. Completarea

datelor actuale cu

cele obţinute din

programul de

monitorizare

2. Evidenţierea

comportamentului

păsărilor pe

respectivele

perioade

comparativ cu

comportamentul

iniţial

Păsări oaspeţi de

iarnă

1. Monitorizarea deplasărilor

sezoniere ale populaţiilor de

gâşte în sectorul lor de iernare;

1. Completarea

datelor actuale cu

cele obţinute din

monitorizare

Suprafaţa cuprinsă în planul de monitorizare este reprezentată de suprafaţa

amplasamentului parcului eolian, la care se adaugă zonele învecinate care conţin

acelaşi tip de habitate ca şi amplasamentul. Aceste zone învecinate reprezintă de

fapt zonele martor care sunt un punct de referinţă între situaţia iniţială din cadrul

amplasamentului şi cea finală, reprezentată de funcţionarea parcului eolian. În

funcţie de datele colectate din zona amplasamentului şi zonele martor, eventualele

diferenţele dintre datele analizate vor evidenţia evoluţia biodiversităţii din

amplasamentul parcului eolian odată cu funcţionarea şi ulterior închiderea

acestuia.

În cazul în care se observă o scădere a efectivelor păsărilor identificate în

zona de studiu cu mai mult de 15% se va decide sistarea activităţilor şi evaluarea

impactului astfel încât să se asigure încadrarea în această valoare de maxim 15%

scădere a efectivului păsărilor, valoare care va fi considerată valoare prag.


Datele colectate în cadrul programului de monitorizare se vor analiza şi se vor

raporta către autorităţile competente la sfârşitul fiecărui stagiu din programul de

monitorizare.


CAPITOLUL XI

REZUMAT FARĂ CARACTER TEHNIC

11.1. Date generale

Prezenta lucrare reprezintă Raportul de mediu la nivelul P.U.Z.-ului pentru

CEE Casimcea III.

A) Varianta iniţială:

CEE constituit din 26 turbine eoliene tip GAMESA G90-2,0MW cu o

capacitate de 2,0 MW/turbină destinate producerii energiei electrice.

CEE se propune a se realiza în extravilanul comunei Casimcea, judeţul

Tulcea. Înalţimea maximă a acestor turbine este de aproximativ 150 m, incluzând

tot ansamblu, format din turn, nacelă şi rotor paletat cu 3 pale.

B) Varianta precauţionară - varianta finală

CEE constituit din 19 turbine eoliene tip GAMESA G90-2,0MW cu o

capacitate de 2,0 MW/turbină destinate producerii energiei electrice.

CEE se propune a se realiza în extravilanul comunei Casimcea, judeţul

Tulcea. Înalţimea maximă a acestor turbine este de aproximativ 150 m, incluzând

tot ansamblu, format din turn, nacelă şi rotor paletat cu 3 pale.


NR.

CRTSUPRAFATA(ha) % SUPRAFATA(ha) %

1 SUPRAFATA STUDIATA

2 SUPRAFATA PARCELELEOR CU

CONTRACT DE SUPERFICIE

215.410 15.631 215.410 15.631

3 SUPRAFATA TEREN AGRICOL, PASUNE 1,374.622 99.751 1,367.612 99.242

4 SUPRAFATA INEL SUPRATERAN 0.000 0.000 0.0504 0.004


EXPLOATARE EXISTENTE

3.430 0.249 0.000 0.000


EXPLOATARE MODERNIZATE

0.000 0.000 5.150 0.374

7 SUPRAFATA PLATFORME DE MONTAJ

SI DRUMURI DE EXPLOATARE NOI

0.000 0.000 5.240 0.380

8 SUPRAFATA TEREN SCOS DEFINITIV

DIN CIRCUITUL AGRICOL

0.000 0.000 7.010 0.509

1378.0524

EXISTENT PROPUNERE

BILANT TERITORIAL

In zona în care urmează a fi amplasat Parcul Eolian Casimcea III,

respectiv în extravilanul comunei Casimcea, judeţul Tulcea în prezent nu se afla

în funcţiune parcuri eoliene.

11.2. Impactul prognozat asupra mediului

Calitatea solului - Implementarea PUZ presupune lucrările de construcţii-

montaj a CEE ce pot avea un impact potenţial semnificativ asupra calităţii şi

structuriii solului şi mai puţin a subsolului. Aceasta, datorită realizării drumurilor

suplimentare şi aleilor de acces, a platformelor de montaj, a turnării fundaţilor

(din beton armat), a realizării conexiunilor şi liniilor electrice.

Prin măsurile de refacere a zonelor afectate, prin lucrari de

hidroamelioraţii, de refacere a vegetatiei specifice habitatelor în zona platformelor

de fundaţie şi a platformelor tehnologice prin acoperirea cu strat de pământ

vegetal şi prin managementul corespunzător al deşeurilor în perioada de

construire şi de funcţionare (mentenanţa) impactul asupra solului va fi redus.

Calitatea aerului - Implementarea PUZ CEE Casimcea I nu perturbă

calitatea aerului înconjurător în perioada de funcţionare a Instalaţiilor de Turbine

Eoliene.


Punerea in valoare a energiei eoliene locale, cu aplicarea unor măsuri

compensatori care conduc la diminuarea emisiilor de noxe rezultate din procesul

de combustie al resurselor fosile pentru producerea de energie.

Nu există nici un fel de emisii de poluanţi în perioada de funcţionare a

Instalaţiilor de Turbine Eoliene care pot afecta vegetaţia şi fauna terestră.

Neexistând emisii de poluanţi în aer datorită realizării unor astfel de proiecte, nu

se produc dispersii şi nici modificări ale calităţii aerului.

In etapa de construire-montaj a CEE sunt surse mobile şi necontrolate de

emisii poluante generate de săpături, transport de materiale pulverulente, gaze de

ardere de la motoare cu ardere internă şi alte surse pentru care nu se poate

determina cu exactitate concentraţia poluaţilor specifici în aerul atmosferic, dar

impactul asupra calităţii aerului din zona este redus, deoarece perioada de

desfăşurare a acestor lucrări este de scurtă durată.

Calitatea apei - Implementarea PUZ CEE Casimcea III nu prevede

realizarea de reţele de canalizare.

În perioada de funcţionare supravegherea şi chiar operarea se efectuează

de la distanţă, Instalaţiile de Turbine Eoliene avand un grad ridicat de

automatizare.

Funcţionarea turbinelor eoliene nu va avea un impact direct asupra apelor

subterane sau de suprafaţă.

Managementul deşeurilor şi substanţe chimice- Prin implementarea

proiectului pentru care se solicită aprobarea PUZ se realizează gestionarea

deşeurilor rezultate, atât pe perioada de execuţie cât şi de funcţionare, deşeurile

vor fi colectate selectiv şi preluate ulterior de către firme autorizate în domeniu.

Substanţele chimice şi cele periculoase, în perioada de construcţii- montaj

vor fi sub controlul şi gestiunea unui responsabil.

Biodiversitate – Analiza problemelor de biodiversitate din Raport a avut

în vedere punerea în valoare a energiei eoliene locale pentru producerea de

energie electrică, cu aplicarea de măsuri compensatori pentru refacerea şi

protejarea biodiversităţii. Impactul asupra biodiversităţii este redus şi din cauza

unei antropizări anterioare, prin activitatea agricolă, astfel că în zona de

amplasament nu sunt plante şi animale cu caracter conservativ prioritar. Planul

analizat se poate încadrea în categoria obiectivelor de interes naţional, promovând

producerea de energie electrică din surse regenerabileşi facilitând astfel atingerea


obiectivelor propuse la nivel national descrise pe larg în capitolul V al

prezentului Raport.

Promovarea planului, evident trebuie făcută numai în condiţiile de

protejare a biodiversităţii având în vedere că amplasamentul, este situat într-o

zonă de protecţie specială, dar totodată poate conduce, aşa cum am precizat

anterior, inclusiv la diminuarea emisiilor de noxe rezultate din procesul de

combustie al resurselor fosile pentru producerea de energie electrică şi

conservarea unui nivel de calitate superioară a mediului înconjurător.

Înainte de a pune în funcţiune CEE, beneficiarul, monitorizat de

autoritatea de mediu, trebuie să se asigure că au fost efectuate integral lucrările de

refacere a zonei. Aceste lucrări vor fi proiectate şi realizate pentru ca habitatele să

revină pe cât posibil la parametrii apropiaţi celor anteriori realizării CEE.

Obiectivele la nivelul Comunităţii Europene - se refera, de asemenea, la

promovarea producerii energiei electrice prin utilizarea resurselor energetice

regenerabile in scopul diminuarii cantităţii de gaze cu efect de sera eliberate în

atmosferă şi al reducerii dependenţei faţa de resursele energetice primare

importate.

Energia eoliană s-a dovedit a fi una dintre soluţiile larg acceptate la nivel

mondial în scopul asigurării resurselor energetice necesare. Utilizarea resurselor

regenerabile se adresează nu numai producerii de energie, dar prin modul

particular de generare reformulează şi modelul de dezvoltare, prin

descentralizarea surselor.

Prin aplicarea PUZ propus, solicitantul, impreuna cu Autorităţile

contribuie la indeplinirea obiectivelor naţionale şi comunitare în ceea ce priveşte

producerea energiei prin utilizarea resurselor energetice regenerabile şi în ceea ce

priveşte prevenirea şi combaterea schimbărilor climatice.

Zgomot şi vibraţii - Sursele de zgomot şi vibraţii pe perioada de

funcţionare a CEE sunt reprezentate de rotirea palelor antrenate de vânt, impactul

dintre vânt şi palele rotorului Turbinei Eoliene şi într-o mai mică măsură de

traficul auto aferent activităţii de mentenanţă.

În perioada de constructii- montaj, utilajele şi echipamentele folosite vor

emite zgomote şi vor produce vibraţii caracteristice activităţilor de construcţii şi

au valori şi durate reduse şi pentru care s-au prevăzut măsuri de diminuare a

impactului.


In timpul functionării Turbinelor Eoliene, zgomotul produs de acestea nu

pare să influenteze semnificativ speciile de plante si animale (informatiile se

bazează pe observatii efectuate in locatii cu centrale in functiune).

Putem spune că sunt cercetari de pionerat în Dobrogea, unde este

localizat un pol eolian important din România şi doar monitorizarea pe termen

lung va putea da un raspuns mai bun şi mai bine argumentat.

Sănătatea populaţiei – În zona de amplasament Casimcea III – varianta

precauţionară, cea mai apropiată zonă de locuinţe (Ramnicu de Jos) este la

aproximativ 3300 m în partea estică.

CEE va fi amplasat pe un teren agricol sau păşuni, iar funcţionarea

acestuia nu va genera un impact asupra sănătăţii populaţiei. Activitatile

desfasurate anterior pe terenul respectiv, se vor putea desfăşura în continuare fără

restricţii.

Realizarea CEE menţionat va putea contribui la o mai bună păstrare a

calităţii mediului în zona, prin menţinerea curată a spaţiului CEE şi prin

îndepartarea braconierilor.

Social – economic- Prin implementarea PUZ se aşteaptă inregistrarea

unor efecte pozitive asupra situaţiei economice a locuitorilor zonei, atât prin

crearea de locuri de muncă temporare, cât şi prin majorarea veniturilor Primăriei.

Încadrarea în peisaj – Din punct de vedere vizual, turbinele au design

elaborat, atrăgător cu suprafete vopsite în culori pastelate sau in alb (cel mai

frecvent).

Apreciem că acestea vor constitui o atracţie turistică semnificativă

implicând o componenta educaţională puternică.

Suprafaţa de teren ocupată este minimizată în arealul amenajat şi, la fel ca

în cazul liniilor electrice, terenul poate fi utilizat în continuare potrivit destinaţiei

sale actuale (păşunat/agricultură).

Turbinele sunt de mari dimensiuni şi sunt plasate la distanţe mari unele

faţă de altele, ca şi stâlpii liniilor de înaltă tensiune.

11.3. Măsurile pentru reducerea impactului pe componente de mediu

Activităţile de realizarea planului ce pot constitui riscuri pentru calitatea

factorilor mediului şi pentru care se propun măsuri de reducerea impactului

asupra mediului pentru implementarea PUZ-ului CEE Casimcea III sunt:


Construcţii- montaj - În perioada de construcţii montaj, utilajele şi

echipamentele folosite vor emite zgomote şi vor produce vibraţii caracteristice

activităţilor de construcţii. Măsurile de diminuare a impactului dat de zgomot şi

vibraţii în această perioadă constau în:

o respectarea unui program de lucru pe durata zilei, excepţie vor face

zilele în care se toarna fundaţiile turbinelor, datorită regimului special al acestui

tip de construcţii;

o informarea populaţiei din zona asupra obiectivului lucrărilor precum

şi a duratei de realizare a lucrărilor de construcţii/montaj;

o menţinerea utilajelor şi echipamentelor în stare bună de funcţionare

şi verificarea periodică a stării acestora.

Manevrarea şi transportul materialelor- pot genera emisii de pulberi şi

praf. Măsurile de diminuare a impactului dat de această activitate sunt:

o excavaţii supravegheate;

o acoperirea camioanelor care transportă material de umplutură pentru

a se respecta SR 12574/1998 şi OM 592/2002;

o se vor instala structuri tip portal ce vor pulveriza apa pe pământul

din autobasculantele care vor trece pe sub ele, pentru a forma o crustă care să

împiedice antrenarea pământului de curenţii de aer.

Pentru protejarea vegetaţiei (florei protejată) exemplarele de vegetaţie

protejată din locaţiile în care se vor executa lucrări de construcţii vor fi

identificate anterior realizării lucrărilor şi se va proceda la strămutarea acestora în

arealul rezervaţiei în care se regăsesc condiţii identice de sol.

La selecţie se va urmări identificarea speciilor protejate şi strict protejate,

endemice, incluse în lista roşie naţională şi în convenţii internaţionale.

Se va proceda la refacerea vegetaţiei la stadiul initial în zona platformelor de

fundaţie şi a platformelor tehnologice prin acoperirea cu strat de pământ vegetal

autohton decopertat initial, cu caracteristici care să permită refacerea cu vegetaţie

specifică a habitatelor rezervaţiei

Pentru protejarea faunei se impune supravegherea zonei şi asigurarea

identificării şi protejării exemplarelor importante; de asemenea refacerea

habitatelor.

Pentru reducerea cantităţii de deşeuri de construcţii se recomandă

refolosirea lor pe şantier şi de asemenea finalizarea construcţiei în timpul alocat

prin proiect, păstrarea şantierului cât mai organizat cu putinţă.


Securitate, sănătate şi siguranţa lucrătorilor şi populatiei- Reducerea

impactului din acest punct de vedere se poate face prin:

Asigurarea de planuri pentru managementul traficului şi semaforizare

acolo unde este nevoie (pe traseele drumurilor de exploatare, mai ales la

intersectia cu drumuri comunale şi naţionale);

asigurarea de împrejmuiri şi paznici la organizarile de santier;

semne de avertizare asupra pericolelor; instalaţii de iluminat; folosirea

procedurilor şi echipamentelor de protecţie corespunzătoare;

acces blocat la proprietăţi adiacente;

elaborarea planului de intervenţie în caz de poluări accidentale;

Pentru preîntâmpinarea fenomenelor periculoase care pot urma situaţiilor de

risc se recomandă următoarele:

- utilizarea de componente realizate din materiale compozite rezistente

- exploatarea lucrărilor în strictă conformitate cu prevederile documentaţiilor

şi asigurarea elementelor tehnice şi geometrice ale construcţiilor;

- realizarea lucrărilor de monitorizare şi întreţinere conform normelor

specifice fiecărei constructii; semnalizarea din timp a eventualelor deficienţe

apărute, remedierea operativă a acestora;

- instituirea unei proceduri de control şi verificare periodică, cu înregistrare

şi raportare a evoluţiei tuturor construcţiilor proiectate;

- semnalizarea situaţiilor neprevăzute apărute;

- soluţionarea şi remedierea operativă a acestora.

Se recomandă realizarea regulamentului de exploatare, monitorizare,

întreţinere şi reparaţii a obiectivului.

11.4. Concluziile majore care au rezultat din Studiul de Evaluare Adecvata

Zonele în care se preconizează amplasarea planului CEE Casimcea III a

fost ales în aşa fel de către beneficiar încât să nu să se suprapună peste zonele cu

vegetaţie stepică primară protejate în cadrul sitului Natura 2000 învecinat

ROSPA0019 Cheile Dobrogei si ROSPA 100 Stepa Casimcei si ROSCI 201

Podisul Nord Dobrogean.

Turbinelor eoliene vor fi amplasate exclusiv pe terenuri agricole.

Amplasarea turbinelor în habitate antropizate nu va afecta specii de plante sau


asociaţii vegetale valoroase, deoarece acestea lipsesc din zona amplasamentelor

fiind prezente doar în vecinătatea lor.

Speciile de plante identificate în zona ariilor protejate, nu sunt cuprinse în

anexele Directivei habitate, ale Convenţiei de la Berna, ale Legii 49/2011, în

Listele Roşii naţionale şi internaţionale sau în Cartea Roşie, deci nu vor fi afectate

de amplasarea şi funcţionarea campurilor de turbine din apropiere, după cum nu

vor fi afectate nici pajiştile stepice primare.

Amplasamentul turbinelor în vecinătatea unor situri protejate nu va avea un

impact negativ asupra pajiştilor naturale, a rarităţilor floristice şi a comunităţilor

de plante valoroase protejate în cadrul acestor arii protejate, dacă vor fi respectate

reglementările privind amenajarea drumurilor (exclusiv în afara habitatelor

naturale primare) şi managementul deşeurilor rezultate din lucrările de amplasare

şi exploatare.

Efectul cumulativ al cîmpurilor de centrale eoliene nu prezintă efecte

negative asupra florei şi vegetaţiei locale, deoarece modificarea curenţilor de aer

are loc la înălţimi mari, de cca 100 metri. Chiar dacă ar exista un efect de uscare a

aerului datorat rotaţiei palelor, acest lucru nu va afecta semnificativ flora şi

vegetaţia locală deja adaptată la uscăciunea aerului în condiţiile climatului stepic.

Amfibienii din zonă nu vor fi influenţati de amplasarea parcului eolian.

Speciile identificate sunt legate de zonele umede, zone care nu vor fi afectate de

amplasarea turbinelor.

Reptilele din zonă se găsesc în aceeaşi situaţie, habitatele preferate de

acestea nefiind perturbate de amplasarea centralelor eoliene. Chiar dacă în timpul

instalării turbinelor pot apare modificări în structura populaţiilor de reptile, după

încheierea lucrărilor impactul va dispare şi situaţia va reveni la normal, după cum

o dovedeşte prezenţa unor astfel de specii în zone urbane.

Mamiferele din zonă nu vor fi afectate. Cârtiţele nu sunt afectate de

instalarea turbinelor sau a cablurilor subterane, iar popândăii nu dispar decât dacă

se modifică radical habitatul preferat. Ori, din modul de amplasare al turbinelor

reiese faptul că zonele în care se găsesc galerii sau colonii de Spermophilus

citellus se află în afara acestor zone.

Fauna de nevertebrate din zona analizată este caracterizată printr-o

abundenţă semnificativă a speciilor fără importanţă conservativă, rezistente la

impact antropic, oportuniste si ubicviste.


Toate aceste specii sunt rezistente la impactul antropic şi modul lor de viaţă

face ca amplasarea viitorului parc eolian să nu aibă impact asupra populaţiilor.

Impactul estimat asupra entomofaunei. Privită în ansamblu, entomofauna

nu va fi influenţată în nici un fel de amplasarea parcului eolian. Pastrarea

actualului sistem de folosinta a terenului, chiar dupa amplasarea parcului eolian,

nu va produce modificari in entomofauna zonei.

Pe baza elementelor prezentate mai sus, dupa implementarea masurilor de

minimizare a impactului, putem spune că pe perioadă scurtă, medie şi lungă

impactul negativ rezidual va avea un nivel negativ nesemnificativ.

Mentionam ca impactul asupra speciilor de pasari va fi doar un impact

negativ minor, nesemnificativ pe perioade scurte de timp; pe perioadele de

conditii atmosferice nefavorabile si anume ceata, plafon scazut de nori: „În

condiţii meteorologice nefavorabile funcţionării centralelor eoliene (viscol, ceaţă

deasă şi lipsă de vânt)”, centralele reprezintă doar obstacol fizic pentru păsările

aflate în tranzit (numărul exemplarelor care se deplasează în asemenea condiţii

meteorologice fiind mai redus decât pe vreme favorabilă).

Impactul cumulat al clusterului de turbine eoliene Casimcea I-III,

Cogealac I-V si Beidaud V-VI se manifesta doar pe termen lung, tinand cont de

faptul ca realizarea constructiei nu se face in acelasi timp pentru toate turbinele

din cadrul planurilor analizate.

Din aceste considerente concluzia generala care reiese i n

urma acestui Raport de Mediu este aceea că amplasarea de

turbine eoliene în cadrul planului CEE Casimcea III, nu este de

natură să aducă prejudicii biodiversităţii zonei. In condiţiile în

care actuala structură a habitatelor va fi păstrată, biodiversitatea

se va conserva ca atare.


Lista bibliografica selectiva utilizată la elaborarea raportului

1. AMBROS, T., ARION, V., GUTU, A., SOBOR, I., TODOS, P., UNGUREANU, D.

- Surse regenerabile de energie, Manual, Chisinau, Ed."Tehnica - Info", 1999, 434

pag

2. Alexandros Dimitropoulos, Andreas Kontoleon - Assessing the determinants of local

acceptability of wind-farm investment: A choice experiment in the Greek Aegean

Islands - Energy Policy 37 (2009) 1842–1854

3. BARBU P., Sin Ghe., 1968 - Observatii asupra hibernarii speciei Nyctalus noctula

(Schreber, 1774) în faleza Lacului Razelm – Capul Doloşman – Dobrogea. St. şi

Cercet. Biol., vol. 20, p. 291-297.

4. Boşcaiu N., Coldea Gh., Horeanu Cl., 1994. Lista roşie a plantelor vasculare

dispărute, periclitate, vulnerabile şi rare din flora Romaniei, Ocrotirea Naturii

mediului înconjurător, Bucureşti, 38 (1): 45

5. BOTNARIUC N., TATOLE V., 2005 - Cartea Roşie a vertebratelor din România.

260 p, Muzeul Nat. de Ist. Nat. “Gr. Antipa”, Bucuresti.

6. BRUNO BRUDERER, SHAI BLITZBLAU & DIETER PETER. Migration and

flight behaviour of Honey buzzards Pernis apivorus in southern Israel observed by

radar, Swiss Ornthological Institute and Israel Wader Reaseaech Gropup, Carmel

Field Coast Study Center.

7. CARACOTA, Dumitrache (Prof.univ.dr.), CARACOTA, Constantin Razvan

(Ec.drd.) - Dimensiuni contemporane ale dezvoltarii durabile si competitive

8. Chamberlain, D., E., Rehfish, M., R., Fox, A., D., Desholm, M., Anthony, Sarah, J.

2006. The effect of avoidance rates on bird mortality predictions made by wind

turbine collision risk models. BOU, Ibis 148, Oxford, p. 198-202.

9. CIOCÂRLAN V. 2000. Flora Ilustrata a României. Pterydophyta et Spermatophyta.

Bucuresti: Edit. Ceres.

10. Ciocârlan (V.), 1994 – Flora Deltei Dunării. Cormophyta. 115 pagini. Editura Ceres,

Bucureşti.

11. Ciochia, V. 1984. Dinamica si migratia pasarilor. Edit. Stiintifica si Enciclopedica,

Bucuresti, p. 35-39.

12. CIOCHIA V. 1992, Păsările clocitoare din România, atlas, Ed. Ştiinţifica, Bucureşti.

13. COMBROUX I. & SCHWOERER C. 2007. Evaluarea statutului de conservare al

habitatelor şi speciilor de interes comunitar din România. Ghid metodologic.

Timisoara: Edit. Balcanic.

14. CSABA JÉRE, ABIGÉL SZODORAY-PARÁDI, FARCAS SZODORAY-PARÁDI

(2008) – Liliecii şi evaluarea impactului asupra mediului: ghid metodologic, Satu-

Mare, Profundis.

15. Decu, Vasile, Murariu, Vasile, Gheorghiu, Victor, 2003 – Chiroptere din Romania

Bucuresti

16. Desholm, M., Fox, A., D., Beasley, P., D., L., Kahlert, J. 2006. Remote techniques

for counting and estimating the number of bird-wind turbine collisions at sea: a

review. BOU, Ibis 148, Oxford, p. 76-89.

17. Dihoru Gh., Dihoru Alexandrina, 1994. Plante rare, periclitate şi endemice în flora

României – lista roşie, Bucureşti, Acta Botanica Horti Bucurestiensis, Lucrările

Grădinii Botanice, Bucureşti, 1993-1994: 173-197.


18. Doniţă N., Popescu A., Paucă-Comănescu Mihaela, Mihăilescu Simona, Biriş A.,

2005. Habitatele din România, Edit. Tehnică Silvică, Bucureşti, 496 pp.

19. DONIŢĂ N., POPESCU A., PAUCă-COMĂNESCU M., MIHĂILESCU S., BIRIŞ

I.A.- „Habitatele din România Modificări conform amendamentelor propuse de

România şi Bulgaria la Directiva Habitate (92/43/EEC)”. Editura Tehnica Silvica,

Bucuresti 2005.

20. Drewit, A., L., Langston, Rowena, H., W. 2006. Assessing the impacts of wind

farms on birds. BOU, Ibis 148, Oxford, p. 29-42.

21. GAFTA D., MOUNTFORD O. (coord.), Alexiu V., Anastasiu Paulina, Barbos M.,

Burescu P.,Coldea G., Drăgulescu C., Fagaraş M., Goia Irina, Groza G., Micu D.,

Mihăilescu Simona, Moldovan Oana, Nicolin Alma, Niculescu Mariana, Oprea A.,

Oroian Silvia, Paucă-Comănescu Mihaela, Sârbu I., Şuteu Alexandra 2008. Manual

de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România. Cluj-Napoca: Edit. Rosprint

ISBN 978-973-751- 697-8. Pp. 101.

22. Gheorghiu Victor et all., 2007 – Cunoasterea si protectia liliecilor din Romania,

Editura Universitara, Bucuresti

23. HOTKER H., (2006) – The impact of repawering of wind farms on birds and bats

Michael-Otto-Institut im NABU – Research and Education Centre for Wetlands and

Birds Protection, Bergenhusen.

24. HOTKER H., THOMSEN K-M., JEROMIN H., (2006) - Impacts on biodiversity of

exploitation of renewable energy sources: the example of birds and bats - facts, gaps

in knowledge, demands for further research, and ornithological guidelines for the

development of renewable energy exploitation. Michael-Otto-Institut im NABU,

Bergenhusen.

25. I. Ifrim, V. Pocora, 2007 – Preliminary aspects about the specific composition of the

bats fauna from three caves of Dobrogea, Analele Stiintifice ale “Universitatii Al.I.

Cuza” Iasi, s. Biologie animal, Tom LIII

26. Jessica B.Grahama, JanetR.Stephenson, IngaJ.Smith - Public perceptions of wind

energy developments: Case studies from New Zealand - Energy Policy 37 (2009)

3348–3357

27. KJETEL B., ET AL. (2008) Pre and post-construction studies of conflicts between

birds and wind turbines in coastal Norway, Progress Report, Norwegian Institute for

Nature Reasearch.

28. LANGSTON RHW & PULLAN JD (2003) - Windfarms and Birds: An analysis of

the effects of windfarms on birds, and guidance on environmental assessment

criteria and site selection issues, Report written by BirdLife International on behalf

of the Bern Convention.

29. Madders, M., Whitfield, D., Ph. 2006. Upland raptors and the assessment of wind

farm impacts. BOU, Ibis 148, Oxford, p. 35-56.

30. Marin, I., Basarabeanu, N., Nedelcu, E. 1983. Podisul Dobrogei, in Geografia

Romaniei, I, Geografia fizica, Edit. Academiei RSR, Bucuresti, p. 638-642.

31. Mark Z. Jacobson, 2009 “Review of solutions to global warming, air pollution, and

energy security” – Energy and Environmental Science, nr. 2, 148 – 173

32. Martin A. Abraham, 2009 - Announcing Environmental Progress and Sustainable

Energy - College of Science, Technology, Engineering, and Mathematics,

Youngstown State University, One University Plaza, Youngstown, OH 44555,-

Published online 27 February 2009 in Wiley InterScience


33. MOUNTFORD O., GAFTA D., ANASTASIU P., BARBOS M., NICOLIN A.,

NICULESCU M. & OPREA A. 2008. Natura 2000 în România. Habitats Fact

Sheets. Bucuresti: Ministry of Environment and Sustainable Development.

34. Munteanu, D. (coordonator) 2004. Ariile de importanta faunistica din Romania –

Documentatii, Societatea Ornitologica Romana, Edit. Alma Mater, Cluj Napoca, pp.

307.

35. Munteanu Dan, Weber Peter, 2005 – REZULTATELE MONITORINGULUI DE

IARNA AL GASTELOR SALBATICE DIN ROMANIA IN PERIOADA 1988-

1999, SCRIPTA ORNITOLOGICA ROMANIAE, Ed. RISOPRINT, Cluj-Napoca

36. MURARIU D., GHEORGHIU V., DONE A., NISTOR, V., 2007 – Protectia

liliecilor si a padurilor o relatie reciproc avantajoasa. 135 p., Ed. Universitara,

Bucuresti.

37. Murariu, Dumitru, Stanciu, Catalin-Razvan, 2009 – Data on the presence of the

species Mesocricetus newtoni (Nehring, 1898) (Mammalia: Muridae: Cricetinae) in

Dobrogea (Romania), Travaux du Museum National d’Histoire Naturelle “Grigore

Antipa”, Vol. LII, pp. 363-369, Bucuresti

38. Z.L. Nagy, T. Postawa, 2010 - Seasonal and geographical distribution of cave

dwelling bats in Romania: implication for conservation, Animal Conservation (pp.

1-13)

39. Negrean G., 2001. Lista Roşie a plantelor din România existente în pajişti, inclusiv

endemite şi subendemite (Tracheophyta) (pg. 30-57), in Ghid pentru identificarea şi

inventarierea pajiştilor seminaturale din România, Sârbu Anca (ed) & Coldea Gh.,

Sârbu I., Negrean G., 2001, Ed. “alo Bucureşti!, Bucureşti.

40. Oltean M., Negrean G., Popescu A., Roman N., Dihoru Gh., Sanda V., Mihăilescu

S., 1994. Lista roşie a plantelor superioare din România, Bucureşti, Studii, Sinteze,

Documente de Ecologie, 1: 1-52.

41. Oţel (V.), 2007 – Atlasul peştilor din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării. 481 pagini.

Editura C.I.T.D.D., Tulcea.

42. PAP. T & FÂNTÂNA C. 2008. Ariile de Importanţa Afivaunistică din România

(Importand Bird Areas in România). Publicaţie comună Societatea Ornitologica

Română/BirdLife Romania si Asociatia pentru protectia Pasarilor si Naturii “Grupul

Milvus”.

43. PAPAZOGLOU CLAIRIE, KREISER K., WALICZKY Z., BURFIELD I., (2004)

Birds in the European Union: a status assessment. BirdLife International publication

supported by the European Commission, the Netherlands Ministry of Agriculture,

Nature and Food Quality and BirdLife/Vogelbescherming Nederland.

44. PETRESCU M. 2007. Dobrogea şi Delta Dunării. Conservarea florei şi faunei,

Tulcea.

45. SNOW D.W. & PERRINS C.M., 1998, The Birds of the Western Palearctic, vol I,

Non- Passerines, Oxford University Press, Oxford, New York.

46. SNOW D.W. & PERRINS C.M., 1998, The Birds of the Western Palearctic, vol II,

Passerines, Oxford University Press, Oxford, New York.

47. SÜAREZ F., GARZA V., & MORALES M. B., (2002) – Habitat use of two sibilig

species, the short-toed Calandrella Brachydactyla and the Lesser Shorth-Toed C.

rufescens Larks, in Mainland Spain, Ardeola 49(2), p. 259 – 272.


48. VALENCIUC N., 2002 - Chiroptera – Colecţia Fauna României. Mammalia. 166 p,

vol. 16, fasc. 3, Ed. Academiei Române, Bucureşti.

49. WALKER, D., ET AL (2005) – Egle behaviour before and after construction of

windfarm, Scottish Birds, Vol 25; p. 24 – 40.

50. YOSEF REUVEN, Fornasari L., TRYJANOWSKI P., et al. 2003, Diferential spring

migration of adults and juvenile Levant Sparrowhawks (Accipiter brevipes) through

Eilat, Israel, J. Raptor Res., Vol 37 (1), p. 31-36 The Raptor Research Foundation,

Inc.

51. ***, 1993 – Lege privind constituirea Rezervaţiei Biosferei ”Delta Dunării”. ÎN:

Monitorul Oficial al României, anul V, nr. 283, partea 1, paginile 1 – 5. Bucureşti.

52. ***, 1994 – Hotărârea Guvernului României nr. 248 pentru adoptarea unor măsuri în

vederea aplicării Legii nr. 82 / 1993 privind constituirea Rezervaţiai Biosferei ”delta

Dunării”. ÎN: Monitorul Oficial al României, anul VI, nr. 168. Bucureşti.

53. ***, 2000 – Lista Roşie a speciilor de plante şi animale din rezervaţia Biosferei

Delta Dunării – România / The Red List of plant and animal species from the

Danube Delta Biosphere Reserve – Romania (editor: Vasile Oţel). 132 pagini.

Editura ”Fundaţia Aves”, Odorehiu Secuiesc.

54. ***, 2008 – Delta Dunării – Rezervaţie a Biosferei (editori: Petre Gâştescu şi

Romulus Ştiucă). 400 pagini. Editura CD Press, Bucureşti.

55. ***, 2008b – Hotărârea Guvernului României nr. 1284/2007

56. ***, 2008c – Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007

privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă

comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în

România. În: Monitorul Oficial al României, anul 176 (XX), nr. 98 bis, paginile 1 –

1315. Bucureşti.

57. **** Geografia Fizica a Romaniei- Ed. Academiei 1983;

58. **** Cumulative Effect of windfarms (2005), Scottish Natural Heritage.

59. ****Convenţia privind conservarea vieţii salbatice şi a habitatelor naturale din

Europa (Berna) ratificată de România prin Legea nr. 13 din 1993.

60. ****Convenţia de la Bonn privind conservarea speciilor sălbatice migratoare de

animale salbatice, ratificata de România prin Legea 13 din 1998.

61. ****Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea

habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi flora sălbatică (versiunea 01.01.2007).

62. ****Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30

noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor salbatice (versiunea 26.01.2010).

63. ****HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca

parte integranta a reţelei ecologice Natura 2000 în România.

64. ****LISTA MONUMENTELOR ISTORICE 2004 - Judeţul Constanţa, Ministerul

Culturii şi Cultelor, Institutul National al Monumentelor Istorice (in Romanian)

65. ****Ordin nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a

siturilor de importanţa comunitară, ca parte integranta a reţelei ecologice europene

Natura 2000 în România.

66. ****Hotărârea Guvernului României nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de

protecţie specială avifaunistică, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene

Natura 2000 în România. În: Monitorul Oficial al României, anul 175 (XIX), nr.

739, paginile 2 – 8. Bucureşti.


67. ****Ordinul ministrului mediului şi dezvoltarii durabile nr. 1964/2007 privind

instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţa comunitară,

ca parte integranta a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. În:

Monitorul Oficial al României, anul 176 (XX), nr. 98 bis, paginile 1 – 1315.

Bucuresti.

68. ****ORDONANŢA DE URGENŢA 57/2007 privind regimul ariilor naturale

protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, M.Of.nr.442

din 29 iunie 2007.

69. **** Legea 49 din 7 aprilie 2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea

habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.

70. ****Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-

2020-2030 - Guvernul României Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile

71. ****Survey methods for use in assessing the impacts of onshore windfarms on bird

communities (2005), Scottish Natural Heritage.

72. EUNIS DATABASE – European topic Centre of Biological Diversity, European

Natura Information System.

73. EWEA Wind Energy – The Facts

74. http://www.energie-eoliana.com

http://www.energie-eoliana.com/

raport de mediu pentru evaluarea impactului a puz cee ... · pdf fileavize de principiu emise...

Documents