raport de mediu la p.u.z. - plan urbanistic zonalapmms-old.anpm.ro › files › apm mures ›...

Ing. Brăiescu Gheorghe, Expert evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.Z. REGHIN

RAPORT DE MEDIU

LA

P.U.Z. - PLAN URBANISTIC ZONAL ”STABILIRE ZONA FUNCȚIONALĂ PENTRU LOCUIT

ȘI FUNCȚIUNUI COMPLEMENTARE” MUNICIPIUL REGHIN, JUD. MUREŞ

Beneficiari:

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN, JUD. MUREŞ CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI REGHIN

ELABORATOR RAPORT DE MEDIU

Ing. Brăiescu GheorgheExpert Evaluator/Auditor de Mediu

Atestat RM; RIM; BM din 14/04/2011Valabil până la data de 14/04/2016

1


CUPRINS

1. Expunerea conţinutului şi a obiectivelor principale ale PUZ, precum şi a relaţiei cu alte planuri şi programe relevante.

2. Aspectele relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluţiei sale probabile în

situaţia neimplementării PUZ

3. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectată semnificativ.

4. Probleme de mediu existente, relevante pentru PUZ

5. Obiectivele de protecţie a mediului, stabilite la nivel naţional, comunitar sau internaţional, care sunt relevante pentru PUZ şi modul în care s-a ţinut cont de aceste obiective şi de orice alte consideraţii de mediu în timpul pregătirii PUZ

6. Efecte potenţiale semnificative asupra mediului, inclusiv asupra aspectelor ca: biodiversitatea, populaţia, sănătatea umană, fauna, flora, solul, apa, aerul, factorii climatici, valorile materiale, patrimoniul cultural, inclusiv cel arhitectonic şi arheologic, peisajul şi asupra relaţiilor dintre aceşti factori.

7. Efecte posibile semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sănătăţii, în context transfrontier.

8. Măsurile propuse pentru a preveni, reduce şi compensa cât de complet posibil orice efect advers asupra mediului al implementării PUZ

9. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese şi o descriere a modului în care s-a efectuat evaluarea, inclusiv orice dificultăţi întâmpinate în prelucrarea informaţiilor cerute.

10. Descrierea măsurilor pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementării PUZ

11. Rezumat fără caracter tehnic al informaţiei.

2


P.U.Z. - PLAN URBANISTIC ZONAL ”STABILIRE ZONA FUNCȚIONALĂ PENTRU LOCUIT

ȘI FUNCȚIUNUI COMPLEMENTARE” MUNICIPIUL REGHIN, JUD. MUREŞ

INFORMATII GENERALE

TITULARUL PROIECTULUI: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI REGHIN

AMPLASAMENT: MUNICIPIUL REGHIN, ZONA UTR 58, FOLOSINȚA ACTUALĂ PĂȘUNE CU INTERDICȚIE TEMPORARĂ DECONSTRUIRE ;

SUPRAFAȚA TOTALĂ A TERENULUI: 45 789 MP, INTRAVILAN

PROIECTANT GENERAL: S.C. ARAARCHITECTS SRL, TARGU MURESJ26/558/2003, RO 15436513

Autorul atestat al raportului de mediu: ing.Gheorghe Brăiescu

Expert Evaluator de Mediu, atestat RM; RIM; BM din 14/04/2011

ADRESA: STR. SEMĂNĂTORILOR, NR. 2, AP. 15, JUD. MUREŞ, TEL. 0744/805249, 0731/003377, TEL/FAX. 0265/311142, gbraiescu @ yahoo.com

Denumirea proiectului: P.U.Z. - PLAN URBANISTIC ZONAL REGHIN”STABILIRE ZONA FUNCȚIONALĂ PENTRU LOCUIT ȘI FUNCȚIUNUI COMPLEMENTARE” STR. GURGHIULUI, F.N., MUNICIPIUL REGHIN.

TEMEI LEGAL AL RAPORTULUI DE MEDIU : - CERTIFICAT DE URBANISM NR. 9 DIN 12.01.2012; - AVIZ DE OPORTUNITATE EMIS DE ARHITECT SEF PRIMĂRIA REGHIN; - SOLICITARE RAPORT DE MEDIU DIN PARTEA APM MUREȘ;

3

mailto:[email protected]:[email protected]:[email protected]


1. Expunerea conţinutului şi a obiectivelor principale ale PUZ precum şi a relaţiei cu alte planuri şi programe relevante.

Descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia:evaluare de mediu - elaborarea raportului de mediu, consultarea publicului şi a autorităţilor publice interesate de efectele implementării planurilor şi programelor, luarea

în considerare a raportului de mediu şi a rezultatelor acestor consultări în procesul

decizional şi asigurarea informării asupra deciziei luate;

raport de mediu - parte a documentaţiei planurilor sau programelor care identifică, descrie şi evaluează efectele posibile semnificative asupra mediului ale aplicării acestora

şi alternativele lor raţionale, luând în considerare obiectivele şi aria geografică aferentă;

Tabel cu abrevieri sau acronime utilizte în cadrul Raporului de mediu la PUZ

4


Evaluarea strategica de mediu este un instrument folosit in mod sistematic la cel mai înalt nivel decizional, care facilitează, inca de foarte devreme, integrarea

considerentelor de mediu in procesul de luare a deciziilor, conduce la identificarea

masurilor specifice de ameliorare a efectelor si stabileşte un cadru pentru evaluarea

ulterioara a proiectelor din punct de vedere al protectiei mediului.

Evaluarea strategica se aplica, de către unele state si la nivel de politici si chiar de

legislaţie, fiind o metoda de asigurare a unei dezvoltări durabile. In acest sens, s-a

dezvoltat un instrument internaţional, pe care si România l-a semnat la Kiev in 2003,

Protocolul privind evaluarea strategica de mediu - acesta se refera la planuri, programe,

politici si legislaţie care pot face obiectul evaluării de mediu.

Evaluarea strategica de mediu s-a dezvoltat ca măsura de precauţie, la nivel decizional

înalt, deoarece evaluarea impactului la nivel de proiect s-a dovedit o măsura destul de

limitativa si slaba, si in consecinţa, insuficienta. Aceasta, datorita momentului târziu in

procesul decizional, in care se aplica procedura EIA la proiecte. Astfel, răspunsurile la

întrebările adresate la nivelul cel mai înalt, de tipul “ce fel de dezvoltare trebuie sa aibă

loc, unde si daca acesta trebuie intradevar sa aibă loc” au fost, de cele mai multe ori,

nefundamentate din punct de vedere al protectiei mediului.

Evaluarea de mediu sau “evaluarea strategica de mediu” se aplica la cel mai înalt nivel

decizional sau de planificare, de exemplu la dezvoltarea politicilor, strategiilor si, evident

al planurilor si programelor. In acest mod se poate focaliza pe “sursa” impactului asupra

mediului si nu pe “rezolvarea” simptomelor apărute in urma producerii impactului.

Evaluarea strategică de mediu (SEA) este un instrument utilizat pentru minimizarea

riscului şi pentru maximizarea efectelor pozitive ale planurilor şi programelor de mediu

propuse. Directiva Consiliului European nr. 2001/42/CE privind evaluarea efectelor

anumitor planuri şi programe asupra mediului (denumită în continuare Directiva SEA)

cere ca SEA să fie efectuată în faza de elaborare a unui plan sau program, precum şi

elaborarea unui raport de mediu, efectuarea de consultări şi luarea în considerare a

raportului de mediu şi a rezultatelor consultărilor în procesul de luare a deciziilor.

România a transpus Directiva SEA prin Hotărârea de Guvern nr. 1076/2004 privind SEA.

Procesul de programare a politicii de coeziune analizează şi propune intervenţii pentru

dezvoltare. Procesul SEA examinează rezultatele individuale ale procesului de planificare

şi poate propune modificări necesare pentru a maximiza beneficiile pentru mediu

generate de propunerea de dezvoltare şi pentru a minimiza riscurile şi impacturile

negative ale acestora asupra mediului. Ca atare, procesul de programare şi procesul SEA

urmează o logică similară, aceasta constituind baza abordării recomandate de

implementare a proiectului.

5


În plus, SEA este un instrument cheie nu doar pentru “ecologizarea” planurilor şi

programelor (îmbunătăţirea acestora în corelaţie cu politica de mediu), ci şi pentru

îmbunătăţirea logicii şi consecvenţei generale ale acestora, precum şi a şanselor de

reuşită în cadrul obiectivelor generale ale politicii de coeziune, furnizând legături intre

procesele de planificare paralele (cum ar fi planificarea ex-ante sau planificarea

naţională strategică) şi contribuţia la dezvoltarea durabilă. Mai mult, cerinţele Directivei

SEA trebuie interpretate astfel încât ONG-urile de mediu din România şi societatea civilă

să aibă o implicare efectivă în procesul de consultare şi să poată fi informate cu privire la

evaluarea strategică de mediu la care să şi contribuie.

Descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia:Prezentul P.U.Z. - PLAN URBANISTIC ZONAL ”STABILIRE ZONA FUNCȚIONALĂ

PENTRU LOCUIT ȘI FUNCȚIUNUI COMPLEMENTARE” STR. GURGHIULUI, F.N.,

MUNICIPIUL REGHIN, JUD. MUREȘ, vizează:

- stabilirea problemelor cheie care trebuie luate în considerare în cadrul elaborării

PLAN URBANISTIC ZONAL ”STABILIRE ZONA FUNCȚIONALĂ PENTRU LOCUIT ȘI

FUNCȚIUNUI COMPLEMENTARE” STR. GURGHIULUI, F.N., MUNICIPIUL REGHIN, JUD.

MUREȘ;

- analiza contextului elaborării Proiectului PLAN URBANISTIC ZONAL ”STABILIRE ZONA

FUNCȚIONALĂ PENTRU LOCUIT ȘI FUNCȚIUNUI COMPLEMENTARE” STR.

GURGHIULUI, F.N., MUNICIPIUL REGHIN, JUD. MUREȘ şi posibilele tendinţe viitoare în

cazul în care PUZ nu este implementat;

- identificarea unui set optim de obiective şi priorităţi de dezvoltare specifice;

- identificarea măsurilor optime care pot permite cel mai bine realizarea obiectivelor;

- propune un sistem optim de monitorizare şi gestionare;

- asigură consultări în timp util şi eficiente cu autorităţile relevante şi publicul interesat,

inclusiv cu cetăţenii şi grupuri organizate interesate;

- informează factorii de decizie cu privire la documentul de programare şi posibilele

impacturi ale acestuia;

- notifică autorităţile relevante şi publicul general cu privire la forma finală a PLAN

URBANISTIC ZONAL ”STABILIRE ZONA FUNCȚIONALĂ PENTRU LOCUIT ȘI

FUNCȚIUNUI COMPLEMENTARE” STR. GURGHIULUI, F.N., MUNICIPIUL REGHIN, JUD.

MUREȘ şi motivele adoptării acestuia.

Evaluarea versiunii finale a PLAN URBANISTIC ZONAL ”STABILIRE ZONA FUNCȚIONALĂ

PENTRU LOCUIT ȘI FUNCȚIUNUI COMPLEMENTARE” STR. GURGHIULUI, F.N.,

MUNICIPIUL REGHIN, JUD. MUREȘ, s-a bazat pe următoarele etape:

6


- Analiza principalelor probleme şi tendinţe de mediu din zona analizată a intravilanului

municipiului Reghin din jud. Mures.

- Analiza planurilor şi programelor de mediu relevante şi a strategiilor conexe la nivel

local.

- Stabilirea obiectivelor de mediu relevante pentru PLAN URBANISTIC ZONAL

”STABILIRE ZONA FUNCȚIONALĂ PENTRU LOCUIT ȘI FUNCȚIUNUI COMPLEMENTARE”

STR. GURGHIULUI, F.N., MUNICIPIUL REGHIN, JUD. MUREȘ, analizat.

- Evaluarea părţii descriptive a PUZ dacă reflectă în mod corespunzător principalele

probleme de mediu relevante pentru PUZ.

- Propunerea unor indicatori de mediu pentru monitorizarea impacturilor de mediu ale

implementării PLAN URBANISTIC ZONAL ”STABILIRE ZONA FUNCȚIONALĂ PENTRU

LOCUIT ȘI FUNCȚIUNUI COMPLEMENTARE” STR. GURGHIULUI, F.N., MUNICIPIUL

REGHIN, JUD. MUREȘ.

- Propunerea criteriilor de mediu pentru selecţia variantei finale optime.

- Compilarea versiunii finale a raportului de mediu.

Planurile urbanistice, orientează aplicarea unor politici coerente în domeniul amenajării

teritoriului şi a asigurării construirii acestuia în conformitate cu principiile de urbanism şi

cu respectarea legislaţiei în vigoare, Documentaţiei Planului Urbanistic Zonal i se

asociază şi Regulamentul de Urbanism, întocmit pe baza acestuia.

Conţinutul Raportului de mediu referitor la utilizarea terenurilor şi a construcţiilor , tratează următoarele probleme:- stabilirea şi delimitarea teritoriului propus pentru a fi analizat pentru lotizare;

- zonificarea funcţională a terenurilor şi stabilirea regimului juridic al acestora, printr-un

sistem de reglementări şi servituţi adecvate;

- stabilirea şi delimitarea zonelor cu interdicţie temporară sau definitivă de construire;

- stabilirea şi delimitarea zonelor protejate şi de protecţie a acestora;

- organizarea circulaţiei şi a transporturilor;

- echiparea tehnico-edilitară;

- restabilirea, protecţia şi conservarea mediului;

- condiţii şi posibilităţi de realizare a obiectivelor de utilitate publică;

- stabilirea modului de utilizare a terenurilor şi condiţiile de conformitate şi realizarea

construcţiilor;

– corelarea intereselor colective cu cele individuale în ocuparea spaţiului;

7


Obiectul lucrării PLAN URBANISTIC ZONAL ”STABILIRE ZONA FUNCȚIONALĂ PENTRU LOCUIT ȘI FUNCȚIUNUI COMPLEMENTARE” STR. GURGHIULUI, F.N., MUNICIPIUL REGHIN, JUD. MUREȘ – este reprezentat de terenul studiat, in suprafaţa de 45 789 mp, teren cu destinatia actuală de pășune, cu interdicție

temporară de construire, conform C.U., amplasat în intravilanul municipiului

Reghin. Primăria Municipiului Reghin doreşte viabilizarea terenului ca loturi pentru

constructii, cu un număr de 50 de locuinţe individuale in clădiri amplasate izolate pe

parcele cu suprafeţe de cca 400 mp – 600 mp.

Zona studiată, ca încadrare în teritoriu, se află în zona intravilană a municipiului Reghin,

destinația actuală a terenului este de pășune, fiind amplasat pe malul drept al pârâului

Mociar, accesul la teren se face de pe DJ 153 Reghin-Beica-Eremitu, prin intermediul

unui drum local, din pământ și piatră. În urma unei analize complexe a posibilităţilor de

amplasare a unui ansamblu de locuinţe, a rezultat, ca dată fiind poziţia

amplasamentului, relaţiile sale în teritoriu, relaţiile cu municipiul Reghin, este eficientă şi

oportună amplasarea unui ansamblu de locuinţe şi dotări aferente în această zonă.

Planul urbanistic zonal elaborat stabileşte zonele functionale si amplasamentele

viitoarelor constructii din zona, urmărindu-se încadrarea acestora într-o soluţie de

ansamblu pentru unităţile teritoriale de referinţă cuprinse în prezentul Raport de mediu.

Prin realizarea acestei documentaţii de urbanism se vor rezolva următoarele probleme:

− aprofundarea şi rezolvarea complexă a elementelor funcţionale, tehnice şi

estetice ale zonei, având în vedere mobilarea în perspectivă

(dimensionarea, funcţionalitatea, aspectul arhitectural, rezolvarea

circulaţiei carosabile şi pietonale, circulaţia juridică a terenurilor,

echiparea cu utilităţi edilitare);

− schimbarea destinaţiei, respectiv a categoriei de folosinţă a terenului, din

teren pășune intravilan în categoria "curţi construcţii" intravilan;

− amenajarea teritoriului din punct de vedere urbanistic, ţinând cont de

condiţiile cadrului natural şi antropic existent.

SURSE DOCUMENTARE• Plan urbanistic general al municipiului Reghin si regulamentul local de

urbanism aferent;

• Bazele topografice, actualizarea lor cu date si elemente culese pe teren;

• Proiecte si studii elaborate anterior ca:

• Studiu privind varianta de ocolire a mun.Reghin

• Studiu privind zona industriala „Sub Mocear”

8


• Anuarul statistic al judetului Mures 2009;• Observatii si date furnizate de administratia publica locala si judeteana,de

institutii de profil.

ÎNCADRAREA ÎN LOCALITATE

Zona este prevazuta in Planul Urbanistic General al municipiului Reghin, ca având

destinatia functionala pentru locuire (UTR 58). Avand in vedere existenta cailor de

acces, posibilitatile de echipare edilitara, vecinatatea cu padurea Mocear si alte proiecte

pe care primaria intentioneaza sa le dezvolte in apropiere, se poate aprecia ca zona are

un potential bun de dezvoltare . Printr-o investiţie de asemenea anvergură se va creea

un impact socio-economic pozitiv al zonei;

Disponibilitatea autorităţilor locale de a colabora la dezoltarea teritoriala este asigurata

avand în vedere impactul pozitiv al programului ce se incadreaza in conceptul de

dezvoltare durabila si in strategiile de investitii derulate la nivel national si regional .

Conform Certificatului de urbanism terenul este situat în intravilanul localitatii,

fiind proprietatea Statului si se afla in administrarea Consiliului local Reghin.

Zona dispune de cai de acces, posibilitate de echipare cu utilitati si potential de

inscriere in programe conexe de dezvoltare integrata (drum ocolitor, parc industrial

tehnologic , etc.) conform proiectelor initiate de Primaria Reghin.

ELEMENTE DE CADRU NATURALDinamica populaţiei Municipiului Reghin1985 faţă de 1977 1990 faţă de 1985 1992 faţă de 1990

+18,85 % +9,41 % -0,88 %

1997 faţă de 1990 2002 faţă de 1997

- 0,22 % - 7,59 %

Ritmul mediu anual de creştere în perioada 1977 - 1992 a fost de 1,92 %

În dinamica populaţiei municipiului, se observă în prima parte o creştere până în anul

1990, apoi urmează o scădere a numărului populaţiei. Scăderea populaţiei din anul 1997

a fost în medie de 1,51 %. Acest lucru se datorează atât migraţiei populaţiei cât şi a

mortalităţii. Din tabelul următor rezultă datele caracteristice ale fondului construit

existent, obţinute de la Direcţia Judeţeană de Statistică, pe baza recensământul din

2002 pentru Municipiul Reghin rezultă : Fondul de locuinţe prezintă următoarele

caracteristici: - nr. locuinţe = 12.447

- nr. camere de locuit = 28.599

- suprafaţa locuibilă = 524.721 mp

- Nr. de gospodării ale populaţiei = 12.554

- Nr. persoane în gospodării = 36.539

9


Raportat la numărul total al populaţiei, rezultă un indice de 14,36 mp arie locuibilă pe

locuitor. Suprafaţa unui apartament mediu rezultată este de 42,15 mp.

Municipiul Reghin este aşezat pe raul Mureş, perimetrul administrativ al acestuia fiind

delimitat dinspre nord şi est de podişul vulcanic al munţilor Călimani, care este un

platou suprastructural din conglomerate vulcanice cu altitudini de 1000-1200 m pe

platourile vulcanice, până la 400 m în Lunca Mureşului, după ieşirea din defileu. Formele

de relief dominante sunt platformele, văile înguste şi puternic adâncite la ieşirea spre

dealurile subcarpatice, alcătuiţi din blocuri de lavă rezistente. Văile pâraielor

fragmentează podişul iniţial. Masivul dominant, care are şi o imagine frumoasă este

formaţiunea Scaunul Domnului cu o altitudine de 1381 m. Teritoriul este mărginit

dinspre est, sud-est pe podişul vulcanic al munţilor Gurghiului, cu denivelări mari la o

altitudine între 1000-1300 m. Defileul Mureşului este o străpungere îngustă a lanţului

muntos Călimani- Gurghiu, având peste 35 km lungime între Deda şi Topliţa, fiind o

zonă accesibilă şi atractivă pentru turişti în toate anotimpurile.

Potrivit aşezării geografice şi condiţiilor naturale specifice, zona municipiului se

încadrează într-o climă continental-moderată de dealuri şi pădure. Varietatea

morfologică a teritoriului impune unele diferenţieri climatice, influenţat în majoritate de

masele de aer care se deplasează prin defileul Mureşului, din direcţii diferite-frecvente

fiind cele din vest, nord-vest şi nord-est. Ca urmare, zonei îi sunt specifice verile relativ

călduroase şi iernile lungi şi reci. Regimul termic are valori medii anuale de 4-6°.

Temperaturile minime (medii multianuale) se înregistrează în luna februarie (în medie -4

-10°C), iar cele maxime (medii multianuale) în luna august (în medie 10-15 °C).

Regimul precipitaţiilor se încadrează în limitele multianuale de 780-820 mm şi are o

repartiţie relativ uniformă. Cantităţile cele mai mari de precipitaţii se înregistrează în

perioada de tranziţie primăvară-vară, iara cele mici, iarna.

Vântul cel mai frecvent este cel de vest şi nord-vest, cu excepţia perioadelor de

manifestare a unor factori topoclimatici, când vântul predominant este din este şi nord-

est, canalizat şi intensificat dinamic pe vale. Acest lucru se resimte predominant iarna,

când în condiţiile unei circulaţii atmosferice din sector nord-estic, vântul de est produce

în cuprinsul defileului şi la ieşire, scăderea puternică a temperaturii aerului, viscole şi

transport de zăpadă al sol.

Perimetrul din care face parte amplasamentul, este situat pe foaia Bistriţa, sector central

sudic localizat în depresiunea situată între Câmpia Transilvaniei şi Subcarpaţii

Transilvaniei, pe malul stâng a văii râului Mureş, cursul mediu. Macromorfologia locală

arată albia majoră şi sectoare de terase bine dezvoltate al râului, asimetrice, cu treceri

treptate în zonele colinare. În unele locuri aceste structuri lipsesc, trecerea este bruscă

prin pante prelungi, uneori abrupte, datorită alunecărilor de teren locale. Suprafaţa

10


sedimentară are o structură în domuri, dar local apar boltiri diapire sau o structură

monoclinală, caracterizat de înălţimi mari în est (peste 650 m) şi mici în vest (350-

400m). Relieful este format în general din interfluvii majore, separate în culoarele de

vale extinse, orientate de la est la vest, cu versanţi intens degradaţi prin alunecări,

pluvio-denudare şi torenţialitate, cu suprafeţe şi nivele de eroziune, terase, forme

structurale, glimee. Climatul este moderat, cu influenţe foehnale în vest şi sud, cu

inversiuni de temperatură în culoarele văilor mari şi cu nuanţe mai umede în est.

Vegetaţia este reprezentată de păduri de cvercinee în est şi pe toţi versanţii cu pantă

mai mare, pe suprafeţe mai mici în sud vest, iar în rest păşuni, fânaţe şi terenuri de

cultură. Amplasamentul este situat în zona colinară a foii Bistriţa, la contactul unităţilor

geomorfologice structurale a Subcarpaţilor Transilvaniei şi Câmpiei Transilvaniei, cu

altitudini între 300-600 m, caracterizat prin pante prelungi sau scurte, având înclinări de

la 50 până la 300. Relieful prezintă o morfologie denivelată, cu pante continui, cu

expunere vestică nord-vestică, la poalele dealurilor ce mărginesc zona de luncă a râului.

Coordonatele geografice ale amplasamentului sunt: 46°45’36” latitudine nordică,

24°43’17” longitudine estică. Pe plan local, perimetrul amplasamentului este situat în

zona marginală a terasei nr.I (înălţime de circa 5,00 m – terasă inferioară, faţă de albia

râului Mureş şi cotă de circa 360 m, faţă de nivelul mării), la linia de contact a terasei

inferioare cu fruntea terasei superioare, mediane, caracterizat prin teren plan, fără pante

semnificative, cu înclinări sub 50, unde în general relieful este lin, fără denivelări,

fragmentări sau ondulaţii majore ale suprafeţei terenului, caracteristic formelor de relief

locale în această parte, din grupa condiţiilor geomorfologice simple. Unele părţi ale

amplasamentului este caracterizat de zone depresionare, unde din cauza substratului cu

coeficient de permeablitate ridicat, apa meteorică bălteşte, neavând pantă naturală de

scurgere, posibilităţi de evacuare pe cale naturală, fapt demonstrat şi prin prezenţa

plantelor higrofile.

Geologia regiuniiGeologia generală a regiunii prezintă o litologie distinctă ca vârstă şi de natură.

Sedimentele neogene, care intră în compoziţia Bazinului Transilvaniei, se caracterizează

printr-o uniformitate şi monotonie petrografică. Aceste sedimente aparţin Miocenului şi

Pliocenului. Sarmatianul este constituit din marne vinete-cenuşii, cu intercalaţii de

nisipuri, uneori slab cimentate, care depăşesc 10 m grosime. Sarmatianul, este acoperit

la suprafaţă, cu formaţiuni mai tinere. Din punct de vedere tectonic, neogenul este

cutat, straturile suferind dislocări însemnate, care le-au încreţit în anticlinale şi sinclinale,

cele dintâi fiind uşor bolţite şi lăţite, în timp ce sinclinalele sunt îngustate. Cutările

neogene au dat naştere domurilor gazifere. Grosimea mare a depozitelor, neogene, de

11


peste 5000 de m, din care Sarmatianul ocupă un însemnat procentaj şi aspectele lor de

facies presupun, pentru întreaga perioadă a umplerii Bazinului, o uşoară dar continuă

mişcare de subsidenţă. Formaţiunile pliocene (panoniene) sunt reprezentate prin

Meotian şi Pontian. Zona studiată este încadrat între Câmpia Transilvaniei şi Subcarpaţii

Transilvaniei, care se caracterizează printr-un relief colinar-deluros, văi însoţite de terase

şi lunci. Actuala înfăţişare a reliefului, de podiş puternic, fragmentat, de văi - culoare cu

interfluvii, alunecări de teren şi o puternică eroziune torenţială, este consecinţa evoluţiei

relativ recente în argile şi marne, cu unele intercalaţii de gresii helveţiene. Orizonturile

superioare de gresii pun în evidenţă forme structurale şi păstrează mai fidel nivelurile de

eroziune de pe interfluvii, încetinind în acelaşi timp şi procesele de modelare a

versanţilor. Formaţiuni mai tinere aparţin perioadei cuaternarului, alcătuite din roci

aluviale – deluviale, care alcătuiesc stratificaţia zonelor de terasă şi de luncă majoră

(nisipuri, pietrişuri cu bolovăniş), respectiv baza versanţilor (roci deluviale de natură

prăfoasă, mâloasă). Dezvoltarea lor pe verticală variază de la o zonă la alta. Stratificaţia

de mai sus este parţial interceptată prin lucrările de foraj recent executate, pe care vom

reda detaliat în cadrul capitolului III. care urmează în continuare.

In zona de amplasament, au fost executate 2 foraje geotehnice în sistem uscat

semimecanic, prin care până la adâncimea de cercetare s-a identificat următoarea

stratificaţie caracteristică locală:

F.1

0,00 – 0,20 m sol vegetal

0,20 – 1,70 m mâl argilos negru cenuşiu, stare foarte plastic vârtos

1,70 – 2,20 m pietriş cu nisip, în matrice prăfoasă, stare îndesată

2,20 – 4,00 m pietriş, bolovăniş cu nisip, stare îndesată

F.2

0,00 – 0,40 m sol vegetal

0,40 – 1,70 m mâl argilos negru cenuşiu, stare foarte plastic vârtos

1,70 – 2,50 m praf nisipos mâlos galben cenuşiu, stare plastic consistent/vârtos

2,50 – 3,20 m pietriş cu nisip, în matrice prăfoasă, stare îndesată

3,20 – 4,00 m pietriş, bolovăniş cu nisip, stare îndesată

12


Topografia zoneiPentru elaborarea documentaţiei s-au utilizat ridicările topo în coordonate STEREO 70. Terenul prezinta o topografie adecvata programului ce intentioneaza sa se dezvolte,fiind relativ plat,cu multiple posibilitati de acces si orientare cardinala.

Consideraţii hidrogeologiceÎn conformitate cu morfologia regiunii, principalul factor hidrologic în regiune îl constituie

râul Mureş, ce străbate regiunea dinspre nord nord-est spre sud, formând zonă de luncă

şi terase bine dezvoltate pe cursul lui. În acest context se pot urmări în zonă acumulări

importante a apelor freatice şi unele mici acumulări lenticulare în zonele de versant.

Râul Gurghiu are suprafaţa bazinului hidrografic de 563 km2 şi o lungime de 53 km. Prezintă un profil longitudinal de echilibru relativ, panta medie fiind de 1,5%, iar coeficientul de sinuozitate de 1,21, conform Cadastrului Apelor.

Râul Mures Mureșul (în latină Maris, în maghiară Maros, în germană Mieresch) este un râu, care curge în România și Ungaria, în lungime de 761 km și se varsă în Tisa. Mureșul

izvorăște din Munții Hășmașu Mare, străbate Depresiunea Gurghiului și defileul Toplița -

Deda, traversează Transilvania separând Podișul Târnavelor de Câmpia Transilvaniei,

străbate culoarul Alba-Iulia - Turda, în Carpații Occidentali separă Munții Apuseni de

Munții Poiana Ruscă, străbate Dealurile de Vest, Câmpia de Vest trecând prin municipiul

Arad în Ungaria, unde se varsă în râul Tisa.

Paraul Mociar

Padurea Mociar cuprinde aprox. 300 de arbori de stajar cu varsta cuprinsa intre 650 -

720 ani. De aici izvoraste un afluent al raului Mures, paraul cu acelasi nume.

Padurea a fost declarata rezervatie naturala forestiera in anul 1932, pentru protejarea

stejarilor seculari (Quercus robur), cu inaltimea de 15-20 m, diametrul intre 1,5-4 m si

un coronament haotic cu ramuri noduroase, uscate spre varf.

Rezervatia de stejari seculari Mociar este unul dintre cele mai importante obiective

turistice din Transilvania. Parâul Mociar curge la limita teritoriului amplasamnetului

analizat, având un debit mic, oscilant pe perioada unui an de zile, funcție de nivelul

precipitațiilor din zonă.

În conformitate cu morfologia şi condiţiile hidrogeologice locale, zona de amplasament

se caracterizează cu acumulări bogate în ape subterane. Apa subterană s-a interceptat

în timpul execuţiei forajelor la intervalul de adâncime de -3,20 ÷ -3,80 m, localizat în

aluviunea terasei locale, care în timpul precipitaţiilor abundente sau topirea bruscă a

zăpezii, respectiv în timpul perioadelor caracterizate de secetă poate avea

creşteri/scăderi de circa 1,00 – 1,50 m, faţă de cota actuală. Dacă se coboară cu talpa

fundaţiilor sub aceste cote, se recomandă epuizmente şi drenaje de ape subterane,

respectiv aplicarea de hidroizolaţii la fundaţii, pardoseală şi pereţi. Se recomandă

13

http://ro.wikipedia.org/wiki/R?ul_Tisahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ungariahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Aradhttp://ro.wikipedia.org/wiki/C?mpia_de_Vesthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dealurile_de_Vesthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mun?ii_Poiana_Rusc?http://ro.wikipedia.org/wiki/Mun?ii_Apusenihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Turdahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Alba-Iuliahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Transilvaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Deda,_Mure?http://ro.wikipedia.org/wiki/Topli?a,_Harghitahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Defileuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gurghiu,_Mure?http://ro.wikipedia.org/wiki/Mun?ii_H??ma?u_Marehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tisahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ungariahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rom?niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/R?uhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_german?http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_maghiar?


efectuarea de drenaje superioare, pentru evacuarea apei de băltire, provenite din

precipitaţii.Deoarece amplasamentul se află pe un teren uşor inundabil, din cauza băltirii

apelor de provenienţă meteorică, care se adună în zonele depresionare ale terenului, se

recomandă efectuarea de drenaje şi şanţuri colectoare ale acestor ape, şi eliminarea lor

de pe teritoriul amplasamentului, pentru a nu permite infiltraţia apelor pluviale în masiv,

ce ar scădea rezistenţa la forfecare şi coeziunea straturilor.Ceea ce priveşte chimismul apelor subterane, apa subterană nu prezintă concentraţii depăşite la capitol de agresivitate sulfatică, respectiv bicarbonatică faţă de betoane si metale, conform STAS 3349-64. Adâncimea de îngheţ în regiune este peste 0,7 m, adaptându-se valorile rezultate din observaţiile locale (STAS: 6054/77).

În calculele de rezistenţă se va ţine seama de grupa seismică a regiunii, grupa F, având valoarea de vârf a acceleraţiei gravitaţionale pentru perimetrul dat ag = 0,08.g (Ks – coeficient de seismicitate) şi Tc = 0,70 s (perioadă de colţ), pentru cutremure având mediul de recurenţă IMR = 100 ani.

STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII URBANISTICESITUATIA EXISTENTA, EVOLUŢIA ZONEIZona este prevazuta in Planul Urbanistic General al municipiului Reghin, ca având

destinatia functionala pentru locuire (UTR 58). Avand in vedere existenta cailor de

acces, posibilitatile de echipare edilitara, vecinatatea cu padurea Mocear si alte proiecte

pe care primaria intentioneaza sa le dezvolte in apropiere, se poate aprecia ca zona are

un potential bun de dezvoltare . Printr-o investiţie de asemenea anvergură se va creea

un impact socio-economic pozitiv al zonei;

Disponibilitatea autorităţilor locale de a colabora la dezoltarea teritoriala este asigurata

avand în vedere impactul pozitiv al programului ce se incadreaza in conceptul de

dezvoltare durabila si in strategiile de investitii derulate la nivel national si regional .

Conform Certificatului de urbanism terenul este situate în intravilanul localitatii,

fiind proprietatea Statului si se afla in administrarea Consiliului local Reghin.

Zona dispune de cai de acces, posibilitate de echipare cu utilitati si potential de

inscriere in programe conexe de dezvoltare integrata (drum ocolitor, parc industrial

tehnologic , etc.) conform proiectelor initiate de Primaria Reghin.

CIRCULATIA Municipiul Reghin se află amplasat la intersecția a două axe de intensă și veche

circulație, una pe Valea Mureșului (Târgu Mureș-Reghin-Deda-Toplița) și alta dinspre

Valea Gurghiului spre câmpia Transilvaniei (Lăpușna-Gurghiu-Reghin-Crăiești).

14

http://ro.wikipedia.org/wiki/Cr?ie?tihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gurghiuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/L?pu?nahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Topli?ahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dedahttp://ro.wikipedia.org/wiki/T?rgu_Mure?


In vecinatatea amplasamentului exista un studiu pentru varianta de ocolire a

municipiului Reghin pe directiile sus-amintite. Traseul de ocolire nu influenteaza

nefavorabil programul propus ci impreuna cu alte programe de dezvoltare contribuie la

cresterea potentialului zonei. De asemenea in imediata vecinatate a amplasamentului se

afla calea ferata cu gabarit normal Tg.Mures –Toplita; fiind teren intravilan beneficiarul

va solicita pentru amplasarea constructiilor prevazute prin program in zona de protectie

a infrastructurii feroviare avizul Companiei Nationale de cai Ferate (CFR –SA) si al

Ministerului Transporturilor si Infrastructurii. Terenul studiat este limitat de o ramificație

a străzii Gurghiului, care constituie si calea de acces, calea ferată Tîrgu Mureș-Toplița,

cimitir și DJ153 Reghin-Beica-Eremitu. Trebuie mentionat ca frecventa si natura

acceselor la obiectivul proiectat nu va genera probleme pentru circulatia locala ce se va

desfasura in zona si nici un impact major asupra mediului natural.

OCUPAREA TERENURILOR Zona care face obiectul prezentului plan urbanistic zonal si de detaliu este practic

neconstruită (zonele adiacente sunt slab si mediu construite), vecinătatea cu curţi

construcţii, majoritatea terenurilor fiind actualmente cu destinaţie agricolă. În zona

învecinată există:

− zona de locuinţe individuale si in ansambluri aparţinând orasului Reghin;− zonă de productie, depozite, servicii în curs de constituire şi dezvoltare.

Microzona de referinţă are o parcelare iniţială relativ regulată ca forma şi dimensiuni

rezultata dintr-o dezmembrare spontană în parcele desfăşurate perpendicular pe traseul

drumului national. Imaginea globală a amplasamentului o reprezintă aceea de teren

predominant neconstruit (grădini, pasune). Construcţiile existente alcătuiesc în

majoritate frontul strazilor adiacente strazii Gurghiu şi sunt parter sau P+1+M, în

general în stare bună sau mediocră situate în afara perimetrului zonei studiate.

Accesul la functiunile propuse prin Planul Urbanistic Zonal se va realiza prin

modernizarea gabaritului strazii ce se desprinde din str.Gurghiului si dezvoltarea unei

retele stradale in interiorul parcelei studiate. Programul propus - locuinte pentru tineri si

dotari aferente acestora rezolva o parte din serviciile necesare dezvoltarii functiunilor

pentru alte categorii de servicii zona va coopera cu dotarile si serviciile existente la

nivelul municipiului. Asigurarea cu spatii verzi se va realiza prin proiectul propus prin

indicatorii la nivel de ansamblu cat si datorita vecinatatii cu padurea Mocear spre care se

vor propune traseee de legatura. Zona de amplasament nu are stabilite portiuni cu

riscuri naturale (alunecari de teren, inundati) ci doar necesitatea configurarii albiei

paraului adiacent amplasamentului in scopul evitarii unor eventuali torenti in caz de

precipitatii foarte abundente. Conform solicitarii Apelor Romane s-a intocmit pentru zona

15


in cauza un studiu de inundabilitate ale carui prevederi vor fi incluse in solutiile Planului

Urbanistic Zonal. Principalele disfunctionalitati legate de amplasament sunt ca zona nu

este reglementata functional si este necesara stabilirea modului de acces si echipare al

terenului necesar pentru functiunea propusa, de asemenea stabilirea modului de

derulare a programului astfel incat impactul asupra cadrului natural sa fie minim.

ECHIPARE EDILITARA Zona localitatii din vecinatatea amplasamentului-traseul stazii Gurghiului - beneficiază

in prezent de echipare tehnico-edilitară.

Alimentare cu apă receAmplasamentul studiat nu dispune de reţea de alimentare cu apă potabilă, centralizată.

Cel mai apropiat punct de racordare posibil se află in zona strazii Gurghiului.

Canalizare menajerăÎn zona studiată nu există reţele de canalizare menajeră. Reteaua oraseneasca se afla in

zona strazii Gurghiului.

Canalizare pluvialăÎn apropierea zonei studiate nu există reţele de canalizare a apelor meteorice, apele

pluviale sunt colectate de pârâu, de rigole sau şanţuri situate de a lungul drumurilor

existente.

Alimentare cu energie electricăAmplasamentul studiat nu dispune de reţea de alimentare cu energie electrică de joasa

tensiune. Reteaua din zona strazii Gurghiului nu are capacitate pentru noi consumatori.

Alimentarea cu energie termicăIncălzirea locuinţelor individuale existente în zona adiacentă este rezolvată cu gaz metan

fie cu sobe, fie cu centrale termice proprii.

Studiul de echipare a zonei cu utilităţi va cuprinde posibilitatea extinderii reţelelor

existente în lungul strazii Gurghiului şi completarea celor ce lipsesc în funcţie de

potenţialii consumatori din zonă, urmărindu-se în timp realizarea conductelor de

alimentare cu apă şi de canalizare conform studiilor derulate in prezent de Primaria

Reghin si pentru care exista un accord de principiu privind racordarea noii zone

rezidentiale. Deasemenea se va propune extinderea reţelelor electrice şi de gaz de joasă

presiune existente in zona.

16


PROBLEME DE MEDIU Relatia cadru natural-cadru construit este una prietenoasa. Amplasamentul este situat la

distanta considerabilă de padurea Mocear; Proiectul investiţional, prin respectarea

măsurilor de diminuare a impactului asupra mediului natural , nu va avea impact negativ

semnificativ asupra biodiversităţii locale, nici în etapa de construcţie şi nici în cea de

funcţionare. Lucrările propuse nu presupun măsuri speciale de reconstrucţie ecologică.Existenţa construcţilor nu va afecta negativ peisajul zonei.Propunerea va avea in vedere protejarea functiunilor propuse prin zone tampon tratate ca spatii verzi in raport cu culoarele de protectie ale elemetelor de infrastructura majora aflate in vecinatate si pe amplasament(CF, LEA 120 KW)Zonele de amplasament nu au stabilite portiuni cu riscuri naturale (alunecari de teren, inundati). Rezultatele studiului de inundabilitate solicitat de Apele Romane vor fi incluse in conceptul PUZ și se va tine seama de recomandările acestui studiu, la alegerea soluțiilor tehnice de proiectare si construire pentru viitoarele imobile.

OPTIUNI ALE POPULATIEI Consultarea populatiei se va face prin intermediul anunturilor si dezbaterilor publice

organizate de forurile abilitate, conform legii. Pana la organizarea consultării opiniei

publice privind intervenţiile urbanistice propuse prin prezentat documentaţie, putem

aprecia din analiza presiunilor antropice existente precum si din datele oferite de

consultarea opiniei publice la întocmirea altor documentaţii de urbanism de existenta

unui interes real in ceea ce priveste necesitatea dezvoltării zonei rezidenţiale propuse

prin acest PUZ. In conditiile dificile de dezvoltare actuale, implementarea proiectului ar

conduce la crearea de locuri de munca, stabilizarea populatiei tinere in zona, fiind in

acelasi timp si o sursa de venituri pentru bugetul local. Optiunile populatiei vor fi

evidentiate si in urma procedurii de consultare a populatiei prevazute in derularea P.U.Z.

precum si in alte faze ale derularii proiectului conform prevederilor legislatiei in vigoare.

Administratia publica locala agreaza posibilitatea derularii acestei investitii.

In prezent sunt peste 230 solicitari ale tinerilor locuitori ai orasului Reghin interesati in acest proiect.Prin PUZ se propune creerea conditiilor de accesibilitate si echipare cu utilitati in scopul

implementarii functiunii de zona rezidentiala pentru tineri in care reglementarile

urbanistice creaza cadrul legislativ pentru autorizarea viitoarelor constructii.

Studiile anterioare si alte studii derulate concomitent cu PUZ, stabilesc caracterul zonei

de teren intravilan, cu potential de dezvoltare neafectat de riscuri naturale sau

tehnologice.

17


PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICĂPrin PUZ se propune creerea conditiilor de accesibilitate si echipare cu utilitati in scopul

implementarii functiunii de zona rezidentiala pentru tineri in care reglementarile

urbanistice creaza cadrul legislativ pentru autorizarea viitoarelor constructii .

Studiile anterioare si alte studii derulate concomitent cu PUZ, stabilesc caracterul zonei

de teren intravilan, cu potential de dezvoltare neafectat de riscuri naturale sau

tehnologice. Conform temei de proiectare, in vederea fundamentării propunerilor privind

rezolvarea urbanistica s-au întocmit ridicări topografice si studii geologice pentru zona

studiata si s-a intocmit studiu pentru stabilirea unei lotizări optime si a unor accese cat

mai eficiente.

Prevederi ale PUG REGHIN

Teritoriul este in intravilanul localitatii. PUG-ul prevede pentru aceasta zona

functiunea de locuire, dezvoltata in conditii de creare de cai de acces si echipare cu

utilitati a terenului. Prin documentatia prezenta se propune, conform temei, realizarea

unui ansamblu de locuinte pentru tineri, ansamblu ce urmeaza sa cuprinda locuinte de

diferite tipologii, cu partiuri adaptate nevoilor de locuire sau locuire combinata cu

activitati private de prestari servicii sau mica productie compatibila cu locuirea.

De asemenea in functie de marimea ansamblului se prevad ca echipamente dotari de

folosinta cotidiana (cresa, gradinita, spatiu, comercial, spatii ptr. functiuni de sanatate).

Proiectul prevede modernizarea caii de acces pentru deservirea parcelei studiate,

dezvoltarea unei trame stradale, amplasarea functiunii principale (locuirea) si a celor

complementare de deservire (dotari de necesitate tehnica); organizarea parcelelor si a

spatiilor verzi aferente ansamblului; de asemenea organizarea zonelor de circulatii

carosabile, a spatiilor de parcare aferente precum si zonele de circulatii pietonale.

Terenul cu destinatie initiala de teren agricol va capata destinatia de curti-constructii

dezvoltand functiunea de locuire si functiuni complementare compatibile precum

circulatia, spatiile verzi si echipamentele necesare functionarii ansamblului.Terenul va fi dotat cu utilități edilitare (alimentare cu apa, canalizare, alimentare energie electrica, gaz)prin extinderea retelelor oarasenesti din zonele invecinate. Prin arhitectura promovata, materialele de constructii, indicatorii urbansitici propusi, modul de dezvoltare a echipamentelor publice si a utilitatilor proiectul isi propune sa se incadreza in conceptul de dezvoltare durabila. (protectia mediului, protectia categoriilor sociale aflate la inceputul integrarii sociale, folosirea de resurse energetice regenerabile).

18


Valorificarea terenului natural

Relationarea functiunilor programului transpuse in cladirile propuse cu formele de

relief este buna in sensul adaptarii optime a acestora la teren ; prezenta spatiilor

plantate si coeficienti urbanistici(POT, CUT) moderati contribuie la o conservare a

specificului preponderent natural al amplasamentului; construibilitatea si conditiile de

fundare ale terenului conform studiilor de specialitate nu prezinta complicatii si se pot

executa si exploata in conditii de siguranta. Materialele folosite in zonele vizibile ale

amenajarii vor fi cele naturale, specifice zonei, de asemenea culorile alese; speciile

pentru plantatii vor fi indigene si adecvate climei si cadrului natural reprezentat de

padurea si paraul Mocear. Deoarece construcţiile sunt proiectate la adâncimi reduse în

cadrul unor roci sedimentare, alterate pe adâncimi variabile şi supraumectate, pentru

preliminarea condiţiilor de fundare se recomandă a se adopta valorile minime pentru

toate categoriile de rocă.

Modernizarea circulaţiei

Accesul la teren se realizeaza din prelungirea strazii Gurghiului ce urmeaza sa fie

configurata ca un traseu modernizat cu profil de 6 m, trotuare de 1,5 m si rigole

pluviale 0,5m, total ampiza 10,0 m. Trama stradala proiectata va avea profile

proiectate adaptate necesitatilor de manevra si parcare, in acelasi timp fiecare lot va

avea rezolvat in spatiul interior minim 2 spatii pentru parcare. Se vor amenaja de

asemenea spatii de parcare destinate vizitatorilor. Elementele de infrastructura majora

ce genereaza zone de protectie faciliteaza crearea de alei pietonale, spatii plantate, piste

pentru biciclisti.

Zonificarea funcţională

Prin zonificarea functionala se stabileste ca intreaga zona studiata sa fie cuprinsa in

cadrul unei singure unitati teritoriale de referinta destinata locuirii si functiunilor

complementare compatibile cu aceasta. Regulamentul aferent stabileste conditiile de

conformare a parcelarului si pe cele legate de construire. Indicatorii urbanistici propusi

POT si CUT sunt in acord cu cei prevazuti in Legislatia de urbanism in vigoare, RGU si

specificul zonei. Dimensiunile parcelelor au fost stabilite astfel incat sa se poata

conserva un regim de construibilitate moderat si totusi pe un teren valoros ce urmeaza

sa fie echipat cu utilitati in regim centralizat sa se atinga o densitate specifica zonelor

urbane astfel incat sa se poata satisface un numar cat mai mare de solicitari ale

tinerilor din mun.Reghin. Procent maxim de ocupare al terenului POT= 35%; coeficient

maxim de utilizare al terenului pentru cladiri P+M =0,6 pentru cladiri P+1 =0,9. In

functie de avizele primite ce configureaza zonele de protectie si interdictie de constructie

capacitatea finala a ansamblului va fi stabilita pentru 200-250 locuitori.

19


Dezvoltarea echipării edilitare

Echiparea edilitara a zonei este gandita in sistem centralizat. Alimentarea cu apa,

canalizarea menajera, alimentarea cu energie electrica si alimentarea cu gaze naturale

se vor realiza prin extinderea capacitatilor existente in apropierea amplasamentului si in

functie de strategia proprie a fiecarui gestionar de retele.

Capacitatile necesare stabilite dupa alegerea variantei finale de mobilare vor fi supuse

atentiei operatorilor locali de utilitati pentru ca in cadrul unor avize de principiu de

racordare sa fie stabilite conditiile tehnice in care aceste capacitati pot fi extinse in

scopul deservirii ansamblului propus. Echiparea cu utilitati nu va exclude posibilitatea

dezvoltarii de sisteme individuale alternative pentru producerea de energie din resurse

neconventionale regenerabile. Liniile electrice existente pe amplasament precum si

eventualele posturi de transformare necesare a fi realizate in cadrul proiectului de

echipare vor respecta Normativele de protectie in vigoare la data executarii lucrarilor.

Conformarea noilor utilitati se va subordona conditiilor de peisaj a locului de amplasare

in sensul evitarii poluarii vizuale sau a reducerii acesteia pentru echipamentele si

infrastructura deja existenta.

Echiparea edilitarăClădirile vor beneficia de racorduri şi branşamente de alimentare cu apă si canalizare,

la reţeaua extinsă în lungul strazii ce face parte din reteaua de apa si canalizare a

orasului în condiţiile stabilite de gestionarii de reţea. În funcţie de avizele primite şi de

strategia de extindere a gestionarilor de reţele se va adopta soluţia optimă. Curentul

electric şi gazul se vor obţine din racorduri la reţelele extinse, realizate conform

prescripţiilor tehnice al proprietarilor şi gestionarilor de reţele.

Reţelele tehnico-edilitare ale zonei sunt proiectate pe trasee situate in lungul cailor de

acces. Reţelele electrice, de gaz şi toate celelalte reţele tehnico-edilitare (apa si

canalizarea) se vor amplasa în zona adiacentă aleilor carosabile proiectate, prin

corelarea cu normativele specifice în vigoare fiecărui tip de utilitate publică.

Alimentarea cu apăDin analiza situaţiei existente rezulta ca zona care face obiectul prezentului

documentaţii de urbanism dispune de posibilităţi de alimentare centralizată cu apă

potabilă în condiţiile bransarii la retelele localitatii.

CanalizareaCanalizarea menajeră a a obiectivelor de investiţii propuse în cadrul planului urbanistic

se va rezolva în sistem centralizat prin legarea la sistemul de canalizare menajeră.

Canalizarea apelor pluvialeApele pluviale colectate de pe acoperişul construcţiilor cât şi de pe platformele

amenajate, drumuri de incintă, parcaaje vor fi preluate prin reţeaua de canalizare a

20


ansamblului, prin reţele de canalizare pluvială şi rigole de scurgere şi vor fi colectate în

rigolele din lungul drumului national.

Alimentarea cu căldurăIncălzirea noilor construcţii se va realiza local: cu cazane de încălzire centrală proprii

fiecarei case folosind gaz metan/combustibil solid. Se ia in considerare varianta cu

panouri solare cel putin pentru prepararea apei calde menajere.

Alimentarea cu energie electricăAlimentarea cu energie electrică a noilor construcţii propuse se va realiza printr-un

racord la reţeaua de medie tensiune existentă. Se iau in considerare variante alternative

(panouri fotovoltaice). Reţeaua electrică subterană care se va executa, va fi realizată în

spaţiul trotuarelor, alimentând toţi consumatorii, care fiecare, vor avea un contor

individual pentru măsurarea energiei electrice consumate.

Modul detailat al realizării sistemului de alimentare cu energie electrică a zonei ce face

obiectul prezentului plan urbanistic de detaliu, se va prezenta printr-un studiu de soluţie

de specialitate întocmit de SC ELECTRICA SA. Acest studiu va stabili şi modul de

amplasare posturilor de transformare ale zonei, în conformitate cu prevederile din PUZ-

ul întocmit, fără a deranja soluţiile urbanistice propuse în diferitele etape. Soluţiile se vor

încadra în avizul emis de Comisia tehnico-economică a SDFEE.

Alimentare cu gazePentru alimentarea cu gaz metan a noilor consumatori există posibilităţi, în zonă fiind

reţele de alimentare cu gaz metan în lungul drumului national. Prin urmare, încălzirea,

prepararea apei calde în centrale termice proprii de alimentarea bucătăriilor cu gaze

naturale pentru prepararea hranei sunt soluţii posibile prin extinderea în ansamblu a

reţelelor existente în vecinătatea ansamblului.

Telecomunicaţii

Telefonizarea si alimentarea cu curenti slabi (cablu TV,internet,etc.) a noilor construcţii

ce urmează a se realiza în această zonă se va face pe baza unui proiect de specialitate

comandat unei firme atestate. Circuitele de cable vor fi coordonate cu cele de alimentare

cu energie electrică (se pot folosi canalizaţii comune) şi vor folosi şi pentru reţeaua de

cablu TV,internet si telefonie.

Salubritate

Depozitarea deşeurilor menajere - se va realiza în pubele amplasate în spaţiul adiacent

noilor constructii. Acestea se vor selecta diferentiat si se vor evacua prin grija firmei

prestatoare de servicii, ce va încheia un contract de prestări servicii la nivelul

ansamblului.

21


CONCLUZII. MASURI IN CONTINUARE.

In baza Planului Urbanistic Zonal se vor putea demara celelalte faze juridice si tehnice pentru realizarea lotizării, declararea utilităţii publice, intocmirea documentaţiilor pentru dezmembrarea terenurilor, intocmirea studiilor si proiectelor pentru realizarea reţelelor edilitare, a infrastructurii si a lucrărilor de drenaj a excesului de umiditate daca acesta va fi evidentiat în studiul de inundabilitate.Documentaţia planului urbanistic zonal, în condiţiile perioadei parcursă de societatea românească în prezent reprezintă un instrument de gestionare a crizei funcțional -relaţionale (echilibrare a dezechilibrelor) şi în acelaşi timp un instrument care să permită administraţiei locale îndeplinirea funcţiei de management, atribuţia administraţiei locale ce se exercită în scopul obţinerii calităţii vieţii în condiţiile dezvoltării urbane durabile.

Desigur condiţiile economice concrete permit abordarea şi rezolvarea unui unui număr

relativ restrâns de probleme sectoriale, legislaţia în curs de modificare într-un ritm

extrem de rapid fiind un factor în plus care îngreunează gospodărirea eficientă a

resurselor (terenul, energia, apa, construcţiile, etc).

Fiind o modalitate de expresie a intenţiilor de viitor ale comunităţii, planul urbanistic

zonal trebuie să ofere o imagine globală care permite comunităţii locale să ia decizii

sectoriale mai ales în domenii care exercită presiuni ce se cer soluţionate), fără a bloca

strategia globală, căile prin care se poate accede la obiective pe termen mediu şi lung.

Instrumentele puse la dispoziţie prin acest caz sunt inventarierea zonelor ce necesită

studii aprofundate (PUD sau PUZ), restricţii temporare în zone rezervate unor operaţiuni

de anvergură viitoare, coordonarea diferitelor strategii de urmat în domenii conexe

(construcţii, circulaţie, protecţia mediului etc).

Se poate spune că acest instrument pus la dispoziţia comunităţii locale pe o perioadă de

timp îşi atinge scopul în măsura în care politicile locale în viitor vor reuşi aplicarea

consecventă a câtorva principii derivate din PUZ:

•minimalizarea consumului de resurse;•maximalizarea reutilizării;•utilizarea resurselor regenerabile şi reciclabile;•protecţia mediului natural;•crearea unui mediu sănătos, conservarea potenţialului natural existent;

• urmărirea calităţii superioare în crearea mediului construit (conservarea

energiei, crearea confortului, calitatea imaginii).

Planul urbanistic orientează aplicarea unor politici coerente în domeniul amenajării

teritoriului şi a investiţiilor în conformitate cu principiile de urbanism şi cu respectarea

legislaţiei în vigoare. Pentru finalizarea acestor acţiuni trebuie să fie întocmite noi studii

de detaliu, documentaţii în diferite faze pentru echiparea tehnico-edilitară a zonei.

22


Planul Urbanistic Zonal pentru terenul din zona studiată, se elaborează în vederea

zonificării terenului pentru construirea de locuinţe, dotari şi utilităţi aferente acestora.

Se impune remodelarea arhitectural-urbanistică şi funcţională a acestei zone naturale,

potrivit amplasamentului, mărimii şi condiţiilor naturale pe care le oferă.

La amplasarea construcţiilor de locuinţe se vor respecta prevederile impuse de

Regulamentul general de urbanism aprobat prin HG nr. 525/1996, ţinând cont şi de

anexa nr.1 a Legii nr.114/1996 privind suprafeţele minimale pentru apartamente.

În ceea ce priveşte lucrările de amenajări exterioare se vor asigura accese carosabile

pentru locuinţele colective şi dotări, pentru colectarea gunoiului şi pentru mijloacele de

stingere a incendiilor şi de intervenţie pentru urgenţe de sănătate.

Străzile vor avea trotuare pe ambele părţi, precum şi spaţii verzi plantate aferente.

Locuinţele vor fi dotate cu echipamente corespunzătoare şi racordate la instalaţiile şi

reţelele tehnico-edilitare prevăzute.

Proiectarea drumurilor se va face cu respectarea Ordonanţei Guvernului României nr.

43/1997, aprobată cu Legea nr. 82/1997, Ordonanţa pentru modificarea şi completarea

Ordonanţei nr. 43/1997, precum şi a noilor normative:

- Ordinul nr.44/1998 al Ministerului Transporturilor pentru aprobarea Normelor

privind protecţia mediului ca urmare a impactului drum-mediu înconjurător;


tehnice privind proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor;


tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice;


tehnice privind amplasarea lucrărilor edilitare, a stâlpilor pentru instalaţii şi a pomilor în

localităţi urbane şi rurale;

– Ordinul nr.49/1998 a Ministrului Transporturilor pentru aprobarea Normelor

tehnice privind proiectarea şi realizarea străzilor în localităţile urbane.

23


Obiectivele principalele ale relaţionării PUZ Reghin ”STABILIRE ZONA FUNCȚIONALĂ PENTRU LOCUIT ȘI FUNCȚIUNUI COMPLEMENTARE” STR. GURGHIULUI, F.N., MUNICIPIUL REGHIN cu PUG Reghin și PATJ Mureş, sunt:

1. Reabilitarea ambiantei si a calitatii imaginii generale a municipiului Reghin.

Extinderea spatiilor atractive pentru locuire si recreere de tip urban si dezvoltarea

serviciilor specifice.

2. Restructurarea sectoriala si stimularea cu precadere a dezvoltarii activitatilor

economice cu valoare adaugata ridicata si acelor cu rol „tractant” pentru

economia locală.

3. Atragerea selectiva a migrantilor tineri cu nivel ridicat de pregatire.

4. Echilibrarea si stimularea utilizarii resurselor si a potentialului de dezvoltare a

zonei jud. Mureş prin corelarea cu strategiile de dezvoltare regională.

5. Prevederea unor oportunităţi diversificate de creare de locuri de munca si

locuinte, asigurarea infrastructurii serviciilor sociale si a infrastructurii tehnice,

in conditii de asigurare a calitatii mediului, a integrarii sociale si a securitatii;

6. Valorificarea potenţialului natural şi construit din zonă.

2. Aspectele relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluţiei sale probabile în situaţia neimplementării P.U.Z.Această parte a raportului prezintă principalele subiecte abordate şi identifică problemele

legate de mediu şi sănătate publică. Analiza situaţiei de mediu a fost realizată pentru

toate aspectele de mediu identificate în etapa în care s-a stabilit aria de acoperire a

proiectului. Aceste aspecte sunt următoarele: aer, apă, sol, schimbarea climei,

biodiversitatea, sănătate umană, gestiunea riscului de mediu, eficienţa resurselor si

conservarea/gestiunea durabilă a resurselor, moştenirea de mediu şi culturală, eficienţa

energetică şi sursele reciclabile de energie, conştientizarea cu privire la chestiunile de

mediu şi turismul durabil. În cazul în care P.U.Z. nu va fi implementat pot apărea

aspecte negative ale dezvoltării viitoare a zonei analizate, dat fiind faptul ca zona vecină

este deja partial construita cu case si lipsa de reglementare urbanistica duce la

dezvoltare haotică. O dată aprobat, PUZ ”STABILIRE ZONA FUNCȚIONALĂ PENTRU

LOCUIT ȘI FUNCȚIUNUI COMPLEMENTARE” STR. GURGHIULUI, F.N., MUNICIPIUL

REGHIN, va constitui act de autoritate al administraţiei publice locale şi instituie reguli

specifice de urbanism în teritoriul considerat.

Realizarea P.U.Z. va avea un impact social şi economic pozitiv datorită propunerilor

urbanistice, sociale, economice şi de protecţie a mediului.

24


Analiza cadrului naturalPentru existenţa şi buna funcţionare a vieţii, într-un teritoriu, evaluarea cadrului natural

trebuie să cuprindă trei nivele de manifestare şi smnificaţie – cadrul natural ca fiind:

• mediul înconjurător• sursa (resurse) pentru dezvoltarea unor activităţi economice• suport pentru activităţi, construcţii şi amenajări specifice locuirii,

transportului, muncii, recreeri, etc.

Trebuie sa se aiba in vedere cele trei functionalitati ale cadrului natural intravilan

analizat: suport pentru activitatile umane, locuire, amenajari destinate recreerii.

Evaluarea componentelor fizico-geografice ale spatiului aferent PUZ va avea in vedere

cele mai variate aspecte calitative si cantitative ale elementelor cadrului natural:

• Solul – indiferent de gradul de dezvoltare va ramane o coordonata esentiala a existentei si activitatii in intravilan sau extravilan.

Din datele aflate în baza de date a evaluatorului rezultă că în zona analizată nu sunt

prezente eroziuni ale solului neexistând factorii de risc natural.

• Caracterizarea structurii geologice, a rocilor din substrat – este necesara pentru aprecierea influentei diferitelor formatiuni asupra reliefului, solului si hidrologiei.

• Analiza caracteristicilor geomorfologice ale reliefului – inclinarea pantelor influenteaza posibilitatile de utilizare economica a terenurilor, accesibilitatea

pentru mecanizarea lucrarilor, dezvoltarea construcțiilori, a unitatilor economice.

Starea de echilibru a reliefului in zona analizată se exprima prin inexistența uzurii de sol care să îmbrace suprafata reliefului.

Calitatea mediului, aspecte relevante ale stării actuale a mediului.La stabilirea calităţii mediului s-au prelucrat date din Raportul privind Starea mediului în

judeţul Mureş pe anul 2007, 2008, 2009, 2010.

Calitatea factorilor de mediu este relevată prin indicatori specifici monitorizaţi prin

laboratoarele Agenţiilor Judeţene de Protecţia Mediului, a filialelor Regiei Naţionale

“Apele Române, precum şi de Institutul de Cercetări Pedologice şi Agrochimice Bucureşti

în colaborare cu filialele din teritoriu.

Ca o apreciere generală, tendinţa ultimilor ani a fost de reducere a nivelului

concentraţiilor diverşilor poluanţi, în primul rând ca urmare a reducerii sau încetării

activităţilor economice în cazul unor agenţi economici din municipiul Reghin, reducerii

numerice a populației şi în mai mică măsură, ca urmare a modernizărilor sau investiţiilor

în domeniu.

25


Calitatea aeruluiÎn teritoriul administartiv al municipiului Reghin există surse fixe și mobile de poluare a

factorului de mediu aer. Sursele de poluare ale atmosferei în municipul Reghin sunt

constituite din surse fixe, situate pe platformele industriale ale municipiului şi nu numai,

precum şi din surse mobile, respectiv autovehiculele înscrise în circulaţia rutieră.

Calitatea aerului nu este monitorizata la nivelul municipiului Reghin. Putem estima că în zona analizată a municipiului(zonă intravilană periferică), calitatea factorului de mediu

aer este în parametrii admiși de normativele în vigoare ca urmare a inexistentei în zonă

a unor surse majore industriale de poluare.

Calitatea apelor de suprafaţă şi subterane

Se prezuma faptul că apele subterane precum si apa pârâului Mociar sunt în

parametrii admisi de calitate ca urmare a inexistentei în zona a unor surse majore

industriale de poluare. În conformitate cu morfologia şi condiţiile hidrogeologice locale, zona de amplasament se caracterizează cu acumulări bogate în ape subterane. Apa

subterană s-a interceptat în timpul execuţiei forajelor la intervalul de adâncime de -3,20

÷ -3,80 m, localizat în aluviunea terasei locale, care în timpul precipitaţiilor abundente

sau topirea bruscă a zăpezii, respectiv în timpul perioadelor caracterizate de secetă

poate avea creşteri/scăderi de circa 1,00 – 1,50 m, faţă de cota actuală. Dacă se

coboară cu talpa fundaţiilor sub aceste cote, se recomandă epuizmente şi drenaje de

ape subterane, respectiv aplicarea de hidroizolaţii la fundaţii, pardoseală şi pereţi. Se

recomandă efectuarea de drenaje superioare, pentru evacuarea apei de băltire,

provenite din precipitaţii.Deoarece amplasamentul se află pe un teren uşor inundabil, din

cauza băltirii apelor de provenienţă meteorică, care se adună în zonele depresionare ale

terenului, se recomandă efectuarea de drenaje şi şanţuri colectoare ale acestor ape, şi

eliminarea lor de pe teritoriul amplasamentului, pentru a nu permite infiltraţia apelor

pluviale în masiv, ce ar scădea rezistenţa la forfecare şi coeziunea straturilor. Ceea ce

priveşte chimismul apelor subterane, apa subterană nu prezintă concentraţii depăşite la

capitol de agresivitate sulfatică, respectiv bicarbonatică faţă de betoane si metale,

conform STAS 3349-64. Adâncimea de îngheţ în regiune este peste 0,7 m, adaptându-

se valorile rezultate din observaţiile locale (STAS: 6054/77).

Calitatea solului

Zona PUZ analizată nu se află în apropierea unor căi de comunicații rutiere

importante, prin urmare caliatatea factorului de mediu sol se estimează ca fiind

conformă cu reglementările în vigoare, terenul este nepoluat. Este utilizat ca pășune.

26


Reţeaua Natura 2000 la nivel naţionalÎn cazul PUZ analizat, nu există nici o zonă cuprinsă în Reţeaua Natura 2000,

amplasamentul fiind intravilan Reghin, teren liber, cu folosinta de pășune.

Prin PUZ analizat nu sunt prevăzute nici un fel de activităţi care ar putea modifica în

vreun fel amenajamentele silvice, în zonă. Pădurea Mociar nu va fi afectată de acest

PUZ.

Analiza SWOT a aspectelor de mediu pentru PUZ

PUNCTE FORTE PUNCTE SLABE- SEA şi EIA ca principale instrumente

juridice pentru susţinerea dezvoltării

durabile

- reglementarea urbanistică unor noi

suprafeţe de teren intravilan

- propunerea de realizare a reţelei de apă,

canal, drumuri de acces, telefonie, etc.

- Infrastructura slabă (inclusiv

infrastructura de mediu și rutieră)

- lipsa corelaţiei cu alte planuri de dezvoltare în zonă

- lipsa investiţiilor

OPORTUNITĂŢI AMENINTĂRI- existenta programelor de finanţare

pentru proiecte la nivelul comunităţilor

locale;

- migraţia locuitorilor şi fenomenul de îmbătrânire a populaţiei

- lipsa proiectelor importante de investiţii

în zonă

Prin implementarea acestui PUZ se urmăresc obiective economice, sociale şi de protecţia

mediului:

• creşterea economică şi creşterea nivelului de trai la nivelul zonei analizate;• dezvoltarea echilibrată şi unitară a zonei .• relansarea investiţiilor îndeosebi în domeniul infrastructurii tehnice, ceea ce va

asigura valorificarea raţională echilibrată şi complexă a potenţialului natural,

economic şi social a teritoriului analizat;

• îmbunătăţirea cooperării funcţionale în interiorul localităţii Reghin, în limitele unor accese corespunzătoare a populaţiei către locurile de muncă şi dotări publice cu rol

teritorial.

• Creşterea calităţii vieţii fără degradarea mediului ambiant.

27


3. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectată semnificativ.PUZ -ul propus spre avizare nu va afecta semnificativ nici o zonă din vecinătate, fiind

vorba de o propunere pentru zonă rezidențială, acest PUZ va contribui la îmbunătățirea

situației privind starea mediului pe suprafața sa. Flora şi fauna respectă zonalitatea

geografică impusă de latitudine. Fauna cuprinde, răzătoare, insecte, specii de păsări.

Caracteristici ale factorului de mediu apa Protecţia apelor se asigură prin:

a) folosirea raţională a apei cu respectarea reglementărilor stabilite de organele de

specialitate, evitarea risipei de apă în toate domeniile, precum şi creşterea gradului de

reutilizare a apei.

b) realizarea şi darea în funcţiune în termenele planificate a lucrărilor, instalaţiilor şi

dispozitivelor destinate prevenirii şi combaterii poluării apelor, exploatarea la parametri

proiectaţi ai acestora.

c) apărarea apelor prin orice măsuri împotriva poluării, ca acestea să poată fi folosite în

scopurile necesare populaţiei şi a economiei.

În opinia evaluatorului, în urma analizei documentației tehnice aferenta PUZ ”STABILIRE

ZONA FUNCȚIONALĂ PENTRU LOCUIT ȘI FUNCȚIUNUI COMPLEMENTARE” STR.

GURGHIULUI, F.N., MUNICIPIUL REGHIN, nici o zonă din cadrul arealului analizat și nici

o altă zonă din vecinătate, nu vor fi afectate semnificativ prin avizarea acestui PUZ.

Zonele vecine amplasamentului sunt tot rezidențiale, cartiere de case noi sau mai vechi.

4. Probleme de mediu existente, relevante pentru P.U.Z.Această investiție nu va avea un impact semnificativ asupra factorilor de mediu din

vecinătate sau de pe amplasament. Nu s-au evidențiat probleme de mediu existente

pentru acest PUZ. Acest lucru a fost discutat și acceptat de participanții la sedinta

grupului de lucru pentru PUZ Reghin din data de 27/03/2012, de la sediul Primăriei

Municipiului Reghin. Procesul verbal de ședință este atașat în copie.

Ca urmare a solicitării facută de către AN APELE ROMÂNE, Administratia Bazinală de Apă

Mureș, privind întocmirea unui studiu de inundabilitate pentru amplasamentul analizat,

vom insera concluziile acestui stuidu ce va fi întocmit de SC ARHIGRAF SRL, în

programul de monitorizare pentru PUZ. Deoarece în zona de analiză a acestui PUZ nu s-

au înregistrat în decursul anilor inundații semnificative, ci doar cresteri ale nivelurilor de

baltire a apei ca urmare a precipitatiilor, consideram ca vor fi necesare lucrari de drenaj

pentru a elimina aceste neajunsuri.

28


5. Obiectivele de protecţie a mediului, stabilite la nivel naţional, comunitar sau internaţional, relevante pentru P.U.Z. şi modul în care s-a ţinut cont de aceste obiective şi de orice alte consideraţii de mediu în timpul pregătirii planului sau programului.Analiza SEA a identificat următoarele documente naţionale cheie în ceea ce priveşte

legătura dintre mediu şi PUZ analizat:

o Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă (1999)

o Strategia Naţională pentru Eficienţa Energetică – HG nr. 163/2004 şi Legea nr.

199/2000, modificată de Legea nr. 56/2006.

o HG nr. 1844/2005 de promovare a utilizării combustibililor biologici şi a altor

combustibili pentru transport regenerabili.

o O.M. al Protecţiei Mediului şi a Apelor nr. 860/2002 (O.M. nr.52/03.01.2003) cu privire

la aprobarea procedurii pentru evaluarea impactului de mediu şi emiterea autorizaţiei de

mediu;

o HG nr.918/2002 (O.M. nr.686/17.09.2002) stabilind procedura cadru pentru evaluarea

impactului de mediu şi aprobarea listei proiectelor publice şi private pentru care trebuie

aplicată procedura, modificată de HG nr.1705/2004 (O.M. nr.970/2004);

o HG nr.1076/8.07.2004 de stabilire a procedurii cu privire la evaluarea de mediu pentru

anumite planuri şi programe (O.M. nr. 707/5.08.2004).

In ultima perioadă are loc un proces evident de reorganizare a sistemelor de amenajare

teritoriala din ţările europene.

Direcţia principala a acestui proces ce continua şi astăzi, este îndreptată către

descentralizarea planificării şi trecerea responsabilităţilor de la guvern către niveluri

locale şi regionale.

Strategiile pentru implementarea proiectelor realizate pentru regiunile din Europa pot fi

legate de următoarele cinci obiective majore ale dezvoltării regionale durabile:

echilibrarea structurii spaţiale urbane;

îmbunătăţirea calităţii vieţii la nivel urban;

menţinerea identităţii regionale: renaşterea moştenirii culturale;

administrarea integrării: cooperarea dintre reţelele de infrastructura regională

noi parteneriate în planificare şi implementare

Regiunile din Europa Centrala si de Est au rolul de conducere a proceselor de

restructurare economica naţionala, iar aglomeraţiile urbane tind să profite de beneficiile

economice provenite din dezvoltarea regionala durabilă.

Propunerile de amenajare şi dezvoltare urbanistică, se vor înscrie în prevederile P.U.G. –

ului localităţii şi al Regulamentului aferent acestuia.

29


Prin măsurile ce au fost prevăzute în cadrul PUZ se doreşte dezvoltarea economică a

zonei şi rezolvarea în sistem unitar a construcţiei de locuinţe precum şi a utilităţilor

necesare acestora. In ultima decadă are loc un proces evident de reorganizare a

sistemelor de amenajare teritoriala din ţările europene. Direcţia principala a acestui

proces ce continua şi astăzi, este îndreptată către descentralizarea planificării şi trecerea

responsabilităţilor de la guvern către niveluri locale şi regionale.

Unul dintre principiile directoare pentru dezvoltarea durabilă a continentului european

este acela de a promova îmbunătăţirea relaţiilor dintre mediul urban şi cel rural.

Parteneriatele urban - rural tind să joace un rol din ce în ce mai important în procesul de

echilibrare a structurii urbane, al dezvoltării reţelelor de transporturi publice, al

revitalizării şi diversificării economiei zonelor rurale, al creşterii productivităţii

infrastructurilor, al dezvoltării spaţiilor de agrement pentru populaţiile urbane, al

protecţiei şi valorificării patrimoniului natural şi cultural. (ESDP 2000).Tinând cont de obiectivele de protectie a mediului la nivel comunitar, PUZ îsi propune pentru realizarea lor urmatoarele solutii: Pentru protectia solului, subsolului si a apelor subterane se va realiza un sistemcentralizat de colectare a apelor uzate menajere de pe întreg amplasamentul, cu

debusare în reteaua centralizata a municipiului Reghin. Apele astfel deversate vortrebui sa se încadreze calitativ în conditiile prevazute de NTPA 002/2005. Pentru apele pluviale de pe amplasament se va realiza un sistem rigole colectoarecare va fi prevazut cu separatoare de produse petroliere, iar volumele prelevate sevor utiliza la întretinerea spatiilor verzi plantate si în completarea rezervelor deincendiu.

Din punct de vedere al gestiunii deseurilor, acestea vor fi colectate ca si în restulzonelor rezidentiale din Reghin, în baza unui contract cu un prestator de specialitate,fiind ulterior introduse pe fluxul de eliminare al tuturor deseurilor din zona Reghin(cu depozitare finala la depozitul avizat de APM Mure - colectarea selectivș a va fiîn concordanta cu prevederile noului Plan Judetean de Gestiune a Deseurilor aflatîn curs de aprobare).

Pentru conferirea unui cadru cât mai apropiat de cel natural, suprafete de teren din cel analizat sunt prevazute a fi plantate si întretinute ca si zone verzi (iarba, flori, plante ornamentale, arbori, arbusti). La nivel judetean, PUZ tine cont de relatiile si obiectivul specific din Planul de Amenajare Teritorial Mureș.

30


Obiectivele relevante de mediu pentru analiza strategică a PUZ REGHINASPECTE DE MEDIU

OBIECTIVE DE MEDIU RELEVANTE

AER Menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii aerului ambiental în cadrul

limitelor stabilite de normele legale.

Reducerea impacturilor asupra calităţii aerului .

APĂ Limitarea poluării apei de la sursele posibile de poluare de pe

viitorul amplasament(în zona avem paraul Mociar).

SOL Limitarea poluării punctiforme şi difuze a solului şi facilitarea

protejării solului .

SCHIMBĂRI

CLIMATICE

Nu e cazul.

BIODIVERSITATEA Conservarea diversităţii naturale a faunei, florei.

SĂNĂTATEA

UMANĂ

Protejarea şi îmbunătăţirea condiţiilor amplasamentelor în

ceea ce priveşte transportul, mai ales zgomotul, vibraţiile şi noxele.

MANAGEMENTUL

RISCULUI DE

MEDIU

Creşterea protejării populaţiei în faţa riscurilor asociate cu activități

care poluează mediul.

CONSERVAREA ŞI

GESTIUNEA

DURABILĂ A

RESURSELOR

Nu sunt detectate resurse naturale în zona aferentă PUZ-ului

analizat.

PATRIMONIUL

CULTURAL ŞI

NATURAL

Nu exista constructii pe terenul analizat PUZ.

EFICIENŢA

ENERGETICĂ ŞI

RESURSE

REGENERABILE DE

ENERGIE

Îmbunătăţirea eficienţei energetice şi a utilizării resurselor de

energie.

POPULAROZAREA

ASPECTELOR DE

MEDIU

Îmbunătăţirea comportamentului responsabil faţă de mediu prin

implicarea publicului în rezolvarea problemelor de mediu

31


6. Efecte potenţiale semnificative asupra mediului.Evaluarea domeniilor cheie de intervenţie şi măsuri specifice sugerate pentru minimizarea, reducerea şi compensarea efectelor semnificative potenţiale ale acestora;Analizând planul propus pe factori de mediu, populatie, sanatate umana, factori

climatici, valori materiale, patrimoniu cultural, arhitectonic, efectele vor fi urmatoarele:

Impactul asupra calitatii aerului atmosfericNu se considera ca ar fi cazul unei schimbari semnificative în calitatea aerului în zona

PUZ analizat, prin aceasta conversie de functiune, dat fiind ca zona nu se constituie la

ora actuala într-o sursa de poluare atmosferica. Totusi, prin orientarea folosintei

viitoare a terenului spre functiune rezidentiala se poate afirma ca se vor reduce sansele

ca pe viitor sa apara aici o sursa de natura industriala posibil cu efecte semnificative

asupra aerului. Prin prevederea sistemelor de încalzire ale cartierului cu folosirea gazului

metan (mai putin poluant decât alti combustibili fosili) si prin optimizarea numarului si

capacitatilor centralelor termice si totodata prin tehnologiile moderne eficiente actual

disponibile se considera ca nu va exista un impact semnificativ asupra calitatii aerului în

zona. O schimbare cu conotatii negative va aduce fireste traficul suplimentar prilejuit de

popularea acestui nou cartier. Asa cum am prezentat în capitolele anterioare, numarul

populatiei municipiului Reghin este în contunua scadere, astfel ca aportul de populatie în

acest cartier în viitor nu va conduce la o crestere a consumului de gaze naturale,

deoarece se va produce doar o relocare a unor familii tinere în cadrul municipiului.

Impactul asupra soluluiNu va exista nu impact major asupra foctorului de mediu sol, ca urmare a amplasarii

unor proprietăți rezidențiale pe terenul analizat.

Impactul asupra apelor de suprafataSe recomanda, cu ocazia analizei PUZ pentru acest cartier propus, sa fie realizate lucrări

de amenajare a albiei pârâului Mociar în asa fel încât sa nu se producă deversari de apa

în perioadele cu debite mai mari, datorate precipitatiilor.

Impactul asupra apelor subteraneProblematica regimului pedohidrologic în zona analizata are un specific aparte fiind

necesare o serie de masuri cu scopul reducerii gradului de înmlastinare prin drenarea

anumitor suprafete. Astfel, luând în considerare istoricul masurilor aplicate cu succes

pâna în prezent în zone asemanatoare, unele având ca scop scaderea nivelului

hidrostatic si în concordanta cu particularitatile ecologice ale speciei dominante din

32


vecinatate - stejarul a carui optim este atins în cazul regimului pedohidrologic de precipitatii si de precipitatii cu aport freatic si nu în cazul regimului predominant freatic

sau de inundatie, se estimeaza ca impactul PUZ propus asupra vegetatiei forestiere din

Padurea Mociar prin modificarea locala a regimului pedohidrologic, nu este unul

negativ.

Impactul asupra populatieiPopulatia din municipiul Reghin va „suferi” un eventual impact pozitiv prin realizarea

acestui nou obiectiv, impactul fiind de natura sociala, prin extinderea zonei rezidentiale

accesibile, la un standard modern.

Impactul asupra traficuluiÎn cadrul studiului asupra traficului, au fost analizate doua aspecte: situatia

raport de mediu la p.u.z. - plan urbanistic zonalapmms-old.anpm.ro › files › apm mures ›...

Documents