raport de mediu - cjmaramures.ro · 2. aspectele relevante ale stării actuale a mediului i ale...

RAPORT MEDIU – PLAN DE AMENAJARE A TERITORIULUI ZONAL MUNTII GUTIN

independent dina bretan Baia Mare, str. Valea Roşie, nr. 62 0262 – 276 276, 0262 – 219 145

consultanţă în domeniul protecţiei mediului înconjurător

RAPORT DE MEDIU

(raport SEA)

PLAN DE AMENAJARE A TERITORIULUI ZONAL MUNŢII GUTIN

Autor: Dina Bretan

1� Baia Mare - Decembrie 2007


CUPRINS

1. Expunerea conţinutului şi a obiectivelor principale ale planului sau programului, precum şi a relaţiei cu alte planuri şi programe relevante

2. Aspectele relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluţiei sale probabile în situaţia neimplementării planului

3. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectată semnificativ

4. Probleme de mediu existente, relevante pentru plan, inclusiv în particular, cele legate de orice zonă care prezintă o importanţă specială pentru mediu, cum ar fi ariile de protecţie specială avifaunistică sau ariile speciale de conservare reglementate conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/ 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 462/2001

5. Obiectivele de protecţie a mediului, stabilite la nivel naţional, comunitar sau internaţional, relevante pentru plan şi modul în care s-a ţinut cont de aceste obiective şi de orice alte consideraţii de mediu în timpul pregătirii planului sau programului

6. Potenţialele efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra aspectelor ca: biodiversitatea, populaţia, sănătatea umană, fauna, flora, solul, apa, aerul, factorii climatici, valorile materiale, patrimoniul cultural, inclusiv cel arhitectonic şi arheologic, peisajul şi asupra relaţiilor dintre aceşti factori

7. Posibilele efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sănătăţii, în context transfrontiera

8. Măsurile propuse pentru a preveni, reduce şi compensa cât de complet posibil orice efect advers asupra mediului al implementării planului

9. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese şi o descriere a modului în care s-a efectuat evaluarea, inclusiv orice dificultăţi (cum sunt deficienţele tehnice sau lipsa de know-how) întâmpinate în prelucrarea informaţiilor cerute

10. Descrierea măsurilor avute în vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementării planului

11. Rezumat fără caracter tehnic al informaţiilor furnizate



EXPUNEREA CONŢINUTULUI ŞI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PLANULUI SAU PROGRAMULUI, PRECUM ŞI A RELAŢIEI CU

ALTE PLANURI ŞI PROGRAME RELEVANTE

Lucrarea de faţă reprezintă Raportul de Mediu pentru planul urbanistic zonal “Munţii Gutin”. Zona care face obiectul studiului este în conformitate cu teritoriul de referinţă al Asociaţiei Microregiunea de Dezvoltare a Turismului „Munţii Gutinului”. Teritoriul cuprinde următoarele unităţi administrativ-teritoriale :

- municipiul: Baia Mare, - oraşele: Baia Sprie, Cavnic, Tăuţii Măgherăuş, - comunele: Băiuţ, Budeşti, Deseşti, Ocna Şugatag, Şişeşti.

Raportul de mediu a fost elaborat în conformitate cu cerinţele HG nr. 1076/08.07.2004 privind stabilirea procedurii de realizare a a evaluării de mediu pentru planuri şi programe şi cu recomandările cuprinse în Manualul pentru aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe elaborat de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, împreună cu Agenţia Naţională de Protecţia Mediului.

Planul urbanistic zonal elaborat prevede, pentru arealul avut în vedere, funcţiunile de: - zonă turistică; - zonă industrială, cu închiderii de perimetre miniere; - zonă de conservarea a monumentelor naturii; - zonă de depozitare; - zonă căi de comunicaţie; - zonă de echipare tehnico-edilitară; - zonă de protecţie; - zonă de locuit.

Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe poate fi definită ca un proces oficial, sistematic şi cuprinzător de evaluare a efectelor unei strategii, ale unui plan sau program şi/sau ale alternativelor acestora, incluzând raportul scris privind rezultatele acestei evaluări şi utilizarea acestor rezultate în luarea deciziilor.

Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe reprezintă un proces de evaluare – aplicat la un stadiu raţional de timpuriu al elaborării strategiilor, planurilor sau programelor – a calităţii mediului şi a consecinţelor implementării acestora, astfel încât să se asigure că orice consecinţă este evaluată în timpul elaborării şi înainte de aprobarea oficială a strategiilor, planurilor sau programelor.

Procesul de evaluare de mediu pentru planuri şi programe oferă publicului şi altor factori interesaţi oportunitatea de a participa şi de a fi informaţi cu privire la deciziile care pot avea un impact asupra mediului şi a modului în care au fost luate. Directiva Uniunii Europene privind Evaluarea Strategică de Mediu (SEA) nr. 2001/42/CE a fost adoptată în legislaţia naţională prin HG nr. 1076/08.07.2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe. Lista planurilor şi programelor care intră sub incidenţa HG nr. 1076/08.07.2004 a fost aprobată prin Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 995/2006. Prin OM nr. 995/2006 se prevede că planurile urbanistice zonale intră sub incidenţa HG nr. 1076/08.07.2004. În conformitate cu cerinţele HG nr. 1076/08.07.2004, procedura de realizare a evaluării de mediu pentru Plan Urbanistic Zonal pentru zona de dezvoltare Gutin a cuprins următoarele etape:

- pregătirea de către titular versiuni planului; - notificarea de către titular a Agenţiei pentru Protecţia Mediului Baia Mare şi informarea publicului; - etapa de constituire a Comitetului special constituit format din reprezentanţi ai



Instituţiei Prefectului Judeţului Maramureş, Consiliului Judeţean Maramureş, Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Cluj Napoca, Gărzii Naţionale de Mediu, SGA Baia Mare, Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Naţional al Judeţului Maramureş, Oficiului de Studii Pedologice şi Agrochimice Maramureş, Direcţiei Judeţene de Drumuri, Primăriei Municipiului Baia Mare, Primăriei Oraşului C a v n i c , Primăriei oraşului Baia Sprie, Primăriei oraşului Tăuţii Măgherăuş, Primăriei Comunei Băiuţ, Primăriei Comunei Budeşti, Primăriei Comunei Deseşti, Primăriei Comunei Ocna Şugatag, Primăriei Comunei Şişeşti, Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă M a r a m u r e ş , ONG - Platform, precum şi ai titularului, realizată de Agenţia pentru Protecţia Mediului Baia Mare; - etapa de încadrare realizată de Comitetul special constituit; - etapa de constituire a Grupului de Lucru format din: reprezentanţi ai titularul planului, reprezentanţi de mediu din cadrul autorităţilor / instituţiilor / organizaţiilor implicate în Comitetul special constituit, experţi din cadrul societăţilor de consultanţă atestate, implicate în efectuarea evaluării de mediu pentru plan; - etapa de definitivare a planului şi de realizare a raportului de mediu, efectuată de expert autorizat, cu consultarea şi cu participarea largă a Grupului de Lucru în cadrul mai multor întâlniri; - supunerea proiectului de plan şi a raportului de mediu consultărilor şi dezbaterilor publice, realizată de autorităţile competente de mediu şi de alte autorităţi împreună cu titularul planului.

Pe baza opiniilor autorităţilor competente de mediu şi a altor autorităţi în cadrul etapei de analiză a raportului de mediu şi pe baza comentariilor publicului, vor fi elaborate formele finale ale raportului de mediu.

Se precizează că membrii Grupului de Lucru au fost consultaţi, în cadrul întâlnirilor de lucru, în legătură cu toate elementele cheie necesare efectuării evaluării de mediu conform cerinţelor HG nr. 1076/08.07.2004, şi anume:

- conţinutul raportului de mediu; - relaţia planului cu alte planuri şi programe; - problemele de mediu existente în zonă; - factorii/aspectele de mediu cu relevanţă pentru plan; - obiectivele de mediu relevante pentru plan, ţintele şi indicatorii; - criteriile pentru determinarea efectelor semnificative potenţiale ale planului asupra mediului; - categoriile de impact, formatul şi conţinutul matricii de evaluare a efectelor semnificative potenţiale asupra mediului ale prevederilor planului; - nivelul de extindere şi de detaliere a evaluării de mediu, respectiv, a raportului de mediu; - evaluarea alternativelor şi selectarea celor mai bune opţiuni pentru protecţia mediului; - concluziile cu privire la rezultatele evaluării de mediu; - propunerile pentru reducerea/eliminarea impactului planului asupra mediului; - propunerile privind monitorizarea prevederilor planului cu privire la reducerea/eliminarea efectelor negative asupra mediului şi monitorizarea efectelor planului asupra mediului.

Opiniile membrilor Grupului de Lucru au fost incluse în procesul de evaluare de mediu şi în elaborarea raportului de mediu. Se menţionează faptul că, pentru fiecare întâlnire a Grupului de Lucru, titularul planului împreună cu expertul de mediu au pregătit materiale adecvate subiectelor abordate, pentru a facilita activitatea membrilor Grupului de Lucru. Fiecare intalnire a grupului de lucru a fost înregistrată iar după fiecare întâlnire a Grupului de Lucru a fost redactată o minută detaliată a întâlnirii. Copiile agendelor, ale listelor participanţilor şi ale minutelor



întâlnirilor Grupului de Lucru sunt prezentate în Anexa CONŢINUTULUI ŞI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PLANULUI

Obiectivul fundamental: reabilitarea socio-economică şi creşterea competitivităţii zonei

Munţilor Gutin prin optimizarea utilizării resurselor, în vederea creşterii calităţii vieţii locuitorilor şi a mediului înconjurător, pe fondul transformărilor determinate de aderarea Romaniei la Uniunea Europeană.

OBIECTIVE SPECIFICE PE DOMENII ŞI SUBDOMENII Cadrul natural Obiectiv specific: reabilitarea, protecţia şi valorificarea durabilă a resurselor naturale. a) Calitatea factorilor de mediu Obiectiv specific: asigurarea calităţii factorilor de mediu prin reducerea poluării până în

pragul de suportabilitate a mediului, prin: Imbunătăţirea calităţii aerului; Imbunătăţirea calităţii apei; Reabilitarea solului degradat prin activităţile antropice.

b) Riscuri naturale Obiective specifice: Eliminarea sau stabilizarea alunecărilor de teren din cauze naturale (precipitaţii atmosferice,

eroziunea apelor curgătoare, acţiunea apelor subterane; Eliminarea sau stabilizarea alunecărilor de teren din cauze antropice (defrişarea abuzivă a

pădurilor, păşunat abuziv, săpături la baza versanţilor pentru diverse construcţii) ; Prevenirea degradării terenurilor prin alunecări de teren. c) Riscuri tehnologice Obiective specifice: Prevenirea şi tratarea poluării industriale, prin: Îndeplinirea sarcinilor acceptate prin acorduri şi tratate internaţionale privind reducerea

poluării solurilor; Îmbunătăţirea recuperării şi tratării deşeurilor industriale; d) Managementul deşeurilor Obiectiv specific principal: aplicarea unui sistem durabil de gestionare a deşeurilor în

teritoriul periurban şi soluţionarea în cadrul acestui spaţiu a problemelor specifice acestui domeniu. Obiective specifice: Eliminarea poluării solului, apei subterane, aerului şi peisajului în interiorul localităţilor şi

zonele adiacente, patrimoniului natural si construit cauzat de existenta depozitarilor necorespunzătoare de deseuri;

Promovarea educaţiei ecologice a turiştilor şi informări în legătură cu efectele negative ale poluării zonelor montane cu deşeuri menajere;

Implementarea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor, în toate localităţile zone Eliminarea poluării necontrolate cu substanţe şi deşeuri periculoase; Eliminarea poluării solului şi apelor de suprafaţă cauzată de depozitarea necontrolată a

deşeurilor lemnoase; Reducerea impactului asupra aerului cauzat de incinerarea necorespunzătoare a deşeurilor Eliminarea poluării solului şi apelor de suprafaţă cauzată de depozitarea necontrolată a

deşeurilor lemnoase;



Patrimoniul natural şi construit

a. Protejarea patrimoniului natural Obiective specifice: Garantarea protejarii si utilizarii durabile a ariilor naturale valoroase si a biodiversitatii; Gestionarea durabilă a fondului forestier; b. Protejarea patrimoniului construit Obiective specifice: Protejarea zonelor cu valori de patrimoniu construit; Conservarea şi reabilitarea monumentelor istorice; Valorificarea patrimoniului cultural construit şi conturarea unei identităţi locale bazate pe

istoria şi tradiţiile din zonă; Reţeaua de localităţi a. Structura, ierarhizare, funcţiuni Obiectiv specific principal: Dezvoltarea echilibrată a reţelei de localităţi şi racordarea sa la

sistemul urban judeţean, regional şi naţional. Obiective specifice: Promovarea unei structuri flexibile şi dinamice de organizare a reţelei de localităţi; Asigurarea unui nivel sporit de servire a populaţiei şi echilibrarea accesului la servicii; Reglementarea si controlului dezvoltării în teritoriu a localităţilor. b.Infrastructura socio-culturală Obiectiv specific principal: Dezvoltarea şi diversificarea reţelei de dotări şi servicii publice în

vederea îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă pentru locuitori şi creşterii ofertei de locuri de muncă. Educaţie Obiective specifice: Asigurarea accesului egal şi sporit la servicii de educaţie pentru toţi locuitorii; Creşterea calităţii şi diversificarea serviciilor de educaţie.; Extinderea şi diversificarea ofertei de servicii în domeniul perfecţionării şi orientării

resurselor de muncă; Sănătate Obiectiv specific: Asigurarea condiţiilor optime pentru îmbunătăţirea stării de sănătate a

populaţiei; Cultura Obiectiv specific: Îmbunătăţirea dotărilor de cultură în corelare cu nevoile populaţiei şi

resursele de patrimoniu cultural local şi regional; Sport şi agrement Obiectiv specific: asigurarea accesului locuitorilor la dotări de sport şi agrement în vederea

îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă în localităţi şi a creşterii atractivităţii lor. Dotări financiar-bancare şi administrative



Obiectiv specific: Asigurarea accesului locuitorilor la servicii financiar-bancare şi administrative, creşterea ofertei de servicii şi locuri de muncă;

Locuirea Obiectiv specific: Ameliorarea locuirii pentru populaţia din zonă; Infrastructuri tehnice a. Gospodărirea apelor Obiective specifice: Asigurarea resurselor de apă şi dezvoltarea sistemelor de alimentare cu apă existente Protecţia calităţii apelor; Diminuarea efectelor distructive ale apelor mari prin:

o satisfacerea cerinţelor de apă ale diverşilor consumatori (populaţie, industrie, agrement etc.) în condiţiile menţinerii echilibrului în raportul mediul natural/ mediul antropic; o prevenirea şi reducerea efectelor inundaţiilor şi secetelor; o integrarea în U.E. în privinţa politicilor de gestionare durabilă a resurselor de apă şi protecţia mediului acvatic;

b. Reţele de transport Obiectiv specific principal: menţinerea viabilităţii reţelei rutiere şi reabilitarea principalelor

artere de transport rutier existente, îndeosebi pentru drumurile europene în scopul îmbunătăţirii confortului şi siguranţei traficului.

Obiective specifice: Dezvoltarea infrastructurii rutiere de interes regional; Îmbunătăţirea şi creşterea siguranţei circulaţiei, fluidizarea traficului pe traseele rutiere de

interes naţional şi local; Crearea/ modernizarea reţelei rutiere cu rol turistic; Modernizarea reţelei feroviare; Dezvoltarea traficului aerian de călători şi marfă ; Adaptarea transportului combinat la cerinţele UE; c. Telecomunicaţii Obiective specifice: Creşterea gradului de telefonizare a zonei; Diversificarea serviciilor de telecomunicaţii; d. Reţele energetice Alimentare cu energie electrică Obiective specifice: Continuarea programului de amenajări hidroelectrice; Retehnologizarea şi modernizarea staţiilor de transformare existente; Modernizarea liniilor de înaltă tensiune; Dezvoltarea şi modernizarea reţelelor de distribuţie de medie tensiune ; Dezvoltarea reţelelor de distribuţie pe joasă tensiune; Echiparea energetică necesară dezvoltării turismului; Alimentare cu energie termică şi gaze Obiective specifice:



Reorganizarea şi dezvoltarea activităţii în domeniul asigurării energiei termice, în regim concurenţial, în scopul reducerii consumurilor de energie şi combustibili, al costurilor şi reducerea poluării;

Reabilitarea şi modernizarea sistemelor centralizate de distribuţie a energiei termice, acolo unde există;

Crearea unui cadru tehnic, legislativ, şi administrativ adecvat pentru ca întregul ansamblu producţie – distribuţie – utilizare să devină eficient;

Transportul şi distribuţia gazelor naturale Obiective specifice: Organizarea şi dezvoltarea activităţii de distribuţie a gazelor naturale în localităţile

microregiunii „Munţii Gutinului”, în condiţiile creşterii siguranţei în exploatare şi asigurării serviciilor şi prestaţiilor specifice cerute de abonaţi;

Racordarea de noi localităţi la reţelele de gaze; Rezolvarea problemelor de deficit în alimentarea cu gaze (debit şi presiune

necorespunzătoare) în perioadele cu temperaturi exterioare scăzute; Introducerea unor măsuri de protecţie a conductelor magistrale şi principale de transport a

gazelor naturale; Zonificarea teritoriului Obiectiv specific : Dezvoltarea armonioasă a teritoriului, prin reducerea decalajelor între

zonele cu niveluri diferite de dezvoltare; STRUCTURA SOCIO-DEMOGRAFICA Obiective specifice: Îmbunătăţirea potenţialului demografic; Dezvoltarea resurselor umane şi creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă; STRUCTURA ACTIVITĂŢILOR Agricultura Obiective specifice: Dezvoltarea zootehniei ca una din activităţile alternative la minerit; Dezvoltarea şi exploatarea raţională a păşunilor naturale; Organizarea şi dezvoltarea producţiei vegetale pe baze durabile; Prevenirea declanşării unor fenomene de degradare sau ameliorarea limitărilor existente

prin lucrări de menţinere a stării de fertilitate a solurilor; Îmbunătăţirea utilizării fondului funciar; Creşterea nivelului de pregătire profesională si informare în domeniul agroindustrial şi

agro-turistic; Silvicultura Obiectiv specific : Managementul resurselor forestiere în conformitate cu conceptul gestionării durabile a

fondului forestier şi cinegetic; Industria Obiective specifice: Finalizarea procesului de ajustare structurală a industriei extractive din judeţul Maramureş;



Promovarea dezvoltării sectorului privat în industrie ca element important de susţinere a economiei locale;

Dezvoltarea unor structuri industriale alternative prin care să se elimine riscul socio-economic reprezentat de caracteristica monoindustrială a teritoriului zonal ;

Turismul Obiective specifice: Promovarea unui turism durabil diversificat, adaptat potenţialului local şi respectuos faţă de

mediul natural; Diversificarea ofertei turistice a municipiului Baia Mare; Dezvoltarea turismului montan pentru sporturile de iarnă şi de vară; Amplificarea şi diversificarea ofertei turistice în zonă; Îmbunătăţirea accesului zonelor cu potenţial turistic prin reabilitarea infrastructurii tehnice ; Dezvoltarea capacităţii turistice prin modernizarea, reamenajarea şi extinderea structurilor

de cazare şi alimentaţie publică şi diversificarea dotărilor de agrement; Îmbunătăţirea sistemului de informare şi promovare a turismului; Asigurarea corespunzătoare a resurselor umane în turism; Contextul suprateritorial Obiective specifice: Integrarea armonioasă a teritoriului zonal în spaţiul judeţean, regional şi naţional; Eficientizarea cooperării transfrontaliere; STRUCTURA TERITORIULUI Cadrul natural Obiectiv: reabilitarea, protecţia şi valorificarea durabilă a resurselor naturale. a. Calitatea factorilor de mediu Obiectiv: asigurarea calităţii factorilor de mediu prin reducerea poluării până în pragul de

suportabilitate a mediului. Îmbunătăţirea calităţii aerului Direcţiile de acţiune şi măsurile propuse pentru atingerea lor: Reducerea poluării atmosferei asociată emisiilor de SO2, NOx şi metale grele de la SC

“Romplumb” SA Baia Mare astfel: reducerea cu minimum 30% a emisiilor de SO2 şi NOx şi cu minimum 70% a emisiilor de metale grele;

Retehnologizarea uzinei SC “Romplumb” SA Baia Mare; Reducerea poluării aerului ambiental asociată traficului greu şi traficului de tranzit pe

tronsoanele drumurilor naţionale şi europene care străbat municipiul Baia Mare; Refacerea centurii ocolitoare a municipiului Baia Mare care să preia traficul rutier de

tranzit; Adoptarea unor măsuri legislative referitoare la diminuarea emisiilor de poluanţi de la toate

categoriile de vehicule, în acord cu Directivele UE; Achiziţionarea de aparatură necesară pentru măsurarea emisiilor de la autovehicule; Aplicarea unui program ferm de penalităţi, persoanelor fizice şi juridice în cazul depăşirii

normelor legale privind emisiile de la autovehicule; Ameliorarea calităţii aerului în zonele de influenţă ale staţiilor de mixturi asfaltice prin

retehnologizarea lor; Aplicarea penalităţilor tuturor agenţilor economici pentru neconformare cu legislaţia

de mediu.



Îmbunătăţirea calităţii apelor Direcţiile de acţiune şi măsurile propuse pentru atingerea lor: Reducerea gradului de poluare a apelor prin încadrarea în standardele legale a emisiilor de

impurificatori din apele uzate evacuate de: EM Herja, EM Aurum, EM Băiuţ, EM Cavnic, Flotaţia Centrală Baia Mare, SC „Romplumb” Baia Mare; SC “Trangold” Baia Mare şi unităţile de gospodărire comunală Baia Mare şi Cavnic;

Modernizarea staţiilor de epurare a apelor uzate provenite de la unităţile de extracţie şi preparare a minereurilor neferoase şi a unităţilor de gospodărire comunală amintite mai sus;

Realizarea unor staţii de epurare a apelor menajere în oraşele Baia Sprie, Băiuţ şi Tăuţii Măgherăuş;

Realizarea sistemelor individuale de colectare a apelor uzate la agenţii economici şi gospodăriile individuale în mod deosebit a celor din mediu rural;

Realizarea unui management ecologic al folosirii îngrăşămintelor precum şi gestionarea ecologică în cadrul fermelor zootehnice a surselor de impurificare a apelor subterane;

Reabilitarea solului degradat de către activităţile antropice Direcţiile de aţiune şi măsurile propuse pentru atingerea lor: Desfiinţarea zonelor de depozitare necorespunzătoare a deşeurilor menajere în intravilanul

localităţilor şi în zonele adiacente; Transferul deşeurilor depozitate necorespunzător în depozite orăşeneşti în funcţiune şi

salubrizarea zonelor afectate; Închiderea depozitelor de deşeuri menajere şi asimilate, care au depăşit capacitatea de

depozitare; Desfăşurarea locurilor de depozitare a deşeurilor menajere din localităţile rurale; Reconstrucţia ecologică a zonelor poluate istoric de depozitarea deşeurilor rezultate din

activităţile miniere; Eliminarea poluării solului şi a apelor de suprafaţă cauzată de depozitarea necontrolată a

deşeurilor lemnoase prin valorificarea energetică pe plan local a acestora; Limitarea/ eliminarea degradării solului datorită exploatării excesive a pădurilor prin

împădurirea zonelor defrişate şi a zonelor degradate; Limitarea/ eliminarea degradării solului datorită exploatării excesive a balastului din albiile

râurilor prin reconstrucţia ecologică a acestor zone; Gestionarea durabilă a fondului forestier;

Obiectivele specifice şi măsurile propuse pentru atingerea lor:

Creşterea importanţei pe care o au pădurile ca factor de stabilitate în protecţia mediului în ansamblul său;

Reducerea fenomenului de degradare a fondului forestier prin monitorizarea zonelor afectate şi efectuarea tratamentelor specifice;

Împădurirea terenurilor degradate în diferite condiţii (defrişări, alunecări de teren etc.); Controlul respectării regimului silvic a pădurilor aflate în proprietate privată; Intensificarea controalelor şi sancţionarea contravenţiilor şi infracţiunilor, în special în

perioadele de prohibiţie la pescuit şi vânat. b. Riscuri naturale Strategia de apărare impotriva riscurilor naturale are ca obiectiv specific minimizarea/

eliminarea efectelor distructive produse de alunecarile de teren şi inundaţii prin acţiunea asupra cauzelor producerii acestora.



Alunecări de teren Zonarea terenurilor conform potenţialului de producere a alunecărilor de teren, aşa cum este

definit de Legea nr. 575 “Zone de risc natural”, impune o serie de măsuri de prevenire sau stopare a alunecărilor de teren în funcţie de cauzele producerii acestora:

Eliminarea sau reducerea instabilităţii versanţilor şi a declanşării fenomenelor de alunecare din cauze naturale (precipitaţii atmosferice, eroziunea apelor curgătoare, acţiunea apelor subterane);

Îmbunătăţirea drenajului natural al solului prin lucrări specifice de îmbunătăţiri funciare (combaterea eroziunii solului) aplicate în complex cu lucrări hidroameliorative şi agro-pedo-ameliorative (nivelare - modelare, astuparea crăpăturilor) pe versanţii afectaţi de alunecări active şi pe terenuri cu alunecări stabilizate, funcţie de modul de utilizare a terenului;

Îmbunătăţirea regimului de scurgere a apelor de suprafaţă pe versanţi prin lucrări de colectare şi evacuare a apei;

Captarea izvoarelor de coastă cu debit permanent prin lucrări de drenaj pe versanţi; Eliminarea sau stabilizarea alunecărilor de teren din cauze antropice (defrişarea abuzivă a

pădurilor, păşunat abuziv, săpături la baza versanţilor pentru diverse construcţii); Stabilizarea şi valorificarea terenurilor alunecate prin împăduriri şi însămânţare cu amestec

de ierburi care, prin consumul mare de apă, asigură protecţia antierozională şi stabilizarea versanţilor;

Evitarea executării de căi de comunicaţii (drumuri, căi ferate) pe versanţii instabili Evitarea supraîncării versanţilor cu construcţii de orice fel Stabilizarea alunecărilor de teren active Prevenirea degradării terenurilor prin alunecări de teren impune măsuri de tipul: Cooperarea cu autorităţile judeţene şi locale din zona de studiu în vederea întocmirii hărţilor

risc la alunecări de teren în zone în care există elemente importante supuse riscului şi declararea acestora ca”zone de risc la alunecări de teren”, conform prevederilor Legii 575/2001 : Baia Mare, Baia Sprie, Cavnic, Siseşti

Întocmirea studiilor geotehnice care să ofere soluţiile tehnice de consolidare a versanţilor instabili prin lucrări de artă speciale (ziduri de sprijin etc.)

Urmărirea caracteristicilor terenurilor afectate de eroziune moderată şi cu risc de accentuare a eroziuni, în vederea cunoaşterii tendinţelor de evoluţie a proceselor de alunecare mai ales în zonele afectate de activitatea umană

Avertizarea organelor şi întreprinderilor interesate, cât şi a factorilor de decizie în cazurile de extindere şi intensificare a unor procese dăunătoare

Seisme

Conform Legii nr. 575 / 2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea a V-a – “Zone de risc natural” Anexa 3, unităţile administrativ teritoriale urbane din judeţul Maramureş amplasate în zone pentru care intensitatea seismică exprimată în grade MSK este minim VII şi trebuie să facă obiectul planurilor de apărare împotriva efectelor seismelor sunt:

Unitatea Administrativ Teritorială Nr. de locuitori Intensitatea seismică (MSK)

Municipiul Baia Mare 150.613 VII

Oraşul Baia Sprie 15.735 VII

Oraşul Cavnic 5.494 VII

Întrucât perioada medie de revenire a cutremurelor de intensitate VII este de 100 de ani se impune iniţierea de măsuri specifice în caz de urgenţă.

Comisia centrală pentru prevenirea şi apărarea împotriva efectelor seismice şi alunecărilor de teren organizată în cadrul MTCT are în subordine la nivelul judeţului Maramureş, Comisia



judeţeană de apărare împotriva dezastrelor şi comisiile orăşeneşti în funcţie de gradul de expunere la efectele dezastrelor (inclusiv seismele)

Comisia judeţeană întocmeşte Planul judeţean de apărare împotriva dezastrelor care reflectă concepţia acesteia privind protecţia şi intervenţia în cazul dezastrelor specifice judeţului. Acesta cuprinde planuri de apărare elaborate de municipii şi oraşe, planuri operative de apărare specifice, studii, analize, documentaţii.

c. Riscuri tehnologice Cele trei unităţi industriale cu riscuri tehnologice din zona Munţii Gutinului sunt localizate în

oraşul Baia Mare şi aparţin de industria minieră prelucrătoare. Din analiza critică a situaţiei existente şi a disfuncţionalităţilor se deduc direcţii de acţiune în scopul eliminării sau minimalizării riscurilor tehnologice:

Întărirea şi dezvoltarea reală a noilor capacităţi de monitorizare şi control a emiterilor accidentale de substanţe poluante din partea sectorului industrial;

Intervenţii speciale în zonele selectate pentru a fi reabilitate; Reabilitarea zonelor afectate de poluare împreuna cu dezvoltarea unui management adecvat

al deşeurilor de orice natura în acord cu standardele şi practicile de astăzi, asigurând refacerea pământului şi a apelor afectate şi în acelaşi timp asigurând o protecţie integrată a mediului care va duce la creşterea calităţii vieţii şi la conservarea mediului natural în zona Munţii Gutinului;

Promovarea unui management al intreprinderilor miniere prelucrătoare care să elimine posibilitatea producerii de accidente tehnologice;

Reabilitarea şi managementul pe termen lung al râurilor poluate cu metale grele din cauza activităţii miniere.

d. Gospodărirea deşeurilor Orientările generale ale strategiei de gestionare deşeurilor în zona Munţii Gutinului se

regăsesc în următoarele documente: Plan de Amenajare a Teritoriului Regional – PATDR NV; Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor - Regiunea NV -2005 ; Planul Local de Acţiune pentru Mediu - PLAM 2005. Obiectivul strategic derulat la nivelul judeţului şi preluat în procesul de dezvoltare a zonei

studiate vizează aplicarea unui sistem durabil de gestionare a deşeurilor în teritoriul periurban şi soluţionarea în cadrul acestui spaţiu a problemelor specifice acestui domeniu:

Atingerea obiectivului propus este posibilă în condiţiile implementării la nivelul întregului judeţ şi preluării la nivel de zonă priurbană a Sistemului de Gospodărire Integrală a Deşeurilor (GID), integrat sistemului naţional.

Obiectiv principal al acestui sistem în zona munţii Gutinului este reducerea impactului şi a riscurilor pentru sãnãtate şi mediu cauzate de sistemul actual de gospodãrire a deşeurilor.

Analiza impactului produs de generarea deşeurilor din activităţile socio-economice, de modul şi practicile actuale de gospodărire a acestora precum şi de necesitatea abordării în mod integrat a gestionării deşeurilor, a impus stabilirea unor obiective specifice care au ca scop final reducerea sau eliminarea acestuia.

Obiectivele specifice pentru rezolvarea problemelor de mediu cauzate de sistemul actual de gestionare a deşeurilor sunt legate de Eliminarea impactului asupra mediului:

Prevenirea generării deşeurilor şi ale efectelor nocive ale acestora şi valorificarea deşeurilor prin reutilizare, reciclare sau orice alt proces care vizează obţinerea de materii prime secundare sau utilizarea unor categorii de deşeuri ca sursă de energie;



Eliminarea poluării solului, apei subterane, aerului şi peisajului în interiorul localităţilor şi zonele adiacente, patrimoniului natural şi construit cauzat de existenţa depozitărilor necorespunzatoare de deşeuri;

Eliminarea poluării cauzată de depozitarea neconformă cu cerinţele de mediu, a deşeurilor de tip urban colectate de la populaţie şi din unităţi economice

Eliminarea poluării solului şi apelor de suprafaţă cauzată de depozitarea necontrolată a deşeurilor lemnoase;

Eliminarea poluării necontrolare cu substanţe şi deşeuri periculoase ; Adoptarea sistemului integrat de gestiune a deşeurilor reprezintă o garanţie a atingerii

ţintelor acestui domeniu. Dintre acţiunile propuse pentru atingerea fiecărui obiectiv în parte se menţioneazã urmãtoarele:

Închiderea etapizatã a haldelor improvizate, neautorizate, existente în localitãţile din mediul rural, astfel încât, pânã în anul 2015, deşeurile menajere produse în zona de studiu sã fie depozitate pe staţia de transfer sau viitoarea haldă ecologică din parete de Sud a Judetului Maramures;

Implementarea sistemului de colectare selectivã a deşeurilor, în toate localitãţile zonei, atât la nivelul gospodãriilor populaţiei, cât şi în zonele publice, realizarea unor staţii pentru depozitarea temporarã a deşeurilor valorificabile selectate în fiecare localitate şi asigurarea transportului organizat a deşeurilor reciclabile la centrul zonal de colectare;

Îmbunãtãţirea salubritãţii traseelor montane şi a zonelor de agrement, prin acţiuni educative şi prin crearea unui serviciu de salubritate pentru zona montanã;

Modernizarea şi asfaltarea arterelor de circulaţie în mediul urban şi a principalelor strãzi din mediul rural, pentru facilitarea colectãrii eficiente a deşeurilor stradale.

Adoptarea de iniţiative pentru reducerea impactului deşeurilor industriale asupra mediului (proiecte finanţate de autoritati locale si judetene, Fondul pentru Mediu, Banca Mondiala programe de finantare ale UE: Life, PHARE, SAMTID);

Închidere rampa de deşeuri industriale Săsar; Închidere depozite de deşeuri periculoase (iazurile de decantare da la Cavnic, Baia Sprie,

Băiuţ), halde de steril minier (Baia Mare, Cavnic, Baia Sprie, Băiuţ), halda de zgură şi cenuşă de la Baia Mare;

Mãsuri specifice pentru colectarea, transportul, valorificarea şi eliminarea unor categorii speciale de deşeuri, înfiinţarea unor puncte de colectare separatã de la populaţie a resturilor deşeurilor cu componente toxice şi periculoase din gospodãriile populaţiei, în scopul distrugerii în unitãţi specializate sau al depozitãrii definitive în depozitul judeţean de deşeuri periculoase;

Investiţii în colectarea, sortarea, recuperarea, valorificarea sau depozitarea deşeurilor, inclusiv cele provenite din ambalaje sau deseuri industriale ne-periculoase (ex: valorificarea energetica a rumeguşului şi a deşeurilor rezultate din prelucrarea lemnului);

Înfiinţarea la Baia Mare a unui incinerator ecologic de deşeuri periculoase, toxice şi spitaliceşti. Reducerea impactului asupra aerului cauzat de incinerarea necorespunzatoare a deşeurilor;

Depozitarea deşeurilor colectate selectiv provenite de la populaţie şi agenţi economici pe depozitul ecologic zonal.;

Inchiderea ecologică a depozitelor de deşeuri urbane existente; Ecologizarea zonelor de depozitare a deşeurilor din mediul rural.



Patrimoniul natural şi construit a. Protejarea patrimoniului natural

Obiectiv specific: garantarea protejării şi utilizării durabile a ariilor naturale şi a biodiversităţii.

În zona studiată au fost identificate arii naturale protejate indicate în lista mai jos. Ariile protejate sunt specifice zonei montane constând în suprafeţe umede, elemente de floră şi faună, formaţiuni litologice (planşa 1).

Prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea PATN – Secţiunea a III-a – Zone protejate au fost identificate, pentru teritoriul analizat în prezentul studiu, un număr de 13 arii naturale protejate de interes naţional (planşa B) pentru care este instituit regimul de protecţie. Acestea sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Nr. crt. DENUMIREA TERITORIU

ADMINISTRATIV SUPRAFAŢA

ha

CATEGORIA DE ARIE NATURALĂ

PROTEJATĂ 1. Lacul Albastru Baia Sprie 0.50 monument al naturii

categoria aIIIa IUCN 2. Rezervaţia fosiliferă

„Răzvan Givulescu” - Chiuzbaia

Baia Sprie - Chiuzbaia 50.00 rezervaţie ştiinţifică categoria aIa - IUCN

3. Peştera cu Oase Băiuţ – Poiana Botizii 0.50 monument al naturii categoria aIIIa IUCN

4. Lacul Morărenilor Ocna Şugatag, Breb 20.00 rezervaţie naturală categoria aIVa IUCN

5. Mlaştina Vlăşinecu Baia Mare 3.00 monument al naturii categoria aIIIa IUCN

6. Tăul lui Dumitru Baia Mare - Firiza 3.00 monument al naturii categoria aIIIa IUCN

7. Pădurea Crăiasca Ocna Şugatag 44.00 rezervaţie naturală categoria aIVa IUCN

8. Creasta Cocoşului Deseşti - Mara 50.00 monument al naturii categoria aIIIa IUCN

9. Cheile Tătarului Deseşti - Mara 15.00 monument al naturii categoria aIIIa IUCN

10. Arboretul de castan comestibil de la Baia Mare

Baia Mare – Baia Sprie – Tăuţii Măgherăuş 500.00 rezervaţie naturală

categoria aIVa IUCN 11. Mlaştina Iezeru Mare Deseşti 5.00 monument al naturii

categoria aIIIa IUCN 12. Coloanele de la Limpedea Baia Mare - Ferneziu 3.00 monument al naturii

categoria aIIIa IUCN 13. Mlaştina Tăul Negru Strâmbu Băiuţ 1.00 monument al naturii

categoria aIIIa IUCN

Arii naturale protejate de interes local - constituite prin Hotărâre de Consiliu Local: - Tăurile şi turbăria de la Hoteni (Ocna Şugatag) prin HCL nr. 04/26.01.2006; - Tăurile Chendroaiei (Deseşti) prin HCL nr. 08/25.04.2006.

Prin Ordinul 1964 din 13 decembrie 2007, publicat în M.O. 98 / 07.02.2008, privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, în arealul analizat „Munţii Gutin” sunt validate 4 situri:

Arboretele de castan comestibil de la Baia Mare - Baia Mare (8%); Gutâi – Creasta Cocoşului - Budeşti (1%), Cavnic (2%), Deseşti (2%), Ocna Şugatag (1%), Şişeşti (2%);

Platoul Igniş - Baia Mare (<1%), Câmpulung la Tisa (3%), Deseşti (25%), Giuleşti (32%), Ocna Şugatag (33%), Săpânţa (35%), Sarasău (1%), Sighetu Marmaţiei (39%);



Valea Izei şi Dealul Solovan – Băiuţ (< 1%), Bârsana (15%), Bogdan Vodă (15 %), Botiza (99 %), Budeşti (< 1%), Călineţti (1%), Dragomireşti (95 %), Groşii Ţibleşului (2 %), Ieud (99%), Lăpuş (< 1%), Moisei (< 1%), Onceşti (20%), Poienile Izei (> 99%), Rozavlea (39%), Săcel (69%), Săliştea de Sus (72%), Şieu (> 99%), Sighetu Marmaţiei (15%), Strâmtura (27%), Vadu Izei (14%).

Mai jos sunt evidenţiate toate speciile şi habitatele de interes comunitar existente în arealul studiat

Rezervaţia Lacul Albastru s-a constituit ca arie protejată prin Legea 5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajarea Teritoriului Naţional - secţiunea III - a zone protejate, avand codul 2564.

Aria naturală protejată Lacul Albastru este situat in versantul nordic al Dl. Minei, având o suprafaţă de 0,50 ha.

Aceasta se află în custodia Direcţiei Silvice Baia Mare în baza prevederilor legale privind încredinţarea administrării sau atribuirii custodiei ariilor naturale .

De asemenea se urmăreşte excluderea şi prevenirea activităţiilor de exploatare sau utilizare a resurselor naturale care contravin obiectivului de conservare, precum şi asigurarea condiţiilor pentru activităţi educative, recreative şi de cercetare ştiinţifică.

Lacul Albastru este amplasat într-o mică depresiune formată în urma surpării lucrărilor miniere de exploatare de pe filonul Domnişoara.

Depresiunea este situată în centrul unei platforme dispuse pe flancul sudic al Dealului Minei (730 m), la cota de 530 m, platformă cu extindere E-V de 150 m şi lăţime N-S de 110 m, cu numeroase surpături, excavaţii şi resturi de hălzi provenite din exploatarea minieră. Roca gazdă este reprezentată de andezitele cu piroxeni + hornblendă şi cuarţ de Baia Sprie, cu nivele de brecii, tufuri şi marne cărbunoase, roci intens transformate hidrotermal (argilizare, silicifiere, adularizare).

Lacul are origine antropică, format prin surparea unor lucrări miniere de exploatare în anii 1919-1920

Lacul este de formă eliptică, aproape circulară, cu raza de 40-45 m şi o adâncime de 4 m. Bazinul hidrografic are suprafaţă redusă (6370 mp), apa provenind din precipitaţii şi mici izvoare ce provin din precipitaţiile infiltrate în lucrările miniere din versantul sudic al Dl. Minei. Ca urmare a conţinutului de sulfuri din vechile excavaţii miniere, apa acumulată în lac are o culoare verde intens, uşor albăstruie, culoare determinată de prezenţa sulfatului de fier (0,3 mg/l) melanterit FeSO4, 7H2O şi calcanit CuSO4, 5H2O, este prezent de asemenea acidul sulfuric liber (7,8 mg/l), ceea ce face ca pH-ul apei lacului să fie 4.

Prin chimismul apelor sale, Lacul Albastru este unic în România. Rezervaţia fosiliferă Chiuzbaia - s-a constituit ca arie protejată prin Legea 5/2000 privind

aprobarea Planului de Amenajarea Teritoriului Naţional - secţiunea III – a, zone protejate, avand codul 2565.

Rezervaţia fosiliferă este situată la poalele Vf. Igniş (1307 m) în partea de Sud (în Groapa Chiuzbăii a localităţii Chiuzbaia).

Aceasta nu are custode. Aici se află un important depozit fosilifer, cu o suprafaţă de 50 ha, zona este caracterizată ca

fiind una din cele mai bine conservate flore pliocene din România. Flora fosilă cuprinde 55 de familii, 107 genuri şi 240 de specii, elementele est-asiatice şi

nord-americane având o frecvenţă asemănătoare (31,09%), fiind prezente şi plante caracteristice Europei Centrale şi de Sud (12,60%), plante balcanice-caucaziene (5,85%) şi plante mediteraneene (5,58%).



Peştera Valea Rea a fost descoperită în anul 1980 având codul 1010 şi se află în custodia

Clubului de Speologie Montana din Maramureş în baza prevederilor legale privind încredinţarea administrării sau atribuirii custodiei ariilor naturale.

Scopul principal al declarării a Peşterii cu Oase de la Poiana Botizii ca arie naturală protejată este cel de conservare a habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, diversităţii biologice.

Motivele pentru care această peşteră este ocrotită sunt următoarele: - în sec. al XIX lea de aici s-a extras un depozit de oase de Ursus speloeus şi oase de ierbivore

roase (probabil există încă la Cluj Napoca în colecţiile fostului Muzeu Ardelean) - concreţiuni, urme de locuinţe - microcarst complex într-un olistolit mic (350 X 200 m) din pânza wildflişului Peştera se află la altitudine de 285 m, având dezvoltarea de 40 m şi o singură intrare. Se află

localizată pe valea Pietrii, pe afluentul stâng văii Poienii, pe afluentul stîng al râului Lăpuş, pe versantul vestic al muntelui Piatra Pinţii din comuna Băiuţ, satul Poiana Botizii.

Accesul spre peşteră se face de la Gura văii Poieni (4 km de Strâmbu Băiuţ, 21 km de Tg. Lăpuş) se urcă pe drumul spre Poiana Botizei cca. 2 km, apoi se traversează valea şi se urcă pe poteca dintre cele 2 fire ale Izvorului Pietrei până sub Piatra Pinţii, intrarea este situată pe versantul vertical al stâncii de sus.

Este o peşteră fosilă, fiind dezvoltată pe o direcţie generală V-ESE, intrarea are înălţimea de 3 m, urmează un sector descendent până la cota 2,8 m, după o săritoare de 2 m, înălţimea galeriei are 3 m, în dreapta este o galerie de 6 m lungime şi înălţimea de 2,5 m debuşează printr-o fereastră în tavanul galeriei principale, se continuă descendent de la 2,8 m pînă la 7,7 m unde galeria atinge înălţimi până la 8,8 m. Galeria urmează ascendent până la terminus pe o lungime de 20 m, aici fiind 3 săritori şi este partea concreţionată a peşterii, înălţimea are 2 m, lăţimea generală a peşterii are 1 m, terminusul este o restricţie de 0,2 m lăţime la cota de - 1,9.

Peştera cu Oase este "subiectul" primei lucrări de speologie referitoare la o peşteră din judeţul Maramureş, cea redactată de Primics Gy în anul 1986.

Lacul morărenilor s-a constituit ca arie protejată prin Legea 5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajarea Teritoriului Naţional - secţiunea III - a zone protejate, avand codul 2568: Lacul Morărenilor situat pe terioriul administrativ al comunei Ocna Şugatag, satul Breb,si are o suprafaţă de 20,00 ha.

Acesta se află în custodia Asociaţiei "Ecologic" Baia Mare în baza prevederilor legale privind încredinţarea administrării sau atribuirii custodiei ariilor naturale, OUG 57 / 2007 .

Scopul principal al ariei naturale "LACUL MORĂRENILOR" este cel de conservare a diversităţii biologice. De asemenea se urmăreşte excluderea şi prevenirea activităţiilor de exploatare sau utilizare a resurselor naturale care contravin obiectivului de conservare, precum şi asigurarea condiţiilor pentru activităţi educative, recreative şi de cercetare ştiinţifică.

Lacul Morarenilor se afla situat in inpartea nordica a masivului Gutâi, în partea superioară a Piemontului Gutâi la altitudinea de apă 855 m. Lacul s-a format printr-o alunecare de teren, având o formă aproape circulară, cu un luciu de apă de 0,45 ha şi adâncime maximă de 20 m .Alimentarea lacului se face de un pârâu cu debit constant şi de izvoare subterane, iar surplusul se scurge în pârâul Valea Mare, afluent al râului Mara. Condiţiile orohidrografice, pedologice, climatice au creat habitate în care s-au dezvoltat ecosisteme terestre şi acvatice, reprezentate prin specii de floră şi faună care trebuiesc protejate ca unicitate, de importanţă naţională şi internaţională.

Flora reprezentativă este: Trifoiul de baltă - Menyanthes trifoliata, Curechi de munte - Dryoptens cristata, Ţăpuşica - Nardus stricta, Aninul negru - Alnus glutinosa, Aninul verde - Alnus



viridis, Aninul alb - Alnus incana, Fagul - Fagus silvatica, Alunul - Corylus avellana, Salcia aurie - Salix aurita, Socul - Sambucus nigra.

Fauna rezervaţiei este variată, fiind reprezentată prin nevertebrate şi vertebrate dintre care amintim: Sălămâzdra Carpatică - Triturus montondoni, Buhai de baltă cu burtă galbenă - Bombina variegata, Broasca roşie de munte - Rana temporaria, Şopârla de munte - Lacerta vivipara, Vipera - Vpera berus, Corcodelul mic - Podiceps - ruficollis, Corcodel cu gât negru - Podiceps nigricollis, Raţă sălbatică mare - Anas platyrhynchos.

Mlaştina Vlăşinescu s-a constituit ca arie protejată prin Legea 5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajarea Teritoriului Naţional - secţiunea III - a zone protejate, avand codul 2571: Mlaştina Vlăşinescu este situată pe teritoriul al comunei Deseşti, pe platoul Izvoare.

Aceasta se află în custodia Societatii Ecologiste din Maramures, în baza prevederilor legale privind încredinţarea administrării sau atribuirii custodiei ariilor naturale .

Scopul principal al ariei naturale "Mlaştina Vlăşinescu" este cel de conservare a diversităţii biologice. De asemenea se urmăreşte excluderea şi prevenirea activităţiilor de exploatare sau utilizare a resurselor naturale care contravin obiectivului de conservare, precum şi asigurarea condiţiilor pentru activităţi educative, recreative şi de cercetare ştiinţifică.

Mlaştina Vlăşinescu situata pe platoul vulcanic Izvoare, a masivului Igniş pe versantul nordic, la confluenţa pârâului Igniş cu pârâul Vlăşinescu , unde există un complex mlăştinos de 4,5 ha, format dintr-o mlaştină oligotrofă (turbărie), iar spre periferie se află mlaştini mezo şi eutrofe. Aceasta este situată la altitudinea de 870 m, iar suprafaţa totală protejată este de 3,00 ha.

Rezervaţia Tăul lui Dumitru s-a constituit ca arie protejată prin Legea 5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajarea Teritoriului Naţional - secţiunea III - a zone protejate, avand codul 2572.

Aria naturală este situată pe teritoriul administrativ al municipiului Baia Mare, în localitatea Blidari şi are suprafaţa de 3,00 ha.

Acesta se află în custodia Direcţiei Silvice Baia Mare în baza prevederilor legale privind încredinţarea administrării sau atribuirii custodiei ariilor naturale, OUG 57 / 2007 .

Scopul principal al ariei naturale "Tăul lui Dumitru" este cel de conservare a diversităţii biologice. De asemenea se urmăreşte excluderea şi prevenirea activităţiilor de exploatare sau utilizare a resurselor naturale care contravin obiectivului de conservare, precum şi asigurarea condiţiilor pentru activităţi educative, recreative şi de cercetare ştiinţifică.

Turbăria Tăul lui Dumitru este situată pe platoul constituit din andezite piroxenice, situat pe culmea dintre V. Sturului şi V. Brazilor, in mijlocul turbarii se afla un ochi de apa, având dimensiuni de 15 x 20 m, cu deversare spre vest (V. Sturului). Acesta este o turbărie oligotrofă care este drenată şi spre est (spre V. Brazilor).

Vegetaţia reprezentativă acestei turbări este: Andromeda polifolia, Eriophorum vaginatum, Vaccinium uliginosum, Vaccinium oxycoccos, Scheuchzeria palustris, Carex limosa, Empetrum nigrun, Carex rostrata, Oxycoccus quadripetalus, Oxycoccus microcarpus, Molinia coerulea, Carex panciflora, Nordus stricta, Vaccinium myrtillus, Potentilla erecta. Iar din genul Briofite (muşchi) sunt următoarele specii: Sphenolobus minutus, Dicranodontium denudatum, Pohlia nutans, Sphagnum pylaesia.

Rezervaţia Pădurea Crăiasa s-a constituit ca arie protejată prin Legea 5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajarea Teritoriului Naţional - secţiunea III - a zone protejate, avand codul 2574.

Aria naturală protejată este situată în comuna Ocna Şugatag, având suprafaţa de 44,00 ha şi se află la o altitudine medie de 485 m.



Aceasta se află în custodia Direcţiei Silvice Baia Mare în baza prevederilor legale privind încredinţarea administrării sau atribuirii custodiei ariilor naturale .

Scopul principal al ariei naturale "Pădurea Crăiasa" este cel de conservare a diversităţii biologice. De asemenea se urmăreşte excluderea şi prevenirea activităţiilor de exploatare sau utilizare a resurselor naturale care contravin obiectivului de conservare, precum şi asigurarea condiţiilor pentru activităţi educative, recreative şi de cercetare ştiinţifică.

Pădurea este amplasată în partea de nord a localităţii Ocna Şugatag la 1 km (DJ 109 F) din centrul localităţii pe partea stângă.

Pădurea se dezvoltă pe versantul vestic al unui deal terasat, substratul fiind reprezentat de roci sedimentare badeniene (marne, gresii, tufuri).

Vegetaţia caracteristică acestei pădurii este reprezentată prin arborete de gorun şi larice. Rezervaţia Creasta Cocoşului a fost declarată arie naturală protejată încă din anul 1954

conform datelor specificate ulterior şi în legea nr. 5/2000, sub codul 2577 şi are o suprafaţă de 50 ha, face parte din categoria a -III- a I.U.C.N. de arii protejate - monumente ale naturii, iar scopul acesteia fiind protecţia şi conservarea unor elemente naturale cu valoare şi semnificaţie ecologică, ştiinţifică şi peisagistică deosebită.

Aceasta se află în custodia Asociaţiei "Ecologic" Baia Mare în baza prevederilor legale privind atribuirea custodiei ariilor naturale.

Rezervaţia este amplasata în Munţii Gutâi, în judeţul Maramureş, la o distantă de aproximativ 35 km de oraşul Baia Mare. În cadrul rezervaţiei se evidenţiază "Creasta Cocoşului", care da numele rezervaţiei, reprezentând o colină ascuţită, crenelată, de circa 200 m lungime, aflată la o altitudine medie de 1200 m, cu o orientare spaţială aproape verticală, după direcţia NV - SE. La sud de creasta principalã se aflã centrele miniere Baia Mare, Baia Sprie şi Cavnic, centrul turistic Mogoşa şi Complexul Şuior, iar la nord, peisajul idilic cuprinde tăurile de munte Chendroaiei şi Morărenilor.

La baza crestei s-au instalat fitocenoze ale asociaţiei Campanulo - Juniperetum nanae edificată de ienupăr. Cea mai mare parte din suprafaţa teritoriului este ocupată de asociaţia edificată de afin şi merişor. Fitocenozele aparţin asociaţiei Vaccinietum myrtili.

Din punct de vedere floristic se prezintă o diversitate de specii, dintre care amintim: ienupărul - Juniperus communis, jneapănul - Pinus mugo, afinul - Vaccinum myrtillus, merişorul - Vaccinium vitis-idaea, lilium martagon - crin de pădure, Antennaria dioica - parpian, Dianthus cartusianorum - garofiţa.

Din punct de vedere al faunei cea mai periclitată specie de răpitoare identificată pe teritoriul rezervaţiei este Acvila de munte - Aquila chrysaetos şi Acvila ţipătoare mică - Aquila pomarima . Alături de acestea mai trăiesc şi alte specii cuibătoare importante din punct de vedere al biodiversităţii: Crex crex - Cristel de câmp, Lanius collurio - Sfrâncioc roşiatic, Bubo bobo – Buha.

Rezervaţia Cheile Tătarului s-a constituit ca arie protejată prin Legea 5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajarea Teritoriului Naţional - secţiunea III - a zone protejate, avand codul 2578.

Aria naturală protejată Cheile Tătarului este situată în comuna Deseşti, satul Mara, în suprafaţă de 15,00 ha şi lungimea de 0,7 km.

Aceasta rezervaţie se află în custodia Direcţiei Silvice Baia Mare în baza prevederilor legale privind încredinţarea administrării sau atribuirii custodiei ariilor naturale .

Cheile Tătarului sunt de fapt un defileu fierăstruit în andezite piroxenice de Igniş-Mara, format prin coborârea treptată a nivelului de bază. Au versantul vestic aproape vertical, stâncos, cu surplomb, în timp ce versantul estic este constituit din grohotişuri şi zone de pădure.



Depresiunea vulcanică Tătaru, care are o reţea hidrografică importantă, a fost drenată prin Cheile Tătarului, apele sculptând un defileu în roci vulcanice dure.

Vegetaţia este formată din următoarele specii mai importante: - specii de licheni: Bacomyces corneus Flk., Bacomyces rezeus Pers., Candelariella aurela

Hoffm. Zahlbr, Candelariella coraliza (Nyl) Magn., Candelariella mediana Nyl. Sm., Alectoria jubata Ach., Usmea florida Wigg., Usmea barbata Mot., Lepraria aeroginosum Sm., Lepraria sulphurea Ach., Lepraria chlerina Sch.

- specii de briofite (muşchi): Marchantia polymorpha, Conocephalus conicus, Plagiochila asplenioides, Ptilium crista-castreusis, Dicranum scoporium, Campylium sommerfeltii, Pogonatum urnigerum, Mnium undulatum, Fontinalis antipyretica.

Din punct de vedere al faunei în anul 1966 s-au menţionat scorpioni. Rezervaţia Arboretelor de castani comestibili de la Baia Mare s-a constituit ca arie protejată

prin Legea 5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajarea Teritoriului Naţional - secţiunea III - a zone protejate, prevăzută la poziţia 2581. Rezervaţia se află în nordul localităţilor Tăuţii Măgherăuş, Valea Borcutului, Baia Mare şi Tăuţii de Sus în versantul sudic a munţilor Igniş şi are suprafaţa de 500 ha.

Aceasta se află în administraţia Direcţiei Silvice Baia Mare în baza prevederilor legale. Scopul administrării rezervaţiei este cel de conservare a habitatelor naturale, a florei şi faunei

sălbatice, diversităţii biologice şi se mai urmăreşte dezvoltarea durabilă a zonei. Rezervaţia se situează pe marginea sudica a munţilor Gutâi în zona sa centrală, până la zona

de racord cu depresiunea sedimentară Baia Mare. Partea sudică, de racord cu depresiunea Baia Mare, se grefează pe roci sedimentare panoniene şi subordonat sarmaţiene.

Castanul comestibil se dezvoltă bine pe soluri brune de pădure, mediu podzolite sau chiar puternic podzolite cu un conţinut moderat de substanţe nutritive, dar bogate în potasiu.

Vegetaţia corespunzătoare acestei zone este: Castanea sativa, Quercus robur, Acer pseudoplatanus, Tibia tomentosa, Cerasus avium, Corylus avelana, Crataegus sp., Vaccinium dicranium, Calluna vulgaris, Polytricum sp.

Rezervaţia Turbăria Iezerul Mare s-a constituit ca arie protejată prin Legea 5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajarea Teritoriului Naţional - secţiunea III - a zone protejate, avand codul 2572.

Aria naturală protejată este situată în localitatea Hărniceşti, comuna Deseşti şi are suprafaţa de 5,00 ha.

Acesta se află în administraţia Asociaţia de ecoturism „Opaiţul Rodnei” în baza prevederilor legale privind încredinţarea custodiei ariilor naturale protejate.

Scopul principal al ariei naturale "Turbăria Iezerul Mare" este cel de conservare a diversităţii biologice. De asemenea se urmăreşte excluderea şi prevenirea activităţiilor de exploatare sau utilizare a resurselor naturale care contravin obiectivului de conservare, precum şi asigurarea condiţiilor pentru activităţi educative, recreative şi de cercetare ştiinţifică.

Vegetaţia rezervaţiei este reprezentată prin: Vaccinium uliginosum ssp. uliginosum, Vaccinium oxycoccos, Drosera rotundifolia, Empetrum nigrun, Eriophorum vaginatum, Scheuchzeria palustris, Andromeda polifolia, Molinia coerulea, Carex brizoides, Potentilla erecta, Vaccinium vitis-idaea, Ligularia sibirica, Succisa pratensis, Deschampsia caespitosa, Veratrum album.



Este una dintre cele mai bine conservate mlaştini oligotrofe din judeţul nostru este tinovul Iezerul Mare, care se află pe paltoul Munţilor Igniş la altitudinea de 1014 m, pe teritoriul administrativ al comunei Deseşti şi este cunoscut si sub numele de Tăul Hărniceştilor. Are o fizionomie tipică turbăriilor, bombat şi în mijloc are un ochi de apă de forma neregulată, având o lungime maximă de 25 m si o lăţime de 9 m. Este drenat slab de doua pâriae: valea Cheii si valea Zavoare. Turbăria are o suprafaţa de 5,0 ha, propusă a fi extinsă la 20,0 ha , grosimea stratului de turbă este de 7 m, cantitatea fiind estimată la circa 300.000 mc (E. Pop). La iezer se poate ajunge din localitatile Desesti si Harnicesti in 2 -3 ore.

Rezervaţia Coloanele de la Limpedea s-a constituit ca arie naturală protejată prin Legea 5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajarea Teritoriului Naţional - secţiunea III - a zone protejate, avand codul 2591. Rezervaţia se află în localitatea Baia Mare, cartierul Ferneziu, având suprafaţa de 3.00 ha.

Aceasta se află în administraţia primăriei Baia Mare în baza prevederilor legale, nefiindu-i atribuit deocamdată un custode.

Cariera este executată în andezite-dacite piroxenice, roci constituite din felspaţi plagioclazi. piroxeni, hornblendă şi o masă fundamentală parţial sticloasă. Se consideră că andezitele-dacitele piroxenice formează o formă de zăcământ extruzivă, de tip dom de lavă, în care spre partea centrală apar coloane poligonale, rezultat al răcirii lavelor, în condiţiile unui gradient termic bidimensional (răcire predominantă după două plane paralele cu faţa coloanelor). Coloanele cu o înălţime de cca 15 m şi o circumferinţă ce depăşeşte uneori 1 m. Pe fisurile de răcire apar filonaşe de calcit scalenoedric, cu geode şi zeoliţi.

Accesul spre rezervaţie se face de la DN 18 (confluenţa Firizei cu Săsarul), din partea estică a municipiului Baia Mare se urmează drumul spre nord, pe V. Firizei, prin cartierul Ferneziu, 4 km până la rezervaţie.

Rezervaţia Tăul Negru s-a constituit ca arie protejată prin Legea 5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajarea Teritoriului Naţional - secţiunea III - a zone protejate, avand codul 2594.

Rezervaţia este situată pe versantul sudic al crestei principale a munţilor Lăpuşului, într-o zonă cu substratul constituit din andezite piroxenice. Turbăria se află în comuna Băiuţ, satul Strâmbu-Băiuţ, la obârşia unui afluent ce curge spre Pleşca, afluent stâng a V. Strâmbului.

Tăul Negru se află în custodia Direcţiei Silvice Baia Mare în baza prevederilor legale privind încredinţarea administrării sau atribuirii custodiei ariilor naturale.

Scopul declarării ca arie naturală protejată este cel de conservare a habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, diversităţii biologice. Aici se află un important depozit de turbă, care o suprafaţă de 1,0 ha.

Din vegetaţia acestei zone amintim următoarele: Eriophorum vaginatum, Carex panciflora, Carex canescens, Carex biharica, Nordus stricta, Vaccinium oxycoccus ssp. microcarpum, Vaccinium uliginosum, Vaccinium vitis-idaea, Drosera rotundifolia, Carex rostrata, Eriophorum angustifolium

În arealul analizat, „M-ţii Gutin” nu există declarate arii de protecţiespecială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, conform Hotărârii de guvern nr. 1284 din 24.10.2007 publicată în MO nr. 739 / 31.10.2007. Conform anexei 1 a actului legislativ mai sus amintit, singurul sit declarat pe teritoriul judeţului Maramureş este la poziţia 85: ROSPA0085: Munţii Rodnei, teritoriul administrativ: Borşa (10%), Moisei (42%), Săcel (9%)

În conformitate cu OUG 57 / 2007, până la data adoptarea HG privind aprobarea structurii organizatorice a Agenţiei Naţionale pentru Arii protejate, atribuţiile acesteia vor fi îndeplinite de către ANPM prin unităţile teritoriale de protecţie a mediului.



În conformitate cu OUG 57 /2007, pînă la stabilirea şi adoptarea planurilor de management şi a regulamentelor de organizare a ariilor protejate în conformitate cu prevederile legale, se vor aplica planurile de management existente, zonele speciale de conservare corespunzînd zonelor de protecţie integrală, definite conform prevederilor din actul legislativ mai sus amintit.

Zonele de protecţie integrală cuprind cele mai valoroase bunuri de patrimoniu natural din interiorul ariei naturale protejate, aici fiind permise sau interzise anumite activităţi conform prevederilor legale.

Planul de amenajare a teritoriului, PATZ M-ţii Gutin va fi armonizate cu prevederile planului de management a ariei protejate.

Direcţiile de acţiune şi măsurile propuse pentru realizarea protecţiei şi conservării patrimoniului natural valoros sunt:

o Eliminarea cauzelor care conduc la afectarea patrimoniului natural; o Menţinerea sau restabilirea într-o stare de conservare favorabila a habitatelor naturale şi a speciilor din flora si fauna sălbatică; o Realizarea cadastrului de specialitate şi atribuirea în custodia unor persoane fizice sau juridice, acolo unde este cazul, a ariilor naturale protejate conform legislaţiei in vigoare; o Elaborarea planurilor de management şi a regulamentelor specifice, în funcţie de tipul şi categoria ariilor naturale protejate; o Conservarea în regim de protecţie cu rol de coridoare ecologice a tufişurilor naturale, a vegetaţiei malurilor şi a luncilor din lungul râurilor, a malurilor lacurilor, a pajiştilor naturale, a vegetaţiei de pe terenurile marginale ale culturilor agricole şi a vegetaţiei naturale din lungul căilor de comunicaţie rutieră şi feroviară; o Realizarea de acţiuni de mediatizare, educare şi informare a populaţiei cu privire la importanţa conservării şi protejării patrimoniului natural.

Obiectiv specific: Gestionarea durabilă a fondului forestier Ponderea ridicată pe care pădurile o deţin atât în ansamblul zonei cât şi în majoritatea

unităţilor administrativ- teritoriale cuprinse, constituie un important factor de dezvoltare, dar generează deopotrivă responsabilitatea protejării şi gestionării acestei resurse.

Principalele direcţii de acţiune propuse sunt: o Creşterea importanţei pe care o au pădurile ca factor de stabilitate în protecţia mediului în ansamblul său; o Reducerea fenomenului de degradare a fondului forestier prin monitorizarea zonelor afectate şi efectuarea tratamentelor specifice; o Împădurirea terenurilor degradate în diferite condiţii (defrişări, alunecări de teren etc.); o Controlul respectării regimului silvic a pădurilor aflate în proprietate privată; o Intensificarea controalelor şi sancţionarea contravenţiilor şi infracţiunilor, în special în perioadele de prohibiţie la pescuit şi vânat.

b. Patrimoniul construit In zona de studiu s-a păstrat până în prezent o mare bogăţie de valori culturale încă

insuficient evaluate şi valorificate a caror protecţie costituie principalul obiectiv al strategiei pentru domeniul patrimoniului cultural autohton.

Obiective specifice: Protejarea zonelor cu valori de patrimoniul construit; Conservarea şi reabilitarea monumentelor istorice; Valorificarea patrimoniului cultural construit şi conturarea unei identităţi locale bazate pe

istoria şi tradiţiile din zonă Astfel, handicapul izolării îndelungate a acestor locuri se transformă în şansa lor de a participa la competiţia regională cu o zestre identitară remarcabilă.



De acest lucru este necesar să fie conştientizate şi comunităţile rurale, îndeosebi, unde se manifestă în prezent o efervescentă acceptare a modelelor noi, occidentale, ca dovadă a dobândirii unei bunăstări şi deschideri aşteptate. Exemple sunt atât în atitudinea faţă de bisericile vechi, neîncăpătoare care adeseori primesc alături un edificiu nou, cât şi în abandonarea elementelor tradiţionale de construcţie – materiale, volumetrie, elemente decorative, porţi, împrejmuiri ş.a. Cauza constă de multe ori în lipsa unor regulamente de urbanism constrângătoare, dar şi acolo unde există ele nu sunt respectate. Exemple sunt bisericile de lemn din patrimoniul UNESCO, restaurate şi pentru care s-au impus restricţii urbanistice pe razele de protecţie, dar care în multe locuri sunt ignorate – construcţii parazitare, vegetaţie neîngrijită, cimitirele cu monumente funerare de factură diferită şi ostentativă. În acest sens, strategia de protecţie a patrimoniului cultural al zonei trebuie să pornească de la conştientizarea populaţiei locale asupra importanţei valorilor lor specifice, a respectului şi şanselor de valorificare a sa în procesul dezvoltării economice ulterioare;

Protecţia valorilor de patrimoniu realizată din bani publici, prin grija M.C.C. sau a fondurilor UE nu se poate valorifica fără o participare din partea autorităţilor şi populaţiei locale. Pentru localităţile rurale, strategia UE de dezvoltare rurală va oferi şansa cofinanţării proiectelor de valorificare/ protejare a patrimoniului local. În acest sens este necesară identificarea acelor elemente încă neclasate care constituie mărturii pentru tradiţiile şi cultura locurilor, acţiune care se va realiza cu succes doar prin implicarea comunităţilor locale. Această implicare pe care UE o cere are rolul de a asigura continuitatea şi perpetuarea acţiunilor de protecţie asupra elementelor de patrimoniu. De asemenea, o trăsătură specifică a zonei este păstrarea mărturiilor istorice asupra activităţilor miniere, fapt care conferă o şansă în plus la conturarea unei identităţi complexe şi unice acestei microregiuni. Restrângerea şi restructurarea mineritului a determinat în decursul timpului abandonarea tehnicilor, utilajelor, construcţiilor echipamentelor şi galeriilor de mină, transformându-le în elemente de istorie. În acest sens, este necesară inventarierea autorizată a acestor elemente de patrimoniu industrial minier şi includerea lor în circuite turistice pentru a fi valorificate şi cunoscute. Protejarea şi valorificarea acestora este cu atât mai necesară şi urgentă cu cât în prezent se manifestă fenomene de vandalizare a perimetrelor miniere abandonate;

Direcţiile de acţiune în vederea realizării obiectivelor enunţate mai sus se orientează spre: completarea cadrului normativ de protecţie specifică; acţiuni de conservare, protejare, punere în valoare şi accesibilizare a obiectivelor de

patrimoniu; valorificarea în scop turistic; implicarea comunităţilor locale în acţiunile de protejare şi valorificare a patrimoniului

cultural local; realizarea unui efect sinergic al acţiunilor de protecţie, valorificare şi mediatizare a

patrimoniului construit şi a fondului etnografic.. Măsurile au ca orizont de timp, perioada pe termen scurt hotărâtoare pentru evoluţia

ulterioară a dezvoltării economice a zonei şi implică atât autorităţile publice centrale, cât şi cele locale, comunităţile şi nu în ultimul rând promotorii şi oamenii locului. Este de menţionat în acest sens: acţiunea investitiei private de conservare a unui ansamblu de case tradiţionale din satul Deseşti; acţiunile de mediatizare intreprinse de administraţia publică judeţeană şi cea locală din municipiul Baia Mare, Cavnic, Baia Sprie, Siseşti, Budeşti.

Măsuri propuse pentru realizarea obiectivelor enunţate sunt: continuarea şi urgentarea întocmirii studiilor de specialitate pentru delimitarea zonelor de

protecţie a monumentelor istorice de interes naţional prin Legea nr. 5/2000; elaborarea şi aprobarea documentaţiilor urbanistice de tip PUG şi PUZ şi a regulamentelor

aferente în vederea constituirii zonelor protejate şi a măsurilor de conservare şi prezervare a monumentelor istorice;

instituirea controlului asupra respectării măsurilor de protecţie a monumentelor istorice;



inventarierea şi clasarea valorilor de patrimoniu locale şi a celor legate de istoria mineritului – Baia Mare, Cavnic, Baia Sprie, Băiuţ, Tăuţii Măgherăuş;

consolidarea monumentelor aflate în stare de degradare avansată: amenajarea acceselor, parcărilor semnalizărilor în zona monumentelor istorice, în vederea

includerii în circuitul turistic; sporirea controlului construcţiilor, amenajărilor şi vegetaţiei din zona învecinată pentru

îmbunătăţirea vizibilităţii şi punerii în valoare a monumentelor ; elaborarea de regulamente urbanistice care să valorifice tradiţia construirii în zonă şi

includerea armonioasă a elementelor de modernizare; semnalizarea şi mediatizarea traseelor culturale specifice zonei: mineritul, legendele locale,

personalităţi istorice, meşteri populari, târguri şi obiceiuri şi utilizarea lor în scop turistic; Este important ca utilizarea acestor elemente de identitate să fie făcută cu simplitate şi

corectitudine istorică pentru a intra mai uşor în memoria culturală a locului. Astfel, asocierea cu personalităţi sau construcţii, avînd valoare de simbol pentru localităţi şi zone va avea un impact mai puternic asupra turiştilor. De exemplu asocierea Cavnic-Haiducul Pintea; Siseşti – memorandistul Vasile Lucaciu, Şurdeşti – biserica de lemn cea mai înaltă din ţară; Băiuţ şi Budeşti – manifestări folclorice tradiţionale. Şi pentru celelalte localităţi găsirea/ crearea unui simbol identitar se va putea face prin implicarea locuitorilor.

În acest sens târgurile, sărbătorile, ceremoniile tradiţionale sunt prilej de construire şi etalare a specificului local. Nu este de ignorat faptul că zona Gutinului se află în competiţie turistică cu alte zone învecinate cum este Valea Izei, Valea Vişeului, Ţara Lăpuşului, Ţara Chioarului. Ar fi regretabil pentru încărcătura istorică şi culturală a zonei ca elementele de atractivitate şi identitate utilizate să se reducă doar la manifestări şi competiţii sportive.

LISTA MONUMENTELOR CARE NECESITĂ MĂSURI URGENTE DE INTERVENŢIE

Monumentul Cod Localitatea Lucrări necesare

Casă MM-II-m- B-20248

Baia Mare p-ţa Libertăţii nr. 1 consolidare, amenajare şi ambientare

Casă MM-II-m- A-04447




Casa Degenfeld MM-II-m- A-04449


Claustrul mănăstirii Minoriţilor

MM-II-m- A-04450


Complex hotel-restaurant "Minerul"

MM-II-m- A-04451




Casa Teleky MM-II-m- A-044



Baia Mare p-ţa Libertăţii nr.10 consolidare, amenajare şi ambientare

Casa "Agricola" MM-II-m- A-044


Biserica “Sfânta Treime” MM-II-m- A-04437

Baia Mare P-ţa Cetăţii nr. 1

protecţie, finisaje exterioare, amenajări exterioare

Casa Pocol, (azi casa de copii)

MM-II-m- B-04491

Baia Mare, Valea Borcutului,

consolidare, amenajare, protecţie şi de ambientare

Biserica de zid “Sf. Apostoli Petru şi Pavel”

MM-II-m- A-04771

Sat Tăuţii de Sus, oraş Baia Sprie

restaurare, consolidarea structurii, refacerea turnului

Biserica de lemn “Sfântul Nicolae” – Josani

MM-II-m- A-04639

Sat Sârbi comuna Budeşti

consolidare structura, refacere învelitoare, tratamente biologice



Reţeaua de localităţi a. Structura, ierarhizare, funcţiuni Obiectiv: Dezvoltarea echilibrată a reţelei de localităţi şi racordarea sa la sistemul urban

judeţean, regional şi naţional. Structura reţelei de localităţi, atât în zona de studiu, cât şi în întreg judeţul Maramureş este

net dominată de municipiul reşedinţă de judeţ Baia Mare. Dimensiunile sale cuprind cca 8% din populaţia întregii zone şi cca. 51% din populaţia urbană a judeţului. Dezvoltarea activităţilor de minerit a condus la accentuarea acestor dezechilibre teritoriale. Localităţile miniere din depresiunea Baia Mare devenind oraşe, au beneficiat de dezvoltarea serviciilor şi infrastructurii edilitare, atrăgând deopotrivă forţa de muncă din localităţile vecine.

O serie de factori care acţionează în perioada actuală, marcată de declinul industriei miniere, creează oportunitatea echilibrării dezvoltării reţelei de localităţi în zonă. Astfel, necesitatea dezvoltării activităţilor alternative la minerit a mutat centrul de interes pe domenii cum sunt turismul, protecţia mediului şi a condus la conturarea unui mediu de colaborare între comunităţile locale, în vederea rezolvării problemelor proprii şi a celor comune. În acest context se creează şi oportunitatea pentru unele comunităţi de a-şi defini şi afirma opţiunile proprii, de a-şi crea posibilităţi de dezvoltare noi. Pentru această perioadă de efervescenţă a dezvoltării cu intensităţi diferite în teritoriu este necesară elaborarea unei strategii judeţene de armonizare a acestor tendinţe şi de reechilibrare a reţelei de localităţi, ca principal instrument de control al dezvoltării teritoriale în zonă

Pentru teritoriul de studiu se propun ca sub-obiective: promovarea unei structuri flexibile şi dinamice de organizare a reţelei de localităţi: asigurarea unui nivel sporit de servire a populaţiei şi echilibrarea accesului la servicii; reglementarea şi controlul dezvoltării urbanistice; În conformitate cu Legea 351/2001, reţeaua de localităţi cuprinde în zona de studiu localităţi

de rang II ( Baia Mare) ; 3 oraşe de rang III (Baia Sprie, Cavnic, Tăuţi Măgherăuş) – având nivele diferite de dezvoltare şi echipare – şi 5 comune cu localităţile reşedinţă de rang IV (Băiuţ, Budeşti, Deseşti, Ocna Şugatag, Siseşti). Analiza situaţiei existente a relevat faptul că zona de nord-est cuprinde o serie de localităţi rurale aflate în puternic declin demografic, având o slabă dotare cu servicii sociale de bază, accesibilitate redusă şi infrastructură edilitară deficitară. Pentru reducerea acestor deficienţe, cât şi pentru o utilizare cât mai eficientă a potenţialului local de dezvoltare se propune sprijinirea conturării unui pol de dezvoltare în localitatea Ocna Şugatag, în vederea echilibrării accesului la servicii şi locuri de muncă pentru populaţia din zona rurală. Argumente în favoarea promovării acestui pol de echilibru sunt:

o potenţialul de dezvoltare al activităţilor economice, îndeosebi în domeniul serviciilor şi în relaţie cu rolul său de staţiune turistică; o existenţa unor resurse de populaţie tânără; o accesibilitate relativ bună la infrastructura teritorială (legătura la DN 18; posibilitatea racordării la reţeaua de gaze); o o structură a teritoriului în intravilan care permite dezvoltarea localităţii şi echiparea cu reţele edilitare.

Alte direcţii de acţiune recomandate constau în: sporirea centralităţii localităţilor cu rol de poli de dezvoltare în reţeaua de localităţi; în acest

sens este de menţionat faptul că oraşul Tăuţi Măgherăuş, trecut recent de la statul de localitate rurală la cel de localitate urbană, fără a fi însă corespunzător dotat cu servicii şi echipamente, necesită o atenţie sporită atât în realizarea indicatorilor de definire cât şi în reglementarea şi controlul dezvoltării urbanistice;



diversificarea profilului localităţilor din punct de vedere social, economic şi funcţional în concordanţă cu potenţialul şi resursele proprii – respectiv dezvoltarea unor localităţi cu funcţiuni industriale, agricole, turistice aflate în raport de complementaritate, pentru potenţarea dezvoltării de ansamblu a zonei şi diversificarea ofertei de servicii şi locuri de muncă;

dezvoltarea iniţiativelor locale şi a spiritului comunitar, concomitent cu încurajarea luării deciziilor de jos în sus, în acord cu principiul subsidiarităţii; pentru zona de studiu, crearea cadrului de discuţii prin formarea Asociaţiei Microregiunea Munţii Gutin oferă şansa afirmării în consens a iniţiativelor proprii.

Propunerile pentru structura reţelei de localităţi în zonă au în vedere rangul localităţilor, poziţia în teritoriu şi situarea în raport cu axele de dezvoltare (plansa 2). Astfel, principalii poli de dezvoltare rămân localităţile urbane, de rang II şi III situate pe axele de dezvoltare regionale şi judeţene, respectiv în relaţie cu: traseul E 58/i viitorul traseu al drumului expres Dej-Halmeu şi DN 18 - axa majoră de dezvoltare în judeţ;iar ca axe locale de legătură - pe direcţia drumurilor judeţene DJ 184 şi DJ 109F care integrează localităţile din comunele Siseşti, Baiuţ, Budeşti şi au ca localitate cu rol de polarizare oraşul Cavnic.

Pentru zona rurală din nord-estul teritoriului se propune dezvoltarea unui pol de centralitate rural, Ocna Şugatag situat în bună conexiune cu axa judeţeană Baia Mare – Sighetul Marmaţiei. Ocna Şugatag funcţionează în prezent ca staţiune turistică de interes local şi are un potenţial de dezvoltare a serviciilor superior celorlalte localităţi. Rolul său teritorial este în principal de a asigura în viitor accesul populaţiei rurale la servicii publice de bază, având în vedere situarea deficitară a localităţilor rurale în raport cu reţeaua urbană.

Alte trasee de legătură în zonă au în vedere reţeaua de dotări turistice şi influenţează în mică măsură structura reţelei de localităţi. Sunt de menţionat legăturile pe drumurile judeţene DJ 183, DJ 183 A, DJ 183 B, DJ 183 C care leagă zonele turistice Firiza, Izvoarele, Cavnic-Roata, Mogoşa-Şuior, Runcu, satul Mara şi asigură deopotrivă legătura cu localitatea Săpînţa, punct de interes turistic.

Structura funcţională a reţelei de localităţi propuse cuprinde: Rolul teritorial propus şi

localitatea Categoria de importanţă Funcţiunile economico-sociale

Centru cu rol polarizator judeţean şi interjudeţean – municipiul reşedinţă de judeţ Baia Mare - Rang II

regională majoră

Complexe administrative, politice, financiare, de învăţământ şi cercetare, culturale, industriale şi turistice de importanţă interjudeţeană şi regională

Centre urbane cu rol polarizator local: oraşele Baia Sprie, Cavnic, Tăuţi Măgherăuş – Rang III

locală Centru industrial – agrar - turistic cu nivel de dotare corespunzător rangului teritorial

Centru rural cu rol polarizator local: Ocna Şugatag – Rang IV

locală Centru turistic şi industrial – agrar propus pentru îmbunătăţirea dotărilor şi serviciilor publice de bază pentru servirea localităţilor rurale învecinate (Deseşti, Budeşti, Călineşti, Giuleşti)

Sate reşedinţă de comună cu rol polarizator local – Rang IV

locală Agricole şi industriale, având servicii, dotări şi echipări de nivel local comunal şi unele funcţii turistice

Pentru echilibrarea, dinamizarea şi flexibilizarea reţelei de localităţi se propun următoarele măsuri:

dezvoltarea reţelei de dotări şi servicii publice în localităţile urbane conform rangului lor teritorial (Legea 351/2001) cu referire la oraşele Tăuţii Măgherăuş, Baia Sprie, Cavnic - pentru sporirea centralităţii şi îndeplinirea rolului lor teritorial;

sporirea nivelului de dotare şi echipare a localităţii Ocna Şugatag -pentru îndeplinirea rolului de servire a populaţiei rurale din zona cu accesibilitate redusă (comunele Budeşti, Deseşti);



diversificarea ofertei de locuri de muncă pentru ocuparea populaţiei disponibilizate în urma restructurării sectorului minier şi asigurarea dezvoltării economice a localităţilor prin valorificarea potenţialului natural şi social-cultural;

dezvoltarea parteneriatelor între administraţiile locale în vederea utilizării/ realizării în colaborare a unor servicii, a descentralizării unor echipamente publice: sistem de relaţii între municipiul Baia Mare şi localităţile învecinate, dezvoltarea unei axe de servicii în relaţie cu aeroportul de la Tăuţii Măgherăuş;

dezvoltarea infrastructurii rutiere, feroviare şi aeriene pentru o mai bună fluidizare a relaţiilor în teritoriul zonal, judeţean şi regional.

În vederea asigurării unui nivel ridicat şi echilibrat de servire a populaţiei în zonă este necesară:

completarea reţelei de dotări publice şi a echipării edilitare în localităţi potrivit rolului teritorial stabilit;

îmbunătăţirea condiţiilor de locuire prin asigurarea dotărilor conexe şi a serviciilor publice de transport, reţele edilitare de alimentare cu apă, electricitate, gaze, comunicaţii.

În vederea controlului dezvoltării în teritoriu a localităţilor se propun măsuri de: o întocmire / actualizare a documentaţiilor de urbanism şi amenajarea teritoriului la nivelul UAT- Baia Mare, Tăuţii Măgheruş, Cavnic, Ocna Şugatag, Budeşti, Deseşti, Siseşti; o reorganizarea UAT Cavnic şi Siseşti pentru rezolvarea delimitării între cele două teritorii administrative; o întocmirea documentaţiilor de tip PUZ pentru zonele de extindere a intravilanului şi zonele de protecţie a monumentelor istorice / zonelor centrale- după întocmire PUG; o elaborarea unor documentaţii de urbanism care să urmărească utilizarea eficientă a solurilor, evitarea extinderilor de-a lungul arterelor principale de circulaţie, creşterea parametrilor de utilizare a terenurilor, evitarea zonelor de risc natural, utilizarea caracteristicilor locale în elaborarea regulamentelor de construire în vederea perpetuării tradiţiilor de construire în zonă; o sporirea controlului aplicării regulamentelor de urbanism şi a autorizării construirii îndeosebi în zonele de dinamism economic şi social, precum şi în zonele de acces spre puncte de interes turistic.

b.Infrastructura socio-culturală Obiectiv: Dezvoltarea şi diversificarea reţelei de dotări şi servicii publice în vederea

îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă pentru locuitori şi creşterii ofertei de locuri de muncă. Educaţie Strategia de dezvoltare a dotărilor teritoriale pentru educaţie are în vedere acoperirea

deficitului constatat în analiza situaţiei existente, precum şi dezvoltarea acesteia în corelare cu nevoile viitoare preconizate şi pregătirea procesului de evoluţie socio-economică a localităţilor. Este cunoscut faptul că, în prezent, dezvoltarea economică este tot mai dependentă de procesul educaţional şi de nivelul de perfecţionare a resurselor de muncă. Astfel, se poate afirma că dezvoltarea sistemului de învăţământ atât la nivel larg teritorial, cât şi la nivel local pregăteşte evoluţia sectoarelor economice şi le orientează spre eficienţă ridicată.

La stabilirea necesarului de dotări pentru educaţie sunt necesare corelări cu următoarele aspecte generale:

deşi populaţia şcolară este în proces de diminuare, exigenţele cu privire la dotarea cu unităţi de învăţământ şi calitatea serviciilor sunt în continuă creştere (creşte numărul de spaţii specializate, scade numărul optim de elevi pe clasă, creşte exigenţa cu privire la nivelul de dotare tehnică şi cu utilităţi s.a.);

tipologia dotărilor de învăţământ este necesar să fie corelată cu nevoile populaţiei din localitate / zonă, cu aspiraţiile sale de dezvoltare economico-socială şi culturală, precum şi cu



resursele şi tradiţiile locale; astfel creşte interesul pentru învăţământul vocaţional, pentru specializările în domenii cum sunt: informatică, comunicaţii, turism, ecologie, artizanat, industria alimentară, textilă, silvicultură s.a.;

valoarea învăţământului universitar este determinată de echilibrul între funcţia sa de excelenţă (tradiţională) şi interesul antreprenorial, care defineşte activitatea universitară ca o componentă a sectorului terţiar.

Obiectivele specifice pentru educaţie sunt: Asigurarea accesului egal şi sporit la servicii de educaţie pentru toţi locuitorii; Creşterea calităţii şi diversificarea serviciilor de educaţie; Extinderea şi diversificarea ofertei de servicii în domeniul perfecţionării şi orientării

resurselor de muncă. Măsurile propuse au în vedere:

completarea şi modernizarea reţelei dotărilor de învăţământ, în funcţie de nevoile proprii şi exigenţele contemporane- prin dezvoltarea învăţământului preşcolar şi primar în toate localităţile şi accentuarea rolului său educaţional în formarea deprinderilor comportamentale şi a celor practice, în corelare cu specificul meşteşugurilor şi obiceiurilor tradiţionale, cu respectul pentru mediul înconjurător, valorile naturale şi culturale, precum şi nevoile de modernizare;

dezvoltarea învăţământului gimnazial în localităţile rurale cu număr optim de elevi şi accesibilitate bună, precum şi în localităţile urbane, în funcţie de necesarul stabilit prin studii specifice şi documentaţiile de urbanism;

îmbunătăţirea condiţiilor de funcţionare a unităţilor şcolare din toate localităţile prin: reparaţii curente, asigurarea condiţiilor igienice de bază, asigurarea echipării specifice a spaţiilor specializate – biblioteci, săli de sport, ateliere, grădină, locuri de joacă/sport s.a. – facilităţi pentru persoane cu nevoi speciale, spaţii de cazare pentru elevi;

dezvoltarea învăţământului liceal, a celui vocaţional îndeosebi corelat cu specificul activităţilor din zonă; prin înfiinţarea de noi unităţi în oraşul Tăuţii Măgherăuş şi comuna Ocna Şugatag şi diversificarea specializărilor în unităţile existente în domenii cum sunt: tehnologiile ambientale de refacere a mediului, informatică, turism, textile, prelucrarea lemnului / produselor alimentare, agricultură/silvicultură s.a.;

dezvoltarea învăţământului universitar în municipiul Baia Mare în vederea acoperirii necesarului de specializări în domenii de excelenţă şi crearea unui centru de cercetare – dezvoltare în domeniul tehnic, corelat cu nevoile sectoarelor economice locale şi regionale;

diversificarea ofertei de servicii de învăţământ în funcţie de nevoile de orientare şi perfecţionare a resurselor de muncă locale, prin crearea de cursuri specializate, adaptarea programei şcolare - în localităţile cu specific minier şi a celor care prevăd o dezvoltare a turismului;

sprijinirea ONG-urilor în desfăşurarea activităţilor de perfecţionare a forţei de muncă şi de educaţie civică cu privire la: protecţia mediului şi a valorilor culturale locale, comportamentul social faţă de grupurile minoritare, protecţia animalelor, dezvoltarea spiritului comunitar şi a atitudinii civice responsabile şi active.

Sănătate Obiectiv: Asigurarea condiţiilor optime pentru îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei

Zona Munţilor Gutin, prin caracteristicile sale socio-economice şi de mediu creează o mare varietate de nevoi cu privire la serviciile de sănătate şi ocrotire socială: volum mare de populaţie tânără şi natalitate ridicată în localităţile urbane îndeosebi, volum mare de populaţie vârstnică şi cu venituri reduse în localităţile rurale din estul zonei, incidenţa crescută a bolilor profesionale şi a celor determinate de poluarea factorilor de mediu în depresiunea Baia Mare.

În asigurarea serviciilor de sănătate este necesară corelarea cu politicile naţionale care au în vedere:



accesul sporit la servicii medicale de bază; creşterea eficientă în folosirea resurselor; schimbarea relaţiei medic-pacient, pentru creşterea nivelului de satisfacere a populaţiei

şi a furnizorilor de servicii medicale. Dezvoltarea sectorului minier a atras în deceniile anterioare o dezvoltare semnificativă a

dotărilor de sănătate în zonă. Astfel, localităţile miniere beneficiază de dotări de sănătate, dar calitatea şi nivelul de dotare cu unităţi spitaliceşti este deficitar în prezent, raportat la populaţia servită şi nevoile contemporane.

În localităţile rurale din nord-estul zonei accesibilitatea la servicii medicale de bază este diminuată prin numărul redus de cadre medicale şi situarea lor la mare distanţă de dotările de sănătate de nivel urban.

În vederea acoperirii deficitului de dotări şi creşterii accesibilităţii la servicii medicale de bază se propun următoarele măsuri:

dezvoltarea unităţilor/ capacităţilor spitaliceşti în localităţile urbane – Tăuţii Măgherăuş, Cavnic, Baia Sprie;

modernizarea unităţilor medicale (spitale, policlinici) din toate localităţile urbane; asigurarea necesarului de cadre medicale şi dotări minime de bază în localităţile rurale din

comunele – Deseşti, Budeşti, Băiuţ, Ocna Şugatag, Siseşti; sprijinirea / dezvoltarea serviciilor sociale destinate persoanelor vârstnice, având ca posibile

amplasări centrele comunale Ocna Şugatag, Deseşti, Budeşti, Băiuţ: cămine de bătrâni, centre de recuperare, servicii de asistenţă la domiciliu ş.a.;

sprijinirea / dezvoltarea serviciilor de protecţie şi educaţie a minorilor – Tăuţii Măgherăuş, Baia Sprie, Cavnic, Băiuţ, Ocna Şugatag;

sprijinirea administraţiei locale în realizarea serviciilor de protecţie a minorilor, a mamelor cu copii mici, persoanelor cu dezabilităţi, vârstnicilor;

sprijinirea ONG-urilor în asigurarea serviciilor de consiliere, ajutor şi asistenţă pentru persoane cu probleme deosebite;

dezvoltarea serviciilor de educaţie sanitară în vederea prevenirii îmbolnăvirilor şi a fenomenelor de devianţă socială.

Cultura

Obiectiv: Îmbunătăţirea dotărilor de cultură în corelare cu nevoile populaţiei şi resursele de patrimoniu cultural local şi regional.

Măsurile de realizare a acestui obiectiv au în vedere atât cadrul strategic naţional / regional, cât şi nevoile locale de păstrare a valorilor identitare proprii, pornind de la activităţile tradiţionale, evoluţia istorică, specificul etnografic.

Într-o zonă cu mare încărcătură istorică şi culturală cum este cea a Munţilor Gutin, unde se îmbină tradiţia culturală a celor trei „ţări” – Maramureşul istoric, Depresiunea Lăpuşului, Depresiunea Baia Mare – restrângerea sectorului minier creează oportunitatea adăugării unui plus de specific identitar prin valorificarea elementelor de patrimoniu industrial tradiţional.

În acest sens se propune: reabilitarea caselor de cultură / cluburilor din localităţile miniere – Baia Sprie, Cavnic,

Băiuţ; crearea de noi dotări de tip club / casă de cultură cu funcţiuni polivalente destinate tinerilor /

vârstnicilor în localităţile Tăuţii Măgherăuş, Ocna Şugatag, Băiuţ; înfiinţarea de muzee ale mineritului -Baia Sprie, Cavnic- şi a unor spaţii de expunere în

interes turistic a elementelor tehnice şi tehnologice cu relevanţă pentru istoria mineritului – Băiuţ, Nistru – prin utilizarea spaţiilor dezafectate după restrângerea activităţii miniere;



sprijinirea dotării, întreţinerii şi amenajării acceselor spre muzeele şi casele memoriale deja existente; mediatizarea şi includerea lor în trasee turistice, concomitent cu valorificarea istoriilor şi legendelor locale – Siseşti, Cavnic, Budeşti, Breb, Deseşti, Tăuţii Măgherăuş;

promovarea şi valorificarea resurselor etnografice şi meşteşugăreşti prin organizarea de târguri şi serbări populare – Baia Mare, Băiuţ, Budeşti, Deseşti, Cavnic s.a.

Sport şi agrement Obiectiv: asigurarea accesului locuitorilor la dotări de sport şi agrement în vederea

îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă în localităţi şi a creşterii atractivităţii lor. Zona se caracterizează din punct de vedere al necesarului de dotări de sănătate printr-un

deficit generalizat (prezenţă şi stare) cât şi printr-o serie de factori care determină o nevoie suplimentară de astfel de servicii: procent ridicat de populaţie masculină, pondere mare a tinerilor, preponderenţa activităţilor bazate pe efort fizic, pensionarea timpurie din sectorul minier s.a.

Ca măsuri principale sunt necesare: reabilitarea dotărilor sportive existente în localităţile cu specific minier, inclusiv Baia Mare; realizarea de noi dotări sportive asociate punctelor turistice, dar accesibile deopotrivă

populaţiei locale cu venituri mai reduse; amenajarea zonelor de agrement şi a dotărilor pentru sporturi cu specific montan / balnear /

nautic în zonele turistice din localităţile: Cavnic, Baia Sprie, Firiza, , Băiuţ, Nistru, Băiţa, Tăuţii Măgherăuş, Ocna Şugatag, Dăneşti; punctele turistice: Izvoarele, Runcu;

diversificarea ofertei de dotări sportive şi de agrement, prin utilizarea resurselor naturale ale zonei, pentru desfăşurarea unor activităţi sportive de interes turistic: schi, patinaj, turism sportiv, mountain bike, enduro, zbor cu parapanta, sporturi nautice, înot, pescuit şi vânat sportiv s.a.

Dotări financiar-bancare şi administrative Obiectiv: Asigurarea accesului locuitorilor la servicii financiar-bancare şi administrative,

creşterea ofertei de servicii şi locuri de muncă. Dezvoltarea serviciilor financiar-bancare necesită o corelare cu dezvoltarea economico-

socială a localităţilor preconizată şi urmăreşte: extinderea reţelei de unităţi financiar-bancare şi de asigurării în toate localităţile urbane şi în

centrele rurale principale; dezvoltarea parteneriatelor între Baia Mare şi localităţile adiacente cu privire la amplasarea

şi realizarea dotărilor în vederea sporirii ofertei de servicii şi locuri de muncă pentru populaţia din teritoriu şi evitarea concentrării teritoriale a acestora (filiale bancare şi de asigurări, centre de consiliere în afaceri s.a);

modernizarea sediilor administraţiei locale din zonele rurale. Locuirea Obiectiv: Ameliorarea locuirii pentru populaţia din zonă Eterogenitatea alcătuirii reţelei de localităţi determină o mare diversitate a aspectelor

caracteristice ale locuirii in zonă. Astfel, se disting tipuri de: locuire colectivă urbană şi rurală, în cartiere mari - Baia Mare- sau zone restrînse centrale – Baia Sprie, Cavnic, Băiuţ, Tăuţii Măgherăuş- ; locuinţe individuale ubane şi rurale. Problemele ce caracterizează locuirea sunt specifice pe aceste zone: deteriorarea blocurilor de locuinţe, reşele edilitare invechite în localităţile urbane şi insuficiente în cele rurale, abandonarea şi degradarea spaţiilor publice, insuficienta racordare la utilităţi şi insuficienta dotare cu instalaţii în interiorul locuinţelor din rural şi unele zone urbane. Pe de altă parte, nevoile cu privire la volumul de locuinţe sunt crescute ( deşi populaţia se află în scădere) din cauze care ţin de: volumul ridicat de populaţie tânără, creşterea exigenţelor cu privire la confortul locuirii, tendinţa construirii de reşedinţe secundare, mobilitatea determinată de piaţa imobiliară.



Astfel, pentru acoperirea nevoilor populaţiei cu privire la locuire se propun ca direcţii de acţiune:

reabilitarea/modernizarea fondului de locuinţe colective degradate; ameliorarea serviciilor, dotărilor şi echipamentelor la nivelul cartierelor de locuit ; construirea de noi zone de locuit şi diversificarea ofertei de locuinţe – pe baza

documentaţiilor de urbanism- promovarea de proiecte pilot pentru locuinţe; modernizarea şi cresterea confortului locuirii în localităţile rurale; elaborarea de documentaţii de urbanism prin care să se asigure confortul, siguranţa locuirii

faţă de acţiunea factorilor de risc, utilizarea judicioasă a terenurilor, păstrarea tipurilor de locuire tradiţională în localităţile rurale;

Planul de măsuri urmăreşte acoperirea necesarului şi propune: inventarierea şi clasificarea disfuncţionalităţilor prezente în lotul de locuinţe colective

existent pentru identificarea tipului de intervenţie necesar- Baia Mare, Baia Sprie, Cavnic, Băiuţ;

reabilitarea cartierelor periferice/ vechi de locuinţe colective – Baia Mare; imbunătăţirea serviciilor în centrele de cartier - Baia Mare, Baia Sprie; reabilitarea clădirilor de locuit cu valoare istorică sau ambientală din localităţile Baia mare,

Baia Sprie, Cavnic; extinderea zonelor de locuit pe baza documentaţiilor de urbanism care să asigure utilizarea

eficientă a terenurilor, evitarea zonelor de risc, asigurarea utilităţilor, respectarea tradiţiilor de construire- comunele Băiuţ, Budeşti, Siseşti, Ocna Sugatag, oraş Tăuţii Măgherăuş;

reglementarea şi controlul construcţiei de locuinţe de tipul caselor de vacanţă; dezvoltarea de noi zone de locuit prin parteneriat intre municipiul Baia Mare şi localităţile

din teritoriu său administrativ/ aparţinînd localităţilor vecine – Blidari, Firiza, Valea Neagră, Tăuţii Măgherăuş;

achiziţionarea de terenuri/apartamente de catre primării, in vederea constituirii stocului de locuinţe sociale şi a celor pentru situaţii de urgenţă (calamităţi) – Baia Mare, Baia Sprie, Cavnic, Tăuţii Măgherăuş, Băiuţ;

imbunătăţirea echipării cu utilităţi a localităţior rurale şi racordarea locuinţelor (propuneri în capitolul Infrastructură tehnică);

imbunătăţirea dotării cu instalaţii de apă în interior a locuinţelor rurale-toate localităţile rurale;

promovarea modelelor de construire tradiţională prin sprijinirea formării profesionale, infiinţarea/ dezvoltarea atelierelor meşteşugăreşti;

formarea /educarea tinerei generaţii în spiritul aprecierii şi păstrării valorilor tradiţionale cu privire la tehnicile de construire şi decorare.

Infrastructuri tehnice a. Gospodărirea apelor Strategia de dezvoltare a gospodăririi apelor în zona care se studiază este aceeaşi cu cea la

nivel naţional, şi anume asigurarea satisfacerii în prezent şi viitor a cerinţelor de apă pentru diverse categorii de folosinţă, prevenirea, combaterea şi apărarea împotriva acţiunilor dăunătoare ale apelor, protecţia împotriva epuizării resurselor de apă, protecţia calităţii lor prin combaterea şi reducerea fenomenelor de poluare, protejarea ecosistemelor acvatice şi menţinerea echilibrului acestora.

Principiile pe care se bazează strategia amintită sunt: principiul dezvoltării durabile, care presupune abordarea sistemică a planificării, proiectării,

executării şi exploatării sistemelor resurselor de apă; principiul managementului integrat al apelor privite atât ca resursă naturală cât şi ca valoare

economică şi socială în relaţia cerere – ofertă (folosinţe – gestionări); Dezvoltarea gospodăririi apelor în „Microregiunea Munţilor Gutin” are ca obiective:



satisfacerea cerinţelor de apă ale diverşilor consumatori (populaţie, industrie, agrement etc.) în condiţiile menţinerii echilibrului în raportul mediul natural/ mediul antropic;

prevenirea şi reducerea efectelor inundaţiilor şi secetelor; integrarea în U.E. în privinţa politicilor de gestionare durabilă a resurselor de apă şi

protecţia mediului acvatic. Pentru atingerea obiectivelor urmărite în dezvoltarea domeniului gospodăririi apelor în zona

studiată sunt necesare următoarele măsuri: 1) Asigurarea surselor de apă şi dezvoltarea sistemelor de alimentare cu apă, pentru care se

propune: suplimentarea alimentării cu apă în zona Baia Mare – Baia Sprie, prin finalizarea acumulării

Runcu. Aceasta este situată pe râul Mare cu Vt = 26 mil.m3; modernizarea şi extinderea sistemului de management al apei în m. Baia Mare şi în

localităţile învecinate; finalizarea lucrărilor de realizare a sistemului de alimentare cu apă în comunele: Ocna

Şugatag, com. Băiuţ (satele Băiuţ şi Strâmbu Băiuţ), Tăuţii Măgherăuş (sat Băiţa); realizarea lucrărilor de alimentare cu apă în comunele care au elaborate

documentaţiile tehnice, respectiv Budeşti, Şiseşti, Deseşti; demararea unui program de reabilitare şi optimizare a sistemelor existente de

alimentare cu apă. 2) Protecţia şi îmbunătăţirea calităţii apelor care se realizează prin: finalizarea lucrărilor la canalul colector de ape uzate şi la staţia de epurare a apelor

uzate din oraşul Cavnic; îmbunătăţirea parametrilor de funcţionare a staţiilor de epurare existente şi eliminarea

substanţelor periculoase din apele uzate evacuate; modernizarea staţiilor de epurare la agenţii economici; realizarea sistemului de canalizare şi epurare a apelor uzate în localităţile rurale; refacerea urmărilor accidentului de la iazul de decantare şi creşterea gradului de

siguranţă în exploatare l unitatea SC Aurul SA Baia Mare; reabilitarea staţiilor de epurare a apelor de mină, Tyuzosa, Câmpurele – de la Tăuţii

Măgherăuş; reutilări la staţiile de repompare steril la iazurile de decantare, realizarea unui sistem

independent de evacuare a apelor la Flotaţia Centrală Baia Mare. 3) Diminuarea efectelor distructive ale apelor mari, este un obiectiv de interes naţional

datorită efectelor negative sociale, economice şi ecologice. Principalele proiecte pentru lucrările specifice de prevenire şi apărare a zonei sunt:

refacerea zidului de sprijin, consolidări de maluri pe râul Săsar şi afluenţi în oraşul Baia Sprie;

amenajarea râului Firiza pentru apărarea împotriva inundaţiilor pe sectorul Blidari – Firiza;

realizarea acumulării Runcu (V = 26 mil. m3); amenajarea râului Săsar în m. Baia Mare; amenajarea râurilor Cavnic, Lăpuş, Băiţa; măsuri nestructurale pentru dezvoltarea sistemelor informaţionale de avizare; pentru zonele afectate de inundaţii din comuna Budeşti şi oraşul Tăuţii Măgherăuş

(sat Băiţa) se propune realizarea unor documentaţii tehnice de specialitate, care vor oferi soluţia optimă de apărare împotriva inundaţiilor.

realizarea hărţii de risc la inundaţii, la nivel judeţean, conform Legii 575/2001. Etapizarea realizării lucrărilor noi pentru combaterea inundaţiilor va fi fundamentată

în special pe baza calculelor tehnico-economice, care în afara precizării soluţiilor adecvate să permită stabilirea oportunităţii de a menţine unele tronsoane de albii în



regiuni inundabile, acolo unde investiţiile necesare nu sunt justificate în raport cu importanţa redusă a obiectivelor riverane.

b. Reţele de transport Dezvoltarea şi modernizarea reţelei de căi de comunicaţie reprezintă un element de bază în

relansarea economică a zonei Munţii Gutinului, în creşterea calităţii vieţii populaţiei, în înscrierea zonei în reţeaua europeană de transport (planşa 4).

Obiectivele prioritare din domeniul transporturilor pentru reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurilor de transport în vederea alinierii sistemului naţional de transport la sistemul european, sunt cele cuprinse în:

Programul de Realizare a Lucrărilor Publice 2005-2008; Planul de Amenajare a Teritoriului Regiunii Nord-Vest; Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea I – Căi de Comunicaţie; Strategia de Reabilitare a Drumurilor Naţionale elaborată de MLPTL şi AND – până în

2012 şi după; Strategia de Dezvoltare a Infrastructurii Feroviare din România – perioada 2001-2010,

elaborată de Compania Naţională de Căi Ferate S.A.; Strategia de Dezvoltare pe perioada 2001-2005, elaborată de Societatea Naţională de

Transport Feroviar de Marfă „CFR Marfă” S.A.; Strategia de Pietruire a Drumurilor Comunale – perioada 2002-2010.

Reţeaua rutieră Strategia de reabilitare a drumurilor naţionale elaborată de MTCT şi CNADN are ca obiectiv

menţinerea viabilităţii reţelei rutiere şi reabilitarea principalelor artere de transport rutier existente, îndeosebi pentru drumurile europene în scopul îmbunătăţirii confortului şi siguranţei traficului.

Principalele lucrări de reabilitare se referă la îmbunătăţirea infrastructurii de transport şi a condiţiilor de trafic rutier pentru încadrarea acestora în normele europene, precum şi la creşterea capacităţii portante a sectoarelor reabilitate.

Politica de liberalizare a transportului în Europa va atrage creşteri din ce în ce mai însemnate ale traficului rutier, rezultând o extindere a programului de reabilitare de perspectivă până în anul 2012 şi după.

Pentru zona Munţilor Gutinului, programul prevede lucrări de reabilitare pentru drumul naţional DN 1C astfel:

etapa a VIII-a – tronson Baia Mare – Dej; etapa a IX-a – tronson Baia Mare – Livada. După cum rezultă din anexa nr. II la Legea nr. 71/1996 privind aprobarea Planului de

Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea I – Căi de comunicaţie se prevede: Drumul expres sau cu patru benzi de circulaţie pe direcţia Dej-Baia Mare- Satu Mare; Pentru aducerea reţelei locale de drumuri judeţene şi comunale, la parametrii optimi de

funcţionare administraţia locală judeţeană va avea în vedere următoarele: lucrări de îmbunătăţire a stării de viabilitate prin consolidarea şi modernizarea tuturor

traseelor de drumuri judeţene şi comunale, prioritate acordându-se celor care asigură legătura între localităţi, cât şi celor cu racord la drumurile naţionale;

îmbunătăţirea calităţii drumurilor locale prin creşterea siguranţei traficului şi a fluidizării acestuia, prin eliminarea actualelor riscuri de transport;

reabilitate şi extinderea reţelelor de drumuri din mediul rural în vederea dezvoltării infrastructurii rutiere, mai ales cele care fac legătura cu zonele turistice;

Astfel se propun lucrări la următoarele drumuri locale: DJ 182, DJ 183A, DJ 183B, DC 5, DC 28, DC 13, DC 56 şi DC 97;



De asemenea prin proiectul Gutinul se are în vedere şi valorificarea axelor majore de turism prin dezvoltarea infrastructurii de acces.

Obiectivele specifice ale proiectului sunt: o modernizarea drumului judeţean DJ 183 C care face legătura între oraşul Cavnic şi complexele turistice Mogoşa şi Şuior; o modernizarea drumului Racoşului-Cavnic – drum de exploatare; o realizarea unui acces direct între pârtiile de schi de la Mogoşa şi Şuior, respectiv Cavnic; o realizarea infrastructurii de acces rutier din:

DJ 109F la staţia inferioară pârtie Gutinul Doamnei; Zona Pasul Gutin pe traseul drumului Maria Tereza cu racord la DJ 109F; Zona turistică la Icoană-Cavnic, spre cabana Bolduţ, cu reintrare în DJ 184; Pentru dezvoltarea infrastructurii de acces se mai propune şi modernizarea

drumului naţional DN 18 şi a drumurilor judeţene DJ 109F, DJ 183, DJ 184 şi DJ 186B.

Reabilitarea în totalitate a reţelei rutiere locale va duce la îmbunătăţirea stării de viabilitate prin consolidarea şi modernizarea tuturor traseelor de drumuri judeţene şi comunale, prioritate acordându-se celor care asigură legătura între localităţi, cât şi celor cu racord la drumurile naţionale. Pentru o cât mai eficientă desfăşurare a traficului rutier trebuie intervenit şi pe traseele drumurilor locale afectate de teren şi de inundaţii, pentru ca circulaţia să se desfăşoare în condiţii normale.Reabilitarea, în totalitate, a reţelei locale, drumuri judeţene şi drumuri comunale, este impetuos necesară pentru o desfăşurare în condiţii optime de circulaţie şi confort, a traficului rutier, mai ales în zonele turistice.Pentru mărirea capacităţii de circulaţie sunt necesare şi lucrări de artă cum ar fi:

o pasaje denivelate pe traseul drumului expres; o pasaje superioare pe drumurile naţionale la intersecţia cu calea ferată; o consolidarea podurilor de beton armat, existente, cu deschiderea mai mare de 10 m; o refacerea celor care nu asigură gabaritul de circulaţie; o refacerea podurilor de lemn cu deschiderea mai mică de 10 m (reţeaua locală).

Reţeaua feroviară În strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare din România – perioada 2001-2010,

elaborată de Compania Naţională de Căi Ferate S.A. în martie 2001, este prezentată situaţia dificilă în care se află infrastructura feroviară din ţară, datorată în principal unei finanţări neadecvate şi imposibilităţii acoperirii necesarului de fonduri din surse proprii. Pentru rezolvarea acestei situaţii s-a elaborat un Program de dezvoltare pentru anii 2001-2010 care cuprinde: programul de întreţinere al liniilor şi lucrărilor de artă, programul de întreţinere al instalaţiilor SCB şi electrificare, programul de reparaţii capitale şi modernizare şi principalele programe de modernizare ale căii ferate.

Pentru zona Munţilor Gutinului Secţiunea I Căi de Comunicaţie prevede în vederea modernizării infrastructurii feroviare:

- dublarea căii ferate Satu Mare – Baia Mare – Zalău. Îmbunătăţirea condiţiilor de transport, pe calea ferată, se realizează şi prin asigurarea unui

parc de vagoane şi locomotive, precum şi prin rezolvarea lucrărilor de drenare în zonele afectate de inundaţii.

Reţeaua aeriană Aeroportul Local Baia Mare, călători şi marfă, care funcţionează în zona municipiului Baia

Mare, este prevăzut în Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea I Căi de comunicaţie anexa nr. VII pentru lucrări de modernizare a infrastructurii, a mijloacelor de protecţie



a navigaţiei aeriene şi de deservire. Vor beneficia de modernizări următoarele obiective: pista, baliajul, aerogara, terminalul şi depozitul.

Transportul combinat Terminalul de transport combinat de mărfuri din municipiul Baia Mare pentru o cât mai

eficientă funcţionare va trebui să beneficieze de aplicarea obiectivelor pentru dezvoltarea transportului combinat, obiective menţionate în Strategia de dezvoltare pe perioada 2001-2005, elaborată în 2001 de Societatea Naţională de Transport Feroviar de Marfă „CFR Marfă” S.A. Prin măsurile prezentate în strategie se urmăreşte: adaptarea „CFR Marfă” la cerinţele UE, menţinerea actualei cote de piaţă, câştigarea de noi clienţi, sporirea veniturilor şi profitului şi ridicarea prestigiului „CFR Marfă” pe plan intern şi internaţional.

Dezvoltarea transportului combinat constituie o prioritate a „CFR Marfă”, chiar dacă în acest moment nu există posibilităţi financiare pentru dezvoltarea la parametrii europeni a unor terminale de acest tip în marile centre logistice de distribuţie din ţară.

Transportul intercomunal. O componentă principală a transportului între comunele din zona studiată, o constituie şi funcţionarea Liniilor de Transport Intercomunal. Pentru o cât mai bună legătură a zonei cu municipiul Baia Mare se propune înfiinţarea de noi linii pentru dezvoltarea transportului intercomunal.

Telecomunicaţii Dezvoltarea şi utilizarea pe scară largă a tehnologiilor informaţionale şi telecomunicaţii au un

rol cheie în politica guvernamentală în scopul atingerii obiectivelor. În perioada următoare pentru zona studiată, se urmăreşte atât creşterea gradului de

telefonizare cât şi diversificarea serviciilor de telecomunicaţii (planşa 5). Gradul de telefonizare poate fi crescut prin instalarea de noi posturi telefonice, mai ales în

zonele cu deficit de linii. În acest sens sunt necesare lucrări de extindere a reţelelor telefonice (Băiuţ – Poiana Botizii, Valea Strâmbului).

Reţele energetice Alimentare cu energie electrică Surse de producţie a energiei electrice Programul de amenajare hidroelectrică a bazinului râului Tisa prevede construirea unei noi

centrale hidro la Runcu-Firiza de 15,6 MW în perioada 2005-2007. Această lucrare va întregi lanţul de hidrocentrale de pe râul Firiza.

Reţele de înaltă tensiune Având în vedere mediul specific zonei industriale a municipiului Baia Mare se vor executa

lucrări de protecţie antierozivă la stâlpii metalici aflaţi în zonele de grad III şi IV de poluare. De asemenea, în mod eşalonat vor fi înlocuite izolatoarele VKLS şi VKLF cu vechime mare în exploatarea cu izolatoare clasice sau compozite în funcţie de gradul de poluare.

Reţele de distribuţie de medie tensiune Dezvoltarea reţelelor de medie tensiune se va face în special pentru alimentarea noilor

consumatori ce vor apare, precum şi pentru zonele ce vor cunoaşte o dezvoltare urbanistică importantă (Băiuţ, Cavnic – domeniile schiabile Roata, Gutâiul Doamnei, Mogoşa). În acelaşi timp, în localităţile unde se mai întâlnesc reţele de distribuţie de 6 KV sau la 10 KV, se va trece la înlocuirea cablurilor cu durata de viaţă depăşită cu cabluri de 20 KV.



Reţele de distribuţie de joasă tensiune Având în vedere nivelul de uzură tehnică ridicat precum şi fiabilitatea redusă a reţelelor de

joasă tensiune, este necesară restructurarea acestora urmărindu-se: Modernizarea posturilor de transformare aeriene prin utilizarea de transformatoare uscate sau

ermetice. Reducerea volumului de reţele de joasă tensiune în mediul urban prin creşterea numărului de transformatoare de putere mică şi mijlocie.

Înlocuirea conductoarelor de joasă tensiune neizolate cu conductoare izolate torsadate (tip funie). Electrificarea zonelor încă neracordate la reţelele electrice sau care se vor dezvolta din punct de vedere urbanistic: Ocna Şugatag (Kulsokert, sat Şugatag) – 167 gospodării; Baia Mare – 129 gospodării; Cavnic – 10 gospodării; Siseşti (Mocirii, Negreia, Plopiş) – 37 gospodării; Băiuţ. Amplificări ale capacităţilor energetice pentru dezvoltarea domeniilor schiabile: Gutâiul Doamnei, Mogoşa (Cavnic).

Alimentare cu energie termică şi gaze naturale La nivelul zonei studiate resursele energetice sunt gazele asociate şi libere (în zona Tăuţii

Măgherăuş), cărbuni şi şisturi bituminoase (în zona municipiului Baia Mare) şi lemnul, cea mai mare parte a teritoriului judeţului fiind acoperită cu păduri.

Asigurarea energiei termice necesare încălzirii şi preparării apei calde de consum menajer se realizează atât în sistem centralizat cât şi în sistem individual, cu sobe cu lemne, cărbuni şi gaze naturale. În localităţile urbane prepararea energiei termice în sistem centralizat se realizează cu centrale termice de zonă (municipiul Baia Mare) şi cu centrale termice de cartier, ce funcţionează cu gaze naturale (municipiul Baia Mare şi oraşul Baia Sprie) sau cu CLU (oraşele Cavnic şi Ocna Şugatag). Strategia de dezvoltare are în vedere rezolvarea disfuncţionalităţilor semnalate în sistemul de furnizare al energiei termice şi a gazelor naturale,utilizarea raţională a resurselor energetice, precum şi echilibrarea în teritoriu a accesului locuitorilor la aceste utilităţi.

Alimentarea cu energie termică Sunt propuse următoarele obiective şi masuri de realizare pentru alimentarea cu energie

termică a localităţilor: Reorganizarea şi dezvoltarea activităţii în domeniul asigurării energiei termice, în regim concurenţial, în scopul reducerii consumurilor de energie şi combustibili, al costurilor şi reducerea poluării, prin:

Încurajarea utilizatorilor particulari (populaţie, agenţi economici) pentru a-şi eficientiza sistemele proprii de alimentare cu căldură şi preparare apă caldă menajeră prin instalaţii performante, întreţinere corectă, izolaţii corecte a construcţiilor, surse de energie complementare;

Reabilitarea şi modernizarea surselor centralizate de producere a energiei termice, acolo unde acestea există

Realizarea centralelor de bloc sau scară de bloc, acolo unde există cereri şi posibilităţi de realizare a acestora;

Dotarea cu centrale termice performante a tuturor clădirilor de interes public (atât din localităţi cât şi din staţiuni) care nu beneficiază încă de acest avantaj;

Ridicarea nivelului de dotare tehnico-edilitară a localităţilor pentru a se putea beneficia de avantajele alimentării cu gaze naturale;

Identificarea şi studierea unor noi surse naturale energetice, în mod complementar, în funcţie de condiţiile specifice zonelor şi utilizatorilor;

Reabilitarea şi modernizarea sistemelor centralizate de distribuţie a energiei termice, acolo unde există;

Înlocuirea conductelor montate în canale termice cu conducte preizolate, montate direct în pământ şi dotate cu senzori de umiditate;

Reechilibrarea reţelelor acolo unde, datorită extensiilor necontrolate sau debranşărilor masive acestea s-au dezechilibrat şi nu mai pot asigura presiuni şi debite corespunzătoare ;



Retehnologizarea şi modernizarea punctelor termice, echiparea cu schimbătoare de căldură cu plăci, cu pompe cu turaţie variabilă, contoare şi aparate de măsură automatizate;

Crearea unui cadru tehnic, legislativ, şi administrativ adecvat pentru ca întregul ansamblu producţie – distribuţie – utilizare să devină eficient;

Introducerea şi generalizarea contorizării atât la surse, cât şi la consumatori, cu preluarea automată a datelor;

Crearea condiţiilor administrative şi financiare pentru aplicare prevederilor OG 29/2000 (Legea 325/2002) privind reabilitarea termică a fondului construit, corelat cu reabilitarea echipării tehnico-edilitare a localităţilor;

Crearea şi dezvoltarea unui sector de servicii specifice în oraşe şi localităţile-centre polarizatoare pentru a asigura:

o - consultanţă şi educaţie tehnică; o - întreţinere; o - credite cu dobânzi moderate; o - alimentarea cu gaze naturale.

Microregiunea Munţii Gutinului este alimentată cu gaze naturale din Sistemul Naţional de distribuţie prin intermediul următoarelor magistrale de transport gaze naturale de presiune înaltă care traversează judeţul pe direcţiile :

Dej – Târgu Lăpuş – Baia Mare – Satu Mare – ø 12¾˝ ; Dej – Valea Chioarului – Satulung – Satu Mare - ø 12˝ . Din aceste conducte sunt alimentate cu gaze naturale localităţile urbane Baia Mare, Baia

Sprie, Cavnic, precum şi comunele Tăuţii Magheruş şi Siseşti. Prin intermediul staţiilor de reglare măsurare predare (SRMP), care transformă presiunea gazelor de la înaltă la medie presiune, în zona localităţilor mai sus amintite a fost realizată o vastă reţea de conducte de medie presiune care leagă aceste localităţi. Există staţii de reglare măsurare SRM, care transformă presiunea gazelor de la medie la redusă presiune (necesară pentru consumatorii casnici) în localităţile Baia Mare, Baia Sprie, Cavnic, Tăuţii Magheruş, Tăuţii de Sus, Satu Nou de Sus.

Oraşul Cavnic este alimentat cu gaze naturale prin intermediul a două conducte de medie presiune: conducta de medie presiune de la Baia Mare, respectiv conducta de medie presiune (ø 8˝) de la SRMP Laschia.

Se remarcă astfel, că ponderea reţelelor de gaze se află în partea de sud – vest a zonei studiate. În restul localităţilor din zona Munţilor Gutin (neracordate la sistemul naţional de distribuţie gaze naturale) încălzirea se realizează local, cu sobe cu combustibil solid (lemne şi cărbuni) sau cu centrale termice individuale ce funcţionează cu combustibil lichid uşor (CLU). Programul de dezvoltare a distribuţiei de gaze naturale pentru Regiunea de Nord - Vest a României prevede pe termen scurt (până în 2005), dezvoltarea Sistemului de Nord cu creşterea importului de gaze naturale din Federaţia Rusă, via Ucraina prin finalizarea lucrărilor la magistrala de transport amplasată pe traseul Bocicău (de la graniţa cu Ucraina, nordul judeţului Satu Mare – din vecinătatea localităţii Târna Mare) – Medieşu Aurit (judeţul Satu Mare). Nodul tehnologic de la Medieşu Aurit permite transportul gazelor în două direcţii. O primă magistrală de transport vizează partea centrală a bazinului Transilvaniei, prin realizarea unui sistem de transport al gazelor până la Sărmăşel, unde s-a creat posibilitatea înmagazinării unei capacităţi de 600 milioane m3 gaze naturale/ciclu. Programul prevede totodată realizarea unui sistem de transport pe traseul Medieşu Aurit (localitatea Apa) – Negreşti-Oaş – Sighetu-Marmaţiei (reţea nou înfiinţată), ce se va extinde în perioada 2005-2010 până în localităţile Vadu Izei – Bârsana (pe valea Izei) şi Bocicoiu Mare - Rona de Sus (pe valea Vişeului). Pentru perioada 2010-2020 sunt prevăzute extinderi ale acestor reţele, astfel încât va fi realizată şi o ramificaţie de la Vadu Izei până în localitatea Deseşti. Deci, conform acestui program de dezvoltare a distribuţiei de gaze naturale pentru Regiunea de Nord-Vest a României, abia după perioada 2010-2020 se va putea realiza racordarea staţiunii Ocna Şugatag la Sistemul Naţional de distribuţie al gazelor naturale (soluţie neinclusă în programul de dezvoltare). Datorită faptului că localitatea Ocna Şugatag este o staţiune balneoclimaterică de



interes zonal importantă se impune o dezvoltare rapidă a infrastructurii tehnico-edilitare a acesteia, cu atât mai mult cu cât staţiunea dispune de o bază de tratament şi cazare, de pensiuni turistice şi are un potenţial turistic pentru practicarea tuturor formelor de turism. Pentru creşterea confortului condiţiilor de cazare din staţiune, care în prezent corespund gradelor inferioare, este necesară înfiinţarea distribuţiei locale de gaze naturale. Aceasta, corelată cu alimentarea cu apă existentă (ce asigură necesarul pentru întreg teritoriul), va duce la obţinerea unor condiţii sporite de confort în staţiune prin asigurarea încălzirii (în perioada de iarnă) şi prepararea apei calde pe tot parcursul anului – în condiţii de efort minim, cu protejarea mediului înconjurător, stoparea tăierii pădurilor, etc.

Alimentarea cu gaze naturale a staţiunii Ocna Şugatag se va putea realiza prin ramificarea conductei Sighetu Marmaţiei – Bârsana, conductă ce urmează a se realiza în perioada 2005-2010, conform Programului de dezvoltare a distribuţiei de gaze naturale pentru Regiunea de Nord - Vest a României. Odată cu realizarea acestor reţele de gaze naturale (propuse pentru perioadele 2005-2010 şi 2010-2020) se va obţine un echilibru din punct de vedere al alimentării cu gaze naturale în teritoriul studiat, în prezent reţelele de gaze fiind amplasate doar în partea de sud-vest a acestui teritoriu.

Obiective şi masuri de realizare a transportului şi distribuţiei de gaze naturale: Organizarea şi dezvoltarea activităţii de distribuţie a gazelor naturale în localităţile

microregiunii „Munţii Gutinului”, în condiţiile creşterii siguranţei în exploatare şi asigurării serviciilor şi prestaţiilor specifice cerute de abonaţi, prin:

Înlocuirea conductelor de la reţelele de distribuţie şi branşamente din fondurile de investiţii şi reparaţii capitale în localităţile care au distribuţii de gaze în funcţiune şi a căror vechime impune aceste măsuri

Extinderea lucrărilor de revizii la 10 ani şi a celor de verificare la 2 ani a instalaţiilor interioare de gaze, la toate punctele de ardere conform Prescripţiei tehnice ISCIR PT A1-2002 „Cerinţe tehnice privind utilizarea aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi”

Extinderea reţelelor de distribuţie a gazelor naturale către noi consumatori, în localităţile în care există alimentare cu gaze naturale

Continuarea şi finalizarea lucrărilor de alimentare cu gaze naturale a localităţilor în care aceste lucrări au fost realizate parţial:

Comuna Siseşti, localităţile: Bonţăieni, Cetatele, Dăneşti, Plopiş, Siseşti, Surdeşti; Oraş Tăuţii Măgherăuş, localitatea Bozânta Mare Racordarea de noi localităţi la reţelele de gaze, prin: Realizarea magistralelor de transport gaze naturale pe traseul Sighetu Marmaţiei – Vadu Izei

– Bârsana (în perioada 2005-2010, conform Programului de dezvoltare a distribuţiei de gaze naturale pentru Regiunea de Nord-Vest a României) prin care se creează posibilitatea alimentării cu gaze naturale a localităţilor din nord-estul microregiunii „Munţii Gutinului”, prin realizarea conductelor de transport pe traseele:

Vadu Izei – Goleşti – Deseşti, traseu prevăzut în Programul de dezvoltare a distribuţiei de gaze naturale pentru Regiunea de Nord-Vest a României pentru perioada 2010 – 2020;

Bârsana – Ocna Şugatag – Budeşti; Etapizarea racordării localităţilor la reţelele de gaze: Alimentarea cu gaze naturale a Staţiunii turistice Ocna Şugatag şi a localităţilor: Sârbi,

Budeşti; Alimentarea cu gaze naturale a localităţilor din nord-estul zonei studiate: sat Şugatag,

Hărniceşti, Deseşti, Mara, Hoteni, Breb; Alimentarea cu gaze naturale a localităţilor: Chiuzbaia, Firiza, Băiţa, Ulmoasa, Nistru; Extinderea conductei de repartiţie gaze naturale de presiune medie de la Cavnic spre Băiuţ,

soluţie necesară pentru alimentarea cu gaze naturale a localităţii Băiuţ;



Rezolvarea problemelor de deficit în alimentarea cu gaze (debit şi presiune necorespunzătoare) în perioadele cu temperaturi exterioare scăzute, prin:

Suplimentarea debitului de gaze naturale pe traseul Medieşu Aurit – Baia Mare, astfel încât să asigure necesarul cerut de consumatori inclusiv în perioada de iarnă;

Studierea posibilităţilor de mărire a capacităţilor Staţiilor de reglare-măsurare existente, realizarea de noi SRM, precum şi înlocuirea tronsoanelor de conductă gaze naturale astfel încât acestea să asigure în mod optim debitele necesare de gaze naturale pe tot parcursul anului, ţinând cont de consumurile suplimentare provenite din extinderile reţelei de alimentare cu gaze naturale în localităţi;

Introducerea unor măsuri de protecţie a conductelor magistrale şi principale de transport a gazelor naturale, prin:

Delimitarea unor culoare de protecţie de-a lungul conductelor în colaborare cu responsabilii fiecărei reţele;

Pichetarea traseului conductelor prin borne amplasate în axul conductei la ce mult 20 m una de alta; în punctele de schimbare a direcţiei se vor monta 2 borne.

Zonificarea teritoriului Obiectiv: Dezvoltarea armonioasă a teritoriului, prin reducerea decalajelor între zonele cu

niveluri diferite de dezvoltare. Zona de studiu, relativ redusa ca dimensiuni, constituită din 9 UAT grupate în jurul masivului

Gutin are o alcătuire eterogenă în ceea ce priveşte: dimensiunea localităţilor, specificul şi nivelul dezvoltării economice, starea socială, dezvoltarea echipamentelor şi a infrastructurii tehnice teritoriale. Localitatea dominantă este municipiul Baia Mare, principal centru polarizator atât la nivel zonal cât şi la nivel judeţean. Nivelul de dezvoltare economică, socială şi culturală, gradul de echipare al teritoriului în municipiu este mult superior celorlalte localităţi din zonă. Alte diferenţe semnificative se manifestă între teritoriile urbane situate în depresiunea Baia Mare – centre de extracţie minieră care au cunoscut o dezvoltare economică şi dotare tehnico-edilitară relativ ridicată, în urmă cu câteva decenii – şi zonele rurale din estul masivului muntos, având accesibilitate redusă, nivel de echipare insuficient şi marcate de declin demografic sever. Cu menţiunea, că realizarea obiectivului nu este posibilă decât într-un interval lung de timp, pentru perioada următoare se poate avea în vedere demararea unor măsuri, care în timp vor ajuta la atenuarea acestor disparităţi semnalate. Un atu în şansa de reuşită este crearea asociaţiei Microregiunea Munţilor Gutin, care oferă cadrul unei cooperări de succes cu privire la dezvoltarea infrastructurii tehnice ca suport pentru activităţile turistice. Crearea acestui sistem de colaborare a comunităţilor din zonă constituie baza unor alte cooperări şi parteneriate care vor contribui la armonizarea dezvoltării teritoriului.

Unele direcţii de acţiune recomandate pentru reducerea disparităţilor şi utilizarea echilibrată şi eficientă a terenurilor pot fi:

Optimizarea utilizării resurselor specifice, cu menţiunea că principala resursă neutilizată suficient este cadrul natural favorabil dezvoltării turismului;

Sprijinirea zonelor rurale, atât prin creşterea accesibilităţii locuitorilor la servicii şi dotări sociale de bază cât şi prin îmbunătăţirea condiţiilor de echipare edilitară a localităţilor, sprijinirea activităţilor economice de bază şi a celor care asigură diversificarea economică;

Întărirea parteneriatelor rural-urban pentru realizarea de beneficii reciproce în utilizarea terenurilor, accesul la servicii, realizarea infrastructurilor teritoriale, dezvoltarea comunicaţiilor s.a.;

Echilibrarea reţelei de localităţi, prin crearea unui pol de dezvoltare cu servicii de tip central în zona de est – la Ocna Şugatag.



STRUCTURA SOCIO-DEMOGRAFICĂ Evoluţia populaţiei şi a resurselor de muncă Proiectările demografice reprezintă determinări prin calcule ale numărului populaţiei pentru

un moment plasat în viitor, plecând de la structura pe sexe şi vârste la un moment dat şi emiţând ipoteze asupra evoluţiei probabile a celor trei componente care modifică în timp numărul şi structura populaţiei: mortalitate, fertilitate şi migraţie. Estimarea populaţiei este necesară pentru cunoaşterea evoluţiei resurselor de muncă, nevoii de locuinţe şi servicii (sănătate, educaţie, cultură, recreere şi timp liber, asistenţă socială, etc). În elaborarea prognozei demografice a populaţiei zonei de studiu Munţii Gutin s-a utilizat abordarea tendenţială, pe baza ritmului mediu anual de creştere. Formularea ipotezei privind evoluţia populaţiei a avut în vedere caracteristicile specifice populaţiei zonei de studiu Munţii Gutin: natalitate scăzută în mediul rural, spor migratoriu negativ la nivelul întregii zone Munţii Gutin, fenomenul de îmbătrânire demografică în mediul rural. Aşa cum reiese din analiza anterioară a domeniului socio-demografic, la nivelul întregii zone Munţii Gutin se înregistrează o scădere a volumului populaţiei între ultimele două recensăminte, tendinţă manifestată atât la nivel de judeţ, cât şi la nivel naţional.În vederea obţinerii unei analize mai detaliate care să stea la baza formulării de propuneri la nivel teritorial, s-au elaborat prognoze la nivelul zonei Munţii Gutin pentru anii 2007, 2015, 2025 şi la nivel de unitate administrativ-teritorială. De asemenea, s-a realizat prognoza populaţiei pe grupe de vârstă pentru anul 2007 şi 2015. Estimarea populaţiei zonei de studiu porneşte de la ipoteza conform căreia cele două componente ale mişcării populaţiei, sporul natural şi sporul migratoriu, vor avea valori constante în perioada prognozată

În perioada 2002-2015, la nivelul zonei Munţii Gutin se vor înregistra scăderi ale populaţiei cu aproximativ 10%. La nivel de unitate-administrativ teritorială se constată scăderi ale populaţiei de aproximativ 5% în municipiul Baia Mare, 15% în oraşul Cavnic şi 10% în comunele Deseşti, Ocna Şugatag, Sişeşti. În municipiul Baia Sprie şi oraşul Tăuţii Măgherăuş se vor înregistra creşteri ale populaţiei cu peste 5% în anul 2015. De remarcat că în comunele Băiuţ şi Budeşti se vor înregistra scăderi ale populaţiei în anul 2015 cu aproximativ 20%.

Estimarea structurii pe vârste a populaţiei: Populaţia 0-14 ani Populaţia 15-59 ani Populaţia 60 ani şi peste 2007 2015 2007 2015 2007 2015 Baia Mare 20585 18093 95842 93976 17853 21183 Baia Sprie 2898 2396 11367 11863 2619 3065 Cavnic 361 270 3195 2935 859 1056 Tăuţii Măgherăuş 1238 1130 4229 4304 1322 1476 Băiuţ 481 246 1582 1392 568 653 Budeşti 866 470 1943 1721 788 830 Deseşti 733 565 1408 1225 739 813 Ocna Şugatag 1011 862 2462 2376 833 800 Siseşti 1238 1130 3285 3106 1065 1203 Zona Munţii Gutin 28521 24164 125313 122897 26643 31079

Indicele de vitalitate, definit ca ponderea populaţiei cu vârsta cuprinsă între 0 şi 14 ani, reprezintă o măsură a potenţialului demografic al unei zone. Estimând populaţia pe grupe de vârstă a zonei Munţii Gutin în perioada 2002-2015, se constată o scădere a populaţiei tinere 0-14 ani cu 10% şi o creştere a populaţiei în vârstă de 60 de ani şi peste cu 12%. Această scădere a populaţiei tinere se datorează unui nivel redus al fertilităţii, prin care generaţia de părinţi este înlocuită doar parţial şi migraţiei externe care afectează, mai ales, tinerii cu un grad ridicat de pregătire profesională. Scăderea populaţiei tinere se va resimţi pe piaţa forţei de muncă. Deoarece populaţia tânără reprezintă un potenţial pentru dezvoltarea unei anumite zone, ponderea scăzută a acesteia poate reprezenta un factor restrictiv al dezvoltării. Totodată o scădere în viitor a ponderii populaţiei tinere ar necesita o reorganizare a distribuţiei unităţilor de învăţământ, de cultură. Aceste analize



surprind o serie de fenomene demografice negative care ar putea afecta evoluţia populaţiei zonei Munţii Gutin în perioada prognozată. Cele mai importante sunt: scăderea populaţiei, scăderea ponderii populaţiei tinere şi accentuarea procesului de îmbătrânire demografică. Măsurile destinate reducerii fenomenelor demografice negative trebuie să se bazeze pe relansarea economică. Creşterea populaţiei în vârstă de 60 de ani şi peste conduce la nevoi ridicate în ceea ce privesc serviciile de sănătate şi asistenţă socială şi la creşterea cheltuielilor sociale datorită presiunii acestei categorii de populaţie asupra populaţiei active.

Obiective specifice: Îmbunătăţirea potenţialului demografic; Dezvoltarea resurselor umane şi creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă; Măsuri pentru atingerea obiectivului îmbunătăţirea potenţialului demografic: Politici de prevenire a depopulării comunelor Băiuţ şi Budeşti, prin diversificarea ofertei de

locuri de muncă pentru atragerea populaţiei tinere. Diversificarea ofertei de locuri de muncă se impune ca măsură şi în cazul oraşelor Tăuţii Măgherăuş, Baia Sprie, şi pentru comunele Siseşti, Ocna Şugatag;

Diversificarea activităţilor economice şi instituirea unor programe de reconversie profesională atât în zonele cu potenţial de regenerare demografică, cum este cazul comunei Ocna Şugatag, cât şi în cele cu potenţial demografic existent , situaţie întâlnită în oraşele Tăuţii Măgherăuş şi municipiul Baia Sprie. Profilul monoindustrial al acestuia din urmă susţine urgentarea priorităţii amintite;

Programe de reconversie profesională cu specializare în noi domenii de interes, în special în turism pentru: Tăuţii Măgherăuş, Baia Sprie, Băiuţ şi Cavnic;

Dezvoltarea serviciilor de asistenţă socială în comunele Deseşti, Băiuţ, Budeşti, dar şi în municipiul Baia Mare şi oraşul Tăuţii Măgherăuş în care există ponderi ridicate de populaţie vârstnică;

Îmbunătăţirea condiţiilor de locuit; Îmbunătăţirea accesului la servicii de sănătate de calitate; Diminuarea procesului de îmbătrânire demografică prin susţinerea natalităţii, mai ales prin

flexibilizarea oportunităţilor pe care le au femeile tinere de a se dezvolta profesional, concomitent cu procesele de întemeiere a unei familii şi de naştere şi creştere a copiilor.

Măsuri pentru atingerea obiectivului dezvoltarea resurselor umane şi creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă, prin :

Crearea de noi locuri de muncă în activitatea de turism prin valorificarea potenţialului turistic al zonei, în special în oraşul Cavnic şi municipiul Baia Mare;

Promovarea incluziunii sociale prin integrarea pe piaţa muncii a grupurilor sociale vulnerabile;

Îmbunătăţirea nivelului de instruire şi a abilităţilor profesionale şi tehnice în vederea asigurării unei forţe de muncă adaptabilă la cerinţele pieţei;

Promovarea antreprenoriatului prin furnizarea de sprijin pentru persoanele care încep să administreze o afacere;

Îmbunătăţirea nivelului de instruire şi a abilităţilor profesionale şi tehnice în vederea asigurării unei forţe de muncă adaptabilă la cerinţele pieţei;

Creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă prin dezvoltarea unor programe destinate tinerilor, femeilor şi şomerilor;

Promovarea măsurilor active de ocupare a forţei de muncă disponibile şi susţinerea sistemului de formare profesională iniţială şi continuă;

Programe de formare/orientare profesională şi reconversia forţei de muncă, indeosebi în localităţile cu restructurarea sectorului industrial: Baia Sprie, Tăuţii Măgherăuş, Cavnic, Băiuţ.



STRUCTURA ACTIVITĂŢILOR ECONOMICE Obiectiv strategic: dezvoltarea unei economii performante, prin mobilizarea tuturor resurselor

fizice şi umane în corelaţie cu resursele mediului natural şi patrimoniului cultural, care să conducă la creşterea nivelului de viaţă al locuitorilor teritoriului zonal, în condiţiile conservării mediului şi patrimoniului. Prin conceptul de dezvoltare durabilă a teritoriului studiat se înţelege atingerea simultană a obiectivelor de dezvoltare economică, socială şi de protecţie a mediului.La alcătuirea strategiei de dezvoltare economică a zonei s-a avut în vedere atît valorificarea potenţialului şi a şanselor de dezvoltare evidenţiate prin analiza SWOT, cât şi opţiunile de dezvoltare exprimate în cadrul întâlnirilor cu reprezentanţii autorităţilor locale şi cei ai Asociaţiei Microregiunea Munţii Gutin. De asemenea s-a urmărit înscrierea în Planul naţional de dezvoltare şi strategia de dezvoltare regională a Regiunii de Nord-Vest.

Conform Planului de Amenajare a Teritoriului Regiunii de Nord-Vest (PATRNV) profilul economic de perspectivă al teritoriului studiat cuprinde :

- turism – rural, cultural, recreativ, montan, cinegetic; - industrie - siderurgie neferoasă, industria lemnului, textilă, IT; - agricultură – având ca bază creşterea animalelor. Agricultura Calitatea solului Obiective specifice: Prevenirea declanşării unor fenomene de degradare sau ameliorarea limitărilor existente

prin lucrări de menţinere a stării de fertilitate a solurilor; Îmbunătăţirea utilizării fondului funciar; Propuneri de îmbunătăţire a potenţialul productiv al solurilor ; În susţinerea obiectivelor incluse în strategia de dezvoltare a agriculturii zonei Munţii

Gutinului sunt necesare studii speciale privind: Reactualizarea studiilor pedologice şi agrochimice pentru toate comunele din zonă şi

stabilirea notelor de bonitare, pe sole, în cadrul fiecărei proprietăţi; Reactualizarea pe bază de bonitate, a zonării şi microzonării producţiei agricole; Studii de amenajare integrată a diferitelor zone, pentru protejarea şi ridicarea potenţialului

productiv al pământului; Proiecte de refacere şi îmbunătăţire a capacităţii productive a pajiştilor; Studii de elaborare a noilor tipologii de exploataţii agricole specifice; Mare parte din suprafaţa agricolă a zonei (clasele III, IV, V şi VI) necesită lucrări

ameliorative, de combatere a unor degradări: Prevenirea şi stoparea eroziunii solului - respectarea tehnologiilor determinate pentru

combaterea eroziunii, continuarea acţiunilor de desecare, îndiguire, reevaluarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare şi adaptarea lor la cerinţele unor noi tehnologii agricole şi în special la formele noi de proprietate;

Reabilitarea fondului funciar–măsuri de repunere a terenurilor degradate în circuitul productiv prin:

menţinerea sub control a nivelului freatic prin funcţionarea reţelei de desecare-drenaj existentă;

lucrarea solului la umiditatea optimă; lucrarea solului pe curbele de nivel; lucrări antierozionale, scarificare, afânare adâncă; lucrări de nivelare – modelare; amendare cu fosfogips; împădurire de protecţie;



protejarea solului şi valorificarea terenurilor degradate – îndeosebi a celor afectate de alunecări de teren, eroziune excesivă, salinizări, exces de umiditate – prin efectuarea de lucrări agro – ameliorative finalizate prin înfiinţarea de pajişti sau împăduriri;

Pe solurile cu potenţial scăzut (Clasa III şi IV de calitate) sunt necesare: Menţinerea nivelului freatic la 1,2 – 1,5 m, Drenaj superficial (rigole, şanţuri), întreţinerea lucrărilor de desecare - drenaj existente,

lucrări noi de desecare – drenaj, îndiguiri; Lucrări antierozionale (arături pe curba de nivel, benzi înierbate, astuparea rigolelor); Afânări, amendări cu fosfoghips; Amendări cu calcar pe terenuri pretabile la pajişti şi livezi pe dealuri şi piemonturi,; Amenajarea terenurilor cu alunecări; Soluri cu potenţial foarte scăzut (clasele V şi VI) pe care sunt necesare: lucrări antierozionale complexe; plantaţii de protecţie a versanţilor,; împăduriri; ameliorarea terenurilor excluse de la arabil prin folosirea acestora ca păşuni sau fâneţe; Propuneri de modernizări, reabilitări şi extinderi lucrări de îmbunătăţiri funciare: lucrări noi de desecare – drenaj pe terenuri afectate de exces de umiditate; reabilitarea şi modernizarea sau extinderea lucrărilor existente de combatere a eroziunii

solului pe suprafeţe afectate de alunecări de teren şi procese de eroziune în diferite stadii. Activităţi agricole

Obiective specifice: Dezvoltarea zootehniei ca una din activităţile alternative la minerit; Dezvoltarea şi exploatarea raţională a păşunilor naturale; Organizarea şi dezvoltarea producţiei vegetale pe baze durabile; Creşterea nivelului de pregatire profesionala şi informare in domeniul agroindustrial şi

agro-turistic-turistic; Analiza situaţiei existente a evidenţiat factorii specifici care favorizează dezvoltarea

îndeosebi a sectorului zootehnic, acesta fiind prezent în toate unităţile administrativ teritoriale componente. Totuşi se remarcă unele zone cu favorabilitate ridicată la culturi agricole de bază situate în partea de sud şi nord- est a zonei. Comunele din nord- est – Deseşti, Ocna Şugatag, Budeşti- care beneficiază de un mediu natural nepoluat, atât prin depărtarea de sursele de poluare cît şi prin utilizarea preponderentă a practicilor agricole tradiţionale au şansa dezvoltării unei agriculturi ecologice care va asigura baza pentru dezvoltarea unei industrii alimentare rentabile şi va creşte atractivitatea turistică a zonei (planşa 3);

Pentru realizarea obiectivelor sunt propuse următoarele direcţii de acţiune şi măsuri: Dezvoltarea zootehniei în unităţile administrativ teritoriale care deţin suprafeţe importante

cu păşuni şi fâneţe, peste 50% din suprafaţa agricolă Cavnic, Baia Mare, Ocna Şugatag, Budeşti, Tăuţii Măgherăuş, Şişeşti, prin:

creşterea unor efective corespunzătoare de animale specifice zonei depresionare/montane (bovine, ovine, cabaline- Baia Sprie , Cavnic, Băiuţ, Şişeşti; bovine, porcine, păsări- Baia Mare, Tăuţii Măgherăuş; posibile activităţi de de creştere a albinelor în prisacă în condiţii ecologice Deseşti, Ocna Şugatag, Budeşti, Cavnic, Băiuţ, Baia Sprie);

care se pretează cel mai bine la conceptele agriculturii ecologice vegetale şi animale sunt: Tăuţii Măgherăuş, Deseşti, Budeşti, Ocna Şugatag;

asigurarea efectivelor de animale (prin selecţie internă sau prin procurare din exterior) cu animale din rase productive, crearea de condiţii optime de hrană (concentrate şi fânuri) şi de cazare;

creşterea suprafeţelor cu plante furajere adecvate condiţiilor pedoclimatice cum sunt trifoiul, borceagul, porumbul, pentru siloz, sfeclă furajeră în areale propice pentru zootehnie;



Prelucrarea şi valorificarea optimă a produselor agricole, în special a celor animaliere prin încurajarea şi stimularea financiară a investiţiilor pentru:

mică industrie alimentară (prelucrare carne, lapte, panificaţie); comerţ montano-rural (centre de prelucrare şi valorificare a producţiei agricole la Tăuţii

Măgherăuş- Merişor, Nistru, Ulmoasa, la Şişeşti (Bontăieni, Negreia, Plopiş),la Ocna Şugatag –Breb şi sat Şugatag , la Băiuţ -Poiana Botizii, la Baia Sprie-Chiuzbaia, satul Nou de Sus, la Baia Mare-Blidari şi Firiza.

Folosirea adecvată a păşunilor, împiedicarea exploatării exagerarate a acestora, menţinerea valorificăriişi eficienţei lor prin:

asigurarea de seminţe de mare productivitate, adaptate zonei montane, lucrări de reânsămânţare şi supraînsămânţare, lucrări de fertilizare chimică şi organică, lucrări de întreţinere a pajiştilor;

recoltarea masei verzi prin păşunat raţional sau prin colectare (cosit, uscat, căpiţat) în scopul creşterii producţiei de masă verde;

Trecerea de la agricultura de subzistenţă, la ferme de producţie vegetală moderne (înfinţarea de exploataţii de minim 9 hectare), ferme cu caracter comercial;

Formarea de asociaţii ale producătorilor agricoli; Respectarea condiţiilor pedoclimatice în privinţa producţiei vegetale(culturi de in, plante de

nutreţ şi plantaţii de pomi fructiferi la Şişeşti; culturi de cereale, leguminoase, cartofi, plantaţii de pomi fructiferi, castan comestibil la Tăuţii Măgherăuş şi Baia Mare; culturi de cartof şi plantaţii de pomi fructiferi la Desesti, Budesti, Ocna Sugatag);

Diversificare culturilor vegetale adecvate; creşterea producţiei agricole vegetale prin folosirea unor tehnologi performante(utilaje

agricole, îngrăşăminte chimice şi naturale, seminţe); accesarea Programului Fermierul de un număr cât mai mare de agricultori în vederea

modernizării fermelor; încurajarea înfinţarii unei reţele de sere şi solarii la Tăuţii Măgherăuş şi Baia Mare care să

asigure necesarul de legume proaspete pentru comunităţile urbane din teritoriul zonal tot timpul anului;

încurajarea culturilor vegetale ecologice, in zonele lipsite de poluare istorica – Desesti, Budeşti, Ocna Şugatag;

Înfiinţarea de birouri ale Oficiului Judeţean de Consultanţă Agricolă în zonele miniere defavorizate şi în centrele specializate de creşterea animalelor;

Dezvoltarea învăţământului profesional cu profil agroindustrial (mecanică agricolă / agroturism) cu clase la Tăuţii Măgherăuş, Cavnic şi Baia Sprie;

Acordarea de consultanţă de specialitate agenţilor economici din agricultură şi industrie alimentară pentru întocmirea de proiecte în cadrul Programului Special de Asistenţă pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (SAPARD).

Silvicultura Obiectiv specific principal: managementul resurselor forestiere în conformitate cu conceptul

gestionării durabile a fondului forestier şi cinegetic. Direcţii de acţiune conform propunerilor Regiei Naţionale a Pădurilor Maramureş:

- întocmirea unui studiu de gospodărire durabilă a fondului forestier şi a fondului cinegetic; - definitivarea formei de proprietate prin restituirea integrală a pădurilor; - cedarea drumurilor forestiere deţinătorilor de păduri cu obligaţia întreţinerii acestora (Ocolul Silvic- Tăuţii Măgherăuş); - extinderea reţelei de drumuri forestiere conform programelor, corelate cu resursele de lemn (Tăuţii Măgherăuş); - liberalizarea preţului la masa lemnoasă; - aplicarea în continuare a tratamentelor silvice adecvate în toate ocolurile silvice;



-gestionarea fondului cinegetic de către ocolurile silvice; - organizarea caselor de vânătoare ca şi puncte turistice şi includerea acestora în oferta turistică (Ocolul Silvic Tg.Lăpuş, zona Cavnic, Ocolul Silvic Baia Sprie, fondului de vânătoare Baia Sprie, Gutin, Cavnic, Plopiş, Dumbrăviţa, Ocoliş (fonduri arondate A.G.V.P.S., Ocolul Silvic Mara); - găsirea de noi pieţe pentru produsele comercializate de Romsilva; - descentralizarea activităţilor în silvicultură şi trecerea deciziei la ocol; - modernizarea metodelor de monitorizare şi gestiune a fondului forestier ; - managementul fondului piscicol (Ocolul Silvic Baia Sprie (Lac Bodi, Limpedea, Chiuzbaia) Ocolul Silvic Tg.Lăpuş, zona Cavnic, Ocolul Silvic Tăuţii Măgherăuş propune trei fonduri de pescuit pe lungime de 93km).

Setul de măsuri propuse se referă la: Monitorizarea menţinerii integrităţii fondului forestier în teritoriul zonal; Extinderea suprafeţei pădurilor şi a altor categorii de vegetaţii forestiere inclusiv pe

terenurile degradate de exploatările miniere la Cavnic, Baia Sprie, Băiuţ, Tăuţii Măgherăuş; Protejarea pădurilor cu structuri naturale şi cvasinaturale; Sprijinirea regenerării naturale a pădurilor; Extinderea combaterii biologice a dăunătorilor pădurii; Promovarea de biotipuri de arbori rezistenţi la adversităţi şi utilizarea acestora în lucrările

de regenerare a pădurilor; Administrarea silvică şi de control conform regimului silvic şi în cazul proprietăţii private

asupra terenurilor forestiere; Exploatarea masei lemnoase pusă în circuitul economic în raport cu posibilitatea anuală de

masă lemnoasă (gestionarea fondului forestier în regim silvic); Reconstrucţia ecologică a pădurilor afectate de factorii dereglatori (poluare atmosferică); Extinderea lucrarilor silvotehnice de amenajare complexă a bazinelor hidrografice

(managementul fondului piscicol – propunere de infiinţare a 3 fonduri de pescuit la Ocolul Silvic Tăuţii Măgherăuş pe lungime de 93 km. );

Introducerea în amenajamentele silvice a aspectelor legate de conservarea biodiversităţii şi a prevederilor din planurile de management ale ariilor protejate;

Includerea tuturor tipurilor de ecosisteme forestiere reprezentative în reţeaua de arii naturale protejate;

Identificarea şi delimitarea coridoarelor de legătură pentru prevenirea fragmentării habitatelor cu evidenţiere a lor în amenajamentele silvice;

Elaborarea planurilor de management cinegetic şi piscicol pentru fondurile de vânătoare şi pescuit;

Intensificarea valorificării produselor nelemnoase ale pădurii pe pieţele naţionale şi internaţionale;

Conştientizarea şi educarea populaţiei în scopul cunoaşterii şi protejării pădurilor( florei, faunei) şi practicării unui turism ecologic.

Industria Obiective specifice: Finalizarea procesului de ajustare structurală a industriei extractive ; Promovarea dezvoltării sectorului privat în industrie ca element important de susţinere a

economiei locale; Dezvoltarea unor structuri industriale alternative prin care să se elimine riscul socio-

economic reprezentat de caracteristica monoindustrială a teritoriului.



Conform strategiei de dezvoltare regională a Regiunii Nord- Vest, industria va continua să fie o activitate importantă în teritoriul studiat, ce va contribui la dezvoltarea teritoriului şi va asigura un număr însemnat de noi locuri de muncă.

Bogăţia de resurse crează un avantaj competitiv acestui teritoriu; Industria va cunoaşte o dezvoltare importantă , în jurul municipiului Baia Mare (centru de

polarizare subregională) şi în jurul axei est-vest Baia Sprie-Baia Mare-Tăuţii Măgherăuş ca urmare a investiţiilor străine directe (industria alimentară, electronică, tehnologie informatizată), ca urmare a investiţiilor indirecte. De asemenea, oraşul Cavnic şi comuna Băiuţ pot deveni centre cu activităţi economice diversificate, iar comunele Şişeşti, Budeşti şi Ocna Şugatag sunt centre agroindustriale ce pot dezvolta activităţi economice diversificate, cu deosebire legate de turism.

Pe lângă fondurile de la bugetul naţional, Banca Mondială va finanţa o parte din investiţiile pentru închiderea corectă a minelor şi industria minieră rămasă va putea funcţiona în concordanţă cu cerinţele unei economii viabile chiar şi cînd subvenţiile de la stat vor înceta.

Strategia şi planul de acţiuni pentru judeţul Maramureş au fost elaborate în cadrul proiectului “Închiderea durabilă a minelor, România- pe baza evalării impactului social (proiect Ro 5629), susţinut financiar de către programul Matra ”Pentru Transformare Socială în Europa Centrală şi de Est” al Ministerului de Externe al Olandei. Pentru implementarea proiectului s-a constituit un parteneriat intre firma de consultanţă Royal Haskoning din Olanda şi Ministerul Economiei şi Comerţului din România, prin Agenţia Naţională pentru Dezvoltarea şi Implementarea Programelor de Reconstrucţie a Zonelor Miniere, în colaborare directă cu comunităţile miniere şi autorităţile din judeţul Maramureş. Închiderea minelor generează : şomaj crescut, schimbări în economia locală, efort bugetar pe plan local, îmbunătăţirea situaţiei mediului, riscul excluderii sociale a şomerilor. Pentru atenuarea efectelor negative generate de inchiderea minelor s-a elaborat Strategia industriei miniere din România 2004-2010 aprobată prin H.G. 615/2004 care urmează a se actualiza pentru perioada 2005-2010.

Principalele opţiuni cu privire la activităţile miniere au în vedere rentabilizarea prin privatizare şi modernizare. Calendarul pentru oprirea- continuarea activităţii minelor se va cunoaşte numai după aprobarea strategiei actualizate. Pentru continuarea activităţii miniere în teritoriul zonal Gutin sunt prevăzute noi prospecţiuni geologice pentru găsirea şi evaluarea de noi resurse. Perimetrele avute în vedere sunt Tăuţii Măgherăuş şi Băiuţ, unde se estimează şi deschiderea de exploatări de suprafaţă. În condiţiile în care industria extractivă se restructurează, iar un număr mare de mine se vor închide, forţa de muncă este necesar să fie absorbită de alte activităţi industriale, de agricultură şi de servicii. Activităţile miniere au generat deplasarea forţei de muncă, navetism îndeosebi, care a cuprins populaţia activă dintr-o zonă mai largă, astfel încât în prezent există pericolul disponibilizării forţă de muncă şi în localităţile care nu au specific minier. Pentru aceste localităţi, care beneficiază de un mediu natural nepoluat şi un cadru natural deosebit este recomandabilă dezvoltarea activităţilor industriale, agricole şi de servicii în relaţie cu dezvoltarea turismului. Activităţi alternative la minerit în funcţie de potenţialul zonei sunt: industria materialelor de construcţii, industria alimentară, industria confecţiilor şi pielăriei, exploatarea şi prelucrarea lemnului. Existenţa unui mare segment de populaţie tânără şi calificată crează premizele dezvoltării unor activităţi economice moderne/de vîrf cum sunt cele din domeniul comunicaţiilor – TIC-, protecţiei mediului, prelucrării superioare a metalelor şi alte domenii bazate pe creativitate.

Resursele locale permit exploatarea materialelor de construcţii la: - Baia Mare : pavele din piatră, pavele din andezit şi bazalt, materiale de construcţii din lemn etc; - Tăuţii Măgherăuş : prelucrarea pietrei şi exploatarea balastului; - Budeşti: exploatarea balastului şi pavele din andezit, marca “andezit de Budeşti”;



În oraşul Tăuţii Măgherăuş, comunele Ocna Şugatag, Budeşti şi Deseşti se pot dezvolta alături de unităţile de prelucrare a produselor agro-zootehnice şi unităţi de prelucrare a plantelor din flora spontană şi de prelucrare a ciupercilor.

În oraşele Cavnic şi Baia Sprie pot activa diverse programe de reabilitare a mediului cu salariaţi proveniţi din rândul şomerilor de la exploataţiile miniere.

În toate unităţile administrativ teritoriale pot funcţiona unităţi specializate în prelucrarea lemnului (case din lemn, parchet, mobilă, etc). Exemplul de la Bozânta Mare- Tăuţii Măgherăuş unde s-a obţinut finanţare pentru o fabrică unde se obţin panouri din lemn se poate multiplica şi în alte unităţi administrativ teritoriale (panouri şi lemne de foc obţinute din rumeguş, etc.). Pentru a se evita lipsa de finanţare, firmele prelucrătoare din industria lemnului, pot încheia contracte de factoring cu instituţiile bancare. Industria alimentară şi a băuturilor, industria confecţiilor şi ţesăturilor, industria pielăriei şi încălţămintei pot cunoaşte creşteri pe seama valorificării resurselor şi a tradiţiilor locale.Pentru aşi consolida poziţia pe piaţa europeană firmele din industrie trebuie să-şi diversifice activitatea sau după caz să se specializeze pe anumite grupe de produse, să implementeze un sistem de asigurarea calităţii şi să respecte standardele de mediu EN 14000.Baia Mare poate păstra rolul de centru industrial complex şi pol de dezvoltare regională prin retehnologizarea / eficientizarea domeniilor existente şi dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii în domenii de vârf, concomitent cu orientarea cercetării tehnice spre domenii de excelenţă locale.Parcuri industriale sunt prevăzute pentru funcţionare în zonele din vecinătatea aeroportului la Baia Mare şi Tăuţii Măgheruş.În municipiul Baia Mare se urmăreşte infiinţarea unui parc industrial care va produce tehnologii pentru industria extractivă şi siderurgia neferoasă, tehnologii pentru industria chimică, IT .& C. La Firiza (Baia Mare) este în curs de implementare un proiect complex care cuprinde un parc de soft, activităţi de producere a tehnologiilor ambientale (instalaţii de filtrare şi epurare), echipament turistic divers, IT&C, fiind rezervate şi terenuri pentru servicii, turism, agrement şi locuinţe. Parcurile industriale vor beneficia de sprijin din partea universităţilor din Baia Mare. Sunt posibile colaborări între Institutul de Cercetări pentru Metalurgia Neferoasă şi Phoenix Baia Mare.Baia Mare şi-a asumat rolul de motor al dezvoltării spre domenii noi economice acordînd o importanţă majoră domeniilor cunoaşterii şi informaţiilor. Sloganul “ oraşul care învaţă” adoptat este revelator pentru viziunea strategică adoptată de comunitatea locală. Domeniul serviciilor are ca orientare dezvoltarea unor centre mari de afaceri la Baia Mare şi Tăuţii Măgheruş, respectiv Centrul de afaceri Millennium III - în centrul istoric- şi centru complex de afaceri la Nistru.De asemenea se află în pregătire proiecte de consultanţă pregătire în domeniul afacerilor care este necesar să fie susţinute.

Se urmăreşte realizarea unei reţele de incubatoare de afaceri atît în Baia Mare cât şi în oraşele Tăuţii Măgheruş, Cavnic, Baia Sprie, satul Băiuţ;

dezvoltare favorabilă se prevede în domeniul serviciilor conexe activităţilor turistice. Turismul Turismul constituie o acţiune prioritară, un factor al dezvoltării durabile, în această zonă ce

prezintă grave dezechilibre socio-economice. Strategia de dezvoltarea turistică a teritoriului zonal Gutin este în conformitate cu Planului Naţional de Dezvoltare, Planului de Dezvoltare Regională 2004-2006, Strategiei şi planul de acţiuni pentru zonele miniere din judeţul Maramureş- 2005; Royal Haskoning. Tertoriul în discuţie se constituie ca o sursă şi o resursă pentru dezvoltarea economică locală, turismul /ecoturismul fiind o cale pentru reducerea şi eliminarea acestor disparităţi, într-o zonă minieră aflată în restructurare.

Varietatea resurselor, bogăţia valorilor culturale şi naturale, pitorescul zonei montane sunt elemente de potenţial pentru dezvoltarea unui turism variat. Piaţa turistică se estimează că va fi formată din turişti din Ungaria, Ucraina , Sebia, din turisti din regiunea de nord-vest şi din rezidenţi.



Măsurile de dezvoltare cuprinse în Planul de dezvoltare al Regiunii de Nord-Vest 2004-2006, sunt:

- investiţii directe în turism; - investiţii imateriale în turism; - încurajarea activităţilor turistice; - infrastructura de acces în zone cu potenţial turistic recunoscut.

Obiective specifice : Promovarea unui turism durabil diversificat, adaptat potenţialului local şi respectuos faţă de

mediul natural prin: Diversificarea ofertei turistice a municipiului Baia Mare; Dezvoltarea turismului montan pentru sporturile de iarnă şi de vară; Diversificarea ofertei turistice. Măsuri specifice prevăzute:

- extinderea şi dezvoltarea zonei de agrement din Parcul Municipal (City Park); - declararea zonei de nord-est a municipiului ca zonă turistică de interes naţional- conform PUZ 2003 (Firiza-Blidari-Valea Neagră); - amenajarea unor spaţii funcţionale destinate tratamentului intern şi extern cu ape minerale la Firiza, pe Valea Borcutului, Valea Usturoi, Apa Sărată, Dealul Florilor; - promovarea formelor de turism: cultural, ecologic, itinerant, sportiv, gastronomic, precum şi a turismului de afaceri, reuniuni/manifestări ştinţifice s.a.; - valorificarea în spiritul dezvoltării durabile a potenţialului natural deosebit din masivul Gutin pentru sporturile de iarnă şi punerea într-un circuit a domeniilor schiabile existente Mogoşa, Şuior, Izvoarele, Cavnic şi dezvoltarea de noi locaţii de schi alpin Cavnic (Gutinul Doamnei), Creasta Cocoşului, Cabana Bolduţ, Pasul Gutin; - dezvoltarea de noi staţiuni de interes local : Izvoarele, Mogoşa, Cavnic-Roata şi Icoana; - aducerea ofertei pentru sporturile de iarnă la standarde internaţionale prin amenajarea unor dotări performante şi diversificate care să exploateze eficient domeniul schiabil: pârtii de dificultăţi diferite, pârtii de schi fond/biatlon, pârtii de săniuţe/ lenchere, amenajări pentru utilizare vara -mountain bike; - realizarea dotărilor necesare pentru infrastructura specifică: instalaţii de transport pe cablu, drumuri de acces, parcări, construcţii tehnice, trambulină pentru sărituri, racordare la reţelele electrice şi de apă, asigurarea canalizării / epurării apelor, managementul deşeurilor; - modernizare/omologare a traseelor: Igniş Gutâi-Creasta Cocoşului, Baia Sprie-Valea Borcuţului-Chiuzbaia-Groapele, Limpedea-Groape Igniş, Cabana Mogoşa-Complex Şuior-Poiana Boului, Huţa-Izvoarele-Neteda, Baia Mare-Dealul Florilor-Piatra Şoimului-Lacul Bodi Freneziu, Usturoi-Pleştioara, Baia Sprie-Lacul Bodi-Cabana Pleşca- Strunga Ţiganului, Baia Mare- Valea Usturoi –Pleştioara, Iapa-Cabana Agriş-Cascada Strungi; - dezvoltarea sporturilor extreme: canoing (pe râurile repezi de munte), parapantă şi deltaplan de pe vf. Igniş, Creasta Cocoşului; - Dezvoltarea turismului pentru drumeţii, alpinism, turism de aventură, turism sportiv, având centru de coordonare principal în oraşul Cavnic şi secundar în satul Mara, - Dezvoltarea turismului de agrement şi de sfârşit de săptămână în zone turistice, pentru care se propune dezvoltarea infrastructurii turistice şi de acces prin reglementarea dezvoltării spaţiale, şi anume: Firiza-Valea Neagră-Blidari (Baia Mare), Nistru, Băiţa, Izvoarele, Cavnic, Băiuţ, Stâmbu Băiuţ, zona Runcu, Şurdeşti, Plopiş, Chiuzbaia, Ocna Şugatag, Tăuţii Măgherăuş, Baia Mare;



- Dezvoltarea agroturismului în următoarele locaţii Chiuzbaia, Budeşti, Surdeşti, Plopiş, Cetăţele, Poiana Botizii, Bozânta Mare, Merişor, Ulmoasa, Negreia, Bontăieni, Mara, Sârbi, Hoteni, Şugatag, Breb; - Amenajarea zonelor pentru vânătoare şi pescuit: Băiuţ, Cavnic, Chiuzbaia, Firiza-Blidari, Ulmoasa, Nistru, Şişeşti; - Promovarea circuitelor turistice cu specific: Drumul apei, Curcubeul de Maramureş- circuit de pescuit sportiv la păstrăv, drumul aurului şi al florilor de mină (Săsar-Valea Roşie-Dealul Crucii-Şuior, Nistru-Băiţa), Circuitul caselor memoriale, Drumul prelucrării aurului (Logolda Cavnic-Muzeul de mineralogie-Vechea Monetărie Baia Mare), Drumul florilor, Drumul Castanelor, Circuitul bisericilor şi mănăstirilor; - Utilizarea mărturiilor istorice şi a legendelor locale în promovarea şi alcătuirea circuitelor turistice , alături de valorile etnografice: drumul lui Dragoş, Legenda lui Pintea, memorandistul Vasile Lucaciu, sărbătoarea udatului, târguri populare; - Introducerea şi amenajarea în scop turistic al minelor şi galeriilor dezafectate Văratic( drumul spre Botiza), Breiner şi Cisma; - Imbunătăţirea infrastructurii turistice în statiunea Ocna Şugatag în scopul diversificării procedurilor de tratament şi extinderii serviciilor de bază şi a acreditării ca staţiune de ineres naţional; - Sprijinirea dezvoltării altor puncte de interes pentru turismul balnear în corelare cu dezvoltarea agroturismului- Dăneşti-Siseşti-Şurdeşti; Apa Sărată, Valea Borcutului; - Amenajarea şi controlul practicării turismului de recreere indeosebi în zonele naturale fragile - zonele umede, monumente ale naturii, fond forestier;

Îmbunătăţirea accesului zonelor cu potenţial turistic prin reabilitarea infrastructurii tehnic, având ca măsuri:

Asigurarea căilor de acces către principalele puncte de interes turistic prin dezvoltarea infrastructurii majore de transport: modernizarea aeroportului, reabilitarea DN 1c, DN 18, dublare CF, realizare drum expres;

dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport care asigură accesul în zona turistică şi legăturile între zonele turistice :accesul la Mogoşa-Şuior-Baia Sprie, Cavnic-Roata, Băiuţ-Tocila; legături între Firiza-Izvoarele- Mogoşa-Şuior-Roata-La Icoană-; precum şi legături cu zonele invecinate/ de interes- Mina Văratic-Botiza; Nistru- Luna Şes (Oaş), Firiza-Izvoarele- Săpînţa; Baia Sprie- Chiuzbaia- Firiza;

imbunătăţirea acceselor/ parcărilor la obiectivele turistice, indeosebi a celor din localităţile rurale;

Dezvoltarea capacităţii turistice prin modernizarea, reamenajarea şi extinderea structurilor de cazare şi alimentaţie publică şi diversificarea dotărilor de agrement, avînd ca măsuri:

Modernizarea şi dezvoltarea structurilor de primire specifice fiecărei forme de turism: extinderea şi modernizarea structurilor de primire la Cavnic, Firiza, Runcu, Baia Mare,

Nistru, Băiuţ, Ocna Şugatag; Agrement: Lacul Bodi, Roata, Canton Budeşti, Mlejniţa Subarşiţa (Cavnic); Dezvoltarea şi diversificarea structurilor de agrement asociate structurilor de cazare

specifice turismului de recreere; Modernizarea şi extinderea serviciilor aferente zonelor turistice:comerţ, servicii bancare,

închirieri, reparaţiide material sportiv; Amenajarea de locuri de campare omologate şi servicii în zonele de interes pentru turismul

de week-end – Baia Sprie, Cavnic, Stămbu Băiuţ, Runcu, Nistru, Băiţa, Valea Neagră s.a. . Îmbunătăţirea sistemului de informare şi promovarea turismului, având ca măsuri: Sprijinirea realizarii unei informări corespunzătoare prin materiale publicitare asupra

potenţialului şi dotărilor din zona turistică (Internet, pliante, publicaţii, media etc.); Semnalizarea punctelor de interes turistic în localităţi şi pe arterele de circulaţie, precum şi a

marcajelor în zona montană;



Organizarea unei structuri de coordonare-informare pentru turismul din zonă având ca centru principal Baia Mare – pentru turismul judeţean, Cavnic- pentru turismul zonal şi organizarea de puncte de informare la Ocna Sugatag , Tăuţii Măgherăuş, Baia Mare;

Asigurarea corespunzătoare a resurselor umane în turism, prin: Asigurarea unor servicii turistice la standarde corespunzătoare cerinţelor actuale prin

formarea profesională a forţei de muncă, provenită în special din personal disponibilizat (cursuri de pregătire, adaptarea programei şcolare, cursuri postliceale/universitare de specialitate în Baia Mare).

Strategia de dezvoltare a turismului în zonă are în vedere respectarea principiilor dezvoltării durabile, prin crearea unui sistem integrat de zone turistice care să ofere o mare varietate de servicii turistice fără a aduce prejudicii emdiului natural.

Astfel se intenţionează realizarea unor zone turistice principale, legate de altele de mai mică anvergură printr-o reţea de drumuri locale cu acces la reţeaua majoră rutieră.

Localităţile cu rol de polarizare turistică se intenţionează să desfăşoare activităţi complementare, potrivit potenţialului local:

- Baia Mare – rol de coordonare şi informare pentru turismul judeţean; - Cavnic- rol de coordonare pentru turismul montan, având ca centru secundar satul Mara, comuna Deseşti, pentru drumeţii montane; - Ocna Şugatag – staţiune balneo-turistică de importanţă naţională, cu ape minerale clorosodice, pentru afecţiuni reumatismale; alte puncte de interes balnear în comuna Siseşti, comuna Băiuţ, oraşul Tăuţii Măgherăuş şi municipiul Baia Mare; - centre de informare turistică la Tăuţii Măgherăuş, Baia Mare şi Ocna Şugatag, localităţi aflate în imediata apropiere a căilor majore de acces în zonă – aeroport, drum naţional, drum expres, CF; - principale zone turistice prevăzute pentru omologare ca staţiuni : Izvoarele- Firiza, Mogoşa –Şuior, Cavnic -Roata- La Icoană; - centre pentru turismul cultural, valoficând tradiţia şi istoria mineritului, personalităţi istorice/legendare: Baia Mare, Baia Sprie, Cavnic , Băiuţ, Nistru, Băiţa; - centre pentru turismul cultural rural – biserici de lemn, tehnică populară, obiceiuri, tărguri: Şurdeşti, Plopiş, Deseşti, Budeşti, Sârbi, Breb, Chizbaia, Hărniceşti, Hoteni, Sat Şugatag, Poiana Botizii, Băiţa, Ulmoasa, Buşag; - trasee noi de legătură între zone turistice: drum perimetral zonei Gutin- Creasta Cocoşului, drum de legătură cu Valea Izei prin galeria Minei Văratic – Băiuţ, drum de legătură cu staţiunea Luna Şes – Ţara Oaşului- prin localitatea Nistru; - trasee turistice de referinţă: legătura cu Maramureşul istoric pe DN 18 şi traseu listoric Drumul lui Dragoş; legături între puncte/zone turistice : Baia Mare- Săpânţa, Firiza- Izvoarele-Mogoşa -Şuior- Cavnic- Băiuţ - Strâmbu Băiuţ.

Relaţia cu alte planuri şi programe relevante Planuri şi programe la nivel local

a) Planuri urbanistice generale ale localităţilor din aria de interes a PATZ m-ţii Gutin. Arealul studiat face obiectul unor facilităţi aferente acestuia, include teritorii care aparţin mai multor unităţi administrative şi anume municipiul Baia Mare, oraşele: Baia Sprie, Cavnic, Tăuţii Măgherăuş, comunele: Băiuţ, Budeşti, Deseşti, Ocna Şugatag, Şişeşti. În vederea asigurării cadrului legal de dezoltare a arealului este necesară corelarea acestora cu planurile urbanistice generale, în vederea aprobării de către autorităţile administraţiei publice locale şi de alte autorităţi responsabile

b) Planul de amenajare a teritoriului judeţului Maramureş (PATJ Maramureş) pune în evidenţă problemele majore socio-economice şi de mediu din zona, probleme similare celor care au fost identificate şi în procesul de elaborare a prezentului raport. Priorităţile de acţiune indicate



de PATJ Maramureş pentru revitalizarea economico-socială a judeţului care au legătură cu zona m-ţiilor Gutin sunt:

retehnologizarea/închiderea proceselor de prelucrare a materiilor prime în industria extractivă;

crearea de locuri de muncă stabile, asigurarea de servicii pentru populaţie; îmbunătăţirea căilor de acces, realizarea de dotări edilitare, îmbunătăţirea calităţii

locuinţelor; îmbunătăţirea accesului la informaţii, a vieţii sociale şi culturale. Planul nu are prevederi specifice pentru zona m-ţilor Gutin, indicând doar existenţa

zăcămintelor, a zonelor protejate, a resurselor naturale ale judeţului. c) Planul de încetare a activităţilor miniere, conservarea perimetrelor afectate

Exploatările miniere din zonă şi-au încetat activitatea treptat. Încetarea activităţii s-a datorat, în special, angajamentulor României de aderare la UE referitoare la faptul de a nu mai permite funcţionarea unor mine subvenţionate de la bugetul statului. În conformitate cu cerinţele Legii Minelor, a fost elaborat un plan de încetare a activităţii care prevede demontarea echipamentelor şi instalaţiilor, precum şi reabilitarea daunelor aduse mediului pe toată durata activităţii. Pentru Planul de încetare a activităţii a fost emis, de către Agenţia pentru Protecţia Mediului Maramureş, acordul de mediu. Planul a fost avizat de Ministerul Economiei şi Comerţului, precum şi de Inspecţia Teritorială pentru Resurse Minerale Bistriţa. Ministerul Economiei şi Comerţului a transmis planul la Agenţia Naţională de Resurse Minerale care va lua decizia privind închiderea exploatării miniere.Fondurile necesare pentru implementarea planului vor trebui asigurate de la bugetul de stat, pe baza unei Hotărâri a Guvernului României.

d) Planul Local de Acţiune pentru Mediu al judeţului Maramureş(PLAM) vizează în general diminuarea poluării, utilizarea eficientă a resurselor naturale regenerabile şi neregenerabile, dezvoltarea educaţiei ecologice şi promovarea activităţilor social-economice cu impact minim asupra mediului natural

Planul Local de Acţiune pentru Mediu în Judeţul Maramureş îşi propune să atingă următoarele obiective generale:

să identifice, să evalueze şi să stabilească problemele şi aspectele de mediu în judeţul Maramureş

să stabilească priorităţile de acţiune în scopul îmbunătăţirii condiţiilor de mediu să promoveze conştientizarea publică cu privire la drepturile şi obligaţiile comunităţii faţă

de mediul natural să întărească capacitatea autorităţii locale, agenţilor economici şi a comunităţii locale pentru

a elabora şi implementa programe de protecţie şi conservare a mediului natural să promoveze parteneriatul între actorii implicaţi în procesul decizional de mediu să respecte cerinţele legislative naţionale în domeniul mediului şi să promoveze cerinţele

Uniunii Europene să fie în concordanţă cu toate strategiile şi planurile locale de acţiune în implementare la

nivelul Judeţului Maramureş să fie în concordanţă cu viziunea comunităţii de dezvoltare durabilă a Judeţului Maramureş să constituie un suport real şi obiectiv în elaborarea Planului Regional şi a Planului Naţional

de Acţiune pentru Mediu. Planul Local de Acţiune pentru Judeţul Maramureş îşi propune să utilizeze resursele existente

la nivel judeţean sau regional în perspectiva accesării oportunităţilor sociale şi economice generate de dezvoltarea durabilă a judeţului Maramureş.

e) Planul Judeţean pentru Gestionarea Deşeurilor în Judeţul Maramureş a fost elaborat în anul 2002, fiind aprobat de către Consiliul Judeţean Maramureş. Planul a fost periodic revizuit, nemaifiind însă supus aprobării Consiliului Judeţean. Planul realizează o diagnoză corectă a




practicilor şi tehnicilor utilizate în gestiunea deşeurilor municipale şi industriale la nivelul judeţului, fără a propune totuşi măsuri concrete privind eliminarea efectelor negative.

Planul Judeţean pentru Gestionarea Deşeurilor nu a inclus în prognoza viitoarelor fluxuri de deşeuri.

Master Plan-ul - In cadrul proiectului Asistenta Tehnica pentru Pregatirea de Proiecte in Domeniul Deseurilor, Romania, Masura ISPA nr. 2003 RO 16 P PA 013-61 s-a elaborat Master Plan pentru gestiunea deşeurilor. Master Plan-ul identifica masurile necesare pentru dezvoltarea unui sistem integrat de management al deseurilor in conformitate cu obligatiile

legale, pentru o perioada de 20 de ani, 2006-2026. Cele mai importante aspecte tratate în acest Master Plan este identificarea locatiei corespunzatore viitoarelor depozite ecologice si statiile de transfer, asigurarea unui sistem integrat de management al deseurilor solide municipale. Identificarea locatiilor pentru alte categorii de deseuri cum ar fi deseuri periculoase sau deseuri inerte, deseuri din industriale, demolari, deseuri care nu fac obiectul acestui Master Plan

Planuri şi programe la nivel regional a) Planul de dezvoltare al Regiunii 6 Nord Vest pentru perioada 2007 - 2013 Obiectivul strategic al planului constă în: „Utilizarea eficientă a tuturor resurselor fizice şi

umane, în scopul dezvoltării unei economii performante în corelaţie cu conservarea mediului şi a patrimoniului, care să ducă pe termen lung la armonizarea coeziunii economice şi sociale la nivelul Regiunii Nord Vest”.

Priorităţile strategice de dezvoltare regională cuprinse în plan sunt: 1. Dezvoltarea infrastructurii locale şi regionale: transport, mediu, reabilitare urbană, utilităţi publice, infrastructură socială; 2. Sprijinirea afacerilor: crearea şi dezvoltarea IMM în sectorul privat şi de servicii, promovarea produselor industriale şi serviciilor pe piaţa internă şi externă, dezvoltarea afacerilor prin crearea de locaţii specifice; 3. Dezvoltarea turismului: conservarea patrimoniului natural, istoric şi cultural, dezvoltarea, diversificarea şi promovarea ofertei turistice, îmbunătăţirea serviciilor în turism; 4. Dezvoltarea rurală: dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice din mediul rural, dezvoltarea şi modernizarea activităţilor din silvicultură; 5. Cercetare, inovare tehnologică şi crearea societăţii informaţionale; 6. Creşterea ocupării, dezvoltarea resurselor umane şi a serviciilor sociale: promovarea măsurilor active de ocupare a forţei de muncă disponibile şi dezvoltarea sistemului de formare profesională, îmbunătăţirea şi extinderea sistemului de servicii sociale, achiziţionarea de competenţe specializate în domeniul administrării şi dezvoltarea afacerilor;

b) Planul Regional de Acţiune pentru Mediu Obiectivul principal al Planului Regional de Acţiune pentru Mediu este dezvoltarea unei

viziuni colective, prin evaluarea calităţii mediului la un moment iniţial, identificarea problemelor de mediu existente, stabilirea celor mai adecvate strategii pentru rezolvarea problemelor şi alocarea unor acţiuni de implementare care să conducă la obţinerea unor îmbunătăţiri reale ale mediului şi ale sănătăţii publice.

c) Planul Regional pentru Gestionarea Deşeurilor Ordonanţa de urgenţă nr. 61/2006 aprobata prin legea 27/21.01.2007, pentru modificarea şi

completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.78/2000 privind regimul deşeurilor (care transpune Directiva cadru a deşeurilor) prevede obligativitatea elaborării Planurilor de gestionare

1


a deşeurilor la nivel naţional, regional şi judeţean. Actul de reglementare prevede ca planurile regionale de gestionare a deşeurilor (PRGD) să fie elaborate de către Consiliile Judeţene în colaborare cu Agenţiile Regionale pentru Protecţia Mediului în baza Planului National de Gestionare a Deşeurilor. Planurile regionale de gestionare a deşeurilor se aprobă prin ordin comun al conducătorului Autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi al conducătorului Autorităţii pentru dezvoltare regională. În perioada 2002-2006 în cadrul proiectului de twinning România-Germania (RO 2001/IB/EN/01) desfăşurat în cadrul Ministerului Mediului si Gospodăririi Apelor a fost elaborat Planul de gestionare a deşeurilor pentru Regiunea 6, precum şi Ghidul pentru elaborarea planurilor regionale/judeţene de gestionare a deşeurilor. În cursul anului 2006, versiunea planului a fost completată cu fluxurile speciale de deşeuri: deşeuri periculoase municipale, deşeuri de echipamente electrice şi electronice şi vehicule scoase din uz. Planul regional de gestionare a deşeurilor a fost aprobat prin comun al Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor şi Ministerul Integrării Europene .Deşeurile care fac obiectul analizei PRGD elaborat pentru Regiunea 6 sunt deşeurile municipale nepericuloase şi periculoase (deşeurile menajere şi asimilabile din comerţ, industrie şi instituţii), la care se adaugă alte câteva fluxuri speciale de deşeuri: deşeurile de ambalaje, deşeurile din construcţii şi demolări, nămoluri de la epurarea apelor uzate, vehicule scoase din uz şi deşeuri de echipamente electrice şi electronice. Planul regional pentru gestionarea deşeurilor – Regiunea 6 Nord Vest, nu face referire la nici unul dintre tipurile de deşeuri industriale – altele decât cele nepericuloase, care sunt incluse în fluxurile deşeurilor menajere, fiind depozitate în mod curent în depozitele de clasă B existente. În concluzie, Planul regional pentru gestionarea deşeurilor – Regiunea 6 nord vest nu include prevederi pentru gestioanrea deşeurilor rezultate din activităţile miniere

Planuri şi programe la nivel naţional a) Strategia industriei miniere pentru perioada 2004 -2010 Strategia industriei miniere pentru perioada 2004-2010 a fost aprobată prin HG nr. 615 din 21

aprilie 2004. Principalele obiective ale strategiei sunt: • desfăşurarea activităţii miniere pe baze comerciale specifice pieţei libere; • diminuarea implicării Guvernului în sectorul minier şi promovarea iniţiativei private; • asigurarea protecţiei mediului la standarde europene; • soluţionarea problemelor sociale generate de închiderea activităţilor neeconomice. În setul de politici şi instrumente ce vor fi puse în mişcare pentru realizarea obiectivelor,

strategia Guvernului îşi propune: • limitarea rolului statului numai la activităţi de reglementare, control şi beneficiar de taxe, • crearea cadrului instituţional necesar implementării şi monitorizării politicilor şi

acţiunilor destinate restructurării sectorului, • promovarea de politici pentru eliminarea pierderilor financiare prin restructurarea

capacităţilor de producţie şi a tehnologiilor, închiderea minelor neviabile, restructurarea financiară a companiilor şi societăţilor, utilizarea clădirilor, a infrastructurilor şi a terenurilor disponibile pentru reconstrucţia economică a zonelor afectate şi securizarea mediului şi, în fine,

• implementarea unui pachet de politici destinate protecţiei sociale a personalului afectat de restructurare.

STUDII ŞI PROIECTE PENTRU BAZINUL TISEI CU IMPACT ASUPRA ZONEI Impactul activitatilor miniere asupra mediului în judetul Maramures

Univ. Wales, I.Geogr. al Acad.Rom, SC Aris

2001-2002

Proiect international

Studii privind asigurarea surselor de apa in vederea dezvoltarii alimentarii cu apa in sisteme centralizate in zonele rurale ale

Acvaproiect

1995-1996

Studii



Romaniei(Maramures, Tara Motilor, Crisana, Banat) Regularizare rau Sasar la Baia Mare-jud. Maramures Acvaproiect

Plan

Dezvoltarea Durabila a teritoriului in Regiunea/ Bazinul Hidrografic al Tisei

M. S. Nadejde 2003 Comunicari stiintifice

Dezvoltarea activitatilor miniero-metalugice din regiunea Baia Mare - Baia Sprie si gradul de poluare al acestora

Gh. Iacob 1990 Comunicare stiintifica

Regimul precipitatiilor atmosferice si hazardele pluviometrice in depresiunea Baia Mare

C. Dragota, D. Baltenu

2002 Articol

Evolutia activitatilor miniero-metalurgice din regiunea de Nord-Vest a Carpatilor romanesti si problema fortei de munca

Gh. Iacob 1981 Articol

Proiectul Studiu Regional din cadrul Programului PHARE 1996 de Cooperare Transfrontalieră Romania-Ungaria - Raport de Activitate şi Analiza Regională şi Elemente de Strategie

INCD Urbanproiect - Bucureşti

1999 Proiect International

Strategia de Dezvoltare Regională - Regiunea Frontalieră Vest INCD UrbanProiect - Bucureşti

1999 Proiect International

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Maramureş INCD Urbanproiect - Bucureşti

1998 Plan

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Maramureş INCD Urbanproiect - Bucureşti

2001 Plan

Aprofundarea cercetărilor faunistice în depresiunea Maramureş pentru mai buna protejare şi promova a capitalului ei natural

Muzeul Naţional de Istorie Naturală Grigore Antipa din Bucureşti

Studiu

Turism religios maramureşean. Valorificarea turistică a edificiilor şi manifestărilor cu caracter religios din Maramureş.

Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca

Studiu

Cercetări privind impactul activităţii industriale din Baia Mare asupra fondului forestier din zonă

Universitatea de Vest Vasile Goldis din Arad

2000

Studiu

Poluarea cu plumb şi cadmiu a solurilor din jurul uzinei Romplumb, Ferneziu, Baia Mare

Universitatea de Nord din Baia Mare

Studiu

Studii asupra efectului poluant al metalelor grele şi a cianurilor asupra solului, florei şi faunei din sol, în zona Baia Mare

Institutul de Cercetări Biologice din Cluj Napoca

2000 Studiu

Ţara Maramureşului – Potenţialul regional, resursele şi dezvoltarea

Universitatea Babeş – Bolyai din Cluj Napoca

Studiu

Aspectele relevante ale stării actuale a mediului Zona studiată este studiată este situată în partea central-vestică a judeţului Maramureş.

Teritoriul cuprinde 9 unităţi administrativ- teritoriale, dintre care un municipiu, 3 oraşe şi 5 comune, însumând o suprafaţă de 99180 ha. Coordonatele geografice ale zonei sunt: 23� 50`longitudine estica si 47� 60`.

Cadrul natural/mediul Relieful Formele de relief sunt reprezentate prin două trepte principale şi anume munţi şi depresiuni,

care coboară de la 1443 altitudine (vf. Gutin), la 200 m în Depresiunea Baia Mare. Zona montană ocupă peste 60% din suprafaţa teritoriului studiat şi este formată din culmile

sudice ale Munţilor Igniş, din Munţii Gutin şi Munţii Lăpuş. Sunt munţii de origine vulcanică, care domină zonele limitrofe prin abrupturi petrografice de mai multe sute de metri.



În partea de nord-vest se află Munţii Igniş cu aspect de platouri cu înălţimi de 1000-1300 m. Între pasul Gutin şi pasul Neteda se extind Munţii Gutin, formaţi în creste înalte de 1000 – 1400 m şi flancate de abrupturi petrografice de mai multe sute de metri.În partea de nord-vest se află Munţii Igniş ca aspect de platouri cu înălţimi de 1000-1300 m.

Între pasul Gutin şi pasul Neteda se întind Munţii Gutin, formaţi din creste înalte de 1000-1400 m şi flancate de abrupturi (vf. Gutin 1443 m, vf. Creasta Cocoşului 1428 m). La est de pasul Neteda se află Munţii Lăpuş, ale căror înălţimi nu depăşesc cu mult 1000 m.Zona depresionară este formată din mai multe bazine de origine complexă (tectonică şi erozivă). Cea mai extinsă este Depresiunea Baia Mare. Are o altitudine medie de 200 m şi este formată din glacisuri şi piemonturi la contactul cu zona montană, şi din terase şi lunci largi (Săsăr).

Apele de suprafaţă Râurile care drenează zona studiată fac parte din bazinele hidrografice ale râurilor Tisa şi

Someş. Râul Mara izvorăşte de pe versantul nordic al Munţilor Igniş, are o suprafaţă totală de

bazin hidrografic de 401 Km2 şi o lungime totală de 33 Km. După ce drenează bazinetul cu acelaşi nume, se varsă în râul Iza, afluent al râului Tisa.

Râul Lăpuş este colectorul unic al apelor de pe versanţii sudici ai Munţilor Gutin şi Munţilor Lăpuş; are o suprafaţă totală de bazin hidrografic de 1790 Km2 şi o lungime totală de 112 Km, apele lui, drenând extremitatea sud-estică a zonei studiate.

Afluenţii principali sunt râurile Săsar (S.B.M. = 305 Km2, lungimea = 29 Km) şi Cavnic (S.B.M. = 258 Km2, lungimea = 34 Km). La rândul lui râul Săsar are doi afluenţi: Firiza (S.B.M. = 169 Km2, lungimea = 26 Km) şi Băiţa (S.B.M. = 104 Km2, lungimea = 24 Km).

Lacurile au origini diferite. Lacurile naturale au dimensiuni mici şi se află în zona montană (Bodi, Morărenilor, Tăul Chendroaiei, Tăul Negru etc.), altele sunt lacuri sărate, cantonate în ocnele de sare părăsite (Ocna Şugatag, Lacul Albastru).

Dintre lacurile de acumulare cel mai important este lacul Strâmtori – Firiza (suprafaţa = 162,3 ha, volum = 17 mil.m3 apă) şi asigură alimentarea cu apă potabilă şi industrială a municipiului Baia Mare şi a oraşului Baia Sprie.

Clima Regimul climatic general este diferenţiat pe cele două trepte principale ale reliefului, în

funcţie de altitudine, expoziţie şi formele acestuia. În zona montană sunt caracteristice verile mai răcoroase şi cu precipitaţii mai abundente. Zonele depresionare se caracterizează prin veri mai calde şi cu precipitaţii relativ frecvente.Se remarcă frecvenţa aproape în tot cursul anului a advecţiei maselor de aer umed dinspre vest şi nord, constituind o caracteristică pentru acest spaţiu geografic. Temperatura medie anuală oscilează între 4-50C în zona montană şi valori de peste 90 în Depresiunea Baia Mare. Cantităţile medii anuale de precipitaţii însumează 1000-1200 mm în zona montană şi 700-800 m în Depresiunea Baia Mare.Vânturile sunt condiţionate de circulaţia aerului din partea de vest, ce prezintă o frecvenţă medie anuală de circa 18-20,0% şi a celui din nord cu o frecvenţă de 10-11,0% (Ocna Şugatag

Vegetaţia Predominarea reliefului muntos şi deluros determină o mare extensiune a pădurilor. Zona pădurilor de foioase ocupă aria Depresiunii Baia Mare, fiind reprezentată prin păduri de

stejar, astăzi în cea mai mare parte defrişate, în alternanţă cu terenuri agricole şi păşuni. Pădurile de fag şi carpen ocupă versanţii munţilor. Pe culmile cele mai înalte ale munţilor se

întâlnesc pădurile de fag în amestec cu brad şi molid. În luncile râurilor se dezvoltă pajiştile alături



de diverse specii de hidrofile (pipirig, rogoz).În porţiunile cu relief mai montan din Munţii Gutin se întâlnesc numeroase mlaştini oligotrofe (tinoane) cu diferite specii de muşchi de turbă, rogozuri şi unele rarităţi floristice. Fauna este variată şi adaptată în cea mai mare parte domeniului forestier, multe cu valoare cinegetică (urs, mistreţ, etc.). Râurile, în zona montană sunt favorabile dezvoltării păstrăvului şi lostriţei, iar în depresiuni lipanului şi sobarului.

Resursele subsolului Zona reprezintă un important bazin de extracţie a minereurilor neferoase. Sulfuri polimetalice se găsesc în Munţii Lăpuş la Băiţa, în Munţii Gutin la Cavnic şi în Munţii Igniş la Băiţa, Herja şi Baia Sprie. Zăcămintele auro-argintifere sunt prezente la Şuior în Munţii Gutin şi Săsar şi Valea Roşie în Munţii Igniş. Rocile utile, cu multiple întrebuinţări sunt reprezentate prin andezite Baia Mare, Blidari – pe Valea Firizei, argilă caolinoasă la Cavnic, argile refractare pe raza comunei Băiuţ, nisipuri şi pietrişuri în albiile minore ale râurilor.

La Ocna Şugatag se găsesc depozite de sare, a caror exploatare a fost abandonata din cauza surparilor de teren. In aşezările de la poalele munţilor sunt numeroase izvoarele naturale

Alunecări de teren Studiul “Macrozonarea teritoriului din punct de vedere al riscului la alunecări de teren”

elaborat de GEOTEC SA în anul 1998, studiu care a stat la baza elaborării Secţiunii a V–a “Zone de risc natural” a Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional, evidenţiază, pentru teritoriul studiat,(Planşa A) următoarele situaţii ale terenurilor după potenţialul de producere a alunecărilor de teren şi a proceselor de eroziune: Terenuri afectate de eroziune slabă – moderată cu risc redus de alunecări dar cu risc ridicat de accentuare a eroziunii prin apă. Aceste terenuri se întâlnesc pe terenurile de pajişti cu pante de peste 15% din zona colinară înaltă sau cu pante de peste 30% din zona montană. Riscul de accentuare a eroziunii este foarte ridicat în caz de păşunat abuziv sau alte activităţi care pot distruge pajiştile (turism supradimensionat). Pentru construcţii nu sunt probleme speciale cu excepţia celor determinate de panta şi configuraţia terenurilor şi riscul declanşării eroziunii de adâncime. Terenuri moderat stabile, cu eroziune moderată – puternică, cu alunecări relativ vechi sau/şi stabilizate, dar cu risc de activare în anii ploioşi sau prin schimbarea folosinţelor (defrişări, desţeleniri) sau lucrări de destabilizare a versanţilor (terasări), încărcare cu construcţii grele (clădiri, şosele). Aceste terenuri sunt caracterizate din punct de vedere geomorfologic de relieful de tip colinar caracteristic zonelor piemontane şi de podiş fragmentate de reţele hidrografice mărginite de versanţi cu înălţimi medii şi înclinări în general până la 45o. În timpul viiturilor se produc atât eroziuni verticale cât şi laterale. Nivelul apelor freatice se află la adâncimi mai mici de 5 metri. Terenuri din zona montană, înclinate – accidentate (pante mai mari de 15%) predominant sub vegetaţie naturală (păduri), slab afectate de procese de eroziune, care prezintă fenomene locale de prăbuşiri, căderi de stânci şi pietre.Din punct de vedere al substratului litologic nu sunt practic limitări pentru construcţii. Limitarea de bază o constituie panta mare a terenului care favorizează căderi de stânci şi pietre rezultate prin procese naturale de alterare (îngheţ, dezgheţ, variaţii de temperatură).

Încadrarea în zonarea seismică În conformitate cu datele înscrise în PATN – Secţiunea - “Zone de risc natural”, din punct de

vedere al intensităţii cutremurelor – scara MSK (SR –11100 – 93), teritoriul studiat se încadrează în zona 6 şi 7 de intensitate seismică:

6 - cu perioada medie de revenire de cca. 100 ani; 7 – cu perioada medie de revenire de cca. 50 ani. Coeficientului seismic - KS (conform Normativ P 100 – 92) înregistrează valori crescătoare

de la Sud la Nord (între 0,08 şi 0,12), valoarea predominantă fiind KS = 0,12. În ceea ce priveşte perioada de colţ valoarea predominantă este 0,7 secunde (conform Normativ P 100 – 92).



Conform valorilor de mai sus, ţinând seama de faptul că valoarea cea mai ridicată a intensităţii seismice la nivelul teritoriului naţional este 9 şi valoarea cea mai ridicată a coeficientului seismic - KS este 0,32 (în zona seismică A), se consideră că teritoriul de studiu nu aparţine unei zone cu probleme deosebite din punct de vedere al expunerii construcţiilor la riscul seismic.

Hazarde tehnologice Hazardele tehnologice cuprind o gamă largă de accidente legate de activităţile industriale

(explozii, incendii, scurgeri de substanţe toxice, exploatarea necontrolată a unor substanţe minerale, emisii şi poluări accidentale etc.) şi de managementul defectuos al întreprinderilor, cu impact asupra omului şi mediului ambiant. Sunt şi situaţii în care accidentele tehnologice cum sunt ruperile de baraje sau exploziile unor instalaţii sunt iniţiate de cauze naturale (inundaţii, cutremure) având loc o succesiune de evenimente extreme complexe sub forma unor reacţii în lanţ. Dintre ramurile industriale din zona studiată care prezintă riscul potenţial al unor accidente tehnologice, cele mai numeroase sunt în industria minieră. Cele trei unităţi industriale cu riscuri tehnologice din zona studiată sunt localizate în oraşul Baia Mare şi aparţin de industria minieră prelucrătoare.

Accidentele tehnologice legate de industria minieră cuprind prăbuşiri ale galeriilor de mină, alunecări şi lichefieri ale haldelor de steril insuficient consolidate şi ruperi ale iazurilor de decantare. Prăbuşirea galeriilor de mină însoţită de victime se înregistrează mai ales în industria carboniferă. Cele mai importante accidente de acest tip s-au produs în anul 2000 la iazurile de decantare Bozânţa-Aurul care s-au soldat cu poluarea unor afluenţi ai Tisei nu numai pe teritoriul României, ci au dus la răspândirea poluanţilor (în special cianura), în aval pe Tisa şi Dunăre, cu largi implicaţii în poluarea transfrontalieră. Valori ridicate ale concentraţiilor de metale grele în bazinele hidrografice Someş şi Tisa se înregistrează în imediata apropiere a centrelor miniere şi industriale. Cele mai contaminate sectoare au fost puse în evidenţă pe râurile Băiuţ, Cavnic şi Săsar. Poluarea în toate zonele de interes major provine din deversarea deşeurilor de la minele active ale căror staţii de tratare a apelor reziduale nu funcţionează corespunzător. Haldele de steril şi iazurile de decantare au un impact direct asupra reţelei de râuri, asupra apelor subterane, solurilor, vegetaţiei şi faunei. Poluarea datorată activităţilor miniere se păstrează pentru perioade îndelungate în bazinele hidrografice. Punctele miniere abandonate pot conţine mari cantităţi de deşeuri cu conţinut ridicat de metale, care, prin drenajul de către râuri sau apele din precipitaţii, sunt preluate şi reintroduse în circuitul acvatic. De aceea, punctele miniere abandonate constituie surse potenţiale de poluare pe scară largă a râurilor. Metalele grele nu sunt biodegradabile, ele rămân depozitate în diferite componente ale ecosistemelor acvatice, urmând ca, în anumite condiţii favorabile (schimbări în compoziţia chimică a apei râurilor, modificări în procesele de eroziune şi acumulare, perturbări în configuraţia albiei ca urmare a schimbărilor globale ale mediului), acestea să fie remobilizate şi introduse din nou în râuri (poluare secundară). Sursa principală de pătrundere a metalelor grele în râu o constituie apele uzate industriale şi municipale, cât şi apele care drenează arealele miniere.

Hazardele legate de construcţiile hidrotehnice Hazardele legate de avarierea construcţiilor hidrotehnice pot să afecteze lucrările de îndiguire

şi barajele pentru acumulări de apă. Cedarea parţială sau distrugerea digurilor şi a barajelor este produsă de viituri puternice şi este urmată de inundaţii cu efecte catastrofale.

Zona studiată include un singur obiectiv care poate constitui o potenţială zonă de risc tehnologic: Acumularea Strâmtori (Firiza). Accidentele tehnologice de tipul ruperilor de baraje pot fi iniţiate de cauze naturale (inundaţii, cutremure).



Calitatea mediului Analiza calităţii factorilor de mediu s-a făcut pe baza datelor furnizate de APM Maramureş şi

SGA Maramureş (Planşa A). Calitatea aerului Poluarea aerului în zona Baia Mare este determinată de emisiile de poluanţi, proveniţi de la

unităţi economice cu profil metalurgic, la care se adaugă emisiile provenite din arderile de combustibili în procesele tehnologice, de la centralele termice şi din traficul rutier.

Principalele surse responsabile de poluare atmosferei sunt: SC „Romplumb” SA Baia Mare şi SC „Cuprom” SA Baia Mare, precum şi exploatările miniere şi iazurile de decantare de la Băiuţ, Cavnic, Baia Sprie, Şuior, Steoja şi Săsar. Poluanţii emişi în atmosferă pentru care au fost efectuate măsurători sunt: SO2, NO2, NH3, pulberi în suspensie cu determinarea conţinutului de plumb, cadmiu, cupru, mangan, zinc, fier şi pulberi sedimentabile cu determinarea conţinutului aceloraşi metale. Din analiza rezultatelor monitorizării emisiilor, în anul 2003 se constată următoarele:

pentru dioxidul de sulf se remarcă o scădere semnificativă a nivelului de poluare, atât ca frecvenţă de depăşire a CMA, cât şi ca valori maxime înregistrate, această situaţie fiind determinată atât de măsurile luate pentru reducerea nivelului de poluare, cât şi de regimul de funcţionare al SC „Cuprom” SA (fost R.G.B. „Phoenix” Baia Mare), care începând cu luna iunie 2000 şi-a încetat activitatea cu principalele linii tehnologice;

la indicatorul „pulberi totale în suspensie” nu s-au înregistrat depăşiri ale CMA zilnică, valoarea medie anuală determinată fiind mai mică decât CMA anuală;

la indicatorul „pulberi sedimentale” nu s-au înregistrat depăşiri ale CMA zilnică, valoarea medie anuală determinată fiind mai mică decât CMA anuală;

din pulberi sedimentabile se determină cantităţile de metale grele (Pb, Cu, Fe, Zn şi Mn), care prezintă valori semnificativ ridicate după cum urmează:

frecvenţa anuală globală de depăşire ale CMA la plumb a fost de 78%; frecvenţa anuală globală de depăşire ale CMA la cadmiu a fost de 33%; Se constată că nivelul de poluare cu plumb şi cadmin se menţine în continuare ridicat, sursa

principală fiind SC „Romplumb” SA Baia Mare, cauzele fiind de natură tehnologică, dar şi de natură meteorologică, condiţiile de dispersie din zona Baia Mare fiind total nefavorabile.

Calitatea apelor de suprafaţă Calitatea apelor de suprafaţă este urmărită prin analize de laborator în următoarele secţiuni de

ordinul I: râul Cavnic la Cavnic (amonte); râul Săsar la Baia Sprie (amonte) şi Baia Mare (aval). Caracterizarea globală a calităţii resurselor de apă se efectuează în conformitate cu

prevederile „Normativului privind obiectivele de referinţă pentru clasificarea calităţii apelor de suprafaţă”, aprobat prin Ordinul nr. 1146/10.12.2002.



Conform acestui normativ clasificarea apelor de suprafaţă se va face în 5 clase de calitate.

Clasa de calitate (Ordin nr. 1146/2002) Curs apă Tronson Lungime

Km Indic.fiz regim oxigen nutrienţi ioni

generali metale Indicatori biologici

Cavnic Izvoare EM Cavnic 12 I I II IV V II

Cavnic EM Cavnic coafl. râul Lăpuş

25 I I III V V II

Săsar Izvoare EM Baia Sprie 12 I I III II V I

Săsar EM Baia Sprie confl. râul Lăpuş

19 I I III V V I

Izvoarele critice din punct de vedere al calităţii apelor de suprafaţă sunt cursurile Cavnic, aval E.M. Cavnic şi Săsar, aval Baia Sprie. Poluarea râurilor Cavnic şi Săsar este determinată în principal de activităţile miniere ce aparţin de Sucursala Minieră Baia Mare, ca urmare a exploatării necorespunzătoare a staţiilor de epurare a apelor de mină. S-a constatat de asemenea că râul Săsar are chiar de la izvoare depăşiri la unii indicatori (Zn, Mn), situaţie determinată de fondul natural.Cel mai mare volum de ape uzate deversat în receptorii naturali provine din activităţile unităţilor cu profil de extracţie şi prelucrare a minereurilor neferoase şi metalurgia neferoasă, precum şi din apele menajere orăşeneşti. Sursele principale de poluare a apelor sunt unităţile de extracţie şi preparare a minereurilor neferoase aparţinând Sucursalei Miniere Baia Mare (E.M. Baia Sprie, E.M. Herja, E.M. Aurum, E.M. Băiuţ, E.M. Cavnic, Flotaţia Centrală), SC „Cuprom”, SC „Romplumb”, SC „Transgold”, precum şi staţiile de epurare a apelor menajere orăşeneşti din Baia Mare şi Cavnic. Din analizele efectuate rezultă că o parte a indicatorilor de calitate a apelor evacuate (suspensii, sulfaţi, ioni de metale grele – Zn, Mn, Cu, CBO5, CCO-Mn) au avut depăşiri faţă de valorile maxime admise conform normativelor de calitate a apelor uzate evacuate, dar în mod diferenţiat pentru fiecare dintre sursele de poluare. Urmărirea calităţii apelor lacurilor şi a gradului de troficitate a fost efectuată pentru lacurile Firiza şi Mogoşa. Lacul Firiza din punct de vedere al gradului de troficitate se încadrează în categoria mezatrof. Analizele bacteriologice arată că starea igienico-sanitară este bună, apa încadrându-se în clasa I-a şi a II-a de calitate. În ceea ce priveşte regimul ionilor generali lacul Firiza se încadrează în clasele a II – III-a de calitate, iar la regimul de metale în clasa a V de calitate. Lacul Mogoşa din punct de vedere al gradului de troficitate se încadrează în categoria oligotrof. Calitatea apelor subterane a fost monitorizată în anul 2003 prin foraje de control, la următorii agenţi economici: SC „Cuprom” SA Bucureşti, sucursala Baia Mare, SC „Trangold” SA Baia Mare, U.P. Flotaţia Centrală Baia Mare, Exploataţia Minieră Baia Mare, SC „Romplumb” SA Baia Mare, SNP Petrom – Sucursala Maramureş şi Exploataţia Minieră Cavnic. S-a constatat că apele subterane din aceste zone sunt intens poluate, nivelul concentraţiilor la metale grele depăşind limitele maxime admise, astfel încât acestea nu îndeplinesc calităţile apei potabile (Legea nr. 458/2002).

Calitatea solurilor Munţii Gutâi sunt constituţi numai din roci vulcanice consolidate şi formaţiuni

vulcanogen – sedimentare. Invelişul de sol este caracterizat prin predominarea solurilor scheletice şi puternic acide asociate cu litosoluri şi stâncării. Ca urmare, întreaga zonă montană are folosinţă silvo- pastorală teritoriul respectiv fiind impropriu pentru agricultură. Relieful care permite într-o oarecare măsură practicarea agriculturii este Depresiunea Baia – Mare, unde, atât aspectul reliefului – uneori de câmpie - cât şi condiţiile pedoclimatice



permit practicarea agriculturii de la diverse culturi de câmp până la plantaţii pomicole şi chiar viticole. Solurile dominante sunt din categoria argiloiluviale care facilitează stagnarea apei în partea superioră a invelişului de sol şi împiedică buna dezvoltare a rădăcinii plantelor. Fenomenele de degradare cu extinderea cea mai mare sunt: aciditatea solurilor, eroziunea de suprafaţă, excesul de umiditate şi alunecările de teren. Încadrarea terenurilor în clase de pretabilitate s-a realizat pe criteriul intensităţii acestor factori limitativi ai producţiei agricole. Suprafeţele agricole se încadrează în clasele de pretabilitate III, IV, V şi VI pentru care sunt necesare lucrări şi măsuri de amenajare şi ameliorare pentru creşterea valorii agricole sau capacităţii de producţie.

Terenurile încadrate în clasa a III-a – cu pretabilitate mijlocie, cu limitări moderate pentru culturile de câmp – includ terenuri în pantă (15- 20%), sau afectate de exces de umiditate, puternic acide, erodate la suprafaţă, afectate de alunecări de teren. Terenurile încadrate în clasa a IV-a – cu pretabilitate slabă, cu limitări severe pentru culturile de câmp – sunt cele mai răspândite, iar factorii limitativi principali sunt: panta, eroziunea şi aciditatea. Folosinţa predominantă a terenurilor în pantă este fâneaţa, gama culturilor fiind mult diminuată atât de condiţiile de relief şi sol cât şi cele climatice. În cazul terenurilor plane se constată stagnarea apei timp îndelungat. Terenurile încadrate în clasa a V-a – nepretabile la arabil, cu limitări foarte severe – includ terenuri afectate de panta accentuată (25-35%), eroziunea de suprafaţă moderată şi puternică, acidiatea puternică. Terenurile încadrate în clasa a VI-a – sunt reprezentate de păşuni şi fâneţe din zona montană unde solul este puternic acid, scheletic şi relieful accidentat (pantă peste 35%).

Poluarea solului Poluarea solului este cauzată în principal de activităţile din domeniul minier, la care se

adaugă gestionarea deficitară a deşeurilor. Principalele surse de poluare chimică a solului, având un caracter istoric, din zona Baia

Mare sunt SC „Romplumb” SA, SC „Cuprom” SA, iazurile de decantare ale uzinelor de preparare, haldele de steril de mină rezultate în urma activităţilor de exploatare minieră şi apele de mină.

Rezultatele obţinute la analizele efectuate în anul 2003 au relevat, ca şi în anii precedenţi, concentraţii semnificativ mai ridicate ale metalelor grele în sol, unde se înregistrează depăşiri ale valorilor de referinţă. Zona cu valorile cele mai ridicate ale concentraţiilor de metale din sol este Baia Mare, inclusiv zona înconjurătoare.Conform rezultatelor determinărilor de laborator, în zona studiată se conturează 5 zone compacte degradate, după cum urmează:

Sursa de poluare Zona afectată

Suprafaţa de sol afectată peste limitele admise (Km2)

Suprafaţa de sol degradată (Km2)

1. Iazul Meda Meda-Săsar 34,50 12,28 2. Poluare istorică Valea Roşie 7,22 2,24 3. SC „Cuprom” SA Zona uzinei 9,07 1,97 4. SC „Romplumb” SA Zona uzinei 4,12 0,94

5. E.M. Herja Zona de confluenţă a râului Firiza cu pârâul Sterja 2,19 1,06

Din datele prezentate rezultă influenţa surselor de poluare în degradarea calităţii solului în timp, fiind vorba de o poluare remanentă, la care se adaugă şi o poluare prezentă ca urmare a neînlăturării cauzelor şi consecinţelor poluării.



Activitatea de salubritate În zona urbană, activitatea de colectare (salubritate) a deşeurile menajere de la

populaţie este asigurată de agenţi economici specializaţi. Depozitarea deşeurilor se realizează în depozitele existente, în care reziduurile sunt depuse neselectiv, fără a fi supuse unei forme de tratare. În Municipiul Baia Mare activitatea de salubrizare a fost concesionată de SC Drusal SA, firmă care asigură colectarea şi transportul deşeurilor menajere de la populaţie şi agenţi economici şi pentru oraşul Baia Sprie. Fiecare centru urban respectiv rural, are stabilite amplasamente distincte pentru colectarea deşeurilor menajere de la populaţie şi agenţi economici. În oraşele Baia Mare şi Baia Sprie există agenţi economici care au dechis puncte de colectare a deşeurilor reciclabile atât de la populaţie cât şi de la agenţi economici.

În cadrul parteneriatului public – privat încheiat între Consiliul Local al Municipiului Baia Mare, APM Maramureş, SC DRUSAL şi SC REMAT Maramureş SA pentru programul de colectare selectivă a deşeurilor menajere reciclabile a fost lansată o acţiune de colectare selectivă în zona pilot Săsar. În mediul rural situaţia este dificilă deoarece salubrizarea localităţilor se realizează cu precădere la nivelul aşezărilor urbane şi există încă practica eliminării deşeurilor prin aruncarea acestora în albia râurilor şi la marginea satului.

Gospodărirea deşeurilor La nivelul zonei studiate nu există un sistem integrat de gestionare a deşeurilor.

Acutizarea problematicii deşeurilor este generată de cresterea semnificativa a cantităţii acestora, precum şi de modul defectuos în care sunt soluţionate în prezent diferitele etape de gestionare a deşeurilor. În marea lor majoritate, gropile de gunoi, prin modul în care sunt realizate şi exploatate, sunt departe de respectarea exigenţelor de mediu. În aceste condiţii peste 93% din deşeurile generate ajung pe astfel de amplasamente, cu toate că înglobeaza materii utile: sticlă, metal, hartie, plastic etc. Depozitarea întamplatoare pe sol a deşeurilor, evacuarea acestora în cursurile de apă, arderea necontrolată a deşeurilor din mediul urban, (devenite practică curentă) reprezintă un risc major pentru mediul ambiant.

Tipuri principale de deşeuri După provenienţa lor, deşeurile produse în zona Munţii Gutinului sunt constituite din:

1. Deşeuri urbane deşeuri menajere de la populaţie; deşeuri asimilabile cu cele menajere - colectate de la agenţi economici; deşeuri stradale- din servicii municipale, construcţii şi demolări.

2. Deşeuri industriale Activităţile economice de bază ale zonei sunt extracţia şi prepararea minereurilor,

metalurgia neferoasă prelucrătoare şi prelucrarea lemnului. Specificul activităţilor economice desfăşurate în zonă determină generarea unor deşeuri tipice acestora, în care predomină sterilele de la exploatarea minereurilor metalifere, sterilele de flotaţie şi deşeurile de la exploatarea şi prelucrarea lemnului. Activitatea de prelucrare primară a materialului lemnos în instalaţii de capacitate redusă determină apariţia a zeci de depozitări necontrolate de rumeguş pe malurile cursurilor de apă, constituind o potenţială sursă de afectare a calităţii apelor de suprafaţă, a florei şi faunei acvatice.

Principalele deşeuri din activităţi economice sunt cu precădere rezultate din: deşeuri minerale din exploatările miniere – (halde de steril, iazuri de decantare); deşeuri industriale şi din construcţii (fier vechi, cenuşă, zgură, lemn); deşeuri din agricultură, inclusiv deşeuri fitosanitare - constituite din dejecţii

animaliere, deşeuri vegetale, materiale fitosanitare expirate.



Gospodărirea deşeurilor Depozite de deşeuri Eliminarea deşeurilor urbane în Zona Munţii Gutinului are loc prin depozitare pe sol.

Aceste depozite nu respectã normele autorizãrii din punct de vedere al protecţiei mediului nefiind amenajate, constituind surse de poluare a factorilor de mediu. Depozitele de deşeuri sunt improvizate, amplasate în locaţii nepotrivite (în albii de râuri, zone intravilane, zone de pădure), suprafeţele afectate fiind curăţate de către administraţiile locale. Pe lângă depozitele orăşeneşti, fiecare localitate rurală posedă o suprafaţă, de obicei mică, de depozitare a gunoaielor menajere. Suprafeţele acestor „depozite” nu sunt evaluate. Cu toate că suprafaţa ocupată nu este prea mare, prin amplasarea lor de obicei pe malul apelor şi acumularea gunoaielor în timp, au un efect negativ datorită poluării apelor de suprafaţă şi a stratului freatic din care se alimentează fântânile populaţiei.

Depozite de deşeuri urbane solide Principalele depozite de deşeuri urbane ocupă o suprafaţă de peste 12 ha. şi sunt

localizate în următoarele oraşe:

Nume depozit Suprafata de depozitare (mc)

Depozit Baia Mare – Satu Nou de Jos 11,0 Depozit Cavnic 0,75 Depozit Baia Sprie 0,48 Total 12,23

Depozite de deşeuri industriale În Municipiul Baia Mare există un depozit de deşeuri industriale (rampa Săsar) situat la

1,5 km de zona locuită, având o suprafaţă de 3 ha. pe care se elimină deşeuri inerte. Deşeurile de la exploatarea minieră şi a carierelor şi de la tratarea fizică şi chimică a mineralelor reprezintă 90% din totalul deşeurilor industriale. Situaţia acestora este următoarea:

Halde de steril Exploatarea minieră Numărul

haldelor Suprafaţa haldelor

Situaţia haldelor

Zona Nistru - Băiţa 29 11,18 4 active 25 inactive

Zona Baia - Sprie 3 2,32 3 inactive Zona Cavnic 17 6 1 activă

16 inactive Zona Băiuţ 30 10,63 30 inactive

Total 79 30,13

Iazuri de decantare Datele tehnice privind suprafaţa ocupată pentru cele 12 iazuri de decantare active sau în

conservare sunt prezentate în tabelul următor:

Suprafaţa ocupată Denumire depozit Proiectat Realizat

Iaz Bozânţa - REMIN 105 71 Trans Gold 93 67 Plopiş – Răchitele - EM Cavnic 31,8 26



Vrâncioaia - EM Cavnic 7 7 Malaini - EM Cavnic 1 1,6 Tăuţii de Sus - EM Baia - Sprie 48,6 25,5 Leorda - EM Băiuţ 12,7 12,7 Bloaja - EM Băiuţ 8,83 15,34 Bloaja vechi – EM Băiuţ 5,2 5,2 Iaz vechi -Săsar - 33 Iaz vechi -Tăuţii de Sus 48,6 48,6 Iaz -Nistru - 0.4

Total 256,73 245,94

Halda de zgură Există o singură haldă de zgură aparţinând societăţii comerciale SC ROMPLUMB SA

ocupând o suprafaţă de 1,2 ha şi amplasată în incinta societăţii. Din analiza situaţiei existente se desprind următoarele disfuncţionalităţi: Lipsa preocupărilor pentru colectarea selectivă a deşeurilor menajere; Depozitarea şi exploatarea necorespunzătoare a platformelor existente de deşeuri ; Lipsa autorizaţiei de mediu pentru aceste depozite. Lipsa unui sistem de gospodărire integrată a deşeurilor care se reflectã prin: Cantităţile crescute de deşeuri colectate neselectiv şi depozitate în depozitele de

deşeuri; Existenţa depozitelor neorganizate de deşeuri datorată necolectării tuturor

reziduurilor; Depozitarea deşeurilor tehnologice produse de agenţii economici, pe depozitele de

deşeuri menajere; Depozitarea deşeurilor toxice şi periculoase provenite din activitãţi casnice pe

depozitele comunitare; Deşeurile industriale (iazurile de decantare, haldele de steril minier, haldele de zgură

şi cenuşă) afectează mediul înconjurător sub diferite aspecte: Scoaterea unor mari suprafeţe de teren din activitatea sectorului agrosilvic; Distrugerea solului vegetal, a florei şi faunei de pe suprafeţele ocupate; Pericol de alunecare şi pierdere a stabilităţii haldelor, pericol de a provoca alunecări

de teren; Pulberile şi praful acoperă şi înăbuşă vegetaţia, degradând aspectul natural al zonei,

influenţând negativ posibilităţile de recreere şi turismul; Grosimea mare a haldelor şi a depozitelor din iazuri împiedică regenerarea naturală,

degradarea solului fiind ireversibilă. Patrimoniul natural şi construit Zone naturale protejate Dintre ecosistemele naturale au fost identificate o parte din bunurile de patrimoniu

natural, considerate cele mai valoroase, care necesită un regim special de ocrotire. Prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea PATN – Secţiunea a III-a – Zone protejate au fost identificate un număr de 13 arii naturale protejate. Nr. crt. DENUMIREA TERITORIU

ADMINISTRATIV SUPRAFAŢA

ha

CATEGORIA DE ARIE NATURALĂ

PROTEJATĂ 1. Lacul Albastru Baia Sprie 0.50 monument al naturii

categoria aIIIa IUCN 2. Rezervaţia fosiliferă

„Răzvan Givulescu” - Chiuzbaia

Baia Sprie - Chiuzbaia 50.00 rezervaţie ştiinţifică categoria aIa - IUCN



3. Peştera cu Oase Băiuţ – Poiana Botizii 0.50 monument al naturii categoria aIIIa IUCN

4. Lacul Morărenilor Ocna Şugatag, Breb 20.00 rezervaţie naturală categoria aIVa IUCN

5. Mlaştina Vlăşinecu Baia Mare 3.00 monument al naturii categoria aIIIa IUCN

6. Tăul lui Dumitru Baia Mare - Firiza 3.00 monument al naturii categoria aIIIa IUCN

7. Pădurea Crăiască Ocna Şugatag 44.00 rezervaţie naturală categoria aIVa IUCN

8. Creasta Cocoşului Deseşti - Mara 50.00 monument al naturii categoria aIIIa IUCN

9. Cheile Tătarului Deseşti - Mara 15.00 monument al naturii categoria aIIIa IUCN

10. Arboretul de castan comestibil de la Baia Mare

Baia Mare – Baia Sprie – Tăuţii Măgherăuş 500.00 rezervaţie naturală

categoria aIVa IUCN 11. Mlaştina Iezeru Mare Deseşti 5.00 monument al naturii

categoria aIIIa IUCN 12. Coloanele de la Limpedea Baia Mare - Ferneziu 3.00 monument al naturii

categoria aIIIa IUCN 13. Mlaştina Tăul Negru Strâmbu Băiuţ 1.00 monument al naturii

categoria aIIIa IUCN

Arii naturale protejate de interes local - constituite prin Hotărâre de Consiliu Local: − Tăurile şi turbăria de la Hoteni (Ocna Şugatag) prin HCL nr. 04/26.01.2006; − Tăurile Chendroaiei (Deseşti) prin HCL nr. 08/25.04.2006.

Prin Ordinul 1964 din 13 decembrie 2007, publicat în M.O. 98 / 07.02.2008, privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, în arealul analizat „Munţii Gutin” sunt validate 4 situri:

Arboretele de castan comestibil de la Baia Mare - Baia Mare (8%); Gutâi – Creasta Cocoşului - Budeşti (1%), Cavnic (2%), Deseşti (2%), Ocna Şugatag (1%), Şişeşti (2%);

Platoul Igniş - Baia Mare (<1%), Câmpulung la Tisa (3%), Deseşti (25%), Giuleşti (32%), Ocna Şugatag (33%), Săpânţa (35%), Sarasău (1%), Sighetu Marmaţiei (39%);

Valea Izei şi Dealul Solovan – Băiuţ (< 1%), Bârsana (15%), Bogdan Vodă (15 %), Botiza (99 %), Budeşti (< 1%), Călineţti (1%), Dragomireşti (95 %), Groşii Ţibleşului (2 %), Ieud (99%), Lăpuş (< 1%), Moisei (< 1%), Onceşti (20%), Poienile Izei (> 99%), Rozavlea (39%), Săcel (69%), Săliştea de Sus (72%), Şieu (> 99%), Sighetu Marmaţiei (15%), Strâmtura (27%), Vadu Izei (14%).

Zone construite protejate Analiza patrimoniului construit s-a întocmit conform datelor din Legea nr. 5/2000

privind aprobarea PATN Secţiunea III Zone Protejate, precum şi Listelor monumentelor istorice întocmită de DMASI (2004). Inventarierea valorilor de patrimoniu este cuprinsă in studiul istoric, care a făcut obiectul unei subproiectări elaborate de Biroul Individual de arhitectură Lucaş Elisabeta din Baia Mare(ANEXA4).

Conform aceluiaşi studiu, repartiţia teritorială a monumentelor istorice este următoarea: Specificaţie Total Categoria A Categoria B

municipiul Baia Mare 74 21 53 oraş Baia Sprie 19 5 14 comuna Băiuţ 2 1 1 comuna Budeşti 5 5 0



oraş Cavnic 5 1 4 comuna Deseşti 3 2 1 comuna Ocna Şugatag 5 5 0 comuna Şişeşti 19 9 10 oraş Tăuţii Măgherăuş 14 1 13

Total zona 146 50 96

Se poate constata că atât monumentele istorice de importanţă locală (cat. B), cât şi cele de importanţă naţională (cat. A) se află intr-un număr considerabil. Cea mai mare concentrare de valori culturale este în municipiul Baia Mare şi reprezintă mărturii ale evoluţiei istorice a localităţii, din epoca feudală, până în secolul XIX.

Alte localităţi cu încărcătură foarte mare de valori de patrimoniu construit (Legea 5/2000) sunt: Baia Sprie, Cavnic, Deseşti, Ocna Şugatag, Şişeşti.

Tipurile de monumente istorice sunt repartizate astfel: Specificaţie Arheologie Monumente de

arhitectura Monumente de

for public Monumente memoriale

total A B total A B total A B total A B municipiul Baia Mare 1 0 0 69 20 49 3 0 3 1 1 0 oraş Baia Sprie 0 0 0 19 5 14 0 0 0 0 0 0 comuna Băiuţ 0 0 0 2 1 1 0 0 0 0 0 0 comuna Budeşti 0 0 0 5 5 0 0 0 0 0 0 0 oraş Cavnic 0 0 0 5 1 4 0 0 0 0 0 0 comuna Deseşti 0 0 0 3 2 1 0 0 0 0 0 0 comuna Ocna Şugatag 0 0 0 5 5 0 0 0 0 0 0 0 comuna Şişeşti 0 0 0 14 6 8 0 0 0 5 3 2 oraş Tăuţii Măgherăuş 4 0 4 8 1 7 0 0 0 2 0 2 Zona Gutin 5 0 4 130 46 84 3 0 3 8 4 4

Cele mai vechi mărturii istorice ale locuirii în zonă sunt siturile arheologice din paleolitic şi epoca bronzului de la Buşag, oraş Tăuţii Măgherăuş.Monumentele şi ansamblurile de arhitectură specifice zonei se pot grupa în:

fortificaţii/ cetăţi- reprezentate de zidurile cetăţii din Baia Mare; monumente istorice cu caracter civil, din mediul urban- clădirile reprezentative din

centrul istoric Baia Mare şi Baia Sprie; ansambluri de locuinţe pentru mineri; monumente cu caracter religios, cu caz particular şi reprezentativ pentru Maramureş-

bisericile de lemn; In zonă se găsesc 3 biserici de lemn înscrise în patrimonoul UNESCO: Biserica Sf. Nicolae, Josani -Budeşti (1643); Biserica Sf. Paraschiva- Deseşti (1770); Biserica Sfinţii Arhangheli- Şurdeşti (1766); arhitectură veche populară- casa Iurca (1800)- Deseşti. Un caz particular îl constituie patrimoniul industrial, încă insuficient inventariat şi

clasificat, constând în: situri industriale legate de activitatea de extractie şi prelucrare a minereurilor

(prezentă în unele localităţi încă din primele secole d.c. – Dealul Crucii); elemente de tehnică industrială – Cavnic-Flotaţia de metale neferoase; elemente de tehnică populară (meşteşuguri legate de prelucrarea lemnului, argilei,

lânii ş.a.) - comunele Deseşti, Budeşti, Muzeul Etnografic Baia Mare; lucrări de echipare edilitară - Rezervoare de apă din Baia Mare şi Baia Sprie.



Conform aceluiaşi studiu istoric amintit mai sus, in zona de studiu sunt inventariate o serie de monumente istorice aflate într-o stare avansată de degradare, necesită masuri urgente de consolidare/protecţie.

Monumentul Cod Localitatea Observaţii

Casă MM-II-m- B-20248

Baia Mare p-ţa Libertăţii nr. 1

- Lucrări complexe de consolidare. amenajare şi ambientare







Monumentul Cod Localitatea Observaţii

Casa Degenfeld MM-II-m- A-04449



Claustrul mănăstirii Minoriţilor

MM-II-m- A-04450



Complex hotel-restaurant "Minerul"

MM-II-m- A-04451






Casa Teleky MM-II-m- A-044






Casa "Agricola" MM-II-m- A-044



Biserica “Sfânta Treime”

MM-II-m- A-04437

Baia Mare P-ţa Cetăţii nr. 1

Lucrări de protecţie, finisaje exterioare, amenajări exterioare

Casa Pocol, (azi casa de copii)

MM-II-m- B-04491

. Baia Mare,. Valea Borcutului,

- Lucrări complexe de consolidare, amenajare, protecţie si de ambientare

Biserica de zid “Sf. Apostoli Petru şi Pavel”

MM-II-m- A-04771 Sat Tăuţii de Sus,

oraş Baia Sprie

- Lucrări complexe de restaurare, consolidarea structurii, refacerea turnului

Biserica de lemn “Sfântul Nicolae” – Josani

MM-II-m- A-04639

Sat Sârbi comuna Budeşti

Lucrări de consolidare structura refacere învelitoare tratamente biologice

Reteaua de localitati Structura, ierarhizarea si functiunile Structura administrativa a teritoriului studiat cuprinde un numar de 9 unitati teritoriale

de referinta. Repartitia lor (conform Legii nr. 2/1968 cu privire la organizarea administrativ teritoriala a Romaniei cu modificarile ulterioare- Decretul nr. 38/1990, prin care comunele suburbane au trecut in categoria comunelor) este urmatoarea :

1 municipiu- Baia Mare; 3 orase- Baia Sprie, Cavnic, Tauti Magherăuş; 5 comune: Baiut, Siseşti, Budeşti, Ocna Şugatag, Deseşti. In componenta unitatilor administrativ teritoriale intră urmatoarele tipuri de localităţi: Categorii de unitaţi Număr % Populaţia(loc) %

Localităţi urbane propriu zise 3 8,6 149.821

81,0

Localităţi componente ale municipiilor şi oraşelor

13 37,1 16.627 9,0

Sate ce aparţin comunelor 19 54,3 18.488 10,0 Total 35 100 184936 100



Populatia urbana cu un total de 166.448 locuitori este cuprinsa în unitatile

adminstrative, avand componenta urmatoare: Municipiul Baia Mare: 137 921 locuitori Baia Mare: 136 254 locuitori Blidari: 184 locuitori Firiza: 1327 locuitori Valea Neagra: 156 locuitori Oraş Baia Sprie: 16 609 locuitori Baia Sprie: 11335 locuitori Chiuzbaia: 710 locuitori Tauţii de Sus: 3491 locuitori Satu Nou de Sus: 1073 locuitori Oraş Tautii Măgherăuş: 6713 locuitori Tautii Măgherăuş: 2232 locuitori Baiţa: 1806 locuitori Bozânta Mare: 595 locuitori Buşag: 543 locuitori Merişor: 252 locuitori Nistru: 1088 locuitori Ulmoasa: 197 locuitori Cavnic: 5205 locuitori Structura în teritoriu a localităţilor urbane este diferită, fiind determinată de condiţiile

de formare istorică şi geografică. De exemplu oraşul Cavnic, vechi centru minier (oraş din 1968) este alcătuit dintr-o singură localitate, în timp ce Tauţii Măgherăuş, declarat oraş după anul 2000 are în componenţa sa şapte localitaţi .Populaţia urbană este cuprinsă într-un număr de 4 localităţi cu caracter urban propriu-zis şi 13 localităţi componente, reprezentând peste o treime din totalul localităţilor din zonă. Distibutia populatiei in teritoriu evidentiază o grupare a localităţilor urbane pe o axă cu direcţia est-vest Baia Mare, Baia Sprie, Cavnic, Tăuţii Măgherăuş, in depresiunea Baia Mare. Evolutia populaţiei pe localităţi în perioada ultimelor recensăminte prezintă variaţii mari chiar şi în cadrul aceleiaşi unităţi administrative.

De exemplu oraşul Tăuţii Măgherăuş, care deşi în prezent are o distibutie relativ echilibrată a populaţiei în teritoriu, inregistrează o creştere puternică de populaţie in perioada de după 1992, în localităţile cu accesibilitate buna.Aceeaşi situaţie se remarcă în Baia Sprie- Tăuţii de Sus.

Aceeaşi tendinţă se manifestă si pe direcţia nord-sud în teritoriul administrativ al municipiului Baia Mare de-a lungul Vaii Firizei. Astfel, se poate remarca o tendinţă de modificare a distributiei populaţiei în localităţile din zona apropiată localitaţii Baia Mare, un triunghi de localităţi care încep să polarizeze populaţie, concomitent cu o scădere de populaţie în municipiul resedinta de judeţ. Intre cauzele posibile se pot aminti tendinta de reîntoarcere în rural a populatiei care a fost disponibilizata din industrie, preţul scazut al terenului de construcţie în localităţile rurale, cadru natural atractiv şi posibilitatea începerii unor activitaţi legate de dezvoltarea turismului în zonă. Situarea pe un drum naţional şi distanţa mică între localităţi constituie elemente generatoare ale unui sistem urban local, caracterizat prin relaţii puternice. Un prim efect al acestora este extinderea teritoriilor destinate construcţiilor – intravilanele - până la contopire intre Baia Mare şi Baia Sprie.

Minicipiul Baia Mare, conform PATN-Secţiunea IV- Reţeaua de localităţi este o localitate de rang II, de importanţă interjudeţeană si avand rol de echilibru in sistemul urban. În cadrul zonei studiate, Baia Mare are o pozitie singulară şi diferită de a celorlalte localităţi



fiind centrul urban de dimensiunea şi importanţa mult mai mare decât a celorlalte din zonă. Astfel, populaţia din municipiul reşedinta de judeţ este de peste 8 ori mai mare decât a oraşului cel mai mare din zona Muntii Gutin, Baia Sprie şi de 4,8 ori mai mare decât a populatii urbane totale din cele 3 oraşe ale zonei. Rolul de centru polarizator este evident atât pentru zone studiata cat şi pentru intreg judetul, atât prin nivelul de dezvoltare economico-sociala cât şi prin nivelul de dotare cu servicii . Localităţi de rang III sunt Baia Sprie, Cavnic şi Tăuţii Măgherăuş, rolul lor teritorial fiind limitat prin situarea in teritoriu de proximitate a municipiului Baia Mare. Evoluţia populatiei intre ultimele recensăminte relevă o evoluţie diferită a acestor centre urbane. Astfel, in timp ce localităţile din apropierea Băii Mari cresc si îşi extind teritoriile intravilane, centrele miniere Cavnic şi Baia Sprie sunt in declin demografic, unele dintre cauze fiind desigur declinul industriei extractive, al mineritului in general. Spatiul rural din zonă însumează o populaţie comparabilă cu cea a localităţilor urbane daca excludem municipiul Baia Mare (18 488 locuitori faţă de 16 627 locuitori), distribuită in 19 localităţi reprezentănd peste jumătate dn totalul localităţilor din zonă, la un procent de 10% din populaţie. Aceasta este consecinţa faptului ca localităţile sunt de mici dimensiuni, situaţie specifică pentru zonele montane.

Astfel, 10 sate au dimensiuni sub 1000 de locuitori, 3 dintre ele fiind sub 500 de locuitori. Este de remarcat faptul ca localităţi de mici dimensiuni se înregistrează şi în teritoriile administrative ale oraşelor(4 localităţi). Distribuţia teritorială în cadrul zonei situează zonele rurale în partea estică, cu precădere. Evoluţia populaţiei in aceste zone este spre o scădere cu accente mai acute în extremitatea estică si sud-estică. Declinul demografic se manifestă la nivelul teritoriului localităţii printr-o tendinţă mai redusă de extindere a intravilanului şi un declin al serviciilor si dotărilor publice. Totuşi situarea localităţilor intr-un cadru natural atractiv şi apropierea relativă de municipiul Baia mare este cauza tendinţei de extindere a intravilanului prin construirea de trupuri situate in apropierea unor zone de agrement.

Accesibilitate Specificul montan al zonei de studiu influenţează gradul de accesibilitate al localităţilor

studiate. Astfel, localităţile situate pe axele majore de circulaţie au desigur accesibilitatea cea mai buna precum şi tendinţa de extindere de-a lungul acestor artere. In această situaţie sunt municipiul Baia Mare, Tauţii Măgherăuş şi Baia Sprie. Localităţile situate in zonele depresionare din estul Munţilor Gutin au asigurată accesibilitatea prin drumuri judeţene in legătură cu DN 18 care leagă zonele din est si vest, asigură legătura cu municipiul Satu Mare si cu Sighetul Marmaţiei. Localităţile situate in zona de altitudine montană sunt racordate la municipiul Baia Mare prin drumuri judeţene care prezintă porţiuni dificile prin lipsa lucrărilor de modernizare. In această situaţie se află localităţile din comunele Băiuţ, Budeşti. Accesibilitatea localităţilor este predominant pe căile rutiere, calea ferata fiind relativ redusă in zonă. Accesul la calea ferată, neelectrificată, de altfel este asigurat doar pentru municipiul Baia Mare şi parţial pentru Baia Sprie. Baia Mare beneficiază de legături aeriene prin prezenţa aeroportului de la Tăuţii Măgherăuş. Astfel, se poate remarca o diferenţă accentuată între accesibilitatea localităţilor din zonă, cu o concentrare a localităţilor cu accesibilitate bună în zona de sud-vest din apropierea Băii Mari şi pe direcţia DN 18 în comunele Ocna Sugatag şi Desesti.

Infrastructura socio-culturală Analiza datelor cu privire la dotările din domeniul învăţământului s-a întocmit pe baza

Fişelor calităţilor 2003 furnizate de Direcţia de Statistică a Judeţului Maramureş.



UAT Populatie Nr.elevi /clasa

Nr.elevi/ Cadru

didactic

elevi Cadre Didact.

Sali

Baia Mare 142651 29,98 13,53 28695 2120 957 Baia Sprie 15984 29,9 11,5 2453 213 82 Cavnic 5373 25,0 13,7 850 62 34 Tauti Magheraus 6650 16,1 10,3 2453 213 82 Baiut 2770 11,9 9,4 850 62 34 Budesti 3547 25,2 10,5 610 59 38 Desesti 2619 12,0 7,9 277 35 23 Ocna Sugatag 4196 24,9 10,6 574 54 23 Sisesti 5533 18,5 10,0 611 61 33

Total 189323 28,6 12,9 37373 2879 1306

Media pe ţară: 14,24 elevi / cadru didactic Media pe judeţ 13,42 elevi / cadru didactic Formele de învăţământ prezente sunt diferenţiate în teritoriul de studiu. Învăţământul

preşcolar, cel primar şi gimnazial este prezent în toate localităţile atât rurale cât şi urbane. Învăţământul liceal este prezent doar în localităţile urbane, iar cel superior doar în municipiul Baia Mare. Alături de învăţământul liceal este prezent şi cel al şcolilor de maiştri, dat fiind specificul industrial sporit al zonei. Indicatorii cu privire la raportul dintre dotarea şcolară, numărul de elevi şi numărul cadrelor didactice relevă o distribuţie neuniformă in teritoriu.

Pentru zona de studiu se remarcă un raport elevi-cadre didactice favorabil, situat sub media pe tară şi media pe judeţ. Intre localităţi, doar Municipiul Baia Mare şi oraşul Cavnic au un indice apropiat de media pe judeţul Maramureş. Valorile indicelui scad in mediul rural ajungând până la 7,9 elevi/ cadru didactic in comuna Desesti. Valori scăzute sunt si in comunele Baiut, Sisesti, Ocna Sugatag şi orasul Tautii Magheraus. Aceste dezechilibre evidenţiază zonele din est, caracterizate şi de fenomene demografice negative asociate(îmbătrânire a populaţiei, migraţiune, spor natural negativ). Cu privire la numărul de elevi pe sală de clasă analiza relevă aceleaşi diferente intre municipiul Baia Mare şi restul localităţilor. La o medie pe zonă de 28,6 elevi pe sală de clasă, apropiat de medie este indicele din oraşele Baia Sprie, Cavnic şi comuna Ocna Şugatag. Restul comunelor au valori mult sub medie –Băiuţ, Deseşti, Tăuţi Măgherăuş.

Analiza celor doi indici relevă pe ansamblu dezechilibre între localităţile rurale şi urbane mici şi municipiul Baia Mare şi asemănări intre situaţia din municipiu cu cea din localităţile învecinate.

Baia Mare este un centru universitar cu tradiţie în pregătirea specialiştilor din domeniul industriei siderurgice neferoase. Universitatea de Nord structurată in 4 facultăţi, 23 specializări universitare cuprinde cca 2400 de studenţi şi 1900 în facultăţi particulare. Importanţa învăţământului universitar din Baia Mare se limitează la nivel local.

Dotări în domeniul sănătăţii şi asistenţei sociale Reţeaua sanitară, conform Fiselor localităţii 2003 indică în zona de studiu o dotare cu

unităţi spitaliceşti în localităţile : Baia Mare, Baia Sprie şi Cavnic însumând 5 unităţi; 115 cabinete medicină de familie; 147 cabinete stomatologice; 41 farmacii.



La nivelul unităţilor teritoriale se înregistrează următoarea repartizare a personalului şi capacităţilor de dotare medicală:

UAT Populatie Medici Cadre sanitare

medii

Paturi Nr.loc/ medic

Nr.med/ 1000loc

Nr.loc/ cadru

sanitar med

Paturi/ 1000loc

Baia Mare 142651 378 1514 1477 377,4 2,6 94,2 10,3 Baia Sprie 15984 23 51 60 694,9 1,4 313,4 3,7

Cavnic 5373 14 37 130 475,0 2,6 145,2 2,4

Tauti Magheraus

6650 5 8 0 1330 0,7 831,2 0

Baiut 2770 1 9 0 2770 0,3 307,7 0 Budesti 3547 1 2 0 3547 0,3 1773,5 0

Desesti 2619 1 2 0 2619 0,4 1309,5 0

Ocna Sugatag 4196 3 4 0 1398,6 0,7 1049,0 0 Sisesti 5533 3 5 0 1844,3 0,5 1106,6 0

Total 189323 429 1632 1667 441,3 2,2 116,0 8,8

Uat Nr. Loc/

medic Nr. Loc/

cadru san. Nr. Paturi/ 1000 loc.

Zona 441,3 116,0 8,8 Judeţ Maramureş 678,3 194,5 7,64 Romania 522,2 190,9 7,49

Din repartiţia teritorială se poate remarca o evidentă concentare a dotărilor de sănătate în municipiul Baia Mare si o relativ bună dotare a localităţilor urbane invecinate Baia Sprie şi Cavnic, reflectată prin indicatorii specifici.

Analiza indicatorilor specifici mai relevă următoarele: un număr relativ scăzut de locuitori care revin la un medic 441,3 pe intreaga zonă, în

comparaţie cu media pe judeţ de 678,3 locuitori/medic şi respectiv media pe ţară de 522,3 loc/medic (Anuar Statistic 2003); pe unitati administrative însă nivelul de satisfacere a indicelui este mult inferior in comunele situate îndeosebi în sudul şi estul zonei: Budeşti, Siseşti,Deseşti,Băiuţ.

numărul mediu de locuitori care revin la un cadru sanitar mediu este de 116 pe zonă, având valori favorabile comparativ cu media pe judeţ de 194,5 loc/cadru san. med şi respectiv 190,9 loc/cadru san. med. pe ţară, dar cu diferenţieri puternice în plan teritorial - valori scăzute în aceleaşi zone rurale Budeşti, Băiuţ,Desesti, Siseşti.

Numărul mediu de paturi la 1000 locuitori pe ansamblul zonei de 8,8 se situează peste media pe judeţ 7,6 paturi/1000 loc. si respectiv 7,5paturi/1000 loc, media pe ţară, indicînd o relativ buna capacitate de servire cu astfel de dotări.

La nivelul localităţilor analiza relevă o dotare satisfăcătoare pentru municipiul Baia Mare atât raportat la populaţia sa, dar la zona pe care o serveşte necesarul nu este acoperit de capacitatea spitalelor din localităţile vecine (Ex. Cavnic are specializare în boli nervoase). Oraşul Tăuţii Magherăuş nu are un grad de dotare sanitară, conform statutului său de localitate urbană, raportat la valorile minimale ale indicatorilor de definire a localităţilor urbane (Legea 351-Reteaua de localităţi). Atât indicii cu privire la numărul de medici cât şi cei referitori la dotarea cu paturi de spital sunt nesatisfăcători : 0,7 medic/1000 loc mult sub 1,8 valoarea minimală, iar dotări spitalicesti lipsesc. La nivelul anului 2003 se înregistrează, conform datelor de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi protecţia copilului Maramureş o structurare a sistemului de protecţie a copilului în :



o -centre pentru copii şcolari o -centre de tip familial o -centre pentru copii şcolari cu deficiente o -centre pentru copii preşcolari cu deficienţe o -centru de primire in caz de urgenţă o La nivelul zonei munţii Gutin pricipala concentraţie de astfel de dotări este în municipiul Baia mare, având o capacitate totală de 409 copii. Astfel, în Baia Mare se găsesc 3 centre de plasament şi 14 centre de tip familial insumând 228 şi respectiv, 163 de copii. o Ocna Şugatag este localitatea unde se găseşte de asemenea o dotare de asistenţă socială - centru de plasament pentru minori - restul localităţilor fiind lipsite de astfel de dotări. o Cu privire la asistenţa acordată persoanelor vârstnice sau cu handicap, conform aceleiaşi surse, zona cuprinde un Camin de bătrâni situat în Oraşul Baia Sprie.

Dotări culturale

Reteaua de dotări culturale constă în dotări de nivel superior-teatru, case de cultură- situate in mediul urban şi în municipiul reşedintă de judeţ, precum şi dotări culturale de tipul :

cinematograf, cămin cultural, muzeu, bibliotecă.

Astfel, în Baia Mare se gasesc: 3 teatre, o casă de cultură, 3 cluburi pentru diverse categorii de populaţie, o grădină zoologică. Oraşul Baia Sprie are un nivel de dotare culturală relativ ridicat prin prezenţa dotărilor: casă de cultură, cămin pentru tineret, bibliotecă.

Dotările culturale la nivelul restului teritoriului se limitează la biblioteci si cămine culturale, excepţie comuna Deseşti cu un cinematograf. Având în vedere încărcătura istorică a locurilor, în zonă se găsesc relativ multe muzee şi case memoriale, dintre care 2 importante muzee – de mineralogie şi de etnografie - în municipiul Baia Mare. Situatia abonamentelor radio şi tv, conform Fişei localităţii 2003 indică un nivel ridicat de acces la sistemele mass-media a localităţilor din zonă, comparativ cu nivelul mediu national, respectiv 121 ab.radio/1000 loc şi 151 ab.tv/1000 loc.

uat tv radio

Abonamente tv/1000loc

Abonamente radio/1000 loc

Baia Mare 46029 50414 322,6 353,4 Baia Sprie 4845 5127 302,8 320,7 Cavnic 1622 1422 301,8 264,6 Tauti Magheraus 1389 1509 208,8 226,9 Baiut 673 731 242,9 263,8 Budesti 689 749 194,2 111,2 Desesti 539 585 205,8 223,3 Ocna Sugatag 933 574 204,9 222,3 Sisesti 1086 1179 196,2 213,0

Total 57805 62290 305,3 329,0 Dotări sportive

Dotarea sportivă a localităţilor constă în săli de sport, stadioane şi terenuri de sport şi se concentrează îndeosebi în zonele urbane şi în cele turistice. Importante sunt dotările sportive din teritoriul municipiului Baia Mare, oraşului Baia Sprie(zona de agrement Igniş, Mogoşa, Lacul Albastru) şi Cavnic. Dotările sportive se orientează în prezent spre dezvoltare sporturilor de iarnă şi se concentrează în zonele cu potenţial turistic ridicat şi nevalorificat suficient până în prezent (de exemplu în zona Cavnic).



Dotări financiar-bancare, juridice şi de administraţie publică

Municipiul Baia Mare, reşedinţă de judeţ este centru bancar principal al zonei aici fiind situate sediile filialelor băncilor importante din tară( 11 filiale). Dotările juridice sunt de importanţă judeţeană: Tribunal Judeţean, Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureş, Parchetul de pe lângă Judecătoria Baia Mare, Judecătoria Baia Mare. Dotările de administraţie publică sunt constituite din aparatul administraţiei locale judeţene şi municipale, precum şi ale organismelor teritoriale ale administraţiei centrale.

Locuirea

Datele cu privire la caracteristicile locuirii în zonă au fost furnizate de Directia de Statistică Judeteană Maramureş şi sunt eztrase din Fişa Localităţii 2003. Aprecierile generale au ca bază documentară şi PUG-urile localităţilor, aflate însă deocamdată în diverse stadii ale procesului de elaborare- avizare-aprobare. Dupa finalizarea optiunilor administraţiilor locale cu privire la dezvoltarea locuirii se vor completa datele prezentului studiu. Pentru întreaga zonă s-au analizat indicatorii care relevă volumul de locuinţe existent şi indicatorii care se referă la calitatea locuirii.

Uat Populatie S

locuinţă S

locuibila Sloc/

locuinţă S loc/

locuitor Nr.camere/

locuinţă Nr.locuinţe/

clădire Baia Mare 142651 52583 1974181 37,5 13,8 2,29 5,82 Baia Sprie 15984 5572 212122 38,1 13,3 2,16 1,73 Cavnic 5373 1848 61755 33,4 11,5 2,08 1,77 Tauti Magheraus 6650 2402 93913 39,1 14,1 2,21 1,08

Baiut 2770 1161 33028 28,4 11,9 1,81 1,34 Budesti 3547 1189 42036 35,3 11,8 1,65 1,26 Desesti 2619 932 34134 36,6 13,0 2,12 0,99 Ocna Sugatag 4196 1492 58362 39,1 13,9 2,21 1,04 Sisesti 5533 1873 65993 35,2 11,9 2,02 1,01 Zona 189323 69052 2575524 37,3 13,6 2,24 2,24

Specificaţie Nr.camere/

locuinţă Nr.locuinţe/

clădire Nr. Pers./ cameră

S loc/ cameră

S loc/ locuitor

Zona 2,24 2,24 1,21 16,51 13,6 Judeţ 2,32 1,51 1,21 16,58 13,5 Romania 2,56 1,67 1,04 14,66 14,1

Cifrele relevate de indicii medii exprimaţi la nivelul intregii zone indică un confort

relativ redus al locuirii raportat la valorile medii pe ţară şi pe judeţ. Astfel, se poate constata : dimensiune medie a locuintei relativ reduse, atât ca număr de camere, cât şi ca

suprafaţă locuibilă din valorile S locuibile/cameră şi numarul de camere/locuinţă se poate deduce că

există o predominanţă a locuintelor cu camere mai puţine, dar mai mari valorile ariei locuibile pe locuitor şi ale nr. persoanelor/cameră indică un confort

general redus al persoanelor în locuinţe, comparativ cu valorile medii pe tară. Repartiţia teritorială a valorilor indicatorilor prezintă diferenţe semnificative intre

localităţi: - un confort scăzut al locuirii exprimat prin valorile S locuibile/locuitor mai reduse

decăt media pe ţară în Baia Mare, Baia Sprie, Deseşti, Ocna Şugatag şi mult mai scăzute în



comunele Băiuţ, Budeşti şi Oraşul Cavnic, unde se înregistrează valori mici şi la S locuibilă/locuinţă, locuinţele sunt de mici dimensiuni îndeosebi în :Cavnic, Băiuţ, Budeşti, Siseşti (valori mici la 2 indicatori)

- regimul de înălţime este ridicat in Baia Mare şi relativ constant scăzut în restul localităţilor.

Informatiile conţinute în PUG-urile localităţilor - creşterea suprafeţei intravilanului - relevă sporirea interesului faţă de investiţia în locuinte în zonele cu accesibilitate mare din apropirea municipiului Baia Mare, precum şi din zonele turistice în proces de dezvoltare.

Astfel, în zona de studiu se constată: o tendinţă de abandonare a tipului de locuire existent în perioada socialstă - locuinţe colective, aflate în proprietatea statului - cu consecinţe constând în degradarea fondului de locuinţe existent ( ex. Cavnic)

orientarea spre construcţia de locuinţe joase, pe lot, de mari dimensiuni tendinţa de construire a locuinţelor temporare, reşedinţelor secundare

pentru vacante şi agrement la sfârşit de săptănână extinderea intravilanelor pentru concesionarea de terenuri destinate

construcţiei de locuinte cu o calitate superioară a nivelului de confort (Tăuţii Măgherăuş, Băiuţ, Budeşti), tendinţă creşterii suprafeţelor intravilanelor prezină pericolul extiderii

necontrolate a zonelor construite de-a lungul principalelor artere de circulatie şi disiparea în teritoriu a intravilanelor prin de trupuri ale localităţii la distanţe relativ mari de zonele centrale. satisfacerea indicatorilor minimali de definire

Datele statistice, furnizate de Fişa localităţii 2003, cuprind informatii neuniforme şi insuficiente cu privire la modernizarea reţelei stradale, a reţelei de alimentare cu apă şi a celei de canalizare. Astfel, deocamdată, dintre localităţile din zonă, doar municipiul Baia Mare are un un număr de date revelator, dar insuficient, pentru aprecierea gradului de satisfacere a indicatorilor minimali de definire a localităţilor urbane.

In acest sens se poate afirma că: o municipiul Baia Mare satisface nivelul indicatorilor minimali cu privire la: numărul populaţiei, populaţia ocupată în activităţi neagricole, număr de paturi în spitale, numaăr de medici ce revin la 1000 locuitori, străzi modernizate (80%), lungime coducte alimentare cu apa (98%), lungime conducte canalizare(64%), dotări culturale, de învăţământ şi sportive. o oraşul Baia Sprie satisface indicatorii demografici, are o reţea de străzi modernizate suficientă, de66%, reteaua de apa este de asemenea la nivelul satisfacator (76%), dar, nu sunt satisfăcuti indicatorii referitori la numărul de paturi de spital, numărul de medici, reteaua de canalizare (18%) o oraşul Cavnic satisface indicatorii minimali cu privire la populaţie, dotările de sănătate, dar are o dotare tehnico-edilitară insuficientă (străzi modernizate 27%, reţea de distribuţie ap 34%, canalizare 10%) o Tăuţii Măgherăuş, conform datelor obţinute până în prezent satisface doar indicatorii demografici.

Infrastructurile tehnice

Gospodărirea apelor a. Amenajarea bazinului hidrografic. Zona studiată se află bazinele hidrografice ale râurilor Tisa şi Someş



Principalele lucrări hidrotehnice existente în această zonă sunt: Acumularea Strâmtori, pe râul Firiza, are un volum total de 16,6 mil.m3 şi este

destinată alimentării cu apă a municipiului Baia Mare şi a altor localităţi, producerii energiei electrice, atenuării viiturilor;

Acumularea Runcu în curs de execuţie, pe râul Mara, are un volum de 26 mil.m3 şi este destinată suplimentării debitelor de apă pentru sistemele de alimentare cu apă ale municipiului Baia Mare şi oraşului Baia Sprie;

Dervaţia subterană Brazi – Valea Neagră, Q = 1.405 l /s, L =8.4 km suplimentează debitele acumulării Stâmtori cu apă din râul Mara;

Aducţiune apă brută din acumularea Strâmtori în gospodăria de apă a municipiului Baia Mare.

b. Echiparea hidroedilitară Analiza elementelor de infrastructură hidroedilitară este realizată pe baza datelor

furnizate de Consiliul Judeţean Maramureş, a datelor statistice prezentate în ,,Fişele localităţilor’’. De asemenea s-a mai consultat şi proiectul 103 / 2005 PATZ- Munţii Gutin-Baza de date elaborată în 2005 de către Birouri Asociate de Arhitectură Florescu.

Alimentarea cu apă

Asigurarea cu apă a localităţilor este asigurată prin sistem centralizat în cele urbane, iar cele rurale este asigurată prin sistem centralizat cu distribuţia apei potabile prin cişmele amplasate pe străzi într-o primă etapă. În localităţile urbane alimentarea cu apă nu este satisfăcătoare în raport, cu cerinţa actuală a consumatorilor sursele de apă sunt insuficientă. De asemenea vechimea reţelelor de distribuţie provoacă pierderi mari de apă potabilă, cea ce impune realizarea unui program de reabilitare şi optimizare a sistemului actual de alimentare cu apă potabilă. În localităţile rurale există alimentare cu apă, dar este nesatisfăcătoare în raport cu cerinţa de apă diverşilor consumatori. Lungimile reţelelor de distribuţie sunt extrem de mici. De asemenea sursele de apă nu asigură nivelul de confort spre care se tinde.La nivel de localitate situaţia este următoarea:

Municipiul Baia Mare – se alimentează din acumularea Strâmtori – Firiza. La nivelul anului 2004 debitul total prelevat a fost de 24.398 mii m3, din care 13.758mii m3 s-au prelevat pentru populaţie. Capacitatea totală de înmagazinare a fost de 34.140m3 în 14 rezervoare.Distribuţia apei către consumatori se face gravitaţional, reţeaua de distribuţie având 285 km lungime.

Oraşul Baia Sprie - se alimentează cu apă din sursă de suprafaţă, râul Săsar cu Q=8,5 l/s, şi din sursă subterană, izvoare – Gutin cu Q= 8,5 l/s şi izvoare zona Borcuţ Vest cu Q=0,6 l/s. Capacitatea totală de înmagazinare a apei este de 4.412 m3 în 9 rezervoare. Distribuţia apei către consumatori se face gravitaţional printr-o reţea de 38 km lungime.

Oraşul Cavnic – se alimentează din sursă de suprafaţă, râurile Berbicioara, Valea Albă, Valea Suior cu Q= 11l/s şi din sursă subterană, izvoarele Roata şi Lighet cu Q= 1,5 l/s.

Capacitatea de înmagazinare a apei este de 650 m3 în 5 rezervoare. Oraşul Tăuţii Măgeruş – localităţile componente se alimentează din reţeaua

municipiului Baia Mare. Comuna Băiuţ – satul reşedinţă de comună, Băiuţ, este alimentat cu apă din pârâul

Izvorul Alb, Izvorul Negru. Conducta de aducţiune a apei are o lungime de 3,0 km până la staţia de tratare.



Comuna Siseşti – nu are sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă. Există sisteme locale ( prin captări de izvoare ) executate şi îtreţinute de localnici.

Comuna Budeşti – are un sistem centralizat de alimentare cu apă, iniţial conceput pentru toate localităţile din valea Cosăului, în prezent numai o parte din acestea beneficiază de acesta .

Sursa de apă o reprezintă izvoarele din zona înaltă a munţilor Gutin. Aducţiunea are o lungime 9,0 km, iar reţeaua de distribuţie este de cca 10,0 km.

Comuna Deseşti – are sisteme locale de alimentare cu apă prin captarea unor izvoare. Comuna Ocna Şugatag – are sistem centralizat de alimentare cu apă. Sursa de apă o

constituie izvoarele şi drenurile (Piatra, Gutin) cu Q= 15 l/s. Capacitatea totală de înmagazinare este de 1100 m3

Canalizarea apelor uzate

Canalizarea apelor uzate şi procesul de epurare al acestora este nesatisfăcător. În localităţile urbane există reţele de colectare a apelor uzate precum şi staţii de epurare. Lungimea acestor reţele este insuficientă atât în comparaţie cu lungimea reţelelor existente de distribuţie a apei cât şi cu cea a tramei stradale existente. Staţiile de epurare funcţionează cu sisteme neperformante. La nivel de localitate situaţia canalizării şi epurării apelor uzate este următoarea:

municipiul Baia Mare – canalizarea apelor uzate se face în sistem divizor. Lungimea reţelei fiind de 183 km. Staţia de epurare funcţionează cu două trepte. Capacitatea maximă fiind de 1350 l/s pentru fiecare treaptă de epurare. Evacuarea apelor epurate se face în râul Săsar.

oraşul Baia Sprie – canalizare apelor uzate se face în sistem divizor. Staţia de epurare funcţionează cu o singură treaptă (mecanică) de epurare, având debitul proiectat de 10 l/s. randamentul staţiei este de 60%.

orasul Cavnic – are sistem divizor de canalizare a apelor uzate. Capacitatea staţiei de epurare are un debit instalat de 17,2 l/s şi funcţionează numai cu treaptă mecanică. randamentul staţiei este de 60 %.

oraşul Tăuţii Măgheruş – nu are reţea de canalizare şi staţie de epurare a apelor uzate.

comuna Băiuţ – are sistemul de canalizare numai localitatea Băiuţ. Lungimea reţelei este de 3,0 km. Există o staţie de epurare a apelor uzate, dar are un grad avansat de uzură.

comunele Siseşti, Budeşti – nu au reţea de canalizare a apelor uzate. comuna Deseşti – are o reţea de canalizare în lungime de 500 m şi o fosă septică la

care sunt racordate poşta, localul de alimentaţie publică şi blocul de locuinţe. comuna Ocna Şugatag – există numai în reşedinţa de comună, Ocna Şugatag, un

canal cu lungimea de 1,1 km. Apele uzate sunt evacuate direct în Valea Sărată. Din analiza principalelor elemente care condiţionează dezvoltarea infrastructurii tehnice în domeniul hidroedilitar se pot evidenţia disfuncţionalităţi principale, şi anume:

disfuncţionalităţi în asigurarea necesarului de apă la sursele actuale ale sistemelor centralizate;

disfuncţionalităţi în exploatarea schemelor de alimentare cu apă, ca urmare a insuficientei capacităţi de compensare a consumurilor, a tehnologiei neadecvate de tratare a apelor în vederea consumului (staţia de la Baia Mare).



disfuncţionalităţi în asigurarea distribuţiei apei potabile către consumatori, în general în mediul urban, ca urmare a stării de viabilitate depăşită. Efectele imediate fiind calitatea necorespunzătoare a apei care ajunge la consumatori precum şi pierderile de apă tratată din reţea ceea ce duce la creşterea nejustificată a costurilor pentru apa consumată.

disfuncţionalităţi în canalizarea apelor uzate menajere, ca urmare a gradului redus de echipare a străzilor cu astfel de reţele, dar şi a depăşirii stării de viabilitate a reţelelor de canalizare existente.

disfuncţionalităţi în epurarea apelor uzate, ca urmare a existenţei staţiilor de epurare cu tehnologie depăşită sau neadecvată condiţiilor de calitate impuse precum şi lipsei acestor staţii în toate localităţile din mediul rural. Eliminarea acestor probleme impune elaborarea unor studii de fezabilitate, care vor prezenta soluţii optime atât din punct de vedere tehnic cât şi economic.

Reţele de transport Căile de comunicaţie din zona studiată (Planşa D) au fost analizate în contextul

legăturilor cu judeţele învecinate şi a legăturilor de transport naţional şi internaţional. În cadrul echipărilor de infrastructură, reţeaua de căi de comunicaţie şi transport, ocupă

un loc important, fiind compusă din reţeaua de căi rutiere, reţeaua de căi feroviare şi reţeaua aeriană.

Reţeaua de căi rutiere

Din analiza echipării tehnice cu drumuri publice – DN, DJ şi DC – au rezultat următoarele:

● Reţeaua de drumuri cuprinde: 2 trasee de drumuri naţionale : 1 traseu de drum naţional principale DN 1C – E 58; 1 traseu de drum naţional secundare DN 18; 15 trasee de drumuri judeţene; 13 trasee de drumuri comunale;

● Lungimea drumurilor publice este de 290 km. Din total lungime drumuri publice, pe zonă, situaţia se prezintă astfel: 63 km ( 22% ) – sunt drumuri naţionale; 159 km ( 55% ) – sunt drumuri judeţene; 68 km ( 23% ) – sunt drumuri comunale. Drumurile naţionale sunt modernizate în totalitate, cu o stare tehnică considerată ca

fiind bună. Aceste drumuri situându-se în clasele tehnice III şi IV. Drumurile locale, cele judeţene sunt modernizate peste 80%, iar cele comunale în jur de 30%, cu o stare tehnică considerată în general nesatisfăcătoare. Drumurile judeţene sunt de clasă tehnică IV şi V, iar cele comunale, sunt de clasă tehnică V. Drumurile de exploatare sunt în lungime de 194 km. In lungime de 63 km drumurile naţionale DN 1C - E 58 şi DN 18 reprezintă principala legătură a zonei cu municipiul Baia Mare şi de asemenea cu judeţul Maramureş şi cu restul ţării. Legătura cu zona de nord-est a judeţului este asigurată prin drumurile judeţene DJ 183, DJ109F, DJ 186B şi DJ185.

Legătura cu zona de sud a judeţului este asigurată prin drumurile judeţene DJ 109J, DJ 182, DJ 184A, DJ 182C, DJ 182G şi DJ 109F. Drumurile comunale de pământ îngreunează accesul între centrele de comună şi satele aparţinătoare, cât şi accesul la drumurile naţionale şi judeţene. Drumurile publice, în cea mai mare parte, traversează localităţi, viteza de



circulaţie fiind redusă pe aceste sectoare. De asemenea, lăţimea platformei drumului nu este corespunzătoare, datorită frontului îngust al limitei de proprietate. Drumurile judeţene şi comunale, în mare parte nu asigură o suprafaţă de rulare corespunzătoare pentru desfăşurarea unui trafic de călători în condiţii de siguranţă şi confort cât mai optime.

Analiza situaţiei existente a scos în evidenţă următoarele: legătura directă cu judeţul trebuie îmbunătăţită, analizând situaţia drumurilor

judeţene care îndeplinesc condiţii pentru a fi clasate ca drumuri naţionale; legătura mai directă între drumurile judeţene existente, cu cele naţionale, cu centrele

de comună, sau între satele aparţinând unor comune învecinate, trebuie îmbunătăţită, analizând situaţia drumurilor comunale care îndeplinesc condiţii pentru a fi clasate ca drumuri judeţene;

accesul de la centrul comunei la satele componente, legătura între satele aparţinând comunelor învecinate şi legătura directă a unor localităţi cu drumurile naţionale şi judeţene, trebuie rezolvată, analizând situaţia drumurilor care pot fi clasate ca drumuri comunale.

Pe reţeaua de drumuri naţionale şi locale există lucrări de artă (pasaje, poduri şi podeţe). Lucrările de artă de pe traseul drumurilor naţionale au o stare tehnică bună, dar nu toate sunt la clasa de încărcare E. Din analiza stării de viabilitate a drumurilor locale, judeţene şi comunale, s-a observat că de regulă starea de viabilitate a podurilor este similară cu cea a drumurilor, necorespunzând cerinţelor de capacitate portantă (clasa E de încărcare), şi cerinţelor traficului actual.

Reţeaua de căi ferate Reţeaua de căi ferate de pe raza zonei studiate este prezentă într-o proporţie foarte

mică. Echiparea cu căi ferate a zonei studiate se prezintă astfel: Lungime CF

(km) Din care:

zona

m. Gutin Electrificate Linie cu o

cale Linie cu două

căi

29 - 29 -

Zona dispune de o reţea feroviară în lungime de 29 km, linie cu o cale, neelectrificată. Teritoriul studiat este deservit de linia 400 Satu Mare - Baia Mare – Jibou - Dej,

tronson de cale ferată neadaptate unui trafic conform normelor europene în vigoare, cu treceri la nivel cu calea ferată care nu dispun de instalaţii automate de semnalizare rutieră, fiind fără bariere şi nepăzite.

Reţeaua aeriană

Zona beneficiază de aeroportul local Baia Mare, aeroport pentru transportul aerian de călători şi marfă, amplasat la vest faţă de municipiul Baia Mare. Aeroportul are o infrastructură şi dotări neadaptate unui trafic de călători şi marfă în condiţii de siguranţă ţi confort.

Transportul combinat

In municipiul Baia Mare funcţionează un terminal de transport combinat de mărfuri



Reţele de telecomunicaţie În judeţul Maramureş s-a realizat introducerea de centrale telefonice digitale în paralel

cu instalarea unor reţele locale. Astfel în municipiul Baia Mare, în cadrul oficiului Unirii, pe lângă o centrala mai veche tip Penta Conta funcţionează o centrală digitală Siemens (7000 linii) la care sunt racordate unităţile distante Săsar (2000 linii), Centru (7000 linii), Vasile Alecsandri (2000 linii). Traseul de cablu fibră optică ce deserveşte zona Munţilor Gutinului are traseul:

Baia Mare - Baia Sprie – Cavnic – Budeşti – Călineşti – Ocna Şugatag – Sighetu Marmaţiei

Trasee de cabluri telefonice interurbane simetrice (de înaltă şi joasă frecvenţă) instalate subteran, parţial în canalizaţie (localităţi urbane) sunt pe direcţiile:

- Baia Mare – Sighetu Marmaţiei; - Baia Mare – Baia Sprie; - Baia Mare – Somcuta Mare.

Reţele energetice a. Alimentarea cu energie electrică Surse de producere a energiei electrice Zona studiată are surse locale de producere a energiei electrice ce fac parte din

categoria centrală hidroelectrice de mică putere (CHE MP) a căror puteri instalate sunt cuprinse între 200 – 3600 kw. Pe baza programului de amenajare a potenţialului hidroenergetic iniţiat la sfârşitul anilor '80 în zonă au fost date în folosinţă o serie de microhidrocentrale: Firiza 0, Firiza IV, Chiuzbaia, Izvoarele.

Putere (w)

Denumire hidrocentrală Râul

instalată efectivi

Producţie medie

Gwh/an

Nr. grupuri tip turbină

1. Blidari 1 Firiza 0,34 0 1,43 1FO GANTZ 2. Blidari 2 Firiza 0,34 0 1,43 1FO GANTZ 3. Blidari 3 Firiza 2,74 1,64 8,71 1FO GANTZ 4. Firiza 0 Firiza 0,77 0,715 2,4 2FO 190/720 5. Firiza IV Firiza 0,77 0,715 2,4 3FO 90/390 6. Ghiuzbala Chiuzbaia 0,8 0,40 1,57 3FO 90/390 7. Izvoarele Runcu 0,4 0,25 1,31 4FO 90/390

Reţele de transport a energiei electrice

Teritoriul zonal – Munţii Gutinului – este străbătut în partea de sud a municipiului Baia Mare de liniile electrice aeriene LEA 220 kV care interconectează staţia de sistem Baia Mare 3 (220/110 kV – 2x200 MVA) cu staţiile Roşiori, Tihău-Cluj Est şi respectiv Iernut (CTE)

Reţele de distribuţie pe 110 kV

Liniile de 110 kV care fac distribuţia către staţiile de transformare 110 kV/MT din judeţ sunt alimentate din staţia de transformare Baia Mare 3.

Acestea sunt: Baia Mare – Şeini – Roşiori; Baia Mare – Şomenţa Mare – Cluj – linie dublă; Baia Mare – Nistru – Negreşti Oaş – Turţ;



Baia Mare – Târgu Lăpuş; Baia Mare – Baia Sprie – Cavnic – Sighetul Marmaţiei; Baia Mare – Baia Sprie – Cavnic – Sârbi – Vişeul de Sus – Borşa.

Reţele de distribuţie de medie tensiune Reţele de distribuţie de medie tensiune din zonă sunt alimentate la tensiunile de 6kV,

10 kV (Baia Mare) şi 20 kV (comunele din zonă). Ele au rolul de a furniza energia necesară reţelelor de joasă tensiune (0,4 kV) din localităţi, prin intermediul posturilor de transformare.

Aceste staţii sunt: Nr. crt. Localitatea Denumirea staţiei Tensiune

KV Putere MVA

1. Baia Mare Baia Mare 1 110/10/6 10 2. Baia Mare Baia Mare 2 110/6 2x25 3. Baia Mare Baia Mare 3 220/110 2x200 4. Baia Mare Baia Mare 4 110/10 3x25 5. Baia Mare Baia Mare 5 110/20/10 2x25 6. Baia Mare Ferneziu 110/20/10 2x25 7. Baia Mare Phoenix 110/20/6 2x25 8. Baia Mare Horca 110/6 2x25 9. Baia Mare Şăsar 110/6 2x16 10. Baia Sprie Baia Sprie 1 110/35/6 25 11. Baia Sprie Baia Sprie 2 35/6 2x6,3 12. Baia Sprie Mogoşa 35/0,4 1,3 13. Baia Sprie Şuior 35/6/0,4 2x6,3 14. Cavnic Cavnic 110/35/6 2x25 15. Cavnic Roata 35/6 2x6,3 16. Cavnic Tocila 110/20 16 17. Tăuţii Magheruş Nistru 110/20/6 2x16

Reţele de distribuţie de joasă tensiune Reţelele de joasă tensiune din localităţile Baia Sprie, Cavnic, Tăuţii Măgheraş Siseşti,

Budeşti, Ocna Şugatag, Deseşti sunt aeriene de tip clasic sau izolate tip funie (în zonele centrale ale localităţilor). Ele sunt pozate pe stâlpi de beton iar, în zonele periferice, se mai întâlnesc şi stâlpi de lemn. În municipiul Baia Mare, în zonele centrale reţele electrice sunt de tip subteran (432 Km), iar în cartierele mărginaşe sunt de tip aerian (299 Km).

Posturile de transformare care alimentează reţeaua de joasă tensiune din municipiul Baia Mare sunt în număr de 254:

- posturi aeriene pe stâlpi de beton – 38 buc; - posturi de transformare - cabină de zidărie:

6 kV – 6 buc; 10 kV – 99 buc; 20 kV – 22 buc;

- posturi de transformare - cabină metalică: - puncte de alimentare: 10 kV – 5 buc.

6 kV – 1 buc. Majoritatea posturilor de transformare cu durata de viaţă depăşită. O situaţie

asemănătoare o au şi reţelele electrice unde în multe cazuri acestea au condiţii de RK (reparaţii capitale) sau au durata de viaţă depăşită.

În celelalte localităţi posturile de transformare 20/0,4 KV sunt de tip aerian, pozate pe stâlpii de beton.



Electrificarea rurală

În prezent se desfăşoară un program de electrificare a gospodăriilor din mediul rural din judeţul Maramureş. Extinderi ale reţelelor electrice sunt necesare în Ocna Sugatag (167 gospodării, 8,6 Km j.t., 4,1 Km m.t), Siseşti (37 gospodării; 1,2 Km j.t.). Realizarea acestor extinderi, pe baza protocolului între FDFEE Transilvania Nord şi Consiliul Judeţean Maramureş va trebui îndeplinită până la sfârşitul anului 2005. În protocol sunt prevăzute şi electrificarea gospodăriilor (locuinţelor) ce se vor realiza de ANL: 50 în municipiul Baia Mare şi 10 în Cavnic.

Alimentare cu energie termică şi gaze naturale

La nivelul zonei studiate resursele energetice sunt gazele asociate şi libere (în zona Tăuţii Măgherăuş), cărbuni şi şisturi bituminoase (în zona municipiului Baia Mare) şi lemnul, cea mai mare parte a teritoriului judeţului fiind acoperită cu păduri. Asigurarea energiei termice necesare încălzirii şi preparării apei calde de consum menajer se realizează atât în sistem centralizat cât şi în sistem individual, cu sobe cu lemne, cărbuni şi gaze naturale. În localităţile urbane prepararea energiei termice în sistem centralizat se realizează cu centrale termice de zonă (municipiul Baia Mare) şi cu centrale termice de cartier, ce funcţionează cu gaze naturale (municipiul Baia Mare şi oraşul Baia Sprie) sau cu CLU (oraşele Cavnic şi Ocna Şugatag).

Deoarece energia termică livrată consumatorilor este nesatisfăcătoare atât din punct de vedere al cantităţii recepţionate cât şi al programului de furnizare, datorită problemelor administrative, tehnice şi financiare existente, la nivelul acestor localităţi au apărut următoarele probleme:

consumatorii nu mai acceptă sistemul centralizat de furnizare a energiei termice; restanţe mari la încasarea taxelor comunale; uzura avansată a instalaţiilor de încălzire din clădirile de locuit; calitatea proastă a combustibilului lichid; imposibilitatea asigurării fondurilor pentru constituirea stocurilor de combustibil

lichid în perioada de vară şi furnizarea cu întârziere de 2-3 luni a comenzilor de combustibil;

uzura avansată a instalaţiilor de producere şi transport a energiei termice (instalaţii vechi, depăşite, cu randament scăzut; canale termice prost executate, neîntreţinute, inundate cu ape meteorice sau canalizări defectuoase);

starea tehnică precară a centralelor termice. O importantă disfuncţionalitate la nivelul construcţiilor de locuinţe şi dotărilor social-

edilitare o reprezintă proasta izolare termică a clădirilor, în special a celor realizate înainte de 1990; rezistenţa termică a închiderilor perimetrale a acestor construcţii are valori mult sub cele stabilite prin normativele în vigoare (C 107/1, 2 din 1997), ceea ce duce la un consum mare de energie necesară pentru încălzirea lor. Datorită scăderii presiunii gazelor naturale în conductele magistrale de transport gaze, în perioada de iarnă, au fost scoase din funcţiune cazanele destinate preparării apei calde de consum menajer şi menţinerea în funcţiune a unui număr restrâns de cazane destinate furnizării agentului termic pentru încălzire (30-50% din capacitate) – în municipiul Baia Mare.

Din aceste cauze s-a renunţat într-o bună măsură la alimentarea cu energie termică în sistem centralizat, fiind înlocuită cu alimentarea cu căldură în sistem individual, în special cu centrale termice de apartament, funcţionând cu gaze naturale.



Alimentarea cu gaze naturale Microregiunea Munţii Gutinului este alimentată cu gaze naturale din Sistemul Naţional

de distribuţie prin intermediul următoarelor magistrale de transport gaze naturale de presiune înaltă care traversează judeţul pe direcţiile :

Dej – Târgu Lăpuş – Baia Mare – Satu Mare – ø 12¾˝ ; Dej – Valea Chioarului – Satulung – Satu Mare - ø 12˝ . Din aceste conducte sunt alimentate cu gaze naturale localităţile urbane Baia Mare,

Baia Sprie, Cavnic, precum şi comunele Tăuţii Magheruş şi Siseşti. Prin intermediul staţiilor de reglare măsurare predare (SRMP), care transformă presiunea gazelor de la înaltă la medie presiune, în zona localităţilor mai sus amintite a fost realizată o vastă reţea de conducte de medie presiune care leagă aceste localităţi. Există staţii de reglare măsurare SRM, care transformă presiunea gazelor de la medie la redusă presiune (necesară pentru consumatorii casnici) în localităţile Baia Mare, Baia Sprie, Cavnic, Tăuţii Magheruş, Tăuţii de Sus, Satu Nou de Sus.

Oraşul Cavnic este alimentat cu gaze naturale prin intermediul a două conducte de medie presiune: conducta de medie presiune de la Baia Mare, respectiv conducta de medie presiune (ø 8˝) de la SRMP Laschia. Se remarcă astfel, că ponderea reţelelor de gaze se află în partea de sud – vest a zonei studiate. În restul localităţilor din zona Munţilor Gutin (neracordate la sistemul naţional de distribuţie gaze naturale) încălzirea se realizează local, cu sobe cu combustibil solid (lemne şi cărbuni) sau cu centrale termice individuale ce funcţionează cu combustibil lichid uşor (CLU).

La nivelul zonei Munţilor Gutinului, situaţia alimentării cu gaze naturale a localităţilor este următoarea:

1. Localităţi deservite de reţelele de gaze:

Tipul de consumatori Gaze distribuite Nr.

crt. Localitate Lung. cond. de distrib.

(m) Casnici Instituţii Industrie Ag. economici Mii mc/an

1 Baia Mare 239167 50696 540 120 1895 116208

2 Baia Sprie 33415 3159 27 6 64 4014

3 Cavnic 45595 1278 34 5 33 1843

4 Tăuţii Măgherăuş 19844 335 7 1 17 868

2. Localităţi cu sisteme de distribuţie în curs de realizare:

Nr. crt.

Oraş (comuna) aparţinătoare Localitate Observaţii

1 Siseşti Bontaieni Executat 50% 2 Siseşti Cetatele Executat 50% 3 Siseşti Dăneşti Executat 65% 4 Siseşti Plopiş Executat 40% 5 Siseşti Siseşti Executat 70% 6 Siseşti Surdeşti Executat 60% 7 Tăuţii Măgherăuş Bozanta Mare Executat 90%

Faţă de folosirea combustibilului solid sau lichid, folosirea gazelor naturale prezintă numeroase avantaje, cum ar fi: creşterea gradului de confort al dotărilor şi locuinţelor, comoditatea utilizării, reducerea numărului de puncte de foc, posibilitatea preparării apei calde menajere, prepararea hranei, cu protejarea în paralel a mediului construit şi natural prin



reducerea pericolului de incendii în zonă şi prin stoparea tăierii pădurilor pentru lemne de foc.

Datorită avantajelor pe care le prezintă, alimentarea cu gaze naturale creează posibilitatea dezvoltării activităţilor economice şi turistice în zonele respective.



CARACTERRISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATĂ SEMNIFICATIV

Evoluţia stării mediului în situaţia neimplementării planului Evolutia starii mediului in cazul neimplementarii planului s-a facut tinind cont de

urmatorii factorii calitatea şi starea mediului natural; contaminare a apelor de suprafaţă şi subterane; poluarea solul/utilizarea necorespunzatoare a terenului; poluare a aerului; surse de pluare existente; influenta surselor de poluarea asupra factorilor de mediu; biodiversitate; flora; fauna; sănătatea umană; peisajul; solul; aerul; valorile patrimoniului cultural şi istoric; Evoluţia probabilă a situaţiei economice şi sociale şi a stării de sănătate. Analiza situaţiei actuale privind calitatea şi starea mediului natural şi construit a

relevat existenţa unor probleme istorice de poluare şi de degradare ale mediului. Datorită incertitudinilor privind soluţionarea, cel puţin parţială, a acestor probleme, se estimează că în cazul în care planul nu se va implementa, aceste probleme se vor agrava, atât ca intensitate, cât şi ca extindere spaţială. În vederea aceesării fondurilor europene pentru refacerea mediului degradat este necesar să se elaboreze documente de programare nationale, regionale, judetene si zonale aşa cum este PATZ M-ţii Gutin. Astfel arealul studiat este în zona minieră, metalurgică, o zonă industrială amanintata de somaj in masa, migrarea fortei de munca specializata in activitati miniere si metalurgice, resurse finaciare insuficiente pentru refacerea mediului sau mentinerea mediului la starea initiala. Trebuie sa amintim ca zoma studiata s-au evidenţiat surse importante de poluare a aerului, respectiv SC „Romplumb” SA Baia Mare şi SC „Cuprom” SA Baia Mare, Foltatia Centrala, Transgold si alti agenti economici având ca profil de activitate industria metalurgică, miniera, sau chimica care emit în atmosferă SO2, şi pulberi cu conţinut de metale grele, ca urmare zona cea mai afectată este municipiul Baia Mare inclusiv aria limitrofă.

In arealul studiat sunt surse importante de contaminare a apelor de suprafaţă şi subterane cu ape acide, de la mină, de la activitatile industiei metalurgice, generate de lucrările miniere sau metalurgice mai vechi sau mai recente (galerii, guri de mină, halde de steril, iazuri de decantare, roci sterile). Aceste surse in cazul neimplementarii strategieie propuse vor determinat niveluri mai ridicate de aciditate şi de poluare cu metale grele şi cu sulfaţi a pâraielor şi a apelor freatice din văile care străbat zona si care se infiltreaza spre zona fantanilor din cutile oamenilor. Strategia de dezvoltare a zonei prevede colectarea şi epurarea apelor acide si uzate din zonă, ceea ce va determina eliminarea treptată a surselor actuale majore de contaminare a apelor. În cazul în care nu se va implementa strategia, eliminarea acestor surse de contaminare a apelor, a solului de pe întreaga arie este incertă. O parte dintre aceste surse, şi anume, cele asociate exploatării miniere ar putea fi eliminate, nu se ştie încă după cât timp, dacă se vor obţine suficiente fonduri de la bugetul de stat pentru închiderea activităţilor şi pentru reabilitarea mediulul. Alte astfel de surse existente, asociate activităţilor miniere vechi vor continua să afecteze mediul. De asemenea, în zona este de



remarcat existenţa unor suprafeţe mari de teren perturbat (amplasamentele iazurilor de decantarea a haldelor de steril rezultat din activitatea miniera, amplasamentele minelor, a carierelor, a deversări accidentale de ape uzate rezultate din activităţile industriale, amplasamentele depozitelor de deseuri menajere, de roci, de zugri metalurgice, sterile, namol de la statiile de epurare etc.), aceste sunt zone lipsite de covor vegetal. Întregul areal din jurului oraşului Cavnic prezintă urme ale unor vechi alunecări de teren care, în condiţiile apariţiei unor noi construcţii sau drumuri pot fi reactivate. O altă zonă sensibilă este cea a Comunei Băiuţ. Aici, modelarea reliefului are loc prin fenomenul de eroziune naturală, fluviatilă (de adâncime – care afectează clădiri, drumuri şi păduri) dar şi prin accentuarea proceselor incipiente de eroziune în teritoriile aferente. Riscul producerii alunecărilor de teren se manifestă pe toată lungimea râului Poiana Botizei, unde apar frecvente eroziuni de maluri care afectează drumul comunal DC. Dacă stategia nu se va implementa, aceste probleme ar putea fi rezolvate parţial, nu se ştie în ce interval de timp, prin lucrări de reabilitare a mediului pentru fosta exploatare minieră REMIN Maramures, dacă se vor obţine suficiente fonduri de la bugetul de stat şi din fonduri europene. Implementarea acestor proiecte se poate realiza numai in cazul in care exista documentatii de urbanism aprobate in acest sens. Parţial însă, aceste probleme vor continua să existe, contribuind la degradarea continuă a mediului din zona analizată. Implementarea proiectelor propuse prevede operarea în condiţii stricte de protecţie a mediului, un plan foarte clar pentru reabilitarea mediului pe întreaga arie a planului, începând încă din momentul implementarii primului proiect, precum şi monitorizarea pe termen lung a calităţii şi stării mediului după închiderea activităţilor mimiere si metalurgice şi reabilitarea mediului. Referitor la evoluţia mediului din punct de vedere al biodiversităţii, luând în considerare situaţia actuală a acestui factor de mediu şi a condiţiilor existente, se apreciază că, dacă proiectele nu se vor implementa şi nu se vor desfăşura alte activităţi în zonă, refacerea acesteia va începe să se evidenţieze peste 50 – 60 ani. În cazul implementării proiectelor, datorită prevederilor privind reabilitarea mediului, refacerea florei va începe în circa 2 -10 ani de la demararea activitatilor, aceasta atrăgând după sine refacerea ecosistemelor în ansamblu, in cazul neimplementarii planului fauna care este variată şi adaptată în cea mai mare parte domeniului forestier, multe cu valoare cinegetică (urs, mistreţ, etc.), râurile, în zona montană sunt favorabile dezvoltării păstrăvului şi lostriţei, iar în depresiuni lipanului şi sobarului, pot fi puernic afectate.

În ceea ce priveşte valorile patrimoniului cultural şi istoric, regresul economic al zonei, început în urmă cu câtva timp, accentuat în ultimii ani şi culminând cu închiderea în anul 2006 a activităţilor miniere şi-a pus amprenta în mod vizibil asupra stării acestora. Aşa cum s-a menţionat, monumentele istorice se află în diferite stadii de degradare, de la fisuri minore, până la stadiul de precolaps. Conform Legii nr. 422/2001, responsabilitatea întreţinerii, consolidării, restaurării şi utilizării adecvate a monumentelor istorice revine proprietarului. O parte dintre clădirile de patrimoniu sunt părăsite, iar în cele mai multe situaţii proprietarii nu au resursele financiare necesare pentru restaurarea acestora. În cazul în care proiectele propuse nu se vor implementa, datorită situaţiei economice precare a comunităţii, degradarea patrimoniului va continua, fiind posibil ca o parte a monumentelor să dispară pentru totdeauna.

Evoluţia probabilă a situaţiei economice şi sociale şi a stării de sănătate a populaţiei

în cazul neimplementării planului După cum s-a precizat, situaţia economică şi socială a comunităţii este precară. Se

apreciază că, în cazul neimplementării proiectelor, proiecte ce reprezintă o investiţie majoră, această situaţie va continua să evolueze negativ din următoarele motive:

• dispariţia atât a locurilor de muncă existente în industria miniera, metalurgica, cât şi a celor preconizate pentru minimum 25 ani;



• dispariţia oportunităţilor pentru dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice, sociale, comerciale, de servicii în comunităţile din zonă;

• dispariţia oportunităţilor pentru îmbunătăţirea şi diversificarea calificării membrilor comunităţilor;

• dispariţia oportunităţilor pentru creşterea veniturilor din taxe şi impozite la bugetele locale.

În ceea ce priveşte starea de sănătate a populaţiei, prin neimplementarea nu se poate aştepta o îmbunătăţire, ci, cel mult, menţinerea situaţiei actuale ca urmare a dispariţiei oportunităţilor de îmbunătăţire a condiţiilor de trai prin diminuarea sărăciei, prin asigurarea unor condiţii de locuit civilizate, a unei infrastructuri de mediu adecvate şi a unei calităţi corespunzătoare a factorilor de mediu (apă, aer) în localitate. In cazul neimplementarii planului si strategieie de dezvoltare este incertă îmbunătăţirea condiţiilor privind infrastructura de mediu (alimentare cu apă, canalizare, gestionarea corespunzătoare a deşeurilor).

Ca urmare, în cazul neimplementării proiectului, populaţia din zona va continua să fie expusă atât la poluarea mediului, cât şi la acţiunea altor factori de stress pentru sănătate

In cazul neimplementarii planului in arealul studiat suntem in imposibilitatea respectarii principiile directoare pentru dezvoltare teritorială durabilă a Continentului European activitate pentru care vom fi taxati atat din punct de vedere financiar cat si din punct de vedere economic, social al sanatatii.

Pricipiile promovate in cadrul acestui studiu sunt promovarea coeziunii teritoriale prin intermediul unei dezvoltări socio- economice

echilibrate şi prin creşterea competitivităţii; promovarea dezvoltării funcţiilor urbane şi a relaţiilor urban-rural; promovarea unor condiţii de accesibilitate mai echilibrate; dezvoltarea accesului la informaţie şi cunoaştere; reducerea agresiunii asupra mediului; valorificarea şi protejarea resurselor şi a patrimoniului natural; valorificarea patrimoniului construit ca factor al dezvoltării; dezvoltarea resurselor energetice concomitent cu asigurarea securităţii; promovarea unui turism de calitate şi durabil; limitarea preventivă a efectelor catastrofelor naturale



PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE, RELEVANTE PENTRU PLAN, INCLUSIV ÎN PARTICULAR, CELE LEGATE DE ORICE ZONĂ CARE PREZINTĂ O IMPORTANŢĂ SPECIALĂ PENTRU MEDIU, CUM AR

FI ARIILE DE PROTECŢIE SPECIALĂ AVIFAUNISTICĂ SAU ARIILE SPECIALE DE CONSERVARE REGLEMENTATE CONFORM HOTĂRÂRII GUVERNULUI NR. 1284/2007 ŞI RESPECTIV A

ORDINULUI NR. 1964/2007 ; ORDONANŢA DE URGENŢĂ NR. 57/2007 PRIVIND REGIMUL ARIILOR NATURALE PROTEJATE,

CONSERVAREA HABITATELOR NATURALE, A FLOREI ŞI FAUNEI SĂLBATICE

Conform prevederilor HG nr. 1076/2004 şi ale Anexei I la Directiva

2001/42/CE, factorii/aspectele de mediu care trebuie avuţi în vedere în cadrul evaluării de mediu pentru planuri şi programe, sunt:

populaţie; apă; aer; biodiversitatea, flora, fauna; patrimoniul cultural si construit; sănătatea umană; peisajul; solul / utilizarea terenului; factorii climatici; valorile materiale. Pentru planul urbanistic zonal analizat, Grupul de Lucru a stabilit adăugarea, la lista de

mai sus, a încă trei aspecte: managementul deşeurilor; infrastructura rutieră/transportul; turism. Problemele de mediu actuale relevante pentru zona PUZ au fost identificate pentru

fiecare dintre factorii/aspectele de mediu care s-au prezentat mai sus. A fost adoptat acest mod de abordare pentru a asigura tratarea unitară a tuturor elementelor pe care le presupune evaluarea de mediu.

Rezultatele procesului de identificare a problemelor de mediu actuale pentru zona industrială Muntii Gutinu sunt prezentate în tabelul de mai jos.



Probleme de mediu actuale pentru zona

Factor/aspect de mediu

Probleme actuale de mediu

Populaţia • Populaţie îmbătrânită, formată în special din femei • Depopularea zonei, rată ridicată a şomajului • Nivel semnificativ de sărăcie, lipsa capacităţii financiare de a începe afaceri • Populaţie calificată mai ales pentru minerit, metalurgie şi pentru agricultură • Condiţii de trai modeste • Infrastructură edilitară şi de mediu slab dezvoltată sau absentă, clădiri în stare avansată de uzură sau de degradare Agricultura e practică în special pentru subzistenţă • Principala activitate, practicată este mineritul, metalurgia, industria gera nefiind dezvoltate semnificativ alte activităţi economice • Activităţile miniere si metalurgice sunt în prezent sistate • Costuri foarte mari de mediu, infrastructură, construcţii, etc. • Lipsa de atractivitate pentru investiţii datorită izolării zonei, precum şi datorită problemelor menţionate mai sus

Managementul deşeurilor

• În zonă nu există facilităţi pentru managementul corespunzător al deşeurilor menajere şi al deşeurilor industriale, altele decât cele din metalurgie si minerit • Deşeurile provenite din activitatile miniere si metalurgice derulate în trecut suntdepozitate pe haldele de steril sau zgura, contribuind la poluarea apelor de suprafata. Haldele de steril, depozitele necontrolat de deseuri constituie surse de poluare a apelor cu ape acide de şiroire, nefiind prevăzute cu sisteme de colectare şi epurare a acestor ape. Depozitele de sterile constituie surse de poluare a apelor şi a aerului (praf antrenat prin eroziune eoliană). • Deşi activitatea minieră a încetat, perimetrele depozitelor de deşeuri nu au fost reabilitate. Se aşteaptă fonduri guvernamentale. • Planul Judeţean pentru Gestionarea Deşeurilor realizează o diagnoză corectă a practicilor şi tehnicilor utilizate în gestiunea deşeurilor municipale şi industriale la nivelul judeţului, propune măsuri concrete privind eliminarea efectelor negative ale managementului neconform al deşeurilor. • Planul Judeţean pentru Gestionarea Deşeurilor şi Planul Regional pentru Gestionarea Deşeurilor nu au inclus în prognoza viitoarelor fluxuri de deşeuri şi deşeurile generate din industria miniera si metalurgica

Apa Apele de suprafaţă şi subterane din straturile freatice sunt contaminate cu metale grele şi cu sulfaţi şi prezintă un grad ridicat de aciditate, ca urmare a activităţilor şi lucrărilor miniere mai vechi şi mai noi, în zonă continuând să existe surse de contaminare (ape acide de mină). Izvoarele critice din punct de vedere al calităţii apelor de suprafaţă sunt cursurile Cavnic, aval E.M. Cavnic şi Săsar, aval Baia Sprie. Poluarea râurilor Cavnic şi Săsar este determinată în principal de activităţile miniere ce aparţin de Sucursala Minieră Baia Mare, ca urmare a exploatării necorespunzătoare a staţiilor de epurare a apelor de mină. S-a constatat de asemenea că râul Săsar are chiar de la izvoare depăşiri la unii indicatori (Zn, Mn), situaţie determinată de fondul natural.Cel mai mare volum de ape uzate deversat în receptorii naturali provine din activităţile unităţilor cu profil de extracţie şi prelucrare a minereurilor neferoase şi metalurgia neferoasă, precum şi din apele menajere orăşeneşti.Sursele principale de poluare a apelor sunt unităţile de extracţie şi preparare a minereurilor neferoase aparţinând Sucursalei Miniere Baia Mare (E.M. Baia Sprie, E.M. Herja, E.M. Aurum, E.M. Băiuţ, E.M. Cavnic, Flotaţia Centrală), SC „Cuprom”, SC „Romplumb”, SC „Transgold”, precum şi staţiile de epurare a apelor menajere orăşeneşti din Baia Mare şi Cavnic. Din analizele efectuate rezultă că o parte a indicatorilor de calitate a apelor evacuate (suspensii, sulfaţi, ioni de metale grele – Zn, Mn, Cu, CBO5, CCO-Mn) au avut depăşiri faţă de valorile maxime admise conform normativelor de calitate a apelor uzate evacuate, dar în mod diferenţiat pentru fiecare dintre sursele de poluare. Urmărirea calităţii apelor lacurilor şi a gradului de troficitate a fost efectuată pentru lacurile Firiza şi Mogoşa. Din monitorizarea calitatii apelor subterane sa constatat că apele subterane din aceste zone sunt intens poluate, nivelul concentraţiilor la metale grele depăşind limitele maxime admise, astfel încât acestea nu îndeplinesc calităţile apei potabile (Legea nr.



458/2002).

Aerul Principalele surse de poluanţi atmosferici din zona industrială şi din jurul sunt: - SC „Romplumb” SA Baia Mare şi SC „Cuprom” SA Baia Mare, , precum şi exploatările miniere şi iazurile de decantare de la Băiuţ, Cavnic, Baia Sprie, Şuior, Steoja şi Săsar, cu profil de activitate industria metalurgică, care emit în atmosferă SO2, NO2, NH3, pulberi în suspensie cu determinarea conţinutului de plumb, cadmiu, cupru, mangan, zinc, fier şi pulberi sedimentabile cu determinarea conţinutului, ca urmare zona cea mai afectată este municipiul Baia Mare inclusiv aria limitrofă; - încălzirea rezidenţială din localităţi, de traficul rutier din interiorul şi din exteriorul localităţilor şi de amplasamentele nereabilitate ale facilităţilor (statii de epurare, halde de steril, sterile, iazuri de decantare). - Poluarea aerului în zona Baia Mare este determinată de emisiile de poluanţi, proveniţi de la unităţi economice cu profil metalurgic, la care se adaugă emisiile provenite din arderile de combustibili în procesele tehnologice, de la centralele termice şi din traficul rutier. Nivelurile concentraţiilor în aerul ambiental al poluanţilor principali (NOx, SO2, particule, CO) se află, peste valorile limită legale. Suprafeţele nereabilitate ale halderor de zgura, a depozitelor de concentrate, a haldelor de zgura, a iazurilor de steril, s suprafeţelor uscate ale iazurilor de decantare sunt supuse eroziunii, constituind surse de praf ale căror rate de emisie pot deveni importante în condiţii de vânt moderat sau puternic şi în lipsa precipitaţiilor analiza rezultatelor monitorizării emisiilor la indicatorul „pulberi sedimentale” se constata cantităţile de metale grele (Pb, Cu, Fe, Zn şi Mn), care prezintă valori semnificativ ridicate după cum urmează: - frecvenţa anuală globală de depăşire ale CMA la plumb a fost de 78%; - frecvenţa anuală globală de depăşire ale CMA la cadmiu a fost de 33%; Se constată că nivelul de poluare cu plumb şi cadmin se menţine în continuare ridicat, sursa principală fiind SC „Romplumb” SA Baia Mare, cauzele fiind de natură tehnologică, dar şi de natură meteorologică, condiţiile de dispersie din zona Baia Mare fiind total nefavorabile

Zgomotul şi vibraţiile Ca urmare a sistării activităţilor de extracţie a minereului, principalaele surse de zgomot şi de vibraţii au dispărut În prezent, principala sursă de zgomot şi de vibraţii din zonă este reprezentată de traficul rutier. Nivelurile de zgomot generate de traficul rutier, determinate prin modelare matematică pe baza datelor de trafic, indică valori care se încadrează în valorile imită pentru protecţia populaţiei.

Biodiversitatea Flora si fauna

Ca urmare a dezvoltării fără precedent a mineritului în paralel cu activitatile metalurgice si chimice, cu activităţile gricole şi cu exploatarea pădurilor, zona analizată este una dintre zonele cu cel mai puternic impact asupra biodiversităţii din România Perimetrul se găseşte într-o zonă cu 13 arii naturale protejate de interes naţional , 2 de interes local şi 4 de interes comunitar sau situri Natura 2000, ariile protejate în totalitate pot fi supuse riscului degradarii din cauza protectiei insuficiente care li se asigura în prezent. Principalele probleme se referă la, delimitarea precisa a arealelor, lipsa unei gestiuni responsabile a perimetrelor, lipsa de respect a turistilor şi chiar a localnicilor cu privire la importanţa şi fragilitatea valorilor de patrimoniu natural. Pericolul cel mai mare îl constituie în prezent distrugerea ecosistemelor fragile constituite din zonele umede – tăuri, mlaştini- care pot avea repercusiuni asupra bazinelor hidrografice şi a surselor de alimentare cu apa pentru populaţi Un numar mare de arii naturale sunt afectate de presiuni antropice cum ar fi turism, păşunat, poluarea prin resturi menajere s.a.: Lacul Albastru, Rezervaţia Fosiliferă Chiuzbara, Peştera cu Oase, Mlaştinile Vlascinescu, Tăul lui Dumitru, Pădurea Crăiască, Creasta Cocoşului, Cheile Tătarului şi Coloanele de la Limpedea.



Patrimoniul cultural construit şi elemente identitare

Se constata că atât monumentele istorice de importanţă locală (cat. B), cât şi cele de importanţă naţională (cat. A) se află intr-un număr considerabil. Cea mai mare concentrare de valori culturale este în municipiul Baia Mare şi reprezintă mărturii ale evoluţiei istorice a localităţii, din epoca feudală, până în secolul XIX.Alte localităţi cu încărcătură foarte mare de valori de patrimoniu construit (Legea 5/2000) sunt: Baia Sprie, Cavnic, Deseşti, Ocna Şugatag, Şişeşti. Monumentele şi ansamblurile de arhitectură specifice zonei se pot grupa în: fortificaţii/ cetăţi- reprezentate de zidurile cetăţii din Baia Mare monumente istorice cu caracter civil, din mediul urban- clădirile reprezentative din centrul istoric Baia Mare şi Baia Sprie; ansambluri de locuinţe pentru mineri monumente cu caracter religios, cu caz particular şi reprezentativ pentru Maramureş- bisericile de lemn. In zonă se găsesc 3 biserici de lemn înscrise în patrimonoul UNESCO Sunt inventariate o serie de monumente istorice aflate într-o stare avansată de degradare, necesită masuri urgente de consolidare/protecţie. Prezenţa bisericilor de lemn din toate comunele zonei şi a construcţiilor cu valoare istorică din oraşele miniere este un factor de atractivitate a zonei şi oferă şansa dezvoltării unui turism variat cu valenţe culturale. Din păcate acest potenţial este în prezent adeseori insuficient valorificat -bisericile de lemn aflate in patrimoniu UNESCO de la Deseşti şi Budeşti sunt un exemplu

Sănătatea umană Populaţia prezintă o incidenţă mai mare a bolilor cronice şi acute decât populaţia din alte zone, una dintre cauzele importante ale acestei situaţii constă în expunerea populaţiei la poluare. Astfel, doar o parte din populaţia zonei beneficiază de alimentare cu apă potabilă din reţea centralizată, apă a cărei calitate este conformă cu reglementările în vigoare. O parte din populaţie utilizează ca apă potabilă apa din pânza freatică (prin intermediul fântânilor), apă contaminată cu metale grele şi cu sulfaţi. Managementul deficitar al resurselor de apă, subterane şi de suprafaţă, duce la scăderea calităţii vieţii; Lipsa intervenţiilor prompte în asigurarea echipării hidroedilitare duce la scăderea calităţii vieţii în mediul rural şi implicit la depopularea acestuia. La capitolul Ocrotirea Sănătăţii, s-a constatat existenţa unui număr de 3 spitale în sectorul public şi a unuia în sectorul privat. A crescut numărul cabinetelor private, stomatologice şi laboratoarelor medicale, de la 3 în 2000, la 13 în 2005. A crescut numărul farmaciilor din sectorul privat, cu 35% în 2005, faţă de anul 2000.

Infrastructura rutieră/Transportul

Condiţiile de circulaţie pe drumurile (drum national, judeţean, drumuri comunale şi drumuri de exploatare) aflate pe teritoriul administrativ al comunei zonei sunt mediocre, ca urmare a stării avansate de uzură a sistemului rutier. Sunt prezente tronsoane unde lipsesc acostamentele, şanţurile pentru colectarea şi evacuarea apei de precipitaţii, parapeţii, lucrările de artă. Reţelele de drumuri locale se afla în stare de viabilitate necorespunzătoare. Drumul naţional DN18 al cărui traseu prezintă numeroase elemente de dificultate, fapt care îi conferă o utilizare mai eficienta în scop turistic decât o utilizare pentru transport.

Peisajul Mineritul din epoca modernă şi contemporană a generat o serie de efecte negative asupra peisajului, precum şi asupra patrimoniului istoric. Astfel, peisajul este afectat de galeriile exploatatiilor miniere, de halde de zgura si haldele de steril iazurile de decantare, văile si râuri cu apă poluată cu metale grele şi cu aciditate ridicată. In arealul studiat zona montană ocupă peste 60% din suprafaţa teritoriului şi este formată din culmile sudice ale Munţilor Igniş, din Munţii Gutin şi Munţii Lăpuş. Sunt munţii de origine vulcanică, care domină zonele limitrofe prin abrupturi petrografice de mai multe sute de metri, padurile ocupa o pondere semnificativă, alături de terenurile ocupate cu arbusti, păsuni si fânete.Fauna este variată şi adaptată în cea mai mare parte domeniului forestier Clădirile, inclusiv cele de patrimoniu (monumente istorice) sunt, în marea majoritate, în stare avansată de degradare, conferind un peisaj dezolant

Solul/Utilizarea terenului

Existenţa zonelor cu procese de degradare a solului (eroziune, alunecări de teren) care determină ponderea semnificativă a terenurilor de calitate pedologică inferioară (clasele IV, V şi VI). In zona este prezenta poluarea istorică a solului cu metale grele în special in zona Baia Mare cu imprejurim. Fenomenele de degradare cu extinderea cea mai mare sunt: aciditatea solurilor, eroziunea de suprafaţă, excesul de umiditate şi alunecările de teren. Încadrarea terenurilor în clase de pretabilitate s-a realizat pe criteriul intensităţii acestor factori limitativi ai producţiei agricole.



Suprafeţele agricole se încadrează în clasele de pretabilitate III, IV, V şi VI pentru care sunt necesare lucrări şi măsuri de amenajare şi ameliorare pentru creşterea valorii agricole sau capacităţii de producţie. Terenurile încadrate în clasa a III-a – cu pretabilitate mijlocie, cu limitări moderate pentru culturile de câmp – includ terenuri în pantă (15- 20%), sau afectate de exces de umiditate, puternic acide, erodate la suprafaţă, afectate de alunecări de teren. Terenurile încadrate în clasa a IV-a – cu pretabilitate slabă, cu limitări severe pentru culturile de câmp – sunt cele mai răspândite, iar factorii limitativi principali sunt: panta, eroziunea şi aciditatea. Folosinţa predominantă a terenurilor în pantă este fâneaţa, gama culturilor fiind mult diminuată atât de condiţiile de relief şi sol cât şi cele climatice. În cazul terenurilor plane se constată stagnarea apei timp îndelungat. Terenurile încadrate în clasa a V-a –nepretabile la arabil, cu limitări foarte severe – includ terenuri afectate de panta accentuată (25-35%), eroziunea de suprafaţă moderată şi puternică, acidiatea puternică. Terenurile încadrate în clasa a VI-a – sunt reprezentate de păşuni şi fâneţe din zona montană unde solul este puternic acid, scheletic şi relieful accidentat (pantă peste 35%).

Valorile materiale Zona reprezintă un important bazin de extracţie a minereurilor neferoase. Sulfuri polimetalice se găsesc în Munţii Lăpuş la Băiţa, în Munţii Gutin la Cavnic şi în Munţii Igniş la Băiţa, Herja şi Baia Sprie. Zăcămintele auro-argintifere sunt prezente la Şuior în Munţii Gutin şi Săsar şi Valea Roşie în Munţii Igniş. Rocile utile, cu multiple întrebuinţări sunt reprezentate prin andezite Baia Mare, Blidari – pe Valea Firizei, argilă caolinoasă la Cavnic, argile refractare pe raza comunei Băiuţ, nisipuri şi pietrişuri în albiile minore ale râurilor. La Ocna Şugatag se găsesc depozite de sare, a caror exploatare a fost abandonata din cauza surparilor de teren. In aşezările de la poalele munţilor sunt numeroase izvoarele naturale

Factorii climatici Regimul climatic general este diferenţiat pe cele două trepte principale ale reliefului, în funcţie de altitudine, expoziţie şi formele acestuia. În zona montană sunt caracteristice verile mai răcoroase şi cu precipitaţii mai abundente. Zonele depresionare se caracterizează prin veri mai calde şi cu precipitaţii relativ frecvente. Se remarcă frecvenţa aproape în tot cursul anului a advecţiei maselor de aer umed dinspre vest şi nord, constituind o caracteristică pentru acest spaţiu geografic. Temperatura medie anuală oscilează între 4-50C în zona montană şi valori de peste 90 în Depresiunea Baia Mare. Cantităţile medii anuale de precipitaţii însumează 1000-1200 mm în zona montană şi 700-800 m în Depresiunea Baia Mare. Vânturile sunt condiţionate de circulaţia aerului din partea de vest, ce prezintă o frecvenţă medie anuală de circa 18-20,0% şi a celui din nord cu o frecvenţă de 10-11,0% (Ocna Şugatag).

Analiza SWOT a PATZ M-tii Gutin pentru aspectele de mediu analizate

MEDIU

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE Factori de mediu Forme diversificate ale mediului natural Zonă montană cu resurse complexe: păduri, ape, minereuri, peisaje valoroase etc. Păduri, constituite ca un element valoros de protejare, regenerare şi menţinere a calităţii factorilor de mediu şi a biodiversităţii Un numar mare de arii protejate

Impactul poluării mediului datorită exploatării şi prelucrării minereurilor neferoase: Fenomene grave de poluare a atmosferică în zona Baia Mare cu implicaţii asupra solului şi apelor Impactul poluării mediului datorită exploatării şi prelucrării minereurilor neferoase; Fenomene de poluare a apelor de suprafaţă şi a apelor subterane, ca urmare a deversării apelor uzate insuficient epurate de la unităţile de extracţie şi preparare a minereurilor neferoase sau a apelor menajere neepurate; Poluarea istorică a solului cu metale grele în zona Baia Mare;

Riscuri naturale Existenţa unor importante suprafeţe de pădure cu rol deosebit în asigurarea stabilităţii solurilor

Existenţa zonelor cu potenţial ridicat de producere a alunecărilor de teren, cu eroziune moderat – puternică, cu risc ridicat de activare a alunecări de teren în cazul ploilor puternice, a schimbării folosinţelor (defrişări) sau a lucrărilor



de destabilizare a versanţilor (construcţii grele –clădiri, şosele) Existenţa în zona oraşelor Cavnic şi Băiuţ a unor suprafeţe afectate de alunecări de teren vechi care se pot reactiva în condiţiile apariţiei de noi consrtucţii sau drumuri, sau în cazul unor fenomene meteorologice care să le favorizeze.

Zone cu risc de inundaţii Rauri bine delimitate lipsa mijloacelor de avertizare în caz de calamităţi naturale;

neîntreţinerea cursurilor de apă: depozitarea diverselor deşeuri, creşterea necontrolată a vegetaţiei în albia cursului de apă; existenţa construcţiilor neautorizate în albiile cursurilor de apă şi pe văile torenţilor. Existenţa surselor de poluare(iazuri de decantare, guri de mină) în zone cu risc de inundaţii şi alunecări de teren

Risc tehnologic Cadrul legislativ oferit de Legea Protecţiei Civile nr. 124/1995 – cu modificările şi completările ulterioare, care conţine prevederi şi direcţii de intervenţie legate de accidentele tehnologice

Gradul ridicat de uzură a instalaţiilor industriale Managementul defectuos al intreprinderilor Existenţa unităţilor industriale care prezintă riscuri tehnologice (dintre care unele cu risc major) trei unităţi industriale cu riscuri tehnologice din zona studiată sunt localizate în oraşul Baia Mare şi aparţin de industria minieră prelucrătoare. accidentele produse la iazurile de decantare Bozânţa-Aurul care s-au soldat cu poluarea unor afluenţi ai Tisei nu numai pe teritoriul României, ci au dus la răspândirea poluanţilor (în special cianura), în aval pe Tisa şi Dunăre, cu largi implicaţii în poluarea transfrontalieră.

Managementul deseurilor Rampele de deşeuri urbane menajere a căror funcţionare nu

este conformă legislaţiei şi cerinţelor actuale: Depozit Baia – Mare – Satu Nou de Jos (11 ha.) Depozit Baia Sprie (0,48 ha.) Depozit Cavnic (0,75 ha.) Lipsa unui sistem de gospodărire integrată a deşeurilor la nivel judeţean care să integreze şi zona de studiu în problematica respectivă Existenţa zonelor în care se generează cantităţi mari de deşeuri industriale Existenţa zonelor cu mari suprafeţe de teren ocupate de deşeuri periculoase Existenţa localităţilor rurale care au probleme legate de salubritate, modul de colectare, transport şi depozitare a deşeurilor menajere; se continuă practica eliminării deşeurilor, în special mase plastice, fier vechi, anvelope uzate în albia râurilor sau la marginea satului Activitatea de prelucrare primară a materialului lemnos în instalaţii de capacitate redusă determină apariţia de nenumărate depozitări necontrolate de rumeguş pe malurile cursurilor de apă, constituind o potenţială sursă de poluare a calităţii apelor de suprafaţă, a florei şi faunei acvatice Depozite de deşeuri urbane practic mixte, ele acceptând pentru depozitare şi deşeurile industriale, care nu întrunesc condiţiile pentru protecţia factorilor de mediu

OPORTUNITĂŢI RISCURI Factori de mediu Restrângerea activităţii marilor poluatori industriali şi creşterea ponderii IMM dotate cu tehnologii curate, ca premisă pentru susţinerea dezvoltării durabile; Perpetuarea proceselor tehnologice a unităţilor de

Perpetuarea proceselor tehnologice a unităţilor de extracţie şi preparare a minereurilor neferoase, la aceiaşi parametri tehnici; Penuria de resurse financiare pentru protecţia, reconstrucţia şi



extracţie şi preparare a minereurilor neferoase, la aceiaşi parametri tehnici; Implementarea unor programe şi proiecte cu finanţare externă orientate direct pentru protecţia mediului Penuria de resurse financiare pentru protecţia, reconstrucţia şi conservarea mediului; Implantarea instrumentelor de pre-aderare pentru proiecte ce vizează îmbunătăţirea calităţii mediului Lipsa unor politici pro-active de încurajare a activităţilor nepoluante; Dezvoltarea de parteneriate pentru proiecte şi acţiuni în domeniul protecţiei mediului

conservarea mediului; Lipsa unor politici pro-active de încurajare a activităţilor nepoluante; Menţinerea unor situaţii de anomalie privind mediul în absenţa considerentelor de mediu, inclusiv mentalităţile privind regenerarea gratuită a mediului; Întârzierea acordării în custodie a ariilor naturale protejate poate conduce la deteriorarea lor; Lipsa fondurilor necesare protejării şi gestiunii durabile a patrimoniului natural

Riscuri naturale Existenţa programelor comunitare de susţinere a intervenţiilor în domeniul mediului şi implicit a riscurilor naturale (ISPA– Instrument pentru politicile structurale pentru pre-aderare, PEPA- proiecte prioritare de mediu pentru pre-aderare, LIFE – susţine politica şi legislaţia de mediu a comunităţii europene) Adaptarea şi aplicarea legislaţiei comunitare în domeniul riscurilor naturale

Posibilitatea apariţiei unor fenomene naturale imprevizibile care să declanşeze alunecările de teren (ploi intense şi prelungite, topirea bruscă a zăpezilor) Continuarea defrişărilor ilegale managementul deficitar al resurselor de apă, subterane şi de suprafaţă,

Riscuri tehnologice Existenţa programelor comunitare de implementare a directivelor comunitare şi susţinere a intervenţiilor în domeniul mediului şi implicit a riscurilor tehnologice (PHARE) Iniţierea programului transfrontalier de cercetări interdisciplinare între Institutul de Geografie al Academiei Române, Institutul de Geografie şi Ştiinţele Pământului (Universitatea din Wales, Marea Britanie) şi SC ARIS SA Baia Mare constituite în Consorţiul Internaţional CIREMIN (2002) în vederea evaluării impactului pe teremen lung a activităţii miniere asupra populaţiei, bazinelor hidrografice şi ecosistemelor Adaptarea şi aplicarea legislaţiei comunitare în domeniul riscurilor tehnologice

Disponibilitatea redusă de utilizare a fondurilor europene destinate acestui domeniu Posibilitatea producerii de accidente tehnologice din cauze naturale (inundaţii, cutermure, furtuni puternice)

Managementul deseurilor Existenţa unor programe comunitare de susţinere a investiţiilor în domeniul managementului deşeurilor (ISPA–Instrument pentru politicile structurale pentru preaderare, PEPA- proiecte prioritare de mediu pentru preaderare, LIFE – susţine politica şi legislaţia de mediu a comunităţii europene) Aplicarea unor programe de dezvoltare prin încurajarea iniţiativelor locale (Agenda 21 Locală) Aplicarea şi adaptarea legislaţiei comunitare în domeniu

Problemele gestionării deşeurilor nu sunt o prioritate pentru autorităţile locale Proces lent de luare a deciziilor Structuri instituţionale inerte Nivel civic scăzut al populaţiei

PATRIMONIUL NATURAL SI CONSTRUIT PUNCTE TARI PUNCTE SLABE Existenţa unui mare număr de arii naturale protejate Varietatea ariilor naturale şi a peisajului Patrimoniu cultural deosebit de variat şi bogat, constând în monumente istorice începând din paleolitic şi până în secolul XIX şi constituit atât din construcţii civile cât şi religioase, de tip urban sau rural; Pitorescul şi performantele tehnice ale arhitecturii

Situarea unor arii naturale protejate în zone cu risc de poluare Degradarea calităţii unor rezervaţii naturale Monumente istorice aflate în stare avansată de degradare; Insuficienta cunoaştere a patrimoniului local, a patrimoniului industrial îndeosebi; Insuficienta mediatizare şi valorificare a valorilor de patrimoniu construit Protejare, accesibilizare, semnalizare şi punere în valoare



populare tradiţionale; Monumente istorice cu recunoaştere internaţională

deficitară a monumentelor istorice din mediul rural Insuficienta inventariere a valorilor de tehnică şi artă populară

OPORTUNITATI RISCURI Existenţa legislaţiei privind desemnarea şi protejarea valorilor de patrimoniu natural Proiecte Natura 2000 Proiecte ale ONG-urilor de dezvoltare civică, resposabilizare a populaţiei în relaţie cu patrimoniul natural Existenţa unor programe şi proiecte de dezvoltare a spiritului comunitar, sporeşte şansele de protejare, respectare şi punere în valoare a monumentelor istorice; Acţiunile culturale care promovează folclorul – festivalul de artă populară, târguri, sărbători – oferă şansa cunoaşterii şi valorificării elementelor de tehnică şi artă populară.

Întârzierea acordării în custodie a ariilor naturale protejate poate conduce la deteriorarea lor; Lipsa fondurilor necesare protejării şi gestiunii durabile a patrimoniului natural Lipsa de interes a locuitorilor faţă de valorile trecutului poate duce la degradarea monumentelor istorice şi pierderea şanselor de valorificare a lor; Promovarea unui turism agresiv poate duce la pierderea valorilor autentice şi invadarea cu false valori – kitsch.

RETEAUA DE LOCALITATI PUNCTE TARI PUNCTE SLABE Localităţi urbane şi rurale cu dinamism demografic Existenţa unui procent reltiv ridicat de gospodării alimentate cu apă Dotări sociale, culturale, sportive şi servicii bine dezvoltate în municipiul Baia Mare

Reţea urbana dezechilibrată-Baia Mare polarizează intreaga zonă şi diminuează rolul oraşelor de rang III accesibilitate necorespunzătoare a unor localităţi rurale si urbane localităţi afectate de scaderi de populatie şi fenomene demografice negative servicii medicale deficitare în localităţile rurale situate periferic echipare edilitară invechită a localităţilor urbane şi rurale fond construit invechit şi degradat, imagine urbană dezordonată mai ales in localităţile miniere grad redus de satisfacere a indicatorilor minimali de definire a localitatilor urbane-excepţie Baia Mare echipare insuficientă a localităţilor din mediul rural lipsa documentaţiilor de urbanism-PUG- care conduce la o ineficientă utilizare a teritoriului

OPORTUNITATI RISCURI Existenţa programelor comunitare de susţinere a dotării cu infrastructura tehnico-edilitară a localităţilor rurale-SAPARD- şi urbane mici-SAMTID. Investirea câştigurilor populaţiei care lucrează temporar in străinătate în domeniul constructiilor

Depopularea localităţilor rurale şi emigrarea temporară a populaţiei creşte riscul abandonării şi degradării fondului construit

INFRASTRUCTURI TEHNICE Gospodarirea apelor PUNCTE TARI PUNCTE SLABE resurse de apă de suprafaţă bogate, r. Runcu (38 l/s.km2) şi r. Firiza (35,8 l/s.km2)

caracterul de torenţialitate al cursurilor de apă; în zonele: amonte or. Cavnic şi o. Baia Sprie, grad redus de asigurare a debitului minim zilnic; sistemul centralizat de alimentare cu apă al localităţilor urbane este nesatisfăcător: debite insuficiente pentru asigurarea necesarului de consum, grad scăzut de echipare al reţelelor de străzi cu reţele de distribuţie apă potabilă şi de canalizare a apelor uzate, starea de viabilitate a acestor reţele este scăzută, staţiile de epurare sunt depăşite din punct de vedere tehnologic şi al capacităţilor de epurare; lipsa sistemului de canalizare în oraşul Tăuţii Măgheruş; grad redus de echipare al localităţilor rurale cu sisteme de canalizare (reţele de canalizare şi staţie de epurare);

OPORTUNITATI RISCURI posibilitatea dezvoltării sau realizării sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare ape uzate prin diverse

managementul deficitar al resurselor de apă, subterane şi de suprafaţă, duce la scăderea calităţii vieţii;



programe comunitare de susţinere a investiţiilor în domeniu strategia de dezvoltare a judeţului (termen mediu şi lung) care prevede asigurarea sistemelor de apă şi canal în toate localităţile judeţului strategia „Asociaţiei Micro-regiunea de dezvoltare a turismului în munţii Gutinului”, care îşi propune şi dezvoltarea hidroedilitară a localităţilor

lipsa intervenţiilor prompte în asigurarea echipării hidroedilitare duce la scăderea calităţii vieţii în mediul rural şi implicit la depopularea acestuia.

Retele de transport PUNCTE TARI PUNCTE SLABE Existenţa drumului european E 58 Densitatea bună a reţelei de drumuri judeţene şi comunale Aeroport aflat in proces de modernizare şi extindere

Drumuri naţionale doar cu două benzi de circulaţie Starea precară a infrastructurii rutiere locale - drumuri judeţene şi comunale Accesul dificil spre comunele din vestul zonei Accesibilitate redusă a zonelor turistice- stare proastă/lipsă drumuri Transport feroviar insuficient dezvoltat

OPORTUNITATI RISCURI Existenţa unor programe naţionale de modernizare a sectorului rutier Programe de dezvoltare a reţelei naţionale de căi ferate Proiect de construire a drumului expres Dej-Halmeu Proiecte de reabilitare şi modernizare a infrastructurii de transport

Deplasarea transportului feroviar spre cel rutier Alocarea de resurse reduse sistemelor de transport rutier şi feroviar Diminuarea volumului transportului de călători şi marfă Deteriorarea condiţiilor de trai şi mediu

Telecomunicatii PUNCTE TARI PUNCTE SLABE În judeţul Maramureş s-a derulat în anii `90 un program de telefonizare amplu, bazat pe tehnologia Ericsson (digitală). S-au dezvoltat reţele pe cablu de fibră optică şi s-au instalat centrale digitale în reşedinţele de comună (în special în zona nordică a judeţului). Telefonia mobilă este bine reprezentată în zonă.

Există zone nemodernizate din punct de vedere al dotărilor din domeniul telecomunicaţiilor Există încă reţele aeriene pozate pe faţadele clădirilor sau pe stâlpi de lemn. Poluarea atmosferică degradează reţelele aeriene Gradul de telefonizare rural este scăzut. Multe gospodării nu sunt racordate la reţelele de telefonie fixă.

OPORTUNITĂŢI RISCURI Pentru gospodăriile depărtate de centrul localităţii se poate adopta sistemul telefoniei rurale prin acces radio (sistemul DECT Radio Acces 1900). Apariţia de noi competitori pe piaţa telefoniei fixe poate duce la micşorarea costurilor necesare pentru asigurarea serviciilor telefonice.

Riscul depopulării( populaţie imbătrînită şi emigraţie) poate constitui un impediment în dezvoltarea generală a localităţilor, cu repercursiuni şi în domeniul telecomunicaţiilor

Alimentarea cu energie electrica PUNCTE TARI PUNCTE SLABE Necesarul de putere pentru zona studiată poate fi asigurat în întregime din capacităţile energetice existente Zonele electrificate în urma programelor derulate în ultimii 15 ani au fost dotate cu echipamente energetice moderne

Mai sunt unele gospodării rurale, situate la distanţe destul de mari de centrul localităţii de care aparţin care nu au fost încă electrificate Unele echipamente electroenergetice (întrerupătoare, izolatoare, transfor-matoare) din instalaţii care au vechime mare în funcţionare (peste 20 ani) necesită înlocuirea lor. În zonele cu gradul III şi IV de poluare (Baia Mare) protecţia anticorozivă la unii stâlpi metalici este deficitară.

OPORTUNITATI RISCURI



Prin protocolul încheiat între SC ELECTRICA SA şi Consiliul Judeţean Maramureş este prevăzută electrificarea a 19 zone cu 914 gospodării Gospodăriile care nu vor fi electrificate prin programul pe anii 2004 – 2005 urmează să fie cuprinse în programele de electrificări 2006 – 2008, fondurile necesare fiind asigurate la nivel guvernamental Potenţialul turistic ridicat, cu atractivitate pentru investitori, este factor mobilizator pentru asigurarea utilităţilor necesare

. Existenţa unor reţele edilitare învechite (apă, canal) poate fi cauza unor defecţiuni în alimentarea cu energie electrică în municipiul Baia Mare Costul ridicat al extinderilor de reţele electrice poate fi un impediment pentru electrificarea gospodăriilor răzleţe, depărtate de centrul localităţii de care aparţin.

Alimentarea cu energie termică şi gaze

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

un număr relativ mare de localităţi racordate la reţeaua degaze/posibilităţi de racordare

populaţia utilizează centarle de apartament în localităţileurbane

Alimentare cu energie termică în sistem centralizat cu instalaţii şi ecipamente aferente cu grad avansat de uzură Izolare termică necorespunzătoare a clădirilor de dotări social-culturale şi de locuinţe; Instalaţii de gaze naturale ce necesită lucrări de reparaţii, înlocuiri, întreţinere în diferite localităţi din teritoriu studiat; Scăderea presiunii gazelor în reţele în perioada de iarnă, când necesarul de gaze naturale la consumatori este maxim; Lipsa alimentării cu gaze naturale în comunele din vestul zonei

OPORTUNITĂŢI RISCURI

Programul de dezvoltare a distribuţiei de gaze naturalepentru Regiunea de Nord - Vest

Declinul sistemului centralizat de termoficare

ACTIVITATI ECONOMICE

Industria


Un teritoriu bogat în resurse minerale complexe; O importantă suprafaţă cu păduri; O veche tradiţie industrială; Largi posibilităţi de prelucrare a produselor provenite dinagricultură, inclusiv în mediul rural (pielărie, ţesături,alimentară şi borduri etc.);

Preocuparea redusă pentru promovarea produselor la târguri şi expoziţii;

Ponderea mare a IMM-urilor, din totalul firmelor cuspecific industrial – firme mai uşor de restructurat şi deadoptat la specificul pieţei; Posibilităţi reale de dezvoltare a industriei materialelor deconstrucţii Existenţa unui centru universitar puternic la Baia Mare; Înfiinţarea centrului de afaceri „Millenium” în BaiaMare; Existenţa aeroportului la Tăuţii Măgherăuş; Atitudine pozitivă faţă de schimbare, faţă de activităţiindustriale alternative; Valorificarea cu succes a florei spontane, fructe depădure şi a ciupercilor- Deseşti,Băiuţ; Baia Mare este un puternic centru industrial judeţean şiregional

Industrie poluantă Ponderea ridicată a industriilor care depind de minerit Capacitatea economică a IMM-urilor este redusă;

Dependenţa ridicată a forţei de muncă din teritoriul zonal de mun. Baia Mare;




Programul Băncii Mondiale de restructurare a sectoruluiminier Proiecte de dezvoltare: Înfiinţarea unei reţele de incubatoare de afaceri la BaiaMare; Realizarea unui Parc Industrial de soft la Baia Mare, cusprijinul Universităţii Baia Mare, Înfiinţarea unui incubator de afaceri la Cavnic; Înfiinţarea unui centru de afaceri la Tăuţii Măgherăuş(Nistru);

Cresterea şomajului Emigraţia specialiştilor / a fortei de muncă calificate Exploatările miniere în carieră riscă să anuleze vocaţia turistică a unor aşezări.

Soluri


Existenţa amenajărilor de îmbunătăţiri funciare (desecărişi combaterea eroziunii solului) cu rol în ameliorareacalităţii solurilor

Existenţa zonelor cu procese de degradare a solului (eroziune, alunecări de teren) care determină ponderea semnificativă a terenurilor de calitate pedologică inferioară (clasele IV, V şi VI)


Programul SAPARD cu oportunităţile sale legate dedezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale;dezvoltarea şi diversificarea economiei rurale; Înfiinţarea unor centre de consultanţă agricolă prinaplicarea prevederilor HG 676/1998 privind organizareaşi funcţionarea Agenţiei Naţionale de ConsultanţăAgricolă

Apariţia frecventă a condiţiilor meteorologice nefavorabile, declanşatoare de fenomene naturale risc Lipsa de interes faţă de unele proiecte de asistenţă financiară comunitară datorită dificultăţii de adaptare la exigenţele privind criteriile de selecţie şi implementare

Agricultura, silvicultura


Pondere mare a sectorului privat în agricultură Tradiţii in cresterea animalelor şi cultivarea- prelucrareafructelor

un număr redus de centre specializate de colectare, sortare, ambalare, maturare a produselor agricole;

60,38% din suprafaţa teritoriului zonal ocupată de păduristructură diversificată fondului forestier; o suprafaţă importantă ocupată de luciurile de apă

exploataţii agricole de mici dimensiuni, necompetitive agricultură de subzistenţă acces redus la credite agricole pentru fermieri, dotarea tehnică minimă a exploatataţiilor agricole; culturi agricole neasigurate mari sprafete de păduri si terenuri afectate de poluare 80% din rezervaţia de castan comestibil din Baia Mare afectată; exploatarea abuzivă a masei lemnoase;


Legislaţia de protectia mediului Proiecte de ecologizare a mediului şi reducerea poluării; Proiecte de refacere a fondului forestier şi piscicol; Proiecte de reabilitare a infrastructurii rutiere Proiecte de dezvoltare a turismului rural Programul SAPARD

Depopularea satelor, migraţia tinerilor; mentalitatea şi inerţia populaţiei rurale

Turism


Resurse naturale variate, peisaj atractiv uniformdistribuite; Clima temperată cu ierni lungi şi precipitaţii abundente Valori de patrimoniu construit de importanţă naţională şiinternaţională – poţenţial pentru dezvoltarea turismuluicultural Zone unde se imbină: mediu natural curat, pitoresc,agricultură performantă, valori de patrimoniu cultural,elemente de tradiţie poluară autentice-turism rural

Resurse şi tradiţie în turismul balnear, potenţial natural şi tradiţie în turismul montan

Zona montană este insuficient amenajată pentru turism montan- drumeţii, alpinism- trasee turistice neclarificate, Accesibilitate redusă a zonelor turistice- starea necorespunzătoare a drumurilor de acces, Practicarea turismului în zone neamenajate, Infrastructură şi amenajări specifice insuficiente în zonele turistice; Capacităţi reduse de cazare turistică şi alimentaţie publică; Dotare edilitară necorespunzătoare în localităţile rurale cu potenţial pentru dezvoltarea agro-turismului,



existenţa infrastructurii specifice pentru domeniischiabile existenţa unor zone turistice amenajate şi dotate la unnivel ridicat

apropierea graniţei de vest favorizează accesul turiştilorstrăini Tarife accesibile la cazare, masă, agrement, transport; Revigorarea tradiţiilor culturale şi religioase,diversificarea formelor pentru artizanat, interes pentruconservare; Aeroport în curs de modernizare şi extindere

Materiale publicitare şi canale de distribuţie reduse; Insuficienţa dotărilor turistice în periurban; Posibilităţi limitate de acces la facilităţile oferite de tehnica modernă Acces dificil pe calea ferată

OPORTUNITĂŢI RISCURI

Proiecte depuse/pregătite la Agenţia de DezvoltareReginală, programe de finanţare ale UE; Organizarea de concursuri sportive, festivaluri folclorice,sărbători populare; Creşterea pregătirii profesionale a personalului dinturism; Omologarea mărcilor de produse tradiţionale; Bazele de tratament pot fi folosite şi pentru cure deslăbire, înfrumuseţare, etc; Dezvoltarea reţelei naţionale majore de căi decomunicaţie-drumul expres; Includerea Maramureşului, a României în European RailPass şi în East European Rail Pass va asigura facilităţi detransport pentru cei ce călătoresc cu trenul;

Cadru legislativ dificil

Evidenţierea punctelor tari, punctelor slabe, şanselor de dezvoltare şi restricţiilor s-a

intocmit pe baza datelor cuprinse in analiza multicriterială a situaţiei existente precum şi a discuţiilor purtate cu reprezentantii consiliului local al Judetuţului Maramureş, membrii asociaţiei Microregiunea de dezvoltare a turismului Munţii Gutin, reprezentanţi ai comunităţilor locale.

Pe ansamblu concluziile analizei evidenţiază: - Un potenţial variat, bogat şi cu mare incăcătură identitară a zonei, posibil şi necesar de valorificat printr-un turism durabil şi variat - Potenţial demografic caracterizat de dinamism şi putere de regenerare - O slabă relaţionare a zonei cu teritoriul naţional - Fragilitate structurală cauzată de prepoderenta activităţilor de minerit şi metalurgie neferoasă şi evolutia acestora în contextul globalizării economiei mondiale - O zonă relativ intinsă cu mediu natural poluat şi afectat de factori de risc natulal şi antropic care restrictionează dezvoltarea şi scad atractivitatea - O slabă dotare tehnico-edilitară a localităţilor şi fond construit neglijat, care diminuează atractivitatea zonei - Declararea de zone defavorizate/ asistate şi situarea in zone transfrontaliere şi de interes european-Euroregiunea Carpatica- sporeşte şansele de inscriere în programe cu finanţare internaţională; - Politica de privatizare a exploataţiilor miniere crează pericolul exploatării intensive şi epuizarea resurselor



OBIECTIVELE DE PROTECŢIE A MEDIULUI, STABILITE LA NIVEL NAŢIONAL, COMUNITAR SAU INTERNAŢIONAL, RELEVANTE PENTRU PLAN ŞI MODUL ÎN

CARE S-A ŢINUT CONT DE ACESTE OBIECTIVE ŞI DE ORICE ALTE CONSIDERAŢII DE MEDIU ÎN TIMPUL PREGĂTIRII PLANULUI SAU PROGRAMULUI

Scopul evaluării de mediu pentru planuri şi programe constă în determinarea formelor de

impact semnificativ asupra mediului ale planului analizat. Aceasta s-a realizat prin evaluarea performanţelor ce fac obiectul planului analizat, în raport cu un set de obiective pentru protecţia mediului. Se precizează că un obiectiv reprezintă un angajament, definit mai mult sau mai puţin general, a ceea ce se doreşte a se obţine. Pentru a se atinge un obiectiv, sunt necesare acţiuni concrete care, în conformitate cu procedurile de planificare, sunt denumite ţinte. Pentru măsurarea progreselor în implementarea acţiunilor, deci în realizarea ţintelor, precum şi, în final, în atingerea obiectivelor se utilizează indicatori, indicatorii reprezentând de fapt acele elemente care permit monitorizarea şi cuantificarea rezultatelor unui plan.

Obiectivele de mediu, ţintele şi indicatorii s-au stabilit pentru factorii/aspectele de mediu relevanţi/relevante pentru plan: populaţia, managementul deşeurilor, apa, aerul, zgomotul şi vibraţiile, biodiversitatea, fauna şi flora, patrimoniul cultural, arhitectonic şi arheologic, sănătatea umană, infrastructura rutieră/transportul, peisajul, solul/utilizarea terenului, valorile materiale, factorii climatici.

Obiectivele de mediu iau în considerare şi reflectă politicile de mediu naţionale şi ale UE şi au fost stabilite cu consultarea Grupului de Lucru. De asemenea, acestea iau în considerare obiectivele de mediu la nivel local şi regional, stabilite prin POS MEDIU, Planul Local de Acţiune pentru Mediu al judeţului Maramures şi, respectiv, prin Planul Regional de Acţiune pentru Mediu al Regiunii 6 Nord Vest, Planul Regional de Gestiune a Deseurilor . În scopul evaluării efectelor asupra planului de amenajare zonl si a strategiei de dezvoltare, am selectat mai multe aspecte şi obiective legate de mediu şi formulate pe baza obiectivelor şi obligaţiilor naţionale şi internaţionale (europene şi globale) pe care le are România în domeniul mediului. Pentru propunerea unei liste de obiective de mediu relevante, a fost realizată o listă de documente cheie de referinţă naţionale şi internaţionale şi au fost consultate documente strategice cheie.

Grupul de Lucru s-a decis ca obiectivele să fie clasificate şi prezentate în două categorii: • obiective strategice de mediu, reprezentând obiectivele stabilite la nivel naţional,

comunitar sau internaţional; • obiective specifice de mediu, reprezentând obiectivele relevante pentru plan,

derivate din obiectivele strategice, precum şi obiectivele la nivel local şi regional. Indicatorii au fost identificaţi astfel încât să permită elaborarea propunerilor privind

monitorizarea efectelor implementării planului asupra mediului. Obiectivele strategice de mediu, reprezentând principalele repere necesar a fi avute în

vedere în procesul de planificare a acţiunilor pentru protecţia mediului ca parte intrinsecă a oricărui plan care propune dezvoltarea unor activităţi sunt următoarele:

• îmbunătăţirea condiţiilor sociale şi de viaţă ale populaţiei; • respectarea legislaţiei privind colectarea, tratarea şi depozitarea deşeurilor; • limitarea poluării la niveluri care să nu producă un impact semnificativ asupra calităţii

apelor (apa de suprafaţă, apa potabilă, apa subterană); • limitarea emisiilor în aer la niveluri care să nu genereze un impact semnificativ

asupra calităţii aerului în zonele cu receptori sensibili; • limitarea, la surse, a poluării fonice în zonele cu receptori sensibili la zgomot şi



limitarea nivelurilor de vibraţii; • limitarea impactului negativ asupra biodiversităţii, florei şi faunei; • minimizarea impactului negativ asupra patrimoniului cultural, arhitectonic şi arheologic; • protecţia sănătăţii umane; • îmbunătăţirea infrastructurii rutiere, minimizarea impactului generat de transportul

materialelor; • minimizarea impactului asupra peisajului; • limitarea impactului negativ asupra solului; • maximizarea utilizării materialelor existente; • reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Priorităţile de intervenţie pentru strategia de dezvoltare durabilă a teritoriului de referinţă s-au

conturat în urma analizei critice a situaţiei existente, a concluziilor analizelor de tip SWOT şi a discuţiilor in cadrul grupului de lucru si a discutiilor purtate cu reprezentantii administraţiei Judeţului Maramureş, ai comunităţilor locale şi ai altor membri ai Asociaţiei Microregiunea de Dezvoltare a Turismului Munţii Gutinului. De asemena, s-a avut în vedere faptul ca există deja un număr de proiecte aflate în diverse stadii de derulare depuse la Agenţia de Dezvoltare Regională a Regiunii Nord-Vest, precum şi proiecte internaţionale în derulare susţinute de ONG-urile din Baia Mare acăror finalizare constituie o prioritate.

Obiective plan - regenerarea mediului afectat de activităţile industriale - regenerarea oraşelor din regiunile industriale, prin dezvoltarea serviciilor, valorificarea zonelor industriale abandonate, ameliorarea mediului urban - recalificarea şi formarea continuă a persoanelor care şi-au pierdut locul de muncă - dezvoltarea de centre tehnologice care să favorizeze transferul de tehnologie şi crearea de întreprinderi care utilizează tehnologii avansate - ameliorarea accesibilităţii şi dezvoltării tehnologiilor de informaţii şi telecomunicaţii - organizarea cooperării interregionale şi transnaţionale pentru reducerea izolării şi generarea de noi iniţiative şi impulsuri de dezvoltare

Problemele şi obiectivele relevante legate de mediu propuse pentru evaluare au fost prezentate în cadrul reuniunii grupului de lucru creat de pentru SEA. Observaţiile primite în timpul şi în urma reuniunii au fost luate în considerare de către echipa de grupul de experţi SEA.

Descrierea de mai jos prezintă cadrul propus pentru problemele de mediu şi obiectivele SEA, care reprezinta obiectivele specifice de mediu,

APA POTABILA

Obiectiv : Dezvoltarea infrastructurii de alimentare cu apă potabilă în mediul urban şi rural Obiective specifice; Asigurarea unor sisteme performante de captare, transport, tratare şi distribuţie a apei

potabile în mediul urban şi rural Creşterea gradului de acces a populaţiei judeţului la serviciile publice de alimentare

cu apă potabilă



APELE DE SUPRAFAŢĂ Obiectiv general - Realizarea unor staţii de epurare şi retehnologizarea celor existente

pentru epurarea apelor uzate provenite din activitatea minieră Obiective specifice; Creşterea eficienţei epurării apelor de mină evacuate din minele aparţinând CNMPN

REMIN SA Baia Mare Creşterea eficienţei instalaţiilor de epurare existente Construirea de noi statii de epurare a apelor uzate menajere Extinderea şi reabilitarea sistemelor de canalizare în arealul analizat, inclusiv

extinderea în zonele cu sisteme centralizate de distribuţie a apei potabile Stoparea depozitării necontrolate a deşeurilor în zona inundabilă şi pe malurile

albiilor râurilor, în special a deşeurilor menajere şi a rumeguşului Extinderea capacităţilor şi retehnologizarea staţiilor de epurare a apelor uzate

industriale

SOLUL ŞI APELE SUBTERANE Obiectiv general ; Reabilitarea zonelor afectate de poluarea istorică Obiective specifice; Reabilitarea zonelor afectate de poluarea istorică în arealul Baia Mare, Baia Sprie,

Cavnic, Baiut, Reducerea impactului asupra calităţii solului şi a apelor subterane datorat emisiilor de

particule în suspensie de la iazurile de decantare ale CNMPN REMIN SA Baia Mare, generate prin eroziune eoliana

Reducerea impactului asupra calităţii solului şi a apelor subterane datorat emisiilor de pulberi provenite de la SC ROMPLUMB SA Baia Mare

Reducerea impactului asupra calităţii solului şi a apelor subterane datorat exfiltraţiilor provenite de la depozitele de deşeuri menajere din Satu Nou de Jos, Baia Sprie, Cavnic şi cele din mediul rural- Ocna Sugatag, Baiut,

Stabilirea şi punerea în aplicare a normelor şi condiţiilor tehnice privind colectarea, transportul, împrăştierea şi/sau valorificarea dejecţiilor animaliere de la fermele agricole

Aer Obiectiv general - Îmbunătăţirea calităţii aerului ambiental prin reducerea emisiilor de

noxe provenite din activităţile industriale, servicii către populaţie, trafic auto Obiective specifice; Realizarea unor sisteme de reţinere a noxelor emise din activităţile industriale şi

modernizarea celor existente Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi a substanţelor care distrug stratul de

ozon Reducerea poluării aerului printr-un management corespunzător al circulaţiei în

mediul urban GESTIUNEA DEŞEURILOR Obiectiv general; - Reducerea poluării datorată managementului defectuos al

deşeurilor menajere Obiective specifice; Implementarea unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor menajere



Colectarea selectivă a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, a DEEE, a deşeurilor de anvelope uzate, a deşeurilor spitaliceşti, a deşeurilor de baterii uzate

Depozitarea conformă a deşeurilor de rumeguş RISC DE INUNDATII Obiectiv general; - Reducerea riscurilor legate de; existenţa unor zone posibil a fi

afectate de inundaţii, de degradării de maluri şi colmatării albiilor, suprafeţele de terenuri supuse erozunii,

Obiective specifice; Reducerea riscurilor legate de existenţa unor zone posibil a fi afectate de inundaţii,

prin amenajarea corespunzatoare a cursurilor de apă Scăderea evenimentelor de inundaţii şi surpări de maluri Ameliorarea calităţii solului prin realizarea lucrărilor specifice şi implementarea

bunelor practici de exploatare a solurilor agricole INFRASTRUCTURA RUTIERĂ/TRANSPORTUL Obiectiv general; - Dezvoltarea infrastructurii rutiere adecvate parcului auto existent şi

prognozat Obiective specifice; Reducerea poluării fonice în lungul căilor rutiere Reducerea poluării fonice datorată traficului auto şi poluarea prin vibraţii generată de

traficul auto de mare tonaj PATRIMONIUL CULTURAL SI CONSTRUIT Obiectiv general; - Conservarea spaţiilor verzi existente şi amenajarea de noi spaţii

verzi şi de agrement, precum şi de perdele de protecţie între zona rezidenţială şi cea industrială

Ecologizarea zonelor cu construcţii vechi STAREA DE SĂNĂTATE Obiectiv general; - Îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei Obiective specifice; Îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei în relaţie cu mediul Monitorizarea efectelor asupra sănătăţii umane a poluării factorilor de mediu Protecţia sănătăţii populaţiei şi a mediului în zonele de agrement în perioada estivală BIDIVERSITATE Obiectiv general - Păstrarea diversităţii naturale a faunei, florei şi a habitatelor din

zonele protejate; Conservarea spaţiilor verzi existente şi amenajarea de noi spaţii verzi şi de agrement în

oraşele din judeţul Maramureş; Realizarea infrastructurii de protecţie pentru ariile de interes conservativ existente şi

dezvoltarea ecoturismului Asigurarea integrităţii fondului forestier naţional (de stat şi privat) Asigurarea echilibrului ecologic şi protecţia speciilor



Promovarea şi facilitarea cooperării tehnice şi ştiinţifice în domeniul conservării naturii

PEISAJ Obiectiv general;Asigurarea protecţiei peisajului natural şi cultural (de ex. prin

revitalizarea zonelor industriale dezafectate Obiective specifice - Conservarea spaţiilor verzi existente şi amenajarea de noi spaţii verzi şi

de agrement în oraşele din judeţul Maramureş POPULATIE Obiectiv general - Creşterea ocupării, dezvoltarea resurselor umane şi a serviciilor sociale:

promovarea măsurilor active de ocupare a forţei de muncă disponibile şi dezvoltarea sistemului de formare profesională, îmbunătăţirea şi extinderea sistemului de servicii sociale, achiziţionarea de competenţe specializate în domeniul administrării şi dezvoltarea afacerilo

VALORII MATERIALE Obiectiv general - revitalizarea economico-socială a judeţului care au legătură cu zona m-

ţiilor Gutin Obiective specifice

o retehnologizarea/închiderea proceselor de prelucrare a materiilor prime în industria extractivă; o crearea de locuri de muncă stabile, asigurarea de servicii pentru populaţie; o îmbunătăţirea căilor de acces, realizarea de dotări edilitare, îmbunătăţirea calităţii locuinţelor; o îmbunătăţirea accesului la informaţii, a vieţii sociale şi culturale.

FACTORI CLIMATICI Obiectiv general - prevenirea accidentelor majore in care sunt implicate substante

periculoase si limitrea consecintele pentru populatie si mediu.



POTENŢIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA ASPECTELOR CA: BIODIVERSITATEA, POPULAŢIA, SĂNĂTATEA UMANĂ, FAUNA, FLORA, SOLUL, APA, AERUL, FACTORII

CLIMATICI, VALORILE MATERIALE, PATRIMONIUL CULTURAL, INCLUSIV CEL ARHITECTONIC ŞI ARHEOLOGIC, PEISAJUL ŞI

ASUPRA RELAŢIILOR DINTRE ACEŞTI FACTORI Analiza situaţiei actuale privind calitatea şi starea mediului natural şi construit a relevat

existenţa unor probleme istorice de poluare şi de degradare ale mediului. Datorită incertitudinilor privind soluţionarea, cel puţin parţială, a acestor probleme, se estimează că în cazul în care planul nu se va implementa, aceste probleme se vor agrava, atât ca intensitate, cât şi ca extindere spaţială. În vederea aceesării fondurilor europene pentru refacerea mediului degradat este necesar să se elaboreze documente de programare aşa cum este PATZ M-ţii Gutin. Astfel arealul studiat este în zona minieră şi metalurgică, o zonă industrială unde s-au evidenţiat existenţa unor surse importante de poluare a aerului, respectiv SC „Romplumb” SA Baia Mare şi SC „Cuprom” SA Baia Mare, având ca profil de activitate industria metalurgică, care emit în atmosferă SO2 şi pulberi cu conţinut de metale grele, ca urmare zona cea mai afectată este municipiul Baia Mare inclusiv aria limitrofă, surse importante de contaminare a apelor de suprafaţă şi subterane cu ape acide de mină, generate de lucrările miniere mai vechi sau mai recente (galerii, guri de mină, halde de roci sterile), din metalurgie. Aceste surse au determinat niveluri ridicate de aciditate şi de poluare cu metale grele şi cu sulfaţi a pâraielor şi a apelor freatice din văile care străbat zona. Strategia de dezvoltare a zonei prevede colectarea şi epurarea apelor acide si uzate din zonă, ceea ce va determina eliminarea treptată a surselor actuale majore de contaminare a apelor. În cazul în care nu se va implementa strategia, eliminarea acestor surse de contaminare a apelor, a solului de pe întreaga arie este incertă. O parte dintre aceste surse, şi anume, cele asociate exploatării miniere ar putea fi eliminate, nu se ştie încă după cât timp, dacă se vor obţine suficiente fonduri de la bugetul de stat pentru închiderea activităţilor şi pentru reabilitarea mediulul. Alte astfel de surse existente, asociate activităţilor miniere vechi vor continua să afecteze mediul. De asemenea, în zona este de remarcat existenţa unor suprafeţe mari de teren perturbat (amplasamentele iazurilor, amplasamentele minelor, a carierelor, deversări accidentale de ape uzate rezultate din activităţile industriale, amplasamentele depozitelor de deseuri menajere, de roci, de zugri metalurgice, sterile etc.), lipsite de covor vegetal. Întregul areal din jurului oraşului Cavnic prezintă urme ale unor vechi alunecări de teren care, în condiţiile apariţiei unor noi construcţii sau drumuri pot fi reactivate. O altă zonă sensibilă este cea a Comunei Băiuţ. Aici, modelarea reliefului are loc prin fenomenul de eroziune naturală, fluviatilă (de adâncime – care afectează clădiri, drumuri şi păduri) dar şi prin accentuarea proceselor incipiente de eroziune în teritoriile aferente. Riscul producerii alunecărilor de teren se manifestă pe toată lungimea râului Poiana Botizei, unde apar frecvente eroziuni de maluri care afectează drumul comunal DC Dacă stategia nu se va implementa, aceste probleme ar putea fi rezolvate parţial, nu se ştie în ce interval de timp, prin lucrări de reabilitare a mediului pentru fosta exploatare minieră REMIN Maramures, dacă se vor obţine suficiente fonduri de la bugetul de stat şi din fonduri europene. Parţial însă, aceste probleme vor continua să existe, contribuind la degradarea continuă a mediului din zona analizată. Implementarea proiectelor propuse prevede operarea în condiţii stricte de protecţie a mediului, un plan foarte clar pentru reabilitarea mediului pe întreaga arie a planului, începând încă din momentul implementarii primului proiect, precum şi monitorizarea pe termen lung a calităţii şi stării mediului după închiderea activităţilor mimiere si metalurgice şi reabilitarea mediului. Referitor la evoluţia mediului din punct de vedere al biodiversităţii, luând în considerare situaţia actuală a acestui factor de mediu şi a condiţiilor existente, se apreciază că, dacă proiectele nu se vor implementa şi nu se vor desfăşura alte activităţi în zonă, refacerea acesteia va începe să se evidenţieze peste 50 – 60 ani. În cazul implementării proiectelor,



datorită prevederilor privind reabilitarea mediului, refacerea florei va începe în circa 2 -10 ani de la demararea activitatilor, aceasta atrăgând după sine refacerea ecosistemelor în ansamblu.

În ceea ce priveşte valorile patrimoniului cultural şi istoric, regresul economic al zonei, început în urmă cu câtva timp, accentuat în ultimii ani şi culminând cu închiderea în anul 2006 a activităţilor miniere şi-a pus amprenta în mod vizibil asupra stării acestora. Aşa cum s-a menţionat, monumentele istorice se află în diferite stadii de degradare, de la fisuri minore, până la stadiul de precolaps. Conform Legii nr. 422/2001, responsabilitatea întreţinerii, consolidării, restaurării şi utilizării adecvate a monumentelor istorice revine proprietarului. O parte dintre clădirile de patrimoniu sunt părăsite, iar în cele mai multe situaţii proprietarii nu au resursele financiare necesare pentru restaurarea acestora. În cazul în care proiectele propuse nu se vor implementa, datorită situaţiei economice precare a comunităţii, degradarea patrimoniului va continua, fiind posibil ca o parte a monumentelor să dispară pentru totdeauna.

Evoluţia probabilă a situaţiei economice şi sociale şi a stării de sănătate a populaţiei în

cazul neimplementării planului După cum s-a precizat, situaţia economică şi socială a comunităţii este precară. Se

apreciază că, în cazul neimplementării proiectelor, proiecte ce reprezintă o investiţie majoră, această situaţie va continua să evolueze negativ din următoarele motive:

• dispariţia atât a locurilor de muncă existente în industria miniera cât şi a celor preconizate pentru minimum 25 ani;

• dispariţia oportunităţilor pentru dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice, sociale, comerciale, de servicii în comunităţile din zonă;

• dispariţia oportunităţilor pentru îmbunătăţirea şi diversificarea calificării membrilor comunităţilor;

• dispariţia oportunităţilor pentru creşterea veniturilor din taxe şi impozite la bugetele locale. În ceea ce priveşte starea de sănătate a populaţiei, prin neimplementarea nu se poate aştepta o

îmbunătăţire, ci, cel mult, menţinerea situaţiei actuale ca urmare a dispariţiei oportunităţilor de îmbunătăţire a condiţiilor de trai prin diminuarea sărăciei, prin asigurarea unor condiţii de locuit civilizate, a unei infrastructuri de mediu adecvate şi a unei calităţi corespunzătoare a factorilor de mediu (apă, aer) în localitate. In cazul neimplementarii planului si strategieie de dezvoltare este incertă îmbunătăţirea condiţiilor privind infrastructura de mediu (alimentare cu apă, canalizare, gestionarea corespunzătoare a deşeurilor).

Ca urmare, în cazul neimplementării proiectului, populaţia din zona va continua să fie expusă atât la poluarea mediului, cât şi la acţiunea altor factori de stres pentru sănătate

In cazul neimplementarii planului si a strategiei de dezvoltarea a zone pot aparea problemele de mediu specificate in coloana riscurii din tabel (analiza s-a efectuat pe unitati administrativ teritoriale cuprinse in arealul studiat)

PUNCTE TARI / OPORTUNITATI PUNCTE SLABE/ RISCURI MUNICIPIUL BAIA MARE - amplasarea favorabila intr-un teritoriu bogat in resurse naturale, - traditie buna in agricultura si industrie, diversificare in industrie bazata pe resurse locale, - existenta personalului calificat si a fortei de munca tanara, - existenta aeroportului. -Bună dezvoltare socială şi culturală -Centru universitar de importanţă regională

- dependenta de minerit si metalurgia neferoasa, - gradul scazut de evolutie tehnologica a industriei si lipsa unor industrii de varf, - valorificarea redusa a potentialului turistic, - gradul ridicat de dependenta de agricultura satelor, - potential redus de absorbtie a fortei de munca, amplasarea periferica fata de restul tarii, - slaba infrastructura rutiera si feroviara, - legaturi slabe cu tara si zonele de frontiera



-Centru urban de importanţă interjudeţeană şi regională – locul III în Regiunea Nord-Vest, -Declarat zonă defavorizată -Bună dezvoltare a ONG-urilor -Posibilităţi de inscriere în variate programe de dezvoltare şi protectie a mediului cu finanţare internaţională

- IMM-uri slabe din punct de vedere economic, - mediu degradat prin poluare atât in localitate cât şi în teritoriu, - alimentare cu apa si canalizare deficitara.

ORASUL BAIA SPRIE - unitate teritorial administrativa echilibrata din punct de vadere al amplasarii unitatilor economice; - traditie in exploatarea si prelucrarea minereurilor complexe; - disponibilitati in ceea ce priveste - retehnologizarea intreprinderilor existente si realizarea de noi investitii; - relatie buna cu teritoriul – DN, DJ, DC; - orasul Baia Sprie si satele Tautii de Sus si Satu Nou de Sus sunt alimentate cu gaz metan; - varietate a reliefului si vegetatiei (55,9%-paduri), - cu clima temperat continentala cu ierni lungi, bogate in precipitatii care favorizeaza - practicarea sporturilor de iarna; - zona cu obiective de patrimoniu si monumente ale naturii de importanta nationala si locala, precum şi mărturii ale istoriei mineritului în zonă - declarat zonă defavorizată

- posibilitati reduse de extindere a intravilanului pe directia nord si sud din cauza fragilităţii terenurilor şi prezenţei iazurilor de decantare; - orasul Baia Sprie si satul Tautii de Sus sunt strabatute de drumul national D.N.18 fiind singura cale principala de servire locala si de tranzit; - desfiintarea caii ferate; prezenta unor zone cu alunecari de teren neconsolidate si a cursurilor de apa cu caracter torential care produc inundatii in perioadele cu precipitatii abundente; exploatarea de suprafata de la Baia Sprie a dus la degradarea peisajului din zona; satele Chiuzbaia, Satu Nou de Sus si o parte din Tautii de Sus nu dispun de alimentare cu apa centalizata si canalizare; cartierul cu blocuri Micro-raion vest din Baia Sprie are un aspect neplacut datoria degradarii fondului construit existent.

ORASUL CAVNIC clima temperat-continentala cu precipitatii abundente şi ierni lungi - favorabila desfasurarii sporturilor de iarna, sărbători şi tradiţii locale păstrate şi dezvoltate- concursul de “lenkere”; traditie in minerit cu posibilitati de mentinere partiala a exploatarii si dupa 2007, in conditiile modernizarii şi rentabilizării; localitate de munte, dispune de un important potential natural cu peisaje si locuri de agrement deosebite – păduri pe 62% din suprafata administrativa, prezenta retelelor de gaz metan , situl www.turismcavnic.ro care cuprinde informatii despre Cavnic si despre oferta turistica de iarna a localitatii, proiecte propuse spre finantare la Agentia de Dezvoltare Regionala Nord Vest- ‚Gutinul’ urmind programul “Superschi in Carpati”, gestionat de Autoritatea Nationala pentru Turism s.a. declarat zonă defavorizată

oras cu economie monoindustriala; posibilitati reduse de dezvoltare în teritoriu a localitatii din cauza conditiilor geografice specifice zonei montane; parte din intravilanul orasului Cavnic se afla pe teritoriul administrativ al comunei Sisesti; lipsa caii ferate si a garii; lipsa unitatilor de cazare, iar cele de alimentatie publica sunt insuficiente si de categorie inferioara; drumul judetean 184 care traverseaza localitatea are un profil transversal si longitudinal care nu corespunde normelor tehnice in vigoare; lipsa finantarii pentru finalizarea statiei de epuratie noi a orasului; reţele edilitare invechite prezenta zonelor de risc cauzate de iazurilor de decantare si a alunecarilor de teren; râul Cavnic este poluat de exploatarea miniera de la Roata si de flotatia Cavnic.

ORASUL TAUTII MAGHERAUS accesibilitate buna-cale ferata cu gara la Busag, aeroport,drum european E 58, dinamism demografic, minele vechi de la Baita si Nistru au fost inchise , potenţial agricol relativ ridicat, materii prime pentru prelucrarea primara si superioara a lemnului, a materialelor de constructii (piatra, balast), a produselor agricole – fructe, produse animale, fructe de padure; strategia de dezvoltare aprobată promovează: activitati industriale noi cu capital strain - producerea de echipamente electrotehnice; infiintarea unui centru de afaceri la Nistru (ocupat60%);

Recent declarat localitate urbană fără a fi suficient pregătită- nu satisface indicatorii minimali de definire, nu are PUG, Insuficienta dotare cu servicii medicale, invăţământ şi cultură, Insuficienta dotare cu reţele tehnico-edilitare a localităţilor, lipsa canalizare, probleme socio-economice care decurg urmare restringerii activitatii miniere; insuficienta dezvoltare a activităţilor economice, farimitarea proprietatilor agricole; asociatiile agricole infiintate nu au credibilitate; lipsa resurselor financiare pe plan local si a celor de


http://www.turismcavnic.ro/


posibilitati de extindere a orasului atat a zonei de locuit cat si a celei de productie si servicii; retea de gaz metan in Tautii Magheraus, Busag, Merisor si Bozinta Mare cu posibilitati de extindere si in Baita; deseurile menajere sunt transportate pe platforma Baia Mare; prezenta zonelor de agrement la Apa Sarata, Baita si Nistru, a posibilitatii extinderii acestora si a practicarii ecoturismului si a turismului cinegetic; existenta monumentelor si a caselor memoriale proiect SAMTID- alimentare cu apa a localităţilor declarată zonă defavorizată

creditare; efectele negative ale iazurilor de decantare Bozinta si Tansgold- poluare, imagine negativă; nefinalizarea lucrarilor de inchidere a perimetrelor miniere cu risc de poluare a mediului Risc de inundatii in Baita si Merisor;

COMUNA BAIUT potential turistic variat, cu zone favorabile drumetiilor si practicarii sporturilor de iarna; existenta unor monumente naturale (rezervatia speologica de la Poiana Botizii, a unor specii de vegetatie unice - bradul de Baiut; ape minerale); existenta resurselor naturale – bogatii ale subsolului, vegetatie bogata, izvoare de apa minerala in toate cele trei sate; populatia adulta de varsta activa( 55%) are un nivel educational destul de ridicat, cel mai frecvent grad absolvit fiind cel de liceu profesional sau de liceu teoretic; un grad de urbanizare mai ridicat la Baiut si Strimbu Baiut, valori de patrimoniu cultural construit şi traditie în minerit mentinerea elementeler de arhitectura traditionala la Poiana Botizii; existenta unei categorii de profesionisti care pot fi considerati ca promotori locali; identitate locala puternica, un spirit comunitar care nu da nastere la frictiuni sociale – model de convietuire intre etnii; existenta unor obiceiuri si traditii multiseculare legate de sarbatori sau evenimente speciale (Craciunul, Pastele, ziua minerului, zilele Baiutului, fanfara minerilor), declarată zonă defavorizată

specificul monoindustrial al comunei bazat pe extractia si prelucrarea minereului; posibilitati reduse de dezvoltare a intravilanelor din cauza reliefului şi a zonelor de risc; cladirile de locuit sunt asezate intre cursurile de apa si drumuri, cu probleme de instabilitate ale malurilor si inundatii periodice, sau pe versanti cu dificultati de acces; imagine urbană dezordonată in Baiut - unitatile industriale alterneaza cu zona de locuit, incintele prost gospodarite, unele parasite, instalatiile miniere, funicularul si conducta de stril despart vizual locuintele de functiuni publice; existenta unui cartier de locuinte compact langa halda de steril Leorda; prezenta depozitului de masa lemnoasa in zona centrala a satului Strimbu Baiut afectind si drumul judetean 109 F; multe surse de poluare – haldele de steril, apele de mina care se scurg in Valea Baiutului, statia de epurare din centrul localitatii Baiut; prezenta zonelor de risc - eroziuni, alunecari, inundaţii; lipsa retelei de alimentate cu apa si canalizare in Strimbu Baiut; deficit de linii telefonice in zona Valea Strimbului si Poiana Botizii; servicii medicale insuficiente, dotări social-culturale insuficiente reţea de telefonie insuficientă, nu este racordată la reteaua de gaze naturale

COMUNA BUDESTI resurse naturale variate: minereurilor complexe, roci utile, fond forestier, terenuri agricole; rezerve de caolin si andezit – piatra pentru constructii de calitate superioara si nuanta deosebita cunascuta sub numele de “andezit de Budesti”; materie prima pentru infiintatea de microintreprinderi de prelucrare a laptelui, carnii, pieilor si a linii; existenta fortei de munca specializate in prelucrarea traditionala a lemnului – dulgherie, timplarie si sculptura; asezari rurale cu valori traditionale valori de patrimoniu cultural internaţional-biserica din Budesti Joseni este monument UNESCO, tehnica populara, folclor; cadru natural deosebit pentru practicarea diferitelor forme de turism; mediu natural curat, gospodării existente care pot fi amenajate pentru

lipsa resurselor financiare si de creditare pe plan local; deplasarea pentru munca a tinerilor in tarile Europei; existenta unor zone de risc – terenuri inundabile – de-a lungil vailor care strabat ambele localitati; slaba dezvoltare a sectoarelor de productie si prestari servicii; lipsa serviciului de salubritate al comunei; starea necorespunzatoare a drumurilor de acces si a retelei de alimentare cu apa; lipsa retelei de canalizare centralizate si a statiei de epuratie, nu este racordată la reteaua de gaze naturale, nu este inscrisă în reţeaua agroturistică



agroturism. COMUNA DESESTI existenta resurselor naturale nepoluate şi a florei spontane bogate; activitati dezvoltate de prelucrare a plantelor medicinale si de conservare a cipercilor; prezenta bazei turistice Izvoarele cu pârtii si trei instalatii pentru schi de agrement, existenta fortei de munca specializate in exploatarea si prelucrarea lemnului; posibilitatea infiintarii unei baze turistice moderne la Runcu in cooperare cu comuna Ocna Sugatag cu acces din D.J. 183 – D.J. 183A; prezenta monumentelor naturii si a celor de arhitectura – biserica din Desesti este monument UNESCO; zona bisericii de lemn cuprinde şi un muzeu cu 5 case vechi de lemn din zona- iniţiativă privată; localitate cu pensiuni clasificate si cu posibilitati de dezvoltare a agroturismului.

lipsa resurselor financiare si de creditare pe plan local; deplasarea pentru munca a tinerilor in tarile Europei; slaba dezvoltare a sectoarelor de productie si prestari servicii; lipsa serviciului de salubritate al comunei; starea necorespunzatoare a drumurilor de acces si a retelei de alimentare cu apa; lipsa retelei de canalizare centralizate si a statiei de epuratie, nu este racordată la reteaua de gaze naturale, acumularea de apă de la Runcu, care se află în construcţie de peste 20 ani –degradarea peisajului, nerezolvarea nevoilor de alimentare cu apă si energie electrică

COMUNA OCNA SUGATAG staţiune balneo-climaterică existenta unor activitati productive diversificate; conditii bune pentru dezvoltarea zootehniei; prezenta bazei de tratament si cazare in statiune si a pensiunilor in localitate; potential pentru practicarea tuturor formelor de turism; cuprinsa în programul „Investitii in turism” – Regiunea de Nord-Vest; se vor derula lucrarile conform proiectului „Dezvoltarea infrastructurii turismului balnear” cu participarea fondurilor Bancii Europene; structura ordonata a localitatii cu strazi drepte avind profile care pot prelua retelele edilitare, şi zonă centrala bine conturata permit o bună dezvoltare a staţiunii alimentarea cu apa existenta asigura necesarul din intreg teritoriul; existenta monumentelor naturii, istorice si de arhitectura, a mesteşugurilor tradiţionale si a manifestarilor folclorice;

insuficienta dezvoltare a activitatilor productive si a serviciilor in special in satele apartinatoare; conditiile de cazare din statiune corespund gradelor inferioare de confort; lipsa resurselor financiare si de creditare pe plan local; lipsa retelelor de canalizare si a statiilor de epurare a apelor uzate in satele apartinatoare; prezenta zonei de risc in Ocna Sugatag - posibile surpari in perimetrul fostelor galerii de exploatare a sarii; lipsa lucrarilor de protectie fata de torentii riului Mara; afecată de sistarea lucrarilor de constructie la barajul de acumulare a apei de la Runcu.

COMUNA SISESTI condiţii favorabile pentru creşterea animalelor si pomicultura ( o buna parte din veniturile populaţiei provin din vânzarea fructelor si din producerea rachiurilor); prezenta unei sectii a Bancii Creditul Român in resedinta de comuna; existenta izvoarelor de apa minerala sulfuroasa cu proprietati terapeutice la Danesti si realizarea unui complex cu 80 locuri de cazare de catre un investitor privat; legaturi bune intre localitati prin intermediul drumurilor judetene si comunale; disponibilitati de teren pentru realizarea de investitii , atit pentru fondul de locuinte, cat si pentru obiective de interes public, productie si servicii, precum si pentru zone de agrement; existenta retelei de gaze naturale; prezenta pensiunilor aflate in circuitul agroturistic in satele Sisesti, Surdesti, Danesti si Cetatele; monumente de arhitectura din patrimoniul national si

prezenta zonelor de risc – alunecari de teren, inundatii produse de raul Cavnic si afluientii acestuia, iazurile de decantare a sterilului (Valea Tisei, Pietrele Soimului si Rachitele)-surse de poluare; apa riului Cavnic este poluata cu metale grele; 32 ha din teritoriul administrativ al comunei este ocupat de orasul Cavnic neincasandu-se taxele si impozitele aferente; Procent important de navetisti prezenta unor drumuri judetene si comunale nemodernizate (DJ 182G care asigura accesul in Plopis, DJ 184A care strabate localitatile Danesti si Bontaieni si DC 28A Sisesti –Negreia) Satele comunei nu dispun de alimentare cu apa si canalizare in sistem centralizat



mondial (bisericile de lemn din Surdesti si Plopis); îmbinare fericita intre frumuseţea naturii in toate anotimpurile, istoria locurilor, monumentalitatea bisericilor de lemn si ospitalitatea oamenilor; site si editarea hărţii comunei Sisesti, declarată zonă defavorizată



EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR ALESE ŞI O DESCRIERE A MODULUI ÎN CARE S-A EFECTUAT EVALUAREA, INCLUSIV ORICE DIFICULTĂŢI (CUM SUNT DEFICIENŢELE TEHNICE SAU LIPSA DE KNOW-HOW) ÎNTÂMPINATE ÎN PRELUCRAREA INFORMAŢIILOR CERUTE; EVALUAREA DE MEDIU PENTRU PLANURI ŞI PROGRAME NECESITĂ IDENTIFICAREA IMPACTULUI SEMNIFICATIV ASUPRA FACTORILOR / ASPECTELOR DE MEDIU AL PREVEDERILOR PLANULUI AVUT ÎN VEDERE

Priorităţile de intervenţie pentru strategia de dezvoltare durabilă a teritoriului de referinţă s-au

conturat în urma analizei critice a situaţiei existente, a concluziilor analizelor de tip SWOT, a discuţiilor purtate cu grupul de lucru, cu reprezentantii administraţiei Judeţului Maramureş, ai comunităţilor locale şi ai altor membri ai Asociaţiei Microregiunea de Dezvoltare a Turismului Munţii Gutinului. De asemena, s-a avut în vedere faptul ca există deja un număr de proiecte aflate în diverse stadii de derulare depuse la Agenţia de Dezvoltare Regională a Regiunii Nord-Vest, precum şi proiecte internaţionale în derulare susţinute de ONG-urile din Baia Mare acăror finalizare constituie o prioritate.

Obiectivele SEA Evaluarea strategică de mediu este un instrument utilizat pentru minimizarea riscului şi

pentru maximizarea efectelor pozitive ale planurilor şi programelor de mediu propuse. Directiva Consiliului European nr. 2001/42/CE privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului (denumită în continuare Directiva SEA) impune ca SEA să fie efectuată în faza de elaborare a unui plan sau program, precum şi elaborarea unui raport de mediu, efectuarea de consultări şi luarea în considerare a raportului de mediu şi a rezultatelor consultărilor în procesul de luare a deciziilor. România a transpus Directiva SEA prin Hotărârea de Guvern nr. 1076 din 8 iulie 2004.Directiva SEA a intrat în vigoare în iulie 2004 şi se aplică planurilor de amenajare a teritoriului si documentelor programatice. Documentaţia de urbanism si strategia de dezvoltare şi propunerea de intervenţii pentru dezvoltare. Procesul SEA examinează rezultatele individuale ale planului şi poate propune modificări necesare pentru a maximiza beneficiile pentru mediu generate de propunerea de plan si de strategia de dezvoltare şi pentru a minimiza riscurile şi impacturile negative ale acestora asupra mediului. Ca atare, procesul de planificare şi procesul SEA urmează o logică similară, aceasta constituind baza abordării recomandate de Consorţiul de implementare a planului. În plus, SEA este un instrument cheie nu doar pentru “ecologizarea” planurilor şi programelor (îmbunătăţirea acestora în corelaţie cu politica de mediu), ci şi pentru îmbunătăţirea logicii şi consecvenţei generale ale acestora, precum şi şansele de reuşită în cadrul obiectivelor generale ale politicii de coeziune, furnizând legături cu procesele de planificare paralele (cum ar fi planificarea ex-ante sau planificarea naţională strategică) şi contribuţia la dezvoltarea durabilă. Mai mult, cerinţele Directivei SEA sau interpretat astfel încât ONG-urile de mediu şi societatea civilă să aibă o implicare efectivă în procesul de consultare şi să poată fi informate cu privire la evaluarea strategică de mediu, la care să şi contribuie.

Metodologie Metodologia SEA folosită pentru această evaluare include toate cerinţele Directivei SEA,

recomandările metodologice din Manualul SEA şi cerinţele naţionale privind SEA din România, stabilite de HG nr. 1076/2004. Pe baza acestor cerinţe, prezenta SEA vizează:



- stabilirea problemelor cheie care trebuie luate în considerare în cadrul elaborării documentului de programare;

- analiza contextului documentului de programare şi posibilele tendinţe viitoare în cazul în care documentul de programare nu este implementat;

- identificarea unui set optim de obiective şi priorităţi de dezvoltare specifice; - identificarea măsurilor optime care pot permite cel mai bine realizarea obiectivelor; - propune un sistem optim de monitorizare şi gestionare; - asigură consultări în timp util şi eficiente cu autorităţile relevante şi publicul interesat,

inclusiv cu cetăţenii şi grupuri organizate interesate; - informează factorii de decizie cu privire la documentul de programare şi posibilele

impacturi ale acestuia; - notifică autorităţile relevante şi publicul general cu privire la documentul de programare

final şi motivele adoptării acestuia. CATEGORII DE IMPACT Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal Munţii Gutin, ce face obiectul evaluării strategice

de mediu există o multitudine de forme de impact asupra factorilor/aspectelor de mediu, forme de impact ce prezintă diferite magnitudini, durate şi intensităţi. În vederea evaluării sintetice a impactului potenţial asupra mediului, în termeni cât mai relevanţi, au fost stabilite categorii de impact care să permită evidenţierea efectelor potenţial semnificative asupra mediului generate de implementarea planului. Pentru a evalua impactul asupra celor treisprezece factori/aspecte de mediu relevanţi s-au stabilit, pentru fiecare dintre aceştia, câte o serie de criterii specifice care să permită evidenţierea, în principal, a impactului semnificativ. Conform cerinţelor HG nr. 1076/2004, efectele potenţiale semnificative asupra factorilor/aspectelor de mediu includ efectele secundare, cumulative, sinergice, pe termen scurt, mediu şi lung, permanente şi temporare, pozitive şi negative. Evaluarea impactului obiectivelor PATZ m-tii Gutin s-a făcut comparativ cu obiectivele de mediu relevante identificate la nivel naţional si local. Evaluarea impactului fiecărui obiectiv a fost realizata de către consultantul de mediu si membrii grupului de lucru.

o Impact pozitiv semnificativ al obiectivului specific asupra factorilor de mediu relevanţi o Impact pozitiv nesemnificativ al obiectivului specific asupra factorilor de mediu relevanţi o Neutru = Nici un impact o Impact negativ nesemnificativ al obiectivului specific asupra factorilor de mediu relevanţi o Impact negativ semnificativ al obiectivului specific asupra factorilor de mediu relevanţi

Matrice de evaluare (anexa nr1) Evaluarea impactului factorilor de mediu in comparatie cu functiunile zonelor. Aici au fost

analizate argumentele pentru fiecare nota de evaluare, generându-se discuţii valoroase asupra unor studii de caz si experienţe anterioare, care au contribuit la completarea cadrului evaluării. Tot în cadrul grupului de lucru a fost stabilit şi sistemul de notare aferent evaluarii de impact.

S-a optat pentru o scala de la -2 la +2 conform situaţiilor din tabelul. Valoarea impactului Justificare

+2 Impact pozitiv semnificativ al func ţ iunilor zonei asupra factorilor de mediu relevanţi

+1 Impact pozitiv nesemnificativ al func ţ iunilor zonei asupra factorilor de mediu

0 Neutru=Nici un impact -1 Impact negativ nesemnificativ al func ţ iunilor

zonei asupra factorilor de mediu relevanţi -2 Impact negativ semnificativ al func ţ iunilor zonei

asupra factorilor de mediu relevanţi



Astfel, pentru fiecare dintre cei treisprezece factori de mediu relevanţi pentru plan, a fost efectuată predicţia impactului potenţial generat de implementarea planului luând în considerare măsurile de prevenire/diminuare prevăzute in plan. Măsurile de prevenire/diminuare a impactului asupra factorilor de mediu şi economico-sociali sunt incluse în Planul de Amenajare Teritoriul zonal si in strategia de dezvoltare a zonei.

Principalele rezultate pe care le pune în evidenţă evaluarea efectelor potenţiale cumulate ale planului analizat, asupra fiecărui factor/aspect relevant de mediu sunt următoarele: • Populaţia – impact pozitiv semnificativ determinat de prevederile planului, aceste investiţii

majore cu privire la îmbunătăţirea condiţiilor sociale şi economice ale comunităţii pe termen scurt, mediu şi lung;

• Managementul deşeurilor – deşeurile menajere si asimilate au impact neutru asupra calităţii apelor şi solului. Modificarea utilizării terenurilor din Cavnic, Baia Sprie Ocna Şugatag, Băiuţ, va genera un impact negativ nesemnificativ în etapele de construcţie şi de operare, care va fi atenuat în etapa post - închidere ca urmare a reabilitării mediului şi introducerii terenurilor în circuitul natural, singura formă de impact negativ semnificativ o reprezintă haldele de steril, iazurile de decantare, constând în poluarea apelor de suprafaţă şi a apelor subterane, ca urmare a deversării apelor uzate si neepurate;

• Solul/Utilizarea terenului - Impact negativ semnificativ reprezintă poluarea istorică a solului cu metale grele în zona Baia Mare, care va fi atenuat semnificativ in etapa postânchidere a sectorului minier si metalurgic, ca urmare a reabilitării solului, impact neutru, ca urmare a măsurilor de prevenire / diminuare a impactului;

• Apa – Impact negativ semnificativ in perioada realizării investiţiilor de modernizare/reabilitarea a sistemelor de epurarea a apelor uzate, impact neutru, cu menţiunea că prevederile privind colectarea şi epurarea apelor menajere a apelor acide de mină sau metalurigie asociate lucrărilor miniere anterioare şi managementul corespunzător al tuturor tipurilor de deşeuri va determina un impact cumulat pozitiv semnificativ asupra calităţii apelor de suprafaţă şi subterane din întreaga zonă;

• Aerul – impact negativ nesemnificativ, dat fiind faptul că aportul activităţilor la concentraţiile de poluanţi în aerul ambiental din ariile cu receptori sensibili va fi foarte redus, iar nivelurile cumulate cu aportul surselor existente se vor situa cu mult sub valorile limită;

• Zgomotul şi vibraţiile – impact neutru, deoarece măsurile de atenuare prevăzute nu vor determina situaţii de disconfort acustic şi nici de afectare a populaţiei sau a construcţiilor prin vibraţii;

• Biodiversitatea, flora şi fauna – impact negativ în etapele de efectuarea a lucrărilor in vederea conservării si închiderii sectorului minier, impact pozitiv după implementarea închiderii activităţilor şi restaurarea zonei;

• Patrimoniul cultural, arhitectonic şi arheologic – impact pozitiv semnificativ ca urmare a acţiunilor întreprinse până în prezent de şi a măsurilor prevăzute de strategia de dezvoltare;

• Sănătatea umană – impact pozitiv semnificativ ca urmare a măsurilor pentru crearea unor condiţii moderne de locuit, pentru îmbunătăţirea asistenţei sanitare şi pentru asigurarea calităţii mediului în conformitate cu prevederile legale;

• Infrastructura rutieră/Transportul – impact pozitiv semnificativ asociat infrastructurii rutiere ca urmare a modernizării acesteia şi creşterii siguranţei circulaţiei. Impact neutru asociat transportului legat de activităţile de închidere si conservare a sectorul minier;

• Peisajul – impact negativ nesemnificativ după reabilitarea şi renaturarea zonei, Impact pozitiv ca urmare a măsurilor pentru asigurarea calităţii mediului în conformitate cu prevederile legale;



• Valorile materiale – impact pozitiv ca urmare a utilizării resurselor locale si exploatării lor in condiţii de protecţie a mediului si a sănătăţii populaţiei. Impact pozitiv semnificativ ca urmare a reorientării activităţilor miniere spre servicii turistice eficiente;

• Factorii climatici – impact negativ nesemnificativ, cu precizarea că sursele de emisie a gazelor cu efect de seră vor dispărea după închiderea activităţilor.

Matricea de evaluare (anexa 2) Referire la partea de strategie principalul element cuantificabil al PATZ M-tii Gutin este

alocaţia financiară. Este cunoscut acum modul în care banii vor fi distribuiţi în cadrul anumitor programe. Deşi nu putem aprecia cu exactitate ponderea diferitelor proiecte ce vor fi finanţate, am optat pentru o cuantificare a investiţiilor potenţiale de mediu (directe si indirecte) raportându-ne la urgenta investiţiilor (specificata in planul de masuri), la numărul de programe care vor sprijini proiecte ş i activităţi în cadrul proiectelor cu un impact pozitiv asupra mediului, si numărul total de acţiunilor/proiectelor finanţate. Au fost considerate investiţii potenţiale directe acele alocări care vizează extinderea reţelelor de alimentare cu apa, a reţelelor de canalizare sau înfiinţarea - extinderea de noi infrastructuri, ecologizarea suprafeţelor pe care sunt amplasate depozitele de deşeuri, menajere, industriale, haldele de steril, iazurile de decantarea, menţinerea extinderea suprafeţelor forestiere iar ca investiţii indirecte au fost considerate alocările de tipul cursurilor de pregătire si informare a populaţiei privind ecologizarea mediului.

Pentru o înţelegere corectă a metodologiei de evaluare propusă aici trebuie să facem următoarele precizări:

� Termenul de “investiţii potenţiale de mediu” nu se refera numai la proiectele de investiţii ci la sumele care vor fi cheltuite în beneficiul direct sau indirect al mediului

înconjurător; � Am considerat “investiţii potenţiale directe de mediu” acele alocări financiare

care produc efecte pozitive uşor cuantificabile (ex: execuţia unei reţele de canalizare într-o comuna cu 1000 de locuitori ş t im sigur că o cantitate de cca. 50 m3/zi de apa uzata menajera nu va mai intra în apa freatica);

� Am considerat “investiţii potenţiale indirecte de mediu” acele alocări care au efect pozitiv cert asupra mediului dar care este dificil sau imposibil de cuantificat la acest moment (ex sistemul integrat de gestiune a deşeurilor, închiderea şi ecologizarea suprafeţelor afectate de activităţile miniere dar nu există certitudinea când aceste propuneri vor fi materializate.



PROPUNERI PRIVIND MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTĂRII PLANULUI

Articolul nr. 10 al Directivei Uniunii Europene privind Evaluarea Strategică de Mediu

(SEA) nr. 2001/42/CE, adoptată în legislaţia naţională prin HG nr. 1076/08.07.2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, prevede necesitatea monitorizării în scopul identificării, într-o etapă cât mai timpurie, a eventualelor efecte negative generate de implementarea planului şi luării măsurilor de remediere necesare. Monitorizarea se efectuează prin raportarea la un set de indicatori care să permită măsurarea impactului pozitiv sau negativ asupra mediului. Aceşti indicatori trebuie să fie astfel stabiliţi încât să faciliteze identificarea modificărilor induse de implementarea planului. Complexitatea problemelor identificate in zona ce face obiectul PATZ analizat a condus la stabilirea unor indicatori care să permită, pe de o parte, monitorizarea măsurilor de prevenire/diminuare a efectelor asupra mediului, iar pe de altă parte, monitorizarea stării, calităţii şi evoluţiei factorilor/aspectelor de mediu. Se precizează că planul include proiecte ample de monitorizare a impactului social şi de mediu care răspund cerinţelor de monitorizare pentru fiecare dintre cei/cele treisprezece factori/aspecte de mediu relevanţi/relevante pentru planul analizat.

Monitorizarea va urmări progresul arealului cuprins in Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal Munţii Gutin, în realizarea obiectivelor şi măsurilor cuprinse în Plan. Monitorizarea planului de amenajare a teritoriului este o competentă oficială şi o responsabilitate a fiecărui beneficiar din arealul studiat. Rezultatele monitorizării vor fi raportate anual de fiecare Consiliu Local din arealul studiat către Consiliul Judeţean Maramureş. Rezultatele monitorizării vor fi publicate după cum este cerut de normele legale în vigoare şi vor fi folosite pentru:

o determinarea progresului de îndeplinire a obiectivelor; o determinarea deficienţelor şi a zonelor care necesită atenţie; o ghidarea sau redirecţionarea investiţiilor viitoare, revizuirea calendarului de planificare; o informarea şi raportarea către public şi instituţii publice despre implementarea planului şi realizări cuantificate.

Monitorizarea Planului de Amenajare a Teritoriului Munţii Gutin include: • monitorizarea anuală a obiectivelor ; • evaluări asupra progresului înregistrat în atingerea obiectivelor • identificarea întârzierilor, piedicilor şi deficienţelor din calea implementării Planului; • recomandare de acţiuni pentru îmbunătăţirea implementării Planului; • publicarea Raportului anual de monitorizare al Planului; • publicarea, dacă este necesar, a unor studii speciale.

Stabilirea procedurilor de monitorizare, împreună cu adaptarea sistemelor adecvate de feedback la nivel local si regional, vor influenţa planificarea viitoare şi îndeplinirea eficientă a obiectivelor. În anexa la raportul de mediu se prezintă, pentru fiecare obiectiv stabilit matricea de monitorizare pentru factorii de mediu relevanţi.



REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC AL INFORMAŢIILOR FURNIZATE

Raportul de Mediu pentru planului de amenajare a teritoriului zonal a fost elaborat în conformitate cu cerinţele HG nr. 1076/08.07.2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe şi cu recomandările cuprinse în Manualul pentru aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe elaborat de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, împreună cu Agenţia Naţională de Protecţia Mediului. Concluziile cele mai importante care s-au evidenţiat în cursul procesului de evaluare de mediu şi de elaborare a Raportului de Mediu pentru PATZ sunt următoarele:

Planul de amenajare a teritoriului zonal supus evaluării de mediu are drept scop elaborarea unei strategii de dezvoltare spaţială socio-economică, în conformitate cu legislaţia în vigoare, în scopul rezolvării problemelor specifice şi revitalizării zonei Munţilor Gutin, prin optimizarea utilizării resurselor naturale, a resurselor de muncă şi a modului de repartiţie teritorială a populaţiei în vederea creării unui echilibru între valorificarea potenţialului natural şi cultural şi economic pe care îl deţine zona pe de o parte şi protecţia mediului pe de altă parte, în conformitate cu principiile dezvoltării durabile.

Dependenţa economică a localităţilor de o activitate economică marcată de declin, precum şi problemele generate de poluarea accentuată a mediului înconjurător, ca efect al acestor activităţi, pe fondul transformărilor sociale, economice şi politice ale perioadei de tranziţie, înscriu această zonă în cadrul regiunilor industriale aflate în declin, având fragilitate structurală şi necesitând politici speciale de dezvoltare asistată.

Pe plan naţional, prin legislaţia cu privire la dezvoltarea regională, unităţi administrativ-teritoriale din zona Munţilor Gutin (Baia Mare, Baia Sprie, Băiuţ, Cavnic, Şişeşti) au fost incluse în cadrul zonelor defavorizate şi ulterior a zonelor de restructurare industrială – HG 203/1999, HG 399/2001 – în vederea sprijinirii lor în rezolvarea problemelor specifice şi asigurării suportului financiar pentru relansarea economică.

Documentaţia „PATZ Munţii Gutinului” s-a elaborat în conformitate cu „Conţinutul cadru al documentaţiilor de urbanism şi amenajarea teritoriului în concordanţă cu prevederile Legii 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul”.

În elaborarea lucrării sunt preluate prevederile documentaţiilor de amenajarea teritoriului aprobate anterior, legislaţia cu privire la Secţiunile PATN , PATJ Maramures, Planul de Dezvoltare Regională al Regiunii Nord-Vest. De asemenea se vor include prevederile documentaţiilor de urbanism aprobate (PUG-urile din zonă) şi se vor avea în vedere opţiunile cu privire la dezvoltarea localităţilor în documentaţiile în curs de elaborare pentru care există suportul administraţiei locale.

La elaborarea strategiei de dezvoltare spaţială socio-economică se vor respecta principiile europene de planificare spaţială aşa cum au fost ele enunţate în documentele Consiliului Europei şi ale U.E. (Principii directoare pentru dezvoltarea durabilă a teritoriului Continentului European, CEMAT, Hanovra 2000; ESDP – Potsdam 1999).

Baza de date este furnizată de Comisia Judeţeană de Statistică Maramureş (2003), Anuarul Statistic 2003, Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor, Raportul de Mediu 2004 al Inspectoratului teritorial de Protecţia Mediului Maramureş, PUG-urile localităţilor furnizate de administraţiile locale, strategiile elaborate de ONG-urile implicate în dezvoltarea zonei şi „Studiul de fundamentare pentru analiza situaţiei existente în zona Munţilor Gutin” elaborat de S.C. Birouri Asociate de Arhitectură Florescu – Baia Mare.

Pentru elaborarea strategiei de dezvoltare spaţială au fost realizate consultări cu factori de decizie din administraţia publică locală, reprezentanţi ai societăţii civile, ai agenţilor economici implicaţi în dezvoltarea zonei şi alţi actori locali care desfăşoară acţiuni sau iniţiative pe plan local.



Planul de amenajare a teritoriului zonal m-tii Gutin analizat este legat direct de alte planuri şi programe, iar prevederile planului ce face obiectul acestui studiu răspund obiectivelor stabilite de diferite strategii, planuri sau programe naţionale, regionale sau locale: • Strategia industriei miniere pentru perioada 2004 – 2010; • Planul de amenajare a teritoriului judeţului Maramureş ; • Planul de dezvoltare al Regiunii 6 Nord Vest pentru perioada 2007 – 2013; • Planul Regional de Acţiune pentru Mediu pentru Regiunea 6 Nord Vest; • Planul Local de Acţiune pentru judeţul Maramureş; • Planul Judeţean de Gestiune a Deşeurilor edita 2002; • Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor pentru Regiunea 6 Nord Vest.

Pentru un teritoriu, cum este zona Munţilor Gutin marcata de declin economic, fragilitate structurală, poluare a mediului cu dificultatea valorificării cadrului natural, elaborarea unei documentaţii de amenajarea teritoriului care să fie în acord cu documentele europene cu privire la planificarea teritoriului comunitar creează posibilitatea participării cu şanse sporite la competitivitatea pe plan internaţional în atragerea investiţiilor.

Astfel de documente de referinţă cu caracter general sunt: „Carta Europeană a Amenajării Teritoriului” adoptată la Torremolinos în 1983 de către ţările membre ale Consiliului Europei; „Perspectiva Europeană de Dezvoltare Spaţială (ESDP) – adoptată de CEMAT la Potsdam în 1999 şi „Principiile Directoare pentru Dezvoltarea Durabilă a Continentului European” – adoptată de miniştrii responsabili cu amenajarea teritoriului din Consiliul Europei, la Hanovra în anul 2000. În baza principiului coeziunii economice şi sociale a spaţiului comunitar documentele UE promovează măsuri specifice care vizează dezvoltarea echilibrată a unor teritorii cu probleme specifice între care se numără şi zonele de reconversie, vechii zone industriale aflate în regres economic.

Chiar dacă documentele UE au deocamdată, în perspectiva aderării, pentru România doar un caracter orientativ, ele oferă suportul încadrării strategiilor de planificare spaţială pe probleme şi zone specifice, în vederea pregătirii lor pentru integrarea în programe de dezvoltare şi accesarea de fonduri comunitare, precum şi exemplul experienţei similare în alte ţări.

Astfel, experienţa unor ţării ca Marea Britanie, Germania, Belgia a evidenţiat importanţa măsurilor de amenajare a teritoriului în procesul de reabilitare a vechilor situri industriale şi a evidenţiat importanţa implicării populaţiei, a comunităţilor locale în procesul de prezervare şi valorificare a patrimoniului natural şi cultural al zonelor respective.

Ca membră a Consiliului Europei, România a adoptat „Principiile Directoare pentru Dezvoltarea Durabilă a Continentului European” Hanovra 2000. Conform acestui document, măsurile specifice recomandate sunt pentru o dezvoltare economică diversificată prin:

- regenerarea mediului afectat de activităţile industriale; - regenerarea oraşelor din regiunile industriale, prin dezvoltarea serviciilor, valorificarea zonelor industriale abandonate, ameliorarea mediului urban; - recalificarea şi formarea continuă a persoanelor care şi-au pierdut locul de muncă; - dezvoltarea de centre tehnologice care să favorizeze transferul de tehnologie şi crearea de întreprinderi care utilizează tehnologii avansate; - ameliorarea accesibilităţii şi dezvoltării tehnologiilor de informaţii şi telecomunicaţii; - organizarea cooperării interregionale şi transnaţionale pentru reducerea izolării şi generarea de noi iniţiative şi impulsuri de dezvoltare.

Pe plan naţional zona Munţilor Gutin este inclusă în teritorii care fac obiectul unor documentaţii de amenajarea teritoriului, precum şi a planurilor de dezvoltare regională.

Astfel, dintre documentaţiile de amenajarea teritoriului se pot aminti: PATJ Maramureş 1998, PATDR Regiunea Nord-Vest 2004, Dezvoltarea durabilă integrată în bazinul hidrografic al Tisei, precum şi PATN Secţiunile : I – Căi de comunicaţie, Secţiunea II: Apa, Secţiunea III: Zone protejate; Secţiunea IV: Reţeaua de localităţi, Secţiunea V: Zona de risc.



Datele şi informaţiile relevante din aceste documentaţii şi care sunt de actualitate au fost cuprinse în studiul de faţă la capitolele care analizează situaţia existentă. De asemenea, strategiile de dezvoltare spaţială adoptate pentru teritoriile de referinţă ale documentaţiilor amintite, precum şi cele cu caracter sectorial la nivel naţional constituie cadrul pentru strategia elaborată în ultima fază a lucrării pentru zona Munţilor Gutin.

În cadrul Politicii de dezvoltare regională elaborată pentru perioada de Guvernare 2007-2013 se continuă preocuparea pentru: coeziunea economico-socială constând în îmbunătăţirea competitivităţii regionale, dezvoltarea echilibrată a teritoriului, sporirea identităţii locale şi regionale, cooperarea transfrontalieră şi transnaţională între regiuni, obiective care vizează teritoriul de referinţă al Microregiunii Munţii Gutinului.

Astfel, prin înscrierea în strategia de dezvoltare regională zona Munţilor Gutin se află sub incidenţa unor Programe de dezvoltare regională, care constituie şansa accesării unor fonduri europene atât pe probleme care ţin de statutul de zonă defavorizată, aflată în proces de reconversie, cât şi prin faptul că aparţine unor tipuri de zone specifice a căror dezvoltare este ţinta unor programe naţionale sau internaţionale (zone rurale, zone montane).

Astfel, zona Munţii Gutin este inclusă si în programul naţional superschi în Carpaţi – Legea 526/2003 pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare a turismului montan, completată cu Legea 422/2004.

Pe plan european se pot aminti: iniţiativa comunitară INTERREG III, pentru zone transfrontaliere, Programul PHARE – multianual 2004 - 2006 – Dezvoltarea infrastructurii regionale, Programul SAPARD pentru dezvoltarea rurală, Programul ISPA şi LIFE cu impact asupra mediului înconjurător.

Alte programe internaţionale cu impact asupra zonei au deja structuri de aplicare şi implementare a proiectelor, ducând la apariţia a numeroase ONG-uri care activează în Baia Mare şi au utilizat fonduri internaţionale orientate în principal spre protecţia mediului.

În acest sens, este de menţionat WWF Danube-Carpathian Programme, care urmăreşte conexiunea ecologică dintre eco-regiuni din Europa Centrală şi de Est, între Munţii Carpaţi şi Lunca Dunării şi are în prezent un program în zona Munţilor Gutin vizând zonele umede din Masivul Gutin, în cadrul unor obiective mai largi care focalizează asupra formelor integrate de administrare a potenţialului natural, în scopul dezvoltării activităţilor economice specifice zonei.

Programul are ca ţintă creşterea nivelului de trai al locuitorilor în condiţiile protejării şi valorificării mediului natural. Modalitatea de realizare a obiectivelor are în vedere participarea activă a colectivităţilor locale la acţiunile de protecţie a mediului şi dezvoltarea parteneriatelor public-privat ca modalitate de acţiune eficientă în realizarea proiectelor.

Parteneriatul public-privat ca instrument de promovare şi implementare a politicii de dezvoltare regională este ilustrat şi prin activitatea autorităţilor administraţiilor locale din zonă, care au deja, în diverse etape de elaborare/aprobare proiecte înscrise în Planul regional de dezvoltare a Regiunii Nord-Vest care vizează dezvoltarea turismului montan, prin dezvoltarea infrastructurii tehnice teritoriale şi a celei turistice pentru sporturile de iarnă.

Proiectele de dezvoltare regională promovate până în prezent, precum şi înfiinţarea „Asociaţiei Microregiunea de dezvoltare a turismului Munţii Gutinului” constituie date de temă şi conjunctura favorabilă pentru realizarea unei documentaţii de amenajarea teritoriului care să integreze într-o strategie coerentă oportunităţile, intenţiile şi necesităţile de dezvoltare ale zonei Munţilor Gutin, oferind autorităţilor locale un instrument eficient de gestiune, în conformitate cu legislaţia în vigoare şi în acord cu principiile europene de planificare spaţială.

Deoarece planul de amenajare a teritoriul zonal Munţii Gutin este o lucrare care reprezinta o noutate in materie de amenajare a teritoriului nu putem spune ca avem o varianta zero a planului.



Putem considera ca varianta zero starea actuala a mediului extras din starea mediului in judeţul Maramureş.

Estimarea evoluţiei probabile a mediului în cazul în care nu se va implementa strategia si planului analizat indică: − agravarea poluării şi degradării fizice a mediului natural şi construit, atât ca intensitate, cât

şi ca extindere spaţială ca urmare a continuării existenţei problemelor istorice de poluare şi de degradare ale mediului generate de activităţile metalurgice, miniere anterioare, soluţionarea acestei situaţii, chiar parţială, cu alte mijloace, fără o planificare este incertă;

− întârzierea refacerii biodiversităţii (aceasta va deveni evidentă peste un interval de timp de 50 – 60 ani, în timp ce, prin implementarea planului, refacerea florei va începe în circa 10-15 ani, atrăgând după sine refacerea ecosistemelor în ansamblu);

− menţinerea sau chiar agravarea situaţiei economico-sociale precare a comunităţii, prin dispariţia locurilor de munca din industria miniera si metalurgic reorientarea in activităţi specifice zonei va crea investiţii majore cu locuri de muncă, dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice, sociale, comerciale, de servicii în comunităţile din zonă. Au fost stabilite obiective (strategice şi specifice) de mediu, reprezentând principalele

repere necesar a fi avute în vedere în procesul de planificare a acţiunilor pentru protecţia mediului, ca parte intrinsecă a oricărui plan care propune dezvoltarea unor activităţi, sunt următoarele:

- îmbunătăţirea condiţiilor sociale şi de viaţă ale populaţiei; - respectarea legislaţiei privind colectarea, tratarea şi depozitarea deşeurilor; - limitarea poluării la niveluri care să nu producă un impact semnificativ asupra calităţii apelor (apa de suprafaţă, apa potabilă, apa subterană); - limitarea emisiilor în aer la niveluri care să nu genereze un impact semnificativ asupra calităţii aerului în zonele cu receptori sensibili; - limitarea, la surse, a poluării fonice în zonele cu receptori sensibili la zgomot şi limitarea nivelurilor de vibraţii; - limitarea impactului negativ asupra biodiversităţii, florei şi faunei; - minimizarea impactului negativ asupra patrimoniului cultural, arhitectonic şi arheologic; - protecţia sănătăţii umane; - îmbunătăţirea infrastructurii rutiere, minimizarea impactului generat de transportul materialelor; - minimizarea impactului asupra peisajului; - limitarea impactului negativ asupra solului; - maximizarea utilizării materialelor existente; - reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Evaluarea efectelor potenţiale, inclusiv cumulative şi prin interacţiune, s -au luat în considerare măsurile de prevenire/diminuare a impactului asupra factorilor de mediu şi economico-sociali prevăzute de proiectele propuse (incluse în strategia de dezvolatrea



CONCLUZII

Principalele rezultate pe care le pune în evidenţă evaluarea efectelor potenţiale cumulate ale planului ce fac obiectul planului analizat, asupra fiecărui factor/aspect relevant de mediu sunt următoarele: • Populaţia – impact pozitiv semnificativ determinat de prevederile planului, aceste investiţii majore cu privire la îmbunătăţirea condiţiilor sociale şi economice ale comunităţii pe termen scurt, mediu şi lung; • Managementul deşeurilor – deşeurile menajere si asimilate au impact neutru asupra calităţii apelor şi solului. Modificarea utilizării terenurilor din Cavnic, Baia Sprie Ocna Sugatag, Băiuţ, va genera un impact negativ nesemnificativ în etapele de construcţie şi de operare, care va fi atenuat semnificativ în etapa post - închidere ca urmare a reabilitării mediului şi introducerii terenurilor în circuitul natural, singura formă de impact negativ semnificativ o reprezinta haldele de steril, iazurile de decantare constând în poluarea apelor de suprafaţă şi a apelor subterane, ca urmare a deversării apelor uzate si neepurate; • Solul/Utilizarea terenului - Impact negativ semnificativ reprezintă poluarea istorică a solului cu metale grele în zona Baia Mare, care va fi atenuat semnificativ in etapa post- inchidere a sectorului minier si metalurgic, ca urmare a reabilitării solului, impact neutru, ca urmare a măsurilor de prevenire / diminuare a impactului; • Apa – Impact negativ semnificativ in perioada realizării investiţiilor de modernizare/reabilitarea a sistemelor de epurare a apelor uzate, impact neutru, cu menţiunea că prevederile privind colectarea şi epurarea apelor menajere a apelor acide de mină sau metalurgie asociate lucrărilor miniere anterioare şi managementul corespunzător al tuturor tipurilor de deşeuri va determina un impact cumulat pozitiv semnificativ asupra calităţii apelor de suprafaţă şi subterane din întreaga zonă; • Aerul – impact negativ nesemnificativ, dat fiind faptul că aportul activităţilor la concentraţiile de poluanţi în aerul ambiental din ariile cu receptori sensibili va fi foarte redus, iar nivelurile cumulate cu aportul surselor existente se vor situa cu mult sub valorile limită; • Zgomotul şi vibraţiile – impact neutru, deoarece măsurile de atenuare prevăzute nu vor determina situaţii de disconfort acustic şi nici de afectare a populaţiei sau a construcţiilor prin vibraţii; • Biodiversitatea, flora şi fauna – impact negativ în etapele de efectuarea a lucrărilor in vederea conservării si închiderii sectorului minier, impact pozitiv după implementarea închiderii activităţilor şi restaurarea zonei; • Patrimoniul cultural, arhitectonic şi arheologic – impact pozitiv semnificativ ca urmare a acţiunilor întreprinse până în prezent de şi a măsurilor prevăzute de strategia de dezvoltare; • Sănătatea umană – impact pozitiv semnificativ ca urmare a măsurilor pentru crearea unor condiţii moderne de locuit, pentru îmbunătăţirea asistenţei sanitare şi pentru asigurarea calităţii mediului în conformitate cu prevederile legale; • Infrastructura rutieră/Transportul – impact pozitiv semnificativ asociat infrastructurii rutiere ca urmare a modernizării acesteia şi creşterii siguranţei circulaţiei. Impact neutru asociat transportului legat de activităţile de închidere si conservare a sectorul minier; • Peisajul – impact negativ nesemnificativ după reabilitarea şi renaturarea zonei, Impact pozitiv ca urmare a măsurilor pentru asigurarea calităţii mediului în conformitate cu prevederile legale; • Valorile materiale – impact pozitiv ca urmare a utilizării resurselor locale si exploatării lor in condiţii de protecţie a mediului si a sănătăţii populaţiei. Impact pozitiv semnificativ ca urmare a reorientării activităţilor miniere spre servicii turistice eficiente; • Factorii climatici – impact negativ nesemnificativ, cu precizarea că sursele de emisie a gazelor cu efect de seră vor dispărea după închiderea activităţilor.



RECOMANDĂRI

• Evitarea executării de căi de comunicaţii (drumuri, căi ferate) pe versanţii instabili; • Evitarea supraîncărcării versanţilor cu construcţii de orice fel; • Întocmirea hărţilor risc la alunecări de teren în zone în care există elemente importante supuse riscului şi declararea acestora ca”zone de risc la alunecări de teren”, conform Legii 575/2001: Baia Mare, Baia Sprie, Cavnic, Siseşti; • Urmărirea caracteristicilor terenurilor afectate de eroziune moderată şi cu risc de accentuare a eroziuni, în vederea cunoaşterii tendinţelor de evoluţie a proceselor de alunecare mai ales în zonele afectate de activitatea umană; • Avertizarea organelor şi întreprinderilor interesate, cât şi a factorilor de decizie în cazurile de extindere şi intensificare a unor procese dăunătoare; • Promovarea unui management al intreprinderilor miniere prelucrătoare care să elimine posibilitatea producerii de accidente tehnologice; • Reabilitarea şi managementul pe termen lung al râurilor poluate cu metale grele din cauza activităţiilor miniere; • Ecologizarea zonelor de depozitare a deşeurilor in mediul rural; • Monitorizarea factorilor de mediu conform evaluării strategice de mediu a Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor; • Monitorizarea emisiilor de la sterilizatorul ecologic; • Predarea ariilor protejate custozilor si elaborarea planurilor de management şi a regulamentelor specifice, în funcţie de categoria şi caracteristicile ariilor naturale protejate conform Legii 462/2001; • Realizarea si monitorizarea acţiunilor de mediatizare, educare şi informare a populaţiei cu privire la importanţa conservării şi protejării patrimoniului natural; • monitorizarea zonelor impadurite, a implementarii legislatiei in vigoare privind impadurirea, a tamentelor specifice si respectarea regimului silvic; • întocmirii studiilor de specialitate pentru delimitarea zonelor de protecţie a monumentelor istorice de interes naţional prin Legea nr. 5/2000; • Monitorizarea factorilor de mediu in arealele cu valorii de patrimoniu construit si includerea lor in cadrul programelor turistice doar când factorii de mediu permit aceste circuite din punct de vedere al siguranţei, sănătăţi turiştilor; • Semnalizarea şi mediatizarea valorilor de patrimoniu construit; • Completarea/înfiinţarea de reţele cu dotări publice şi echipamente edilitare vor respecta master planurile sau planurile de management elaborate si aprobate si cele in curs de elaborare pentru apa, deşeuri, situaţii de urgenta,; • Factorii de mediu se vor monitoriza pentru fiecare localitate administrativ teritoriala conform matricei de monitorizare a master planului; • Finalizarea / actualizarea documentaţiilor de urbanism şi amenajare teritoriului la nivelul UAT; • întocmirea documentaţiilor de urbanism pentru extinderea intravilanului, aferent zonele de protecţie a monumentelor istorice / zonelor centrale după întocmire PUG care să urmărească utilizarea solurilor, zonele de protecţie, zonele de risc, zonele pentru locuit, pentru activităţii economic, zonele de agrement, dotarea cu utilităţi si infrastructura in zonele potenţiale de dezvoltare; • Elaborarea hărţi de risc la inundaţii, la nivel judeţean, conform Legii 575/P.A.T.N. Secţiunea V – Zone de risc natural, si elaborarea unei strategii; • Încadrarea in limitele legale a zgomotului ambiental aferent tuturor surselor de producere din areal; • Mediatizarea/informarea populaţiei privind zonele de protecţie a conductelor de gaz metan si a traseele;



• Monitorizarea factorilor de mediu si corectarea acestora in perioada de operare si postoperare a activităţilor specifice zootehniei; • Monitorizarea menţinerii integrităţii fondului forestier în teritoriul zonal; • Administrarea silvică şi de control conform regimului silvic şi în cazul proprietăţii private asupra terenurilor forestiere; • Introducerea în amenajamentele silvice a aspectelor legate de conservarea biodiversităţii şi a prevederilor din planurile de management ale ariilor protejate; • Armonizarea planurilor de amenajare a teritoriului cu prevederile planurilor de management a ariei naturale şi zonarea internă a acestora; • Pentru monumentele naturii declarate se vor institui zonele de protecţie obligatorie pentru protecţia şi conservarea elementelor ce le definesc; • Pentru rezervaţiile naturale se vor stabili condiţiile de desfăşurare a activităţilor permise conform legislaţiei specifice, astfel încât să un dăuneze obiectivelor atribuite; • Pentru siturile de importanţă comunitară se vor lua măsurile necesare asigurării conservării favorabile a habitatelor naturale sau a speciilor; • Dezvoltarea turismului în zonele ariilor naturale se va face cu respectarea prevederilor legale din OUG 57 / 2007; • Conştientizarea şi educarea populaţiei în scopul cunoaşterii şi protejării pădurilor (florei, faunei) şi practicării unui turism ecologic.


raport de mediu - cjmaramures.ro · 2. aspectele relevante ale stării actuale a mediului i ale...

Documents