Colectia: DrcrroNenn & Excrcr-opnorr . 100

Editura EuRoPnoss GnoupO.P.22, C.P. 113, Bucuregti, 014780

Tel./Fax.: 021-3106618Comenzi carte prin pogtd:

TeI.: 021-2125692E-mail: offi ce@europressglroup.ro

www. europressgroup.rowww.ideeaeuropeana.ro

@ Zagare.nrcrtntr p.ow (BETIE)@ EunoPnpss Gnoup, pentru prezenta uersiune

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomAnieiNrzovsr<r, A. I.

100 mari enigme ale lumii /A. I. Nizovski, N. N.Nepomniaqci; trad.: Adriana Liciu; ed.: Aura Christi &Andrei Potlog. - Bucureqti: EuroPress Group, 200g

ISBN 978-97 3-r7 27 -65-3

L Liciu, Adriana (trad.)II. Christi, Aura (ed.)III. Potlog, Andrei (ed.)

e04(100)001.94

Printed in RoruNra

MERI trI{IGMEALE LI]MII

ANonu NzovsKINu<ou.r NnpoMNIA$cI

Traducere de AnnmNa Lrctu

&,*pRESS

CupnrNs

I. Enigme ale pimAntului gi ale lIniversului / 5Marea enigmi a,,Marii explozll" I 5,,Giurile negre", aproape de noi? / 10Ce povestesc tdblilele de argili / 14In cSutarea elitei / 19Tainele lunii / 23Campo-del-cielo gi taina lui I 27Continente dezmembrate gi scufundate / 31Originea vielii: intAmplare oarb6 sau act rafional? / 35Creierul gi universul / 40Maimula sau Adam? (tn ciutarea strimogulwl) I 46StrSbuna omenly.tl? 152Taine care vin din adAncul pimAntului / 56Pieirea gigantilor / 63Potopul lumii i 67Arca de pe muntele Ararat I 77Incidentul Roswell / 77

,,Nave ceregti": Fenomenul ozn / 88Explozia de la Tunguska / 93Desenele din pustiu / 98Miturile dogonilor / 103Lumile paralele / 107Bezna infricogitoarc I 7II

II. Enigme ale naturii qi ale ornului / 114,,Triunghiul diavolulul" I 714Taina omului zhpezllor I 727Sirrushul de pe poarta zei[ei I t28Tainele celui de-al patrulea pol / 136Fiinte marine necunoscute I 740Monstrul marin numit Nessie / 149Sirene gi inorogi / 156

7OO ' Mari enigme ale lumii 612

Micul popor / 165Batman / 169Adevdruri gi mituri despre vampiri / 175VArcolacii - legendi 9i realitate i 183Homo ferus (Fenomenul,,Mowgli") / 189Cine sunt healerii fihptnezT? I 196Zombi, morli ambulanli / 210Viafa d.up6.vralb,I 220Omul-pegte I 224Oamenii verzi sau taina pimAntului SfAntului Martin / 230Agresorii invizlbtlt I 233Omul invizibil: visul devine realitate? I 237Oamenii electuici I 240Victimele pirochinezlei I 243Omul-radar din Port-Louis I 248,,Matrix": realitate sau Iluzie? I 257Poltergeist / 255Teleportarea I 259Telepatia / 263Oameni care pot pluti in aer I 266Stigmatele - semn al patimilor lui Hristos I 271

III. Enigmele istoriei I 275Taina chivotului legl I 275Atlantida, insula dispS.rutl pentru totdeauna / 280Misterul megalililor / 287Cologii de piatri ai Egiptului I 294

,,Blestemul faraonilor" sau intAmplare fataI6? I 298Nefertiti a fost... bi"rbat? I 304Despre misterul guangilor / 308Pietrele din Ica / 3L1Taina craniilor de cristal / 317Sferele de piatrd din La Selva / 321Misterioasele capete ale,,oamenilor de cauciuc" I 325

,,Crucile vorbitoare" ale mayagilor / 329Predecesorii lui Columb / 331in cS"utarea lui El Dorad.o / 341

613 100 ' Mari enigme ale lumii

Urmagii ogtenilor lui Alexandrt? I 347Giulgiul torinez; a cincea evanghelie / 351MormAntul SfAntului Petru / 360Taina ordinului templierilor / 368in c6utarea SfAntului Graal I 377Taina abaliei San-Galgano I 382Robin Hood: mit sau realitate? / 385A doua vialI a Jeannei d'Arc / 389Enigma imaginii Fecioarei Maria din Guadelupe / 398In ciutarea,,Olandezului zbur[tor" I 476Legenda doctorului Faust I 420Pe urmele idolului de a.ur I 424Preot rispopit sau fiul .tarul.ut? I 427Cine a fost, de fapt, Cyrano de Bergerac? I 438Masca de fier I 443Cine I-a ucis pe Carol aIXII-Iea? I 449Soarta,,Prinleselor Tarakanov" I 455Recuiemul neterminat. A fost otrivit Mozart? I 467Sihastrul misterios / 473Taina lui Kaspar Hauser / 483A fost Napoleon otrdviL? I 494Taina oglinzii negre I 498Jack Spintecitorul: O investigare care nu s-a incheiat / 502Atentatul de la Sarajevo / 508Scufundarea navei de linie,,Impiriteasa Maria" I 516,,Anastasia" I 522Tragedia vasului Titanic / 534Asasinarea lui Kirov / 541Ultimul zbor aI lui Valeri Cikalov i 549Disparilia camerei de chihlimbar I 557Recviem pentru nava de linie,ly'ouorossiisle / 564Blestemul diamantulur Hope / 572Thresher piere in abis / 579Cine a tras in John Kennedy? / 589Taina morlii lui Gagarin I 596Mesajul de Ia Fatima / 600

I. ENrrcME ALE pAnnANruLUr

$r ALE LJNrvpnsuLUr

MANPA ENIGMA A,,MARII EXPLoZII,,

Priveliqlsz unui cer instelat este o incAntare pentru oriceom al cirui suflet nu a inceput s6 lAncezeasci sau nu s-auscat de tot. AdAncul tainic al Eternitilii se deschide in falaprivirii uimite a omului, ficAndu-l si mediteze la origini, sise intrebe de unde a inceput totul...

Dac5, din curiozitate, vom lua in mAnd o carte sau unmanual de gtiin{i popularizati, vom gisi negreqit acolo unadintre versiunile teoriei originii Universului - aga-numitateorie a ,,marii explozii". Aceastd teorie poate fi expusi suc-cint in felul urm6tor: inilial, intreaga materie a fost concen-trat6, intr-Un ,,punct" care avea o temperaturl extrem demare, iar apoi, acest ,,punct" a explodat cu o putere formi-dabii6. Ca urmare a exploziei, din norul fierbinte d.e parti-cule elementare, care s-a impr5gtiat in toate direcfiile, s-auformat treptat atomii, materia, planetele, agtrii, galaxiile gi,in sfArgit, viala. Extinderea Universului continui gi nu seqtie cAt va rnai dura: poate, la un moment dat, igi va atingelimitele.

Existi $i o attl teorie a originii Universului. Potrivit ei,aparilia lJniversului, a lumii, a vie{ii qi a omului se dato-reaz\, unui qgt, ralional, infiptuit de un Dumnezeu atotpu-ternic, atoatecreator gi atoatestdpAnitor, a cirui naturi nueste accesibilfl ratiunii umane. Materialiqtii,,duri" inclini, ingeneral, si ia in derAdere aceasti teorie, dar cum o jumdtate

I00 ' Mari enigme ale lumii

Pd,nd acum, enigma originiiUniuersului nu afost dezlegatd

6

din omenire crede, intr-o formisau alta, in ea, nu avem dreptulsi o ignorSm.

ExplicAnd originea Universuluiqi a omului de pe pozilii mecani-ciste, tratAnd Universul ca pe unprodus al materiei, a cdrei dezvol-tare este supusi legiior obiectiveale naturii, adeplii ralionalismu-lui neagi, de reguli, factorii nefi-zici, mai ales cAnd este vorba des-pre existenla unei Raliuni univer-sale, ca pe ceva ,,negtiinlific", gti-intific fiind in concep{ia lor numaiceea ce poate fi exprimat cu ajuto-rul formulelor matematice.

Una dintre cele mai mari pro-

7 7O0 ' Mari enigrne qle lumii

conceptia cd Universul a apirut in urmi cu un numdr finit de ani.Punctul de plecare al teoriei apariliei lJniversului - aqa-numitul<<fenomerur - se afli insh in u{utu legilor cunoscute ale fizicii." inacest caz, in numele fundamentirii gtiinliflce a ,,fenomenuluii',piatrh unghiuiari a teoriei,,marii explozii", trebuie admisi posibi-

litatea aplicirii unor metode de cercetare care ies din cadrul frzicliactuale, adici metode negtiinlifice.

Aqa incAt ,,fenomenuJJ', ca orice alt punct de plecare al,,origi-nii Universului" care include ceva imposibil de descris prin cate-goriile gtiinlifice, rS.mAne o probiemi deschisi. Apare insS' urmi-toarea intrebare: de unde a aperut,,fenomenul" insuqi? Cici pro-blema ,,fenomenului" reprezinti doar o parte a unei problemecu mult mai vaste, problema sursei stirii iniliale a Universului.Cu alte cuvinte, daci la inceput Universul a fost concentratintr-un punct, ce a determinat aceasti stare? $i chiar daci res-pingem,,fenomenul' generator de dificult5li teoretice, intrebarearimAne: cum s-a format Universul?

in incercirile de a dephgi aceasti dificultate, unii savanlipropun aga-numita teorie a ,,IJniversului pulsatoriu". Potrivitopiniei lor, Universul este infinit gi, rAnd pe rAnd, ba se com-primi intr-un punct, ba se dilati pAni la anumite limite. Unastfel de Univers nu are nici inceput, nici sfArgit, existi numaiun ciclu de comprimare gi un ciclu de extindere. Autorii acesteiipoteze suslin ci Universul a existat dintotdeauna, excluzAndastfel total problema,,inceputului lumii".

Ei nu merg insi chiar pAnd la capit. Problema este cd pAniacum nimeni nu a prezentat o explicalie satisficitoare a meca-nismului pulsaliei. De ce se produce pulsalia Universului? Caresunt cauzele care o provoacS? In lucrarea Primele trei minute,fizicianul Steven Weinberg spune c5., odati cu fiecare pulsalie'este inevitabili cregterea in Univers a mirimii raportului din-tre cantitatea de fotoni gi cantitatea de nucleoni, ceea ce duce lastingerea unor noi pulsafii. Weinberg trage concluzia c5, in felulacesta, numirul de cicluri ale pulsaliei Universului este finit,deci, la un moment dat, ele trebuie sI inceteze. Prin urmare,,,IJniversu} pulsatoriu" are sfArqit, ceea ce inseamni ci are gi uninceput...

bleme care se ridicd in fala adep-lilor teoriei,,marii explozii" constl tocmai in faptul ci nici unuldintre scenariile avansate de ei nu poate fi descris matematicsau fizic. Conform teoriilor de bazl ale ,,marii explozii,,, stareainitiali a universului a fost un punct de dimensiuni infinit demici, cu o densitate infinit de mare qi cu o temperaturi infinit deinaltd. o asemenea stare iese insd din limitele logicii matematicegi nu se preteazl.la o descriere formald. Aqa incat despre stareainitiali a lJniversului nu se poate spune in realitate nimic, iarcalculele nu sunt de nici un folos. De aceea, aceastd stare a fostnumiti in mediul qtiintific,,fenomen".

tntrucAt pAni acum nu s-a depigit aceastb" barierd., in cir-tile de gtiin!5 popularizati tema ,,fenomenului,, este, de obicei,omish, iar in publicaliile gi lucrdrile de specialitate, aiciror autoriincearcd sr facd fa!5 cumva acestei probleme matematice, despre,,fenomen" se vorbegte ca despre un lucru inacceptabil din punctde vedere gtiintific. steven Howking, profesor de matematici launiversitatea cambridge, gi J.F.P. Ellis, profesor de matematicila universitatea din capetown, afirmi in lucrarea lor Lunga scald,a structurii spatiu-timp: ,,Rezultatele obtinute de noi confirmi

I00 . Mari enigme ale lumii 8 9 I00 ' Mari enignxe ale lumii

milioane de ani. Unele variante ale concepliei,,canalelor supras-paliale" examineazi posibilitatea deplasirii cu ajutorul lor intrecut gi in viitor, precum gi in alte universuri gi dimensiuni.

Dupd cum vedem, teoria ,,marii explozii" este supusd unoratacuri din toate pirlile, ceea ce provoaci o indreptilitd nemul-lumire oamenilor de gtiin!6 situagi pe pozilii ortodoxe. In acelagitimp, in publicaliile gtiinlifice intAlnim tot mai frecvent o recu-noaqtere directi sau indirecti a existenlei unor forle supranatu-rale, care scapi gtiin{ei. Cregte numS.rul savanlilor, inclusiv inrAndul matematicienilor gi fizicienilor teoreticieni, convingi deexisten$a unui Dumnezeu sau a unei Ra{iuni superioare. Printreaceptia se numiri, de pild5, George Wald gi William Mackey,laurea{i ai premiului Nobel.

Renumitul savant sovietic O.V. TupilAn, fizician gi matema-tician, doctor in gtiinle, a fost primul din lara sa care a indr5"znitsi demonstreze matematic ci Universul, gi odat5. cu el gi omul,este creat de o raliune incomensurabil mai puternicl decAt anoastr5., adici de Dumnezeu.

Nu se poate contesta - scrie in Caietele sale O.V. TupilAn -ci viafa, inclusiv cea ralionalb, este intotdeauna un proces strictordonat. La baza vielii sti ordinea) rln sistem de legi conformcirora se migcl materia. Moartea este, dimpotrivi, dezordine,haos gi, prin urmare, distrugere a materiei. Firi o ac{iune dinafard., o acliune ra{ionald gi orientati, nu este posibilS. nici un felde ordine, incepe instantaneu procesul de distrugere care estemoartea. Fdr[ infelegerea acestui lucru, deci fdrd recunoagte-rea ideii de Dumnezeu, gtiinla nu va putea descoperi niciodatdcalrza primar[ a lJniversului, ap[rut din arhematerie in urmaunor procese strict ordonate sau, cum le numeqte frzica, legi fun-damentale, adici legi de bazi qi imuabile, firh de care existen{alumii ar fi imposibil5".

Cu toate acestea, omului contemporan, educat cu preci-dere in spiritul ateismului, ii este foarte greu s6-1 cuprindi peDumnezeu in sistemul viziunii sale asupra lumii, din cauza uneiintuilii nedezvoltate, precum gi pentru ci este total lipsit de no!i-unea de Dumnezeu. $i atunci, tot ce ii rdmAne de ficut este sicreadi in,,marea explozie"...

$i ne blocdm iarigi in problema inceputului.La toate acestea se mai adaugi, ca si. ne mai dea de furci, gi

teoria generalS a relativitilii a lui Einstein. principala problemia acestei teorii este faptul cd ea nu priveqte timpui aga cum gtimnoi. Teoria einsteiniani unegte spaliul gi timpul irrt"-rrr,

"orr-tinuum spaliu-timp cvadridimensional. pentru Einstein esteimposibil si descrii un obiect ca ocupand un anume loc intr-unanume timp. Descrierea relativistd a unui obiect prezintd.pozilialui in spaliu gi timp_ ca pe un intreg care se intinde de ra incepu-tul pani la sfargitul existenlei obiectului. omur, de exemplu, arfi reprezentat ca un intreg pe tot parcursul dezvoltirii sale de laembrion la cadavru. Asemenea construclii poarti denumirea de,,viermi spafial-temporali',.

Dar dacd suntem ,,viermi pa{ial-temporali,,, devenim numaio formd ordinari a materiei. Nu este lual in considerafie faptulci omul este o fiinld rafionali. Definind omul ca,,vierme,,, teoriarelativitilii ignord perceplia noastrb" individuall ,r.rpru trecu-tului, prezentului gi viitorului, in schimb analizeaz|" o serie desitualii de sine-stitdtoare, unite printr-o existenl6 spafial-tem-poral5. De fapt, noi gtim ci existim numai azi, intimp ce trecu-tul existi numai in memoria noastri, iar viitorul - in imaginalianoastr6. Ceea ce inseamni cd toate concepliile despre ,,irr.up.r_tul universului", construite pe baza teoriei relativitdtii. nu tinsgaea de perceperea timpului de citre congtiinla ,r-urre. b"altfel, chiar timpul este deocamdati prea pulin studiat.

Analizand concepfiile arternative, nemecaniciste are apari-liei universului, John Gribbin sublinia zd.in cartea zeii atbi i6, inultimii ani, are loc,,avantul in serie al imaginaliei unor ganditoripe care ast1,zi nu-i mai numim deja nici proroci, nici Ilarvizi-tori". r]n asemenea avant creator a eraborat concep{ia ,,gEuriloralbe" sau quasarilor, care in fluxul de materie primard ,,scuipd,,din ei intregi galaxii. o alti ipotezddezbdtuti in cosmologie esteideea aga-numitelor tuneluri spa{iar-temporale sau a ,,canale-lor cosmice". Aceastr idee a fost exprimaii pentru prima dat6de fizicianul John wiler in lucrarea Geometidinamli"a, in carecercetdtorul a formulat posibilitatea unor cildtorii intergalacticeextrem de rapide, supraspafiare, care ar dura, cu vitezaiuminii,

,,GAurulE NEGRE", ApRoApE DE Nol?

Ce gtiu cei mai mulli dintre noi despre aqa-numitele ,,gdurinegte"? Aceste obiecte misterioase se form eazd. ca urmare aexploziei unor stele foarte, foarte noi, rezultatul fiind comprima-rea acestora pani la supramase de o densitate colosald, invizi-bile pentru ochi, care deformeazi spaliul gi timpul, qi care atragpi absorb fiecare raz6, de lumini gi fiecare particuli de materie.In ciuda faptului ci sunt prezente in tot Universul, nou5" ni separe c5. aceste,,devoratoare de lumin5"" sunt infinit de depirtatede noi qi ci sunt absolut inofensive pentru viala de pe planetaPimant. Existi insi nigte fenomene legate de giurile negre carene amenin!6 foarte serios viala de zi cu 2i...

In anul 7977, academicianul sovietic Iakov Zeldovici a men-lionat pentru prima datd existenla in naturd a unor giuri negreminuscule, pe care le-a numit,,otoni" (dupi inilialele ruseqti ale,,teoriei generale a relativit5lii"). Experimentele de laboratorefectuate de un grup de fizicieni englezi de la Universitatea SaintAndrews au ardtat ci otonul reprezinti o particuld de dimensi-unile nucleului unui atom, dar a cirui mas6 este de patruzeci deori mai mare decAt cea a atomului. Se presupune cd energia pecare o are un oton depigegte puterea unei electrocentrale nucle-are, iar explozia unei ipotetice bombe otonice ar depigi de unmilion de ori rezultatul exploziei unei incdrcituri atomice obig-nuite.

Otonii sunt prezenti in naturi la fel ca orice alte micropar-ticule, ei existd gi in cosmos, gi in adAncurile pdmAntului. inurma proiecliilor otonice, pe suprafala planetei noastre apar ful-gere puternice qi raze de mare energie, de tip laser, care distrug

100 ' Mari enigme ale lumii

Gd,urile negre sulLt purtdtoare ale unei tncd,rcd,ricu o enormd, for[d' distructiud'

oameni, mijloace de transport gi provoaci cataclisme (cutremure,eruplii vulcanice, tornade gi inundalii).

Minusculele giuri negre constituie qi cauza cea mai proba-

bild a funestului fenomen cunoscut sub numele de autoaprin-dere instantanee a oamenilor (pirokinezie). se cunoagte un marenumir de cazuri in care corpurile unor oameni vii s-au trans-format, din cauze absolut necunoscute, in cenugS, in timp ce

persoane care se giseau la cAliva centimetri de ei, precum qi

materiale care se aprind ugor (hArtie, lemn, textile) au rimasintacte. Pe intreaga planet[ se inregistreazL anual cincispre-zece-doubzeci de caz;'Jrr de asemenea autoaprinderi spontane.Pentru explicarea acestui fenomen au fost invocate cele maidiverse cauze metafrzice - de la ,,sinuciderea psihic5"" pAnd laperturbarea sistemului de termoreglare al corpului. In realitateins6, autoaprinderea poate fi provocati de otoni care apar din

l1

I00 . Mari enigme ale lumii L2

cosmos sau din adancurile pimantului gi care, ciocnindu-se deun corp uman, intri in interacliune cu otonii care se gdsesc inel. se produce o explozie termicd a cdrei energie nu se Jegaji, cieste absorbit5, creand in corpul uman un fel de crematoriu cu otemperaturd de ardere uriagd.

$i inci o enigmi care poate fi explicati cu ajutorul grurilornegre: pretutindeni pe Pimant, pe mare gi pe uscat, existb" zoneanormale, cunoscute ca zor'e ale morlii. printre ele, cunoscutulTriunghi al Bermudelor, platoul groazei din california, valeamorlii verzi din provincia chinezd sichuan gi Muntele mor{ilordin uralii nordici. ln aceste locuri funeste au murit sau au dis-pirut firr urmd oameni, s-au defect at aparate, au luat-o razrrabusolele, au apdrut striluciri inexplicabile, obiectele s-au depla-sat dintr-un loc in altul, iar timpul gi-a incetinit mersul. se pre-supune cr toate aceste acliuni nefaste ale zonelor morlii suntprovocate de raze energetice geopatogene, generate de interacli-unea otonilor in adAncurile pdmAntului.

in seria de avarii tehnologice din urtimii ani au fost obser-vate fenomene care intiresc rpoteza interacliunii giurilor negreotonice. Martorii oculari afirmi cd inaintea explo-iei de la cen-trala atomoelectrici de la cernobal, din z6 apriiie 19g6, deasu-pra celui de-al patrulea bloc energetic a fost observati o stri-lucire ciudat5, iar dupi explozie s-a auzit un vuiet subteran gis-a simlit un cutremur. cu o clipi inaintea catastrofei avionuluitransatlantic de linie Boeing-747, care s-a produs in noaptea de17 iulie 7997 ra Long Island, martorii au observat cum se intin-dea spre avion o dari strdlucitoare, asem5ndtoare urmei ldsatede motorul cu reaclie al unei rachete de lupti. Alti datd, came-rele video au surprins momentul in care un oton a lovit un avionde vanitoare invizibil Stels, in timpur show-ului aviatic de laBaltimore (statul Maryland) din 14 septembri e LggT . $i aceastdciocnire s-a soldat cu o catastrofi. pe inregistrarea video se vidperfect dara luminoasi (ietul de piasmi care se formeaz|. odaticu deplasarea otonului), ciocnirea cu corpur avionului (momen-tul gocului) gi catastrofa propriu-zisd. Dupd acelagi scenariu s-adesf5gurat gi o alti catastrofi aviaticd, produsi in

-ucraina . La 27

700 ' Mari enigme ole lumii

iulie 2002, Ia show-ul aviatic de Ia Liov, cAnd un avion de vAn6-toare Su-27 s-a pribugit direct peste spectatori, omorAnd optzecigi trei de persoane. Tot un ,,proiectil" otonic a provocat gi catas-trofa trenului de mare vitez6.ICE, care a avut loc la 3 iunie 1998,pe ruta Mi.inchen-Hamburg, gi care s-a soldat cu o suti de morliqi trei sute de rinili. Expresul, care se deplasa cuvtteza de 220km/h, normali pentru ultima porliune a traseului, se apropia deo estacadi de gosea. Primele trei vagoane au trecut cu bine pestepod, dar cel de-al patrulea a fost aruncat brusc de pe qine cu ofor!5. nema:rilzutl. gi s-a infipt in pilonii estacadei.

In bestsellerul Ultimul nostru ceds, tertltmitul astronom bri-tanic Martin Rees, de la Universitatea Cambridge, igi exprimitemerea ci o continuare a experimentelor pentru accelerareaparticulelor energetice la Laboratorul Nalional Brookhaven potcalrza aparilia unei giuri negre care si inghiti intreaga noastriplanet5". El afirm5. chiar ci acceleratoare gi mai puternice potprovoca formarea unor microparticule ultraconcentrate - quar-curi, a chror acliune poate aduce o mare parte din Univers instarea de haos primar.

13

Cn povpsrEsc rAeuTpLE DE ancu,A

cu gase mii de ani in urm5., pe lirmul Golfului persic a exis-tat civlLizalia sumerienilor, care a ldsat in urma ei o mullime detdblite de argilS, acoperite cu scrieri cuneiforme. Aceste tdblileau fdcut si ajungi pan5 la noi mituri, cronici istorice, coduride legi, documente economice, scrisori personare. Arheologii augisit biblioteci intregi de tiblite de argili in ruinele oraguluiNinive, capitala Asiriei, precum gi intr-un alt mare orag vechidin Mesopotamia - Nippur. Dar, in ciuda numirului aparentmare de informalii, istoria civilizaliei sumeriene p|.sfueazlmulte taine. rar una dintre ele este legatr de textele tiblig"to"de argili...

Judecand dupi textele descifrate, vechii sumerieni erau inposesia unor date foarte aminunlite despre lJnivers, agtri gi pla-nete, a unor vaste cunogtinle de astronomie, matematici, medi-cin6, metalurgie, agriculturd. Acum gase mii de ani, ei gtiau c6Pimantul se invartegte in jurul soarelui. Astronomii lor au fostcei care au impirlit cerul in cele douisprezece semne ale zodiacu-lui. Ei cunoqteau toate planetele sistemurui sorar gi istoria apa,rifiei 1or. si mai addugim qi c5, spre exemplu, planeta lJranusa fost descoperiti oficial in anul r78r, iar prutonabia in 1g301

Dupi cum spun tdblitele de argili, cu patru miiiarde de aniin urm5, in sistemul nostru solar a nivdlit un venetic din adan-curile cosmosului - Nibiru, un corp ceresc rdticitor de dimensi-unile Pimantului. Potrivit calculelor ficute de specialiqtii de laNASA pe baza datelor tiblilelor de argild, r"""i .o"p

""ru". ""deplasa cu o vitezi de aproximativ 65000 de kilomet"i pe ori. i'acest timp, in jurul soarelui (Apsu) se roteau Mercur (a4ummu),venus (Lahamu), Marte (Lahmu), planeta Tiamat cu satelitul

100 ' Mari enigme ale lumii

siu Luna, Jupiter (Kigar), Saturn (Angar), {Jranus (Anu), Neptun(Ea) 9i Pluton (Gaga). Toate aceste planete se deplasau pe orbitecircumsolare in sens invers migcirii acelor de ceasornic. CAndmisteriosul Nibiru a pitruns in limitele sistemului solar, el aintrat in cAmpul gravitalional al Soarelui gi, captat de el, s-aplasat pe o orbiti instabild, rotindu-se in sensul de miqcare alacelor de ceasornic qi supunAndu-se acliunii cAmpurilor gravrta-lionale ale altor planete. in acelagi timp, sub acliunea cAmpuluigravitalional al lui Nibiru, pe planetele apropiate de el ale sis-temului solar au inceput si aibi loc cataclisme. Cel mai mult aavut de suferit Tiamat, unde au inceput si se produci puterniceprocese tectonice care au dus la ruperea planetei in doui pbrli.Una dintre ele, impreunb cu satelitul lui Tiamat, Luna, a fostaruncat5" pe o alti orbitd gi gi-a continuat viala sub numele dePimAnt. Cealalti parte s-a rupt in buciti gi a format un cordonde asteroizi intre Marte gi Jupiter.

15

Text cuneiform sumerian pe o tdblitd de argild