raport de evaluare strategica a mediuluiapmhd-old.anpm.ro/files/apm hunedoara... · 1 b-dul lacul...
TRANSCRIPT
1
B-dul Lacul Tei, nr. 1 – 3, C.P. 30 – 33, Bucuresti, 020371, tel. 021 206 10 06 Fax 021 211 41 58, [email protected], www.ispe.ro
Achizitor:
MINISTERUL MEDIULUI SI PADURILOR -DIRECTIA GENERALA AM POS MEDIU
Asistenta Tehnica - Axa 6 POS Mediu - “Sprijin pentru AM POS Mediu in vederea pregatirii
portofoliului de proiecte finantate prin Axa 2 din POS Mediu”
“Sistem de Management Integrat al Deseurilor in Judetul Hunedoara”
RAPORT DE EVALUARE STRATEGICA A MEDIULUI
CENTRU DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR
IN LOCALITATEA BOSOROD
Sef Sectie Ingineria Mediului, ISPE SA
Ing. Sebastian Sacuiu
Coordonator echipa pentru jud. Hunedoara, EPEM – ISPE SA
Ing. Eugen Mitrita
2
Cuprins Pag.
1. DATE GENERALE ..................................................................................................................... 4
1.1 Date privind planul /programul ............................................................................................. 4 1.1.1 Denumirea planului /programului: .................................................................................. 4 1.1.2 Proiectantul lucrării ........................................................................................................ 4 1.1.3 Elaborator Raport de Mediu .......................................................................................... 4 1.1.4 Beneficiar....................................................................................................................... 4
1.2 Metodologia SEA ................................................................................................................. 6 1.2.1 Grupul de lucru pentru elaborarea SEA ........................................................................ 6 1.2.2 Metodologia de evaluare strategică de mediu adoptată de Grupul de Lucru ................ 6
2. EXPUNEREA CONŢINUTULUI ŞI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PLANULUI SAU PROGRAMULUI, PRECUM ŞI A RELAŢIEI CU ALTE PLANURI ŞI PROGRAME RELEVANTE . 9
2.1 Conţinutul şi principalele obiective ale PUZ ......................................................................... 9 2.1.1 Obiectivul PUZ ............................................................................................................... 9 2.1.2 Descrierea proiectului care face obiectul PUZ ............................................................... 9 2.1.3 Date privind evoluţia zonei analizate în PUZ ............................................................... 10 2.1.4 Încadrarea zonei în localitate ....................................................................................... 10 2.1.5 Circulaţia ...................................................................................................................... 10 2.1.6 Ocuparea terenurilor .................................................................................................... 11 2.1.7 Echiparea edilitară ....................................................................................................... 11 2.1.8 Probleme existente de mediu evidenţiate în conţinutul P.U.Z. .................................... 12
2.2 Relaţia PUZ cu alte PPATU relevante ............................................................................... 14
3. ASPECTELE RELEVANTE ALE STĂRII ACTUALE A MEDIULUI ŞI A EVOLUŢIEI SALE PROBABILE ÎN SITUAŢIA NEIMPLEMENTĂRII PLANULUI SAU PROGRAMULUI PROPUS .. 15
3.1 Starea actuală a mediului ................................................................................................... 15 3.1.1 Informaţii generale din regiune .................................................................................... 15
3.1.1.1 Relieful şi geomorfologia ....................................................................................... 16 3.1.1.2 Clima ..................................................................................................................... 16 3.1.1.3 Flora şi fauna ........................................................................................................ 17 3.1.1.4 Solul ...................................................................................................................... 18 3.1.1.5 Hidrologia şi hidrogeologia .................................................................................... 19 3.1.1.6 Valori ale patrimoniului cultural şi istoric ............................................................... 20
3.1.2 Calitatea factorilor de mediu ........................................................................................ 20 3.1.2.1 Calitatea aerului .................................................................................................... 21 3.1.2.2 Calitatea apei ........................................................................................................ 22
3.2.1 Evoluţia zonei în Alternativa 0 ..................................................................................... 24 3.2.2. Evoluţia impactului asupra situaţiei economice şi sociale în Alternativa 0.................. 25 3.2.3. Evoluţia stării de sănătate a populaţiei în Alternativa 0 .............................................. 25
4. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATĂ SEMNIFICATIV .... 26
4.4. Caracteristicile biodiversităţii în zona posibil a fi afectată ................................................. 31 4.4.1 Diversitatea floristică a amplasamentului .................................................................... 31 4.4.2 Diversitatea faunistică a amplasamentului .................................................................. 31 4.4.5 Masuri propuse pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementarii planului ............................................................................................................................................. 32
5. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE, RELEVANTE PENTRU PLAN SAU PROGRAM, INCLUSIV, ÎN PARTICULAR, CELE LEGATE DE ARIILE DE PROTECŢIE SPECIALĂ AVIFAUNISTICĂ SAU ARIILE SPECIALE DE CONSERVARE REGLEMENTATE .................... 39
3
6. OBIECTIVELE DE PROTECŢIE A MEDIULUI, STABILITE LA NIVEL NAŢIONAL, COMUNITAR SAU INTERNAŢIONAL, CARE SUNT RELEVANTE PENTRU PLAN SAU PROGRAM ŞI MODUL ÎN CARE S-A ŢINUT CONT DE ACESTE OBIECTIVE ŞI DE ORICE ALTE CONSIERAŢII DE MEDIU ÎN TIMPUL PREGĂTIRII PLANULUI SAU PROGRAMULUI ... 43
6.1 Obiective, indicatori şi ţinte de protecţie a mediului la nivel comunitar, naţional şi regional ................................................................................................................................................. 43 6.2 Obiective, indicatori şi ţinte relevante pentru P.U.Z. .......................................................... 45 6.3. Modul de îndeplinire a obiectivelor de protecţie a mediului ............................................... 46
7. POTENŢIALE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCUSIV ASUPRA ASPECTELOR CA: BIODIVERSITATEA, POPULAŢIA, SĂNĂTATEA UMANĂ, FAUNA, FLORA, SOLUL, APA, AERUL, FACTORII CLIMATICI, VALORILE MATERIALE, PATRIMONIUL CULTURAL, INCLUSIV CEL ARHITECTONIC ŞI ARHEOLOGIC, PEISAJUL ŞI ASUPRA RELAŢIILOR DINTRE ACEŞTI FACTORI ................................................................................... 51
7.1 Criterii pentru determinare probabilităţii şi importanţei efectelor generale ale implementării P.U.Z. ....................................................................................................................................... 51 7.2 Criteriile de evaluare a efectelor asupra mediului înconjurător .......................................... 52
7.2.1 Selectarea factorilor de mediu relevanţi asupra cărora planul va genera efecte de mediu. ................................................................................................................................... 52 7.2.2 Criteriile de evaluare a efectelor posibile asupra fiecăruia dintre factorii de mediu selectaţi ................................................................................................................................ 53 7.2.3 Stabilirea categoriilor de impact şi a modului de construcţie a matricei de impact ...... 54
7.3 Matricea de impact ............................................................................................................. 62 7.4 Interpretarea rezultatelor generate de matricea de impact. ............................................... 63
8. POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA SĂNĂTĂŢII ÎN CONTEXT TRANSFRONTIERĂ .......................................................................... 66
9. MĂSURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE, COMPENSA CÂT DE COMPLET POSIBIL ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTĂRII PLANULUI SAU PROGRAMULUI .......................................................................................................................... 66
10. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR ALESE ŞI O DESCRIERE A MODULUI ÎN CARE S-A FĂCUT EVALUAREA, INCLUSIV ORICE DIFICULTĂŢI (CUM SUNT DEFICIENŢELE TEHNICE SAU LIPSA DE KNOW-HOW) ÎNTÂMPINATE ÎN PRELUCRAREA INFORMAŢIILOR CERUTE ............................................... 70
11. DESCRIEREA MĂSURILOR AVUTE ÎN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTĂRII PLANULUI SAU PROGRAMULUI .............................. 71
12. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC AL INFORMAŢIEI FURNIZATE ÎN RAPORTUL DE MEDIU ......................................................................................................................................... 72
ANEXE ANEXA A – Plan de amplasare în zonă ANEXA B – Documente cu privire la proprietate
4
1. DATE GENERALE
1.1 Date privind planul /programul
1.1.1 Denumirea planului /programului:
Plan Urbanistic Zonal – Sistem de Management integrat al deşeurilor in judeţul Hunedoara –
Centru de management al deşeurilor (staţie de sortare, staţie de tratare mecano-biologică şi
depozit ecologic) în comuna Boşorod
1.1.2 Proiectantul lucrării
Proiectant general: Consorţiul SC EPEM SA şi SC ISPE SA
Proiectant de specialitate : B.I.A. SUBASU GHE. DANIEL
Studiu geotehnic: SC ISPE SA Bucureşti
Studii cadastrale şi topografice: SC SACARO CAD SRL
1.1.3 Elaborator Raport de Mediu
Societatea Comercială Institutul de Studii şi Proiectări Energetice Societate pe Acţiuni (S.C.
ISPE S.A.), care deţine CERTIFICAT DE ÎNREGISTRARE în Registrul Naţional al elaboratorilor
de studii pentru protecţia mediului la poziţia 38 pentru elaborarea rapoartelor de mediu, din data
de 17.11.2009.
Bucureşti, bdul. Lacul Tei nr. 1-3, C.P. 30 – 33, cod. 02371
tel: 021 206 13 28, tel: 021 206 12 62, fax: 021 210 34 40
e-mail: [email protected], [email protected]
1.1.4 Beneficiar
Consiliul Judeţean Hunedoara
În lucrarea de faţă se prezintă Raportul de Mediu al Planului Urbanistic Zonal (PUZ) pentru
Sistem de Management integrat al deşeurilor in judeţul Hunedoara – Centru de management al
deşeurilor (staţie de sortare, staţie de tratare mecano-biologică şi depozit ecologic) în comuna
Boşorod.
Prezentul document a fost elaborat în conformitate cu cerinţele HG nr. 1076/08.07.2004 privind
stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe şi cu
recomandările cuprinse în Manualul pentru aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu
pentru planuri şi programe elaborat de Ministerul Mediului şi Pădurilor, împreună cu Agenţia
Naţională de Protecţia Mediului.
5
Obiectivele şi ţintele privind gestionarea deşeurilor în judeţul Hunedoara au fost stabilite pe baza
prevederilor Planului Regional de Gestionare a deşeurilor Regiunea 5 Vest şi a Planului
Judeţean de Gestionare a Deşeurilor, pe baza prevederilor legislative europene şi naţionale şi
ţinând seama de situaţia actuală din judeţ.
În cadrul proiectului”Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Hunedoara”, se va
realiza un Centru de management al deşeurilor în comuna Boşorod, care va cuprinde staţie de
sortare, staţie de tratare mecano-biologică şi depozit ecologic.
Amplasamentul propus pentru acest proiect se află în extravilanul Comunei Boşorod, la nord de
satul Chitid. Aceste terenuri, situate în zona “Păşunea Chitidului de pe Valea Gridului”, aparţin
domeniului public al judeţului Hunedoara şi sunt în administrarea Consiliului Judeţean
Hunedoara.
Planul urbanistic zonal a avut drept scop analizarea problemelor funcţionale, tehnice şi estetice
care apar în zona studiată în urma amplasării unei staţie de sortare, staţie de tratare mecano-
biologică şi depozit ecologic, in comuna Boşorod.
Situată în partea de SV a României şi în NV-ul Munţilor Şureanu, Comuna Boşorod se întinde pe
o suprafaţă de 127 km2.
Amplasamentul studiat în acest raport de mediu aferent planului urbanistic zonal se află în
vecinătatea comunei Boşorod, la nord de satul Chitid, în zona “Păşunea Chitidului de pe Valea
Gridului”. Accesul se face din drumul comunal DC 56 Streisângeorgiu – Grid.
Evaluarea de mediu din prezentul raport s-a realizat urmărind liniile directoare enunţate în
documentul „Ghid privind evaluarea de mediu pentru planuri şi programe de amenajare a
teritoriului şi urbanism” elaborat în cadrul proiectului PHARE 2004/16-772.03.03/02.01 „Întărirea
capacităţii instituţionale pentru implementarea şi punerea în aplicare a Directivei SEA şi a
Directivei de Raportare”, de către personalul de resort al Ministerului Mediului şi Pădurilor
(MMP), Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului (ANPM), specialişti colaboratori ai
Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţei (MDLPL) şi experţii europeni.
Evaluarea de mediu a avut următoarele etape:
- identificarea principalelor elemente ale PUZ şi ale obiectivelor acestuia;
- stabilirea unor rezultate ce pot decurge din PUZ;
- evidenţierea relaţiilor relevante ale PUZ cu alte Planuri şi Programe pentru Amenajarea
Teritoriului şi Urbanism (PPATU);
- prezentarea alternativelor relevante pentru realizarea obiectivelor PUZ;
- descrierea situaţiei iniţiale a mediului şi a evoluţiei probabile a stării acestuia în cazul
neimplementării PUZ;
- stabilirea problemelor de mediu relevante pentru PUZ şi analiza încadrării teritoriului
analizat în arii de interes special cum ar fi situri Natura 2000 sau alte arii protejate, cât şi
evidenţierea interacţiunilor cu astfel de arii învecinate;
6
- stabilirea obiectivelor, indicatorilor şi ţintelor de protecţie a mediului, de care s-au ţinut
cont în PUZ;
- evaluarea principalelor efecte ale prevederilor PUZ şi ale alternativelor acestuia asupra
fiecărui receptor, cât şi evaluarea efectelor secundare cumulative şi sinergice;
- evidenţierea măsurilor considerate pentru reducerea efectelor negative;
- evidenţierea efectelor negative ce nu pot fi rezolvate (efecte reziduale);
- evidenţierea măsurilor considerate pentru accentuare a efectelor pozitive;
Pe baza acestei evaluări de mediu s-a concluzionat cu prezentarea motivelor pentru care a fost
aleasă una dintre alternativele studiate, în speţă cea stabilită iniţial prin PUZ, şi relatarea
dificultăţilor întâlnite în elaborarea prezentului raport. În final s-au propus câteva mecanisme de
monitorizare a implementării PUZ.
1.2 Metodologia SEA
1.2.1 Grupul de lucru pentru elaborarea SEA
Institutul de Studii şi Proiectări Energetice (S.C. ISPE S.A.) Bucureşti, în calitate de consultant
de mediu al Consiliului Judeţean Hunedoara pentru proiectul Sistem de Management integrat al
deşeurilor in judeţul Hunedoara – Centru de management al deşeurilor (staţie de sortare, staţie
de tratare mecano-biologică şi depozit ecologic) în comuna Boşorod, este instituţia acreditată
care conduce procesul SEA.
S.C. ISPE S.A. are în componenţă o secţie de Ingineria Mediului, în cadrul Diviziei Energie şi
Mediu, cu experţi pentru principalii factorii de mediu (apă, aer, sol etc.) şi care este atestat prin
CERTIFICAT DE ÎNREGISTRARE în Registrul Naţional al elaboratorilor de studii pentru
protecţia mediului la poziţia 38 pentru elaborarea rapoartelor de mediu, din data de 17.11.2009.
În conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern 1076/2004 privind stabilirea procedurii de
realizarea a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, etapa de definitivare a PUZ necesită
constituirea unui Grup de Lucru. Grupul de Lucru are rolul de a analiza problemele semnificative
de mediu şi de a stabili măsurile de prevenire, reducere, compensare şi monitorizare a efectelor
semnificative ale impactului asupra mediului pentru Planul Urbanistic Zonal Propus.
1.2.2 Metodologia de evaluare strategică de mediu adoptată de Grupul de Lucru
Ghidul privind evaluarea de mediu pentru planuri şi programe de amenajare a teritoriului şi
urbanism identifică trei categorii de metode şi tehnici utilizate în SEA:
- metode şi tehnici descriptive;
- metode şi tehnici analitice;
- metode şi tehnici interactive;
7
În tabelul următor sunt enumerate metodele şi tehnicile specifice fiecărei categorii care se pot
aplica pentru o bună evaluare strategică de mediu, în funcţie de etapa în care se află PPATU (în
cazul de faţă PUZ).
Tabelul 1.1
Metode şi tehnici uzuale utilizate în SEA
Metoda
Etapa
Încadrare Definirea
domeniului
Evaluarea
impactului
Analiză Monitorizare
Metode şi tehnici descriptive
Indicatori X X X X X
Matrice de impact - X X - -
Liste de verificare X X - - -
Metode şi tehnici analitice
Analiză multicriterială
şi cost-beneficiu - - X - -
Cartografiere stratificată şi GIS - - X - -
Analiza SWOT - X X - -
Prognoze şi retrognoze (modelare) - - X - -
Analiza ciclului de viaţă (LCA) - - X - -
Evaluarea riscurilor - - X - -
Metode şi tehnici interactive
Participare - X X X -
Comunicare /raportare X X X - X
Consultare X X X X X
8
În urma acestor considerente Grupul de Lucru a decis ca fiind potrivite următoarele metode şi
tehnici pentru realizarea SEA, în funcţie de etapa în care se află studiul.
Tabelul 1.2
Metode şi tehnici alese de Grupul de Lucru pentru Evaluarea Strategică de Mediu
Etapa
Metode
şi tehnici
Metode şi tehnici
descriptive
Metode şi
tehnici analitice
Metode şi
tehnici interactive
Încadrare - Indicatori - - Comunicare /raportare
- Consultare
Definirea domeniului - Indicatori - - Consultare
Evaluarea impactului - Matrice de impact - - Consultare
Analiză - Indicatori - - Comunicare /raportare
- Consultare
Monitorizare - Indicatori - - Comunicare /raportare
- Consultare
9
2. EXPUNEREA CONŢINUTULUI ŞI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PLANULUI SAU
PROGRAMULUI, PRECUM ŞI A RELAŢIEI CU ALTE PLANURI ŞI PROGRAME RELEVANTE
2.1 Conţinutul şi principalele obiective ale PUZ
2.1.1 Obiectivul PUZ
Planul Urbanistic Zonal are drept obiectiv analizarea problemelor funcţionale, tehnice şi estetice
care apar în zona studiată în urma realizării staţiei de sortare, tratare mecano-biologică şi depozit
ecologic în comunca Boşorod.
2.1.2 Descrierea proiectului care face obiectul PUZ
Zona reglemenatată prin prezentul Plan Urbanistic Zonal şi natura obiectivului ce urmeayă a fi
realizat reperzintă o prioritate la nivel naţional.
La proiectarea sistemului integrat de gestionare a deşeurilor se ţine cont de prevederile
legislative din domeniu, precum şi de documentele de planificare existente la nivel naţional,
regional şi judeţean. Noul sistem integrat va trebui să ofere servicii mai bune pentru cetăţeni şi
va contribui la îmbunătăţirea calităţii mediului şi a sănătăţii populaţiei.
Proiectul “Sistem de Management integrat al deşeurilor in judeţul Hunedoara – Centru de
management al deşeurilor (staţie de sortare, staţie de tratare mecano-biologică şi depozit
ecologic) în comuna Boşorod”, ce urmează a fi realizat, urmăreşte realizarea următoarelor
funcţiuni:
1. Staţie de sortare a deşeurilor reciclabile care va consta într-o clădire închisă, având în
component următoarelor zone distincte:
Zona de recepţie a deşeurilor reciclabile;
Zona de sortare a deşeurilor;
Zona de prestare şi ambalare a materialelor reciclabile sortate;
Zona de stocare temporară a materialelor reciclabile sortate în vederea
transportului către valorificare.
2. Staţie de tratare mecano-biologică, descompunere aerobă simplă a deşeurilor
biodegradabile, cuprinde mai multe zone cu funcţiuni tehnologice distincte, astfel:
Zona de recepţie a deşeurilor aduse de la staţiile de transfer;
Zona de pretratare mecanică a deşeurilor şi pregătirea pentru compostare;
Zona de compostare/descompunere aerobă simplă;
Zona de maturare/pregătire pentru depozitarea finală;
Clădire administrativă pentru personal.
10
3. Depozit ecologic, care presupune construirea unor elemente de infrastructură necesare
pentru operarea adecvată a depozitului. Întreaga configuraţie a fost aleasă având în vedere
următoarele principii:
Colectarea facilă a levigatului, evitând amestecul cu apa meteoritică;
Accesul uşor al autoutilitarelor la baza bazinului;
Construirea unui şanţ perimetral pentru colectarea apelor meteorice;
Înălț imea finală a depozitelor de deşeuri nu trebuie să depăşească cu mult topografia
existentă.
Pentru această investiţie Primăria Comunei Boşorod, prin HCL nr. 14/2011, a aprobat trecerea
terenului în suprafaţă de 35 ha din domeniul privat al comunei Boşorod în domeniul public al
judeţului Hunedoara şi în administraţia Consiliului Judeţean Hunedoara.
2.1.3 Date privind evoluţia zonei analizate în PUZ
Situată în partea de SV a României şi în NV Munţilor Ș ureanu, comuna Boşorod se întinde pe o
suprafaţă de 127 km2. Se învecinează cu următoarele unităţi administrativ teritoriale:oraşul
Călan ( la nord), comunele Bretea Română la vest, la sud cu localitatea Pui şi la est de
Orăştioara de Sus.
În zonă se poate ajunge pe şoseaua judeţeană asfaltată DJ 668a. Comuna se află la 24 km de
Hunedoara.
Amplasamentul studiat în acest PUZ se află în extravilanul comunei Boşorod, la nord de satul
Chitid, în zona “Păşunea Chitudului de pe Valea Gridului”. Accesul se face din drumul comunal
DC 56 Streisângeorgiu –Grid.
2.1.4 Încadrarea zonei în localitate
Amplasamentul propus pentru Proiectul “Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul
Hunedoara – Centru de management al deşeurilor (Staţie de sortare, staţie de tratare mecano-
biologică şi depozit ecologic) în comuna Boşorod” se află în extravilanul Comunei Boşorod şi
cuprinde trei parcele cu o suprafaţă totală de 35 ha.
2.1.5 Circulaţia
Amplasamentul viitorului Centru de management al deşeurilor în localitatea Boşorod se află în
extravilanul Comunei Boşorod, la est de drumul judeţean DJ 668A, accesul făcându-se din
drumul comunal DC 56 Streisângeorgiu – Grid.
11
2.1.6 Ocuparea terenurilor
Principalele caracteristici ale funcţiilor incluse în zona studiată
Conform P.U.G al Comunei Boşorod, folosinţa actuală a terenurilor este păşunea. Destinaţia
stabilită prin PATJ Hunedoara este zona cu potenţial de dezvoltare agro-industrial, silvic şi
turistic.
Gradul de ocupare al zonei cu fond construit
Zona detaliată în PUZ are o suprafaţă de 35 ha , teren situat în zona de păşune, în extravilan.
Terenul este liber de construcţii, cele trei parcele fiind neconstruite.
Asigurarea cu servicii a zonei , în corelare cu zonele vecine
Ț inând cont de natura investiţiei, corelarea cu zonele vecine nu este posibilă datorită instruirii
unei zone de protecţie de minim 1000 m faţă de orice zonă locuită. În prezent nu există
construcţii incluse in raza de 1000 m.
Asigurarea cu spaţii verzi
În stadiul actual, nu există zone de spaţiu verde amenajat, folosinţa actuală fiind păşune. fâneţe.
Existenţa unor riscuri naturale în zona studiată sau in zonele învecinate
Conform studiului geotehnic, terenul are stabilitatea naturală asigurată şi nu prezintă semne de
apariţie a unor viitoare alunecări de teren.
2.1.7 Echiparea edilitară
Căi de comunicaţie
Vecinătăţi:
Nord - drum comunal DC 56 Streisângeorgiu – Grid;
Sud- păşune comunală a Comunei Boşorod.
12
Est – pădure având proprietari privaţi;
Vest – păşune comunală a Comunei Boşorod;
Amplasamentul studiat în PUZ este situat în zona “Păşunea Chitudului de pe Valea Gridului”, la
est de drumul judeţean DJ 668A, accesul făcându-se din drumul comunal DC 56 Streisângeorgiu
– Grid.
Alimentarea cu apă şi canalizare –situaţia existentă
Reţeaua de alimentare cu apă a comunei Boşorod se întinde pe o distanţă de 23,6 km şi
alimentează satele Boşorod şi Chitid prin 50 de cişmele stradale.
În vederea canalizării satelor Boşorod şi Chitid s-a efectuat un studiu de fezabilitate care
prevede construirea a două staţii de tratare a apei.
În zona studiată de PUZ nu sunt prezente reţele de apă şi canalizare.
Alimentarea cu gaze naturale
În comuna Boşorod nu există reţea de alimentare cu gaze naturale. Distanţa până la magistrala
de alimentare cu gaze naturale este de circa 10 km.
Alimentarea cu energie electrică
Amplasamentul nu este afectat de reţele de transport energie electrică.
Telefonizare
Pe amplasament nu se găsesc instalaţii de telecomunicaţii.
Reţea de televiziune în cabul
Amplasamentul nu este afectat de reţea de televiziune în cablu.
2.1.8 Probleme existente de mediu evidenţiate în conţinutul P.U.Z.
Relaţia cadru natural – cadru construit
Vecinătăţile terenului pe care urmează a fi construit centrul de management al deşeurilor în
judeţul Hunedoara sunt compuse din fond forestier şi păşuni aparţinând comunei Boşorod.
Terenurile învecinate sunt neconstruite.
13
Evidenţierea riscurilor naturale şi antropice
Risc seismic
Conform studiului geotehnic realizat pentru acest PUZ, Comuna Boşorod se află în zona de
seismicitate având valoarea de vârf a acceleraţiei terenului pentru proiectare ag = 0,08 (pentru
cutremure ci interval mediu de recurenţă IMR = 100 ani) şi o perioadă de colţ Tc = 0,7 secunde,
în conformitate cu Normativul P100/2006; în conformitate cu SR 11 100/1 -1993 se încadrează
în zona de seismicitate 7.
Riscuri antropice
Nu este cazul
Evidenţierea valorilor de patrimoniu ce necesită protecţie
Teritoriul comunei Boşorod cuprinde o serie de situri arheologice înscrise în Lista Monumentelor
Istorice, iar zona de sud a teritoriului administrativ este inclus în Parcul Natural Grădiştea
Muncelului – Cioclovina. Terenul propus pentru amplasarea depozitului ecologic de deşeuri este
localizat în partea de nord – est a teritoriului administrativ Boşorod şi nu este afectat de raza de
protecţie a Parcului Natural. De asemenea, în vecinătatea amplasamentului care a generat PUZ
nu au fost identificate valori de patrimoniu ce necesită protecţie, pe o rază de cel puţin 500m.
2.1.9 Concluzii ale studiilor de fundamentare
Obiectivele şi ţintele privind gestionarea deşeurilor în judeţul Hunedoara au fost stabilite pe baza
prevederilor Planului Regional de Gestionare a Deşeurilor Regiunea 5 Vest şi a Planului
Judeţean de Gestionare a Deşeurilor, pe baza prevederilor legislative europene şi naţionale şi
ţinând seama de situaţia actuală din judeţ.
În cadrul proiectului “Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Hunedoara”, se va
realiza un Centru de Management al deşeurilor în comuna Boşorod, care va cuprinde staţie de
sortare, staţie de tratare mecano-biologică şi depozit ecologic.
Amplasamentul propus pentru acest proiect se află în extravilanul Comunei Boşorod, la nord de
satul Chitid. Aceste terenuri, situate în zona “Păşunea Chitudului de pe Valea Gridului”, aparţin
domeniului public al judeţului Hunedoara şi sunt în administrarea Consiliului Judeţean
Hunedoara.
Conform studiului geotehnic realizat concomitent cu acesta lucrare, terenul are stabilitatea
naturală asigurată şi nu prezintă semn de apariţie a unor viitoare alunecări de teren.
Analiza situaţiei existente a relevat disfuncţionalităţi de conformare a terenului. Datorită
prezentei Pârâului Gridului sunt necesare intervenţii suplimentare pentru traversarea râului şi
organizarea funcţională a viitorului Centru de Management al deşeurilor.
14
Datorită văii torenţiale care străbate zona studiată, vor fi necesare lucrări de sistematizare a
terenului, pentru a ajunge la configuraţia dorită a întregii zone a unităţii central de gestionare a
deşeurilor.
De asemenea, vor fi propuse perdele verzi de protective cu o lăţime de 10 m către drumul
comunal DC 56 Streisângeorgiu – Grid şi pe laturile SV NE ale mobilului şi o perdea de
protective cu lăț imea de 6m pe latura de SE. Se propune un rând de vegetaţie înalt dublat de
un rând de vegetaţie medie (plop, salcâm).
2.2 Relaţia PUZ cu alte PPATU relevante
Prevederi ale Planului Urbanistic General (P.U.G) Comuna Boşorod
Din punct de vedere al prevederilor Planului Urbanistic General al comunei Boşorod, zona este
cuprinsă în extravilan, folosinţa actuală a terenurilor fiind păşune.
Destinaţia stabilită prin PATJ Hunedoara este zona cu potenţial de dezvoltare agro-industrial,
silvic şi turistic.
Amplasamentul propus pentru acest proiect se află la nord de satul Chitid, în zona “Păşunea
Chitidului de pe Valea Gridului”, accesul făcându-se din drumul comunal DC 56 Streisângeorgiu
– Grid.
Modernizarea circulaţiei
În interiorul incintei se vor amenaja drumuri pentru accesul auto-utilitarelor în unitatea centrală
de gestionare a deşeurilor; aceasta vor avea două sensuri de circulaţie şi şanturi laterale pentru
scurgerea apelor meteorice.
Pentru a proteja şi delimita incinta, construcţiile şi utilajele exsitente, se propune un gard înalt de
2.40 m transparent, din elemente metalice, iar către limitele laterale şi posterioare se va realiza
un gard cu înălţimea de maxim 2,60m care poate avea sărmă ghimpată pentru asigurarea
împotriva intruziunilor.
Pentru accesul auto în incinta, se prevăd porţi de tip culisant. Deschiderea porţilor este de 7 m
pentru a asigura o circulaţie în ambele sensuri a autovehiculelor. Accesul pietonal se face tot
prin intermediul acestor porţi.
Menţionăm că în zona analizată nu sunt în desfăşurare alte planuri sau programe cu ale
căror obiective /infrastructură să interacţioneze obiectivele planului urbanistic zonal
analizat, pentru care se întocmeşte prezentul raport de mediu.
15
3. ASPECTELE RELEVANTE ALE STĂRII ACTUALE A MEDIULUI ŞI A EVOLUŢIEI SALE
PROBABILE ÎN SITUAŢIA NEIMPLEMENTĂRII PLANULUI SAU PROGRAMULUI PROPUS
3.1 Starea actuală a mediului
3.1.1 Informaţii generale din regiune
Situat în partea central-vestică a României, teritoriul judeţului Hunedoara constituie o
entitate geografică diversă şi armonioasă, ce a determinat ca pe aceste meleaguri să
pulseze o viaţă intensă; el este străbătut transversal de râul Mureş şi afluenţii săi din zona
mediană - Strei şi Cerna, având la sud bazinul superior al râului Jiu, iar la nord bazinul
superior al Crişului Alb. Limitele administrative urmăresc, în linii generale, cumpăna
apelor.
Judeţul Hunedoara are o suprafaţă de 706.267 hectare, din care: 281.605 hectare teren
agricol, 365.679 hectare pădure, 5.787 hectare ape, 16.600 hectare curţi şi construcţii şi
36.596 hectare reprezentând alte suprafeţe. Pe teritoriul judeţului sunt 526 de aşezări, din
care: 7 municipii, 7 oraşe, 55 de comune şi 457 de sate, cu o populaţie de aproximativ
461.450 locuitori (cu 3.289 mai puţin decât în anul 2009). Ca structură după mediul de
rezidenţă, populaţia este distribuită astfel: în mediul urban 354.074 locuitori (s -a înregistrat
o scădere cu 2.580 locuitori), iar în mediul rural – 107.376 locuitori (scăderea numărului de
locuitori fiind de 709 persoane).
Proiectul “Sistem Integrat de Management al Deşeurilor în judeţul Hunedoara” a fost
elaborat pe baza metodologiei pusă la dispoziţie de MMP şi acoperă o perioadă de
planificare de 30 de ani ( 2010 -2040). Din punct de vedere geografic, sistemul de
management al deşeurilor se referă la tot judeţul Hunedoara, atât mediul urban, cât şi
mediul rural.
Obiectivele şi ţintele privind gestionarea deşeurilor în judeţul Hunedoara au fost stabilite pe baza
prevederilor Planului Regional de Gestionare a Deşeurilor Regiunea 5 Vest şi a Planului
Judeţean de Gestionare a Deşeurilor, pe baza prevederilor legislative europene şi naţionale şi
ț inând seama de situaţia actuală din judeţ.
La elaborarea sistemului de management al deşeurilor s/a ţinut seama de toate elementele de
planificare din domeniul gestionării deşeurilor existente în prezent la nivel naţional, regional şi
judeţean, dar şi de documente neadoptate dar în curs de adoptare de România.
16
3.1.1.1 Relieful şi geomorfologia
Teritoriul judeţului are o alcătuire geologică complexă, care cuprinde mai multe unităţi structurale
majore: majoritatea formaţiunilor geologice aparţin Carpaţilor Meridionali; autohtonul Danubian,
cu formaţiuni cristaline epimetamorfice şi granitoide, conglomerate, gresii şi marne; pânza Getică
- alcătuită din roci metamorfice (în Munţii Şureanu şi Godeanu cât şi partea sudică a masivului
Poiana Ruscă) şi sedimentare (gresii, conglomerate violacee, argile, calcare, marne - în Munţii
Şureanu şi bazinul Petroşani).
În partea de nord a judeţului sunt prinse terminaţiile sudice ale Munţilor Apuseni (Munţii Metaliferi
şi Munţii Trascău) care au în fundament roci bazice peste care se dispun calcarele neojurasice
şi, discordant, pachete de gresii calcaroase albicioase. În zona Geoagiu - Bozeş se află un
complex detritic flişoid („stratele de Bozeş”); în partea sudică a Munţilor Metaliferi sunt prezente
erupţiile ofiolitice mezozoice, care ţin de magmatismul iniţial, fiind reprezentate prin bazalte şi
sill-uri de dolerite şi gabrouri.
Situat între 46”16’ latitudine N (la Bulzeşti) şi 45”19’ longitudine E (în Munţii Parâng), judeţul
Hunedoara face legătura între judeţele bănăţene - din vest (Caraş-Severin, Timiş, Arad) şi cele
transilvănene - din centrul ţării (Alba, Sibiu), precum şi cu judeţele sudice Gorj şi Vâlcea.
3.1.1.2 Clima
Clima judeţului Hunedoara este temperat - continentală, cu influenţe submediteraneene la sud
de Valea Mureşului şi influenţe oceanice în vest, cu o etajare evidentă pe verticală (de la şes
spre climatul alpin). În anul 2010, potrivit informaţiilor transmise de Administraţia Naţională de
Meteorologie, s-au efectuat măsurători doar la 3 staţii meteorologice: Deva, Petroşani şi Parâng.
Din această cauză, nu putem evalua cu precizie care a fost evoluţia vremii în treimea nordică a
judeţului - Depresiunea Brad şi masivele muntoase care o înconjoară. Temperatura medie
anuală a aerului în anul 2010 a avut valori cuprinse între 4,3 C (staţia Parâng) şi 10,5 C (staţia
Deva), valori uşor mai scăzute faţă de anul 2009 (cu 0,6 C, respectiv 0,4 C). În Lunca Mureşului
media anuală a temperaturii este de 10 C. Maxima absolută a fost înregistrată în 24.07.2007 la
Deva, valoarea sa fiind de +40,0 C, iar minima absolută a fost înregistrată la staţia Petroşani în
data de 25.01.1963, fiind de -29,9 C. Precipitaţiile atmosferice sunt repartizate neuniform, fiind
cuprinse între 530 mm în depresiuni şi 1000 - 1300 mm în zonele montane înalte.
În cursul anului 2010, valorile temperaturii aerului, precipitaţiilor şi vântului înregistrate la staţiile
meteorologice Deva, Petroşani şi Parâng s-au încadrat în limitele normale pentru tipul de climat
temperat-continental moderat în care ne situăm. Faţă de anul 2009 însă, putem vorbi în general
de o vară cu temperaturi maxime mai ridicate în 2010 în zonele montane (cu 1,5 C mai mult la
staţia Parâng) şi în depresiunile intramontane (cu 1,3 C mai mult la staţia Petroşani), în timp ce
la staţia meteorologică Deva s-au înregistrat temperaturi maxime mai coborâte cu 1,6 C. În iarna
anului 2010 s-au înregistrat temperaturi minime anuale mai scăzute doar la staţia meteorologică
Parâng (cu 0,20C faţă de anul 2009), în timp ce la staţiile Petroşani şi Deva valoarea minimă
anuală a fost mai ridicată cu 0,20C, respectiv 0,5 C.
17
Valori ale temperaturilor măsurate la staţiile meteorologice sunt prezentate în tabelul următor.
Staţia
meteorologică
Temperatura
medie anuală ( C)
Temperatura
maximă lunară
( C)
Temperatura
minimă lunară
( C)
Deva 10,5 35,1 -16,6
Petroşani 8,7 32,5 -19,4
Parâng 4,3 26,1 -17,8
Precipitaţiile atmosferice înregistrate la cele 3 staţii meteorologice au fost mult: mai bogate în
anul 2010 faţă de anul 2009: cu 171,4 mm la staţia Deva, cu 303,0 mm la Petroşani şi cu 334,3
mm la staţia Parâng. Anul trecut, la fel ca şi în anul 2009, luna iunie a fost cea mai bogată în
precipitaţii (pentru zona Deva – 142,2 mm, pentru Parâng -223,0 mm, pentru Petroşani - 176,9
mm), iar lunile cu cel mai mic volum de precipitaţii au fost noiembrie - pentru Deva (28,2 mm) şi
octombrie - pentru Petroşani (33,8 mm) şi Parâng (44,9 mm). Deşi aceste valori au fost
înregistrate ca fiind cele mai mici cantităţi de precipitaţii pentru anul 2010 în judeţul Hunedoara,
ele sunt mult mai ridicate faţă de anul 2009 (3,6 mm la Deva, 22,4 mm în Parâng şi 11,3 mm la
Petroşani).
Cantitatea anuală de precipitaţii este prezentată în tabelul următor:
Staţia meteorologică Cantitate totală de precipitaţii (mm)
Deva 759,1
Petroşani 980,8
Parâng 1.318,8
Din totalul zilelor cu precipitaţii, numărul de zile cu ninsori a fost cuprins între 36 de zile la staţia
Deva şi 84 de zile la staţia Parâng. Stratul de zăpadă s-a menţinut 4 zile la Deva, 97 zile în
Parâng şi 20 zile la Petroşani.
Vânturile au fost mai frecvente în zona montană înaltă (90,1% din anul 2010 la staţia Parâng) şi
foarte rare în Depresiunea Petroşani (24,4%). Direcţiile dominante ale vânturilor au fost şi ele
diferite, în funcţie de dispunerea principalelor bariere naturale (culmile muntoase): la Deva au
dominat vânturile de vest şi sud, în Munţii Parâng vânturile de nord şi sud-vest (ca în anul 2009),
în timp ce la Petroşani vânturile din sud şi nord-vest au avut frecvenţa mai mare.
3.1.1.3 Flora şi fauna
Cea mai mare diversitate de specii de floră şi faună naturală o regăsim în ariile naturale
protejate: Parcul Naţional Retezat adăposteşte peste 1100 specii de plante (din care 38 sunt
endemice), peste 50 specii de mamifere (inclusiv lupi, râşi, urşi, capre negre, cerbi lopătari,
marmote şi vidre), în jur de 160 de specii de păsări (vulturul auriu, vulturul pătat, acvila de munte,
acvila ţipătoare mică, bufniţa, minuniţa, cucuveaua pitică, ciocănitoarea cu 3 degete,
18
ciocănitoarea cu spate alb), 9 specii de reptile şi 5 specii de amfibieni, Parcul Natural Grădiştea
Muncelului-Cioclovina conservă speciile de floră şi faună termofile, care ocupă masivele
calcaroase de aici, în Parcul Naţional Defileul Jiului s-au identificat specii de insecte declarate
dispărute de peste un secol în Europa de Vest, iar Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului
completează paleta biologică a judeţului cu speciile relicte de floră din fâneţele sale umede şi,
bineînţeles, cu paleofauna reptiliană din depozitele Depresiunii Haţegului, devenite celebre în
toată lumea.
Flora sălbatică
Flora sălbatică a judeţului Hunedoara nu a suferit modificări semnificative în anul 2009, sub
aspectul compoziţiei sau a arealului de dezvoltare. Nici influenţele negative observate în anul
2007 - datorate fluctuaţiilor de temperatură şi ploilor abundente care s-au prelungit ca durată
până în toamnă - nu au mai apărut în anul 2009.
În Depresiunea Haţegului s-au dezvoltat foarte bine pajiştile xerofile, mezofile, hidrofile şi
mezohidrofile cu Festuca valesiaca, Botriochloa ishaemum, Koeleria cristata, Festuca sulcata
etc. Am observat o dezvoltare foarte bună la toate speciile de plante prezente în habitatele
naturale străbătute (talie peste medie a speciilor prezente în stratul ierbos, populaţii viguroase
aparţinând unei palete foarte largi de specii), fapt ce se datorează zilelor însorite şi călduroase
din această vară, care au urmat unei perioade cu precipitaţii bogate; lepidopterele şi odonatele
apar în număr mare pe toate pajiştile umede din zona montană sau submontană cât şi la liziera
pădurilor din zonele verificate (“Fâneţele cu narcise Nucşoara”, “Vârful Poieni”, “Pădurea Bejan”,
„Rezervaţia ştiinţifică Gemenele”, “Măgura Uroiului”, „Codrii seculari de pe văile Dobrişoarei şi
Prisloapei”, „Arboretumul Simeria”, „Muntele Vulcan”, „Pădurea Slivuţ”).
La poalele Munţilor Poiana Ruscă şi Şureanu s-au semnalat zone unde s-a produs împădurirea
naturală prin extinderea suprafeţei ocupate de tufişuri şi seminţişuri în detrimentul păşunilor,
motivul fiind lipsa lucrărilor de curăţire a acestora din timpul primăverii.
La liziera Pădurii Slivuţ (la liziera dinspre rezervaţia de zimbri), s-au identificat exemplare izolate
de Hepatica transilvanica şi H. media; aceleaşi specii endemice au fost identificate într-un
număr destul de mare de exemplare pe valea Jigureasa (lângă Dealul şi Peştera Bolii).
3.1.1.4 Solul
Judeţul Hunedoara are o suprafaţă de 706 267 ha din care: 280332 hectare teren
agricol,340294 hectare vegetaţie forestieră, 5818 hectare ape curgătoare şi stătătoare (inclusiv
bălţi) (0,82%) şi 79823 hectare reprezentând alte suprafeţe(aici fiind inclusa si suprafaţa locuita).
Faţă de anul 2008 suprafaţa ocupată de terenuri agricole ,in 2009 este aceeaşi, dar în perioada
2000 - 2009 s-a constatat o scădere a suprafeţei ocupate de culturi agricole, aceasta fiind un
proces continuu, descendent .
Formarea şi repartiţia solurilor au fost influenţate de configuraţia orografică a judeţului
Hunedoara, remarcându-se şi o etajare pe verticală a acestora.
Zonele montane (cu altitudini de peste 1700 m) deţin soluri scheletice, în timp ce solurile brune
tipice, podzolite, solurile montane acide şi podzolurile, sunt tipice zonelor ocupate de munţii
19
cuprinşi între 1000-1700 m altitudine, în special cei din sudul judeţului. O caracteristică a
munţilor din nordul şi vestul judeţului o reprezintă asocierea dintre solurile anterior menţionate cu
rendzinele şi terra rossa formate pe calcare . Dealurilor înalte le corespund solurilor brune şi
brun-roşcate de pădure, slab sau puternic podzolite sau podzolite secundar, pe terasele şi
dealurile piemontane din depresiuni, fiind frecvente asocierile de cernoziomuri, soluri brune de
terasă, solurile brune, brun-roşcate de pădure. De-a lungul văilor râurilor, cu lunci extinse
(Mureş, Strei, Crişul Alb, Cerna inferioară) există soluri aluviale, gleice, cernoziomuri levigate.
3.1.1.5 Hidrologia şi hidrogeologia
Resursele de apă, cantităţi şi fluxuri
Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile la nivel de bazine hidrografice sunt:
Bazin hidrografic Crişuri:
o resurse de apă teoretice: 3116,4 mil. mc;
o resurse de apă utilizabile: 744,734 mil. mc.
Jiu, resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile se prezintă astfel:
Resursa de suprafaţă (mii mc) Resursa din subteran (mii mc)
Teoreticp Utilizabilă Teoretică Utilizabilă
41.191,82 34.133,372 1.637,9 1.287,31
Apele de suprafaţă
Judeţul Hunedoara este situat pe cursul mijlociu al râului Mureş, care adună apele din partea
centrală a judeţului, apele din partea de nord fiind colectate de bazinul Crişului Alb, iar cele din
partea de sud de bazinul Jiului.
Starea ecologică a fost stabilită pe baza elementelor de calitate biologică, a elementelor
hidromorfologice, fizico-chimice generale şi a poluanţilor specifici. Caracterizarea stării ecologice,
în conformitate cu cerinţele DCA, are la bază un sistem de clasificări în 5 clase. La clasificarea
stării ecologice, starea globală a fost determinată de cea mai defavorabilă situaţie.
Crişul Alb, după un scurt sector superior montan de la izvor, curge prin depresiunea Brad,
intrând de aici în sectorul său inferior piemontan şi de câmpie. Până la ieşirea din judeţ are cca.
74 km, cu un bazin de peste 1.000 kmp şi un debit mediu Q=13,9 mc/s.
Mureşul are cca. 109 km lungime; un bazin hidrografic de 6.591 kmp în cuprinsul judeţului şi un
debit cuprins între 93 mc/s la intrarea în judeţ şi 142 mc/s în restul judeţului. Afluenţii râului
Mureş sunt: Geoagiu (41 km), Strei (93 km, cu afluenţii: Râu Bărbat, Râuşor, Serel, Râu Alb,
Râu Mare, Cerna (73 km), Ardeu (25 km), Orăştie (51 km), Sibişel (28 km), Zlata (18 km),
Galbena (34 km), Canal Cârlete (19 km), Breazova (29 km), Peştiş (22 km), Certej (18 km), Sârbi
(24 km), Ritişoara (7 km), însumând la nivelul bazinului hidrografic Mureş un total de 591 km.
20
Jiul drenează Depresiunea Petroşani formându-se prin unirea a doi afluenţi principali: Jiul de
Vest şi Jiul de Est . Până la localitatea Târgu-Jiu râul are un regim tipic de munte, caracterizat
prin ape mari de primăvară de lungă durată. După ce străbate pe o lungime de 51 km pe direcţia
vest-est depresiunea Petroşani, culegând apele din versantul sudic al Retezatului Mic şi din
versantul nordic al munţilor Vâlcan, se uneşte cu Jiul de Est care izvorăşte din versantul sudic al
munţilor Şurianu, la altitudini în jur de 1500 m.
Jiul de Est culege apele din munţii Şurianu, versantul nordic şi vestic al masivului Parâng,
străbătând estul depresiunii Petroşani. După confluenţă intră în defileul Surduc-Lainici, unde
străbate depozitele sedimentare mezozoice ale autohtonului, cristalinului de epizonă şi
intruziunile granitice şi iese din defileu în amonte de localitatea Bumbeşti.
Planurile de protecţia calităţii apelor reprezintă elementul de bază în fundamentarea politicii şi
strategiei de gospodărire a apelor, în vederea reducerii cantităţilor de poluanţi deversaţi, a
riscurilor de poluări accidentale şi în scopul conservării şi folosirii raţionale a resurselor de apă.
Ape subterane
Apele subterane constituie o sursă pentru alimentarea cu apă a populaţiei, în mod special în
zonele rurale.
În judeţul Hunedoara, aferent bazinului hidrografic Mureş s-au monitorizat un număr de 12 foraje
hidrogeologice: 2 la Deva, 1 la Geoagiu, 1 la Şoimuş, 1 la Orăştie, 1 la Călan, Izvor Dumbrăviţa,
Izvor Gorgan, Izvor Răchitova, Izvor Ghelari, Izvor Fizeşti şi Izvor Bejan. Rezultatele monitorizării
sunt prezentate în Tabelul nr. 3.4.1.
În judeţul Hunedoara, aferent bazei hidrografice Crişuri forajele monitorizate în 2010 au fost
Baia de Criş F1 şi F2. S-au înregistrat depăș iri în forajul Baia de Criş F1, la indicatorul cloruri.
3.1.1.6 Valori ale patrimoniului cultural şi istoric
În prezent, în lista Direcţiei Monumentelor, Ansamblurilor şi Siturilor Istorice (D.M.A.S.I) a
Ministerului Culturii şi Cultelor sunt înscrise situri, ansambluri şi monumente de arhitectură
existente în Municipiul Hunedoara, dar acestea nu sunt localizate în comuna Boşorod.
3.1.2 Calitatea factorilor de mediu
Proiectul “Sistem de Management Integrat al Deș eurilor in Județ ul Hunedoara” este supus
evaluării impactului asupra mediului conform anexei nr. 2. din HG nr. 445/2009, la poziț ia 11,
litera b “instalaț ii pentru eliminarea deș eurilor, altele decât cele prevăzute in anexa nr. 1”,
operaț iune definita in anexa nr. II A si anexa nr.II B, din Ordonanț a de urgenta a Guvernului nr.
78/2000, aprobata cu modificări si completări prin Legea nr. 426/2001, cu modificările si
completările ulterioare.
21
La elaborarea sistemului de management al deș eurilor s-a ț inut cont de toate elementele de
planificare din domeniul gestionarii deș eurilor existente in prezent la nivel naț ional, regional si
județ ean, dar si de documente neadoptate dar in curs de adoptare de Romania.
De asemenea, la elaborarea sistemul de management al deș eurilor s-au avut în vedere
prevederile documentelor de planificare existente sau in curs de elaborare in domeniul apei din
județ .
3.1.2.1 Calitatea aerului
Printre elementele esenţiale existenţei vieţii pe pământ se numără şi atmosfera /aerul /eterul,
care conţine oxigenul necesar proceselor de ardere din organismele vii asigurându-le acestora
energia internă necesară susţinerii proceselor fizico-chimice şi informaţionale care le animează.
Dezvoltarea civilizaţiei omeneşti a făcut ca necesarul de energie să fie în continuă creştere,
producţia de energie având scopul de îmbunătăţire a calităţii vieţii omului, dar care este un scop
secundar celui primordial de a trăi. Astfel, pentru a trăi atât generaţiile prezente cât şi viitoare, şi
pentru ca viaţa să fie din ce în ce mai bună este necesar să producem energie, dar absolut
obligatoriu ţinând cont de efectele negative care pot apărea asupra tuturor factorilor de mediu,
cum este şi atmosfera terestră.
Prin prevederile P.U.Z. s-a stabilit că pe terenul ce face obiectul organizării teritoriale de zonă, se
poate construi în comuna Boşorod o staţie de tratare mecano-biologică, staţia de sortare şi
depozit ecologic.
Faza de construcţie
Faza de construcţie a staţiilor ce fac obiectul proiectului sunt dominate în principal de lucrările de
pregătire a terenului şi excavare urmate de construcţia clădirilor şi montajul echipamentelor
specifice.
Pe perioada de executare a acestor lucrări poate avea loc poluarea aerului cu pulberi rezultate
din lucrările de pământ, transport materiale, etc..
Efectul acestei surse de poluare poate fi diminuat printr-o mai bună organizare a activităţii pe
şantier, prin acoperirea materialelor pulverulente depozitate temporar, sau stropirea cu apă a
acestora în vederea evitării dispersării lor în atmosferă.
Diminuarea într-o mare măsură a emisiilor poluante gazoase ce provin de la
echipamentele(excavatoare, buldozere, încărcătoare, etc.) existente pe şantier, se poate realiza
prin utilizarea doar a acelora ce sunt dotate cu monitorizare EURO 4, EURO 5.
Faza de exploatare
Pentru perioada de funcţionare a staţiilor ce fac obiectul proiectului, datorită specificităţii
activităţii desfăşurate trebuie menţionată generarea de mirosuri datorate
transportului/depozitării/procesării deşeurilor în diversele amplasamente. De asemenea se mai
poate semnala posibila generare şi dispersie a pulberilor în atmosferă.
În municipiul Hunedoara calitatea aerului ambiental este monitorizată cu ajutorul staţiile
automate , ca urmarea a completării Reţelei automate de monitorizare a calităţii aerului.
22
Staţiile automate de monitorizare sunt în număr de 5:
HD - 1 staţie fond urban – Deva str. Carpaţi;
HD - 2 staţie fond industrial 1 - Deva, Calea Zarandului;
HD - 3 staţie fond industrial 1 - Hunedoara, str.Bicicliştilor;
HD - 4 staţie fond industrial 1 - Călan, str.Furnalistului.
HD - 5 staţie fond industrial 1 - Vulcan, bd. Mihai Viteazu.
Staţia de fond urban monitorizează indicatorii: NOx/NO2, SO2, CO, O3, COV, PM10, Pb, staţia
meteo. Staţiile de fond industrial 1 monitorizează indicatorii: NOx/NO2, SO2, CO, O3, PM10, Pb,
staţia meteo.
3.1.2.2 Calitatea apei
Apa este un element esenţial atât pentru existenţa vieţii, cât şi pentru dezvoltarea socială şi
economică a umanităţii. Ea reprezintă o resursă naturală regenerabilă, disponibilă în cantităţi
limitate şi cu caracteristici calitative deosebit de vulnerabile la factorii care influenţează şi
agresează mediul ambiant: substanţe poluante şi deşeuri emise de unităţile industriale şi
agricole, exploatări miniere şi de hidrocarburi, aglomerări urbane. Utilizată ca materie primă
pentru activităţile productive, ca sursă de energie, cale de transport, acvacultură şi agrement, o
putem considera indispensabilă societăţii omeneşti.
Gestionarea corespunzătoare a resurselor de apă reprezintă o prioritate a strategiilor sectoriale,
deoarece condiţionează în mod direct şi nemijlocit dezvoltarea socială şi economică a ţării.
Gestionarea se referă la conservarea şi protecţia împotriva epuizării surselor de apă,
preîntâmpinarea efectelor distructive ale apelor (inundaţii şi exces de apă, eroziuni etc.) protecţia
calităţii apelor şi a ecosistemelor acvatice.
23
Resurse de apă în judeţul Hunedoara din apropierea zonei analizate în P.U.Z.
Zona este traversată de Paraul Grid a cărei direcț ie de curgere este NE - SV. Paraul Grid este
un afluent pe partea dreapta a paraului Luncani care la rândul sau este un afluent pe partea
dreapta a Râului Strei, care se varsă in Râului Mureș . Cele doua cursuri de apa Grid si Luncani
reprezintă colectorul principal al apelor de precipitaţie de pe versanţii şi văile acestei zone, având
un bazin mare de colectare a apelor de precipitaţie cu debite importante la ploi abundente de
lungă durată şi în special primăvara la topirea zăpezilor.
Conform studiului geotehnic, lucrările executate în zona amplasamentului studiat au pus în
evidenţă nivelul apei subterane la adâncimea de 3,00 m care in timpul forajului s-a stabilizat la
adâncimea de 1,00 m. Acest nivel poate avea o fluctuaț ie de +/- 1,0 m in funcț ie de nivelul de
precipitaț ii căzute in zona, precum si de nivelul apei in Pârâul Gridului.
Raul principal se numeș te Luncani (Valea Morii). In cursul superior are un traseu subteran, in
Peș tera Ponorici-Cioclovina cu Apa. Aval de aceasta primeș te afluenț ii: Roș ia, Scufundosul,
Afinei, Vinatorului, Piua, Alunul, Poiana, Stinisorul, Tirsa, Scaiul, Otapul, Vacaria, Purcareata,
Bobaia, Ocolis. Pe suprafaț a comunei nu sunt lacuri.
Apele subterane însa au caracteristici deosebite, fiind utilizate ca sursa de apa potabila.
3.1.2.3 Calitatea solului
Solul este resursa naturală care reprezintă suportul tuturor activităţilor terestre. Cea mai
importantă caracteristică a solului este însă fertilitatea acestuia, prin fertilitate care se înţelege
proprietatea solului de a asigura plantele cu substanţe nutritive (compuşi ai elementelor chimice
cu care se hrănesc plantele), apă şi aer necesare dezvoltării normale în perioada de vegetaţie..
În mod evident această caracteristică este şi cea mai sensibilă din punct de vedere al protecţiei
mediului. Orice activitate umană are un impact asupra solului, având diferite forme de impact
cum ar fi ocuparea solului, contaminarea cu substanţe poluante care se fixează şi persistă în sol.
Dacă ocuparea terenurilor este uşor de urmărit şi cuantificat ca impact, prin apreciere cantitativă,
aprecierea pe considerente calitative a solului este mult mai dificilă, necesitând analize de
laborator a unor mostre semnificative de sol din zonele potenţial afectate şi o analiză de
specialitate.
În judeţul Hunedoara, suprafaţa totală afectată de activităţile din sectorul industrial, este de peste
10.000 ha . Aceste ramuri generează deşeuri care necesită depozitare definitivă. De asemenea,
depozitarea deşeurilor municipale se realizează în continuare pe amplasamente care nu
îndeplinesc condiţiile de protecţie a factorilor de mediu. Terenurile de sub depozite sunt
degradate, dar există riscul contaminării solului şi în exteriorul depozitelor.
Terenurile aferente depozitelor de deşeuri industriale şi zonelor din vecinătatea acestora sunt
degradate (prezintă fenomene de ravenare, şiroire), infertile şi, unele dintre ele, prezintă o
contaminare destul de pronunţată cu metale grele (Cu, Zn, Pb, Mn, Cd), mai ales solul din
apropierea exploatărilor şi uzinelor de preparare.
24
Din interpretarea lucrărilor de cercetare geotehnică - foraj geotehnic, sondaj de penetrare
dinamică, sunt de cercetare geotehnica, precum şi din cartarea geologică efectuată s-a putut
stabili în amplasament următoarea stratificaţie fata de cota terenului:
0,00 – 0,30 m Sol vegetal;
0,30 – 1,10 m Praf argilos nisipos galben - cafeniu in stare plastic vârtos;
1,10 – 2,20 m Argila prăfoasa cafenie cu oxizi de fier si rare concreț iuni
calcaroase in stare plastic vârtoasa;
2,20 – 2,50 m Argila prăfoasa slab nisipoasa galben cafenie cu oxizi de fier;
2,50 – 3,40 m Praf nisipos galben cenuș iu slab calcaros cu filme argiloase;
3,40 – 4,30 m Praf nisipos galben cenuș iu slab calcaros cu filme argiloase
in stare plastic consistent;
4,30 – 5,00 m Nisip fin prăfos galben cenuș iu;
Stratul continua in adâncime.
3.2 Evoluţia probabilă a stării mediului în cazul neimplementării P.U.Z
În conformitate cu PUZ “Sistem de management integrat al deşeurilor în județ ul
Hunedoara – Centru de management al deşeurilor (Staţie de sortare, staţie de tratare
mecano-biologică şi depozit ecologic) in comuna Boşorod”, amplasarea faţă de aliniamente
a clădirilor viitorului Centru de management al deș eurilor din Comuna Boș orod va respecta
reglementările din acest P.U.Z., in concordanţă cu prevederile R.L.U. aferent P.U.Z.
Prin actualul PLAN URBANISTIC ZONAL, pentru care se întocmeşte prezentul raport de mediu,
se prevede realizarea staţiei de sortare, staţiei de tratare mecano-biologică şi depozit ecologic în
comuna Boşorod, judeţul Hunedoara.
Prin urmare în cazul neimplementării P.U.Z., conform prevederilor Planului Urbanistic General al
Municipiului Hunedoara, zona studiată va rămâne o zonă destinată instituţiilor publice şi
serviciilor şi va genera o evoluţie diferită a calităţii factorilor de mediu faţă de evoluţia în cazul
implementării P.U.Z.
Ipotetic considerăm că în Alternativa 0, zona studiată se va dezvolta potrivit actualelor prevederi
ale P.U.G. al Municipiului Hunedoara într-o perioadă de timp comparabilă cu cea a realizării
obiectivelor din P.U.Z. analizat.
3.2.1 Evoluţia zonei în Alternativa 0
Principalele forme de impact asociate adoptării alternativei „zero" - respectiv neimplementării
proiectului sunt:
25
Pierderea unui număr important de locuri de muncă pe plan local; Problemele sociale
legate de se vor acutiza.
Pierderea unor investiţii importante în sprijinul infrastructurii şi serviciilor.
Lipsa oportunităț ilor de creştere a veniturilor la bugetele locale din venituri prin
posibilităţile de dezvoltare a zonei industriale şi a zonelor destinate serviciilor.
Blocarea evoluț iei zonei si pierderea oportunităţilor privind valorificarea urbană a unor
terenuri disponibile în intravilan.
Lipsa unor reglementari si restricț ii privind dezvoltarea şi crearea de spaţii şi funcţiuni cu
caracter public.
Pe ansamblu, implementarea planului va asigura evoluț ia zonei socio-economică şi perspectiva
punerii in practică a conceptului general denumit dezvoltare durabilă.
3.2.2. Evoluţia impactului asupra situaţiei economice şi sociale în Alternativa 0
Este de aș teptat ca neimplementarea planului , să aibă cele mai mari efecte asupra potenţialului
economic al zonei, in sensul menţinerii unei dinamici limitate a dezvoltării. Unul dintre obiectivele
primordiale ale planului este de a dinamiza din punct de vedere economic zona, prin crearea
condiţiilor optime unei asemenea dezvoltări.
Situaţia economică şi socială a comunităţii se va degrada din următoarele motive:
Carenţa de oportunităţi pentru dezvoltarea şi diversificarea activităț ilor economice,
sociale, comerciale, de servicii în zonă.
Posibilitatea de îmbunătăț ire şi diversificarea calificării locuitorilor din zonă sau din
localităț ile învecinate va fi redusă.
Nu vor mai exista oportunităţi de creştere a veniturilor din taxe şi impozite la bugetul local.
3.2.3. Evoluţia stării de sănătate a populaţiei în Alternativa 0
In ceea ce priveşte starea de sănătate a populaţiei, prin neimplementarea proiectului nu se va
produce o îmbunătăţire, ci cel mult, menţinerea situaţiei actuale ca urmare a dispariţiei
oportunităţilor de îmbunătăț ire a condiţiilor de trai prin asigurarea unor condiţii de locuit
civilizate, a unei infrastructuri de mediu adecvate şi a unei calităţi a factorilor de mediu
corespunzătoare în localitate.
CONCLUZIE:
În general în cazul neimplementării PUZ (Alternativa 0) şi realizării actualelor prevederi ale
PUG, calitatea factorilor de mediu, şi impactul socio-economic vor fi influenţate în limitele
acceptabilităţii.
26
4. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATĂ SEMNIFICATIV
În zona studiata prin PUZ nu sunt prezente reț ele de apă si canalizare.
Asigurarea debitelor necesare se va face prin foraje proprii de alimentare cu apa, respectiv prin
realizarea de bazine etanș e vidanjabile pentru apa uzata menajera.
Se va dezvolta o reț ea de prevenire a incendiilor, care va acoperi întreaga suprafaț a a unitatii.
Sistemul va fi conectat la un rezervor de apa cu volum suficient si care va fi in permanenta plin.
În acest sens se vor respecta prevederile normativelor in vigoare privind calitatea apei, protecț ia
surselor de apa, asigurarea rezervelor necesare pentru apa de incendiu, etc.
Protecţia mediului
Proiectul “Sistem de Management Integrat al Deș eurilor in Județ ul Hunedoara” este supus
evaluării impactului asupra mediului conform anexei nr. 2. din HG nr. 445/2009, la poziț ia 11,
litera b “instalaț ii pentru eliminarea deș eurilor, altele decât cele prevăzute in anexa nr. 1”,
operaț iune definita in anexa nr. II A si anexa nr.II B, din Ordonanț a de urgenta a Guvernului nr.
78/2000, aprobata cu modificări si completări prin Legea nr. 426/2001, cu modificările si
completările ulterioare.
La elaborarea sistemului de management al deș eurilor s-a ț inut cont de toate elementele de
planificare din domeniul gestionarii deș eurilor existente in prezent la nivel naț ional, regional si
județ ean, dar si de documente neadoptate dar in curs de adoptare de Romania.
De asemenea, la elaborarea sistemul de management al deș eurilor s-au avut în vedere
prevederile documentelor de planificare existente sau in curs de elaborare in domeniul apei din
județ .
Amplasamentul centrului de management al deşeurilor de la Boşorod este prezentat în imaginea
următoare.
Amplasamentul centrului de management al deș eurilor (depozit de deș euri conform, staț ie de
sortare si staț ie de tratare mecano-biologica simpla) din localitatea Boș orod
27
Staț ia de sortare
Materialele reciclabile vor fi colectate separat de restul de deș euri solide comunale. In acest fel
se va atinge nivelul cerut de puritate al materialelor. Cantitatea estimata a reciclabilelor colectate
separat pentru anul de referinț a (2013) este de circa 46.300 tone. Cantitatea totala de
reciclabile va fi de circa 31.500 t/an.
Descrierea activităț ii de sortare a deș eurilor
Camioanele care aduc deș eurile pentru sortare colectate in pubelele albastre vor intra in unitate
pe poarta principala. După cântărire, camioanele vor intra in cladirea statiilor de sortare prin usile
actionate electric. Fiecare usa va avea un sistem automat de deschidere/inchidere actionat in
momentul in care se apropie camionul. Camioanele vor descarcă materialele in zona de
recepț ie si apoi vor parasi cladirea. Un incarcator frontal va fi insarcinat cu incarcarea
materialelor in palnia buncarului. O banda transportoare cu plan inclinat va duce materialele pe
platforma superioara la 3 - 4 metri deasupra cotei pardoselii cladirii, acolo unde vor fi plasati la
linie sortatorii. Suprafata de sub platforma de sortare va fi dedicata stocarii temporare a
materialelor sortate.
La capatul benzii transportoare pentru sortare, materialul feros va trece prin dreptul separatorului
magnetic pentru colectarea metalelor feroase. Materialele nereciclabile se vor colecta in
containere care vor fi transportate pentru eliminare la depozitul conform.
Sortarea manuala se va realiza din interiorul unor cabine inchise care permit ventilarea
permanenta a aerului cu o temperatura optima ce va facilita operarea in conditii de securitate si
protectie a sanatatii.
Unitatea de balotat va compacta materialele sortate (plastic, hartie, metale) care se vor depozita
in zona special amenajate. Fractile de sticla se vor colecta in containere speciale si se vor recicla
in vrac.
Statia de tratare mecano-biologica
Statia de compost va fi amplasata in interiorul centrului de gestionare a deseurilor de la Bosorod.
In acest fel se vor utiliza in comun cu statia de sortare instalatiile auxiliare, spatiile de la intrare
(porti, pod bascul/cantar, imprejmuire, drumurile interioare, instalatiile de iluminat, instalatii de
proiectia impotriva incendiului etc).
Statia a fost proiectata cu o capacitate totala de 66.200 tone/an, operabila 312 zile pe an, in
schimburi de 7ore, prelucrand 30 tone/zi sau circa 0,03 tone/ora. Aerarea va opera 350 zile pe
an, 24 ore pe zi.
Tehnologia de compostare prevede realizarea unei faze de bio-oxidare prin insuflarea de aer in
material plasat sub gramezile de compost folosite pentru evitarea imprastierii deseurilor si a
emisiilor de mirosuri neplacute.
28
Membrana sistemului de acoperire este proiectata astfel incat sa permita operatorului sa aiba un
grad relativ ridicat de control asupra parametrilor critici ai procesului de compostare:
temperatura, concentratia de oxigen si raportul CO2 al fractiei organice, si mentinerii intregii
mase de compost intr-o stare de umiditate destul de ridicata pe durata descompunerii.
Sistemul de acoperire este prevazut cu canale de aerare, aerarea materiilor preparate este o
premisa esentiala pentru realizarea unui proces optim de descompunere.
Sistemele de acoperire utilizeaza ventilatoare care introduc prin intermediul canalelor de aerare,
aerul din mediul inconjurator in gramada de materiale preparate. Procentul suplimentar de aer
este controlat prin masurarea cantitatii de oxigen si a temperaturii, asigurandu-se ca sunt
mentinute pe durata procesului de compostare toate conditiile aerobice. Aerul care iese din
ventilator este transferat intr-o galerie de admisie realizata din otel inoxidabil. Scopul acestui
echipament este acela de a distribui in mod egal intre ventilatoare fluxul de aer, pentru
alimentarea conductelor care se ramifica in gramada.
Dupa ce materiile organice au fost asezate pe pardosea, ele sunt acoperite cu membrana, care
este intinsa cu ajutorul dispozitivului, realizandu-se astfel un mediu inchis pentru compostare.
Membranele au aprox 450g/m2 si pot rezista vanturilor sufland cu 120 km/ora fara a fi securizate
in mod suplimentar. Materialul din care sunt realizate este destul de ferm, suportand usor
greutatea oamenilor care calca peste el.
Ventilarea este gestionata automat de catre sistemul de control al statiei. Sistemul de control
consta intr-un computer, care gestioneaza programul de control al statiei, invertorul, care
gestioneaza pe rand capacitatea ventilatoarelor si umiditatea masei de compost. Umiditatea si
temperatura este reglata de computer prin intermediul datelor primite de la sondele plasate in
interiorul gramezii.
Programul de control al statiei determina cantitatea de aer insuflat in material in concordanta cu
temperatura gramezii. Ventilatorul sufla in mod continuu o cantitate de aer suficienta pentru
realizarea oxidarii. Sistemul de control recunoaste temperaturile excesive si creste capacitatea
de ventilare in mod corespunzator pentru a mentine valorile optime de temperatura astfel ca
procesul sa fie continuu. Dupa o perioada de 72 de ore (3 zile) temperatura este metinuta la
peste 55 °C pentru a igieniza materialul.
Bio-oxidarea accelerata a materialului este implementata cu ajutorul aerarii materialului pentru a
realiza masa cu oxigen suficienta dezvoltarii corecte a reactiei de bio-oxidare.
Pentru a atinge tintele de biostabilizare este necesara o perioada de timp de nu mai putin de 20
de zile. Pe durata perioadei mentionate este normal sa se asigure ca materialul din interiorul
gramezii ajunge la temperaturi de peste 55 C° pentru o perioada de mai mult de 72 de ore in
conformitate cu legislatia europeana.
Dupa terminarea celor 20 de zile de stat in gramada, deseul stabilizat este scos din gramada cu
ajutorul incarcatorului frontal ce va alimenta sita mobila pentru a separa adaosurile ramase in
deseul stabilizat (plastic, material organic nebiodegradabil, etc.). Materialul ce trece prin sita este
produsul final (Compost), in timp ce materialul ramas pe sita este refuzul care va fi transportat la
depozit.
29
Depozit ecologic
Construirea si functionarea unui depozit modern de deseuri (conform cerintelor Directivei privind
Depozitarea) sta la baza tuturor sistemelor de gestionare a deseurilor. Indiferent de tehnologiile
de gestionare a deseurilor, care sunt aplicate, va exista intotdeauna un reziduu rezultat in urma
tratarii deseurilor, care nu ar putea fi utilizabil sau depozitat in siguranta, conform legislatiei UE si
legislatiei nationale.
Depozitul de deseuri ce va fi realizat in judetul Hunedoara va fi construit pe amplasamentul
centrului de management al deseurilor din localitatea Bosorod. Acest centru va cuprinde statie
de sortare, TMB simplu si depozit conform, iar capacitatea depozitului va fi de aproximativ
120.000 t/an. Volumul total pentru o perioada de 28 de ani a depozitului este de aproximativ 4,5
milioane m3.
Amenajarea depozitului ecologic (DE) include construirea unor elemente de infrastructura
necesare pentru operarea adecvata a depozitului. Intreaga configuratie a fost aleasa avand in
vedere urmatoarele principii (avand in vedere pantele terenului):
colectarea facila a levigatului, evitand amestecul cu apa meteorica;
accesul usor al autoutilitarelor la baza bazinului ;
construirea unui sant perimetral pentru colectarea apelor meteorice ;
inaltimea finala a depozitelor de deseuri nu trebuie sa depaseasca cu mult topografia
existenta.
Proiectarea depozitului ecologic a fost elaborata avand in vederea Directiva pentru Depozite de
deseuri 99/31/EC si legislatia romana corespunzatoare.
Depozitul ecologic se va dezvolta in doua faze; pentru prima faza, vor fi necesare excavatii ale
terenului si umpluturi pentru a ajunge la confirguratia dorita a intregii zone a unitatii centrale de
gestionare a deseurilor, iar in cadrul celulei se va construi un dig, care va imparti celula in doua
zone distincte. Aceasta impartire va ajuta operatorul depozitului la separarea levigatului (produs
de volumul de deseuri) de apa de ploaie cazuta in zona inactiva a celulei. Pentru a evita
contactul apei de ploaie cu volumul de deseuri, care ar rezulta in producerea de levigat, aceasta
va fi pompata in partea inactiva a celulei folosind o pompa mobila. Inaltimea maxima a digului va
fi de 5 m iar latimea acestuia la varf va fi de 3 m. Pantele maxime vor fi de 33%.
Suprafata de baza a celulei va fi configurata in forma de W. Pantele formei W vor fi de 5% si
altitudinea varfurilor este cu 1 m mai mare decat cea a punctelor de la baza. Inclinarea bazinului
este de 10%, si este uniform pe intreaga suprafata a primei celule.
Monitorizarea depozitului
Sistemul general de monitorizare a depozitului consta din urmatoarele elemente:
Sistem de monitorizare a levigatului ;
Sistem de monitorizare a apelor freatice ;
30
Sistem de monitorizare a apelor de suprafata ;
Sistem de monitorizare a biogazelor ;
Sistem de monitorizare a tasarilor.
Toate informatiile colectate de la sistemele de monitorizare vor fi pastrate in cadrul locatiei,
organizate in arhive si vor fi puse la dispozitita autoritatilor locale, regionale si nationale.
Sistemul de spalare al anvelopelor
Scopul acestui sistem este spalarea anvelopelor autoutilitarelor de colectare a deseurilor.
Sistemul este localizat intr-o zona ingustata a drumului de intern, chiar inainte de zona de iesire.
Apele uzate provenite de la spalarea anvelopelor vor fi colectate intr-un rezervor (care face parte
din echipamente) si vor fi transferate in mod regulat la rezervorul de colectare a apelor uzate in
scopul de a fi tratate la instalatia de tratare a levigatului.
În urma analizei problemelor de mediu s-au conturat propunerile si măsurile de intervenţie ce se
impun pentru protecţia mediului :
se vor realiza spatii verzi si plantatii de protectie, cu rol de atenuare a zgomotului
generat de funcţiunea propusă, asa cum sunt reprezentate in plansa de reglementari;
la eliberarea autorizatiilor de constructie se va impune si respectarea suprafetelor
minime de spatii verzi;
marirea gradului de echipare edilitara a amplasamentului;
respectarea distanţelor de protecţie sanitară, asa cum sunt reprezentate in plansa de
reglementari;
in perioada executiei lucrarilor de constructii se interzice depozitarea materialelor de
constructie si a deseurilor în albia sau pe malul Pârâului Gridului, precum si evacuarea
de ape neepurate pe sol sau în apele de suprafata;
instituirea zonei de protecţie a întregului amplasament propus pentru Centrul de
Management al Deşeurilor, care va avea raza de 1000m, zonă în care este interzisă
construcţia de locuinţe.
La finalizarea proiectelor de investitii, titularii acestora vor demara procedura de autorizare din
punct de vedere al protectiei mediului (în conformitate cu prevederile Ordinului Nr. 1798/2007
pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizatiei de mediu), în cadrul careia exista
posibilitatea identificarii eventualelor aspecte de impact si a conformarii cu prevederile legislatiei
de mediu.
31
4.4. Caracteristicile biodiversităţii în zona posibil a fi afectată
Centru de management al deseurilor din Comuna Bosorod este in afara limitei celor două
ROSCI0087 – Grădiştea Muncelului Ciclovina - şi ROSPA0045 - Grădiştea Muncelului
Ciclovina- ce face obiectul proiectului propus, este situat într-o zonă lipsită de interes major din
punct de vedere al biodiversităţii. Distanţa centrului de management al deşeurilor faţă de cele
două situri este de aproximatix 1 km.
Slaba reprezentativitate a biodiversităţii în teritoriul studiat se datorează interacţiunilor multiple şi
pe termen foarte lung dintre factorii de mediu şi cei antropici. Pe teritoriul studiat factorii ce au
impactat biodiversitatea au fost centrate în cea mai mare proporţie pe activităţi agricole iar în
ultima perioadă resimţindu-se şi un produs de urbanizarea zonei.
4.4.1 Diversitatea floristică a amplasamentului
Caracteristicile vegetatiei variaza mult pe suprafata comunei, in functie de tipul de asezari si de
destinatia terenurilor – in zona joasa predomina terenurile agricole, finetele, iar in zona inalta
predomina suprafetele forestiere, pasunile si finetele. Pe ansamblu, vegetatia este caracteristica
zonei montane cu altitudini pina la 1000m, fiind alcatuit din paduri de fag, mesteacan, stejar in
amestec cu frasin, carpen, alun. In prezent, cele mai bine pastrate sunt zavoaiele din lungul
raului Luncani, amonte de Bosorod si padurile de fag de pe abruptul Cioclovinei. Bradete pure se
afla pe versantii Depresiunii Ponorici, datorita plantarilor. Parterul padurilor, în funcţie de sezon,
ofera delicatese precum fructele de padure şi ciupercile comestibile.
4.4.2 Diversitatea faunistică a amplasamentului
Padurile in special constituie un adapost favorabil speciilor de fauna – rozatoare, vulpe, pisica
salbatica, mistret, cerb, caprioare, lup, urs. In zonele dezgolite de vegetatie, cu stancarii de
calcar, este frecvent intalnita vipera cu corn (vipera ammodytes), iar in zonele mai umede,
salamandra (Salamadra salamadra). Pesterile si padurile sunt un adapost foarte bun pentru
speciile de lilieci (chiroptere), deosebit de importante deoarece sunt dusmani naturali ai
insectelor daunatoare.
32
Din pacate, exploatarea guano-fosfatilor din pesteri a distrus mare parte din fauna fosila.
Pesterile Cioclovina Uscata si Cioclovina II au adapostit cateva mii de exemplare de Ursus
spelaeus si Canis lupus. În Pestera Ciclovina cu Apa s-au gasit numeroase schelete de Nyctalus
noctula incrustate in calcita podelei, alaturi de margelele de chihlimbar in care sunt fosilizate
fragmente vegetale si insecte. Tot în Pestera Ciclovina Uscata s-a gasit si cel mai vechi craniu
de Homo Sapiens Fosilis din Romania.
CONCLUZII PRIVIND FAUNA ŞI FLORA
Speciile de fauna şi de floră identificate in zona de studiu vor fi afectate nesemnificativ de
construcţia centrului de management al deşeurilor de la Boşorod.
4.4.5 Masuri propuse pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementarii
planului
În timpul realizării lucrărilor de construcţie al centrului de management de la Boşorod pot apărea
situaţii care pot afecta unii factori de mediu, drept pentru care se cere monitorizarea acelor
activităţi care pot genera asemenea situaţii.
Pentru evidenţierea efectelor pe care acest centru de management al deşeurilor le poate genera
asupra biodiversităţii, se impune realizarea unei monitorizări asupra speciilor de interes
comunitar, a speciilor de avifaună (desemnate pentru ROSPA0045 Grădiştea Muncelului
Ciclovina şi sit de protecţie specială avifaunistică, ROSCI0087 Grădiştea Muncelului Ciclovina,
cat si a faunei locale semnalate pe amplasament.
Tabelul 4.1
PLAN DE MONITORIZARE AL FACTORULUI DE MEDIU BIODIVERSITATE
Parametrii monitorizaţi Scop
Monitoringul faunei
Date despre structura biocenozei
- comunităţi de animale
- specii rare, endemice
- mod de distribuire
- morfologie
Date despre funcţiile biocenozei
- migraţiune, expansiune/ regresie
- relaţie ierbivore/ plante
- hibidrizare
Impactul asupra biocenozei
Obţinerea de informatii cu
privire la:
- conservarea unor specii si
conservarea habitatelor
- evaluarea masurilor de
conservare a unor specii
precum si a habitatelor lor
- urmarirea evolutiei
biodiversitatii in zonele cu
protectie integrala in vederea
mentinerii integritatii lor
ecologice
33
- factori climatici
- poluare
- resurse de hrană
Monitoringul florei
Date despre structura biocenozei
- tip de vegetatie
- specii rare
- plante vasculare
Date despre funcţiile biocenozei
- dinamica populaţiilor
- relaţie ierbivore/ plante
- fenologie
- expansiune / regresie
Impactul asupra biocenozei
- activităţi antropice
- factori climatici
- măsuri de conservare
Monitoringul păsărilor
Monitorizarea anuală a: numărul speciilor, numărul de
perechi cuibăritoare, numărul de cuiburi, factori legaţi de
deranj.
Obţinerea de informatii cu
privire la:
- conservarea unor specii si
conservarea habitatelor
- evaluarea masurilor de
conservare a unor specii
precum si a habitatelor lor
- urmarirea evolutiei
biodiversitatii in zonele cu
protectie integrala in vederea
mentinerii integritatii lor
ecologice.
Planul de monitorizare a biodiversităţii este menit să furnizeze o bază pentru evaluarea
pe timp îndelungat a statutului biodiversităţii in zonă şi eficacitatea implementării măsurilor
pentru protejarea biodiversităţii. Monitorizarea include evaluări atât ale condiţiei de bază a
biodiversităţii din zonă, cat şi ale impacturilor acţiunilor manageriale, şi ale altor forme de utilizare
a resurselor (agricultură, păşunat). Evaluând statutul resurselor biodiversităţii de-a lungul
timpului, planul de monitorizare de asemenea evaluează presiuni şi ameninţări.
In ceea ce priveşte planul de monitorizare, acesta va cuprinde metodele de lucru de monitorizare
a perimetrului centrului de management deşeuri, astfel incat să se poată asigura o continuitate a
colectării datelor precum şi corelarea acestora cu cele deja existente. Astfel se vor putea
evidenţia toate particularităţile zonei precum şi detaliile referitoare la populaţiile de animale
prezente in cadrul amplasamentului, funcţie de grupul taxonomic de care aparţin precum şi de
perioada in care acestea sunt prezente. In acest sens planul de monitorizare al amplasamentului
centrului de mamangement deşeuri va fi structurat incat să poată indeplini toate cerinţele fiecărei
grupări taxonomice in parte, aşa cum reiese din tabelul nr.4.2:
34
Tabelul 4.2
PLAN MONITORIZARE A FAUNEI DE VERTEBRATE TERESTRE
GRUPARE
TAXONOMICĂ SCOP OBSERVAŢII
Amfibieni,
Reptile
1. Monitorizarea herpetofauanei prezente in
cadrul amplasamentului centrului de
management deşeuri Boşord
2. Monitorizarea speciilor de amfibieni si
reptile pe terenurile limitrofe centrului de
management deşeuri;
Identificarea in teren a speciilor de
amfibieni si reptile in perioadele
activitatii maxime ale acestora
( aprilie-septembrie)
Păsări
cuibăritoare
1.Monitorizarea speciilor cuibăritoare de
pasari in cadrul amplasamentului centrului de
management deşeuri;
2. Monitorizarea speciilor cuibăritoare de
pasari in zonele limitrofe centrului de
management deşeuri;
Inregistrarea avifaunei in diferite
aspecte sezoniere - perioada nidicola
(mai-iunie). Identificarea efectivelor, a
distributiei spatiale a speciilor, a
numarului de perechi
cuibaritoare/cuiburi etc.
Păsări de
pasaj
1. Monitorizarea migraţiei speciilor de pasari
in perimetrul centrului de management
deşeuri;
2. Monitorizarea speciilor de pasari
migratoare in zonele centrului de
management deşeuri;
Observarea speciilor de pasaj in
perioada migratiei de primavara
(martie-aprilie) si toamna (septembrie-
noiembrie). Identificarea efectivelor
speciilor, a localizarii acestora etc.
Păsări oaspeţi
de iarnă
1. Monitorizarea speciilor de pasari oaspeti de
iarna pe amplasamentul centrului de
management deşeuri;
2. Monitorizarea deplasărilor pasarilor oaspeti
de iarna in zonele limitrofe centrului de
management deşeuri;
Identificarea speciilor de pasari oaspeti
de iarna in perioada hibernala
(decembrie-martie). Localizarea
speciilor, a efectivelor, a deplasarilor
speciilor etc.
35
Tabelul 4.3
Perioadele favorabile/optime de realizare a monitorizarii faunei
Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Nov. Dec.
Păsări
cuibăritoare
Păsări
sedentare
Păsări de
pasaj
Păsări care
iernează
Amfibieni
Reptile
Mamifere
Nevertebrate
terestre
Legendă:
Metodologie
Fauna. Studiile faunistice pe amplasamentul centrului de management deşeuri si a zonelor
limitrofe se vor realiza asupra entomofaunei, herpetofaunei, avifaunei si mamofaunei.
Cercetări entomologice se vor realiza în perioada iunie-iulie, prin colectare de material
entomologic (exemplare de insecte - juvenili, adulţi), cu ajutorul fileului entomologic în staţiile de
cercetare de pe amplasamentul centrului de management deşeuri;
Studii herpetologice vor cuprinde perioadele de primavara (luna mai ) si vara (lunile iunie-iulie).
Identificarea animalelor se va realiza prin utilizarea – metodei transectelor. Vizitele in teren se
vor realiza in staţiile de cercetare de pe amplasamentul centrului de management deşeuri, cat si
in zonele adiacente.
Cercetări avifaunistice se vor realiza in timpul migraţiei de primăvara (martie-aprilie), vara (iunie-
august) în staţii din perimetrul amplasamentul centrului de management deşeuri si a zonelor
limitrofe. Metodele de evaluare a populaţiilor de păsări utilizate în studiu au fost: punctele fixe şi
transecte, evaluarea speciilor de pasari în migraţie, numărarea în cadrul sau lângă aglomerări de
păsări, numărarea/căutarea cuiburilor s.a.
Speciile de mamifere se vor identifica vara in diferite aspecte sezoniere, inclusiv vara (iunie-
august) în staţii din zona de interes, dar şi în zonele limitrofe. Metodele utilizate în studiul
Perioada favorabilă Perioada optimă
36
mamiferelor: puncte fixe, transecte, evaluarea efectivelor acestora în perioada reproductivă, în
migraţie s.a.
Monitorizarea păsărilor va incepe cu întocmirea unui Plan de monitoring (vezi ex. tabel - plan
de monitorizare). Acesta va include date despre: perioada realizarii monitoring-ului, speciile
monitorizate, efectivele inregistrate, numarul de perechi cuibaritoare/cuiburi, locuri de
concentrare a pasarilor (hranire, odihna), deplasarea păsărilor etc.
Metode de monitorizare a avifaunei
Metoda punctelor fixe şi a transectelor
Această metodă implică deplasarea într-un anumit loc (punct) şi înregistrarea păsărilor observate
din acel loc pe o anumită perioadă de timp. Distanţa dintre punctele fixe diferă în funcţie de
speciile de păsări. Astfel, pentru păsările mici distanţa poate fi până în 150 m, iar pentru speciile
mai mari, mai mobile şi în special pentru studiul în ecosisteme deschise, distanţele variază între
350-400 m. Numărul punctelor fixe de observaţii variază. Sunt necesare minim de 50 puncte de
observaţii în cadrul unui eşantion (ecosistem).
Exemplu de formular pentru înregistrarea datelor
Punct obs.nr. Ecosistem Început Durată (min) Specia Exemplare Distanţa
2C pajiste 06.30 10 Motacilla sp. 15 30
2C - - 5 Miliaria sp. 8 50
Utilizarea transectelor presupune deplasarea observatorului de-a lungul lor şi înregistrarea
păsărilor pe ambele laturi ale transectului. Poziţionarea transectelor nu se face în funcţie de
anumite repere sau după preferinţa observatorului (ex. de-a lungul potecilor, a unui mal de râu
etc., care se pare că ar avea multe păsări), acestea fiind poziţionate fără legătură cu distribuţia
păsărilor. În acest fel, datele observaţiilor pot fi extrapolate şi pentru alte sectoare ale aceluiaşi
ecosistem. Lungimea transectelor depinde în mare măsură de timpul necesar de estimare a unui
eşantion, cât şi de numărul ecosistemelor cercetate. Cel mai lung traseu parcurs de observator
într-o zi nu trebuie să depăşească 10 km. Pentru evaluări mai precise sunt recomandate
transecte de cca 4 km.
Ex. de fişă pentru colectarea de date
Data: 23.01.2007 Vremea: Senin Început: 08.30 Sfârşit: 10.30
Observator: Radu Ştefan
Nr. transect Ecosist. Specia Exempl. Unghiul Distanţa Înălţimea
2C teren agricol Passer sp. 25 70 50 30
2C - - 5 40 8 15
Numărarea în cadrul sau lângă aglomerări de păsări
Numărarea păsărilor în locurile de odihnă sau colonii implică de obicei numărarea tututror
păsărilor prezente, a celor care vin şi pleacă din adăpost. În multe cazuri acest lucru e similar cu
numărarea păsărilor migratoare cum ar fi păsările răpitoare sau cocorii în zonele înguste de
37
migraţie. Distanţa de la observator la adăpost va varia de asemenea: în general cu cât e mai
mare adăpostul, cu atât trebuie să stea observatorii mai departe pentru a nu fi copleşiţi de
păsările pe care le vor număra. Se paote acoperi întrega circumferinţă a cercului sau doar o
porţiune din ea. În aşa caz trebuie cunoscută proporţia din întreaga circumferinţă care e
acoperită.
Numărarea/căutarea cuiburilor
Un studiu ornitologic se poate concentra şi asupra cuiburilor, deoarece disponibilitatea acestora
poate limita mărimea populaţiei şi apoi cuiburile sunt caracteristice speciei şi relativ uşor de găsit.
Comportamentul tipic al păsărilor (întoarcerea la cuib, jocurile nupţiale şi cântecul) poate fi folosit
pentru a calcula numarul de perechi din zonă.
Numărarea cuiburilor păsărilor se rezumă la:
identificarea caracteristicilor cuiburilor;
numărarea sistematică a cuiburilor din diverse habitate (copaci, sol, vegetaţie
plutitoare, maluri, construcţii etc.);
calcularea numărului cuiburilor pe unitate de teritoriu, ex. 10 cuiburi/km2 în pădure; 2
cuiburi/km2 în zona agricolă.
Evaluarea păsărilor răpitoare în migraţie
În mod asemănător cu grupa precedentă, se pot evalua efectivele migratoare de răpitoare, care
folosesc căile de migraţie cu concentrări mari (acvile, şorecari, ulii, găi, şoimi). Aprecierea
recensământului se face ca şi pentru grupul anterior, o atenţie sporită acordându-se identificării
proporţiei mascul/femelă, adult/juvenil.
Durata efectuării monitoringului, preferabil - 1 an de zile. Acest lucru este necesar pentru
cuprinderea tuturor aspectelor fenologice din viata pasarilor (observatii sezoniere). Oricând pot
surveni modificări ale condiţiilor naturale sau noi intervenţii antropice care pot schimba
rezultatele obţinute.
Culegerea de date va cuprinde aspectele principale:
- Inregistrarea condiţiilor meteo (temperatura, nebulozitate, vânt, precipitaţii, ceaţa).
- Determinarea tuturor influenţelor antropice exercitate asupra păsărilor din zona.
- Inspectarea zonei de monitorizare, functie de caracteristicile impactului asupra
speciilor de pasari, a conditiilor impuse de Autoritatea de Mediu;
- Observarea şi înregistrarea păsărilor observate în zona de amplasament. Se vor nota
pentru fiecare pasăre /grup de păsări observat, următoarele date:
Timpul observatiei (data şi ora)
Specia
Numărul de exemplare
Locul aflarii pasari pe amplasament
38
Distanţa de observare
Direcţia de zbor
Inalţimea de zbor
Comportamentul pasarii (hranire, odihna)
Numar de cuiburi identificate etc.
Totul trebuie corelat cu condiţiile meteo şi cu alte influenţe (naturale sau antropice) suferite de
populaţiile de păsări din zona de monitorizare.
Interpretarea datelor. La sfarşitul perioadei de studiu se va organiza şi finaliza baza de date. Se
vor prelucra datele. Pe baza acestora se vor trage concluzii referitoare la impactul provocat
avifaunei de către obiectivul investitiei.
Rapoartele de monitorizare prezentate trimiestrial/simestrial/anual, functie de conditiile impuse
de Autoritatea de Mediu.
Metode de observare - metodele de cercetare ştiintifică în teren sunt redate în literatura de
specialitate:
Gomoiu, M., T., Skolka, M. 2001. Ecologie – metodologii pentru studii ecologice.
Ovidius University Press, Constanta;
Munteanu, D. (Coordonator) 2000. Metode de evaluare a abundentei pasarilor.
Publicatiile Societatii Ornitologice Romane nr. 10, Cluj;
Sutherland, W., J., Newton, I., Green, E., E. 2005. Bird Ecology and Conservation – A
Handbook of Techniques. Oxford University Press;
Feinsinger, P. 1999. Designing Field Studies for Biodiversity Conservation. Island
Press, Washington.
39
5. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE, RELEVANTE PENTRU PLAN SAU PROGRAM,
INCLUSIV, ÎN PARTICULAR, CELE LEGATE DE ARIILE DE PROTECŢIE SPECIALĂ
AVIFAUNISTICĂ SAU ARIILE SPECIALE DE CONSERVARE REGLEMENTATE
Din corelarea datelor privind starea actuală a mediului în regiune, caracteristicile de
mediu ale zonei propriu-zise care face obiectul PUZ şi a specificului activităţii care
urmează să se desfăşoare în zona respectivă nu a rezultat existenţa unor probleme de
mediu existente relevante pentru plan sau program.
Trebuie menţionat că zona analizată se învecinează teoretic cu:
a) Situl de protecţie specială avifaunistică Natura 2000: ROSPA0087 – Grădiştea
Muncelului Ciclovina
b) Situl de importanţă comunitară Natura 2000: ROSCI00045 - Grădiştea Muncelului
Ciclovina
Ariile naturale protejate sunt desemnate prin Legea nr. 5/2000 privind amenajarea teritoriului
naţional, respectiv prin H.G. nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie protejată pentru
noi zone.
OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a
florei şi faunei sălbatice, cu completările şi modificările din OUG nr. 154/2008 are ca principal
scop garantarea conservării şi utilizării durabile a patrimoniului natural, obiectiv de interes public
major şi componentă fundamentală a strategiei naţionale pentru dezvoltarea durabilă.
Pentru asigurarea măsurilor speciale de protecţie şi conservare „in situ” a bunurilor patrimoniului
natural OUG nr. 57/2007 instituie un regim diferenţiat de protecţie conservare şi utilizare potrivit
următoarelor categorii de arii naturale protejate:
- de interes naţional: rezervaţii ştiinţifice, parcuri naţionale, monumente ale naturii,
rezervaţii naturale, parcuri naturale;
- de interes internaţional: situri naturale ale patrimoniului natural universal, geoparcuri,
zone umede de importanţă internaţională, rezervaţii ale biosferei;
- de interes comunitar sau situri Natura 2000 situri de importanţă comunitară, arii speciale
de conservare, arii de protecţie specială avifaunistică.
- de interes judeţean sau local stabilite numai pe domeniul public sau privat al unităţilor
administrativ teritoriale.
40
Ordinul MMDD nr. 1964/2007, privind declararea siturilor de importanţă comunitară ca parte
integrantă a reţelei ecologice Natura 2000 în România, declară ca situri de importanţă
comunitară o serie de areale pentru care se instituie cu caracter provizoriu regimul de arie
naturală protejată, ca arie specială de conservare urmând ca ulterior în baza recunoaşterii lor de
către Comisia Europeană să fie declarate situri de importanţă comunitară ca arii speciale de
conservare prin hotărâre a Guvernului.
HG nr. 1284/24.10.2007, privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte
integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000, în România, prezintă ariile de protecţie
specială avifaunistică pentru diverse zone, unităţile administrativ-teritoriale în care este localizat
situl şi suprafaţa unităţii administrativ-teritoriale cuprinsă în sit.
Conform definiţiei oficiale dată de Uniunea Europeană, "Natura 2000" este o reţea de arii
protejate care se întinde pe suprafaţa întregii Europe, reţea creată pe criterii ştiinţifice, prin care
se urmăreşte stoparea pierderii celor mai importante specii de animale şi plante, precum şi de
habitate, prin protejarea lor pe termen lung. Scopul acestei reţele este să protejeze şi să
administreze pe teritoriul lor natural, specii şi habitate aflate în pericol de dispariţie, în întreaga
Europă, fără să ţină cont de graniţe.
Declararea siturilor Natura 2000 (zone naturale protejate) nu înseamnă protecţie strictă, se
acceptă desfăşurarea activităţilor de dezvoltare durabilă, dar care să permită protejarea acelor
situri (zone).
Din punct de vedere legislativ, Natura 2000 include două directive principale: Directiva Păsări şi
Directiva Habitate.
Astfel, Natura 2000 este o reţea ecologică de arii naturale protejate formată din:
- arii speciale de conservare (Special Areas of Conservation, SAC) - constituite conform
Directivei Habitate (Directiva 1992/43/UE privind conservarea habitatelor naturale, a faunei şi
florei sălbatice)
- arii de protecţie specială avifaunistică (Special Protected Areas, SPA) - constituite
conform Directivei Păsări (Directiva 1979/409/UE referitoare la conservarea păsărilor sălbatice).
Conform acestui cadru legislativ în apropierea unui sit Natura 2000 sunt permise toate activităţile
realizate într-un mod durabil şi care nu afectează speciile şi habitatele de interes comunitar. În
plus se recomandă:
- utilizarea practicilor prietenoase cu mediul în general;
- utilizarea celor mai bune practici în agricultură;
- reconversia terenurilor pentru obţinerea produselor BIO;
- practicarea turismului ecologic, etc.;
- în cadrul ariilor protejate şi în apropiere de acestea trebuie:
- să se evite activităţile care ar putea afecta în mod negativ speciile sau habitatele pentru
care zona respectivă a fost desemnată sit Natura 2000;
- să se adopte măsuri pentru protejarea speciilor şi habitatelor;
41
- să se asigure de către utilizatorii de terenuri menţinerea habitatelor şi speciilor prin
măsuri adecvate de management, care să fie aplicate pe o perioadă lungă de timp.
5.1 Amplasarea zonelor de conservare în raport cu centrul de management al deşeurilor
Boşorod
Conform formularelor NATURA 2000 completate pentru România, siturile de protecţie specială
avifaunistică şi siturile de importanţă comunitară prezente în vecinătatea zonei de management
deşeuri Boşorod sunt următoarele:
- ROSPA0087 – Grădiştea Muncelului Ciclovina;
- ROSCI0045 – Grădiştea Muncelului Ciclovina.
Figura 5.1- Amplasarea situri SCI şi SPA în raport cu zona analizată
42
5.2 Habitatele prezente în zonele speciale de conservare
Tabelul 5.1
Tipuri de habitate desemnate conform Directivei Habitate 1992/43/EEC şi prezente în situl
ROSCI0087 Grădiştea Muncelului Ciclovina
Cod Tip de habitat
6210 Pajişti uscate seminaturale şi facieşuri cu tulărişuri pe substrat calcaros
6410 Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase
6430 Comunităţi de lizier cu ierburi înalte higrofile
6520 Fâneţe montane
8310 Peşteri în care accesul publicului este interzis
9110 Păduri de fag
9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană
ROSPA0045 – Grădiştea Muncelului Ciclovina
Situl se suprapune peste ROSCI0087 – Grădiştea Muncelului. Tipurile de habitate prioritare sunt
aceleaşi ca şi în cazul ariei de importanţă comunitară Grădiştea Muncelului Ciclovina.
43
6. OBIECTIVELE DE PROTECŢIE A MEDIULUI, STABILITE LA NIVEL NAŢIONAL,
COMUNITAR SAU INTERNAŢIONAL, CARE SUNT RELEVANTE PENTRU PLAN SAU
PROGRAM ŞI MODUL ÎN CARE S-A ŢINUT CONT DE ACESTE OBIECTIVE ŞI DE ORICE
ALTE CONSIERAŢII DE MEDIU ÎN TIMPUL PREGĂTIRII PLANULUI SAU PROGRAMULUI
6.1 Obiective, indicatori şi ţinte de protecţie a mediului la nivel comunitar, naţional şi
regional
Definirea conceptului de obiectiv, indicator şi ţintă de protecţie a mediului:
Obiectivul de protecţie a mediului reprezintă expresia unei stări sau direcţii de dorit pentru un
impact (efect) asupra meiului înconjurător.
Indicatorul de protecţie a mediului exprimă o cantitate măsurabilă şi previzibilă a consecinţelor
obiectivelor de mediu. Analiza indicatorilor în timp oferă posibilitatea observării evoluţiei unui
obiectiv şi a tendinţelor.
Ţinta reprezintă o valoare stabilită pe criterii politice, soci-economice şi ştiinţifice pe care trebuie
să o îndeplinească fiecare obiectiv.
Obiectivele, indicatorii şi ţintele de protecţie a mediului sunt stabilite la nivel comunitar şi naţional
prin legislaţia de mediu în vigoare.
Legislaţia de mediu stabileşte direcţiile generale de îmbunătăţire a stării mediului (obiective),
impune termene şi valori limită pentru anumiţi factori poluanţi (ţinte) şi stabileşte metodologii de
monitorizare şi valori limită pentru poluanţi (indicatori).
Principalele reglementări specifice, relevante pentru realizarea lucrărilor prevăzute de proiect
sunt prezentate în continuare.
Reglementări europene relevante pentru managementul integrat al deşeurilor
Directiva 85/337/CEE, privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private
asupra mediului, modificate prin Directiva 97/11/CE, Directiva 2003/35/CE şi Directiva
2009/31/CE
Directiva 92/43/CEE, privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi
floră sălbatică
Directiva 1999/31/CE privind depozitele de deşeuri
Directiva 2008/98/CE privind deşeurile şi de abrogarea a anumitor directive
Directiva 2008/1/CE privind prevenirea şi controlul integrat al poluării
Directiva 2002/96/CE privind deşeurile de echipamentele electrice şi electronice,
amendate de Directiva 2003/108/CE
Directiva 94/62/CE privind ambalaje şi deşeurile de ambalaje, modificate de Directiva
2004/12/CE şi amendată de Directiva 2005/20/CE
44
Directiva 2003/33/CE de stabilire a criteriilor şi procedurilor de acceptare a deşeurilor în
depozitele de deşeuri, în temeiul articolului 16 din anexa II la Directiva 1999/31/CE
Decizia Comisiei 2000/532/CE (modificată de Decizia 2001/118/CE, Decizia
2001/119/CE şi Decizia 2001/573/CE de înlocuire a Deciziei 94/3/CE de stabilire a unei
liste de deşeuri în conformitate art.1 lit.a) din Directiva 75/442/CEE şi a Deciziei
94/904/CE de stabilire a unei liste de deşeuri periculoase în conformitate cu art.1 alin.(4)
din Directiva 91/689/CEE privind deşeurile periculoase
Reglementări naţionale relevante pentru managementul integrat al deşeurilor
ORDIN nr. 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului
asupra mediului pentru proiecte publice şi private;
HG nr. 1076 din 08 iulie 2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu
pentru planuri şi programe;
ORDIN Nr. 863 din 26 septembrie 2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice
aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului;
OUG nr. 57/2007, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor
naturale, a florei şi faunei sălbatice
HG nr. 349/2005, privind depozitarea deşeurilor
Hotărârea nr. 856/2002, privind evidenta gestiunii deș eurilor
HG nr. 448/2005, privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice
HG nr. 621/2005, privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje modificată şi
completată de HG nr. 1872/2006
Ordonanţa de urgenţă nr. 40/2010 pentru modificarea Ordonanţă de urgenţă nr. 152/2005
privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, aprobată cu Legea nr. 205/2010;
OM nr. 95/2005 de stabilire a criteriilor şi procedurilor de acceptare a deşeurilor în
depozitele de deşeuri
OM nr. 757/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice pentru depozitele de deşeuri
45
6.2 Obiective, indicatori şi ţinte relevante pentru P.U.Z.
Tabelul 6.1
Obiective, indicatori şi ţinte relevante pentru P.U.Z.
Domeniu
/factor de
mediu
Obiectivele de mediu Indicatori Ţinte
1 2 3 4
Aer - menţinerea calităţii aerului
atmosferic în limitele stabilite de
normele legale
- reducerea la minim a impactului
transporturilor asupra calităţii aerului
la nivel rural şi urban
- limitarea emisiilor poluante pentru a
reduce efectele acidifierii, eutrofizării
şi formării de ozon troposferic
- valorile limită pentru
concentraţia de poluanţi în
aerul înconjurător;
- valori limită de emisie;
Apă - limitarea poluării apei din surse de
poluare punctiforme şi difuze la
niveluri care să nu dăuneze
ecosistemelor;
- calitatea (biologică şi
chimică) a râurilor şi
lacurilor
Sol - reducerea contaminării şi
salvgardarea calităţii şi cantităţii de
sol
- reducerea ocupării de noi terenuri
prin sprijinirea dezvoltării pe terenuri
ocupate
- calitatea chimică a solului
şi fertilitatea
- suprafaţa de teren
contaminată
- suprafaţa de terenuri verzi
recuperate /pierdute şi
proporţia de reutilizare
Zgomot - reducerea zgomotului şi vibraţiilor
în zonele sensibile
- reclamaţii referitoare la
zgomot primite într-o
perioadă de timp dată
- număr de locuitori în
zonele în care sunt depăşite
nivelurile de zgomot admise
- reducere cu 50 % a
reclamaţiilor referitoare la
zgomot
Biodiversitate - asigurarea protecţiei elementelor
de floră şi faună
46
1 2 3 4
Managementul
deşeurilor
- intensificarea reciclării, reutilizării şi
refolosirii
- reducerea producţiei
de deşeuri într-o
perioadă de timp dată
Populaţie şi
sănătate publică
- reducerea riscurilor pentru sănătate –
reducerea expunerii la substanţe toxice in
mediu, agenţi biologici şi zgomot, a
populaţiei sensibile (copii, bătrâni,
gravide, bolnavi)
- număr de locuitori în
zonele în care sunt
depăşite valorile limită
de poluare
- populaţia totală şi
distribuţie pe grupe de
vârstă
- numărul cazurilor
înregistrate de
îmbolnăviri datorate
poluării
Patrimoniu
cultural
Păstrarea stării actuale sau îmbunătăţirea
valorilor de patrimoniu cultural
- număr de obiective
de patrimoniu cultural
Mediul
economico-social
- intensificarea dezvoltării economice în
zonă
- reducerea şomajului
- indicatori economici
- rata şomajului
Peisaj - reducerea modificării negative peisajului
datorată industrializării
- număr de reclamaţii
privind peisajul
6.3. Modul de îndeplinire a obiectivelor de protecţie a mediului
Protecţia mediului este astăzi una dintre cele mai puternice componente ale unui proiect, plan
sau program. Modul în care sunt îndeplinite obiectivele de protecţie a mediului pot determina
succesul proiectului, planului sau programului. Planul Urbanistic Zonal pentru care se întocmeşte
prezentul Raport de Mediu, vizează o zonă componentă şi anume gestionarea deşeurilor în
comuna Boşorod. Prin specificul proiectului, zona va deservi prin realizarea de staţie de sortare a
deşeurilor, staţie de tratare mecano-biologica şi depozit ecologic. Astfel, modul de îndeplinire a
obiectivelor de mediu pentru PUZ analizat sunt legate practic de măsurile avute în vedere la
proiectarea acestui centru de management deşeuri Boşorod pentru reducerea impactului negativ
asupra mediului.
Aer
Faza de construcţie
Faza de construcţie a staţiilor ce fac obiectul proiectului sunt dominate în principal de lucrările de
pregătire a terenului şi excavare urmate de construcţia clădirilor şi montajul echipamentelor
specifice.
47
Pe perioada de executare a acestor lucrări poate avea loc poluarea aerului cu pulberi rezultate
din lucrările de pământ, transport materiale, etc..
Efectul acestei surse de poluare poate fi diminuat printr-o mai bună organizare a activităţii pe
şantier prin acoperirea materialelor pulverulente depozitate temporar, sau stropirea cu apă a
acestora în vederea evitării dispersării lor în atmosferă.
Diminuarea într-o mare măsură a emisiilor poluante gazoase ce provin de la
echipamentele(excavatoare, buldozere, încărcătoare, etc.) existente pe şantier, se poate realiza
prin utilizarea doar a acelora ce sunt dotate cu monitorizare EURO 4, EURO 5.
Faza de exploatare
Pentru perioada de funcţionare a staţiilor ce fac obiectul proiectului, datorită specificităţii
activităţii desfăşurate trebuie menţionată generarea de mirosuri datorate
transportului/depozitării/procesării deşeurilor în diversele amplasamente. De asemenea se mai
poate semnala posibila generare şi dispersie a pulberilor în atmosferă.
Instalaț iile pentru reț inerea şi dispersia poluanț ilor in atmosferă
Prin specificul lor staţiile care fac obiectul proiectului nu sunt dotate cu instalaţii pentru reţinerea
şi dispersia poluanţilor în atmosferă. În locul acestora se utilizează soluţii care conduc la o mai
bună organizare a activităţii:
folosirea traseelor adecvate pentru transportul deşeurilor, controlul vehiculelor de
transport, spălarea roţilor, etc.;
reducerea mirosurilor, prafului şi particulelor din perimetrul şi incintele de lucru, prin
folosirea unor sisteme de ventilaţie şi tratare corespunzătoare a aerului;
evitarea stocării de deşeuri(în mod deosebit biodegradabile) în afara spaţiilor dedicate;
măturarea/curăţarea periodică a drumului de acces şi platformelor de lucru.
Apă
Faza de construcţie
În faza de construcţie a staţiei de sortare şi a staţiei de tratare mecano-biologică, protecţia
calităţii apelor se realizează în principal prin modul de organizare al activităţilor de construcţii –
montaj desfăşurate pe şantiere.
Impactul asupra factorului de mediu apă poate fi caracterizat ca fiind minor şi redus doar la
perioada executării lucrărilor.
48
Faza de exploatare
Apele uzate rezultate din staţia de sortare sunt în principal cele menajere şi cele provenite din
spălarea pardoselilor.
Staţia de tratare mecano-biologică, produce şi ea la rândul ei levigat care rezultă din grămezile
de compostare şi care este colectat într-un rezervor care la rândul său este utilizat pentru
recircularea acestui lichid pe grămezi în vederea menţinerii unei umidităţi corespunzătoare a
acestuia ( necesară tratării biologice). În cazul în care din acest proces tehnologic va rezulta un
surplus de levigat, acesta va fi direcţionat împreună cu apa de spălare a pardoselilor din clădirea
de pretratare, către staţia de tratare a levigatului care deserveşte întregul centru de management
al deşeurilor
Sol
Studiile geotehnice realizate pentru amplasamentul fiecărui obiectiv al proiectului sunt în măsură
să asigure datele necesare lucrărilor de construcţii montaj ce urmează a fi realizate.
Sursele de poluanț i pentru sol subsol si ape freatice
Lucrările care se realizează în cadrul proiectului se pot împărţi după specificul lor în două mari
categorii:
lucrările pentru realizarea staţiei de sortare şi staţiei de tratare mecano-biologică. Acestea
sunt lucrări care implică schimbarea temporară a folosinţei terenului prin organizarea de
şantier, căi de acces, etc.. Impactul asupra factorilor de mediu (sol şi subsol) poate fi
considerat minor, limitat la amplasament, doar în perioada de execuţie.
Lucrările şi dotările pentru protecț ia solului şi subsolului
Staţia de la Boşorod care se realizează în cadrul proiectului, va fi prevăzută încă din faza de
construcţie cu sisteme specifice de protejare a solului şi subsolului, în special în ceea ce priveşte
posibilele scurgeri de levigat şi infiltraţii de ape pluviale potenţial contaminate.
Zgomot
Perioada de construcţie
Utilizarea autovehiculelor, utilajelor şi echipamentelor necesare realizării lucrărilor de construcţii-
montaj vor genera zgomot, care pot afecta în primul rând muncitorii aflaţi pe şantiere.
De asemenea vibraţiile generate în timpul diverselor activităţi pot produce neplăceri ce pot afecta
capacitatea de muncă a personalului executant.
49
Perioada de exploatare
În mare măsură zgomotele şi vibraţiile se datorează vehiculelor utilizate la transportul deşeurilor.
Prezenţa lor în trafic poate reprezenta un inconvenient dacă se repercutează asupra aşezărilor
umane, în condiţiile în care se circulă cu viteză, când se parcurg porţiuni în pantă, sau se
traversează intersecţii.
Dacă drumurile sunt bine amenajate şi întreţinute, devin improbabile vibraţiile perceptibile în
zonele locuite.
Amenajările şi dotările pentru protecţia împotriva zgomotului şi vibraț iilor
Pentru această activitate specifică care face obiectul proiectului nu sunt prevăzute amenajări şi
dotări împotriva zgomotului şi vibraţiilor.
În practică se iau in consideraţie şi se aplică măsuri menite să conducă la reducerea zgomotului
şi vibraţiilor:
controlul preventiv şi întreţinerea echipamentelor astfel încât să se poată elimina şi
controla zgomotul chiar de la sursă;
reducerea propagării zgomotului şi nivelul acestuia pe drumurile nou realizate şi
întreţinute, respectând vitezele de deplasare şi echiparea corespunzătoare a mijloacelor
de transport;
controlul perioadelor de timp în care se derulează activităţile producătoare de zgomot.
Biodiversitate
În zona studiată nu au fost identificate habitate ale unor specii protejate de floră şi faună care să
necesite protecţie specială. Pe de altă parte respectarea limitărilor legale pentru factorii de mediu
apă şi aer asigură o protecţie intrinsecă a factorului de mediu biodiversitate.
Managementul deşeurilor
Perioada de construcţie
Dat fiind specificul activităţii prestate pe şantiere pentru realizarea investiţiilor, se consideră că
deşeurile ce pot rezulta în această perioadă sunt reduse şi nu apar probleme de eliminare a
acestora.
Perioada de exploatare
În cazul acestui proiect deşeurile reprezintă chiar materialele care sunt vehiculate şi tratate în
staţiile special realizate.
Obiectivele sunt clasificate în două categorii: obiective generale şi obiective tehnice.
50
Obiectivele generale se referă la: aspectele instituț ionale şi organizatorice necesare
implementării sistemului integrat de gestionare a deș eurilor, finanț area sistemului de gestionare
a deș eurilor, informarea şi conș tientizarea publicului, precum şi îmbunătăț irea sistemului de
colectare, prelucrare şi validare a datelor privind gestionarea deș eurilor.
Principalele obiective tehnice sunt:
prevenirea generarii deseurilor – promovarea compostarii individuale in mediul rural;
campanii de informare si constientizare privind metodele de prevenire a generarii
deseurilor municipale;
colectarea si transportul deseurilor – modernizarea si extinderea sistemelor actuale de
colectare si transport astfel incat sa se asigurare unui grad de acoperire cu servicii de
salubrizare de 100 % in mediul urban si in mediul rural in anul 2013; realizarea de statii de
transfer in perioada 2011-2012;
colectarea separata – colectarea separata a deseurilor reciclabile astfel incat sa se
asigure atingerea tintelor legislative de reciclare/valorificare prevazute pentru deseurile de
ambalaje in perioada 2010-2013; implementarea de scheme de colectare separata
incepand cu anul 2011 pentru deseurile de ambalaje si deseurile biodegradabile
municipale;
promovarea valorificarii deseurilor – realizarea de statii de sortare pentru deseurile
reciclabile colectate separat si asigurarea reciclarii intregii cantitati de deseuri sortate;
realizarea de statii de compostare;
tratarea deseurilor – asigurarea de capacitati de tratare a deseurilor biodegradabile astfel
incat sa se asigure atingerea tintelor de reducere a cantitatii depozitate;
realizarea depozitului conform de la Bosorod.
Patrimoniu cultural
În zona studiată nu există elemente de patrimoniu cultural care să necesite a fi păstrate, de
asemenea zona studiată se învecinează cu alte activităţi industriale aşadar dezvoltarea unor
viitoare obiective de patrimoniu cultural în această zonă nu este favorizată.
Mediul economico-social
Dezvoltarea zonei analizate ca zonă în care se va realiza Centru de Management Deşeuri
Boşorod vine în întâmpinarea obiectivelor economico-sociale locale şi naţionale conducând la
intensificarea dezvoltării economice în zonă, crearea de locuri de muncă şi satisfacerea nevoii de
reciclare a deşeurilor în conformitate cu cerinţele europene.
51
7. POTENŢIALE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCUSIV ASUPRA
ASPECTELOR CA: BIODIVERSITATEA, POPULAŢIA, SĂNĂTATEA UMANĂ, FAUNA,
FLORA, SOLUL, APA, AERUL, FACTORII CLIMATICI, VALORILE MATERIALE,
PATRIMONIUL CULTURAL, INCLUSIV CEL ARHITECTONIC ŞI ARHEOLOGIC, PEISAJUL ŞI
ASUPRA RELAŢIILOR DINTRE ACEŞTI FACTORI
7.1 Criterii pentru determinare probabilităţii şi importanţei efectelor generale ale
implementării P.U.Z.
Aceste criterii au fost stabilite conform recomandărilor din „Ghid privind evaluarea de mediu
pentru planuri şi programe de amenajare a teritoriului şi urbanism” elaborat în cadrul proiectului
PHARE 2004/16-772.03.03/02.01 „Întărirea capacităţii instituţionale pentru implementarea şi
punerea în aplicare a Directivei SEA şi a Directivei de Raportare”, de către personalul de resort
al Ministerului Mediului şi Pădurii (MMP), Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului (ANPM),
specialişti colaboratori ai Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţei (MDLPL) şi
experţii europeni.
Tabelul 7.1
Criterii pentru determinarea probabilităţii şi importanţei efectelor generale ale implementării Planului
Urbanistic Zonal
Nr.
crt. Probleme /Rezultate /Efecte
Este probabil
ca problema
/rezultatul
/efectul să
apară ?
DA / NU / NU
ESTE CAZUL
Este probabil
ca problema
/rezultatul
/efectul să fie
semnificativ ?
DA / NU / NU
ESTE CAZUL
Observaţii
0 1 2 3 4
1. Caracteristicile P.U.Z.
1.1. Planul va determina modificări semnificative de acţiune, comportament sau decizie ale persoanelor,
întreprinderilor, instituţiilor guvernamentale conducând la:
1.1.1 dezvoltarea de activităţi pe terenuri noi sau zone importante
pentru conservarea naturii? NU NU
1.1.2 un impact negativ sau benefic asupra resurselor ecologice şi
/sau naturale? DA NU
1.1.3 Modificări de consum social al altor resurse (apă, soluri,
minerale, agregate) DA NU
1.1.4 Modificarea cantităţii sau tipurilor de deşeuri produse
(solide, lichide, nepericuloase) sau de poluanţi emişi în apă,
pe teren sau în aer?
DA NU
1.1.5 Modificări ale emisiilor de gaze cu efect de seră din alte
surse NU NU
52
1.1.6 Schimbări semnificative ale modalităţilor de deplasare în
zonă NU NU
1.2. P.U.Z stabileşte un cadru pentru proiecte sau activităţi
viitoare în mod precis /strict DA NU
Tabelul 7.1 (continuare)
0 1 2 3 4
1.3. Se ţine seama de P.U.Z. în pregătirea unor
planuri /programe mai amănunţite în acelaşi
sector (ierarhia verticală), sau planuri
/programe din alte sectoare la acelaşi nivel
DA NU
1.4. Mediul local prezintă constrângeri pentru
dezvoltare în zona geografică inclusă în P.U.Z. DA NU
2 Efectele posibile asupra mediului
2.1. Efectele se produc continuu sau frecvent DA NU
2.2. Efectele sunt reversibile NU NU
2.3. Efectele sunt de natură cumulativă? DA NU
0 1 2 3 4
2.4. Efectele implică riscuri pentru sănătatea
umană sau mediu NU NU
2.5. Care este mărimea şi aria geografică a
efectelor (zona geografică şi mărimea
populaţiei probabil afectate)?
NU NU
3. Teritoriul probabil afectat
3.1. Este probabil ca P.U.Z. să afecteze valoarea şi vulnerabilitatea regiunii datorită:
3.1.1 - caracteristicilor naturale speciale sau ale
patrimoniului cultural NU NU
3.1.2 - depăşirilor standardelor de calitate a
mediului sau a valorilor limită NU NU
3.1.3 - utilizării intensive a terenurilor DA NU
3.2. Efectele asupra ariilor sau peisajelor cu statut
de protecţie naţional, comunitar sau
internaţional recunoscut
NU NU
7.2 Criteriile de evaluare a efectelor asupra mediului înconjurător
7.2.1 Selectarea factorilor de mediu relevanţi asupra cărora planul va genera efecte
de mediu.
Considerăm că prin specificul activităţii care se va desfăşura în zonele analizate în Planul
Urbanistic Zonal pentru care se întocmeşte prezentul Raport de Evaluare Strategică de Mediu,
53
este posibil ca majoritatea factorilor de mediu care fac obiectul reglementărilor în domeniul
protecţiei mediului să fie influenţaţi.
Prin urmare factorii de mediu relevanţi selectaţi pentru analizarea efectelor P.U.Z. asupra lor
sunt următorii:
1 – AER;
2 - APĂ;
3 - SOL;
4 - ZGOMOT;
5 - BIODIVERSITATE;
6 - MANAGEMENTUL DEŞEURILOR;
7 - POPULAŢIE ŞI SĂNĂTATE PUBLICĂ;
8 - PATRIMONIU CULTURAL, ARHITECTONIC ŞI ARHEOLOGIC;
9 - MEDIUL ECONOMICO-SOCIAL;
10 - PEISAJ.
7.2.2 Criteriile de evaluare a efectelor posibile asupra fiecăruia dintre factorii de mediu
selectaţi
Pentru evaluarea efectelor este necesară stabilirea unor criterii care derivă din calităţile fiecărui
efect asupra fiecăruia dintre factorii de mediu selectaţi anterior.
Astfel se consideră următoarele criterii generice care se vor particulariza în Tabelul 7.11 în
funcţie de specificul prevederilor P.U.Z. şi a factorului de mediu influenţat:
- caracterizarea impactului asupra mediului: descrie impactul asupra factorului de
mediu analizat, cu indicarea caracterului pozitiv sau negativ;
- tipul acţiunii efectelor (direct sau indirect): în cazul acestui tip de plan /program este
numai directă, deoarece prin specificul Planului Urbanistic Zonal, în zona analizată urmează să
se amplaseze activităţi specifice ce vor genera un efect direct; Acest criteriu prin urmare se va
exclude in analiză.
- probabilitatea de apariţie: indică o probabilitate de apariţie mai mare sau mai mică;
- intensitatea (amplitudinea) efectului: se referă la măsura calitativă /cantitativă a unui
efect,
- durata: caracterizează perioada de timp din întreaga durată de viaţă a planului
/programului şi a prevederilor acestuia în care efectul poate apărea, aceasta poată fi: temporară
(ex. faza de construcţie, probele tehnologice), pe termen scurt, pe termen lung, permanent (= pe
întreaga durată de viaţă a proiectului);
- frecvenţa: denotă frecvenţa cu care va apărea un efect în durata considerată;
54
- condiţiile de apariţie ale efectului: natural sau accidental;
- scara: impact local, regional, naţional, transfrontieră, global;
- reversibilitatea: posibilitatea contracarării efectului generat fără afectarea obiectivului
P.U.Z.
- Interacţiuni: existenţa unor interacţiuni ale efectului analizat şi alte efecte, generând un
alt efect cumulativ.
7.2.3 Stabilirea categoriilor de impact şi a modului de construcţie a matricei de
impact
Stabilirea categoriilor de impact este necesară pentru a oferi o măsură efectelor considerate în
funcţie de criteriile prezentate. Pentru stabilirea categoriei de impact şi a măsurii acestora se va
utiliza un sistem de notare numeric şi logic din punct de vedere al semnificaţiei fizice şi
matematice. Se vor admite codificările din titlu pentru fiecare categorie de impact aferentă unui
criteriu e evaluare.
Tabelul 7.2
Categorii de impact propriu-zis asupra mediului (IM)
Categorii Descriere considerente punctare Punctaj
Impact semnificativ
puternic pozitiv
Caracterizează impactul pozitiv al unui efect, asupra unui factor de mediu, într-
o măsură cu mult peste obiectivele şi ţintele propuse. + 5
Impact semnificativ
pozitiv
Caracterizează impactul pozitiv al unui efect, asupra unui factor de mediu, într-
o măsură care conduce la atingerea obiectivelor şi ţintele propuse. + 3
Impact pozitiv Caracterizează impactul pozitiv al unui efect, asupra unui factor de mediu, care
conduce la îmbunătăţirea acestuia, fără a fi însă atinse obiectivele şi ţintele
propuse.
+ 1
Impact neutru Impactul pozitiv şi cel negativ al unui efect, asupra factorilor unui factor de
mediu se echilibrează reciproc, sau efectul considerat nu generează impact. 0
Impact negativ Caracterizează impactul negativ al unui efect, asupra unui factor de mediu,
într-o măsură în care calitatea acestuia se înrăutăţeşte fără a se atinge
pragurile limită reglementate
- 1
Impact semnificativ
negativ
Caracterizează impactul negativ al unui efect, asupra unui factor de mediu,
într-o măsură în care se ating pragurile limită reglementate şi /sau cele ale
acceptabilităţii generale.
- 3
Impact semnificativ
puternic negativ
Caracterizează impactul negativ al unui efect, asupra unui factor de mediu,
într-o măsură cu mult peste limitările legislative şi /sau acceptabilitatea
generală.
- 5
Tabelul 7.3
Categorii de impact al probabilităţii de apariţie a unui efect (PRO)
Categorii Descriere considerente punctare Punctaj
Probabilitate de Există certitudinea apariţiei efectului pe aproape toată durata considerată + 5
55
apariţie foarte mare
Probabilitate mare de
apariţie
Este foarte probabil ca efectul să apară de mai multe ori în durata de timp
considerată + 3
Probabilitate normală
de apariţie
Este probabil ca efectul să apară cel puţin odată pe durata considerată + 2
Probabilitate mică de
apariţie
Este puţin probabil ca efectul să apară măcar odată în durata considerată + 1
Imposibil de apreciat Nu se poate aprecia probabilitatea apariţiei efectului considerat. 0
Tabelul 7.4
Categorii de impact al intensităţii unui efect (I)
Categorii Descriere considerente punctare Punctaj
Intensitate foarte
mare
Efectul asupra factorului de mediu va fi deosebit de puternic + 5
Intensitate mare Efectul se va resimţi într-o mare măsură asupra factorului de mediu + 3
Intensitate normală Intensitatea efectului este una normală, comparabilă cu acelaşi efect aplicat
asupra aceluiaşi factor de mediu în alte condiţii + 2
Intensitate redusă Intensitatea efectului este una redusă relativ la acelaşi efect aplicat asupra
aceluiaşi factor de mediu în alte condiţii + 1
Intensitate nulă Efectul are o intensitate nulă asupra factorului de mediu, sau nesemnificativă. 0
Tabelul 7.5
Categorii de impact al duratei unui efect (DV)
Categorii Descriere considerente punctare Punctaj
Permanent Efectul se va resimţi pe întreaga perioadă de viaţă a obiectivelor prevăzute prin
plan /program. + 5
De lungă durată Efectul se va resimţi într-o bună perioadă din perioada de viaţă a obiectivelor
prevăzute + 3
De scurtă durată Efectul se va resimţi numai într-o perioadă limitată de timp din perioada de
viaţă a obiectivului + 2
Temporar Efectul va fi unul considerat temporar în comparaţie cu întreaga durată de viaţă
a obiectivului analizat (ex. pe perioada desfăşurării lucrărilor de construcţie) + 1
Tabelul 7.6
Categorii de impact al frecvenţei unui efect (FR)
Categorii Descriere considerente punctare Punctaj
Frecvenţă foarte
mare
Efectul apare aproape în mod continuu + 5
56
Frecvenţă mare Efectul va apărea de mai multe ori + 3
Frecvenţă mică Efectul va apărea cel mult odată + 2
Frecvenţă foarte
mică
Efectul va apărea cel mult o dată la o probabilitate redusă de apariţie + 1
Tabelul 7.7
Categorii de impact al condiţiilor de apariţie ale efectului (NACC)
Categorii Descriere considerente punctare Punctaj
Apariţie naturală Efectul apare din activitatea normală a obiectivului studiat + 1
Apariţie accidentală Efectul apare accidental, independent de activitatea normală a obiectivului
analizat - 1
Tabelul 7.8
Categorii de impact al scării la care acţionează efectul (SC)
Categorii Descriere considerente punctare Punctaj
Scară globală Efectul acţionează la nivel mondial + 10
Scară transfrontieră Efectul acţionează transfrontieră + 5
Scară naţional Efectul acţionează la nivelul întregii ţări + 3
Scară regională Efectul acţionează la nivel regional + 2
Scară locală Efectul acţionează local + 1
Tabelul 7.9
Categorii de impact al reversibilităţii efectului (REV)
Categorii Descriere considerente punctare Punctaj
Efectul este
ireversibil
Efectul negativ sau pozitiv nu se poate schimba în viitor + 10
Efectul este foarte
puţin reversibil
Efectul negativ sau pozitiv se poate schimba foarte puţin în viitorul apropiat + 5
Efectul este puţin
reversibil
Efectul admite o modificare minoră a direcţiei categoriei de impact (de ex: de la
foarte negativ la negativ) + 1
Efectul este
reversibil
Efectul admite o modificare majoră a direcţiei categoriei de impact (de ex: de
la pozitiv la negativ) - 10
Tabelul 7.10
Categorii de impact ale interacţiunilor generate de efect (INR)
Categorii Descriere considerente punctare Punctaj
57
Efectul generează
interacţiuni pozitive
Efectul analizat se cumulează cu alt efect generând un nou efect cu un impact
pozitiv + 20
Efectul nu
generează
interacţiuni
Nu există efecte sinergice
0
Efectul generează
interacţiuni negative
Efectul analizat se cumulează cu alt efect generând un nou efect cu un impact
negativ - 20
58
Tabelul 7.11
Criteriile de evaluare a efectelor posibile asupra factorilor de mediu
Factor de
mediu
Efect asupra factorului de
mediu
Caracterizarea
impactului
Probabilitatea
de apariţie
Intensitatea Durata Frecvenţa Natural (N)
sau
accidental
(Acc)
Scara Reversi-
bilitatea
Inter-
acţiuni
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
Aer - poluare cu praf de la
construcţii negativ mare normală temporar mare accidental locală ireversibil nu
Tabelul 7.11 (continuare)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
Apă Apele uzate sunt menajere
de la spalarea pardoselilor negativ mare redusa permanent mare natural locală
puţin
reversibil nu
Sol
- ocupare temporară de
teren cu organizarea de
şantier
negativ mare redusă temporar mare natural locală puţin
reversibil nu
Zgomot
- zgomot şi vibraţii generate
de utilajele de construcţie
/montaj
negativ mare redusă temporar mare natural local puţin
ireversibil nu
Biodiversitate
- efectele asociate poluării
aerului şi apei asupra
biodiversităţii (caracterizate
însă cumulativ)
negativ mare redusă temporal mare natural local puţin
ireversibil nu
59
Tabelul 7.11 (continuare)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
Factor de
mediu
Efect asupra factorului
de mediu
Caracterizarea
impactului
Probabilitatea
de apariţie
Intensitatea Durata Frecvenţa Natural (N)
sau
accidental
(Acc)
Scara Reversi-
bilitatea
Inter-
acţiun
i
Managementul
deşeurilor
- generarea de deşeuri de
diferite categorii pe
perioada lucrărilor de
construcţie /montaj
negativ mare redusă temporal mare natural local puţin
ireversibil nu
Populaţie şi
sănătate publică
- efectele asociate poluării
aerului şi apei asupra
populaţiei şi sănătăţii
publice (caracterizate
cumulativ)
negativ mare redusă temporal mare natural local puţin
ireversibil nu
Patrimoniu
cultural
- schimbarea zonei din
spaţiu de servicii ce ar fi
putut deservi şi activităţilor
culturale, în zonă cu
destinaţie industrială
negativ mare redusă permanent mare natural local puţin
ireversibil nu
Mediul
economico-
social
- dezvoltare socio-
economică semnificativ
pozitiv mare mare permanent mare natural naţional ireversibil nu
Peisaj - degradarea peisajului
natural prin apariţia statiei
de tratare mecano-
biologică
negativ mare redusă permanent mare natural local ireversibil nu
60
Construcţia matricei de impact
Formula de completare a matricei de impact va utiliza tabelele 7.2 – 7.10, pentru
evaluarea impactului în funcţie de fiecare efect şi pentru fiecare factor de mediu. Se va calcula
un punctaj pentru fiecare efect asupra unui factor de mediu. Un factor de mediu poate avea mai
multe efecte care să-l influenţeze.
Considerentele logice de generare a formulei sunt următoarele:
- caracterizarea impactului propriu-zis al unui efect este cel mai important element al
formulei şi acesta trebuie să multiplice celelalte structuri ale formulei pentru a da semnul final al
impactului, minus pentru negativ, respectiv plus pentru pozitiv;
- durata, frecvenţa şi probabilitatea de apariţie sunt criterii conexe care se pot însuma;
- Intensitatea impactului de asemenea este un element important şi trebuie să multiplice
întreaga expresie;
- impactul condiţiilor de apariţie trebuie să acorde circumstanţe atenuante impactului
efectelor accidentale şi să accentueze pe cele naturale, simultan trebuie să ţină cont de
probabilitatea de apariţie intensitatea efectului, şi durata;
- gradul de reversibilitate, interacţiunile şi scara vor contribui doar prin multiplicare cu
intensitatea efectului şi cu impactul propriu-zis la variaţia cantitativă a rezultatului, deoarece
acest criteriu este invariant sau nu are înţeles fizic asociat cu durata, frecvenţa şi probabilitatea
de apariţie a unui efect;
- interacţiunile generează noi efecte care se pot suprapune în sens pozitiv sau negativ
impactului total al efectelor iniţiale care interacţionează, de aceea se poate considera că noul
efect va avea o intensitate proporţională cu cea a efectului de bază şi semnul dat e categoria de
impact aferentă;
Pe aceste consideraţii şi acceptând codificare din titlul tabelelor 7.2 – 7.10 pentru fiecare
criteriu, cu categoriile de impact aferente, formula de calcul a impactului unui efect asupra unui
factor de mediu este:
Impact total =I* [IM * (FR+PRO+ DV + PRO * NACC + REV + SC) + INR]
Pe baza acestei formule calculăm pentru a avea o imagine clară asupra rezultatului,
situaţia cea mai favorabilă respectiv cea mai defavorabilă a impactului total generat de un efect.
Efectul cu impactul total cel mai favorabil va fi caracterizat de:
- Impact semnificativ puternic pozitiv: IM = + 5;
- Probabilitate de apariţie foarte mare: PRO = + 5;
- Intensitate a efectului foarte mare: I = +5;
61
- Efectul este permanent: DV = +5;
- Frecvenţă foarte mare FR = + 5;
- Apariţie naturală (direct din activitate): NACC = +1;
- Scară globală: SC = + 10;
- Efectul este ireversibil: REV = + 10;
- Efectul generează interacţiuni pozitive: INR = + 20;
Impactul total cel mai favorabil este:
Impact total = 5*[5*(5+5+5+5*1+10+10) + 20] = 1100
Efectul cu impactul total cel mai defavorabil va fi caracterizat de:
- Impact semnificativ puternic negativ: IM = - 5;
- Probabilitate de apariţie foarte mare: PRO = + 5;
- Intensitate a efectului foarte mare: I = +5;
- Efectul este permanent: DV = +5;
- Frecvenţă foarte mare FR = + 5;
- Apariţie naturală (direct din activitate): NACC = +1;
- Scară globală: SC = + 10;
- Efectul este ireversibil: REV = + 10;
- Efectul generează interacţiuni negative: INR = - 20;
Impactul total cel mai defavorabil este:
Impact total = 5*[- 5*(5+5+5+5*1+10+10) - 20] = - 1100
În final pentru fiecare factor de mediu se va calcula un impact mediat. Astfel matricea de impact
va evidenţia sensibilitatea factorilor de mediu la anumite efecte şi va evidenţia factorii de mediu
care vor resimţi impactul cel mai accentuat (pozitiv sau negativ).
Calcularea unui impact total al planului sau programului nu are semnificaţie fizică şi logică,
deoarece ar fi necesare pentru comparaţie rezultatele unei analize în acelaşi mod pentru mai
multe planuri /programe similare.
62
7.3 Matricea de impact
Tabelul 7.12
Matricea de impact
Factor de
mediu Efecte
Criterii de impact
Impact
total al
efectului
Impact
total
asupra
factorului
de mediu
IM PRO I DV FR NACC SC REV INR
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Aer - poluare cu praf de la
construcţii -1 3 2 1 3 -1 1 10 0 -30 -34
Apă
Apele uzate sunt
menajere de la
spalarea pardoselilor
-1 5 1 5 5 1 1 1 0 -22 -12
Tabelul 7.12 (continuare)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
SOL - ocupare temporară de teren
cu organizarea de şantier -1 5 1 1 5 1 1 -10 0 -7 -12
Zgomot şi
vibraţii
- zgomot şi vibraţii generate de
utilajele de construcţie /montaj -1 3 2 1 5 1 1 10 0 -46 -12
Biodiversitate
- efectele asociate poluării
aerului şi apei asupra
biodiversităţii (caracterizate
însă cumulativ)
-1 5 1 5 3 1 2 10 0 -30 -12
Managementul
deşeurilor
- generarea de deşeuri de
diferite categorii pe perioada
lucrărilor de construcţie /montaj
-1 3 1 1 3 1 1 10 0 -21 -12
Populaţie şi
sănătate
publică
- efectele asociate poluării
aerului şi apei asupra populaţiei
şi sănătăţii publice
(caracterizate cumulativ)
-1 3 1 5 3 1 1 10 0 -25 -12
Patrimoniu
cultural
- schimbarea zonei din spaţiu
de servicii ce ar fi putut deservi
şi activităţilor culturale, în zonă
cu destinaţie industrială
0 5 1 5 5 1 1 10 0 0 -12
Mediul
economico-
social
- dezvoltare socio-economică
3 5 3 5 5 1 3 10 0 297 23
Peisaj
- degradarea peisajului natural
prin apariţia statiei de tratare
mecano-biologică
-1 5 1 5 5 1 1 10 0 -31 -21
63
7.4 Interpretarea rezultatelor generate de matricea de impact.
Matricea de impact din tabelul 7.12 ne oferă posibilitatea evidenţierii potenţialelor efecte
semnificative asupra factorilor de mediu. Pe de altă parte calcularea unui impact total, prin
mediere, pentru fiecare factor de mediu ne va oferi imaginea factorilor de mediu posibil a fi
influenţaţi de prevederile planului sau programului în mod pozitiv sau negativ.
O viziune cantitativă poate fi creată admiţând comparaţia procentuală a impactului total pentru
fiecare factor de mediu, cu impactul total al efectului cel mai defavorabil (- 1100), pentru efectele
negative, respectiv cel mai favorabil pentru efectele pozitive (+ 1100).
În continuare se vor interpreta rezultatele generate de matricea de impact pentru fiecare factor
de mediu:
Aer
Factorul de mediu aer va fi afectat cu un impact total de - 34 care reprezintă 3,1 % din impactul
total al efectului cel mai defavorabil, care este de -1100 . Pe acest considerent putem afirma că
planul analizat nu va genera un efect negativ semnificativ asupra factorului de mediu aer, însă va
conduce la o mică înrăutăţire a calităţii acestuia.
Impactul cel mai mic va fi generat de poluarea accidentală cu praf generat de activităţile de
construcţie, care va fi locală şi va avea o intensitate redusă.
Apă
Impactul total asupra factorului de mediu apă va reprezenta 1,1 % din impactul total al efectului
considerat ca fiind cel mai defavorabil. Acest lucru se datorează faptului că deşi procesul
evacuare a apei uzate este unul continuu şi ireversibil, parametrii apei uzate vor respecta
prevederile legale privind evacuarea în emisari naturali (NTPA-001/2002), aşadar efectul nu va fi
unul semnificativ negativ, ci doar negativ fără a fi vorba însă de poluare efectivă (depăşire a
limitelor legale) ci doar de aducerea unui aport redus de substanţe poluante.
Sol
Solul este în general factorul de mediu cel mai rezistent la acţiunea antropică atunci când este
vorba de ocuparea terenului, deoarece în orice moment al încetării activităţii umane, dacă nu s-a
acţionat şi în alt mod asupra solului acesta poate fi readus la stare de dinaintea începerii
activităţii, prin renaturare. În caz contrar în cazul poluării solului cu anumite substanţe efectul
devine unul negativ.
Relativ la impactul cel mai defavorabil considerat a fi -1100, impactul mediat al efectelor asupra
solului (-12) reprezintă 1,1 %.
Zgomot şi vibraţii
Zgomotul şi vibraţiile generate temporar pe perioada de construcţie /montaj a obiectivului
urmează a se realiza în zona studiată în P.U.Z., sunt efecte de neevitat, dar care nu reprezintă
un impact semnificativ, deoarece sunt respectate limitele reglementate şi ale acceptabilităţii
64
generale. Cu un procent de 1,1 % din efectul negativ cel mai defavorabil considerat, se poate
spune că în zonă se vor accentua zgomotul şi vibraţiile dar în limite acceptate, fără ca aceste
efecte să fie considerate semnificative.
Biodiversitate
Acest factor de mediu este unul dintre cei mai sensibili, asupra s-a fiind exercitate aceleaşi
efecte care se exercită asupra factorilor de mediu aer şi apă, dar şi efecte corelate de avifaună,
cum ar fi efectul construcţiilor înalte asupra zborului păsărilor.
Efectele poluării apei şi aerului asupra biodiversităţii au însă un impact mai redus decât în cazul
factorilor de mediu propriu-zişi deoarece se pune problema dispersiei poluanţilor. Astfel emisia
de poluanţi în atmosferă conduce automat la poluarea aerului, însă dispersia poluanţilor face ca
efectele generate de aceştia asupra florei şi faunei să fie mult mai reduse, datorită concentraţiei
reduse de poluanţi, care apare într-un anumit punct din apropierea sursei de poluare şi la un
moment dat. Acelaşi lucru se întâmplă şi în cazul dispersiei apei uzate, respectiv a apei calde,
relativ la acvifaună.
Ţinând cont de aceste considerente la completarea matricei de impact, a rezultat că impactul
total mediat al efectelor considerate asupra biodiversităţii nu va reprezenta o problemă de mediu
pentru P.U.Z. analizat în prezentul Raport de Mediu, însă se va ţine cont de sensibilitatea acestui
factor de mediu, fără a fi necesară luarea de măsuri de amploare pentru limitarea efectelor
negative. Raportat la efectul negativ cel mai defavorabil, impactul asupra biodiversităţii reprezintă
1,1 %.
Managementul deşeurilor
Aproape orice activitate umană generează deşeuri de diferite categorii (menajere, metalice,
lemnoase, mase plastice, diferite deşeuri de proces etc.). Conform prevederilor legale în vigoare
deşeurile rezultate în timpul lucrărilor de construcţie /montaj care vor avea loc în zona analizată
în P.U.Z. se vor colecta selectiv şi se vor evacua din zona studiată de către firme specializate.
Prin urmare efectul generării de deşeuri va conduce la creşterea la nivel local a cantităţii de
deşeuri generate, ceea ce are un impact negativ, însă datorită posibilităţilor de valorificare a
deşeurilor de proces, acest impact nu va fi unul semnificativ, reprezentând 1,1 % din efectul
negativ cu impactul total cel mai defavorabil.
Populaţie şi sănătate publică
La fel ca în cazul biodiversităţii, planul nu generează efecte directe asupra populaţiei şi sănătăţii
publice, dar se resimte prin impactul diminuat al efectelor asupra aerului şi apei. Efectele
poluanţilor aerului şi apei asupra sănătăţii oamenilor la nivel local se vor resimţi într-o mică
măsură. Impactul total asupra sănătăţii populaţiei reprezintă doar 1,1 % din efectul negativ cel
mai defavorabil.
Patrimoniu cultural
În zona studiată nu există obiective de patrimoniu cultural, prin urmare nu este cazul a se
considera efecte asupra acestui factor de mediu. Un efect ipotetic şi indirect ar consta în faptul
65
că fosta destinaţie a zonei conform prevederilor P.U.G. ar fi putut deservi activităţilor culturale,
iar noua destinaţie a zonei, nu va mai putea face acest lucru. Dat fiind caracterul ipotetic al
acestui efect şi faptul că şi dezvoltarea socio-economică este importantă considerăm acest efect
ca având un impact neutru.
Mediul economico-social
Singurul impact pozitiv asupra unui factor analizat, este cel generat de dezvoltarea socio-
economică în zonă. Construcţia unui centru de management deşeuri comuna Boşorod de putere
mare în zona analizată în P.U.Z. reprezintă o dezvoltare economico-socială, un efect pozitiv,
permanent, de o intensitate mare, ireversibil şi continuu, atingând chiar scara naţională.
Dezvoltarea sectorului de deşeuri reprezintă unul dintre obiectivele naţionale cele mai
importante.
În concluzie efectul P.U.Z. asupra mediului economico-social va fi unul semnificativ pozitiv (+ 23)
şi reprezintă 2,1 % din efectul pozitiv considerat a fi cel mai favorabil (+1100).
Peisaj
Impactul de negativ de -21 reprezintă impactul negativ cel mai mic generat de plan asupra unui
factor de mediu, reprezentând 1,1 % din efectul cel mai defavorabil cu impactul cel mai puternic
negativ (de -1100).
Concluzii
Plan Urbanistic Zonal (PUZ) pentru Centrul de Management al deşeurilor – comuna Boşorod va
genera un impact negativ redus asupra principalilor factori de mediu, dar şi un impact
semnificativ pozitiv din punct de vedere al dezvoltării economico-sociale în zonă.
Factorii de mediu consideraţi a fi afectaţi într-o măsură mai mare sunt:
- aerul;
- apa;
- zgomot şi vibraţii.
Impactul efectelor asupra factorilor de mediu este în general unul negativ, dar fiecare efect
considerat se manifestă în limitele legale existente şi ale acceptabilităţii generale.
Impactul negativ asupra celorlalţi factori de mediu nu se resimte într-o măsură atât de mare încât
să fie considerat semnificativ. În acest caz efectele considerate determină un impact negativ, dar
impactul sau intensitatea acestor efecte este corespunzător prevederilor legale.
Pentru fiecare factor de mediu şi în special pentru cei consideraţi că vor fi afectaţi într-o măsură
mai mare sunt prezentate măsuri de prevenire, reducere, compensare, pe cât este e posibil de
posibil tehnic, a oricărui efect advers generat de implementarea PUZ.
66
8. POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA
SĂNĂTĂŢII ÎN CONTEXT TRANSFRONTIERĂ
Nu este cazul.
9. MĂSURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE, COMPENSA CÂT DE COMPLET
POSIBIL ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTĂRII PLANULUI SAU
PROGRAMULUI
Obiectivele ce se realizeaza cu respectarea prevederilor prezentului PUZ vor fi proiectate,
construite si exploatate cu pastrarea integritatii mediului si protejarea patrimoniului natural si
construit.
Vor fi respectate zonele de protectie sanitara a cursurilor de apa conform Legii Apelor nr.
107/1996 si a R.G.U.
In acest scop :
este interzisa executarea oricaror construcţii in zona de protecţie a Pârâului Gridului,
latimea zonei de protectie avand 15 m; sunt admise amenajări tehnico-edilitare.
este interzisa executarea oricaror constructii sau instalatii supraterane in zona de protecţie
a văii torenţiale care desparte (pe directia NV-SE), parcelele 2 si 3.
Se pot executa amenajări tehnico-edilitare, dar numai pe baza recomandarilor unor studii
geologice, geotehnice şi geofizice. În cazul în care se obţin aceste recomandări, sunt necesare o
serie de lucrări de sistematizare, terasare şi evacuare a apelor. Acest lucru se va stabili la
proiectul tehnic de executie.
Vor fi respectate toate zonele de protectie, asa cum sunt reprezentate in plansa Reglementari
urbanistice.
Măsuri cu privire la siguranţa construcţiilor şi la apărarea interesului public
Pentru realizarea obiectivelor propuse prin acest P.U.Z. este necesar studiu geotehnic separat
pentru autorizarea construcţiilor si cu respectarea prevederilor Legii nr. 10/1995 privind calitatea
in constructii.
Autorizarea executarii constructiilor cu functiuni generatoare de riscuri tehnologice se va supune
prevederilor art. 12 din R.G.U., in conformitate cu conditiile impuse prin acordul de mediu.
Amplasarea obiectivelor economice cu surse de zgomot si vibratii va tine seama de Normele de
igiena si recomandarile privind mediul de viata al populatiei, aprobate cu Ordinul Ministerului
Sanatatii nr. 536/1997 – art. 17.
67
Autorizarea executarii constructiilor se va face cu respectarea prevederilor art. 14 si Anexa nr. 1
din R.G.U.
Constructiile se vor realiza din materiale durabile, atat pentru securitatea populatiei, cat si pentru
aspectul zonei.
Măsuri de amplasare si retrageri minime obligatorii
Amplasarea faţă de aliniament
Aliniament – linie de demarcatie intre terenurile ce apartin domeniului public si cele ce apartin
domeniului privat (linia lotului).
Amplasarea constructiilor se va face retras de la aliniament, distantele fiind prezentate in plansa
„Reglementări urbanistice”.
Amplasarea in interiorul parcelei
Distanta minima obligatorie fata de limitele laterale si posterioare ale parcelelor conform Codului
Civil (2,00 m) se vor majora, respectandu-se distantele prezentate in plansa „Reglementări
urbanistice”.
Intre fatadele cu ferestre ale constructiilor amplasate pe acceasi parcela, este recomandabila o
distanta minima egala cu jumatate din inaltimea cladirii celei mai inalte, dar nu mai putin de 2 m
in subzona Z.D.a. si minim 4 m in subzona Z.D.s., pentru a permite intretinerea acestora si
pentru iluminarea naturala, insorire, salubritate, etc.
Măsuri cu privire la asigurarea acceselor obligatorii
Accese carosabile
Se vor respecta prevederile art. 25 si ANEXA NR. 4 din R.G.U.
In cazul in care nu se pot respecta aceste conditii se va solicita avizul Unitatii teritoriale de
pompieri si se vor respecta conditiile impuse de aceasta.
Accese pietonale
Se vor respecta prevederile art. 26 din R.G.U., precizarile din GHID si Codul Civil art. 616-619.
68
Măsuri cu privire la echiparea edilitară
Racordarea la retelele edilitare existente se va face cu respectarea obligatiilor rezultate din
aplicarea prevederilor art. 13 si art. 27 din R.G.U.
Extinderile de retele sau maririle de capacitate ale retelei edilitare publice vor respecta
prevederile art. 28 din R.G.U. si GHID.
Pentru constructiile si amenajarile admise de prevederile prezentului R.L.U. se vor obtine
avize/acorduri de la regiile de specialitate sau serviciile publice ale acestora.
Dupa executarea retelelor edilitare statutul juridic al acestora se va reglementa corespunzator
art. 29 din R.G.U. si Codul Civil art. 176-178.
Măsuri cu privire la forma si dimensiunile terenurilor pentru constructii
Inaltimea constructiilor
Se vor respecta prevederile art. 31 din R.G.U., precizarile din GHID si art. 622 din Codul Civil.
Pentru zona studiata in PUZ inaltimea maxima a constructiilor va fi :
ZONA PRELUARE ŞI ADMINISTRARE DESEURI (Z.D.a.) : H= 5 m la cornisa;
ZONA DE SORTARE DEŞEURI SI T.M.B. (Z.D.s.) : H=10 m la cornisa.
In situatii exceptionale, in subzona (Z.D.s.), constructiile pot avea inaltimi mai mari, dar nu mai
mult de 15 m, cu conditia ca solutiile adoptate sa fie justificate din punct de vedere functional, de
procesul tehnologic sau de productie, respectându-se CUT maxim propus prin regulament
aferent PUZ.
Măsuri cu privire la amplasarea de spaţii verzi şi împrejmuiri
Spatii verzi si plantate
Se vor respecta prevederile art. 34 si Anexa 6 din R.G.U., precum si precizarile din GHID.
Pentru subzonele Z.D.a. si Z.D.s. din prezentul P.U.Z. s-au prevăzut spatii plantate de minim
20%, respectiv minim 10%. Zona Z.D.d. are prevăzută o suprafaţă liberă verde (suprafaţă
înierbată, fără plantaţii înalte), datortă necesităţii protecţiei înpotriva incendiilor, risc care este
mărit în această subzonă, datorită gazelor emise de levigat.
69
Se recomanda ca in subzona Z.C.v. sa se asigure plantarea cel putin a unui arbore la fiecare
200 mp de teren.
In subzona Z.P.p. se vor realiza perdele verzi de protectie, avand o latime de minim 6 m, din
plantatii medii si inalte (salcâm, plop), asa cum sunt reprezentate in plansa Reglementari
urbanistice. Perdeaua de protectie marcata pe plansa de Reglementari va putea fi intrerupta
pentru accesele pietonale si carosabile.
Se va solicita in mod obligatoriu indicarea in planul care insoteste cererea de autorizatie de
construire a modului de tratare a spatiilor ramase libere.
Imprejmuiri
Se vor respecta prevederile art. 35 din R.G.U. si precizarile din GHID.
Se vor urmari cateva regului :
Pentru a proteja şi delimita incinta, construcţiile şi utilajele existente, se propune un gard
înalt de 2,40 m (considerat de la cota terenului natural), transparent, din elemente
metalice, iar catre limitele laterale si posterioare se va realiza un gard cu inaltimea de
maxim 2,60 m care poate avea sarma ghimpata pentru asigurarea impotriva
intruziunilor.
Pentru accesul auto în incinta , se prevăd porţi de tip culisant. Deschiderea porţilor este
de 7,00 m pentru a asigura o circulaţie în ambele sensuri a autovehiculelor. Accesul
pietonal se face tot prin intermediul acestor porţi.
70
10. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR ALESE
ŞI O DESCRIERE A MODULUI ÎN CARE S-A FĂCUT EVALUAREA, INCLUSIV ORICE
DIFICULTĂŢI (CUM SUNT DEFICIENŢELE TEHNICE SAU LIPSA DE KNOW-HOW)
ÎNTÂMPINATE ÎN PRELUCRAREA INFORMAŢIILOR CERUTE
" Alternativa zero " reprezinta punctul de plecare in evaluarea potentialelor efecte semnificative
asupra mediului produse prin realizarea centrului de managemnt al Deşeurilor –comuna Boşorod
propus a se realiza prin prezentul Plan Urbanistic de Detaliu şi a fost descris anterior, in care s-a
mentionat evolutia posibila a mediului in lipsa implementarii PUD.
Pentru fiecare varianta de plan s-au avut in vedere mai multe caracteristic:
• Mediul : reducerea impactului asupra factorilor de mediu;daca o alternativă ar putea
avea efecte adverse , se va evalua daca acestea pot fi evitate , reduse sau
compensate. Daca o alternativa ar putea avea efecte pozitive , se va analiza daca
acestea ar putea fi intarite .
• Analiza financiar : costuri implicate/suportabilitate ;
• Relevanta :alternativele trebuie sa se aleaga astfel incat realizare obiectivelor
planului sa fie posibila ( sa nu contravina obiectivelor planului )
• Socială : efecte asupra sanatatii populatiei, locuri de munca , risc de accidente,
acceptare de catre public;
Alternativa luată in calcul este:
Aproximativ 55% din deseurile totale care vor fi colectate prin containerul umed (deseuri
biodegradabile) vor fi tratate in statia de compostare – TMB – simpla de la Bosorod .
Statia de TMB va furniza metale si compost care va putea fi folosit la acoperirea
depozitului, reabilitarea depozitelor neconforme si in functie de calitate pentru fertilizarea
solurilor agricole. Reziduurile generate vor fi eliminate prin depozitare .
71
11. DESCRIEREA MĂSURILOR AVUTE ÎN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA
EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTĂRII PLANULUI SAU PROGRAMULUI
După cum s-a prezentat în capitolele precedente Planul Urbanistic Zonal analizat nu va
genera efecte semnificative din punct de vedere al impactului asupra mediului. Impactul
va fi unul negativ dar nesemnificativ situat în limitele legislative în vigoare şi ale
acceptabilităţii generale. Aşadar nu va fi necesară luarea de măsuri speciale pentru
monitorizarea efectelor.
Monitorizarea mediului care va trebui realizată pentru obiectivele acestui proiect trebuie să aibă
în vedere activitatea care se va desfăşura în cadrul sistemului integrat de management al
deşeurilor din judeţul Hunedoara, urmărindu-se întregul lanţ de activităţi.
Obiective incluse în acest proiect, cum sunt cele de sortare, tratare, depozitare, vor fi autorizate
de către autoritatea de mediu urmând ca pentru fiecare, după specificul ei, să se precizeze
tipurile de monitorizări care se impun.
CONCLUZII
Deşi nu au fost identificate efecte semnificative ale implementării Planului Urbanistic
Zonal care să necesite măsuri speciale de monitorizare, centrul de managemnt al
deşeurilor-comuna Boşorod care se va construi în zona care face obiectul PUZ va fi
prevăzută cu sisteme de monitorizare a emisiilor poluante în vederea raportării acestora
către autorităţile de mediu.
72
12. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC AL INFORMAŢIEI FURNIZATE ÎN RAPORTUL DE
MEDIU
Proiectul “Sistem Integrat de Management al Deseurilor in judetul Hunedoara” a fost elaborat pe
baza metodologiei pusa la dispozitie de catre MMP si acopera o perioada de planificare de 30
ani (2010 – 2040). Din punct de vedere geografic, sistemul de management al deseurilor se
refera la tot judetul Hunedoara, atat mediul urban, cat si mediul rural.
Obiectivele si tintele privind gestionarea deseurilor in judetul Hunedoara au fost stabilite pe baza
prevederilor Planului Regional de Gestionare a Deseurilor Regiunea 5 Vest si a Planului
Judetean de Gestionare a Deseurilor, pe baza prevederilor legislative europene si nationale si
tinand seama de situatia actuala din judet.
La elaborarea sistemului de management al deseurilor s-a tinut seama de toate elementele de
planificare din domeniul gestionarii deseurilor existente in prezent la nivel national, regional si
judetean, dar si de documente neadoptate dar in curs de adoptare de Romania.
Dezvoltari urbanistice
Propunerile din acest P.U.Z. au fost corelate cu elementele de reglementare din Regulamentul
Local de Urbanism aferent P.U.G. al Comunei Bosorod si cu P.A.T.J. Hunedoara. Documentatia
va fi supusa spre aprobarea Comisiei Tehnice de Urbanism si Amenajare a Teritoriului din cadrul
Consiliului Judetean Hunedoara.
Amplasarea fata de aliniamente a cladirilor viitorului Centru de management al deseurilor din
Comuna Bosorod va respecta reglementarile din acest P.U.Z., in concordanta cu prevederile
R.L.U. aferent P.U.Z.
Categoriile principale de interventie (si totodata prioritati) vor fi :
Racordarea amplasamentului la reţeaua de alimentare cu energie electrica existenta in
zona, respectiv linia de medie tensiune LEA 20kv existenta in localitatea Ohaba
Streiului;
racordurile de acces din drumul comunal DC 56 pana la limitele incintelor nou
proiectate ;
realizarea plantatiilor de protectie, avand o latime de minim 6 m şi realizate perimetral,
pe parcela care a generat PUZ.
Aprecieri ale elaboratorului PUZ. Concluzii finale
Prin PUZ se stabilesc obiectivele, actiunile, prioritatile, reglementarile de urbanism – permisiuni
si restrictii – necesar a fi aplicate in utilizarea terenurilor si conformarea constructiilor din zona
studiata.
73
Este obligatorie informarea populatiei privind obiectivele acestui proiect de dezvoltare urbanistica
a localitatii. Este importantă înţelegerea funcţiunilor care se propun pe parcelele care au generat
P.U.Z., în scopul realizării unui Centru de management al deseurilor in localitatea Bosorod.
Se propune scoaterea din extravilan a terenului care a generat PUZ si introducerea lui ca trup de
intravilan al Comunei Bosorod. Trupul intravilan – Centru de management al deseurilor va
ramane izolat faţă de celelalte trupuri de intravilan ale comunei Boşorod.