raport de evaluare a impactului asupra mediului …apmgl-old.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia...

105
RAPORT DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI GENERAT DE FORAJUL SI ECHIPAREA SONDELOR TIP ”CLUSTER’’ 1490, 1491 INDEPENDENTA, JUDETUL GALATI (completata - revizia 2) EXPERT EVALUATOR PRINCIPAL EURO ENVIROTECH PLOIESTI CI in RNESPM pozitia 406/2011 Contract: C33/21.01.2005/ AA175/25.05.2012 Cod: EE-521-E/2012 Beneficiar: OMV PETROM ASSET nr. IX – MOLDOVA SUD OCTOMBRIE 2012 Punct de lucru: Ploiesti, Sos. Ploiesti-Targoviste km 8 Tel/Fax: (0244) 597 109; Mobil: 0722 314 686 www.euroenvirotech.ro e-mail: [email protected] Cod de Inregistrare Fiscala: RO 14506092 Cont: RO98 BTRL 0300 1202 E739 73XX Banca Transilvania Ploiesti

Upload: others

Post on 09-Sep-2019

14 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

RAPORT DE EVALUARE A IMPACTULUI

ASUPRA MEDIULUI GENERAT DE FORAJUL SI

ECHIPAREA SONDELOR TIP ”CLUSTER’’ 1490,

1491 INDEPENDENTA, JUDETUL GALATI

(completata - revizia 2)

EXPERT EVALUATOR PRINCIPAL

EURO ENVIROTECH PLOIESTI

CI in RNESPM pozitia 406/2011

Contract: C33/21.01.2005/ AA175/25.05.2012

Cod: EE-521-E/2012

Beneficiar:

OMV PETROM

ASSET nr. IX – MOLDOVA SUD

OCTOMBRIE 2012

Punct de lucru: Ploiesti, Sos. Ploiesti-Targoviste km 8 Tel/Fax: (0244) 597 109; Mobil: 0722 314 686

www.euroenvirotech.ro e-mail: [email protected]

Cod de Inregistrare Fiscala: RO 14506092 Cont: RO98 BTRL 0300 1202 E739 73XX

Banca Transilvania Ploiesti

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1490,

1491 Independenta, judetul Galati, revizia 2

Octombrie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA175/25.05.2012; Cod: EE-521-E/2012

2

Echipa de elaboratori:

Gheorghe NICULAE

Rodica RUSEN

Teodor GOGONEA

Xenia STOICESCU

Mihai NICULAE

Cornelia NICULAE

Nela ZAMBILA

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1490,

1491 Independenta, judetul Galati, revizia 2

Octombrie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA175/25.05.2012; Cod: EE-521-E/2012

3

CUPRINS

1 INFORMATII GENERALE ---------------------------------------------------------------------------------------------- 6

1.1 Titularul proiectului ------------------------------------------------------------------------------------------------------ 6

1.2 Autorul atestat al studiului ---------------------------------------------------------------------------------------------- 6

1.3 Denumirea proiectului ---------------------------------------------------------------------------------------------------- 6

1.4 Descrierea proiectului----------------------------------------------------------------------------------------------------- 6

1.4.1 Necesitate, scop, oportunitate ------------------------------------------------------------------------------------------ 7

1.4.2 Amplasament ------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 7

1.4.3 Descrierea lucrarilor ----------------------------------------------------------------------------------------------------- 7

1.4.4 Principalele faze ale activitatii ----------------------------------------------------------------------------------------- 8

1.4.5 Incadrare in planurile locale -------------------------------------------------------------------------------------------- 8

1.4.6 Impactul cumulativ al activitatii --------------------------------------------------------------------------------------- 8

1.4.7 Amenajare drum de acces ---------------------------------------------------------------------------------------------- 9

1.4.8 Amenajare careu sonde ------------------------------------------------------------------------------------------------- 9

1.5 Durata etapei de functionare ------------------------------------------------------------------------------------------- 11

1.6 Informatii privind activitatea ------------------------------------------------------------------------------------------ 12

1.6.1 Forajul propriu-zis ----------------------------------------------------------------------------------------------------- 12

1.6.2 Principalele categorii de materiale utilizate, in procesul de foraj ---------------------------------------------- 12

1.7 Informatii despre poluanti fizici si biologici care afecteaza mediul, generati de activitatea propusa ---- 17

1.8 Informatii despre modalitati propuse, proiectate, pentru conectare la infrastructura existenta --------- 18

1.8.1 Conectare la cai de acces --------------------------------------------------------------------------------------------- 18

1.8.2 Conectare la magistrale electrice ------------------------------------------------------------------------------------ 19

2 PROCES TEHNOLOGIC --------------------------------------------------------------------------------------------- 19

2.1 Descrierea procesului tehnologic propus ----------------------------------------------------------------------------- 19

2.1.1 Organizarea de santier si forarea sondelor ------------------------------------------------------------------------------ 19

2.1.2 Punerea in functiune si exploatarea sondelor --------------------------------------------------------------------------- 25

2.2 Activitatile de dezafectare, la sfarsitul procesului de exploatare a sondelor ---------------------------------- 26

3. DESEURI ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 28

4 IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIER, ASUPRA COMPONENTELOR

MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA --------------------------------------------------------------- 31

4.1 Apa -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 31

4.1.1 Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului------------------------------------------------------------------- 31

4.1.2 Alimentarea cu apa ---------------------------------------------------------------------------------------------------- 32

4.1.3 Managementul apelor uzate ------------------------------------------------------------------------------------------ 34

4.1.4 Prognoza impactului --------------------------------------------------------------------------------------------------- 36

4.1.5 Masuri de diminuare a impactului----------------------------------------------------------------------------------- 37

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1490,

1491 Independenta, judetul Galati, revizia 2

Octombrie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA175/25.05.2012; Cod: EE-521-E/2012

4

4.1.6 Conditii care trebuie respectate -------------------------------------------------------------------------------------- 38

4.1.7 Modul in care sunt afectate stratele freatice care urmeaza a fi strabatute de catre coloanele: de ancoraj si

de exploatare ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ 40

4.2 Aerul ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ 41

4.2.1 Date generale ----------------------------------------------------------------------------------------------------------- 41

4.2.2 Surse si poluanti generati --------------------------------------------------------------------------------------------- 41

4.2.3 Prognoza impactului --------------------------------------------------------------------------------------------------- 44

4.2.4 Masuri de diminuare a impactului----------------------------------------------------------------------------------- 44

4.2.5 Conditii care trebuie respectate -------------------------------------------------------------------------------------- 45

4.3 Solul ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 46

4.3.1 Generalitati -------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 46

4.3.2 Surse de poluare a solului -------------------------------------------------------------------------------------------- 49

4.3.3 Prognoza impactului --------------------------------------------------------------------------------------------------- 49

4.3.4 Masuri de diminuare a impactului----------------------------------------------------------------------------------- 50

4.3.5 Conditii care trebuie respectate -------------------------------------------------------------------------------------- 52

4.4 Geologia subsolului ------------------------------------------------------------------------------------------------------- 55

4.4.1 Surse de poluare a subsolului ---------------------------------------------------------------------------------------- 57

4.4.2 Prognoza impactului --------------------------------------------------------------------------------------------------- 57

4.4.3 Masuri de diminuare a impactului----------------------------------------------------------------------------------- 58

4.5 Biodiversitatea------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 59

4.5.1 Referiri generale despre biodiversitatea Luncii Siretului Inferior --------------------------------------------- 59

4.5.2 Generalitati -------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 62

4.5.3 Prognoza impactului -------------------------------------------------------------------------------------------------------- 64

4.5.4 Masuri de diminuare a impactului ---------------------------------------------------------------------------------------- 64

4.5.5 Conditii care trebuie respectate ------------------------------------------------------------------------------------------- 65

4.6 Peisajul ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 67

4.6.1 Informatii despre peisaj ----------------------------------------------------------------------------------------------- 67

4.6.2 Explicarea utilizarii terenului ---------------------------------------------------------------------------------------- 68

4.6.3 Suprafata de teren ocupata -------------------------------------------------------------------------------------------- 69

4.6.4 Impactul asupra peisajului -------------------------------------------------------------------------------------------- 69

4.6.5 Masuri de diminuare a impactului----------------------------------------------------------------------------------- 69

4.7 Mediul social si economic ----------------------------------------------------------------------------------------------- 69

4.7.1 Impactul asupra mediului social si economic --------------------------------------------------------------------- 70

4.7.2 Masuri de diminuare a impactului----------------------------------------------------------------------------------- 70

4.8 Zgomotul ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 70

4.8.1 Generalitati -------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 70

4.8.2 Prognoza impactului --------------------------------------------------------------------------------------------------- 71

4.8.3 Masuri de diminuare a impactului----------------------------------------------------------------------------------- 72

4.8.4 Conditii care trebuie respectate -------------------------------------------------------------------------------------- 72

4.9 Protectia impotriva radiatiilor ----------------------------------------------------------------------------------------- 74

4.10 Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural ------------------------------------------------------------------ 74

5 ANALIZA ALTERNATIVELOR -------------------------------------------------------------------------------------- 74

6 MONITORIZAREA ------------------------------------------------------------------------------------------------------ 74

7 MASURI DE PROTECTIA MUNCII --------------------------------------------------------------------------------- 76

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1490,

1491 Independenta, judetul Galati, revizia 2

Octombrie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA175/25.05.2012; Cod: EE-521-E/2012

5

7.1 Obligatiile proiectantului------------------------------------------------------------------------------------------------ 76

7.2 Obligatiile executantului ------------------------------------------------------------------------------------------------ 77

7.3 Obligatiile beneficiarului investitiei ----------------------------------------------------------------------------------- 79

7.4 Masuri de protectie si stingere a incendiilor ------------------------------------------------------------------------ 80

7.4.1 Generalitati -------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 81

7.4.2 Prevederi specifice ----------------------------------------------------------------------------------------------------- 81

8 SITUATII DE RISC ----------------------------------------------------------------------------------------------------- 82

8.1 Accidente potentiale ------------------------------------------------------------------------------------------------------ 82

8.2 Planuri pentru situatii de risc ------------------------------------------------------------------------------------------ 83

8.3 Masuri de prevenire a accidentelor ----------------------------------------------------------------------------------- 83

9 DESCRIEREA DIFICULTATILOR ---------------------------------------------------------------------------------- 88

10 REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC -------------------------------------------------------------------------- 88

10.1 Amplasament -------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 88

10.2 Descrierea activitatii ----------------------------------------------------------------------------------------------------- 89

10.3 Prognoza impactului --------------------------------------------------------------------------------------------------------- 90

10.3.1 Prognoza impactului asupra factorului de mediu apa ---------------------------------------------------------------- 90

10.3.2 Prognoza impactului asupra factorului de mediu aer ---------------------------------------------------------------- 91

10.3.3 Prognoza impactului asupra factorului de mediu sol ---------------------------------------------------------------- 92

10.3.4 Prognoza impactului asupra factorului de mediu subsol ------------------------------------------------------------ 92

10.3.5 Prognoza impactului asupra factorului de mediu flora si fauna ---------------------------------------------------- 92

10.4 Gospodarirea deseurilor------------------------------------------------------------------------------------------------- 93

10.5 Gospodarirea substantelor toxice periculoase ---------------------------------------------------------------------- 94

10.6 Masuri de diminuare a impactului ------------------------------------------------------------------------------------ 96

10.7 Prognoza asupra calitatii vietii/standardului de viata si asupra conditiilor sociale in comunitatile

afectate de impact ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 100

11 CONCLUZII SI RECOMANDARI ---------------------------------------------------------------------------------- 100

11.1 Concluzii ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ 100

11.2 Recomandari------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 102

12 BIBLIOGRAFIE -------------------------------------------------------------------------------------------------------- 102

13 ANEXE ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 105

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1490,

1491 Independenta, judetul Galati, revizia 2

Octombrie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA175/25.05.2012; Cod: EE-521-E/2012

6

1 INFORMATII GENERALE

1.1 Titularul proiectului

OMV PETROM

Asset IX – Moldova Sud

1.2 Autorul atestat al studiului

EXPERT EVALUATOR PRINCIPAL

EURO ENVIROTECH

CI in RNESPM pozitia 406/2011

e-mail: [email protected]

[email protected]

www.euroenvirotech.ro

Telefon/Fax: 0244 597 109

Telefon mobil: 0722 314 686; 0730 051 151

1.3 Denumirea proiectului

FORAJUL SI ECHIPAREA SONDELOR TIP ‘’CLUSTER’’ 1490, 1491

INDEPENDENTA, JUDETUL GALATI.

1.4 Descrierea proiectului

Prezentul “Raport de evaluare a impactului asupra mediului”, a fost elaborat in

conformitate cu Ordinul Ministrului Mediului si Padurilor, Ministrului

Administratiei si Internelor, Ministrului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale si

Ministrului Dezvoltarii Regionale si Turismului nr. 135/10.02.2010, privind

aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru

proiecte publice si private [33] si Ordinul Ministrului Apelor si Protectiei Mediului

nr. 863/26.09.2002, privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor

procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului [34].

S-a avut in vedere si continutul discutiilor din CAT din 23.08.2012 de la ARPM

Galati [35].

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1490,

1491 Independenta, judetul Galati, revizia 2

Octombrie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA175/25.05.2012; Cod: EE-521-E/2012

7

1.4.1 Necesitate, scop, oportunitate

Strategia de restructurare si modernizare a OMV PETROM include si

implementarea unor tehnologii care sa asigure protectia mediului, in conformitate

cu legislatia in vigoare, diminuarea consumurilor energetice, a pierderilor

tehnologice si a necesarului de personal, in scopul maririi rentabilitatii, precum si

realizarea unor conditii mai bune de munca pentru personalul societatii.

In cadrul acestei strategii, un loc important il ocupa programul de completare a

gabaritului de sonde forate pe aceeasi structura, care va duce la o exploatare de

maxima productivitate, a resursei naturale de titei si gaze, disponibila in zacamant

si cu minimul de extensie, asupra ecosistemului inconjurator.

1.4.2 Amplasament

Sondele tip ‘’Cluster’’ 1490, 1491 Independenta, sonde exploatare titei, sunt

amplasate in intravilanul localitatii Schela, judetului Galati, terenul apartinand

Consiliul Local Schela si are categoria de folosinta – arabil.

Local, sondele tip ’’Cluster’’ 1490, 1491 Independenta se vor amplasa la circa 100

m de prima casa, la o distanta de circa 360 m de paraul Lozova (afluent stanga al

raului Barladel), la o distanta de 25 m de sonda 420 (sonda inactiva) si 42 m de

sonda 1370 Independenta (sonda aflata in functiune).

Coordonatele celor 2 sonde din’’Cluster’’ in sistem STEREO 70 sunt:

� pentru sonda 1490 Independenta :

� X = 448 216,10;

� Y = 721 756,90;

� pentru sonda 1491 Independenta :

� X = 448 203,27;

� Y = 721 764,68.

1.4.3 Descrierea lucrarilor

Categoria lucrarilor de explorare/exploatare a zacamintelor de petrol si gaze,

ramura a industriei petroliere, include si lucrarile privind forajul sondelor, lucrari

care au un caracter temporar.

Durata forajelor este determinata de adancimea la care se afla obiectivul –

zacamantul care trebuie exploatat, constructia sondelor si conditiile geofizice ale

structurii.

Durata estimata de realizare a lucrarilor este de circa 38 de zile pentru fiecare

sonda, iar adancimea de foraj este de 825 m.

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1490,

1491 Independenta, judetul Galati, revizia 2

Octombrie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA175/25.05.2012; Cod: EE-521-E/2012

8

1.4.4 Principalele faze ale activitatii

In vederea realizarii obiectivului sunt prevazute a fi executate urmatoarele etape:

� organizarea de santier;

� executarea lucrarilor de pregatire si organizare prin lucrari de constructii

– montaj, in legatura cu instalatia de foraj;

� executarea lucrarilor de foraj propriu – zise;

� incheierea procesului de foraj;

� demobilizarea instalatiilor de foraj si anexelor;

� transportul acestora la alta locatie sau la baza de reparatii;

� executarea lucrarilor de probare a stratelor si pregatirea sondelor pentru

exploatare;

� executarea de lucrari pentru redarea terenului disponibilizat prin

reducerea careului sondelor, de la dimensiunile necesare de foraj la cele

necesare procesului de exploatare, vechilor proprietari, in circuitul initial,

prin lucrari de reconstructie ecologica.

Activitatea de pregatire si organizare consta in lucrari destinate amenajarii

drumului de acces la sonde, amenajarii careului sondelor, precum si lucrari pentru

protectia mediului, aferente instalatiilor de foraj.

In cadrul organizarii de santier, pentru activitatea sociala a personalului care

executa lucrarile necesare realizarii obiectivului se impune:

� asigurarea apei potabile necesara prepararii hranei;

� asigurarea apei potabile necesara igienei personale;

� montarea toaletelor ecologice;

� racordarea baracilor necesare organizarii de santier la reteaua

electrica;

� racordarea bucatariei, dusurilor si spalatoarelor la sistemul de

colectare si depozitare a apelor menajere uzate.

1.4.5 Incadrare in planurile locale

Obiectivele stabilite de catre Primaria localitatii Schela, judetul Galati, sunt

constituite ca parti integrante ale programelor locale, nationale si internationale

care vizeaza protectia mediului pe amplasamentul selectat.

1.4.6 Impactul cumulativ al activitatii

Chiar daca amplasamentul noilor sonde se afla intr-o zona antropizata, nu se vor

inregistra fenomene care sa conduca la efecte sinergetice ale noii activitati in

contextul continuarii activitatilor obiectivelor deja existente in zona. Noul obiectiv

nu va produce impact nici direct, nici indirect si nici cumulativ asupra celorlalte

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1490,

1491 Independenta, judetul Galati, revizia 2

Octombrie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA175/25.05.2012; Cod: EE-521-E/2012

9

activitati existente in zona – inclusiv extractia de titei - si va respecta toate

obiectivele privitoare la protectia mediului (apa, aer, sol, subsol, sanatate publica,

biodiversitate etc).

1.4.7 Amenajare drum de acces

Accesul la locatia celor doua sonde tip ’’Cluster” 1490, 1491 Independenta se

realizeaza pe drumurile de exploatare petroliera existente in zona.

Pentru amenajarea careului sondelor 1490, 1491 Independenta este necesar ca

traseul drumului de acces la sonde sa se amenajeze pe o portiune de circa 29 m cu

urmatorul sistem rutier:

� 10 cm macadam;

� 25 cm piatra sparta;

� geogrila cu rezistenta la tractiune de 40 kN/m dimensiuni ochiuri 35x25 mm;

� 15 cm balast.

1.4.8 Amenajare careu sonde

Sondele tip ’’Cluster’’ 1490, 1491 Independenta, sonde exploatare titei, este

amplasata in intravilanul localitatii Schela, judetul Galati.

Suprafata inchiriata pentru forajul sondelor tip ’’Cluster’’ 1490, 1491

Independenta este de circa 11 500 m2, din care pentru careu sonde - 7 725 m

2, iar

pentru culoarul de lucru – 3 775 m2, necesar montarii conductei de amestec ( din

capul de eruptie al sondelor 1490, respective 1491 Independenta la punctul de

masurare 373 Independenta). Terenul ocupat de careul sondelor si utilitati,

apartine Consiliului Local Schela si are categoria de folosinta – arabil.

Pentru amenajarea careului sondelor sunt prevazute urmatoarele lucrari:

� decopertarea pe o grosime de 40 cm si depozitarea stratului vegetal, conform

Normativului nr. 503/1459 din 22 mai 1985 aprobat de Ministerul Petrolului,

in incinta careului sondelor, acesta constituind depozitul de sol vegetal care

se va folosi la redarea terenului; terenul decopertat se niveleaza la o singura

cota si se compacteaza pana la obtinerea gradului de compactare (98 %)

pregatindu-se pentru amplasarea instalatiei de foraj si accesoriilor acesteia;

� amenajarea sistemului rutier la platforma careului si a drumului interior:

Sistem rutier tip SR1 (1944 m2):

� 10 cm imbracaminte din macadam construit conform SR179:95 din

piatra sparta de cariera pentru drumuri;

� 35 cm strat fundatie construita conform STAS 6400-84, din piatra

sparta de cariera pentru drumuri asternuta mecanic cu impanare si

fara innoroire;

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1490,

1491 Independenta, judetul Galati, revizia 2

Octombrie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA175/25.05.2012; Cod: EE-521-E/2012

10

� geogrila cu rezistenta la tractiune de 40 kN/m;

� 15 cm strat filtrant din balast compactat.

Sistem rutier tip SR2 (102 m2) pentru instalatia de interventie IC5:

� 18 cm imbracaminte din dale 3x1x0.18 m;

� 2 cm nisip;

� 15 cm strat fundatie construita conform STAS 6400-84, din piatra

sparta de cariera pentru drumuri asternuta mecanic cu impanare si

fara innoroire;

� geogrila cu rezistenta la tractiune de 40 kN/m;

� 15 cm perna din balast compactat.

Pentru restul suprafetei (1224 m2) se va asterne o perna din balast compactat in

grosime de 50 cm (SR3) pentru depozitare obiecte aferente instalatiei de foraj si

drumului interior.

Stratul de umplutura pentru nivelare se efectueaza cu balast compactat.

� montarea baracilor pe dale; suprastructura acestora va fi executata dintr-un

strat de balast compactat;

� asigurarea colectarii si evacuarii apelor meteorice care cad in interiorul

careului se realizeaza prin executia unui sant pereat din beton , in lungime de

circa 204 m si adancimea de 1,50 m;

� asigurarea colectarii si evacuarii apelor reziduale provenite din procesul de

productie care se descarca in bazinul de colectare reziduuri, se realizeaza

prin executia unui sant dalat, cu profil trapezoidal, in lungime de circa 30 m

si adancimea de 0,40 m pentru fiecare sonda din ’’Cluster’’.

� amplasarea in interiorul careului de foraj in pozitie semiingropata a habei de

reziduuri, avand capacitatea de 40 m3/sonda. Pentru amplasarea habei se vor

excava circa 80 m3 pamant, haba amplasandu-se pe un strat drenant de nisip

cu grosimea de 10 cm. Inainte de montaj haba se va hidroizola cu doua

straturi de solutie bituminoasa. Pentru evitarea unor accidente haba va fi

imprejmuita si se va proteja cu un capac;

� montarea habelor pentru depozitarea/prepararea cantitatilor suplimentare de

fluid de foraj;

� pentru depozitarea detritusului rezultat din foraj, instalatia este prevazuta cu

o haba metalica de 40 m3/ sonda, asezata in pozitie semiingropata in imediata

vecinatate a sitelor vibratoare;

� la gura sondelor se va construi cate un beci betonat/ sonda, care are rolul de

a permite montarea capului de coloana si al instalatiei de prevenire, precum

si rolul de a capta toate scurgerile din zona gaurii de sonda, precum si de pe

podul instalatiei de foraj;

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1490,

1491 Independenta, judetul Galati, revizia 2

Octombrie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA175/25.05.2012; Cod: EE-521-E/2012

11

� pentru depozitarea si manipularea materialelor si substantelor utilizate in

procesul tehnologic, in conditii de siguranta si conform Normelor Tehnice de

Securitate, se prevede o baraca de chimicale dotata cu platforma de

protectie;

� utilajele care alcatuiesc instalatia de foraj se transporta la sonda in ordinea

de montaj si se amplaseaza pe pozitiile de lucru. Montarea acestora se

efectueaza strict in spatiul delimitat si nu afecteaza factorii de mediu din

exterior.

� la terminarea lucrarilor de foraj si punere in productie se va amenaja careul

de exploatare prin echiparea sondelor pentru productie, restul suprafetei

redandu-se in circuit la parametrii anteriori; daca rezultatele sunt negative,

intreaga suprafata se va reda in circuit;

� se vor asigura sondele impotriva unor accidente neprevazute (manifestari,

eruptii libere etc.) prin respectarea programului de constructie, cimentare si

echipare cu prevenitoare de eruptie de 210 atmosfere.

Efectul negativ asupra factorilor de mediu, datorita tasarilor si arocamentelor din

careul sondelor, este indepartat la executarea lucrarilor de redarea terenului in

circuit, conform lucrarilor descrise la cap.4.3.5.E.

Tabelul nr. 1.4.8.-1.

Nr

crt Proprietarul

Domiciliul

proprietarului

Amplasarea

terenului

Suprafata

ocupata de

careu sonde,

m2

Suprafata ocupata

de culoarul de

lucru necesar

montarii conductei

de amestec m2

1.

Consiliul

Local

Schela

Com. Schela,

jud.Galati

Com. Schela,

jud.Galati

7 725

3 775

Total general (intravilan - arabil) 7 725 3 755

Total = 11 500 m2

1.5 Durata etapei de functionare

Durata lucrarilor de realizare a forajului a unei sonde este de 17 zile.

Durata realizarii probelelor de productie este de 6 zile/sonda.

Durata perioadei mobilizare-demobilizare instalatie de foraj este de 15 zile/sonda.

In total, timpul alocat executarii unui foraj este de 17+6+15=38 zile/sonda [41].

Forajul se va efectua cu instalatia de foraj tip T 50 Termica.

Daca rezultatele probelor de productie sunt pozitive, sonda intra in productie.

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1490,

1491 Independenta, judetul Galati, revizia 2

Octombrie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA175/25.05.2012; Cod: EE-521-E/2012

12

1.6 Informatii privind activitatea

1.6.1 Forajul propriu-zis

Dupa terminarea fazei de mobilizare in legatura cu instalatia de foraj se vor

executa lucrarile propriu-zise de foraj, conform programului de constructie,

prevazut in proiectul tehnic.

Pentru activitatea de foraj se va utiliza instalatia de foraj tip T 50 Termica .

Pentru extractia de petrol, instalatia de foraj utilizeaza resurse energetice din

categoriile energie electrica si motorina, dupa cum se poate urmari, in tabelul

urmator:

Tabelul nr. 1.6.1.-1. Productia Resurse folosite in scopul asigurarii productiei

Denumirea Cantitatea

anuala/sonda Denumirea

Cantitatea

anuala Furnizor

Titei * 3285 tone Petrol / Pacura

Gaze naturale Benzine

Energie electrica

Neprecizat

in aceasta

faza a

proiectului

Energie termica

Motorina 240 tone

Altele

* Calcul estimativ pentru un debit brut de titei de circa 14 m3/zi si un debit net de circa 9 tone/zi.

1.6.2 Principalele categorii de materiale utilizate, in procesul de foraj

La realizarea lucrarilor, se vor utiliza materii prime si materiale, conform cu

reglementarile nationale in vigoare, precum si legislatiei si standardelor nationale

armonizate cu legislatia U.E. Acestea sunt produse de balastiera (aprovizionate de

la balastiera autorizata), betoane de ciment (aprovizionate de la statii de betoane

autorizate, sau preparate local conform normelor) si combustibili auto necesari

functionarii utilajelor (ce vor fi aprovizionati din statii de distributie). Aceste

materiale sunt in concordanta cu prevederile Hotararea Guvernului Romaniei nr

766/10.12.1997, pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in

constructii[1], Hotararea Guvernului Romaniei nr 675/11.07.2002, privind

modificarea si completarea Hotararii Guvernului Romaniei nr 766/1997, pentru

aprobarea unor regulamente privind calitatea in constructii [2], Hotararea

Guvernului Romaniei nr 123/10.10.2008, privind modificarea Hotararii Guvernului

Romaniei nr 766/1997, pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1490,

1491 Independenta, judetul Galati, revizia 2

Octombrie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA175/25.05.2012; Cod: EE-521-E/2012

13

constructii [3] si a Legii 10/24.01.1995, privind obligativitatea utilizarii de

materiale agrementate, la executia lucrarii [4].

Toate substantele chimice utilizate in procesul de exploatare, respecta prevederile

Hotararii Guvernului Romaniei nr. 1408/04.11.2008, privind clasificarea,

etichetarea si ambalarea substantelor periculoase [5].

In procesul tehnologic de foraj al sondelor se utilizeaza fluidul de foraj preparat de

catre executantul forajului - care este un tert autorizat -, in incinta sediului

acestuia. Fluidul de foraj este transportat de catre acesta la locul de utilizare, iar

excesul este recuperat si depozitat pe amplasamentul firmei. OMV PETROM nu

prepara sau depoziteaza fluid de foraj pe teritoriul sau, ci numai utilizeaza acest

produs prin intermediul tertilor autorizati, care-l prepara, depoziteaza, recupereaza

si utilizeaza.

Cantitatea suplimentara necesara de fluid de foraj este preparata in habe de

suprafata, sub agitare continua cu ajutorul unor bustere; acesta este preluat din

habe de pompele instalatiei, pompat prin prajini in gaura de sonda, de unde se

reintoarce prin spatiul inelar, in haba dinaintea sitelor vibratoare si circuitul se

repeta.

Circulatia fluidului de foraj este in sistem inchis, existand in permanenta un

control pe cantitatea de fluid vehiculat. Tot circuitul fiind inchis, nu exista

pierderi sau scurgeri de fluid de foraj.

Detritusul generat de sapa de foraj este transportat de fluid la suprafata, trecut prin

site vibratoare si colectat in haba de detritus. Din aceasta haba, detritusul rezultat

este tras cu o pompa, centrifugat, floculat, apa rezultata se intoarce in haba de

preparare, iar detritusul este transportat in vederea depozitarii si reciclarii, la

Statia de Tratare/Neutralizare agreata de OMV PETROM si Agentia de Mediu

(aplicare Waste Management).

Fluidul de foraj folosit in procesul tehnologic va avea caracteristici compatibile cu

stratele traversate, acesta neavand un caracter poluant deoarece concomitent cu

traversarea acestora are loc tubarea coloanelor si cimentarea acestora.

Cantitatea de fluid de foraj va fi minimizata prin utilizarea unui sistem de curatire a

fluidelor care permite recircularea acestora dupa indepartarea impuritatilor si

tratarea in vederea corectarii proprietatilor acestuia.

Retetele fluidelor de foraj sunt specifice fiecarui tert care le utilizeaza, acestea fiind

elaborate in functie de categoria stratelor geologice strapunse. In aceasta faza a

proiectului nu se cunoaste firma care va executa forajul, in consecinta nu sunt

cunoscute retetele de compozitie ale fluidului de foraj pentru acest cluster.

In mod curent toate retetele fluidului de foraj contin o serie de componente de baza,

comune. In scopul reducerii riscului asociat utilizarii unor substante cu

caracteristici periculoase, la prepararea fluidului de foraj au fost inlocuiti

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1490,

1491 Independenta, judetul Galati, revizia 2

Octombrie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA175/25.05.2012; Cod: EE-521-E/2012

14

constituentii si aditivii, inclusiv lubrifiantii si inhibitorii de coroziune cu toxicitate

ridicata, cu altii mai putin toxici. Astfel, s-au inlocuit sarurile de crom, motorina din

fluidele de emulsie inversa cu poliglicoli, cu baze organice, polimeri biodegradabili.

Pentru cuantificarea toxicitatii fluidelor de foraj se utilizeaza indicatorul

concentratie letala LC50, care se exprima in ppm. Valorile mari ale parametrului

LC50 indica toxicitate redusa si invers, valorile scazute semnifica un nivel crescut de

toxicitate.

Fluidele cu LC50 mai mic de 30 000 ppm sunt interzise. In cazul forajului acestei

sonde, fluidele utilizate au LC50 de 80 000 ÷ 90 000 ppm, ceea ce denota un grad de

toxicitate redus.

Compusii, biodegradabili, folositi la prepararea fluidului de foraj sunt:

� Pac-Le - celuloza anionica, masa moleculara mica;

� Pac-Re - celuloza anionica, masa moleculara mare;

� Barazan - biopolymer cu masa moleculara mare.

In general, in procesul tehnologic de forare a unei sonde sunt nominalizate

urmatoarele produse chimice necesare la prepararea, intretinerea si conditionarea

fluidului de foraj:

� NaOH, cu fraza de risc: R 36/38, avand ca recomandare de prudenta: S 26-

37/39-45 –, conform Anexa 6, a Hotararii Guvernului Romaniei nr.

1408/04.11.2008, privind clasificarea, ambalarea si etichetarea substantelor

periculoase;

� soda calcinata, cu fraza de risc: R 36, avand ca recomandare de prudenta: S

22-26 –, conform Anexa 6, a Hotararii Guvernului Romaniei nr.

1408/04.11.2008;

Restul de componente neregasindu-se in Anexa 2 „Lista substantelor periculoase”,

a Hotararii Guvernului Romaniei nr. 1408/04.11.2008, privind clasificarea,

ambalarea si etichetarea substantelor periculoase:

� bentonita;

� CaCO3;

� derivat de lignit;

� biopolimer tip xanthan;

� inhibitor de argila cu caracter amfoter ;

� amidon pregelatinizat;

� paraformaldehida.

Tabelul 1.6.2-1: Informaţii despre materiile prime şi despre substanţele sau

preparatele chimice

Denumirea materiei

prime, a substanţei sau

a preparatului chimic

Cantitatea anuală/

existentă in stoc

Clasificarea şi etichetarea substanţelor sau a preparatelor chimice

Categorie

Prudenta*) Fraze de risc*) Periculoase/Nepericuloase

(P/N) -

Hidroxid de sodiu Nu exista P S 26-37/39-45 R 36/38

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1490,

1491 Independenta, judetul Galati, revizia 2

Octombrie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA175/25.05.2012; Cod: EE-521-E/2012

15

(NaOH) cuantificare in

aceasta faza a

proiectului Carbonat de sodiu, soda

calcinata (Na2CO3) P S 22-26 R 36

Bentonita

Nu exista

cuantificare in

aceasta faza a

proiectului

N

CaCO3 N

Paraformaldehida N

Amidon pregelatinizat N

Inhibitor de argila cu

caracter amfoter N

Biopolimer tip xanthan N

Derivat de lignit N

Pac-Re - celuloza

anionica, masa

moleculara mare

N

Pac-Le - celuloza

anionica, masa

moleculara mica

N

Barazan - biopolymer cu

masa moleculara mare N

*) Conform Hotararii Guvernului Romaniei nr. 1408/04.11.2008, privind clasificarea, ambalarea si etichetarea

substantelor periculoase [6]

La inceputurile forajului rotativ modern – ultimele decenii ale secolului trecut – , se

pompa prin prajini, apa, pentru a spala permanent talpa sondei si a evacua

detritusul la suprafata. Cu particule fine de roca, mai ales cu cele dispersabile in

apa, se forma un noroi de-a lungul spatiului inelar. S-a constatat ca acesta avea

unele avantaje fata de apa curenta: o capacitate mai buna de evacuare, inclusiv pe

aceea de a mentine detritusul, in suspensie, la intreruperea circulatiei si, indeosebi,

calitatea de a stabiliza peretii gaurii de sonda, in dreptul rocilor neconsolidate.

Treptat, exigentele impuse acestui fluid au crescut. El a inceput sa fie preparat la

suprafata, din argile coloidale, studiat in laborator, testat la sonda, tratat si curatat

cu mai multa atentie. In scopul obtinerii unor insusiri superioare, compozitia

fluidelor de foraj s-a diversificat continuu. Astazi, multe dintre ele nu mai sunt

preparate din apa si argila. Denumirea generica “noroaie de foraj” devine, in

aceste cazuri, neadecvata.

Sintetizand, fluidului de foraj i se atribuie, in prezent, urmatoarele roluri

principale:

� hidrodinamic

Dupa iesirea din duzele sapei, fluidul curata particule de roca dislocata de

pe talpa sondei si le transporta la suprafata, unde sunt indepartate. La

forajul cu jet, inclusiv la dirijarea sondei cu jet, fluidul de circulatie

constituie si instrumentul de dislocare a rocii.

� hidrostatic

Prin contrapresiunea creata asupra peretilor, acestia impiedica surparea

rocilor, consolidate si patrunderea nedorita, in sonda, a fluidelor din

formatiunile traversate.

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1490,

1491 Independenta, judetul Galati, revizia 2

Octombrie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA175/25.05.2012; Cod: EE-521-E/2012

16

� de colmatare

Datorita diferentei de presiune sonda – strate, in dreptul rocilor permeabile,

se depune, prin filtrare, o turta din particule solide, care consolideaza

pietrisurile, nisipurile si alte roci slab cimentate sau fisurate. Totodata, turta

de colmatare reduce frecarile dintre garnitura de foraj sau coloana de

burlane si rocile de pereti diminueaza uzura prajinilor si a racordurilor.

� de racire si lubrifiere

Fluidul de circulatie raceste si lubrifiaza elementele active ale

instrumentului de dislocare, prajinile, lagarele sapelor cu role – daca sunt

deschise – si lagarele motoarelor de fund. Filmul de noroi din zonele

impermeabile si turta de colmatare, din portiunile permeabile, reduc

frecarile dintre prajini si pereti, micsorand viteza de uzare si momentul

necesar rotirii.

� motrice

Cand se foreaza cu motoare de fund, hidraulice sau pneumatice, fluidul de

foraj constituie agentul de transmitere a energiei, de la suprafata la motorul

aflat deasupra sapei.

� informativ

Urmarind fluidul de circulatie la iesirea din sonda si detritusul adus la

suprafata, se obtin informatii asupra rocilor interceptate si a fluidelor din

porii lor. Unele roci, cum este sarea, altereaza proprietatile fluidului intr-un

mod caracteristic: cresc gelatia, vascozitatea si viteza de filtrare.

La investigarea rocilor din peretii sondei, prin carotaj de conductivitate, fluidul de

foraj poate indeplini si alte atributii: plasarea pastei de ciment in spatiul ce

urmeaza sa fie cimentat, antrenarea unor scule de instrumentatie, degajarea

garniturilor de foraj prinse, asigurarea presiunii necesare intre coloana de

exploatare si tubingul suspendat in packer, omorarea sondei.

Prin efectul de flotabilitate exercitat asupra garniturii de prajini sau asupra

coloanelor de burlane, se reduce, uneori sensibil, sarcina la carligul instalatiei de

foraj. In principiu, natura, compozitia, proprietatile si debitul fluidului de circulatie

utilizat pentru forajul sondelor se stabilesc astfel incat sa fie satisfacute, in conditii

optime, atributiile enumerate mai sus. Criteriile de alegere rezulta din cele discutate

in continuare. Totusi, fluidul de foraj trebuie sa indeplineasca si numeroase alte

conditii, dintre care unele sunt esentiale, pentru forarea sondelor, fara accidente si

complicatii, intr-un timp minim, si punerea ei, in exploatare, fara dificultati, la

productivitatea maxima:

� fluidul ales nu trebuie sa afecteze, fizic sau chimic, rocile transversate: sa

nu umfle si sa nu disperseze argilele si marnele hidratabile, sa nu dizolve

rocile solubile, sa nu erodeze rocile slab consolidate; pe cat posibil,

detritusul, sa nu fie dispersat sau deshidratat;

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1490,

1491 Independenta, judetul Galati, revizia 2

Octombrie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA175/25.05.2012; Cod: EE-521-E/2012

17

� sa-si pastreze proprietatile, in limitele acceptabile, la contaminarea cu:

minerale solubile (sare, gips, anhidrit), ape subterane mineralizate, gaze

(hidrocarburi, dioxid de carbon, hidrogen sulfurat), detritus argilos;

� sa-si mentina insusirile tehnologice, la temperaturile si presiunile ridicate

care vor fi intalnite, in sonde, si la variatiile lor din circuit;

� sa permita investigarea geofizica a rocilor si a fluidelor continute in porii

lor, recoltarea probelor de roca, in conditii cat mai apropiate de cele ”in

situ”;

� sa previna coroziunea si eroziunea echipamentului din sonda, atat prin

natura lui, cat si prin neutralizarea agentilor agresivi patrunsi in noroi, din

stratele traversate;

� sa mentina in suspensie particulele de roca neevacuate, in timpul

intreruperilor de circulatie;

� sa conserve permeabilitatea stratelor productive deschise;

� sa nu fie toxic sau inflamabil si sa nu polueze mediul inconjurator si apele

freatice;

� sa fie usor de preparat, manipulat, intretinut si curatat de gaze sau detritus;

� sa permita, obtinerea de viteze de avansare, a sapei, cat mai mari;

� sa fie ieftin, sa nu reclame aditivi deficitari si greu de procurat, iar

pomparea lui sa aiba loc cu cheltuieli minime.

Fluidul de foraj rezultat in urma procesului de foraj este transportat la statia de

fluide a constructorului, unde va fi conditionat si reintegrat in fluxul tehnologic

pentru forajul altor sonde. Acest proces consta in separarea fluidului de detritus

prin floculare. Partea lichida rezultata este reutilizata in procesul tehnologic la

prepararea fluidului. Partea solida, reprezentand detritus umectat cu 5 % fluid de

foraj, este transportat in vederea depozitarii si reciclarii, la Statia de

Tratare/Neutralizare agreata de OMV PETROM si Agentia de Mediu (aplicare

Waste Management) pentru incinerare sau se poate stoca in zona pentru refolosire

la alte sonde.

1.7 Informatii despre poluanti fizici si biologici care afecteaza

mediul, generati de activitatea propusa

Materialele si utilajele folosite, in procesul de forare, nu reprezinta surse de

poluare fizica si biologica a factorilor de mediu.

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1490,

1491 Independenta, judetul Galati, revizia 2

Octombrie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA175/25.05.2012; Cod: EE-521-E/2012

18

Tabelul nr. 1.7.-1. T

ipu

l p

olu

ari

i

Su

rsa d

e p

olu

are

Nu

mar

surs

e d

e p

olu

are

Polu

are

maxim

a a

dm

isa(l

imit

a m

axim

a

ad

mis

a p

entr

u o

m s

i m

ediu

)

Polu

are

de

fon

d

Poluare calculata produsa de activitate si

masuri de eliminare /reducere

Masu

ri d

e el

imin

are

/re

du

cere

a p

olu

ari

i

Pe

zon

a o

bie

ctiv

ulu

i

Pe

zon

e d

e p

rote

ctie

/res

tric

tie

afe

ren

te o

bie

ctiv

ulu

i, c

on

form

legis

lati

ei i

n v

igoare

Pe zone rezidentiale,

de recreere sau alte

zone protejate cu

luarea in considerare

a poluarii de fond

Fara

masu

ri d

e

elim

inare

/ re

du

cere

a

polu

ari

i

Cu

im

ple

men

tare

a

masu

rilo

r d

e

elim

inare

/ r

edu

cere

a

polu

ari

i

FIZ

ICA

Nu este cazul.

A. Zgomotul – descriere dezvoltata la capitolul 4.8.

B. Tehnologia de forare are in vedere izolarea – prin cimentare -, a zonelor in care sunt

traversate liniile de demarcatie intre diferitele strate geologice astfel incat sa nu existe

comunicare intre ele. Procedeul permite sa nu existe posibilitatea de a se polua stratele

geologice - strabatute de coloana de forare -, cu material extras: apa sarata+titei+gaze de

sonda.

Potential – in cazul aparitiei unor accidente tehnice -, poluarea, poate fi produsa prin

fenomenul fizic de dizolvare a unor portiuni din stratele geologice strabatute de coloana

de extractie, de catre apa sarata sau de titei. In acelasi potential caz mentionat gazele

dizolvate in titeiul extras pot fi adsorbite in stratele geologice strabatute de coloana.

BIO

LO

GIC

A

Nu este cazul

1.8 Informatii despre modalitati propuse, proiectate, pentru

conectare la infrastructura existenta

1.8.1 Conectare la cai de acces

Accesul la locatia celor 2 sonde tip ’’Cluster” 1490, 1491 Independenta se

realizeaza pe drumurile de exploatare petroliera existente in zona.

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1490,

1491 Independenta, judetul Galati, revizia 2

Octombrie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA175/25.05.2012; Cod: EE-521-E/2012

19

1.8.2 Conectare la magistrale electrice

Instalatia de foraj este actionata termic (T 50 Termica) si nu se executa racord de

inalta tensiune.

Alimentarea cu energie electrica a motorului electric de la unitatea de pompare se

realizeaza printr-o L.E.A. 0,5 kV, racordata la L.E.A. 0,5 kV existenta in zona.

2 PROCES TEHNOLOGIC

2.1 Descrierea procesului tehnologic propus

2.1.1 Organizarea de santier si forarea sondelor

Se precizeaza ca toate componentele organizarii de santier - constituite in vederea

realizarii forajului - sunt amplasate, exclusiv, pe terenul amplasamentului prevazut

in proiect si nu in afara acestuia, prin urmare nu sunt afectate suprafete vecine,

suplimentare.

Cerinte privind organizarea de santier :

Protectia aerului:

� minimizarea emisiilor asociate surselor mobile se va asigura prin

utilizarea vehiculelor corespunzatoare din punct de vedere tehnic;

Protectia apelor:

� pe perioada executiei lucrarilor, reparatia utilajelor si a mijloacelor

de transport se va face in unitati specializate;

� nu se vor crea depozite de carburanti in cadrul organizarilor de

santier.

Protectia solului si a subsolului:

� se vor utiliza doar mijloace auto si utilitare care corespund din punct

de vedere tehnic normelor specifice;

� depozitarea provizorie a pamantului excavat se va realiza pe

suprafete cat mai reduse;

� refacerea solului (daca este cazul) in zonele unde acesta a fost

afectat temporar prin lucrarile de excavare, depozitare de materiale,

stationare de utilaje in scopul redarii in circuit la categoria de

folosinta initiala;

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1490,

1491 Independenta, judetul Galati, revizia 2

Octombrie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA175/25.05.2012; Cod: EE-521-E/2012

20

Gestionarea deseurilor:

� gestionarea deseurilor se va realiza in conformitate cu prevederile

legislatiei in vigoare;

� deseurile din constructii vor fi eliminate prin predarea lor, pe baza

de contract catre un prestator de servicii sau vor fi preluate chiar de

constructor;

� in incinta organizarilor de santier vor fi amenajate zone speciale

pentru depozitarea temporara, pe categorii a deseurilor. Stocarea

deseurilor se va face in recipienti adecvati tipului de deseu.

Pentru amenajarea careului sondelor sunt prevazute realizarea urmatoarelor

lucrari:

� decopertarea pe o grosime de 40 cm si depozitarea stratului vegetal, conform

Normativului nr. 503/1459 din 22 mai 1985 aprobat de Ministerul Petrolului,

in incinta careului sondelor, acesta constituind depozitul de sol vegetal care

se va folosi la redarea terenului; terenul decopertat se niveleaza la o singura

cota si se compacteaza pana la obtinerea gradului de compactare (98 %)

pregatindu-se pentru amplasarea instalatiei de foraj si accesoriilor acesteia;

� amenajarea sistemului rutier la platforma careului si a drumului interior:

Sistem rutier tip SR1 (1 944 m2):

� 10 cm imbracaminte din macadam construit conform SR179:95 din

piatra sparta de cariera pentru drumuri;

� 35 cm strat fundatie construita conform STAS 6400-84, din piatra

sparta de cariera pentru drumuri asternuta mecanic cu impanare si

fara innoroire;

� geogrila cu rezistenta la tractiune de 40 kN/m;

� 15 cm strat filtrant din balast compactat.

Sistem rutier tip SR2 (102 m2) pentru instalatia de interventie IC5:

� 18 cm imbracaminte din dale 3x1x0.18 m;

� 2 cm nisip;

� 15 cm strat fundatie construita conform STAS 6400-84, din piatra

sparta de cariera pentru drumuri asternuta mecanic cu impanare si

fara innoroire;

� geogrila cu rezistenta la tractiune de 40 kN/m;

� 15 cm perna din balast compactat.

Pentru restul suprafetei ( 1224 m2 ) se va asterne o perna din balast compactat in

grosime de 50 cm ( SR3 ) pentru depozitare obiecte aferente instalatiei de foraj si

drumului interior.

Stratul de umplutura pentru nivelare se efectueaza cu balast compactat.

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1490,

1491 Independenta, judetul Galati, revizia 2

Octombrie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA175/25.05.2012; Cod: EE-521-E/2012

21

� montarea baracilor pe dale; suprastructura acestora va fi executata dintr-un

strat de balast compactat;

� asigurarea colectarii si evacuarii apelor meteorice care cad in interiorul

careului se realizeaza prin executia unui sant pereat din beton, in lungime de

204 m si adancimea de 1,50 m ;

� asigurarea colectarii si evacuarii apelor reziduale provenite din procesul de

productie care se descarca in bazinul de colectare reziduuri, se realizeaza

prin executia unui sant dalat, cu profil trapezoidal, in lungime de circa 30 m

si adancimea de 0,40 m pentru fiecare sonda din ’’Cluster’’.

� amplasarea in interiorul careului de foraj in pozitie semiingropata a habei de

reziduuri, avand capacitatea de 40 m3/sonda. Pentru amplasarea habei se vor

excava circa 80 m3 pamant, haba amplasandu-se pe un strat drenant de nisip

cu grosimea de 10 cm. Inainte de montaj haba se va hidroizola cu doua

straturi de solutie bituminoasa. Pentru evitarea unor accidente haba va fi

imprejmuita si se va proteja cu un capac;

� montarea habelor pentru depozitarea/prepararea cantitatilor suplimentare de

fluid de foraj;

� pentru depozitarea detritusului rezultat din foraj, instalatia este prevazuta cu

o haba metalica de 40 m3/sonda, asezata in pozitie semiingropata in imediata

vecinatate a sitelor vibratoare;

� la gura sondelor se va construi cate un beci betonat, care are rolul de a

permite montarea capului de coloana si al instalatiei de prevenire, precum si

rolul de a capta toate scurgerile din zona gaurii de sonda, precum si de pe

podul instalatiei de foraj;

� utilajele care alcatuiesc instalatia de foraj se transporta la sonde in ordinea

de montaj si se amplaseaza pe pozitiile de lucru. Montarea acestora se

efectueaza strict in spatiul delimitat si nu afecteaza factorii de mediu din

exterior.

� la terminarea lucrarilor de foraj si punere in productie se va amenaja careul

de exploatare prin echiparea sondelor pentru productie, restul suprafetei

redandu-se in circuit la parametrii anteriori; daca rezultatele sunt negative,

intreaga suprafata se va reda in circuit;

� se vor asigura sondele impotriva unor accidente neprevazute (manifestari,

eruptii libere etc.) prin respectarea programului de constructie, cimentare si

echipare cu prevenitoare de eruptie de 210 atmosfere.

Pentru activitatea de foraj se va utiliza instalatia de foraj tip T 50 Termica

(instalatie termica de foraj) si nu se executa racord de inalta tensiune.

Efectul negativ asupra factorilor de mediu, datorita tasarilor si arocamentelor din

careul sondelor, este indepartat la executarea lucrarilor de redarea terenului in

circuit, conform lucrarilor descrise la cap.4.3.5.E.

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1490,

1491 Independenta, judetul Galati, revizia 2

Octombrie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA175/25.05.2012; Cod: EE-521-E/2012

22

Procesul tehnologic de forare al sondelor consta in saparea a doua puturi avand

diametre descrescatoare, de la suprafata pana la baza stratului productiv, cu

ajutorul unui sistem rotativ – hidraulic, actionat de la suprafata. Procesul de foraj

se realizeaza, in intregime, cu mijloace mecanizate – utilajul instalatiei de foraj.

Metoda de foraj rotativa consta in actionarea elementului de dislocare – sapa de

foraj – cu ajutorul garniturii de prajini de foraj, de la suprafata. La aceasta metoda

de foraj este absolut necesar, ca in timpul lucrului sapei, detritusul – roca

sfaramata –, sa fie indepartat permanent de pe talpa sondelor si transportat la

suprafata. Concomitent cu activitatea expusa, sapa trebuie sa fie racita. Aceste

operatii sunt indeplinite de fluidul de foraj, care este pompat de la suprafata, cu

ajutorul pompei tip 3 PN 700, prin interiorul prajinilor de foraj. Dupa ce este

evacuat, prin orificiile sapei, fluidul de foraj se incarca cu detritus, pe care il

transporta la suprafata, prin spatiul inelar, situat intre prajini si peretii gaurii de

sonda. La suprafata, fluidul de foraj este curatat cu ajutorul sitelor vibratoare si al

separatoarelor de tip hidrociclon. Detritusul separat va fi depozitat intr-o haba

metalica, cu capacitatea de 40 m3, iar fluidul de foraj curat este reintegrat in fluxul

tehnologic de foraj.

In procesul de foraj, fluidul de foraj este vehiculat in circuit inchis, astfel incat

printr-o exploatare normala si corecta, nu pot avea loc pierderi pe faze.

Dupa executarea forajului fiecarui interval, are loc consolidarea gaurii de sonda,

prin tubarea acesteia, cu ajutorul unor coloane din tevi de otel, avand diametrul

corespunzator intervalului sapat.

Tubarea sondelor, reprezinta operatia de introducere in gaura de sonda, a unor

burlane metalice cu scopul de a consolida gaura de sonda si de a creea canalul

sigur de exploatare a hidrocarburilor.

Operatiunea de tubare are in vedere:

� consolidarea peretelui gaurii de sonda;

� impiedicarea contaminarii apelor subterane, cu fluidele aflate in sonde;

� izolarea stratelor care contin hidrocarburi – petrol si gaze –, a caror

exploatare se urmareste, prevenind contaminarea cu hidrocarburi, a apelor

superioare.

Dupa executarea tubarii fiecarei coloane are loc cimentarea spatiului inelar dintre

coloana si peretele gaurii de sonda.

Conform documentatiei tehnice a proiectului de foraj, pentru realizare obiectivului

propus s-a adoptat urmatorul program de constructie (acelasi pentru fiecare sonda

din “Cluster”):

a. Coloana de ghidaj consta dintr-un burlan de tabla sudata cu diametrul de ∅∅∅∅

450 mm x 8 mm, tubat la circa 6 m adancime, intr-un put sapat manual, cu

dimensiunea de 1 m x 1 m, centrat cu masa si cimentat pana la nivelul fundului

beciului. Rolul acestei coloane este de a consolida zona superioara a gaurii de

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1490,

1491 Independenta, judetul Galati, revizia 2

Octombrie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA175/25.05.2012; Cod: EE-521-E/2012

23

sonda, zona in care sunt situate roci mai slabe, de a inchide stratele acvifere de

suprafata, ferindu-le de contaminare cu fluidul de foraj si totodata de a proteja

beciul sondei si fundatiile instalatiei, de infiltratii cu fluid de foraj, care ar putea

afecta rezistenta solului.

Functiile acestei coloane sunt: asigura ridicarea fluidului de foraj la nivelul

jgheaburilor; consolideaza zona superioara a sondei, izoleaza si inchide stratele

acvifere de suprafata, protejeaza beciul sondei de infiltratiile de fluid de foraj.

b. Coloana de ancoraj de Ø 9 5/8 in x 200 m, cimentata cu nivel la zi, are rolul

de a izola formatiunile de suprafata, apartinand dacianului, caracterizate printr-un

grad mare de instabilitate si permeabilitate, si a proteja formatiunile acvifere

impotriva contaminarii. Dupa tubajul si cimentarea coloanei se va monta la gura

putului un sistem de etansare si o instalatie de prevenire a eruptiilor care va

asigura desfasurarea forajului pentru faza urmatoare in conditii de securitate.

Se recomanda ca siul acestei coloane sa fie fixat intr-un strat bine consolidat.

Este prima coloana obligatorie la sondele pentru exploatarea hidrocarburilor.

Functiile ei sunt urmatoarele:

� consolideaza sonda in zona de suprafata si mica adancime;

� protejeaza sursele de apa potabila de contaminare cu fluid de foraj;

� impiedica patrunderea de fluide din strate in sonda si alterarea

fluidului de foraj;

� constituie elementul sigur de care se ancoreaza instalatia de prevenire

a eruptiilor, la suprafata;

� reprezinta suportul pe care se sprijina celelalte coloane si o parte a

echipamentului de extractie.

c. Coloana de exploatare Ø 7 in x 825 m , se va tuba dupa efectuarea

investigatiilor geofizice prevazute si va fi cimentata cu nivel la 300 m. Aceasta

coloana de exploatare, permite executarea probelor de productie si exploatarea

acumularilor de hidrocarburi, in conditii de securitate.

Coloana de exploatare permite executarea probelor de productie si exploatarea

acumularilor de hidrocarburi in conditii de securitate.

Ea indeplineste urmatoarele functii:

� formeaza un canal sigur de deplasare a fluidelor din stratul productiv

la suprafata, protejand echipamentul de extractie;

� permite exploatare mai multor straturi productive, aflate la adancimi

diferite, comunicatia intre interiorul coloanei si strat facandu-se prin

perforaturi;

� asigura realizarea unor operatii speciale in sonda pentru intensificarea

afluxului de hidrocarburi: fisurari hidraulice, acidizari,etc;

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1490,

1491 Independenta, judetul Galati, revizia 2

Octombrie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA175/25.05.2012; Cod: EE-521-E/2012

24

Timpul necesar executarii lucrarilor de foraj, conform documentatiei tehnice

intocmite, este de circa 17 zile/sonda. Durata totala de realizare a fiecarei sonde

este de cca 38 zile. Activitatea de foraj se va desfasura cu respectarea stricta a

tehnologiei si a masurilor de protectie prevazute in proiect, astfel incat sa nu se

afecteze vegetatia, solul si aerul din afara careului sondelor.

Conform proiectul de echipare a sondelor, pe perioada de realizare a forajului

sondelor, echipamentele existente pe amplasament sunt urmatoarele:

a.Echipamentul specific organizarii de santier:

� rampa prajini ;

� baraca sondor sef ;

� grup motopompa ;

� baraca chimicale ;

� baraca site vibratoare ;

� haba agitatoare ;

� haba tratare ;

� haba fluid de foraj ;

� haba fluid de foraj rezerva;

� baraca pomba apa PSI ;

� baraca pompa apa ;

� baraca personal ;

� baraca prevenitor de eruptie ;

� rampa lubrefianti ;

� baraca grup electrogen ;

� haba apa PSI ;

� haba detritus ;

� haba colectare ape reziduale ;

� baraca pichetului de incendiu ;

� platforma stationare agregate ;

� baraca laborator ;

� rampa piese de schimb ;

� grup floculare centrifugare.

b.Echipament de suprafata:

� cap de pompare care se monteaza pe flansa capului de coloana,

conform STAS 12100-6/1985;

� platforma pentru instalatii de interventie;

� rampa prajini de pompare;

� unitate de pompare;

� detector lichide;

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1490,

1491 Independenta, judetul Galati, revizia 2

Octombrie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA175/25.05.2012; Cod: EE-521-E/2012

25

� rotator prajini;

� prevenitor de eruptie pentru prajini pompare;

� controller electronic pentru pompaj;

� skid de injectie inhibitori;

c.Echipament de adancime:

� tevi de extractie;

� prajini de pompare, SR ISO 10428/1999;

� prajina lustruita de pompare, SR ISO 10428-1999;

� ancora de tubing;

� pompa de adancime;

� alte echipamente ( niple, geale, reductii, etc.).

Executarea probelor de productie

Probele de productie se vor efectua cu instalatia IC 5. Durata de realizare a

probelor de productie este de circa 6 zile pentru fiecare sonda, dupa care daca

rezultatele sunt pozitive, sondele intra in productie.

2.1.2 Punerea in functiune si exploatarea sondelor

Punerea in functiune

Tehnologia de exploatare a sondelor tip ’’ Cluster’’ 1490, 1491 Independenta este

cea de pompaj de adancime.

Dupa terminarea operatiilor de foraj si a probelor de productie, se demonteaza

instalatiile de foraj/probe productie si se transporta la alta locatie sau in “parcul

rece”. Dupa demontarea instalatiei de foraj si executarea fazei de demobilizare,

ramane inchiriata o suprafata de teren de circa 2770 m2 (din care: 1944 m

2 careul

celor doua sonde din ‘’Cluster’’ , 150 m2 - drum acces, 150 m

2 - gabionul, 306 m

2-

santul dalat si 220 m2 - taluze).

Se estimeaza ca fiecare sonda va produce un debit brut de titei de circa 14 m3/zi si

un debit de circa 9 tone/zi.

Careul de productie (comun) este de tip ecologic, protectia mediului fiind asigurata

prin existenta:

� beciului sondei din beton monolit 2,20 m x 2,30 m x 0,80 m pentru

fiecare sonda;

� sant dalat cu profil trapezoidal pentru fiecare sonda pentru colectarea

eventualelor scurgeri accidentale tehnologice ce ar putea rezulta in

urma functionarii instalatiei, avand L = 30 m si h = 0,4 m);

� haba colectare ape si reziduuri 40 m3- 2 bucati.

Amestecul de titei si apa de zacamant va fi transportat de la fiecare din cele 2 sonde

din “Cluster” la claviatura aferenta Punctului colector 373 Independenta, prin

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1490,

1491 Independenta, judetul Galati, revizia 2

Octombrie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA175/25.05.2012; Cod: EE-521-E/2012

26

intermediul a 2 conducte realizate din teava de otel L 245 NB, cu diametrul de 3

inch, preizolate cu polietilena.

Caracteristicile conductelor de amestec sunt:

� tronson conducta de la sonda 1490 Independenta – Punctului colector 373

Independenta:

� Fluidul vehiculat : titei + apa sarata ;

� Diametrul conductei : Ø 3” - 88.9 mm;

� Presiunea de proiectare : 25 bar;

� Presiunea de lucru : 6 bar;

� Debitul vehiculat : 19.92 m3/zi;

� Lungimea conductei : 469 m.

� tronson conducta de la sonda 1491 Independenta – Punctului colector 373

Independenta:

� Fluidul vehiculat : titei + apa sarata ;

� Diametrul conductei : Ø 3” - 88.9 mm;

� Presiunea de proiectare : 25 bar;

� Presiunea de lucru : 6 bar;

� Debitul vehiculat : 19.92 m3/zi;

� Lungimea conductei : 453 m.

Diferenta de suprafata de circa 8730 m2 se reda in circuitul agricol conform

prevederilor legale in vigoare, un accent deosebit acordandu-se refacerii starii

fizice a acestuia la conditiile initiale. In acest sens se va folosi si depozitul de sol

fertil decopertat in faza initiala.

2.2 Activitatile de dezafectare, la sfarsitul procesului de exploatare

a sondelor

Dupa terminarea perioadei de exploatare, se vor executa lucrari de dezafectare a

obiectivului, in vederea aducerii amplasamentului la starea pe care acesta a avut-o

anterior procesului de executie a forajului de cercetare/productie.

In etapa de postinchidere, activitatea de dezafectare trebuie sa urmeze urmatoarele

etape:

� sa protejeze sanatatea si siguranta publica;

� sa reduca si - unde este posibil - sa elimine daunele ecologice, acolo unde si

daca au existat accidental;

� sa redea terenul intr-o stare potrivita utilizarii lui initiale sau acceptabila

pentru o alta utilizare.

Ingrijirea pasiva impusa imediat dupa incetarea operatiunilor de dezafectare,

trebuie sa indeplineasca trei conditii:

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1490,

1491 Independenta, judetul Galati, revizia 2

Octombrie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA175/25.05.2012; Cod: EE-521-E/2012

27

� stabilitate fizica - toate structurile ramase nu trebuie sa prezinte pericol

neacceptabil pentru siguranta si sanatatea publica sau pentru mediul

inconjurator;

� stabilitate chimica - toate materialele ramase nu trebuie sa prezinte un

pericol pentru viitorii utilizatori ai amplasamentului, pentru sanatatea

publica sau pentru mediul inconjurator;

� amplasamentul reecologizat trebuie sa fie adecvat pentru o folosinta

corespunzatoare a terenului, considerata compatibila cu zona

inconjuratoare.

In vederea dezafectarii sondelor – la sfarsitul perioadei sale de activitate - sunt

prevazute a fi executate urmatoarele operatii:

� demontarea instalatiei de extractie;

� demontarea instalatiilor auxiliare, aferente sondelor de

cercetare/exploatare;

� transportul instalatiei de extractie si a componentelor auxiliare din incinta

careului de cercetare/exploatare a sondelor, la baza de productie, pentru

revizii, operatii de intretinere si de valorificare sau reutilizare;

� executarea lucrarilor de inchidere si asigurare a sondelor, in interior, prin

izolarea definitiva a posibilitatilor de comunicare intre zacamant si gura

sondelor.

Pentru asigurarea sondelor sunt prevazute a fi realizate trei dopuri de

ciment:

� primul dop de ciment se executa, in zona de perforaturi;

� al doilea dop de ciment, la siul coloanei;

� al treilea dop de ciment, la gura sondei, cu oglinda frezabila la

8-5 m fata de nivelul terenului, pentru a se putea taia coloanele

la rasul beciului.

� extragerea “beciului sondei”, construit din beton armat, prin executarea unei

sapaturi (groapa) de 5 x 5 x 3 m necesara acestei operatii.

Groapa va fi umpluta cu material de completare rezultat de la saparea de

sonde noi, pana la nivelul de (-)30 cm, fata de orizontul amplasamentului,

spatiu care va fi acoperit – apoi -, cu pamant fertil, obtinut prin decopertari

de la alte lucrari, acolo unde nu au fost constituite depozite de sol vegetal.

� deconectarea de la magistrala electrica. Instalatiile electrice, la

abandonarea sondelor, sunt demontate si trimise in bazele de materiale ale

OMV PETROM, pentru revizii si reutilizari:

� liniile electrice sunt dezafectate si reutilizate in alte

amplasamente.

� stalpii de sustinere a cablurilor de alimentare cu energie

electrica – de beton armat sau metalici -, sunt directionati catre

depozitele de materiale, ale companiei, iar de aici sunt

directionati catre reutilizare pe amplasamente noi.

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1490,

1491 Independenta, judetul Galati, revizia 2

Octombrie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA175/25.05.2012; Cod: EE-521-E/2012

28

Tipurile de deseuri rezultate din activitatea de productie si care – potential -, pot fi

regasite pe amplasamentul sondelor care urmeaza a fi abandonata, sunt:

� Slamul/solul infestat rezultat din beciul sondei si de pe suprafata de teren

afectata pe parcursul activitatii de cercetare/exploatare a sondei este/sunt

colectate cu grija si transportate la depozitele aprobate de APM/ARPM in

vederea bioremedierii. Dupa trecerea acestora intr-o stare inerta se

depoziteaza final sau se utilizeaza ca material de umplutura sau pentru

drumuri de exploatare;

� Metalul rezultat ca urmare a dezafectarilor – capete de coloane, turle etc. -,

este transportat in depozitul de baza al OMV PETROM, loc in care

materialul este sortat si parte din el reutilizat, iar alta parte dirijat catre

societati autorizate pentru achizitie si valorificare. Materialul se

reutilizeaza/valorifica in totalitate;

� Betonul armat concasat rezultat ca urmare a demolarilor – fundatii motoare,

fundatii turle, fundatii de alte utilaje si rezervoare, platforme, drumuri si

racorduri la platforme -, este colectat, sortat si utilizat la consolidari de

maluri, in zone erodate, la consolidarea drumurilor noi de exploatare, in

completarea balastului. Pana la gasirea utilizarilor, a destinatiilor noi,

acesta se depoziteaza in spatii speciale ale companiei. Se valorifica in

totalitate;

� Balastul recuperat si sortat se depoziteaza in vederea utilizarii sale integrale

in amplasamente noi.

Inainte de retrocedarea terenului, catre proprietari, se vor efectua urmatoarele

operatiuni, in vederea aducerii amplasamentului la starea pe care acesta a avut-o,

anterior existentei sondelor:

� scarificare;

� doua araturi adanci pe directii perpendiculare;

� raspandirea uniforma a stratului de sol vegetal;

� discuire;

� fertilizare cu ingrasaminte naturale.

Inainte ca terenul dezafectat si ecologizat sa fie predat proprietarilor sunt executate

determinari realizate de catre OSPA, in vederea stabilirii calitatii solului rezultat.

Autoritatea abilitata – OSPA, in acest domeniu -, trebuie sa certifice calitatea

solului rezultat, in raport cu zona in care, amplasamentul sondelor, se afla situat.

3. DESEURI

Tipurile de deseuri rezultate din activitatea de forare si de productie sunt:

� Detritusul. Singurele reziduuri rezultate din procesul de sapare sunt

rocile sfaramate de sapa (detritusul) care sunt selectate pe sitele

vibratoare si colectate in 4 habe de 24 m3/haba. Cantitatea de detritus

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1490,

1491 Independenta, judetul Galati, revizia 2

Octombrie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA175/25.05.2012; Cod: EE-521-E/2012

29

rezultat in urma saparii sondelor este de circa 160 tone pentru fiecare

sonda; aceasta va fi depozitata in 4 habe metalice de 24 m3/haba, de

unde va fi transportata periodic, conform contractului de WASTE

MANAGEMENT, la Statia de Tratare/Neutralizare agreata de catre

OMV PETROM si Agentia de Mediu. Conform HG 856/2002 [13] acest

deseu poate fi asimilat cu: „noroaie de foraj şi alte deşeuri de forare

cu conţinut de substanţe periculoase”.

� Ambalajele, in care au fost stocate materialele chimice, necesare

conditionarii fluidului de foraj, vor fi trimise la societatea furnizoare,

cu care compania constructoare si executanta a lucrarilor de foraj are

contract de achizitii, pentru a fi reutilizate. Conform HG 856/2002 [13]

aceste deseuri pot fi asimilate cu: „ambalaje care conţin reziduuri sau

sunt contaminate cu substanţe periculoase”.

� Ambalaje diverse, altele decat cele in care au fost stocate reactivii

chimici – care sunt colectate selectiv si ridicate de terti specializati -

sunt:

� ambalaje din PET rezultate de la apa potabila, de la bauturi

racoritoare etc.;

� ambalaje de hartie rezultate de la alimente si presa cotidiana;

� ambalaje din materiale plastice, altele decat PET, rezultate de la

diverse bauturi racoritoare sau nu, de la diverse alimente

preparate, semipreparate, nepreparate, fructe etc.;

� ambalaje de sticla rezultate de la diverse conserve sau bauturi;

� ambalaje de metal rezultate de la diverse conserve si bauturi

racoritoare sau energizante.

� Metale feroase. Potential, pe amplasament, rezulta deseuri metalice

feroase care pot consta in sape de foraj sparte sau uzate si/sau tije de

forare neconforme, sau rupte, sau uzate. Acestea sunt returnate la

sediul societatii care executa forajul - si in proprietatea careia aceste

materiale sunt -, pentru a fi reconditionate sau valorificate prin proprii

contracte de servicii incheiate cu terti autorizati pentru aceste

activitati.

� Deseurile menajere - vor fi colectate, in containere specializate, si

apoi transportate la groapa de gunoi, de catre terti autorizati, pe baza

de contract. Conform HG 856/2002 [13] aceste deseuri pot fi asimilate

cu: „deşeuri municipale amestecate”.

Managementul deseurilor, in cadrul careului sondelor de foraj, este, pe scurt, redat

in tabelul urmator:

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1490,

1491 Independenta, judetul Galati, revizia 2

Octombrie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA175/25.05.2012; Cod: EE-521-E/2012

30

Tabelul nr. 3.-1.

Den

um

irea

des

eulu

i

Can

tita

tea

pre

vazu

ta a

fi

gen

erata

ton

e/so

nd

a

Sta

rea f

izic

a

(Soli

d -

S,L

ich

id –

L,

Sem

isoli

d-S

S)

Cod

ul

des

eulu

i*) Managementul deseurilor –

cantitatea prevazuta a fi generata -

Valo

rifi

cata

Eli

min

ata

Ram

asa

in

stoc

1 2 3 4 7 8 9

Detritus 160

t/sonda S 01 05 06*

160

t/sonda

Ambalaje

amestecate

Necu-

antificat S 15 01 06 Da

Ambalaje

diverse,

rezultate

de la

ambalarea

reactivilor

chimici

Necu-

antificat S 15 01 10* Da

Metale

feroase

necuantifi

cat S 16 01 17 Da

Deseuri

menajere

amestecate

0,1

t/sonda S 20 03 01

0,1

t/sonda

*) = conform Hotararii Guvernului Romaniei nr. 856/16.08.2002, privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru

aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase

Din procesul de foraj, rezulta o constructie care pune in comunicatie stratul

productiv cu suprafata, in vederea exploatarii acestuia. Singurele reziduuri

rezultate din proces, sunt rocile sfaramate de catre sapa de foraj – detritus – si care

sunt selectate, de catre sitele vibratoare si colectate in 4 habe metalice, cu

capacitatea de 24 m3/haba, amplasata in vecinatatea sitelor vibratoare.

Depozitarea materialelor utilizate pentru conditionarea fluidului de foraj, se face

intr-o baraca metalica nedemontabila amenajata special pentru acest scop, la

sediul firmei de foraj. Aceste materiale sunt ambalate, de la livrare, in saci de

panza, sau hartie, butoaie metalice sau de plastic. Toate aceste ambalaje sunt

returnate - de catre executantul forajului si este autorizata sa le utilizeze pe

teritoriul societatii sale, care este autorizata sa detina -, catre societatea furnizoare

de substante chimice pentru a fi eliminate sau sa reciclate.

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1490,

1491 Independenta, judetul Galati, revizia 2

Octombrie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA175/25.05.2012; Cod: EE-521-E/2012

31

4 IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL

TRANSFRONTIER, ASUPRA COMPONENTELOR

MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA

4.1 Apa

4.1.1 Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului

Perimetrul propus pentru amplasarea careului sondelor tip ’’Cluster’’ 1490, 1491

Independenta se gaseste in sub-bazinul hidrografic al paraului Lozova, cod

cadastral XII-1.83.4, afluient stanga al raului Barladel.

In continuare, sunt redate cateva date hidrologice despre sub-bazinul paraului

Lozova si raul Barladel:

Paraul Lozova lungimea cursului de apa: = 39 km;

� altitudine:

� amonte = 140 m;

� aval = 7 m;

� panta medie: 3 0/00;

� coeficientul de sinuozitate: 1,07

� suprafata bazinului hidrografic: 233 kmp;

� suprafata fondului forestier: 373 ha;

� suprafata lacurilor de acumulare permanente: 130 ha

Raul Barladel lungimea cursului de apa: = 17 km;

� altitudine:

� amonte = 10 m;

� aval = 6 m;

� coeficientul de sinuozitate: 1,20;

� suprafata bazinului hidrografic: 339 km2;

� suprafata fondului forestier: 373 ha;

� suprafata lacurilor de acumulare permanente: 130 ha

Prin regimul hidrogeologic se intelege totalitatea manifestarilor caracteristicilor

apei (alimentare, scurgere lichida, scurgere solida, niveluri, debite, regim electric),

intr-o anumita perioada de timp, mai scurta (un an) sau mai lunga (multianuala).

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1490,

1491 Independenta, judetul Galati, revizia 2

Octombrie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA175/25.05.2012; Cod: EE-521-E/2012

32

4.1.2 Alimentarea cu apa

Prin specificul lucrarilor de foraj se realizeaza un circuit inchis al apei tehnologice,

astfel incat apa uzata rezultata in urma procesului tehnologic se reintroduce in

procesul de foraj.

Practic, cum este organizat fluxul tehnologic al apei, nu se produc restitutii in

receptori naturali sau artificiali de suprafata care sa modifice regimul natural de

curgere al acestora. Nu se produc restitutii in receptori naturali subterani.

Necesarul de apa tehnologica pentru prepararea fluidului de foraj si pasta de

ciment se asigura de catre executantul contractat al forajului, prin transport cu

vidanja din rezervoarele de apa aflate in incinta „ Parcului 2 Slobozia Conachi” si

se va asigura stocul zilnic, in rezervoarele de depozitare aferente instalatiei de foraj

[41].

Sub aspect calitativ, apa tehnologica se poate incadra in oricare din limitele

categoriilor de calitate din Ordinul Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr.

161/16.02.2006 [8].

In principiu, cele mai mari volume de apa se utilizeaza la prepararea si

conditionarea fluidului de foraj, care se face in incinta unitatii care executa forajul

si pentru completarea apei din fluidul de foraj, pe amplasamentul sondei care se

foreaza.

Necesarul de apa pentru preparare fluide de foraj si paste de ciment [9]

Conform retetei pentru fluidele care se vor prepara, pentru 1 m3 de fluid de foraj

este necesara o cantitate medie de 900 litri apa (0,9 m3). Volumul de fluid de foraj

care se va prepara si conditiona la sonda este de circa 224 m3 pentru fiecare sonda

din „Cluster”.

Q1 = 224 m3 fluid x 0,9 m

3 apa/m

3 fluid = 202 m

3 apa/sonda

Conform retetei pentru preparare pasta de ciment, pentru 1 m3 pasta de ciment este

necesara o cantitate medie de 651 litri apa (0,651 m3). Volumul de pasta de ciment

care se va prepara pentru cimentarea coloanelor este de circa 20 m3 pentru fiecare

sonda din „Cluster”, rezulta un necesar de apa:

Q2 = 20 m3 pasta ciment x 0,651 m

3 apa/m

3 pasta ciment = 13 m

3 apa/sonda

Volumul necesar de apa pentru prepararea fluidelor de foraj si a pastelor de ciment

este:

Q = 202 m3 + 13 m

3 = 215 m

3/sonda

Necesar de apa pentru intretinere [9]

� Se foloseste pentru curatirea podului sondei;

� Suprafata de lucru: 50 m2;

� Norma de comsum pemtru spalat platforme este:

qs = 4 l/ m2 [10];

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1490,

1491 Independenta, judetul Galati, revizia 2

Octombrie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA175/25.05.2012; Cod: EE-521-E/2012

33

� Pentru o spalare a podului sondei:

Q = 4 l/ m2 x 50 m

2 = 200 litri = 0,2 m

3

Daca se face curatenie de circa 4 ori pe schimb (din practica), rezulta (se lucreaza

3 schimburi pe zi):

Qspalare = 0,2 m3 x 12 spalari/zi = 2,4 m

3/zi

Pe durata lucrarilor de foraj (circa 17 zile/sonda) si probe de productie (circa 6

zile/sonda) rezulta un necesar de apa pentru intretinere:

23 x 2,4 = 55,2 m3/sonda.

Necesar de apa pentru rezerva P.S.I. [9]

Rezerva intangibila de apa PSI este de 108 m3/sonda conform normativului

NPCIPG-1989, tab. 9.2.14, in care este specificat debitul de apa de 10 dm3/s si

punctul 0.9.39, unde este specificat ca hidrantii sa functioneze timp de 3 ore.

Necesarul de apa pentru PSI este depozitat in rezervoare sau habe metalice. In

cadrul incintei sunt amplasati doi hidranti de incendiu cu presiunea de 6 bar

montati cat mai aproape de drum cu acces din toate partile.

Rezerva intangibila de apa PSI de 108 m3 va fi depozitata direct in rezervoarele de

stocare ale sondei sau in habe metalice, de unde va fi distribuita la cei doi hidranti

de incendiu montati in incinta careului.

Rezerva intangibila de apa PSI de 108 m3 a fost calculata conform Normativului

NPCIPG din 1989. In tabelul 9.2.14 din normativ este specificat debitul de apa de

10 dm3/s cu presiunea dinamica la hidranti de 6 barr si faptul ca hidrantii trebuie

sa functioneze timp de 3 ore.

Q = 10 x 10-3

dm3/s x 3600 s x 3 ore = 108 m

3/sonda

Cerinta de apa potabila [9] este de : Q = 1,0 m3/zi, rezultata din STAS 1478/1990

[12] si SR 1343-1/2006 [11] se va asigura din dozatoare de la SC Fantana SA

Qn zi med = Kp x Ks x (Qsp x Ni)/1000

in care:

� Kp si Ks = coeficienti de corectie (1,0; 1,1)

� Qsp = consum menajer de apa (30-45 l/om zi)

� Ni = numar de personal care deserveste instalatia = 24 persoane

Avand in vedere cele de mai sus, rezulta:

Qn zi med = 1,0 x 1,1 x (40 x 24)/1000 = 1,0 m3/zi = 0,04 m

3/ora

Pe durata lucrarilor de realizare a sondelor (17 zile pentru foraj, respectiv 6 zile

pentru probele de productie si 15 zile pentru mobilizare-demobilizare instalatie de

foraj, pentru fiecare sonda), rezulta un necesar de apa potabila de: 38 m3/sonda.

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1490,

1491 Independenta, judetul Galati, revizia 2

Octombrie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA175/25.05.2012; Cod: EE-521-E/2012

34

Tabelul nr. 4.1.2.-1. Bilantul consumului de apa (m3/zi)*

Pro

ces

tehnolo

gic

Surs

a de

apa

(furn

izor)

Consu

m tota

l de

apa,

m3/z

i

Apa prelevata din sursa, m3

Apa

reci

rcula

ta

/

reuti

liza

ta,

m3

Com

enta

rii

Tota

l m

3/z

i

Consu

m m

enaj

er m

3/z

i

Consum industrial m3/zi

Apa

de

la p

ropri

ul obie

ctiv

Apa

de

la a

lte

obie

ctiv

e

Apa

subte

rana

Apa

de

supra

fata

Pen

tru

com

pen

sare

a pie

rder

ilor

cu c

ircu

it

inch

is

Apa

subte

ran

a A

pa

de

supra

fata

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Flu

id d

e fo

raj,

past

a d

e ci

men

t,

intret

iner

e

Alim

enta

re c

u

auto

cister

na

10,95 10,95 1 - 9,95 - - 108**

-

*) = Cantitatile de apa calculate sunt elaborate pentru realizarea unei sonde **) = Apa pentru rezerva PSI ramane pe acelasi amplasament pana la realizarea tuturor sondelor din cluster. Aceasta se depoziteaza in primele zile

ale activitatii de mobilizare a sondei de foraj

4.1.3 Managementul apelor uzate

In procesul tehnologic de foraj al sondei se utilizeaza apa tehnologica la

prepararea si tratarea fluidului de foraj, prepararea pastei de ciment, spalarea

podului sondei, pentru racirea unor utilaje precum si pentru constituirea rezervei de

apa necesara interventiei in caz de incendiu. Aceasta este transportata de catre

executantul forajului - care este un tert autorizat -, la locul de utilizare si o foloseste

in sistem inchis, fara pierderi.

Ca ape uzate se pot considera si apele pluviale care cad pe suprafata careului

sondei. Acestea sunt colectate in 2 habe metalice de 40 m³ montate semiingropat.

Apele uzate rezultate din spalarea podului sondei, sunt colectate in beciul betonat al

sondei de unde, cu ajutorul unei pompe centrifuge, aceasta va fi reintegrata in

fluxul tehnologic, va servi ca apa de completare la pierderile din fluidul de foraj.

Apa tehnologica reziduala are practic aceleasi calitati fizice si chimice, ca si ale

apei folosite in procesul tehnologic de forare.

Practic, cum este organizat fluxul tehnologic al apei, nu se produc restitutii in

receptori naturali sau artificiali de suprafata care sa modifice regimul natural de

curgere al acestora. Nu se produc restitutii in receptori subterani.

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1490,

1491 Independenta, judetul Galati, revizia 2

Octombrie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA175/25.05.2012; Cod: EE-521-E/2012

35

Apele uzate fecaloid-menajere vor fi colectate intr-o toaleta ecologica. Aceasta va fi

golita prin vidanjare, de catre proprietarul acesteia care este un tert autorizat,

angajat, pe baza de contract, sa presteze aceasta activitate.

In procesul de exploatare a sondelor, titeiul brut extras ( care contine apa de

zacamant ) de la cele 2 sonde ( 1490, 1491 Independenta ) este trimis la Punctul

colector 373 Independenta. De aici, titeiul brut este pompat la Depozitul de titei si

Statia de tratare Slobozia – Conachi, unde titeiul brut este depozitat temporar in

rezervoarele colectoare ( unde are loc o prima separare gravitationala ), dupa care

este trecut prin schimbatoarele de caldura ( pentru o buna fluidizare ), apoi este

trecut in rezervoarele spalator si tratat cu dezemulsionant unde sufera o noua

separare gravitationala.

Apa de zacamant separata in prima faza este reintrodusa in circuit pentru

recuperarea hidrocarburilor ramase, dupa care este deversata in decantor si / sau

pompata in rezervoarele Statiei de injectie. Pentru o apa de zacamant curata este

utilizat un proces de filtrare ( cu filtru textil ).

Din rezervoarele Statiei de injectie ( aflata pe amplasamentul Depozitului de titei

Independenta ), prin conductele magistrale, apa de zacamant este injectata in

sondele de injectie I 31, I 32, I 33, I 34, I 35, I 36 si titeiul curat se livreaza la SC

CONPET SA [41].

Calcului apelor uzate restituite se face dupa formula:

Qr = 0,85 x Qp

Unde:

� Qr = debit ape uzate menajere

� 0,85 = coeficient de restitutie

� Qp = debit apa proaspata menajera

Tabelul nr. 4.1.3. -1. Bilantul apelor uzate (m3/zi)

*

Surs

a ap

elor

uza

te;

Pro

ces

tehnolo

gic

Tota

lul ap

elor

uza

te g

ener

ate

Ape uzate evacuate Ape directionate spre

reutilizare recirculare

Com

enta

rii

menajere industriale pluviale in acest

obiectiv

catre alte

obiective

m3/z

i

m3

m3 /

zi

m3

m3 /

zi

m3 /

an

m3 /

zi

m3 /

an

m3 /

zi

m3 /

an

m3 /

zi

m3 /

an

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

Insta-

latia

de

foraj

0,85 32,3 0,85 32,3 - - - - - - - - -

*) = Cantitatile de apa calculate sunt elaborate pentru perioada de realizare a unei sonde

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1490,

1491 Independenta, judetul Galati, revizia 2

Octombrie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA175/25.05.2012; Cod: EE-521-E/2012

36

4.1.4 Prognoza impactului

Prognoza impactului asupra apei in timpul constructiei sondelor

Protectia apelor subterane din panza freatica impotriva contaminarii acestora de

componentii fluidului de foraj, se va realiza prin tubarea si cimentarea gaurii de

sonda ce traverseaza aceste formatiuni.

In timpul forajului este strict interzisa evacuarea fluidului de foraj sau a

reziduurilor provenite de la sonde in apele de suprafata sau subterane. Sistemul de

circulatie a fluidului de foraj este in sistem inchis, existand in permanenta un

control pe cantitatea de fluid vehiculat.

Apa reziduala rezultata din spalarea si intretinerea instalatiei de foraj si a

suprafetei de lucru din sonde si de la gura putului (beciul sondei, instalatia de

prevenire a eruptiilor) poate contine particule de vaselina, ulei si componente ale

fluidului de foraj. Apa reziduala va fi colectata in beciul betonat al sondelor, de

unde, cu ajutorul unei pompe centrifuge va fi depozitata intr-o haba metalica si se

va transporta cu vidanja la Statia de tratare Slobozia – Conachi. Haba va fi in

prealabil hidroizolata cu solutie bituminoasa aplicata in doua straturi, urmand a fi

asezata pe un strat drenant de nisip in grosime de 10 cm si va fi prevazuta cu capac

de protectie si imprejmuita.

Apele meteorice care cad in interiorul careului se colecteaza intr-o haba metalica

cu capacitatea de 40 m3, de unde se vor transporta cu vidanja la Statia de tratare

Slobozia – Conachi.

Forajul sondelor nu emite, atunci cand se respecta tehnologia de lucru, substante

poluante care sa afecteze calitatea apelor din panza freatica si a celor de suprafata.

Se poate aprecia ca impactul acestei activitati asupra apelor de suprafata si

subterane este nesemnificativ si de scurta durata.

Sursa de poluare naturala care poate genera poluarea apelor de suprafata si

subterane o constituie apele meteorice sub forma de ploi torentiale cu intensitati

foarte mari – cantitati mai mari de 45 l/s, in circa 60 - 80 minute – cand capacitatea

de inmagazinare a habei de decantare de 40 m3 poate fi depasita.

Alte surse posibile de poluare a apelor sunt:

� deversari necontrolate de fluid de foraj, care pot aparea numai in unele

situatii accidentale;

� aparitia unor fisuri pe traseul conductelor de refulare a fluidului de foraj,

pompa 3 PN 700;

� neetanseitati ale unor zone de racord;

� fisurarea furtunului vibrator, care face legatura intre incarcator si capul

hidraulic – cu insertii metalice – , datorita imbatranirii materialului sau a

manevrarii bruste;

� fisurarea furtunului vibrator, care face legatura cu pompa 3 PN 700 si

manifoldul pompei, datorita imbatranirii materialului;

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1490,

1491 Independenta, judetul Galati, revizia 2

Octombrie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA175/25.05.2012; Cod: EE-521-E/2012

37

� neetanseitati in zona gurilor de evacuare si curatire a habelor (la

manlocuri);

� depasirea capacitatii de inmagazinare a bazinului de decantare de 40 m3

avand ca rezultat deversarea apelor reziduale, care prin infiltrare in sol

pot ajunge in apele freatice;

� diferite solutii, folosite la tratarea fluidului de foraj sau cu solutii formate

accidental, prin saparea materialelor folosite la tratamentul fluidului de

foraj, depozitate necorespunzator.

Aceste solutii se pot infiltra in sol si pot ajunge in apele freatice.

Prognoza impactului asupra apei in timpul productiei sondelor

In timpul functionarii sondelor, daca se respecta tehnologia de lucru, nu se emit

substante poluante care sa afecteze calitatea apelor din panza freatica si a celor de

suprafata.

Sursele potentiale de poluare a apelor sunt:

� aparitia unor fisuri pe traseul conductelor de transport amestec titei, de la

sonde la parcul de rezervoare;

� neetanseitati ale unor zone de racord.

4.1.5 Masuri de diminuare a impactului

Responsabilitatea pentru implementarea masurilor de reducere a impactului

precum si urmarirea realizarii lor revine responsabilului OMV PETROM care

supravecheaza investitia

Prin echiparea careului cu o serie de utilitati: diferite baraci, habe metalice, se

diminueaza efectul infiltratiilor apelor meteorice, la nivelul intregii suprafete a

careului.

Apele meteorice care cad in interiorul careului se colecteaza intr-o haba metalica

cu capacitatea de 40 m3. Haba va fi in prealabil hidroizolata cu solutie bituminoasa

aplicata in doua straturi, urmand a fi asezata pe un strat drenant de nisip cu

grosimea de 10 cm si va fi prevazuta cu capac de protectie si imprejmuita.

Pentru prevenirea poluarii accidentala vor fi instituite o serie de masuri de

prevenire si control:

� respectarea programului de revizii si reparatii pentru utilaje si

echipamente, pentru asigurarea starii tehnice bune a vehiculelor,

utilajelor si echipamentelor;

� operatiile de intretinere si alimentare a vehiculelor nu se vor efectua

pe amplasament, ci in locatii cu dotari adecvate;

� amplasarea unei membrane impermeabile la constructia locatiei, fapt

ce va preveni infiltrarea eventualelor scurgeri accidentale;

� dotarea locatiei cu materiale absorbante specifice pentru compusi

petrolieri si utilizarea acestora in caz de nevoie.

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1490,

1491 Independenta, judetul Galati, revizia 2

Octombrie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA175/25.05.2012; Cod: EE-521-E/2012

38

Este strict interzisa aruncarea deseurilor solide in cursurile de apa; acestea vor fi

colectate selectiv si vor fi evacuate de pe amplasament in vederea

valorificarii/eliminarii prin firme autorizate.

In cazul in care datorita neetanseitatii la lucru sau din alte cauze, se poate produce

poluarea apelor de suprafata, trebuie luate urmatoarele masuri:

� inchiderea imediata a sursei de poluare, pentru limitarea intinderii zonei

poluate;

� colectarea poluantului, in masura in care aceasta este posibil;

� limitarea intinderii poluarii, cu ajutorul digurilor.

Se poate concluziona si aprecia, ca in cazul unei exploatari normale, in care se

respecta procesul tehnologic si ansamblul de masuri de protectie prezentate, ca

impactul acestei activitati asupra acestui factor de mediu este nesemnificativ.

Se pastreaza situatia existenta, a starii de calitate a apei, nu vor exista surse dirijate

de poluare a apei, iar in caz de avarii, probabilitatea de poluare a apelor este

extrem de redusa.

Pentru evaluarea impactului s-a luat in considerare si matricea de risc pentru

sectiunea de 12,25”, cat si pentru sectiunea 8,5” realizate de catre OMV-PETROM

[42].

4.1.6 Conditii care trebuie respectate

A. In timpul realizarii proiectului

Prima conditie care trebuie respectata de catre constructor - in aceasta faza a

proiectului - este aceea de respectare stricta a proiectului.

Asezarea tuturor obiectelor care sunt necesare organizarii de santier si a

echipamentelor necesare executarii forajului, numai in interiorul amplasamentului

aprobat pentru aceasta activitate.

Apa necesara lucrarilor de santier se va aproviziona numai din sursa aprobata.

Intreaga activitate se va desfasura sub supravegherea atenta a coordonatorilor

activitatii si sanctionarea drastica a oricaror abateri disciplinare de la normele,

regulamentele si cerintele proiectului si de executie a lucrarilor de forare si a celor

conexe acestora.

Se impune ca si conditie – in acest stadiu –, verificarea calitatii apelor subterane, la

inceputul activitatii.

B. In timpul exploatarii proiectului

Prima conditie care trebuie respectata de catre beneficiar - in aceasta faza a

proiectului - este aceea de respectare stricta a proiectului si a tehnologiei de

exploatare a zacamantului.

Exploatarea zacamantului cu instalatii pozitionate strict in interiorul

aplasamentului aprobat pentru aceasta activitate.

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1490,

1491 Independenta, judetul Galati, revizia 2

Octombrie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA175/25.05.2012; Cod: EE-521-E/2012

39

Apele rezultate din precipitatii cazute pe amplasament - colectate in haba special

destinata acestora -, vor fi vidanjate si transportate la parcul desemnat pentru

aceasta. Nu se va permite deversarea apelor pluviale in nicio apa de suprafata sau

subterana.

Se va urmari evacuarea ritmica a continutului beciurilor sondelor, prin vidanjare si

descarcarea continutului la parcul desemnat primirii si prelucrarii acestui amestec.

Sub niciun motiv - sub atentionarea explicita a aplicarii masurilor legale -, sa nu se

deverseze continutul beciurilor in ape de suprafata sau subterane.

Intreaga activitate se va desfasura sub supravegherea atenta a coordonatorilor

desemnati si sanctionarea drastica a oricaror abateri disciplinare de la normele,

regulamentele si cerintele procesului tehnologic de exploatare a zacamantului.

Niciun obiect sau material de pe amplasamentul utilizat in activitatile de intretinere

si reparatie a instalatiei de extractie titei sa nu ajunga in ape de suprafata sau

subterane.

C. In timpul inchiderii activitatii

La inchiderea activitatii de exploatare a zacamantului se impun urmatoarele

conditii, beneficiarului sondelor:

� executarea lucrarilor de izolare a instalatiei de extractie fata de conducta

de transport amestec catre parcul de rezervoare, pentru evitarea

potentialelor scurgeri accidentale, care ar putea afecta apele de suprafata

sau cele subterane;

� executarea lucrarilor de inchidere si asigurare a sondelor, in interior, prin

izolarea definitiva a posibilitatilor de comunicare intre zacamant si gura

sondelor.

Pentru asigurarea sondelor sunt prevazute a fi realizate trei dopuri de

ciment:

� primul dop de ciment se executa, in zona de perforaturi;

� al doilea dop de ciment, la siul coloanei;

� al treilea dop de ciment, la gura sondei, cu oglinda frezabila la

8-5 m fata de nivelul terenului, pentru a se putea taia coloanele

la rasul beciului.

Conditia cea mai importanta in acest stadiu este aceea ca niciun obiect sau material

de pe amplasamentul utilizat in activitatile desfasurate sa nu ajunga in ape de

suprafata sau subterane.

D. In timpul dezafectarii proiectului

In vederea dezafectarii sondelor sunt prevazute a fi indeplinite urmatoarele

conditii:

� demontarea instalatiei de extractie;

� demontarea instalatiilor auxiliare, aferente sondelor de exploatare;

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1490,

1491 Independenta, judetul Galati, revizia 2

Octombrie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA175/25.05.2012; Cod: EE-521-E/2012

40

� transportul instalatiei de extractie si a componentelor auxiliare din incinta

careului de exploatare a sondelor, la baza de productie, pentru revizii,

operatii de intretinere si de valorificare sau reutilizare.

Si in aceasta etapa, conditia cea mai importanta este aceea ca niciun obiect sau

material utilizat in activitatile desfasurate pe amplasament sa nu ajunga in ape de

suprafata sau subterane.

E. In timpul refacerii mediului

Conditiile care se impun in timpul refacerii mediului in vederea retrocedarii

terenului, catre proprietari sunt urmatoarele:

� utilajele folosite vor actiona strict pe terenul amplasamentului si a

cailor de acces la acesta;

� se vor efectua urmatoarele operatiuni, in vederea aducerii

amplasamentului la starea pe care acesta a avut-o, anterior existentei

sondelor:

• scarificare;

• doua araturi adanci pe directii perpendiculare;

• raspandirea uniforma a stratului de sol vegetal;

• discuire;

• fertilizare cu ingrasaminte naturale.

Niciuna din activitatile enumerate nu vor incalca conditiile impuse in aceasta etapa,

si anume ca niciun obiect sau material utilizat in activitatile desfasurate pe

amplasament sa nu ajunga in ape de suprafata sau subterane.

Inainte ca terenul dezafectat si ecologizat sa fie predat proprietarilor se impune –

ca o conditie obligatorie -, executarea de determinari de catre OSPA, in vederea

stabilirii calitatii solului rezultat. Autoritatea abilitata – OSPA, in acest domeniu -,

trebuie sa certifice calitatea solului rezultat, in raport cu zona in care,

amplasamentul sondelor, se afla situat.

Se impune ca si conditie – in acest stadiu – verificarea calitatii apelor subterane, la

sfarsitul activitatii si refacerea calitatii lor, daca aceasta se impune.

F. In timpul de dupa inchidere (postinchidere) a proiectului

Dupa predarea terenului proprietarilor de drept nu sunt necesare conditionari

suplimentare.

4.1.7 Modul in care sunt afectate stratele freatice care urmeaza a fi

strabatute de catre coloanele: de ancoraj si de exploatare

Stratele freatice care urmeaza a fi strabatute de catre coloanele de ancoraj si de

exploatare nu sunt afectate, deoarece, in vederea protejarii subsolului si a panzei

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1490,

1491 Independenta, judetul Galati, revizia 2

Octombrie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA175/25.05.2012; Cod: EE-521-E/2012

41

freatice impotriva eventualelor infiltratii, se va tuba coloana de ghidaj intr-un put

sapat manual, iar coloana se va betona pe toata lungimea.

Fluidul de foraj folosit in procesul tehnologic va fi astfel preparat incat sa aibe

caracteristici compatibile cu stratele traversate, acesta neavand un caracter

poluant, deoarece concomitent cu traversarea acestora are loc tubarea coloanelor

si cimentarea acestora.

4.2 Aerul

4.2.1 Date generale

Clima perimetrului cercetat este temperat-continentala, subtipul climatului

continental cu nuanta de excesivitate, caracterizata de urmatorii parametri:

� temperatura medie anuala.............................................. + 10,6°C;

� temperatura minima absoluta......................................... – 29,0°C;

� temperatura maxima absoluta........................................ + 39,6°C.

Precipitatiile medii anuale au valoarea cuprinsa intre 600 - 700 mm/mp.

Repartitia precipitatiilor pe anotimpuri se poate prezenta astfel:

� iarna.................................... 106,4 mm/mp;

� primavara.............................187,5 mm/mp;

� vara..................................... 236,1 mm/mp;

� toamna............................... 145,0 mm/mp.

Un alt factor important al climei il reprezinta determinarea marimii si directiei

vanturilor. Astfel putem concluziona ca directia predominanta a vanturilor este cea

nord-estica (24,5%) si sud-vestica (11,8%). Calmul inregistreaza valoarea

procentuala de 29,3 %, iar intensitatea medie a vanturilor la scara Beaufort are

valoarea de 1,4– 3,4 m/s.

Adancimea maxima de inghet este de 0,80 – 0,90 m, conform STAS 6054/77

(Zonarea Romaniei dupa adancimea maxima de inghet).

Conform zonarii teritoriului Romaniei in termen de valori de varf a acceleratiei

pentru proiectare ag pentru cutremure, avand intervalul mediu de recurenta LMR =

100 ani, are valoarea de 0,24 g conform Normativ P100/2006.

Conform zonarii teritoriului Romaniei in termen de perioada de control (colt), Tc a

spectrului de raspuns are valoarea de Tc = 1,0 s.

4.2.2 Surse si poluanti generati

In timpul constructiei sondelor

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1490,

1491 Independenta, judetul Galati, revizia 2

Octombrie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA175/25.05.2012; Cod: EE-521-E/2012

42

Utilizarea, in procesul de forare, a instalatiei tip T 50 Termica (instalatie de foraj

termica), face sa apara emisii de gaze arse, pe perioada functionarii acesteia, dar

poluarea aerului este de scurta durata si nesemnificativa.

Din tabelele urmatoare se pot urmari valorile surselor stationare dirijate – tabel nr.

4.2.2.-1. -, surselor stationare nedirijate - tabel nr. 4.2.2.-2. - si a surselor mobile -

tabel nr. 4.2.2.-3.:

Tabelul nr. 4.2.2.-1.

Denumirea

sursei Poluant

Debit

masic

(g/h)

Debit gaze/aer

impurificat

(Nm3/h)

(m3/h)

Concen-

tratia in

emisie

(mg/Nm3)

(mg/m3)

Prag de

alerta

(mg/Nm3)

(mg/m3)

Limita la

emisie =

prag de

interventie

(mg/Nm3)

(mg/m3)

1 2 3 4 5 6 7

Pe amplasament nu exista surse stationare dirijate

Pentru determinarea emisiilor provenite de la esapamentele motoarelor cu ardere

interna s-au utilizat factorii de emisie pentru motoarele Diesel specificati in anexa

la Ordinul Ministrului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului nr. 462/01.07.1993,

pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferica si Normelor

metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de

surse stationare, completat cu Hotararea Guvernului Romaniei nr. 128/14.02.2002,

privind incinerarea deseurilor [37].

Astfel, pentru motoarele Diesel, factorii de emisie sunt (exprimate in kg/1000 litri):

� particule 1,560;

� SOx 3,240;

� CO 27,000;

� hidrocarburi 4,440;

� NOx 44,400;

� aldehide 0,360;

� acizi organici 0,360.

In cele ce urmeaza, au fost evaluate emisiile rezultate, tinandu-se cont de consumul

de motorina specific al motorului termic stationar, al instalatiei de tip T50,

consumator de motorina (40 l/h) si s-au comparat aceste emisii, cu limitele maxime

admise in Ordinul Ministrului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului nr.

462/01.07.1993, pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferica

si Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici

produsi de surse stationare completat, cu Hotararea Guvernului Romaniei nr.

128/14.02.2002, privind incinerarea deseurilor [37].

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1490,

1491 Independenta, judetul Galati, revizia 2

Octombrie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA175/25.05.2012; Cod: EE-521-E/2012

43

Tabelul nr. 4.2.2.-2

*) = Ordinul Ministrului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului nr. 462/01.07.1993, pentru aprobarea Conditiilor

tehnice privind protectia atmosferica si Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti

atmosferici produsi de surse stationare completat, cu Hotararea Guvernului Romaniei nr. 128/14.02.2002, privind

incinerarea deseurilor

In cele ce urmeaza, au fost evaluate emisiile rezultate, tinandu-se cont de consumul

de motorina specific al unui consumator de motorina (40 l/h - la functionarea

concomitenta a trei motoare Diesel autovehicule de transport) si s-au comparat

aceste emisii, cu limitele maxime admise in Ordinul Ministrului Apelor, Padurilor si

Protectiei Mediului nr. 462/01.07.1993, pentru aprobarea Conditiilor tehnice

privind protectia atmosferica si Normelor metodologice privind determinarea

emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare completat, cu

Hotararea Guvernului Romaniei nr. 128/14.02.2002, privind incinerarea deseurilor

[37].

Tabelul nr. 4.2.2.-3

*) = Ordinul Ministrului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului nr. 462/01.07.1993, pentru aprobarea Conditiilor

tehnice privind protectia atmosferica si Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti

atmosferici produsi de surse stationare completat, cu Hotararea Guvernului Romaniei nr. 128/14.02.2002, privind

incinerarea deseurilor

Nr. Crt. Poluant

Debit masic

calculat

(g/h)

Limite impuse prin

legislatie

(g/h)

Observatii*

1 Pulberi totale 62,4 500 Conform punct 4.1.

2 SOx 129,6 5000 Conform tabel 6.1,

clasa 4

3 CO 1080 Nespecificat

4 Hidrocarburi 177,6 3000 Conform tabel 7.1,

clasa 3

5 NOx 1776 5000 Conform tabel 6.1,

clasa 4

6 Aldehide 14,4 100 Conform tabel 7.1,

clasa 1

7 Acizi organici 14,4 2000 Conform tabel 7.1,

clasa 2

Nr. Crt. Poluant

Debit masic

calculat

(g/h)

Limite impuse prin

legislatie

(g/h)

Observatii*

1 Pulberi totale 187,2 500 Conform punct 4.1.

2 SOx 388,8 5000 Conform tabel 6.1,

clasa 4

3 CO 3240 Nespecificat

4 Hidrocarburi 532,8 3000 Conform tabel 7.1,

clasa 3

5 NOx 532,8 5000 Conform tabel 6.1,

clasa 4

6 Aldehide 43,2 100 Conform tabel 7.1,

clasa 1

7 Acizi organici 43,2 2000 Conform tabel 7.1,

clasa 2

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1490,

1491 Independenta, judetul Galati, revizia 2

Octombrie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA175/25.05.2012; Cod: EE-521-E/2012

44

In timpul productiei sondelor

In timpul intrarii in productie a sondelor emisiile provenite de la sursele mobile si

fixe dispar in totalitate, pe amplasament neaflandu-se decat cate un motor electric

pentru fiecare sonda racordat la reteaua LEA.

4.2.3 Prognoza impactului

Prognoza impactului asupra aerului in timpul constructiei sondelor

Principalele surse de poluare ale aerului in perioada de executie a lucrarilor vor fi

reprezentate de utilajele angrenate la realizarea investitiei: camioane, buldozere,

excavatoare, compactoare. Aceste surse de poluare ale aerului – gazele arse de la

esapament – se constituie ca surse mobile de poluare.

Emisiile rezultate de la esapamentele utilajelor folosite la realizarea investitiei –

foraj sonde titei, vor determina o crestere locala a concentratiei de poluanti

atmosferici, pe amplasamentul lucrarilor.

Intensificarea activitatii de transport, in cadrul terenurilor aferente executiei

obiectivului, nu va determina afectarea calitatii aerului.

Utilizarea, in procesul de forare, a instalatiei tip T 50 Termica (instalatie de foraj

termica), face sa apara emisii de gaze arse, pe perioada functionarii acesteia, dar

poluarea aerului este de scurta durata si nesemnificativa.

Prognoza impactului asupra aerului in timpul functionarii sondelor

In timpul functionarii investitiei, nu mai exista emisiile eliberate in atmosfera de

catre grupul generator de electricitate, exploatarea titeiului, din zacamint, facandu-

se cu o pompa antrenata de un motor electric.

In aceasta situatie se poate afirma ca impactul asupra aerului este nesemnificativ.

4.2.4 Masuri de diminuare a impactului

4.2.4.1 Masuri de diminuare a impactului, in timpul constructiei

Se pot mentiona urmatoarele masuri de diminuare a impactului asupra aerului:

� folosirea utilajelor dotate cu motoare performante cu emisii reduse de noxe;

� reducerea timpului de mers in gol a motoarelor utilajelor si a mijloacelor de

transport auto;

� detectarea rapida a eventualelor neetanseitati sau defectiuni si interventia

imediata pentru eliminarea cauzelor;

� udarea cailor de transport pe care circula autocamioanele, in vederea

reducerii pana la anulare a poluarii cu praf.

� respectarea stricta a tehnologiei de forare.

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1490,

1491 Independenta, judetul Galati, revizia 2

Octombrie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA175/25.05.2012; Cod: EE-521-E/2012

45

4.2.4.2 Masuri de diminuare a impactului, in timpul functionariisondei

Pentru limitarea potentialelor emisii de gaze in atmosfera se vor face monitorizari

ale imisiilor.

Responsabilitatea pentru implementarea masurilor de reducere a impactului

precum si urmarirea realizarii lor revine responsabilului OMV PETROM care

supravegheaza investitia

Pentru evaluarea impactului s-a luat in considerare si matricea de risc pentru

sectiunea de 12,25”, cat si pentru sectiunea 8,5” realizate de catre OMV-PETROM

[42].

4.2.5 Conditii care trebuie respectate

A. In timpul realizarii proiectului

Prima conditie care trebuie respectata de catre constructor - in aceasta faza a

proiectului - este aceea de respectare stricta a proiectului.

Asezarea tuturor obiectelor care sunt necesare organizarii de santier si a

echipamentelor necesare executarii forajului, numai in interiorul amplasamentului

aprobat pentru aceasta activitate.

Pentru executia lucrarilor se vor folosi numai utilaje performante care sa nu emita

in atmosfera decat minimul de gaze arse rezultate din motoarele cu ardere interna

folosite pentru utilajele destinate transportului executarii forajului si obtinerii

energiei electrice necesare pe amplasament.

Nu se vor constitui niciun fel de alte surse de emisie de gaze poluante, in atmosfera

– de exemplu foc deschis, alimentat de combustibili solizi/lichizi.

Intreaga activitate se va desfasura sub supravegherea atenta a coordonatorilor

activitatii si sanctionarea drastica a oricaror abateri disciplinare de la normele,

regulamentele si cerintele proiectului de forare si a celor conexe acestora.

B. In timpul exploatarii proiectului

Prima conditie care trebuie respectata de catre beneficiar - in aceasta faza a

proiectului - este aceea de respectare stricta a proiectului si a tehnologiei de

exploatare a zacamantului.

Exploatarea zacamantului cu instalatii pozitionate strict in interiorul

aplasamentului aprobat pentru aceasta activitate.

Se va urmari evacuarea ritmica a continutului beciurilor sondelor, prin vidanjare si

descarcarea continutului la parcul desemnat primirii si prelucrarii acestui amestec,

pentru limitarea emisiilor de compusi volatili (COV), in atmosfera.

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1490,

1491 Independenta, judetul Galati, revizia 2

Octombrie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA175/25.05.2012; Cod: EE-521-E/2012

46

Intreaga activitate se va desfasura sub supravegherea atenta a coordonatorilor

desemnati si sanctionarea drastica a oricaror abateri disciplinare de la normele,

regulamentele si cerintele procesului tehnologic de exploatare a zacamantului.

Nu se va instala pe amplasament nici o alta sursa potentia de a polua aerul

atmosferic.

C. In timpul inchiderii activitatii

La inchiderea activitatii de exploatare a zacamantului se impune urmatoarea

conditie, beneficiarului sondelor:

� pentru executarea tuturor lucrarilor se vor folosi numai utilaje performante

care sa nu emita in atmosfera decat minimul de gaze arse rezultate din

motoarele cu ardere interna folosite pentru utilajele destinate transportului

si executarii activitatilor de inchidere.

D. In timpul dezafectarii proiectului

La dezafectarea sondelor de exploatare a zacamantului se impune urmatoarea

conditie, beneficiarului sondelor:

� pentru executarea tuturor lucrarilor se vor folosi numai utilaje performante

care sa nu emita in atmosfera decat minimul de gaze arse rezultate din

motoarele cu ardere interna folosite pentru utilajele destinate transportului

si executarii activitatilor necesare dezafectarii.

E. In timpul refacerii mediului

Pentru perioada de refacere ecologica a amplasamentului pe care a avut loc

exploatarea zacamantului de titei se impune urmatoarea conditie, beneficiarului

sondelor:

� la executarea tuturor lucrarilor se vor folosi numai utilaje performante care

sa nu emita in atmosfera decat minimul de gaze arse rezultate din

motoarele cu ardere interna folosite pentru utilajele destinate transportului

si executarii activitatilor necesare de ecologizare a amplasamentului.

F. In timpul de dupa inchidere (postinchidere) a proiectului

Dupa predarea terenului proprietarilor de drept nu sunt necesare conditionari

suplimentare – nu mai exista surse de emisii poluanti in atmosfera.

4.3 Solul

4.3.1 Generalitati

Structura Independenta se situeaza la circa 20 km NV de orasul Galati, iar din

punct de vedere geologic apartine de Promontoriul Nord-Dobrogean (zona

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1490,

1491 Independenta, judetul Galati, revizia 2

Octombrie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA175/25.05.2012; Cod: EE-521-E/2012

47

ingropata a acestuia), la granita dintre Platforma Moesica si Platforma

Moldoveneasca.

Din punct de vedere morfologic perimetrul cercetat se incadreaza in Campia

piemontana a Covurluiului, care reprezinta o campie de tranzitie intre Podisul

Moldovei (reprezentat de Podisul Covurluiului) la nord si Campia Siretului inferior

la sud.

Relieful este relativ framantat, cu energii de relief mari, fiind format dintr-o

succesiune de interfluvii paralele, culmi sau platouri largi care coboara de la nord

catre sud, separate de vai consecvente. Altitudinea descreste de la 200 m la mai

putin de 70 m, energia reliefului variind intre 100 si 50 m. Reliful provine din

sculptarea vechii campii villafranchiene, care poate fi interpretata ca un glacies

intre Podisul Moldovei si Campia Romana.

Din punct de vedere geologic perimetrul cercetat se suprapune fundamentului

hercinic-kimmeric de tip dobrogean, acoperit de o cuvertura sedimentara jurasica

si miocen superioara-pliocen, separata de o mare lacuna stratigrafica. Depozitele

post villafranchiene (depozitele de terasa, luturile loessoide) formeaza o cuvertura

continua si definitorie pentru caracterele geografice ale unitatii.

Alcatuirea petrografica, dispozitia monoclinala a straielor si manifestarile

miscarilor neotectonice (radiare negative din pliocen - actual), au avut un rol

hotarator in modelarea relifului.

In general, prin procesul tehnologic de foraj si probele de productie, nu se produc

degradari ale solului si subsolului. La amenajarea suprafetei de teren, care se va

ocupa temporar, se va avea in vedere, conservarea stratului vegetal, care va fi

utilizat la redarea suprafetei de teren, dupa terminarea lucrarilor. Procesul

tehnologic de foraj poate conduce la poluarea solului, cu diverse fluide (fluid de

foraj), reziduuri (detritusul) si substante chimice vehiculate, daca nu se iau masurile

de protectie necesare.

Structura Independenta apartine Platformei Moesice, fiind situata pe

aliniamentul structural Urziceni - Bragareasa - Padina - Jugureanu - Bordei

Verde - Oprisenesti si este situata la cca 50 km vest de muncipiul Galati.

Geologic, apartine promontoriului nord-dobrogean – sectorul NV, afundat pe falia

Dunarii, al Unitatii Macin – incadrat de platforma Valaha la vest si de Depresiunea

Barladului la nord.

Acumularile de hidrocarburi cantonate in depozitele pliocene, au fost puse in

evidenta in anul 1958 prin sonda 18 Lascar Catargiu, iar exploatarea a inceput in

1959 prin sondele 200, 204 si 209.

Imaginea geologica, construita pe baza celor 739 de sonde sapate pana la data de

referinta a ultimului studiu de zacamant, reflecta existenta unor culminatii, grupate

in domurile I, II si III, aliniate de la nord la sud pe o distanta de 10 km. La nivelul

acestora sunt conturate cele 50 de zacaminte de hidrocarburi: 49 in Pliocenul

inferior si unul in Dacian.

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1490,

1491 Independenta, judetul Galati, revizia 2

Octombrie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA175/25.05.2012; Cod: EE-521-E/2012

48

Analiza potentialului de rezerve pe fiecare zacamant in parte releva ca, exploatarea

se va desfasura in conditii optime pana in anul 2026, prin dezvoltarea gabaritului in

zonele de maxima productivitate, estimandu-se o rezerva recuperabila cu cca. 550

mii tone mai mare decat in varianta exploatarii cu gabaritul actual.

In constitutia structurii Independenta se distinge un fundament cristalin de origine

nord-dobrogeana si un invelis sedimentar neogen apartinand intervalului

stratigrafic Pliocen - Miocen superior (Sarmatian).

Din punct de vedere tectonic, fundamentul cristalin se caracterizeaza printr-o

tendinta de ridicare spre nord-est, iar cuvertura sedimentara se prezinta sub forma

unor boltiri de tip domal, generate prin depunerea transgresiva si discordanta a

depozitelor pliocene si miocene (numai in sectorul nordic) peste paleorelieful

cristalin pana la colmatarea lui completa. Grosimea cuverturii variaza in limite

largi, fiind mai mare in culoarele depresionare (primele acoperite de ape) si mai

mica in zonele de apex.

Structura este afectata longitudinal de un accident tectonic major si partial, in

domurile II si III, de alte doua falii evidentiate atat de profilele seismice, cat si de

continutul diferit in fluide al compartimentelor formate in lungul acestora.

Sonda va intercepta, in limita adancimii proiectate, Pliocenul. Principala

formatiune de interes pentru hidrocarburi din cadrul suitei sedimentare o reprezinta

Pliocenul inferior.

Litologic, acesta este constituit dintr-o alternanta de nisipuri fine, slab micafere,

nisipuri marnoase, marne slab nisipoase, marne, argile si mai rar gresii calcaroase.

Datorita faptului ca procesul depozitional s-a desfasurat gradat, depozitele detritice

prezinta frecvente variatii laterale de facies, trecerea de la faciesul grosier la cel

pelitic facandu-se treptat sau brusc.

In functie de alternanta secventelor sedimentare (pelitice-arenitice) si de continutul

in fluide, Pliocenul inferior a fost impartit in 17 complexe intalnite in succesiune

completa numai in zonele depresionare ale paleoreliefului, iar acolo unde lipsesc,

fie n-au fost depuse (16, 17), fie se efileaza pe culminatiile fundamentului (11-17).

La randul lor, unele complexe sunt subdivizate in doua sau trei pachete (Pl 10), pe

baza rezultatelor la probele de productie si a comportarii in exploatare a sondelor.

Zacamintele stratiforme sau lenticulare asociate acestor complexe, sunt cantonate

in capcane ecranate litologic sau tectonic.

Stratele pliocene au o inclinare cuprinsa intre 1-4°.

Limitele geologice estimate pentru forajul sondei proiectate sunt urmatoarele:

� - Pliocen 10 / Pliocen 11 = 670 m

� - Pliocen 15 / Pliocen 16 sup. = 790 m

� - Pliocen 16 sup. / Pliocen 16inf. = 810 m

� - Pliocen 16 inf. / Fundament = 820 m

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1490,

1491 Independenta, judetul Galati, revizia 2

Octombrie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA175/25.05.2012; Cod: EE-521-E/2012

49

4.3.2 Surse de poluare a solului

Procesul tehnologic de foraj poate conduce la poluarea solului, cu diverse fluide:

� fluid de foraj;

� reziduuri, ca detritusul;

� titei;

Sursele potentiale de poluare a solului si subsolului pot fi:

� deversari necontrolate de fluid de foraj, care pot aparea numai in unele

situatii accidentale;

� aparitia unor fisuri pe traseul conductei de refulare a fluidului de foraj,

pompa - incarcator;

� neetanseitati ale unor zone de racord;

� fisurarea furtunului vibrator, care face legatura intre incarcator si capul

hidraulic (cu insertii metalice) datorita imbatranirii materialului sau a

manevrarii bruste;

� fisurarea furtunului vibrator, care face legatura cu pompa si manifoldul

pompei, datorita imbatranirii materialului;

� neetanseitati in zona gurilor de evacuare si curatire a habelor (la

manlocuri);

� depasirea capacitatii de inmagazinare a bazinului de 40 m3, avand ca

rezultat deversarea apelor reziduale, care prin infiltrare in sol pot ajunge

in apele freatice;

� pierderi accidentale de carburanti si uleiuri pe sol, provenite de la

mijloacele de transport si utilajele necesare desfasurarii lucrarilor,

precum si de la operatiunile de umplere a rezervorului de motorina ce va

exista pe amplasament.

Solutiile utilizate se pot infiltra in sol si pot ajunge in apele freatice.

4.3.3 Prognoza impactului

Prognoza impactului asupra solului in timpul constructiei sondelor

In urma celor prezentate mai sus putem considera ca impactul asupra solului si

subsolului este minim.

Un impact slab, in faza de executie, se va inregistra asupra solului. Stratul vegetal

va fi decopertat si prezervat, fiind constituit din soluri argiloase, pentru refacerea

zonei decopertate.

Prognoza impactului asupra solului in timpul functionarii sondelor

In cazul unei exploatari normale - fara avarii -, nu vor exista surse dirijate de

poluare a solului si subsolului. In caz de avarii, se vor produce scurgeri de titei in

cantitati care pot atinge valori de ordinul sutelor de m3. Aceste scurgeri pot

determina afectarea grava a solului, pe suprafete mari si pe adancimi care pot

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1490,

1491 Independenta, judetul Galati, revizia 2

Octombrie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA175/25.05.2012; Cod: EE-521-E/2012

50

atinge 2 pana la 5 m. De asemenea, operatiile de interventie si de reparatie vor

implica lucrari, care vor determina, pentru perioade scurte de timp, modificarea

configuratiei solului in amplasament.

4.3.4 Masuri de diminuare a impactului

Responsabilitatea pentru implementarea masurilor de reducere a impactului

precum si urmarirea realizarii lor revine responsabilului OMV PETROM care

supravecheaza investitia.

Pentru protectia solului, suprafata inchiriata va fi decopertata cu depozitarea

stratului de sol vegetal si nivelarea acesteia, urmand ca la terminarea lucrarilor,

acesta sa fie imprastiat pe toata suprafata, mai putin cea pentru amenajarea

careului pentru exploatarea sondelor.

Pe aceasta suprafata se vor executa lucrari de constructii-montaj in legatura cu

instalatia de foraj.

Se va amenaja drumul de acces din interiorul careului in constructie provizorie

pentru foraj.

Se va monta structura instalatiei pe dale de beton si se vor executa lucrari de

protectie a mediului prin construirea santurilor de scurgere a apelor pluviale si

reziduale, amplasarea habei de colectare a apei reziduale si amenajarea platformei

dalate din fata rampei de prajini.

Pentru protectia solului impotriva eventualelor scurgeri de la rezervoarele de ulei,

acestea vor avea montate ventile cu inchidere sigura si vor fi verificate periodic,

inlaturand astfel efectul de contaminare cu produse petroliere.

In vederea protejarii subsolului si a panzei freatice impotriva eventualelor

infiltratii, se vor tuba coloanele de ghidaj intr-un put sapat manual. Coloanele se

vor betona pe toata lungimea.

Fluidul de foraj folosit in procesul tehnologic va avea caracteristici compatibile cu

stratele traversate, acestea neavand un caracter poluant, deoarece concomitent cu

traversarea acestora are loc tubarea coloanelor si cimentarea acestora.

Adancimea de fixare a coloanelor de tubaj asigura:

� controlul eventualelor manifestari eruptive;

� prevenirea contaminarii panzei freatice;

� inchiderea tuturor formatiunilor geologice instabile cu permeabilitate mare

de la suprafata.

In vederea protejarii subsolului este interzisa evacuarea si injectarea de reziduuri

provenite de la sonde in foraj sau de exploatare in alte sonde.

Dupa terminarea operatiilor de foraj si probare strate, se trece la evacuarea

instalatiilor, a rezervoarelor, habelor si baracilor din incinta careului sondelor.

Pentru redarea suprafetei careului instalatiei de foraj in circuitul productiv, se va

executa urmatoarea succesiune de lucrari:

� scarificarea mecanica a terenului;

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1490,

1491 Independenta, judetul Galati, revizia 2

Octombrie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA175/25.05.2012; Cod: EE-521-E/2012

51

� strangerea, incarcarea si transportul patului de balast si nisip folosit la

amenajarea careului ce a fost scarificat;

� imprastierea solului vegetal din depozit pe suprafata careului sondelor;

� nivelarea suprafetei solului ce a fost acoperita cu sol vegetal (suprafata

totala, mai putin suprafata necesara probelor de productie);

� aratura mecanica in doua sensuri perpendiculare a acestei suprafete,

administrarea de ingrasaminte chimice si organice si efectuarea de analize

agropedologice de teren.

Atat in timpul forajului, cat si in timpul exploatarii, se pot ivi accidente ce pot avea

impact asupra mediului, dupa cum urmeaza:

a)in timpul forajului pot aparea eruptii necontrolabile datorita urmatoarelor cauze:

� aparitia, pe traiectul sondelor, a unor zone de pierderi de circulatie de fluid,

ce conduc la diminuarea inaltimii coloanei de fluid sub valoarea presiunii

unui strat traversat. Astfel se creeaza un raport invers intre presiunea

stratului si presiunea coloanei de fluid, ceea ce conduce la declansarea unei

eruptii libere;

� traversarea unor strate necunoscute, cu presiuni mai mari decat presiunea

coloanei de fluid de foraj;

� traversarea unor strate cu gaze ce pot conduce la gazeificarea fluidului de

foraj si implicit la usurarea acestuia. Prin reducerea greutatii specifice a

fluidului prin gazeificare, se reduce si valoarea presiunii exercitata de

coloana de fluid de foraj si apoi poate avea loc declansarea eruptiei.

Toate aceste situatii descrise mai sus pot conduce la eruptii care reprezinta

evenimente in activitatea de foraj prin pierderi materiale si prin poluarea mediului.

Impactul ecologic al unei eruptii libere se manifesta prin deversarea in mediul

ambiant a unor cantitati importante de hidrocarburi sau ape reziduale, in unele

situatii cand stratul ce a generat avaria dispune de gaze libere care produc incendiu

datorita aprinderii gazelor de suprafata.

Toate deversarile si emisiile de produsi rezultati in urma eruptiilor libere

necontrolabile conduc la poluarea solului, a apelor de suprafata, a apelor

subterane si a aerului.

Prevenirea unei eruptii necesita urmatoarele masuri:

� cunoasterea si urmarirea simptomelor unei manifestari la sonde;

� tubarea coloanelor la adancimile de reper obligatoriu;

� cunoasterea gradientilor de fisurare si de presiune a sondelor;

� dotarea sondelor cu echipamente si instalatii de prevenire corespunzatoare

solicitarilor maxime estimate;

� dotarea cu echipamente si instalatii de control ale proceselor tehnologice;

� stapanirea procesului de evacuare a fluidelor sau gazelor patrunse in gaura

de sonda si restabilirea echilibrului sondei;

� respectarea regulamentului de prevenire a eruptiilor;

� instruirea personalului operativ in scopul combaterii eruptiilor.

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1490,

1491 Independenta, judetul Galati, revizia 2

Octombrie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA175/25.05.2012; Cod: EE-521-E/2012

52

La amenajarea suprafetei de teren ce se va ocupa temporar, se va avea in vedere

conservarea stratului vegetal care va fi utilizat la redarea suprafetei de teren dupa

terminarea lucrarilor.

In cazul in care sondele vor da rezultate la probele de productie, careul se va

restrange la 2770 m2

(din care: 1944 m2 careul celor doua sonde din ‘’Cluster’’ ,

150 m2 - drum acces, 150 m

2 - gabionul, 306 m

2- santul dalat si 220 m

2 - taluze)

necesara exploatarii sondelor, restul suprafetei redandu-se circuitului initial

(8 730m2).

In cazul in care se produc poluari accidentale ale mediului, pot fi afectate, in afara

de sol si subsol, in totalitate sau partial, urmatorii factori de mediu: vegetatia

forestiera, apele de suprafata si subterane si aerul.

In vederea diminuarii sau eliminarii impactului produs asupra mediului de aparitia

unor astfel de situatii, proiectantul a prevazut efectuarea urmatoarelor lucrari de

suprafata:

� stratul de sol vegetal din incinta careului, se va decoperta pe adancimea de

circa 40 cm, urmand ca acesta, sa constituie depozit de sol vegetal;

� amenajarea unui sant dalat cu profil trapezoidal racordat la haba de 40

m3/sonda, pentru colectarea apelor uzate;

� inainte de retrocedarea terenului, catre proprietari, se vor efectua

urmatoarele operatii:

� scarificare;

� doua araturi adanci pe directii perpendiculare;

� raspandirea uniforma a stratului de sol vegetal;

� discuire;

� fertilizare cu ingrasaminte naturale.

Responsabilitatea pentru implementarea masurilor de reducere a impactului

precum si urmarirea realizarii lor revine responsabilului OMV PETROM care

supravegheaza investitia.

Pentru evaluarea impactului s-a luat in considerare si matricea de risc pentru

sectiunea de 12,25”, cat si pentru sectiunea 8,5” realizate de catre OMV-PETROM

[42].

4.3.5 Conditii care trebuie respectate

A. In timpul realizarii proiectului

Prima conditie care trebuie respectata de catre constructor - in aceasta faza a

proiectului - este aceea de respectare stricta a proiectului.

Asezarea tuturor obiectelor care sunt necesare organizarii de santier si a

echipamentelor necesare executarii forajului, numai in interiorul amplasamentului

aprobat pentru aceasta activitate.

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1490,

1491 Independenta, judetul Galati, revizia 2

Octombrie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA175/25.05.2012; Cod: EE-521-E/2012

53

Toate suprafetele ocupate de obiecte , instalatii sau utilaje se vor plasa pe suprafete

acoperite cu dale de beton.

Nu se va depozita nimic, direct pe sol, fara ca acesta sa fie protejat fie prin dale de

beton, fie prin folii de material plastic impermeabile scurgerilor accidentale de

diferite substante.

Intreaga activitate se va desfasura sub supravegherea atenta a coordonatorilor

activitatii si sanctionarea drastica a oricaror abateri disciplinare de la normele,

regulamentele si cerintele proiectului si de executie a lucrarilor de forare si a celor

conexe acestora.

Se impune ca si conditie – in acest stadiu –, verificarea calitatii solului, la inceputul

activitatii.

B. In timpul exploatarii proiectului

Prima conditie care trebuie respectata de catre beneficiar - in aceasta faza a

proiectului - este aceea de respectare stricta a proiectului si a tehnologiei de

exploatare a zacamantului.

Exploatarea zacamantului cu instalatii pozitionate strict in interiorul

aplasamentului aprobat pentru aceasta activitate.

Se va urmari evacuarea ritmica a continutului beciurilor sondelor, prin vidanjare si

descarcarea continutului la parcul desemnat primirii si prelucrarii acestui amestec.

Sub niciun motiv - sub atentionarea explicita a aplicarii masurilor legale -, nu se va

deversa continutul beciurilor pe sol.

Intreaga activitate se va desfasura sub supravegherea atenta a coordonatorilor

desemnati si sanctionarea drastica a oricaror abateri disciplinare de la normele,

regulamentele si cerintele procesului tehnologic de exploatare a zacamantului.

Niciun obiect sau material de pe amplasamentul utilizat in activitatile de intretinere

si reparatie a instalatiei de extractie titei sa nu ajunga pe sol.

Circulatia personalului si a utilajelor – pe amplasament si spre amplasament se va

face numai pe suprafete acoperite cu dale de beton sau piatra compactata.

C. In timpul inchiderii activitatii

La inchiderea activitatii de exploatare a zacamantului se impun urmatoarele

conditii, beneficiarului sondelor:

� executarea lucrarilor de izolare a instalatiei de extractie fata de conducta

de transport amestec catre parcul de rezervoare, pentru evitarea

potentialelor scurgeri accidentale, care ar putea afecta solul;

� executarea lucrarilor de inchidere si asigurare a sondelor, in interior, prin

izolarea definitiva a posibilitatilor de comunicare intre zacamant si gura

sondei.

Pentru asigurarea sondelor sunt prevazute si trebuie a fi realizate, trei

dopuri de ciment:

� primul dop de ciment se executa, in zona de perforaturi;

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1490,

1491 Independenta, judetul Galati, revizia 2

Octombrie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA175/25.05.2012; Cod: EE-521-E/2012

54

� al doilea dop de ciment, la siul coloanei;

� al treilea dop de ciment, la gura sondelor, cu oglinda frezabila

la 8-5 m fata de nivelul terenului, pentru a se putea taia

coloanele la rasul beciului.

Conditia cea mai importanta in acest stadiu este aceea ca niciun obiect sau material

de pe amplasamentul utilizat in activitatile desfasurate sa nu ajunga pe sol.

D. In timpul dezafectarii proiectului

In vederea dezafectarii sondelor sunt prevazute a fi indeplinite urmatoarele

conditii:

� demontarea instalatiei de extractie;

� demontarea instalatiilor auxiliare, aferente sondelor de exploatare;

� transportul instalatiei de extractie si a componentelor auxiliare din incinta

careului de exploatare a sondelor, la baza de productie, pentru revizii,

operatii de intretinere si de valorificare sau reutilizare.

Si in aceasta etapa, conditia cea mai importanta este aceea ca niciun obiect sau

material utilizat in activitatile desfasurate pe amplasament sa nu ajunga pe sol.

E. In timpul refacerii mediului

Conditiile care se impun in timpul refacerii mediului in vederea retrocedarii

terenului, catre proprietari sunt urmatoarele:

� utilajele folosite vor actiona strict pe terenul amplasamentului si a

cailor de acces la acesta;

� se vor efectua urmatoarele operatiuni, in vederea aducerii

amplasamentului la starea pe care acesta a avut-o, anterior existentei

sondelor:

• scarificare;

• doua araturi adanci pe directii perpendiculare;

• raspandirea uniforma a stratului de sol vegetal;

• discuire;

• fertilizare cu ingrasaminte naturale.

Niciuna din activitatile enumerate nu va incalca conditiile impuse in aceasta etapa,

si anume ca niciun obiect sau material utilizat in activitatile desfasurate pe

amplasament sa nu ajunga pe sol.

Inainte ca terenul dezafectat si ecologizat sa fie predat proprietarilor se impune –

ca o conditie obligatorie -, executarea de determinari de catre OSPA, in vederea

stabilirii calitatii solului rezultat. Autoritatea abilitata – OSPA, in acest domeniu -,

trebuie sa certifice calitatea solului rezultat, in raport cu zona in care,

amplasamentul sondelor, se afla situat.

F. In timpul de dupa inchidere (postinchidere) a proiectului

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1490,

1491 Independenta, judetul Galati, revizia 2

Octombrie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA175/25.05.2012; Cod: EE-521-E/2012

55

Dupa predarea terenului proprietarilor de drept nu sunt necesare conditionari

suplimentare care sa vizeze protectia solului.

4.4 Geologia subsolului

Din punct de vedere geologic perimetrul cercetat se suprapune fundamentului

hercinic-kimmeric de tip dobrogean, acoperit de o cuvertura sedimentara jurasica

si miocen superioara-pliocen, separata de o mare lacuna stratigrafica. Depozitele

post villafranchiene (depozitele de terasa, luturile loessoide) formeaza o cuvertura

continua si definitorie pentru caracterele geografice ale unitatii.

Alcatuirea petrografica, dispozitia monoclinala a straielor si manifestarile

miscarilor neotectonice (radiare negative din pliocen - actual), au avut un rol

hotarator in modelarea relifului.

Relieful este relativ framantat, cu energii de relief mari, fiind format dintr-o

succesiune de interfluvii paralele, culmi sau platouri largi care coboara de la nord

catre sud, separate de vai consecvente. Altitudinea descreste de la 200 m la mai

putin de 70 m, energia reliefului variind intre 100 si 50 m. Reliful provine din

sculptarea vechii campii villafranchiene, care poate fi interpretata ca un glacies

intre Podisul Moldovei si Campia Romana.

Lucrarile de cercetare geologica prin foraj au pus in evidenta (anii 1958-1959)

acumulari de hidrocarburi la nivelul Pliocenului inferior, dispus transgresiv si

discordant pe relieful de eroziune al Cristalinului, iar in anul 2002 o acumulare de

gaze libere in Dacian.

Pentru identificarea litologiei terenului pe perimetrul cercetat au fost executate

cinci sondaje geotehnice, pana la adancimea maxima de 10,00 m, pe perimetrul

propus pentru careul viitoarelor sonde, care au interceptat urmatoarea succesiune

litologica [40]:

Sondajul geotehnic S1 :

� 0,00 -0,40 m = sol vegetal;

� 0,40-2,40 m = praf argilos cafeniu, plastic vartos, cu concretiuni calcaroase;

� 2,40-5,80 m = praf argilos nisipos galben cafeniu, plastic vartos, cu

concretiuni calcaroase mari;

� 5,80 -10,00 m = argila prafoasa galben cafenie, plastic consistenta-plastic

vartoasa, cu concretiuni calcaroase.

La data cercetarilor (decembrie 2011), in sondajul geotehnic S1 nu au fost

interceptate infiltratii de ape subterane pana la adancimea de 10,00 m.

Sondajul geotehnic S2:

� 0,00 - 0,40 m = sol vegetal;

� 0,40 -2,20 m = praf argilos cafeniu, plastic vartos, cu concretiuni calcaroase;

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1490,

1491 Independenta, judetul Galati, revizia 2

Octombrie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA175/25.05.2012; Cod: EE-521-E/2012

56

� 2,20-6,20 m = praf argilos nisipos galben cafeniu, plastic vartos, cu

concretiuni calcaroase mari;

� 6,20 -10,00 m = argila prafoasa galben cafenie, plastic consistenta-plastic

vartoasa, cu concretiuni calcaroase.

La data cercetarilor (decembrie 2011), in sondajul geotehnic S2 nu au fost

interceptate infiltratii de ape subterane pana la adancimea de 10,00 m.

Sondajul geotehnic S3:

� 0,00 - 0,30 m = sol argilos;

� 0,30 -1,80 m = praf argilos cafeniu, plastic vartos, cu concretiuni calcaroase;

� 1,80 -5,60 m = praf argilos nisipos galben cafeniu, plastic vartos, cu

concretiuni calcaroase mari;

� 5,60 -10,00 m = argila prafoasa galben cafenie, plastic vartoasa, cu

concretiuni calcaroase.

La data cercetarilor (decembrie 2011), in sondajul geotehnic S3 nu au fost

interceptate infiltratii de ape subterane pana la adancimea de 10,00 m.

Sondajul geotehnic S4:

� 0,00 -0,40 m = sol argilos;

� 0,40 -2,00 m = praf argilos cafeniu, plastic vartos, cu concretiuni calcaroase;

� 2,00 -6,00 m = praf argilos nisipos galben cafeniu, plastic vartos, cu

concretiuni calcaroase mari;

� 6,00 -10,00 m = argila prafoasa galben cafenie, plastic vartoasa, cu

concretiuni calcaroase.

La data cercetarilor (decembrie 2011), in sondajul geotehnic S4 nu au fost

interceptate infiltratii de ape subterane pana la adancimea de 10,00 m.

Sondajul geotehnic S5:

� 0,00 - 0,30 m - sol argilos;

� 0,30 -2,40 m = praf argilos cafeniu, plastic vartos, cu concretiuni calcaroase;

� 2,40 -6,20 m = praf argilos nisipos galben cafeniu, plastic vartos, cu

concretiuni calcaroase mari;

� 6,20 -10,00 m = argila prafoasa galben cafenie, plastic consistenta-plastic

vartoasa, cu concretiuni calcaroase.

La data cercetarilor (decembrie 2011), in sondajul geotehnic S5 nu au fost

interceptate infiltratii de ape subterane pana la adancimea de 10,00 m.

In urma forajelor geotehnice efectuate s-a constatat ca perimetrul cercetat nu este

afectat de fenomene de alunecare, eroziune, sau alte fenomene geologice care sa

puna in pericol stabilitatea obiectivului proiectat.

Din punct de vedere litologic, in forajele geotehnice executate s-a interceptat o

alternanta de prafuri argiloase cu prafuri nisipoase argiloase si argile prafoase,

cafenii sau galben cafenii, cu numeroase concretiuni calcaroase, in general plastic

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1490,

1491 Independenta, judetul Galati, revizia 2

Octombrie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA175/25.05.2012; Cod: EE-521-E/2012

57

vartoase, incadrate in clasa pamanturilor sensibile !a umezire, cazul A, cu tasari

mai mici de 5 cm/m, conform STAS 1243/1988 si normativ NP074/2007, pana la

adancimea de 10.00 m.

In forajele geotehnice executate nu au fost interceptate infiitratii de ape pe

toata adancimea investigata.

4.4.1 Surse de poluare a subsolului

Potential, prin aplicarea procesului tehnologic de foraj se poate – accidental -,

polua subsolul, prin padrunderea de pe sol a diverselor fluide prezente pe

amplasamentul sondelor de foraj, in perioada de forare a sondelor:

� fluid de foraj;

� reziduuri, ca detritusul;

� titei.

Sursele potentiale de poluare a subsolului pot rezulta din:

� deversari necontrolate de fluid de foraj, care pot aparea numai in unele

situatii accidentale;

� aparitia unor fisuri pe traseul conductelor de refulare a fluidului de foraj,

pompa 3 PN 700 - incarcator;

� neetanseitati ale unor zone de racord;

� neetanseitati in zona gurilor de evacuare si curatire a habelor (la

manlocuri);

� depasirea capacitatii de inmagazinare a bazinului de decantare de 40 m3

avand ca rezultat deversarea apelor reziduale, care prin infiltrare in sol

pot ajunge in apele freatice.

Potential, prin aplicarea procesului tehnologic de exploatare a forajului se poate –

accidental -, polua subsolul, cu:

� titei;

� apa sarata.

Sursele potentiale de poluare a subsolului pot rezulta din:

� neetanseitati ale unor zone de racord pe traseul de transport titei la parc;

� depasirea capacitatii de inmagazinare a beciurilor sondelor, avand ca

rezultat deversarea apelor reziduale, care prin infiltrare de pe sol pot

ajunge in apele freatice.

4.4.2 Prognoza impactului

Prognoza impactului asupra subsolului in timpul constructiei sondelor

In urma celor prezentate mai sus putem considera ca impactul asupra subsolului

este minim.

Un impact slab, in faza de executie a forajului sondelor, se va inregistra asupra

subsolului.

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1490,

1491 Independenta, judetul Galati, revizia 2

Octombrie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA175/25.05.2012; Cod: EE-521-E/2012

58

Prognoza impactului asupra subsolului in timpul functionarii sondelor

In cazul unei exploatari normale - fara avarii -, nu vor exista surse dirijate de

poluare a subsolului. In caz de avarii, se vor produce scurgeri de titei in cantitati

care pot atinge valori de ordinul sutelor de m3. Aceste scurgeri pot determina

afectarea grava a subsolului, pe suprafete mari si pe adancimi care pot atinge 2

pana la 5 m. De asemenea, operatiile de interventie si de reparatie vor implica

lucrari, care vor determina, pentru perioade scurte de timp, modificarea

configuratiei subsolului, in amplasament.

De asemenea, pot exista si situatii de poluari accidentale care pot fi provocate de

activitati diverse.

4.4.3 Masuri de diminuare a impactului

Atunci cand se produc poluari accidentale ale mediului, pot fi afectate, in afara de

sol si subsol, in totalitate sau partial, urmatorii factori de mediu: vegetatia

forestiera, apele de suprafata si subterane si aerul.

In vederea diminuarii sau eliminarii impactului produs asupra subsolului de

aparitia unor astfel de situatii, proiectantul prevede efectuarea urmatoarelor

lucrari:

� stratul de sol poluat in adancime se va indeparta si transporta in depozite

agreate de catre APM unde va avea loc depoluarea acestora;

� volumul ramas va fi completat cu material de umplutura sau sol depoluat.

Pentru prevenirea poluarii accidentala vor fi instituite o serie de masuri de

prevenire si control:

� respectarea programului de revizii si reparatii pentru utilaje si

echipamente, pentru asigurarea starii tehnice bune a vehiculelor,

utilajelor si echipamentelor;

� operatiile de intretinere si alimentare a vehiculelor nu se vor efectua

pe amplasament, ci in locatii cu dotari adecvate;

� amplasarea unei membrane impermeabile la constructia locatiei, fapt

ce va preveni infiltrarea eventualelor scurgeri accidentale;

� dotarea locatiei cu materiale absorbante specifice pentru compusi

petrolieri si utilizarea acestora in caz de nevoie.

Este strict interzisa aruncarea deseurilor solide in cursurile de apa; acestea vor fi

colectate selectiv si vor fi evacuate de pe amplasament in vederea

valorificarii/eliminarii prin firme autorizate.

In vederea diminuarii sau eliminarii impactului produs asupra subsolului si a

apelor subterane, de aparitia unor astfel de situatii, proiectantul prevede efectuarea

urmatoarelor lucrari:

� stratul de sol poluat in adancime se va indeparta si transporta in depozite

agreate de catre APM unde va avea loc depoluarea acestora;

� volumul ramas va fi completat cu material de umplutura sau sol depoluat.

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1490,

1491 Independenta, judetul Galati, revizia 2

Octombrie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA175/25.05.2012; Cod: EE-521-E/2012

59

Responsabilitatea pentru implementarea masurilor de reducere a impactului

precum si urmarirea realizarii lor revine responsabilului OMV PETROM care

supravegheaza investitia.

Pentru evaluarea impactului s-a luat in considerare si matricea de risc pentru

sectiunea de 12,25”, cat si pentru sectiunea 8,5” realizate de catre OMV-PETROM

[42].

4.5 Biodiversitatea

In tratarea specifica a biodiversitatii existente pe zona cercetata s-a tinut cont si de

Ordinul Ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile nr. 1964/13.12.2007, privind

instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta

comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000, in

Romania [7].

4.5.1 Referiri generale despre biodiversitatea Luncii Siretului

Inferior

Zona de exploatare a sondelor tip ’’Cluster’’ 1490, 1491 Independenta se gaseste la

o distanta de circa 1,8 km fata de limita ariei de protectie speciala avifaunistica

Lunca Siretului Inferior – RO SPA 0071 Lunca Siretului Inferior, stabilit prin

Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1284/24.10.2007 privind declararea ariilor de

protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene

Natura 2000 in Romania [39].

Conform Hotararii Guvernului Romaniei nr. 1284/24.10.2007 privind declararea

ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice

europene Natura 2000 in Romania [39], suprafata unitatii administrativ –

teritoriale Schela cuprinsa in situl RO SPA 0071 Lunca Siretului Inferior (in

procente), este de 2 %.

Date generale despre aria de protectie speciala avifaunistica Lunca Siretului

Inferior – RO SPA 0071

Tip sit: SPA

Extindere sit :

� xmin: 664 604,0

� ymin: 436 461,0

� xmax: 729 586,0

� ymax: 518 700,0

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1490,

1491 Independenta, judetul Galati, revizia 2

Octombrie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA175/25.05.2012; Cod: EE-521-E/2012

60

Suprafata: 38 496 ha

Informatii generale:

� Tip: J

� Respondent: Grupul de lucru Natura2000

� Manager: Balta Talabasca se afla in custodie S.C. NEGRO S.R.L.

� Coordonatele caracteristice: 45°52"42', 27°16"58'

� Altitudine med/max/min: 33,0/303,0/0,0

� Calitate: Lunca Siretului Inferior se intinde pe raza judetelor

Galati, Braila, Vrancea. Arii naturale protejate de interes national,

din judetul Galati, incluse in Lunca Siretului Inferior: Balta

Potcoava si Balta Talabasca. Genetic,Balta Potcoava este un lac de

curs al Siretului (sau de meandru). Nu a putut fi desecat in urma

actiunii de indiguire a luncii Siretului inferior, datorita suprafetei si

adancimii mai mare si datorita legaturii stranse cu stratul de apa

freatica. Intre balta Potcoava si raul Siret se afla paduri de lunca.

Flora de lunca joasa inundabila este intens reprezentata de

asociatii vegetale specifice din genurile Pragmites, Thypha,

Nimphoides, Scirpus si altele. Balta Talabasca este o zona de o

deosebita importanta avifaunistica pe cursul Siretului Inferior, aflat

in calea migratiei numeroaselor specii de pasari acvatice: ardeide

(Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea),

threskiornithide (Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide

(Cygnus olor, Anser anser, Anas querquedula, Anas clypeata,

Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide (Gallinula chloropus, Fulica

atra), charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra

avosetta, Vanellus vanellus, Limosa limosa, Tringa totanus, Tringa

ochropus), laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundo,

Chlidonias hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo

rustica), sylviide (Acrocephalus sp.) s.a.

� Vulnerabilitate: Activitati antropice cu impact negativ asupra

ecosistemului: pasunat, pescuit, vanatoare, extragere de nisip si

pietris, poluarea apei.

� Desemnarea: Balta Potcoava: Hotararea Consiliului Judetean

Galati nr. 46/10.11.1994, privind instituirea regimului de protectie

oficiala a unor zone de pe teritoriul judetului Galati Legea nr.

5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului

national - Sectiunea a III-a -zone protejate, publicata in M. Of.

152/2000, pozitia 2.411. O.U. nr.236/2000, publicata in M. Of.

nr.625/2000, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea

habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice aprobata cu

modificari si completari prin Legea nr.462/2001, publicata in M.Of.

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1490,

1491 Independenta, judetul Galati, revizia 2

Octombrie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA175/25.05.2012; Cod: EE-521-E/2012

61

nr.433/2001 Legislatia europeana si internationala: Directiva

Pasari79/409/CEE, Directiva Habitate, Flora si Fauna92/43/CEE,

conventiile internationale privind diversitatea biologica si

dezvoltarea durabila a sistemelor socio-economice locale Balta

Talabasca: Hotararea Consiliului Judetean Galati

nr.46/10.11.1994, privind instituirea regimului de protectie oficiala

a unor zone de pe teritoriul judetului Galati Legea nr. 5/2000

privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national -

Sectiunea a III-a -zone protejate, publicata in M. Of. 152/2000,

pozitia 2.412. O.U. nr.236/2000, publicata in M. Of. nr.625/2000,

privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor

naturale, a florei si faunei salbatice aprobata cu modificari si

completari prin Legea nr.462/2001, publicata in M.Of. nr.433/2001

Legislatia europeana si internationala: Directiva

Pasari79/409/CEE, Directiva Habitate, Flora si Fauna92/43/CEE,

conventiile internationale privind diversitatea biologica si

dezvoltarea durabila a sistemelor socio-economice locale

� Proprietari/Administratori: Proprietate de stat si privata.

Caracterizare: Este o zona de subsidenta cu altitudini reduse (aproximativ 5 m). Se

intalnesc paduri de lunca. Flora de lunca joasa inundabila este intens reprezentata

de asociatii vegetale specifice din genurile Pragmites, Thypha, Nimphoides, Scirpus

si altele. Este o zona aflata in calea migratiei numeroaselor specii de pasari

acvatice: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea

purpurea), threskiornithide (Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide

(Cygnus olor, Anser anser, Anas querquedula, Anas clypeata, Aythya ferina, Aythya

nyroca), ralide (Gallinula chloropus, Fulica atra), charidriiforme (Himantopus

himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Limosa limosa, Tringa

totanus, Tringa ochropus), laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundo,

Chlidonias hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide

(Acrocephalus sp.) s.a.

Specii prioritare: 21 inregistrari pentru ROSPA0071

Specname Anexa

II Residenta Inmultire Iernat Pasaj Populatia Conservare Izolare Global

Pelecanus

onocrotalus Y 60-75 i C B C C

Ixobrychus

minutus Y 10-15 p C B C C

Nycticorax

nycticorax Y 20-30 p C B C C

Ardeola ralloides Y 5-10 p D B C C

Egretta garzetta Y 20-45 p 80-180

i C B C C

Egretta alba Y 15-30 p 50-160 C B C C

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1490,

1491 Independenta, judetul Galati, revizia 2

Octombrie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA175/25.05.2012; Cod: EE-521-E/2012

62

i

Ardea purpurea Y 5-12 p D B C C

Ciconia ciconia Y 300-

500 i C B C C

Platalea leucorodia Y 5-20 p C B C C

Cygnus cygnus Y 4-10 i D B C C

Aythya nyroca Y 20-25 p 100-

150 i C B C C

Circus aeruginosus Y 6-12 p C B C B

Recurvirostra

avosetta Y 5-12 p 25-30 i C B C C

Glareola

pratincola Y 10-14 i C B C C

Larus minutus Y 20-35 i D B C C

Gelochelidon

nilotica Y 5-10 i B B C B

Sterna hirundo Y 3-5 p 30-50 i D B C C

Chlidonias

hybridus Y 80-100 p

380-

450 i C B C C

Alcedo atthis Y 15-25 p D B C C

Lanius collurio Y 15-25 p D B C C

Lanius minor Y 20-35 p C B C C

La vizita efectuata, in teren – pe viitorul amplasament al sondelor tip ‘’Cluster’’

1490, 1491 Independenta, nu au fost identificati indivizi ai speciilor enumerate

mai sus.

Habitate prioritare: 0 inregistrari pentru ROSPA0071

Specii prioritare: 2 inregistrari pentru ROSPA0071

Nume Populatia Motiv

Vertigo angustior C C

Vertigo moulinsiana C C

Pe parcursul cercetarii amplasamentului destinat exploatarii sondelor tip

‘’Cluster’’ 1490, 1491 Independenta nu au fost identificati membrii ai speciilor

nominalizate in tabel si nici cuiburi care ar putea fi indicatoare ale acestora.

4.5.2 Generalitati

Vegetatia apartine, in cea mai mare parte pajistilor stepice cu graminee si diverse

ierburi xerofile, determinate de conditiile de clima, precum se de substratul litologic

alcatuit din loess, care ocupa cea mai mare suprafata. Predomina grupari de: Poa

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1490,

1491 Independenta, judetul Galati, revizia 2

Octombrie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA175/25.05.2012; Cod: EE-521-E/2012

63

bulbosa (firuta cu bulbi), Artemisia austriaca (pelinta de stepa), Cynodon dactylon

(pir gros), Festuca Vallesiaca (paius), Agropiron cristatum (pir crestat).

Elemente xerofile patrund din stepele orientale euro-asiatice, cum sunt: Stipa

lessingiana (colilia), Adonis wolgensis (ruscuta), Centaurea orientalis (maturica),

etc. In afara de aceste asociatii vegetale derivate sau secundare, reprezentate prin

Andropogon ischaemum, care este rezistenta la pasunat si se instaleaza usor pe

terenurile degradate. Pe nisipurile solidificate apar: Salsola ruthenica (saracica),

Cecatoca ipussarenarius (ciulinii), etc. In Campia Covurluiului se intalneste si

vegetatia lemnoasa de silvostepa, in care predomina doua specii ca: Quercus

pendunculiflora (stejarul brumariu) si Quercus pubescens (stejarul pufos); ele

apar fie in arborete pure, fie alaturi de Quercus cerris (cerul), Quercus frainetto

(garnita), Quercus robur (stejarul perpendicular) etc.

Fauna este specifica stepei si silvostepei, dominata fiind de prezenta rozatoarelor,

cum sunt: popandaul (Citellus citellus), harciogul (Cricetus cricetus), orbetele sau

catelul pamantului (Spalax leucodon), precum si numeroase specii de soareci de

camp si iepuri.

Dintre pasari cele mai frecvente sunt prepelita (Coturnix coturnix), potarnichea

(Perdix perdix), ciocarlia etc. Dintre reptile: soparla (Elaphe quatorliniata

sauromates pallas), soparla de stepa. Sunt si insecte specifice zonei de campie:

lacuste, cosasi, greieri.

Asociate cu ecosistemul dominant, apar si ecosistemele amenajate. Cerintele

umanitatii nu au putut fi limitate la ce ofera natura. De pe o anumita treapta a

dezvoltarii sale istorice, de altfel foarte veche, omul a incercat noi solutii din punct

de vedere ecologic. Astfel, in zona de amplasament a sondelor, se pot evidentia:

� ecosistemul agrotehnic;

� ecosistemul legat de asezarile umane.

Ecosistemul agrotehnic este reprezentat de culturile agricole si de livezile de pomi

fructiferi; reprezinta ecosistemul amenajat in scopul exploatarii producatorilor

primari.

Producatorii primari mentionati sunt supusi concurentei din partea unor plante

spontane, de tipul buruienilor. Mediul de cultura imbogatit in azotati si fosfati este

astfel disputat intre cele doua categorii de plante, la care se mai adauga si o alta

categorie de factori ecologici dezavantajosi pentru producatorii primari cultivati, si

anume cea datorata consumatorilor de ordinul unu, desemnati cu numele de

daunatori: insecte, ciuperci.

Ecosistemul legat de asezarile umane a aparut odata cu formarea unor aglomerari

a populatiei in spatii mici. O asezare umana, redusa numeric in privinta

locuitorilor, cu inerente influente asupra mediului nu se individualizeaza ca sistem

ecologic. Numai o grupare umana de tip urban, implicand preluarea unui spatiu

destul de mare din natura, modificand specificul mediului prin constructii, conduce

la individualizarea unui sistem ecologic specific. Locuintele constituie locuri

predilecte pentru existenta si proliferarea unui numar de specii, mai ales

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1490,

1491 Independenta, judetul Galati, revizia 2

Octombrie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA175/25.05.2012; Cod: EE-521-E/2012

64

microbiologice – bacterii, drojdii si fungi –, caracterizate prin specificitati

geografice. Depozitele sedimentare, de la silozuri pana la magazine alimentare,

existente in localitate sau in afara sa, au atras o serie de organisme care alcatuiesc

comunitati specifice.

4.5.3 Prognoza impactului

Prognoza impactului asupra biodiversitatii in timpul constructiei sondelor

In perioada de executie a investitiei, vegetatia va fi afectata exclusiv in zona de

lucru. Pe aceasta suprafata de teren, vegetatia va fi eliminata in totalitate, dar se va

reface dupa perioada de vegetatie, dupa reabilitarea suprafetelor afectate.

Prezenta faunei, in vecinatatea amplasamentului este reprezentata de iepuri,

soareci de camp si pasari, nefiind afectata de prezenta obiectivului de investitie.

Activitatea de foraj se desfasoara numai in incinta amplasamentului aprobat,

neafectand zonele limitrofe, impactul produs asupra vegetatiei si faunei terestre si

acvatice este nesemnificativ.

Se poate afirma ca impactul asupra acestui factor de mediu in timpul constructiei

obiectivului este minim.

Prognoza impactului asupra biodiversitatii in timpul functionarii sondelor

Deoarece activitatea de exploatare se desfasoara numai in incinta amplasamentului

aprobat, neafectand zonele limitrofe, impactul produs asupra vegetatiei si faunei

terestre si acvatice este nesemnificativ.

Situarea amplasamentului destinat exploatarii sondelor tip ‘’Cluster’’ 1490, 1491

Independenta la o distanta de circa 1,8 km fata de zona definita – in termenii

Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1284/24.10.2007 – ca arie naturala protejata,

nu implica si nici nu determina – direct sau indirect - , niciun impact asupra

faunei si florei existente in aceasta arie.

Activitatea de exploatare nu modifica compozitia speciilor sau a tipurilor de

ecosisteme terestre si acvatice, nu are ca efect distrugerea sau alterarea habitatelor

speciilor de plante, nu altereaza speciile si populatiile de pasari, mamifere, pesti,

amfibii, reptile protejate sau nu.

Exploatarea sondelor tip ‘’Cluster’’ 1490, 1491 Independenta – potential - , nu

poate determina modificari ale compozitiilor de specii sau ale resurselor speciilor

de plante cu/fara importanta economica.

Investitia nu afecteaza nici rutele de migrare ale pasarilor.

4.5.4 Masuri de diminuare a impactului

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1490,

1491 Independenta, judetul Galati, revizia 2

Octombrie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA175/25.05.2012; Cod: EE-521-E/2012

65

Dupa executia lucrarilor de constructie si foraj, vegetatia va repopula in mod

sistemic zona.

Amplasarea sondelor tip ’’Cluster’’ 1490, 1491 Independenta in zona propusa nu

va avea ca impact asupra starii de fapt existenta – raportata la biodiversitate -, in

acest moment, si nu va modifica componentele biodiversitatii.

Nu se impun masuri speciale care sa vizeze diminuarea impactului datorat

activitatii de amplasare a sondelor de foraj, asupra biodiversitatii.

Responsabilitatea pentru implementarea masurilor de reducere a impactului

precum si urmarirea realizarii lor revine responsabilului OMV PETROM care

supravegheaza investitia.

Pentru evaluarea impactului s-a luat in considerare si matricea de risc pentru

sectiunea de 12,25”, cat si pentru sectiunea 8,5” realizate de catre OMV-PETROM

[42].

4.5.5 Conditii care trebuie respectate

A. In timpul realizarii proiectului

Prima conditie care trebuie respectata de catre constructor - in aceasta faza a

proiectului - este aceea de respectare stricta a proiectului.

Asezarea tuturor obiectelor care sunt necesare organizarii de santier si a

echipamentelor necesare executarii forajului, numai in interiorul amplasamentului

aprobat pentru aceasta activitate.

Personalul si utilajele nu trebuie si nici nu va interactiona cu vegetatia si fauna din

vecinatate sub niciun motiv.

Nu se va permite deversarea lichidelor sau depozitarea de materiale in afara

amplasamentului aprobat.

Se va evita - de catre personalul - hranirea cu alimente, sau lasarea hranei

personalului la liberul acces al pasarilor sau a altor animale.

Se va interzice, in mod imperativ – intregului personal - sa arunce resturile de

mancare in vecinatatea sau pe teritoriul amplasamentului, astfel incat acestea sa

ajunga accesibile faunei salbatice.

Se va evita producerea excesiva de vibratii si zgomot care sa provoace afectarea

faunei potentiale aflate in vecinatate.

Intreaga activitate se va desfasura sub supravegherea atenta a coordonatorilor

activitatii si sanctionarea drastica a oricaror abateri disciplinare de la normele,

regulamentele si cerintele proiectului si de executie a lucrarilor de forare si a celor

conexe acestora.

B. In timpul exploatarii proiectului

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1490,

1491 Independenta, judetul Galati, revizia 2

Octombrie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA175/25.05.2012; Cod: EE-521-E/2012

66

Prima conditie care trebuie respectata de catre beneficiar - in aceasta faza a

proiectului - este aceea de respectare stricta a proiectului si a tehnologiei de

exploatare a zacamantului.

Exploatarea zacamantului cu instalatii pozitionate strict in interiorul

aplasamentului aprobat pentru aceasta activitate.

Se va executa ingradirea beciurilor sondelor si a utilajelor aflate in miscare, pentru

a evita accidentarea intamplatoare a faunei migratoare din vecinatati si care ar

tranzita amplasamentul sondelor de productie.

Intreaga activitate se va desfasura sub supravegherea atenta a coordonatorilor

desemnati si se va aplica sanctionarea drastica a oricaror abateri disciplinare de la

normele, regulamentele si cerintele procesului tehnologic de exploatare a

zacamantului.

Niciun obiect sau material de pe amplasamentul utilizat in activitatile de intretinere

si reparatie a instalatiei de extractie titei sa nu ajunga pe vegetatie sau sol.

C. In timpul inchiderii activitatii

La inchiderea activitatii de exploatare a zacamantului se impune urmatoarea

conditie, beneficiarului sondelor:

� executarea lucrarilor de izolare a instalatiei de extractie fata de conducta

de transport amestec catre parcul de rezervoare, pentru evitarea

potentialelor scurgeri accidentale, care ar putea afecta flora si fauna din

vecinatate;

Conditia cea mai importanta in acest stadiu este aceea ca niciun obiect sau material

de pe amplasamentul utilizat in activitatile desfasurate sa nu ajunga sa afecteze

flora si fauna din zona.

Nu se va permite deversarea lichidelor sau depozitarea de materiale in afara

amplasamentului aprobat.

Se va evita de catre intreg personalul - hranirea, cu alimente, sau lasarea hranei

personalului la liberul acces al pasarilor sau a altor animale.

Se va interzice, in mod imperativ – intregului personal - sa arunce resturile de

mancare in vecinatatea sau pe teritoriul amplasamentului, astfel incat acestea sa

ajunga accesibile faunei salbatice.

Se va evita producerea excesiva de vibratii si zgomot care sa provoace afectarea

faunei potentiale aflate in vecinatate.

D. In timpul dezafectarii proiectului

In vederea dezafectarii sondelor prevederea si executarea activitatilor va trebui sa

se desfasoare astfel incat flora si fauna din vecinatate sa nu fie afectata.

Si in aceasta etapa, conditia cea mai importanta este aceea ca niciun obiect sau

material utilizat in activitatile desfasurate pe amplasament sa nu ajunga sa afecteze

flora si fauna din vecinatate.

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1490,

1491 Independenta, judetul Galati, revizia 2

Octombrie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA175/25.05.2012; Cod: EE-521-E/2012

67

Nu se va permite deversarea lichidelor sau depozitarea de materiale in afara

amplasamentului aprobat.

Se va evita hranirea, cu alimente, sau lasarea hranei personalului la liberul acces

al pasarilor sa a altor animale – de catre personalul muncitor.

Se va interzice, in mod imperativ – intregului personal - sa arunce resturile de

mancare in vecinatatea sau pe teritoriul amplasamentului, astfel incat acestea sa

ajunga accesibile faunei salbatice.

Se va evita producerea excesiva de vibratii si zgomot care sa provoace afectarea

faunei potentiale aflate in vecinatate.

E. In timpul refacerii mediului

Una din conditiile imperative se refera la a nu se depasi – prin activitatile de

ecologizare a terenului -, limitele amplasamentului aprobat.

Se va evita hranirea, cu alimente, sau lasarea hranei personalului la liberul acces

al pasarilor sa a altor animale – de catre personalul muncitor.

Se va interzice, in mod imperativ – intregului personal - sa arunce resturile de

mancare in vecinatatea sau pe teritoriul amplasamentului, astfel incat acestea sa

ajunga accesibile faunei salbatice.

Se va evita producerea excesiva de vibratii si zgomot care sa provoace afectarea

faunei potentiale aflate in vecinatate.

F. In timpul de dupa inchidere (postinchidere) a proiectului

La predarea terenului proprietarilor de drept nu sunt necesare conditionari

suplimentare.

4.6 Peisajul

4.6.1 Informatii despre peisaj

Locatia propusa pentru amplasarea sondelor tip ’’Cluster’’ 1490, 1491

Independenta se gaseste in intravilanul localitatii Schela, pe un teren relativ plan

situat pe terasa inferioara- lunca stanga a paraului Lozova, din bazinul

hidrografic al Siretului, raul Barladel.

Din punct de vedere administrativ perimetrul pe care sunt amplasate sondele

apartin localitatii Schela, judetul Galati.

Din punct de vedere morfologic perimetrul cercetat se incadreaza in Campia

piemontana a Covurluiului, care reprezinta o campie de tranzitie intre Podisul

Moldovei (reprezentat de Podisul Covurluiului) la nord si Campia Siretului inferior

la sud.

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1490,

1491 Independenta, judetul Galati, revizia 2

Octombrie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA175/25.05.2012; Cod: EE-521-E/2012

68

Relieful este relativ framantat, cu energii de relief mari, fiind format dintr-o

succesiune de interfluvii paralele, culmi sau platouri largi care coboara de la nord

catre sud, separate de vai consecvente. Altitudinea descreste de la 200 m la mai

putin de 70 m, energia reliefului variind intre 100 si 50 m. Reliful provine din

sculptarea vechii campii villafranchiene, care poate fi interpretata ca un glacies

intre Podisul Moldovei si Campia Romana.

4.6.2 Explicarea utilizarii terenului

Tabelul nr. 4.6.2-1. Utilizarea terenului Suprafata (m

2)

Inainte de punerea

in aplicare a

proiectului

Dupa punerea in

aplicare a

proiectului

Recultivata

(dupa redare)

1 2 3 4

In agricultura:

� teren pasune

� gradini

� arabil

� faneata

� livada

11 500

2 770

8 730

Teren silvic

Drumuri - - -

Zone construite (curti,

suprafata construita) - -

Ape - - -

Alte terenuri:

� vegetatie

plantata

� zone umede

� teren deteriorat

� teren

neproductiv

-

-

-

TOTAL

11 500

2770

8 730

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1490,

1491 Independenta, judetul Galati, revizia 2

Octombrie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA175/25.05.2012; Cod: EE-521-E/2012

69

4.6.3 Suprafata de teren ocupata

Tabelul nr. 4.6.3.-1

Nr.

crt. Denumirea obiectivului

Dimensiuni

(m)

Suprafata de

teren temporar

necesara

(mp)

Nr. Din plan

1. Suprafata ocupata de

obiectivele instalatiei de

foraj

- - -

2. Suprafata de protectie - - -

3. Suprafata incinta careu 7 725 -

4. Suprafata campus - - -

5.

Suprafata ocupata de

culoarul de lucru necesar

montarii conductei de

amestec

3 775 -

TOTAL 11 500

4.6.4 Impactul asupra peisajului

Amplasarea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1490, 1491 Independenta in zona propusa nu

va avea ca impact asupra starii de fapt existenta – raportata la peisaj -, in acest

moment si nu va modifica componentele peisajului.

4.6.5 Masuri de diminuare a impactului

Nu se impun masuri speciale care sa vizeze diminuarea impactului activitatii de

amplasare a sondelor de foraj asupra peisajului.

4.7 Mediul social si economic

Existenta in zona exploatarilor petroliere a sondelor de foraj si extractie nu va

conduce la modificarea structurii activitatii economice locale, traditionale si nici nu

va creea asezari umane noi, prin atragerea de forta de munca in zona. Sondele, prin

amplasamentul lor, nu afecteaza in niciun fel asezarile umane.

Sondele se vor amplasa in intravilanul localitatii Schela, judetul Galati.

Distanta de la locatia sondelor tip ’’Cluster’’ 1490, 1491 Independenta la prima

casa este de circa 100 m, sondele fiind situate in intravilanul localitatii Schela, pe

un teren relativ plan situat pe terasa inferioara- lunca stanga a paraului

Lozova, din bazinul hidrografic al Siretului, raul Barladel.

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1490,

1491 Independenta, judetul Galati, revizia 2

Octombrie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA175/25.05.2012; Cod: EE-521-E/2012

70

Avand in vedere ca distanta la care se afla sondele fata de prima casa este mai

mare decat cea minima impusa (50 m) se considera ca securitatea asezarilor

umane, nu este afectata.

Desfasurarea normala a procesului de foraj nu conduce la poluarea semnificativa a

mediului. Se estimeaza ca impactul produs asupra asezarilor umane sau a

obiectivelor industriale din zona adiacenta, precum si a starii de sanatate a

populatiei este nesemnificativ.

4.7.1 Impactul asupra mediului social si economic

Amplasarea sondelor in intravilanul localitatii Schela nu poate avea un impact

semnificativ asupra mediului social si nici asupra mediului economic al zonei.

4.7.2 Masuri de diminuare a impactului

Nu este cazul.

4.8 Zgomotul

4.8.1 Generalitati

Zgomotul se constituie ca un factor de mediu omniprezent pentru care limita

definita ca fiind nivelul corect si nivelul definit ca nociv este dependenta de o

multitudine de factori:

� fizici: ai zgomotului;

� personali: determinati de calitatea receptorului etc.

� factori greu de identificat si cuantificat.

Expunerea ocazitionala, la niveluri destul de ridicate de zgomot, pe o

perioada relativ scurta de timp este responsabila de efecte otice, de

diminuarea acuitatii auditive, precum si de actiunea ca factor de risc asociat

in aparitia si severitatea hipertensiunii arteriale, in cresterea riscului infarctului

de miocard etc.

Cazul in care exista expuneri asupra populatiei, caracterizate prin niveluri

reduse, ale zgomotului, dar persistente, efectele principale sunt cele

nespecifice, datorate actiunii de factor de stres neurotrop al zgomotului.

Stresul se manifesta in sfera psihica, de la simpla reducere a atentiei si a

capacitatilor amnezice si intelectuale, pana la tulburari psihice si

comportamentale care se manifesta clinic prin oboseala, iritabilitate si senzatie de

disconfort.

Alte efecte au caracter nespecific si de cele mai multe ori infraclinic, cu o etiologie

multifactoriala, evolueaza de la simple modificari fiziologice, pana la

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1490,

1491 Independenta, judetul Galati, revizia 2

Octombrie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA175/25.05.2012; Cod: EE-521-E/2012

71

inducerea de procese patologice, cum ar fi aparitia tulburarilor nevrotice,

agravarea bolilor cardiovasculare, tulburari endocrine etc.

Pentru evaluarea impactului zgomotului, doua aspecte sunt importante:

� extinderea impactului - exprimata prin numarul persoanelor afectate;

� intensitatea impactului - exprimata prin nivelul de zgomot, exprimat in dB.

Avand in vedere faptul ca, activitatile desfasurate in cadrul tehnologiei de

forare sonde titei se desfasoara cu precadere in spatii deschise si la o

departare convenabila pentru ca zgomotul emis de motoarele utilajelor folosite

– 83,7 dB(A), nivel masurat langa acelasi tip de utilaje, aflate in functiune la

sonde asemanatoare -, se poate afirma ca functionarea obiectivului analizat, nu

genereaza zgomot care sa depaseasca nivelul maxim admisibil de 65 dB(A) –

STAS 10009/1988 -, corespunzator unitatilor industriale – masurabil la limita

careului sondelor -, fapt pentru care se poate aprecia ca minim si acceptabil,

impactul produs asupra confortului fonic al populatiei din zona si aceasta se va

intampla doar pe parcursul existentei santierului de forare sonde, nivelul de

zgomot scazand drastic pe timpul exploatarii titeiului.

4.8.2 Prognoza impactului

In perioada de executare a forajului sondei

Principalele potentiale surse de zgomot si vibratii rezulta de la activitatea de forare

a sondei, adica de exploatare a instalatiei de foraj, a utilajelor anexe si de la

utilajele de transport care tranziteaza incinta careului. Aceste forme de poluare se

produc in situatii normale de executare a forajului a utilitatilor din careu, au un

caracter temporar, iar efectele sunt pe termen scurt.

Principalele surse de zgomot si vibratii pe amplasament vor exista doar pe perioada

de executare a activitatilor legate de forarea sondei si vor fi reprezentate de:

� functionarea utilajelor terasiere folosite pentru amenajarea terenului;

� functionarea motoarelor, de actionare si a generatoarelor electrice;

� manipularea materialului tubular.

Sursele de zgomot si durata existentei lor vor fi datorate:

� utilajele terasiere folosite la amenajarea terenului: circa 16 zile, 10 ore/zi;

� instalatie de foraj: circa 17 zile, 24 ore/zi;

� manipularea materialului tubular: circa 17 zile, 24 ore/zi.

Toate aceste activitati vor avea un caracter temporar.

In perioada de exploatare a sondei

In aceasta faza singura sursa potentiala de zgomot o constituie motorul electric al

pompei de extractie care emite zgomot sub nivelul impus prin reglementari

nationale.

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1490,

1491 Independenta, judetul Galati, revizia 2

Octombrie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA175/25.05.2012; Cod: EE-521-E/2012

72

4.8.3 Masuri de diminuare a impactului

Pentru limitarea potentialului impact al poluarii sonore determinate de

activitatea desfasurata in cadrul obiectivului analizat, asupra sanatatii

populatiei se recomanda urmatoarele masuri:

� desfasurarea activitatilor de santier, in limitele parametrilor normali de

lucru;

� automonitorizarea nivelurilor de zgomot la limita

amplasamentului in scopul aplicarii de masuri corective privitoare

la poluarea sonora excesiva;

� montarea de panouri fonoabsorbante cu suprafata de 60 m2 la limita

amplasamentului spre propietatile particulare pentru reducerea

zgomotului produs de componentele instalatie de foraj pe timpul

executarii forajului;

� montarea de panouri fonoabsorbante in jurul motorului electric al

pompei de extractie pentru reducerea potentialului zgomot produs de

motorul electric pe timpul desfasurarii activitatii de productie a sondei.

In conditiile amplasarii obiectivului, nivelurile estimate ale zgomotului se vor

incadra in limitele prevazute de STAS 10009/1988, iar impactul asupra sanatatii

populatiei poate fi apreciat ca redus.

Responsabilitatea pentru implementarea masurilor de reducere a impactului

precum si urmarirea realizarii lor revine responsabilului OMV PETROM care

supravecheaza investitia.

4.8.4 Conditii care trebuie respectate

A. In timpul realizarii proiectului

Prima conditie care trebuie respectata de catre constructor - in aceasta faza a

proiectului - este aceea de respectare stricta a proiectului.

Se va evita producerea excesiva de vibratii si zgomot care sa provoace afectarea

vecinatatilor.

Intreaga activitate se va desfasura sub supravegherea atenta a coordonatorilor

activitatii si sanctionarea drastica a oricaror abateri disciplinare de la normele,

regulamentele si cerintele proiectului si de executie a lucrarilor de forare si a celor

conexe acestora.

Se impune ca si conditie – in acest stadiu –, verificarea nivelului zgomotului in

perioadele de maxima activitate.

B. In timpul exploatarii proiectului

Nu se impun conditionari privitoare la zgomot, in aceasta faza a proiectului,

deoarece intreaga activitate de extractie este silentioasa, utilizandu-se, pentru

aceasta, motoare electrice si panouri fonoabsorbante.

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1490,

1491 Independenta, judetul Galati, revizia 2

Octombrie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA175/25.05.2012; Cod: EE-521-E/2012

73

C. In timpul inchiderii activitatii

Conditia care trebuie respectata de catre executant - in aceasta faza a proiectului -

este aceea de respectare stricta a proiectului.

Se va evita producerea excesiva de vibratii si zgomot care sa provoace afectarea

vecinatatilor.

Intreaga activitate se va desfasura sub supravegherea atenta a coordonatorilor

activitatii si sanctionarea drastica a oricaror abateri disciplinare de la normele,

regulamentele si cerintele proiectului.

Se impune ca si conditie – in acest stadiu –, verificarea nivelului zgomotului in

perioadele de maxima activitate.

D. In timpul dezafectarii proiectului

O conditie care trebuie respectata de catre executant - in aceasta faza a proiectului

- este aceea de respectare stricta a proiectului.

Se va evita producerea excesiva de vibratii si zgomot care sa provoace afectarea

vecinatatilor.

Intreaga activitate se va desfasura sub supravegherea atenta a coordonatorilor

activitatii si sanctionarea drastica a oricaror abateri disciplinare de la normele,

regulamentele si cerintele proiectului si de executie a lucrarilor de dezafectare si a

celor conexe acestora.

Se impune ca si conditie – in acest stadiu –, verificarea nivelului zgomotului in

perioadele de maxima activitate.

E. In timpul refacerii mediului

Conditia care trebuie respectata de catre constructor - in aceasta faza a proiectului

- este aceea de respectare stricta a procedurilor care se impun.

Se va evita producerea excesiva de vibratii si zgomot care sa provoace afectarea

vecinatatilor.

Intreaga activitate se va desfasura sub supravegherea atenta a coordonatorilor

activitatii si sanctionarea drastica a oricaror abateri disciplinare de la normele,

regulamentele si cerintele proiectului si de executie a lucrarilor de ecologizare a

amplasamentului.

Se impune ca si conditie – in acest stadiu –, verificarea nivelului zgomotului in

perioadele de maxima activitate.

F. In timpul de dupa inchidere (postinchidere) a proiectului

La predarea terenului proprietarilor de drept nu sunt necesare conditionari

suplimentare.

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1490,

1491 Independenta, judetul Galati, revizia 2

Octombrie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA175/25.05.2012; Cod: EE-521-E/2012

74

4.9 Protectia impotriva radiatiilor

In activitatea de foraj nu se folosesc si nu se emit substante radioactive.

4.10 Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural

Nu este cazul.

5 ANALIZA ALTERNATIVELOR

Pentru sondele tip cluster: 1490, 1491 Independenta nu exista alternative de

amplasament deoarece locatia a fost aleasa de comun acord intre beneficiar si

proiectant [9], pe baza „Studiu de evaluare a resurselor si performantelor in

exploatare a zacamantului comercial Independenta” realizat pentru PETROM SA

Regiunea de Est, 2006 [41].

Amplasamentul ales pentru executarea forajului sondelor este determinat de

informatiile geologice existente (la data prognozarii lucrarii) cu privire la existenta

stratului in care s-au acumulat hidrocarburile, zona fiind evidentiata ca suprafata

productiva datorita multitudinii de sonde aflate in exploatare in acest perimetru.

Coordonatele geologice ale beciurilor de sonda au fost propuse pe baza

interpretarii profilelor seismice executate in zona, in vederea evidentierii conditiilor

structurale favorabile acumularilor de hidrocarburi si autorizate de ANRM

(Agentia Nationala a Resurselor Minerale) [41].

La alegerea amplasamentului s-a avut deopotriva in vedere si respectarea celei mai

bune amplasari fata de zona locuita, fata de drumul de acces, fata de liniile pentru

transportul energiei electrice, fata de alte sonde [41].

6 MONITORIZAREA Activitatea care este proiectata a se desfasura – in general -, nu necesita

monitorizare, deoarece amplasarea acesteia se afla intr-un camp de exploatare in

care sunt prezente si in functiune multe sonde, parcuri de rezervoare si instalatii de

producere abur.

Monitorizarea individuala a sondelor – in timpul realizarii proiectului, in timpul

exploatarii si in timpul inchiderii –, din punct de vedere al emisiilor – potentiale -,

in mediu ambiant, nu poate fi executata, deoarece prelevarile probelor pot interfera

cu emisiile altor activitati, mai sus enumerate. Din punctul de vedere al poluarii

potentiale a aerului se poate aprecia ca amplasamentul sondelor se afla intr-o zona

in care miscarile de aer sunt cvasipermanente si importante realizandu-se o

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1490,

1491 Independenta, judetul Galati, revizia 2

Octombrie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA175/25.05.2012; Cod: EE-521-E/2012

75

dispersie drastica, a potentialilor poluanti emisi in aer, care in aceste conditii, nu

ar permite detectia acestora.

Pentru a se monitoriza anumiti factori de mediu susceptibili a fi sub un potential

impact datorat activitatii desfasurate pe amplasament se recomanda monitorizarea

amplasamentului pentru aer, sol si zgomot.

AER

Monitorizarea calitatii aerului in perioada executarii forajului

Activitatea existenta necesita monitorizare a calitatii aerului, la limita

amplasamentului – imisii -, pentru urmatoarele determinari - saptamanal:

� Concentratia monoxid de carbon (CO);

� Concentratia dioxid de carbon (CO2);

� Concentratia dioxid de sulf (SO2);

� Concentratia oxizi de azot (NOx);

� Concentratia pulberi;

� Concentratia hihrocarburi.

Monitorizarea calitatii aerului in perioada exploatarii sondei

Se vor face monitorizari ale calitatii aerului, la limita amplasamentului – imisii –,

semestrial, in sezonul cald si in sezonul rece pentru:

� Concentratia de hidrocarburi.

Sol

Se vor executa inainte de inceperea activitatii pe amplasament, la inchiderea

activitatii si la predarea amplasamentului proprietarului, din probe de sol prelevate

din solul amplsamentului de la adancimi de 0-10 cm, respectiv 30-50 cm

profunzime, pentru a se analiza urmatoarele caracteristici:

Numar

curent Caracteristica

Intervalul de timp/locatia

prelevarii probelor Observatii

1 pH

Inaintea inceperii lucrarilor/de

pe amplasament

De la adancimi de:

0-10 cm

si

30-50 cm

2 Cloruri

3 Produse petroliere

4 Fenoli

5 pH

La incetarea exploatarii

sondei/de pe amplasament

De la adancimi de:

0-10 cm

si

30-50 cm

6 Cloruri

7 Produse petroliere

8 Fenoli

9 pH

La predarea catre proprietar a

terenului/de pe amplasament

De la adancimi de:

0-10 cm

si

30-50 cm

10 Cloruri

11 Produse petroliere

12 Fenoli

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1490,

1491 Independenta, judetul Galati, revizia 2

Octombrie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA175/25.05.2012; Cod: EE-521-E/2012

76

13 pH Inaintea inceperii

lucrarilor/din vecinatatea

amplasamentului

De la adancimi de:

0-10 cm

si

30-50 cm

14 Cloruri

15 Produse petroliere

16 Fenoli

17 pH La incetarea exploatarii

sondei/din vecinatatea

amplasamentului

De la adancimi de:

0-10 cm

si

30-50 cm

18 Cloruri

19 Produse petroliere

20 Fenoli

21 pH La predarea catre proprietar a

terenului/din vecinatatea

amplasamentului

De la adancimi de:

0-10 cm

si

30-50 cm

22 Cloruri

23 Produse petroliere

24 Fenoli

Zgomot

Monitorizarea nivelului de zgomot in perioada executarii forajului

Pentru perioada de realizare a forajului se impune automonitorizarea

nivelurilor de zgomot la limita amplasamentului cu scopul aplicarii de masuri

corective privitoare la poluarea sonora excesiva, odata /schimb si ori de cate ori este

necesar. Datele se vor consemna in caietul de schimb.

Monitorizarea nivelului de zgomot in perioada de functionare a sondei

Pe perioada de functionare a sondei de productie se vor executa determinari ale

zgomotului in ritmul de o determinare/6 luni. In acest caz rezultatele vor fi comunicate

la ARPM Galati.

7 MASURI DE PROTECTIA MUNCII

La elaborarea prezentei documentatii s-au respectat prevederile din legislatie,

normele si normativele in vigoare referitoare la protectia muncii specifice activitatii

de forare sonde [14-26].

7.1 Obligatiile proiectantului

La realizarea proiectului s-au aplicat normele de securitate a muncii, precum si

prevederile tuturor actelor normative privind proiectarea lucrarilor de constructii

care se refera la masurile de securitate a muncii. Masurile au fost stabilite functie

de gradul de periculozitate, detaliat pe faze de lucru.

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1490,

1491 Independenta, judetul Galati, revizia 2

Octombrie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA175/25.05.2012; Cod: EE-521-E/2012

77

Documentatia tehnica cuprinde lista de dispozitive, instalatii si aparate necesare

asigurarii securitatii muncii, in perioada de executie a lucrarilor, precum si cele

necesare exploatarii, tinandu-se cont ca acestea trebuie sa fie certificate din punct

de vedere al securitatii muncii.

Proiectantul asigura completarea documentatiei cu masurile impuse, cu ocazia

controalelor de protectie a muncii, efectuate de catre organele abilitate.

Proiectantul acorda asistenta tehnica executantului si beneficiarului, in vederea

rezolvarii problemelor de securitate a muncii, aparute in realizarea lucrarilor de

constructii, garantand eficienta acestora.

La cererea beneficiarului, in cadrul unui contract de asistenta tehnica, proiectantul

va urmari modul in care constructorul respecta regulile de protectie a muncii

prevazute in proiect, oprind continuarea lucrarilor, atunci cand se constata abateri

de la prevederile proiectului.

La receptia lucrarilor, proiectantul, va verifica daca au fost executate prevederile

de protectie a muncii, cuprinse in proiect, aplicatii care sunt necesare exploatarii,

in deplina siguranta, a constructiei.

La cererea beneficiarului se vor intocmi instructiuni de intretinere si exploatare a

constructiilor, dupa punerea in functiune, inclusiv de protectie a muncii.

Masurile de protectie a muncii, din prezentul proiect, nu sunt limitative, executantul

si beneficiarul urmand a lua si alte masuri care se impun.

7.2 Obligatiile executantului

Executantul raspunde de realizarea lucrarilor de constructii in conditii care sa

asigure evitarea accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale.

Acesta trebuie, in conformitate cu prevederile Legii nr. 319/14.07.2006 privind

securitatea si sanatatea in munca [14], sa fie autorizat, din punct de vedere al

protectiei muncii, de catre Inspectoratul Teritorial pentru Protectia Muncii.

In scopul realizarii lucrarilor de constructii, in conditii de necesitate, executantul

are urmatoarele obligatii:

� sa analizeze documentatia tehnica de executie din punct de vedere al

securitatii muncii si daca este cazul, sa faca obiectiuni, solicitand

proiectantului modificarile necesare conform prevederilor legale;

� sa raspunda cerintelor HSEQ – OMV PETROM – Precalificare;

� sa aplice prevederile cuprinse in legislatia si normele de securitate a

muncii, precum si prescriptiile din documentatiile tehnice privind

executarea lucrarilor de baza, de serviciu si auxiliare, necesare realizarii

constructiilor;

� sa execute toate lucrarile prevazute in documentatia tehnica in scopul

realizarii unei exploatari ulterioare a lucrarilor de constructii–montaj, in

conditii de securitate a muncii si sa sesizeze beneficiarul si proiectantul,

cand constata ca masurile propuse sunt insuficiente sau necorespunzatoare,

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1490,

1491 Independenta, judetul Galati, revizia 2

Octombrie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA175/25.05.2012; Cod: EE-521-E/2012

78

sa faca propuneri de solutionare si sa solicite, acestora, aprobarile

necesare;

� sa ceara beneficiarului, ca proiectantul, sa acorde asistenta tehnica in

vederea rezolvarii problemelor de securitate a muncii, in cazurile

deosebite, aparute in executarea lucrarilor de constructii;

� sa remedieze toate deficientele constatate cu ocazia efectuarii probelor,

precum si cele constatate la receptia lucrarilor de constructii.

Avand in vedere ca activitatea de constructii montaj se desfasoara cu angajati de

diferite profesii si meserii, folosindu-se utilaje si instalatii cu grade de complexitate

ridicata, la controlul locurilor de munca se vor urmari urmatoarele aspecte:

� verificarea modului de respectare a legislatiei si normelor specifice de

securitate a muncii in vigoare, a altor dispozitii legale, organizarea locului

de munca, conditiile de lucru, supravegherea tehnica, ordinea si disciplina

precum si cerintele HSEQ ale OMV PETROM;

� verificarea modului cum sunt respectate tehnologia de lucru sau

instructiunile de lucru, organizarea in conditii de securitate a activitatii;

� identificarea factorilor de risc, a pericolelor de accidentare, pe fiecare faza

a procesului tehnologic, la utilajele si instalatii si in mod deosebit, la

lucrarile cu nivel ridicat de tehnicitate si grad marit de periculozitate;

� verificarea modului in care se face instructajul periodic la locul de munca,

precum si eficienta lui;

� verificarea dotarii si utilizarii dispozitivelor de protectie interzicand

improvizatiile;

� verificarea existentei si functionarii aparatelor de protectie pe utilaje si

instalatii:

� limitatoare de cursa;

� limitatoare de sarcina;

� semnalizatoare de oprire;

� semnalizatoare optice si acustice de avertizare;

� verificarea autorizarii interne a angajatilor pe meserii;

� dotarea tuturor angajatilor cu echipament individual de protectie, in

completare la masurile de protectie colectiva, la locurile de munca. Se

acorda o atentie deosebita prevenirii accidentelor prin cadere de la

inaltime si prin caderea de obiecte dupa cum urmeaza:

� scule, conform prevederilor din normele specifice;

� cai de acces amenajate corespunzator;

� balustrade de protectie;

� golurile din plansee acoperite sau imprejmuite;

� platforme de lucru;

� avertizarea locurilor periculoase;

� existenta autorizatiei de functionare a schelelor autoridicatoare;

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1490,

1491 Independenta, judetul Galati, revizia 2

Octombrie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA175/25.05.2012; Cod: EE-521-E/2012

79

� angajatii sa fie verificati periodic din punct de vedere medical in functie de

meseriile pe care le exercita;

� toate utilajele care sunt in exploatare, pe santier, sa fie verificate conform

graficelor de revizii si reparatii;

� aparatura de masura si control sa fie verificata la termenele scadente si in

buna stare de functionare;

� verificarea existentei autorizatiilor ISCIR, pentru utilajele care intra sub

aceasta incidenta;

� se urmareste modul in care sunt realizate programele privind imbunatatirea

conditiilor de munca, incluse in contractul colectiv al agentului economic.

7.3 Obligatiile beneficiarului investitiei

Beneficiarul raspunde de preluarea si exploatarea lucrarilor de constructii–montaj,

care sa asigure securitatea muncii. La receptia lucrarilor participa si personalul

din cadrul compartimentului de protectie a muncii.

Cu ocazia receptiei, beneficiarul investitiei are urmatoarele obligatii:

� sa analizeze proiectul din punct de vedere al masurilor de securitate a

muncii si, in cazul in care constata deficiente, lipsuri sau neconcordante

fata de prevederile legislatiei in vigoare, sa ceara proiectantului

remedierea deficientelor constatate, completarea documentatiei tehnice sau

punerea in concordanta a prevederilor din proiect, cu cele din legislatie;

� sa conlucreze cu proiectantul lucrarii la definitivarea instructiunilor de

securitate a muncii pentru lucrarile in care se promoveaza tehnologii noi de

executie;

� sa colaboreze cu proiectantul si executantul, dupa caz, in scopul rezolvarii

anumitor probleme de securitate a muncii;

� pentru lucrarile de constructii care se executa in paralel cu desavarsirea

procesului de productie, sa incheie, cu executantul, un protocol – anexa la

contract – in care se vor prevedea urmatoarele:

� delimitarea suprafetei in care se executa lucrarile si unde

raspunderea, pentru asigurarea masurilor de securitate a muncii,

revine executantului;

� stabilirea drumurilor si cailor de acces;

� masurile de securitate a muncii, dispozitivele si echipamentul de

protectie pe care beneficiarul trebuie sa-l puna la dispozitia

executantului, in cazul desfasurarii lucrarilor, paralel cu procesul

de productie;

� instruirea personalului constructor de catre beneficiar, pe baza

normelor si instructiunilor proprii de protectie a muncii;

� masurile de securitate a muncii pe care trebuie sa le asigure

beneficiarul, in cazul in care solicita interventia executantului,

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1490,

1491 Independenta, judetul Galati, revizia 2

Octombrie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA175/25.05.2012; Cod: EE-521-E/2012

80

pentru a face fata unor situatii care pericliteaza functionarea

instalatiilor sale;

� sa controleze, cu ocazia receptiei lucrarilor de constructii –

montaj, realizarea de catre executant a tuturor masurilor de

securitate a muncii prevazute in documentatia tehnica, refuzand

receptia lucrarilor de constructii, care nu corespund din punct de

vedere al securitatii muncii.

Conditiile ca o receptie sa fie admisa, din punct de vedere al protectiei muncii, sunt

urmatoarele:

� sa fie montate corect si in buna stare de functionare toate dispozitivele,

aparatele si instalatiile de protectie a muncii;

� sa fie prezentate autorizatiile prealabile, cerute de legislatie si actele

normative in vigoare, pentru a se verifica daca au fost adaugate clauze si

daca acestea au fost realizate;

� sa fie depuse autorizatiile de functionare pentru recipientele sub presiune si

pentru instalatiile de ridicat, conform prevederilor ISCIR;

� sa fie prezentate buletinele de deteriorari, in timpul proceselor tehnologice;

� sa fie prezentate buletinele de masuratori solicitate pentru instalatiile

energetice si de gaze;

� sa fie prezentate certificatele de garantie solicitate, in mod expres, de

legislatie si regulamentele in vigoare;

� sa nu semneze receptia definitiva a lucrarilor de constructii atunci cand

determinarile privind microclimatul, zgomotul si vibratiile, iluminatul,

efectuate in timpul probelor tehnologice, nu corespund documentatiei

tehnice;

� beneficiarul este obligat sa exploateze constructiile si instalatiile aferente in

conformitate cu prevederile din documentatia tehnico-economica si in ceea

ce priveste normele de securitate a muncii, sa nu efectueze nicio modificare

care ar putea influenta respectarea acestora.

Un alt aspect care trebuie cunoscut de catre beneficiari il constituie modul in care

trebuie realizate conventiile de securitate, ca anexe la contractele tehnico-

economice.

Acestea nu au un caracter restrictiv, asa cum poate s-a inteles din proiect, ele

putand cuprinde si alte clauze, functie de conditiile concrete in care se desfasoara

activitatea.

Personalului angajat in cadrul compartimentelor de protectie a muncii ii revine

sarcina de a urmari permanent, prin controale la locurile de munca, aplicarea si

respectarea, intocmai, a obligatiilor ce revin – pe linia protectiei muncii –, celor

trei factori care contribuie la realizarea unei constructii.

7.4 Masuri de protectie si stingere a incendiilor

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1490,

1491 Independenta, judetul Galati, revizia 2

Octombrie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA175/25.05.2012; Cod: EE-521-E/2012

81

7.4.1 Generalitati

La elaborarea prezentului proiect si in timpul lucrarilor de constructii, s-au

respectat si se vor respecta prevederile legislatiei, normele si normativele, in

vigoare [23, 24, 27-32].

Masurile de protectie si stingere a incendiilor din prezentul proiect nu sunt

limitative, constructorul si beneficiarul urmand sa ia si alte masuri, care se impun.

Dupa punerea in functiune a constructiei este interzisa executarea de lucrari de

completari sau modificari, ale constructiei, fara acordul proiectantului.

7.4.2 Prevederi specifice

Sondele vor intra in exploatare numai dupa efectuarea tuturor probelor prevazute

prin proiect.

Sondele vor fi exploatate si supravegheata de personalul pregatit special in acest

scop. Supraveghetorul, care a detectat emanatia de produse petroliere, de la

sondele de foraj, este obligat ca dupa anuntarea conducerii firmei, sa ia masuri

pentru interzicerea accesului pe o raza de cel putin 35 m, fata de locul emanatiei -

functie de importanta acesteia, raza zonei de interdictie poate fi marita – ,

interzicerea apropierii cu foc si a executarii de lucrari, care ar putea produce

scantei.

OMV PETROM – Asset IX- Moldova Sud, proprietarul sondelor, va organiza puncte

de interventie echipate cu mijloace auto, utilaje, unelte si personal pentru

remedierea scurgerilor, colectarea titeiului revarsat si stingerea eventualelor

incendii.

La efectuarea unor lucrari de reparatii sau interventii, se vor folosi numai scule

care nu produc scantei prin lovire sau frecare.

In cazul scurgerii unei importante cantitati de titei sau amestec, se vor lua

urmatoarele masuri:

� se vor efectua manevrele necesare opririi scurgerii - inchiderea de

robinete, blindare, izolare etc.;

� se vor amenaja diguri si santuri pentru limitarea revarsarii de amestec;

� se vor stinge toate sursele de foc pe o raza de 100 m, in jurul punctului de

unde a avut loc deversarea;

� se va interzice fumatul in zona;

� se va interzice circulatia, in zona, a oricaror persoane si mijloace de

transport, care nu au legatura cu lucrarile de remediere a scurgerii;

� va fi anuntata formatia civila de pompieri si organele locale;

� se vor organiza in mod cat mai rational lucrarile de remediere;

� iluminatul in zona de lucru se va face cu lampi de constructie antiexploziva;

� pe o raza de 100 m zona de lucru va fi marcata cu tablite avertizoare

"Pericol de incendiu, interzisa aprinderea focului".

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1490,

1491 Independenta, judetul Galati, revizia 2

Octombrie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA175/25.05.2012; Cod: EE-521-E/2012

82

Este interzisa producerea sondelor direct in rezervoarele sau habele parcului, fara

trecerea acestora prin separatoarele de titei si gaze.

Nu se admit scapari si scurgeri de titei si gaze. In acest scop se va controla

permanent etanseitatea armaturilor componente ale parcului de separatoare

luandu-se masuri de inlocuire ale celor defecte.

Se vor verifica supapele de siguranta conform prescriptiilor tehnice ISCIR, spre a

se evita atingerea unor presiuni excesive in instalatie care ar putea duce la

accidente si la emanatii de titei si gaze.

Se va urmari continuu nivelul de titei in separatoare spre a se evita trecerea gazelor

la rezervoare sau a titeiului in conductele de gaze.

La scurgerea impuritatilor din separatoare se va evita scaparea de titei in reteaua

de canalizare.

Separatoarele si rezervoarele vor fi legate la priza de pamant.

In interiorul careului sondelor este interzis fumatul si accesul cu chibrituri, brichete

sau alte surse de foc.

Se interzice folosirea in alte scopuri a materialelor destinate prevenirii si stingerii

incendiilor.

Caile de acces vor fi intretinute in bune conditii, fiind amenajate pentru a se putea

interveni in caz de incendiu.

Se interzice a se pastra in interiorul careului de sonde gazolina sau condensat in

vase deschise. Bumbacul, carpele, sacii etc., imbibate cu produse petroliere, se vor

pastra in cutii metalice, cu capac, in locuri anume stabilite, in zona fara pericol de

explozie.

Pentru stingerea incendiilor locale, personalul de deservire a instalatiilor va fi

instruit pentru a actiona imediat, cu utilajele mobile si materiale de stingere, aflate

in dotarea careului respectiv.

In cazul incendiilor de lichide combustibile, se vor folosi stingatoarele cu spuma

sau pulbere si CO2.

8 SITUATII DE RISC

8.1 Accidente potentiale

Amplasamentul pe care se va realiza forajul si se va exploata sonda de extractie

titei se afla intro zona in care inundatiile, alunecarile de teren nusunt probabile.

In situatia normala, de executare a lucrarilor de foraj, nu apar efecte poluante

asupra mediului inconjurator. Actionarea in timpul activitatii de foraj se realizeaza

in conditiile dotarii corespunzatoare a instalatiei de foraj si a unei organizari si

discipline riguroase a muncii.

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1490,

1491 Independenta, judetul Galati, revizia 2

Octombrie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA175/25.05.2012; Cod: EE-521-E/2012

83

Ca si potentiale accidente industriale se pot enumera – cu rata extrem de mica de

realizare -, urmatoarele:

In timpul forajului sondelor este posibil sa apara, cu potential impact asupra

mediului, declansarea eruptiilor libere, necontrolabile, care se pot produce datorita

urmatoarelor cauze:

� neasigurarea contrapresiunii necesare asupra stratelor. Reducerea

contrapresiunii asupra unui strat, se datoreaza, fie scaderii densitatii

fluidului de foraj, fie scaderii inaltimii coloanei de fluid, din gaura de sonda:

• scaderea densitatii are loc din cauza patrunderii de fluide mai

usoare, din strat, in fluidul de foraj. Cel mai frecvent caz este

gazeificarea fluidului de foraj, in timpul traversarii, cu viteze

mari, a stratelor de gaze;

• scaderea inaltimii coloanei de fluid de foraj, in gaura de sonda,

se poate produce, in cazul pierderilor de circulatie;

� necunoasterea de catre operatori a manevrarii sau manevrarea gresita a

echipamentului de prevenire a eruptiilor;

� existenta unui echipament de prevenire a eruptiilor necorespunzator, pentru

presiunile la care este supus, la sondele respective.

Impactul ecologic al unei eruptii libere se manifesta prin deversarea in mediu

ambiant a unor cantitati importante de fluid de foraj, hidrocarburi, apa de

zacamant.

8.2 Planuri pentru situatii de risc

La nivelul OMV PETROM exista planuri generale si zonale pentru situatii de risc

cu responsabili si responsabilitati si care sunt puse in aplicare in situatii care o cer.

8.3 Masuri de prevenire a accidentelor Responsabilitatea pentru implementarea masurilor de reducere a impactului

precum si urmarirea realizarii lor revine responsabilului OMV PETROM care

supravecheaza investitia.

Acestea se pot realiza prin:

� pastrarea curateniei in careul sondelor pentru evitarea formarii solutiilor

poluante, din materialele imprastiate in timpul ploilor;

� efectuarea probelor de presiune a manifoldului pompei, inainte de inceperea

lucrarilor de foraj;

� verificarea etanseitatii habelor pentru depozitarea fluidelor de foraj;

� in timpul forajului, cat si dupa terminarea lucrarilor, se interzice deversarea

fluidelor si a altor reziduuri pe alte terenuri, decat in locurile special

amenajate-habe metalice, batale/depozite autorizate.

In cazul in care datorita neetanseitatii se poate produce poluarea solului si a

subsolului, trebuie luate urmatoarele masuri:

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1490,

1491 Independenta, judetul Galati, revizia 2

Octombrie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA175/25.05.2012; Cod: EE-521-E/2012

84

� inchiderea imediata a sursei de poluare;

� colectarea poluantului (in masura in care aceasta este posibil);

� limitarea intinderii poluarii cu ajutorul digurilor;

� inlaturarea zonei poluante prin decopertare.

Pentru evitarea declansarii unor eruptii necontrolabile, se vor respecta urmatoarele

masuri de siguranta:

a) masuri tehnologice:

� executarea lucrarilor de foraj cu respectarea programelor de lucru si a

proiectelor tehnologice de foraj;

� pe timpul activitatii de foraj detritusul si fluidul de foraj, vor fi depozitate

numai in habe metalice etanse;

� organizarea lucrului la sonde si instruirea brigazii in asa fel incat sa se

observe si sa sesizeze, primele simptome de manifestare ale sondelor;

� forajul propriu-zis, operatiunile de carotaj si perforare, punere in productie

si exploatare, precum si orice fel de operatii, in gaura de sonda, se vor

executa numai cu instalatii de prevenire si stingere a eruptiilor, montate

complet, corect si mentinute in stare de functionare;

� instalatia de prevenire si echipamentele anexe, trebuie sa fie corespunzatoare

presiunii, la care va fi solicitata. De asemenea, aceasta trebuie sa fie

completa, montata, mentinuta in perfecta stare de functionare, probata la

presiune si supusa periodic, in timpul lucrarilor la verificari si probe de

functionare;

� este absolut necesar ca sondele sa fie prevazuta cu rezerva de fluid de foraj si

materiale de ingreunat, alimentare cu apa si cu echipament auxiliar

corespunzator;

� personalul trebuie sa fie bine instruit asupra importantei, scopului

constructiei, intretinerii si modului de functionare a instalatiei de prevenire;

� la sonde trebuie sa existe rezerva de fluid de foraj, materiale de ingreunat

conform “Regulamentului de prevenire a manifestarilor eruptive”, editia

1982.

b) masuri organizatorice:

� seful de sonda, seful de formatie, sondorul sef, sa fie autorizati de catre

ICPT Campina, Centrul de Perfectionare a Personalului, sa lucreze in

formatia de foraj sonde, in urma examenului sustinut la tema:

“Prevenirea si tratarea manifestarilor eruptive la sondele de

hidrocarburi”.

Riscul producerii de eruptii libere este exclus, intrucat inca din faza de proiectare

se ia in calcul acest factor - prin elaborarea fisei de caracterizare complexa a

coloanei stratigrafice si fundamentare a schemei de tubaj si a programului fluidului

de foraj, pe baza informatiilor obtinute de la sondele de corelare - in vederea

asigurarii sigurantei maxime, pe timpul efectuarii lucrarilor de foraj si asigurarea

masurilor enumerate mai sus.

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1490,

1491 Independenta, judetul Galati, revizia 2

Octombrie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA175/25.05.2012; Cod: EE-521-E/2012

85

Masurile care se impun, pentru protejarea factorilor de mediu, pentru fiecare etapa

de lucru in parte, sunt urmatoarele:

� Amenajarea careului sondelor:

� se va executa asa cum este descris la capitolul 1.4.8.

� Forajul sondelor:

� forajul sondelor se executa conform “Proiectului tehnic de foraj” si

respectarea “Normelor specifice de securitate a muncii la lucrarile de

foraj sonde”, editia 1995, elaborate de Ministerul Muncii si Protectiei

Sociale, a “Regulamentului pentru prevenirea eruptiilor la forajul,

punerea in productie si exploatarea sondei de titei si gaze”, editia 1982,

a “Normelor de prevenire si stingere a incendiilor si de dotare cu

mijloace tehnice de stingere pentru unitatile Ministerului Petrolului”,

editia 1990;

� dupa terminarea montajului instalatiilor de foraj si inaintea inceperii

forajului, se face receptia acestora, de catre o comisie formata din

director tehnic, inginer sef mecanic, sef compartiment protectia muncii,

inginer sef energetic al schelei contractoare a lucrarilor de foraj si se

executa probe tehnologice, ale utilajelor instalatiilor de foraj;

� proba de presiune hidraulica a manifoldului pompelor si a conductelor

de refulare, pana la prajina de antrenare, va fi executata numai in ziua

dinnainte de inceperea forajului sau dupa orice demontare sau

inlocuire de piese sau subansamble, din sistemul de circulatie a

fluidului de foraj. Proba se executa la o presiune egala de 1,5 ori

presiunea maxima de lucru;

� in procesul de foraj, vehicularea, tratarea si transportul fluidului de

foraj se realizeaza in sistem inchis;

� apele reziduale si apele pluviale sunt colectate de un sistem de santuri

betonate sau dalate;

� bazinul consta dintr-o haba metalica cu capacitatea de 40 m3, care se

va ingropa si proteja cu capac metalic, urmand ca haba sa fie asezata

pe un strat drenant, de nisip, cu grosimea de 10 cm. Inainte de montaj

haba se va hidroizola cu doua straturi de bitum. In jurul bazinului se va

asigura o imprejmuire de protectie;

� pastrarea curateniei in careul sondelor, pentru evitarea formarii

solutiilor poluante din materialele imprastiate, in timpul ploilor;

� verificarea etanseitatii tuturor capacelor utilajelor, care pot emite

poluanti;

� traversarea primului interval (pentru tubarea si cimentarea coloanelor

de ancoraj) se face cu fluid de foraj natural, care sa afecteze, minimal,

stratele friabile de suprafata si eventualele strate freatice traversate;

� datorita diferentei de presiune sonda-strate, in dreptul rocilor

traversate, fluidul de foraj depune, prin filtrare o turta din particule

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1490,

1491 Independenta, judetul Galati, revizia 2

Octombrie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA175/25.05.2012; Cod: EE-521-E/2012

86

solide, care consolideaza pietrisurile, nisipurile si alte roci slab

cimentate sau fisurate, nu permite contaminarea cu fluide de foraj, a

posibilelor acvifere existente;

� prin realizarea programului de constructie propus, tubajul coloanelor -

de ancoraj si de exploatare -, cimentarea acestora, se realizeaza

protectia solului si a apelor subterane in timpul forajului, probelor de

productie si a exploatarii sondelor;

� cimentarea coloanelor se executa in sistem inchis, cimentul fiind

transportat in autocontainere. Operatia de cimentare va fi precedata de

probarea intregului echipament tehnic folosit: agregate, conducte,

furtune, ventile de retinere, la presiunea egala cu 1,5 presiunea

maxima de lucru. Pompele agregatului de cimentare vor fi prevazute cu

supape de siguranta si manometre;

� dupa tubajul si cimentrarea fiecarei coloane se monteaza instalatia de

prevenire a eruptiilor conform „Regulamentului pentru prevenirea

eruptiilor la forajul, punerea in productie si exploatarea sondei de titei

si gaze”, editia 1982;

� detritusul se depoziteaza temporar intr-o haba metalica de 40 m3 si se

transporta periodic in locuri special amenajate: batale de slam sau de

reziduuri autorizate;

� dupa incheierea lucrarilor de foraj se vor executa lucrari de

reconstructie ecologica pe suprafata de teren inchiriata temporar

pentru foraj, mai putin cea necesara pentru montarea instalatiei de

exploatare.

� Probe de productie

� probele de productie se vor efectua cu instalatia IC 5;

� in vederea protectiei factorilor de mediu, sol, subsol, ape subterane si

de suprafata, se vor folosi lucrarile de protectie a mediului realizate la

forajul sondelor, amintite anterior;

� in timpul operatiilor de probare strate si de punere in productie, la

gura sondei se monteaza un cap de eruptie de 210 atm. Operatiile de

pistonare se executa in sistem inchis cu sistem de etansare pe cablu de

pistonat, lichidele - apa de zacamant, petrol - fiind recuperate in habe

metalice etanse;

In timpul exploatarii, titeiul este vehiculat in sistem inchis, de la sonde la parcul de

separatoare.

Alte masuri de prevenire:

� sondele vor intra in exploatare numai dupa efectuarea tuturor probelor

prevazute prin proiect;

� sondele vor fi exploatata si supravegheata de personalul pregatit special in

acest scop;

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1490,

1491 Independenta, judetul Galati, revizia 2

Octombrie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA175/25.05.2012; Cod: EE-521-E/2012

87

� supraveghetorul, care a detectat emanatia de produse petroliere, de la

sondele de foraj, este obligat ca dupa anuntarea conducerii firmei, sa ia

masuri pentru interzicerea accesului pe o raza de cel putin 35 m, fata de locul

emanatiei - functie de importanta acesteia, raza zonei de interdictie poate fi

marita -, interzicerea apropierii cu foc si a executarii de lucrari, care ar

putea produce scantei.

OMV PETROM – Asset IX–Moldova Sud, proprietarul sondelor, va organiza puncte

de interventie echipate cu mijloace auto, utilaje, unelte si personal pentru

remedierea scurgerilor, colectarea titeiului revarsat si stingerea eventualelor

incendii.

La efectuarea unor lucrari de reparatii si interventii se vor folosi numai scule care

nu produc scantei prin lovire sau frecare.

In cazul scurgerii unei importante cantitati de titei sau amestec, se vor lua

urmatoarele masuri:

� se vor efectua manevrele necesare opririi scurgerii - inchiderea de robinete,

blindare, izolare etc.;

� se vor amenaja diguri si santuri pentru limitarea revarsarii de amestec;

� se vor stinge toate sursele de foc pe o raza de 100 m, in jurul punctului de

unde a avut loc deversarea;

� se va interzice fumatul in zona;

� se va interzice circulatia, in zona, a oricaror persoane si mijloace de

transport, care nu au legatura cu lucrarile de remediere a scurgerii;

� va fi anuntata formatia civila de pompieri si organele locale;

� se vor organiza in mod cat mai rational lucrarile de remediere;

� iluminatul in zona de lucru se va face cu lampi de constructie antiexploziva;

� pe o raza de 100 m zona de lucru va fi marcata cu tablite avertizoare "Pericol

de incendiu, interzisa aprinderea focului".

Se interzice trimiterea productiei sondelor direct in rezervoarele sau habele

parcului, fara trecerea acestora prin separatoarele de titei si gaze.

Nu se admit scapari si scurgeri de titei si gaze. In acest scop se va controla

permanent etanseitatea armaturilor componente ale parcului de separatoare

luandu-se masuri de inlocuire ale celor defecte.

Se vor verifica supapele de siguranta conform prescriptiilor tehnice ISCIR, spre a

se evita atingerea unor presiuni excesive in instalatie care ar putea duce la

accidente si la emanatii de titei si gaze.

La scurgerea impuritatilor din separatoare se va evita scaparea de titei in reteaua

de canalizare.

In interiorul careului sondelor este interzis fumatul si accesul cu chibrituri, brichete

sau alte surse de foc.

Se interzice folosirea in alte scopuri a materialelor destinate prevenirii si stingerii

incendiilor.

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1490,

1491 Independenta, judetul Galati, revizia 2

Octombrie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA175/25.05.2012; Cod: EE-521-E/2012

88

Caile de acces vor fi intretinute in bune conditii, fiind amenajate pentru a se putea

interveni in caz de incendiu.

Se interzice a se pastra, in interiorul careului sondelor, gazolina sau condensat, in

vase deschise. Bumbacul, carpele, sacii etc., imbibate cu produse petroliere, se vor

pastra in cutii metalice, cu capac, in anumite locuri stabilite, in zona fara pericol de

explozie.

Pentru stingerea incendiilor locale, personalul de deservire a instalatiilor va fi

instruit pentru a actiona imediat, cu utilajele mobile si materiale de stingere, aflate

in dotarea careului respectiv.

In cazul incendiilor de lichide combustibile, se vor folosi stingatoarele cu spuma

sau pulbere si CO2.

9 DESCRIEREA DIFICULTATILOR

Pana la acest moment, beneficiarul nu a intampinat niciun fel de dificultati privind

alcatuirea/intocmirea Raportului de evaluare a impactului asupra mediului, generat

de forajul si echiparea sondelor tip ’’Cluster’’ 1490, 1491 Independenta, judetul

Galati.

10 REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

10.1 Amplasament

Sondele tip ‘’Cluster’’ 1490, 1491 Independenta, sonde exploatare titei, sunt

amplasate in intravilanul localitatii Schela, judetului Galati, terenul apartinand

Consiliul Local Schela si are categoria de folosinta – arabil.

Local, sondele tip ’’Cluster’’ 1490, 1491 Independenta se vor amplasa la circa 100

m de prima casa, la o distanta de circa 360 m de paraul Lozova ( afluent stanga al

raului Barladel ), la o distanta de 25 m de sonda 420 ( sonda inactiva ) si 42 m de

sonda 1370 Independenta ( sonda aflata in functiune ).

Coordonatele celor 2 sonde din’’Cluster’’ in sistem STEREO 70 sunt:

� pentru sonda 1490 Independenta :

� X = 448 216,10;

� Y = 721 756, 90;

� pentru sonda 1491 Independenta :

� X = 448 203,27;

� Y = 721 764,68.

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1490,

1491 Independenta, judetul Galati, revizia 2

Octombrie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA175/25.05.2012; Cod: EE-521-E/2012

89

10.2 Descrierea activitatii

Categoria lucrarilor de explorare/exploatare a zacamintelor de petrol si gaze,

ramura a industriei petroliere, include si lucrarile privind forajul sondelor, lucrari

care au un caracter temporar.

Durata forajelor este determinata de adancimea la care se afla obiectivul –

zacamantul care trebuie exploatat, constructia sondelor si conditiile geofizice ale

structurii.

Durata lucrarilor de realizare a sondelor este de circa 38 de zile pentru fiecare

sonda, iar adancimea de foraj este de 825 m.

In vederea realizarii obiectivului sunt prevazute a fi executate urmatoarele etape:

� organizarea de santier;

� executarea lucrarilor de pregatire si organizare prin lucrari de constructii

– montaj, in legatura cu instalatia de foraj;

� executarea lucrarilor de foraj propriu – zise;

� incheierea procesului de foraj;

� demobilizarea instalatiilor de foraj si anexelor;

� transportul acestora la alta locatie sau la baza de reparatii;

� executarea lucrarilor de probare a stratelor si pregatirea sondelor pentru

exploatare;

� executarea de lucrari pentru redarea terenului disponibilizat prin

reducerea careului sondelor, de la dimensiunile necesare de foraj la cele

necesare procesului de exploatare, vechilor proprietari, in circuitul initial,

prin lucrari de reconstructie ecologica.

Activitatea de pregatire si organizare consta in lucrari destinate amenajarii

drumului de acces la sonde, amenajarii careului sondelor, precum si lucrari pentru

protectia mediului, aferente instalatiilor de foraj.

In cadrul organizarii de santier, pentru activitatea sociala a personalului care

executa lucrarile necesare realizarii obiectivului se impune:

� asigurarea apei potabile necesara prepararii hranei;

� asigurarea apei potabile necesara igienei personale;

� montarea toaletelor ecologice;

� racordarea baracilor necesare organizarii de santier la reteaua

electrica;

� racordarea bucatariei, dusurilor si spalatoarelor la sistemul de

colectare si depozitare a apelor menajere uzate.

Probele de productie se vor efectua cu IC 5. Durata de realizare a probelor de

productie este de circa 6 zile pentru fiecare sonda, dupa care, daca rezultatele sunt

pozitive, sondele intra in productie.

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1490,

1491 Independenta, judetul Galati, revizia 2

Octombrie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA175/25.05.2012; Cod: EE-521-E/2012

90

10.3 Prognoza impactului

10.3.1 Prognoza impactului asupra factorului de mediu apa

Prognoza impactului asupra apei in timpul constructiei sondelor

Protectia apelor subterane din panza freatica impotriva contaminarii acestora de

componentii fluidului de foraj, se va realiza prin tubarea si cimentarea gaurii de

sonda ce traverseaza aceste formatiuni.

In timpul forajului este strict interzisa evacuarea fluidului de foraj sau a

reziduurilor provenite de la sonde in apele de suprafata sau subterane. Sistemul de

circulatie a fluidului de foraj este in sistem inchis, existand in permanenta un

control pe cantitatea de fluid vehiculat.

Apa reziduala rezultata din spalarea si intretinerea instalatiei de foraj si a

suprafetei de lucru din sonde si de la gura putului (beciul sondei, instalatia de

prevenire a eruptiilor) poate contine particule de vaselina, ulei si componente ale

fluidului de foraj.

Aceasta apa uzata va fi colectata in beciurile betonate ale sondelor, de unde, cu

ajutorul unei pompe centrifuge va fi stocata in habele de ape reziduale de 40 mc (

haba va fi in prealabil hidroizolata cu solutie bituminoasa aplicata in doua straturi,

urmand a fi asezata pe un strat drenant de nisip in grosime de 10 cm si va fi

prevazuta cu capac de protectie si imprejmuita) si transportate cu vidanja la Statia

de tratare Slobozia – Conachi. Apele meteorice care cad in interiorul careului se

colecteaza intr-o haba metalica cu capacitatea de 40 m3 si se transporta cu vidanja

la Statia de tratare Slobozia – Conachi.

Forajul sondelor nu emite, atunci cand se respecta tehnologia de lucru, substante

poluante care sa afecteze calitatea apelor din panza freatica si a celor de suprafata.

Se poate aprecia ca impactul acestei activitati asupra apelor de suprafata si

subterane este nesemnificativ si de scurta durata.

Sursa de poluare naturala care poate genera poluarea apelor de suprafata si

subterane o constituie apele meteorice sub forma de ploi terentiale cu intensitati

foarte mari – cantitati mai mari de 45 l/s, in circa 60 - 80 minute – cand capacitatea

de inmagazinare a habei de decantare de 40 m3 poate fi depasita.

Alte surse posibile de poluare a apelor sunt:

� deversari necontrolate de fluid de foraj, care pot aparea numai in unele

situatii accidentale;

� aparitia unor fisuri pe traseul conductelor de refulare a fluidului de foraj;

� neetanseitati ale unor zone de racord;

� fisurarea furtunului vibrator, care face legatura intre incarcator si capul

hidraulic – cu insertii metalice – , datorita imbatranirii materialului sau a

manevrarii bruste;

� fisurarea furtunului vibrator, care face legatura cu pompa 3 PN 700 si

manifoldul pompei, datorita imbatranirii materialului;

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1490,

1491 Independenta, judetul Galati, revizia 2

Octombrie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA175/25.05.2012; Cod: EE-521-E/2012

91

� neetanseitati in zona gurilor de evacuare si curatire a habelor (la

manlocuri);

� depasirea capacitatii de inmagazinare a bazinului de decantare de 40 m3

avand ca rezultat deversarea apelor reziduale, care prin infiltrare in sol

pot ajunge in apele freatice;

� diferite solutii, folosite la tratarea fluidului de foraj sau cu solutii formate

accidental, prin saparea materialelor folosite la tratamentul fluidului de

foraj, depozitate necorespunzator.

Aceste solutii se pot infiltra in sol si pot ajunge in apele freatice.

Prognoza impactului asupra apei in timpul productiei sondelor

In timpul functionarii sondelor, daca se respecta tehnologia de lucru, nu se emit

substante poluante care sa afecteze calitatea apelor din panza freatica si a celor de

suprafata.

Sursele potentiale de poluare a apelor sunt:

� aparitia unor fisuri pe traseul conductelor de transport amestec titei, de la

sonde la parcul de rezervoare;

� neetanseitati ale unor zone de racord.

10.3.2 Prognoza impactului asupra factorului de mediu aer

Prognoza impactului asupra aerului in timpul constructiei sondelor

Principalele surse de poluare ale aerului in perioada de executie a lucrarilor vor fi

reprezentate de utilajele angrenate la realizarea investitiei: camioane, buldozere,

excavatoare, compactoare. Aceste surse de poluare ale aerului – gazele arse de la

esapament – se constituie ca surse mobile de poluare.

Emisiile rezultate de la esapamentele utilajelor folosite la realizarea investitiei –

foraj sonde titei, vor determina o crestere locala a concentratiei de poluanti

atmosferici, pe amplasamentul lucrarilor.

Intensificarea activitatii de transport, in cadrul terenurilor aferente executiei

obiectivului, nu va determina afectarea calitatii aerului.

Utilizarea, in procesul de forare, a instalatiei tip T 50 Termica (instalatie de foraj

termica), face sa apara emisii de gaze arse, pe perioada functionarii acesteia, dar

poluarea aerului este de scurta durata si nesemnificativa.

Prognoza impactului asupra aerului in timpul functionarii sondelor

In timpul functionarii investitiei, nu mai exista emisiile eliberate in atmosfera de

catre grupul generator de electricitate, exploatarea titeiului, din zacamint, facandu-

se cu o pompa antrenata de un motor electric.

In aceasta situatie se poate afirma ca impactul asupra aerului este nesemnificativ.

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1490,

1491 Independenta, judetul Galati, revizia 2

Octombrie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA175/25.05.2012; Cod: EE-521-E/2012

92

10.3.3 Prognoza impactului asupra factorului de mediu sol

Prognoza impactului asupra solului in timpul constructiei sondelor

In urma celor prezentate putem considera ca impactul asupra solului si subsolului

este minim.

Un impact slab, in faza de executie, se va inregistra asupra solului. Stratul vegetal

va fi decopertat si prezervat, fiind constituit din soluri argiloase, pentru refacerea

zonei decopertate.

Prognoza impactului asupra solului in timpul functionarii sondelor

In cazul unei exploatari normale - fara avarii -, nu vor exista surse dirijate de

poluare a solului si subsolului. In caz de avarii, se vor produce scurgeri de titei in

cantitati care pot atinge valori de ordinul sutelor de m3. Aceste scurgeri pot

determina afectarea grava a solului, pe suprafete mari si pe adancimi care pot

atinge 2 pana la 5 m. De asemenea, operatiile de interventie si de reparatie vor

implica lucrari, care vor determina, pentru perioade scurte de timp, modificarea

configuratiei solului in amplasament.

10.3.4 Prognoza impactului asupra factorului de mediu subsol

Prognoza impactului asupra subsolului in timpul constructiei sondelor

In urma celor prezentate putem considera ca impactul asupra subsolului este

minim.

Un impact slab, in faza de executie a forajului sondelor, se va inregistra asupra

subsolului.

Prognoza impactului asupra subsolului in timpul functionarii sondelor

In cazul unei exploatari normale - fara avarii -, nu vor exista surse dirijate de

poluare a subsolului. In caz de avarii, se vor produce scurgeri de titei in cantitati

care pot atinge valori de ordinul sutelor de m3. Aceste scurgeri pot determina

afectarea grava a subsolului, pe suprafete mari si pe adancimi care pot atinge 2

pana la 5 m. De asemenea, operatiile de interventie si de reparatie vor implica

lucrari, care vor determina, pentru perioade scurte de timp, modificarea

configuratiei subsolului, in amplasament.

De asemenea, pot exista si situatii de poluari accidentale care pot fi provocate de

activitati diverse.

10.3.5 Prognoza impactului asupra factorului de mediu flora si fauna

Prognoza impactului asupra biodiversitatii in timpul constructiei sondelor

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1490,

1491 Independenta, judetul Galati, revizia 2

Octombrie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA175/25.05.2012; Cod: EE-521-E/2012

93

In perioada de executie a investitiei, vegetatia va fi afectata exclusiv in zona de

lucru. Pe aceasta suprafata de teren, vegetatia va fi eliminata in totalitate, dar se va

reface dupa perioada de vegetatie, dupa reabilitarea suprafetelor afectate.

Amenajarile prevazute nu influenteaza dinamica resurselor de specii de vanat si a

speciilor rare de pesti. Investitia nu are influenta asupra rutelor de migrare.

Prezenta faunei, in vecinatatea amplasamentului este reprezentata de iepuri,

soareci de camp si pasari, nefiind afectata de prezenta obiectivului de investitie.

Activitatea de foraj se desfasoara numai in incinta amplasamentului aprobat,

neafectand zonele limitrofe, impactul produs asupra vegetatiei si faunei terestre si

acvatice este nesemnificativ.

Se poate afirma ca impactul asupra acestui factor de mediu in timpul constructiei

obiectivului este minim.

Prognoza impactului asupra biodiversitatii in timpul functionarii sondelor

Deoarece activitatea de exploatare se desfasoara numai in incinta amplasamentului

aprobat, neafectand zonele limitrofe, impactul produs asupra vegetatiei si faunei

terestre si acvatice este nesemnificativ.

Situarea amplasamentului destinat exploatarii sondelor tip ‘’Cluster’’ 1490, 1491

Independenta la o distanta de 1,8 km fata de zona definita – in termenii

Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1284/24.10.2007 – ca arie naturala protejata,

nu implica si nici nu determina – direct sau indirect - , niciun impact asupra

faunei si florei existente in aceasta arie.

Activitatea de exploatare nu modifica compozitia speciilor sau a tipurilor de

ecosisteme terestre si acvatice, nu are ca efect distrugerea sau alterarea habitatelor

speciilor de plante, nu altereaza speciile si populatiile de pasari, mamifere, pesti,

amfibii, reptile protejate sau nu.

Exploatarea sondelor tip ‘’Cluster’’ 1490, 1491 Independenta – potential - , nu

poate determina modificari ale compozitiilor de specii sau ale resurselor speciilor

de plante cu/fara importanta economica. Investitia nu afecteaza nici rutele de

migrare ale pasarilor.

10.4 Gospodarirea deseurilor

Tipurile de deseuri rezultate dn activitatea de foraj si de productie sunt:

� Detritusul. Singurele reziduuri rezultate din procesul de sapare sunt

rocile sfaramate de sapa (detritusul) care sunt selectate pe sitele

vibratoare si colectate in 4 habe de 24 m3/haba. Cantitatea de detritus

rezultat in urma saparii sondelor este de circa 160 tone pentru fiecare

sonda; aceasta va fi depozitata in 4 habe metalice de 24 m3/haba, de

unde va fi transportata periodic, conform contractului de WASTE

MANAGEMENT, la Statia de Tratare/Neutralizare agreata de catre

OMV PETROM si Agentia de Mediu. Conform HG 856/2002 [13] acest

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1490,

1491 Independenta, judetul Galati, revizia 2

Octombrie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA175/25.05.2012; Cod: EE-521-E/2012

94

deseu poate fi asimilat cu: „noroaie de foraj si alte deseuri de forare

cu continut de substante periculoase”.

� Ambalajele, in care au fost stocate materialele chimice, necesare

conditionarii fluidului de foraj, vor fi trimise la societatea furnizoare,

cu care compania constructoare si executanta a lucrarilor de foraj are

contract de achizitii, pentru a fi reutilizate. Conform HG 856/2002 [13]

aceste deseuri pot fi asimilate cu: „ambalaje care contin reziduuri sau

sunt contaminate cu substante periculoase”.

� Ambalaje diverse, altele decat cele in care au fost stocate reactivii

chimici – care sunt colectate selectiv si ridicate de terti specializati -

sunt:

� ambalaje din PET rezultate de la apa potabila, de la bauturi

racoritoare etc.;

� ambalaje de hartie rezultate de la alimente si presa cotidiana;

� ambalaje din materiale plastice, altele decat PET, rezultate de la

diverse bauturi racoritoare sau nu, de la diverse alimente

preparate, semipreparate, nepreparate, fructe etc.;

� ambalaje de sticla rezultate de la diverse conserve sau bauturi;

� ambalaje de metal rezultate de la diverse conserve si bauturi

racoritoare sau energizante.

� Metale feroase. Potential, pe amplasament, rezulta deseuri metalice

feroase care pot consta in sape de foraj sparte sau uzate si/sau tije de

forare neconforme, sau rupte, sau uzate. Acestea sunt returnate la

sediul societatii care executa forajul - si in proprietatea careia aceste

materiale sunt -, pentru a fi reconditionate sau valorificate prin proprii

contracte de servicii incheiate cu terti autorizati pentru aceste

activitati.

� Deseurile menajere - vor fi colectate, in containere specializate, si

apoi transportate la groapa de gunoi, de catre terti autorizati, pe baza

de contract. Conform HG 856/2002 [13] aceste deseuri pot fi asimilate

cu: „deseuri municipale amestecate”.

10.5 Gospodarirea substantelor toxice periculoase

Toate substantele chimice utilizate in procesul de exploatare, respecta prevederile

Hotararii Guvernului Romaniei nr. 1408 din 4 noiembrie 2008 privind clasificarea,

etichetarea si ambalarea substantelor periculoase [5].

In procesul tehnologic de foraj al sondelor se utilizeaza fluidul de foraj preparat de

catre executantul forajului - care este un tert autorizat -, in incinta sediului

acestuia, este transportat de catre acesta la locul de utilizare, iar excesul este

recuperat de catre acesta si depozitat pe amplasamentul firmei. OMV PETROM nu

prepara sau depoziteaza fluid de foraj pe teritoriul sau, ci numai utilizeaza acest

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1490,

1491 Independenta, judetul Galati, revizia 2

Octombrie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA175/25.05.2012; Cod: EE-521-E/2012

95

produs prin intermediul tertilor autorizati, care-l si prepara, depoziteaza,

recupereaza si utilizeaza.

Cantitatea suplimentara necesara de fluid de foraj este depozitata in habe de

suprafata, sub agitare continua cu ajutorul unor bustere; acesta este preluat din

habe de pompele instalatiei, pompat prin prajini in gaura de sonda, de unde se

reintoarce prin spatiul inelar, in haba dinaintea sitelor vibratoare si circuitul se

repeta.

Circulatia fluidului de foraj este in sistem inchis, existand in permanenta un

control pe cantitatea de fluid vehiculat. Tot circuitul fiind inchis, nu exista

pierderi sau scurgeri de fluid de foraj.

Detritusul generat de sapa de foraj este transportat de fluid la suprafata, trecut prin

site vibratoare si colectat in haba de detritus. Din aceasta haba, detritusul rezultat

este tras cu o pompa – transportat,apoi centrifugat si floculat in vederea depozitarii

si reciclarii, la Statia de Tratare/Neutralizare agreata de OMV PETROM si Agentia

de Mediu (aplicare Waste Management) -, apa rezultata se intoarce in haba de

preparare.

Fluidul de foraj folosit in procesul tehnologic va avea caracteristici compatibile cu

stratele traversate, acestea neavand un caracter poluant deoarece concomitent cu

traversarea acestora are loc tubarea coloanelor si cimentarea acestora.

Cantitatea de fluid de foraj va fi minimizata prin utilizarea unui sistem de curatire a

fluidelor care permite recircularea acestora dupa indepartarea impuritatilor si

tratarea in vederea corectarii proprietatilor acestuia.

Retetele fluidelor de foraj sunt specifice fiecarui tert care le utilizeaza, precum si

functie de categoria stratelor geologice strapunse.

In scopul reducerii riscului asociat utilizarii unor substante cu caracteristici

periculoase, la prepararea fluidului de foraj au fost inlocuiti constituentii si aditivii,

inclusiv lubrifiantii si inhibitorii de coroziune cu toxicitate ridicata, cu altii mai

putin toxici. Astfel, s-au inlocuit sarurile de crom, motorina din fluidele de emulsie

inversa cu poliglicoli, cu baze organice, polimeri biodegradabili. Pentru

cuantificarea toxicitatii fluidelor de foraj se utilizeaza indicatorul concentratie

letala LC50, care se exprima in ppm. Valorile mari ale parametrului LC50 indica

toxicitate redusa si invers, valorile scazute semnifica un nivel crescut de toxicitate.

Fluidele cu LC50 mai mic de 30 000 ppm sunt interzise. In cazul forajului acestei

sonde, fluidele utilizate au LC50 de 80 000 ÷ 90 000 ppm, ceea ce denota un grad de

toxicitate redus.

Compusii, biodegradabili, folositi la prepararea fluidului de foraj sunt:

� Pac-Le - celuloza anionica, masa moleculara mica;

� Pac-Re - celuloza anionica, masa moleculara mare;

� Barazan - biopolymer cu masa moleculara mare;

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1490,

1491 Independenta, judetul Galati, revizia 2

Octombrie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA175/25.05.2012; Cod: EE-521-E/2012

96

In general, in procesul tehnologic de forare a unei sonde sunt nominalizate

urmatoarele produse chimice necesare la prepararea, intretinerea si conditionarea

fluidului de foraj:

� NaOH, cu fraza de risc: R 36/38, avand ca recomandare de prudenta: S 26-

37/39-45 –, conform Anexa 6, a Hotararii Guvernului Romaniei nr.

1408/04.11.2008, privind clasificarea, ambalarea si etichetarea substantelor

periculoase;

� soda calcinata, cu fraza de risc: R 36, avand ca recomandare de prudenta: S

22-26 –, conform Anexa 6, a Hotararii Guvernului Romaniei nr.

1408/04.11.2008.

Restul de componente neregasindu-se in Anexa 2 „Lista substantelor periculoase”,

a Hotararii Guvernului Romaniei nr. 1408/04.11.2008, privind clasificarea,

ambalarea si etichetarea substantelor periculoase:

� bentonita;

� CaCO3;

� derivat de lignit;

� biopolimer tip xanthan;

� inhibitor de argila cu caracter amfoter ;

� amidon pregelatinizat;

� paraformaldehida.

10.6 Masuri de diminuare a impactului

Responsabilitatea pentru implementarea masurilor de diminuare a impactului

precum si urmarirea realizarii lor revine responsabilului OMV PETROM care

supravecheaza investitia.

Masuri de diminuare a impactului pentru factorul de mediu: apa

Prin echiparea careului cu o serie de utilitati: diferite baraci, habe metalice, se

diminueaza efectul infiltratiilor apelor meteorice, la nivelul intregii suprafete a

careului.

Apele meteorice care cad in interiorul careului se colecteaza intr-o haba metalica

cu capacitatea de 40 m3. Haba va fi in prealabil hidroizolata cu solutie bituminoasa

aplicata in doua straturi, urmand a fi asezata pe un strat drenant de nisip cu

grosimea de 10 cm si va fi prevazuta cu capac de protectie si imprejmuita.

Pentru prevenirea poluarii accidentala vor fi instituite o serie de masuri de

prevenire si control:

� respectarea programului de revizii si reparatii pentru utilaje si

echipamente, pentru asigurarea starii tehnice bune a vehiculelor,

utilajelor si echipamentelor;

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1490,

1491 Independenta, judetul Galati, revizia 2

Octombrie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA175/25.05.2012; Cod: EE-521-E/2012

97

� operatiile de intretinere si alimentare a vehiculelor nu se vor efectua

pe amplasament, ci in locatii cu dotari adecvate;

� amplasarea unei membrane impermeabile la constructia locatiei, fapt

ce va preveni infiltrarea eventualelor scurgeri accidentale;

� dotarea locatiei cu materiale absorbante specifice pentru compusi

petrolieri si utilizarea acestora in caz de nevoie.

Este strict interzisa aruncarea deseurilor solide in cursurile de apa; acestea vor fi

colectate selectiv si vor fi evacuate de pe amplasament in vederea

valorificarii/eliminarii prin firme autorizate.

In cazul in care datorita neetanseitatii la lucru sau din alte cauze, se poate produce

poluarea apelor de suprafata, trebuie luate urmatoarele masuri:

� inchiderea imediata a sursei de poluare, pentru limitarea intinderii zonei

poluate;

� colectarea poluantului, in masura in care aceasta este posibil;

� limitarea intinderii poluarii, cu ajutorul digurilor.

Se poate concluziona si aprecia, ca in cazul unei exploatari normale, in care se

respecta procesul tehnologic si ansamblul de masuri de protectie prezentate, ca

impactul acestei activitati asupra acestui factor de mediu este nesemnificativ.

Se pastreaza situatia existenta, a starii de calitate a apei, nu vor exista surse dirijate

de poluare a apei, iar in caz de avarii, probabilitatea de poluare a apelor este

extrem de redusa.

Masuri de diminuare a impactului pentru factorul de mediu: aer

Utilizarea, in procesul de forare, a instalatiei tip T 50 Termica (instalatie de foraj

termica), face sa apara emisii de gaze arse, pe perioada functionarii acesteia, dar

poluarea aerului este de scurta durata si numai pe perioada executarii forajului nu

si a productiei.

Masuri de diminuare a impactului pentru factorul de mediu: sol si subsol

Pentru protectia solului, suprafata inchiriata va fi decopertata cu depozitarea

stratului de sol vegetal si nivelarea acesteia, urmand ca la terminarea lucrarilor,

acesta sa fie imprastiat pe toata suprafata, mai putin cea pentru amenajarea

careului pentru exploatarea sondelor.

Pe aceasta suprafata se vor executa lucrari de constructii-montaj in legatura cu

instalatia de foraj.

Se va amenaja drumul de acces din interiorul careului in constructie provizorie

pentru foraj.

Se va monta structura instalatiei pe dale de beton si se vor executa lucrari de

protectie a mediului prin construirea santurilor de scurgere a apelor pluviale si

reziduale, amplasarea habei de colectare a apei reziduale si amenajarea platformei

dalate din fata rampei de prajini.

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1490,

1491 Independenta, judetul Galati, revizia 2

Octombrie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA175/25.05.2012; Cod: EE-521-E/2012

98

Pentru protectia solului impotriva eventualelor scurgeri de la rezervoarele de ulei,

acestea vor avea montate ventile cu inchidere sigura si vor fi verificate periodic,

inlaturand astfel efectul de contaminare cu produse petroliere.

In vederea protejarii subsolului si a panzei freatice impotriva eventualelor

infiltratii, se vor tuba coloanele de ghidaj in puturi sapate manual. Coloanele se vor

betona pe toata lungimea.

Fluidul de foraj folosit in procesul tehnologic va avea caracteristici compatibile cu

stratele traversate, acestea neavand un caracter poluant, deoarece concomitent cu

traversarea acestora are loc tubarea coloanelor si cimentarea acestora.

Adancimea de fixare a coloanelor de tubaj asigura:

� controlul eventualelor manifestari eruptive;

� prevenirea contaminarii panzei freatice;

� inchiderea tuturor formatiunilor geologice instabile cu permeabilitate mare

de la suprafata.

In vederea protejarii subsolului este interzisa evacuarea si injectarea de reziduuri

provenite de la sonde in foraj sau de exploatare in alte sonde.

Dupa terminarea operatiilor de foraj si probare strate, se trece la evacuarea

instalatiilor, a rezervoarelor, habelor si baracilor din incinta careului sondelor.

Pentru redarea suprafetei careului instalatiei de foraj in circuitul productiv, se va

executa urmatoarea succesiune de lucrari:

� scarificarea mecanica a terenului;

� strangerea, incarcarea si transportul patului de balast si nisip folosit la

amenajarea careului ce a fost scarificat;

� imprastierea solului vegetal din depozit pe suprafata careului sondelor;

� nivelarea suprafetei solului ce a fost acoperita cu sol vegetal (suprafata

totala, mai putin suprafata necesara probelor de productie);

� aratura mecanica in doua sensuri perpendiculare a acestei suprafete,

administrarea de ingrasaminte chimice si organice si efectuarea de analize

agropedologice de teren.

Atat in timpul forajului, cat si in timpul exploatarii, se pot ivi accidente ce pot avea

impact asupra mediului, dupa cum urmeaza:

a)in timpul forajului pot aparea eruptii necontrolabile datorita urmatoarelor cauze:

� aparitia, pe traiectul sondelor, a unor zone de pierderi de circulatie de fluid,

ce conduc la diminuarea inaltimii coloanei de fluid sub valoarea presiunii

unui strat traversat. Astfel se creeaza un raport invers intre presiunea

stratului si presiunea coloanei de fluid, ceea ce conduce la declansarea unei

eruptii libere;

� traversarea unor strate necunoscute, cu presiuni mai mari decat presiunea

coloanei de fluid de foraj;

� traversarea unor strate cu gaze ce pot conduce la gazeificarea fluidului de

foraj si implicit la usurarea acestuia. Prin reducerea greutatii specifice a

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1490,

1491 Independenta, judetul Galati, revizia 2

Octombrie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA175/25.05.2012; Cod: EE-521-E/2012

99

fluidului prin gazeificare, se reduce si valoarea presiunii exercitata de

coloana de fluid de foraj si apoi poate avea loc declansarea eruptiei.

Toate aceste situatii descrise mai sus pot conduce la eruptii care reprezinta

evenimente in activitatea de foraj prin pierderi materiale si prin poluarea mediului.

Impactul ecologic al unei eruptii libere se manifesta prin deversarea in mediul

ambiant a unor cantitati importante de hidrocarburi sau ape reziduale, in unele

situatii cand stratul ce a generat avaria dispune de gaze libere care produc incendiu

datorita aprinderii gazelor de suprafata.

Toate deversarile si emisiile de produsi rezultati in urma eruptiilor libere

necontrolabile conduc la poluarea solului, a apelor de suprafata, a apelor

subterane si a aerului.

Prevenirea unei eruptii necesita urmatoarele masuri:

� cunoasterea si urmarirea simptomelor unei manifestari la sonde;

� tubarea coloanelor la adancimile de reper obligatoriu;

� cunoasterea gradientilor de fisurare si de presiune a sondelor;

� dotarea sondelor cu echipamente si instalatii de prevenire corespunzatoare

solicitarilor maxime estimate;

� dotarea cu echipamente si instalatii de control ale proceselor tehnologice;

� stapanirea procesului de evacuare a fluidelor sau gazelor patrunse in gaura

de sonda si restabilirea echilibrului sondelor;

� respectarea regulamentului de prevenire a eruptiilor;

� instruirea personalului operativ in scopul combaterii eruptiilor.

La amenajarea suprafetei de teren ce se va ocupa temporar, se va avea in vedere

conservarea stratului vegetal care va fi utilizat la redarea suprafetei de teren dupa

terminarea lucrarilor.

In cazul in care sondele vor da rezultate la probele de productie, careul se va

restrange la suprafata de 2770 m2

(din care: 1944 m2 careul celor doua sonde din

‘’Cluster’’ , 150 m2 - drum acces, 150 m

2 - gabionul, 306 m

2 - santul dalat si 220 m

2

taluze) necesara exploatarii sondelor, restul suprafetei redandu-se circuitului initial

(8 730 m2).

In cazul in care se produc poluari accidentale ale mediului, pot fi afectate, in afara

de sol si subsol, in totalitate sau partial, urmatorii factori de mediu: vegetatia

forestiera, apele de suprafata si subterane si aerul.

In vederea diminuarii sau eliminarii impactului produs asupra mediului de aparitia

unor astfel de situatii, proiectantul a prevazut efectuarea urmatoarelor lucrari de

suprafata:

� stratul de sol vegetal din incinta careului, se va decoperta pe adancimea de

circa 40 cm, urmand ca acesta, sa constituie depozit de sol vegetal;

� amenajarea unui sant betonat cu profil trapezoidal racordat la haba de 40

m3/sonda, pentru colectarea apelor uzate;

� inainte de retrocedarea terenului, catre proprietari, se vor efectua

urmatoarele operatii:

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1490,

1491 Independenta, judetul Galati, revizia 2

Octombrie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA175/25.05.2012; Cod: EE-521-E/2012

100

� scarificare;

� doua araturi adanci pe directii perpendiculare;

� raspandirea uniforma a stratului de sol vegetal;

� discuire;

� fertilizare cu ingrasaminte naturale.

Masuri de diminuare a impactului pentru factorul de mediu: flora si fauna

Dupa executia lucrarilor de constructie si foraj, vegetatia va repopula in mod

sistemic zona.

Amplasarea sondelor tip ’’ Cluster’’ 1490, 1491 Independenta in zona propusa nu

va avea ca impact starea de fapt existenta – raportata la biodiversitate -, in acest

moment, si nu va modifica componentele biodiversitatii.

Nu se impun masuri speciale care sa vizeze diminuarea impactului activitatii de

amplasare a sondelor de foraj asupra biodiversitatii.

10.7 Prognoza asupra calitatii vietii/standardului de viata si asupra

conditiilor sociale in comunitatile afectate de impact

Existenta in zona exploatarilor petroliere a sondelor de foraj si extractie nu va

conduce la modificarea structurii activitatii economice locale, traditionale si nici nu

va creea asezari umane noi, prin atragerea de forta de munca in zona. Sondele, prin

amplasamentul lor, nu afecteaza in niciun fel asezarile umane.

Sondele se vor amplasa in intravilanul localitatii Schela, judetul Galati.

Distanta de la locatia sondelor tip ’’ Cluster’’ 1490, 1491 Independenta la prima

casa este de circa 100 m, sondele fiind situate in intravilanul localitatii Schela, pe

un teren relativ plan situat pe terasa inferioara- lunca stanga a paraului

Lozova, din bazinul hidrografic al Siretului, raul Barladel.

Avand in vedere ca distanta la care se afla sondele fata de prima casa este mai

mare decat cea minima impusa (50 m) se considera ca securitatea asezarilor

umane, nu este afectata.

Desfasurarea normala a procesului de foraj nu conduce la poluarea semnificativa a

mediului. Se estimeaza ca impactul produs asupra asezarilor umane sau a

obiectivelor industriale din zona adiacenta, precum si a starii de sanatate a

populatiei este nesemnificativ.

11 CONCLUZII SI RECOMANDARI

11.1 Concluzii

1. Factor de mediu: apa

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1490,

1491 Independenta, judetul Galati, revizia 2

Octombrie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA175/25.05.2012; Cod: EE-521-E/2012

101

In conditiile in care se respecta procesul tehnologic si ansamblul de masuri de

protectie prezentate, se poate aprecia ca impactul acestei activitati asupra acestui

factor de mediu este nesemnificativ.

Se pastreaza situatia existenta a starii de calitate.

2. Factor de mediu: aerul

Utilizarea, in procesul de forare, a instalatiei tip T 50 Termica (instalatie de foraj

termica), face sa apara emisii de gaze arse, pe perioada executarii forajului, dar nu

si in perioada de productie a acesteia. Poluarea aerului este de scurta durata si

nesemnificativa.

3. Factori de mediu: solul si subsolul

Activitatea de foraj poate produce un impact major asupra solului si subsolului,

prin poluarea acestora, cu diverse fluide, substante chimice, daca nu se iau

masurile de protectie necesare, si prin executarea necorespunzatoare a lucrarilor

de amenajare a careului sondelor si a drumului de acces, in conditiile de relief

existente.

In conditiile respectarii stricte a masurilor stabilite anterior, se poate considera ca

impactul produs asupra solului si subsolului este minim.

4. Factori de mediu: flora si fauna

Nu au loc modificari ale compozitiilor de specii, sau ale resurselor speciilor de

plante cu importanta economica.

Amenajarile prevazute nu influenteaza dinamica resurselor de specii de vanat si a

speciilor rare de pesti. Investitia nu are influenta asupra rutelor de migrare.

Forajul sondelor si probarea stratelor se va desfasura numai in incinta

amplasamentului aprobat, neafectand zonele limitrofe, fapt care face ca influenta

ecosistemelor terestre si acvatice, sa fie nesemnificativa.

5. Sanatatea populatiei

Avand in vedere faptul ca distanta dintre amplasamentul sondelor si prima casa din

vecinatatea sondelor este suficient de mare – circa 100 m - si ca desfasurarea

normala a procesului de foraj nu conduce la poluarea semnificativa a mediului, se

estimeaza ca impactul produs asupra asezarilor umane si a starii de sanatate a

populatiei este nesemnificativ.

In concluzie, in conditiile respectarii procesului tehnologic de foraj si a tuturor

masurilor stabilite pentru protectia apelor, a solului si a subsolului, a vegetatiei si

faunei forestiere, a aerului si a asezarilor umane, se estimeaza ca impactul global

produs de aceasta activitate asupra mediului este redus.

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1490,

1491 Independenta, judetul Galati, revizia 2

Octombrie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA175/25.05.2012; Cod: EE-521-E/2012

102

11.2 Recomandari

Pentru respectarea normelor si standardelor in vigoare, necesare protectiei

factorilor de mediu, trebuie organizate programe educationale, la nivel de colective,

in vederea atingerii gradului de cultura ecologica, necesara respectarii normelor de

protectie a mediului inconjurator. Prin aceste programe, trebuie sa se indice modul

de actiune, a fiecarei persoane, la locul ei de munca, pentru a se evita poluarea

accidentala sau voita, a factorilor de mediu. Sedintele de educatie ecologica trebuie

sa se desfasoare periodic, la fel ca si instructajele de protectie a muncii sau chiar

concomitent cu acestea.

A actiona in scopul prevenirii poluarii factorilor de mediu este mai usor decat a

trece la masuri ameliorative sau de remediere.

Se fac urmatoarele recomandari pentru constructor:

� respectarea stricta a tehnologiei de executie si a proiectului;

� respectarea stricta a calitatii executiei si a proiectului;

� folosirea de utilaje performante, care nu produc pierderi de substante

poluante in timpul functionarii si care nu genereaza zgomot, peste limitele

admise.

Se fac urmatoarele recomandari pentru beneficiar:

� respectarea stricta a procesului tehnologic de exploatare a sondei ;

� respectarea stricta a masurilor de diminuare a impactului asupra mediului

recomandate in Raportul de evaluare asupra mediului.

12 BIBLIOGRAFIE

[1] Hotararea Guvernului Romaniei nr 766/10.12.1997, pentru aprobarea unor

regulamente privind calitatea in constructii;

[2] Hotararea Guvernului Romaniei nr 675/11.07.2002, privind modificarea si

completarea Hotararii Guvernului Romaniei nr 766/1997, pentru aprobarea

unor regulamente privind calitatea in constructii;

[3] Hotararea Guvernului Romaniei nr 123/10.10.2008, privind modificarea

Hotararii Guvernului Romaniei nr 766/1997, pentru aprobarea unor

regulamente privind calitatea in constructii;

[4] Legea 10/24.01.1995, privind obligativitatea utilizarii de materiale

agrementate, la executia lucrarii;

[5] Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1408/04.11.2008, privind clasificarea,

etichetarea si ambalarea substantelor periculoase;

[6] Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1408/04.11.2008, privind clasificarea,

ambalarea si etichetarea substantelor periculoase;

[7] Ordinul Ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile nr. 1964/13.12.2007,

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1490,

1491 Independenta, judetul Galati, revizia 2

Octombrie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA175/25.05.2012; Cod: EE-521-E/2012

103

privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de

importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene

Natura 2000, in Romania;

[8] Sub aspect calitativ, apa tehnologica se poate incadra in oricare din limitele

categoriilor de calitate din Ordinul Ministrului Mediului si Gospodaririi

Apelor nr. 161/16.02.2006;

[9] Clarificari suplimentare de la SC EXPERT SERV Ploiesti, transmise prin e-

mail/28.08.2012;

[10] Manualul „Alimentarea cu apa”, Pâslarasu I.si Rotaru V;

[11] SR 1343-1/2006, Alimentari cu apa. Determinarea cantitatilor de apa potabila

pentru localitati;

[12] STAS 1478/1990, Alimentari cu apa la constructii civile si industrial;

[13] Hotararea Guvernului Romaniei nr. 856/16.08.2002, privind evidenta gestiunii

deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile

periculoase;

[14] Legea Securitatii si Sanatatii in Munca nr. 319/14.07.2006 modificata si

completata prin Hotararea Guvernului Romaniei nr. 955/08.09.2010;

[15] Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1425/11.10.2006 pentru aprobarea

Normelor Metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 319/14.07.2006

privind securitatea si sanatatea in munca modificata si completata prin

Hotararea Guvernului Romaniei nr. 955/08.09.2010;

[16] Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1050/09.08.2006 privind Cerintele minime

pentru asigurarea securitatii si sanatatii lucratorilor din industria extractiva

de foraj;

[17] Hotarea Guvernului Romaniei nr. 971/26.07.2006 privind Cerintele minime

pentru semnalizarea de securitate si/sau sanatate la locul de munca;

[18] Hotararea Guvernului Romaniei nr. 300/02.03.2006 privind Cerintele minime

de securitate si sanatate pentru santierele temporare si mobile;

[19] Hotarea Guvernului Romaniei nr. 1048/09.08.2006 privind Cerintele minime

de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor

individuale de protectie la locul de munca;

[20] Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1146/30.08.2006 privind Cerintele minime

de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a

echipamentelor de munca;

[21] Hotarea Guvernului Romaniei nr. 1058/09.08.2006 privind Cerintele minime

pentru imbunatatirea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor care pot fi

expusi unui potential risc datorita atmosferelor explozive;

[22] MMPS Norme specifice de securitate a muncii la lucrarile de foraj sonde,

editia 1995;

[23] MP Regulamentul pentru prevenirea eruptiilor la forajul, punerea in productie

si exploatarea sondelor de titei si gaze, editia 1982;

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1490,

1491 Independenta, judetul Galati, revizia 2

Octombrie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA175/25.05.2012; Cod: EE-521-E/2012

104

[24] Norme de prevenire si stingere a incendiilor si de dotare cu mijloace tehnice de

stingere, pentru unitatile Ministerului Petrolului, editia 1990;

[25] Norme specifice de securitate a muncii pentru extractia titeiului, elaborate si

editate de institutul de Cercetari Stiintifice pentru Protectia Muncii

(I.C.S.P.M.) Bucuresti in colaborare cu specialisti din unitati de profil si din

cadrul M.M.P.S. si I.S.T.P.M. si avizate de M.M.P.S., editia 1996;

[26] Norme specifice de securitate a muncii pentru laboratoarele de analize fizico -

chimice si mecanice, elaborate si editate de institutul de Cercetari Stiintifice

pentru Protectia Muncii (I.C.S.P.M.) Bucuresti in colaborare cu specialisti din

unitati de profil si din cadrul M.M.P.S. si I.S.T.P.M. si avizate de M.M.P.S.,

editia 1996;

[27] Legea nr. 307/12.07.2006 privind apararea impotriva incendiilor modificata

prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 70/14.06.2009, pentru

modificarea si completarea unor acte normative privind taxe si tarife cu

caracter nefiscal;

[28] Ordinul Ministrului Administratiei si Internelor nr. 163/28.02.2007 privind

aprobarea Normelor generale de aparare impotriva incendiilor;

[29] Norme de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea

focului – P 118/1999;

[30] Norme generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea

constructiilor;

[31] Ordinul Ministrului Administratiei si Internelor nr. 163/28.02.2007 privind

aprobarea Normelor generale de aparare impotriva incendiilor;

[32] Norme de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea

focului – P 118/1999;

[33] Ordinul Ministrului Mediului si Padurilor, Ministrului Administratiei si

Internelor, Ministrului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale si Ministrului

Dezvoltarii Regionale si Turismului nr. 135/10.02.2010, privind aprobarea

Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru

proiecte publice si private;

[34] Ordinul Ministrului Apelor si Protectiei Mediului nr. 863/26.09.2002, privind

aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de

evaluare a impactului asupra mediului

[35] Continutul discutiilor din CAT din 23.08.2012 de la ARPM Galati;

[36] Legea nr. 104/15.06.2011 privind calitatea aerului înconjurător;

[37] Ordinul Ministrului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului nr.

462/01.07.1993, pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia

atmosferica si Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de

poluanti atmosferici produsi de surse stationare completat, cu Hotararea

Guvernului Romaniei nr. 128/14.02.2002, privind incinerarea deseurilor;

[38] Ordinul Ministrului Mediului si Padurilor nr. 2387/29.09.2011, pentru

modificarea Ordinului ministrului mediului si dezvoltarii durabile nr.

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor tip ‚’’Cluster’’ 1490,

1491 Independenta, judetul Galati, revizia 2

Octombrie 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA175/25.05.2012; Cod: EE-521-E/2012

105

1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor

de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene

Natura 2000 in Romania;

[39] Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1284/24.10.2007 privind declararea

ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei

ecologice europene Natura 2000 in Romania;

[40] Studiu geotehnic, din decembrie 2011, elaborat de PAZYGEO PROIECT

Ploiesti.

[41] Clarificari suplimentare de la SC EXPERT SERV Ploiesti, proiectant,

transmise prin e-mail/02.10.2012;

[42] OMV-PETROM: Risk Assessment – 12.25” Section & Risk Assessment – 8.5”

Section.

13 ANEXE

a) CERTIFICAT DE ATESTARE

� CI in RNESPM pozitia 406/2011;

b) ACTE, PLANURI SI PLANSE

� Plan amplasament in zona sondele tip ’’Cluster’’ 1490, 1491

Independenta scara 1:2500;

� Schema ROSPA0071 Lunca siretului Inferior;

� Harta Retelei Natura 2000;

� Plan de situatie si detalii constructive, sondele tip ’’Cluster’’ 1490, 1491

Independenta scarile: 1:500, 1:200, 1:20, 1:50;

� Plan amplasare insalatie T 50 Termica, sonda 1490 Independenta scara

1:500;

� Plan amplasare insalatie T 50 Termica, sonda 1491 Independenta scara

1:500.