raport de activitate pe anul 2018 - mpublic.ro · subiecte de presă, dezvăluiri, inițiative...

RAPORT DE ACTIVITATE

PE ANUL 2018

www.mpublic.ro

http://www.mpublic.ro/

PARCHETUL DE PE LÂNGĂ

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

”Procurorii contribuie la garantarea statului de drept,

în mod special, prin înfăptuirea unei justiții echitabile,

imparțiale și eficiente, în toate cazurile și în toate fazele

procedurii.

Procurorii acționează în numele societății și în interes

public, în scopul respectării și protejării drepturilor și

libertăților omului.

Independența și autonomia Ministerului Public

constituie un corolar indispensabil pentru independența

justiției”

Avizul nr. 9 (2014) al Consiliului Consultativ al Procurorilor

Europeni (CCPE) în atenția Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei

privind normele și principiile europene referitoare la procurori

Carta de la Roma

ANALIZA PERFORMANȚELOR

ANUL 2018

RECHIZITORII ȘI ACORDURI DE RECUNOAȘTERE

A VINOVĂȚIEI

RESURSEUMANE

PROCURORI, din care:

130 P.Î.C.C.J.158 D.N.A.

269 D.I.I.C.O.T.

RESURSEFINANCIARE

VALOAREA MASURILOR

ASIGURATORII

RATA ACHITARILOR

(excluzând dezincriminarea)

R A P O R T PRIVIND ACTIVITATEA DESFĂŞURATĂ DE MINISTERUL PUBLIC ÎN ANUL 2018

C U P R I N S

Capitolul I

Considerații introductive. Organizarea și funcționarea Ministerului Public…………………... 1 Capitolul II

Capacitatea administrativă și operațională………………………………………............................ 8 A. Capacitatea administrativă și de formare profesională a resurselor umane............................................................ 8

B. Sinteza datelor statistice privind starea infracțională………………………....………................................................ 15

C. Capacitatea operaţională……………………………………………………….............................................................. 19

Capitolul III Activitatea de urmărire penală și de supraveghere a cercetărilor penale desfășurată de parchetele din cadrul Ministerului Public……………........................................................................... 23 A. Urmărirea penală

proprie………………………………………………………………….………................................... 24

B. Supravegherea cercetărilor penale……………………………………………………………….……………………….. 25 C. Operativitatea soluționării cauzelor ………………………………………………………………………………………… 25 D. Cauze cu autori necunoscuți ………………………………………………………………………………………………. 27 E. Prejudicii produse de inculpații trimiși în judecată……………………………………………………………………….. 28 F. Calitatea urmăririi penale. Constatări și măsuri dispuse………………………………………..………....................... 28

Capitolul IV Activitatea de urmărire penală desfășurată de Direcția Națională Anticorupție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție……………………………………………………………………………………….. 32

A. Activitatea de combatere a corupției desfășurată de Direcția Națională Anticorupție ……………………………... 32

B. Activitatea de investigare și combatere a infracțiunilor de criminalitate organizată și terorism desfășurată de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism………………………………………….. 36 C. Operaționalizarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție și activitatea desfășurată de aceasta…….. 40

Capitolul V Protecția drepturilor omului în faza de urmărire penală……………………………………………. 42 Capitolul VI Activitatea judiciară………………………………………………………………………….................... 48 A. Activitatea judiciară în materie penală…………………………………………………................................................ 48

B. Activitatea judiciară în materie civilă……………………………………………………………………………………… 51

C. Activitatea de unificare a practicii judiciare………………………………………………………………………………… 55

C1. Activitatea de unificare a practicii judiciare în materie penală……………………………………………………. 55

C2. Activitatea de unificare a practicii judiciare în materie civilă………………………………………………………. 59

Capitolul VII Activitatea de îndrumare și control…………………………………………………………………….. 65

A. Activitatea în realizarea atribuțiilor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie…………………………………………………………………………………………………… 65

B. Activitatea de analiză, coordonare, îndrumare și control……………………………………………………………… 66

Capitolul VIII Cooperarea și asistența judiciară internațională…………………………………………................. 69

A. A. Activitatea de cooperare judiciară internațională desfășurată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiţie………………………………………………………………………………………………………………………….

71

B. B. Activitatea de cooperare judiciară internațională desfășurată de parchetele de pe lângă curțile de apel și parchetele din circumscripția teritorială a acestora…………………………………………………………….

80

C. C. Activitatea de cooperare judiciară internațională desfășurată de Direcția Națională Anticorupție………. 81

D. Activitatea de cooperare judiciară internațională desfășurată de Direcția de Investigarea a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism…………………..................................................................................................

82

Capitolul IX Activitatea informatică şi de implementare a programelor cu finanțare externă....................... 83 A. Proiecte și aplicații ale Serviciului de Tehnologia Informației (S.T.I.) din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta

Curte de Casaţie şi Justiţie………………………………………………………………………………………………………

83

B. Activitatea de implementare a programelor cu finanțare externă……………………………………………………… 87

Capitolul X A. Raporturile Ministerului Public cu alte autorităţi ……………………...…………........................... 95

1. Raporturile cu Consiliul Superior al Magistraturii ………………………………………………………………………… 95

2. Raporturile cu Ministerul Justiţiei …………………………………………………………………………………………… 97 3. Raporturile cu Institutul Naţional al Magistraturii și Școala Națională de Grefieri …………………………................ 99 4. Raporturile cu instanţele de judecată şi poliţia judiciară ……………………………................................................... 100 5. Raporturile cu Agenţia Naţională de Administrare Fiscală……………………………………………........................... 102 6. Relația cu societatea civilă………………………………………………………………………………………………….. 103

B. Activitatea de informare și relații publice ..……………………………………………………........... 105 Capitolul XI Activitatea desfăşurată de Ministerul Public în vederea realizării recomandărilor Comisiei Europene în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (M.C.V.)…………..…......................... 107 Capitolul XII Concluzii și principalele obiective ale Ministerului Public pentru anul 2019……………………..

111

ANEXE

ANEXA NR. 1 - Documentar privind activitatea Ministerului Public în anul 2018, rezultată din datele statistice, comparativ cu anii 2009 – 2017………………………………………………………………………..

114

ANEXA NR. 2 - Documentar privind starea infracțională în anul 2018, rezultată din datele statistice, comparativ cu anii 2009 – 2017…………………………………..………………………………………………….

127

Anexa nr. 2.1 a) Inculpați persoane fizice trimiși în judecată…………………………………………………………………….

…………………………………................................................

137

b) Inculpați minori trimiși în judecată……………………………………………………………………………..

………………………………………………………………………………..

138

Anexa nr. 2.2. Media inculpaților persoane fizice trimiși în judecată la 100.000 locuitori………………………….. 139

Anexa nr. 2.3. Inculpați persoane fizice și inculpați minori trimiși în judecată pentru infracțiuni contra persoanei…………………………………………………………………………………………………………………………….

140 Anexa nr. 2.4. Inculpați persoane fizice trimiși în judecată pentru omor, din care faptă consumată ……………… 141

Anexa nr. 2.5. Inculpați persoane fizice și inculpați minori trimiși în judecată pentru viol, din care cu moartea victimei……………………………………………………………………………………………………………………………….

142 Anexa nr. 2.6. Victime ale violenței în familie……………………………………………………………………………. 143

Anexa nr. 2.7. Inculpați persoane fizice și inculpați minori trimiși în judecată pentru infracțiuni contra patrimoniului……………………………………………………………………………………………………………………….. 144

Anexa nr. 2.8. Inculpați persoane fizice și inculpați minori trimiși în judecată pentru furt………………………...... 145

Anexa nr. 2.9. Inculpați persoane fizice și inculpați minori trimiși în judecată pentru tâlhărie, din care cu moartea victimei……………………………………………………………………………………………………………………………….

146

Anexa nr. 2.10. a) Inculpați persoane fizice trimiși în judecată pentru înșelăciune …………………………………………………….. 147

b) Inculpați persoane fizice trimiși în judecată pentru infracțiuni de corupție, din care activitatea Direcției Naționale

Anticorupție……………………………………………………………………………………………………….........................

.

147

ANEXA NR. 3 - Cauze preluate de către parchetele de pe lângă curţile de apel, parchetele de pe lângă tribunale și structurile specializate de la unitățile subordonate în cursul anului 2018, comparativ cu anul 2017………………………………………………………………………………………… 148

ANEXA NR. 4 - Plângeri adresate instanței împotriva soluțiilor de neurmărire sau de netrimitere în judecată dispuse de procuror în temeiul art. 340 din Codul de procedură penală în anul 2018, comparativ cu anul 2017..................……………….………………………………………………………….. 150

ANEXA NR. 5 - Date statistice privind numărul cauzelor soluționate şi numărul inculpaților trimiși în judecată în anul 2018, comparativ cu anul 2017…......…………………………………………………… 151

ANEXA NR. 6 - Date statistice privind durata soluționării cauzelor (inclusiv cauzele cu A.N.) în anul 2018…………………………………………………………………………….......................................... 152

ANEXA NR. 7 - Date statistice privind numărul cauzelor soluționate, al trimiterilor în judecată și ponderea acestora în cauzele soluţionate pe unităţi de parchet şi pe total Minister Public pentru infracțiunile de corupție în anul 2018...................................................................................................... 156

ANEXA NR. 8 - Situația inculpaților achitați definitiv, indiferent de perioada trimiterii în judecată… 158

ANEXA NR. 9 - Situația inculpaților achitați definitiv (fără numărul de achitați definitiv ca urmare a dezincriminării), indiferent de perioada trimiterii în judecată………………………………………….. 158

ANEXA NR. 10 - Date statistice privind participarea procurorului în ședințele de judecată în cauzele penale, pe unități de parchet…………………………………………………………………………. 159

ANEXA NR. 11 - Date statistice privind procentul de admitere a căilor de atac exercitate în cauze penale, pe unități de parchet…………………………………………………………………………………… 160

ANEXA NR. 12 - Date statistice privind participarea procurorului în ședințe de judecată în cauze civile, pe unități de parchet…………………………………………………………………........................... 161

ANEXA NR. 13 - Date statistice privind lucrările de cooperare judiciară internațională, pe unități de parchet………………………………………………………………………………………………………….. 162

Raport privind activitatea desfăşurată de Ministerul Public în anul 2018 Pagina 1

Capitolul I

CONSIDERAȚII INTRODUCTIVE.

ORGANIZAREA ȘI FUNCȚIONAREA MINISTERULUI PUBLIC

2018 a fost anul în care atenția societății în ansamblu a fost concentrată asupra autorității judecătorești. Publicul a fost ținut captiv într-o avalanșă de teme, subiecte de presă, dezvăluiri, inițiative parlamentare și ministeriale, decizii judiciare și extrajudiciare și abordări publice care, în final, nu au făcut decât să arunce o anatemă asupra sistemului judiciar.

Sub pretextul devoalării abuzurilor din modul de înfăptuire a actului de justiție și mai ales ale procurorilor, a fost promovată o campanie abilă având ca scop diminuarea prestigiului, a încrederii în misiunea socială și probitatea acestora. Au fost extrapolate comportamente discutabile din cazuri izolate la activitatea procurorilor în general cu consecința inducerii artificiale a unei animozități față de un întreg corp profesional care își îndeplinește sarcinile cu onestitate și în anonimat. De aici până la atingerile aduse independenței nu a fost decât un pas.

A fost anul în care s-au exercitat presiuni deosebite asupra instituțiilor judiciare, în special asupra parchetelor.

În acest context, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a fost pus în ipostaza de a adopta în numeroase rânduri poziții publice și instituționale în sensul apărării independenței procurorilor.

Totodată, a fost anul în care au continuat în avalanșă demersurile de modificare a legilor justiției, a codului penal, a codului de procedură penală și altor acte normative cu impact asupra sistemului judiciar. A fost anul în care factorul politic a insistat și a reușit revocarea procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție și a inițiat revocarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Curtea Constituțională a emis o hotărâre prin care a așezat într-o nouă paradigmă relația procurorilor cu ministrul justiției, stabilind o procedură sui generis de revocare a procurorilor de rang înalt și făcând din propunerea de revocare a ministrului justiției un adevărat act administrativ imperativ pentru Președintele României.


Prin semnale transmise public în mod direct ori prin alte mijloace adecvate, Ministerul Public și-a exprimat preocuparea față de unele modificări ori inițiative legislative, față de modalitatea de promovare și adoptare a acestora, în sensul evidențierii lipsei de transparență și opacității la dialog și la respectarea opiniei motivate a unui întreg corp profesional.

Prin ignorarea propunerilor și observațiilor venite din partea reprezentanților Ministerului Public, au fost adoptate amendamente legislative importante vizând cariera procurorilor care au necesitat eforturi de interpretare și aplicare la nivelul autorității ce are competența gestionării carierei profesionale (spre exemplu, delegarea procurorilor, numirea în funcții de conducere, promovarea etc.). Procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție i s-au limitat competențele în materia resurselor umane și i-a fost anulată calitatea de titular al acțiunii disciplinare în raport cu abaterile disciplinare comise de procurori. În contrapondere, este răspunzător pentru starea disciplinară din sistem.

Justețea luărilor de poziție ale Ministerului Public a fost confirmată de organismele europene chemate să evalueze reformele. Comisia de la Veneția a subliniat că modificările aduse legilor justiției subminează independența procurorilor și încrederea publică în justiție. S-a relevat, deopotrivă, necesitatea reevaluării procesului de numire și revocare a procurorilor-șefi, astfel încât să se asigure un sistem neutru și obiectiv, prin menținerea atribuțiilor Președintelui României și ale Consiliului Superior al Magistraturii în vederea echilibrării ponderii rolului ministrului justiției.

De asemenea, în opinia nr. 930 cu privire la codurile penale, adoptată în octombrie 2018, Comisia de la Veneția a arătat că, luate separat, dar și prin efectul lor cumulat, amendamentele vor afecta în mod serios eficacitatea sistemului judiciar de a lupta cu formele de criminalitate gravă, cum ar fi corupția, infracțiunile de violență și criminalitatea organizată. Mai mult, unele dintre amendamente sunt contrare obligațiilor internaționale ale României ori merg mai departe decât cerințele rezultate din deciziile Curții Constituționale. Semnalele Înaltei Curți de Casație și Justiție și ale procurorilor șefi privind efectele negative au fost ignorate în contextul în care dialogul nu era doar necesar, dar și de dorit.

În același sens, în raportul elaborat de experții GRECO, adoptat la a 79-a reuniune plenară de la Strasbourg, la 23 martie 2018, publicat la 11 aprilie 2018, se punctează nevoia întăririi rolului Consiliului Superior al Magistraturii în procedura numirii procurorilor șefi, a garantării prin lege a independenței procurorilor și a faptului că amendamentele care privesc răspunderea materială a magistraților trebuie să inducă reguli clare și predictibile și să nu constituie o amenințare la independența acestora.

Importanța, coerența și obiectivitatea acestor constatări a fost reținută în ultimul raport elaborat de Comisia Europeană în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare. Regresele înregistrate au generat îngrijorări fără precedent ale partenerilor europeni și au pus în discuție în mod serios caracterul ireversibil al progreselor. Toate evoluțiile au determinat concluzia că recomandările adresate României în anul 2017 cu scopul ridicării mecanismului nu mai sunt suficiente, fiind


adăugate alte recomandări. Între acestea se regăsesc: suspendarea punerii în aplicare a legilor justiției; suspendarea imediată a procedurilor în curs de numire și revocare a procurorilor de rang înalt; respectarea avizelor negative ale Consiliului Superior al Magistraturii; redeschiderea procesului de revizuire a codurilor penale în acord cu recomandările formulate în cadrul mecanismului și cu avizul Comisiei de la Veneția.

Ministerul Public a urmărit să coopereze loial și în cadru legal cu celelalte puteri ale statului. Deși comunicarea cu ministrul justiției a avut de suferit, relația instituțională dintre cele două entități a continuat să funcționeze. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și-a exprimat de fiecare dată disponibilitatea la dialog în vederea găsirii acelor soluții legislative care să corespundă standardelor europene, să fie conforme angajamentelor internaționale ale României și să protejeze membrii societății de infracționalitate. Recunoscând competențele Parlamentului și ale Guvernului în materie de legiferare, expertiza profesională de netăgăduit a procurorilor poate constitui o sursă solidă de fundamentare a unor soluții normative viabile și larg acceptate.

În tot acest climat, procurorii au continuat să își îndeplinească atribuțiile prevăzute de lege. Coordonatele de bază ale activității acestora au fost și în anul 2018 volumul mare al cauzelor de soluționat, complexitatea deseori ridicată imprimată de obiectul și natura acestora, numărul mare de persoane implicate, diversitatea ariilor sociale și juridice din aceste spețe, abordarea multidisciplinară. În anul trecut procurorii au avut de soluționat 1.753.540 cauze, din care au fost soluționate 543.971 (cu peste 10.000 mai mult decât în 2017). Au fost emise 46.441 soluții de trimitere în judecată (cu 510 mai multe decât în 2017).

O serie de incidente disciplinare pe larg reliefate în media, care nu sunt tolerabile, dar nici nu caracterizează conduita procurorilor în ansamblu, au determinat o reacție internă canalizată spre identificarea vulnerabilităților și adoptarea măsurilor cuvenite. Astfel, în luna februarie 2018, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus efectuarea unor verificări ample, vizând toate unitățile de parchet și direcțiile specializate, care au urmărit: identificarea riscurilor și vulnerabilităților cu caracter general și punctual care afectează activitatea curentă și atingerea obiectivelor; cazurile mediatizate care pun în discuție integritatea și capacitatea procurorilor de a-și îndeplini atribuțiile și modalitatea de respectare a legii în activitățile curente care prin natura lor aduc limitări drepturilor omului și libertăților fundamentale (măsuri preventive, mandate de supraveghere tehnică, percheziții domiciliare, mandate de aducere).

Prin urmare, a existat o preocupare constantă pentru autocontrol și autoreglare.

În anul 2018 s-a realizat o primă evaluare a modului și stadiului implementării Strategiei pentru consolidarea dezvoltării și afirmării instituționale elaborată în prima parte a mandatului actualei echipe manageriale a Ministerului Public. Se dorește crearea unei culturi instituționale proprii care să fie cunoscută și aplicată de întreg personalul parchetelor.


În mod egal, a existat în ultimii trei ani un demers continuu de creare a unei culturi instituționale de protecție a drepturilor omului și a libertăților fundamentale în faza de urmărire penală. Proiectul cu acest titlu inițiat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în 2017 și-a derulat anul trecut cele cinci stagii regionale în cadrul cărora procurorii au beneficiat de formare profesională specifică. Deopotrivă, alte acțiuni în această materie au constat în crearea unei rețele de procurori specializați în instrumentarea cauzelor cu minori, continuarea implementării mecanismului de protecție a drepturilor persoanelor instituționalizate aflate în situații vulnerabile și culegerea defalcată de date privind criteriile de discriminare. Un grup de procurori a participat în luna iunie 2018 la o vizită de studiu la sediul Curții Europene a Drepturilor Omului. O astfel de inițiativă poate deveni o tradiție a Ministerului Public.

A continuat și în anul 2018 activitatea de analizare și uniformizare a practicii judiciare prin declararea recursurilor în interesul legii atât în materie penală, cât și în materie civilă, precum și prin formularea de concluzii în cauzele având ca obiect pronunțarea unor hotărâri prealabile de către completurile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

În vederea întăririi capacității operaționale a parchetelor în activitatea de combatere a infracționalității, dotării corespunzătoare, dezvoltării unor softuri și sisteme informatice, precum și consolidării pregătirii profesionale a procurorilor, s-a realizat în anul 2018 o bogată activitate de implementare a programelor cu finanțare externă, în calitate de autoritate contractantă sau partener. A continuat derularea proiectelor inițiate în cadrul Programului Operațional pentru Capacitatea Administrativă 2014-2020, respectiv: Întărirea capacității Ministerului Public de punere în aplicare a noilor prevederi ale codurilor penale în domeniul audierilor – SIPOCA 53 și Întărirea capacității Ministerului Public de punere în executare a unor procedee probatorii vizând perchezițiile informatice – SIPOCA 54. Un alt proiect este dedicat schimbului de bune practici în scopul realizării unui sistem de analiză automat la nivelul Uniunii Europene în privința modus operandi în cazul infracțiunilor de violență și interconectarea sistemelor de analiză bazate pe programul canadian ViCLAS. În context, se impune a fi menționată și semnarea în luna noiembrie 2018 a contractului de finanțare a unui nou exercițiu al Mecanismului Financiar Norvegian. Bugetul aprobat este în valoare de 4.250.000 euro, iar obiectivele generale vizează achiziția de echipamente și formarea profesională.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a acordat și în anul 2018 o atenție deosebită segmentului de cooperare internațională și de dezvoltare a relațiilor bilaterale cu anumiți parteneri strategici ori tradiționali ai Ministerului Public. Au avut loc participări active, prin luări de cuvânt, la reuniunile Rețelei procurorilor generali și șefilor instituțiilor echivalente de pe lângă curțile supreme ale statelor membre ale Uniunii Europene (NADAL), Forumului Consultativ al procurorilor generali și șefilor serviciilor de procuratură din statele membre ale Uniunii Europene, Conferinței anuale și reuniunii generale a Asociației Internaționale a Procurorilor, Comisiei interguvernamentale România-Republica Moldova și Conferinței internaționale privind justiția cu tema „Independența puterii


judiciare, între garantarea drepturilor justițiabililor și respectarea regulilor de funcționare a justiției”.

În același plan, au avut loc întâlniri cu procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Casație a Republicii Franceze (în cadrul căreia a fost parafată o Declarație comună de intenție), cu procurorul general al Finlandei, cu procurorul general al Curții de Casație al Republicii Italiene și procurorul național antimafia, procurorul general al Republicii Moldova.

În concluzie, într-un an marcat de dificultăți și schimbări majore, Ministerul Public și-a îndeplinit misiunea constituțională de reprezentare a intereselor generale ale societății, de apărare a drepturilor și libertăților cetățenilor și este pregătit pentru provocările viitoare.

*

* *

Constituția României, republicată, consacră, în titlul III („Autoritățile

publice”), capitolul VI „Autoritatea judecătorească”, rolul Ministerului Public de reprezentant al intereselor generale ale societății și de apărător al ordinii de drept, al drepturilor și libertăților cetățenilor. În acest mod, îi este practic recunoscută menirea sa de garant al respectării ordinii de drept, al drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, îndrituit să asigure echilibrul dintre libertatea cetățeanului și conformarea acestuia în fața legilor, generând astfel securitatea întregii societăți.

Realizarea unui act de justiție eficient constituțional, echitabil, accesibil, de largă credibilitate națională, reprezintă o așteptare de intensă legitimitate socială, determinată de necesitatea apărării valorilor vitale ale societății, prin respectarea normei de drept.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie coordonează activitatea parchetelor din subordine, are personalitate juridică şi gestionează bugetul Ministerului Public. Este condus de procurorul general ajutat de un prim-adjunct şi un adjunct.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie exercită, direct sau prin procurori anume desemnaţi, controlul asupra tuturor parchetelor. Acesta reprezintă Ministerul Public în relaţiile cu celelalte autorităţi publice şi cu orice persoane juridice sau fizice din ţară sau din străinătate. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este membru de drept al Consiliului Superior al Magistraturii.

Structura organizatorică a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cuprinde: direcţii, secţii, servicii și birouri, inclusiv pentru combaterea infracţiunilor săvârşite de militari, conduse de procurori şefi.


În cadrul acestei instituţii funcţionează două direcţii: a) Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi

Terorism, structură cu personalitate juridică proprie, specializată în combaterea criminalităţii organizate şi a terorismului.

Atribuţiile, competenţa, structura, organizarea şi funcţionarea sunt reglementate prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 78/2016, aprobată prin Legea 120/2018.

b) Direcţia Naţională Anticorupţie, structură autonomă cu personalitate juridică proprie, specializată în combaterea corupţiei.

Atribuţiile, competenţa, structura, organizarea şi funcţionarea sunt stabilite prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 43/2002, cu modificările și completările ulterioare.

De asemenea, în structura organizatorică a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie, funcționează nou înființata Secție pentru investigarea infracțiunilor din justiție care are competenţa exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracţiunile săvârşite de judecători şi procurori, inclusiv judecătorii şi procurorii militari şi cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.

Atribuţiile, competenţa, structura, organizarea şi funcţionarea sunt stabilite prin Legea nr. 207/2018 din 20 iulie 2018 prin care a fost modificată și completată Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară și prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.90/2018 privind unele măsuri pentru operaţionalizarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie din cadrul Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Parchetele de pe lângă curţile de apel, parchetele de pe lângă tribunale şi parchetul de pe lângă tribunalul pentru minori şi familie au personalitate juridică şi sunt conduse de procurori generali, respectiv de prim-procurori şi au în structură secţii în cadrul cărora pot funcţiona servicii şi birouri.

Parchetele de pe lângă judecătorii sunt organizate în fiecare judeţ şi în sectoarele municipiului Bucureşti şi sunt conduse de prim-procurori.

Secţiile, serviciile şi birourile parchetelor sunt conduse de procurori-şefi. În cadrul fiecărui parchet funcţionează un colegiu de conducere, ce avizează

problemele generale de conducere. În prezent, în cadrul Ministerului Public funcţionează: 15 parchete de pe

lângă curţile de apel, 43 parchete de pe lângă tribunale (inclusiv Parchetul de pe lângă Tribunalul pentru Minori şi Familie Braşov) și 176 parchete de pe lângă judecătorii.

Sistemul parchetelor militare este format din Secţia parchetelor militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel şi 4 Parchete Militare de pe lângă Tribunalele Militare (Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara).

Ministerul Public exercită, prin procurori, următoarele atribuţii: a) efectuează urmărirea penală în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege

şi participă, potrivit legii, la soluţionarea conflictelor prin mijloace alternative; b) conduce şi supraveghează activitatea de cercetare penală a poliţiei

judiciare, conduce şi controlează activitatea altor organe de cercetare penală;


c) sesizează instanţele judecătoreşti pentru judecarea cauzelor penale, potrivit legii;

d) exercită acţiunea civilă, în cazurile prevăzute de lege; e) participă, în condiţiile legii, la şedinţele de judecată; f) exercită căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti, în condiţiile

prevăzute de lege; g) apără drepturile şi interesele legitime ale minorilor, ale persoanelor puse

sub interdicţie, ale dispăruţilor şi ale altor persoane, în condiţiile legii; h) acţionează pentru prevenirea şi combaterea criminalităţii, sub

coordonarea ministrului justiţiei, pentru realizarea unitară a politicii penale a statului; i) studiază cauzele care generează sau favorizează criminalitatea,

elaborează şi prezintă ministrului justiţiei propuneri în vederea eliminării acestora, precum şi pentru perfecţionarea legislaţiei în domeniu;

j) verifică respectarea legii la locurile de deţinere preventivă; k) exercită atribuţiile prevăzute de Legea contenciosului administrativ

nr.554/2004, cu modificările şi completările ulterioare; l) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege. Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiilor legalităţii,

imparţialităţii şi controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei, în condiţiile legii. Procurorii trebuie să respecte drepturile şi libertăţile fundamentale,

prezumţia de nevinovăţie, dreptul la un proces echitabil, principiul egalităţii de arme, independenţa instanţelor şi forţa executorie a hotărârilor judecătoreşti definitive. În comunicarea publică, parchetele trebuie să respecte prezumţia de nevinovăţie, caracterul nepublic al urmăririi penale şi dreptul nediscriminatoriu la informare.

Parchetele sunt independente în relaţiile cu instanţele judecătoreşti, precum şi cu celelalte autorităţi publice. Parchetele funcționează pe lângă instanțele de judecată, conduc şi supraveghează activitatea de cercetare penală a poliţiei judiciare, în condițiile legii.


Capitolul II

CAPACITATEA ADMINISTRATIVĂ ŞI OPERAŢIONALĂ

A. Capacitatea administrativă şi de formare profesională a resurselor umane

B. Sinteza datelor statistice privind starea infracţională C. Capacitatea operaţională

A. Capacitatea administrativă şi de formare profesională a resurselor umane

Îmbunătățirea managementului resurselor umane a reprezentat și în anul 2018 un obiectiv prioritar al echipei de conducere a P.Î.C.C.J.

Activitatea managerială pe această componentă s-a desfășurat pe două direcții de acțiune respectiv:

- utilizarea la parametri optimi a resurselor umane existente; - perfecționarea profesională continuă a procurorilor și personalului auxiliar

de specialitate. Utilizarea optimă a resurselor umane s-a realizat, în principal, printr-o

repartizarea echilibrată a resurselor umane în raport de sarcini, obiective, volum de activitate.

Din perspectiva utilizării resurselor umane în cadrul parchetelor sunt relevante următoarele aspecte:

- numărul total de posturi de procuror prevăzute în statele de funcţii este 2.973 (dintre care la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - 156, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - 295, Direcţia Naţională Anticorupţie - 195, parchetele de pe lângă curţile de apel, tribunale şi judecătorii - 2.234 şi parchetele militare - 93).

- numărul total de posturi de procuror ocupate - 2.538 (din care la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - 130, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - 269, Direcţia Naţională Anticorupţie - 158, parchetele de pe lângă curţile de apel, tribunale şi judecătorii - 1.919 şi parchetele militare - 62).


UNITATEA TOTAL POSTURI PROCUROR

PREVĂZUTE OCUPATE VACANTE

P.Î.C.C.J. 156 130 26 D.I.I.C.O.T. 295 269 26 D.N.A. 195 158 37 Parchetele militare 93 62 31 Parchetele de pe lângă curţile de apel, tribunale şi judecătorii

2.234 1.919 315

Total 2.973 2.538 435

POSTURI DE PROCUROR OCUPATE ÎN ANUL 2018,

COMPARATIV CU ANII 2017 ŞI 2016

GRADUL DE OCUPARE A POSTURILOR LA NIVELUL MINISTERULUI PUBLIC

În anul 2018 şi-au încetat activitatea 135 procurori, dintre care: 101 prin pensionare, 26 au fost numiţi în funcţia de judecător, 5 procurori au fost condamnați definitiv pentru săvârșirea unor infracțiuni şi 3 prin deces.

Funcţii de conducere: La sfârşitul anului 2018, structura posturilor cu funcţii de conducere

prevăzute la nivelul Ministerului Public se prezenta astfel: - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie: 29 - Parchetele de pe lângă curţile de apel (P.C.A): 70 - Parchetele de pe lângă tribunale (P.T.): 172 - Parchetele de pe lângă judecătorii (P.J.): 223 - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (D.I.I.C.O.T.) 63 - Direcţia Naţională Anticorupţie (D.N.A.): 42 - Parchetele militare (P.M.): 32

TOTAL: 631

OCUPATE85,37%

VACANTE14,63%

2016 2017 2018

P.Î.C.C.J. şi parchetele subordonate 2.165 2.070 2.049

D.I.I.C.O.T. 244 261 269 D.N.A. 177 161 158 Parchetele militare 64 59 62

Total 2.650 2.551 2.538


STRUCTURA FUNCŢIILOR DE CONDUCERE PREVĂZUTE

Din totalul funcţiilor de conducere prevăzute la data de 31 decembrie 2018,

197 erau vacante (din care: la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi parchetele de pe lângă curţile de apel, tribunale şi judecătorii – 145, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – 17, Direcţia Naţională Anticorupţie – 17, parchetele militare – 18).

Comparativ cu anul 2017 (69,00%), în anul 2018 se constată menținerea gradului de ocupare a funcţiilor de conducere prin numire (68,78%).

Pe parcursul anului 2018 s-a constatat că au existat parchete de pe lângă judecătorii care au avut în structură un singur post de procuror ocupat prin numire, aceasta reprezentând o consecință a transferurilor și promovărilor în funcția de procuror.

În această situaţie s-au aflat mai multe parchete, iar spre exemplificare, enumerăm câteva dintre acestea, potrivit tabelului de mai jos:

O situație deosebită s-a înregistrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Videle care, pentru o perioadă a anului 2018, a funcționat doar cu procurori delegați.

Există mai multe unităţi de parchet care funcţionează aproape constant cu schema incompletă, uneori şi la jumătate sau mai puţin de jumătate din numărul posturilor prevăzute, împrejurare ce a impus eforturi susţinute pentru menţinerea unui

PCA11,09%

PÎCCJ4,60%DIICOT

9,98%DNA

6,66%

PM5,07%

PT27,26%

PJ35,34%

PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TOTAL POSTURI PROCUROR

PREVĂZUTE OCUPATE

JUDECĂTORIA BUHUȘI 3 1

JUDECĂTORIA CALAFAT 3 1

JUDECĂTORIA PANCIU 4 1

JUDECĂTORIA DARABANI 3 1

JUDECĂTORIA MĂCIN 3 1

JUDECĂTORIA GHEORGHENI 3 1

JUDECĂTORIA TURNU MĂGURELE 4 1

JUDECĂTORIA MORENI 3 1

JUDECĂTORIA MOLDOVA NOUĂ 3 1

JUDECĂTORIA BAIA DE ARAMĂ 3 1

JUDECĂTORIA VATRA DORNEI 3 1

JUDECĂTORIA PUCIOASA 3 1

JUDECĂTORIA TOPLIȚA 3 1


echilibru al organizării activităţii acestora, astfel încât să se asigure un cadru optim al performanţei judiciare. Exemplificăm câteva dintre acestea, cu grad de ocupare sub 50%:

PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TOTAL POSTURI PROCUROR

PREVĂZUTE OCUPATE

JUDECĂTORIA AIUD 5 2

JUDECĂTORIA ALEXANDRIA 8 3

JUDECĂTORIA SLATINA 12 4

JUDECĂTORIA MIERCUREA CIUC 5 2

JUDECĂTORIA VĂLENII DE MUNTE 5 2

JUDECĂTORIA GĂEȘTI 5 2

Din punctul de vedere al gestionării resurselor umane, se reține că s-au

realizat demersuri în raport de competențele care îi sunt conferite procurorului general de prevederile legale. Aceste demersuri au vizat, în special, ocuparea funcțiilor de conducere la unitățile de parchet care funcționează cu un număr redus de procurori sau considerate neatractive și care sunt vacante de mai mult timp. Stabilitatea funcțiilor de conducere este esențială pentru atingerea obiectivelor, însă politica de resurse umane la nivelul parchetelor este partajată între mai mulți actori (respectiv, Consiliul Superior al Magistraturii, procurorul peneral și, în anumite cazuri, ministrul justiției).

Noile modificări legislative au redus, nejustificat, rolul procurorului general în materia resurselor umane, politicile de transfer, detașare și delegare a procurorilor revenind în principal Secției de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, iar, în cazul delegării, și procurorilor generali ai parchetelor de pe lângă curțile de apel, ceea ce face ca la nivelul Ministerului Public să devină dificilă elaborea unei strategii pe termen mediu și lung a resurselor umane.

Totodată, numărul anual de procurori admiși la I.N.M., precum și al celor care intră în sistem în condițiile art. 331 din Legea nr. 303/2004 și unitățile la care sunt scoase la concurs posturile, revin în aria de competență a C.S.M.

În anul 2018, în domeniul resurselor umane, au mai fost efectuate demersuri pentru acoperirea necesarului de personal în cadrul unităţilor cu volum mare de activitate, unităţi care fie funcţionau cu schema incompletă, fie subdimensionată. Astfel, la sfârșitul anului 2018 erau delegați 101 procurori în funcție de execuție.

VECHIMEA ÎN FUNCŢIE

Vechime în funcţie Număr total procurori

mai mică de 3 ani 92

3 – 5 ani 174

5 – 10 ani 590 10 – 15 ani 387

15 – 20 ani 520

mai mult de 20 ani 775


STRUCTURA PE SEXE

Sex Număr total procurori

FEMEI 1.315 BARBATI 1.223

REPARTIŢIA PE GRUPE DE VÂRSTĂ

Grupe de vârstă Număr total procurori

20 – 30 ani 140 30 – 40 ani 773 40 – 50 ani 1.268 50 – 60 ani 325 60 – 70 ani 32

În ceea ce priveşte repartiţia pe grupe de vârstă şi vechime în funcţie, se

constată că la nivelul Ministerului Public predomină numărul procurorilor având vârsta între 40-50 ani.

Perfecționarea profesională continuă a procurorilor și a personalului auxiliar de specialitate s-a realizat prin formele de pregătire centralizate şi descentralizate.

Pregătirea profesională centralizată a procurorilor s-a desfășurat prin Institutul Național al Magistraturii care, în anul 2018, a organizat 70 seminarii în cadrul programului de formare profesională, procurorii participând la 42 seminarii.

La aceste activități au participat un număr de 348 procurori din totalul celor 2.538 procurori încadrați în prezent în unitățile de parchet ale Ministerului Public, rezultând că 13,71% din procurori au participat, în anul 2018, la o formă de pregătire centralizată.

În anul 2018, la Serviciul de cooperare judiciară internațională, relații

internaționale și programe au fost înregistrate 115 deplasări în străinătate, efectuate de 145 procurori, un consilier al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, 6 specialiști IT, 3 manageri publici și 6 ofițeri de poliție.

Și în anul 2018 a continuat cooperarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu Institutul Național al Magistraturii, în cadrul ,,Programului de schimb între autoritățile judiciare europene” , sub egida E.J.T.N., constând în

organizarea unor stagii de pregătire în România, pentru un număr de aproximativ 98 de magistrați străini (procurori şi judecători) din țări membre ale Uniunii Europene (Germania, Polonia, Spania, Franța, Italia, Belgia, Bulgaria, Suedia, Portugalia, Olanda).

În anul 2018 s-a realizat pregătirea profesională continuă descentralizată, a

procurorilor și a personalului auxiliar de specialitate atât la nivelul Parchetului de pe

lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cât și la nivelul unităților și structurilor de

parchet din cadrul Ministerului Public.

De asemenea, pregătirea profesională a personalului auxiliar de specialitate

s-a desfășurat și la nivel centralizat, prin participarea la cursurile organizate de Școala

Națională de Grefieri.


O contribuție importantă pe componenta perfecționare profesională a avut-o și activitatea Serviciului de documentare și statistică judiciară în a cărei sferă de competență intră, activitățile referitoare la accelerarea și definitivarea procedurilor instituționale de uniformizare sistemică a practicii judiciare și la interpretarea uniformă a dispozițiilor legale.

Misiunea sa, în cursul anului 2018, a fost aceea de a acționa în două dintre direcțiile conturate în Strategia Ministerului Public pentru consolidarea dezvoltării și afirmării instituționale în perioada 2017-2020, respectiv, de elaborare a unor note de studii în special cu privire la interpretarea unitară a dispozițiilor legale domeniile deficitare ale portofoliului operațional al Ministerului Public, precum și pentru completarea şi actualizarea cadrului metodologic de organizare și funcționare a Ministerului Public.

Pe cel dintâi palier, în anul 2018, Serviciul de documentare și statistică judiciară din cadrul Secţiei de resurse umane şi documentare a elaborat un număr de 110 note de studiu privind probleme complexe ale aplicării legii penale şi procesual penale, în principal, dar şi alte probleme ale activităţii curente.

De asemenea, au fost întocmite observații și propuneri la proiectele de acte normative elaborate de Consiliul Superior al Magistraturii, în cadrul comisiilor de lucru, de către Ministerul Justiției ori de către grupuri și comisii parlamentare sau foruri civile, dintre care amintim pe cele vizând: legile justiției precum și modificarea și completarea Codurilor penal și de procedură penală.

Pe cel de-al doilea palier, care a vizat capacitatea administrativă a

Ministerului Public, în cursul anului 2018, au fost elaborate ordine, dintre care exemplificăm:

1) Ordinul nr. 22 din 30 ianuarie 2018 privind constituirea comisiei de evaluare „SIPOCA53”;

2) Ordinul nr. 61 din 4 martie 2018 privind desemnarea procurorilor care efectuează verificări prealabile în vederea exercitării acţiunii disciplinare;

3) Ordinul nr. 99 din 25 aprilie 2018 privind desemnarea structurilor abilitate să coopereze cu EUROPOL în temeiul Legii nr. 56/2018;

4) Ordinul nr. 105 din 3 mai 2018 desemnare procurori care instrumentează sau participă la soluţionarea cauzelor cu minori;

5) Ordinul nr. 161 din 26 iunie 2018 pentru desemnarea membrilor din partea Ministerului Public în Consiliul de coordonare a Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate;

6) Ordinul nr. 186 din 3 august 2018 privind constituirea şi funcţionarea reţelei naţionale de procurori specializaţi în cercetarea infracţiunilor contra mediului şi fondului forestier şi cinegetic naţional, precum şi a infracțiunilor împotriva patrimoniului cultural şi natural;

7) Ordinul nr. 238 din 16 octombrie 2018 privind desemnarea persoanei responsabile cu protecţia datelor cu caracter personal;


8) Ordinul nr. 252 din 23 octombrie 2018 privind organizarea şi funcţionarea în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie;

9) Ordinul nr. 270 din 13 noiembrie 2018 privind constituirea echipei de implementare a proiectului „Combaterea criminalităţii şi a corupţiei”;

10) Ordinul nr. 294 din 5 decembrie 2018 privind crearea unei reţele de procurori specializaţi în instrumentarea cauzelor cu minori.

Deopotrivă, au fost elaborate sau modificate şi completate un număr important de ordine ale procurorului general.

În cursul anului 2018 a funcționat Consiliul Științific (în continuare

Consiliul), organ consultativ care își desfășoară activitatea în baza Ordinului nr. 61/2016 al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

La solicitarea parchetelor, a secțiilor/serviciilor sau a conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Consiliul a examinat peste 20 note de studiu, note de drept comparat, opinii și puncte de vedere.

Soluțiile adoptate de Consiliu au urmărit corelarea punctelor de vedere stabilite cu modificările legislative survenite, practica Curții Constituționale și tehnica legislativă, după caz.

În vederea asigurării bunei funcționări a Parchetului de pe lângă Înalta Curte

de Casaţie şi Justiţie și a parchetelor subordonate, în perioada de referință, Colegiul de Conducere a emis 20 hotărâri prin care s-au adoptat, avizat sau propus diverse măsuri necesare, în domenii precum formarea profesională, numirea în funcții, organizarea unor concursuri, stabilirea modului unitar de salarizare, proiecte de acte normative, desemnarea unor procurori pentru desfășurarea unor activități ș.a.

În anul 2018, Revista „Pro-Lege” a continuat să înregistreze un salt calitativ, oferind cititorilor idei și teorii incontestabile, opinii și puncte de vedere, cercetări științifice și aplicații practice interesante, editate și publicate în cele patru numere .

Revista se bucură în continuare de o largă apreciere și pe plan internațional, fiind indexată în două dintre bazele de date internaţionale recunoscute pentru domeniul ştiinţelor juridice, conform Ordinului ministrului educaţiei naționale şi cercetării științifice nr. 6129/2016 (CEEOL și Hein Online).

În vederea îmbunătăţirii activităţii desfăşurate de parchetele din subordine,

s-au realizat, în conformitate cu ordinele procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, analize pe domenii de activitate, prilej cu care

s-au formulat observaţii şi propuneri. Dintre acestea, precizăm: 1. Raportul de activitate în domeniul datelor cu caracter personal pe anul

2017. 2. Datele statistice privind infracțiunile de corupție, pagubele (în lei şi euro)

produse de inculpații trimiși în judecată, precum şi valoarea măsurilor asigurătorii.


3. Centralizarea formularelor statistice P1-P4 şi analiza privind activitatea Ministerului Public şi starea infracțională; Volumul de activitate pentru parchetele militare teritoriale; Situația cauzelor de soluționat, soluționate şi rămase nesoluționate; Situația privind numărul de căi de atac declarate soluționate şi admise pe unități de parchet şi pe total Minister Public, precum şi Situația inculpaților achitați definitiv indiferent de perioada trimiterii în judecată pe unități de parchet şi pe total Minister Public; Volumul de activitate şi media pe procuror la parchetele de pe lângă curțile de apel, parchetele de pe lângă tribunale şi parchetele de pe lângă judecătorii, secţii/direcţii şi pe total Minister Public în perioada de raportare statistica.

4. Analiza indicatorilor de calitate din activitatea parchetelor pe anul 2017. 5. Analiza datelor privind activitatea inspectorilor antifraudă detaşaţi la

parchete. 6. Studiu criminologic privind infracțiunile de omor (simplu și calificat) și de

loviri sau vătămări cauzatoare de moarte ce au făcut obiectul trimiterilor în judecată în perioada anilor 2011-2015.

B. Sinteza datelor statistice privind starea infracţională (anexa nr. 2). 1. În anul 2018 din numărul dosarelor de soluţionat (1.753.540) au fost

soluţionate 543.971 dosare, din care 46.441 prin rechizitorii și acorduri de recunoaștere a vinovăției, dispunându-se trimiterea în judecată a 58.737 inculpaţi persoane fizice (anexa nr. 2.1.a) şi 242 inculpaţi persoane juridice.

Din totalul inculpaţilor persoane fizice trimişi în judecată 53.991 sunt bărbaţi (91,9%) şi 4.746 sunt femei (8,1%). Din totalul inculpaţilor persoane fizice trimişi în judecată 3.704 sunt minori (6,3%) – anexa nr. 2.1.b.

Faţă de 30.657 suspecți și inculpați persoane fizice s-a adoptat soluția de renunțare la urmărirea penală.

2. Media inculpaţilor persoane fizice trimişi în judecată la 100.000 locuitori a fost de 301, mai mică faţă de 305 în anul 2017 (anexa nr. 2.2.)

Se constată următoarele medii la parchetele din circumscripţiile curţilor de apel:

SUB MEDIA PE ŢARĂ

PARCHETELE DIN CIRCUMSCRIPŢIILE

CURŢILOR DE APEL

PESTE MEDIA PE ŢARĂ

PARCHETELE DIN CIRCUMSCRIPŢIILE

CURŢILOR DE APEL

PLOIEȘTI 214 BRAȘOV 313 IAȘI 233 GALAȚI 321 TÂRGU-MUREȘ 241 SUCEAVA 321 PITEȘTI 244 CONSTANȚA 351 BUCUREȘTI 247 BACĂU 424 ORADEA 253 ALBA IULIA 267 TIMIȘOARA 273 CRAIOVA 285

CLUJ 294


3. Dinamica celor mai importante categorii de infracţiuni a) Structura infracţiunilor (în funcţie de numărul inculpaţilor persoane

fizice trimişi în judecată şi ponderea în total inculpaţi persoane fizice trimişi în judecată):

- contra persoanei 11.590 (19,7%) - contra patrimoniului 12.690 (21,6%) - contra siguranței publice 22.461 (38,2%) - prevăzute de legile speciale 6.614 (11,3%), din care: - infracțiuni privind traficul și consumul ilicit de droguri precum și la

regimul juridic al precursorilor 1.784 (3% din total inculpați persoane fizice trimiși în judecată);

- infracțiuni de spălarea banilor 215 (0,4% din total inculpați persoane fizice trimiși în judecată);

- infracțiuni de evaziune fiscală 1.337 (2,3% din total inculpați persoane fizice trimiși în judecată);

- infracțiuni privind mediul înconjurător 6 (0,01% din total inculpați persoane fizice trimiși în judecată);

- infracțiuni de contrabandă 1.077 (1,8% din total inculpați persoane fizice trimiși în judecată);

- infracțiuni prevăzute de Codul silvic 672 (1,1% din total inculpați persoane fizice trimiși în judecată);

- infracțiuni la regimul drepturilor de proprietate intelectuală 123 (0,2% din total inculpați persoane fizice trimiși în judecată);

- infracțiuni de corupție prevăzute de Legea nr. 78/2000 - 397 (0,7% din total inculpați persoane fizice trimiși în judecată);

- alte infracțiuni 5.382 (9,2%) b) Infracţiuni contra persoanei (anexele nr. 2.3., 2.4., 2.5.)

11.590 inculpaţi persoane fizice trimişi în judecată, din care: - 7,5% pentru omor = 868 inculpaţi. - 6,9% pentru ucidere din culpă = 799 inculpați

A crescut numărul inculpaţilor trimişi în judecată pentru accidente mortale de circulație (359) şi ponderea acestora (3,1%), faţă de 350 în anul 2017.

57,7% pentru loviri sau alte violențe = 6.690 inculpați

4,2% pentru vătămare corporală din culpă = 484 inculpați

4,2% pentru viol = 483 inculpați

2,8% pentru act sexual cu un minor = 319 inculpați

2,2% pentru amenințare = 250 inculpați

1,9% pentru vătămare corporală = 223 inculpați

1,7% pentru proxenetism = 201 inculpați

1,5% pentru violare de domiciliu = 171 inculpați

1,5% pentru trafic de minori = 169 inculpați

1,3% pentru lipsire de libertate în mod ilegal = 155 inculpați


1,1% pentru șantaj = 127 inculpați

1,1% pentru agresiune sexuală = 127 inculpați

1,0% pentru trafic de persoane = 120 inculpați

3,5% pentru alte infracțiuni contra persoanei = 404 inculpați Pentru infracţiunea de viol urmat de moartea victimei au fost trimiși în

judecată 3 inculpați. c) Violenţa în familie În anul 2018 s-au înregistrat 1.360 inculpaţi trimişi în judecată, adică

2,3% din totalul celor trimişi în judecată (anexa nr. 2.6.). Infracţiunile de violenţă intrafamilială săvârşite au avut următoarele

consecinţe: Soţi victime: - 277 = victime ale infracţiunilor contra persoanei, din care: - 45 = victime ale omorului, din care: - 24 = victime ale omorului faptă consumată - 189 = victime ale lovirilor sau altor violenţe - 3 = victime ale vătămării corporale şi vătămării corporale din culpă - 6 = victime ale lovirilor sau vătămărilor cauzatoare de moarte Părinţi victime: - 116 = victime ale infracţiunilor contra persoanei, din care: - 29 = victime ale omorului, din care: - 22 = victime ale omorului faptă consumată - 56 = victime ale lovirilor sau altor violenţe - 4 = victime ale vătămării corporale şi vătămării corporale din culpă - 4 = victime ale lovirilor sau vătămărilor cauzatoare de moarte

Copii victime ale părinţilor: - 205 = victime ale infracţiunilor contra persoanei, din care 151 minori - 29 = victime ale omorului, din care 12 minori - 13 = victime ale omorului faptă consumată, din care 8 minori - 82 = victime ale lovirilor sau altor violențe, din care 53 minori - 4 = victime ale vătămării corporale și vătămării corporale din culpă, din

care 2 minori - 12 = victime ale infracțiunilor de rele tratamente aplicate minorilor - 32 = victime ale violului, din care 30 minori - 542 = victime ale abandonului de familie, din care 469 minori - 1 = victimă a nerespectării măsurilor privind încredințarea minorilor

Fraţi şi surori victime: - 105 = victime ale infracţiunilor contra persoanei, din care 11 minori - 28 = victime ale omorului, din care: - 11 = victime ale omorului faptă consumată


- 60 = victime ale lovirilor sau altor violenţe, din care 2 minori - 1 = victimă a vătămării corporale - 8 = victime ale violului, din care 5 minori d) Infracţiuni contra patrimoniului Au fost trimişi în judecată 12.690 inculpaţi persoane fizice (anexa nr. 2.7.),

cu o pondere de 21,6% în totalul inculpaților persoane fizice trimişi în judecată. Dintre infracţiunile mai importante, exemplificăm:

63,5% furt = 8.053 inculpaţi (anexa nr. 2.8.) 15,6% tâlhărie = 1.975 inculpaţi (anexa nr. 2.9.) 10,4% înşelăciune = 1.316 inculpaţi (anexa nr. 2.10 a) 7,5% distrugere = 951 inculpaţi

În anul 2018, prejudiciile reținute în actele de inculpare au fost în cuantum de 3.121.092.272 lei, 59.831.206 euro şi s-au luat măsuri asigurătorii în valoare de 2.202.994.411 lei.

e) Infracţiuni care aduc atingere unor relaţii privind convieţuirea

socială Au fost trimişi în judecată 1.926 inculpaţi persoane fizice, reprezentând 3,3%

din totalul inculpaților persoane fizice trimiși în judecată. Dintre infracţiunile care se înscriu în această categorie, reţinem: ● 31,0% abandon de familie = 597 inculpaţi ● 12,6% constituirea unui grup infracțional organizat = 242 inculpaţi ● 8,1% pornografie infantilă = 156 inculpaţi ● 1,6% nerespectarea măsurilor privind încredințarea minorului =

31 inculpaţi. f) Infracţiuni de corupţie Au fost trimişi în judecată 942 inculpaţi persoane fizice, din care 326 de către

Direcţia Naţională Anticorupţie (anexa nr. 2.10.b).

Activitatea de rezolvare a plângerilor, cererilor, memoriilor și sesizărilor cetățenilor

În anul 2018 au fost înregistrate 511.251 plângeri. Din acestea, au fost soluţionate 444.680 plângeri, cu o pondere de 87% în totalul celor de soluţionat şi au fost admise 168.509, respectiv 37,9% din cele soluţionate.

Din total, 9.142 plângeri au fost soluţionate de procurorii din secţiile Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, 8.933 de Direcţia Naţională Anticorupţie, 19.688 de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi 5.050 de parchetele militare (din care 948 de către Secţia parchetelor militare).

Au fost primiţi în audienţă la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie 1.777 persoane.


C. Capacitatea operaţională 1. Resursele materiale aflate la dispoziţia parchetelor în anul 2018 Prin Legea bugetului de stat pe anul 2018 nr. 2/2018, Ministerului Public

i-au fost aprobate fonduri bugetare în sumă totală de 1.291.861 mii lei credite de angajament si 1.234.684 mii lei credite bugetare, din care 1.289.461 mii lei credite de angajament si 1.232.284 mii lei credite bugetare la sursa ”Buget de stat” şi 2.400 mii

lei credite bugetare și de angajament la sursa ”Fonduri externe nerambursabile”,

defalcate în structură, după cum urmează:

În bugetul Ministerului Public pe anul 2018, au fost aprobate distinct, ca

anexe, bugetele Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

Pe baza propunerilor de rectificare bugetară formulate și transmise de Ministerul Public către Ministerul Finanțelor Publice şi potrivit prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 78/2018 și Ordonanţei de urgență a Guvernului nr. 101/2018, în cursul anului 2018 au fost aprobate următoarele rectificări ale bugetului de stat:

MINISTERUL PUBLIC

DENUMIRE INDICATORI BUGET

INIȚIAL 2018 %

I. CHELTUIELI - BUGET DE STAT I. Credite de angajament 1.289.461 99,81 II. Credite bugetare, din care: 1.232.284 99,81 CHELTUIELI DE PERSONAL I. Credite de angajament 1.101.771 85,29 II. Credite bugetare 1.101.771 89,24 BUNURI ŞI SERVICII I. Credite de angajament 77.500 6,00 II. Credite bugetare 77.500 6,28 ALTE TRANSFERURI I. Credite de angajament 10 0,0008 II. Credite bugetare 10 0,0008 ASISTENȚĂ SOCIALĂ I. Credite de angajament 152 0,01 II. Credite bugetare 152 0,01

PROIECTE CU FINANŢARE DIN FONDURI EXTERNE NERAMBURSABILE AFERENTE CADRULUI FINANCIAR 2014-2020

I. Credite de angajament 69.167 5,35 II. Credite bugetare 5.290 0,43 ALTE CHELTUIELI I. Credite de angajament 13.861 1,07 II. Credite bugetare 13.861 1,12 ACTIVE NEFINANCIARE I. Credite de angajament 27.000 2,09 II. Credite bugetare 33.700 2,73 II. FONDURI EXTERNE NERAMBURSABILE I. Credite de angajament 2.400 0,19 II. Credite bugetare 2.400 0,19

TOTAL GENERAL I. Credite de angajament 1.291.861 100,00 II. Credite bugetare 1.234.684 100,00


- Titlul I „Cheltuieli de personal” a fost suplimentat cu suma de 30.000 mii

lei credite de angajament și credite bugetare; - Titlul II „Bunuri și servicii” a fost diminuat la credite de angajament cu

suma de 3.250 mii lei și la credite bugetare cu suma de 5.500 mii lei; - Titlul VII „Alte transferuri” a fost diminuat cu suma de 2 mii lei credite de

angajament și credite bugetare; - Titlul X „Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile

aferente cadrului financiar 2014-2020” a fost diminuat la credite de angajament

cu suma de 50.278 mii lei și la credite bugetare cu suma de 520 mii lei; - Titlul XI „Alte cheltuieli” a fost suplimentat cu suma de 348 mii lei, atât la

credite de angajament cât și la credite bugetare; - Titlul XIII „Active nefinanciare” a fost diminuat cu suma de 626 mii lei atât

la credite de angajament cât și la credite bugetare. Urmare influențelor operate cu ocazia rectificării bugetului de stat pe anul

2018, precum și a altor modificări efectuate în procesul execuției bugetare, avizate de Ministerul Finanțelor Publice, bugetul Ministerului Public, actualizat la finele anului 2018, se prezintă astfel: MINISTERUL PUBLIC

DENUMIRE INDICATORI

BUGET FINAL APROBAT 2018

%

I. CHELTUIELI - BUGET DE STAT

I. Credite de angajament 1.267.067 99,59 II. Credite bugetare, din care: 1.258.800 99,61 CHELTUIELI DE PERSONAL

I. Credite de angajament 1.131.771 88,95 II. Credite bugetare 1.131.771 89,56 BUNURI ŞI SERVICII

I. Credite de angajament 74.250 5,84 II. Credite bugetare 72.000 5,70 ALTE TRANSFERURI

I. Credite de angajament 8 0,0006 II. Credite bugetare 8 0,0006 ASISTENȚĂ SOCIALĂ

I. Credite de angajament 152 0,01 II. Credite bugetare 152 0,01


I. Credite de angajament 21.629 1,70 II. Credite bugetare 8.912 0,71 ALTE CHELTUIELI

I. Credite de angajament 14.209 1,12 II. Credite bugetare 14.209 1,12 ACTIVE NEFINANCIARE

I. Credite de angajament 25.048 1,97 II. Credite bugetare 31.748 2,51 II. FONDURI EXTERNE NERAMBURSABILE

I. Credite de angajament 5.247 0,41 II. Credite bugetare 4.885 0,39

TOTAL GENERAL (mii lei)

I. Credite de angajament 1.272.314 100,00

II. Credite bugetare 1.263.685 100,00


Situația privind execuția bugetară pe anul 2018, pentru Ministerul Public, potrivit datelor centralizate prin contul de execuție a cheltuielilor bugetului de stat în profil economic la data de 31 decembrie 2018, întocmit de către Ministerul Finanțelor Publice, pe titluri de cheltuieli bugetare, se prezintă astfel:

MINISTERUL PUBLIC

DENUMIRE INDICATORI PREVEDERI

ANUALE FINALE 2018

TOTAL PLĂŢI % plăți din prevederi

I. CHELTUIELI - BUGET DE STAT


II. Credite bugetare, din care: 1.258.800 1.248.502 99,61

CHELTUIELI DE PERSONAL


II. Credite bugetare 1.131.771 1.130.001 89,56

BUNURI ŞI SERVICII

I. Credite de angajament 74.250 5,84

II. Credite bugetare 72.000 67.691 5,70

ALTE TRANSFERURI

I. Credite de angajament 8 0,00

II. Credite bugetare 8 7 0,00

ASISTENȚĂ SOCIALĂ

I. Credite de angajament 152 0,01

II. Credite bugetare 152 39 0,01




ALTE CHELTUIELI



ACTIVE NEFINANCIARE



II. FONDURI EXTERNE NERAMBURSABILE



TOTAL GENERAL (mii lei)


II. Credite bugetare 1.263.685 1.252.784 100,00

2. Activitatea de audit public intern s-a desfășurat pe parcursul anului 2018 în cadrul Direcției de audit public intern. Aceasta este organizată și își desfășoară activitatea în subordinea directă a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Direcția de audit public intern asigură exercitarea atribuției de audit intern pentru Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, parchetele de pe lângă curțile de apel și parchetele de pe lângă tribunale, în conformitate cu art. 11 lit. f) din Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern.


Cele 10 domenii auditabile pentru care auditorii interni din cadrul Ministerului Public au desfășurat în anul 2018 misiuni de audit de asigurare/misiuni de consiliere sunt următoarele: activitatea financiar-contabilă, activitatea de resurse umane, activitatea de salarizare și alte drepturi, sistemul de control intern/managerial, activitatea de tehnologia informației, activitatea de achiziții publice, activitatea administrativă, activități specifice desfășurate de personalul auxiliar de specialitate, activitatea consilierilor juridici și programele cu finanțare externă.

3. În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este

organizat Serviciul de documente clasificate care asigură gestionarea informațiilor clasificate pentru toate secţiile Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (cu excepţia Secţiei parchetelor militare), cu respectarea dispoziţiilor Legii nr.182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, Standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002, Hotărârea Guvernului nr. 781/2002 privind protecţia informaţiilor secrete de serviciu, ordinele directorului general al Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat și prin ordinele procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În anul 2018, Serviciul de documente clasificate a realizat activităţi specifice, structurate pe componentele de protecţie a informaţiilor clasificate.

4. În anul 2018 au fost înregistrate la Biroul juridic un număr de

12.021 lucrări cuprinzând acte procesuale şi procedurale din dosare privind cauze aflate pe rolul instanţelor de judecată (7.065), ordine ale procurorului general (2.926), contracte și comenzi (825), precum şi puncte de vedere şi alte cereri ale compartimentelor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi unităţile subordonate (315).

În cele 890 dosare de instanţă noi s-au formulat apărări de fond, iar pentru cauze aflate în instrumentarea biroului din anii anteriori s-au formulat întâmpinări, note de ședință, adrese, cereri, obiecțiuni, concluzii scrise și au fost exercitate căi de atac.


Capitolul III

ACTIVITATEA DE URMĂRIRE PENALĂ ŞI DE SUPRAVEGHERE

A CERCETĂRILOR PENALE DESFĂŞURATĂ DE

PARCHETELE DIN CADRUL MINISTERULUI PUBLIC

A. Urmărirea penală proprie B. Supravegherea cercetărilor penale C. Operativitatea soluționării cauzelor D. Cauze cu autori necunoscuți E. Prejudicii produse de inculpații trimiși în judecată F. Calitatea urmăririi penale. Constatări și măsuri dispuse În general, în anul 2018, parchetele și-au desfășurat activitatea în condiții

aproape similare cu cele ale anului 2017, cu o ușoară tendință de creștere a numărului de cauze avute spre soluționare, 1.753.540 cauze (cu 1.473 mai mult decât în anul 2017), din care 1.032 la Secția de urmărire penală și criminalistică a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (cu 120 mai puțin decât în anul 2017), 1.422 la Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție și 4.435 cauze la parchetele militare (cu 333 mai multe decât în 2017, din care 51 la Secția parchetelor militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu 4 mai multe decât în 2017).

În aceeași perioadă au fost soluționate 543.971 cauze (cu 10.931 mai multe decât în 2017), reprezentând 31% din totalul cauzelor de soluționat, din care, 46.441 prin trimitere în judecată (cu 510 mai multe decât în 2017) și 497.530 prin soluții de netrimitere în judecată (cu 10.421 mai multe decât în anul 2017) (anexa nr. 1).

Din totalul trimiterilor în judecată, un număr de 738 au fost dispuse în cauze privind infracțiuni de evaziune fiscală ceea ce reprezintă o pondere de 1,6%, iar un număr de 486 rechizitorii și acorduri de recunoaștere a vinovăției privesc cauze penale în care s-a efectuat urmărirea penală pentru săvârșirea unor infracțiuni de corupție, reprezentând o pondere de 1% (anexa nr. 7).

Deși față de anul 2017 a crescut numărul cauzelor trimise în judecată, în anul 2018, numărul total al inculpaților a scăzut, fiind trimiși în judecată 58.737 inculpați persoane fizice (cu 1.102 mai puțin).

În ceea ce privește cauzele soluționate prin netrimitere în judecată, în


74.081 dosare s-a dispus renunțarea la urmărirea penală, în creștere față de anul 2017 cu 2.891 de cauze.

Din totalul dosarelor soluționate (543.971), un număr de 322 cauze au fost soluționate de Secția de urmărire penală și criminalistică (în scădere cu 187 de cauze față de 2017), 127 cauze de Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție și 2.122 cauze de parchetele militare (în creștere cu 45 de cauze), din care 15 cauze de Secția parchetelor militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (în scădere cu 8 cauze).

Au fost reunite, declinate, suspendate sau reținute la urmărire penală proprie un număr de 81.354 cauze (în scădere față de 2017 cu 7.255 de cauze), reprezentând 4,6% din totalul cauzelor de soluționat, din care 370 la Secția de urmărire penală și criminalistică, 9 la Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție și 450 la parchetele militare (22 cauze la Secția parchetelor militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție).

Volumul de activitate (numărul cauzelor de soluționat) a crescut față de anul anterior cu aproximativ 0,1%, în condițiile în care în perioada 2015-2017 acesta a scăzut constant, după cum urmează:

- în anul 2015 față de 2014, cu 2,5%; - în anul 2016 față de 2015, cu 3,1% - în anul 2017 față de 2016, cu 1,4%. În procente, ponderea din numărul total al cauzelor de soluționat al celor

aflate în urmărire penală proprie pe perioada analizată (2009-2018) s-a situat între 4,2 – 5,1%.

Numărul cauzelor soluționate a înregistrat o creștere procentuală de 2,1%. Numărul cauzelor cu autor cunoscut rămase nesoluționate la urmărire

penală proprie a scăzut cu 3,4%, în timp ce numărul cauzelor la supravegherea cercetărilor a înregistrat o ușoară creștere, de 2,7%.

A. Urmărirea penală proprie În anul 2018 au fost soluționate 33.632 cauze în care urmărirea penală

a fost efectuată de procuror (în creștere cu 536 de cauze față de 2017). Dintre acestea un număr de 321 cauze au fost soluționate de Secția de urmărire penală și criminalistică, 127 de Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție iar 2.120 de parchetele militare, din care 15 cauze de Secția parchetelor militare din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Un număr de 4.300 au fost soluționate prin trimitere în judecată (într-o

ușoară scădere față de 2017, cu 12 cauze), din care 45 de Secția de urmărire penală și criminalistică (în creștere cu 2 cauze), 2 de Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție și 243 de parchetele militare (în creștere cu 22 de cauze).

Au fost trimiși în judecată 7.677 inculpați persoane fizice (în scădere față de 2017 cu 634 de inculpați) din care 2.296 arestați preventiv (în creștere față de 2017 cu 53 de inculpați). Dintre aceștia, 75 inculpați (în scădere cu 58 de inculpați) din care 5 în stare de arest preventiv (în scădere cu 9 inculpați) au fost trimiși în judecată de


Secția de urmărire penală și criminalistică, 2 inculpați de Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție iar 316 inculpați de parchetele militare (în creștere cu 26 de inculpați) din care 1 inculpat în stare de arest preventiv (față de 2 inculpați în anul 2017).

În 29.332 cauze au fost adoptate soluții de netrimitere în judecată (în creștere cu 548 cauze față de 2017). Dintre acestea, un număr de 276 soluții au fost dispuse de Secția de urmărire penală și criminalistică (în scădere cu 190 de cauze), 125 soluții de Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție și un număr de 1.877 soluții de parchetele militare (în creștere cu 21 cauze), din care 15 de Secția parchetelor militare din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (în scădere cu 6 cauze).

La sfârșitul anului 2018 au rămas de soluționat 39.301 cauze (în scădere față de 2017 cu 1.131 cauze), din care 2.484 cu autor necunoscut (în creștere cu 161 de cauze).

La Secția de urmărire penală și criminalistică au rămas de soluționat 326 cauze, (în scădere cu 163 cauze față de 2017) din care, 21 cauze cu autor necunoscut. La Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție au rămas de soluționat 1.286 cauze, niciuna cu autor necunoscut.

La parchetele militare au rămas de soluționat 1.862 cauze (în creștere cu 317 cauze față de 2017) din care, 2 cu autor necunoscut (față de 4 în anul 2017). La Secția parchetelor militare din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au rămas de soluționat 14 cauze (în scădere cu 9 cauze față de 2017), din care niciuna cu autor necunoscut.

B. Supravegherea cercetărilor penale Procurorii au supravegheat cercetările penale în 1.669.587 cauze (în

creștere față de anul 2018 cu 1.565 cauze), soluționând un număr 510.339 cauze (în creștere cu 10.395). Dintre acestea, au emis rechizitorii și acorduri de recunoaștere a vinovăției în 42.141 cauze (în creștere cu 522 de cauze), cu privire la 51.060 inculpați persoane fizice (în scădere cu 468 de inculpați), din care 3.604 arestați preventiv (în scădere cu 245 față de 2017).

La sfârșitul anului 2018 au rămas de soluționat 1.088.914 cauze (mai puțin

cu 1.072 cauze decât în 2017), din care 569.019 cu autor necunoscut (în scădere cu 14.603 cauze).

C. Operativitatea soluționării cauzelor În anul 2018, procentul de soluționare a cauzelor, raportat la totalul cauzelor

de soluționat a fost 35,7% cu o ușoară creștere față de anul 2017 când s-a înregistrat un procent de 35,5%.

Prin raportare la anul 2017, apar diferențe în ceea ce privește perioadele de soluționare. Astfel, din totalul cauzelor soluționate (543.971), 34,8% (189.396 cauze) au fost soluționate în mai puțin de 6 luni de la sesizare (în scădere cu 9.027 cauze față de 2017), 19,3% (105.001) au fost soluționate între 6 luni și 1 an de la


sesizare (în scădere cu 5.023 cauze), 30,5% (166.157) au fost soluționate în mai mult de un an de la sesizare (în creștere cu 6.865 cauze), iar 15,3% (83.417) au fost soluționate după ce s-a împlinit termenul de prescripție (în creștere cu 18.116 cauze) (anexa nr. 6).

Cu privire la acest din urmă indicator se reține faptul că, într-un număr de 81.058 cauze, soluția de clasare s-a dispus în cauzele cu autori necunoscuți, iar într-un număr de 2.294 de cauze în condițiile în care plângerea sau denunțul au fost formulate după împlinirea termenului de prescripție. În 65 de cauze termenul de prescripție s-a împlinit în cursul urmăririi penale.

Intervenirea prescripției răspunderii penale în dosarele cu autori cunoscuți. Principalele cauze identificate cu privire la acest indicator statistic au vizat: împlinirea termenului de prescripție anterior sesizării organelor de urmărire penală (în această categorie intrând majoritatea dosarelor în care au fost adoptate soluții de clasare ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale), sesizarea organelor de urmărire penală cu puțin timp înainte de împlinirea termenului de prescripție a răspunderii penale, efectele Deciziei Curții Constituționale a României nr. 297/2018 precum și, în unele situații, tergiversarea urmăririi penale.

Datele statistice privind cauzele rămase nesoluționate relevă faptul că acestea au crescut față de 2017 cu 12.239 cauze. Din totalul cauzelor rămase nesoluționate - fără cauze cu autori necunoscuți (556.712) -, 32,1% (178.512) sunt cu o vechime de până la 6 luni de la sesizare, 20,4% (113.726) între 6 luni și 1 an de la sesizare iar 47,5% (264.474) de peste un an de la sesizare.

De asemenea, din totalul cauzelor rămase de soluționat – fără cauze cu autor necunoscut - , 359.792 (64,6%) reprezintă cauzele cu urmărirea penală începută (în creștere față de 2017 cu 40.317 cauze).

În activitatea de urmărire penală proprie au rămas de soluționat 7.176 dosare cu vechimea între 6 luni și un an de la sesizare (în scădere cu 350 de dosare) și 19.426 dosare mai vechi de un an de la sesizare (în scădere cu 381 cauze), iar la organele de cercetare penală au rămas în lucru 106.550 dosare cu vechimea între 6 luni și un an de la sesizare (în creștere cu 1.709 dosare) și 245.048 dosare mai vechi de un an de la sesizare (în creștere cu 17.615 dosare).

În activitatea de urmărire penală proprie cele mai multe dosare cu o vechime mai mare de 6 luni de la sesizare se află în lucru la parchetele de pe lângă curțile de apel, Direcția Națională Anticorupție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Parchetele militare, Secția de urmărire penală și criminalistică și la Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, acestea din urmă reprezentând cauze complexe sau cu un grad ridicat de dificultate.

P.C.A. BUCUREȘTI 4.913 D.I.I.C.O.T. 9.881

P.C.A. CONSTANȚA 850 D.N.A. 3.743

P.C.A. PITEȘTI 711 PARCHETELE MILITARE 1.109

P.C.A. IAȘI 640 S.I.I.J. - P.Î.C.C.J. 705

P.C.A.PLOIEȘTI 604 S.U.P.C.- P.Î.C.C.J. 277


Din analiza motivelor care au condus la prelungirea duratei procedurilor în cauzele în care se efectuează urmărirea penală de procuror s-a desprins concluzia că, în general, aceasta a fost influențată de:

- complexitatea cauzelor dată, pe de o parte de natura infracțiunilor investigate, iar pe de altă parte, de administrarea materialului probator,

- creșterea volumului de activitate ca urmare a redistribuirii cauzelor aflate în lucru în urma pensionării unui număr mare de procurori,

- instabilitatea legislativă manifestată pe două coordonate respectiv, modificările frecvente aduse unor dispoziții legale și admiterea excepțiilor de neconstituționalitate cu privire la unele dispoziții prevăzute de Codul penal și Codul de procedură penală.

Au fost identificate și unele aspecte care pot fi calificate drept vulnerabilități în activitatea procurorilor, respectiv: concentrarea pe anumite cauze complexe, fapt ce a condus, în unele situații, la existența unor perioade de inactivitate în alte dosare și managementul timpului de lucru caracterizat, uneori, printr-o greșită abordare a modului în care procurorii își stabilesc prioritățile în activitatea pe care o desfășoară.

Durata procedurilor în sectorul de supraveghere a cercetării penale a constituit, de asemenea, o preocupare constantă a conducerii Ministerului Public, fiind monitorizate și analizate cauzele care au condus la influențarea operativității soluționării dosarelor.

Controalele efectuate în cursul anului 2018 au evidențiat, pe lângă motivele expuse mai sus, și un altul determinat de gradul de ocupare a schemelor de personal la nivelul poliției judiciare, la sfârșitul anului 2018 înregistrându-se un deficit de 6.344 lucrători de poliție judiciară, precum și de fluctuația de personal care a determinat redistribuirea succesivă a cauzelor penale.

Alături de motivele de ordin obiectiv care au condus la prelungirea duratei procedurilor în cauzele instrumentate în acest din urmă sector de activitate se mai reține și existența unuia care poate reprezenta o vulnerabilitate, respectiv, neexercitarea de către procuror, în unele situații, a unei supravegheri eficiente a cercetărilor penale.

D. Cauze cu autor necunoscut (A.N.) La sfârșitul anului 2018, în evidența parchetelor au rămas nesoluționate

un număr de 571.503 cauze cu autor necunoscut (în scădere față de 2017 cu 14.442 cauze), reprezentând 32,6% din totalul cauzelor de soluționat, din care 2.484 aflate în urmărire penală proprie la procuror (în creștere cu 161 de cauze). Dintre cauzele aflate în urmărire penală proprie la procuror.

Cele mai numeroase cauze la urmărirea penală proprie din totalul cauzelor cu autor necunoscut se află la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - 1.241 (în creștere față de 2017 cu 124 de cauze) și la parchetele de pe lângă următoarele curți de apel:


E. Prejudicii produse de inculpații trimiși în judecată Referitor la indicatorul "prejudicii constatate în cauzele în care inculpații

au fost trimiși în judecată", se constată că, față de anul 2017, acesta a crescut cu 16,5% la valoarea în lei (3.121.092.272 lei), scăzând însă valoarea în euro cu 45,6%, (59.831.206 euro). De asemenea, valoarea măsurilor asigurătorii dispuse a crescut semnificativ în raport cu anul 2017, respectiv cu 36,2%.

F. Calitatea urmăririi penale. Constatări și măsuri dispuse Achitări definitive În anul 2018 au fost achitați definitiv, indiferent de perioada trimiterii în

judecată, 1.290 inculpați, (cu 254 mai mulți decât în 2017) din care 1.264 inculpați persoane fizice, în creștere cu 269 de inculpați, 17 minori (în creștere cu 5 persoane) și 26 inculpați persoane juridice. Dintre inculpații achitați definitiv, un număr de 63 au fost arestați preventiv.

Din numărul total al inculpaților achitați, pentru un număr de 158 de inculpați, temeiul achitării a fost dezincriminarea faptei, cu 35 de inculpați mai mult decât 2017.

Ponderea achitaților definitiv în totalul inculpaților trimiși în judecată a fost de 2,2%, față de 1,7% în anul 2017.

Situația inculpaților achitați definitiv, indiferent de perioada trimiterii în judecată, este prezentată în anexele nr. 8 și 9.

Deși problematica achitărilor pronunțate prin hotărâri definitive va face obiectul unei analize distincte, respectiv aceea privind indicatorii de calitate a activității procurorilor, care este un obiectiv stabilit prin Ordinului nr. 213/2014 privind organizarea și funcționarea sistemului informațional al Ministerului Public, cu modificările și completările ulterioare, se impune totuși evidențierea acelor cauze cu caracter general care au influențat acest indicator de calitate.

O primă cauză o reprezintă existența unei jurisprudențe neunitare cu privire la instituțiile de drept penal determinată, în principal, de interpretarea logico-juridică diferită dată unor dispoziții legale de drept material.

O altă cauză o reprezintă modul diferit de apreciere și evaluare a materialului probator în cele două faze ale procesului penal, respectiv, faza de urmărire penală și cea de judecată.

Admiterea excepțiilor de neconstituționalitate cu privire la unele dispoziții de drept material sau procesual penal, reprezintă o altă cauză care a fost de natură să conducă la pronunțarea unor hotărâri de achitare.

ORADEA 320

BUCUREȘTI 284

BRAȘOV 85

IAȘI 73

ALBA IULIA 66

CLUJ 66


Analiza și monitorizarea permanentă, în baza Ordinului nr. 213/2014 privind organizarea și funcționarea sistemului informațional al Ministerului Public, cu modificările și completările ulterioare, a soluțiilor definitive de achitare pronunțate de instanțele de judecată au reliefat, în unele cazuri, situații în care achitarea inculpaților trimiși în judecată s-a datorat unor deficiențe ale urmăririi penale.

Restituiri și trimiteri ale dosarelor la procuror dispuse în temeiul art. 346 alin. 3 din Codul de procedură penală și art. 485 alin. 1 lit. b din Codul procedură penală

În anul 2018, instanțele de judecată au dispus restituirea și trimiterea dosarelor la procuror într-un număr de 236 cauze (cu 21 mai multe decât în 2017), reprezentând 0,51% din numărul trimiterilor în judecată.

Cele mai multe restituiri și trimiteri s-au înregistrat la parchetele de pe lângă următoarele curți de apel (activitate centralizată):

În cursul anului 2018 s-a înregistrat o creștere a numărului de hotărâri

definitive prin care s-a dispus restituirea cauzei la procuror în baza dispozițiilor art. 346 alin. 3 din Codul de procedură penală și de trimitere a dosarului la procuror în baza art. 485 alin. 1 lit. b din același cod.

Deși acest indicator de calitate va face obiectul unei analize separate, constatările de ordin general au evidențiat existența unor cauze ce au vizat o jurisprudență neunitară, (în special în ceea ce privește criteriile de apreciere a gravității faptei sau a periculozității infractorului în cazul acordului de recunoaștere a vinovăției), o interpretare diferită a materialului probator (în special în cazul prevăzut de art. 346 alin. 3 lit. b) Codul de procedură penală și deficiențe ale urmăririi penale.

Infirmări și redeschideri În anul 2018 s-au înregistrat 4.746 soluții de infirmări și redeschideri, cu

556 de cauze mai puțin decât în 2017. În procedura prevăzută de art. 340 din Codul de procedură penală (anexa

nr. 4), instanțele au soluționat prin hotărâri definitive 10.385 plângeri, reprezentând 96,7% din totalul cauzelor soluționate de instanțe. Dintre acestea, 2.008 au fost admise dispunându-se trimiterea cauzei la procuror în vederea începerii urmăririi penale, 23 cauze au fost reținute spre judecare (fiind pronunțate 3 soluții de condamnare), în 77 cauze s-a schimbat temeiul de drept al soluției de netrimitere în

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel

(centralizat)

Nr. cauze restituite

Nr. cauze cu soluție de trimitere în judecată

BUCUREȘTI 29 7.019 (0,41%)

TIMIȘOARA 19 3.235 (0,59%) CLUJ 15 4.152 (0,36%) PLOIEȘTI 15 2.827 (0,53%) IAȘI 15 2.153 (0,70%) ALBA IULIA 14 2.470 (0,57%) SUCEAVA 13 2.751 (0,47%) BACĂU 11 3.477 (0,32%) BRAȘOV 11 1.941 (0,57%) ORADEA 9 1.864 (0,48%)


judecată, iar în restul de 8.277 cauze plângerile au fost respinse. Analiza detaliată a cauzelor în care s-a dispus infirmarea soluțiilor se va

efectua ulterior, potrivit Ordinului nr. 213/2014 privind organizarea și funcționarea sistemului informațional al Ministerului Public, cu modificările și completările ulterioare.

Arestați preventiv netrimiși în judecată În anul 2018, din totalul de 6.103 inculpați cercetați în stare de arest

preventiv, față de 203 s-au dispus soluții de netrimitere în judecată . La sfârșitul anului 2018, 1.572 inculpați arestați preventiv erau în faza

procesuală a urmăririi penale. Creșterea înregistrată în cursul anului 2018 la acest indicator a fost

determinată, în principal, de cauze de natură obiectivă, respectiv dezincriminarea unor fapte de natură penală și aplicarea art. 159 din Codul penal privind împăcarea părților.

Analiza indicatorilor statistici ce reflectă activitatea de urmărire penală a fost realizată pe două paliere respectiv, activitatea proprie a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie și activitatea unităților din subordine. Din această perspectivă, măsurile dispuse au vizat:

1. În activitatea proprie: o mai bună gestionare a resurselor umane și

materiale; operaționalizarea Serviciului tehnic din cadrul Secției de urmărire penală și criminalistică, echilibrarea volumului de activitate printr-o repartizare judicioasă a lucrărilor cu respectarea principiului continuității în soluționarea dosarelor; specializarea, pe cât posibil, a procurorilor în investigarea anumitor tipuri de infracțiuni (în acest sens fiind demarate proiecte privind tehnici de investigare pe anumite categorii de infracțiuni), crearea unor baze de date privind jurisprudența în anumite domenii de infracționalitate (infracțiuni de violență, cu accent deosebit pe violența în familie, corupție, infracțiuni economico-financiare etc); prioritizarea activităților de urmărire penală; continuarea monitorizării modalității de efectuare a anchetelor penale, pentru evitarea încălcării, sub aspect material și procedural, a drepturilor părților garantate de legislația internă și Convenția Europeană a Drepturilor Omului; verificarea periodică a duratei procedurilor în dosarele aflate pe rolul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea identificării motivelor care au condus la nesoluționarea acestor cauze și a preîntâmpinării situațiilor în care s-ar putea împlini termenul de prescripție a răspunderii penale; verificarea modului în care sunt respectate dispozițiile legale privind luarea măsurilor de supraveghere tehnică; verificarea periodică a modului în care sunt respectate dispozițiile privind instituirea unor măsuri asiguratorii în vederea recuperării prejudiciilor cauzate prin săvârșirea unor infracțiuni ce fac obiectul urmăririi penale.

2. În activitatea parchetelor din subordine: - stabilirea unor obiective operaționale privind: consolidarea progreselor în

combaterea corupției în administrația publică locală; investigații efective în cauzele având ca obiect infracțiuni de spălare a banilor si evaziune fiscală; combaterea


infracțiunilor silvice prevăzute de Legea nr. 46/2008 privind Codul silvic, precum și a faptelor de corupție, abuz în serviciu, spălare de bani în legătură cu defrișările ilegale de pădure;

- uniformizarea practicii judiciare, inclusiv pe tipuri de investigaţii şi măsuri asigurătorii în vederea reparării prejudiciilor, prin: elaborarea de note de studiu şi de îndrumări cu privire la problemele de drept sesizate în practică de parchete; întocmirea analizelor în domeniile prioritare de acțiune ale Ministerului Public, identificarea și remedierea aspectelor de practică neunitară în activitatea parchetelor; continuarea publicării în rețeaua INTRANET a tuturor rechizitoriilor şi hotărârilor judecătorești definitive pronunțate în domeniile prioritare ale Ministerului Public precum și dispunerea unor măsuri pentru uniformizarea jurisprudenței pe tipuri de investigații și măsuri asigurătorii în vederea recuperării prejudiciilor;

- crearea unor baze de date conținând sistemul „modus operandi”, elaborarea unor sinteze de jurisprudență şi a unor metodologii de cercetare adecvate;

- implementarea unor instrumente moderne și eficiente de management al procedurilor și realizarea unor procedee probatorii şi metodologii de lucru unitare;

- pregătirea profesională a procurorilor pe domenii infracționale ce conturează, la acest moment, fenomenul infracțional (în acest sens fiind demarate mai multe proiecte privind tehnici de investigare în domenii precum: violența domestică, protecția victimelor și a minorilor, corupția, infracțiunile privind regimul silvic și patrimoniul național, infracțiuni economico-financiare;

- monitorizarea și efectuarea de controale la unitățile de parchet din subordine având ca obiectiv identificarea cauzelor care conduc la prelungirea duratei procedurilor, precum și a celor care au drept consecință intervenirea prescripției răspunderii penale;

- analiza cauzelor care au condus la pronunțarea unor hotărâri definitive de achitare, restituirea sau trimiterea cauzei la procuror în temeiul art. 346 din Codul de procedură penală și art. 485 din Codul de procedură penală, urmărindu-se, cu precădere, aspectele ce reprezintă deficiențe ale urmăririi penale în vederea luării unor măsuri eficiente pentru remedierea și preîntâmpinarea unor astfel de situații;

- analiza modului în care, în cursul urmăririi penale, au fost respectate dispozițiile legale referitoare la luarea măsurilor de supraveghere tehnică, asiguratorii și privative de libertate, precum și garanțiile procesuale privind drepturile părților implicate în procedurile judiciare;

- verificarea modului în care procurorii exercită supravegherea cercetărilor penale de către organele de politie judiciară, urmărindu-se identificarea disfuncționalităților intervenite în această activitate și a măsurilor care să conducă la realizarea unei supravegheri eficiente.


Capitolul IV

ACTIVITATEA DE URMĂRIRE PENALĂ DESFĂŞURATĂ DE

DIRECŢIA NAŢIONALĂ ANTICORUPŢIE,

DIRECŢIA DE INVESTIGARE A INFRACŢIUNILOR DE

CRIMINALITATE ORGANIZATĂ ŞI TERORISM SI SECTIA PENTRU

INVESTIGAREA INFRACTIUNILOR DIN JUSTITIE

A. Activitatea de combatere a corupţiei desfăşurată de Direcţia Naţională Anticorupţie

B. Activitatea de investigare şi combatere a infracţiunilor de criminalitate organizată şi terorism desfăşurată de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism

C. Operaționalizarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție și activitatea desfășurată de aceasta

A. Direcţia Naţională Anticorupţie a fost înființată ca structură cu

personalitate juridică şi buget propriu în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în baza prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 43/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

Competenţa Direcţiei, astfel cum este prevăzută de art. 13 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 43/2002, se circumscrie faptelor de corupţie de nivel înalt

şi mediu reglementate de Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi

sancţionarea faptelor de corupţie. De asemenea, competenţa Direcției este atrasă

şi în cazul săvârşirii de infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, precum şi de infracţiunile prevăzute la art. 246, 297 şi 300 din Codul penal, dacă s-a cauzat o pagubă mai mare decât echivalentul în lei a 1.000.000 euro.

Resurse umane. Schema de personal a Direcţiei, la finele anului 2018, era ocupată în proporţie de 89,83%, iar activitatea a fost desfăşurată cu 88,43% din personalul prevăzut în organigramă. Fluctuaţia personalului s-a manifestat prin încadrarea a 42 persoane, dintre care 25 procurori şi încetarea raporturilor de muncă a 68 persoane, dintre care 39 procurori.

Activitatea de urmărire penală. În perioada de referinţă, activitatea de urmărire penală a fost desfășurată, în medie, de 109 procurori care au avut de soluționat 9.191 cauze1. Dintre acestea, 3.113 cauze sunt dosare înregistrate în anul 2018, după cum urmează:

1 În anul 2017 au fost 11.234 cauze de soluționat.


- 2.575 cauze, reprezentând 83% din total, sunt sesizări ale persoanelor fizice/juridice private sau instituții publice2;

- 538 cauze, reprezentând peste 17% din total, înregistrate ca urmare a sesizării din oficiu.

S-au soluționat pe fond 3.547 dosare3. În 196 cauze s-a dispus trimiterea în judecată4. Au fost trimiși în judecată 556 de inculpați, 501 prin rechizitoriu şi 55 prin

acorduri de recunoaștere a vinovăției, dintre care 65 sunt persoane juridice5. Au fost dispuse măsuri preventive (de orice fel) faţă de 90 inculpaţi

persoane fizice şi juridice, 33 dintre aceştia în stare de arest preventiv6. Prin cele 196 de rechizitorii și acorduri de recunoaștere a vinovăției au fost

deduse judecății un număr de 1.136 infracțiuni7. Cuantumul prejudiciului reţinut în actele de inculpare este de 412,7

milioane euro, în creștere cu 85% față de anul 20178, iar valoarea măsurilor asigurătorii dispuse de procurori pentru repararea pagubei este de 400,1 milioane euro, în creștere cu 139% față de anul 20179.

În anul 2018, au fost dispuse măsuri de supraveghere tehnică în 275 cauze, privind 2295 persoane supravegheate, în 53 cauze, privind 136 persoane, dispunându-se soluţii de trimitere în judecată.

În ceea ce privește operativitatea soluționării cauzelor, din cele 3.547 cauze, 600 au fost soluționate până în 6 luni de la prima sesizare, 387 au fost soluționate între 6 luni și 1 an de la prima sesizare, 2.455 au fost soluționate peste 1 an de la prima sesizare iar 105 cauze au fost soluționate după împlinirea termenului de prescripție.

Au fost dispuse soluţii de clasare ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale față de 139 persoane, din care 137 autori cunoscuți și 2 autori necunoscuţi. Din cele 137 persoane, față de 97 s-a constatat că prescripţia a intervenit anterior sesizării organelor de urmărire penală.

Motivul principal care a condus la constatarea intervenirii prescripţiei răspunderii penale se referă la Decizia Curţii Constituţionale a României nr. 297/201810, însă, se mai pot reține şi alte motive cum ar fi: imposibilitatea identificării autorilor faptelor, complexitatea cauzelor și al obiectului urmăririi penale, sesizarea organelor de urmărire penală la un interval mare de timp de la momentul comiterii faptelor, volumul foarte mare de activitate.

2 1.513 sunt ca urmare a unor sesizări ale persoanelor fizice/juridice private sau instituții publice, iar 1.062 ca urmare a declinărilor de la alte parchete sau preluărilor între structurile D.N.A. 3 În anul 2017 au fost soluționate 3.893 dosare. 4 În anul 2017, în 381 cauze s-a dispus trimiterea în judecată. 591 persoane juridice în anul 2017. 622 inculpați în stare de arest preventiv în anul 2017. 7 Faţă de 1.588 infracțiuni în anul 2017. 8223 milioane euro în 2017. 9167,2 milioane euro în anul 2017. 10 Prin care s-a a admis excepția de neconstituționalitate a dispoziţiilor art. 155 alin. 1 C.pen. şi s-a constatat că soluția legislativă care prevede întreruperea cursului prescripției răspunderii penale prin îndeplinirea ”oricărui act de procedură în cauză” din cuprinsul dispozițiilor art. 155 alin.1 C.pen. este neconstituțională.


Activitatea judiciară a fost desfășurată, în medie, de 42 procurori din care 26 procurori de la Secția judiciară penală, 1 procuror de la Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracțiunile de corupție săvârșite de militari și circa 15 din cadrul structurilor teritoriale, ce au realizat exclusiv ori preponderent activitate judiciară.

Concret, procurorii au participat în ședințele de judecată la 13.171 cauze11, dintre care 67 cauze civile. La nivelul structurii centrale, procurorii au participat în 5.336 cauze, iar la nivelul structurii teritoriale a direcției în 7.835.

Au fost verificate, în vederea exercitării căilor de atac, un număr de 2.000 de hotărâri. Au fost declarate 208 apeluri12 și 334 contestații13.

Au fost soluționate de instanțele de judecată 200 apeluri și 345 contestații declarate de procuror. Dintre acestea, au fost admise 118 apeluri și 131 contestații.

În anul 2018, instanțele de judecată au condamnat definitiv prin 228 hotărâri un număr de 584 inculpați, trimiși în judecată prin rechizitoriile emise de procurorii anticorupție14.

În anul 2018, au rămas definitive 126 hotărâri judecătoreşti15 prin care instanțele s-au pronunţat cu privire la confiscarea şi recuperarea de produse infracționale în sumă totală de 355.242.440,92 lei, echivalentul a 76.338.764,57 euro16.

În perioada de referinţă, a fost dispusă infirmarea ori redeschiderea urmăririi penale ori neconfirmarea de către instanță (pentru soluția de renunțare la urmărirea penală) în 1,5% din totalul cauzelor soluționate17, respectiv 54 din 3.547 cauze.

Restituirea definitivă a cauzei la procuror s-a dispus în 8 dosare18, față de 63 de inculpați, iar cu privire la 5 acorduri de recunoaștere a vinovăției instanța a dispus respingerea acestora. În cazul a 2 hotărâri definitive de restituire privind 7 inculpați, soluția a fost considerată ca fiind imputabilă procurorului. De asemenea, în cazul unui acord de recunoaștere a vinovăției respins, soluția a fost considerată ca fiind imputabilă procurorului.

În anul 2018, au fost achitaţi 202 inculpaţi prin 65 hotărâri rămase definitive, cu menţiunea că față de 64 dintre aceştia au fost pronunțate în primă instanţă pedepse de condamnare. Un număr de 21 inculpați au fost reținuți sau arestați preventiv (dintre aceștia, față de un inculpat s-a dispus măsura arestării preventive în cursul judecății).

Ponderea achitărilor din totalul trimiterilor în judecată, conform indicatorului statistic stabilit de Consiliul Superior al Magistraturii19, a fost de 36,33%.

11 În anul 2017 procurorii au participal în 14.052 cauze. 12 În anul 2017 au fost declarate 253 apeluri. 13În anul 2017 au fost declarate 475 contestații. 14 În anul 2017, prin 315 hotărâri definitive au fost condamnați 713 inculpați. 15 174 hotărâri definitive în anul precedent. 16 729.339.670 lei, echivalentul a 159.655.810 euro, în anul 2017. 17 42 din 3.893 în anul 2017. 18 În anul 2017 au fost 4 dosare în care cauzele au fost restituite de instanțele de judecată. 19 Hotărâre Plen C.S.M. nr 1265 din 24 noiembrie 2015.


Calculând procentul achitărilor pronunțate în anul 2018 prin raportare la totalul inculpaților judecați în anul 2018 (933 de inculpați judecați), ponderea achitărilor este de 21,65%.

Totodată, ponderea inculpaților achitați pe alte temeiuri decât lipsa de pericol social și deciziile Curții Constituționale a fost de 13,18%.

Dintre cei 202 inculpați achitați definitiv, 72 au fost achitați în temeiul art.16 alin.1 lit. b (teza I) din Codul de procedură penală ca urmare a aplicării Deciziei Curții Constituționale nr. 405/2016 cu efect de dezincriminare parțială a infracțiunii de abuz în serviciu20, alţi 7 inculpați au fost achitați în baza art.181 din vechiul Cod penal, apreciindu-se de către instanțele de judecată lipsa pericolului social al faptelor deduse judecății21, iar 123 inculpați au fost achitați pe alte temeiuri decât lipsa de pericol social și deciziile Curții Constituționale22.

În cazul a 8 hotărâri definitive de achitare privind 13 inculpați, soluția a fost considerată ca fiind imputabilă procurorului. În cazul unui inculpat, soluția a fost considerată ca fiind imputabilă doar cu privire la o singură infracțiune pentru care a fost trimis în judecată.

Analiza indicatorilor statistici relevă că activitatea de urmărire penală

desfăşurată de Direcţia Naţională Anticorupţie în anul 2018 a fost influenţată substanţial de modificările şi lipsa de predictibilitate a legislaţiei în domeniu.

Principalele modificări au fost reprezentate de adoptarea Legii nr. 207 din 20 iulie 2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 92 din 15 octombrie 2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei.

Prin efectul dispozițiilor art. 881 introduse în Legea nr. 304/2004 prin Legea nr. 207/2018, a fost redusă competența după calitatea persoanei a Direcției Naționale Anticorupție, prin trecerea cauzelor privind infracțiuni săvârșite de magistrați în competența Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, începând cu data de 23 octombrie 2018.

Un alt efect a fost creat de aplicarea dispoziţiilor art. 888 alin. 2 al Legii nr. 304/2004 privind participarea procurorului la ședințele de judecată în cauzele de competența Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, cu privire la care se așteaptă emiterea de către Înalta Curte de Casație și Justiție a unei hotărâri prealabile deoarece nu există o practică unitară.

Totodată, prin Legea nr. 207/2018 și apoi prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 92/2018, au fost modificate condițiile și procedura de numire, fiind crescute limitele de vechime pentru care un procuror poate fi numit în Direcţia Naţională Anticorupţie de la 6 ani, cât era înainte de modificare, la 8 ani, iar apoi, prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 92/2018, la 10 ani. Mai mult decât atât, prin dispozițiile art. VII din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 92/2018, s-a precizat că procurorii care, la data intrării în vigoare a ordonanței, își desfășoară activitatea la [...]

20 29 în anul 2017. 21 1 în anul 2016. 22 91 inculpați în anul 2017.


Direcţia Naţională Anticorupţie […] rămân în funcție numai dacă îndeplinesc condițiile prevăzute de Legea nr. 303/2004 și Legea nr. 304/2004. Prin efectul acestor modificări, a fost încetată delegarea la Direcţia Naţională Anticorupţie a unui număr de 15 procurori.

În cursul anului 2018 au fost publicate mai multe decizii23 ale Curții Constituționale cu influență asupra activității Direcției Naționale Anticorupție, fiind constatat caracterul neconstituțional al unor prevederi din Codul penal și Codul de procedură penală, precum și al altor acte normative cu efect asupra modului de desfășurare a procesului penal.

La acestea se adaugă deciziile Curţii Constituţionale nr. 358 din 30 mai 2018 şi nr. 685 din 7 noiembrie 2018, precum şi alte decizii24 publicate în anii anteriori, care au presupus adaptarea în timp real a activității Direcției Naționale Anticorupție pentru a le asimila și pentru a aplica în continuare instituțiile procesuale într-o modalitate care să garanteze exigențele constituționale în materie.

Alături de aceste cauze obiective, indicatorii de calitatea au fost influențați și de existența unor deficiențe ale urmăririi penale, care urmează să fie analizate separat, potrivit Ordinului nr. 213/2014 privind organizarea și funcționarea sistemului informațional al Ministerului Public, cu modificările și completările ulterioare.

B. Activitatea de investigare şi combatere a infracţiunilor de criminalitate organizată şi terorism desfăşurată de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism

Activitatea de urmărire penală În anul 2018, numărul cauzelor de soluționat a fost de 27.280 cauze, din

care 12.858 nou înregistrate, față de 24.709 cauze în 2017, din care 12.220 nou înregistrate. Media dosarelor de soluționat pe procuror a crescut de la 102,52 la 137,78 cauze/procuror.

În aceeași perioadă au fost soluționate 12.393 cauze, față de 10.287 în anul 2017. Dintre acestea, în 9.144 cauze au fost adoptate soluții pe fond, față de 7.191 cauze în anul 2017, iar 3.249 cauze au fost declinate sau reunite.

Media dosarelor soluționate de un procuror a crescut comparativ cu anul 2017, de la 42,68 la 62,59 cauze.

În anul 2018, în cauzele instrumentate de procurori au fost cercetate 15.829 persoane, în creștere comparativ cu anul precedent când au fost cercetate 13.600 persoane.

Situaţia cauzelor cu soluţii de trimitere în judecată în anul 2017, comparativ cu anul 2016, se prezintă după cum urmează:

23 nr. 802/2017, nr. 21/2018, nr.22/2018, nr.79/2018, nr.91/2018, nr.297/2018, nr.354/2018, nr.573/2018, nr.651/2018 24 nr. 51/2016, nr. 405/2016, nr. 244/2017, nr. 302/2017, nr. 368/2017, nr. 392/2017, nr. 458/2017, nr. 554/2017, nr. 562/2017


PERIOADA 2017 2018 OBSERVAȚII

RECHIZITORII + ACORDURI DE RECUNOAȘTERE A VINOVĂȚIEI25

1.535 1.586 + 3,32%

INCULPAŢI 3.940 3.526 - 10,51%

INCULPAŢI ARESTAŢI26 1.275 1.267 - 0.63%

Media dosarelor soluționate de un procuror cu rechizitoriu sau acord de recunoaștere a vinovăției a crescut de la 6,36 la 8,01 cauze/procuror în 2018.

Din totalul cauzelor soluționate pe fond în anul 2018 (9.144 cauze), 2.072 au fost soluționate până în șase luni de la sesizare, 2.874 între șase luni și un an de la sesizare, 4.155 peste un an de la sesizare, iar 43 cauze după împlinirea termenului de prescripție a răspunderii penale, acest din urmă indicator în scădere cu 53,84% având în vedere că 37 dosare priveau autori necunoscuţi.

Activitatea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, pe categorii de infracțiuni, se prezintă astfel:

- Criminalitatea organizată În anul 2018, din cele 3.356 cauze de soluționat având ca obiect infracțiunea

de constituire a unui grup infracțional organizat (din care 1.243 cauze nou înregistrate), au fost soluționate 926 cauze, față de 808 cauze în precedent.

Cifrele arătate indică o scădere cu 0,39% a cauzelor de soluționat, o creștere cu 0,08% a cauzelor nou intrate și o creștere cu 14,60% a cauzelor soluționate.

Prin rechizitoriu și acord de recunoaștere a vinovăției au fost soluționate 221 cauze.

- Traficul de persoane În anul 2018, din cele 1.816 cauze de soluționat având ca obiect infracțiuni

de trafic de persoane, din care 695 cauze nou înregistrate, au fost soluționate 601 cauze, față de 532 în 2017.

Au fost soluționate prin rechizitoriu și acorduri de recunoaștere a vinovăției un număr de 118 cauze, față de 132 în 2017, cu 400 inculpați trimiși în judecată, față de 451 inculpați în 2017, din care 209 inculpați arestați preventiv, față de 249 în 2017.

Numărul victimelor traficate în vederea exploatării a fost de 312, față de 609 în 2017, dintre care 139 minori, față de 225 victime minori în anul precedent.

- Trafic de migranți

În cursul anului 2018, din cele 191 cauze de soluționat având ca obiect

traficul de migranți, din care 89 cauze nou înregistrate, au fost soluționate un număr

de 50 cauze, față de 28 cauze în 2017.

25 Ponderea rechizitoriilor și acordurilor de recunoaștere a vinovăției din totalul soluțiilor dispuse în 2018 este de 17% (1.586 din 9.144) față de anul 2017 când a fost de 21,34% (1.535 din 7.191) – scădere cu 4,34% în anul 2018. 26În 2018 numărul total al inculpaților trimiși în judecată față de care s-au dispus măsuri preventive a fost de 1814. Dintre aceștia față de 547 inculpați a fost dispusă măsura controlului judiciar, iar față de 107 a fost luată măsura arestului la domiciliu.


Dintre acestea, au fost soluționate prin rechizitoriu și acord de

recunoaștere a vinovăției 19 cauze cu 98 inculpați trimiși în judecată, dintre care

51 inculpați arestați preventiv.

- Falsificare de monedă și alte valori

În anul 2018, din cele 442 cauze de soluționat având ca obiect infracțiuni de fals de monedă, din care 315 cauze nou înregistrate, au fost soluționate un număr de 55 cauze, față de 60 cauze în 2017.

Dintre acestea, au fost soluționate prin rechizitoriu 12 cauze, față de 3 cauze în 2017, cu 26 inculpați trimiși în judecată, față de 6 în 2017.

- Traficul de droguri În cursul anului 2018, din cele 16.832 cauze de soluționat, din care 9.033

cauze nou înregistrate, au fost soluționate 6.407 cauze, față de 4.064 în 2017. Au fost soluționate prin rechizitoriu și acord de recunoaștere a vinovăției

1.017 cauze, față de 904 în anul 2017, cu 1.785 inculpați trimiși în judecată, față de 1.757 în 2017, dintre care 719 inculpați arestați preventiv trimiși în judecată, față de 637 în anul 2017.

Cantitatea de droguri indisponibilizate în vederea confiscării în cursul anului 2018 a fost de 318,76 kg, din care 44,01 kg droguri de mare risc (la care se adaugă 74.013 comprimate și 211,87 ML conținând droguri de același gen) și 274,76 kg droguri de risc (la care se adaugă 221.443 comprimate și 343,2 ML conținând droguri de același gen).

- Criminalitatea economico-financiară În cursul anului 2018, din cele 1.599 cauze de soluționat, din care

625 cauze nou înregistrate, au fost soluționate 250 cauze, față de 214 în 2017. Dintre acestea, au fost soluționate prin rechizitoriu și acord de recunoaștere

a vinovăției 64 cauze, față de 80 în 2017, cu 476 inculpați trimiși în judecată, față de 626 în 2017, dintre care 86 inculpați arestați preventiv trimiși în judecată, față de 78 în anul 2017.

Pe tipuri de infracțiuni economico-financiare, situația se prezintă astfel:

infracțiuni de evaziune fiscală Din cele 563 cauze de soluționat în 2018, din care 187 nou înregistrate, au

fost soluționate 53 cauze, față de 64 în 2017. Au fost soluționate prin rechizitoriu și acord de recunoaștere a

vinovăției 16 cauze, față de 32 în anul 2017, cu 194 inculpați trimiși în judecată, față

de 118 în 2017, dintre care 6 inculpați arestați preventiv trimiși în judecată, față de 5

în anul 2017.

infracțiuni prevăzute de Codul vamal

Din cele 635 cauze de soluționat în 2018, din care 229 nou înregistrate, au

fost soluționate 123 cauze, față de 92 în 2017.


Dintre acestea, au fost soluționate prin rechizitoriu și acord de recunoaștere

a vinovăției 27 cauze, față de 25 în anul 2017, cu 193 inculpați trimiși în judecată, față

de 237 în 2017, dintre care 59 inculpați arestați preventiv trimiși în judecată, față de

59 în anul 2017.

Au fost soluționate prin rechizitoriu și acord de recunoaștere a vinovăției 21

cauze, față de 23 cauze în anul 2017, cu 89 inculpați trimiși în judecată, față de 271

în 2017, dintre care 21 inculpați arestați preventiv trimiși în judecată, față de 14 în anul

2017.

- Infracțiuni prevăzute de Legea nr. 656/2002 (infracțiunea de spălare a

banilor dacă banii, bunurile şi valorile care au făcut obiectul spălării banilor provin din

săvârșirea infracțiunilor date în competența Directiei de Investigare a Infracțiunilor de

Criminalitate Organizată și Terorism).

Din cele 459 de cauze de soluționat în 2018, din care 157 nou înregistrate,

au fost soluționate 99 cauze, față de 75 în 2017.

Prin rechizitoriu și acorduri de recunoaștere a vinovăției au fost soluționate

44 cauze, față de 38 în anul 2017, cu 114 inculpați trimiși în judecată, față de 183

inculpați în 2017, dintre care 19 inculpați arestați preventiv trimiși în judecată, față de

21 în anul 2017.

- Criminalitatea informatică

În cursul anului 2018, din cele 4.715 cauze de soluționat, din care 1.369

cauze nou înregistrate, au fost soluționate 1.221 de cauze, față de 1.701 în 2017.


248 cauze, față de 284 în anul 2017, cu 355 inculpați trimiși în judecată, față de 418

în judecată în 2017, dintre care 61 inculpați arestați preventiv trimiși în judecată, față

de 104 în anul 2017.

- Infracțiuni de terorism și contra securității naționale

În cursul anului 2018, din cele 155 de cauze de soluționat, din care 72

cauze nou înregistrate, au fost soluționate 49 cauze, față de 81 în 2017.


6 cauze, cu 23 inculpați, dintre care 9 arestați preventiv.

Indicatori de calitate

În anul 2018 au fost soluționate 9.144 cauze pe fond, faţă de 7.191 în

anul 2017, fiind trimiși în judecată 3.526 inculpați, faţă de 3.940 în anul 2017, dintre

care 1.267 arestați preventiv, față de 1.275 în anul 2017.

În perioada de referință, în 1.439 cauze soluționate de instanțele de

judecată, au fost condamnați definitiv 3.049 inculpați, comparativ cu 2017 când

au fost soluționate 1.492 cauze, fiind condamnați definitiv 3.210 inculpați.


În anul 2018, în 65 de cauze au fost achitați definitiv 115 inculpați, față

de 41 de cauze în care au fost achitați definitiv 76 inculpați în anul 2017.

Raportat la cei 3.526 inculpați trimiși în judecată, ponderea inculpaților

achitați în baza temeiurilor care examinează fondul cauzei este de 3,26% din

totalul inculpaților trimiși în judecată (115 din 3.526).

Din cei 115 inculpați achitați definitiv, față de 28 s-a dispus achitarea ca

efect al dezincriminării faptei prin aplicarea Deciziei nr. 10/2018 a Înaltei Curți de

Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, iar

10 inculpați au fost achitați definitiv în temeiul art.181 din vechiul Cod penal.

În anul 2018, s-a dispus restituirea definitivă a 14 cauze, faţă de 13 în

anul 2017, privind 219 inculpați, faţă de 129 în anul 2017.

Trimiterea la procuror în vederea continuării urmăririi penale în temeiul

art. 485 alin.1 lit. b) din Codul de procedură penală s-a dispus în 14 cauze, faţă de

13 în anul 2017, privind 14 inculpați, față de 13 în anul 2017.

C. Operaționalizarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție și activitatea desfășurată de aceasta

Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie a fost înfiinţată prin

Legea nr. 207/2018 din 20 iulie 2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.

Secţia funcționează în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, având, potrivit legii, competenţa exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracţiunile săvârşite de judecători şi procurori, inclusiv judecătorii şi procurorii militari şi cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii. Competenţa de urmărire penală exclusivă este păstrată şi în situaţia în care, alături de persoanele menţionate, sunt cercetate şi alte persoane.

La data de 10 octombrie 2018 a fost publicată Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 90/2018, potrivit căreia Secţia funcţionează cu un număr de 15 posturi de procurori, iar până la finalizarea concursurilor organizate pentru numirea în funcţiile de procuror-şef secţie şi a celor de execuţie de procuror în cadrul secţiei şi validarea rezultatelor acestora, funcţiile de procuror-şef şi cel puţin o treime din funcţiile de execuţie de procuror vor fi exercitate provizoriu de procurori care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru numirea în aceste funcţii, selectaţi de comisia de concurs constituită în condiţiile art. 883 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

În fapt, urmarea concursului organizat la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii, în perioada 23 octombrie – 31 decembrie 2018, activitatea secției a fost desfășurată de un număr de 5 procurori, doi dintre aceştia cu funcţii de conducere, la care se adaugă 6 grefieri, 6 ofițeri de poliție judiciară și un șofer.

Realizarea atribuţiilor de serviciu în condiţii optime de lucru a presupus efectuarea demersurilor necesare şi luarea de îndată de către conducerea secției a măsurilor pentru asigurarea spaţiilor de lucru, amenajarea acestora, dotarea


corespunzătoare cu mobilier, birotică (calculatoare, xerox, fax, aparate de telefonie), ş.a.

Demersul semnificativ s-a materializat în transmiterea către Ministerul Public, pe o perioadă de 1 an, a unui imobil cu destinație de sediu profesional, în prezent aflat în curs de amenajare și dotare cu termen de finalizare sfârșitul lunii februarie 2019.

Cu toate acestea, rezultatele obținute în cele 2 luni de activitate desfășurată în anul 2018 au fost consistente şi au vizat în principal realizarea activităților de preluare a dosarelor penale a dosarelor aflate în curs de soluționare de la unităţile şi structurile de parchet din cadrul Ministerului Public, precum şi a lucrărilor privind plângerile împotriva soluţiilor de neurmărire formulate în temeiul art. 340 din Codul de procedură penală în cauzele de competenţa secţiei. În ceea ce priveşte dosarele soluţionate, s-a convenit ca preluarea să se facă etapizat, ţinând cont de faptul că numărul estimat al acestora este de peste 33.000 dosare.

După data operaţionalizării, la Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie au fost înregistrate un număr de 1.422 cauze, din care 180 de cauze noi şi 1.242 dosare transmise de unităţile şi structurile de parchet din ţară după cum urmează:

- 867 cauze, preluate de la parchetele de pe lângă curţile de apel şi Secţia de urmărire penală şi criminalistică;

- 346 cauze, preluate de la Direcţia Naţională Anticorupţie; - 29 cauze, preluate de la Direcţia de Investigarea a Infracţiunilor de

Criminalitate Organizată şi Terorism. Din totalul celor 1.242 cauze preluate, într-un număr de 549 cauze a fost

începută urmărirea penală cu privire la faptă (in rem), cu menţiunea că 356 cauze

au peste 6 luni de data începerii urmăririi penale „in rem”.

Un număr de 16 dosare dintre cele 1.242 preluate au o vechime mai mare de 5 ani de la data primei sesizări, din care: 13 dosare preluate de la Direcţia Naţională Anticorupţie, 2 dosare preluate de la Directia de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism şi 1 dosar preluat de la Secţia de urmărire penală şi criminalistică. Într-una dintre aceste cauze, s-a dispus clasarea deoarece s-au constatat impedimente legale pentru punerea în mișcare a acțiunii penale.

Alte 231 dosare au o vechime în sistem mai mare de 2 ani de la data

primei sesizări, preluate după cum urmează: 137 de la Direcţia Naţională Anticorupţie, 85 de la parchetele de pe lângă curţile de apel şi 9 de la Directia de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.

În 18 dintre cele 231 dosare mai vechi de 2 ani de la data primei sesizări au fost dispuse soluții de clasare, întrucât s-a constatat că există impedimente legale pentru punerea în mișcare a acțiunii penale.

Din totalul celor 1.242 dosare preluate, au fost soluţionate 105 dosare, 2 dintre acestea prin soluţii de trimitere în judecată, iar diferenţa de 103 dosare prin clasare.


În aceeași perioadă, respectiv 23 octombrie - 31 decembrie 2018, procurorii Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie au avut de soluţionat 795 lucrări cu caracter general (plângeri, cereri, memorii, sesizări diverse, ş.a.), dintre care au fost soluţionate un număr de 355 lucrări.

Capitolul V

PROTECȚIA DREPTURILOR OMULUI

ÎN FAZA DE URMĂRIRE PENALĂ

Societatea europeană actuală se bazează pe valorile statului de drept, democrație și drepturile omului. În ceea ce privește acest din urmă concept, se poate vorbi deja de o nouă generație de drepturi. Promovarea drepturilor omului reprezintă o preocupare constantă și reală la nivel internațional și european. În acest cadru, apare tot mai firească și necesară ralierea politicilor Ministerului Public la cele mai noi tendințe și direcții de acțiune.

Acționând în lumina și prin înțelegerea rolului său constituțional și legal de apărător al drepturilor omului și al libertăților fundamentale nu doar în procesul penal, procurorul trebuie să asigure un echilibru între protejarea dreptului la apărare și protecția judiciară a victimelor infracțiunilor.

Prin receptivitate față de inițiativele societății civile, față de semnalele apărute în mass-media și în raport cu recomandările și observațiile instituțiilor și organismelor internaționale cu atribuții în materie, Ministerul Public a început să dezvolte și să aplice deja de câțiva ani o serie de mecanisme și instrumente menite să îi facă mai eficientă reacția.

Un alt factor foarte important în ecuație, care a impulsionat activitatea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în acest sens, l-a constituit jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. Instituția noastră a dezvoltat o relație interinstituțională solidă cu Agentul Guvernamental pentru această curte.

În anul 2018, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a avut de soluționat 4.701 plângeri împotriva României, din care 4.182 au fost declarate inadmisibile ori radiate. Au fost pronunțate 82 de hotărâri (privind 519 reclamanți), din care 71 au constatat încălcarea cel puțin a unui articol din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Cele mai notabile hotărâri pronunțate în anul 2018 cu relevanță asupra activității de urmărire penale au privit: violarea dreptului garantat de art. 2 din Convenție (cauze referitoare la investigarea demonstrațiilor anticomuniste), a art. 3


din Convenție sub aspect procedural (ineficiența anchetei penale în cazuri de violență polițienească), a art. 6 par. 1 și 3 din Convenție (durata excesivă a urmăririi penale și imposibilitatea reclamantului de a participa la audierea martorilor acuzării pe parcursul urmăririi penale), a art. 8 din Convenție (ridicarea și stocarea materialului genetic), a art.10 din Convenție (sancționarea disciplinară eronată a unui procuror pentru datele comunicate presei, respectiv aplicarea unei sancțiuni disproporționate unui jurnalist urmărit penal pentru divulgarea unor secrete de stat).

Prin măsurile punctuale sau generale luate în ultimii ani (redeschiderea urmăririi penale, diseminarea jurisprudenței, transmiterea unor clarificări și puncte de vedere, analize, uniformizarea modului de lucru, monitorizări etc.), procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a urmărit diminuarea numărului de condamnări ale României, precum și creșterea calității actului de urmărire penală.

Analizând unele hotărâri pronunțate de instanța de la Strasbourg care au pus în discuție ineficiența reacției autorităților judiciare naționale la problematica infracțiunilor comise împotriva minorilor (în hotărârea pronunțată în cauza MGC împotriva României27 s-a evidențiat că cercetările efectuate și, în special, abordarea

urmată de instanțele naționale, în contextul lipsei unei practici naționale consecvente în materie, nu au întrunit cerințele inerente obligațiilor pozitive ale statelor de a aplica efectiv un sistem de drept penal care pedepsește toate formele de viol și abuz sexual asupra copiilor), dar și celor de violență domestică, beneficiind de sprijinul și experiența autorităților din Republica Franceză, stat care are un sistem legal și instituțional ce permite o implicare mai accentuată a procurorului în câmpul protecției juridice a drepturilor copilului, în luna decembrie 2018 a fost creată, prin Ordinul nr. 294 al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, o rețea de procurori specializați în instrumentarea cauzelor cu minori.

La constituirea rețelei au fost avute în vedere deficiențele în efectuarea anchetei efective în cauzele privind victime minore și necesitatea reformării modului de abordare de către organele judiciare a acestor cauze, prevederile Comentariului general nr. 10/2017 la Convenția privind drepturile copilului a Organizației Națiunilor Unite (conform căruia este necesar ca statele să stabilească un sistem organizatoric eficient pentru administrarea justiției juvenile; recomandarea desemnării unor magistrați specializați pentru cauzele cu minori); prevederile Convenției Consiliului Europei pentru protecția copiilor împotriva exploatării sexuale și a abuzurilor sexuale, adoptată la Lanzarote la 25 octombrie 2007, ratificată de România prin Legea nr. 252/2010, care stipulează obligația statelor de a lua măsuri specifice (legislative sau de orice altă natură) pentru a se asigura că persoanele care lucrează în mod regulat cu copiii au cunoștințe adecvate, precum și prevederile art. 25 alin. (1) și (2) din Directiva 2012/29/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității și de înlocuire a Deciziei-Cadru 2001/220/JAI a Consiliului.

27Hotărâre pronunțată la 15 martie 2016, prin care s-a constatat încălcarea art. 3 și 8 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale.


Rețeaua este alcătuită din câte un procuror de la nivelul fiecărui parchet de pe lângă tribunal și un procuror din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală.

Procurorii din rețea au ca principale atribuții: soluționarea cauzelor având ca obiect infracțiunile comise de și mai ales împotriva minorilor; analizarea cazuisticii parchetelor de pe lângă judecătorii subordonate ierarhic și formularea unor propuneri către prim-procuror de preluare a cauzelor complexe, deosebite în vederea supravegherii sau efectuării urmăririi penale; diseminarea informațiilor de specialitate recepționate în cadrul activităților de formare profesională la care participă și diseminarea continuă către toți procurorii din raza parchetului de pe lângă curtea de apel, respectiv din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a celor mai noi evoluții ale practicii judiciare, jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului relevante și ale legislației interne și internaționale în materia drepturilor copilului.

În același context, trebuie subliniată activitatea Grupului de lucru pentru cooperare interinstituțională în scopul ameliorării semnalării situațiilor de pericol pentru minori. Ideea comună a Ambasadei Republicii Franceze la București și a Federației Organizațiilor Non-guvernamentale pentru Copii a pornit de la experiențele anterioare și are ca punct terminus o mai bună protecție a copiilor, inclusiv prin mijloace juridice. Mai exact, inițiatorii au fost animați de dorința de a crea un mecanism mai eficient de circulație a informațiilor preocupante de la instituțiile deținătoare, de regulă diversele autorități administrative, către decidenții din sfera judiciară. Grupul de lucru (în care participă mai mulți procurori de la diferite niveluri) a avut mai multe reuniuni în cursul anului trecut în cadrul cărora s-au pus bazele creării unui acord între diferitele autorități cu competențe în domeniul protecției drepturilor copiilor.

În anul 2018 a continuat implementarea mecanismului de protecție a persoanelor instituționalizate aflate în situații vulnerabile constituit prin Ordinul nr.144/2017 al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Instituirea acestui mecanism a fost salutată de Departamentul de supraveghere a executării hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului din cadrul Comitetului de Miniștri cu ocazia reuniunilor din decembrie 2017 și decembrie 2018, iar rezultatele sale urmează să fie evaluate cel mai probabil în vara anului 2019, după ce s-a acordat o perioadă rezonabilă pentru a putea căpăta consistență și durabilitate.

Mecanismul menționat este alcătuit, sub aspect funcțional, dintr-o componentă de monitorizare, control și analiză desfășurată la nivelul parchetelor de pe lângă curțile de apel și Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție iar, sub aspect procedural, de norme care vizează aspecte de procedură ale cauzelor penale din perspectiva exercitării reale și concrete a dreptului la apărare, a reprezentării și atingerii standardelor anchetei efective, potrivit Normelor metodologice pentru protecția persoanelor instituționalizate aflate în situații vulnerabile, cuprinse în anexa numărul 3 la ordinul indicat anterior.


Printre tendințele cele mai semnificative ale mecanismului, în mod generic, trebuie menționate creșterea numărului de rechizitorii, creșterea numărului de cauze înregistrate și soluționate în această materie, implicarea mai activă a procurorilor în instrumentarea cauzelor penale având ca obiect infracțiuni comise asupra victimelor aflate în situații vulnerabile, precum și multiplicarea cazurilor de sesizare din oficiu a organelor de urmărire penală.

În contextul planului de măsuri pentru punerea în executare a hotărârii

pronunțate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza MC și AC împotriva

României, având ca obiect ineficiența anchetei penale într-o speță de violență

motivată de prejudecată îndreptată împotriva homosexualilor, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a luat inițiativa creării unor instrumente care să permită o reacție activă și uniformă a procurorilor la acest tip de infracționalitate. Astfel, la finele anului 2017 s-a luat decizia ca până la operaționalizarea noului sistem integrat ECRIS, Ministerul Public să dezvolte o aplicație de mini-statistică judiciară care să îi permită colectarea dezagregată a datelor privind criteriile de discriminare cuprinse în art. 77 lit. h) din Codul penal.

După cum este cunoscut, aceasta reprezintă o măsură importantă ce a fost recomandată autorităților judiciare române de diverse organisme internaționale care realizează exerciții de evaluare periodică pe diferite segmente ale situației respectării drepturilor omului în statele membre și care creează premisele conturării unor politici sectoriale și adaptării reacției organelor judiciare la problematica discriminării.

Prin urmare, în anul 2018 au fost colectate în premieră date statistice în mod defalcat privind criteriile de discriminare prevăzute de art. 77 lit. h) din Codul penal.

Primele evaluări au pus în evidență, pe lângă necesitatea îmbunătățirii sistemului de colectare și raportare a datelor statistice, următoarele: în anul 2018 au fost soluționate 35 de cauze având ca obiect infracțiuni motivate de ură din care 1 rechizitoriu și 34 soluție de clasare, au fost trimiși în judecată 2 inculpați și au rămas în curs de soluționare 78 cauze. În ceea ce privește infracțiunile prevăzute de Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 31/2002, în anul 2018 au fost soluționate 8 cauze din care 1 rechizitoriu, 2 soluții de renunțare la urmărirea penală și 5 soluții de clasare. Între motivele de discriminare reținute în soluțiile procurorilor se află: rasa, orientarea sexuală, convingerile politice și dizabilitățile.

În aceeași materie, continuă demersurile pentru elaborarea unei metodologii

de investigare a infracțiunilor motivate de ură, cu sprijinul organizațiilor neguvernamentale cu expertiză. Demersul a fost remarcat inclusiv în fișa de țară dată publicității de Biroul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului din cadrul O.S.C.E. (http://hatecrime.osce.org).

În ceea ce privește violența domestică, la intrarea în vigoare a modificărilor aduse Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie, mai exact a dispozițiilor privind ordinul provizoriu de protecție (capitolul III1)28, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a realizat o evaluare a implicațiilor noilor

28Legea nr.174/13 iulie 2018, publicată în M.Of. nr.618/18 iulie 2018, Partea I.

http://hatecrime.osce.org/


reglementări din perspectiva competențelor conferite procurorilor și a elaborat un material ce a fost comunicat parchetelor de pe lângă curțile de apel în vederea asigurării aplicării unitare a actului normativ.

În acest sens, cu titlu de exemplu, au fost abordate problematicile următoare: procurorul competent să confirme ordinul de protecție provizoriu, natura juridică și conținutul controlului efectuat de procuror, necesitatea prezenței victimei în fața procurorului, modalitatea de exercitare a controlului ierarhic, modalități și termene de contestare a ordinului provizoriu de protecție.

Demersurile Ministerului Public se înscriu în politica penală națională și internațională (ex. Convenția de la Istanbul, din 11 mai 2011), liniile trasate de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, dar urmăresc și conformitatea cu Strategia Națională privind promovarea egalității de șanse între femei și bărbați și prevenirea și combaterea violenței domestice pentru perioada 2018-2021, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 365/2018.

Cele două teme prezentate anterior, respectiv protecția drepturilor persoanelor cu dizabilități și violența domestică (mai ales împotriva femeilor), au format, alături de reforma sistemului judiciar și amendamentele la codurile penale, teme de discuție în cadrul vizitei în România în perioada 12-16 noiembrie 2018, a doamnei Dunja Mijatovic, Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei. Acesta a constituit un prilej pentru prezentarea evoluțiilor în materie, precum și a unor date statistice relevante. Raportul vizitei urmează să fie publicat, fiind comunicat în acest moment un proiect autorităților române.

O altă inițiativă a constat în crearea pe paginile de internet ale parchetelor, inclusiv cea a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a unor secțiuni dedicate drepturilor victimelor infracțiunilor. Prin accesarea lor, persoanele interesate pot găsi informații relevante referitoare la legislația internă și internațională în domeniu, precum și date statistice.

În perioada 7-19 februarie 2018, a avut loc o nouă vizită de evaluare a unei echipe a Comitetului European pentru Prevenirea Torturii și a Pedepselor Inumane și Degradante (C.P.T.). În cadrul activităților programate, s-a desfășurat și o întâlnire între echipa C.P.T. și reprezentanți ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, ocazie cu care, între altele, s-a realizat o prezentare a strategiei Ministerului Public de combatere a infracțiunilor de violență comise de agenții de forță ai statului (Ordinul nr. 214/2015 al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție), a datelor statistice relevante, a unor cauze punctuale și a unor considerații referitoare la modul de acțiune a procurorilor.

După publicarea concluziilor preliminare ale vizitei și, ulterior, a raportului final au fost diseminate unităților de parchet principalele constatări și concluzii și au fost luate măsuri în conformitate cu solicitările Comitetului, în special demararea unor investigații în cazuri de violență fizică și sexuală asupra sau între persoanele private de libertate (Penitenciarele Galați, Bacău, Iași).

În contextul intensificării eforturilor de contracarare a infracțiunilor de violență, trebuie să menționăm, în cadrul implementării unui proiect transnațional destinat stimulării schimbului de informații criminalistice privind modus operandi în


cazurile de omor, pedofilie și infracțiuni sexuale cu violență, demersurile Ministerului Public de a achiziționa și opera cu programul canadian Vi.C.L.A.S. (Violent Crime Linkage Analysis System). Acesta este deja în uzul autorităților din mai multe state membre ale Uniunii Europene și urmează să se exploreze posibilitatea unei interconectări a bazelor de date, alături de alte dezvoltări ulterioare.

În luna iunie 2018, procurori militari din cadrul Secției parchetelor militare au continuat cercetările în cauza având ca obiect sesizarea Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc cu privire la moartea mai multor persoane ale căror oseminte au fost descoperite într-o zonă a cimitirului din Periprava, județul Tulcea. Despre acestea există indicii serioase că aparțin celor care au executat condamnări cu caracter politic în colonia penitenciară care a funcționat aici în intervalul 1957-1964. Încă din anul 2016, între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc a fost încheiat un protocol având ca scop crearea mecanismelor necesare cooperării eficiente în vederea aflării adevărului și efectuării unei anchete efective în cauzele privind infracțiuni contra umanității în perioada comunistă.

În anul 2018 a continuat implementarea proiectului intitulat „Protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale în faza de urmărire penală”.

Echipa de proiect a realizat stagii de formare profesională în 5 orașe universitare, astfel: Iași, Alba Iulia, Cluj-Napoca, Timișoara și Constanța.

În toamna anului 2018 a fost finalizat raportul final al proiectului, ocazie cu care, pe baza formularelor de feed-back care au fost distribuite persoanelor formate, se pot extrage următoarele concluzii: calitatea stagiilor de pregătire a fost apreciată ca foarte bună de 82% dintre participanți (14% ca bună); temele abordate au fost considerate drept importante și foarte importante de 97% dintre participanți; atingerea obiectivelor a fost apreciată ca realizată de 83% din participanți; informațiile furnizate au fost calificate drept bune de 16% din respondenți și drept foarte bune de 82% din aceștia; gradul de interactivitate a fost apreciat ca ridicat de un procent de 81% din participanți.

Finalul primului ciclu al proiectului a fost marcat de prezența la sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a judecătorului național la Curtea Europeană a Drepturilor Omului și a judecătorului desemnat de Turcia.

În acest punct, trebuie subliniat și că, în perioada 4-5 iulie 2018, o delegație compusă din 17 procurori a efectuat o vizită de lucru la Strasbourg, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Cu acest prilej, au avut loc întâlniri cu judecători ai curții, fiind susținute alocuțiuni pe teme ce vizează obligațiile autorităților la lumina drepturilor garantate de art. 3 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale și Protocolul nr.16 la Convenție.

În alt plan, se impune mențiunea că, în luna ianuarie 2018, a avut loc la sediul Organizației Națiunilor Unite de la Geneva, susținerea de către România a raportului periodic privind situația drepturilor omului (mecanismul intitulat Universal Periodic Review), la care a participat și un procuror român. Grupul de lucru desemnat de Consiliul Drepturilor Omului al O.N.U. a elaborat un raport conținând recomandările


adresate României de către reprezentanții statelor care au luat cuvântul. Principalele domenii vizate de aceste recomandări sunt: combaterea discriminării, protecția persoanelor cu dizabilități, combaterea violenței în familie, împotriva copiilor și a femeilor, combaterea traficului de persoane, combaterea hate crime și hate speech, continuarea luptei împotriva corupției și asigurarea independenței sistemului judiciar.

Capitolul VI

ACTIVITATEA JUDICIARĂ

A. ACTIVITATEA JUDICIARĂ ÎN MATERIE PENALĂ B. ACTIVITATEA JUDICIARĂ ÎN MATERIE CIVILĂ

C. ACTIVITATEA DE UNIFICARE A PRACTICII JUDICIARE C1. Activitatea de unificare a practicii judiciare în materie penală C2. Activitatea de unificare a practicii judiciare în materie civilă

A. ACTIVITATEA JUDICIARĂ ÎN MATERIE PENALĂ

Potrivit art. 63 lit. e și f din Legea nr. 304/2004, republicată și art. 81 alin. 1, art. 90 alin. 1 și art. 97 lit. g, h și j din Regulamentul de ordine interioară a parchetelor, aprobat prin Ordinul nr. 2632/C din 2014, modificat prin Ordinul nr. 2337/C/2018 al Ministrului Justiției, activitatea judiciară a procurorilor constă, printre altele, în:

- participarea la judecarea cauzelor penale aflate pe rolul instanțelor

judecătorești, cât și la ședințele Curții Constituționale; - verificarea hotărârilor judecătorești în vederea promovării eventualelor căi

de atac; - exercitarea căilor de atac în condițiile prevăzute de lege; - examinarea cazurilor de aplicare neunitară a legii și formularea de

propuneri motivate pentru promovarea recursului în interesul legii. 1. Date statistice referitoare la activitatea judiciară a Ministerului Public

în cauzele penale În anul 2018 situația statistică referitoare la activitatea judiciară a

Ministerului Public în cauzele penale este următoarea:


Procurorii au participat la judecarea a 344.408 cauze și au verificat 312.585 hotărâri judecătorești, fiind declarate 10.571 căi de atac, din care 6.771 au fost admise (Anexele nr. 10 și 11).

În anul 2017, procurorii au participat la judecarea a 341.532 cauze, au verificat 307.396 hotărâri judecătorești și au declarat 11.448 căi de atac, dintre care au fost admise 7.154. Prin urmare, activitatea judiciară a cunoscut o creștere cu 0,84% cauze; 1,69% hotărâri verificate, dar a scăzut cu 7,66% numărul căilor de atac declarate și cu 5,35% al celor admise.

2. Activitatea Serviciului judiciar penal, Secția Judiciară din cadrul

Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție privind asigurarea pregătirii și participării procurorilor la judecarea cauzelor aflate pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție și al Curții Constituționale

2.a. Procurorii din cadrul Biroului de reprezentare au participat în anul 2018, în 265 ședințe de judecată, față de 262 în anul 2017, după cum urmează:

- 224 la Secția penală; - 25 la Completul de 5 Judecători; - 7 la Completul pentru soluționarea recursurilor în interesul legii; - 9 la Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, cu un total de 2.454 cauze față de 2.608 în anul 2017. Au fost formulate 1.824 concluzii pe fondul cauzei, față de 2.062 în anul

precedent, cu 238 cauze mai puțin, ceea ce reprezintă o scădere cu 11,54%. Cele 1.824 cauze judecate se structurează astfel: - 461 în fond; - 6 recursuri în interesul legii; - 18 hotărâri prealabile; - 224 în apel din care 197 declarate de părți; - 785 în contestație din care 757 declarate de părți; - 66 recursuri împotriva încheierilor privind excepțiile de

neconstituționalitate, 65 declarate de părți; - 132 în recurs în casație din care 101 declarate de părți; - 60 contestații în anulare, toate declarate de părți; - 55 revizuiri, toate declarate de părți; - 3 dosare fond; - 14 recursuri inadmisibile declarate de părți.

Dintre căile de atac judecate, 87 au fost declarate de procuror (56 căi ordinare de atac - 27 apeluri, 28 contestații, 1 recurs împotriva încheierii privind excepție de neconstituționalitate, 31 căi extraordinare de atac - recursuri în casație) iar 1.285 de către părți (1.069 căi ordinare de atac - 197 apeluri, 807 contestații, 65 recursuri împotriva încheierilor privind excepțiile de neconstituționalitate și 216 căi extraordinare de atac - 101 recursuri în casație, 60 contestații în anulare și 55 revizuiri).

Comparativ cu anul 2017, în care procurorul declarase 95 de căi de atac și părțile 1.485, se constată o scădere cu 8,42%, respectiv 13,46%.


Dintre căile de atac declarate de procuror și judecate, instanța supremă a admis 51 (16 apeluri, 12 contestații, 23 recursuri în casație) comparativ cu 40 în 2017.

În perioada de referință, instanța supremă a respins 36 de căi de atac declarate de procuror (dintre care 11 apeluri, 16 contestații și 8 recursuri în casație, 1 recurs împotriva încheierii privind excepție de neconstituționalitate) față de 48 în anul precedent.

În perioada examinată, procurorii din cadrul Serviciului judiciar penal au examinat 4 hotărâri în vederea exercitării căii de atac, fiind declarat 1 recurs în casație.

2.b. De asemenea, s-a asigurat participarea procurorului în 24 de ședințe ale Curții Constituționale în care au fost soluționate excepții de neconstituționalitate, formulând concluzii în 208 cauze din cele 209 aflate pe rol față de anul 2017 când au participat la 42 ședințe de judecată şi au pus concluzii în 420 cauze din cele 430 aflate pe rol. Se observă o scădere cu 50,47% a cauzelor în care s-au susținut concluzii în anul 2018.

Totodată, în anul 2018, a fost formulat un punct de vedere referitor la soluționarea conflictului de natură constituțională dintre Ministerul Public, Înalta Curte de Casație și Justiție, celelalte instanțe judecătorești și Parlamentul României.

3. Procurorii militari din cadrul Secției parchetelor militare și

parchetele militare subordonate, precum și de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție asigură participarea la ședințele de judecată în cauzele privind infracțiunile săvârșite de militari.

Aceștia au participat în 1.341 cauze; au verificat 705 hotărâri și au declarat 26 căi de atac (din care 6 contestații, 19 apeluri și o contestație în anulare). În anul 2018, indiferent de data declarării de către procuror, au fost admise 11 apeluri; au fost respinse 27 căi de atac (26 apeluri și o contestație în anulare), iar o contestație a fost retrasă.

În anul 2017, procurorii militari au participat la 1.251 cauze; au verificat 544 hotărâri și au declarat 31 căi de atac (21 apeluri, 10 contestații, fiind admise 15 căi de atac - 13 apeluri, 2 contestații).

Prin urmare, activitatea judiciară a cunoscut o creștere de 6,71% cauze; 22,83% hotărâri verificate, dar a scăzut cu 16,12% numărul căilor de atac declarate și cu 26,66 % a celor admise.

Din totalul de 1.341 cauze procurorii din cadrul Secției parchetelor militare au participat la 28 ședințe ale Înaltei Curți de Casație și Justiție în 5 cauze penale față de anul 2017 când au participat în 12 ședințe de judecată ale instanței supreme în 2 cauze penale.

4. Procurorii Direcției Naționale Anticorupție au participat la 13.104

cauze; au verificat 1.981 hotărâri și au declarat 550 căi de atac (din care 334 contestații, 206 apeluri, 9 recursuri în casație și o contestație în anulare).

În anul 2018, indiferent de data declarării de către procuror, au fost admise 251 căi de atac (131 contestații, 117 apeluri și 3 recursuri în casație), au fost respinse 292 căi de atac (214 contestații, 78 apeluri) și a fost retras un apel.


În anul 2017, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție au participat la 13.982 cauze penale, au verificat 2.619 hotărâri, au declarat 728 căi de atac și au fost admise 333 căi de atac, indiferent de data declarării.

Astfel, activitatea judiciară a procurorilor din cadrul acestei structuri specializate a cunoscut o scădere cu 6,27% cauze; 24,36% hotărâri verificate; 24,45% căi de atac declarate și 24,62% căi de atac admise; această scădere reprezintă un efect al dispozițiilor art. 881 – art. 889 din Legea nr. 304/2004, modificată prin Legea nr. 207/2018 referitoare la Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție, cât și Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 90/2018.

5. Procurorii din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism au participat la 35.850 cauze penale; au verificat 16.737 hotărâri și au declarat 968 căi de atac (din care 562 contestații, 403 apeluri, 3 recursuri în casație).

În anul 2018, indiferent de data declarării de către procuror, au fost admise 551 căi de atac (264 contestații, 286 apeluri, 1 recurs în casație), au fost respinse 407 căi de atac (316 contestații, 90 apeluri, 1 recurs în casație) și a fost retras un apel.

În anul 2017, procurorii din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism au participat la 35.799 cauze penale, au verificat 15.529 hotărâri, au declarat 1.081 căi de atac și au fost admise 558 căi de atac, indiferent de data declarării.

Astfel, activitatea judiciară a procurorilor din cadrul acestei structuri specializate a cunoscut o creștere cu 0,14% cauze; cu 7,21% hotărâri verificate, dar a scăzut cu 10,45% căi de atac declarate și cu 1,25% căi de atac admise.

B. ACTIVITATEA JUDICIARĂ ÎN MATERIE CIVILĂ Activitatea judiciară în materie civilă, altfel cum este reglementată de

art. 63 lit. d - g şi k din Legea nr. 304/2004, republicată, art. 92 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, Legea nr. 287/2009 privind Codul civil și alte legi speciale, art. 81 alin. (1), art. 90 alin. (1) și art. 97 lit. g - j din Regulamentul de ordine interioară al parchetelor, aprobat prin Ordinul nr. 2.632/C/2014 modificat prin Ordinul nr. 2.337/C/2018 al ministrului justiției și Ordinul nr. 62/2016 privind participarea procurorului în cauzele civile, modificat prin Ordinul nr. 58/2017 al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, constă în:

- formularea acțiunii civile ori de câte ori este necesar pentru apărarea drepturilor și intereselor legitime ale minorilor, persoanelor puse sub interdicție și ale dispăruților, precum și în alte cazuri expres prevăzute de lege29;

29 Ex: cererile pentru punerea sub interdicție judecătorească a persoanelor care nu au discernământul necesar pentru a se îngriji de interesele lor din cauza alienației sau a debilității mintale; cererile pentru ridicarea interdicției judecătorești, atunci când au încetat cauzele care au provocat interdicția; cererile pentru emiterea, de către instanțe, a ordinelor de protecție în favoarea victimelor violenței domestice după confirmarea ordinelor de protecție provizorii emise de polițiști; cererile adresate instanțelor de contencios administrativ pentru anularea actelor administrative unilaterale individuale emise de autoritățile publice cu exces de putere, precum și a actelor administrative cu caracter normativ, atunci când prin acestea se vatămă un interes legitim public; cereri pentru declararea ca un indezirabili a unor străini care au desfășurat, desfăşoară ori cu privire la care există indicii temeinice că intenționează să desfășoare activităţi de natură să pună în pericol securitatea națională și ordinea publică.


- participarea în cauzele civile, aflate pe rolul instanțelor judecătorești, în cazurile prevăzute de lege30, în alte cazuri prevăzute de Ordinul nr. 62/2016 al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție31 precum și în cauzele de competența Curții Constituționale care au ca obiect soluționarea excepțiilor de neconstituționalitate și a altor contestații de competența instanței de contencios constituțional în care participarea procurorului este obligatorie, potrivit Legii nr. 47/1992, republicată;

- verificarea hotărârilor judecătorești, în vederea exercitării căilor de atac; - exercitarea căilor de atac în situațiile în care procurorul poate porni

acțiunea civilă, precum și atunci când a participat la judecată, în condițiile prevăzute de lege;

- procurorul poate să ceară punerea în executare a oricăror titluri executorii emise în favoarea minorilor, persoanelor puse sub interdicție și a dispăruților;

- identificarea cazurilor de aplicare neunitară a legii şi formularea propunerilor motivate pentru promovarea recursului în interesul legii.

1. Date statistice referitoare la activitatea judiciară în materie civilă a Ministerului Public

În perioada de referință, procurorii din cadrul Ministerului Public au participat în 69.654 cauze civile, din care 44.973 cauze civile judecate și au verificat în vederea exercitării căilor de atac, 51.687 hotărâri judecătorești civile (Anexa nr.12).

În materia protecției și promovării drepturilor copilului, procurorii au participat în 23.874 cauze civile, ceea ce reprezintă 65,72% din numărul total al participărilor procurorilor în cauzele civile. Dintre acestea, 15.501 cauze civile privind protecția și promovarea drepturilor copilului au fost judecate, iar procurorii au verificat, în vederea exercitării căilor de atac, 14.997 hotărâri judecătorești pronunțate în această materie.

Comparativ cu anul 2017, când procurorii au participat în 67.795 cauze civile, din care 42.565 cauze judecate și au verificat, în vederea exercitării căilor de atac, 48.198 hotărâri judecătorești civile, se constată o creștere a indicatorilor statistici cu: 2,74% în ceea ce privește numărul participărilor, 5,65% în privința cauzelor judecate și 7,23% a numărului hotărârilor judecătorești verificate.

În anul 2018, procurorii au exercitat 122 căi de atac în cauze civile, ceea ce, comparativ cu perioada anterioară, când procurorii au exercitat în materie civilă 104 căi de atac, reprezintă o creștere cu 17,30%.

30 Ex: cauzele privind stabilirea măsurilor de protecție specială față de copii; cererile privitoare la procedura adopției interne și internaționale; cererile de înapoiere a copiilor aflați pe teritoriul României în condițiile art. 3 din Convenția asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii; cererile de acordare a compensației financiare formulate de victimele infracțiunilor; litigiile având ca obiect exproprierea pentru cauză de utilitate publică și acordarea despăgubirilor pentru imobilele expropriate; controlul averii persoanelor prevăzute de Legea nr.115/1996, modificată și completată; plângerile și cererile formulate în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România. 31 Ex: cauzele în care procurorul a formulat acțiunea civilă; cererile pentru repararea pagubelor produse prin erori judiciare în procesele penale și pentru privarea nelegală de libertate; cererile pentru acordarea despăgubirilor pentru durata procedurii în procesele penale; revizuirea hotărârilor judecătorești penale definitive, atunci când aceasta privește exclusiv latura civilă.


În perioada de referință, instanțele au soluționat 128 căi de atac declarate de procurori în cauzele civile, din care 89 au fost admise, iar 39 au fost respinse, procentul de admisibilitate fiind de 69,53%, cu 5,23 puncte procentuale mai mare decât valoarea acestui indicator din perioada anterioară.

2. Activitatea Serviciului judiciar civil din cadrul Secției judiciare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie și Justiție privind asigurarea pregătirii și participării procurorilor la judecarea cauzelor civile aflate pe rolul Înaltei Curți de Casaţie și Justiție și al Curții Constituționale

2.a. În anul 2018, procurorii din cadrul Biroului de reprezentare al Serviciului judiciar civil au participat la 147 ședințe de judecată ale Înaltei Curți de Casație și Justiție în litigii civile, într-un număr de 210 cauze, din care 149 cauze judecate, astfel:

- Completul pentru judecarea recursurilor în interesul legii - 10 şedinţe;

- 19 cauze, 19 judecate;

- Secţia I Civilă

- 68 şedinţe;


- Secţia II Civilă

- 15 şedinţe;


- Secţia de contencios administrativ şi fiscal

- 54 ședințe;

- 63 cauze, 38 judecate.

Participarea la ședințele Înaltei Curți de Casație și Justiție a vizat susținerea recursurilor în interesul legii și a punctelor de vedere formulate de Ministerul Public, precum și cauze având ca obiect: repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare și privare nelegală de libertate în procesele penale, întemeiate pe dispozițiile art. 538 – 539 din Codul de procedură penală (art. 504 din Cod de procedură penală de la 1968); acordarea despăgubirilor pentru durata procedurii în procesele penale, în temeiul art. 6 din C.E.D.O.; constatarea caracterului politic al unor condamnări penale și/sau măsuri administrative și acordarea despăgubirilor în temeiul Legii nr. 221/2009; cereri de strămutare a unor cauze civile în care procurorul participă; litigii privind regimul străinilor; exproprieri pentru utilitate publică; litigii privind declararea şi controlul averilor (Legea nr.115/1996, modificată prin Legea nr. 144/2007); revizuiri; anulare acte administrative; alte participări, în temeiul art. 92 alin.(2) din Codul de procedură civilă.

Comparativ cu anul precedent, când procurorii din cadrul Serviciului judiciar civil au participat în 230 cauze civile de competența instanței supreme și au formulat concluzii în 165 cauze, se constată o scădere cu 8,69% a numărului de participări și cu 9,69% a numărului de cauze judecate cu participarea procurorului.

În perioada de referință, procurorii din cadrul Serviciului judiciar civil au examinat, în vederea exercitării căilor de atac, 72 de hotărâri judecătorești.


Comparativ cu anul 2017, când au fost examinate, în vederea exercitării căilor de atac 99 hotărâri judecătorești, se constată o scădere cu 27,27%.

De asemenea, procurorii din cadrul Biroului de reprezentare al Serviciului judiciar civil au formulat 6 puncte de vedere asupra rapoartelor completelor de filtru în cauze de competența Secțiilor I și a II-a Civile ale Înaltei Curți de Casaţie și Justiție.

2.b. În anul 2018, procurorii din cadrul Serviciului judiciar civil au participat în 45 ședințe de judecată la Curtea Constituțională, într-un număr de 1.943 cauze, în care au formulat concluzii.

Comparativ cu anul 2017, când procurorii au participat în 2.469 cauze de competența Curții Constituționale și au formulat concluzii în tot atâtea cauze, se constată o scădere cu 21,30% a numărului total de participări și al cauzelor judecate.

3. Procurorii militari au participat într-o cauză civilă care a fost judecată și

au verificat o hotărâre judecătorească pronunțată în materie civilă (Anexa nr. 12). Comparativ cu anul precedent, indicatorii statistici au rămas constanți.

4. Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție au participat în 67 cauze civile, din care 34 cauze civile judecate și au verificat, în vederea exercitării căilor de atac, 19 hotărâri judecătorești (Anexa nr.12).

Comparativ cu anul 2017, când procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție au participat în 70 cauze civile, din care 29 cauze civile judecate și au verificat, în vederea exercitării căilor de atac, 14 hotărâri judecătorești, se constată: o scădere cu 4,28% a numărului de participări și creșteri cu 17,24%, în ceea ce privește numărul cauzelor judecate, respectiv cu 35,71% a numărului hotărârilor judecătorești verificate.

În anul 2018, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție au declarat în materie civilă 2 apeluri și un recurs. În această perioadă, au fost soluționate de către instanțe, 4 apeluri declarate de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, din care un apel a fost admis, iar 3 apeluri au fost respinse, procentul de admisibilitate a căilor de atac fiind de 25%.

Comparativ cu perioada anterioară, în care procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție au declarat în materie civilă 6 căi de atac, iar procentul de admisibilitate a fost de 16,70%, se constată scădere cu 50% a numărului căilor de atac exercitate și o creștere cu 8,3 puncte a procentului de admisibilitate.

5. Procurorii din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de

Criminalitate Organizată și Terorism au participat, în anul 2018, în 25 cauze civile, din care 9 cauze judecate și au verificat, în vederea exercitării căilor de atac, 8 hotărâri judecătorești civile (Anexa nr. 12).

Comparativ cu perioada anterioară, când procurorii din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism au participat în 47 cauze civile, din care 27 judecate și au verificat 16 hotărâri judecătorești civile, se constată o scădere cu: 46,80% a numărului de participări, 66,66% a numărului cauzelor judecate și 50% a numărului hotărârilor judecătorești verificate.


În anul 2018, procurorii din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism au declarat, în materie civilă, 3 apeluri și 2 recursuri. În aceeași perioadă, au fost soluționate de instanțe 4 apeluri declarate de procurorii din cadrul acestei direcții, din care 2 apeluri au fost admise, iar 2 au fost respinse, procentul de admisibilitate fiind de 50%.

Comparativ cu anul 2017, când procurorii din cadrul acestei direcții au declarat, în materie civilă, 4 căi de atac, iar procentul de admisibilitate a acestora a fost de 50%, se constată o creștere cu 25% a numărului căilor de atac exercitate, procentul de admisibilitate rămânând constant.

C. Activitatea de unificare a practicii judiciare C.1 Activitatea de unificare a practicii judiciare în materie penală C.1.1. Unificarea practicii judiciare reprezintă componenta principală de

activitate a Serviciului judiciar penal, Secția judiciară din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și se realizează prin:

- examinarea hotărârilor judecătorești pronunțate în materie penală în vederea identificării problemelor de drept ce au fost soluționate diferit de către instanțele de judecată și întocmirea proiectelor de recurs în interesul legii atunci când jurisprudența națională este neunitară cât și prin întocmirea punctelor de vedere solicitate de instanța supremă atunci când titularul sesizării cu recurs în interesul legii nu este procurorul general;

- întocmirea concluziilor în cauzele în care Înalta Curte de Casație și Justiție a fost sesizată în vederea pronunțării unor hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept;

- examinarea problemelor de drept susceptibile să genereze o practică neunitară, însă fără verificarea jurisprudenței naționale;

- unificarea practicii judiciare la nivelul parchetelor prin întocmirea unor note de îndrumare.

C.1.1.1. Identificarea problemelor de practică neunitară, analiza acestora și

formularea de propuneri, ca urmare a examinării din oficiu sau la sesizare a jurisprudenței naționale.

● Cele 9 (nouă) recursuri în interesul legii promovate în anul 2018 au fost declarate, astfel:

- 6 ca urmare a sesizării procurorului - la solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, au fost formulate 3 puncte

de vedere. Aspectele de practică neunitară au vizat, spre exemplu, următoarele

probleme de drept: - „Interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor prevăzute de art. 344 alin.

2 din Codul de procedură penală, vizând natura juridică a termenului în care, de la data comunicării, inculpatul, persoana vătămată și celelalte părți, pot formula cereri și


excepții, cu privire la legalitatea sesizării instanței, legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală”;

- „Instanța competentă să soluționeze cererile formulate de condamnați în timpul executării pedepsei în situația în care, la momentul formulării acestora, persoana condamnată se află tranzitoriu, în alt loc de deținere decât cel stabilit pentru executarea pedepsei, conform art. 11 alin. 5 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal”;

- „Posibilitatea cenzurării procedurii de cameră preliminară în apel și limitele acestei cenzuri”;

- „Natura termenului prevăzut de art. 207 alin. 1 din Codul de procedură penală și consecințele nerespectării acestuia”;

-„Interpretarea dispozițiilor art. 184 alin. 28 din Codul de procedură penală, respectiv dacă din durata pedepsei se deduce perioada în care suspectul sau inculpatul a fost internat într-o instituție de specialitate în vederea efectuării expertizei psihiatrice indiferent de caracterul voluntar ori nevoluntar al internării ori se deduce doar perioada internării nevoluntare”;

- „Incidența dispozițiilor art. 595 alin. 1 din Codul de procedură penală, în cazul cererilor formulate în etapa executării pedepsei de persoanele condamnate printr-o hotărâre penală definitivă pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu prev. de art. 297 alin. 1 din Codul penal - comisă prin încălcarea unor atribuții de serviciu reglementate prin alte acte decât prin legislația primară - legi și ordonanțe ale Guvernului - și care invocă dezincriminarea faptei, ca efect al aplicării Deciziei nr. 405 din 15 iunie 2016 a Curții Constituționale”;

- „Încadrarea juridică a faptei unei persoane audiate ca martor, de a face afirmații mincinoase sau de a nu spune tot ce știe, în legătură cu faptele sau împrejurările esențiale cu privire la care a fost întrebată în dispozițiile art. 273 alin. 1 din Codul penal (mărturie mincinoasă) sau în dispozițiile art. 273 alin. 1 din Codul penal (mărturie mincinoasă), în concurs formal cu art. 269 alin. 1 din Codul penal (favorizarea făptuitorului), cu aplicarea art. 38 alin. 2 din același cod”;

- „Care este data săvârșirii infracțiunii, dată de la care începe să curgă termenul de prescripție a răspunderii penale, în cazul infracțiunilor simple a căror latură obiectivă presupune producerea unei pagube/realizarea unui folos necuvenit pe o perioadă de timp (spre exemplu: abuz în serviciu, folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane); data actului de executare sau data finalizării producerii pagubei/realizării folosului, ulterioară actului de executare”;

- „Posibilitatea pronunțării unei soluții de achitare întemeiate pe dispozițiile art. 16 alin. 1 lit. b) și c) din Codul de procedură penală, în ipoteza admiterii de către instanță a procedurii simplificate de judecată”.

Procentul de admisibilitate (înțeles în sensul achiesării la concluziile formulate de către Ministerul Public) este de 100% în cazul proiectelor de recurs în interesul legii (la fel ca în anul precedent) și de 66,66% pentru punctele de vedere vizând cererile de recurs în interesul legii formulate de către ceilalți titulari (în scădere cu 33,34% față de perioada de referință).


C.1.1.2. Articolele nr. 475 – 477 din Codul de procedură penală, reglementează o altă instituție ce are ca scop unificarea practicii judiciare – sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept.

În perioada examinată, procurorii din cadrul Serviciului judiciar penal, au soluționat 18 de astfel de lucrări vizând aceste sesizări ce au avut ca obiect chestiuni de drept. Cu titlul de exemplu, menționăm:

● Dacă în aplicarea dispozițiilor art. 274 din Codul de procedură penală inculpatul minor față de care s-a luat o măsură educativă prevăzută de art.115 din Codul penal poate fi obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat;

● Dacă activitatea de procurare, ca modalitate alternativă a operațiunii cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, astfel cum această noțiune este definită de art. 2 lit. b) din Legea nr. 194/2011 şi incriminată la art. 16 din aceeași lege, se referă la procurare ca activitate legală de import, export ori intermediere de produse sau privește procurarea unor astfel de produse în orice împrejurare şi cu orice titlu, inclusiv de către consumatorul final al produselor susceptibile a avea efecte psihoactive;

● Care este natura juridică a termenului de 10 zile prevăzut de art. 318 alin. 12 din Codul de procedură penală, dacă este un termen de decădere sau de recomandare;

● Dacă interdicția absolută de suspendare a judecății cauzei, în materie penală, prevăzută de art. 367 alin. 9 din Codul de procedură penală, se raportează la interpretarea sintagmei „ridicarea unei excepții de neconstituționalitate”ca având înțelesul „invocarea unei excepții de neconstituționalitate” sau „sesizarea Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate" invocată în condițiile cumulative prevăzute de art. 29 din Legea nr. 47/1992, după statuarea preliminară de către instanța de trimitere privind îndeplinirea condițiilor pentru sesizarea Curții Constituționale;

● Motivarea sentinței penale de către o persoană care a avut calitatea de judecător în momentul pronunțării, dar care nu o mai are în momentul redactării motivelor, ca urmare a eliberării din funcție prin pensionare, reprezintă un motiv de nulitate absolută a hotărârii respective, în temeiul art. 281 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală raportat la art. 406 alin. 2 din Codul de procedură penală?

● Fapta de sustragere de la executarea măsurii de siguranță prevăzută în art. 112 lit. d) din Codul penal anterior (din 1969) („interzicerea de a se afla în anumite localități”) se regăsește în incriminarea de la art. 288 alin. 1 din Codul penal (sub forma sustragerii de la executarea pedepsei complementare a interzicerii exercitării dreptului de a se afla în anumite localități stabilite de instanță, pedeapsă prevăzută de art. 66 alin. 1 lit. l) din Codul penal, sau a fost dezincriminată ca urmare a abrogării Codului penal anterior la data intrării în vigoare a Legii nr. 187/2012 (respectiv, 1 februarie 2014)?


Întocmirea concluziilor în cauzele în care Înalta Curte de Casație și Justiție a fost sesizată în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept a presupus analizarea admisibilității în principiu a chestiunii de drept, și anume verificarea îndeplinirii condițiilor vizând sesizarea prevăzute în art. 475 din Codul de procedură penală.

Astfel, în 10 cauze (din totalul de 18) s-au formulat concluzii în sensul respingerii ca inadmisibile a sesizărilor.

Atunci când s-a apreciat că sunt îndeplinite condițiile vizând admisibilitatea au fost formulate concluzii referitoare la chestiunea de drept, ce au fost fundamentate argumentativ și cu referire la doctrina relevantă şi jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, Curții Constituționale, Curții Europene a Drepturilor Omului și Curții de Justiție a Uniunii Europene (8 cauze).

Din totalul de 18 concluzii formulate în cauzele în care Înalta Curte de Casație și Justiție a fost sesizată în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept au fost judecate 16, iar 2 au termen în anul 2019.

Pe de altă parte, în perioada de referință, instanța supremă a soluționat 20 cauze având ca obiect unificarea practicii judiciare în procedura prevăzută de art. 475 și următoarele din Codul de procedură penală (2 concluzii promovate în anul 2017). În 13 dintre cele 18 cauze soluționate în perioada de referință (indiferent de data promovării lor), instanța supremă a achiesat la punctul de vedere formulat de către Ministerul Public, în acest sens, procentul de admisibilitate fiind de 72,22%, în creștere față de anul anterior când a fost de 65,51%.

C.1.1.3. Relevante sunt și lucrările ce au avut ca obiect analiza unor

probleme de drept susceptibile să genereze o practică neunitară, însă fără a se proceda la examinarea jurisprudenței naționale.

Astfel, au fost date îndrumări privind modul de soluționare al chestiunilor de drept examinate din care exemplificăm :

- „Punct de vedere referitor la infracțiunea de ucidere din culpă – culpă medicală (clasarea cauzei, condamnarea fiind dispusă în apel, consecutiv unei soluții de achitare inițială)”;

- „Opinie referitoare la competența procurorului de caz de a se pronunța cu privire la încetarea suspendării tranzacției, dispozițiile Oficiul National de Prevenire și Combatere a Spalarii Banilor ori de a se pronunța cu privire la respingerea/prelungirea suspendării”;

- „Punct de vedere referitor la procurorul competent sau unitatea de parchet competentă să-și însușească retragerea plângerii prealabile de către persoana vătămată, în cazul infracțiunii pentru care punerea în mișcare a acțiunii penale este condiționată de introducerea unei plângeri prealabile, dar acțiunea penală a fost pusă în mișcare din oficiu”;


C.1.2. Potrivit dispozițiilor Regulamentului de ordine interioară al parchetelor, aprobat prin Ordinul nr. 2632/C/2014 modificat prin Ordinul nr. 2337/2018 al ministrului justiției (art. 81 alin.1 lit. c și art. 90 alin.1 lit. c), cu modificările ulterioare, procurorii au obligația de a examina cazurile de aplicare neunitară a legii în vederea promovării recursului în interesul legii.

Astfel, în anul 2018, procurorii din structurile subordonate au sesizat Secția judiciară, Serviciul judiciar penal, cu privire la 10 chestiuni de drept ce au primit o soluționare diferită din partea instanțelor de judecată.

C.2. Activitatea de unificare a practicii judiciare în materie civilă C.2.1. În perioada de referință, Serviciul judiciar civil a îndeplinit

competențele specifice ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie și Justiție în materia unificării jurisprudenței prin:

(a) examinarea hotărârilor judecătorești definitive pronunțate în materie civilă în vederea identificării problemelor de drept care au fost soluționate diferit de către instanțele de judecată și întocmirea proiectelor de recurs în interesul legii;

(b) întocmirea punctelor de vedere solicitate de instanța supremă asupra sesizărilor de recurs în interesul legii formulate de alți titulari (Colegiul de Conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, colegiile de conducere ale curților de apel, Avocatul Poporului);

(c) examinarea problemelor de drept susceptibile să genereze practică judiciară neunitară și comunicarea concluziilor analizelor efectuate parchetelor de pe lângă curțile de apel32 și/sau instanțelor de judecată, atunci când nu s-a promovat recurs în interesul legii;

(d) comunicarea către Înalta Curte de Casație și Justiţie - Completele pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, la solicitarea acestora, a existenței/inexistenței în lucru a unor probleme de drept identice celor care au format obiectul sesizărilor pentru pronunțarea unor hotărâri prealabile33.

C.2.2. În anul 2018, procurorii din cadrul Secției judiciare – Serviciul judiciar

civil au avut de soluționat 143 de lucrări care vizau unificarea jurisprudenței și au soluționat 111 lucrări, rămânând restante, la sfârșitul perioadei de referință, 32 astfel de lucrări.

Comparativ cu anul 2017, când procurorii din cadrul Serviciului judiciar civil au avut de soluționat 196 de lucrări privind unificarea jurisprudenței și au soluționat 152 de lucrări, se constată o descreștere cu 27,04% a numărului lucrărilor de soluționat și o descreștere cu 26,97% a numărului lucrărilor soluționate.

C.2.2. (a) și (b) În ceea ce privește activitatea de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție cu recursuri în interesul legii provenite din activitatea proprie a Ministerului Public și formularea punctelor de vedere asupra sesizărilor de recurs în

32 Pentru acele probleme de drept care vizează cauzele civile în care procurorii participă potrivit legii sau ordinului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie și Justiţie ori care interesează și activitatea parchetelor; 33 În aceste cauze, Serviciul Judiciar Civil nu a formulat concluzii/puncte de vedere decât la solicitarea expresă a completelor pentru dezlegarea unor chestiuni de drept;


interesul legii ale altor titulari, în perioada de referință au fost înaintate la Înalta Curte de Casaţie și Justiție: 3 recursuri în interesul legii formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiţie (din care un recurs în interesul legii a fost promovat urmare sesizării formulată de Ministerul Afacerilor Interne, iar 2 recursuri în interesul legii au fost promovate urmare sesizării din oficiu și propunerilor formulate de procurorii din cadrul Serviciului judiciar civil) și 19 puncte de vedere formulate de Ministerul Public asupra recursurilor în interesul legii declarate de alți titulari.

Comparativ cu anul 2017, când au fost înaintate la Înalta Curte de Casație și Justiţie 18 recursuri în interesul declarate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și puncte de vedere asupra recursurilor în interesul legii declarate de alți titulari, se constată o creștere cu 22,22% a acestui segment de activitate.

Aspectele de practică judiciară neunitară în care Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a declarat recurs în interesul legii au vizat, cu titlul de exemplu, următoarele probleme de drept:

- „Interpretarea şi aplicarea dispozițiilor art. 56 alin. (1) lit. d), art. 83 alin. (1) şi art. 86 din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații şi fundații, modificată şi completată, raportate la dispozițiile art. 39 din Legea nr. 77/1994 privind participarea salariaților, membrilor consiliului de administrație şi/sau managerilor la cumpărarea de acțiuni emise de societățile comerciale care se privatizează, modificată şi completată (în prezent abrogată) şi art.18, art. 23 din Ordonanța de Urgenta a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăților comerciale, modificată şi completată, în ceea ce privește dizolvarea pe cale judecătorească, pentru insolvabilitate, a asociațiilor de tip P.A.S. care au fost înființate în temeiul Legii nr. 77/1994 şi al art.16 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.88/1997, după caz” (propunerea a fost formulată din oficiu de procurorii din cadrul Serviciului judiciar civil, urmare memoriului Autorităţii pentru Administrarea Activelor Statului);

- „Interpretarea şi aplicarea unitară a dispozițiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, respectiv a dispozițiilor art.109 din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu referire la competența materială a instanțelor în soluționarea cauzelor având ca obiect contestațiile formulate împotriva deciziilor de impunere, emise în condițiile art. 25 din Ordonanța Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor şi care au făcut obiectul procedurii administrativ jurisdicționale menționate de art.6 din Legea nr. 554/20014” (propunerea a fost formulată urmare sesizării din partea Ministerului Afacerilor Interne);

- „Interpretarea şi aplicarea dispozițiilor art.1616-1618 lit. c) rap. la art.499, 514 alin.(1) şi (3), 515, 525 alin.(1), 529-531 din Codul civil şi art.729 alin.(3) şi (7) din Codul de procedură civilă, referitor la posibilitatea compensării pe cale judiciară a obligațiilor de întreținere datorate de părinți copiilor, atunci când copiii au fost separați, iar fiecare dintre părinți prestează întreținere copilului (copiilor) care locuiește (locuiesc) împreună cu el” (propunerea a fost formulată din oficiu de procurorii din cadrul Serviciului judiciar civil, urmare memoriului unui petiționar).


*

Recursurile în interesul legii declarate şi punctele de vedere formulate, precum şi soluțiile instanței supreme în aceste cauze au fost publicate pe pagina de internet a Ministerului Public.

*

În anul 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție a soluționat 2 recursuri în interesul declarate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, ambele fiind admise. Prin urmare, procentul de admisibilitate a recursurilor în interesul legii provenite din activitatea proprie a Ministerului Public a fost de 100%.

Comparativ cu anul 2017, când Înalta Curte de Casație și Justiție a soluționat 4 recursuri în interesul legii declarate de procurorul general, din care 3 au fost admise, iar 1 recurs în interesul legii a fost respins, procentul de admisibilitate fiind de 75%, se constată o creștere a procentului de admisibilitate cu 25 de puncte procentuale.

În anul 2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a judecat 19 recursuri în interesul legii declarate de Ministerul Public și de alți titulari, sesizări asupra cărora Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiţie a formulat puncte de vedere.

C.2.2.(c) În vederea unificării jurisprudenței, concluziile analizelor efectuate

la nivelul Serviciului judiciar civil în problemele de drept cu privire la care nu s-a promovat recurs în interesul legii au fost comunicate curților apel și, după caz, parchetelor de pe lângă curțile de apel. De asemenea, s-a propus Institutului Naţional al Magistraturii introducerea unor probleme de drept în programele de formare continuă centralizată și pe agendele întâlnirilor de unificare a practicii judiciare organizate periodic de Consiliul Superior al Magistraturii în colaborare cu Institutul Național al Magistraturii, iar unele materiale au fost transmise pentru publicare în Revista Pro-Lege, editată de Ministerul Public.

În acest sens, indicăm, cu titlu exemplificativ, următoarele materii: - „1) Interpretarea şi aplicarea art. 3 alin. (4) din Legea nr. 567/2004 astfel

cum a fost modificată prin Legea nr. 156/2011 [fost art. 3 alin. (3) din acelaşi act normativ – în redactarea privită prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 100/2007], respectiv art. 93 din Legea nr. 567/2004, raportate la prevederile art. 3 alin. (1) lit. a) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la stabilirea pensiilor de serviciu din Legea nr. 567/2004 aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 706/2015 [fost art. 2 alin. (2) din Normele metodologice aprobate prin Hotărârea de Guvern nr. 290/2005] în referire la posibilitatea asimilării pe cale judecătorească, a funcţiilor deţinute, ca personal conex în cadrul instanţelor şi parchetelor, cu funcţiile de personal auxiliar de specialitate, în vederea deschiderii dreptului la pensia de serviciu pentru personalul conex.

2) Interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 431 alin. (2) din Codul de procedură civilă rap. la art. II alin. (6) din Legea nr. 130/2015 în referire la autoritatea de lucru judecat a hotărârilor judecătoreşti irevocabile, prin care, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 119/2010 şi Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 instanţele şi parchetele au fost obligate să elibereze reclamanţilor care, la data


pensionării, erau încadraţi în funcţii ce aparţineau categoriei personalului conex, adeverinţele pentru stabilirea pensiei de serviciu prevăzute de Anexa nr. 1 la Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 290/2005 care să ateste îndeplinirea condiţiilor prev. de art. 68 alin. (1) – (3), art. 91 alin. (2) şi art. 93 alin. (2) din Legea nr. 567/2004, pentru acordarea pensiei de serviciu”;

- „Interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art.120 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr .99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului raportate la art.1396 din Codul civil din anul 1864, art.1568 din Codul civil din anul 2009, art.372, 3731 alin.(4), pct.3 şi 5, art. 399 alin.(3) din Codul de procedură civilă din anul 1865, art.632 alin. (1) şi (2), art.638 alin.(1) pct.4, art. 666 alin.(5) pct.3 şi 7 şi alin.(6), art.712 alin. (1) şi (3) din Codul de procedură civilă din anul 2010 în situaţia în care se solicită încuviinţarea executării silite a unui contract de credit de către creditorul cesionar al creanţei care nu este o instituţie de credit în sensul art.4 alin.(1) pct.1 din Regulamentul (UE) nr. 575 din 26 iunie 2013 privind cerinţele prudenţiale pentru instituţiile de credit şi societăţile de investiţii şi de modificare a Regulamentului (UE) nr.648/2012”.

- „Interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art.40 alin.(1) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.158/2005 (în redactarea primită de text prin art. I pct.10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 36/2010, anterior modificărilor aduse prin art. V pct.7 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 68/2014) în ceea ce priveşte înţelesul sintagmei „beneficiar” prevăzută de acest text în referire la cererile formulate de angajatori, în temeiul art.38 alin.(2) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.158/2005, pentru restituirea sumelor reprezentând indemnizaţii plătite asiguraţilor. Termenul de prescripţie aplicabil cererilor de restituire formulate de angajatori pentru restituirea indemnizaţiilor plătite asiguraţilor în perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.36/2010 şi data intrării în vigoare a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.68/2014”;

- „Admisibilitatea cererilor de stabilire pe cale judiciară a ratei dobânzii creditului din CHF/EUR. Criterii de stabilire a ratei dobânzii”;

- „1. Interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 67 din Legea nr. 567/2004, raportat la dispoziţiile art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 762/2010, ale art. 224 din Legea nr. 95/2006 şi art.77 alin.(3) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, referitor la interpretarea sintagmei <<soţul/soţia şi copiii aflaţi în întreţinerea acestuia>>;

2. Interpretarea şi aplicarea dispozițiilor art. 67 din Legea nr. 567/2004, raportat la dispoziţiile art.76 alin. (4) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, referitor la impozitarea (sau nu) a contravalorii beneficiilor prevăzute de art.67”.

*

În urma analizării memoriilor, precum și a participării la întâlnirile de unificare a practicii judiciare în materie civilă, procesual civilă, contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale și în litigii cu profesioniști, organizate de Institutul Național al Magistraturii și Consiliul Superior al Magistaturii cu reprezentanții Înaltei Curți de Casație și Justiţie și judecătorii curților de apel, procurorii din cadrul serviciului au formulat 11 propuneri de analizare a jurisprudenței în vederea promovării recursului în interesul legii.


În lucrările întocmite, procurorii din cadrul Serviciului judiciar civil au manifestat o preocupare constantă pentru cunoașterea şi aplicarea dreptului Uniunii Europene şi a Convenției Europene a Drepturilor Omului.

C.2.2. (d) În anul 2018, procurorii din cadrul Serviciului judiciar civil au

soluționat 79 de lucrări având ca obiect solicitări formulate de completele Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru dezlegarea unor chestiuni de drept34.

C.2.3. Imperativul unificării a fost urmărit şi în componenta activității

Serviciului judiciar civil referitoare la coordonarea şi îndrumarea activității judiciare a parchetelor în materie civilă.

În această privință, activitățile Serviciului judiciar civil din cadrul Secției judiciare s-a concretizat în: comunicarea către parchetele de pe lângă curțile de apel a soluțiilor pronunțate de Secțiile Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie în recursurile declarate de procuror, precum și în recursurile admise părţilor pentru motive de nelegalitate; comunicarea soluțiilor pronunțate de Curtea Constituțională în excepții de neconstituționalitate admise în cauzele civile care interesau participarea procurorului și/sau activitatea unităților de parchet; diseminarea punctelor de vedere și a notelor de studiu întocmite în cadrul acestui serviciu și punerea lor în dezbaterea Consiliului Științific în scopul adoptării unor metode de lucru unitare la nivelul întregului Minister Public; formularea unor considerații teoretice în problemele de drept rezultate din analiza cauzelor având ca obiect acțiuni formulate în temeiul dispozițiilor art. 538 - art. 539 din Codul de procedură penală (fost art. 504 din Codul de procedură penală din 1968) şi acțiuni în răspundere delictuală, în lucrările întocmite la nivelul acestuia; informarea Secţiei de urmărire penală şi criminalistică şi Serviciului de îndrumare şi control din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie asupra soluțiilor de confiscare definitivă/irevocabilă dispuse în temeiul art.18 din Legea nr. 115/1996; diseminarea analizelor întocmite potrivit Ordinului nr. 213/2014 privind organizarea și funcționarea sistemului informațional la nivelul Ministerului Public.

C.2.4. Procurorii din cadrul Serviciului judiciar civil au formulat propuneri şi

observații asupra unor proiecte de acte normative, iar în unele situaţii au susținut amendamentele în comisiile juridice ale Parlamentului, astfel:

● Propuneri şi observații privind Legile pentru modificarea şi completarea Legilor nr.303/2004, 304/2004 şi 317/2004;

● Propuneri şi observații asupra proiectului de lege privind punerea în acord a prevederilor Legii nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, cu deciziile Curţii Constituționale şi Decizia

34 Obiectul acestor lucrări a vizat comunicarea către Completele pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a existenței/inexistenței în lucru a unor probleme de drept identice, precum și examinarea deciziilor pronunțate de instanța supremă în procedura prev. de art. 519-521 C. proc. civ., prin care sesizările au fost respinse ca inadmisibile, pentru lipsa condiției de noutate a problemei de drept, în vederea aplicării mecanismului de unificare a posteriori, recursul în interesul legii.


C.E.D.O. din 7 martie 2017 în cauza Cerovšek și Božičnik împotriva Sloveniei –

materialul a fost transmis Consiliului Superior al Magistraturii şi Comisiei Speciale Comune a Camerei Deputaților şi Senatului privind sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției; acestea au fost susţinute în lucrările comisiei de un procuror desemnat;

● Propuneri şi observații asupra proiectului de lege privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanțării terorismului, precum şi pentru completarea şi modificarea unor acte normative; acestea au fost susținute de un procuror care a participat la lucrările comisiei parlamentare;

● Au fost adresate Ministerului Justiției şi Ministerului Afacerilor Interne propuneri şi observații de îmbunătățire a legislației în materia violenței domestice, respectiv, modificarea Legii nr. 217/2003 prin reglementarea expresă a unor aspecte privind activitatea judiciară şi completarea ordinului comun al ministrului afacerilor interne şi ministrului muncii şi justiției sociale referitor la modalitatea de gestionare a cazurilor de violență domestică de către polițiști;

● Au fost formulate propuneri şi observații asupra proiectului de lege privind modificarea Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate;

● Au fost formulate propuneri şi observații asupra proiectului Regulamentului de ordine interioară al parchetelor.


Capitolul VII

ACTIVITATEA DE ÎNDRUMARE SI CONTROL

A. Activitatea în realizarea atribuțiilor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

B. Activitatea de analiză, coordonare, îndrumare și control

A. Activitatea în realizarea atribuțiilor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Serviciul de îndrumare și control funcționează sub directa subordonare a procurorului general și are ca atribuții principale monitorizarea stadiului de îndeplinire a obiectivelor generale ale Ministerului Public în domeniile prioritare, efectuarea, prin procurori anume desemnați, a controalelor dispuse de procurorul general, în exercitarea atribuțiilor de control ierarhic specifice acestei funcții și elaborarea de proiecte privind soluționarea cererilor incidentale procesului penal, aflate în competența procurorului general.

Din punct de vedere statistic, în anul 2018 s-a înregistrat o creștere a volumului de activitate, fiind înregistrate 1.319 lucrări (cu 16,83% mai multe față de anul 2017), din care au fost soluționate 1.087 (cu 15,27% mai multe față de anul 2017).

S-a intensificat activitatea de control (numărul acestora fiind mai mare cu 66,66% față de anul 2017) și de efectuare a verificărilor preliminare la solicitarea Inspecției Judiciare (în creștere cu 80%), precum și analizarea activității parchetelor în domeniile prioritare (ce a înregistrat o creștere de 40%).

Lucrările efectuate în 2018 au avut ca obiect conflicte de competență intervenite între unitățile de parchet; plângeri împotriva actelor procurorilor în conformitate cu distincțiile cuprinse în art. 47 alin. 2 lit. b din Regulamentul de ordine interioară al parchetelor; examinări din oficiu și, după caz, propuneri de infirmare a soluțiilor procurorilor; sesizări privind potențiale cazuri de incompatibilitate (cereri de recuzare/abținere); cereri de trimitere a cauzei la un alt parchet; solicitări de autorizare a punerii în mișcare a acțiunii penale pentru infracțiuni comise în afara țării, în situațiile art. 9 și 10 din Codul penal; propuneri ale Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor de prelungire a perioadei suspendării unor tranzacții financiare, în temeiul dispozițiilor Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor şi finanțării terorismului; verificări în materie disciplinară, conform dispozițiilor Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii; formulare de răspunsuri la solicitarea diferitelor instituții – Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Justiției; soluționarea interpelărilor parlamentare; verificări în vederea emiterii avizelor pentru numire, promovare ori eliberare din structurile poliției judiciare și organelor speciale, etc.


B. Activitatea de analiză, coordonare, îndrumare și control Procurorii din cadrul serviciului au întocmit analize ale activității procurorilor

în domeniile prioritare – corupție, folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane, evaziune fiscală, contrabandă, spălare de bani, infracțiuni silvice, infracțiuni contra mediului și contra patrimoniului cultural. În anumite situații, analizele au fost urmate de controale tematice, verificări generale și punctuale, fiind, totodată, efectuate și controale în situații deosebite, ca urmare a semnalării de către orice persoană, inclusiv mass-media, a unor aspecte negative în legătură cu modul în care sunt îndeplinite sarcinile de serviciu, în total fiind astfel realizate 14 analize și 20 de controale.

Scopul acestor măsuri este eficientizarea activității organelor de urmărire penală, uniformizarea practicii parchetelor, crearea unor baze de date utile în activitatea procurorilor, impulsionarea efectuării unor anchete penale efective, cu respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei și într-un termen rezonabil, combaterea abuzurilor săvârșite de agenții de forță ai statului, creșterea gradului de efectivitate în recuperarea prejudiciilor produse prin infracțiuni, protejarea drepturilor persoanelor cu dizabilități, identificarea riscurilor și vulnerabilităților care afectează activitatea parchetelor și luarea de măsuri pentru remedierea lor, asigurarea unor standarde înalte de integritate profesională.

Unul din obiectivele strategice ale Ministerului Public pentru anul 2018 a vizat centrarea activității procurorilor pe continuarea combaterii corupției și a infracțiunii de folosire a funcției pentru favorizarea unor persoane35. În acest sens, la nivelul serviciului a continuat activitatea de monitorizare și analiză a cauzelor având ca obiect infracțiuni de mică corupție și folosire a funcției pentru favorizarea unei persoane, unul dintre domeniile atent monitorizate de Comisia Europeană în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, fiind evaluate cauzele instrumentate de procurori, pentru a se stabili în ce măsură au fost atinse rezultatele preconizate, în funcție de riscurile și vulnerabilitățile la corupție specifice fiecărei circumscripții teritoriale, astfel cum au fost anterior identificate în strategiile locale de combatere a acestui fenomen, elaborate de parchetele de pe lângă curțile de apel și parchetele de pe lângă tribunale.

În acest scop, procurorii Serviciului de îndrumare și control au analizat soluțiile de clasare și de renunțare la urmărire penală, rechizitoriile și acordurile de recunoaștere a vinovăției, precum și hotărârile pronunțate în anul 2018 de instanțele de judecată în cauzele având ca obiect infracțiuni de corupție și folosire a funcției pentru favorizarea unei persoane, identificându-se mecanisme de comitere a faptelor și tipologii, aspectele care afectează buna desfășurare a urmăririi penale și realizarea obiectivelor propuse, cauzele penale instrumentate cu succes în zonele cele mai sensibile la corupție. Au fost reliefate modalitățile de investigare optime, aspectele de practică neunitară, totul în scopul fundamentării unor decizii apte să eficientizeze activitatea de combatere a acestui fenomen infracțional.

În anul 2018, Serviciul de îndrumare și control a continuat activitatea de monitorizare și evaluare a dosarelor având ca obiect infracțiuni de spălare a banilor,

35 Raportul de activitate al Ministerului Public pe anul 2017, Concluzii și principalele obiective ale Ministerului Public pentru anul 2018, pagina 95, http://www.mpublic.ro/sites/default/files/PDF/raport_activitate_2017.pdf;


soluțiile dispuse de procurori fiind comunicate serviciului, pentru analiza și diseminarea practicii judiciare, identificarea aspectelor care afectează eficiența investigațiilor (în vederea luării de măsuri pentru remedierea acestora), evaluarea calității actelor de urmărire penală (reflectată de sancțiunile și măsurile aplicate de instanțele de judecată), precum și a gradului de recuperare a produsului infracțional.

Serviciul de îndrumare și control a efectuat analiza cauzelor în care parchetele nespecializate au dispus trimiterea în judecată pentru comiterea de infracțiuni de spălare a banilor în anul 2017, ce conține prezentarea actelor de sesizare a instanței în detaliu, constatându-se astfel (din perspectiva evaluării riscurilor naționale) că infracțiunea predicat reținută în marea majoritate a spețelor este evaziunea fiscală (au fost sesizate aspecte neunitare cu privire la aceeași modalitate faptică de comitere a infracțiunii de spălare a banilor proveniți din această infracțiune), urmată de înșelăciune, furt, delapidare, proxenetism, abuz în serviciu36.

Serviciul de îndrumare și control asigură contribuția și participarea Ministerului Public în mecanismul de evaluare a României în materia combaterii spălării banilor și finanțării terorismului, derulat de Consiliul Europei prin Comitetul MONEYVAL, în acest sens fiind întocmite și prezentate în reuniunile plenare ale acestui comitet două rapoarte de progres privind stadiul de implementare a standardelor internaționale. România se află în procedura accelerată de evaluare a conformității, având în vedere, în special, serioasele întârzieri în adoptarea noii legi privind prevenirea și combaterea spălării banilor si finanțării terorismului, proces legislativ monitorizat în prezent la fiecare reuniune plenară MONEYVAL. Prin noul act normativ, menit să implementeze Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării, sunt integrate în legislația română atât recomandările Grupului de Acțiune Financiară Internațională37, cât și cele punctuale, cuprinse în ultimul raport de evaluare a României din anul 201438, obiectivul fiind ca la reuniunea plenară din luna iulie 2019 să se constate că deficiențele sesizate au fost remediate.

În analiza întocmită în luna iunie 2018, Secretariatul MONEYVAL a conchis că recomandarea privind analiza soluțiilor de clasare dispuse în cauzele în care Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor a sesizat potențiala comitere a unor infracțiuni de spălare a banilor a fost adusă la îndeplinire, prin materialele întocmite de Serviciul de îndrumare și control, evaluarea vizând inclusiv măsurile luate de procurorul general (spre exemplu, ordinul privind circuitul informărilor Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor) și notele de îndrumare avizate de Consiliul științific din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Având în vedere că runda a V-a de evaluare MONEYVAL, ce se va derula în privința României în anul 2020, este concentrată pe efectivitatea întregului proces de identificare, analiză, înțelegere a riscurilor naționale de spălare a banilor și finanțare

36 Infracțiunile predicat reținute în cauzele instrumentate de D.N.A. sunt, în special, abuz în serviciu și luare de mită, iar

în cele instrumentate de D.I.I.C.O.T. - proxenetism, contrabandă, înșelăciune prin intermediul internetului, fraudă informatică. 37http://www.fatf gafi.org/media/fatf/documents/recommendations/pdfs/FATF%20Recommendations%202012.pdf 38 https://rm.coe.int/report-on-fourth-assessment-visit-anti-money-laundering-and-combating-/1680716481

http://www.fatf/


a terorismului, precum și de luare de măsuri adecvate riscurilor astfel identificate (în vederea aplicării unor sancțiuni efective, proporționale și disuasive persoanelor care au comis aceste infracțiuni), în anul 2018 Serviciul de îndrumare și control a inițiat analiza având ca obiect evaluarea motivelor care pot afecta eficiența investigațiilor derulate la sesizarea Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, urmând a se propune și aplica măsurile necesare pentru atingerea obiectivelor specifice autorităților de aplicare a legii, astfel cum sunt acestea stabilite în Metodologia F.A.T.F. de evaluare a efectivității întregului sistem de prevenire și combatere a acestui fenomen.39

În realizarea obiectivelor Ministerului Public pe anul 2018 vizând consolidarea rezultatelor înregistrate în combaterea evaziunii fiscale, la nivelul Serviciului de îndrumare și control au fost desfășurate activități care au presupus monitorizarea cauzelor înregistrate și soluționate la unitățile și structurile de parchet din țară având ca obiect infracțiuni de evaziune fiscală.

În perioada de referință a fost evaluată activitatea în domeniul evaziunii fiscale, materializată prin realizarea unei analize a cauzelor având acest obiect instrumentate în anul 2017 și în semestrul I 2018, dar și a unei analize a soluțiilor de trimitere în judecată în perioada 2012 – 2017 în care s-a făcut aplicarea instituției confiscării extinse, ce au fost diseminate procurorilor din cadrul Ministerului Public.

Prin Ordinul nr. 38 din 21 februarie 2018 al procurorului general s-a dispus efectuarea de către procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curțile de apel și procurorii șefi din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a unui control având ca obiect identificarea riscurilor interne și a vulnerabilităților care afectează activitatea parchetelor, verificarea situațiilor în care sunt mediatizate aspecte negative ce pun în discuție integritatea și capacitatea procurorilor de a-și îndeplini atribuțiile legale și verificarea modalității de respectare a legii în activitățile curente care, prin natura lor, aduc limitări drepturilor omului și libertăților fundamentale (mandate de supraveghere tehnică, percheziții domiciliare și măsuri preventive).

În urma analizării materialelor au fost dispuse măsuri pentru uniformizarea tipului de răspuns managerial la problemele identificate, s-a solicitat manifestarea unei preocupări constante pentru calitatea actului de urmărire penală, întărirea disciplinei, dezbaterea jurisprudenței în materie disciplinară, exercitarea unui act de management activ, gestionarea judicioasă a problemelor de personal și de comunicare internă și externă.

În raport de importanța activității Curții de Conturi, prin care se urmărește verificarea cheltuirii fondurilor publice în concordanță cu dispozițiile legale, și în anul 2018 au fost monitorizate cauzele având ca obiect sesizări ale Curții de Conturi, urmare acestei monitorizări și luării de măsuri de către conducerile unităților de parchet subordonate fiind constatată o scădere a numărului cauzelor vechi aflate în instrumentarea procurorilor.

Pentru evaluarea eficienței activității procurorilor, Serviciul de îndrumare și control a analizat trimestrial datele comunicate lunar de unitățile de parchet cu privire

39 http://www.fatf-gafi.org/media/fatf/documents/methodology/FATF%20Methodology%2022%20Feb%202013.pdf


la volumul de activitate și ritmul soluționării cauzelor penale și a efectuat verificări în situațiile în care acestea se impuneau.

Capitolul VIII

COOPERAREA ŞI ASISTENŢA JUDICIARĂ

INTERNAŢIONALĂ

A. Activitatea de cooperare judiciară internaţională desfășurată de

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție B. Activitatea de cooperare judiciară internaţională desfășurată de

parchetele de pe lângă curţile de apel şi parchetele din circumscripția teritorială a acestora

C. Activitatea de cooperare judiciară internaţională desfășurată de Direcția Națională Anticorupție

D. Activitatea de cooperare judiciară internaţională desfășurată de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism

În actualul context determinat de modernizarea continuă a tehnologiilor,

globalizarea accentuată și mobilitatea indivizilor către tot mai multe alte jurisdicții, europene sau internaționale, într-un spațiu mondial din ce în ce mai deschis, apar invariabil și conexiuni transfrontaliere ale infractorilor români cu infractori din alte jurisdicții, realitate de natură să determine, în mod imperios și urgent uneori, contactul direct, chiar în timp real, între autoritățile judiciare.

Ținând cont de această conjunctură internațională, dinamizarea cooperării judiciare și consolidarea relațiilor internaționale ale Ministerului Public din România au constituit, în cursul anului 2018, o prioritate absolută a activității procurorilor specializați în acest domeniu.

Activitatea de cooperare judiciară internațională s-a înscris în aceeași parametri calitativi și cantitativi ca în anul precedent, anul 2018 marcând însă o intensificare a segmentului de relații internaționale, având drept scop sporirea vizibilității Ministerului Public român și crearea unor contacte directe cu autorități judiciare partenere, prin organizarea unor evenimente de profil, constând în vizite/întrevederi oficiale la nivel înalt, semnarea unor acorduri de cooperare bilaterală


cu autorități judiciare partenere, derularea unor programe de cooperare pe teme de actualitate europeană și internațională, organizarea unor conferințe, seminare, participarea unor delegații de procurori la manifestări externe de anvergură.

În egală măsură, domeniul asistenței judiciare internaționale a fost caracterizat de celeritate, prin eficientizarea ritmului de executare a lucrărilor având acest specific. Activitatea a fost facilitată în mod semnificativ de utilizarea la scară din ce în ce mai largă, a Ordinului European de Anchetă (O.E.A.), instrument modern de cooperare în cadrul Uniunii Europene, care impune termene stricte de executare, bazat pe recunoașterea reciprocă și care a înlocuit, parțial, în relația cu Statele Membre care au implementat Directiva 2014/41/UE, cadrul clasic, adecvat, dar fragmentat, al asistenței judiciare în materie penală.

În cadrul activității desfășurate la nivelul Ministerului Public, în perioada de referință, au fost înregistrate în total 14.605 lucrări,din care au fost soluționate un număr de 11.071 lucrări. Se remarcă o creștere semnificativă atât a numărului de lucrări de soluționat, cât și a celor soluționate comparativ cu anul precedent (14.196/ 10.387 lucrări).

În anul 2018, a continuat colaborarea Ministerului Public cu Eurojust și Biroul Național Român la Eurojust, concretizată prin eficientizarea cooperării judiciare în baza încrederii reciproce, utilizarea instrumentelor de sprijin oferite de către acest organism autorităților judiciare române, precum și a potențialului reprezentat de Eurojust în cazurile transfrontaliere care implică o coordonare între autoritățile competente ale statelor relevante.

Astfel, în perioada vizată, Biroul Național Român a sprijinit coordonarea investigațiilor transfrontaliere într-un număr de 417 cazuri (195 la solicitarea autorităților române), a facilitat crearea a 17 echipe comune de anchetă (12 echipe constituite la inițiativa României) și a organizat un număr de 48 de întâlniri de coordonare, principalul instrument de sprijin oferit de către Eurojust autorităților naționale competente, situându-se pe locul 2 în clasamentul statelor membre40.

Țările cele mai solicitate de către autoritățile române au fost Germania, Italia și Regatul Unit al Marii Britanii, iar cele mai frecvente infracțiuni au fost reprezentate de traficul de persoane și criminalitatea informatică.

Un alt aspect care se impune a fi menționat vizează inițierea de către România a 5 centre de coordonare, precum și participarea, la solicitarea altor state în alte 4 centre de coordonare, ceea ce situează statul român pe locul 2 în clasamentul statelor membre care au accesat acest instrument, necesar pentru coordonarea autorităților relevante în zona comună de acțiune, prin intermediul Eurojust.

Cauzele înregistrate de către România, în număr de 195, au vizat preponderent infracțiuni de trafic de persoane, infracțiuni informatice, spălare de bani și trafic de droguri. Statistica realizată la nivelul Eurojust situează România pe locul 5 în rândul țărilor solicitante și pe locul 3 în clasamentul statelor care au deschis cauze multilaterale la Eurojust. Cauzele deschise către Biroul Național Român au vizat diverse tipuri de fraudă, infracțiuni contra patrimoniului, spălare de bani și trafic de

40 Raportul de activitate al Biroului Român la Eurojust 2018.


persoane, aspecte privind executarea și emiterea mandatelor europene de arestare, țările solicitante fiind în mod frecvent Italia, Austria și Germania.

Și în cursul anului 2018 a continuat cooperarea cu ofițerii de legătură români la Europol, precum și cu Centrul de Cooperare Polițienească Internațională, în scopul facilității obținerii de informații în timp util în cauzele cu potențial transfrontalier.

A. Activitatea de cooperare judiciară internațională desfășurată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție

Serviciul de cooperare judiciară internațională, relații internaționale și programe (S.C.J.I.) din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție funcționează în subordinea directă a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, îndeplinind activitățile legate de relațiile externe ale Ministerului Public.

Activitățile specifice ale procurorilor și personalului din cadrul acestui serviciu se circumscriu direcțiilor detaliate in prevederile art. 48 din Regulamentul de ordine interioară al parchetelor, aprobat prin Ordinul ministrului justiției nr. 2.632/C/2014, așa cum au fost modificate prin Ordinul ministrului justiției nr. 1.650/C din 18 mai 2015, care reglementează atribuțiile și structura Serviciului de cooperare judiciară internațională, relații internaționale și programe, acestea vizând domeniul cooperării judiciare internaționale și cel al relațiilor internaționale, programelor și protocolului.

În cursul anului 2018, S.C.J.I. a avut drept obiectiv prioritar intensificarea relațiilor internaționale și eficientizarea cooperării judiciare în domeniul specific de competență al Ministerului Public din România. În cadrul activității desfășurate de către serviciul specializat, în perioada de referință, au fost înregistrate un număr total de 3.480 de lucrări, procurorii din cadrul serviciului soluționând un număr de 2682 de lucrări.

Din numărul total, 983 de lucrări vizează segmentul de relații internaționale și protocol au fost soluționate un număr de 915 lucrări și din număr de 2.497 de lucrări pe segmentul de cooperare judiciară internațională, au fost soluționate un număr de 1.767 de lucrări.

Se remarcă o creștere a numărului de lucrări soluționate în anul 2018, respectiv 2.682, comparativ cu anul 2017, când au fost soluționate 2.554 lucrări.

I. Activitatea în domeniul relațiilor internaționale, programelor și

protocolului Din perspectiva activității aferente profilului relații internaționale și

programe/protocol, trebuie menționat că anul 2018 a marcat desfășurarea unei serii de evenimente menite să asigure promovarea în plan extern a Ministerului Public român, precum primirea, la sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a unor delegații la nivel înalt, organizarea unor vizite bilaterale, întrevederi oficiale cu procurori generali și procurori din state membre ale Uniunii Europene, cu care există relații privilegiate de cooperare judiciară, participarea unor delegații ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție la manifestări externe


organizate în domenii de interes european și internațional, precum și încheierea unor acorduri bilaterale de cooperare.

Cu titlu de exemplu, se pot enumera o parte din aceste evenimente organizate prin diligențele procurorilor și personalului din cadrul serviciului:

O delegație condusă de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, domnul Augustin Lazăr, a participat la cea de-a X-a Reuniune aniversară a Rețelei procurorilor generali și șefilor instituțiilor echivalente de pe lângă curțile supreme ale statelor membre ale Uniunii Europene (Rețeaua NADAL), eveniment desfășurat la Paris, la sediul Curții de Casație a Republicii Franceze (16 – 18 mai 2018).

În cadrul reuniunii, domnul Augustin Lazăr a prezidat secțiunea intitulată ”Instrumente europene de cooperare” și a susținut o comunicare intitulată

“Instrumente de cooperare europeană – 2018”, dedicată Anului european al

patrimoniului cultural, în cadrul căreia a relevat experiența românească în ceea ce privește cooperarea judiciară și soluționarea unor cazuri având ca obiect recuperarea bunurilor aparținând patrimoniului cultural.

O mențiune distinctă, în acest context, se impune a fi făcută privind semnarea, în premieră, la Paris, la data de 15 mai 2018, de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și procurorul general de pe lângă Curtea de Casație a Republicii Franceze, a unei Declarații comune de intenție între cele două instituții, având drept scop facilitarea cooperării juridice și judiciare între Franța și România; documentul reprezintă prima declarație comună de intenție agreată între cele două instituții omoloage și marchează un moment important în dezvoltarea cooperării judiciare romano-franceze.

Acordul vizează stabilirea unei cooperări regulate în domeniile juridic și judiciar și a unor schimburi frecvente între magistrații români și francezi. De asemenea, Declarația stabilește realizarea schimbului de informații între instituțiile semnatare cu privire la legislația și la jurisprudența celor două state. Organizarea de colocvii, seminare și alte reuniuni tehnice/academice reprezintă un alt obiectiv stabilit prin documentul menționat.

În cadrul lucrărilor celei de a 13-a Întâlniri a Forumului Consultativ al Procurorilor Generali și Șefilor Procuraturilor Statelor Membre ale Uniunii Europene, desfășurate la Haga, Olanda, delegația Ministerului Public, prezentă la eveniment, a fost condusă de către domnul Augustin Lazăr, procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (19 octombrie 2018).

În contextul în care România a preluat, la 1 ianuarie 2019, președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție îi va reveni sarcina de a organiza, în anul 2019, cea de a 14 - a întâlnire a Forumului, alături de Parchetul General din Finlanda și Eurojust, la data de 18 octombrie 2019 la Haga, la sediul Eurojust.

În cadrul dezbaterilor premergătoare organizării Forumului, domnul Augustin Lazăr, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și doamna Raija Toiviainen, procurorul general al Finlandei, au susținut discursuri privind prioritățile celor două parchete generale, care vor trebui să se circumscrie


priorităților naționale în cadrul președinției Consiliului UE și potențiale teme pentru a fi dezbătute în cadrul celei de a 14-a Reuniuni a Forumului Consultativ.

În discursul său, domnul Augustin Lazăr a arătat că, din perspectiva Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, trei teme sunt considerate prioritare: Parchetul European (E.P.P.O.) – operaționalizare și perspective; E-evidence – viitorul cooperării judiciare internaționale; consolidarea cooperării judiciare europene în domeniul protecției mediului și patrimoniului cultural.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a avut în anul 2018 întrevederi oficiale cu domnul Riccardo Fuzio, procurorul general al Curții de Casație Italiene și cu domnul Federico Cafiero de Raho, procurorul național antimafia, Direcția Națională Antimafia și Antiterorism (13-14 noiembrie 2018).

Discuțiile au vizat cooperarea judiciară româno-italiană în domeniul combaterii criminalității organizate, măsurile asiguratorii și importanța recuperării bunurilor în cadrul procedurilor penale, aspecte referitoare la parchetul european, colaborarea dintre cele două parchete generale, inclusiv în contextul unor evenimente care vor avea loc în perioada când România va prelua președinția Consiliului Uniunii Europene.

În cadrul întrevederilor cu procurorul general al Curții de Casație Italiene și cu procurorul național antimafia s-a agreat consolidarea cooperării italo-române și organizarea pe viitor a unor întrevederi de lucru între magistrații italieni și români, inclusiv prin semnarea, la nivelul celor două parchete generale, a unui Memorandum de Înțelegere.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, domnul Augustin Lazăr, a participat, la invitația UNESCO, la seminarul destinat autorităților judiciare din Europa, intitulat “Lupta împotriva traficului ilicit de bunuri culturale” (28 noiembrie 2018).

În cadrul workshop-ului “Judiciarizarea traficului ilicit de bunuri culturale”, domnul Augustin Lazăr a susținut o prezentare cu tema “Instrumente moderne de cooperare judiciară internațională în domeniul recuperării bunurilor culturale, a produselor criminalității în UE. Experiența românească”.

La aceeași dată, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a avut o întâlnire de lucru cu domnul François Molins, procurorul general al Curții de Casație a Republicii Franceze. Discuțiile bilaterale au vizat continuarea cooperării judiciare dintre cele două parchete, conform Declarației comune de intenție, semnată la data de 15 mai 2018.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a participat la Conferința Internațională privind Justiția cu tema “Independența puterii judiciare, între garantarea drepturilor justițiabililor și respectarea regulilor de funcționare a justiției”, eveniment care a avut loc la Marrakech, Maroc

(2 – 4 aprilie 2018).

http://www.mpublic.ro/ro/content/c_16-05-2018-15-05

http://www.mpublic.ro/ro/content/c_16-05-2018-15-05


În cadrul panelului cu tema “Independența procurorului”, domnul

Augustin Lazăr a susținut o alocuțiune intitulată “Independența procurorului și statul de drept”, în cuprinsul căreia a prezentat un scurt istoric al Ministerului Public

din România, precum și principalele aspecte referitoare la independența magistraților din perspectiva statului român.

O delegație a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de domnul Augustin Lazăr, procuror general, a participat la Johannesburg – Africa de Sud, la cea de-a 23 - a Conferință anuală și Reuniunea Generală a Asociației Internaționale a Procurorilor, alături de procurori generali, procurori generali adjuncți și directori ai serviciilor de procuratură din 86 de state (9 - 13 septembrie 2018). În cadrul evenimentului, domnul procuror general Augustin Lazăr a susținut o prezentare cu tema „Independența procurorilor și statul de drept – controlul și supravegherea exercitată de procuror în cursul urmăririi penale”.

Pe parcursul anului 2018, conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a avut întrevederi oficiale cu grupul de experți din cadrul Misiunii Tehnice a Comisiei Europene, prezenți în țara noastră pentru discuții vizând Mecanismul de Cooperare şi Verificare, cu experți din cadrul Comisiei de la Veneția, cu domnul Guido Raimondi, președintele Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), cu domnul Peter McCormick – președintele Consiliului Consultativ al Procurorilor Europeni.(C.C.P.E.), cu domnul Gerrit van der Burg, președintele Consiliului Procurorilor Generali olandezi, cu domnul Willem van Nieuwkerk, directorul Centrului pentru Cooperare Judiciară Internațională (CILC) din Haga – Olanda, cu domnul Diego Garcia – Sayan, raportor special al Națiunilor Unite privind independența judecătorilor și a avocaților, precum cu procurori generali sau înalți oficiali din state membre ale Uniunii Europene - domnul Dražen Bošnjaković, ministrul justiției din Croația, cu domnul Michael Roth, ministrul de stat pentru afaceri europene din cadrul Ministerului Federal German de Externe, domnul Franz Ploechl, procurorul general al Austriei, doamna Xeni Dimitriou, procuror general al Republicii Elene, domnii Eduard Harunjen, procuror general al Republicii Moldova și Iurii Garaba, adjunctul procurorului general.

La sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au fost primite delegații oficiale ale Parchetului Federal din Belgia, Procuraturii Generale a Federației Ruse, Parchetului General din Serbia, avocați și juriști din Estonia, Ministerului de Justiție din Turcia.

În cadrul întâlnirilor au fost abordate, alături de istoria instituțională a Ministerului Public, aspecte referitoare la modificările și completările legilor justiției, independența procurorilor, statutul acestora și răspunderea magistraților, precum și cooperarea judiciară internațională.

Cooperarea cu Procuratura Generală a Republicii Moldova, în contextul angajamentului statului român de a sprijini statul vecin în cadrul parcursului european al acestuia, concretizată prin semnarea unor programe de cooperare între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Procuratura Generală a Republicii Moldova a continuat și în anul 2018, prin semnarea și implementarea Programului „Mihail Kogălniceanu” de cooperare aplicată pentru perioada 2019 – 2020, în


domeniul formării profesionale, prin organizarea mai multor vizite de lucru/stagii ale procurorilor moldoveni la diverse structuri de parchet din România.

Delegații conduse de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție au participat la reuniunile Comisiei interguvernamentale România – Republica Moldova, pentru integrare europeană, context în care Ministerul Public și-a reafirmat disponibilitatea de a sprijini reformarea instituțională a Procuraturii Republicii Moldova. De asemenea, au continuat discuțiile organizate în marja Forumului România – Moldova în domeniul justiției.

Prin demersurile conducerii Ministerului Public a fost facilitată participarea și admiterea în calitate de observator a procurorului general al Moldovei în cadrul Rețelei Procurorilor Generali și Șefilor Instituțiilor Echivalente de pe lângă Curțile Supreme ale Statelor Membre din Uniunea Europeană (NADAL).

La data de 10 decembrie 2018, la sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție, a avut loc o masă rotundă cu tema „Protecția prin mijloacele dreptului penal a patrimoniului cultural național”, la care au participat diplomați reprezentând 14 state membre ale Uniunii Europene și Statele Unite ale Americii, state care au avut o contribuție importantă în recuperarea unor bunuri relevante ale patrimoniului cultural național.

Evenimentul a fost ocazionat de celebrarea „Anului European al Patrimoniului Cultural”, iar tema întrevederii a reprezentat-o recuperarea de la autoritățile judiciare partenere a bunurilor de patrimoniu care au format obiectul traficului ilicit cu bunuri culturale. În acest cadru, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție a prezentat invitaților cazuri complexe soluționate în domeniu și a adresat mulțumiri pentru activitatea desfășurată în domeniul cooperării judiciare internaționale.

În anul 2018, au fost consolidate relațiile de cooperare cu Serviciul de Procuratură al Coroanei, din Marea Britanie, o delegație engleză efectuând o vizită de lucru în România, în luna iulie 2018. Temele abordate în cadrul discuțiilor purtate cu reprezentanții Ministerului Public, incluzând Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor Organizate și Terorism și Direcția Națională Anticorupție, au vizat îmbunătățirea cooperării judiciare în materie penală între România și Regatul Unit al Marii Britanii, având în vedere iminența Brexit–ului, precum și oportunitatea trimiterii unui magistrat de legătură în România, în acest sens fiind intermediată și o vizită oficială la Ministerul Justiției.

S.C.J.I. a asigurat participarea unor procurori la reuniuni plenare sau sesiuni ale grupurilor de lucru organizate, sub egida U.N.C.A.C. (United Nations Convention against Corruption) și U.N.T.O.C. (United Nations Convention on Transnational Organized Crime), precum și la alte evenimente cu profil european/internațional. Un procuror din cadrul S.C.J.I. este desemnat expert evaluator al U.N.O.D.C. pentru evaluarea aplicării Convenției Națiunilor Unite împotriva Corupției (U.N.C.A.C.).

Toate aceste evenimente au, pe lângă rolul de promovare a imaginii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție în plan extern și pe acela de a stabili contacte directe cu magistrați din statele partenere ale României, în scopul facilitării pe viitor a cooperării judiciare internaționale în dosarele penale cu


componentă transfrontalieră sau în cauzele care comportă transmiterea unor cereri de asistență judiciară internațională.

Este important de menționat și că Ministerul Public cooperează în mod eficient și, de cele mai multe ori, direct, cu instituțiile, europene, cu Rețeaua Judiciară Europeană (E.J.N.) – prin intermediul punctelor de contact, Rețeaua Europeană de Formare Judiciară (E.J.T.N.), O.S.C.E., O.N.U. – Biroul Națiunilor Unite pentru Combaterea Drogurilor şi Criminalității (U.N.O.D.C.), Asociația Internațională a Procurorilor (I.A.P.), Consiliul Consultativ al Procurorilor Europeni (C.C.P.E.), Forumul Consultativ al Procurorilor Generali şi Procurorilor Şefi din Statele Membre ale Uniunii Europene, Academia de Drept European (E.R.A.), Departamentul de Stat al S.U.A., misiunile diplomatice din România și cele ale României acreditate în străinătate, precum și cu parchetele din ţările membre ale Uniunii Europene şi din afara spațiului comunitar.

Și în anul 2018 a continuat cooperarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu Institutul Național al Magistraturii, în cadrul ,,Programului de schimb între autoritățile judiciare europene”, sub egida E.J.T.N., fiind în cursul

anului organizate stagii în România, pentru un număr de aproximativ 98 de magistrați străini (procurori şi judecători) din țări membre ale Uniunii Europene (Germania, Polonia, Spania, Franța, Italia, Belgia, Bulgaria, Suedia, Portugalia, Olanda).

II. Activitatea de cooperare judiciară internațională În cadrul lucrărilor de cooperare judiciară internațională se evidențiază cele

având drept obiect asistența judiciară internațională în materie penală, în număr de 1.572, ponderea fiind reprezentată de comisiile rogatorii internaționale (990 lucrări) incluzând ordinele europene de anchetă (434 lucrări), urmate de cererile de preluare a urmăririi penale (228 lucrări) și cererile de transfer de proceduri (131 lucrări).


În ceea ce privește infracțiunile vizate în aceste lucrări, ponderea este

reprezentată de infracțiunile de înșelăciune, urmate de cele de furt, fals, evaziune fiscală, spălare de bani, infracțiuni la regimul circulației rutiere, omor, fraude informatice, vătămare corporală, tâlhărie, viol, contrabandă.

Cererile soluționate au implicat cooperarea procurorilor români cu autorități judiciare din 56 de state și au presupus efectuarea unor activități și utilizarea unor tehnici de investigare complexe - interceptarea comunicațiilor, obținerea datelor de trafic prelucrate de furnizorii de rețele publice, efectuarea de percheziții domiciliare, obținerea datelor privind tranzacțiile financiare, verificare profil ADN și dispunerea măsurilor asigurătorii.

Cei mai importanți parteneri externi, respectiv autorități judiciare cu care Serviciul a interacționat în cadrul activității de cooperare, analizând din punct de vedere cantitativ/calitativ, la nivelul Uniunii Europene sunt: Germania (252 de cereri în perioada de referință), Austria (230 de cereri) și Bulgaria (218 cereri), conform graficului anexat.

197

96

199

69

63

43

58

68

53

30

13

36

45

29

28

189

22

118

7

3

7

6

18

9

24

53

15

3

5

15

16

22

13

10

18

7

32

2

1

36

4

1

1

15

7

2

2

1

5

2

2

2

1

3

10

7

1

1

2

1

1

4

2

1

1

2

7

GERMANIA

AUSTRIA

BULGARIA

SPANIA

UNGARIA

ELVETIA

R MOLDOVA

POLONIA

CEHIA

OLANDA

SLOVENIA

ITALIA

BELGIA

FRANTA

SLOVACIA

ALTELE

Comisii rogatorii Transfer de proceduri Comunicări de acte

Altele Cereri de asistență juridică Echipe comune de anchetă

Extrădări Mandat european de anchetă Transfer de persoane condamnate


În cadrul activității aferente profilului cooperare judiciară internațională în materie penală, procurorii din cadrul serviciului au exercitat atribuția de autoritate centrală în domeniu, atunci când comisiile rogatorii sau celelalte forme de asistență s-au referit la activitatea de cercetare și urmărire penală, potrivit competenței specifice. În exercitarea acestei atribuții, au primit, au efectuat controlul de regularitate și au transmis cererile în vederea executării acestora de către autoritățile competente străine sau române, după caz. Exercitarea acestei atribuții a presupus permanenta colaborare și sprijinirea procurorilor specializați din cadrul parchetelor de pe lângă curțile de apel și parchetele din subordine.

Procurorii serviciului s-au preocupat, în egală măsură, de facilitarea contactului direct între procurorii români și diverse autorități judiciare străine, atunci când instrumentele juridice internaționale aplicabile au reglementat acest mod de transmitere a cererilor de asistență judiciară internațională, de menținerea contactului permanent cu magistrații de legătură român şi francez, aflați la post la Paris, respectiv la București, precum și cu atașații de interne și ofițerii de legătură acreditați în România sau cei ai României acreditați în străinătate, în cadrul misiunilor diplomatice, în scopul facilitării executării unor cereri de cooperare judiciară internațională.

Un capitol distinct îl reprezintă cooperarea cu biroul român la Eurojust, respectiv cu membrul național, adjunctul acestuia și expertul național detașat la Eurojust.

Contactul cu Eurojust, prin intermediul membrului național și a celorlalți reprezentanți ai biroului român, reprezintă deja o constantă a activității serviciului, în vederea participării la programele de formare profesională sau alte evenimente

230

55218

78

83

45

252

6067

81 82 44 66

91

84

231

AUSTRIA 13,02% BELGIA 3,11% BULGARIA 12,34% CEHIA 4,41%

ELVETIA 4,70% FRANTA 2,55% GERMANIA 14,26% ITALIA 3,40%

OLANDA 3,79% POLONIA 4,58% REPUBLICA MOLDOVA 4,64% SLOVACIA 2,49%

SLOVENIA 3,74% SPANIA 5,15% UNGARIA 4,75% Restul 13,07%


organizate de către Eurojust, facilitării sau urgentării soluționării unor cereri de asistență complexe, participării procurorilor români la întâlnirile de coordonare, finanțate de către Eurojust, în scopul agreării unor strategii comune de investigație cu autoritățile judiciare partenere, obținerii de date și informații din alte jurisdicții, semnarea unor echipe comune de anchetă.

III. Activitatea de operaționalizare a Parchetului European (E.P.P.O.)

din perspectiva Ministerului Public Român La nivelul Ministerului Public, prin intermediul Direcției Naționale

Anticorupție, ca direcție specializată, s-a constituit un grup de lucru interinstituțional, constituit din experți desemnați de: Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Serviciul de cooperare judiciară internațională, relații internaționale și programe, Ministerul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii, D.L.A.F., având drept scop identificarea problemelor concrete de natură legislativă, organizatorică, administrativă și logistică pe care le ridică începerea funcționării în România a E.P.P.O. până în noiembrie 2020, dată avansată de Uniunea Europeană pentru funcționarea acestui nou organism european.

Întregul proiect a fost finanțat de Oficiul de Luptă Antifraudă al Uniunii Europene (O.L.A.F.), prin programul Hercules III, dedicat combaterii infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale U.E.

Problemele identificate și soluțiile propuse pentru remedierea acestora au fost sistematizate și prezentate sub forma unui Studiu cu privire la analiza și interpretarea dispozițiilor Regulamentului (U.E.) 2017/1939 în vederea operaționalizării în România a Parchetului European, studiu având drept coordonator și autor, un procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Serviciul de cooperare judiciară internațională, relații internaționale și programe.

Abordând problematica E.P.P.O. dintr-o perspectivă a integrării acestui organism al Uniunii Europeane în ordinea juridică națională, studiul constituie o abordare holistică a unui ansamblu de problematici complexe, printre care se numără: atribuțiile E.P.P.O., principiile de bază ale activității acestuia, statutul, structura și organizarea acestui parchet, competența și exercitarea competenței E.P.P.O., investigațiile, acțiunea penală și alternativele la acțiunea penală, garanțiile procedurale și controlul judiciar asupra actelor E.P.P.O., prelucrarea informațiilor și sistemul de gestionare a cazurilor (E.P.P.O. – C.M.S.), protecția datelor cu caracter personal și cooperarea judiciară în materie penală a E.P.P.O. din punctul de vedere al obligațiilor statelor membre.

În perioada 13-14 decembrie 2018, în cadrul aceluiași proiect, a fost organizată conferința europeană privind punerea în aplicare a Regulamentului E.P.P.O., cu o largă participare europeană, la nivel înalt.

Conferința europeană a reprezentat un succes important al Ministerului Public Român, respectiv al direcției sale specializate, Direcția Națională Anticorupție și a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu o contribuție importantă a Serviciului de cooperare judiciară internațională, relații internaționale și


programe, având în vedere că un procuror al serviciului a coordonat și redactat studiul, pe care l-a prezentat în cadrul conferinței europene.

Concluzionând, se poate afirma că necesitatea organizării şi derulării la parametri optimi a activității de cooperare judiciară internațională și relații internaționale al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție reprezintă o reacție firească, derivată din cerințele concrete, uneori urgente, ale procurorilor, de a stabili contacte directe sau intermediate cu autorități judiciare partenere din statele afectate de fenomene infracționale cu potențial transfrontalier și de necesitatea de adaptare la provocările unei noi ere digitale. Acest demers este posibil și realizabil numai prin intermediul unei cooperări judiciare internaționale eficiente, a unui flux continuu de informații, precum și a schimbului de bune practici între autoritățile judiciare având atribuții și competențe în domeniu.

B. Activitatea de cooperare judiciară internațională desfășurată de

parchetele de pe lângă curțile de apel și parchetele din circumscripțiile teritoriale ale acestora

În anul 2018, parchetele de pe lângă curțile de apel și parchetele din circumscripțiile teritoriale ale acestora au avut de soluționat un număr de 9.510 lucrări de cooperare judiciară internațională, din care au fost soluționate 7.465 lucrări.

De remarcat o creștere a numărului de lucrări de soluționat/soluționate în anul 2018, respectiv 9.510/7.465 lucrări, comparativ cu anul 2017, când au fost soluționate 9.341/6.369 lucrări (anexa nr. 13)

În cursul anului 2018 parchetele de pe lângă curțile de apel și parchetele din subordine au desfășurat o amplă activitate de cooperare judiciară internațională. Ca pondere, se remarcă lucrările care au avut ca obiect cereri de comisii rogatorii și ordine europene de anchetă, mandate europene de arestare, transferul de proceduri penale și preluarea de urmărire penală, transferul persoanelor condamnate, în care statul român a figurat ca stat de executare.

Cu titlu de exemplu, pot fi menționate acțiuni comune desfășurate la nivelul parchetelor de pe lângă curțile de apel și parchetelor din subordine, împreună cu autorități judiciare străine și cu D.I.I.C.O.T., care au presupus executarea unor activități de amploare, întrevederi de lucru cu magistrați și ofițeri de poliție străini și coordonarea și sincronizarea tuturor autorităților judiciare implicate. Acțiunile au vizat fie punerea în aplicare a unor mandate europene de arestare, fie executarea unor ordine europene de anchetă complexe sau în materia extrădării ori semnarea unor acorduri de constituire a unor echipe comune de anchetă.


C. Activitatea de cooperare judiciară internațională desfășurată de Direcția Națională Anticorupție

Cereri de asistență judiciară internaționale solicitate de către DNA

Cereri de asistență judiciară internaționale transmise DNA

Țara Comisii rogatorii

OEA Observații Țara Comisii rogatorii

OEA Observații

Austria 5 3 Bulgaria 1 -

Belgia 1* 1 Canada 1 -

Bulgaria - 2 Elveția 1

Cehia 1 - Franța - 1

Cipru - 8 Germania - 1

Danemarca 1 - Italia - 2

Elveția 11 - Israel 1 -

Franța - 1 Olanda 1 -

Germania 1** 11 SUA 3 -

Irlanda 1 - Ucraina 2 -

Israel 1 - Ungaria 1 5

Italia 1 7 Total: 11 9

Liechtenstein 2 - Cereri de verificări polițienești active

Liban 2 - CCPI 6 (BG, EAU, MD, SP,TK, UK)

Luxemburg 1 - Belgia 1

Moldova 8 - Germania 4

Polonia - 1 Italia 2

Serbia 1 - Olanda 1

Slovacia - 2 Spania 2

SUA 4 - SUA 3

Turcia 4 - UK 2

UK 1 3 Total: 21

Ungaria - 6 Cereri de verificări polițienești pasive

Total: 46 45 Bulgaria 1 1 rezolvată

Total general: 91 Monaco 2 2 rezolvate

Schimb spontan de informații Spania 1 1 rezolvată

Elveția 1 primită SUA 1 1 rezolvată

Israel 1 primită Total: 5 rezolvate

Ungaria 1 primită Solicitări de la Eurojust

Total 3 primite Eurojust 2 rezolvate

Solicitări către Eurojust

Eurojust 5

Cereri de transfer de procedură penală Traduceri diverse

Austria 1 Preluată Traduceri 20 Altele decât traducerile efectuate în cererile

de asistență judiciară Total 20

Comunicare acte judiciare în străinătate Diverse solicitări adresate DNA

Austria 1 UK 1 BEI 4

Belgia 1 Moneyval 1

Bulgaria 1

Franța 1

Total: 5 Total: 5

*echipă comună de anchetă ** cerere instituire sechestru DC 577/2003.


D. Activitatea de cooperare judiciară internațională desfășurată de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism

Serviciul de cooperare, reprezentare şi asistenţă judiciară internaţională reprezintă punct de contact permanent pentru organisme similare din alte ţări, reţele de puncte de contact şi agenţii de cooperare, în vederea consultării reciproce în cazul infracţiunilor de competenţa Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi a schimbului de date şi informaţii cu privire la cercetarea acestor infracţiuni.

Serviciul de cooperare, reprezentare şi asistenţă judiciară internaţională a înregistrat un număr de 1.301 lucrări în cursul anului 2018 (față de 1.117 în anul 2017), la care se adaugă 72 de lucrări, având ca obiect infogramele primite de la Misiunea Permanentă a României la Viena, organizarea de întâlniri şi seminare, precum şi puncte de vedere pe diferite domenii de interes. Au fost soluţionate 1.292 lucrări, dintr-un număr de 1.949 de lucrări aflate în evidenţa activă a biroului (incluzând 648 lucrări din anii precedenţi). De asemenea, pe lângă activităţile de cooperare specifice, grefierii serviciului au întocmit documentaţia şi au ţinut evidenţa a 1.847 de traduceri autorizate la nivelul întregii direcţii, în cadrul lucrărilor de cooperare sau dosarelor de urmărire penală, pentru traducerea documentelor în sau din limba română. Este de remarcat că diversitatea și complexitatea cauzelor a crescut constant pe parcursul anului 2018, concomitent cu volumul de lucru.

În 2018 au fost înregistrate 319 cauze pasive din care 107 comisii rogatorii şi 165 de ordine europene de anchetă şi 550 cauze active, din care 140 reprezentând cereri de comisie rogatorie şi 374 reprezentând ordine europene de anchetă.

Cauzele pasive înregistrate au avut ca obiect desfășurarea unor activităţi de investigare complexe, referitoare la investigaţii financiare, interceptarea comunicaţiilor, obţinerea datelor de trafic prelucrate de furnizorii de reţele publice, supravegherea audio, video sau prin fotografiere, utilizarea investigatorilor sub acoperire şi colaboratorilor, livrări supravegheate, efectuarea de percheziții domiciliare şi luarea măsurilor asigurătorii.

Ordinul European de Anchetă reprezintă noul instrument de cooperare la nivelul Uniunii Europene, instrument prin care se urmărește intensificarea şi simplificarea procedurilor în domeniul executării măsurilor de anchetă, în vederea obținerii de probe, care înlocuiește comisia rogatorie în relaţia cu statele membre, cu excepţia Danemarcei şi Irlandei, care nu aplica Directiva.

În cursul anului 2018 au fost constituite 15 echipe comune de anchetă, faţă de 24 în cursul anului 2017. Scăderea numărului de acorduri a fost generată de procedura simplificată de cooperare în baza ordinului european de anchetă. Din cele 15 de echipe, 7 au ca obiect combaterea traficului de persoane sau migranţi. Cu privire la statul care a iniţiat procedura au fost înregistrate 11 echipe de anchetă active şi 4 pasive. Este de remarcat şi faptul că au fost accesate fonduri de la Eurojust pentru toate activităţile desfăşurate în cadrul echipelor comune de anchetă.


Capitolul IX

ACTIVITATEA INFORMATICĂ

ŞI DE IMPLEMENTARE A PROGRAMELOR CU FINANŢARE EXTERNĂ

A. Proiecte și aplicații ale Serviciului de tehnologia informației din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

B. Activitatea de implementare a programelor cu finanțare externă A. Proiecte și aplicații ale Serviciului de tehnologia informației (S.T.I)

din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie În conformitate cu prevederile Regulamentului de ordine interioară al

parchetelor, aprobat prin Ordinul nr. 2632/C/2014 al ministrului justiției, Serviciul de tehnologia informației desfășoară activitățile specifice domeniului tehnologiei informației și comunicațiilor și coordonează această activitate la nivelul Ministerului Public, asigurând elaborarea și implementarea Strategiei de informatizare a Ministerului Public și a sistemului judiciar din România, alături de toate instituțiile implicate.

În anul 2018, Serviciul de tehnologia informației a realizat următoarele proiecte și aplicații:

1.1. Continuarea activităţilor legate de implementarea cerinţelor Noilor

Coduri în sistemul ECRIS şi sistemul de raportare statistică al Ministerului Public

Serviciul de tehnologia informației a continuat în perioada de referinţă desfăşurarea activităţilor de natură IT pentru susţinerea implementării noilor coduri în sistemul ECRIS (cu toate modulele aferente acestuia).

În acest scop, s-a asigurat în cadrul activităţilor de dezvoltare, mentenanţă şi suport pentru aplicaţia ECRIS CDMS, centralizarea, analizarea şi implementarea solicitărilor utilizatorilor aplicaţiei din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, parchetele subordonate şi Directia de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, precum şi ale Secției de resurse umane și documentare – Serviciul de documentare şi statistică judiciară (peste 110 cerinţe), realizându-se, testându-se şi aplicându-se în cele 236 instalări 9 service pack-uri complexe conţinând funcţionalităţi noi, modificări de aplicaţie, structuri de baze de date


şi servicii de replicare, îmbunătățiri de performanţă, remedieri de bug-uri, precum şi actualizări de nomenclatoare.

În perioada de referinţă, s-au efectuat două centralizări statistice la nivelul Ministerului Public. Pe baza acestora şi a conţinutului bazei de date National Repository s-au realizat peste 100 lucrări conţinând selecţii complexe de indicatori statistici, documentare şi rapoarte, la solicitarea conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a secţiilor din această instituție, Ministerului Justiţiei, Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanţilor presei şi a altor instituţii.

1.2. Activitatea desfăşurată pentru Programul Operaţional Capacitatea

Administrativă (POCA) 2014-2020

SIPOCA 53 - „Întărirea capacităţii Ministerului Public de punere în

aplicare a noilor prevederi ale codurilor penale în domeniul audierilor”

În cadrul acestui proiect, în anul 2018, doi specialiști IT din cadrul Serviciului de tehnologia informației au finalizat caietul de sarcini pentru achiziţia serviciilor de consultanţă necesare realizării documentaţiei de atribuire în vederea contractării realizării sistemului informatic şi a serviciilor de instruire, au întocmit formularul de prezentare a ofertei şi au participat la elaborarea celorlalte documente parte integrantă a documentaţiei de atribuire.

Totodată, s-a răspuns în două iteraţii solicitărilor/observaţiilor transmise de Agenția Națională pentru Achiziții Publice, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 419/2018 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 98/2017 privind funcția de control ex ante al procesului de atribuire a contractelor/acordurilor - cadru de achiziție publică, a contractelor/acordurilor - cadru sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și de concesiune de servicii, modificând corespunzător documentaţia de atribuire.

SIPOCA 55 - „Analiză în vederea adaptării, modernizării şi extinderii sistemului electronic de management al cauzelor ECRIS”

Specialiști IT din cadrul Serviciului de tehnologia informației au participat alături de partenerii de proiect din sistemul judiciar la elaborarea caietului de sarcini pentru servicii de consultanţă în vederea realizării etapei de analiză şi obţinerea avizelor de la Comitetul Tehnico-Economic pentru Societatea Informaţională, în conformitate cu Hotărârii Guvernului nr. 941/2013.

1.3. Proiect „Reforma Sistemului Judiciar” – finanţarea măsurilor

incluse în Planul de acţiune al Strategiei pentru dezvoltarea sistemului judiciar 2016-2020

Proiect se realizează prin împrumutul negociat de Ministerul Finanțelor Publice cu Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (B.I.R..D.), în valoare estimativă de până la 100 milioane euro, la iniţiativa Ministerului Justiţiei.

În anul 2018, s-a derulat procedura de achiziţie în baza documentaţiei de atribuire finalizată şi avizelor obţinute în anul 2017 şi s-a finalizat documentaţia referitoare la indicatorii de performanţă ce vor trebui atinşi prin derularea proiectului.


La evaluarea ofertelor depuse în cadrul procedurii de achiziţie au participat doi specialişti IT cooptaţi ca experţi evaluatori.

Urmare încheierii Contractului pentru Ministerul Public pe data de 28 octombrie 2018, în luna decembrie s-au livrat şi s-au recepţionat cantitativ echipamentele de tip storage şi server pentru Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (2 rack-uri de 42U).

1.4. „Sprijin pentru îndeplinirea obiectivelor Strategiei Naţionale

Anticorupţie prin creșterea gradului de recuperare a produselor infracţiunilor”

– Programul de Cooperare Elvețiano-Român – derulat de A.N.A.B.I.

Ministerul Public are calitatea de principal beneficiar în proiectul mai

sus-menţionat, derulat de Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor

Indisponibilizate. În anul 2018 specialiști IT din cadrul Serviciului de tehnologia

informației au participat la analiza specificaţiilor tehnice cuprinse în caietul de sarcini

pentru realizarea sistemului informatic ROARMIS şi au transmis la Agenția Națională

de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate un raport conţinând 34 de observaţii şi

propuneri de îmbunătăţire/modificare a documentaţiei.

1.5. Dezvoltarea site-ului Ministerului Public (www.mpublic.ro)

În perioada de raportare, s-au desfăşurat activităţi de dezvoltare (pagini noi) şi mentenanţă (remedieri bug-uri, creşteri performanţă, etc.) ale site-ului Ministerului Public.

Ca parte a Proiectului de strategie de comunicare publică online, s-a proiectat şi realizat Forumul purtătorilor de cuvânt, platformă online integrată cu site-ul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care este pus la dispoziția Biroului de informare şi relaţii publice.

Serviciul de tehnologia informației administrează site-ul www.revistaprolege.ro a Ministerului Public şi asigură recepţia serviciilor de mentenanţă pentru site-ul www.sipoca53.ro, accesibile de pe site-ul www.mpublic.ro.

Odată cu intrarea în vigoare a Regulamentului (U.E.) 2016/679 al Parlamentului European şi Consiliului din 27 aprilie 2016 (G.D.P.R.), au fost luate măsurile necesare pentru modificarea/adaptarea funcţionalităţilor tuturor site-urilor Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vederea respectării prevederilor privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date.

1.6. Asigurarea accesului procurorilor la bazele de date/aplicaţiile

externe - administrare conturi utilizatori În conformitate cu prevederile Legii nr. 202/2010 şi ale Codului de procedură

penală, s-a gestionat accesul procurorilor la aplicaţii/baze de date aparţinând Inspectoratului General al Poliției Române, Poliției de Frontieră Română, Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculări a Vehiculelor, Inspectoratului General pentru Imigrări şi Direcției pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de


Date, în conformitate cu solicitările primite de la parchete şi structurile Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, vizând crearea de conturi suplimentare, actualizări de conturi, deblocări etc.

De asemenea, gestionarea tuturor conturilor de acces s-a efectuat şi pentru accesarea bazelor de date ale Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, Sistemului Informatic Integrat gestionat de Serviciul Român de Informaţii şi Sistemului Informatic Naţional de Semnalări (Schengen), precum şi pentru toate aplicaţiile centralizate proprii.

1.7. Proiectul e-Evidence – Justice Home Affair Council

Proiectul urmăreşte aplicarea deciziilor Consiliului J.A.I. pentru crearea unui portal online securizat pentru transmiterea şi primirea informaţiilor referitoare la probe şi îmbunătățirea justiţiei penale în spaţiul cibernetic, utilizând sistemul e-CODEX ca platformă de transmitere a informaţiei.

Pentru determinarea şi implementarea soluţiei tehnice în cadrul proiectului a fost desemnat un specialist IT din cadrul Serviciului de tehnologia informației, alături de un procuror din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, care a participat la întâlnirea de lucru organizată de Comisia Europeană la Bruxelles, pe data de 2 februarie 2018, precum şi la videoconferinţele internaţionale organizate cu participarea statelor membre pe această tema.

În vederea implementării sistemului, la finele anului s-a efectuat achiziţia echipamentelor necesare.

1.8. Parchetul European Prin Regulamentul publicat în Jurnalul Oficial al U.E. pe data de

31 octombrie 2017 (în vigoare din 20 noiembrie 2017) s-a stabilit înfiinţarea şi funcţionarea (începând cu luna ianuarie 2021) Parchetului European (E.P.P.O.). Din grupul de lucru constituit pentru operaţionalizarea acestuia face parte şi un specialist IT din cadrul Serviciului de tehnologia informației, care a participat la reuniunea grupului de experţi guvernamentali organizată la Bruxelles pe data de 22 octombrie 2018.

1.9. Înfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie În conformitate cu dispoziţiile art. 881 coroborate cu cele ale art. III din Legea

nr. 304/2004 republicată privind organizarea judiciară cu modificările şi completările ulterioare, începând cu data de 23 octombrie 2018 a devenit operaţională în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie.

Pentru buna funcţionare a acesteia, s-au asigurat, configurat şi instalat în cele două LAN-uri (INTERNET/INTRANET) echipamentele IT şi produsele software necesare desfăşurării activităţii secţiei şi s-au efectuat în regim de urgenţă modificările necesare pentru toate aplicaţiile utilizate în Ministerul Public (ECRIS CDMS, Sistemul informaţional - Anexele 6-14 şi 19-20, sistemul de replicare in National Repository,


afişarea încadrărilor juridice în Global Person Search, aplicaţia de centralizare statistică) şi au acordat suportul tehnic necesar utilizatorilor.

1.10. Sistemul integrat de securitate al Parchetului de pe lângă Înalta

Curte de Casaţie şi Justiţie

În anul 2018 s-au desfăşurat activităţile necesare pentru realizarea noului sistem integrat de securitate al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, respectiv a subsistemelor supraveghere video, detecţie şi avertizare incendiu, detecţie şi semnalizare în caz de efracţie, control acces şi dispecerat.

În plus, și în anul 2018 au fost derulate servicii și activități cu caracter permanent, dintre care se disting: funcţionarea serviciilor de e-mail, web mail şi mobile mail în ambele reţele ale Ministerului Public (INTERNET, INTRANET), precum şi asigurarea funcţionalității tuturor aplicaţiilor utilizate în P.Î.C.C.J. sau în Ministerul Public, gestionate centralizat la P.Î.C.C.J.: ECRIS, ECRIS NRP, Statistică judiciară, S.A.E. (Arhivare electronică), D.P.I. (Proprietate Intelectuală), Microstatistica (cauze de corupţie, contrabandă şi evaziune fiscală), Sistemul informațional - Anexele 6-14 şi 19-20, G.P.S. (Global Person Search), S.I.M.E.C., altele specifice, cu o disponibilitate de peste 99%; administrarea echipamentelor de securitate Web Application Firewall (W.A.F.), Email Security Appliance (E.S.A.), Unified Threat Management (U.T.M.), Web Security Appliance (W.S.A.), Advanced Persistent Threat (A.P.T.), diode de date, scanner de vulnerabilități și Security information and event management (SIEM); administrarea serviciului de nameservere şi site web, destinate aducerii la îndeplinire a măsurii sechestrului asigurător asupra domeniilor naţionale „.ro” (pretulverde.ro, produstv.ro, teleshoponline.ro, ymart.ro, sculestern.ro); gestionarea sistemului de raportare E.S.O.P. privind raportările statistice online lunare, trimestriale și anuale la Institutul Naţional de Statistică; monitorizarea, în colaborare cu S.T.S., furnizării serviciilor de comunicaţii date şi INTERNET pentru Ministerul Public şi mutarea buclelor locale de comunicaţie pentru structurile Ministerului Public care şi-au schimbat sediul.

De asemenea, Serviciul de tehnologia informației a coordonat activitatea

specialiştilor IT din parchete, în cadrul derulării proiectelor Ministerului Public și a

acordat asistenţă tehnică şi suport, atât telefonic, cât şi prin conturile de e-mail:

[email protected] (în reţeaua INTRANET) şi [email protected] (în reţeaua

INTERNET) şi în caz de necesitate a intervenit de la distanţă pe serverele din teritoriu,

pentru remedierea problemelor semnalate.

B. Activitatea de implementare a programelor cu finanțare externă Unitatea de management al proiectelor este organizată în vederea

derulării programelor cu finanțare externă al căror beneficiar este Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Unitatea de management al proiectelor funcționează în subordinea directă a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiie și este coordonată de un manager public sau de un consilier pentru afaceri europene.


Principalele proiecte implementate de unitatea de specialitate din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt:

I. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – autoritate

contractantă (beneficiar): 1. Întărirea capacității Ministerului Public de punere în aplicare a noilor

prevederi ale codurilor penale în domeniul audierilor – SIPOCA53 Obiectivul general al proiectului este acela de a întări capacitatea

Ministerului Public în ceea ce privește audierile realizate conform prevederilor noilor coduri prin crearea unui sistem IT performant ce va fi utilizat în această materie. Proiectul va eficientiza managementul dosarului penal, iar sistemul informatic implementat cu ajutorul proiectului va deveni un instrument eficient si modern de management al înregistrărilor audio-video, ceea ce va duce la scurtarea duratei alocate acestei faze a urmării penale (audierea suspecților/inculpaților, persoanelor vătămate şi martorilor).

La sfârșitul lunii aprilie 2019 se preconizează finalizarea caietului de sarcini și lansarea procedurii de achiziție pentru sistemului informatic de management al înregistrărilor audierilor (software și echipamente având o valoare de aproximativ 10 milioane euro, din care aproximativ 2,2 milioane euro sunt alocate pentru echipamente destinate audierilor).

Pe parcursul anului 2020 se vor utila camerele pentru audieri din teritoriu, se va implementa aplicația software și se vor face training-urile pentru 600 de utilizatori finali şi 70 specialişti IT, care vor avea atât rolul de administratori ai sistemului, cât şi de formatori pentru utilizatorii finali.

Bugetul proiectului: 54.785.517,47 lei Perioada estimată de implementare: 27 iulie 2017- 27 iulie 2020 2. Întărirea capacității Ministerului Public de punere în executare a

unor procedee probatorii vizând perchezițiile informatice – SIPOCA 54 Obiectivul general al proiectului este acela de a pune la dispoziția sistemului

judiciar a unor metodologii de lucru privind percheziția informatică ori constatarea tehnico-științifică asupra unor date informatice de interes pentru urmărirea penală, pregătirea profesională a specialiștilor, precum și achiziția unor echipamente hardware și software necesare desfășurării eficiente a perchezițiilor informatice.

În anul 2019, urmează a fi achiziționate 60 de dispozitive cu funcții avansate de duplicare discuri amovibile, echipamente de comunicații date precum si 50 de sisteme informatice, care vor fi distribuite după cum urmează:

- 19 dispozitive duplicare discuri amovibile pentru P.Î.C.C.J. - 19 dispozitive duplicare avansata discuri amovibile pentru P.Î.C.C.J. - 1 sistem informatic staționar pentru fiecare din cele 15 unități de

parchet. - 1 echipament tip switch de retea Ethernet 10 GBase si un echipament

OPS pentru D.I.I.C.O.T., precum și - un sistem de stocare de mare capacitate pentru D.I.I.C.O.T.


Fiecare parchet de pe lângă curtea de apel va primi cate o licență pentru analiza informațiilor FTK, EnCase si Cellebrite și un Soft tip I2 pentru analiza informațiilor.

Ambele achiziții se vor finaliza in cursul anului 2019. Bugetul proiectului: 14.273.724,29 lei Perioada estimată de implementare: 27 iulie 2017- 27 iulie 2020 3. Mecanismul financiar Norvegian 2014-2021 – „Lupta împotriva

criminalității și corupției” În cadrul proiectului vor avea loc activități de formare profesionala, vizite de

studiu și se vor achiziționa echipamente care să sprijine activitatea de urmărire penală (echipamente specifice interceptărilor și activităților criminalistice).

Obiectivul general este de întărire a capacității Ministerului Public în privința combaterii criminalității (inclusiv a corupției și crimei organizate, din toate domeniile), ceea ce va contribui la întărirea, în ansamblu, a statului de drept și a capacității sistemului judiciar.

Grup țintă: aproximativ 900 procurori din cadrul Ministerului Public (D.N.A, D.I.I.C.O.T. și din cadrul unităților de parchet de pe lângă curțile de apel, tribunal și judecătorii din țară), specialiști care își desfășoară activitatea împreună cu procurorii, ofițeri de poliție și alte categorii de personal implicate în sistemul judiciar.

60% din fondurile alocate proiectului vor fi utilizate pentru achiziția de echipamente – 2.550.000 Euro - si 1.700.000 Euro, respectiv 40% pentru formare profesională.

Buget estimat: 4.250.000 euro Perioada estimată de implementare: 27 noiembrie 2018 – 27 noiembrie

2021. 4. ISFP-2017-AG-FORENSIC-821555 „Schimburi de informaţii în

materia modurilor de operare în infracţiunile cu violenţă” MEMO Obiective: schimb de bune practici în vederea realizării unui sistem de

analiză automat şi lărgit la nivel U.E. în privința modurilor de operare a infracțiunilor de omor, infracțiunilor sexuale şi de pedofilie și determinarea capacităţii de interconectare la nivel U.E. a sistemelor de analiză bazate pe programul Vi.C.L.A.S. (Violent Crime Linkage Analysis System), folosit în câteva state membre U.E., sau sisteme similare, prin consultări cu statele membre ale U.E. şi agenţiile relevante.

Activitati: învăţarea de bune practici şi pregătirea planului de business pentru realizarea unui centru Vi.C.L.A.S. şi operaționalizarea unei baze de date asupra modurilor de operare în România; realizarea unui studiu de fezabilitate la nivel U.E. asupra capacităţii de inter-operare a centrelor Vi.C.L.A.S. existente în statele membre U.E. şi dezvoltările ulterioare; organizarea de ateliere consultative cu toţi factorii interesaţi - toate statele membre U.E., EUROPOL şi alte agenţii – în vederea pregătirii unui plan de acţiune asupra schimburilor de informaţii în materia modurilor de operare în infracţiunile cu violenţă.


Rezultate: vizite exploratorii şi de cercetare la B.M.I., alt centru Vi.C.L.A.S. din U.E. şi R.C.M.P. Canada; operaţionalizarea unui centru Vi.C.L.A.S. in România; studiu de fezabilitate la nivel U.E. asupra schimburilor de informaţii în materia modurilor de operare în infracţiunile cu violenţă; consultări cu toate statele membre U.E. şi un Plan de Acţiune disponibil în această materie la nivelul U.E.

Buget estimat: 527.296 Euro Perioada estimată de implementare: 1 octombrie 2018 – 31 martie 2020 5. ISFP-2017-AG-THBX- 815267 „Întărirea capacităţii de combaterea a

traficului de persoane şi a produselor acestei infracţiuni prin investigaţii financiare avansate” WESTEROS

Obiective: Proiectul WESTEROS urmărește să îmbunătățească schimbul de informaţii şi bune practici între partenerii de proiect, urmând unele dintre cele mai recente tendinţe în domeniul traficului de persoane, respectiv folosirea investigaţiilor financiare avansate, precum și dezvoltarea capacității organelor de aplicare a legii din UE de a identifica reţelele financiare ilegale generate de traficul de persoane.

Activitati: schimb de bune practici în investigarea şi urmărirea penală în domeniul cooperării judiciare în sfera traficului de persoane, investigarea produselor infracţiunilor specifice, ordinele europene de anchetă, echipele comune de investigare; dezvoltarea abilităţilor şi comunicării prin sesiuni de formare profesională şi formare de formatori; identificarea tuturor structurilor din statele membre U.E. responsabile de combaterea traficului de persoane printr-un studiu care să includă punctele directe de contact şi bune practici de investigarea financiară a grupurilor de criminalitate organizată pe domeniul traficului de persoane și creşterea gradului de conștientizare asupra importanţei investigaţiilor financiare avansate în combaterea traficului de persoane.

Buget estimat: 313.396 euro Perioada estimată de implementare: 14 septembrie 2018 – 13 septembrie

2020 6. ISFP-2017-AG-DRUGS-822561 „Combaterea coordonată a noilor

tendințe în traficul de droguri”– SNOW WHITE Obiectivul general al proiectului este întărirea capacității de luptă antidrog a

instituțiilor de aplicare a legii din țări ale Uniunii Europene și de-a îmbunătăți cooperarea între acestea printr-un răspuns proactiv la noile tendințe în traficul ilegal de droguri.

Obiective specifice: revitalizarea rețelei informale între statele membre U.E. în domeniul livrărilor supravegheate de droguri, pentru a deveni operațională și de a-i extinde atribuțiile și în domeniul general al traficului de droguri; dezvoltarea și îmbunătățirea de noi metode și tehnici de combatere a traficului de droguri sintetice, în special prin folosirea criptomonedelor în așa-numitul “dark web”, cu potențial de transferabilitate către alte state membre; creșterea cooperării și schimbul de bune practici între parteneri în ceea ce privește traficul de cocaină și heroină în Uniunea Europeană, prin porturi maritime ca puncte de intrare principale.


Activități: organizarea unei reuniuni la București, la sediul Directiei de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, cu reprezentanți ai partenerilor de proiect și reprezentanți din 24 de state membre U.E.; desfășurarea a două sesiuni de formare, de patru zile, în România în metode și tehnici de combatere a traficului de droguri sintetice, în special prin folosirea criptomonedelor în așa-numitului „dark web” (participanți sunt procurori din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, ofițeri de poliție, poliție de frontieră și personal vamă din România); desfășurarea a două sesiuni de formare, de patru zile, în Lituania în metode și tehnici de combatere a traficului de droguri sintetice, în special prin folosirea criptomonedelor în așa-numitului „dark web” (participanți sunt din Lituania și alte state baltice, precum și din Polonia), organizarea unui atelier de lucru timp de patru zile la Giessen, Germania, la Centrul Cybercrime cu procurori și polițiști care au participat la sesiunile de formare din România și Lituania, dar și cu reprezentanți EUROPOL și EUROJUST, desfășurarea a două vizite de studiu (5 zile fiecare), în România și Belgia (vizite în porturi) și elaborarea unui studiu de evaluarea a riscurilor privind traficul de droguri în porturile Constanța, Antwerp și Rotterdam.

Parteneri: Parchetul Federal din Belgia, Poliția Judiciară din Lituania și Centrul Cybercrime al Parchetului General al statului Hessa, Germania.

Buget estimat: 419.352 euro Perioada estimată de implementare: 1 decembrie 2018 – 1 decembrie

2020 7. HOME/2015/ISFP/AG/LETX/8776 „Formare profesională în

domeniul operațiunilor sub acoperire online pentru combaterea criminalității cibernetice” CY-OPS

Obiectivul general al proiectului este dezvoltarea cunoștințelor şi abilităților privind operațiuni online sub acoperire pentru 120 investigatori, procurori şi alți specialiști din România, Bulgaria, Italia şi alte 18 state membre U.E. prin participarea la 6 sesiuni de cursuri de formare profesională (3 nivel începător şi 3 nivel avansat)

Obiective specifice: dezvoltarea cunoștințelor şi abilităților privind operaţiuni online sub acoperire pentru 120 investigatori, procurori şi alţi specialişti din România, Bulgaria, Italia şi alte 18 state membre U.E. prin participarea la 6 sesiuni de cursuri de formare profesională (3 nivel începător şi 3 nivel avansat); întărirea cooperării şi dezvoltarea unei culturi europene comune de aplicare a legii prin organizarea a 5 mese rotunde pentru schimb de experiență (bune practici, decalaje) în domeniul operațiunilor online sub acoperire pentru combaterea criminalității cibernetice pentru 90 procurori, investigatori şi alți specialiști din România, Bulgaria, Italia şi alte 18 state membre UE; sprijinirea culturii europene comune de aplicarea legii prin elaborarea şi diseminarea unui Ghid pentru realizarea operațiunilor online sub acoperire și dezvoltarea cunoștințelor de limbă engleză - terminologie juridică specifică criminalității cibernetice pentru 120 investigatori, procurori şi alţi specialişti din România, Bulgaria, Italia şi alte 18 state membre U.E.

Bugetul proiectului: 348.665 euro Perioada de implementare: 15 februarie 2017 – 14 august 2018


II. Banca Mondială – achiziție echipamente infrastructura IT În cadrul contractului de împrumut semnat de Guvernul României cu Banca

Mondială, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va beneficia, în prima etapă, de o finanțare de 10,2 milioane de euro, iar, in situația în care implementarea proiectelor aferente acestei sume se realizează în termen, se vor aloca și restul de 6,8 milioane de euro necesare îndeplinirii tuturor obiectivelor asumate. Proiectul Ministerului Public este parte a unui proiect major dedicat sistemului judiciar care va fi implementat la nivelul Ministerului Justiției.

Obiectiv: îmbunătățirea activității parchetelor prin realizarea de investiții în tehnologie informatică și de comunicații pentru îmbunătățirea funcțiilor principale ale serviciului de urmărire penală prin, între altele: (i) furnizarea de echipamente IT și programe informatice care să asigure funcționarea sigură și fiabilă a ECRIS; (ii) reconfigurarea rețelei locale și cablajului LAN de la Parchetul de pe lângă Tribunalul București și (iii) achiziția de echipamente IT pentru centrele de date principal și secundar ale Parchetului General.

În luna decembrie 2018, au fost achiziționate sisteme de stocare date, servere si licențe pentru dotarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie si a unităților teritoriale in valoare de peste 1.130.000 de Euro. Perioada estimată de livrare a 4.500 de calculatoare este intre 6 și 12 luni.

Buget: 10.193.100 Euro in prima faza, urmând ca 6.800.000 de Euro să fie transferați pe parcursul derulării proiectului.

Perioada de implementare: decembrie 2018 - decembrie 2019 III. Parteneriate POCA 1. Dezvoltarea și implementarea unui sistem integrat de management

strategic la nivelul sistemului judiciar SIMS – SIPOCA 55 Lider de proiect: Ministerul Justiției Parteneri: Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecția Judiciară, Înalta Curte

de Casație și Justiție, Curtea de Apel București, Tribunalul București, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și Direcția Națională de Probațiune.

Obiectivul general al proiectului este eficientizarea justiției și de consolidarea instituțională a sistemului judiciar prin dezvoltarea unui sistem integrat de management strategic la nivelul sistemului judiciar.

Proiectul are două componente: Prima componentă, de management strategic, urmărește dezvoltarea unui

sistem integrat de management strategic la nivelul sistemului judiciar (personal instruit la nivel decizional și tehnic, atribuții instituționale clar definite în domeniul managementului strategic, structuri specializate în management organizațional, suport informatic pentru facilitarea procesului decizional, metodologii unitare etc.), având ca element central Consiliul de management strategic constituit printr-un Protocol încheiat în 2016 între Ministerul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Înalta Curte de Casație și Justiție.


Acesta ar trebui să asigure utilizarea eficientă și eficace a resurselor în vederea îndeplinirii obiectivelor strategice din domeniul judiciar.

A doua componentă urmărește adaptarea și optimizarea sistemului electronic de management al cauzelor ECRIS. Prin aceasta se urmărește îmbunătățirea sistemului IT cu o arhitectură bazată pe servicii (web services) și straturi (layers, tiers), arhitectură care permite ca introducerea de noi funcționalități sau de noi interconectări să se facă cu un minim efort, asigurându-se o bună durată de viață a sistemului în condiții corespunzătoare de funcționare.

Bugetul proiectului: 10.333.186,50 lei Perioada estimată de implementare: 21 noiembrie 2017 – 21 decembrie

2019. 2. Consolidarea și eficientizarea sistemului național de recuperare a

creanțelor provenite din infracțiuni, cod SIPOCA 56 Parteneriat: Agenția Natională de Administrare a Bunurilor

Indisponibilizate/Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Obiectivul general constă în consolidarea capacității Agenției Națională de

Administrare a Bunurilor Indisponibilizate în vederea îndeplinirii eficiente și performante a misiunii instituționale prin dezvoltarea de instrumente operaționale și strategice, precum și investirea în capitalul uman si creșterea gradului de recuperare a creanțelor provenite din infracțiuni.

Rezultate: capacitate operațională și strategică consolidată la nivelul Agenției; resurse umane specializate în domeniul identificării, administrării și valorificării bunurilor sechestrate; bune practici identificate și diseminate în materia identificării, confiscării şi valorificării bunurilor provenite din infracțiuni.

În perioada 2019-2020 in cadrul proiectului vor avea loc o serie de 9 reuniuni regionale și o întâlnire la nivel național cu participarea procurorilor, polițiștilor și specialiștilor în domeniul investigațiilor financiare din cadrul Agenția Națională de Administrare Fiscală, care își desfășoară activitatea in cadrul parchetelor.

Bugetul proiectului: 6.126.635,64 lei Perioada estimată de implementare: 29 septembrie 2017 – 29 septembrie

2020 3. Transparență, accesibilitate și educație juridică prin îmbunătățirea

comunicării publice la nivelul sistemului judiciar, cod SIPOCA 454 Lider de proiect: Consiliul Superior al Magistraturii Parteneri: Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Școala

Națională de Grefieri, Inspecția Judiciară, Institutul Național al Magistraturii si Ministerul Justiției

Obiectivul general al proiectului: îmbunătățirea și abordarea unitară a comunicării publice la nivelul sistemului judiciar în vederea consolidării imaginii acestuia, asigurarea unei transparențe sporite în interiorul și exteriorul sistemului, precum și îmbunătățirea accesului la justiție prin creșterea gradului de informare, conștientizarea drepturilor cetățenilor și dezvoltarea culturii juridice.


Rezultate: comunicare publică îmbunătățită și abordată unitar la nivelul sistemului judiciar; grad ridicat de acces la justiție prin facilitarea accesului la informații privind sistemul judiciar și serviciile furnizate cetățenilor; nivel ridicat de informare, conștientizare a drepturilor și a gradului de educație juridică a publicului.

Buget: 29.667.068 lei Perioada estimată de implementare: 5 septembrie 2018 - 05 septembrie

2020. 4. Ghidul specializărilor expertizei tehnice judiciare – SIPOCA Proiectul Ghidul specializărilor expertizei tehnice judiciare va fi implementat

în parteneriat cu Ministerul Justiției (partener coordonator), Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (partener) și Tribunalul București (partener).

Obiectivul general urmărit prin proiect este acela de eficientizare a justiției ca serviciu public și îmbunătățire a calității actului de justiție prin elaborarea și implementarea unui instrument standard de management la nivelul sistemului judiciar aplicabil activității de expertiză tehnică judiciară.

Buget total de 5.740.000 lei Perioada estimată de implementare: de 24 de luni de la data contractării. 5. Creșterea performanței și calității instituționale prin îmbunătățirea

sistemului de testare, evaluare și asistență psihologică la nivelul sistemului judiciar - parteneriat cu Consiliul Superior al Magistraturii

Obiectiv: Consolidarea capacității instituționale la nivelul sistemului judiciar prin dezvoltarea unei soluții IT integrative în vederea îmbunătățirii sistemelor de recrutare, evaluare și asistență psihologică a judecătorilor, procurorilor și grefierilor

Bugetul va fi determinat după efectuarea studiilor de piață, iar durata se estimează a fi de 36 de luni.

IV. Alte parteneriate 1. JUST/2014/JACC/AG/VICT/7475 - Creşterea eficienţei parchetelor

din Bulgaria şi România în domeniul asistării victimelor infracţiunilor şi promovarea cooperării lor cu organizaţiile locale şi străine de asistare a victimelor

Parteneriat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie/IRZ Obiectiv: promovarea implementării Directivei 2012/29/EU a Parlamentului

European şi a Consiliului privind stabilirea de standarde minime pentru drepturile, sprijinul şi protecţia victimelor infracţiunilor;

Bugetul proiectului: 242.162,73 euro Perioada de implementare: februarie 2016 – februarie 2018

2. Proiectul ROFSIP2016OS5A08P01 - Mecanisme eficiente de prevenire și combatere a corupției în administrația publică (Fondul pentru Securitate Internă)


Parteneriat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie /Direcția Generală Anticorupție

Obiectivul general al proiectului este dezvoltarea relaţiilor inter-instituţionale pentru eficientizarea activităţilor de prevenire şi combatere a corupţiei în administraţia publică, inclusiv în achiziţiile publice şi gestionarea fondurilor europene.

Bugetul proiectului: 3.683.377 lei (fără TVA) Perioada estimată de implementare: 31 mai 2016 – 30 mai 2020

Capitolul X

A. RAPORTURILE MINISTERULUI PUBLIC CU ALTE AUTORITĂŢI

1. Raporturile cu Consiliul Superior al Magistraturii 2. Raporturile cu Ministerul Justiției 3. Raporturile cu Institutul Național al Magistraturii și Școala Națională de Grefieri 4. Raporturile cu instanțele de judecată și poliția judiciară 5. Raporturile cu Agenția Națională de Administrare Fiscală 6. Relația cu societatea civilă

B. ACTIVITATEA DE INFORMARE ŞI RELAŢII PUBLICE

A. RAPORTURILE MINISTERULUI PUBLIC CU ALTE AUTORITĂŢI

1. Raporturile cu Consiliul Superior al Magistraturii

Relaţiile de colaborare dintre Ministerul Public şi Consiliul Superior al Magistraturii s-au subsumat, în esenţă, funcţiei acestui organ colectiv de garant al independenţei justiţiei, iar un liant important al acestei colaborări îl constituie prezenţa procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție ca membru de drept în Consiliu. În această calitate procurorul geeneral a participat la şedinţele Consiliului Superior al Magistraturii şi a promovat, alături de membrii Secţiei pentru procurori, interesele procurorilor, acţionând în direcţia apărării condiţiei judiciare a acestora, în contextul în care anul 2018 a fost marcat de perpetuarea unui climat de tensionat la nivelul societății care a amprentat, implicit, şi sistemul judiciar.


Pe linia colaborării instituţionale se înscriu şi punctele de vedere sau observaţiile transmise de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la elaborarea unor proiecte de legi, printre acestea putând fi amintite observaţiile şi propunerile la proiectele de lege pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 90/2018 şi Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 92/2018 referitoare la modificarea şi completarea unor legi din domeniul justiţiei, cele referitoare la Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sancţionarea faptelor de corupţie, dar şi propunerile şi observaţiile la Legea nr. 207/2018 vizând configuraţia sălii de judecată.

În urma intrării în vigoare a modificărilor aduse legilor justiţiei, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a solicitat Secţiei pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii emiterea unor puncte de vedere privind interpretarea şi aplicarea textelor legale referitoare la delegarea procurorilor, numirea în funcţii de conducere la secţiile Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism ş.a.

Prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr.161/2018 a fost aprobat Planul de integritate pentru implementarea Strategiei Naţionale Anticorupţie 2016-2020 (denumită în continuare S.N.A.) la nivelul autorităţii judecătoreşti, acesta cuprinzând, în baza analizei riscurilor şi vulnerabilităţilor identificate, obiective specifice, activități şi remedii, responsabili şi termene de realizare.

În acest context, este de menţionat că Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus măsuri pentru aducerea la îndeplinire a obiectivelor ce îi revin (ex. implementarea programului privind educaţia juridică în şcoli, organizarea unor activităţi de genul „porţi deschise”, consolidarea compartimentelor de comunicare şi relaţii cu publicul, utilizarea mecanismelor de unificare a practicii judiciare etc.).

Din perspectivă sancţionatorie, Secţia pentru procurori în materie disciplinară a aplicat, în cursul anului 2018, în trei cazuri distincte, sancţiuni constând în: excluderea din magistratură, avertisment şi diminuarea indemnizaţiei de încadrare brute lunare cu 20% pentru o perioadă de 6 luni, toate cele trei hotărâri fiind, însă, nedefinitive.

În calitate de titular al acţiunii disciplinare, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a promovat în cursul anului trecut, până la modificarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, 2 acţiuni disciplinare.

În aceeaşi perioadă de referinţă, Direcţia de inspecţie judiciară pentru procurori a finalizat o serie de controale la unităţile de parchet, pe mai multe paliere, după cum urmează:

● controale de verificare a măsurilor de remediere a deficienţelor stabilite prin rapoarte anterioare, efectuate la Parchetul de pe lângă Judecătoria Hunedoara, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureş, Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureş, precum şi cel care a vizat Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie;


● controale tematice privind: verificarea măsurilor luate de procurori şi conducerile parchetelor din cadrul Ministerului Public în vederea soluţionării dosarelor cu autori necunoscuţi mai vechi de 5 ani de la data sesizării, la care se adaugă controlul care a vizat Parchetele de pe lângă Tribunalele Giurgiu, Tulcea şi Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa în vederea soluţionării dosarelor mai vechi de 2 ani de la data sesizării, având ca obiect săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală, spălare de bani, contrabandă, corupţie, conflict de interese, infracţiunile prevăzute de Codul silvic, contra mediului, precum şi măsurile dispuse pentru recuperarea prejudiciilor şi aplicarea confiscării extinse, precum şi controlul tematic de la Secţia judiciară a Direcției Naționale Anticorupție privind situaţia achitărilor definitive înregistrate în perioada 2016-2017; deopotrivă, menţionăm controlul tematic pentru verificarea respectării de către procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia a normelor de procedură în efectuarea urmăririi penale şi soluţionarea plângerilor formulate împotriva soluţiilor de neurmărire penală sau de netrimitere în judecată în cauzele privindu-l pe domnul Klaus Werner Iohannis, instrumentate în perioada 2001-2016, precum şi respectarea termenelor rezonabile de soluţionare a acestor cauze penale;

● controale privind eficienţa managerială şi modul de îndeplinire a atribuţiilor ce decurg din legi şi regulamente de către conducerile Serviciului Teritorial Oradea al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, al Serviciului Teritorial al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor şi al Parchetului de pe lângă Judecătoria Timişoara, precum şi respectarea normelor procedurale şi regulamentare de către procurori şi personalul auxiliar de specialitate.

În linii mari, se poate concluziona că Ministerul Public şi Consiliul Superior

al Magistraturii au dezvoltat relaţii instituţionale benefice ambelor părţi, care au urmărit consolidarea statutului profesional al procurorilor şi creşterea gradului de încredere în actul de urmărire penală, chiar dacă, pe alocuri, imaginea publică a parchetelor a fost şubrezită de anumite evenimente dezavuate public.

2. Raporturile cu Ministerul Justiţiei Perspectiva raporturilor de colaborare cu Ministerul Justiţiei relevă

demersurile de optimizare a cadrului normativ, putând fi amintite în acest sens propunerile şi observaţiile formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la proiectul de protocol privind plata onorariilor avocaţilor din oficiu. Deopotrivă, instituţia noastră a înaintat atât Ministerului Justiţiei, cât şi Ministerului Finanţelor Publice o propunere de inițiere a unui act normativ (ordonanță de urgență) privind unele măsuri de îmbunătăţire a activităţii de urmărire penală ce are ca obiect reorganizarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală, în sensul preluării în structura proprie a inspectorilor antifraudă care în prezent sunt detaşaţi la parchete pe posturi de specialişti.

În aceeaşi direcţie de conlucrare pot fi menţionate şi solicitările Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de modificare a unor acte normative


deja existente care să conducă la o mai bună desfăşurare a activităţii parchetelor, exemplificate prin: propunerea de modificare a Regulamentului de ordine interioară al parchetelor, privind înfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie sau solicitarea de modificare şi completare a Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, în sensul constituirii unui fond de posturi de rezerva după modelul dispoziţiei înscrise în art. 1341 din Legea nr. 304/2004.

Demnă de remarcat este şi contribuţia Ministerului Public, în ansamblu, la implementarea strategiilor inițiate de Ministerul Justiţiei. Astfel, în ceea ce priveşte Strategia Naţională Anticorupţie 2016-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 583/2016, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a participat la reuniunile Platformei de cooperare a autorităţilor independente şi instituţiilor anticorupţie. Au fost depuse diligenţe pentru aducerea la îndeplinire a activităţilor corespunzătoare obiectivelor specifice care sunt în responsabilitatea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi care au avut ca scadenţă anul 2018.

Totodată, în vederea punerii în aplicare a măsurilor din Planul de acţiune pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020 a fost constituit Consiliul de management strategic (denumit în continuare C.O.M.S.) care este responsabil de stabilirea strategiei şi a viziunii de dezvoltare pe termen mediu şi lung şi a priorităţilor generale ale sistemului judiciar, entitate din care face parte şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de art.1 alin. 4 din Protocolul pentru înfiinţarea C.O.M.S., la reuniunea din 6 martie 2018 a Consiliului a fost aprobat raportul de monitorizare a implementării Planului de acţiuni aferent Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020.

La solicitarea C.O.M.S., grupul tehnic de lucru (denumit în continuare G.T.L.) a fost desemnat să examineze şi să demareze acţiuni concrete în scopul: replanificării măsurilor al căror termen de realizare este depăşit; detalierii măsurilor ample în activităţi, cu termene şi responsabili; stabilirii unor ţinte intermediare pentru indicatorii care au termen de realizare 2019-2020, respectiv 2016-2020 şi formulării unor propuneri de revizuire a Planului de acţiune.

Ulterior, Comitetul a aprobat raportul elaborat de G.T.L. privind revizuirea Planului de acţiuni aferent Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020, în urma consultării instituţiilor judiciare.

În luna septembrie 2018, Ministerul Public, în exercitarea atribuţiei prevăzute de art. 63 lit. i) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, a transmis ministrului Justiţiei Studiul criminologic privind infracțiunile de omor (simplu și calificat) și de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte ce au făcut obiectul trimiterilor în judecată în perioada anilor 2011-2015, în vederea iniţierii unor modificări legislative.

Astfel, principalele concluzii ale documentului vizează: eficientizarea activității de prevenție realizată de către organele de menținere a ordinii publice (poliție, jandarmerie etc.), precum și de către organele de urmărire penală (procurori și organele de cercetare penală); aplicarea unor tratamente medicale corespunzătoare persoanelor care suferă de anumite afecțiuni psihice și neurologice,


mai ales atunci când acestea dau în vileag, prin manifestările lor, eventualele treceri la acte criminale şi luarea unor măsuri urgente (legislative, judiciare, polițienești) de diminuare a violenței domestice.

Anul 2018 a fost marcat şi de continuarea parteneriatului justiţie-educaţie constând în derularea unor ore de educaţie juridică în cadrul unităţilor învăţământului preuniversitar, raportul final al activităţilor desfăşurate în anul precedent relevând o participare de 19% a voluntarilor procurori, din totalul profesiilor juridice care au aderat la Protocolul de colaborare privind educaţia juridică. Printre temele care au suscitat interesul elevilor s-au numărat cele precum: violenţa în familie şi în mediul şcolar, cyberbullying-ul, traficul de persoane, drepturile şi libertăţile fudamentale ale omului, delincvenţa juvenilă şi tragerea la răspundere a minorului.

3. Raporturile Ministerului Public cu Institutul Naţional al

Magistraturii şi Şcoala Naţională de Grefieri

Colaborarea Ministerului Public cu Institutul Naţional al Magistraturii în anul 2018 se înscrie pe aceeaşi linie de formare profesională continuă a procurorilor, urmărindu-se întărirea statutului profesional al acestora, dar şi formarea unui procuror european, adaptat realităţilor societăţii actuale, apt să răspundă provocărilor atât de ordin juridic, cât şi social.

În pofida unor servituţi de ordin financiar care au redus dramatic numărul activităţilor de formare a magistraţilor, Institutul Național al Magistraturii a reuşit să organizeze în anul precedent 70 de seminarii, 42 dintre acestea fiind deschise participării procurorilor. S-au înregistrat, astfel, 376 de participări ale procurorilor, atât în domenii noi, neabordate până acum, cât şi în domenii deja consacrate, considerate clasice, cum ar fi dreptul penal sau procedura penală.

Materii precum drepturile omului, dreptul Uniunii Europene, cooperarea judiciară internațională au fost, deopotrivă, considerate de un real interes pentru magistratul român în contextul european în care ne aflăm. Pe baza opţiunilor de formare exprimate s-au decelat ca fiind în topul preferinţelor procurorilor următoarele domenii: cooperare judiciară în materie penală, criminalistică, combaterea discriminării, etică şi deontologie, investigarea infracţiunilor prin intermediul Internetului şi al motoarelor de căutare ale acestuia, engleză juridică, aplicarea directă a Convenţiei europene a drepturilor omului, spălarea de bani şi recuperarea activelor, comunicarea în instanţă, precum şi protecţia intereselor financiare ale U.E. în România.

Deprinderea abilităților non-juridice, alături de etică și deontologie profesională, mediere, combaterea discriminării sau franceza și engleza juridică au ocupat o pondere importantă în cadrul preocupărilor Institutului Național al Magistraturii, menite a deschide dialogul interprofesional şi a consolida relația dintre magistrați și societatea civilă.

Având în vedere faptul că unificarea practicii judiciare rămâne una din principalele probleme cu care se confruntă sistemul judiciar, Institutul Național al Magistraturii a continuat tradiţia de a organiza întâlniri între președinții secțiilor specializate ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi ale curţilor de apel, câte una pentru


fiecare domeniu, respectiv: drept civil, drept comercial, drept penal, dreptul muncii și asigurărilor sociale, precum şi drept administrativ și financiar – fiscal, cu participarea procurorilor din cadrul Secţiei judiciare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

De asemenea, este de menţionat păstrarea deschiderii internaţionale manifestată în ultimii ani prin invitarea unor formatori şi experţi străini de experienţa cărora au beneficiat magistraţii români, dar şi prin faptul că li s-a oferit magistraţilor străni posibilitatea de a participa la seminariile organizate de Institutul Național al Magistraturii, prin implicarea în proiectele derulate de Reţeaua Judiciară Europeană de Formare (E.J.T.N.) sau de alte instituţii de formare din străinătate.

Demnă de remarcat este şi implicarea Institutului Național al Magistraturii, prin lectorii săi, în derularea unor programe de formare profesională în sistem descentralizat, sens în care amintim contribuţia valoroasă în derularea proiectului „Protecţia drepturilor omului în faza de urmărire penală”.

*

* *

Un real sprijin în activitatea procurorilor este oferit de personalul auxiliar de specialitate, care contribuie activ şi constant la realizarea unui act de justiţie de calitate. În acest sens, pregătirea profesională a acestei categorii de personal reprezintă un demers esenţial, iar rolul Şcolii Naţionale de Grefieri se conturează ca fiind primordial, având în vedere atribuţiile legale ale acestei instituţii.

Pe linia colaborării Ministerului Public cu Școala Națională de Grefieri se înscrie şi formarea grefierilor, fiind de menţionat pe acest palier înscrierea acestora la 14 seminarii şi sesiuni de pregătire, însumând 297 de participări la acţiuni finanţate fie de la bugetul de stat, fie în cadrul POCA ori acţiuni desfăşurate sub forma învăţământului la distanţă.

De asemenea, trebuie subliniat rolul reprezentantului Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în Colegiul de conducere al Şcolii, axat pe participarea la luarea deciziilor de interes pentru Ministerul Public şi identificarea de soluţii la problemele ivite în activitatea celor două entităţi.

4. Raporturile cu instanțele de judecată și poliția judiciară

Relaţia instituţională dintre Ministerul Public şi instanţele de judecată, subsumată principiului loialităţii, s-a desfăşurat şi în anul precedent în parametrii impuşi de rolul şi rostul constituţional al acestor instituţii-părţi ale autorităţii judecătoreşti, fără a se înregistra disfuncţionalităţi care să nu poată fi surmontate în urma unui dialog constructiv.

În ceea ce priveşte conlucrarea cu instanţa supremă, aceasta s-a concretizat în următoarele activităţi: întocmirea proiectelor de recurs în interesul legii sau emiterea unor puncte de vedere asupra sesizărilor cu recurs în interesul legii de către ceilalţi titulari legali, semnalarea cu privire la existenţa unei practici neunitare la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, dublată de propunerea de utilizare a mecanismelor de unificare prevăzute de Legea nr. 304/2004 şi Regulamentul de organizare şi funcţionare al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.


Desigur, trebuie subliniată activitatea cea mai consistentă realizată de procurorii Secţiei judiciare, anume reprezentarea, constând în asigurarea participării la judecarea cauzelor aflate pe rolul instanţei supreme, dar nu numai; poate fi amintită, în context, şi colaborarea cu instanţa de contencios constitutional, prin participarea procurorilor la judecarea cauzelor având ca obiect excepţiile de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată Curtea Constituţională.

Au existat, însă, şi o serie de disfuncţii care au făcut necesară activarea dialogului interinstitutional în vederea identificării soluţiilor optime de remediere. Astfel, pe această linie se înscriu: aspectele referitoare la configuraţia sălii de judecată, locul procurorului în sala de judecată - neasigurarea condiţiilor minime pentru exercitarea decentă şi în siguranţă a rolului său; aspecte vizând participarea procurorului în cauzele de competenţa Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism având ca obiect proceduri în faza de executare a pedepsei, precum şi chestiuni referitoare la participarea la şedinţele de judecată în cauzele de competenţa Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie – ipoteza cauzelor „preluate” de la Direcţia Naţională Anticorupţie, în special, şi aflate în curs de judecată. Cu privire la această din urmă problemă a cărei gestionare a dat naştere unei jurisprudenţe neunitare, instanţa supremă a fost sesizată în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile.

*

* *

Obiectivele conlucrării Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu poliţia judiciară în anul 2018 s-au concentrat pe combaterea infracţionalităţii în domeniile prioritare ale Ministerului Public, respectiv corupţie, conflict de interese, evaziune fiscală, contrabandă şi spălarea banilor, mare violenţă, infracţiunile de mediu, cele contra patrimoniului cultural national şi contra drepturilor de proprietate intelectuală, eforturile depuse de ambele părţi în sensul obţinerii unor rezulate notabile în direcţiile amintite fiind grefate pe menţinerea unor efective oarecum scăzute ale poliţiei judiciare.

Din punct de vedere statistic, în anul 2018, numărul avizelor de

numire/promovare, eliberare/încetare a raporturilor de serviciul acordate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie organelor de cercetare penală ale poliţiei judiciare se cifrează la 5.395. De asemenea, au fost retrase 16 astfel de avize, iar în 19 cazuri solicitările de acordare a avizului au fost respinse. Acestora li se adaugă 35 de solicitări de acordare avize/informări organe de cercetare penală specială.

Un aspect important al relaţiei de colaborare cu poliţia judiciară îl reprezintă derularea în comun a unor programe de pregătire profesională, cum ar fi reuniunile regionale cu tema „Combaterea infracţionalităţii în domeniile prioritare ale Ministerului Public: corupţie, conflict de interese, evaziune fiscală, contrabandă şi spălarea banilor”, aşa-numitele „concursuri de speţe” care s-au bucurat de un real interes din partea participanţilor, întrucât au oferit un cadru propice pentru prezentarea celor mai interesante şi provocatoare speţe din activitatea acestora, fiind în egală măsură un


stimulent al competitivităţii. Activităţile desfăşurate la nivel zonal (zona de Est, zona de Sud şi restul ţării) s-au derulat cu participarea, alături de procurori din cadrul Secției de urmărire penală și criminalistică, procurori de la parchete de pe lângă curţi de apel şi tribunal, a reprezentanţilor Consiliului Superior al Magistraturii, Inspectoratului General al Poliției Române, Agenției Naționale de Integritate, Direcției Generale Anticorupție şi Direcției Operațiuni Speciale şi s-au finalizat cu redactarea unui ghid pentru uzul procurorilor, cuprinzând cele mai reprezentative speţe prezentate.

Pe componenta de coordonare în domeniul criminalisticii s-a înscris conferinţa organizată de Biroul de criminalistică al Secției de urmărire penală și criminalistică, cu tema „Tehnici moderne în investigarea infracţiunilor de mare violenţă”. Aceasta a vizat două laturi: una ştiinţifică, constând în expuneri şi analize ale unor noi metode de investigaţii criminalistice ori de urmărire penală şi una cu caracter competitiv, constând în expunerea unor cauze complexe şi premierea muncii de investigaţie.

5. Raporturile cu Agenţia Naţională de Administrare Fiscală

În activitatea de urmărire penală, procurorii beneficiază şi de suportul de specialitate al Direcţiei de combatere a fraudelor, prin inspectorii antifraudă detaşaţi la parchete, pe posturi de specialişti.

Astfel, în anul 2018, din numărul total de 340 posturi prevăzute, au fost ocupate 245, din care: 10 prevăzute/9 ocupate la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, 45 prevăzute/32 ocupate la Direcția de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, 25 prevăzute/10 ocupate la Direcţia Naţională Anticorupţie, 55 prevăzute/33 ocupate la parchetele de pe lângă curţile de apel şi 205 prevăzute/161 ocupate la parchetele de pe lângă tribunale.

Întrucât ocuparea funcţiei de inspector antifraudă este condiţionată de emiterea unui aviz de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în anul precedent au fost acordate 3 astfel de avize.

Referitor la activitatea Direcţiei de combatere a fraudelor din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală în ceea ce priveşte implicarea inspectorilor antifraudă în investigarea cauzelor economico-financiare, perspectiva statistică evidenţiază următoarea situaţie:

- 2.350 rapoarte de constatare, 1.555 investigaţii financiare pentru indisponibilizare de bunuri, 2,5 miliarde lei reprezentând cuantumul prejudiciilor stabilite, 225 milioane lei reprezentând valoarea bunurilor indisponibilizate, 656 rechizitorii întocmite/acorduri de vinovăţie încheiate având la bază sprijinul de specialitate al inspectorilor antifraudă, la care se adaugă 759 cauze în care s-au întocmit rapoarte de constatare şi s-a dispus clasarea.

Ca perspectivă, în ceea ce priveşte eficientizarea activităţii de urmărire penală, trebuie reamintită, în context, iniţiativa Ministerului Public de a prelua inspectorii antifraudă în structura proprie, propunere înaintată în cursul anului trecut Ministerului Justiţiei şi Ministerului Finanţelor Publice.


6. Relația cu societatea civilă

Din perspectiva responsabilităților constituționale, Ministerului Public îi revin răspunderi semnificative în valorificarea raporturilor cu societatea civilă. Valoarea afirmației rezidă în faptul că reprezentarea intereselor generale ale societății, apărarea ordinii de drept și a drepturilor și libertăților cetățenilor sunt imposibil a fi puse integral în operă fără cultivarea reprezentării pe care societatea civilă o are, potrivit mecanismelor democratice de implicare socială, față de sănătatea politicii penale a statului, chiar și atunci când opiniile aferente nu sunt exprimate nemijlocit.

Cu mențiunea că aceste raporturi nu sunt de natură directă, în sensul angajamentului instituțional, ci se bazează esențial pe observare, examinare statistică, consultare, întruniri cu caracter tematic ș.a., P.Î.C.C.J. are permanent în atenție faptul că organizațiile pendinte de condiția societății civile exprimă interesele și voința cetățenilor.

Plecând de la adevărul axiomatic, potrivit căruia acțiunile societății civile determină creșterea rolului instituțiilor statului, inclusiv, așadar, a celor specifice sistemului judiciar, atenția noastră, la acest capitol, s-a concentrat în următoarele direcții:

• valorificarea calității de barometru al opiniei publice, pe care de facto îl

are societatea civilă, cu scopul optimizării calității procedurilor de urmărire penale, implicit a raporturilor judiciare cu cetățenii;

• extinderea atentă a receptivității față de tendințele spontane de asociere

a cetățenilor, indiferent de motivul procesului de asociere și gestionarea raporturilor cu acestea, concomitent cu dezvoltarea celor cu organizațiile deja consacrate în spațiul public;

• cunoașterea continuă a modului în care societatea civilă se raportează la

politicile publice, din cele două perspective, prestații și efecte și, pe această bază, extragerea învățămintelor nemijlocit utile perfecționării activității judiciare;

• dezvoltarea capacităților proprii instituționale de relaționare cu

organizațiile din societatea civilă, în sensul valorificării acesteia ca vector de dezvoltare a încrederii generale și endemice în sistemul judiciar;

În concret, pornind de la deficiențele evidențiate de Fundația „Centrul de Resurse Juridice” în materia protecției persoanelor cu dizabilități, astfel cum au fost constatate și de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Curtea Europeană) în hotărârea pronunțată în cauza „C.R.J. în numele lui Valentin Câmpeanu împotriva României”, și în anul 2018 a continuat activitatea de monitorizare a

cauzelor penale având ca obiect infracțiunile săvârșite asupra persoanelor aflate în situații vulnerabile, în conformitate cu criteriile și cerințele Ordinului nr.144/2017 al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În luna martie 2018, reprezentanți ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au participat, împreună cu O.N.G.- uri active în zona protecției drepturilor omului și Agentul Guvernamental al României la Curtea Europeană, la masa rotundă cu tema „Metodologii de înregistrare a plângerilor și colectare a datelor în cazul infracțiunilor motivate de ură homofobică și transfobică”,


organizată de Unitatea pentru Orientare Sexuală și Identitate de Gen a Consiliului Europei în parteneriat cu Departamentul pentru Comunități și Guvernare Locală al Regatului Unit al Marii Britanii. În acest cadru, a fost împărtășită de organizatori experiența bogată în materia combaterii infracțiunilor motivate de ură (hate crime) a autorităților judiciare și polițienești britanice. Totodată, au fost prezentate ultimele evoluții în domeniu ale agențiilor europene de specialitate, precum Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene și Biroul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare În Europa (O.S.C.E.). Cu acest prilej, au fost continuate schimburile de idei între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie și societatea civilă, precum și între reprezentanții României, în ansamblu, și diversele organisme internaționale participante în vederea îmbunătățirii reacției organelor judiciare române la hate crime (înregistrarea plângerilor, colectarea defalcată a datelor statistice).

Pe aceeași linie se înscrie și participarea reprezentanților Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la evenimentul de prezentare a raportul pe anul 2017 privind discursul instigator la ură (hate speech) elaborat de Active Watch, un capitol distinct fiind destinat activității instanțelor și parchetelor în acest domeniu.

Un eveniment demn de amintit este reprezentat de desfășurarea, în România, a celei cea de-a 8-a runde de evaluări reciproce a Consiliului Uniunii Europene, cu tema „Implementarea și operaționalizarea politicilor europene în materia prevenirii și combaterii criminalității de mediu”, cu referire specială la infracțiunile privind deșeurile, în cadrul căreia, printre alte aspecte punctate, s-au reţinut cu titlu de bune practici deschiderea către societatea civilă și încheierea acordului de colaborare cu O.N.G.-urile, cooperarea la nivel regional între instituțiile competente (Constanța) şi cooperarea internațională directă.

De asemenea, la invitația Federației „Coaliția Natura 2000” România, procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au participat la Gala “Regăsește România”, în cadrul căreia a fost prezentată, alături de O.N.G.-urile de mediu din cadrul Coaliției, prima viziune națională integrată pentru ariile protejate din România.

Se impune a fi amintită şi participarea unor procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la Conferința științifică cu participare internațională „Munții Făgăraș – Un inventar către un nou parc national”, organizată de Academia Română în colaborare cu Universitatea Lucian Blaga din Sibiu și Fundația „Conservation Carphatia”, care a avut loc la București, în sala de conferințe a Academiei Române. Prezentările științice au vizat flora și fauna din Munții Carpați și au suscitat un real interes în ceea ce privește cunoașterea speciilor care pot fi obiectul unei fapte de natură penală sau contravențională. Cu această ocazie s-au purtat discuții cu reprezentanți ai mai multor organizații neguvernamentale (de pildă, Asociația Zărand, în colaborare cu Fundația Internațională „Fauna & Flora International”, fondată în anul 1903) cu activitate în zona protecției mediului, fondului forestier, a florei și faunei vizând colaborarea pe anumite aspecte specifice, după modelul colaborării cu Green Peace.


Din perspectivă concluzivă, considerăm că raporturile cu organizațiile societății civile trebuie privite și din punctul de vedere al rolului pe care acestea îl au în materializarea modelului economico-social lansat prin Tratatul de Lisabona – „Mai multă Europă socială”, deoarece nu putem neglija contribuția societății civile la împlinirea acestui deziderat care, la rândul său, nu poate fi înfăptuit fără optimizarea continuă a activității judiciare, responsabilizată constituțional.

B. ACTIVITATEA DE INFORMARE ŞI RELAŢII PUBLICE

În anul 2018, activitatea Biroului de informare și relații publice a vizat mai multe componente care au reprezentat, în egală măsură, direcţii de acţiune, materializate în:

1. Consolidarea imaginii instituționale a Ministerului Public, în special pe segmentele privind identitatea vizuală și comunicarea publică online, susţinute în principal prin realizarea de activităţi precum:

realizarea unui clip în care au fost prezentate principalele cauze soluționate de Ministerul Public în cursul anului 2017 și care au fost mediatizate, materialul fiind valorificat pe pagina de internet a instituției și pe contul de Facebook;

transmiterea live pe pagina de web a instituției a activităților publice ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;

organizarea, la sediul instituţiei, a unor evenimente publice cu prilejul Zilei Europene a Justiției Civile

asigurarea suportului de specialitate pentru promovarea celor două proiecte europene majore ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, respectiv SIPOCA 53 - „Întărirea capacității Ministerului Public de punere în aplicare a noilor prevederi ale codurilor penale în domeniul audierilor” și SIPOCA 54 - „Întărirea capacității Ministerului Public de punere în executare a unor procedee probatorii vizând perchezițiile informatice”;

asigurarea suportului de specialitate în cadrul proiectului „Combaterea criminalității și a corupției”, finanțat prin Mecanismul Financiar Norvegian 2014 – 2021;

colaborarea cu Consiliul Superior al Magistraturii și asigurarea suportului de specialitate în cadrul proiectului „TAEJ - Transparență, accesibilitate și educație juridică prin îmbunătățirea comunicării publice la nivelul sistemului judiciar”;

continuarea implementării strategiei de comunicare publică online prin activități permanente de îmbunătățire și actualizare a paginii de internet www.mpublic.ro precum și a contului de Facebook al instituției;

dezvoltarea site-ului instituției care, la sfârșitul anul 2018 a depășit 7 milioane de accesări și a înregistrat peste 500.000 de vizitatori unici;

valorificarea contului de Facebook al Ministerului Public, care s-a dovedit un instrument valoros în special pentru promovarea mesajelor instituționale.

Cu titlu de exemplu, un singur comunicat de presă postat pe Facebook a înregistrat următoarele statistici: 404.036 - impact persoane, 85.961 – interacțiuni, 16.571 – reacții, comentarii, distribuiri, 69.390 – click-uri pe postare.


subsumat Strategiei Ministerului Public pentru consolidarea dezvoltării și afirmării instituționale în perioada 2017 – 2020, au devenit operaționale în cursul anului 2018 două pagini Wikipedia, respectiv: Ministerul Public (https://ro.wikipedia.org/wiki/Ministerul_Public) şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție: (https://ro.wikipedia.org/wiki/Parchetul_de_pe_l%C3%A2ng%C4%83_%C3%8Enalta_Curte_de_Casa%C8%9Bie_%C8%99i_Justi%C8%9Bie).

2. Asigurarea transparenței în ceea ce privește activitatea Ministerului Public și accesul cetățenilor la informațiile de interes public, în acord cu prevederile Legii nr. 544/2001, cu respectarea normelor de protecție a datelor cu caracter personal şi a caracterului nepublic al procedurilor în timpul urmăririi penale, acţionându-se în sensul: soluţionării cererilor formulate în baza legii privind liberul acces la informaţii de interes public (cu o creştere de 33,4% faţă de anul 2017), al emiterii de comunicate de presă (189), precizări sau puncte de vedere instituţionale vizând sistemul judiciar, în general, legislația penală și independența procurorului, în particular, drepturi la replică (5), declaraţii/conferinţe de presă (5), interviuri acordate de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Este de menţionat, de asemenea, analiza realizată în ceea ce priveşte impactul modificărilor legislative în domeniul protecției datelor cu caracter personal în mod specific asupra categoriilor de lucrări cu care operează Biroul de informare și relații publice.

3. Realizarea unei colaborări eficiente cu reprezentanții mass-media prin dezvoltarea componentelor informale și proactive, componentă susţinută, în principal, prin întâlniri și discuții informale cu reprezentanți ai mass-media, jurnalişti şi formatori de opinie, scopul urmărit fiind acela de a rafina percepţia publicului cu privire la activitatea procurorilor.

Pentru diversificarea informațiilor publicate vizând activitatea Ministerului Public, pe site-ul instituției a fost creată subrubrica „Drepturile victimelor infracțiunilor”, în care se prezintă legislația națională și legislația internațională în domeniu, precum și date statistice privind victimele violenței în familie. De asemenea, a fost creată o subrubrică, „Cooperare interinstituțională”, în care au fost postate protocoale și alte documente de colaborare cu alte instituții, rubrica fiind în construcție.

4. Acordarea de suport de specialitate purtătorilor de cuvânt din cadrul unităților de parchet subordonate s-a concretizat în consilierea acestora pe probleme punctuale ridicate de aceștia, referitoare la solicitări primite de la jurnaliști și petenți; oferirea de modele de comunicate; transmiterea către mass-media a unor comunicate de presă privind cauzele importante soluționate de către parchete etc. Un aspect demn de menţionat, care se înscrie pe linia realizării unei comunicări publice la standarde ridicate, este reprezentat de elaborarea proiectului „FORUM COMUNICATORI”, destinat facilitării schimbului de informaţii şi bune practici dintre purtătorii de cuvânt din cadrul unităţilor de parchet subordonate.


Capitolul XI

ACTIVITATEA DESFĂŞURATĂ DE MINISTERUL PUBLIC

ÎN VEDEREA REALIZĂRII RECOMANDĂRILOR COMISIEI EUROPENE

ÎN CADRUL MECANISMULUI DE COOPERARE ŞI VERIFICARE (M.C.V.)

În penultimul raport, publicat în luna noiembrie 2017, Comisia Europeană a stabilit că România a realizat progrese cu privire la o serie de recomandări, în special recomandarea 8, despre care s-a arătat că a fost pusă în aplicare în mod satisfăcător, precum şi cu privire la recomandările 2,7 și 12, sub rezerva aplicării lor practice.

Tot prin acest raport, s-a apreciat că România ar putea fi în măsură, într-un viitorul apropiat, să îndeplinească recomandările restante ale Mecanismului de Cooperare şi Verificare (M.C.V.) pe baza unei cooperări loiale între instituțiile statului, printr-o orientare politică ce menține cu fermitate realizările anterioare și prin respectarea independenței sistemului judiciar, totodată, a invitat România să pună în aplicare acțiunile necesare și să îndeplinească toate recomandările M.C.V.

În cursul anului 2018, la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au fost întreprinse o serie de activităţi având ca scop realizarea recomandărilor M.C.V., dintre care amintim: au fost întocmite şi transmise trei rapoarte privind progresele înregistrate în cadrul M.C.V., s-a asigurat participarea la misiunile realizate în România de delegaţiile Comisiei Europene, precum şi participarea la reuniunile Comisiei constituite în baza Hotărârii Guvernului nr. 216 din 20 martie 2012

privind accelerarea implementării obiectivelor de referinţă prevăzute în cadrul M.C.V.

ş.a. Primul raport pe anul trecut, transmis Ministerului Justiţiei la data de 1 martie

2018, a vizat progresele înregistrate în perioada septembrie 2017 – februarie 2018 referitoare la: urmărirea penală privind infracțiunile de corupție, evaziunea fiscală, spălarea banilor şi contrabanda; conflictul de interese/folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane, frauda şi corupţia în achiziţiile publice; activitatea proprie a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; activitatea judiciară; alte măsuri (eficientizarea activităţii de urmărire penală, proiectele importante derulate de Ministerul Public, asigurarea integrității corpului profesional, promovarea standardelor etice profesionale, creşterea transparenţei).

Au fost prezentate observaţiile, propunerile şi contribuţia Ministerului Public privind stadiul de implementare a recomandărilor 1, 3, 4, 6, 11 şi 12 în cadrul M.C.V. Astfel, referitor la recomandarea 1, P.Î.C.C.J. a susţinut necesitatea modificării art. 54 din Legea nr. 303/2004 în forma propusă de Consiliul Superior al Magistraturii, în


sensul exprimat de Plenul Consiliul Superior al Magistraturii prin Hotărârea nr. 321 din 24 martie 2016. Cu privire la recomandările 3 şi 4, care au legătură cu procesul de modificare a legilor justiţiei şi a codurilor penale, au fost exprimate îngrijorări ce au vizat, în esenţă, netransparenţa procesului de legiferare şi ignorarea avizului negativ al organului constituţional abilitat să apere independenţa justiţiei.

În data de 15 martie 2018, la Ministerul Justiţiei au avut loc întrevederi cu delegaţia Comisiei Europene în România privind misiunea de evaluare din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare cu reprezentanţi ai Camerei Deputaţilor, Senatului României, Ministerului Justiţiei, Ministerului Public (P.Î.C.C.J., D.N.A. şi D.I.I.C.O.T.), Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi ai Consiliului Superior al Magistraturii, pe marginea recomandărilor 3, 4, şi 6 din raportul M.C.V. publicat la data de 15 noiembrie 2017.

Tot în data de 15 martie 2018, delegaţia Comisiei Europene a făcut o vizită la sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ocazie cu care au fost purtate discuţii referitoare la recomandările 1, 3, 4, 6, 10 şi 12 din Raportul M.C.V.

Al doilea raport, transmis Ministerului Justiţiei în luna iunie 2018, a vizat progresele înregistrate în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare în perioada martie – mai 2018, mai exact rezultatele obţinute de Ministerul Public în lupta împotriva combaterii fenomenului corupţiei în general, datele statistice privind infracţiunile de corupție, evaziunea fiscală, spălarea banilor, contrabanda, folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane, frauda şi corupţia în achiziţiile publice, precum şi cu privire la celelalte domenii şi aspecte menţionate mai sus.

Şi de data aceasta, conducerea Ministerului Public a adoptat o poziţie fermă în favoarea apărării statului de drept şi a independenţei justiţiei în contextul promovării unor iniţiative legislative care au generat nemulţumiri în rândul magistraţilor şi al societăţii civile, atât sub aspectul transparenţei procesului de adoptare în Parlamentul sau Guvernul României, cât şi al fondului acestor modificări.

Referitor la procesul de modificare a legilor justiţiei, a Codului penal şi a Codului de procedură penală, au fost exprimate din nou îngrijorări referitoare la ignorarea avizului negativ exprimat de Consiliul Superior al Magistraturii, netransparenţa acestuia, precum şi faptul că sistemului judiciar a fost consultat în mod deficitar şi neconstructiv.

S-a evidenţiat faptul că au fost realizate demersuri concrete la nivelul Ministerului Justiţiei direcţionate către monitorizarea îndeplinirii indicatorilor stabiliţi în

planul de acţiune aferent Strategiei de Dezvoltare a Sistemului Judiciar pe

perioada 2015-2020. Astfel, Ministerul Public a fost în măsură să raporteze

implementarea unor indicatori de realizare scadenţi, cum ar fi: întărirea capacităţii Ministerului Public de punere în aplicare a noilor prevederi ale codurilor penale în domeniul audierilor – SIPOCA 53, întărirea capacităţii Ministerului Public de punere în executare a unor procedee probatorii vizând percheziţiile informatice - SIPOCA 54 şi achiziţionarea de echipamente infrastructură IT în cadrul unui contract de împrumut semnat de Guvernul României cu Banca Mondială.


În luna iunie 2018, a avut loc o nouă misiune de evaluare în cadrul M.C.V., concretizată în reuniuni ţinute atât la sediul Ministerului Justiţiei, cât şi la sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Agenda misiunii de evaluare, la care au participat şi reprezentanţii Ministerului Public, a avut ca obiect realizarea de sesiuni privind Codul penal, Codul de procedură penală, Codurile civile, Strategia pentru justiţie, inclusiv realizarea unui sistem robust şi independent de numire a procurorilor de rang înalt. În cadrul vizitei delegaţiei Comisiei Europene care a avut loc la sediul Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au fost abordate discuţii cu privire la recomandările 1, 3, 4, 6, 10 şi 12 din Raportul Comisiei.

Al treilea raport a fost transmis Ministerului Justiţiei la începutul lunii septembrie 2018 şi a cuprins progresele înregistrate în intervalul iunie – august 2018.

În afara datelor statistice privind infracţiunile de corupție, evaziunea fiscală, spălarea banilor, contrabanda, folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane, frauda şi corupţia în achiziţiile publice, etc., au fost prezentate măsurile dispuse cu privire la eficientizarea activităţii de urmărire penală, asigurarea integrităţii corpului profesional, promovarea standardelor, dar şi observaţiile, propunerile şi contribuţia instituţiei noastre la implementarea recomandărilor M.C.V.

Ultima misiune de evaluare în cadrul M.C.V. a avut loc la începutul lunii octombrie 2018. La reuniunile realizate cu Reprezentanţa Comisiei Europene în România, la care au participat instituţiile cu atribuţiuni în acest sens, inclusiv Ministerul Public, au fost abordate aspecte privind stadiul de implementare a recomandărilor 1, 3, 4, 6 şi 11 din raportul M.C.V.

Prin raportul său către Parlamentul European şi Comisie privind progresele înregistrate de România în cadrul M.C.V. dat publicităţii la data de 13 noiembrie 2018, Comisia Europeană a menţionat că, în cursul celor douăsprezece luni care s-au scurs din noiembrie 2017, România a luat unele măsuri pentru a pune în aplicare recomandările prezentate în raportul din ianuarie 2017, astfel încât se poate considera că recomandările 8 și 12 sunt îndeplinite și că s-au înregistrat progrese suplimentare cu privire la recomandările 5 și 9.

Cu toate acestea, pornind de la faptul că evaluarea din raportul din ianuarie 2017 a fost întotdeauna condiționată de evitarea măsurilor negative care pun sub semnul întrebării progresele înregistrate în ultimii 10 ani, Comisia a apreciat că intrarea în vigoare a legilor justiției revizuite, precum și presiunea exercitată asupra independenței sistemului judiciar, în general, și asupra Direcției Naționale Anticorupție, în particular, la fel ca și alte măsuri care subminează lupta împotriva corupției au anulat progresele înregistrate sau au pus sub semnul întrebării ireversibilitatea progreselor înregistrate, în special în ceea ce privește recomandările 1 și 3 din Raportul M.C.V.

Drept urmare, Comisia Europeană a concluzionat că cele douăsprezece recomandări formulate în raportul din ianuarie 2017 nu mai sunt suficiente pentru a închide M.C.V. şi că este necesar ca instituțiile-cheie din România să facă dovada unui angajament ferm față de independența sistemului judiciar și lupta împotriva corupției, care sunt pietre de temelie indispensabile, totodată, să acționeze pentru


refacerea capacității naționale de garanții și de control și echilibru astfel încât să se poată lua măsuri atunci când există riscul de regres.

Pentru remedierea situaţiei, Comisia Europeană a recomandat următoarele măsuri:

Referitor la legile justiției: - suspendarea imediată a punerii în aplicare a legilor justiției și a

ordonanțelor de urgențe subsecvente; - revizuirea legilor justiției, ținând seama pe deplin de recomandările

formulate în cadrul M.C.V., precum și de recomandările Comisiei de la Veneția și ale GRECO.

Referitor la numirile şi revocările în cadrul sistemului judiciar: - suspendarea imediată a tuturor procedurilor în curs de numire și revocare

a procurorilor de rang înalt; - relansarea unui proces de numire a unui procuror-șef al Direcţia Naţională

Anticorupţie cu experiență dovedită în urmărirea penală a infracțiunilor de corupție și cu un mandat clar pentru Direcţia Naţională Anticorupţie de a continua efectuarea de anchete profesioniste, independente și imparțiale în materie de corupție;

- numirea imediată, de către Consiliul Superior al Magistraturii, a echipei interimare de conducere a Inspecției Judiciare și numirea, în termen de trei luni, prin concurs, a unei noi conduceri a Inspecției Judiciare;

- respectarea avizelor negative ale Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la numirea în posturi de conducere a procurorilor sau la revocarea procurorilor care ocupă posturi de conducere, până la instituirea unui nou cadru legislativ în conformitate cu recomandarea 1 formulată în ianuarie 2017.

Referitor la Codul penal și Codul de procedură penală: - înghețarea intrării în vigoare a modificărilor aduse Codului penal și Codului

de procedură penală; - redeschiderea procesului de revizuire a Codului penal și a Codului de

procedură penală, ținând seama pe deplin de necesitatea de a se asigura compatibilitatea cu dreptul U.E. și cu instrumentele internaționale de luptă împotriva corupției, precum și de recomandările formulate în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare și de avizul Comisiei de la Veneția.


Capitolul XII

CONCLUZII SI PRINCIPALELE OBIECTIVE

ALE MINISTERULUI PUBLIC PENTRU ANUL 2019

Activitatea desfășurată de Ministerul Public în anul 2018 a fost marcată de aceeași preocupare manifestată, în ultimii 3 ani, pentru consolidarea dezvoltării și afirmării instituționale prin direcțiile de acțiune vizând: modernizarea și consolidarea instituțională; apărarea necondiționată și de calitate a ordinii de drept; apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale; creșterea încrederii cetățenilor în justiție; integrarea ascendentă în sistemul european de justiție; dezvoltarea cooperării judiciare internaționale; consolidarea independenței, imparțialității și eficienței Ministerului Public; creșterea performanțelor specifice Ministerului Public; sporirea rolului preventiv al parchetului precum și apărarea independenței și imparțialității sistemului judiciar în principal prin integritate, profesionalism.

Activitatea desfășurată în anul 2018 a stat sub semnul consolidării progreselor în combaterea corupției; a investigațiilor efective în cauzele având ca obiect infracțiuni de spălare a banilor și evaziune fiscală; a combaterii infracțiunilor silvice și de patrimoniu, a infracțiunilor de violență, cu accent pe violența în familie, a infracțiunilor motivate de ură sau prejudecată (inclusiv în mediul online), a infracțiunilor la regimul circulației pe drumurile publice, a îmbunătățirii activității de urmărire penală proprie, a măsurilor pentru exercitarea unei supravegheri efective a cercetărilor penale de către organele de politie judiciară, a monitorizării modalităților de efectuare a anchetelor penale, pentru evitarea încălcării drepturilor fundamentale garantate de Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și a măsurilor pentru asigurarea, în cursul urmăririi penale, a protecției minorilor și victimelor infracțiunilor, cu un accent deosebit în cazul victimelor discriminării de orice tip (în special, pe motive de rasă, religie, gen și orientare sexuală),a victimelor traficului de persoane și exploatării, precum și a victimelor aflate în situații vulnerabile (dizabilități).

Din punct de vedere organizatoric, măsurile definitorii pentru activitatea desfășurată în anul 2018 au vizat: echilibrarea volumului de activitate al parchetelor, creșterea indicatorilor de eficiență și efectivitate; o mai bună repartizare și o utilizare adecvată a resurselor umane și materiale precum și pregătirea profesională continuă a procurorilor și personalului auxiliar de specialitate. Proiectele cu finanțare externă al căror beneficiar este Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție implementate și derulate în perioada 2016-2018 au avut ca scop, în principal, întărirea


capacității operaționale a Ministerului Public sub aspectul componentei de pregătire profesională a procurorilor.

Din perspectiva rolului de coordonare ce îi revine Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în ierarhia Ministerului Public, măsurile dispuse în anul 2018 au urmărit armonizarea deciziilor şi acţiunilor tuturor managerilor aflați pe diferite paliere ierarhice în vederea obținerii unui act de management, unitar, coerent, eficient și ferm, precum și uniformizarea practicii judiciare la nivelul tuturor parchetelor, inclusiv pe tipuri de investigații și măsuri asigurătorii dispuse în vederea reparării prejudiciilor.

Activitatea de control a avut, și în anul 2018, un rol decisiv vizând, pe de o parte, indicatorii de calitate (achitări, restituiri/trimiteri ale cauzelor la procuror, infirmări/redeschideri ale urmăririi penale) operativitate, durata procedurilor și incidența dispozițiilor privind prescripția urmăririi penale iar, pe de altă parte, actul managerial desfășurat pe fiecare palier al ierarhiei Ministerului Public.

Respectarea standardelor de conduită ale profesiei și întărirea disciplinei în cadrul parchetelor a reprezentat o altă coordonată a activității de control. În acest context, s-au luat măsuri pentru identificarea încălcării standardelor de conduită impuse procurorilor, personalului auxiliar și personalului contractual.

Respectarea independenței procurorilor, în limitele conferite de lege, și imparțialitatea acestora au fost, în continuare, coordonate definitorii pentru direcțiile de acțiune ale Ministerului Public.

Activitatea de îndrumare avut la bază concluziile rezultate în urma analizelor realizate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pe domeniile stabilite ca fiind prioritare ale Ministerului Public și a constat în adoptarea unor direcții de acțiune pentru eficientizarea activității tuturor unităților de parchet

Modificările legislative intervenite în cursul anului 2018 - în special cele vizând legile justiției - și deciziile adoptate de Curtea Constituțională cu impact asupra activității desfășurate de procurori au determinat luarea unor măsuri concrete pentru întărirea capacității Ministerului Public de punere în aplicare a acestora.

Dezvoltarea unei culturi instituționale proprie, care este conștientizată și acceptată de întreg personalul Ministerului Public, obiectiv asumat de echipa managerială a P.Î.C.C.J. încă de la începutul mandatului, a reprezentat și în cursul anului 2018 o direcție importantă de acțiune. Comunicarea intra-instituțională, la nivelul Ministerului Public, a stat sub semnul realizării unui feedback permanent și a identificării soluțiilor pentru înlăturarea oricăror bariere de comunicare.

Consolidarea imaginii instituționale a Ministerului Public, în special pe segmentele privind: identitatea vizuală, comunicarea publică online, asigurarea transparenței în ceea ce privește activitatea desfășurată de procurori și accesul cetățenilor la informațiile de interes public, în acord cu prevederile Legii nr. 544/2001, cu respectarea normelor de protecție a datelor cu caracter personal și a caracterului nepublic al procedurilor în timpul urmăririi penale, au constituit, în continuare, coordonatele comunicării publice realizate în anul 2018.

Direcțiile de acțiune ale anului 2018, asemănător celor din anul precedent, au fost orientate spre îndeplinirea obiectivelor strategice și generale asumate prin


Strategia pentru consolidarea dezvoltării și afirmării instituționale, elaborată la începutul mandatului actualei de echipe manageriale.

Având în vedere aspctele expuse anterior, se conturează următoarele obiective și priorități ale activității procurorilor și Ministerului Public în ansamblu:

Obiective strategice: 1. Îndeplinirea unui act de urmărire penală de calitate prin reducerea

numărului de achitări, restituiri și infirmări și respectarea unei durate rezonabile a procedurii judiciare.

2. Promovarea unei politici de resurse umane care să asigure exercitarea unui act de urmărire penală credibil, rapid și eficient.

3. Realizarea unei coeziuni a activității manageriale pe toate palierele ierarhice ale Ministerului Public.

4. Asumarea și promovarea standardelor etice și de integritate, prin urmărirea îndeplinirii măsurilor aferente Planului de integritate pentru sistemul judiciar.

5. Îmbunătățirea componenetei de comunicare internă și externă. Priorități pentru anul 2019: 1. Consolidarea progreselor obținute în domeniul combaterii corupției,

spălării banilor, evaziunii fiscale, infracțiunilor împotriva mediului și a patrimoniului cultural, infracțiunilor silvice.

2. Combaterea infracțiunilor de violență. 3. Protecția victimelor infracțiunilor, în special a victimelor violenței

domestice, minorilor, ale discriminării de orice tip, ale traficului de persoane, victimelor aflate în situații vulnerabile, infracțiunilor motivate de ură.

4. Intensificarea demersurilor pentru recuperarea prejudiciilor comise prin infracțiuni și a produsului infracțiunii.

5. Întărirea componentei de cooperare judiciară internațională. 6. Exercitarea cu responsabilitate a actului managerial.


~ANEXA NR. 1~

D O C U M E N T A R

PRIVIND ACTIVITATEA MINISTERULUI PUBLIC ÎN ANUL 2018

REZULTATĂ DIN DATELE STATISTICE,

COMPARATIV CU ANII 2009 – 2017

A. ACTIVITATEA DE URMĂRIRE PENALĂ

I. VOLUM

ANUL 1. NUMĂRUL CAUZELOR DE SOLUŢIONAT

TOTAL,

din care: la urmărire

proprie pondere

în total (%) la organele

de cercetare pondere

în total (%)

2009 1.356.939 66.082 4,9 1.290.857 95,1

2010 1.513.272 71.599 4,7 1.441.673 95,3

2011 1.656.130 72.731 4,4 1.583.399 95,6

2012 1.756.001 75.713 4,3 1.680.288 95,7

2013 1.826.427 78.376 4,3 1.748.051 95,7

2014 1.880.309 78.713 4,2 1.801.596 95,8

2015 1.832.463 83.325 4,5 1.749.138 95,5

2016 1.776.215 89.743 5,1 1.686.472 94,9

2017 1.752.067 84.045 4,8 1.668.022 95,2

2018 1.753.540 83.953 4,8 1.669.587 95,2

% 2018 +/- 2017

+0,1 -0,1 - +0,1 -

ANUL

2. NUMĂRUL CAUZELOR SOLUŢIONATE

TOTAL,

din care: pondere în total cauze

de soluţionat (%)

la urmărire proprie

pondere în total cauze

de soluţionat la urm.

proprie (%)

la organele

de cercetare


de soluţionat la organele.

de cercetare (%)

2009 497.119 36,6 33.670 51,0 463.449 35,9

2010 518.219 34,2 36.720 51,3 481.499 33,4

2011 579.322 35,0 36.633 50,4 542.689 34,3

2012 591.025 33,7 34.441 45,5 556.584 33,1

2013 635.759 34,8 38.210 48,8 597.549 34,2

2014 674.182 35,9 34.415 43,7 639.767 35,5

2015 644.391 35,2 34.724 41,7 609.667 34,9

2016 569.673 32,1 35.085 39,1 534.588 31,7

2017 533.040 30,4 33.096 39,4 499.944 30,0

2018 543.971 31,0 33.632 40,1 510.339 30,6

% 2018 +/- 2017 +2,1 - +1,6 - +2,1 -


ANUL

3. NUMĂRUL CAUZELOR SOLUŢIONATE PRIN TRIMITERE ÎN JUDECATĂ

(prin rechizitoriu și acord de recunoaștere a vinovăției)*

TOTAL,

din care: pondere în total cauze soluţionate

(%)


pondere în total cauze soluţionate la urmărire proprie (%)

la organele

de cercetare


soluţionate la organele de

cercetare (%)

2009 38.109 7,7 3.444 10,2 34.665 7,5

2010 41.934 8,1 4.112 11,2 37.822 7,9

2011 43.826 7,6 3.993 10,9 39.833 7,3

2012 42.364 7,2 3.944 11,5 38.420 6,9

2013 47.072 7,4 4.344 11,4 42.728 7,2

2014 36.604 5,4 3.882 11,3 32.722 5,1

2015 42.749 6,6 4.062 11,7 38.687 6,3

2016 47.682 8,4 4.420 12,6 43.262 8,1

2017 45.931 8,6 4.312 13,0 41.619 8,3

2018 46.441 8,5 4.300 12,8 42.141 8,3

% 2018 +/-2017

+1,1 - -0,3 - +1,3 -

*Datele din perioada 2009- 2013 se referă doar la cauzele soluționate prin rechizitoriu.

ANUL

4. NUMĂRUL CAUZELOR

SOLUȚIONATE PRIN NETRIMITERE ÎN

JUDECATĂ

5. NUMĂRUL CAUZELOR CU ALTE

SOLUȚII

(REUNIRI, DECLINĂRI, ETC)

TOTAL,

din care: RENUNȚARE LA

URMĂRIREA PENALĂ*

CLASARE**

TOTAL,

din care: la urmărire proprie

la organele de cercetare

2009 459.010 106.051 352.959 102.592 9.425 93.167

2010 476.285 101.972 374.313 107.686 10.659 97.027

2011 535.496 128.148 407.348 110.314 10.641 99.673

2012 548.661 142.332 406.329 101.169 11.272 89.897

2013 588.687 159.268 429.419 100.036 10.592 89.444

2014 637.578 86.883 550.695 96.893 12.224 84.669

2015 601.642 134.436 467.206 92.678 11.691 80.987

2016 521.991 89.725 432.266 88.840 13.803 75.037

2017 487.109 71.190 415.919 88.609 10.517 78.092

2018 497.530 74.081 423.449 81.354 11.020 70.334

% 2018 +/- 2017

+2,1 +4,1 +1,8 -8,2 +4,8 -9,9

*Datele din perioada 2009 - 2013 se referă la cauzele soluționate în temeiul art. 18¹ din vechiul Cod penal.

** Datele din perioada 2009 - 2013 se referă la cauzele soluționate prin alte soluții de netrimitere în judecată

în afară de cele în temeiul art. 18¹ din vechiul Cod penal.


ANUL

6. NUMĂRUL CAUZELOR RĂMASE NESOLUŢIONATE (fără cauzele cu A.N.)

TOTAL,

din care:


de soluţionat (%)


pondere în total cauze de soluţionat la

urmărire proprie (%)

la organele

de cercetare

pondere în total cauze de soluţionat la organele de

cercetare (%)

2009 365.544 26,9 20.962 31,7 344.582 26,7

2010 390.825 25,8 21.701 30,3 369.124 25,6

2011 394.320 23,8 23.018 31,6 371.302 23,4

2012 450.433 25,7 28.109 37,1 422.324 25,1

2013 438.890 24,0 27.410 35,0 411.480 23,5

2014 511.215 27,2 29.488 37,5 481.727 26,7

2015 510.505 27,9 34.193 41,0 476.312 27,2

2016 528.716 29,8 37.809 42,1 490.907 29,1

2017 544.473 31,1 38.109 45,3 506.364 30,4

2018 556.712 31,7 36.817 43,9 519.895 31,1

% 2018 +/- 2017

+2,2 - -3,4 - +2,7 -

ANUL

7. NUMĂRUL CAUZELOR CU AUTORI NECUNOSCUŢI RĂMASE NESOLUŢIONATE

TOTAL,

din care:

l a u r m ă r i r e p r o p r i e

la

organele

de cercetare Total,

din care:

omor art. 188-189

C.p.

loviri sau vătămări

cauzatoare de moarte

art. 195 C.p.

uciderea ori vătămarea nou născutului de către mamă art. 200 C.p.

2009 391.684 2.025 392 34 34 389.659

2010 496.542 2.519 368 46 33 494.023

2011 572.174 2.439 371 38 44 569.735

2012 613.374 1.891 379 30 41 611.483

2013 651.742 2.164 355 26 36 649.578

2014 598.019 2.586 405 28 27 595.433

2015 584.889 2.717 503 29 26 582.172

2016 588.986 3.046 542 31 26 585.940

2017 585.945 2.323 577 33 26 583.622

2018 571.503 2.484 633 36 24 569.019

% 2018 +/-2017

-2,5 +6,9 +9,7 +9,1 -7,7 -2,5


ANUL

8. NR. SUSPECȚILOR ŞI INCULPAŢILOR

DIN CAUZELE SOLUŢIONATE*

9. NR. INCULPAŢILOR TRIMIŞI ÎN JUDECATĂ

(prin rechizitoriu și acord de recunoaștere a

vinovăției) **

TOTAL,

din

care:

PERSOANE

FIZICE

PERSOANE

JURIDICE

TOTAL,

din

care:

pond. în total susp. şi inculp.

din cauzele soluţ. (%)

PERSOANE

FIZICE

PERSOANE

JURIDICE

2009 232.719 232.432 287 49.766 21,4 49.743 23

2010 246.115 245.827 288 56.978 23,2 56.949 29

2011 246.056 245.635 421 61.086 24,8 60.980 106

2012 216.722 216.195 527 59.866 27,6 59.739 127

2013 225.742 224.688 1.054 65.898 29,2 65.711 187

2014 192.786 191.548 1.238 50.700 26,3 50.342 358

2015 182.360 180.287 2.073 59.228 32,5 58.909 319

2016 146.859 145.851 1.008 64.209 43,7 63.722 487

2017 133.350 132.313 1.037 60.185 45,1 59.839 346

2018 134.161 133.354 807 58.979 44,0 58.737 242

% 2018 +/- 2017

+0,6 +0,8 -22,2 -2,0 - -1,8 -30,1

*Datele din perioada 2009 - 2013 se referă la numărul învinuiților și inculpaților din cauzele soluționate.

**Datele din perioada 2009 – 2013 se referă la numărul inculpaților trimiși în judecată prin rechizitoriu.

ANUL

10. NR. SUSPECȚILOR ŞI INCULPAŢILOR

NETRIMIŞI ÎN JUDECATĂ* 11. NR. INCULPAŢILOR PERSOANE

FIZICE ARESTAŢI PREVENTIV

AFLAŢI ÎN CURS DE URMĂRIRE

LA SFÂRSITUL PERIOADEI TOTAL,

din care:

PERSOANE

FIZICE

PERSOANE

JURIDICE

2009 182.953 182.689 264 673

2010 189.137 188.878 259 812

2011 184.970 184.655 315 934

2012 156.856 156.456 400 933

2013 159.844 158.977 867 932

2014 142.086 141.206 880 809

2015 123.132 121.378 1.754 773

2016 82.650 82.129 521 829

2017 73.165 72.474 691 986

2018 75.182 74.617 565 1.572

% 2018 +/-2017

+2,8 +3,0 -18,2 +59,4

*Datele din perioada 2009 - 2013 se referă la numărul învinuiților și inculpaților netrimiși în judecată.


II. O P E R A T I V I T A T E

ANUL

1.NUMĂRUL CAUZELOR

SOLUŢIONATE PÂNĂ ÎN 6 LUNI

DE LA SESIZARE

(inclusiv cauzele cu A.N.)*


ÎNTRE 6 LUNI ŞI 1 AN

DE LA SESIZARE


TOTAL,

din care:

pondere în total cauze soluţionate

(%)

TOTAL,

din care:


(%)

2009 377.384 75,9 70.794 14,2

2010 372.026 71,8 79.035 15,3

2011 401.056 69,2 86.162 14,9

2012 414.953 70,2 87.979 14,9

2013 411.337 64,7 114.269 18,0

2014 273.949 40,6 122.696 18,2

2015 256.458 39,8 135.582 21,0

2016 234.596 41,2 124.069 21,8

2017 198.423 37,2 110.024 20,6

2018 189.396 34,8 105.001 19,3

% 2018 +/- 2017

-4,5 - -4,6 -

*Datele din perioada 2009 - 2013 nu cuprind cauzele cu autor necunoscut.

ANUL

3.NUMĂRUL CAUZELOR

SOLUŢIONATE PESTE 1 AN

DE LA SESIZARE



DUPĂ ÎMPLINIREA

TERMENULUI DE PRESCRIPȚIE (inclusiv cauzele cu A.N.)*

TOTAL,

din care:


(%)

TOTAL,

din care:


(%)

2009 48.344 9,7 597 0,1

2010 66.741 12,9 417 0,1

2011 91.333 15,8 771 0,1

2012 87.649 14,8 444 0,1

2013 109.103 17,2 1.050 0,2

2014 162.071 24,0 115.466 17,1

2015 177.902 27,6 74.449 11,6

2016 151.150 26,5 59.858 10,5

2017 159.292 29,9 65.301 12,3

2018 166.157 30,5 83.417 15,3

% 2018 +/- 2017

+4,3 - +27,7 -

*Datele din perioada 2009 - 2013 nu cuprind cauzele cu autor necunoscut.


ANUL

5.NUMĂRUL CAUZELOR RĂMASE

NESOLUŢIONATE PÂNĂ ÎN

6 LUNI DE LA SESIZARE

(fără cauzele cu A.N.)


NESOLUŢIONATE ÎNTRE

6 LUNI ȘI 1 AN DE LA SESIZARE


TOTAL,

din care:

pondere în total cauze rămase nesoluţionate (%)

TOTAL,

din care:


2009 241.109 66,0 69.032 18,9

2010 245.850 62,9 73.273 18,7

2011 236.300 59,9 75.931 19,3

2012 275.032 61,1 86.278 19,2

2013 232.588 53,0 91.962 21,0

2014 236.750 46,3 109.041 21,3

2015 238.152 46,7 101.046 19,8

2016 226.289 42,8 110.304 20,9

2017 184.866 34,0 112.367 20,6

2018 178.512 32,1 113.726 20,4

% 2018 +/- 2017

-3,4 - +1,2 -

ANUL


NESOLUŢIONATE DE PESTE 1 AN

DE LA SESIZARE



NESOLUŢIONATE DE PESTE 6 LUNI DE LA

ÎNCEPEREA URMĂRIRII PENALE


TOTAL,

din care:


TOTAL,

din care:


2009 55.403 15,2 28.959 7,9

2010 71.702 18,3 36.554 9,4

2011 82.089 20,8 35.467 9,0

2012 89.123 19,8 43.831 9,7

2013 114.340 26,1 47.750 10,9

2014 165.424 32,4 82.539 16,1

2015 171.307 33,6 112.386 22,0

2016 192.123 36,3 150.857 28,5

2017 247.240 45,4 193.799 35,6

2018 264.474 47,5 230.608 41,4

% 2018 +/- 2017

+7,0 - +19,0 -


III. CALITATE - FERMITATE

ANUL

1.NR. INCULPAŢILOR PERSOANE FIZICE

TRIMIŞI ÎN JUDECATĂ (PRIN

RECHIZITORIU ȘI ACORD DE

RECUNOAȘTERE A VINOVĂȚIEI)

ARESTAŢI PREVENTIV*

2. NR. DE SUSPECȚI ŞI INCULPAŢI

PERSOANE FIZICE FAŢĂ DE CARE

S-A ADOPTAT RENUNȚAREA LA URMĂRIRE PENALĂ**

TOTAL,

din care: pondere în total

inculpați persoane fizice trimişi în judecată (%)

TOTAL,

din care: pondere în total suspecți

şi inculpaţi persoane fizice din cauzele soluţionate

(%)

2009 6.984 14,0 131.670 56,6

2010 8.659 15,2 129.972 52,9

2011 8.941 14,7 133.199 54,2

2012 9.988 16,7 113.101 52,3

2013 10.431 15,9 111.187 49,5

2014 7.040 14,0 49.135 25,7

2015 7.551 12,8 49.479 27,4

2016 6.791 10,7 32.876 22,5

2017 6.092 10,2 30.695 23,2

2018 5.900 10,0 30.657 23,0

% 2018 +/- 2017

-3,2 - -0,1 -

*Datele din perioada 2009 – 2013 se referă la numărul inculpaților trimiși în judecată prin rechizitoriu. **Datele din perioada 2009 – 2013 se referă la numărul învinuiților și inculpaților față de care s-a dispus

aplicarea art. 181 C.p.

ANUL

3. NUMĂRUL INCULPAŢILOR PERSOANE FIZICE ȘI JURIDICE ACHITAŢI DEFINITIV* INDIFERENT DE PERIOADA TRIMITERII ÎN JUDECATĂ

TOTAL,

din care: ponderea în total inculpați

trimişi în judecată (%)

Nr. achitaţi definitiv arestaţi

preventiv

Nr. inculpați minori achitaţi

defintiv

2009 818 1,6 19 8

2010 794 1,4 17 5

2011 1.105 1,8 38 19

2012 975 1,6 39 3

2013 853 1,3 40 9

2014 1.403 2,8 63 23

2015 1.193 2,0 40 7

2016 809 1,3 30 3

2017 1.036 1,7 63 12

2018 1.290 2,2 63 17

% 2018 +/- 2017

+24,5 - - +41,7

*Datele din perioada 2009 - 2013 se referă doar la inculpații persoane fizice achitați definitiv indiferent

de perioada trimiterii în judecată.


ANUL

4. NUMĂRUL INCULPAŢILOR PERSOANE FIZICE

ARESTAŢI PREVENTIV NETRIMIŞI ÎN JUDECATĂ

TOTAL,

din care:

ponderea în total inculpați persoane fizice arestaţi preventiv în cauzele

soluţionate (%)

2009 43 0,61

2010 34 0,39

2011 41 0,46

2012 51 0,51

2013 42 0,40

2014 107 1,50

2015 155 2,01

2016 148 2,13

2017 165 2,64

2018 203 3,33

% 2018 +/- 2017

+23,0 -

ANUL

5. NR. CAUZELOR RESTITUITE DE

JUDECĂTORUL DE CAMERĂ

PRELIMINARĂ ȘI DE INSTANŢE*

6. NR. CAUZELOR ÎN CARE S-A

DISPUS INFIRMAREA

SAU REDESCHIDEREA

URMĂRIRII PENALE

(inclusiv cele desființate

conform art. 341 C.p.p.)

TOTAL,

din care:

pondere în total cauze soluţionate prin trimitere în judecată (prin

rechizitoriu și acord de recunoaștere a vinovăției) %

2009 93 0,24 4.655

2010 74 0,18 4.672

2011 78 0,18 5.634

2012 77 0,18 5.143

2013 49 0,10 5.577

2014 161 0,44 4.319

2015 218 0,51 4.211

2016 219 0,46 5.050

2017 215 0,47 5.302

2018 236 0,51 4.746

% 2018 +/- 2017

+9,8 - -10,5

*Datele din perioada 2009 - 2013 se referă la cauzele restituite de instanțe pentru refacerea urmăririi

penale.


ANUL

7.PREJUDICII PRODUSE DE INCULPAȚII TRIMIȘI ÎN JUDECATĂ

ÎN LEI ÎN EURO VALOAREA MĂSURILOR

ASIGURĂTORII (NUMAI ÎN LEI)

2009 755.272.076 156.677.447 226.711.591

2010 2.338.346.652 106.811.925 371.646.024

2011 2.172.092.270 249.074.742 1.024.979.707

2012 2.650.349.502 174.150.228 1.869.681.989

2013 8.072.917.300 135.168.085 1.920.392.286

2014 4.638.110.154 762.221.130 2.473.736.148

2015 9.867.919.647 218.397.429 12.850.523.417

2016 10.070.117.260 74.258.043 3.419.199.877

2017 2.679.121.458 109.939.512 1.617.063.406

2018 3.121.092.272 59.831.206 2.202.994.411

% 2018 +/- 2017

+16,5 -45,6 +36,2

B. ACTIVITATEA JUDICIARĂ ÎN CAUZELE PENALE ŞI CIVILE

I. ÎN CAUZELE PENALE

ANUL

1. NUMĂR CONTESTAȚII, APELURI,

RECURSURI ÎN CASAȚIE ȘI

CONTESTAȚII ÎN ANULARE

DECLARATE DE PROCUROR


RECURSURI ÎN CASAȚIE ȘI CONTESTAȚII

ÎN ANULARE SOLUȚIONATE

DE INSTANȚE (DIN CELE DECLARATE

DE PROCUROR)

2009 9.987 8.962

2010 11.234 9.990

2011 10.967 10.694

2012 9.910 9.552

2013 11.500 10.574

2014 11.222 10.484

2015 11.302 10.891

2016 11.374 10.963

2017 11.448 11.137

2018 10.571 10.523

% 2018 +/- 2017

-7,7 -5,5


ANUL


RECURSURI ÎN CASAȚIE ȘI

CONTESTAȚII ÎN ANULARE ADMISE

DE INSTANȚE (din cele soluţionate,

indiferent de perioada declarării

de procuror)

4. PROCENT DE ADMITERE

(fără cele retrase)

(%)

2009 5.994 67,2

2010 6.566 65,9

2011 7.282 68,2

2012 6.564 68,8

2013 6.726 63,7

2014 7.104 68,8

2015 7.371 67,9

2016 7.234 66,1

2017 7.154 64,3

2018 6.771 64,4

% 2018 +/- 2017

-5,4 -

ANUL 5. NR. PARTICIPĂRI

ÎN CAUZELE

JUDECATE

6. NR. PARTICIPĂRI

ÎN ŞEDINŢA DE

JUDECATĂ

7. NR. HOTĂRÂRILOR

VERIFICATE ÎN VEDEREA

EXERCITĂRII

CĂILOR DE ATAC

2009 215.673 411.404 204.557

2010 227.576 397.769 222.486

2011 234.630 348.714 222.109

2012 226.239 336.190 215.368

2013 242.836 349.727 208.981

2014 237.258 223.002 231.511

2015 269.574 234.105 244.496

2016 306.030 239.140 280.047

2017 341.532 257.134 307.396

2018 344.408 254.722 312.585

% 2018 +/- 2017

+0,8 -0,9 +1,7


ANUL

8. NR. LUCRĂRI DE UNIFICARE A PRACTICII JUDICIARE

ÎNAINTATE ÎNALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE

(RECURSURI ÎN INTERESUL LEGII, PUNCTE DE VEDERE

SI CONCLUZII HOTĂRÂRI PREALABILE)

DECLARATE DE PROCUROR*

SOLUŢIONATE DE INSTANŢĂ*

ADMISE*

PROCENT DE ADMITERE (din soluţionate

fără retrase) (%)

2009 16 23 19 82,6

2010 7 6 6 100,0

2011 8 8 6 75,0

2012 6 6 6 100,0

2013 4 4 4 100,0

2014 33 30 22 73,3

2015 39 40 28 70,0

2016 30 29 14 48,3

2017 37 37 22 59,5

2018 27 24 12 50,0

% 2018 +/- 2017

-27,0 -35,1 -45,5 -

* Începând cu anul 2014, numărul lucrărilor ce au avut ca obiect unificarea practicii judiciare, înaintate la Înalta Curte de

Casație și Justiție, include recursurile în interesul legii declarate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, punctele de vedere vizând sesizările cu recurs în interesul legii de către ceilalți titulari (Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, Colegiile de conducere ale curților de apel și Avocatul Poporului) și concluziile formulate în cauzele în care instanța supremă a fost sesizată în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.


II. ÎN CAUZELE CIVILE

ANUL

1. NUMĂR PLÂNGERI, APELURI,

RECURSURI ȘI CONTESTAȚII ÎN

ANULARE DECLARATE

DE PROCUROR

2. NUMĂR PLÂNGERI, APELURI, RECURSURI

ȘI CONTESTAȚII ÎN ANULARE SOLUȚIONATE

DE INSTANȚE (DIN CELE DECLARATE DE PROCUROR)

2009 383 202

2010 1.362 542

2011 642 886

2012 361 556

2013 229 245

2014 191 186

2015 150 144

2016 182 183

2017 104 112

2018 122 128

% 2018 +/- 2017

+17,3 +14,3

ANUL

3. NUMĂR PLÂNGERI, APELURI,

RECURSURI ȘI CONTESTAȚII ÎN ANULARE

ADMISE DE INSTANȚE

(din cele soluţionate, indiferent de

perioada declarării de procuror)

4. PROCENT DE ADMITERE

(fără cele retrase)

(%)

2009 134 66,3

2010 160 29,5

2011 630 71,1

2012 444 80,1

2013 162 66,1

2014 130 69,9

2015 90 63,4

2016 109 59,6

2017 72 64,3

2018 89 69,5

% 2018 +/- 2017

+23,6 -

ANUL

5. NR. PARTICIPĂRI

ÎN CAUZELE JUDECATE

6. NR. PARTICIPĂRI

ÎN ŞEDINŢA DE JUDECATĂ

7. NR. HOTĂRÂRILOR

VERIFICATE ÎN VEDEREA

EXERCITĂRII CĂILOR DE ATAC

2009 45.217 55.913 51.594

2010 54.816 84.634 58.866

2011 65.867 83.200 69.849

2012 66.535 74.703 65.574

2013 53.449 68.176 54.592

2014 43.350 32.152 44.272

2015 42.607 32.375 46.808

2016 43.877 28.638 48.563

2017 42.565 25.230 48.198

2018 44.973 24.681 51.687

% 2018 +/- 2017

+5,7 -2,2 +7,2


ANUL

8. NR. LUCRĂRI DE UNIFICARE A PRACTICII JUDICIARE

ÎNAINTATE ÎNALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE

(RECURSURI ÎN INTERESUL LEGII, PUNCTE DE VEDERE)

DECLARATE DE PROCUROR*

SOLUŢIONATE DE INSTANŢĂ*

ADMISE* PROCENT DE ADMITERE

(din soluţionate fără retrase) (%)

2009 11 15 7 46,7

2010 7 2 2 100,0

2011 21 21 19 90,5

2012 14 12 11 91,7

2013 17 17 17 100,0

2014 7 6 6 100,0

2015 18 20 20 100,0

2016 17 16 15 93,8

2017 18 19 18 94,7

2018 22 19 19 100,0

% 2018 +/- 2017

+22,2 - +5,6 -

* Începând cu anul 2011, numărul lucrărilor ce au avut ca obiect unificarea practicii judiciare, înaintate la Înalta Curte de Casație

și Justiție include recursurile în interesul legii declarate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și punctele de vedere vizând sesizările cu recurs în interesul legii de către ceilalți titulari (Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, Colegiile de conducere ale curților de apel și Avocatul Poporului).

C. ACTIVITATEA DE REZOLVARE A PLÂNGERILOR, CERERILOR, MEMORIILOR ȘI SESIZĂRILOR

ANUL

NUMĂRUL PLÂNGERILOR, CERERILOR, MEMORIILOR ȘI SESIZĂRILOR

TOTAL DE

SOLUŢIONAT

din care:

SOLUŢIONATE,

din care:

pondere în total de soluţionat

(%)

ADMISE

pondere în total

soluţionate (%)

RĂMASE

NESOLUŢIONATE

LA SFÂRSITUL

PERIOADEI

pondere în total de soluţionat

(%)

2009 142.517 99.704 70,0 33.414 33,5 7.459 5,2

2010 139.312 98.072 70,4 31.849 32,5 7.274 5,2

2011 153.709 108.900 70,8 35.057 32,2 7.853 5,1

2012 162.009 113.474 70,0 40.518 35,7 9.688 6,0

2013 168.479 119.682 71,0 44.297 37,0 10.663 6,3

2014 452.389 381.723 84,4 106.048 27,8 14.641 3,2

2015 498.986 424.266 85,0 173.499 40,9 16.367 3,3

2016 509.028 435.746 85,6 184.929 42,4 17.419 3,4

2017 501.443 434.187 86,6 170.814 39,3 18.167 3,6

2018 511.251 444.680 87,0 168.509 37,9 19.558 3,8

% 2018 +/- 2017

+2,0 +2,4 - -1,3 - +7,7 -


~ANEXA NR. 2~

D O C U M E N T A R

PRIVIND STAREA INFRACŢIONALĂ ÎN ANUL 2018,

REZULTATĂ DIN DATELE STATISTICE,

COMPARATIV CU ANII 2009 - 2017

DATE GENERALE PE TOTAL INFRACŢIUNI

ANUL

TOTAL GENERAL

INCULPAȚI PERSOANE FIZICE

TRIMIŞI ÎN JUDECATĂ* MEDIA

LA 100.000

LOCUITORI**

NUMĂR INCULPAȚI MINORI TRIMIŞI ÎN JUDECATĂ

(prin rechizitoriu și acord de recunoaștere a vinovăției )

(prin rechizitoriu și acord de recunoaștere a

vinovăției )

TOTAL

pondere în total general inculpați persoane fizice trimişi

în judecată (%)

2009 49.743 243,4 3.926 7,9

2010 56.949 280,6 3.955 6,9

2011 60.980 301,9 4.148 6,8

2012 59.739 297,3 4.035 6,8

2013 65.711 328,2 4.431 6,7

2014 50.342 252,3 2.966 5,9

2015 58.909 296,4 3.548 6,0

2016 63.722 322,5 3.883 6,1

2017 59.839 304,6 3.882 6,5

2018 58.737 300,7 3.704 6,3

% 2018 +/-2017

-1,8 - -4,6 -

*Datele din perioada 2009 – 2013 se referă la inculpații persoane fizice trimiși în judecată prin

rechizitoriu.

**Media la 100.000 locuitori se calculează utilizând datele referitoare la populația rezidentă la

1 ianuarie în fiecare an, disponibile pe site-ul Institutului Național de Statistică.


I. INFRACŢIUNI PREVĂZUTE DE CODUL PENAL ŞI DE LEGILE SPECIALE

1. INFRACŢIUNI CONTRA PERSOANEI (ART. 188 – 227 C.P.)

ANUL

TOTAL TRIMIŞI ÎN JUDECATĂ

pondere în total general inculpați p.f.


omor (art. 188 – 189 C.p.) accidente

mortale de circulaţie (art. 192 C.p.)

accidente mortale

de muncă (art. 192 C.p.)

TOTAL din care:

faptă consumată

2009 9.980 20,1 943 296 654 27

2010 10.624 18,7 1.008 319 747 22

2011 10.262 16,8 977 217 761 34

2012 9.781 16,4 1.014 202 683 39

2013 10.730 16,3 1.093 241 760 39

2014 9.462 18,8 1.004 380 445 49

2015 11.539 19,6 1.051 395 529 62

2016 12.694 19,9 919 371 418 67

2017 11.868 19,8 820 297 350 88

2018 11.590 19,7 868 289 359 86

% 2018 +/- 2017

-2,3 - +5,9 -2,7 +2,6 -2,3

ANUL

loviri sau vătămări

cauzatoare de moarte

(art. 195 C.p.)

trafic de persoane

(art. 210 C.p.)

trafic de minori

(art. 211 C.p.)

proxenetism (art. 213 C.p.)

viol (art. 218 C.p.)

2009 98 262 87 46 540

2010 100 415 191 43 507

2011 83 480 241 73 486

2012 84 536 276 76 440

2013 84 552 282 80 466

2014 78 183 350 137 469

2015 58 107 292 295 517

2016 72 119 195 178 561

2017 76 151 211 176 421

2018 65 120 169 201 483

% 2018 +/- 2017

-14,5 -20,5 -19,9 +14,2 +14,7


2. INFRACŢIUNI CONTRA PATRIMONIULUI (ART. 228 – 256 C.P.)

ANUL

TOTAL TRIMIŞI ÎN JUDECATĂ,

din care:



furt (art. 228 - 232 C.p.)

tâlhărie (art. 233 -234 și 236 C.p.)

bancrută (art. 240 - 241 C.p.)

înşelăciune (art. 244 - 245 C.p.)

distrugere (art. 253 - 255 C.p.)

2009 17.245 34,7 11.655 2.761 1 1.605 608

2010 20.030 35,2 13.856 2.731 2 2.155 635

2011 22.454 36,8 16.528 2.644 1 2.070 568

2012 22.157 37,1 15.458 2.963 9 2.479 539

2013 24.264 36,9 17.010 2.847 7 2.933 617

2014 14.320 28,4 9.069 2.369 9 2.109 537

2015 16.083 27,3 9.996 2.499 2 2.436 771

2016 15.419 24,2 9.696 2.516 4 1.952 922

2017 13.916 23,3 8.439 2.207 6 1.875 1.010

2018 12.690 21,6 8.053 1.975 2 1.316 951

%2018 +/-2017

-8,8 - -4,6 -10,5 -66,7 -29,8 -5,8

3. INFRACŢIUNI PRIVIND AUTORITATEA ȘI FRONTIERA DE STAT (ART. 257 – 265 C.P.)

ANUL

TOTAL TRIMIŞI ÎN

JUDECATĂ, din care:*



ultraj (art. 257

C.p.)

trecerea frauduloasă a frontierei

de stat (art. 262 C.p.)

trafic de migranți

(art. 263 C.p.)

2009 433 0,9 407 417 4

2010 499 0,9 492 435 0

2011 401 0,7 392 365 5

2012 427 0,7 417 281 4

2013 439 0,7 424 196 0

2014 593 1,2 425 49 105

2015 648 1,1 446 31 154

2016 709 1,1 533 111 47

2017 811 1,4 502 135 145

2018 763 1,3 523 62 160

% 2018 +/- 2017

-5,9 - +4,2 -54,1 +10,3

*Datele din perioada 2009 – 2013 se referă la inculpații persoane fizice trimiși în judecată pentru infracțiuni

contra autorității (art. 236 -244 C.p. 1969).


4. INFRACŢIUNI CONTRA ÎNFĂPTUIRII JUSTIȚIEI (ART. 266 – 288 C.P.)

ANUL

TOTAL TRIMIŞI ÎN

JUDECATĂ, din care:



2014 611 1,2

2015 800 1,4

2016 1.078 1,7

2017 1.090 1,8

2018 803 1,4

% 2018 +/- 2017

-26,3 -

5. INFRACŢIUNI DE CORUPȚIE ȘI DE SERVICIU (ART. 289 – 309 C.P.)

ANUL

TO

TA

L T

RIM

IŞI Î

N

JUD

EC

AT

Ă,

din

car

e:*

po

nd

ere

în t

ota

l gen

eral

incu

lpaț

i p.f

.

trim

işi î

n ju

dec

ată

(%)

Infracțiuni de corupție prevăzute de Codul penal

Legea 78/2000

-fapte de corupţie, din care

activitatea DNA

Total

infracțiuni de corupţie, din care

activitatea DNA

luare de mită

(art. 289 C.p.)

dare de mită

(art. 290 C.p.)

trafic de influenţă (art. 291

C.p.)

cumpărare de influență

(art. 292 C.p.)

2009 771 1,5 70 67 58

NU EXISTĂ DATE

467/383 662/383

2010 1.084 1,9 68 78 62 726/600 934/600

2011 1.021 1,7 99 58 92 870/740 1.119/740

2012 1.043 1,7 141 76 84 625/451 926/451

2013 1.221 1,9 140 124 109 811/635 1.184/635

2014 1.414 2,8 291 127 65 37 844/708 1.364/708

2015 1.786 3,0 235 218 106 168 1.183/992 1.910/992

2016 1.795 2,8 183 212 84 64 1.109/925 1.652/925

2017 1.366 2,3 127 158 80 96 820/724 1.281/724

2018 1.243 2,1 125 212 87 121 397/326 942/326

% 2018 +/- 2017

-9,0 - -1,6 +34,2 +8,7 +26,0 -51,6 -26,5

*Datele din perioada 2009 – 2013 se referă la inculpații persoane fizice trimiși în judecată pentru infracțiuni care

aduc atingere unor activități de interes public reglementate de lege (art. 246 -281 C.p. 1969).


INFRACŢIUNI DE CORUPȚIE ȘI DE SERVICIU (ART. 289 – 309 C.P.) - CONTINUARE

ANUL delapidare

(art. 295 C.p.)

abuz în serviciu

(art. 297 C.p.)

neglijenţă în serviciu

(art. 298 C.p.)

folosirea funcției pentru favorizarea

unor persoane (art. 301 C.p.)

2009 416 81 24 2

2010 456 258 37 1

2011 414 74 43 11

2012 450 120 31 13

2013 565 108 55 51

2014 513 222 30 56

2015 577 259 66 58

2016 647 295 101 58

2017 592 145 31 49

2018 423 130 7 20

% 2018 +/-2017

-28,5 -10,3 -77,4 -59,2

6. INFRACŢIUNI DE FALS (ART. 310 – 328 C.P.)

ANUL

TOTAL TRIMIŞI ÎN


pondere în total general inculpați p.f. trimişi în

judecată (%)

2009 511 1,0

2010 487 0,9

2011 486 0,8

2012 481 0,8

2013 440 0,7

2014 434 0,9

2015 613 1,0

2016 678 1,1

2017 576 1,0

2018 620 1,1

% 2018 +/- 2017

+7,6 -


7. INFRACŢIUNI CONTRA SIGURANȚEI PUBLICE (ART. 329 – 366 C.P.)

ANUL TOTAL TRIMIŞI ÎN

JUDECATĂ, din

care:



infracțiuni contra siguranței

circulației pe drumurile publice (art. 334 – 341 C.p.)

infracțiuni la regimul protecției

muncii (art. 349 – 350 C.p.)

2009

NU EXISTĂ DATE

NU EXISTĂ DATE

13.365 44

2010 14.525 35

2011 15.188 17

2012 14.328 19

2013 15.907 11

2014 14.844 29,5 14.560 16

2015 17.492 29,7 17.120 27

2016 20.602 32,3 20.124 28

2017 20.767 34,7 20.380 30

2018 22.461 38,2 22.047 29

% 2018 +/- 2017

+8,2 - +8,2 -3,3

8. INFRACŢUNI CARE ADUC ATINGERE UNOR RELAŢII PRIVIND CONVIEŢUIREA SOCIALĂ

(ART. 367 – 384 C.P.)

ANUL

TOTAL TRIMIŞI ÎN JUDECATĂ

din care:



constituirea unui grup

infracțional organizat

(art. 367 C.p.)

pornografie infantilă

(art. 374 C.p.)

abandon de familie

(art. 378 C.p.)

nerespectarea măsurilor

privind încredințarea

minorului (art. 379 C.p.)

2009 1.883 3,8 643 8 929 8

2010 2.220 3,9 774 8 1.047 16

2011 2.464 4,0 1.033 8 1.229 10

2012 2.582 4,3 1.071 6 1.006 12

2013 2.903 4,4 976 6 1.149 13

2014 2.043 4,1 648 84 738 10

2015 2.381 4,0 800 65 865 15

2016 2.303 3,6 712 96 778 19

2017 2.072 3,5 408 163 651 29

2018 1.926 3,3 242 156 597 31

% 2018 +/- 2017

-7,0 - -40,7 -4,3 -8,3 +6,9


9. INFRACŢIUNI ELECTORALE (ART. 385 – 393 C.P.)

ANUL

TOTAL TRIMIŞI ÎN




coruperea alegătorilor

(art. 386 C.p.)

frauda la vot (art. 387 C.p.)

2014 53 0,1 9 42

2015 57 0,1 15 17

2016 32 0,1 3 16

2017 41 0,1 3 20

2018 22 0,0 0 11

% 2018 +/- 2017

-46,3 - -100,0 -45,0

10. INFRACŢIUNI PREVĂZUTE DE LEGILE SPECIALE

ANUL

TOTAL TRIMIŞI ÎN




infracțiuni privind

societățile comerciale

(Lg. nr. 31/1990)

infracțiuni privind traficul și consumul ilicit de droguri precum și la regimul

juridic al precursorilor (Lg. nr. 143/2000 și O.U.G. nr. 121/2006)

2009 18.895 38,0 12 979

2010 22.001 38,6 16 1.110

2011 23.874 39,2 21 1.063

2012 23.260 38,9 27 1.140

2013 25.704 39,1 27 1.173

2014 6.555 13,0 18 1.241

2015 7.501 12,8 26 1.331

2016 8.396 13,2 26 1.747

2017 7.312 12,2 19 1.757

2018 6.614 11,3 7 1.784

% 2018 +/- 2017

-9,5 - -63,2 +1,5


INFRACŢIUNI PREVĂZUTE DE LEGILE SPECIALE- CONTINUARE

ANUL

infracțiuni de spălare de bani

(Lg. nr. 656/2002)

infracțiuni prevăzute de O.U.G.

nr. 31/2002

infracțiuni prevăzute de Codul muncii

(Lg. nr. 53/2003)

Infracțiuni de evaziune

fiscală (Lg. nr.

241/2005)

infracțiuni privind mediul înconjurător (O.U.G. nr

195/2005 și alte legi speciale)

2009 38 0 1 493 5

2010 66 0 3 1.111 2

2011 52 0 10 1.387 0

2012 84 0 14 1.620 0

2013 72 0 11 2.042 8

2014 299 1 6 1.803 1

2015 252 6 9 1.862 1

2016 343 0 22 1.939 4

2017 280 0 6 1.352 2

2018 215 1 3 1.337 6

% 2018 +/- 2017

-23,2 - -50,0 -1,1 +200,0

ANUL infracțiuni de contrabandă (art. 270 din

Lg. nr. 86/2006)

infracțiuni prevăzute de Codul silvic

(Lg. nr. 46/2008)

infracțiuni la regimul drepturilor de proprietate intelectuală

(art. 357 C.p., Lg. nr. 11/1991, Lg. nr. 64/1991, Lg. nr. 129/1992,

Lg. nr.8/1996, Lg. nr. 84/1998, Lg. nr. 255/1998)

2009 123 1.152 96

2010 275 1.281 98

2011 727 1.348 64

2012 879 1.184 50

2013 764 1.507 44

2014 960 809 73

2015 1.263 833 77

2016 1.154 1.031 89

2017 1.017 979 107

2018 1.077 672 123

% 2018 +/-2017

+5,9 -31,4 +15,0


II. INCULPAȚI MINORI TRIMIŞI ÎN JUDECATĂ

ANUL

TOTAL TRIMIŞI ÎN




1.INCULPAȚI MINORI TRIMIŞI ÎN JUDECATĂ ÎN STARE DE

AREST PREVENTIV

TOTAL pondere în total inculpați minori trimişi în judecată (%)

2009 3.926 7,9 418 10,6

2010 3.955 6,9 424 10,7

2011 4.148 6,8 492 11,9

2012 4.035 6,8 603 14,9

2013 4.431 6,7 517 11,7

2014 2.966 5,9 371 12,5

2015 3.548 6,0 446 12,6

2016 3.883 6,1 445 11,5

2017 3.882 6,5 480 12,4

2018 3.704 6,3 473 12,8

% 2018 +/- 2017

-4,6 - -1,5 -

ANUL

2. INFRACŢIUNI CONTRA PERSOANEI (ART. 188 – 227 C.P.)

3. INFRACŢIUNI CONTRA PATRIMONIULUI

(ART. 228 – 256 C.P.)

TOTAL, din care:

o m o r (art. 188 – 189 C.p.)

v i o l (art. 218 C.p.)

TOTAL, din care:

furt (art. 228 - 232 C.p.)

tâlhărie (art. 233 -234 și 236 C.p.)

TOTAL, din care:

faptă consumată

2009 490 57 21 66 3.086 2.288 748

2010 559 52 19 84 3.007 2.403 566

2011 506 42 7 78 3.263 2.636 592

2012 497 68 8 56 3.191 2.410 735

2013 545 55 10 73 3.474 2.730 706

2014 481 53 21 66 2.154 1.496 611

2015 572 62 24 66 2.488 1.726 696

2016 704 69 24 72 2.478 1.633 768

2017 739 50 15 56 2.263 1.478 700

2018 741 67 27 67 2.053 1.401 558

% 2018 +/- 2017

+0,3 +34,0 +80,0 +19,6 -9,3 -5,2 -20,3


III. INCULPAȚI PERSOANE JURIDICE TRIMIŞI ÎN JUDECATĂ

ANUL

TOTAL TRIMIŞI ÎN


infracţiuni contra patrimoniului

(art. 228 – 256 c.p.)

infracţiuni de corupție și de serviciu

(art. 289 – 309 c.p.)

infracțiuni prevăzute de legile speciale

2009 23 8 0 15

2010 29 4 0 22

2011 106 14 1 87

2012 127 8 1 115

2013 187 22 1 154

2014 358 22 10 275

2015 319 22 4 249

2016 487 18 6 385

2017 346 14 6 271

2018 242 44 8 157

% 2018 +/- 2017

-30,1 +214,3 +33,3 -42,1


~ ANEXA NR. 2.1.a) ~

INCULPAŢI PERSOANE FIZICE TRIMIŞI ÎN JUDECATĂ - ANUL 2018

49.743

56.94960.980 59.739

65.711

50.342

58.909

63.72259.839 58.737

0

10.000

20.000

30.000

40.000

50.000

60.000

70.000

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

INCULPAȚI PERSOANE FIZICE TRIMIȘI ÎN JUDECATĂ ,ÎN PERIOADA 2009 - 2018


~ ANEXA NR. 2.1.b) ~

INCULPAŢI MINORI TRIMIŞI ÎN JUDECATĂ - ANUL 2018

3.926

3.955

4.148 4.035

4.431

2.966

3.5483.883 3.882

3.704

0

500

1.000

1.500

2.000

2.500

3.000

3.500

4.000

4.500

5.000

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

INCULPAȚI MINORI TRIMIȘI ÎN JUDECATĂ ÎN PERIOADA 2009 - 2018


~ ANEXA NR. 2.2. ~

Observație: Media la 100.000 locuitori se calculează utilizând datele referitoare la populația

rezidentă la 1 ianuarie în fiecare an, disponibile pe site-ul Institutului Național de Statistică.

MEDIA INCULPAŢILOR PERSOANE FIZICE TRIMIŞI ÎN JUDECATĂ

LA 100.000 DE LOCUITORI – ANUL 2018

243,4

280,6301,9 297,3

328,2 252,3

296,4322,5

304,6 300,7

0

50

100

150

200

250

300

350

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

MEDIA INCULPAȚILOR PERSOANE FIZICE TRIMIȘI ÎN JUDECATĂ LA 100.000 DE LOCUITORI, ÎN PERIOADA 2009 - 2018


~ ANEXA NR. 2.3. ~

9.98010.624 10.262

9.78110.730

9.462

11.539

12.69411.868 11.590

0

2.000

4.000

6.000

8.000

10.000

12.000

14.000

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

INCULPAȚI PERSOANE FIZICE TRIMIȘI ÎN JUDECATĂ PENTRU INFRACȚIUNI CONTRA PERSOANEI, ÎN PERIOADA 2009-2018

490

559506 497

545

481

572

704739 741

0

100

200

300

400

500

600

700

800

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

INCULPAȚI MINORI TRIMIȘI ÎN JUDECATĂ PENTRU INFRACȚIUNI CONTRA PERSOANEI,

ÎN PERIOADA 2009 - 2018


~ ANEXA NR. 2.4. ~

INCULPAŢI PERSOANE FIZICE TRIMIŞI ÎN JUDECATĂ PENTRU OMOR

DIN CARE FAPTĂ CONSUMATĂ – ANUL 2018

943 1.008 977 1.0141.093

1.0041.051

919

820868

296319

217 202241

380 395 371297 289

0

200

400

600

800

1.000

1.200

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

INCULPAȚI PERSOANE FIZICE TRIMIȘI ÎN JUDECATĂ PENTRU OMOR, DIN CARE FAPTĂ CONSUMATĂ, ÎN PERIOADA 2009 - 2018

OMOR OMOR FAPTA CONSUMATĂ


~ ANEXA NR. 2.5. ~

540

507486

440466 469

517561

421

483

1 4 3 2 7 4 3 0 0 3

0

100

200

300

400

500

600

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

INCULPAȚI PERSOANE FIZICE TRIMIȘI ÎN JUDECATĂ PENTRU VIOL, DIN CARE CU MOARTEA VICTIMEI, ÎN PERIOADA 2009 - 2018

VIOL CU MOARTEA VICTIMEI VIOL CU MOARTEA VICTIMEI

0 0 0 0 1 0 0 0 0 0

66

8478

56

73

66 66

72

56

67

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

INCULPAȚI MINORI TRIMIȘI ÎN JUDECATĂ PENTRU VIOL, DIN CARE CU MOARTEA VICTIMEI, ÎN PERIOADA 2009-2018

VIOL CU MOARTEA VICTIMEI VIOL


~ ANEXA NR. 2.6. ~

VICTIME ALE VIOLENŢEI ÎN FAMILIE ÎN ANUL 2018 TOTAL 1.647, DIN CARE 702 MINORI


~ ANEXA NR. 2.7. ~

17.245

20.030

22.454 22.15724.264

14.32016.083 15.419

13.91612.690

0

5.000

10.000

15.000

20.000

25.000

30.000

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

INCULPAȚI PERSOANE FIZICE TRIMIȘI ÎN JUDECATĂ PENTRU INFRACȚIUNI CONTRA PATRIMONIULUI, ÎN PERIOADA 2009-2018

3.086 3.007 3.263 3.1913.474

2.154

2.488 2.4782.263

2.053

0

500

1.000

1.500

2.000

2.500

3.000

3.500

4.000

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

INCULPAȚI MINORI TRIMIȘI ÎN JUDECATĂ PENTRU INFRACȚIUNI CONTRA PATRIMONIULUI, ÎN PERIOADA 2009 - 2018


~ ANEXA NR. 2.8. ~

11.655

13.856

16.52815.458

17.010

9.0699.996 9.696

8.439 8.053

0

2.000

4.000

6.000

8.000

10.000

12.000

14.000

16.000

18.000

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

INCULPAȚI PERSOANE FIZICE TRIMIȘI ÎN JUDECATĂPENTRU FURT, ÎN PERIOADA 2009-2018

2.288

2.403

2.636

2.410

2.730

1.496

1.7261.633

1.478 1.401

0

500

1.000

1.500

2.000

2.500

3.000

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

INCULPAȚI MINORI TRIMIȘI ÎN JUDECATĂ PENTRU FURT,ÎN PERIOADA 2009-2018


~ ANEXA NR. 2.9. ~

INCULPAŢI MINORI TRIMIŞI ÎN JUDECATĂ PENTRU TÂLHĂRIE, DIN CARE CU MOARTEA VICTIMEI IN PERIOADA 2009 – 2018

2.761 2.7312.644

2.9632.847

2.3692.499 2.516

2.2071.975

14 21 11 15 28 13 11 10 9 10

0

500

1.000

1.500

2.000

2.500

3.000

3.500

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

INCULPAȚI PERSOANE FIZICE TRIMIȘI ÎN JUDECATĂ PENTRU TÂLHĂRIE, DIN CARE CU MOARTEA VICTIMEI,

ÎN PERIOADA 2009 - 2018

TÂLHĂRIE TÂLHĂRIE CU MOARTEA VICTIMEI

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

4 5 0 2 4 1 2 3 0 3

748

566 592

735 706611

696768

700

558

TÂLHÂRIE CU MOARTEA VICTIMEI TÂLHÂRIE


~ ANEXA NR. 2.10.a) ~

~ ANEXA NR. 2.10.b) ~

INCULPAŢI PERSOANE FIZICE TRIMIŞI ÎN JUDECATĂ PENTRU INFRACŢIUNI DE CORUPŢIE, DIN CARE ACTIVITATEA D.N.A.

ÎN PERIOADA 2009-2018

1.605

2.155 2.070

2.479

2.933

2.109

2.436

1.952 1.875

1.316

0

500

1.000

1.500

2.000

2.500

3.000

3.500

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

INCULPAȚI PERSOANE FIZICE TRIMIȘI ÎN JUDECATĂ PENTRU ÎNȘELĂCIUNE, ÎN PERIOADA 2009 - 2018

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

383600

740

451635

708

992925

724

326

662

934

1.119

926

1.1841.364 1.910 1.652

1.281

942

D.N.A TOTAL CORUPŢIE


~ ANEXA NR. 3 ~

CAUZE PRELUATE DE PARCHETELE DE PE LÂNGĂ CURŢILE DE APEL,

PARCHETELE DE PE LÂNGĂ TRIBUNALE SI STRUCTURILE SPECIALIZATE

DE LA UNITĂŢILE SUBORDONATE

ÎN CURSUL ANULUI 2018, COMPARATIV CU ANUL 2017

Nr.

crt.

PARCHETUL DE PE

LÂNGĂ CURTEA DE

APEL*

NUMĂR CAUZE

PRELUATE

NUMĂR CAUZE

SOLUŢIONATE,

DIN CARE:

PRIN TRIMITERE

ÎN JUDECATĂ

2018 2017 2018 2017 2018 2017

1. GALAŢI 5.547 4.942 3.427 3340 599 509

- P.C.A. Galaţi 188 326 192 329 34 30

- P.T. Galaţi 1.123 584 850 452 128 210

- P.T. Brăila 1.015 1.426 851 967 49 108

- P.T. Vrancea 3.221 2.606 1.534 1.592 388 161 2. ALBA IULIA 3.169 2.632 1.871 1.673 112 159

- P.C.A. Alba Iulia 989 705 875 550 58 64

- P.T. Alba 640 589 346 370 24 40

- P.T. Hunedoara 798 598 269 184 16 21

- P.T. Sibiu 742 740 381 569 14 34 3. CONSTANŢA 3.019 3.081 2.216 2.123 244 238

- P.C.A. Constanţa 292 280 291 165 25 24

- P.T. Constanţa 2.454 1.745 1.823 1.610 205 175

- P.T. Tulcea 273 1.056 102 348 14 39 4. TIMIŞOARA 1.880 2.230 1.371 1.073 197 182

- P.C.A. Timişoara 175 332 103 160 42 70

- P.T. Timiş 1.151 1.224 898 438 101 48

- P.T. Arad 304 486 203 386 28 51 - P.T. Caraş Severin 250 188 167 89 26 13 5. CLUJ 1.874 2.030 1.528 1.383 267 307

- P.C.A. Cluj 89 72 70 64 0 52 - P.T. Cluj 272 1.163 128 793 12 76 - P.T. Maramureş 89 272 49 192 5 81 - P.T. Bistriţa Năsăud 969 434 885 253 146 53 - P.T. Sălaj 455 89 396 81 104 45 6. SUCEAVA 1.783 1.496 1.466 1.223 318 289

- P.C.A. Suceava 193 231 132 164 101 129 - P.T. Suceava 814 566 716 475 128 106 - P.T. Botoşani 776 699 618 584 89 54 7. CRAIOVA 1.705 2.096 1.401 1.770 315 509

- P.C.A. Craiova 468 437 421 364 135 128 - P.T. Dolj 91 325 34 262 5 137 - P.T. Gorj 349 351 231 284 13 27 - P.T. Mehedinţi 558 716 505 648 50 89 - P.T. Olt 239 267 210 212 112 128 8. BACĂU 1.644 1.393 1.400 1.221 125 176

- P.C.A. Bacău 655 750 537 659 45 89

- P.T. Bacău 605 260 508 234 55 35 - P.T. Neamţ 384 383 355 328 25 52 9. TÂRGU MUREŞ 1.318 1.230 1.023 1.415 59 126

- P.C.A. Târgu Mureş 408 324 357 224 22 55 - P.T. Mureş 715 281 526 701 11 4 - P.T. Harghita 195 625 140 490 26 67 10. PLOIEŞTI 920 1.625 855 1.389 181 121


Nr.

crt.

PARCHETUL DE PE

LÂNGĂ CURTEA DE

APEL*

NUMĂR CAUZE

PRELUATE

NUMĂR CAUZE

SOLUŢIONATE,

DIN CARE:

PRIN TRIMITERE

ÎN JUDECATĂ

2018 2017 2018 2017 2018 2017

- P.C.A. Ploieşti 190 410 202 431 40 28 - P.T. Prahova 135 464 172 447 21 38 - P.T. Buzău 411 187 361 126 118 27 - P.T. Dâmboviţa 184 564 120 385 2 28 11. BRAŞOV 913 1.329 594 1.052 80 178

- P.C.A. Braşov 284 330 241 273 27 84 - P.T. Braşov 362 84 147 43 27 4 - P.T. Covasna 209 818 180 663 19 53 - P.T. Brașov Minori 58 97 26 73 7 37 12. BUCUREŞTI 867 1.039 607 737 156 111

- P.C.A. Bucureşti 99 127 55 53 1 5

- P.T. Bucureşti 91 55 55 22 8 12

- P.T. Ilfov 80 61 20 16 0 1

- P.T. Călăraşi 351 248 327 203 107 68

- P.T. Giurgiu 63 54 30 12 0 0

- P.T. Ialomiţa 62 430 45 392 2 23

- P.T. Teleorman 121 64 75 39 38 2 13. PITEŞTI 805 1.192 804 894 112 174

- P.C.A. Piteşti 215 127 155 79 27 13

- P.T. Argeş 143 530 257 435 50 110

- P.T. Vâlcea 447 535 392 380 35 51 14. ORADEA 622 891 459 779 92 101

- P.C.A. Oradea 381 578 283 537 48 46

- P.T. Bihor 28 165 20 150 0 34

- P.T. Satu Mare 213 148 156 92 44 21 15. IAŞI 322 1.412 179 1.028 1 115

- P.C.A. Iaşi 52 363 23 315 0 34 - P.T. Iaşi 157 161 67 47 1 0 - P.T. Vaslui 113 888 89 666 0 81

TOTAL P.C.A. 26.388 28.618 19.201 21.100 2.858 3.295

SECTIA DE URMARIRE PENALĂ SI

CRIMINALISTICĂ 92 62 62 85 16 28

SECTIA PENTRU INVESTIGAREA

INFRACTIUNILOR DIN JUSTITIE 1.242 - 105 - 2 -

PARCHETELE MILITARE 8 74 3 52 0 6

DIRECŢIA NAŢIONALĂ ANTICORUPŢIE 103 69 18 6 0 0

DIRECTIA DE INVESTIGARE A

INFRACȚIUNILOR DE

CRIMINALITATE ORGANIZATĂ ȘI

TERORISM

16 20 14 8 1 2

MINISTERUL PUBLIC 27.849 28.843 19.403 21.251 2.877 3.331

*Parchetele de pe lângă curțile de apel au fost aranjate în ordine descrescătoare, în funcție de numărul cauzelor preluate în anul 2018. Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție a devenit operațională la data de 23 octombrie 2018.


~ ANEXA NR. 4 ~

PLÂNGERI ADRESATE INSTANŢEI ÎMPOTRIVA SOLUŢIILOR DE NEURMĂRIRE SAU DE NETRIMITERE ÎN JUDECATĂ DISPUSE DE PROCUROR

ÎN TEMEIUL ARTICOLULUI 340 DIN CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ

ÎN ANUL 2018, COMPARATIV CU ANUL 2017

P.Î.C.C.J. – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție D.N.A. – Direcţia Naţională Anticorupţie D.I.I.C.O.T. – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism

NR

. C

RT.


CURTEA DE APEL ŞI

UNITĂŢILE DIN

CIRCUMSCRIPŢIE

NUMĂR DOSARE

SOLICITATE

DE INSTANŢE

- ART.340 C.p.p.

NUMĂR PLÂNGERI

SOLUŢIONATE

DE INSTANŢE,

DIN CARE:

NUMĂR

PLÂNGERI

ADMISE

2018 2017 2018 2017 2018 2017

1 ALBA IULIA 542 581 516 575 90 94

2 PITEŞTI 794 1.015 951 878 140 142

3 BACĂU 512 585 490 413 131 114

4 ORADEA 497 429 355 383 88 94

5 SUCEAVA 386 475 460 450 62 95

6 BRAŞOV 356 439 386 363 63 59

7 BUCUREŞTI 2.027 2.053 2.005 1.887 403 457

8 CLUJ 539 436 448 429 99 95

9 CONSTANŢA 509 553 461 575 102 134

10 CRAIOVA 1.535 1.622 1.358 1.548 349 312

11 GALAŢI 400 455 380 426 87 90

12 IAŞI 392 483 374 415 76 91

13 TÂRGU MUREŞ 241 250 245 221 54 52

14 PLOIEŞTI 605 689 574 742 109 121

15 TIMIŞOARA 778 1.148 819 1.100 178 180

P.Î.C.C.J. 83 109 106 105 17 13

PARCHETE MILITARE 102 118 94 103 18 28

D.N.A. 409 357 342 331 37 28

D.I.I.C.O.T 28 26 21 40 5 12

MINISTERUL PUBLIC 10.735 11.823 10.385 10.984 2.108 2.211


~ ANEXA NR. 5 ~

DATE STATISTICE

PRIVIND NUMĂRUL CAUZELOR SOLUŢIONATE

ŞI NUMĂRUL INCULPAŢILOR TRIMIŞI ÎN JUDECATĂ

ÎN ANUL 2018, COMPARATIV CU ANUL 2017

P.Î.C.C.J. – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție D.N.A. – Direcţia Naţională Anticorupţie D.I.I.C.O.T. – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Crimă Organizată şi Terorism

PARCHETUL

DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL

(CU UNITĂŢILE

DIN CIRCUMSCRIPŢIE)

NR. CAUZE

DE SOLUŢIONAT DIN CARE:

NR. CAUZE

SOLUŢIONATE DIN CARE:

PRIN TRIMITERE

ÎN JUDECATĂ

NR. INCULPAŢI PERSOANE FIZICE

TRIMIŞI ÎN JUDECATĂ

DIN CARE:

NR. INCULPAŢI

ARESTAŢI PREVENTIV

2018 2017 2018 2017 2018 2017 2018 2017 2018 2017

ALBA IULIA 87.312 86.750 31.645 32.360 2.470 2.570 2.988 3.109 222 243

PITEŞTI 69.905 69.766 23.440 23.341 1.826 1.931 2.293 2.494 131 144

BACĂU 63.264 65.176 29.319 29.363 3.477 3.623 4.403 4.699 274 346

ORADEA 45.861 47.807 19.255 18.847 1.864 1.960 2.274 2.329 138 108

SUCEAVA 73.881 71.072 24.249 23.949 2.751 2.670 3.251 3.326 169 178

BRAŞOV 54.158 52.838 18.344 18.629 1.941 1.890 2.363 2.375 245 206

BUCUREŞTI 497.743 491.970 110.378 105.570 7.019 6.250 8.546 7.910 1.055 1.174

CLUJ 113.417 119.778 39.832 40.144 4.152 3.923 4.880 4.894 347 385

CONSTANŢA 116.558 117.395 30.097 27.593 2.329 2.650 3.070 3.368 350 365

CRAIOVA 109.229 112.903 41.876 43.351 3.741 3.576 4.557 4.336 319 336

GALAŢI 84.558 83.345 34.920 34.482 2.900 2.487 3.623 3.165 273 271

IAŞI 127.082 124.755 36.196 33.321 2.153 2.133 2.733 2.666 355 339

TÂRGU MUREŞ 56.186 54.847 18.290 16.474 1.684 1.624 2.031 2.013 116 135

PLOIEŞTI 109.140 110.332 38.461 39.692 2.827 2.930 3.514 3.770 319 277

TIMIŞOARA 101.886 102.136 32.407 32.254 3.235 3.534 3.815 4.179 231 220

P.Î.C.C.J. 2.454 1.152 449 509 47 43 77 133 5 14

PARCHETE MILITARE

4.435 4.102 2.122 2.077 243 221 316 290 1 2

D.N.A. 9.191 11.234 3.547 3.893 196 381 491 906 83 74

D.I.I.C.O.T. 27.280 24.709 9.144 7.191 1.586 1.535 3.512 3.877 1.267 1.275

MINISTERUL PUBLIC

1.753.540 1.752.067 543.971 533.040 46.441 45.931 58.737 59.839 5.900 6.092


~ ANEXA NR. 6 ~

DATE STATISTICE PRIVIND DURATA SOLUŢIONĂRII CAUZELOR (INCLUSIV CAUZELE CU A.N.) ÎN ANUL 2018

UNITATEA DE

PARCHET*

TOTAL CAUZE DE

SOLUTIONAT

TOTAL CAUZE

SOLUTIONATE DIN CARE

PANA ÎN 6 LUNI DE LA

SESIZARE

PROCENT DIN TOTAL

CAUZE SOLUTIONATE

(%)

ÎNTRE 6 LUNI

ȘI 1 AN DE LA

SESIZARE

PROCENT DIN TOTAL

CAUZE SOLUTIONATE

(%)

PESTE 1 AN

DE LA SESIZARE

PROCENT DIN TOTAL

CAUZE SOLUTIONATE

(%)

DUPĂ ÎMPLINIREA

TERMENULUI DE

PRESCRIPTIE

PROCENT DIN TOTAL

CAUZE SOLUTIONATE

(%)

1

P.C.A. BUCURESTI (centr.) 497.743 110.378 28.421 25,75 16.218 14,69 36.030 32,64 29.709 26,92

P.C.A. BUCURESTI 1.623 1.047 307 29,32 265 25,31 435 41,55 40 3,82

P.T. BUCURESTI 356.418 68.088 14.541 21,36 7.687 11,29 20.447 30,03 25.413 37,32

P.T. ILFOV 50.603 13.157 2.796 21,25 2.611 19,84 6.966 52,95 784 5,96

P.T. CALARASI 24.300 7.159 2.299 32,11 1.384 19,33 2.057 28,73 1.419 19,82

P.T. GIURGIU 22.333 7.067 2.786 39,42 1.316 18,62 2.392 33,85 573 8,11

P.T. IALOMITA 24.977 6.443 2.083 32,33 1.382 21,45 2.131 33,07 847 13,15

P.T. TELEORMAN 17.489 7.417 3.609 48,66 1.573 21,21 1.602 21,60 633 8,53

2

P.C.A. CRAIOVA (centr.) 109.229 41.876 16.136 38,53 9.262 22,12 13.913 33,22 2.565 6,13

P.C.A. CRAIOVA 1.133 842 277 32,90 171 20,31 386 45,84 8 0,95

P.T. DOLJ 42.247 14.249 4.597 32,26 2.942 20,65 5.354 37,57 1.356 9,52

P.T. GORJ 22.154 8.569 3.213 37,50 2.330 27,19 2.808 32,77 218 2,54

P.T. MEHEDINTI 17.183 7.730 4.265 55,17 1.240 16,04 1.478 19,12 747 9,66

P.T. OLT 26.512 10.486 3.784 36,09 2.579 24,59 3.887 37,07 236 2,25

3

P.C.A. CLUJ (centr.) 113.417 39.832 12.778 32,08 7.775 19,52 14.443 36,26 4.836 12,14

P.C.A. CLUJ 346 244 159 65,16 30 12,30 53 21,72 2 0,82

P.T. CLUJ 56.952 18.926 4.783 25,27 2.998 15,84 8.267 43,68 2.878 15,21

P.T. BISTRITA NASAUD 17.558 6.985 2.672 38,25 1.386 19,84 2.225 31,85 702 10,05

P.T. MARAMURES 26.681 9.690 3.445 35,55 2.380 24,56 2.858 29,49 1.007 10,39

P.T. SALAJ 11.880 3.987 1.719 43,12 981 24,60 1.040 26,08 247 6,20

4 P.C.A. PLOIESTI (centr.) 109.140 38.461 16.076 41,80 7.430 19,32 10.974 28,53 3.981 10,35


UNITATEA DE

PARCHET*

TOTAL CAUZE DE

SOLUTIONAT

TOTAL CAUZE



SESIZARE

PROCENT DIN TOTAL

CAUZE SOLUTIONATE

(%)

ÎNTRE 6 LUNI

ȘI 1 AN DE LA

SESIZARE

PROCENT DIN TOTAL

CAUZE SOLUTIONATE

(%)

PESTE 1 AN

DE LA SESIZARE

PROCENT DIN TOTAL

CAUZE SOLUTIONATE

(%)

DUPĂ ÎMPLINIREA

TERMENULUI DE

PRESCRIPTIE

PROCENT DIN TOTAL

CAUZE SOLUTIONATE

(%)

P.C.A. PLOIESTI 681 442 121 27,38 126 28,51 178 40,27 17 3,85

P.T. PRAHOVA 45.486 15.503 5.961 38,45 3.052 19,69 4.692 30,27 1.798 11,60

P.T. BUZAU 21.833 9.723 4.724 48,59 1.703 17,52 2.125 21,86 1.171 12,04

P.T. DAMBOVITA 41.140 12.793 5.270 41,19 2.549 19,92 3.979 31,10 995 7,78

5

P.C.A. IASI (centr.) 127.082 36.196 9.210 25,44 6.884 19,02 13.407 37,04 6.695 18,50

P.C.A. IASI 657 372 109 29,30 93 25,00 142 38,17 28 7,53

P.T. IASI 81.494 22.400 4.712 21,04 3.946 17,62 8.407 37,53 5.335 23,82

P.T. VASLUI 44.931 13.424 4.389 32,70 2.845 21,19 4.858 36,19 1.332 9,92

6

P.C.A. GALATI (centr.) 84.558 34.920 17.273 49,46 7.801 22,34 8.270 23,68 1.576 4,51

P.C.A. GALATI 772 465 180 38,71 156 33,55 118 25,38 11 2,37

P.T. GALATI 43.275 16.448 7.175 43,62 3.550 21,58 4.753 28,90 970 5,90

P.T. BRAILA 20.323 9.649 5.523 57,24 1.764 18,28 1.903 19,72 459 4,76

P.T. VRANCEA 20.188 8.358 4.395 52,58 2.331 27,89 1.496 17,90 136 1,63

7

P.C.A. TIMISOARA (centr.) 101.886 32.407 11.024 34,02 6.625 20,44 8.098 24,99 6.660 20,55

P.C.A. TIMISOARA 810 538 221 41,08 136 25,28 158 29,37 23 4,28

P.T. TIMIS 54.958 16.426 4.823 29,36 3.584 21,82 4.397 26,77 3.622 22,05

P.T. ARAD 27.514 9.513 3.768 39,61 1.557 16,37 1.593 16,75 2.595 27,28

P.T. CARAS SEVERIN 18.604 5.930 2.212 37,30 1.348 22,73 1.950 32,88 420 7,08

8

P.C.A. ALBA IULIA (centr.) 87.312 31.645 12.713 40,17 6.529 20,63 8.133 25,70 4.270 13,49

P.C.A. ALBA IULIA 1.431 1.215 529 43,54 284 23,37 364 29,96 38 3,13

P.T. ALBA 20.602 8.362 3.594 42,98 1.917 22,93 1.857 22,21 994 11,89

P.T. HUNEDOARA 36.620 12.733 4.633 36,39 2.460 19,32 3.543 27,83 2.097 16,47

P.T. SIBIU 28.659 9.335 3.957 42,39 1.868 20,01 2.369 25,38 1.141 12,22

9

P.C.A. CONSTANTA (centr.) 116.558 30.097 7.616 25,30 3.826 12,71 10.157 33,75 8.498 28,24

P.C.A. CONSTANTA 1.240 678 95 14,01 92 13,57 345 50,88 146 21,53

P.T. CONSTANTA 95.173 24.806 5.893 23,76 2.900 11,69 7.817 31,51 8.196 33,04


UNITATEA DE

PARCHET*

TOTAL CAUZE DE

SOLUTIONAT

TOTAL CAUZE



SESIZARE

PROCENT DIN TOTAL

CAUZE SOLUTIONATE

(%)

ÎNTRE 6 LUNI

ȘI 1 AN DE LA

SESIZARE

PROCENT DIN TOTAL

CAUZE SOLUTIONATE

(%)

PESTE 1 AN

DE LA SESIZARE

PROCENT DIN TOTAL

CAUZE SOLUTIONATE

(%)

DUPĂ ÎMPLINIREA

TERMENULUI DE

PRESCRIPTIE

PROCENT DIN TOTAL

CAUZE SOLUTIONATE

(%)

P.T. TULCEA 20.145 4.613 1.628 35,29 834 18,08 1.995 43,25 156 3,38

10

P.C.A. BACAU (centr.) 63.264 29.319 14.896 50,81 6.481 22,11 5.827 19,87 2.115 7,21

P.C.A. BACAU 1.003 807 338 41,88 211 26,15 177 21,93 81 10,04

P.T. BACAU 31.967 14.466 7.933 54,84 3.030 20,95 2.354 16,27 1.149 7,94

P.T. NEAMT 30.294 14.046 6.625 47,17 3.240 23,07 3.296 23,47 885 6,30

11

P.C.A. SUCEAVA (centr.) 73.881 24.249 7.629 31,46 6.526 26,91 8.818 36,36 1.276 5,26

P.C.A. SUCEAVA 622 342 60 17,54 70 20,47 207 60,53 5 1,46

P.T. SUCEAVA 45.308 14.155 4.149 29,31 3.463 24,46 5.932 41,91 611 4,32

P.T. BOTOSANI 27.951 9.752 3.420 35,07 2.993 30,69 2.679 27,47 660 6,77

12

P.C.A. PITESTI (centr.) 69.905 23.440 9.145 39,01 4.387 18,72 7.460 31,83 2.448 10,44

P.C.A. PITESTI 736 448 192 42,86 103 22,99 143 31,92 10 2,23

P.T. ARGES 42.407 12.894 4.230 32,81 2.518 19,53 4.845 37,58 1.301 10,09

P.T. VALCEA 26.762 10.098 4.723 46,77 1.766 17,49 2.472 24,48 1.137 11,26

13

P.C.A. ORADEA (centr.) 45.861 19.255 7.924 41,15 4.062 21,10 5.078 26,37 2.191 11,38

P.C.A. ORADEA 825 509 136 26,72 135 26,52 220 43,22 18 3,54

P.T. BIHOR 27.841 11.848 5.395 45,54 2.558 21,59 2.812 23,73 1.083 9,14

P.T. SATU MARE 17.195 6.898 2.393 34,69 1.369 19,85 2.046 29,66 1.090 15,80

14

P.C.A. BRASOV (centr.) 54.158 18.344 8.334 45,43 3.844 20,96 3.847 20,97 2.319 12,64

P.C.A. BRASOV 599 429 165 38,46 75 17,48 154 35,90 35 8,16

P.T. BRASOV 44.120 14.291 6.292 44,03 2.863 20,03 3.078 21,54 2.058 14,40

P.T. COVASNA 9.306 3.554 1.846 51,94 894 25,15 588 16,54 226 6,36

P.T. BRASOV MINORI 133 70 31 44,29 12 17,14 27 38,57 0 0,00

15

P.C.A. TARGU-MURES (centr.) 56.186 18.290 6.516 35,63 3.523 19,26 4.153 22,71 4.098 22,41

P.C.A. TARGU-MURES 621 489 184 37,63 107 21,88 130 26,58 68 13,91

P.T. MURES 41.743 13.309 4.139 31,10 2.678 20,12 2.954 22,20 3.538 26,58

P.T. HARGHITA 13.822 4.492 2.193 48,82 738 16,43 1.069 23,80 492 10,95


UNITATEA DE

PARCHET*

TOTAL CAUZE DE

SOLUTIONAT

TOTAL CAUZE



SESIZARE

PROCENT DIN TOTAL

CAUZE SOLUTIONATE

(%)

ÎNTRE 6 LUNI

ȘI 1 AN DE LA

SESIZARE

PROCENT DIN TOTAL

CAUZE SOLUTIONATE

(%)

PESTE 1 AN

DE LA SESIZARE

PROCENT DIN TOTAL

CAUZE SOLUTIONATE

(%)

DUPĂ ÎMPLINIREA

TERMENULUI DE

PRESCRIPTIE

PROCENT DIN TOTAL

CAUZE SOLUTIONATE

(%)

P.Î.C.C.J. 2.454 449 149 33,18 74 16,48 213 47,44 13 2,90

PARCHETELE MILITARE 4.435 2.122 884 41,66 493 23,23 726 34,21 19 0,90

D.N.A. 9.191 3.547 600 16,92 387 10,91 2.455 69,21 105 2,96

D.I.I.C.O.T. 27.280 9.144 2.072 22,66 2.874 31,43 4.155 45,44 43 0,47

MINISTERUL PUBLIC 1.753.540 543.971 189.396 34,82 105.001 19,30 166.157 30,55 83.417 15,33

*Parchetele de pe lângă curţile de apel au fost aranjate în ordine descrescătoare, în funcţie de numărul cauzelor soluţionate în anul 2018.


~ ANEXA NR. 7 ~

DATE STATISTICE PRIVIND NUMĂRUL CAUZELOR SOLUŢIONATE, AL TRIMITERILOR ÎN JUDECATĂ

ŞI PONDEREA ACESTORA ÎN CAUZELE SOLUŢIONATE

PE UNITĂŢI DE PARCHET ŞI PE TOTAL MINISTER PUBLIC

PENTRU INFRACŢIUNILE DE CORUPTIE

ÎN ANUL 2018

NR. CRT.

UNITATEA DE PARCHET NUMĂR CAUZE SOLUȚIONATE,

DIN CARE:

PRIN TRIMITERE

ÎN JUDECATĂ

PONDERE TRIMITERI ÎN JUDECATĂ

ÎN NUMĂRUL CAUZELOR SOLUȚIONATE (%)

1

P.C.A. ALBA IULIA centr. 97 10 10,31 P.C.A. ALBA IULIA act. pr. 13 0 0,00 P.T. ALBA centr. 28 2 7,14 P.T. HUNEDOARA centr. 29 2 6,90 P.T. SIBIU centr. 27 6 22,22

2

P.C.A. PITESTI centr. 100 15 15,00 P.C.A. PITESTI act. pr. 4 0 0,00 P.T. ARGES centr. 43 8 18,60 P.T. VALCEA centr. 53 7 13,21

3

P.C.A. BACAU centr. 114 28 24,56 P.C.A. BACAU act. pr. 3 2 66,67 P.T. BACAU centr. 46 7 15,22 P.T. NEAMT centr. 65 19 29,23

4

P.C.A. ORADEA centr. 67 9 13,43 P.C.A. ORADEA act. pr. 4 0 0,00 P.T. BIHOR centr. 47 6 12,77 P.T. SATU MARE centr. 16 3 18,75

5

P.C.A. SUCEAVA centr. 81 8 9,88 P.C.A. SUCEAVA act. pr. 4 1 25,00 P.T. SUCEAVA centr. 39 4 10,26 P.T. BOTOSANI centr. 38 3 7,89

6

P.C.A. BRASOV centr. 113 21 18,58 P.C.A. BRASOV act. pr. 19 3 15,79 P.T. BRASOV centr. 90 18 20,00 P.T. COVASNA centr. 4 0 0,00 P.T. BRASOV MINORI centr. 0 0 0,00

7

P.C.A. BUCURESTI centr. 419 73 17,42 P.C.A. BUCURESTI act. pr. 5 1 20,00 P.T. BUCURESTI centr. 232 42 18,10 P.T. ILFOV centr. 52 11 21,15 P.T. CALARASI centr. 23 2 8,70 P.T. GIURGIU centr. 34 4 11,76 P.T. IALOMITA centr. 43 6 13,95 P.T. TELEORMAN centr. 30 7 23,33

8

P.C.A. CLUJ centr. 122 20 16,39 P.C.A. CLUJ act. pr. 11 0 0,00 P.T. CLUJ centr. 44 5 11,36 P.T. BISTRITA NASAUD centr. 14 5 35,71 P.T. MARAMURES centr. 33 8 24,24


NR. CRT.

UNITATEA DE PARCHET NUMĂR CAUZE SOLUȚIONATE,

DIN CARE:

PRIN TRIMITERE

ÎN JUDECATĂ

PONDERE TRIMITERI ÎN JUDECATĂ

ÎN NUMĂRUL CAUZELOR SOLUȚIONATE (%)

P.T. SALAJ centr. 20 2 10,00

9

P.C.A. CONSTANTA centr. 94 22 23,40 P.C.A. CONSTANTA act. pr. 15 5 33,33 P.T. CONSTANTA centr. 58 12 20,69 P.T. TULCEA centr. 21 5 23,81

10

P.C.A. CRAIOVA centr. 180 26 14,44 P.C.A. CRAIOVA act. pr. 4 0 0,00 P.T. DOLJ centr. 64 13 20,31 P.T. GORJ centr. 35 2 5,71 P.T. MEHEDINTI centr. 43 2 4,65 P.T. OLT centr. 34 9 26,47

11

P.C.A. GALATI centr. 81 13 16,05 P.C.A. GALATI act. pr. 5 0 0,00 P.T. GALATI centr. 30 8 26,67 P.T. BRAILA centr. 12 1 8,33 P.T. VRANCEA centr. 34 4 11,76

12

P.C.A. IASI centr. 133 14 10,53 P.C.A. IASI act. pr. 0 0 0,00 P.T. IASI centr. 84 12 14,29 P.T. VASLUI centr. 49 2 4,08

13

P.C.A. TARGU-MURES centr. 78 12 15,38 P.C.A. TARGU-MURES act. pr. 0 0 0,00 P.T. MURES centr. 55 7 12,73 P.T. HARGHITA centr. 23 5 21,74

14

P.C.A. PLOIESTI centr. 179 23 12,85 P.C.A. PLOIESTI act. pr. 24 16 66,67 P.T. PRAHOVA centr. 47 4 8,51 P.T. BUZAU centr. 36 1 2,78 P.T. DAMBOVITA centr. 72 2 2,78

15

P.C.A. TIMISOARA centr. 130 9 6,92 P.C.A. TIMISOARA act. pr. 2 0 0,00 P.T. TIMIS centr. 60 3 5,00 P.T. ARAD centr. 37 4 10,81 P.T. CARAS SEVERIN centr. 31 2 6,45

SECTII/ DIRECȚII

P.I.C.C.J. centr. 53 25 47,17

Parchetele Militare centr. 25 3 12,00

D.N.A. centr. 3.285 143 4,35

D.I.I.C.O.T. centr. 17 12 70,59

MINISTERUL PUBLIC 5.368 486 9,05

S.U.P.C. – Sectia de urmărire penală si criminalistică P.Î.C.C.J. - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție D.N.A. – Direcția Națională Anticorupție D.I.I.C.O.T. – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism


~ ANEXA NR. 8 ~

SITUAȚIA INCULPAȚILOR ACHITAȚI DEFINITIV, INDIFERENT DE PERIOADA TRIMITERII ÎN JUDECATĂ

UNITATEA DE PARCHET DIRECȚIA/SECȚIA

(activitate centralizată)

Nr. inculpați achitați definitiv,

din care:

Nr. inculpați achitați

ca urmare a dezincriminării

Nr. inculpați minori achitați

definitiv

Nr. inculpați

arestați

preventiv

achitați definitiv

D.N.A. 203 73 0 25 P.C.A. BUCURESTI 167 0 0 10 D.I.I.C.O.T. 114 28 4 11 P.C.A. CONSTANTA 106 6 3 0 P.C.A. CLUJ 95 9 2 0 P.C.A. ALBA IULIA 91 0 1 2 P.C.A. GALATI 61 1 3 4 P.C.A. BACAU 58 9 1 3 P.C.A. TIMISOARA 52 12 0 1 P.C.A. BRASOV 51 1 1 2 P.C.A. PITESTI 50 0 0 0 P.C.A. CRAIOVA 50 0 0 0 P.C.A. SUCEAVA 48 4 0 2 P.C.A. PLOIESTI 36 6 0 0 P.C.A. TARGU-MURES 29 3 0 0 P.C.A. ORADEA 28 2 0 2 P.C.A. IASI 22 3 2 1 Parchetele Militare 15 0 0 0 P.Î.C.C.J. 14 1 0 0

MINISTERUL PUBLIC 1.290 158 17 63

P.Î.C.C.J.- Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție D.N.A. - Direcția Națională Anticorupție D.I.I.C.O.T. – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism

~ ANEXA NR. 9 ~

SITUAȚIA INCULPAȚILOR ACHITAȚI DEFINITIV (FĂRĂ NUMĂRUL DE ACHITAȚI DEFINITIV CA URMARE A DEZINCRIMINĂRII),

INDIFERENT DE PERIOADA TRIMITERII ÎN JUDECATĂ

P.Î.C.C.J.- Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție D.N.A. - Direcția Națională Anticorupție D.I.I.C.O.T. – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism P.C.A. – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel

UNITATEA DE PARCHET DIRECȚIA/SECȚIA


Nr. inculpați trimiși în judecată

Nr. inculpați achitați definitiv

(fără dezincriminări)

Procent achitați definitiv fără dezincriminări în total

trimiși în judecată (%)

D.N.A. 556 130 23,4

D.I.I.C.O.T. 3.526 86 2,4

P.I.C.C.J. + P.C.A. 54.897 916 1,7

MINISTERUL PUBLIC 58.979 1.132 1,9


~ ANEXA NR. 10 ~

DATE STATISTICE

PRIVIND PARTICIPAREA PROCURORULUI ÎN ȘEDINȚELE DE JUDECATĂ ÎN CAUZELE PENALE

UNITATEA DE PARCHET


NR. DE PARTICIPĂRI

ÎN ȘEDINȚE DE

JUDECATĂ,

DIN CARE:

NR. DE PARTICIPĂRI

ÎN CAUZELE

JUDECATE

NR. DE HOTĂRÂRI

JUDECĂTOREȘTI

VERIFICATE ÎN

VEDEREA EXERCITĂRII

CĂILOR DE ATAC

P.C.A. ALBA IULIA 30.057 17.708 19.164

P.C.A. PITESTI 24.117 12.681 13.239

P.C.A. BACAU 35.675 18.244 11.039

P.C.A. ORADEA 22.874 13.126 12.659

P.C.A. SUCEAVA 26.795 15.921 11.281

P.C.A. BRASOV 19.920 11.300 12.891

P.C.A. BUCURESTI 91.928 55.384 46.003

P.C.A. CLUJ 42.598 24.037 25.388

P.C.A. CONSTANTA 29.220 18.250 19.716

P.C.A. CRAIOVA 62.601 34.831 34.377

P.C.A. GALATI 36.078 20.532 15.915

P.C.A. IASI 32.822 17.978 19.370

P.C.A. TARGU-MURES 15.157 9.096 9.188

P.C.A. PLOIESTI 43.726 24.606 24.727

P.C.A. TIMISOARA 32.813 20.469 18.201

P.Î.C.C.J. 2.454 1.824 4

PARCHETELE MILITARE 1.341 951 705

D.N.A. 13.104 4.963 1.981

D.I.I.C.O.T. 35.850 22.507 16.737

MINISTERUL PUBLIC 599.130 344.408 312.585

P.Î.C.C.J. - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

D.N.A. - Direcţia Naţională Anticorupţie

D.I.I.C.O.T. – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism


~ ANEXA NR. 11 ~

DATE STATISTICE PRIVIND PROCENTUL DE ADMITERE A CĂILOR DE ATAC EXERCITATE

ÎN CAUZELE PENALE

P.Î.C.C.J. - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

D.N.A. - Direcţia Naţională Anticorupţie

D.I.I.C.O.T. – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism

UNITATEA DE PARCHET


TOTAL

CĂI DE ATAC

SOLUȚIONATE

DE INSTANȚE

TOTAL

CĂI DE ATAC

ADMISE

PROCENT DE

ADMISIBILITATE

(din cele

soluționate

fără retrase)

P.C.A. ALBA IULIA 305 231 75,7

P.C.A. PITESTI 396 274 69,2

P.C.A. BACAU 887 735 82,9

P.C.A. ORADEA 256 194 76,1

P.C.A. SUCEAVA 403 272 67,7

P.C.A. BRASOV 777 423 54,5

P.C.A. BUCURESTI 1.397 867 62,1

P.C.A. CLUJ 464 304 65,8

P.C.A. CONSTANTA 771 405 52,5

P.C.A. CRAIOVA 747 553 74,0

P.C.A. GALATI 654 402 61,6

P.C.A. IASI 420 314 75,5

P.C.A. TARGU-MURES 259 197 76,1

P.C.A. PLOIESTI 507 345 68,0

P.C.A. TIMISOARA 726 441 60,7

P.Î.C.C.J. 2 1 50,0

PARCHETELE MILITARE 50 11 22,4

D.N.A. 544 251 46,2

D.I.I.C.O.T. 958 551 57,5

MINISTERUL PUBLIC 10.523 6.771 64,4


~ ANEXA NR. 12 ~

DATE STATISTICE PRIVIND PARTICIPAREA PROCURORILOR ÎN ȘEDINȚELE DE JUDECATĂ

ÎN CAUZELE CIVILE

UNITATEA DE PARCHET


NR. DE PARTICIPĂRI

ÎN ȘEDINȚE DE

JUDECATĂ,

DIN CARE:

NR. DE

PARTICIPĂRI

ÎN CAUZELE

JUDECATE

NR. DE HOTĂRÂRI

JUDECĂTOREȘTI

VERIFICATE ÎN

VEDEREA EXERCITĂRII

CĂILOR DE ATAC

P.C.A. ALBA IULIA 4.062 2.218 3.059

P.C.A. PITESTI 3.257 2.095 2.369

P.C.A. BACAU 2.812 1.415 1.219

P.C.A. ORADEA 2.389 1.264 1.255

P.C.A. SUCEAVA 3.149 2.084 1.802

P.C.A. BRASOV 2.425 1.559 2.183

P.C.A. BUCURESTI 17.101 12.566 15.059

P.C.A. CLUJ 3.942 2.376 3.435

P.C.A. CONSTANTA 2.622 1.706 1.700

P.C.A. CRAIOVA 5.671 3.348 3.566

P.C.A. GALATI 4.150 2.526 2.638

P.C.A. IASI 5.907 3.519 4.354

P.C.A. TARGU-MURES 2.780 2.077 2.289

P.C.A. PLOIESTI 4.902 3.445 3.593

P.C.A. TIMISOARA 4.201 2.601 3.066

P.Î.C.C.J. 191 130 72

PARCHETELE MILITARE 1 1 1

D.N.A. 67 34 19

D.I.I.C.O.T. 25 9 8

MINISTERUL PUBLIC 69.654 44.973 51.687

P.Î.C.C.J. - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie D.N.A. - Direcţia Naţională Anticorupţie D.I.I.C.O.T. – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism


~ ANEXA NR. 13 ~

DATE STATISTICE PRIVIND LUCRĂRILE DE COOPERARE JUDICIARĂ INTERNAȚIONALĂ

PE UNITĂȚI DE PARCHET


CURTEA DE APEL (activitate centralizată)

LUCRĂRI DE COOPERARE JUDICIARĂ

INTERNAŢIONALĂ DE SOLUȚIONAT,

DIN CARE:

LUCRĂRI DE COOPERARE JUDICIARĂ

INTERNAŢIONALĂ SOLUȚIONATE

ALBA IULIA 323 284

PITEȘTI 399 365

BACĂU 260 243

ORADEA 509 440

SUCEAVA 262 198

BRAȘOV 311 213

BUCUREȘTI 3.990 2.860

CLUJ 417 341

CONSTANȚA 263 227

CRAIOVA 595 457

GALATI 381 296

IAȘI 398 326

TÂRGU-MUREȘ 296 219

PLOIEȘTI 395 352

TIMIȘOARA 711 644

TOTAL P.C.A. 9.510 7.465

raport de activitate pe anul 2018 - mpublic.ro · subiecte de presă, dezvăluiri, inițiative...

Documents