ROMÂNIA INSTITUTUL NAŢIONAL DE

STATISTICĂ

RAPORT DE ACTIVITATE

pe anul 2012

Aprilie 2013

Misiunea

În calitate de coordonator al Sistemului Statistic Naţional, Institutul Naţional de Statistică are

misiunea de a satisface, într-o cât mai mare măsură, nevoile de informare ale tuturor

categoriilor de utilizatori de date statistice, prin colectarea, producţia şi diseminarea de date

statistice relevante, corecte, credibile şi furnizate la timp, necesare pentru fundamentarea

deciziilor privind dezvoltarea economică şi socială a ţării şi pentru cunoaşterea realităţilor

societăţii româneşti.

Viziunea

Statistica românească este orientată în direcţia realizării, în următorii zece ani, a unor

performanţe metodologice şi tehnice funcţionale, recunoscute pe plan intern şi internaţional,

situate la un nivel comparabil cu performanţele celor mai avansate institute naţionale de

statistică din statele membre ale Uniunii Europene.

Valorile

Institutul Naţional de Statistică, prin personalul său, promovează încrederea şi respectul

reciproc, atât în relaţiile interne, cât şi cu partenerii săi, integritatea profesională, prin înalte

standarde de calitate şi etice, conforme cu principiile fundamentale ale statisticii oficiale, ale

Codului European de Practici în Statistică şi ale Codului etic al statisticianului, gândirea

inovativă, prin permanenta îmbunătăţire a produselor şi serviciilor noastre, precum şi

comunicarea şi colaborarea cu furnizorii de date statistice, cu utilizatorii lor şi cu ceilalţi

producători de date statistice, într-o manieră eficace şi transparentă, pentru a contribui la

conştientizarea şi înţelegerea rolului statisticii oficiale.

CUPRINS

1 REZUMAT.............................................................................................................................. 1

2 CADRUL LEGAL, INSTITUŢIONAL ŞI FUNCŢIONAL AL INSTITUTULUI NAŢIONAL DE STATISTICĂ.................................................................................................................................. 3

2.1 CADRUL LEGAL .................................................................................................................. 3

2.2 CADRUL INSTITUŢIONAL ŞI FUNCŢIONAL................................................................................ 4

2.3 COORDONAREA SISTEMULUI STATISTIC NAŢIONAL................................................................ 6

3 PRIORITĂŢILE ANULUI 2012 ............................................................................................. 11

3.1 PRODUCŢIA STATISTICĂ .................................................................................................... 11

3.2 CALITATEA SISTEMULUI STATISTIC NAŢIONAL..................................................................... 13

3.3 DISEMINAREA INFORMAŢIILOR STATISTICE .......................................................................... 14

3.4 RELAŢIA CU MASS-MEDIA .................................................................................................. 19

3.5 AFACERI EUROPENE......................................................................................................... 19

3.5.1 Cooperare internaţională .......................................................................................... 20

3.5.2 Cooperare regională................................................................................................. 21

3.5.3 Colaborarea între INS şi Comitetul pentru Statistică al OCDE ................................. 21

3.5.4 Cooperarea bilaterală............................................................................................... 22

3.5.5 Participări ale INS la seminarii, grupe de lucru, conferinţe internaţionale................. 23

3.5.6 Atragerea de fonduri externe comunitare nerambursabile de către INS................... 23

3.5.7 Statistică internaţională ............................................................................................ 24

3.6 INFRASTRUCTURĂ STATISTICĂ - TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI................................................... 24

3.7 EDITAREA PUBLICAŢIILOR STATISTICE ................................................................................ 27

3.8 RESURSE UMANE ............................................................................................................ 28

3.9 RESURSE BUGETARE ŞI EXECUŢIA BUGETARĂ ..................................................................... 32

3.10 CENTRUL NAŢIONAL DE PREGĂTIRE ÎN STATISTICĂ ............................................................. 32

4 LUCRĂRI STATISTICE DE IMPORTANŢĂ NAŢIONALĂ: RECENSĂMÂNTUL GENERAL AGRICOL 2010 ŞI RECENSĂMÂNTUL POPULAŢIEI ŞI AL LOCUINŢELOR 2011 ................. 36

4.1 RECENSĂMÂNTUL GENERAL AGRICOL ............................................................................... 36

4.2 RECENSĂMÂNTUL POPULAŢIEI ŞI AL LOCUINŢELOR 2011..................................................... 37

5 ACTIVITĂŢILE PROGRAMULUI STATISTIC NAŢIONAL ANUAL - 2012.......................... 39

5.1 STANDARDIZARE STATISTICĂ............................................................................................. 39

5.1.1 Baze de sondaj ........................................................................................................ 39

5.1.2 Baze de date ............................................................................................................ 41

5.2 STATISTICĂ MACROECONOMICĂ ŞI STATISTICĂ ECONOMICĂ SECTORIALĂ .............................. 45

I

5.2.1 Conturi Naţionale...................................................................................................... 45

5.2.2 Statistica finanţelor guvernamentale......................................................................... 46

5.2.3 Statistici ale comerţului internaţional cu bunuri......................................................... 46

5.2.4 Statistica structurală de întreprindere ....................................................................... 48

5.2.5 Statistica indicatorilor pe termen scurt...................................................................... 49

5.2.6 Statistica turismului................................................................................................... 49

5.2.7 Statistica ştiinţei şi tehnologiei .................................................................................. 50

5.2.8 Statistica energiei ..................................................................................................... 52

5.2.9 Statistica preţurilor.................................................................................................... 52

5.2.10 Statistica agriculturii, silviculturii şi mediului.............................................................. 54

5.2.11 Statistică socială....................................................................................................... 55 5.2.11.1 Statistica demografică ................................................................................................ 55 5.2.11.2 Statistica pieţei muncii ................................................................................................ 56 5.2.11.3 Statistici ale condiţiilor de viaţă ................................................................................... 60 5.2.11.4 Statistica serviciilor sociale ......................................................................................... 62

5.2.12 Statistică teritorială ................................................................................................... 65

6 ACTIVITĂŢI TRANSVERSALE............................................................................................ 67

6.1 ACTIVITATEA DE AUDIT PUBLIC INTERN ............................................................................... 67

6.2 CONTROLUL MANAGERIAL INTERN...................................................................................... 68

6.3 INVESTIŢII, SERVICII ŞI MODERNIZĂRI .................................................................................. 69

6.4 ACTIVITATEA JURIDICĂ ...................................................................................................... 70

7 ACTIVITATEA DIRECŢIILOR TERITORIALE DE STATISTICĂ ......................................... 72

8 DIFICULTĂŢI ÎNTÂMPINATE ÎN ANUL 2012...................................................................... 75

9 PRIORITĂŢILE ANULUI 2013 ............................................................................................. 78

10 CONCLUZII .......................................................................................................................... 82

11 LISTĂ DE ABREVIERI......................................................................................................... 83

12 ANEXE ................................................................................................................................. 85

II

CUPRINS TABELE

Tabel nr. 1: Cele mai solicitate domenii statistice în activitatea de diseminare............................ 15

Tabel nr. 2: Structura solicitărilor de date pe categorii de utilizatori ............................................. 15

Tabel nr. 3: Trafic lunar website INS, în anul 2012 ...................................................................... 17

Tabel nr. 4: Trafic website INS, în anul 2012 ............................................................................... 17

Tabel nr. 5: Clasamentul matricilor din TEMPO-on-line, pe domenii, în anul 2012 (accesate gratuit) ......................................................................................................................................... 18

Tabel nr. 6: Clasamentul matricilor din TEMPO-on-line, pe domenii, accesate contra cost, în anul 2012............................................................................................................................................. 18

Tabel nr. 7: Situaţia posturilor în anul 2012 ................................................................................. 28

Tabel nr. 8: Structura personalului din INS, pe grupe de vârstă .................................................. 29

Tabel nr. 9: Situaţia personalului angajat şi plecat din INS în anul 2012 ..................................... 29

Tabel nr. 10: Structura personalului din INS cu studii superioare după specializări..................... 30

Tabel nr. 11: Structura personalului din INS cu studii superioare după nivelul studiilor post-licenţă..................................................................................................................................................... 30

Tabel nr. 12: Programe de pregătire profesională ....................................................................... 31

Tabel nr. 13: Cursuri .................................................................................................................... 33

Tabel nr. 14: Situaţia proiectelor dezvoltate de CNPS................................................................. 34

Tabel nr. 15: Cifra de afaceri (lei) ................................................................................................ 34

Tabel nr. 16: Structura veniturilor................................................................................................. 35

Tabelul nr. 17: Numărul cercetărilor statistice pe domenii statistice şi pe profile de prelucrare a datelor, în anul 2012 .................................................................................................................... 65

III

1 Rezumat Raportul de Activitate al Institutului Naţional de Statistică (INS) pe anul 2012 aduce în prim plan activităţile desfăşurate pentru atingerea scopului final al rolului său consacrat producerii statisticilor de calitate, credibile, realizate şi oferite în timp util pentru satisfacerea la un nivel cât mai înalt a cerinţelor tuturor categoriilor de utilizatori interni şi externi. Activităţile Institutului Naţional de Statistică (INS) sunt armonizate în mare măsură cu cele realizate pe plan european şi au fost orientate, şi în anul 2012, către implementarea Codului de practici al statisticilor europene, Cod la care statistica oficială românească a aderat odată cu celelalte state membre ale Uniunii Europene. Prin activităţile desfăşurate, INS a urmărit să asigure dezvoltarea unor mecanisme şi instrumente adaptate desfăşurării activităţilor statistice în funcţie de priorităţi, să consolideze structura şi funcţionalitatea Sistemului Statistic Naţional şi să îmbunătăţească capacitatea sa de a răspunde nevoilor de date şi informaţii statistice ale utilizatorilor. La stabilirea priorităţilor programelor statistice au fost luate în calcul şi o serie de aspecte transversale care au o importanţă strategică pentru evoluţia statisticilor oficiale, precum: modul în care obiectivele strategice contribuie la integrarea europeană; cooperarea cu utilizatorii şi producătorii de date statistice; adaptabilitatea proceselor statistice la cerinţele Sistemului Statistic Naţional şi adecvarea instrumentelor metodologice. INS a ţinut seama şi de raportul cost-eficienţă al statisticilor produse asigurând o concepţie coerentă şi raţională a priorităţilor statistice, în scopul utilizării optime a resurselor disponibile şi reducerii sarcinii de răspuns a respondenţilor. Anul 2012 s-a detaşat ca un an dificil, cu o multitudine de sarcini de mare importanţă, ce au impus eforturi susţinute din partea tuturor statisticienilor, în condiţiile în care obiectivele şi sarcinile, deosebit de complexe şi pretenţioase, au fost amplificate prin implicarea Institutului Naţional de Statistică în activităţi de importanţă naţională, adiţionale programului statistic anual. Amintim în acest context suportul tehnic asigurat de INS în desfăşurarea alegerilor locale şi parlamentare, precum şi referendumul din anul 2012. Pe fondul lipsei acute de personal, INS a încercat să îşi îndeplinească activităţile statistice asumate în conformitate cu programul statistic anual european, dar ţinând seama şi de priorităţile naţionale. Activităţile institutului au fost îndrepate cu precădere spre finalizarea celor 2 acţiuni de mare importanţă naţională şi anume: • finalizarea Recensământului General Agricol şi diseminarea rezultatelor finale la nivel

naţional; • încadrarea în termenele stabilite a finalizării RPL 2011, în special în ceea ce priveşte

încărcarea în baza de date a RPL a datelor individuale colectate în formularele de înregistrare, diseminarea rezultatelor provizorii şi preliminare şi asigurarea prelucrării datelor în vederea obţinerii rezultatelor definitive ale RPL 2011.

Eforturi susţinute au fost orientate şi către alinierea tehnicilor şi metodelor de estimare a indicatorilor macroeconomici, precum şi spre racordarea rezultatelor acestor estimări la standardele şi normele UE. În vederea alinierii conturilor naţionale la cerinţele europene şi îmbunătăţirii calităţii acestora, în anul 2012 au avut loc, la sediul INS, o serie de misiuni ale EUROSTAT, care au vizat realizarea unui inventar de surse şi metode pentru calculul venitului naţional brut şi desfăşurarea unui

1

exerciţiu de verificare directă, în urma cărora au fost stabilite anumite activităţi pentru îndeplinirea acestor obiective. Preocupările INS au fost orientate cu precădere şi către îmbunătăţirea producţiei statistice din domenii precum: agricultură, silvicultură şi mediu, statistica de întreprindere, statistica socială, prin trecerea la colectarea on-line a datelor statistice prin portalul web, astfel că, în anul 2012 s-a realizat preluarea on-line a datelor pentru un număr de 62 de cercetări statistice. Atragerea de noi surse administrative în producţia statistică a constituit a altă preocupare majoră a institutului. În acest sens, au fost încheiate 4 noi convenţii de colaborare cu instituţii ale administraţiei publice centrale şi a fost demarat procesul pentru actualizarea a 21 de convenţii şi protocoale de colaborare, care facilitează obţinerea de informaţii necesare completării fondului naţional de date statistice şi reducerea gradului de solicitare al respondenţilor la cercetările statistice derulate de INS. Însă, cu toate eforturile susţinute de INS, trebuie menţionată colaborarea destul de anevoioasă cu o serie de ministere şi instituţii ale administraţiei publice, care răspund cu foarte mare greutate solicitărilor institutului în realizarea activităţilor comune. În îndeplinirea activităţilor statistice, prevăzute în anul 2012, INS s-a confruntat însă cu o multitudine de dificultăţi care au îngreunat desfăşurarea în bune condiţii a întregii activităţi statistice, dar, cu eforturi susţinute acestea au reuşit să fie depăşite pentru a nu afecta calitatea produsului statistic. Dintre dificultăţile majore întâmpinate în cursul anului 2012, cu risc mare de perturbare a activităţii INS, se pot menţiona următoarele:

• numărul mare de zile necesar altor organe de specialitate ale administraţiei publice, pentru avizarea proiectelor de acte normative, fapt care a îngreunat şi îngreunează în continuare procedura de avizare şi implicit, procedura de prezentare a acestora în vederea adoptării;

• lipsa resurselor financiare a afectat implementarea proiectului de reabilitare a reţelei de cablare, iar nealocarea de fonduri pentru reabilitarea reţelei informatice actuale creşte riscul apariţiei unor mari disfuncţionalităţi în cadrul sistemului informatic statistic din INS;

• funcţionarea greoaie a portalului web de introducere şi validare on-line a datelor statistice, aceasta fiind sub aşteptările estimate, din cauza lipsei de personal şi a dotărilor necorespunzătoare la unităţile raportoare mici, vitezei necorespunzătoare de conectare a agenţilor economici la internet, neadaptării chestionarelor statistice la acest sistem de raportare. Toate acestea determină ca mulţi operatori să renunţe şi să întocmescă mai rapid chestionarul pe hârtie, toate acestea conducând, în final, la o rată de răspuns necorespunzătoare;

• gradul ridicat de încărcare a salariaţilor pe fondul reducerii numărului de personal (prin pensionări sau plecări cu acordul părţilor) şi imposibilitatea ocupării locurilor vacante;

• obţinerea cu greutate, în urma a numeroase reveniri, a accesului la sursele administrative, în vederea asigurării completitudinii datelor statistice;

• lipsa promovării culturii statistice în rândul publicului larg, cu precădere în rândul mass-mediei afectează calitatea procesului de colectare a datelor (ex. amânarea etapei de diseminare a rezultatelor preliminare ale RPL din luna mai, cum a fost iniţial prevăzută, în luna august 2012 a permis mass-mediei să emită noi suspiciuni la adresa recensământului populaţiei şi al locuinţelor, în special în ceea ce priveşte utilizarea în alte scopuri decât cele strict statistice a datelor colectate).

2

2 Cadrul legal, instituţional şi funcţional al Institutului Naţional de Statistică

2.1 Cadrul legal

În anul 2012, activităţile INS, armonizate pe deplin cu cele realizate pe plan european, au gravitat în continuare în implementarea prevederilor Regulamentului (CE) nr. 223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2009 privind statisticile europene și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1101/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind transmiterea de date statistice confidențiale Biroului Statistic al Comunităților Europene, a Regulamentului (CE) nr. 322/97 al Consiliului privind statisticile comunitare și a Deciziei 89/382/CEE, Euratom a Consiliului de constituire a Comitetului pentru programele statistice ale Comunităților Europene, precum şi a Legii nr. 226/2009 privind organizarea şi funcţionarea statisticii oficiale în România, cu modificările şi completările ulterioare. Activităţile INS s-au derulat în conformitate cu strategia naţională în domeniul statisticii şi a programelor multianuale şi anuale, respectiv a Programului Statistic Naţional Anual 2012. Atât Regulamentul (CE) nr. 223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2009, cât şi Legea organizării şi funcţionării statisticii oficiale în România, nr. 226/2009, cu modificările şi completările ulterioare, consacră între altele, principiile de funcţionare ale statisticii într-o societate democratică.

Codul de Practici al statisticilor europene Codul de Practici al statisticilor europene a fost revizuit în anul 2011, iar în septembrie 2011, acesta a fost adoptat de Comitetul Sistemului Statistic European. Noul Cod de Practici acordă o importanţă deosebită principiului independenţei profesionale, care, stipulează în mod distinct modalitatea de numire şi destituire a conducătorilor oficiilor de statistică, independent de circumstanţele şi cadrul politic. Implementarea noului Cod continuă să fie monitorizată de EUROSTAT, luând în considerare şi modificările aduse. INS, ca parte a sistemului statistic european, depune eforturi deosebite pentru implementarea integrală a noului Cod de Practici al statisticilor europene. În şedinţa COMSTAT din 5 septembrie 2012 a fost prezentat noul Cod de Practici revizuit şi de asemenea responsabilităţile ce revin altor producători de statistici oficiale, respectiv: postarea Codului de Practici pe site-ul fiecărei instituţii producătoare de statistici oficiale; popularizarea Codului în rândul personalului fiecărei instituţii; luarea de măsuri interne pentru implementarea Codului, care să garanteze calitatea statisticilor produse. EUROSTAT realizează anual, pe baza unui chestionar foarte detaliat, evaluări ale modului în care sunt aplicate şi respectate cele 15 principii ale Codului, evaluări în cadrul cărora sunt puse în evidenţă atât condiţiile şi mediul în care statistica îşi desfăşoară activitatea, cât şi modalităţile prin care sunt transpuse în legislaţie şi în practică aceste principii. O astfel de evaluare a fost făcută şi în cursul anului 2012, rezultând, în general, o adecvare corespunzătoare a practicii statisticii româneşti la aceste principii, fiind totodată făcute şi recomandări de perfecţionare şi de îmbunătăţire a unor instrumente de lucru şi proceduri necesare conformităţii cu principiile Codului de Practici.

3

Îmbunătăţirea regulamentului CE nr. 223/2009 În cursul anului 2012 au continuat acţiunile concrete de îmbunătăţire a Regulamentului (CE) nr. 223/2009 vizând întărirea rolului statisticii la nivel european şi în statele membre. Modificările preconizate elaborate în sesiunile succesive ale grupului de lucru, din care face parte şi România, sunt îndreptate spre accentuarea rolului statisticii europene şi naţionale în zona întăririi independenţei statistice, managementului şi utilizării surselor administrative de date, precu, şi încrederii în statistică, inclusiv în ceea ce priveşte angajamentul autorităţilor de stat de a asigura independenţa statisticii naţionale în privinţa metodologiei statistice, tehnicilor şi normelor aplicate şi diseminării informaţiilor statistice. Adoptarea de către Parlamentul European şi Consiliul European a modificării Regulamentului 223/2009 conform celor de mai sus presupune implicit modificarea corespunzătoare a legii statisticii româneşti, proces ce a demarat deja încă din cursul anului 2011 prin documentarea şi identificarea prevederilor legii care necesită amendamente.

2.2 Cadrul instituţional şi funcţional

Statistica oficială reprezintă una din componentele esenţiale în procesul cunoaşterii societăţii şi mediului înconjurător, relevându-se totodată ca unul dintre pilonii esenţiali ai unei bune guvernări a societăţii. Ea asigură, pe baza evaluărilor cantitative, fundamentarea deciziilor la nivel micro şi macro economic. Pentru a răspunde criteriilor de utilitate publică, statistica trebuie să fie relevantă, corectă, promptă, astfel încât să asigure satisfacerea în cât mai mare măsură a nevoilor informaţionale ale tuturor categoriilor de utilizatori de date statistice. Prima condiţie pentru ca statistica oficială să răspundă menirii şi rolului său în societate o constituie asigurarea unui cadru instituţional, funcţional şi metodologic al Institutului Naţional de Statistică, ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, învestit cu atribuţii şi funcţii de coordonator al statisticii oficiale din România. Institutul Naţional de Statistică funcţionează în baza Legii nr. 226/2009, privind organizarea şi funcţionarea statisticii oficiale în România, cu modificările şi completările ulterioare. Legea a statuat crearea Sistemului Statistic Naţional ce reuneşte într-un ansamblu unitar, coordonat şi coerent, producătorii principali de statistici oficiale, din rândul cărora se detaşează INS, al cărui obiectiv se identifică în integralitate cu statistica operaţională consacrată cercetării prin metode specifice a fenomenelor şi proceselor economice şi sociale. Din punct de vedere funcţional, INS este organizat conform H.G. nr. 957/2005, cu modificările şi completările ulterioare. Institutul este condus de un preşedinte cu rang de secretar de stat, ajutat de trei vicepreşedinţi cu rang de subsecretar de stat, numiţi prin Decizie a Primului-ministru. Secretarul general al INS, înalt funcţionar public, este subordonat preşedintelui Institutului Naţional de Statistică. La nivel central, schema de organizare a INS este compusă din direcţii generale, direcţii, servicii şi birouri (Anexa 1), inclusiv cele două entităţi, Secretariatul Tehnic Central pentru Recensământul General Agricol şi Secretariatul Tehnic Central pentru Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor, aprobate prin legile şi hotărârile de organizare a recensămintelor menţionate, care funcţionează numai pe perioada de derulare a celor două recensăminte (pregătire, colectare, prelucrare şi diseminare date). În subordinea institutului funcţionează:

4

8 Direcţii Regionale de Statistică, organizate la nivelul judeţelor – centre ale regiunilor de dezvoltare şi 34 Direcţii Judeţene de Statistică la nivelul celorlalte judeţe. Direcţiile regionale şi judeţene de statistică sunt organizate şi funcţionează ca unităţi teritoriale ale INS, în baza prevederilor Legii organizării şi funcţionării statisticii oficiale în România, nr. 226/2009, cu modificările şi completările ulterioare. Direcţiile regionale şi judeţene de statistică, instituţii publice cu personalitate juridică, îndeplinesc în teritoriu atribuţiile, sarcinile şi responsabilităţile Institutului Naţional de Statistică. Direcţiile regionale şi judeţene de statistică, instituţii publice finanţate de la bugetul de stat, în subordinea INS, organizează şi întreţin sistemul informaţional statistic în profil teritorial, colaborează cu instituţiile administraţiei publice locale şi cu serviciile deconcentrate ale administraţiei publice centrale.

Centrul Naţional de Pregătire în Statistică (CNPS) CNPS este instituţie publică cu personalitate juridică, finanţată integral din venituri proprii. Are drept scop formarea profesională continuă prin sistemul educaţional a personalului din serviciile de statistică oficială în domeniile statisticii, demografiei, economiei, econometriei, sociologiei cantitative şi tehnologiei informaţiei, promovarea culturii statistice în sistemul administraţiei publice centrale şi locale, în companii şi societăţi naţionale, regii autonome, societăţi comerciale, persoane juridice de drept public sau privat şi formarea profesională continuă a funcţionarilor publici debutanţi din serviciile de statistică oficială.

Centrul de conferinţe Centrul de conferinţe este instituţie publică cu personalitate juridică, finanţată integral din venituri proprii, având drept scop utilizarea eficientă a sălii de conferinţe şi a spaţiilor adiacente acesteia, existente în cadrul sediului administrativ al Institutului Naţional de Statistică.

În cadrul INS funcţionează trei organisme de lucru instituite pentru soluţionarea unitară a unor aspecte de natură transversală a activităţii statistice:

Colegiul Institutului Naţional de Statistică

Colegiul Institutului Naţional de Statistică, organ cu caracter consultativ şi decizional ce funcţionează pe lângă conducerea INS, are componenţa stabilită prin ordin al preşedintelui Institutului Naţional de Statistică. Colegiul dezbate probleme din activitatea curentă a INS şi adoptă recomandările cu votul a cel puţin jumătate din numărul celor prezenţi.

Comitetul de Avizare Metodologică (CAM)

Comitetul de Avizare Metodologică (CAM) reprezintă autoritatea profesională din cadrul Institutului Naţional de Statistică, responsabilă de avizarea proiectelor metodologice privind organizarea şi realizarea cercetărilor statistice, a clasificărilor şi nomenclatoarelor statistice, a instrumentarelor statistice, precum şi a altor lucrări cu caracter statistic.

5

Comitetul de Avizare a Soluţiilor Informatice (CASI)

Comitetul de Avizare a Soluţiilor Informatice (CASI) este autoritate tehnică, cu rol consultativ, din cadrul INS şi este responsabil cu avizarea soluţiilor informatice statistice. Comitetul de Avizare a Soluţiilor Informatice analizează activitatea de prelucrare informatică curentă, urmăreşte implementarea strategiei în domeniul informaticii statistice şi propune conducerii INS soluţii de dezvoltare şi de modernizare a activităţii informatice din cadrul Sistemului Statistic Naţional.

Comitetul de Confidenţialitate Statistică (CCS)

Comitetul de Confidenţialitate Statistică reprezintă autoritatea tehnică cu rol consultativ responsabilă cu elaborarea şi implementarea Programului de asigurare a confidenţialităţii datelor individuale deţinute şi gestionate de INS, pe întregul flux de colectare, procesare, stocare, arhivare şi diseminare a datelor statistice.

2.3 Coordonarea Sistemului Statistic Naţional

• Organe consultative Institutul Naţional de Statistică, conform Legii nr. 226/2009, are rol de coordonator al Sistemului Statistic Naţional în ceea ce priveşte activităţile statistice ale autorităţilor şi instituţiilor publice cuprinse în Sistemul Statistic Naţional. În acest sens, INS exercită prerogative de monitorizare, coordonare şi asistenţă tehnică în scopul asigurării caracterului unitar al metodologiilor, clasificărilor, metodelor şi tehnicilor de colectare, procesare şi diseminare a datelor statistice oficiale produse în conformitate cu Programul Statistic Naţional Anual, precum şi cu cerinţele Sistemului Statistic European. În cadrul Sistemului Statistic Naţional, ca organe consultative, funcţionează:

Consiliul Statistic Naţional (CSN) - instituit în baza prevederilor art. 11 din Legea organizării şi funcţionării statisticii oficiale în România nr. 226/2009, cu modificările şi completările ulterioare, pentru reflectarea în programele Sistemului Statistic Naţional a cerinţelor tuturor categoriilor de utilizatori de date, în vederea asigurării caracterului obiectiv, transparent şi ştiinţific al activităţii de statistică oficială şi pentru minimizarea eforturilor de raportare a furnizorilor de date. Prin structura sa, CSN angrenează în procesul statistic al funcţionării Sistemului Statistic Naţional, reprezentanţii autorizaţi ai principalelor categorii de utilizatori de date şi informaţii statistice. CSN constituie cel mai înalt forum de promovare şi manifestare a activităţii statistice oficiale la nivel naţional.

Comitetul Sistemului Statistic Naţional (COMSTAT) - instituit în baza prevederilor art. 7 din Legea organizării şi funcţionării statisticii oficiale în România nr. 226/2009, cu modificările şi completările ulterioare, pentru organizarea şi funcţionarea Sistemului Statistic Naţional şi în vederea implementării şi monitorizării strategiei acestuia şi a programelor statistice naţionale. COMSTAT este format din reprezentanţi ai producătorilor de statistici oficiale, componenţa acestuia fiind stabilită prin ordin al preşedintelui Institutului Naţional de Statistică.

6

• Cooperare interinstituţională Institutul Naţional de Statistică şi-a manifestat în permanenţă deschiderea spre colaborarea cu toate instituţiile administraţiei publice centrale şi locale, pentru furnizarea tuturor informaţiilor statistice de care dispune, necesare atât fundamentării politicilor economico-sociale şi sectoriale, cât şi pentru monitorizarea rezultatelor şi impactului lor. Valoarea datelor şi informaţiilor statistice produse prin efortul propriu sau în colaborare cu alte instituţii este dată, în primul rând, de modul în care acestea răspund cerinţelor utilizatorilor. Această cooperare interinstituţională a fost orientată în anul 2012 spre:

a) Pregătirea documentelor strategice pentru accesarea şi implementarea fondurilor europene în perioada 2014-2020;

b) Furnizarea expertizei statistice în definirea obiectivelor strategiei Europa 2020; c) Continuarea procesului de dezvoltare a Sistemului Statistic Naţional.

a) Pregătirea documentelor strategice pentru accesarea şi implementarea fondurilor europene în perioada 2014-2020

În vederea elaborării Acordului de Parteneriat și a Programelor Operaţionale, pentru următoarea perioadă de programare, autorităţile române trebuie să formuleze viziunea strategică de dezvoltare a României pe termen mediu şi lung, cel puţin până în 2020, respectiv să identifice obiectivele ce se urmăresc a fi atinse, precum şi mijloacele necesare. În acest sens, în conformitate cu prevederile pct. 2 al Anexei 2 privind Organizarea şi funcţionarea cadrului partenerial pentru programarea fondurilor europene destinate unei dezvoltări inteligente, durabile şi incluzive 2014-2020 la Memorandumul cu tema „Aprobarea acţiunilor şi documentelor privind pregătirea accesării şi implementării fondurilor europene în perioada 2014-2020”, s-a constituit la nivel naţional Comitetul Interinstituţional pentru Acordul de Parteneriat (CIAP), ce reprezintă forul instituţional prin care se asigură coordonarea cadrului partenerial la nivel naţional. CIAP are în componenţa sa comitete consultative care stabilesc şi prioritizează intervenţiile la nivel sectorial şi regional şi asigură corelarea acestora din punct de vedere teritorial, propunând CIAP-ului elementele agreate în scopul includerii acestora în Acordul de Parteneriat şi programele subsecvente, pe baza documentelor realizate în cadrul grupurilor de lucru aferente fiecărui comitet consultativ. Institutul Naţional de Statistică este reprezentat în CIAP de un vicepreşedinte, 10 cadre de conducere, care fac parte din comitetele consultative şi peste 30 de specialişti, membrii ai grupelor de lucru. Specialiştii INS şi-au adus o contribuţie esenţială prin furnizarea şi actualizarea datelor solicitate utilizate pentru elaborarea analizelor socio-economice, analize ce vor sta la baza finalizării viziunii strategice şi a priorităţilor de investiţii pentru viitoarele programe operaţionale.

b) Furnizarea expertizei statistice în definirea obiectivelor strategiei Europa 2020 O altă acţiune în care au fost implicaţi specialiştii Institutului Naţional de Statistică a fost cea legată de elaborarea strategiei Europa 2020. Specialiştii INS au fost incluşi în grupele de lucru interinstituţionale pentru definirea obiectivelor ce privesc: ocuparea, cercetarea, dezvoltarea, inovarea, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, sursele regenerabile de energie, eficienţa energetică, educaţia şi incluziunea socială.

7

c) Continuarea procesului de dezvoltare a Sistemului Statistic Naţional Institutul Naţional de Statistică a derulat în anul 2012 o serie de acţiuni de cooperare cu alte autorităţi ale administraţiei publice pentru realizarea compatibilităţii sistemelor informaţionale. Concret, aceste acţiuni au fost orientate în principal, către:

crearea de registre şi baze de date cu elemente comune din surse administrative cu scopul exclusiv de a produce statistici oficiale (ex. cooperarea cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru Registrul Agricol, statistica veniturilor şi preţurilor în agricultură, statistica producţiei vegetale, etc.);

promovarea şi realizarea colectării, procesării şi diseminării datelor statistice specifice în conformitate cu prevederile legale europene (ex. cooperare între Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului şi Institutul Naţional de Statistică cu privire la colectarea, prelucrarea şi furnizarea informaţiilor din domeniul mediului; cooperare între Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice şi Institutul Naţional de Statistică cu privire la colectarea, prelucrarea şi furnizarea informaţiilor referitoare la statistica apei, etc.);

asigurarea coordonării activităţilor de raportare statistică către organismele internaţionale, prin consultarea şi informarea reciprocă asupra obligaţiilor de raportare din domeniile relevante pentru activitatea instituţiilor administraţiei publice şi a Institutului Naţional de Statistică (ex. cooperarea cu Ministerul Finanţelor Publice pentru elaborarea şi transmiterea Raportării nivelului deficitului şi datoriei guvernamentale);

punerea în comun, pe un portal, a informaţiilor spaţiale existente în cadrul instituţiilor publice centrale şi al altor organizaţii (cooperarea cu Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară);

crearea condiţiilor de măsurare a migraţiei externe în conformitate cu regulamentele UE (cooperare cu Inspectoratul General pentru Imigrări, Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date).

• Atragerea surselor administrative în producţia statistică Ca urmare a tendinţei la nivel european de a reduce sarcina de răspuns administrativă, respectiv de a intensifica colectarea de date din surse administrative, INS este preocupat în permanenţă de a utiliza într-o măsură crescândă datele existente în bazele de date sau registrele altor ministere sau instituţii publice centrale. Reducerea gradului de solicitare a respondenţilor la cercetările statistice şi lărgirea producţiei de statistici se pot obţine prin mai buna utilizare a surselor de date administrative. Acest obiectiv general este în conformitate cu legea statisticii nr. 226/2009 a organizării şi funcţionării statisticii oficiale în România, cu modificările şi completările ulterioare, care menţionează în mod explicit în Articolul 28 că „în vederea completării volumului necesar de date şi reducerii gradului de solicitare a furnizorilor de date, Institutul Naţional de Statistică şi direcţiile sale teritoriale au drept de acces la datele din evidenţele autorităţilor şi instituţiilor publice, inclusiv la datele de identificare individuală” şi reglementează accesul la fişierele electronice, protecţia confidenţialităţii şi scopul statistic al utilizării acestora. Extinderea utilizării surselor de date administrative s-a concretizat prin derularea unor acţiuni legate de crearea unui sistem integrat, care să permită utilizarea surselor administrative în scopuri statistice într-un mod eficient, implicit prin implementarea de aplicaţii informatice pentru descărcarea datelor administrative provenind din sursele selectate.

8

În cadrul activităţii de valorificare a surselor de date administrative, în anul 2012 s-au desfăşurat acţiuni pe linia întăririi şi intensificării colaborării cu diverse ministere şi instituţii, astfel:

• cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru obţinerea datelor referitoare la sacrificările de animale şi păsări, suprafeţele cultivate şi producţia vegetală obţinută şi conturile economice în agricultură;

• pentru comerţul cu ţările ce nu aparţin Uniunii Europene, statisticile au fost realizate de INS în principal pe baza datelor din declaraţiile vamale de export şi import colectate şi transmise lunar la INS de către Autoritatea Naţională a Vămilor;

• pentru comerţul cu statele membre ale UE, datele din deconturile de TVA şi declaraţiile recapitulative VIES, transmise lunar la INS de MFP, sunt utilizate pentru întregirea volumului comerţului intracomunitar al României prin estimarea datelor aferente operatorilor intracomunitari aflaţi sub pragul Intrastat şi pentru identificarea operatorilor comunitari non-respondenţi sau parţial respondenţi;

• cu Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Ministerul Finanțelor Publice, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici pentru preluarea de informaţii de la Casa Naţională de Pensii Publice, de la Inspecţia Muncii cât și de la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală în vederea completării şi dezvoltării fondului naţional de date statistice referitoare la piaţa muncii;

• pentru realizarea statisticilor din domeniul justiţiei s-au colectat date din sursele administrative furnizate de: Administraţia Naţională a Penitenciarelor din cadrul Ministerului Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii, Inspectoratul General al Poliţiei din cadrul Ministerului Afacerilor Interne;

• preluarea informaţiilor din situaţiile financiare anuale furnizate de Ministerul Finanţelor Publice a determinat reducerea sarcinii de răspuns a respondenţilor pentru statistica structurală de întreprindere. Astfel, în anul 2012, pentru aproximativ o treime din numărul total de întreprinderi din eşantion nu au mai fost tipărite chestionare, iar datele au fost imputate din aceste surse administrative;

• informaţii din surse administrative au fost folosite pentru calculul unor indicatori privind statistica transporturilor, respectiv statistica accidentelor feroviare, rutiere, pe căi navigabile interioare, înmatriculări noi de vehicule rutiere şi, de asemenea, pentru constituirea bazelor de sondaj pentru cercetările statistice privind transportul rutier de mărfuri si pasageri.

Schimbul de date şi informaţii prevăzut în cadrul Programului Statistic Naţional Anual este completat de încheierea de convenţii şi protocoale de colaborare între INS şi instituţii ale administraţiei publice centrale şi locale. La nivelul anului 2012, au existat un număr total de 70 de conveţii şi protocoale de colaborare încheiate cu instituţiile partenere, privind schimbul de informaţii statistice dintre care un număr de 61 sunt încheiate cu ministere şi instituţii ale administraţiei publice, iar 9 sunt încheiate cu asociaţii profesionale şi fundaţii. În cursul anului au fost încheiate alte 4 noi convenţii şi protocoale de colaborare (cu Banca Naţională a României, Fundaţia Post Privatizare, Universitatea Titu Maiorescu şi un protocol de colaborare cu Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Ministerul Finanţelor Publice şi Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici) şi a început procesul de actualizare pentru un număr de 20 de convenţii şi protocoale de colaborare.

9

În baza convenţiilor de colaborare dintre INS şi diverse alte instituţii publice, sunt solicitate periodic informaţii care contribuie la completarea şi dezvoltarea fondului naţional de date statistice, actualizarea şi administrarea registrelor statistice, armonizarea metodologiilor, standardizarea schimbului reciproc de informații, completarea şi dezvoltarea capacităţii de informare şi decizie.

10

3 Priorităţile anului 2012

3.1 Producţia statistică

Prin activităţile desfăşurate în 2012, Institutul Naţional de Statistică a avut în vedere acoperirea priorităţilor politicilor naţionale şi comunitare privind: redresarea economică şi socială, implicit evoluţiile vizând depăşirea crizei economice; schimbările climatice şi acţiunile necesare în perspectiva asigurării unei Europe durabile şi îndeplinirii obiectivelor prevăzute în Strategia Europa 2020; poziţionarea pe prim plan a cetăţenilor europeni; o mai bună reglementare şi transparenţă a activităţilor şi obiectivelor programului Uniunii Europene; reducerea sarcinii de răspuns a furnizorilor de date şi informaţii primare. Din priorităţile anului 2012 se evidenţiază următoarele:

Infrastructura tehnologică IT:

• implementarea în Sistemul Statistic Naţional a unui numar cât mai mare de cercetări statistice la care raportarea să fie realizată on-line prin „portal web de preluare on-line a datelor statistice”;

• reabilitarea reţelei de cablare structurată date/voce, reconfigurabilă atât hard cât şi soft; • dezvoltarea structurii de descriere a metadatelor în vederea asigurării standardizării şi

armonizării acestora cu cele existente la nivel european şi îmbunătăţirea conţinutului bazei de metadate de referinţă;

• continuarea acţiunilor de îmbunătăţire şi îmbogăţire a informaţiilor din baza de date TEMPO; • armonizarea, printr-o abordare graduală, în concordanţă cu fluxul activităţilor şi periodicitatea

lor, a metadatelor de referinţă naţionale (către standardul ESMS) prin utilizarea aplicaţiei NRME (Naţional Reference Metadata Editor).

Conturi naţionale şi statistica finanţelor guvernamentale:

• elaborarea conturilor naţionale anuale şi regionale pentru anul 2010; • elaborarea conturilor trimestriale pentru anul 2012; • revizuirea conturilor anuale, trimestriale şi regionale conform NACE rev.2 pentru anii 1995-

2007; • revizuirea conturilor anuale, trimestriale şi regionale în vederea asigurării consistenţei cu

conturile Administraţiilor publice pentru anii 1995-2007; • aplicarea testului de 50% pentru anul 2012 pentru toate companiile publice; • extinderea calculării cheltuielilor administraţiilor publice pe funcţiuni COFOG nivel 2; • demararea activităţilor legate de estimarea economiei ilegale.

11

Statistica indicatorilor pe termen scurt:

• acţiuni pregătitoare necesare schimbării anului de bază (2010) şi a sistemului de ponderare pentru statisticile pe termen scurt;

• recalcularea seriilor de date în funcţie de noul an de bază 2010; • îmbunătăţirea surselor de date existente necesare compilării experimentale a contului satelit

în domeniul turismului; • extinderea proiectului e-SOP pentru colectarea on-line a datelor statistice din domeniul

producţiei de carne, lapte şi produse lactate şi a sectorului metalurgic; • reproiectarea chestionarelor de culegere a datelor din domeniul statisticii cercetării-

dezvoltării; • reproiectarea modului de extragere a eşantionului de întreprinderi pentru sectorul de

performanţă a mediului de afaceri; • reproiectarea chestionarelor de culegere a datelor din domeniul statisticii locuinţelor; • finalizarea grantului „Îmbunătăţirea statisticilor de inovare şi cercetare-dezvoltare în contextul

Strategiei Europa 2020”; • studierea posibilităţii de preluare a informaţiilor colectate de MDRT de la structurile de

cazare turistică prin Sistemul Integrat de Evidenţă a Turiştilor (SIET) în vederea reducerii sarcinii de răspuns a respondenţilor.

Statistica agricolă:

• finalizarea Recensământului General Agricol şi Anchetei privind Metodele de Producţie Agricolă 2010 şi diseminarea rezultatelor finale la nivel naţional, prin comunicat de presă şi publicaţii, precum şi transmiterea rezultatelor la EUROSTAT, prin intermediul fişierului „Eurofarm”;

• pregătirea cadrului organizatoric şi metodologic privind desfăşurarea Anchetei Structurale în Agricultură 2013;

• realizarea raportului de calitate privind conturile economice din agricultură; • finalizarea granturilor EUROSTAT „Suport pentru dezvoltarea setului de indicatori teritoriali

pentru monitorizarea strategiei de dezvoltare durabilă” şi „Conturi de mediu – Taxe de mediu”.

Statistica comerţului exterior:

• dezvoltarea metodologică a statisticilor de comerţ internaţional: participarea alături de EUROSTAT şi de celelalte state membre ale UE la implementarea legislaţiei Intrastat şi Extrastat şi la definirea măsurilor pe termen mediu şi lung pentru simplificarea sistemului statistic Intrastat;

• continuarea monitorizării modificărilor politicilor vamale şi a sistemelor vamale electronice de colectare a datelor Extrastat în vederea asigurării sferei de cuprindere a datelor de comerţ extracomunitar cu bunuri pe măsura implementării prevederilor Codului Vamal Modernizat de către Autoritatea Naţională a Vămilor;

12

• colaborarea cu Banca Naţională a României la realizarea cercetării statistice pilot pentru comerţul internaţional cu servicii, atribuţiile INS fiind specificate în Programul statistic Naţional Anual pentru anul 2012;

• realizarea şi transmiterea la EUROSTAT a primelor date statistice de comerţ extracomunitar cu bunuri pe monede de facturare, conform reglementărilor statistice comunitare în vigoare;

• realizarea şi transmiterea la EUROSTAT, conform regulamentelor statistice comunitare în vigoare, a Raportului anual de evaluare a calităţii statisticilor de comerţ internaţional cu bunuri, pentru anul de referinţă 2011.

Statistica socială:

Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor: • încadrarea în termenele stabilite în Programul de desfăşurare a lucrărilor RPL 2011, în

special în ceea ce priveşte încărcarea în baza de date a RPL a datelor individuale colectate în formularele de înregistrare;

• asigurarea calităţii indicatorilor rezultaţi; • diseminarea rezultatelor provizorii şi preliminare; • asigurarea prelucrării datelor în vederea obţinerii rezultatelor definitive ale RPL 2011, etc.

Alte lucrări în domeniul statisticii sociale:

• dezvoltarea modelului econometric de estimare a migraţiei externe pornind de la rezultatele RPL 2011, atât pentru perioada 2002-2010, cât şi pentru următoarea perioadă intercensitară;

• implementarea recomandărilor elaborate în cadrul grupei de lucru referitoare la îmbunătăţirea anchetei Forţei de Muncă în Gospodării;

• proiectarea noului eşantion master EMZOT; • extinderea rezultatelor anchetei AEDA; • încheiere unui protocol de colaborare între instituţiile publice (INS, ANAF, IM, ANFP, CNPP)

pentru realizarea cadrului organizatoric şi metodologic privind transferul informaţiilor disponibile din surse administrative cu cele din domeniul statistic;

• finalizarea prelucrării şi analizei datelor Anchetei structurii câştigurilor salariale din anul 2010;

• producerea şi diseminarea statisticilor privind formarea profesională în întreprinderi pe anul 2010;

• evaluarea calitativă a organizării şi a rezultatelor cercetării statistice privind formarea profesională în întreprinderi.

3.2 Calitatea Sistemului Statistic Naţional

Îmbunătăţirea calităţii în statistica oficială românească constituie o preocupare permanentă a Institutului Naţional de Statistică, obiectiv rezultat din cadrul organizaţional şi funcţional al Sistemului Statistic Naţional. Implementarea principiilor Codului de Practici al statisticilor europene, precum şi respectarea componentelor calităţii în activitatea de statistică sunt stabilite

13

şi reglementate în cadrul UE, reprezentând „literă de lege” după care se ghidează şi statistica românească, pentru continuarea procesului de armonizare a statisticii româneşti cu normele şi standardele europene în domeniu. În cursul anului 2012 au continuat acţiunile de implementare a Managementului Calităţii Totale (TQM) în statistică oficială românească. Prin aderarea la Managementul Calităţii Totale, INS şi-a asumat, ca misiune principală, satisfacerea nevoilor şi dorinţelor tuturor utilizatorilor de date statistice. Orientarea spre utilizator nu este însă o condiţie suficientă a managementului calităţii. Un institut de statistică are nevoie de strategii bine puse la punct pentru a satisface cerinţele amintite. Pentru îmbunătăţirea calităţii în toate etapele procesului de producţie statistică, INS a desfăşurat o serie de acţiuni, dintre care menţionăm: extinderea chestionarelor electronice pentru o serie de cercetări statistice, executarea de operaţii de verificare şi validare a controalelor logice la nivel de judeţ, verificarea fişierelor cu microdate, continuarea activităţii de consultare periodică a utilizatorilor de date statistice în vederea asigurării de informaţii relevante. În cursul anului 2012 s-au întocmit rapoarte standard de calitate pentru cercetări statistice din domeniul social, al condiţiilor de viaţă, al serviciilor sociale, din anchetele în întreprinderi din domeniul agriculturii şi comerţului internaţional cu bunuri. Activităţile care fac obiectul implementării Managementului Calităţii Totale, au fost orientate către:

• finalizarea elaborării de rapoarte de calitate destinate utilizatorilor de date statistice pentru un număr de 17 cercetări statistice pentru care nu se elaborează rapoarte standard de calitate solicitate de EUROSTAT;

• realizarea analizei anchetei privind gradul de satisfacţie al utilizatorilor de date statistice pe baza datelor colectate în anul 2011. Cunoaşterea opţiunilor utilizatorilor asupra statisticilor oficiale va conduce la perfecţionarea sistemului statistic în conformitate cu cerinţele acestora şi la îmbunătăţirea activităţii institutului. Dintre recomandările utilizatorilor de date statistice, care să conducă la îmbunătăţirea Sistemului Statistic Naţional, putem menţiona:

- structurarea site-ului INS pentru o accesibilitate mai mare astfel încât informaţiile să fie găsite mai uşor;

- diseminarea pe site-ul INS a cât mai multor informaţii statistice, pe nivele de dezagregare fără costuri;

- scăderea termenelor de diseminare şi creşterea gradului de detaliere; - creşterea numărului de informaţii la nivel de regiune, judeţ şi localitate; - promovarea culturii statistice.

3.3 Diseminarea informaţiilor statistice

Procesul de diseminare s-a desfăşurat în baza respectării principiilor transparenţei şi confidenţialităţii datelor statistice, în conformitate cu legislaţia europeană şi naţională în vigoare şi prevederile Codului de practici al statisticii europene. În ceea ce priveşte cererile punctuale de date ale clienţilor, activitatea de diseminare a informaţiilor statistice s-a desfăşurat în condiţii de maximă eficacitate şi operativitate. Astfel, datele statistice au fost puse la dispoziţia instituţiilor administraţiei publice centrale şi locale, dar şi utilizatorilor de informaţii statistice din diferite domenii (mass-media, învăţământ, cercetare, persoane fizice etc.), în mod gratuit sau cu plată, acestea din urmă în cazul clienţilor specializaţi

14

interni sau externi, utilizatorilor de informaţii statistice necesare pentru dezvoltarea mediului de afaceri în ţară sau în străinătate.

● Relaţia directă cu utilizatorii de date statistice În perioada raportată, numărul total al cererilor de date solicitate în scris, din ţară şi din străinătate şi soluţionate a fost de 2.330, din care 159 pentru utilizatori din afara ţării şi 69 au venit din partea presei. Pe lângă acestea, a existat şi un număr considerabil de solicitări telefonice constând în comunicarea unor indicatori existenţi în publicaţiile statistice şi comunicate de presă şi consultanţă privind întocmirea unei cereri. Cele aproximativ 3.000 de apeluri telefonice au vizat în principal indicii preţurilor de consum, câştigurile salariale medii şi diverşi indicatori macroeconomici. Cele mai multe solicitări de date au fost din domeniul preţurilor, al comerţului exterior şi al populaţiei; un domeniu foarte solicitat de studenţi este cel al turismului, foarte mulţi studenţi de la facultăţile de turism solicitând date pentru diverse proiecte în cadrul facultăţilor. Tabel nr. 1: Cele mai solicitate domenii statistice în activitatea de diseminare

Domenii solicitate % 1. Indicii preţurilor de consum 30,2 2. Industrie, construcţii, statistica de întreprinderi 11,4 3. Populaţie, demografie 9,4 4. Piaţa forţei de muncă 8,5 5. CAEN şi CPSA, SIRUES 7,7 6. Turism 7,5 7.Comerţ internaţional 6,3 8. Conturi Naţionale 5,6 9. Sănătate, educaţie 4,7 10. Veniturile, cheltuielile şi consumul populaţiei 2,5 11. Alte domenii 6,1

Analizând structura solicitărilor de date pe categorii de utilizatori se poate constata că, pe prim plan se situează agenţii economici (17,2%), apoi Preşedinţia şi Guvernul României, mediul academic, tribunalele şi judecătoriile. Tabel nr. 2: Structura solicitărilor de date pe categorii de utilizatori

Categorii de utilizatori % 1. Agenţi economici 17,2 2. Preşedinţia şi Guvernul României 16,6 3. Universităţi, studenţi şi cercetători 15,8 4. Tribunale şi judecătorii 13,5 5. Sindicate, patronate 9,8 6. Ambasade şi reprezentanţe economice străine 8,0 7. Parlamentul României (Senat, Camera Deputaţilor şi comisii de specialitate) 6,5 8. Prefecturi, primării şi consilii locale 4,6 9. Mass-media 3,0 10. Alte tipuri de clienţi 5,0

15

Centrul de Asistenţă pentru Diseminarea Statisticilor Europene (ADSE) - INS România reprezintă o parte a reţelei centrelor ESDS (European Statistical Data Support) ale statelor membre, iar o echipă din cadrul biroului de diseminare este disponibilă în orice moment, off-line şi on-line prin aplicaţia web XNet Assist proiectată de EUROSTAT, să ofere sprijin utilizatorilor de date, aceştia fiind ghidaţi către publicaţiile şi bazele de date statistice disponibile pe website-ul EUROSTAT. În anul 2012 s-a acordat suport tehnic pentru 159 de astfel de utilizatori. De asemenea, echipa ADSE a promovat produsele EUROSTAT prin editarea şi diseminarea de pliante în cadrul târgurilor şi expoziţiilor la care INS a fost invitat să participe. Sala de diseminare şi consultare gratuită „Anton Golopenţia” a înregistrat un flux în medie 15 clienţi zilnic, însumând în anul 2012, cca. 3.800 de vizitatori, din care în medie 5/zi au solicitat indicele preţului de consum (IPC). Din numărul total de solicitări, în această perioadă s-au rezolvat contra cost un număr de 1.486 de cereri, din care aproximativ 100 au fost din străinătate. Cele mai solicitate domenii contra cost au fost: comerţul exterior (36%), încadrările de coduri CAEN (14%) şi forţă de muncă, industrie, construcţii, câştiguri salariale, consum (13%). Analizând tipologia clienţilor, rezultă că mai mult de jumătate dintre aceştia au fost agenţi economici (57%).

• Activitatea de diseminare electronică a informaţiilor statistice În ceea ce priveşte activitatea de diseminare electronică, aceasta s-a concretizat în:

- realizarea bazei de date a indicatorilor de dezvoltare durabilă în profil teritorial şi publicarea ei pe Internet;

- actualizarea permanentă a aplicaţiilor IT pentru administrarea bazelor de date on-line;

- publicarea pe site, în română şi engleză, a unui număr de 300 de comunicate de presă, publicaţii statistice, indicatori lunari şi anuali, statistici teritoriale, buletine statistice lunare, actualizare site Intrastat, actualizări de informaţii statistice pentru informarea generală a publicului;

- publicarea datelor şi metadatelor statistice conform SDDS (standard cerut de FMI);

- realizarea a 245 de publicaţii electronice pe suport CD-Rom şi arhivarea acestora pe site-ul Intranet;

- îmbunătăţirea designului site-ului Internet; - asistarea tehnică a utilizatorilor; - actualizarea permanentă a panoului electronic cu informaţii statistice.

Din rezultatele de monitorizarea traficului pe site-ul Internet al instituţiei reiese că, în anul 2012, numărul paginilor vizualizate pe website-ului Internet al institutului a fost de 2.062 mii, ceea ce reprezintă aproximativ un număr de 172 mii pagini accesate pe lună. Numărul de pagini web vizualizate pe o vizită a fost de aproximativ 2,3 pagini, iar numărul de vizitatori unici, identificaţi după adresa IP, s-a ridicat la aproximativ 386 mii.

16

Tabel nr. 3: Trafic lunar website INS, în anul 2012

Vizitatori unici (după adresa IP) - total Vizite Vizualizări

pagină Ianuarie 51593 102076 239567 Februarie 45812 82603 182609 Martie 45248 84947 202259 Aprilie 37649 70140 170432 Mai 50247 98963 249065 Iunie 37026 70031 166224 Iulie 36095 61731 136274 August 30480 52592 116444 Septembrie 33197 55443 115697 Octombrie 41512 74382 164804 Noiembrie 44645 78834 177358 Decembrie 35349 61178 141221

Total an 2012: 385816 892920 2061954 Cele mai accesate pagini web au fost cele privind: anuarul statistic, indicii preţurilor de consum, buletinele statistice lunare, câştigurile salariale, comunicatele de presă şi statisticile prezentate în buletinul statistic judeţean. Tabel nr. 4: Trafic website INS, în anul 2012

Cele mai accesate pagini Vizite

Anuar statistic 2010 100732 Indicele preţurilor de consum (arhivă) 100623 Indicele preţurilor de consum 73150 Buletine lunare 71839 Câştigul salarial (arhivă) 34455 Arhivă comunicate de presă 33656

Total an 2012:

Buletinul statistic judeţean 31450 Baza de date TEMPO on-line pune la dispoziţia publicului larg informaţii statistice care acoperă toate domeniile economico-sociale. Indicatorii statistici din baza de date TEMPO, sunt prezentaţi ca matrici multidimensionale după mai multe caracteristici statistice, serii de timp (începând din 1990 la zi), cu periodicitate anuală, trimestrială sau lunară, la nivel naţional, regiuni de dezvoltare, judeţ şi localitate. Numărul total de matrici în TEMPO on-line (gratuit şi contra cost), la 31 decembrie 2012, era de 1.133 matrici. Totalul accesărilor gratuite pe domenii în anul 2012 s-a cifrat la 329 mii, din care în Top 10 s-au clasat matricile din tabelul 5 acestea reprezentând 74% din totalul accesărilor gratuite.

17

Tabel nr. 5: Clasamentul matricilor din TEMPO-on-line, pe domenii, în anul 2012 (accesate gratuit)

Loc Domeniu din TEMPO-online Nr. vizualizări Nr. accesări

vizualizări + descărcări 1 POP – Populaţie 51818 73669 2 TUR – Turism 40617 54417 3 AGR – Agricultură 22576 29585 4 FOM - Forţa de muncă 11956 17167 5 SCL - Unităţi şcolare 10435 14973 6 CON - Conturi naţionale 9373 12583

7 GOS - Utilitatea publică de interes local 8214 12522

8 SOM – Şomeri 7854 10576 9 AMG – AMIGO 7572 10931 10 LOC – Locuinţe 5806 8537

Diseminarea datelor statistice din baza de date TEMPO on-line, ca şi în anii anteriori, s-a realizat şi prin intermediul componentei de e-commerce. Cele mai accesate matrici contra cost au fost din domeniul populaţiei, turismului şi agriculturii. Tabel nr. 6: Clasamentul matricilor din TEMPO-on-line, pe domenii, accesate contra cost, în anul 2012

1 POP – Populaţie 27257 2 TUR - Turism 9110 3 AGR – Agricultură 8629 4 SCL - Unităţi şcolare 6860 5 GOS - Utilitatea publică de interes local 6697 6 FOM – Forţa de muncă 6530 7 INT – Statistici de întreprinderi 5391 8 SAN – Sănătate 3853 9 LOC – Locuinţe 3439

10 SOM – Şomeri 2836 Total accesări matrici contra cost: 88426

• Reprezentarea geografică a informaţiilor statistice În anul 2012 Compartimentul GIS a efectuat lucrările prevăzute în programul anual, respectând termenele şi calitatea lucrărilor efectuate. Aceste lucrări au fost făcute atât pentru direcţiile de statistică din cadrul INS, cât şi pentru utilizatori externi. Au fost realizate peste 200 cartograme pentru publicaţiile interne. Tot în anul 2012 Compartimentul GIS, precum şi Compartimentul de prelucrare şi diseminare a datelor de recensământ au fost implicate în analiza Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor 2011, alături de Direcţia de Demografie şi Recensământul Populaţiei.

18

3.4 Relaţia cu mass-media

Legătura între INS şi mass-media este asigurată prin direcţia de relaţii cu presa care gestionează totalitatea cererilor venite din partea ziariştilor de la primire până la transmiterea răspunsurilor. Relaţia cu presa s-a bazat pe dezvoltarea unui sistem de comunicare proactiv, în măsură să asigure, deopotrivă, respectarea principiilor de transparenţă şi vizibilitate, în vederea păstrării cotei de credibilitate la un nivel ridicat a Institutului Naţional de Statistică, prin promptitudinea răspunsurilor la solicitările mass-mediei şi relevanţa informaţiilor şi datelor statistice furnizate. Activitatea se desfăşoară în conformitate cu cinci proceduri de lucru privind: relaţiile INS cu presa; elaborarea, transmiterea şi gestionarea comunicatelor de presă; organizarea conferinţelor de presă; modul în care se răspunde la cererile de date şi informaţii statistice venite din partea mass-mediei; modul de reacţie la materialele critice sau la folosirea incorectă a informaţiilor statistice de către mass-media. Au fost transmise 306 comunicate de presă celor 500 de ziarişti acreditaţi, reprezentând toate categoriile media naţionale (presa scrisă, agenţiile de presă, posturile de radio şi televiziune, naţionale şi teritoriale) şi principalele agenţii de presă internaţionale, cât şi instituţiilor publice centrale şi locale. Punctual, s-a răspuns la peste o mie de solicitări, răspunsurile reflectându-se în peste 2.500 de apariţii editoriale. În 2012 nu s-au organizat conferinţe de presă privind principalii indicatori macroeconomici, dar specialişti din cadrul INS au participat sistematic la dezbateri publice pe teme statistico-economice la posturile de televiziune Realitatea Tv, Money Channel, Radio România Actualităţi, Trinitas TV. Direcţia de presă din INS a asigurat mediatizarea manifestărilor ştiinţifice organizate de INS cu ocazia sărbătoririi a 153 de ani de statistică oficială în România. O provocare deosebită a reprezentat-o recuperarea deficitului de imagine apărut la sfârşitul anului 2011 ca urmare a unei campanii media de promovare a RPL insuficient susţinută şi, mai ales, defectuos receptată la nivel public. În acest sens, publicarea rezultatelor preliminarii (februarie 2012) şi provizorii (august 2012) a fost precedată de apariţii publice de natură să pregătească înţelegerea şi receptarea corectă a informaţiilor ce urmau a fi diseminate. Demersul a condus la înregistrarea unui progres, în percepţia publică, dar nu suficient pentru a recupera în totalitate deficitul de imagine, ceea ce impune intensificarea, în 2013, a eforturilor în pregătirea corespunzătoare a anunţării rezultatelor definitive ale RPL, prin implicarea tuturor personalităţilor din domeniul demografiei, din mediul academic şi de cercetare pentru explicarea semnificaţiei datelor comunicate.

3.5 Afaceri europene

Reprezentanţii INS au participat activ la toate cele patru întruniri ale Comitetului Sistemului Statistic European (CSSE) organizate la nivelul preşedinţilor institutelor naţionale de statistică ce s-au desfăşurat în februarie, mai, octombrie şi noiembrie 2012. Experţii INS au continuat să participe la cele 41 de reuniuni de coordonare în domeniul afacerilor europene organizate de Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Afacerilor Europene, în scopul pregătirii poziţiilor României pentru reuniunile COREPER.

19

În cursul anului 2012 statisticienii români au participat la cele 14 reuniuni de la Bruxelles, ale Grupului de Lucru „Statistică” al Consiliului Uniunii Europene, în cadrul cărora au fost dezbătute următoarele propuneri de acte legislative: • propunere de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind Programul

Statistic European 2013-2017, pentru care Consiliul a aprobat poziţia Parlamentului European, astfel adoptând actul legislativ;

• propunere de Regulament privind Sistemul European de Conturi Naţionale şi Regionale în cadrul Uniunii Europene (ESA 2010), respectiv revizuirea Sistemul European de Conturi (ESA) 95, în scopul alinierii conturilor naţionale din Uniunea Europeană cu noul mediu economic, cu progresele în sfera cercetărilor de ordin metodologic şi cu nevoile utilizatorilor. Dosarul a fost de mai multe ori pe agenda Grupului de Lucru „Statistică”, a fost agreat un compromis cu Parlamentul European, care a fost aprobat în cadrul reuniunii COREPER de la sfârşitul anului 2012;

• propunere pentru un Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului referitor la statisticile europene privind statisticile demografice; datorită numeroaselor amendamente depuse în timpul dezbaterilor, Comitetul de Ocupare şi Afaceri Sociale al Parlamentului European a decis amânarea votului pentru ianuarie 2013;

• Decizia Delegată a Comisiei din 29.06.2012 privind investigaţiile şi amenzile referitoare la manipularea statisticilor aşa cum sunt prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1173/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului privind aplicarea efectivă a supravegherii în domeniul bugetar în Zona Euro, care a şi fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

• referitor la propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificarea a anumitor acte legislative în domeniul statisticii agriculturii şi al pisciculturii, preşedinţia cipriotă împreună cu cea irlandeză au lansat printre statele membre o consultare scrisă.

• propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului referitor la statisticile europene privind criminalitatea a fost respinsă la sesiunea plenară a Parlamentului European din 12 decembrie 2012.

3.5.1 Cooperare internaţională

În domeniul cooperării internaţionale, INS a participat la o serie de reuniuni de nivel înalt, în care s-au dezbătut probleme strategice ale statisticii oficiale. Astfel, la cea de a 60-a sesiune plenară a Conferinţei Statisticienilor Europeni, derulată la Paris, în iunie 2012 (back-to-back cu reuniunea Comitetului de Statistică al OCDE) delegaţia INS a prezentat experienţa naţională în cadrul celor două seminarii: „Provocările viitoarelor runde ale recensământului populaţiei şi locuinţelor pe baza lecţiilor învăţate din ultima rundă a recensământului” şi „Implementarea Principiilor Fundamentale al Statisticilor Oficiale ale ONU”. Tot în cadrul acestei sesiuni delegaţia României a prezentat lucrarea „Statistica s-a schimbat radical: principiile fundamentale ale statisticii trebuie modificate pentru a ţine pasul cu aceste schimbări?”, lucrare foarte apreciată de participanţii la Conferinţă. De o importanţă majoră a fost şi cea de-a 98-a Conferinţă a Directorilor Generali ai Institutelor Naţionale de Statistică (DGINS), desfăşurată la Praga în septembrie 2012, care a avut trei teme principale:

20

• calitatea în statistică şi accesul la microdate; • satisfacerea noilor nevoi de informaţie privind statisticile pentru economia „verde”; • coordonarea statisticilor şi a informaţiilor geospaţiale. Dezbaterile s-au finalizat cu adoptarea Memorandumului de la Praga, „Satisfacerea noilor nevoi de informaţie privind statisticile pentru economia verde”, pentru care delegaţia României a avut o poziţie de sprijin.

3.5.2 Cooperare regională

Grupul de la Budva

În anul 2009 s-a constituit Grupul de Iniţiativă Budva (BIG), care are ca obiectiv întărirea cooperării regionale în statistică între ţările situate în Europa de Sud-Est. Grupul promovează bunele practici europene în Albania, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Grecia, Kosovo în condiţiile UNSCR 1244/99, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Muntenegru, România, Serbia şi Turcia şi este considerat un instrument major în consolidarea dezvoltării cunoştinţelor şi abilităţilor statistice regionale în sfera statisticii oficiale. Aceasta presupune organizarea de conferinţe regionale cu privire la aspecte sensibile, de cea mai mare importanţă, de pe agenda statisticii oficiale. În noiembrie 2012 INS România a organizat în cooperare cu EUROSTAT o conferinţă BIG în cadrul căreia au fost discutate subiecte legate de Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor, runda 2010 şi perspectivele viitoarelor runde ale recensămintelor populaţiei. La această conferinţă au participat reprezentanţi ai institutelor de statistică ale statelor membre UE, ţărilor membre Budva şi ai EUROSTAT. Conferinţa a facilitat un schimb de opinii şi experienţă între ţări; mai precis, au fost discuţii pe marginea dificultăţilor de ordin practic cu care s-au confruntat ţările participante şi a soluţiilor identificate pentru depăşirea acestor dificultăţi.

3.5.3 Colaborarea între INS şi Comitetul pentru Statistică al OCDE

Începând cu ianuarie 2010, prin decizia Consiliului OCDE, România a devenit observator permanent la Comitetul pentru Statistică (CSTAT), participând la reuniunile din 2010, 2011 şi 2012 a CSTAT în această calitate. În anul 2012, activitatea INS în cadrul Comisiei de Stat a OCDE s-a concretizat în următoarele: a) Participări la reuniunile OCDE

INS a participat, în calitate de observator permanent la dezbaterile celei de-a 9-a întruniri a Comitetului pentru Statistică (CSTAT) al OCDE. La această reuniune, desfăşurată la Paris în iunie 2012 au fost dezbătute următoarele teme: programul de activitate şi bugetul 2013-2014; programul pentru evaluarea internaţională a competenţelor adulţilor; redefinirea urbanului: o nouă modalitate de măsurare a zonelor metropolitane în ţările OCDE; strategia de dezvoltare a OCDE; măsurarea statistică a bunăstării; indicatori privind antreprenoriatul.

21

b) Participări la proiecte organizate de OCDE

- grup de lucru privind Ancheta Utilizării Timpului: îşi propune pregătirea liniilor directoare şi reunirea celor mai bune practici pentru îmbunătăţirea comparabilităţii rezultatelor Anchetei Utilizării Timpului la nivel internaţional;

- grup de lucru privind statistica veniturilor, consumului şi bunăstării: a avut drept obiectiv realizarea a două manuale (Ghid de standarde internaţionale privind statistica bunăstării la nivel de gospodărie şi Cadrul general de măsurare a veniturilor, consumului şi bunăstării la nivel micro) care vor defini standardele referitoare la măsurarea veniturilor, consumului şi bunăstării, manuale ce au fost finalizate în anul 2012;

- furnizarea de informaţii de bază privind paritatea puterii de cumpărare: în perioada 2011-2012, INS a participat în cadrul proiectului „Furnizarea de informaţii de bază privind paritatea puterii de cumpărare” prin colectarea şi transmiterea la EUROSTAT şi OCDE a datelor şi metadatelor. Una dintre componentele proiectului „Furnizarea de informaţii de bază privind paritatea puterii de cumparare în domeniul sănatăţii ” a avut ca scop dezvoltarea unei metodologii de colectare de date din spitale pentru o listă de boli selectată şi inclusă în metodologia OCDE precum şi producerea de indicatori comparabili la nivel internaţional.

c) Participări la elaborarea de rapoarte şi studii organizate de OCDE Începând cu anul 2000, INS colectează şi diseminează statistici educaţionale cu ajutorul metodologiei comune UNESCO-OCDE-EUROSTAT (date comparabile referitoare la sistemul educaţional, progresul educaţiei şi tipuri de resurse alocate educaţiei). INS a realizat anual studii privind conturile de sănătate care răspund recomandărilor comune ale OCDE, EUROSTAT şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Totodată, INS transmite date şi informaţii statistice pentru chestionarul standardizat referitor la date şi metadate nefinanciare din domeniul sănătăţii armonizate la nivel european. În anul 2012, INS a transmis către OCDE un chestionar completat, referitor la trecerea de la PIB la VNB la solicitarea punctuală a OCDE.

3.5.4 Cooperarea bilaterală

Anul 2012 s-a remarcat, în mod special, prin creşterea numărului acţiunilor concrete de cooperare pe două relaţii, respectiv cu Institutul Naţional de Statistică al Bulgariei şi Biroul Naţional de Statistică al Moldovei (BNS). Astfel, în perioada 16-17 ianuarie 2012, a avut loc o misiune oficială în Bucureşti şi Braşov, condusă de Preşedintele INS Bulgaria, în cadrul cooperării bilaterale între INS România şi INS Bulgaria. - Obiectivele principale ale misiunii au fost:

- analiza problematicii Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor, acţiune de anvergură pentru cele două institute de stat;

- sursele de date pentru anchetele sociale ce folosesc datele administrative; metode de anchetare;

- folosirea integrată a datelor în statisticile sociale şi demografice; - folosirea GIS în practica BNS;

22

- semnarea Memorandumului de Colaborare. În anul 2012, au continuat acţiunile de acordare de asistenţă tehnică Biroului Naţional de Statistică al Republicii Moldova, pe teme precum: Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor, Recensământul General Agricol, Ancheta reconcilierii vieţii profesionale cu cea de familie, Ancheta indicatorilor economici pe termen scurt (UNICA), problematica tehnologiei informaţiei în statistică, educaţia şi pregătirea statistică etc. De asemenea, a fost finalizată şi aprobată nota concept a proiectului „Îmbunătăţirea disponibilităţii şi a încrederii în statisticile regionale pentru decidenţii din Republica Moldova”, proiect finanţat de Ministerul Afacerilor Externe al României din fonduri de asistenţă pentru dezvoltare (ODA). Ca urmare, împreună cu beneficiarul asistenţei, Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova, şi PNUD-Chişinău, a fost întocmită documentaţia proiectului, inclusiv bugetul detaliat al acestuia.

3.5.5 Participări ale INS la seminarii, grupe de lucru, conferinţe internaţionale

În anul 2012, experţi din cadrul INS au participat la peste 150 de acţiuni de tipul seminariilor, grupelor de lucru, conferinţelor, cursurilor de instruire, etc. Participarea la aceste grupuri de lucru a constituit o sursă esenţială de informaţii care au permis contactul permanent al experţilor INS cu noutăţile, modificările şi progresele în domeniile statistice specifice. A continuat iniţiativa de organizare de stagii pe termen scurt, anul 2012 fiind dedicat domeniului statisticii agriculturii, pentru care INS România a fost gazda colegilor din Turcia (10 septembrie – 22 decembrie 2012).

3.5.6 Atragerea de fonduri externe comunitare nerambursabile de către INS

După finalizarea în 2010 a implementării programelor de pre-aderare Phare Naţional şi Multi-Beneficiar de care statistica oficială românească a beneficiat de-a lungul timpului, INS şi-a propus în anul 2012 în materie de management al fondurilor externe comunitare nerambursabile să continue urmărirea sustenabilităţii rezultatelor obţinute în urma derulării acestor programe. INS se plasează printre instituţiile care au beneficiat, în cadrul facilităţilor şi fondurilor post-aderare, de surse importante de fonduri, demonstrând o capacitate de absorbţie de peste 80% a fondurilor alocate. Astfel, în cursul anului 2012, s-au derulat 37 granturi comunitare (în valoare de peste 9 milioane Euro), au fost finalizate 14 granturi comunitare şi s-a obţinut finanţare externă nerambursabilă pentru încă 13 contracte. Tot în categoria fondurilor post-aderare, se înscrie şi proiectul de mare anvergură de tip fonduri structurale; 25,4 milioane lei fonduri nerambursabile au fost atrase prin intermediul Fondului European de Dezvoltare Regională, în Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice, axa 3 – „Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor pentru sectoarele public şi privat”, prin crearea unui „portal web pentru preluarea on-line a datelor statistice”. Proiectul a fost finalizat la sfârşitul anului 2010, dar durabilitatea rezultatelor obţinute în urma implementării proiectului a fost urmărită cu stricteţe şi pe parcursul anului 2012. Noul proiect finanţat prin Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative „Îmbunătăţirea capacităţii administraţiei publice de măsurare a performanţelor administrative – baze de date, metodologii, instrumente de modernizare şi standardizare a tehnicilor de raportare statistică şi de caracterizare a performanţelor administraţiei publice” finanţat prin Programul

23

Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative în suma totală eligibilă de 19,5 milioane lei se află în prezent în derulare (http://www.insse.ro/cms/files/site_podca/index_podca.htm).

3.5.7 Statistică internaţională

În anul 2012, s-au editat: - capitolul de statistică internaţională din Anuarul Statistic al României; - capitolul de statistică internaţională din breviarul România în cifre; - tabelele de statistică internaţională din Anuarul de Comerţ Exterior al României; - leaflet-ul România în Uniunea Europeană; - leaflet-ul Principalii indicatori economico-sociali ai ţărilor iniţiativei BUDVA. Pe lângă publicaţiile mai sus enumerate, compartimentul de statistică internaţională s-a ocupat de soluţionarea de chestionare sau solicitări de date transmise ad-hoc de către organismele internaţionale sau autorităţile naţionale, de verificarea periodică a publicaţiilor şi a bazelor de date ale organizaţiilor internaţionale (Eurostat, ONU sau FAO) în vederea identificării indicatorilor statistici cu date incomplete sau lipsă pentru România.

3.6 Infrastructură statistică - tehnologia informaţiei

Întreaga activitate statistică a Sistemului Statistic Naţional, producerea de date şi informaţii statistice, bazată pe introducerea şi validarea datelor statistice, procesarea şi centralizarea datelor, diseminarea datelor atât pe suport electronic cât şi pe suport de hârtie, nu este posibilă în cadrul unui institut de statistică fără suportul tehnologiei informaţiei, fără o arhitectură IT şi de comunicaţii de date performantă, menţinută, dar mai ales dezvoltată în mod continuu.

Perfecţionarea activităţii de tehnologia informaţiei în Sistemul Statistic Naţional s-a concretizat în: • perfecţionarea şi îmbunătăţirea infrastructurii IT a sistemului informatic pentru realizarea

statisticii oficiale din România, care să poată susţine în condiţii superioare de calitate şi operativitate cercetările şi lucrările statistice din Sistemul Statistic Naţional;

• acordarea de asistenţă informatică tehnică pentru implementarea şi buna funcţionare a Centrului de contact al RPL/Ancheta de conjunctură, precum şi elaborarea documentaţiei de funcţionare a acestuia; s-a continuat implementarea virtualizării serverelor în sediul central începută în anul 2009. În acest moment, în institut există 8 servere de virtualizare conectate la două echipamente de stocare de mare capacitate care au fost extinse în cursul anului 2011. Pe aceste servere de virtualizare sunt în prezent un număr de 60 de servere virtuale în producţie;

• asigurarea condiţiilor tehnice de funcţionare pentru aplicaţiile web ce înregistrează trafic masiv, cum ar fi http://www.intrastat.ro, site-ul principal al INS http://www.insse.ro, precum şi site-ul de portal http://esop.insse.ro/esop-web/. În general, disponibilitatea acestora a fost apreciată la 95%, problemele apărute fiind remediate în cel mai scurt timp posibil;

• transmiterea la EUROSTAT prin intermediul sistemului eDAMIS (eWA-aplicaţie + eWP-portal) a datelor statistice la termenele prevăzute. De asemenea, s-a asigurat asistenţa tehnică şi pentru modul de transmitere a datelor statistice la EUROSTAT prin portal cu ajutorul formelor web (eWF). În acest mod, dintre toate ţările membre UE, România a înregistrat la sfârşitul anului 2012 unul dintre cele mai mari procente de acoperire a punctului unic de colectare a datelor statistice la EUROSTAT şi se situează pe locul 2 alături de alte 5 institute de statistică din UE, cu procentul de 92%, media UE fiind de 84%;

24

• asigurarea condiţiilor tehnice necesare funcţionării în condiţii cât mai bune a reţelelor Extranet, LAN şi WAN de calculatoare din INS şi a tuturor echipamentelor de calcul din dotarea INS;

• asigurarea funcţionării sistemului de poştă electronică Microsoft Exchange şi a conexiunilor la Internet pentru întregul sistem statistic;

• asigurarea suportului tehnic pentru funcţionarea echipamentelor de accelerare a aplicaţiilor şi optimizare a traficului de date în reţeaua WAN a INS, traficul fiind astfel redus cu 60%;

• actualizarea „Proiectului de reabilitare a reţelei de curenţi slabi pentru echipamente IT şi de telecomunicaţii”, urmând ca în anul 2013 să fie alocate fonduri pentru realizarea acestuia.

Proiectarea şi întreţinerea aplicaţiilor informatice derulate în anul 2012, activităţi de bază ale sistemului informatic statistic naţional, s-au concretizat prin următoarele:

• extinderea numărului de cercetări statistice cu raportare on-line, din aproape toate domeniile statisticii; astfel, în anul 2012 au fost lansate un număr de 62 de cercetări statistice, lunare, trimestriale şi anuale, utilizând portalul web de preluare on-line a datelor statistice, denumit generic e-SOP (e-Survey Online Portal);

• proiectarea, dezvoltarea şi întreţinerea aplicaţiilor informatice de colectare şi validare a datelor statistice la nivel central şi teritorial pentru anchetele statistice care nu au fost încă implementate în portalul e-SOP;

• realizarea aplicaţiilor informatice pentru obţinerea tabelelor de control şi a tabelelor de prezentare, care stau la baza tuturor publicaţiilor statistice ale INS;

• realizarea procedurilor informatice pentru obţinerea fişierelor în formatul specific de încărcare a bazelor de date centrale (TEMPO, BDL, BDJ);

• întreţinerea sistemului informatic Intrastat, privind comerţul intracomunitar; • administrarea serverelor de baze de date Oracle şi a serverelor de aplicaţii Oracle,

instalate în INS; • asigurarea asistenţei tehnice pentru utilizatorii interni şi externi ai portalului e-SOP.

Sistemul informatic e-SOP implementat la sfârşitul anului 2010, este un sistem care se bazează pe o infrastructură complexă proprie (14 servere pentru mediul de producţie şi 7 servere pentru mediul de implementare şi testare anchete) şi a fost proiectat pentru colectarea on-line a datelor din anchetele statistice direct de la unităţile raportoare de date statistice. După 2 ani de utilizare a acestui sistem, putem trage următoarele concluzii:

- Îmbunătăţiri pe care portalul e-SOP le-a adus în Sistemul Statistic Naţional: • sistem unic de introducere şi validare date, atât la unităţi, cât şi în direcţiile teritoriale de

statistică; • proiectarea uniformă a chestionarelor statistice şi a regulilor de validare; • asigurarea confidenţialităţii şi securităţii datelor; • stocarea microdatelor într-o bază de date unică; • uşurinţa efectuării modificărilor de chestionar/reguli de validare, chiar în timpul colectării

datelor; • gestionarea în mod unitar a eşantioanelor de unităţi;

25

• existenţa unui mediu profesional de testare a anchetelor, înainte de intrarea lor în producţie;

• posibilitatea urmăririi colectării datelor în timp real, de către toţi utilizatorii care au cont în portal.

- Puncte slabe ale sistemului portal e-SOP: • timp de răspuns nesatisfăcător, în special în perioadele de prelucrare a anchetei lunare

UNICA (indicatori pe termen scurt, raportare lunară); • obligativitatea utilizării anumitor browsere, pentru care sistemul a fost optimizat; • lipsa unei alternative off-line de raportare, utilizând sistemul e-SOP; • documentare insuficientă a sistemului; nu este posibilă afişarea tuturor notelor

metodologice; • descrierea corelaţiilor care implică formule matematice necesită cunoştinţe de

programare PL/SQL; • în legislaţie nu este prevăzută în mod expres raportarea on-line şi unităţile se prevalează

de acest aspect pentru a raporta pe hârtie.

- Riscuri: • chestionare statistice de complexitate mare, dificil de completat on-line; • timp mare de răspuns datorat numărului mare de corelaţii pe anchetă; • blocarea funcţionării datorată supraîncărcării infrastructurii (serverele infrastructurii

e-SOP, reţea); • creşterea ratei de non-răspuns; • nerespectarea termenului de finalizare a anchetei în cazul disfuncţionalităţilor în

prelucrare; • volum incomplet de date în cazul disfuncţionalităţilor în prelucrare; • resurse insuficiente pentru asigurarea suportului tehnic.

- Oportunităţi: • dezvoltarea, în cadrul mentenanţei, a unor funcţionalităţi noi, care au fost identificate

pentru optimizarea sistemului (de ex: în anul 2013 este prevăzut în caietul de sarcini proiectarea unui PDF inteligent, ca soluţie off-line de raportare);

• corectarea, în cadrul mentenanţei, a disfuncţionalităţilor existente; • optimizarea, în cadrul mentenanţei a funcţionalităţilor cu timp mare de răspuns; • utilizarea datelor din surse administrative care să permită simplificarea

chestionarelor sau chiar înlocuirea/eliminarea unor anchete statistice; • investiţii în infrastructură pentru mărirea capacităţii serverelor şi îmbunătăţirea

funcţionării reţelei. Cu ocazia alegerilor locale din 6 iunie, a referendumului naţional pentru demiterea preşedintelui României din 29 iulie şi a alegerilor parlamentare din 9 decembrie, INS a fost implicat din punct de vedere tehnic în realizarea următoarelor activităţi:

26

• achiziţionarea componentelor de natură informatică: calculatoare PC, imprimante, echipamente de reţea şi de telecomunicaţii, consumabile pentru tehnica de calcul, piese de schimb, alte servicii de natură IT;

• participarea în cadrul comisiilor de evaluare a ofertelor pentru realizarea sistemului informatic naţional specific celor 3 tipuri de evenimente electorale;

• asigurarea suportului IT în achiziţionarea, instalarea, configurarea şi implementarea componentelor software şi hardware necesare pentru realizarea sistemului de prelucrare şi centralizare a rezultatelor celor 3 tipuri de activităţi electorale;

• realizarea procedurii de personalizare a proceselor verbale, pe secţii de votare, utilizate în procesul alegerilor pentru scanare;

• tipărirea proceselor verbale personalizate pentru centralizarea rezultatelor referendumului şi alegerilor locale;

• implementarea, testarea şi exploatarea aplicaţiilor informatice puse la dispoziţia Biroului Electoral Central de către Autoritatea Electorală Permanentă.

Un aport semnificativ a fost adus la elaborarea documentaţiei pentru sistemul informatic din cadrul proiectului finanţat din fonduri europene „Îmbunătăţirea capacităţii administraţiei publice de măsurare a performanţelor administrative - baze de date, metodologii, instrumente de modernizare și standardizare a tehnicilor de raportare statistică şi de caracterizare a performanţelor administraţiei publice” Cod SMIS 26932, din cadrul Programului Operaţional de Dezvoltare a Capacităţii Administrative (PODCA).

3.7 Editarea publicaţiilor statistice

Activitatea de editare a publicaţiilor statistice desfăşurată în anul 2012 a avut ca principal obiectiv ridicarea nivelului profesional, în concordanţă cu progresele din domeniul tehnologiilor IT, respectiv lansarea spre publicul interesat a unor publicaţii cu o ţinută elegantă, atractivă, care să contribuie la îmbunătăţirea imaginii Institutului Naţional de Statistică pe plan intern şi internaţional şi de asemenea realizarea de economii la capitolul cheltuieli bugetare. Activitatea de editare a publicaţilor statistice s-a concretizat în realizarea următoarelor activităţi:

• proiectarea, machetarea, designul grafic, pregătirea pentru tipar şi multiplicarea, finisarea întregului tiraj de publicaţii din Programul de Activitate pe suport de hârtie şi electronic, însumând 2.630 de topuri de hârtie A4, din care au rezultat un număr de 22.285 exemplare tipărite pe hârtie şi 19.118 exemplare pe CD;

• multiplicarea instrumentarului necesar anchetelor şi cercetărilor statistice, însumând 10.197 topuri de hârtie A3;

• tehnoredactarea următoarelor publicaţii de sinteză şi periodice: Anuarul Statistic al României, România în cifre, Breviarul de turism, Anuarul de Comerţ Internaţional al României, Buletinul de preţuri, Buletinul de comerţ Internaţional, Catalogul publicaţiilor, Raportul de activitate. Editarea acestor lucrări în programe speciale a inclus atât formatul pentru tipărire pe hârtie, cât şi forma electronică ;

• editarea şi tipărirea unui „Leaflet” pentru Conferinţa privind recensămintele populaţiei şi locuinţelor, 22-23 noiembrie 2012 a Grupului de Iniţiativă Budva (BIG), organizată de INS în colaborare cu EUROSTAT.

27

• acordarea de suport tehnic pentru anonimizarea Declaraţiilor de avere pentru toţi angajaţii Institutului Naţional de Statistică, din sediul central şi direcţiile teritoriale.

3.8 Resurse Umane

Asigurarea unei baze durabile de dezvoltare a sistemului statistic presupune existenţa resurselor umane adecvate, atât din punct de vedere numeric, cât mai ales din punct de vedere calitativ.

• Structura personalului INS

În anul 2012, INS a funcţionat în baza H.G. 957/2005 privind organizarea şi funcţionarea INS republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Astfel, numărul maxim de posturi este de 2.159, din care 707 în aparatul central şi 1.452 în direcţiile teritoriale de statistică (DTS).

Din numărul maxim de posturi de 2.159, 1.772 sunt posturi ocupate şi 387 sunt posturi vacante, rezultând un grad de ocupare de 82,1%.

Tabel nr. 7: Situaţia posturilor în anul 2012∗

INS Nr. maxim de posturi

Nr. posturi ocupate

Nr. posturi vacante

Grad ocupare

(%) Aparat central 707 487 220 68,9

DTS 1452 1285 167 88,5 Total INS 2159 1772 387 82,1

Cheltuielile de personal la nivelul anului 2012 au fost în valoare de 70,224 mil. lei (Programul Statistic Naţional Anual - 58,6 milioane lei şi RPL - 11,6 milioane lei). În anul 2012, în cadrul Institutului Naţional de Statistică, în conformitate cu H.G. nr.1502/2009 privind organizarea şi desfăşurarea Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor în România, a funcţionat Secretariatul Tehnic al Comisiei Centrale pentru Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor. Pentru efectuarea lucrărilor de pregătire, organizare, culegere, operare, prelucrare a datelor şi publicare a rezultatelor recensământului, INS-ului i-a fost repartizat un număr de 821 posturi contractuale pe perioadă determinată, astfel:

• 33 posturi în cadrul aparatului propriu al Institutului Naţional de Statistică; • 788 posturi pentru direcţiile teritoriale de statistică, din care 500 salariaţi au asigurat

procesarea datelor.

∗ exclusiv personalul contractual suplimentar angajat pentru efectuarea Recensământului

Populaţiei şi al Locuinţelor precum şi cel angajat pentru efectuarea Recensamântului General Agricol 2010.

28

La nivelul institutului, din numărul total de posturi de 2.159 prevăzut de H.G. 957/2005, 96% sunt funcţii publice şi cca. 4% sunt posturi contractuale pe perioadă nedeterminată. Din numărul total de posturi ocupate de 1.772, personalul tânăr cu vârsta sub 30 de ani reprezintă circa 5%, iar personalul cu vârsta peste 56 de ani reprezintă aprox. 17%.

Tabel nr. 8: Structura personalului din INS, pe grupe de vârstă

Grupe de vârstă <=30 [31 - 45] [46 - 55] >=56 INS

Nr. total posturi ocupate nr.

posturi % nr. posturi

% nr. posturi % nr.

posturi %

Aparat central

487 45 9,2 237 48,7 131 26,9 74 15,2

DTS 1285 39 3,0 553 43,0 471 36,7 222 17,3

Total INS

1772 84 4,7 790 44,6 602 34,0 296 16,7

În cursul anului 2012 au fost angajaţi prin transfer 53 de salariaţi şi au plecat din sistem 80 de persoane din care 40 prin pensionare şi 24 prin acordul părţilor. Tabel nr. 9: Situaţia personalului angajat şi plecat din INS în anul 2012

Angajări (prin transfer) Plecări Aparat central 18 27 DTS 35 53 Total 53 80

Şi în anul 2012, Institutul Naţional de Statistică a funcţionat la nivel de avarie, fiind înregistrate 387 posturi vacante, ceea ce reprezinta 18% din numărul de personal aprobat. Un număr de 34 de persoane şi-au încetat raporturile de serviciu prin pensionare, 11 din aparatul central şi 23 din direcţiile teritoriale de statistică, în cursul anului 2012. În raportul vizitei misiunii de dialog pe procedura deficitului excesiv a delegaţiei PDE EUROSTAT, care a avut loc la INS în perioada 11-13.07.2011 a fost menţionat faptul că EUROSTAT susţine propunerile şi planurile institutelor naţionale de statistică de a aloca resurse substanţiale în ceea ce priveşte numărul angajaţilor, recomandând Guvernului României să susţină aceste propuneri. Insuficienţa resurselor a condus la exprimarea de rezervări privind calitatea datelor raportate în cadrul PDE de România. Demersurile făcute de INS s-au materializat prin elaborarea a două memorandumuri, unul deja aprobat pentru ocuparea a 15 posturi vacante, cel de-al doilea fiind în curs de aprobare pentru ocuparea unui număr de 12 posturi vacante. Cele 27 de posturi solicitate sunt posturi finanţate şi reprezintă 9,31% din numărul total de posturi vacantate după intrarea în vigoare a OUG 34/2009 (faţă de maxim 15% cât prevăd reglementările în vigoare), solicitarea INS încadrându-se în prevederile art. 22 alin. 2 din O.U.G.

29

nr. 34/2009, cu modificările şi completările ulterioare. O diminuare a acestui număr ar avea consecinţe grave asupra funcţionării şi îndeplinirii misiunii şi obiectivelor INS. Din punct de vedere al profilului educaţional, personalul cu studii superioare reprezintă 85% din totalul personalului, din care 60% din salariaţi sunt absolvenţi de studii superioare economice şi 23% sunt absolvenţi de studii superioare tehnice. Tabel nr. 10: Structura personalului din INS cu studii superioare după specializări

Studii superioare economice tehnice profil

umanist administrative juridice alte

specializări INS Nr. total posturi

cu studii superioare nr.

posturi % nr. posturi % nr.

posturi % nr. posturi % nr.

posturi % nr. posturi %

Aparat central 440 203 46,1 111 25,2 54 12,3 25 5,7 24 5,5 23 5,2

DTS 1064 697 65,5 240 22,6 21 2,0 33 3,1 36 3,4 37 3,5

Total INS 1504 900 59,8 351 23,3 75 5,0 58 3,9 60 4,0 60 4,0

Din totalul personalului cu studii superioare, 39% reprezintă personalul care a absolvit programe de master, cursuri postuniversitare sau care deţin titlul de doctor. Nivelul ridicat de specializare a personalului (doctori, absolvenţi de master şi/sau studii postuniversitare) permite implementarea în condiţii de calitate a programului de mentorat pentru dezvoltarea cunoştinţelor şi competenţelor personalului tânăr, în scopul adaptării continue a Sistemului Statistic Naţional la cerinţele Sistemului Statistic European.

Tabel nr. 11: Structura personalului din INS cu studii superioare după nivelul studiilor post-licenţă

Studii post-licenţă

Absolventi de master Absolventi de postuniversitar

Personal care detine titlul de doctor INS

Nr. total posturi cu

studii superioare

nr. posturi % nr. posturi % nr.

posturi %

Aparat central 440 46 10,5 123 28,0 18 4,1

DTS 1064 131 12,3 267 25,1 4 0,4 Total INS 1504 177 11,8 390 25,9 22 1,5

De menţionat că în perioada 2005-2012, au fost detaşaţi temporar la EUROSTAT 9 persoane. Din păcate, sau ca un semn de recunoaştere a profesionalismului acestor persoane, 6 dintre ei au devenit ulterior salariaţi ai EUROSTAT.

30

• Salarizarea personalului

În anul 2012, salarizarea personalului precum şi reîncadrarea acestuia s-a făcut în conformitate cu Legea - cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu Legea nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art.11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar. De asemenea, în cursul anului 2012, în conformitate cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2012 privind aprobarea unor măsuri pentru recuperarea reducerilor salariale, cuantumul brut al salariilor de bază a fost majorat astfel: cu 8%, începând cu data de 1 iunie 2012 şi cu 7,4 % începând cu data de 1 decembrie 2012. Salariul mediu brut în INS în anul 2012 a fost de 2158 lei, astfel câştigurile salariale ale personalului din INS se situează pe unul dintre ultimele locuri din administraţia publică (locul 60 din 66). Condiţiile salariale superioare de pe piaţa muncii, faţă de cele asigurate în Institutul Naţional de Statistică, au impact negativ în procesul de atragere şi de menţinere a personalului calificat, iar pentru tineri nivelul de salarizare este neatrăgător, ceea ce explică şi numărul redus al acestora. • Perfecţionarea profesională a personalului INS

Integrarea personalului INS în procesele de formare profesională, de educaţie continuă, pentru a face faţă provocărilor actuale şi viitoare, a constituit în anul 2012 o prioritate a Institutului Naţional de Statistică, iar acest lucru a fost asigurat prin Programul anual de pregătire profesională. În anul 2012, din Institutul Naţional de Statistică – aparatul central şi unităţile teritoriale de statistică, 1.868 funcţionari publici au participat şi au absolvit 91 de programe de pregătire organizate cu sprijinul CNPS, ASE, ANFP, MAE şi alţi furnizori de pregătire profesională. Numărul de participări la programe de pregătire profesională, în anul 2012, raportat la numărul de salariaţi, reprezintă un procent de 105% faţă de 91% în anul 2011 şi faţă de 63% în anul 2010. Tabel nr. 12: Programe de pregătire profesională

2011 2012

Nr. programe

pregătire profesională

Nr. participări Nr. programe

pregătire profesională

Nr. participări

DTS 64 1300 59 1365 Aparat central 34 302 33 504 Total 98 1602 92 1869

Programele de pregătire profesională au vizat cu preponderenţă domenii precum statistica 51%, management 23%, IT 22%. Tot în anul 2012, din totalul funcţionarilor publici instruiţi la nivelul aparatului central al INS, 41% au beneficiat de programe gratuite de pregătire profesională, organizate în cadrul a două proiecte, unul derulat de ASE în parteneriat cu INS „Creşterea capacităţii adiminstrative şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor prin formare continuă specializată”, iar celălalt derulat de MAE „Planul multianual de formare în limba franceză a funcţionarilor români”, continuând astfel, în

31

cadrul acestui proiect, colaborarea începută în anul 2007 de INS cu Ministerul Afacerilor Externe şi Institutul Francez din România. Din totalul funcţionarilor publici instruiţi la nivelul UTS, 20% au beneficiat atât de programe de pregătire profesională gratuite, organizate în cadrul unui alt proiect derulat de ASE în parteneriat cu INS: „Profesionalism la nivelul direcţiilor judeţene de statistică”, precum şi de cursul privind Sistemul de control intern/managerial, organizat gratuit cu sprijinul UCAAPI-MFP. În cadrul programului de cursuri ESTP organizat de EUROSTAT, un număr de 7 persoane au participat la următoarele cursuri: ESA 95 National Accounts, Government Finance Statistics, Economical Accounts for Agriculture, GIS, Advanced Seasonal Adjustments, Water Statistics şi Environmental Taxes.

3.9 Resurse bugetare şi execuţia bugetară

Finanţarea activităţilor Institutului Naţional de Statistică - aparat central şi ale unităţilor subordonate s-a realizat din fonduri de la bugetul de stat, din venituri proprii şi din fonduri externe nerambursabile acordate de Uniunea Europeană, prin diferite granturi la care Institutul Naţional de Statistică a aplicat în anul 2012, ori erau în curs de desfăşurare din anul 2011. În condiţiile de austeritate ale bugetului pe anul 2012, prin raţionalizarea şi prioritizarea cheltuielilor, Institutul Naţional de Statistică a reuşit să acopere cheltuielile necesare realizării Programului Statistic Naţional Anual 2012, respectiv ale tuturor cercetărilor statistice programate pentru anul 2012, pentru care s-au efectuat plăţi în suma de 77.374 mii lei. De asemenea, s-a asigurat finanţarea acţiunilor care au fost realizate de Institutul Naţional de Statistică privind finalizarea Recensământului General Agricol din anul 2010, pentru care s-au realizat plăţi în sumă de 867 mii lei de la buget şi 1.066 mii lei din fonduri externe nerambursabile, precum şi pentru continuarea Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor 2011, pentru care s-au realizat plăţi în sumă de 20.989 mii lei. În anul 2012, din vânzările de date şi publicaţii statistice, s-au realizat venituri în sumă de 775 mii lei de la beneficiarii interni şi externi, prin „Activitatea de diseminare a informaţiilor statistice româneşti“ la nivelul Institutului Naţional de Statistică şi al direcţiilor teritoriale de statistică. Faţă de veniturile în sumă de 775 mii lei obţinute din activitatea finanţată din venituri proprii, respectiv „Diseminarea informaţiilor statistice româneşti” s-au realizat cheltuieli de 718 mii lei. În ceea ce priveşte finanţarea din fonduri externe nerambursabile, în anul 2012 s-a derulat un număr de aproximativ 35 granturi independente. Execuţia cheltuielilor din bugetul de stat, fonduri externe nerambursabile şi venituri proprii pentru anul 2012 comparativ cu anul 2011 este prezentată în Anexa nr. 2.

3.10 Centrul Naţional de Pregătire în Statistică

În conformitate cu obiectivele stabilite prin HG nr. 295/2003, Centrul Naţional de Pregătire în Statistică (CNPS) aflat în subordinea INS, instituţie publică cu personalitate juridică, finanţată integral din venituri proprii, a asigurat în anul 2012, formarea profesională continuă pentru personalul din serviciile de statistică oficială şi dezvoltarea de proiecte de cercetare din programul naţional PN II, proiecte finanţate din Fonduri Structurale Europene, un proiect finanţat de Comisia Europeană din fonduri FP7, precum şi asistenţa tehnică pentru statisticile oficiale din alte ţări: state membre UE, ţările ASEAN, Macedonia, Turcia, Iordania.

32

• Activitatea de pregătire profesională

Programul de pregătire profesională, conceput pentru anul 2012, a fost structurat pe patru categorii de cursuri: 1. Cursuri adresate funcţionarilor publici din INS şi din administraţia publică; 2. Cursuri adresate funcţionarilor publici din direcţiile teritoriale de statistică; 3. Cursuri pentru statisticieni din alte instituţii publice: BNR, ADR Brăila, etc; 4. Cursuri adresate firmelor şi publicului „Dezvoltarea culturii statistice prin cursuri de o zi ” şi

cursuri de statistică avansată. Statistic, realizarea acestor cursuri este prezentată în tabelul de mai jos:

Tabel nr. 13: Cursuri

Sursa de finanţare Categoria cursului Nr.

cursuri Nr.

participanţi Buget INS Cursuri pentru funcţionarii publici din INS 9 266 Buget INS Cursuri pentru funcţionarii publici din DRS/DJS 51 1094

Contra cost Cursuri destinate firmelor şi publicului: Intrastat, Vodafone Romania

13 171

Gratuit Curs organizat de CNPS cu sprijinul Min.Finanţelor – UNCASMF, „Audit şi control managerial intern”

1 80

Programele de perfecţionare profesională au avut la bază oferta CNPS, îmbunătăţită cu propunerile direcţiilor din aparatul central şi din unităţile teritoriale de statistică.Tematica a cuprins metodologii utilizate în statisticile comunitare, Codul de practici al statisticilor europene, măsurarea şi evaluarea calităţii datelor statistice, comunicare şi audit intern, informatica aplicată în statistică, analiza statistică-funcţii de corelaţie şi regresie, baze de date statistice, statistica întreprinderilor, statistica macroeconomică. Prin organizarea acestor cursuri s-au atins obiective ca:

- armonizarea statisticii naţionale cu cele mai noi cerinţe ale Sistemului Statistic European;

- obţinerea unui mai bun management al timpului şi proiectelor (workshop-uri organizate cu sprijinul firmei COMPASS Training);

- susţinerea calităţii şi eficienţei proceselor şi produselor statistice; - întărirea rolului INS de coordonator al Sistemului Naţional Statistic prin ridicarea

nivelului profesional al personalului din cadrul acestui sistem.

• Realizarea proiectelor de cercetare ştiinţifică

În luna februarie 2008, Centrul Naţional de Pregătire în Statistică a depus la Colegiul Consultativ pentru Cercetare-Dezvoltare şi Inovare, Raportul de Autoevaluare pentru atestarea capacităţii de a desfăşura activităţi de cercetare ştiinţifică.

Agenţia Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică şi Inovare, prin Decizia nr. 9725/25.08.2008, atestă Centrul Naţional de Pregătire în Statistică să desfăşoare activitate de cercetare.

În anul 2012, CNPS este partener în Proiecte de asistenţă tehnică pentru oficii naţionale de statistică din alte ţări (state membre UE, ţările ASEAN, Macedonia, Turcia, Iordania).

În calitate de partener, CNPS s-a implicat în noi proiecte şi a continuat activitatea de realizare a unor proiecte mai vechi, de cercetare, din fonduri structurale.

33

Tabel nr. 14: Situaţia proiectelor dezvoltate de CNPS

Nr. crt. Instituţie contractantă Denumire proiect Stadiu proiect

1. Blocul Naţional Sindical Biroul pentru observarea pieţei muncii şi a calităţii locurilor de muncă

Câştigat şi aflat în execuţie din anul 2010 – august 2012

2. Fundaţia pentru Democraţie Cultura şi Libertate - filiala Călăraşi - FDCL

Sistem de Indicatori Statistici privind dezvoltarea socio-economică a zonei transfrontaliere România-Bulgaria

Câştigat şi aflat în execuţie din aprilie 2011

3. Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului

Managementul corelării sistemului de învăţământ cu piaţa muncii

Câştigat şi aflat în execuţie din martie 2011

4. Fundaţia Pentru Dezvoltarea Societăţii Civile Economice

Promovarea economiei sociale din România prin cercetare, educaţie şi formare profesională la standarde europene - PROMETEUS

Câştigat şi aflat în execuţie din septembrie 2010

5. Academia de Studii Economice

Sisteme moderne de practică pentru facilitarea accesului la piaţa muncii pentru viitorii specialişti în statistică şi previziune economică sau informatică economică

Câştigat şi aflat în execuţie din august 2010

Tot în calitate de partener, CNPS s-a implicat în proiectul „DATA without Boundaries” (Date fără frontiere) finanţat de Comisia Europeană – programul FP7, începând cu luna mai 2011. • Personal Statul de funcţiuni conţine 21 posturi din care sunt ocupate 6.

Activităţile de cercetare şi instruire se desfăşoară cu angajarea temporară de experţi cu calificare superioară din cadrul INS sau cadre didactice universitare. Astfel, în anul 2012, numărul mediu de angajaţi ai CNPS a fost de 30 persoane.

• Buget 2012

Execuţia bugetară 2012:

- disponibil 01.01.2012: 1.149.771 lei - disponibil 31.12.2012: 692.059 lei (exclusiv contul de prefinanţare din Trezorerie) - disponibil 31.12.2012: 15.509 lei (în contul de prefinanţare din Trezorerie)

Tabel nr. 15: Cifra de afaceri (lei)

2007 2008 2009 2010 2011 2012 1.072.868 1.715.753 1.420.055 2.099.556 3.775.805 1.923.023

34

Tabel nr. 16: Structura veniturilor

Structura veniturilor (lei) Nr. crt.

Tip venit 2008 2009 2010 2011 2012

1 Cursuri INS 117.029 119.350 52.826 27.810 60.329

2 Cursuri DJS (inclusiv instruire RPL 2011) 164.963 82.610 73.339 1.272.400 46.999

3 Cursuri cu alte unităţi 192.228 99.110 90.512 25.004 50.236 4 Cercetare, din care: 1.162.422 1.020.527 1.538.160 1.155.722 511.856 Naţională 623.904 601.990 1.048.613 897.699 353.313 Internaţională 538.518 418.537 489.547 258.023 158.543

5 Sponsorizări 48.057 70.374 22.700 24.000 9.500 6 Diferenţe de curs valutar 29.429 22.512 23.253 20.290 13.876 7 Dobânzi 1.625 5.572 2.486 2.830 3.437

8 Venituri din fonduri structurale - - 288.280 1.247.749 1.226.790

Total 1.715.753 1.420.055 2.099.556 3.775.805 1.923.023

35

4 Lucrări statistice de importanţă naţională: Recensământul General Agricol 2010 şi Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor 2011

4.1 Recensământul General Agricol

Recensământul General Agricol - 2010 s-a realizat pentru a doua oară în România, ca acţiune statistică de importanţă naţională. Lucrările pregătitoare au fost demarate încă din anul 2008, având cadrul legal european asigurat de: Regulamentul (CE) nr. 1166/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 noiembrie 2008, privind anchetele structurale în agricultură și ancheta privind metodele de producție agricolă și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 571/88 al Consiliului, precum şi Regulamentul (CE) nr. 1200/2009 al Comisiei din 30 noiembrie 2009, de punere în aplicare a Regulamentului nr. 1166/2008 al Parlamentului European și al Consiliului referitor la anchetele privind structura exploataţiilor agricole și anchetele privind metodele de producţie agricolă, în ceea ce privește coeficienţii de unitate de șeptel și definiţiile caracteristicilor. Cadrul legal naţional a fost asigurat de Legea nr. 153/2008 privind efectuarea recensământului general agricol din România şi Hotărârea Guvernului nr. 1370/2009 privind organizarea şi efectuarea recensământului general agricol din România, cu modificările şi completările ulterioare. Trebuie precizat că Recensământului General Agricol 2010 i s-a alocat un sprijin financiar din partea Comisiei Europene în valoare de 4 milioane euro. La această sumă, s-a adăugat Contribuţia naţională în valoare de 95,6 milioane lei, pentru anii 2010, 2011, 2012, sume incluse în bugetul INS (circa 27%), în bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (circa 66%) şi al Ministerului Administraţiei şi Internelor (circa 7%). Dincolo de condiţia asumată de România ca stat membru al Uniunii Europene, de respectare a legislaţiei europene în domeniul statisticii agricole, Recensământul General Agricol din România, finalizat în anul 2012, a asigurat: • obţinerea de date statistice comparabile la nivel internaţional, indispensabile procesului de

participare a României la Politica Agricolă Comună; • fundamentarea măsurilor pentru elaborarea Planului Naţional de Dezvoltare şi a altor

programe care vizează, în principal, agricultura şi dezvoltarea rurală; • consolidarea sistemului statistic agricol prin obţinerea de noi date şi informaţii privind

exploataţiile agricole şi caracteristicile structurale ale acestora; • actualizarea Registrului Statistic al Exploataţiilor Agricole (REXA), bază de eşantionare

necesară realizării cercetărilor statistice prin sondaj, din domeniul agriculturii; • furnizarea de date şi informaţii necesare dezvoltării Reţelei de Informaţii Contabile Agricole

(RICA); • informaţii privind structura exploataţiilor agricole, la nivel naţional, macroregiuni, regiuni de

dezvoltare şi judeţe; • stabilirea tipologiei şi dimensiunii economice a exploataţiilor agricole.

36

4.2 Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor 2011

În anul 2012 au continuat activităţile Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor în direcţia asigurării condiţiilor optime pentru prelucrarea şi prezentarea rezultatelor provizorii şi preliminare. Comisia Centrală pentru Recensamântul Populaţiei şi al Locuinţelor şi principalele instituţii responsabile, INS şi Ministerul Administraţiei şi Internelor, au desfăşurat o serie de activităţi, care s-au concretizat în: • prelucrarea şi validarea rezultatelor provizorii şi preliminare ale RPL 2011 (colectate în

tabelele centralizatoare completate de recenzori în perioada imediat următoare colectării datelor în teren);

• diseminarea rezultatelor provizorii şi preliminare ale RPL 2011 (prin comunicate de presă ale Comisiei Centrale pentru Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor din 2 februarie şi respectiv, 20 august 2012);

• prelucrarea datelor anchetei de control a RPL 2011; • introducerea datelor din formularele individuale; • proiectarea primei serii de tabele de prezentare a rezultatelor definitive ale RPL 2011. Colectarea datelor, ca punct de plecare deosebit de important pentru activităţile de prelucrare şi validare a datelor, a fost marcată de unele restricţii şi impedimente inerente (problemele de sectorizare a teritoriului, durata scurtă, reticenţa unor persoane de a fi recenzate, necesitatea atragerii şi înlocuirii unui număr semnificativ de recenzori care au renunţat să mai participe la acţiune, nivelul necorespunzător al pregătirii unor recenzori) care au influenţat activităţile ulterioare. Principalul efect al acestor impedimente a fost faptul că, o mică parte a locuinţelor şi respectiv a populaţiei a rămas nerecenzată, ceea ce a impus Secretariatului Tehnic al Comisiei Centrale al RPL găsirea unor soluţii de surmontare a acestei probleme. În cursul anului 2012 INS a făcut demersurile necesare pentru a obţine accesul, în vederea folosirii exclusiv în scopuri statistice, la o serie de surse administrative care să permită, în 2013, efectuarea activităţilor de recuperare a informaţiilor lipsă din baza de date a RPL şi prin aceasta, asigurarea completitudinii recensământului populaţiei şi al locuinţelor din anul 2011. Dincolo de problematica specifică tradiţională a Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor, actuala rundă a fost îmbogăţită tematic prin abordarea unor aspecte noi, derivate nemijlocit din programul guvernamental şi preocupările autorităţilor centrale şi locale ale administraţiei publice, precum migraţia externă temporară şi definitivă, pregătirea profesională continuă a populaţiei, nivelul şomajului, aspecte ale vieţii sociale - educaţie, starea sănătăţii, pornind de la mediul individual la cel ambiental al gospodăriei şi colectivităţilor umane în structuri şi profiluri variate, sub aspect geografic şi al clasificărilor administrativ-teritoriale ale ocupaţiilor şi altele. Activităţile de prelucrare a rezultatelor recensământului au avut în vedere respectarea legislaţiei europene, în special asigurarea condiţiilor pentru respectarea cerinţelor Regulamentului (CE) nr. 519/2010 al Comisiei din 16 iunie 2010 de adoptare a programului de date statistice şi de metadate privind Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor prevăzut de Regulamentul (CE) nr. 763/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului, în ceea ce priveşte construirea hipercuburilor (formatul standard de diseminare a rezultelor recensămintelor populaţiei şi ale locuinţelor în runda 2010-2011 pentru toate statele membre ale UE). De asemenea, activitatea de diseminare a rezultatelor provizorii, precum şi a celor definitive a ţinut şi va ţine cont de tematica şi subiectele detaliate în Regulamentul (CE) nr. 763/2008 al

37

Parlamentului European şi al Consiliului din 9 iulie 2008 privind Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor. Rezultatele recensământului oferă o bază informaţională, de valoare excepţională, Guvernului, administraţiei centrale şi locale şi altor organisme implicate în formularea scenariilor, strategiilor şi politicilor în domeniul populaţiei. Acestea oferă o bază solidă măsurilor ce trebuie luate pentru: reducerea declinului demografic şi reluarea procesului de creştere a numărului populaţiei şi de redresare a structurii pe vârste a acesteia, a sporirii gradului şi nivelului educaţional al populaţiei şi, nu în ultimul rând, a diminuării impactului fenomenului de risc major privind dimensiunea şi dinamica procesului migraţiei externe. În plan statistic şi al organizării unui sistem integrat, coerent, de evidenţă al mişcării naturale şi migratorii a populaţiei, Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor 2011, deosebit de important prin obiectivele sale, reprezintă, de asemenea, o sursă de informaţii şi un instrument util pentru câteva acţiuni viitoare, cum ar fi:

- dezvoltarea de indicatori calculaţi pe baza datelor incluse în registre statistice, ceea ce va conduce la reducerea sarcinii respondenţilor;

- estimarea completă a migraţiei externe în perioada intercenzitară următoare; - dezvoltarea bazei de date geospaţiale; - estimarea unor indicatori din domeniul social la nivel de localitate, imposibilă în cazul

cercetărilor selective prin sondaj, din cauza volumelor eşantioanelor pe care se desfăşoară acestea;

- construirea bazei de sondaj a INS, necesară pentru selectarea eşantioanelor pe care se vor realiza cercetările selective în gospodăriile populaţiei.

38

5 Activităţile Programului Statistic Naţional Anual - 2012 Într-o viziune cuprinzătoare, procesul de producţie statistică include activităţile de proiectare, cercetare şi dezvoltare metodologică, producţia propriu-zisă a datelor statistice şi diseminarea produselor şi a serviciilor statistice. Producţia datelor şi a informaţiilor statistice a reprezentat şi în anul 2012 setul nodal al activităţii Institutului Naţional de Statistică, înglobând diverse procese de producţie, care au antrenat marea majoritate a resurselor umane, materiale şi financiare disponibile. Producţia statistică a fost preponderent determinată de cererea de date statistice. Reflectarea cerinţelor informaţionale a rezultat dintr-un proces îndelungat de consultare, între producătorii de statistici oficiale şi utilizatorii acestora, iar rezultatul acestor consultări a fost consemnat în Programul Statistic Naţional Anual (PSNA) 2012, care a oferit baza legală a solicitărilor adresate furnizorilor de date – întreprinderi, gospodării şi persoane individuale, organizaţii publice sau private. Programul Statistic Naţional Anual a constituit suportul alocării resurselor necesare, în special în ceea ce priveşte finanţarea activităţilor statistice . Programul Statistic Naţional Anual pentru anul 2012 a pus în evidenţă cercetările statistice, lucrările, studiile şi publicaţiile statistice pe domenii, precum şi alte operaţiuni necesare pentru producerea în mod eficient a datelor statistice de calitate, cum ar fi: elaborarea de clasificări şi nomenclatoare de utilitate generală, dezvoltarea şi administrarea registrelor statistice, gestionarea bazelor de sondaj, administrarea bazelor de date şi metadate, etc.

5.1 Standardizare statistică

Infrastructura statistică, în sens larg, reprezintă ansamblul instrumentelor şi cunoştinţelor care contribuie la obţinerea de date statistice fiabile, de încredere. Instrumentele de standardizare statistică constituie una din principalele componente ale infrastructurii statistice, dintre care putem enumera: clasificările şi registrele statistice, bazele de sondaj speciale, utilizate pentru selectarea eşantioanelor cercetărilor statistice, sistemul meta-informaţional.

5.1.1 Baze de sondaj

Registrele statistice sunt instrumentul de înregistrare sistematizată şi actualizată, în format electronic, a diferitelor categorii de entităţi statistice ce fac obiectul cercetărilor statistice. Ele servesc pentru constituirea bazelor de sondaj necesare extragerii eşantioanelor reprezentative şi ca sursă pentru statisticile specializate. Institutul Naţional de Statistică întreţine şi dezvoltă Registrul statistic al întreprinderilor (REGIS) şi Registrul Exploataţiilor Agricole (REXA).

• Registrul statistic al întreprinderilor (REGIS)

Registrul statistic al întreprinderilor oferă infrastructura necesară tuturor cercetărilor statistice de întreprinderi, iar obiectivul principal a constat în actualizarea la timp pe baza surselor administrative a tuturor informaţiilor care stau la baza datelor statistice relevante, de calitate, armonizate cu standardele şi normele statistice ale Uniunii Europene. În anul 2012 Registrul Statistic al întreprinderilor s-a constituit ca sursă pentru noi informaţii statistice:

39

- Registrul European al Grupurilor de Întreprinderi: actualizarea pe baza transmiterii de microdate la EUROSTAT referitoare la întreprinderile din România, care fac parte din grupurile europene de întreprindere;

- Portalul web - preluarea on-line a datelor statistice de la unităţile de observare - prin asigurarea infrastructurii: furnizarea listelor de unităţi raportoare, încărcarea clasificărilor şi nomenclatoarelor de lucru.

• Registrul Statistic al Exploataţiilor Agricole (REXA)

Registrul Statistic al Exploataţiilor Agricole (REXA) este folosit la construirea eşantioanelor pentru cercetările statistice prin sondaj, din domeniul agriculturii. După finalizarea Recensământului General Agricol 2010, REXA a fost reproiectat şi actualizat în totalitate, astfel încât să ţină cont atât de noile tipuri de exploataţii agricole, cât şi de localizarea geo-referenţială a acestora, după coordonatele de latitudine şi longitudine, conform metodologiei EUROSTAT.

• Baza de sondaj în domeniul social – EMZOT

Activităţile desfăşurate în anul 2012 s-au focalizat pe gestiunea Eşantionului Master de Zone Teritoriale (EMZOT), extragerea eşantioanelor pentru anchetele în gospodării, calculul coeficienţilor de extindere şi calculul indicatorilor pentru realizarea rapoartelor de calitate. Gestiunea bazei de sondaj în domeniul social a presupus actualizarea locuinţelor din EMZOT cu date din anchetele realizate, pregătirea bazei în vederea extragerii eşantioanelor pentru anchetele în gospodării şi elaborarea de statistici pe baza informaţiilor din baza de sondaj. Extragerea eşantioanelor pentru anchetele în gospodării a presupus proiectarea şi realizarea procedurilor de selecţie a locuinţelor şi pregătirea nomenclatoarelor de locuinţe pentru fiecare anchetă şi transmiterea lor la direcţiile teritoriale de statistică. Baza de sondaj EMZOT a stat la baza realizării unor activităţi statistice, precum:

• calculul coeficienţilor de extindere: proiectarea şi realizarea procedurilor pentru calculul ponderilor de bază, aplicarea de proceduri de ajustare a non-răspunsurilor totale, proiectarea şi realizarea procedurile pentru redresarea eşantionului şi calculul ponderilor finale, determinarea ponderilor transversale pentru ancheta asupra calităţii vieţii - ACAV pentru anul 2011 şi a ponderilor longitudinale pentru ACAV anii 2007-2010;

• calculul indicatorilor pentru realizarea rapoartelor de calitate: - calculul erorilor de eşantionare (abaterea standard, varianţa, coeficientul de variaţie), a

ratei de non-răspuns pe total şi pe cauze, a erorilor datorate bazei de sondaj, pentru evaluarea calităţii datelor din Ancheta forţei de muncă în gospodării (AMIGO-2011 şi AMIGO-2012 trimestrială);

- calculul erorilor de eşantionare (abaterea standard, varianţa, coeficientul de variaţie), a ratei de non-răspuns pe total şi pe cauze, pentru evaluarea calităţii datelor din modulul ad-hoc al anchetei AMIGO 2011 şi din Ancheta privind accesul gospodăriilor la tehnologia informaţiilor şi comunicării - TIC 2012.

• calculul erorilor de eşantionare (abaterea standard), a ratei de non-răspuns şi a erorilor datorate bazei de sondaj pentru evaluarea calităţii datelor din cercetarea statistică ACAV 2011 şi ACAV longitudinal 2007 – 2010;

40

• calculul indicatorilor statistici din domeniul social: indicatori de incluziune socială din Ancheta Bugetelor de Familie (ABF) pentru anul 2011, indicatori după Metoda Deschisă de Coordonare (OMC) din ancheta ACAV pentru anul 2011.

Activităţi noi realizate în anul 2012:

- elaborarea procedurilor informatice şi extragerea eşantionului anchetei TUS, valul trei şi patru, precum şi pregătirea nomenclatorului de locuinţe şi transmiterea la direcţiile teritoriale de statistică;

- calculul coeficienţilor de extindere pentru Ancheta educaţiei adulţilor (AEDA) 2011; - calculul erorilor de eşantionare şi completarea Raportului de calitate pentru ancheta AEDA

2011; - proiectarea noii baze de sondaj EMZOT pe baza datelor din centralizatoarele RPL 2011:

dimensionarea EMZOT; definirea straturilor; definirea unităţilor primare pe medii de rezidenţă; stabilirea mărimii minime a unei UP.

5.1.2 Baze de date

Bazele de date centrale ale INS, principala sursă de indicatori statistici şi metadate cu caracter oficial, sunt utilizate atât pentru diseminarea informaţiilor statistice cât şi pentru constituirea fondului naţional de date statistice. Activitatea de administrare a bazelor de date se focalizează pe actualizare permanentă, calitate, înnoire şi accesibilitate îmbunătăţită. Gestionarea datelor şi metadatelor, rezolvarea solicitărilor de date este facilitată de utilizarea programelor şi aplicaţiilor informatice specifice, permanent actualizate şi adaptate pentru a satisface necesităţile beneficiarilor. Calitatea, completitudinea informaţiilor furnizate, dar şi celeritatea, sunt elemente esenţiale urmărite în rezolvarea tuturor solicitărilor. Bazele de date centrale gestionate în INS în cursul anului 2012 sunt:

• Baza Centrală de Date cu serii de timp TEMPO

Baza de date TEMPO on-line cuprinde serii de timp care acoperă 23 de ani, începând cu 1990. Este cea mai cuprinzătoare bază de date pusă la dispoziţia publicului larg: conţine indicatori statistici care acoperă toate domeniile economico-sociale, relevanţi pentru caracterizarea fenomenelor specifice din România. Informaţiile au periodicitate lunară, trimestrială, anuală sau variabilă. Seriile de date stocate în TEMPO sunt caracterizate prin continuitate şi comparabilitate în timp, ca sferă de cuprindere, metodologie şi reprezentativitate. Informaţiile sunt disponibile atât în limba română cât şi în engleză. În anul 2012 au fost adăugate bazei de date noi funcţionalităţi care asigură detalierea informaţiilor stocate şi care oferă posibilităţi mai sugestive şi mai facile de prelucrare şi prezentare a datelor: lista celor mai recente matrice care au suferit actualizări/modificări, exportul datelor în format CSV necesar pentru generarea de grafice chiar de către utilizator. Astfel, a fost realizată interconectarea dintre baza de date TEMPO on-line şi baza de metadate metodologice de pe pagina web a INS, pentru datele extrase din TEMPO, putându-se obţine informaţii foarte detaliate referitoare la cercetarea statistică din care provin. Baza de date TEMPO este interconectată cu baza de metadate on-line a INS. Îmbunătăţirile aduse în cursul anului 2012 (migrarea bazei TEMPO pe un nou server virtualizat) au condus la reducerea timpului de răspuns la interogare.

41

La sfârşitul anului 2012, în TEMPO erau stocate 1.178 de matrice, cu 41 în plus faţă de anul 2011, cărora le corespund circa 21 milioane de valori nenule încărcate, cu aproape 3 milioane de valori în plus faţă de anul anterior. Au fost create 14 noi matrice pentru domeniul forţă de muncă, rezultate ale Anchetei salariilor în luna octombrie. Datele referitoare la PIB în structura CAEN Rev.2 sunt stocate în 16 matrice noi, domeniul cultură s-a completat cu încă 9 matrice cu date detaliate pe judeţe şi localităţi. Alte domenii în care s-au completat informaţii în cursul anului 2012 sunt: educaţie, preţul produselor industriale şi cercetare-dezvoltare. TEMPO a reprezentat o sursă de date la îndemână pentru utilizatorii internetului, dar şi pentru solicitările de date personalizate pentru ministere, instituţii guvernamentale, proiecte interne şi internaţionale.

• Baza de metadate

Baza de metadate disponibilă utilizatorilor de statistici pe site-ul web al INS presupune o activitate permanentă de încărcare a informaţiilor aferente noilor cercetări statistice şi de actualizare a elementelor descriptive ale activităţilor cuprinse în Programul Statistic Naţional Anual. Toate informaţiile sunt disponibile atât în limba română cât şi în engleză. Nomenclatoarele ataşate activităţilor statistice sunt actualizate la zi, modificările intervenite în structura PSNA reflectându-se imediat şi în conţinutul bazei de metadate. La finele anului 2012 în baza de metadate erau disponibile publicului larg descrieri pentru 163 de activităţi statistice şi definiţii pentru 1.907 indicatori şi termeni statistici. Ca noi informaţii, au fost încărcate elementele descriptive ale cercetării statistice referitoare la bunurile şi serviciile de mediu şi ale anchetei salariilor în octombrie. Vizitatorul site-ului web al INS poate accesa în baza de metadate şi istoricul activităţilor statistice cuprinse în PSNA.

• Baza de date la nivelul unităţilor teritoriale (BDL)

Baza de date la nivel de unitate administrativ teritorială conţine serii de timp cu indicatori statistici cu periodicitate anuală. Informaţiile stocate provin din cercetări statistice sau din surse administrative, toate având ca unitate de observare localitatea - ca unitate administrativ teritorială (municipiu, oraş şi comună). Domeniile acoperite sunt: teritoriu, populaţie, forţă de muncă, învăţământ, sănătate, cultură, agricultură, locuinţe, construcţii, utilitate publică şi turism, pentru toţi indicatorii fiind asigurată comparabilitatea. La finele anului 2012, în baza de date erau stocate peste 320 mii de noi valori aferente anului 2011 pentru cele 3.181 localităţi din România, numărul indicatorilor gestionaţi ajungând la 332, cu 31 mai mulţi decât în 2010. Orice modificare intervenită în nomenclatorul unităţilor administrativ teritoriale SIRUTA este reflectată şi în conţinutul bazei de date. Seriile de timp stocate au anul de start 1990, acoperind astfel o perioadă de 23 de ani şi depăşind 5,5 milioane valori nenule. Domeniul învăţământ a fost completat cu 9 noi indicatori referitori la absolvenţii pe niveluri de educaţie. De asemenea, sunt disponibili 15 indicatori noi referitori la unităţile sanitare pe forme de proprietate şi la numărul de paturi aferente acestora. În alţi 6 indicatori noi se regăsesc informaţii despre personalul angajat în instituţiile de cultură şi numărul volumelor eliberate de biblioteci. BDL reprezintă o sursă de date de mare valoare pentru diverse proiecte de mare anvergură (Audit Urban, Dezvoltare Rurală), toţi indicatorii extraşi fiind prezentaţi în format electronic în

42

fişiere uşor de manipulat de către beneficiari. Datele solicitate de EUROSTAT pentru LAU (Local Administrative Units) au ca sursă tot această bază de date.

• Baza de date la nivel de judeţ (BDJ)

Completitudinea domeniilor acoperite şi uşurinţa extragerii datelor constituie un atu al bazei de date la nivel de judeţ - BDJ. Informaţiile stocate sunt actualizate anual şi, datorită momentelor diferite de finalizare a cercetărilor statistice, activitatea de gestionare a bazei de date are un caracter permanent. Existenţa indicatorilor în baza de date este condiţionată de asigurarea comparabilităţii în timp a conţinutului. Ca urmare, această bază de date, împreună cu BDL, reprezintă principalele surse pentru rezolvările solicitărilor de date de mare volum şi pe perioade mai lungi de timp. Volumul datelor încărcate anual în BDJ este semnificativ, deoarece sfera de cuprindere acoperă toate domeniile vieţii economico-sociale. Astfel, baza de date cuprinde peste 4.700 de indicatori şi numai pentru anul 2012 s-au încărcat mai mult de 110 mii de valori nenule. Anual baza de date se îmbogăţeşte în conţinut, începând cu 2011 fiind disponibili încă 6 indicatori noi pentru domeniul cultură. BDJ reprezintă o sursă de date pentru direcţiile teritoriale de statistică, utilizată la elaborarea anuarelor statistice ale judeţelor şi regiunilor.

• Baza de date a populaţiei şi „Fişa demografică”

În baza de date a populaţiei au fost încărcate informaţiile corespunzătoare anului 2011 privind populaţia României stabilă/legală (seria începe cu anul 1995) pe localităţi, sexe şi generaţii (la 1 ianuarie şi la 1 iulie). După finalizarea rezultatelor recensământului populaţiei şi locuinţelor, datele privind populaţia vor fi recalculate pentru perioada intercenzitară anterioară (2003-2011). Fişa demografică - include serii de date începând cu anul 1966, referitoare la mişcarea migratorie şi naturală a populaţiei, la nivel de localitate şi judeţ, fiind actualizată cu informaţiile corespunzătoare anului 2011. Au fost proiectate, actualizate sau reproiectate programe şi aplicaţii informatice necesare încărcării, actualizării, gestionării bazelor de date şi rezolvării cererilor de date. Din ambele baze de date au fost extrase informaţii după criterii extrem de variate, necesare satisfacerii a peste 100 de solicitări, precum şi pentru Anuarul Regional EUROSTAT.

• Baze de date cu situaţiile financiare anuale şi raportările contabile semestriale

Bazele de date cu situaţiile financiare anuale şi raportările contabile semestriale, împreună cu baza de date a agenţilor economici activi, constituie surse importante de informaţii utilizate pentru corelarea indicatorilor statistici cu indicatorii economico-financiari din situaţiile financiar-contabile semestriale şi anuale ale operatorilor economici. În baza de date se regăsesc informaţii aferente operatorilor economici, instituţiilor de credit şi de asigurări, persoanelor juridice fără scop patrimonial, pieţei de capital, execuţiei altor fonduri bugetare. Cele mai recente informaţii se referă la anul 2011 şi la semestrul 1 al anului 2012. Anul 2012 a reprezentat şi o nouă abordare a modului de preluare şi prelucrare a datelor, având în vedere că datele primare sunt disponibile în baza de date Oracle. Au fost proiectate şi implementate proceduri specifice de import, transpunere în format VisualFoxPro şi Excel şi de procesare a informaţiilor, pentru a facilita prelucrarea ulterioară de către diverşi utilizatori.

43

O nouă sursă de date utilizată pentru elaborarea „Procedurii deficitului excesiv - Notificarea fiscală” o constituie raportarea S1001, ce conţine indicatori statistici economico-financiari aferenţi operatorilor economici reclasificaţi în sectorul administraţiei publice. Începând cu anul 2012, în conformitate cu OMFP nr. 2443/2011, baza de date Oracle este primită trimestrial şi anual de la Ministerul Finanţelor Publice. Pentru a facilita prelucrarea ulterioară a informaţiilor necesare elaborării conturilor naţionale, au fost elaborate proceduri de import şi transpunere în format VisualFoxPro şi Excel şi de procesare a informaţiilor.

• Baza de date de comerţ exterior

Baza de date de comerţ exterior, administrată şi gestionată de INS, reprezintă cea mai complexă şi completă bază de date din domeniu, atât din punct de vedere al conţinutului cât şi al perioadei acoperite (1986-2012). Conţine date anuale/lunare de comerţ exterior, detaliate cantitativ şi valoric pe mărfuri, la nivel de 8 cifre din Nomenclatorul Combinat, pe ţări de origine/expediţie şi destinaţie, pe moduri de transport şi pe regimuri vamale. Reuneşte informaţiile culese în sistemul Intrastat şi datele de import/export preluate lunar de către INS de la Autoritatea Naţională a Vămilor. Informaţiile din baza de date constituie sursele pentru realizarea publicaţiilor specifice domeniului, pentru rezolvarea numeroaselor solicitări de date, precum şi pentru diferite proiecte de cercetare, lucrări de analiză/sinteză sau granturi. În cursul anului 2012, au fost onorate circa 4.200 de cereri de date, reprezentând solicitări pentru mai mult de 40 de mii de coduri NC existente în bazele de date de comerţ exterior şi mai mult de 1.000 de cereri de informaţii de comerţ exterior, date agregate sau în structuri de marfă, referitoare la schimburile comerciale cu diferite state sau grupări zonale/economice de state.

• Baza de date de producţie fizică industrială (PFIND)

Aplicaţia informatică PFIND utilizează baza de date de producţie fizică industrială actualizată lunar, permite extragerea şi prezentarea datelor în funcţie de statut (confidenţiale sau neconfidenţiale) şi este destinată exploatării de către compartimentele de diseminare ale INS - sediu central precum şi din direcţiile teritoriale. Conţine informaţii – exprimate cantitativ şi valoric - privind producţia, livrările, consumul intern productiv şi stocul la începutul şi sfârşitul perioadei, precum şi valoarea totală a livrărilor, pe principalele produse cercetate în conformitate cu nomenclatoarele PRODROM şi seria martor.

• Baza de date a indicilor preţurilor de consum (IPC)

Baza de date cuprinde serii de date lunare ale indicilor preţurilor de consum, din octombrie 1990, până în prezent, precum şi serii anuale începând cu 1990. Datorită creşterii volumului de informaţii stocate în baza de date şi la solicitarea compartimentelor de diseminare, a fost actualizată aplicaţia informatică standardizată astfel încât să reflecte modificările din cursul anului 2012.

44

5.2 Statistică Macroeconomică şi Statistică economică sectorială

5.2.1 Conturi Naţionale

Regulamentul după care se ghidează toţi indicatorii macroeconomici din sistemul conturilor naţionale este Regulamentul CE nr. 2223/1996, care va fi înlocuit cu Regulamentul privind Sistemul european de conturi naţionale şi regionale în UE, în cursul anului 2014. Întreaga gamă a indicatorilor macroeconomici din sistemul conturilor naţionale, ca indicatori fundamentali ai economiei, s-a plasat în centrul preocupărilor Institutului Naţional de Statistică, orientate spre alinierea tehnicilor şi metodelor de estimare a indicatorilor şi spre racordarea rezultatelor acestor estimări la standardele şi normele UE. Ca realizări deosebite în domeniu, pot fi evidenţiate: • introducerea celei de a treia estimări a PIB-ului denumită „date provizorii (2)”, în vederea

asigurării consistenţei dintre agregatele ce stau la baza estimării Produsului Intern Brut trimestrial şi agregatele din conturile trimestriale ale sectoarelor instituţionale, în special cele ale sectorului „Administraţii publice”;

• îmbunătăţirea calităţii datelor din conturile trimestriale ale sectoarelor instituţionale; • elaborarea inventarului de surse şi metode privind conturile anuale ale sectoarelor

instituţionale; • implementarea, pentru anul de referinţă 2010, a unui set de îmbunătăţiri cu privire la

exhaustivitatea VNB-ului conform cerinţelor evidenţiate în urma exerciţiului de verificare directă a experţilor EUROSTAT;

• elaborarea Tabelelor intrări-ieşiri pe clase Rev.2; • estimarea Venitului mixt aferent anului 2010, urmând ca venitul mixt pentru seriile din trecut

să se estimeze în cadrul procesului de revizuire majoră pentru anii 2007-2009; • utilizarea noului coeficient CIF – FOB în Tabelele intrări-ieşiri; • îmbunătăţirea modului de tratare a cheltuielilor de cercetare-dezvoltare în contabilitatea

naţională, etapă importantă în pregătirea implementării noului Sistem European de Conturi versiunea 2010.

În domeniul statisticii regionale, pentru anul 2012 au avut loc: • elaborarea conturilor naţionale regionale, pe activităţi, pentru anul 2010, conform CAEN rev.2

(calculul Produsului Intern Brut la nivel NUTS III, a remunerării salariaţilor la nivel NUTS II, a formării brute de capital fix la nivel NUTS II, a populaţiei ocupate - mii persoane la nivel NUTS III şi a populaţiei ocupate-ore lucrate la nivel NUTS II);

• elaborarea conturilor regionale ale sectorului Gospodăriile populaţiei (Contul de alocare a veniturilor primare şi Contul de distribuire secundară a veniturilor), pentru anul 2010;

• elaborarea tabelelor regionale 10, 12 şi 13 conform Programului de Transmitere SEC95. În vederea alinierii conturilor naţionale la cerinţele europene şi îmbunătăţirea calităţii acestora, în anul 2012 au avut loc, la sediul INS, o serie de misiuni ale EUROSTAT, care au vizat: • realizarea unui inventar de surse şi metode pentru calculul venitului naţional brut şi

desfăşurarea unui exerciţiu de verificare directă, în urma căruia au fost stabilite anumite

45

activităţi pentru îndeplinirea acestor obiective, precum şi termenele de realizare graduală, până în septembrie 2014;

• analiza derogărilor solicitate de statele membre (inclusiv România) în cadrul rundelor de negocieri la noul Program de Transmitere ESA propus de Comisia Europeană;

• îmbunătăţirea calităţii conturilor regionale, în urma cărora au fost stabilite direcţii de acţiune, cu termene de finalizare până în decembrie 2013.

5.2.2 Statistica finanţelor guvernamentale

În domeniul statisticii finanţelor publice, pe parcursul anului 2012, au avut loc : • două raportări ale deficitului/datoriei publice conform SEC95 pentru perioada 2008-2011,

în contextul Procedurii Deficitului Excesiv; • elaborarea secvenţei de conturi nefinanciare a sectorului Administraţiilor publice pentru

anul 2011; • elaborarea tabelelor conform Programului de Transmitere SEC95 din domeniul finanţelor

publice pentru anul 2011 (Tabelul 2 - Principalele agregate ale administraţiilor publice; Tabelul 9 - Detalierea pe tipuri de taxe şi contribuţii primite pe subsectoare; Lista Taxelor Naţionale; Tabelul 11 - Cheltuielile administraţiilor publice pe funcţii COFOG şi subsectoare);

• elaborarea secvenţei de conturi nefinanciare trimestriale ale sectorului Administraţiile publice Q4 2011 Q1- Q3 pentru anul 2012;

• elaborarea Tabelului 25 - Conturile nefinanciare trimestriale ale Administraţiilor publice (cheltuieli şi venituri) conform Programului de Transmisie SEC95 – Q4 2011 şi Q1-Q3 pentru anul 2012;

• calculul consumului final al sectorului Administraţiile publice pentru anul 2011; • calculul consumului de capital fix al sectorului Administraţiile publice pentru anul 2011.

Activitatea în domeniul statisticii macroeconomice s-a remarcat şi prin participarea la proiecte comunitare, care au avut drept scop îmbunătăţirea calităţii conturilor naţionale. Au fost finalizate activităţile din cadrul a două proiecte cu finanţare de la UE care au vizat îmbunătăţirea calităţii conturilor naţionale şi perfecţionarea metodologiei contabilităţii naţionale, prin: • calcularea şi furnizarea de serii de indicatori necesari proiectului european EU KLEMS -

Îmbunătăţirea măsurării creşterii economice, a productivităţii, ocupării, a formării de capital şi a schimbărilor tehnologice;

• demararea acţiunilor pentru estimarea activităţilor ilegale (consum şi trafic de droguri, prostituţie, contrabandă cu alcool şi tutun).

5.2.3 Statistici ale comerţului internaţional cu bunuri

Statisticile de comerţ internaţional cu bunuri, produse de Institutul Naţional de Statistică, evaluează valoric şi cantitativ schimburile de bunuri derulate între România şi statele membre ale Uniunii Europene (comerţ intracomunitar) şi schimburile de bunuri între România şi ţările terţe (comerţ extracomunitar).

46

Pentru realizarea statisticilor de comerţ intracomunitar cu bunuri, în contextul cercetării statistice Intrastat, în anul 2012 au fost colectate lunar, exclusiv electronic, date statistice de la peste 20.000 operatori economici cu activitate de comerţ intracomunitar de bunuri, situaţi peste pragurile Intrastat. În plus, informaţiile din deconturile de TVA şi declaraţiile recapitulative VIES, furnizate lunar de Ministerul Finanţelor Publice, au fost utilizate pentru a întregi volumul comerţului intracomunitar de bunuri prin estimarea datelor aferente operatorilor intracomunitari aflaţi sub pragurile Intrastat şi pentru a identifica operatorii economici non-respondenţi sau parţial respondenţi. Pentru comerţul cu ţările ce nu aparţin Uniunii Europene, statisticile au fost realizate de INS în principal pe baza datelor din declaraţiile vamale de export şi import colectate şi transmise lunar la INS de către Autoritatea Naţională a Vămilor. Pe parcursul ultimilor ani, la nivelul Uniunii Europene, au fost realizate mai multe evaluări referitoare la sarcinile administrative ale operatorilor economici. În medie, estimările sugerează că cercetarea statistică Intrastat impune mai mult de 50% din întreaga sarcină administrativă generată de statisticile oficiale asupra întreprinderilor. În acest context, EUROSTAT a acţionat prin lansarea Pachetului pentru reforma comerţului internaţional şi prin prezentarea proiectului programului SIMSTAT în cadrul reuniunii Comitetului Sistemului Statistic European la data de 23 mai 2012. SIMSTAT vizează în primul rând simplificarea procesului de colectare a datelor privind comerţul intracomunitar cu bunuri în special, pentru a reduce sarcina de raportare a întreprinderilor, dar conţine şi componente referitoare la sistemul Extrastat şi la comerţul internaţional cu servicii. În fapt, programul SIMSTAT cuprinde 4 proiecte: - proiectul SIMSTAT privind metodologia statisticilor de comerţ internaţional cu bunuri; - proiectul SIMSTAT privind dezvoltarea statisticilor de comerţ internaţional cu servicii; - proiectul SIMSTAT privind schimbul de microdate de comerţ intracomunitar cu bunuri; - proiectul SIMSTAT privind cadrul legal care va înlocui actualele regulamente în domeniul

statisticilor de comerţ internaţional cu bunuri şi servicii. Institutul Naţional de Statistică participă activ la acţiunile EUROSTAT legate de implementarea SIMSTAT, experţii săi făcând parte dintr-o serie de grupuri de lucru şi comitete care desfăşoară activităţi legate de programul SIMSTAT, printre care în anul 2012, s-au numărat:

• grupul de lucru al proiectului SIMSTAT privind schimbul de microdate de comerţ intracomunitar cu bunuri;

• grupul de Metode şi Calitate a statisticilor de comerţ internaţional - grup suport al proiectului SIMSTAT privind metodologia de comerţ internaţional cu bunuri;

• comitetul Intrastat-Extrastat care supervizează şi aprobă rezultatele programului SIMSTAT, cu toate proiectele componente.

În cursul anului 2012, INS a obţinut finanţare externă nerambursabilă pentru două noi proiecte din cadrul programului MEETS, proiecte care se vor derula în perioada ianuarie - decembrie 2013: • Armonizarea metodelor de îmbunătăţire a calităţii statisticilor de comerţ intracomunitar cu

bunuri - exerciţii de reconciliere - obiectivul principal îl reprezintă reconcilierea celor mai mari diferenţe între datele statistice de comerţ intracomunitar ale României şi cele ale statelor membre partenere pentru anul de referinţă 2012;

47

• Îmbunătăţirea utilizării datelor vamale – obiectivul principal îl reprezintă îmbunătăţirea disponibilităţii, completitudinii şi calităţii datelor vamale utilizate pentru statisticile de comerţ internaţional cu bunuri.

În ceea ce priveşte calitatea datelor statistice de comerţ internaţional de bunuri şi în special a datelor statistice de comerţ intracomunitar, în anul 2012 au continuat activităţile menite să contribuie la reducerea asimetriilor între datele statistice de comerţ intracomunitar ale României şi cele ale principalelor state membre partenere. Astfel, în martie 2012, în cadrul Programului MEETS al EUROSTAT, a fost demarat proiectul „Reducerea asimetriilor în Intrastat” pentru anul de referinţă 2011. Analiza datelor a avut ca principal suport baza de date COMEXT a EUROSTAT şi a vizat identificarea, măsurarea şi reducerea asimetriilor dintre România şi statele membre partenere pentru fiecare flux al schimburilor comerciale – introduceri şi, respectiv, expedieri intracomunitare de bunuri. Acolo unde a fost posibil, analizele au fost realizate pe serii de date mai lungi pentru a evalua dacă asimetriile identificate au fost cauzate de impactul aderării României la Uniunea Europeană în 2007. De asemenea, în luna martie 2012 a fost demarat proiectul „Îmbunătăţirea utilizării datelor administrative în Intrastat” pentru reducerea sarcinii de raportare a furnizorilor de date în sistemul statistic Intrastat şi creşterea calităţii estimărilor, în vederea reducerii decalajului dintre primele date detaliate şi datele finale aferente unui an de referinţă. În cadrul acestui proiect a fost realizată şi o anchetă statistică pentru evaluarea sarcinii administrative a operatorilor economici în completarea declaraţiei statistice Intrastat.

5.2.4 Statistica structurală de întreprindere

Statistica structurală de întreprindere oferă cele mai complexe informaţii din domeniul economic, iar principalele obiective ale anului 2012 au fost orientate către satisfacerea cerinţelor utilizatorilor interni şi externi, prin asigurarea continuităţii seriilor de indicatori statistici şi a calităţii datelor. Una dintre priorităţile anului 2012 a fost reducerea sarcinii de răspuns pentru întreprinderi, astfel, pentru statistica structurală de întreprindere s-au utilizat sursele administrative, situaţiile financiare anuale, pentru o proporţie de circa o treime dintre întreprinderile din eşantionul cercetării statistice. În vederea reducerii sarcinii de răspuns a întreprinderilor, chestionarele anchetei de conjunctură au fost restructurate şi simplificate. În 2012 s-a continuat realizarea şi transmiterea la EUROSTAT a rapoartelor de calitate pentru toate anexele Regulamentului (CE) nr. 295/2008 privind statisticile structurale de întreprindere. INS a participat, alături de un grup restrâns de state membre, la implementarea unui nou proiect de tip ESSNet pentru dezvoltarea metodologiei privind indicatorii globalizării şi a implementat cercetarea statistică privind externalizarea internaţională şi a lanţului valorii globale. În ceea ce priveşte statististica societăţii informaţionale, INS a participat în cadrul proiectului ESSnet - Impactul tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) în întreprinderi, la realizarea şi implementarea legăturilor între micro-date, pentru obţinerea indicatorilor de impact la nivel naţional şi UE. În anul 2012, s-a extins colectarea electronică prin intermediul Portalului web pentru cercetările statistice anuale privind fondurile de pensii private, transportul public de pasageri, lungimea drumurilor publice şi activitatea şi mijloacele de telefonie.

48

5.2.5 Statistica indicatorilor pe termen scurt

Statistica indicatorilor pe termen scurt acoperă domenii variate şi complexe ale economiei naţionale cum ar fi: statistica indicatorilor economici pe termen scurt, statistica energiei, producţia industrială, statistica construcţiilor, a turismului şi cercetării dezvoltării şi inovării. Obiectivul principal a constat în satisfacerea la timp a cerinţelor utilizatorilor, la dispoziţia cărora au fost puse date statistice relevante, de calitate, armonizate cu standardele şi normele statistice ale Uniunii Europene. Un alt obiectiv important l-a constituit implementarea proiectului e-SOP pentru colectarea on-line a datelor statistice aferente cercetării statistice anuale privind activitatea sectorului metalurgic, cercetărilor statistice lunare şi anuale privind producţia de carne de animale şi păsări de curte din abatoare precum şi producţia de lapte şi produse lactate din lăptării. De asemenea, recalcularea seriilor de indici în domeniul industriei, construcţiilor, comerţului şi serviciilor, conform noului an de bază, respectiv noului sistem de ponderare (2010) a reprezentat un alt obiectiv important în armonizarea statisticii româneşti cu statistica europeană. În vederea modernizării cercetărilor statistice în domeniul economic, s-a trecut la colectarea on-line a datelor, pentru următoarele cercetări statistice: „Activitatea sectorului metalurgic”; „Producţia de carne de animale şi păsări de curte din abatoare”; „Producţia de lapte şi produse lactate din lăptării”.

5.2.6 Statistica turismului

Actul legislativ care reglementează statistica turismului este Regulamentul (UE) nr. 692/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului privind statisticile europene referitoare la turism şi de abrogare a Directivei 95/57/CE a Consiliului. Noutăţile aduse de acest Regulament se referă la: - raportarea de microdate pentru călătoriile efectuate de rezidenţi în ţară şi în străinătate

(turism naţional); - pentru asigurarea continuităţii seriei de date trimestriale, EUROSTAT a solicitat statelor

membre transmiterea voluntară a 13 indicatori trimestriali de turism, referitori la cererea turistică (prin Directiva nr. 95/57/EC datele referitoare la cererea turistică se raportau şi trimestrial). INS a răspuns pozitiv solicitării EUROSTAT;

- transmiterea rapoartelor de calitate de către statele membre, la EUROSTAT, în termen de 9 luni de la sfârşitul perioadei de referinţă;

- transmiterea la EUROSTAT a datelor lunare referitoare la frecventarea structurilor de primire turistică, în timp ce datele statistice anuale referitoare la capacitatea de cazare turistică existentă, frecventarea structurilor de cazare turistică, numărul de înnoptări petrecute în cazarea neînchiriată (opţional) şi cele referitoare la turismul naţional vor fi raportate în anul 2013.

În ceea ce priveşte realizarea Contului Satelit de Turism (CST), tot în baza acestui Regulament, statele membre pot efectua studii pilot, în baza unui program stabilit de Comisie. În vederea satisfacerii într-o măsură cât mai mare a nevoilor utilizatorilor de date statistice, INS este preocupat în permanenţă de a pune la dispoziţia acestora noi date statistice. Astfel, pentru realizarea Contului Satelit de Turism s-au identificat sursele de date necesare şi s-a realizat un exerciţiu pilot pentru 7 tabele ale CST, cu date pe anul 2010. Analizându-se în continuare

49

potenţialul surselor de date existente şi posibilitatea de a le îmbunătăţi, eventual de a obţine noi surse de date, s-a considerat necesară realizarea unei noi cercetări statistice, anuale, referitoare la comensurarea cheltuilelor făcute pentru deplasările oficiale. În vederea modernizării cercetărilor statistice, s-a continuat culegerea datelor prin portalul web, pentru următoarele cercetări din domeniul turismului: „Frecventarea structurilor de cazare turistică”; „Capacitatea de cazare turistică existentă la 31 iulie”; „Acţiunile turistice organizate de agenţiile de turism”.

5.2.7 Statistica ştiinţei şi tehnologiei

La nivel european, în domeniul ştiinţei şi tehnologiei s-au realizat progrese în vederea pregătirii unui cadru legal integrat pentru statisticile de întreprinderi (FRIBS) privind compilarea, transmiterea şi diseminarea datelor statistice. Totodată, pentru îndeplinirea unuia dintre obiectivele cheie ale Strategiei Europa 2020, s-au realizat progrese în dezvoltarea unei metodologii pentru un indicator nou, care să măsoare ponderea întreprinderilor inovatoare cu creştere rapidă în economie. Obiectivul acestui indicator este de a informa despre capacitatea unei economii de a crea şi menţine locuri de muncă de calitate ridicată în sectoare economice care sunt promiţătoare în viitor, în termeni de inovaţie, de creştere şi de număr de angajaţi. În domeniul legislativ, Comisia Europeană a propus revizuirea politicii legislative a Sistemului Statistic European cu accent pe definitivarea unui cadru legal integrat pentru statisticile de întreprindere. În acest sens, la solicitarea EUROSTAT, pentru domeniul statisticilor de cercetare-dezvoltare şi inovare, s-au transmis propuneri finale care vizează simplificarea legislaţiei europene în domeniul ştiinţei şi tehnologiei şi realizarea unui regulament comun. În consecinţă, în luna octombrie 2012 a intrat în vigoare Regulamentul nr. 995/2012 al Comisiei privind producţia şi dezvoltarea statisticilor comunitare în domeniul ştiinţei şi al tehnologiei. În vederea implementării măsurilor din legislaţia europeană, INS a derulat o cercetare statistică integrată pilot, pentru domeniile cercetare-dezvoltare şi inovare, care a condus pe de o parte, la reducerea sarcinii de răspuns a respondenţilor şi pe de altă parte, la creşterea gradului de responsabilitate a respondenţilor în completarea datelor statistice. În ceea ce priveşte cooperarea internaţională, INS a participat prin reprezentanţii săi delegaţi la grupurile de lucru organizate de EUROSTAT în vederea pregătirii cadrului legal al Regulamentului FRIBS şi la pregătirea cadrului metodologic şi a chestionarului comunitar privind inovarea CIS 2012. De asemenea, reprezentanţii INS au participat la întâlnirile organizate de Comisia Europeană la Bruxelles a grupului de lucru pentru realizarea unui indicator integrat, care să permită o mai bună monitorizare a progresului în domeniul inovării. Institutul Naţional de Statistică a cooperat permanent cu Comisia Europeană şi a răspuns solicitărilor privind datele statistice din domeniul ştiinţei şi tehnologiei. În domeniul statisticilor de cercetare-dezvoltare, s-au colectat date pentru indicatori noi care se referă la credite acordate din bugetul de stat pentru activitatea de cercetare-dezvoltare şi la gradele universitare ale personalului din cercetare. În domeniul statisticilor de inovare, pe baza colectării datelor pentru chestionarul CIS 2010, s-au obţinut indicatori noi, referitori la noutatea inovaţiei, la activitatea inovatoare de design cât şi indicatori care privesc creativitatea şi competenţele angajaţilor din întreprinderile inovatoare. La solicitarea EUROSTAT, s-a furnizat un set de date agregate de inovare în vederea stabilirii şi aplicării unei metodologii proprii de către OCDE (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare

50

Economică) pentru stabilirea unei ierarhizări a activităţilor economice după gradul de inovaţie, din cercetarea statistică CIS 2008. Pentru stabilirea unor legături între domenii statistice de interes, s-au compilat microdate pentru domeniul inovării (CIS) şi cel al tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor (TIC), care au fost transmise la EUROSTAT. În vederea realizării publicaţiei Comisiei Europene „Regional Innovation Scoreboard” s-au calculat şi furnizat indicatori regionali de competitivitate pentru întreprinderile mici şi mijlocii. În ceea ce priveşte cooperarea interinstituţională, reprezentanţi ai INS din domeniul ştiinţei şi tehnologiei au fost cooptaţi şi au participat la întâlnirile grupurilor de lucru cu alte ministere şi instituţii, în vederea stabilirii unor strategii comune pentru dezvoltarea domeniului ştiinţei şi tehnologiei la nivel naţional. Astfel, s-a participat la grupul de lucru din cadrul următoarelor instituţii:

- Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru elaborarea analizei situaţiei actuale în domeniul inovare-formare profesională;

- Ministerul Economiei pentru elaborarea analizelor socio-economice în cadrul grupurilor de lucru constituite la nivelul Comitetului Consultativ Tematic Competitivitate;

- Autoritatea Naţională de Cercetare Ştiinţifică pentru organizarea şi funcţionarea cadrului partenerial pentru programarea fondurilor europene destinate unei dezvoltări inteligente, durabile şi incluzive 2014-2020 ale Memorandumului cu tema „Aprobarea acţiunilor şi documentelor privind pregătirea accesării şi implementării fondurilor europene în perioada 2014-2020”.

În vederea reducerii sarcinii administrative pentru domeniul statisticilor de cercetare-dezvoltare s-au solicitat date privind creditele de la bugetul de stat, pentru cercetare-dezvoltare, tuturor instituţiilor ordonatoare de credite bugetare. Referitor la modernizarea cercetărilor statistice, în domeniul statisticilor de cercetare-dezvoltare s-au restructurat şi modernizat chestionarele statistice, realizându-se 4 chestionare separate pentru colectarea datelor, pe baza sectoarelor de performanţă ale economiei: guvernamental, învăţământ superior, non-profit şi mediul de afaceri. În vederea simplificării modului de colectare a datelor, pentru utilizarea optimă a resurselor disponibile şi pentru obţinerea unor statistici coerente, INS a derulat un proiect pilot de combinare a două chestionare statistice referitoare la activitatea de cercetare-dezvoltare şi cea de inovare şi obţinerea unui singur chestionar integrat pentru colectarea datelor întreprinderilor din mediul de afaceri. În ceea ce priveşte calitatea Sistemului Statistic Naţional, utilizarea chestionarelor on-line de culegere a datelor din domeniul ştiinţei şi tehnologiei prin portalul web a condus la creşterea calităţii datelor printr-o mai bună înţelegere a chestionarului şi a corelaţiilor indicatorilor statistici. De asemenea, o apreciere a calităţii datelor din statisticile de inovare s-a evidenţiat în raportul de calitate completat pentru perioada 2008-2010, pe baza datelor completate în chestionarul comunitar de inovare CIS 2010. În luna mai 2011, la propunerea Comisiei Europene, s-a lansat un proiect grant pentru domeniul ştiinţă şi tehnologie, cu titlul „Îmbunătăţirea statisticilor de inovare şi cercetare-dezvoltare în contextul Strategiei 2020”, derulat pentru o perioadă de 18 luni. Proiectul de grant a inclus trei părţi denumite de către EUROSTAT „pachete”, desfăşurate astfel:

51

• Pachetul 1: denumit Statistica inovării în care s-au inclus activităţi de colectare a unor indicatori noi privind noutatea inovaţiilor, ponderea salariaţilor cu studii superioare implicaţi în inovare, creativitatea şi competenţele angajaţilor din întreprinderile inovatoare, având ca perioadă de referinţă 2008-2010;

• Pachetul 2: denumit Statistica cercetării-dezvoltării care a testat posibilitatea colectării datelor de cercetare-dezvoltare pentru sectorul de performanţă „mediul de afaceri” şi a celor pentru inovarea întreprinderilor orientate către piaţă, într-o cercetare statistică integrată, în vederea reducerii sarcinii de răspuns a respondenţilor;

• Pachetul 3: s-a referit la studierea comportamentului întreprinderilor inovatoare cu potenţial mare de creştere, derulat în colaborare cu Direcţia Registrului Statistic al Întreprinderilor.

Pe baza cerinţelor formulate de EUROSTAT, s-au derulat activităţi vizând Conturile Naţionale pentru furnizarea informaţiilor necesare calculului contului satelit pentru cercetare-dezvoltare. Pe baza datelor obţinute în cadrul anchetelor desfăsurate, s-au completat 5 rapoarte de calitate pentru activitatea de cercetare-dezvoltare, corespunzătoare celor 4 sectoare de performanţă şi unul suplimentar pentru creditele bugetare alocate activităţii de cercetare-dezvoltare. În vederea completării chestionarului comun OCDE/EUROSTAT, se solicită date pentru furnizarea informaţiilor privind creditele bugetare alocate activităţii de cercetare-dezvoltare de la diferite instituţii. La solicitarea EUROSTAT, s-au furnizat informaţii şi s-au completat chestionare cu privire la: testarea cognitivă pentru statisticile de inovare, propuneri de noi indicatori în statistica brevetelor, propuneri şi modificări ale regulamentelor CDI, evaluarea statisticilor din ştiinţă şi tehnologie în EUROSTAT, posibilitatea introducerii unor noi indicatori pentru statisticile privind „Femeia în ştiinţă”.

5.2.8 Statistica energiei

În domeniul statisticilor energetice au fost întreprinse măsuri pentru implementarea Regulamentului (CE) nr. 1099/2008 referitor la statisticile din domeniul energiei, cu modificările ulterioare, în legislaţia românească. În acest scop au fost actualizate, completate şi modificate normele metodologice deja existente din domeniul energiei anuale.

5.2.9 Statistica preţurilor

Obiectivul statisticii preţurilor constă în producerea indicatorilor relevanţi din domeniul preţurilor, la consumator, producţiei industriale, servicii, locuinţelor, produselor şi inputurilor agricole, utilizând metodologii solide şi conforme cu standardele internaţionale şi furnizarea acestor indicatori factorilor de decizie şi publicului larg. În acelaşi timp, se are în vedere dezvoltarea unui sistem de preţuri comparabil la nivel european care să răspundă cerinţelor stabilite în cadrul Programului European de Comparare. Principalele realizări în domeniul statisticii preţurilor pot fi sumarizate astfel: În domeniul preţurilor de consum au fost implementate standardele minime privind calitatea sistemului de ponderare, conform prevederilor Regulamentului Comisiei nr. 1114/2010. Acest regulament a reprezentat un pas mare şi important în armonizarea metodelor de elaborare a

52

statisticilor preţurilor de consum, cu scopul de a îmbunătăţi comparabilitatea şi fiabilitatea indicilor preţurilor de consum. Regulamentul a stabilit normele privind selectarea surselor de date şi frecvenţa revizuirii ponderilor care urmează să fie aplicate la nivel european. Aceste norme prevăd utilizarea conturilor naţionale, ca sursă primară de date, pentru construirea sistemului de ponderare şi revizuirea anuală a ponderilor. Impactul acestei actualizări metodologice a fost atent monitorizat de EUROSTAT, în baza datelor calculate şi transmise de către INS. În ceea ce priveşte preţurile locuinţelor, la nivel european a fost elaborat şi agreat un regulament cu privire la indicii preţurilor pentru locuinţele ocupate de proprietari (regulamentul OOH). În acest sens a fost dezvoltată, în baza unui protocol de colaborare cu Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România şi BNR, o cercetare statistică prin care se urmăreşte colectarea preţurilor locuinţelor vândute/cumpărate, dar şi a caracteristicilor relevante pentru locuinţele tranzacţionate. Aceste date reprezintă principala sursă de date pentru analizarea şi testarea metodelor de calcul propuse în regulamentul OOH şi pentru calculul indicelui preţurilor locuinţelor rezidenţiale publicat şi transmis către EUROSTAT cu periodicitate trimestrială. Prioritatea principală în domeniul preţurilor de producţie - producţia industrială (IPPI), producţia pentru servicii (IPPS) şi produselor şi inputurilor agricole - a fost actualizarea sistemului de ponderare utilizat la calculul indicilor de preţ. Este cunoscut faptul că indicii preţurilor de producţie calculaţi în România sunt indici cu bază fixă, actualizarea ponderilor având loc odată la cinci ani, utilizând anii care se termină cu 0 sau 5. Începând cu ianuarie 2013, seriile de timp ale celor 4 tipuri de indici de preţ de producţie vor fi calculaţi şi publicaţi utilizând anul de bază 2010. În 2012, s-au pus bazele unui sistem de colectare şi procesare a informaţiilor privind preţurile terenurilor agricole şi a rentei agricole. A fost dezvoltată o cercetare statistică privind colectarea anuală a datelor preţurilor terenurilor agricole şi a rentei agricole. Datele aferente anului 2011 împreună cu un raport intermediar privind activităţile desfăşurate în cadrul grantului UE pe această temă au fost transmise la EUROSTAT. În ceea ce priveşte statisticile multifuncţionale ale preţurilor de consum, INS a continuat activităţile de implementare a unui sistem statistic multifuncţional în domeniul preţurilor de consum. Începând cu anul 2012 se desfăşoară, cu periodicitate lunară, o anchetă al cărei scop este de a colecta preţurile pentru un eşantion de produse şi servicii, conform unor definiţii şi reguli care să ducă la posibilitatea estimării unui preţ mediu naţional. Setul de date colectat în luna iunie 2011 a fost analizat, validat şi utilizat pentru calculul preţurilor medii, iar rezultatele obţinute au fost transmise la EUROSTAT în luna martie 2012. Referitor la paritatea puterii de cumpărare, în cadrul Programului European de Comparare (PEC) au fost derulate anchetele privind grupele „Alimente, băuturi şi tutun”, „Îmbrăcăminte, încălţăminte şi alte bunuri pentru igiena personală” şi „Obiective de Construcţii”, pentru care România a transmis la EUROSTAT preţurile medii necesare calculului indicilor nivelului preţurilor, a indicilor de volum şi a parităţii puterii de cumpărare. Alături de celelalte state membre, România a răspuns cerinţelor PEC prin furnizarea de date privind cheltuielile PIB, HICP, salariile pentru anumite ocupaţii şi nivelul chiriilor. De asemenea, a participat la elaborarea şi actualizarea inventarului de surse şi metode utilizate pentru calculul indicatorilor statistici elaboraţi în cadrul Programului European de Comparare şi a validat rezultatele cu privire la paritatea puterii de cumpărare, indicii de volum, indicii nivelului comparativ al preţurilor.

53

EUROSTAT a efectuat o vizită de conformitate privind inventarul surselor şi metodelor utilizate pentru calculul preţurilor medii şi a altor date utilizate în elaborarea indicatorilor de rezultate din cadrul PEC. EUROSTAT a apreciat că metodologia aplicată în cazul României este conformă cu cerinţele regulamentului PPC nr. 1445/2007. Diseminarea lunară a indicatorilor statistici din domeniul statisticii preţurilor a fost realizată, conform termenelor stabilite, atât prin catalogul comunicatelor de presă, cât şi prin catalogul publicaţiilor.

5.2.10 Statistica agriculturii, silviculturii şi mediului

În domeniul statisticii agricole, au fost colectate, prelucrate şi puse la dispoziţia utilizatorilor date statistice referitoare la producţia vegetală, animalieră şi la conturile economice, în paralel cu realizarea activităţilor specifice Recensământului General Agricol. Furnizarea informaţiilor de calitate în statistica producţiei vegetale şi animaliere a constat în: relevanţă, corectitudine, funcţionalitate, accesibilitate şi claritate, compatibilitate şi coerenţă. În anul 2012 a fost realizată cercetarea statistică „Pesticidele plasate pe piaţă în anul 2011, conform Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 1185/2009” şi a fost implementat Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 1337/2011 privind statistica culturilor permanente prin realizarea cercetării statistice „Potenţialul productiv al plantaţiilor pomicole şi al plantaţiilor viticole destinate producerii de struguri de masă”. De asemenea, au fost implementate măsurile din legislaţia europeană privind reducerea sarcinilor de răspuns pentru respondenţi în domeniul producţiei vegetale şi animaliere. A fost realizat raportul de calitate privind conturile economice din agricultură (CEA) şi transmiterea la EUROSTAT cu ajutorul programului „National Reference Metadata Editor”. Reprezentanţii Institutului Naţional de Statistică au participat, în 2012, la grupurile de lucru în cadrul Comitetului Consultativ tematic „Dezvoltarea rurală, agricultură şi pescuit”, organizat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. În domeniul statisticii silviculturii şi exploatării forestiere s-a acţionat pentru consolidarea culegerilor de date necesare obţinerii indicatorilor de sinteză pentru sectorul forestier, atât în plan naţional, cât şi pentru serviciile Comisiei pentru comparaţii internaţionale şi activităţile de monitorizare a Planului European de acţiune în domeniul forestier şi a Conferinţei Ministeriale pentru Protecţia Pădurilor în Europa (MBPFE). Totodată, Institutul Naţional de Statistică a fost implicat, prin procedurile de „Gentlemen's Agreement”, în procesul de colectare a datelor economice pentru silvicultură şi exploatare forestieră şi transmiterea acestora la Comisia Europeană prin chestionarul „Conturile integrate economie - mediu din sectorul forestier”. În domeniul statisticii şi contabilităţii mediului, activităţile au fost extinse pentru implementarea măsurilor din legislaţia europeană, respectiv Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 691/2011 privind conturile economice de mediu europene, asigurându-se condiţiile de raportare impuse de acesta. Astfel, prin grantul EUROSTAT „Conturi de mediu” s-a creat aplicaţia IT pentru procesarea datelor şi realizarea tabelelor standard, cu privire la taxele de mediu în funcţie de activitatea economică, în conformitate cu următoarele caracteristici: taxe pe energie, taxe pe transporturi, taxe pe poluare şi taxe pe resurse. Activitatea în domeniul producerii de noi indicatori s-a remarcat prin finalizarea grantului EUROSTAT „Suport pentru dezvoltarea setului de indicatori teritoriali pentru monitorizarea

54

strategiei de dezvoltare durabilă” şi postarea pe site-ul institutului a unei baze de date care integrează aceşti indicatori pe zece teme. Aceştia urmăresc obiectivele ţintă şi modalităţile de acţiune la orizontul anilor 2013, 2020, 2030, stabilite prin Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă şi au fost construiţi pe baza informaţiilor disponibile în Institutul Naţional de Statistică, Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice şi instituţiile în subordinea sau coordonarea acestuia şi a metodologiilor care sunt armonizate cu cele ale Uniunii Europene.

5.2.11 Statistică socială

5.2.11.1 Statistica demografică Sistemul statisticii demografice se bazează pe cercetări de tip exhaustiv, asigurând colectarea şi prelucrarea informaţiilor preluate de la instituţiile care gestionează sursele administrative de date privind evidenţa populaţiei şi evenimentele demografice. În anul 2012, s-au prelucrat înregistrări individuale cu informaţii referitoare la mişcarea naturală, nupţialitate, divorţialitate şi la migraţia internă şi externă (folosind surse administrative). Informaţiile privind statisticile demografice au fost puse la dispoziţia utilizatorilor prin comunicate de presă lunare privind fenomenele demografice şi prin 12 lucrări sintetice anuale referitoare la dinamica fenomenelor demografice, la nivel naţional şi în profil teritorial (regiuni de dezvoltare, judeţe, localităţi). Datele demografice au fost transferate în bazele de date ale INS (BDJ, BDL şi TEMPO) şi ale EUROSTAT (DEMO, REGIO şi MIGRAT). A fost amânată diseminarea publicaţiilor privind numărul şi structura populaţiei stabile a României în cursul anului 2012, până la recalcularea seriei de date pentru includerea unor estimaţii complete ale migraţiei externe. Obiectivele specifice ale studiilor şi proiecţiilor demografice constau în extinderea şi aprofundarea studiilor demografice, analiza retrospectivă a comportamentului demografic al populaţiei în profil regional, abordarea de noi domenii statistice pentru caracterizarea fenomenelor de actualitate din sfera populaţiei, evidenţierea modificărilor în structura pe vârste a populaţiei proiectate. În anul 2012, conform Programului Statistic Naţional Anual, s-a realizat lucrarea de sinteză „Femeile şi bărbaţii - parteneriat de muncă şi viaţă” şi 7 lucrări de analiză a datelor de statistică demografică, din care: 4 lucrări anuale (2 dintre acestea fiind publicaţii unicat) şi 3 trimestriale (buletinul statistic din seria Populaţie cu date statistice operative pe 3 luni, 6 luni şi, respectiv, 9 luni). În plus faţă de anul 2011 s-a realizat o publicaţie statistică unicat „Evoluţia natalităţii şi fertilităţii în România”. În cadrul acestei lucrări s-a realizat o analiză a natalitaţii şi a fertilităţii din ultimii 50 ani, atât la nivel ţară cât şi în profil teritorial. Ca urmare a colaborării INS cu alte instituţii, s-au realizat activităţi de furnizare de date şi analize demografice, pentru Consiliul Europei şi EUROSTAT - transmiterea de scurte analize privind situaţia demografică a României în anul 2011 cât şi furnizarea de date demografice şi proiecţii demografice către terţi (administraţie publică centrală şi locală, institute de cercetări, persoane fizice şi juridice, mass-media). Şi în anul 2012 statistica migraţiei a continuat să se bazeze pe informaţiile existente în sursele de date adminstrative disponibile de la Inspectoratul General pentru Imigrări. În conformitate cu planul de activităţi elaborat de INS, în vederea surmontării problemelor privind estimarea completă a fenomenului de migraţie a României, s-au desfăşurat lucrările necesare dezvoltării unui model econometric de estimare a migraţiei, pornind de la rezultatele definitive ale

55

RPL 2011, care să permită atât recalcularea seriei de date privind migraţia pentru perioada 2002-2011, cât şi estimarea anuală a migraţiei pentru următoarea perioadă intercenzitară. În cursul anului 2012, prin intermediul EUROSTAT, s-a stabilit o înţelegere între INS, ISTAT Italia şi INE Spania, de furnizare periodică a fluxurilor de cetăţeni români care îşi stabilesc reşedinţa obişnuită în aceste 2 ţări, date care vor fi folosite în procesul de îmbunătăţire a estimaţiilor produse de modelul econometric de estimare a migraţiei externe.

5.2.11.2 Statistica pieţei muncii În ceea ce priveşte statistica ocupării, sistemul statisticilor pieţei muncii s-a dezvoltat prin implementarea de cercetări statistice noi, prin reproiectarea unora dintre cercetările statistice deja existente şi adaptarea lor la cele mai recente regulamente europene şi prin dezvoltarea de metodologii noi, în scopul unei mai bune armonizări a metodelor şi practicilor de construire a indicatorilor în domeniu. Sub aspectul legislaţiei europene, Ancheta forţei de muncă în gospodării (AMIGO), precum şi modulele ad-hoc ataşate acesteia, se realizează în conformitate cu prevederile regulamentelor Uniunii Europene în domeniu. Astfel, se asigură comparabilitatea indicatorilor din acest domeniu statistic la nivel internaţional. Conţinutul numeroaselor comunicate de presă a fost îmbunătăţit cu noi date statistice, indicatorii statistici diseminaţi fiind însoţiţi de comentarii asupra mărimii şi evoluţiei lor, precum şi de metadate semnificative, pentru o mai bună înţelegere a evenimentelor economice produse pe piaţa muncii. Informaţiile necesare pentru evaluarea fenomenelor pe piaţa forţei de muncă, măsurarea populaţiei active – ocupate şi în şomaj – şi a populaţiei inactive sunt obţinute prin Ancheta forţei de muncă în gospodării (AMIGO). Pentru organizarea şi desfăşurarea acestei cercetări statistice au fost realizate următoarele activităţi: introducerea de noi variabile în chestionarele anchetei; colectarea, prelucrarea şi validarea datelor, analiza rezultatelor; elaborarea publicaţiilor trimestriale (română şi engleză) şi a celei anuale pentru anul 2011 (în limba română); furnizarea, validarea microdatelor EUROSTAT. Ca rezultate deosebite ale anului 2012, menţionăm dezvoltarea metodologiei de calcul a indicatorilor suplimentari ratei şomajului şi publicarea rezultatelor printr-un comunicat de presă coordonat cu EUROSTAT. În prima parte a anului, activităţile referitoare la cercetarea „Ocuparea persoanelor cu dizabilităţi" (modulul ad-hoc ataşat Anchetei forţei de muncă în gospodării în anul 2011) s-au finalizat prin întocmirea unui raport final şi transmiterea la EUROSTAT a fişierelor cu microdate. În cursul anului s-a derulat cercetarea „Tranziţia de la muncă la pensionare", modul ad-hoc ataşat Anchetei forţei de muncă în gospodării în anul 2012. Rezultatele cercetării au fost publicate în decembrie 2012. În ceea ce priveşte participarea la proiectele comunitare, în cursul anului 2012, au fost contractate proiecte de grant pentru următoarele tematici:

- îmbunătăţirea calităţii anchetei forţei de muncă în gospodării; - studii pilot şi îmbunătăţiri calitative ale anchetei fortei de muncă în gospodării; - modulul ad-hoc ataşat anchetei forţei de muncă în gospodării - Sănătatea şi siguranţa la

locul de muncă. S-au demarat activităţile de evaluare a implicaţiilor organizaţionale generate de schimbarea metodei de colectare a datelor (trecerea de la colectarea pe suport hârtie - PAPI la cea asistată

56

de calculator - CAPI) şi de reconciliere a estimaţiilor având ca sursă Ancheta forţei de muncă în gospodării cu cele provenind din Sistemul Conturilor Naţionale. Rezultatele activităţii statistice din domeniul statisticii ocupării şi şomajului au fost făcute publice prin comunicate de presă trimestriale (pentru rezultatele trimestriale), lunare (şomajul BIM cu frecvenţă lunară) şi anual (pentru rezultatele pe anul 2011) şi prin comunicatul de presă referitor la rezultatele cercetării „Tranziţia de la muncă la pensionare”. De asemenea, seria comunicatelor de presă privind ocuparea şi şomajul a fost îmbunătăţită prin elaborarea şi diseminarea unui comunicat nou referitor la subocuparea şi forţa de muncă potenţială adiţională. Pentru a oferi o imagine completă a situaţiei şi evoluţiei pieţei muncii, INS diseminează, cu periodicitate anuală, începând din anul 2012, un set de 3 indicatori suplimentari, reprezentând categorii de populaţie ocupată sau inactivă având unele similitudini cu populaţia în şomaj şi grade diferite de ataşament faţă de piaţa muncii (comparativ cu situaţia standard a categoriei din care fac parte) şi anume:

- persoane subocupate; - persoane inactive care caută un loc de muncă, dar nu sunt disponibile să înceapă lucrul; - persoane inactive care nu caută un loc de muncă, dar sunt disponibile să înceapă lucrul.

Pe baza informaţiilor obţinute din anchete au fost elaborate şi diseminate următoarele publicaţii: „Forţa de muncă în România: ocupare şi şomaj” şi „Tranziţia de la muncă la pensionare”. Referitor la statistica salariilor, informaţiile necesare pentru evaluarea dimensiunii, structurii şi tendinţelor câştigurilor salariale şi ale costului forţei de muncă sunt asigurate de rezultatele cercetărilor statistice de profil. Cercetările statistice infra-anuale - Ancheta câştigurilor salariale lunare, respectiv Ancheta locurilor de muncă vacante, asigură informaţiile necesare pentru monitorizarea tendinţelor pe termen scurt pentru indicatorii privind câştigurile salariale şi cererea de locuri de muncă. Cercetările statistice anuale - Ancheta salariilor în luna octombrie, Ancheta costului forţei de muncă, precum şi Ancheta structurii câştigurilor salariale realizată o dată la patru ani, furnizează producţia statistică utilă pentru evaluarea tendinţelor pe termen mediu şi lung în domeniul câştigurilor salariale şi ale costului forţei de muncă. Tot pe termen scurt, evaluarea tendinţelor în evoluţia costului forţei de muncă pe sectoare de activitate economico-sociale, în condiţii de comparabilitate cu statisticile europene, a fost realizată prin intermediul indicilor trimestriali ai costului forţei de muncă, produşi şi diseminaţi în formă brută, ajustată după numărul zilelor lucrătoare şi sezonier. Sub aspectul legislaţiei europene, cercetările statistice din domeniul statisticii câştigurilor salariale, costului forţei de muncă şi locurilor de muncă vacante se realizează în conformitate cu prevederile regulamentelor Uniunii Europene în domeniu, iar „Ancheta salariilor în luna octombrie” se realizează în conformitate cu prevederile Biroului Internaţional al Muncii. Astfel, se asigură comparabilitatea indicatorilor din acest domeniu statistic, atât la nivelul Uniunii Europene, cât şi la nivel internaţional. Instrumentarul cercetărilor statistice a fost reproiectat, astfel încât să permită colectarea datelor conform ultimelor reglementări în domeniu din cadrul legislaţiei naţionale. În cursul anului 2012 au avut loc următoarele activităţi din fluxul de prelucrare a rezultatelor Anchetei structurii câştigurilor salariale în anul 2010: analiza datelor la nivel de salariat, extinderea rezultatelor, analiza şi corelarea rezulatelor finale cu rezultatele din alte anchete (pentru indicatorii similari) şi cu rezultatele obţinute în urmă cu 4 ani, validarea şi analiza rezultatelor conform criteriilor transmise de EUROSTAT, elaborarea tabelelor centralizatoare pentru rezultatele anchetei pe diferite caracteristici, transpunerea microdatelor în formatul standard de transmitere, diseminarea datelor la nivel naţional şi al Uniunii Europene.

57

În anul 2012 toate cercetările statistice infra-anuale şi anuale din domeniul statisticii salariilor au fost realizate utilizând sistemul e-SOP, astfel instrumentarul şi fluxurile de lucru pentru aceste cercetări au fost reproiectate, astfel încât să permită adaptarea la noul sistem. Urmare a dezvoltării de metodologii specifice şi pe baza rezultatelor obţinute din anchetele specificate, s-a continuat activitatea de producere de statistici suplimentare, astfel: • indici ai câştigului salarial real – ca raport dintre indicii câştigului salarial net şi indicii preţurilor

de consum (anual şi lunar); • template-uri pentru indicatorii pe termen scurt (STS) - lunar; • indicatori structurali solicitaţi de OCDE: sarcina fiscală a costului forţei de muncă, capcana

şomajului, capcana salariului mic, disparitatea salarială de gen, câştigurile nete pentru 13 cazuri particulare;

• indicatori solicitaţi de EUROSTAT conform Gentlemen’s Agreement: câştigurile anuale brute pe activităţi şi sexe şi numărul salariaţilor aferent câştigurilor, costul forţei de muncă şi structura lui pe elemente componente, salariul minim, raportul dintre salariul minim şi câştigul salarial mediu brut din industrie şi servicii.

Rezultatele activităţii statistice din domeniul statisticii câştigurilor salariale, costului forţei de muncă şi locurilor de muncă vacante au fost făcute publice prin 23 de comunicate de presă infra-anuale şi anuale. Statisticile obţinute prin intermediul cercetărilor statistice din domeniu au fost diseminate utilizatorilor de date statistice şi prin:

• 3 publicaţii: Repartizarea salariaţilor pe grupe de salarii realizate în luna octombrie 2011, Câştigurile salariale şi costul forţei de muncă în anul 2011, Disparităţi salariale: factori de influenţă în anul 2010;

• 4 lucrări (caiete cu rezultate): Repartizarea salariaţilor pe grupe de salarii şi de ocupaţii în luna octombrie 2011, Efectivul de salariaţi în anul 2011, Numărul mediu al salariaţilor, sumele brute plătite şi câştigul salarial mediu lunar în anul 2011, Costul forţei de muncă în anul 2011.

De asemenea, indicatorii din domeniul statisticii câştigurilor salariale, costului forţei de muncă şi locurilor de muncă vacante se regăsesc în publicaţiile de sinteză şi în bazele de date ale INS. Calitatea statisticilor din domeniul câştigurilor salariale, costului forţei de muncă şi locurilor de muncă vacante a fost evaluată şi prin intermediul rapoartelor de calitate realizate în conformitate cu cerinţele regulamentelor Uniunii Europene. În anul 2012 s-au realizat 3 rapoarte de calitate pentru: Locurile de muncă vacante din anul 2011, Indicii trimestriali ai costului forţei de muncă din anul 2011, respectiv pentru Ancheta structurii câştigurilor salariale din anul 2010. În domeniul statisticii salariilor, în baza protocolului de colaborare interinstituţională în vederea corelării şi reconcilierii datelor statistice cu cele din sursele administrative în ceea ce priveşte indicatorul „numărul de salariaţi”, s-au derulat activităţi menite a investiga sursele administrative în vederea construirii de algoritmi care să permită transformarea informaţiilor respective în date utilizabile în scop statistic astfel încât pe viitor să se poată reduce sarcina de răspuns a întreprinderilor la cercetările statistice selective. Statisticile de protecţie socială construite pe baza datelor administrative reprezintă surse importante de date necesare elaborării de politici naţionale în domeniu.

58

Principalii indicatori din domeniul statisticii protecţiei sociale se referă la numărul pensionarilor, al şomerilor înregistraţi şi la veniturile şi cheltuielile de protecţie socială. Informaţiile au fost preluate din surse administrative, respectiv din registrele instituţiilor cu responsabilităţi în domeniu: • Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP), Casa de asigurări a avocaţilor, Casele de

pensii ale Ministerului Culturii, Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Român de Informaţii – pentru numărul pensionarilor şi pensia lunară;

• Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice – pentru statisticile privind protecţia socială conform metodologiei europene ESSPROS;

• Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă – pentru numărul şomerilor înregistraţi, rata şomajului, statistica politicilor privind piaţa muncii.

Informaţiile referitoare la numărul mediu de pensionari şi pensia medie lunară după sistemul de pensionare şi pe categorii de pensii au fost asigurate prin colectarea, prelucrarea şi validarea datelor, analiza rezultatelor şi elaborarea lucrărilor cu date trimestriale şi anuale, producându-se astfel statistici necesare elaborării de politici naţionale în domeniul asigurărilor sociale. Pentru anul 2012, a fost reproiectat instrumentarul utilizat pentru colectarea datelor. Evaluarea resurselor de muncă şi a proporţiei în care sunt utilizate acestea, în diferite ramuri şi sectoare de activitate economico-sociale, a fost realizată prin lucrarea de sinteză privind Balanţa Forţei de Muncă la 1 ianuarie 2012 pe baza datelor provenite din surse statistice şi administrative. Balanţa furnizează indicatori statistici privind ocuparea populaţiei civile şi şomajul înregistrat, comparabili în timp, la nivel naţional şi teritorial (macroregiuni, regiuni de dezvoltare şi judeţe). Pentru a asigura informaţiile statistice asupra veniturilor şi cheltuielilor anuale de protecţie socială practicate în sistemul naţional, în conformitate cu regulile şi recomandările Uniunii Europene, prevăzute în metodologia ESSPROS, s-au produs datele privind veniturile şi cheltuielile de protecţie socială, s-a completat şi transmis la EUROSTAT chestionarul statistic privind veniturile şi cheltuielile de protecţie socială pentru anul 2010. Tot în conformitate cu metodologia ESSPROS s-au produs datele privind numărul beneficiarilor de pensii şi s-a completat şi transmis la EUROSTAT chestionarul statistic - tip bază de date, corespunzător statisticii privind politicile pe piaţa muncii. În conformitate cu regulile şi recomandările Uniunii Europene cuprinse în metodologia LMP, s-au asigurat informaţiile statistice asupra cheltuielilor anuale şi numărului de participanţi la măsurile care se constituie ca intervenţii publice pe piaţa muncii prin colectarea datelor privind politicile care acţionează pe piaţa muncii din surse administrative. S-a completat şi transmis la EUROSTAT baza de date corespunzătoare anului 2011, în formatul standard. Rezultatele cercetărilor şi lucrărilor statistice s-au materializat prin realizarea următoarelor publicaţii, cu apariţii trimestriale şi anuale: Numărul pensionarilor şi pensia medie lunară; Numărul pensionarilor şi pensia medie lunară, pentru anul 2011; Implementarea politicilor privind piaţa muncii – anul 2011; Statistica protecţiei sociale conform ESSPROS, în anul 2010; Balanţa forţei de muncă la 1 ianuarie 2012. În cursul anului 2012 s-au derulat activităţile de prelucrare a datelor colectate pentru cercetarea statistică privind formarea profesională în întreprinderi în anul 2010 (FORPRO). Pentru această cercetare statistică, activitatea de colectare a datelor s-a realizat prin sistemul de colectare on-line a datelor (e-SOP), ceea ce a însemnat eforturi suplimentare în ceea ce priveşte modul de reproiectare a instrumentarului şi de planificare a fluxurilor de lucru, în principal cu respondenţii şi direcţiile teritoriale de statistică.

59

Spre deosebire de rundele trecute, cercetarea pentru anul 2010 a fost proiectată astfel încât să se permită diseminarea de informaţii privind necesarul de aptitudini şi competenţe ale salariaţilor în cadrul întreprinderilor, calitatea, rezultatele şi dificultăţile întâmpinate de întreprinderi în acordarea de formare profesională continuă. Statisticile privind protecţia socială şi cele privind formarea profesională în întreprinderi s-au derulat în baza regulamentelor europene, asigurându-se comparabilitatea la nivel european a datelor. Cooperarea internaţională s-a realizat prin participarea activă la grupe de lucru dedicate ale EUROSTAT: întâlnirile de lucru pe tema statisticilor privind piaţa muncii (labour market statistics – LAMAS), întâlnirea anuală privind statistica protecţiei sociale conform ESSPROS.

5.2.11.3 Statistici ale condiţiilor de viaţă În domeniul statisticii condiţiilor de viaţă, acţiunile desfăşurate au fost orientate către implementarea metodologiilor de calcul al unor indicatori comparabili în domenii de mare interes pe plan european, reproiectarea unora dintre cercetările statistice deja existente şi adaptarea lor la cele mai recente regulamente europene, dar şi armonizarea cu legislaţia naţională. O cercetare statistică deosebit de importantă pentru Sistemul Statistic Naţional este şi Ancheta bugetelor de familie - cercetare statistică selectivă, principala sursă de date pentru evaluarea veniturilor, consumurilor şi cheltuielilor populaţiei, pentru fundamentarea programelor de protecţie socială, analiza impactului aplicării diferitelor programe în domeniul social, a efectelor economice ale tranziţiei, în general asupra situaţiei economico-sociale a populaţiei. Ancheta a fost realizată în urma colectării lunare a datelor din 3.120 de gospodării, ajungându-se la un volum anual al eşantionului de 37.440 gospodării. Anual chestionarele acestei cercetări sunt discutate cu principalul utilizator al rezultatelor, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice. În anul 2012, la solicitatarea ministerului, pentru a-şi putea rafina criteriile de eligibilitate şi identifica caracteristicile care sunt utilizate pentru a estima veniturile informale, în special veniturile agricole, a fost necesară prelucrarea unor informaţii suplimentare. În acest sens a fost realizat un program de introducere a datelor din Jurnalul gospodăriei privind produsele obţinute din sacrificarea şi furajarea animalelor şi şeptelul. Astfel, s-a asigurat completitudinea informaţiilor privind veniturile din activităţi agricole, dar şi o modernizare a sistemului de colectare a datelor. Pe baza informaţiilor obţinute au fost elaborate şi diseminate, 4 publicaţii trimestriale „Veniturile şi consumul populaţiei” şi o publicaţie anuală „Coordonate ale nivelului de trai în România”. De asemenea, datele au fost făcute publice şi prin trei comunicate de presă. Începând cu anul 2012 Ancheta asupra calităţii vieţii - ACAV s-a realizat din bugetul propriu INS (până în 2012 a fost grantul independent denumit Ancheta europeană asupra veniturilor şi condiţiilor de viaţă - EU-SILC). Ancheta asupra calităţii vieţii (ACAV) – cercetare statistică longitudinală, a asigurat informaţiile necesare pentru evaluarea condiţiilor de viaţă ale populaţiei, prin evidenţierea interconectării şi complementarităţii unor aspecte diverse, precum: starea de sănătate, educaţia, veniturile, condiţiile de locuit, ocupare, sărăcie, deprivare materială, etc. Ancheta este implementată în baza Regulamentului (CE) nr. 1177/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului privind statisticile comunitare asupra veniturilor şi condiţiilor de viaţă. Anual sunt incluse în anchetă module secundare cu tematică diferită care sunt reglementate de regulamente europene. În anul 2012 s-a realizat modulul secundar „Condiţii de locuit” corespunzător Regulamentului Comisiei (UE) nr. 1157/ 2010.

60

Această cercetare se realizează pe baza unui eşantion rotaţional cu patru sub-eşantioane, fiecare dintre ele cu dimensiune și concepție similară și reprezentative pentru întreaga populație. De la un an la altul, trei sub-eșantioane sunt păstrate, unul este scos şi înlocuit cu un nou sub-eșantion inclus în cadrul anchetei. În acest fel, statisticile transversale și longitudinale sunt produse din acelaşi set de observații ale eșantionului. Colectarea datelor s-a realizat, atât pentru modulul transversal cât şi pentru cel longitudinal, în luna mai 2012. Au fost cercetate circa 9.300 de gospodării şi aproximativ 17.000 de persoane de 15 ani şi peste, datele rezultate fiind diseminate prin publicaţia „Condiţiile de viaţă ale populaţiei din România pentru anul 2011”. Au fost realizate două rapoarte de calitate: raportul final pentru componenta longitudinală 2007 - 2010 şi raportul intermediar pentru anul 2011. Fişierele cu microdatele transversale verificate şi validate au fost transmise la EUROSTAT în formatul standard solicitat. În cursul anului 2012 s-a participat la grupul de lucru privind statistici ale condiţiilor de viaţă organizat de către EUROSTAT. La acest grup de lucru s-a discutat despre modernizarea statisticilor sociale, problemele metodologice, de concordanţa dintre componenta transversală şi longitudinală a anchetei EU-SILC şi, nu în ultimul rând, despre implementarea unui model nou al Raportului de Calitate, folosind NRME (National Reference Metadata Editor) – care este o aplicaţie web, dezvoltată pentru a face faţă fişierelor de metadate naţionale de referinţă. Au fost exemplificate şi avantajele folosirii acestei aplicaţii, cum ar fi: automatizarea rapoartelor de calitate, posibila reutilizare sau actualizare a informaţiilor şi existenţa unui formular standard on-line (cu o mai mare armonizare). În luna aprilie 2012 s-a realizat colectarea datelor pentru Ancheta privind accesul la tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor - cercetare armonizată cu recomandările europene, care oferă informaţii privind accesul gospodăriilor la tehnica modernă de informare şi comunicare, utilizarea calculatoarelor, accesul şi utilizarea internetului, comerţul pe internet, locul şi frecvenţa utilizării internetului. Cercetarea statistică s-a realizat în baza unui grant independent. Ancheta a fost implementată în baza Regulamentului (CE) nr. 803/2004 al Parlamentului European și al Consiliului privind statisticile comunitare asupra societăţii informaţionale. Anual chestionarele cercetării sunt actualizate cu noi indicatori recomandaţi de EUROSTAT, astfel în anul 2012 au fost introduse seturi de indicatori noi care caracterizează utilizarea internetului şi a conexiunilor mobile. La realizarea acestei anchete numărul de unităţi cercetate a fost de circa 10.000 de gospodării şi aproximativ 15.000 de persoane. S-au realizat două rapoarte: raportul privind metadatele, precum şi raportul final de calitate a datelor. Acestea, împreună cu fişierele cu microdate şi metadate, au fost transmise la EUROSTAT. Datele au fost oferite publicului prin publicaţia „Accesul populaţiei la tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor în anul 2012”. O altă activitate importantă desfăşurată în domeniul statisticii condiţiilor de viaţă este şi calculul indicatorilor de incluziune socială. În anul 2012 s-a continuat determinarea setului naţional de indicatori de incluziune, conform HG nr. 488/2005 privind aprobarea sistemului naţional de indicatori de incluziune socială, activitate statistică ale cărei rezultate pot fi regăsite şi în publicaţia „Dimensiuni ale incluziunii sociale în România”. De asemenea, anual se calculează un set de indicatori de incluziune socială conform Metodei Deschise de Coordonare (OMC), pe baza rezultatelor Anchetei asupra calităţii vieţii, care sunt transmişi la EUROSTAT. În ultimii ani un deosebit accent se pune pe strategia Uniunii Europene pentru promovarea unei creşteri durabile şi incluzive, cunoscută sub numele de Strategia Europa 2020, prin care sunt stabilite obiective în cinci domenii principale, printre care şi cel al sărăciei şi excluziunii sociale.

61

Astfel, au fost calculaţi 4 indicatori asociaţi strategiei Europa 2020 din domeniul sărăciei şi excluziunii sociale având ca principală sursă de date Ancheta europeană asupra veniturilor şi condiţiilor de viaţă (ACAV). Aceşti indicatori determină: persoanele aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială, persoanele care trăiesc în gospodării cu intensitatea muncii foarte scăzută, persoanele aflate în risc de sărăcie după transferurile sociale şi persoanele aflate în deprivare materială severă.

5.2.11.4 Statistica serviciilor sociale În domeniul statisticii educaţiei se realizează anual 15 cercetări statistice exhausive în unităţile educaţionale publice şi private. Acestea surprind dimensiunile şi evoluţia sistemului de educaţie atât la începutul, cât şi la sfârşitul anului şcolar/universitar şi oferă posibilitatea colectării unui volum generos de informaţii privind participarea populaţiei şcolare la procesul de educaţie şi instruire pe niveluri educaţionale (conform Clasificării Internaţionale Standard a Educaţiei - ISCED-97). Începând din anul 2011, s-a implementat sistemul de colectare on-line a datelor prin Portalul INS e-SOP. Astfel, la finalul anului 2012, din cele 15 cercetări statistice din domeniul educaţiei un număr de 10 cercetări (7 de început de an şcolar/universitar şi 3 de sfârşit de an şcolar/universitar) erau incluse în sistemul de colectare on-line a datelor statistice urmând ca sistemul să se extindă treptat la toate cercetările din domeniul educaţiei. Totodată, în 2012 s-au revizuit şi reproiectat într-o nouă structură toate chestionarele statistice din domeniul educaţiei, astfel încât să se reducă gradul de încărcare a respondenţilor, dar să poată fi obţinut un fond de date complet şi în concordanţă cu necesităţile la nivel naţional şi internaţional. Chestionarele se vor utiliza în noua structură pentru colectarea datelor referitoare la anul şcolar 2012/2013. De asemenea, au fost elaboraţi indicatorii statistici anuali: populaţia şcolară, gradul de cuprindere, rata netă de cuprindere, rata de absolvire, rata abandonului, rata de tranziţie de la un nivel educaţional la nivelul educaţional imediat următor, rezultatele examenelor de absolvire, numărul de elevi ce revin unui cadru didactic, ponderea personalului calificat în numărul total al personalului didactic pe niveluri educaţionale, regiuni de dezvoltare, judeţe, sexe şi medii de rezidenţă. Aceşti indicatori sunt solicitaţi pentru fundamentarea documentelor strategice PRAI (Planurile de Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic) şi PLAI (Planurile Locale pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic). Diseminarea rezultatelor din domeniul educaţiei s-a realizat prin 10 lucrări statistice, în care datele sunt prezentate la nivel naţional, regional, judeţean, pe medii de rezidenţă, forme de proprietate, forme de învăţământ, specializări, limbi de predare, sexe, vârste etc., precum şi prin publicaţia anuală de sinteză „Sistemul educaţional în România - date sintetice”. Anual, experţii INS participă la Grupurile de lucru organizate de EUROSTAT pentru domeniul statisticii educaţiei. Totodată, se transmit anual în format standardizat, conform metodologiei UNESCO-OCDE-EUROSTAT (UOE), informaţii privind populaţia şcolară, noii intraţi, limbile moderne studiate, mobilitatea studenţilor străini, absolvenţii, personalul didactic şi nedidactic şi cheltuielile unităţilor educaţionale etc., în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 88/2011 al Comisiei de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 452/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului privind producerea şi dezvoltarea statisticilor în materie de educaţie şi învăţare continuă, în ceea ce priveşte statisticile în materie de sisteme de educaţie şi formare. Referitor la proiectele comunitare, pe parcursul a 18 luni (ianuarie 2011 - iunie 2012), s-a derulat grantul independent „Îmbunătăţirea Sistemului Statistic Naţional de educaţie pentru

62

implementarea prevederilor Regulamentului Comisiei privind producerea şi dezvoltarea statisticilor în materie de educaţie şi învăţare continuă” prin care s-au elaborat metode de estimare, pentru completarea datelor financiare bazate pe datele obţinute din diferite anchete în gospodării, s-au identificat noi surse de date pentru acoperirea datelor nefinanciare lipsă şi s-au elaborat programe informatice care să faciliteze completarea chestionarelor conform metodologiei UOE. De asemenea, începând cu decembrie 2010 pe parcursul a 21 de luni, s-a derulat grantul independent „Implementarea Anchetei privind Educaţia Adulţilor; revizuirea variabilelor educaţionale din Ancheta Forţei de Muncă (AMIGO)” în cadrul căruia s-a realizat cea de-a doua Anchetă privind Educaţia Adulţilor în România (AEDA), armonizată la nivel european. Ancheta a avut ca scop evaluarea nivelului de educaţie şi instruire a populaţiei în vârstă de 18-69 ani, pentru una sau mai multe forme ale educaţiei formale, non-formale şi informale. Colectarea datelor s-a realizat în august 2011, iar în cursul anului 2012 s-au transmis şi validat de EUROSTAT baza cu microdatele anchetei, precum şi raportul de calitate în format standardizat la nivel european. Această anchetă s-a realizat în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 823/2010 al Comisiei de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 452/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului privind producerea şi dezvoltarea statisticilor în materie de educaţie şi învăţare continuă, în ceea ce priveşte statisticile privind participarea adulţilor la învăţarea continuă. La nivel european, UNESCO a dezvoltat o nouă Clasificare Internaţională Standard a Educaţiei (ISCED 2011) care a fost aprobată de către Conferința generală UNESCO în noiembrie 2011 și care va înlocui ISCED-1997 şi se va implementa în toate statele membre. În acest sens, în perioada noiembrie 2012 – aprilie 2014 se desfăşoară grantul „Implementarea ISCED 2011" care are ca obiective implementarea noii clasificări ISCED 2011 în sistemul educaţional naţional, testarea noii clasificări în cadrul Anchetei forţei de muncă şi adaptarea instrumentelor statistice naţionale astfel încât să permită producerea de date statistice coerente şi calitative, atât pentru fondul de date naţional cât şi pentru cel european. Datele statistice se vor transmite în conformitate cu noua clasificare ISCED 2011, începând cu anul de referinţă 2014 (UOE 2014). Domeniul statisticii sănătăţii este reglementat de Regulamentul (CE) nr. 1338/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind statisticile comunitare referitoare la sănătatea publică, precum şi la sănătatea şi siguranța la locul de muncă. În domeniul statisticii sănătăţii au fost obţinute şi puse la dispoziţia utilizatorilor, informaţii statistice privind evaluarea activităţii unităţilor sanitare din sectorul public şi din cel privat şi au fost produse statistici comparabile privind îngrijirea sănătăţii. Începând din anul 2011, s-a implementat sistemul de colectare on-line a datelor prin portalul e-SOP, iar în anul 2012 s-a revizuit şi reproiectat într-o nouă structură chestionarul statistic SAN, astfel încât să se reducă gradul de încărcare a respondenţilor, dar să poată fi obţinut un fond de date complet şi în concordanţă cu necesităţile la nivel naţional şi internaţional. Noua structură a chestionarului statistic se va utiliza pentru colectarea datelor în 2013. Diseminarea datelor statistice s-a realizat, în principal, prin publicaţia anuală „Activitatea unităţilor sanitare”. Principalele date nefinanciare, însoţite de metadate privind resursele din domeniul sănătăţii, personalul medical şi principalii indicatori de morbiditate se transmit anual la Organizaţia Mondială a Sănătăţii (WHO), Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică şi EUROSTAT, printr-un chestionar standardizat, armonizat la nivel european. Totodată, datele şi metadatele financiare din domeniul sănătăţii au fost transmise la EUROSTAT printr-un chestionar standardizat al OCDE, WHO şi EUROSTAT, armonizat la nivel european şi care cuprinde informaţii statistice referitoare la clasificarea internaţională a funcţiilor/serviciilor de

63

sănătate, a furnizorilor de servicii de sănătate, a surselor/agenţilor de finanţare din Sistemul Conturilor de Sănătate, pentru anul financiar 2010. În prezent, datele sunt disponibile atât pe site-ul EUROSTAT, cât şi pe cel al OCDE. De asemenea, s-a continuat transmiterea la EUROSTAT a datelor, în format standardizat, privind bolile profesionale şi accidentele de muncă, în conformitate cu metodologia europeană a bolilor profesionale (EODS - European Occupational Diseases Statistics) şi a accidentelor de muncă (ESAW - European Statistics on Accidents at Work). În ceea ce priveşte participarea la proiecte comunitare, ca urmare a finalizării „Proiectului pentru statistica morbiditaţii”, la nivel european, s-a decis formarea unui grup restrâns de lucru (tip Task Force) alcătuit din 10 state membre, printre care şi România. Acest grup are ca scop analiza rapoartelor transmise de ţările participante la proiectele pilot din anii 2005 şi 2009 şi realizarea unui ghid metodologic pentru raportarea periodică a datelor privind morbiditatea la nivel european, identificarea celor mai bune surse de date menţionate de statele membre şi a celor mai relevanţi indicatori pentru lista de boli selectată la nivel european. Activitatea grupului de lucru se desfăşoară începând din anul 2011 şi se va finaliza în 2013. Grupul de lucru a elaborat metodologia privind statistica morbidităţii, care se va prezenta în Grupurile de lucru organizate de EUROSTAT pentru domeniul statisticii sănătăţii. EUROSTAT a propus ca metodologia privind statistica morbidităţii să fie publicată sub egida sa. În perioada 2011-2012 s-a realizat grantul independent referitor la „Furnizarea informaţiilor de bază privind paritatea puterii de cumpărare – Componenta Sănătate”, care a avut ca obiectiv elaborarea unei metodologii comune privind paritatea puterii de cumpărare (incluzând paritatea puterii de cumpărare – PPP specifică produselor şi serviciilor din domeniul sănătăţii pentru spitale), prin care să se realizeze comparaţii internaţionale ale volumului Produsului Intern Brut. În anul 2012, s-a transmis la EUROSTAT setul de date pentru anul 2010 şi raportul final al proiectului privind sursele şi metodele folosite în colectarea informaţiilor pentru lista de boli, selectată conform metodologiei OCDE. Activităţile derulate în cadrul acestui proiect vor continua până în 2015, printr-un nou proiect, la care participă şi România, referitor la „Furnizarea informaţiilor de bază privind paritatea puterii de cumpărare – Componenta Sănătate 2013-2015”. În domeniul statisticii culturii au fost obţinute şi diseminate informaţii referitoare la unităţile care desfăşoară activităţi cultural-artistice din sectoarele public şi privat: biblioteci, muzee şi colecţii publice, instituţii de spectacole şi concerte, edituri de ziare şi reviste, prin publicaţia de sinteză „Activitatea unităţilor cultural-artistice”. Datele din domeniul statisticii culturii sunt colectate on-line din anul 2011 prin portalul e-SOP. La nivel european datele sunt publicate în broşura „Cultural Statistics" - EUROSTAT Pocketbook. În perioada 2011-2012 s-a desfăşurat Ancheta privind Utilizarea Timpului (Time Use Survey –TUS), realizată în conformitate cu metodologia europeană. Ancheta Utilizării Timpului este o cercetare statistică selectivă pe baza căreia poate fi evaluat modul în care populaţia îşi desfăşoară viaţa zilnică, furnizând informaţii privind natura, durata şi contextul în care sunt realizate toate activităţile pe parcursul unei perioade specifice de referinţă. Ancheta Utilizării Timpului (TUS) a fost proiectată în conformitate cu „Ghidul de armonizare a anchetelor europene privind utilizarea timpului" revizuit în anul 2008. Colectarea a început în septembrie 2011 şi s-a finalizat în septembrie 2012, având ca perioadă de referinţă întregul an calendaristic. Principalele rezultate vor fi diseminate la finalul anului 2013. Începând cu anul 2011, INS a participat alături de alte 11 ţări şi EUROSTAT la lucrările grupului restrâns de lucru (tip Task Force) sub egida Naţiunilor Unite (UNECE) pentru pregătirea liniilor directoare şi reunirea celor mai bune practici pentru îmbunătăţirea comparabilităţii rezultatelor Anchetei Utilizării Timpului la nivel internaţional. În 2013, Grupul de lucru va prezenta spre

64

avizare, proiectul noii metodologii, Oficiului Conferinţei Statisticienilor Europeni al UNECE, care se va desfăşura la Luxemburg şi se va aproba la Conferinţa Statisticienilor Europeni în luna iunie, urmând ca apoi metodologia, privind realizarea Anchetei Utilizării Timpului, să fie publicată. Pentru realizarea statisticilor din domeniul justiţiei se colectează, pe baza convenţiilor încheiate la nivel interinstituţional, date din următoarele surse administrative: Administraţia Naţională a Penitenciarelor din cadrul Ministerului Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii, Inspectoratul General al Poliţiei din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Pe baza acestor date se calculează indicatori precum: numărul infracţiunilor cercetate de poliţie, rata infracţionalităţii, numărul persoanelor condamnate definitiv, rata criminalităţii etc., care sunt transmişi către organizaţiile internaţionale (EUROSTAT, UNICEF, UNODC, UNECE). Aceste informaţii sunt diseminate la nivel naţional prin Anuarul statistic al României şi la nivel european prin intermediul publicaţiilor "Money laundering in Europe" (EUROSTAT and DG Home Affairs Report) şi "Statistics in focus – Crime and criminal justice" (EUROSTAT).

5.2.12 Statistică teritorială

În materie de dezvoltare teritorială – judeţeană sau regională – Institutul Naţional de Statistică a fundamentat şi continuă să-şi dezvolte o strategie de diversificare a indicatorilor statistici, fie prin introducerea de noi cercetări statistice în profil teritorial, fie prin dezvoltarea şi utilizarea surselor administrative în vederea obţinerii unui maximum de informaţie statistică, pe cât de pertinentă, pe atât de utilă. Tabelul nr. 17: Numărul cercetărilor statistice pe domenii statistice şi pe profile de prelucrare a datelor, în anul 2012

Număr cercetări statistice pe profile de prelucrare a datelor Nr.

crt. Domenii statistice regiuni de dezvoltare judeţe localităţi

1 Statistică economică 1.1 Statistica agriculturii 15 11 - 1.2 Statistica silviculturii şi mediului 7 4 -

1.3 Statistica întreprinderilor (inclusiv cele de opinie) 7 1 -

1.4 Statistica industriei - - - 1.5 Statistica energiei, gaze şi apă 2 2 2 1.6 Statistica construcţiilor şi investiţiilor 4 4 3

1.7 Statistica comerţului interior şi exterior 2 2 -

1.8 Statistica serviciilor 17 11 3 1.9 Cercetare-dezvoltare şi inovare 4 3 - 2 Statistică socială

2.1 Statistica populaţiei şi demografie 7 7 7 2.2 Statistica nivelului de trai 3 - - 2.3 Statistica forţei de muncă 3 2 - 2.4 Statistica protecţiei sociale 1 1 - 2.5 Statistica educaţiei 13 13 13 2.6 Statistica culturii 4 4 - 2.7 Statistica sănătăţii 1 1 - 3 Statistica preţurilor 4 - 4

65

Având în vedere cererea în continuă creştere de date statistice în profil teritorial din partea instituţiilor responsabile de politicile regionale şi de dezvoltarea regională, precum şi cerinţele de date statistice la nivel regional ale Comisiei Europene, prezentate în Programul de lucru al EUROSTAT şi în Ghidul anual de Referinţă pentru Statistica Regională elaborat de EUROSTAT, Programul Statistic Naţional Anual relevă eforturile statisticii oficiale româneşti de adoptare a acquis-lui comunitar, respectiv a cerinţelor EUROSTAT în domeniul sistemului statistic regional. Analizând reprezentativitatea în profil teritorial a cercetărilor statistice realizate de INS în anul 2012, este important de subliniat faptul că, peste 89 dintre acestea sunt structurate pentru a asigura informaţii la nivel de regiune, circa 65 asigură reprezentativitate la nivel de judeţ, iar 32 la nivel de localitate. Din totalul cercetărilor statistice proiectate pentru a oferi informaţii la nivel de judeţ, peste 60% sunt în domeniul statisticii economice, 40% în cel al statisticii sociale. Referitor la cercetările statistice proiectate pentru a oferi informaţii la nivel de regiune, domeniul economic are o pondere de circa 60%, cel social de 36%, iar statistica preţurilor de 4%. În prezent, INS asigură date în profil regional pentru aproape toate domeniile statistice, în conformitate cu prevederile acquis-ului statistic comunitar. Gradul de armonizare a statisticii regionale cu acquis-ul statistic comunitar este integral pentru următoarele domenii: demografie, educaţie, forţă de muncă, migraţie, ştiinţă şi tehnologie, ancheta structurală în întreprinderi, sănătate, turism, transport şi energie. Pentru domeniile statistice în care alinierea la normele şi standardele UE în privinţa cerinţelor de date în profil regional încă nu este pe deplin realizată, INS împreună cu alte ministere şi instituţii interesate desfăşoară, pe baza unor programe şi convenţii de colaborare, lucrări pregătitoare, în vederea implementării integrale a indicatorilor statistici regionali. În 2010, Consiliul European a aprobat Strategia Europa 2020, strategia UE pentru creştere economică inteligentă, durabilă şi incluzivă. Politica de coeziune este un mecanism cheie de livrare pentru Europa 2020, cu o lungă tradiţie de proiectare şi punere în aplicare a programelor integrate regionale şi urbane, în parteneriat cu autorităţile locale şi regionale, actorii economici, parteneri sociali şi societatea civilă. Formularea acestor politici şi programe nu poate fi realizată fără date statistice fiabile, date furnizate pe zone mici, iar statisticile urbane şi cele de dezvoltare rurală sunt componente ale statisticilor regionale la nivel european. Statistica urbană reprezintă una dintre cele mai noi componente ale statisticii regionale la nivel european, iar pentru asigurarea unui cadru unitar, comparabil de colectare a datelor la nivel de oraş, Directoratul General pentru Politică Regională al Comisiei Europene a iniţiat Proiectul Audit Urban. Proiectul de Audit Urban este desfăşurat de EUROSTAT, cu scopul creării unei baze de date cu informaţii statistice la nivel de oraş, pentru un număr considerabil de variabile, în vederea realizării unor comparaţii între oraşele europene, a analizării disparităţilor dintre ele, precum şi pentru a ajuta la luarea unor decizii de politică regională. În vederea asigurării continuităţii informaţiilor în domeniul statisticii urbane, în anul 2012 au demarat acţiunile pentru o nouă etapă a proiectului Audit Urban - „Audit Urban 2012-2013”, prin care se urmăreşte extinderea numărului oraşelor participante (în cazul României fiind propuse 34 de oraşe).

66

6 Activităţi transversale

6.1 Activitatea de audit public intern

Compartimentul de auditul intern a reuşit în anul 2012, ca şi în anii precedenţi, să-şi promoveze activitatea printr-o abordare bazată pe implicare, care a presupus o colaborare mai strânsă între audit şi conducerea INS şi a entităţilor publice în ceea ce priveşte buna gestiune a riscului, a controlului şi a proceselor de administrare. Activitatea de audit public intern a contribuit la adăugarea de valoare în cadrul compartimentelor din structura INS şi a entităţilor publice, prin recomandările formulate cu ocazia misiunilor de asigurare realizate. Aceste recomandări au determinat structurile auditate să-şi perfecţioneze activităţile şi să-şi îmbunătăţească sistemul de control intern, astfel că de la un audit la altul s-au remarcat progrese semnificative. În anul 2012 procesul de management al riscurilor a făcut obiectul misiunilor de audit. Cu ocazia misiunii de audit a fost evaluat stadiul de implementare a sistemelor de control intern/managerial, auditorii dând recomandări privind modul de implementare a Standardului 11 Managementul riscului şi a procedurii de sistem elaborată şi aprobată prin ordin al preşedintelui INS. În cadrul misiunilor de audit au fost verificate dacă sunt identificate, evaluate şi stabilite măsuri de gestionare pentru principalele riscuri proprii activităţilor desfăşurate în cadrul structurilor auditate precum şi dacă se asigură completarea şi actualizarea Registrului riscurilor. Constatările acestor misiuni au reliefat faptul că la nivelul structurilor auditate procesul de implementare a managementului riscurilor este într-o faza destul de avansată, este cunoscută de întreg personalul structurilor, dar în practică este mai puţin utilizat. În cadrul acestor misiuni, auditorii au sprijinit managementul structurilor auditate în procesul de autoevaluare, furnizând informaţii pentru a facilita înţelegerea standardului privind Managementul riscului şi a metodologiei de implementare, precum şi prin recomandările formulate, care au drept scop reducerea riscurilor potenţiale. Aceste riscuri identificate au fost prezentate în rapoartele de audit unde au fost analizate şi a fost evaluat impactul acestora, urmând ca acestea să fie înscrise în Registrul riscurilor. La nivelul INS, cât şi al instituţiilor subordonate, s-a creat cadrul organizatoric privind monitorizarea, coordonarea şi îndrumarea metodologică a implementării SCIM. În cadrul misiunilor de audit, s-a apreciat conformitatea şi eficienţa activităţilor realizate şi s-au formulat, unde a fost cazul, recomandări menite să contribuie la îmbunătăţirea Programului de dezvoltare a sistemului de control intern/managerial. Cu ocazia fiecărei misiuni de audit realizate, auditul intern a oferit managementului asigurări „rezonabile” cu privire la conformitatea şi funcţionalitatea controlului intern implementat la nivelul activităţilor auditate în condiţiile implementării recomandărilor. Recomandările formulate de auditorii interni în cadrul misiunilor de audit realizate în anul 2012 au avut un impact hotărâtor asupra îmbunătăţirii unor activităţi, procese şi sisteme importante din cadrul entităţilor, contribuind la: - dezvoltarea sistemelor de control intern/managerial din entităţile auditate prin deţinerea unui

bun control asupra proceselor şi activităţilor; - îmbunătăţirea funcţionării sistemului de administrare a patrimoniului; - administrarea mai bună a fondurilor băneşti alocate, a veniturilor şi cheltuielilor, în

concordanţă cu normele legale în vigoare şi cu obiectivele structurilor auditate;

67

- verificarea stabilirii şi acordării corecte a drepturilor de personal; - îmbunătăţirea procesului de înregistrare în contabilitate a operaţiunilor economico-financiare

şi de întocmire a situaţiilor financiare. În anul 2012 activitatea de audit a contribuit la îmbunătăţirea sistemului decizional, prin consultanţa oferită pe tot parcursul anului, fie în calitate de membru în diferite comisii şi grupuri de lucru în care a fost cooptat, sau atunci când i s-a solicitat punctul de vedere privind anumite aspecte care ţin de domeniul său de competenţă. Aportul auditului intern la procesul de guvernanţă a entităţilor s-a materializat în: • acordarea de asistenţă privind obţinerea de informaţii suplimentare pentru cunoaşterea în

profunzime, de către conducerea entităţii, a: - stadiului implementării standardelor de control intern la nivelul entităţii sau a unor

structuri din cadrul acesteia; - respectării prevederilor legale privind achiziţiile publice, organizarea şi conducerea

activităţii contabile; - impactului modificării criteriilor de evaluare a personalului; - influenţei acordării unor sporuri personalului;

• participarea la grupuri de lucru însărcinate cu examinarea operaţiunilor şi cu formularea de recomandări, cu privire la:

- verificarea modului de realizare a unor activităţi, procese, programe; - verificarea existenţei documentelor justificative pentru mijloacele fixe; - verificarea modului în care au fost respectate procedurile de evaluare a proiectelor; - verificarea modului de întocmire a documentaţiei şi derularea procedurilor de achiziţii.

În anul 2012 activitatea de audit a adus o contribuţie importantă la îmbunătăţirea proceselor de management al riscurilor, de control şi de guvernanţă, prin formularea de recomandări adecvate, fiind o prezenţă activă în cadrul activităţilor INS şi ale instituţiilor subordonate. În cursul anului 2012 mediul de control din INS s-a îmbunătăţit, devenind favorabil unei activităţi de audit intern bazat pe privilegierea valorilor etice şi pe sensibilizarea cu privire la riscuri, precum şi pe o politică organizaţională adecvată obiectivelor strategice. Toate rapoartele de audit intern conţinând constatări, cauze, consecinţe şi recomandări au fost avizate şi însuşite de conducerea INS şi de conducerile instituţiilor subordonate. În implementarea recomandărilor au fost întocmite şi elaborate Programe de acţiune şi un calendar al implementărilor. Compartimentul de audit urmăreşte permanent stadiul implementării recomandărilor şi raportează preşedintelui trimestrial situaţia implementării, pe care o prezintă în şedinţele de colegiu ale INS şi dispune măsuri . În dosarul fiecărei misiuni de audit efectuată de direcţia de specialitate şi avizată de preşedintele INS este cuprins şi un centralizator al recomandărilor făcute, care cuprinde termenele şi responsabilităţile privind implementarea recomandărilor. Acest document, împreună cu răspunsurile scrise ale entităţilor, transmise Direcţiei de Audit la termenele stabilite, fac obiectul prioritar al analizelor în cadrul misiunilor următoare de audit.

6.2 Controlul managerial intern

În temeiul prevederilor art. 4 alin. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern şi controlul financiar preventiv, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Institutul Naţional de Statistică dispune de un sistem de control intern/managerial a cărui concepere şi

68

aplicare permit conducerii INS să furnizeze o asigurare rezonabilă a fondurilor publice alocate în scopul îndeplinirii obiectivelor generale şi specifice, utilizate în condiţii de legalitate, regularitate, eficacitate, eficienţă şi economicitate. Încă din anul 2007 a fost constituită la nivel INS o Comisie de monitorizare, coordonare şi îndrumare metodologică, având ca obiectiv punerea în practică a prevederilor Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern/managerial, cuprinzând standardele de control intern/managerial la entităţile publice şi pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial, republicat, respectiv pentru implementarea şi dezvoltarea sistemului de control intern/managerial al INS. Structuri similare au fost create, prin decizii ale directorilor executivi, la nivelul entităţilor subordonate. Au fost create condiţiile pentru implementarea treptată a standardelor de control, prin realizarea şi perfecţionarea unor instrumente şi metode specifice activităţii de statistică, acţiuni ce au favorizat realizarea unui mediu de control bazat pe stabilirea sarcinilor şi atribuţiilor, respectiv a funcţiilor pe criterii de competenţă şi performanţă, în concordanţă cu managementul calităţii totale şi optimizarea proceselor operaţionale, obiectiv strategic principal în dezvoltarea Sistemului Statistic Naţional. Au fost inventariate şi detaliate activităţile specifice proiectării, implementării şi realizării cercetărilor statistice, activităţi incluse în programul de activitate, actualizat în fiecare an, cu termene şi responsabilităţi concrete, care constituie un pilon important în sistemul de informare creat pentru monitorizarea stadiului de realizare a producţiei statistice, la termenele şi în condiţiile de calitate conforme cu cerinţele prevăzute în legislaţia europeană de specialitate. La nivelul INS au fost inventariate 2.929 activităţi procedurabile, din care 673 la nivelul aparatului central şi au fost elaborate 3.376 de proceduri operaţionale, din care 588 la nivelul aparatului central. Numărul mare de proceduri operaţionale elaborate poate să constituie însă un handicap din punct de vedere al monitorizării modului în care sunt puse în practică, respectiv a modului de reflectare a activităţilor în sistemul de monitorizare. La nivelul aparatului central, din cele 25 de standarde, 11 sunt implementate în totalitate, iar 14 sunt parţial implementate, iar la nivelul structurilor subordonate sunt implementate 18 standarde, iar 7 standarde sunt parţial implementate, ceea ce duce la concluzia că INS şi entităţile subordonare au sisteme parţial conforme de control intern/managerial.

6.3 Investiţii, servicii şi modernizări

Activitatea de achiziţii, privind investiţiile, serviciile şi modernizările, ca urmare a solicitărilor primite din partea direcţiilor de specialitate, s-a materializat prin cele 17 proceduri de achiziţii publice: cereri-oferte privind contractarea şi monitorizarea prestărilor de servicii, furnizării de produse şi execuţiei de lucrări de construcţii şi reparaţii, proceduri care au fost organizate, în proporţie de peste 44,52 %, prin mijloace electronice on-line, cu 4,52 % peste limita prevăzută în reglementările în vigoare. Activitatea de achiziţii, investiţii-modernizări a fost orientată, cu precădere, în asigurarea condiţiilor tehnice şi materiale necesare organizării şi desfăşurării activităţii curente pentru Programul Statistic Naţional Anual, a Recensamântului Populaţiei şi Locuinţelor 2011, a Alegerilor Locale şi Parlamentare, respectiv au fost organizate proceduri de achiziţie publică privind contractarea de:

1. staţii de lucru (PC) - alegeri locale - 146,00 mii lei, excl. TVA; 2. imprimante Laser - alegeri Locale - 14,6 mii lei, excl. TVA; 3. multifuncţionale Laser - alegeri Locale - 200,00 mii lei, excl. TVA;

69

4. imprimante matriceale tip Line matrix - alegeri Locale - 103,9 mii lei, excl. TVA; 5. servere 4 procesoare - alegeri Locale - 258,6 mii lei , excl. TVA; 6. scaner - alegeri Parlamentare - 458,9 mii lei, excl. TVA; 7. servicii - asistenţa tehnică pentru aplicaţiile informatice pe perioada desfăşurării

activităţilor de procesare a datelor statistice pentru Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor 2011- 124,9 mii lei, excl. TVA;

Pentru asigurarea, în limitele bugetului alocat, a tuturor solicitărilor primite din partea direcţiilor teritoriale de statistică privind funcţionalitatea acestora, s-au asigurat reparaţiile, atât la clădiri, cât şi la instalaţiile din dotarea acestora, respectiv:

- DRS Brăila - lucrări de reparaţii interioare - 10.000 lei (inclusiv TVA); - DJS Maramureş - lucrări de schimbare a tâmplăriei - 10.000 lei (inclusiv TVA); - DJS Satu –Mare – lucrări de igienizare – 20.000 lei (inclusiv TVA); - DJS Suceava - lucrări de reparaţii interioare - 20.000 lei (inclusiv TVA); - DJS Teleorman - lucrări de reparaţii interioare - 15.000 lei (inclusiv TVA);

Rămân în continuare, ca probleme nerezolvate: - asigurarea de sedii corespunzătoare pentru DJS Sibiu, Hunedoara, Mureş şi Harghita; - reabilitarea reţelei de curenţi slabi pentru echipamente IT şi de telecomunicaţii, obiectiv

investiţional imperios necesar, dar cu implicaţii bugetare semnificative.

6.4 Activitatea juridică

Activitatea juridică a Institutului Naţional de Statistică, în 2012, a constat în asigurarea legalităţii, în desfăşurarea activităţii instituţiei, în apărarea intereselor patrimoniale ale acesteia şi s-a concretizat în următoarele: • întocmirea actelor procesuale necesare în instanţă, pentru dosarele în care, fie Institutul

Naţional de Statistică, fie direcţiile teritoriale de statistică au fost parte în proces; • avizarea ordinelor emise de conducerea instituţiei, a contractelor de achiziţie publică, a

protocoalelor de colaborare cu alte ministere/organe de specialitate ale administraţiei publice centrale;

• urmărirea apariţiei şi semnalarea conţinutului actelor normative care au avut implicaţii asupra activităţii Institutului Naţional de Statistică;

• asigurarea consilierii juridice a structurilor Institutului Naţional de Statistică, inclusiv a direcţiilor teritoriale de statistică;

• formularea de cereri de chemare în judecată necesare pentru apărarea intereselor instituţiei; • participarea la elaborarea proiectelor de acte normative iniţiate de către Institutul Naţional de

Statistică, monitorizând constant şi procesul de avizare a acestora. Dintre aceste proiecte de acte normative, menţionăm: - Proiectul de Hotărâre a Guvernului privind aprobarea Programului Statistic Naţional

Anual 2012 (H.G. nr. 1083/2012); - Proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea Memorandumului de înţelegere

dintre Institutul Naţional de Statistică al României şi Institutul Naţional de Statistică al Bulgariei cu privire la cooperarea în domeniul statisticii, semnat la Braşov la 16 ianuarie 2012 (H.G. nr. 274/2012);

70

- Proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru modificarea anexei nr. 3 la H.G. nr. 1502/2009 privind organizarea şi desfăşurarea Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor din România în anul 2011 (H.G. nr. 847/2012);

- Proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru stabilirea modelului proceselor verbale privind consemnarea rezultatului votării la alegerile pentru Camera Deputaţilor şi Senat din anul 2012 (H.G. nr. 1092/2012);

- Proiectul de Hotărâre a Guvernului privind aprobarea modelului proceselor verbale pentru consemnarea rezultatului votării la alegerile autorităţilor administraţiei publice locale din anul 2012 (H.G. nr. 509/2012).

71

7 Activitatea direcţiilor teritoriale de statistică Obiectivul principal al direcţiilor teritoriale de statistică îl constituie asigurarea standardelor calitative ridicate pe toate segmentele procesului cercetării statistice. În aceste condiţii, se creează premisele necesare pentru asigurarea de date şi informaţii statistice consistente şi credibile. Calitatea indicatorilor statistici obţinuţi condiţionează în mod hotărâtor veridicitatea analizelor la nivel teritorial şi, în final, calitatea deciziilor de politică socio-economică luate la aceste niveluri. Activitatea de ansamblu a direcţiilor teritoriale de statistică s-a bazat pe respectarea normelor, obiectivelor şi bunelor practici în procesele utilizate pentru organizarea, colectarea, prelucrarea şi difuzarea statisticilor oficiale, precum şi pe acţiuni destinate creşterii eficienţei, credibilităţii, relevanţei şi consistenţei acestor statistici. Având la bază principiile fundamentale de funcţionare a statisticii oficiale, precum şi priorităţile Strategiei de dezvoltare a Sistemului Statistic Naţional, direcţiile teritoriale de statistică au avut ca obiective: asigurarea progresului continuu al statisticii conform cu responsabilităţile ce revin INS; crearea de parteneriate interinstituţionale; sprijinirea activităţii Agenţiilor de Dezvoltare Regională, a Instituţiei Prefectului, a Consiliului Judeţean şi a Consiliilor locale prin furnizarea de date şi informaţii statistice solicitate pentru întocmirea de proiecte şi studii finanţate de Uniunea Europeană sau co-finanţate; cooperarea cu furnizorii de date şi informaţii; modernizarea modului de colectare, prelucrare şi analiză a datelor. În realizarea obiectului de activitate, ce se întemeiază pe principiile autonomiei ştiinţifice, relevanţei, confidenţialităţii, corectitudinii, promptitudinii şi punctualităţii, transparenţei, accesibilităţii, consistenţei, deontologiei statistice şi a raportului cost-eficienţă, la nivelul direcţiilor teritoriale de statistică au fost întreprinse o serie de acţiuni şi măsuri menite să ducă la realizarea la termen şi în condiţii de bună calitate a cercetărilor cuprinse în PSNA 2012. În acest sens, activitatea direcţiilor teritoriale de statistică a constat în colectarea datelor pentru toate cercetările statistice, realizarea unor analize şi sinteze privind evoluţiile lunare ale principalilor indicatori economico-sociali, constituirea şi actualizarea seriilor de date şi, nu în ultimul rând, satisfacerea cu informaţii şi date statistice, cât mai complete şi de calitate, a necesităţilor tuturor categoriilor de utilizatori. Obiectivele stabilite pentru anul 2012 au fost realizate punându-se accentul pe dezvoltarea capacităţii de colectare, prelucrare a datelor statistice de la furnizorii de date statistice, dezvoltarea şi perfecţionarea sistemului de prelucrare electronică a datelor de la furnizori. În contextul eforturilor depuse pentru eficientizarea colectării şi prelucrării informaţiilor statistice primare, prin îmbunătăţirea procesului de colectare on-line şi implementare a Portalului web e-SOP, pentru o preluare cât mai eficientă a datelor statistice, în anul 2012 s-a continuat încărcarea datelor în baza de date, printr-o aplicaţie multi-acces. În acest sens, pentru diseminarea operativă a datelor, există posibilitatea interogării bazei de date la nivel de localitate şi obţinerea indicatorilor din diferite domenii: echiparea teritoriului (fondul de locuinţe, dotarea tehnico-edilitară a teritoriului), populaţie, forţă de muncă, învăţământ, cultură şi artă, ocrotirea sănătăţii, investiţii (locuinţe terminate), poştă şi telecomunicaţii, turism etc. În Programul Statistic Naţional Anual 2012, comparativ cu cel al anului 2011, au fost introduse cercetări statistice noi, în mai multe domenii statistice, care au avut ca obiectiv alinierea statisticii româneşti la Sistemul Statistic European. Producerea datelor statistice s-a efectuat conform CAEN Rev.2, actualizându-se nomenclatoarele aferente cercetărilor statistice din toate domeniile cercetate. O atenţie deosebită s-a acordat controlului total şi permanent al datelor statistice, sub aspectul completitudinii şi calităţii, în fiecare etapă şi fază de lucru. S-a redus rata de

72

non-răspuns din partea operatorilor economici, îndeosebi în urma extinderii colectării, pe suport electronic, a informaţiilor la numeroase cercetari statistice, cât şi ca urmare a instruirilor realizate de specialiştii instituţiei cu operatorii economici. Ca rezultat al preocupării pentru creşterea gradului de colectare a datelor statistice, în anul 2012 s-a înregistrat un nivel ridicat de răspuns din partea furnizorilor de informaţie statistică, asigurându-se, totodată, încadrarea în timp, conform termenelor stabilite de INS. De asemenea, în anul 2012, a existat o implicare deosebită a specialiştilor în acţiunile statistice de importanţă naţională, respectiv, finalizarea Recensământului General Agricol 2010, a Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor 2011, precum şi participarea la operaţiunile legate de pregătirea şi desfăşurarea celor trei scrutinuri electorale desfăşurate pe parcursul anului (alegerile autorităţilor administraţiilor publice locale din 10 iunie 2012, Referendumul naţional din 29 iulie şi a alegerile pentru Camera Deputaţilor şi Senatului din 9 decembrie 2012). Execuţia bugetară pe anul 2012, în ceea ce priveşte utilizarea fondurilor alocate pentru lucrările cuprinse în PSNA 2012, pentru RGA 2010, RPL 2011 şi pentru activităţile electorale, s-a realizat cu respectarea prevederilor legale. Activitatea direcţiilor teritoriale de statistică s-a desfăşurat în bune condiţii pentru menţinerea şi îmbunătăţirea relaţiilor de colaborare cu autorităţile publice (locale şi centrale), pentru promovarea continuă a culturii statistice, atât în mediul economic, cât şi în cel social, pentru dezvoltarea unor relaţii de colaborare cu mediul academic sau cu alte ministere/instituţii pentru realizarea proiectelor şi programelor finanţate din fonduri externe (ex. Programul Operaţional „Dezvoltarea Capacităţii Administrative 2007–2013” - Inovaţie în Administraţie, proiect cofinanţat din Fondul Social European). La nivelul direcţiilor teritoriale de statistică a existat o preocupare permanentă pentru întreţinerea şi actualizarea bazelor de date existente, acestea acoperind o gamă largă de indicatori din domeniul economic şi social. La nivelul localităţilor, au fost actualizate bazele de date cu indicatori privind echiparea teritoriului, populaţia, forţa de muncă, învăţământul, cultura şi arta, ocrotirea sănătăţii, agricultura, construcţiile de locuinţe, activitatea de poştă şi telecomunicaţii, turismul etc. Activitatea de diseminare s-a axat în principal pe îmbunătăţirea, diversificarea şi modernizarea mijloacelor de difuzare a datelor statistice, creşterea operativităţii şi acurateţii în formularea răspunsurilor transmise utilizatorilor, concomitent cu asigurarea calităţii cu respectarea principiilor transparenţei şi confidenţialităţii informaţiilor şi datelor statistice furnizate, în condiţii de egalitate pentru toţi utilizatorii şi în conformitate cu Legea de organizare şi funcţionare a statisticii oficiale din România. Această activitate a fost realizată, atât prin intermediul website-ului direcţiilor teritoriale de statistică, cât şi prin contactul direct cu beneficiarii de date statistice. Administrarea website-ului la nivel de judeţ a fost o activitate foarte importantă în anul 2012, care a dus la realizarea unei interfeţe mai atrăgătoare între beneficiarii de informaţii statistice şi direcţiile teritoriale de statistică. De asemenea, activitatea de diseminare a constat şi în difuzarea de publicaţii (Buletinul Statistic Lunar al Judeţului, Anuarul Statistic al Judeţului etc.), informaţii şi date statistice, cu periodicitate sau la cerere, în vederea informării corecte şi prompte a autorităţilor publice locale, instituţiilor deconcentrate ale statului, a opiniei publice, mass-mediei, personalului din învăţământ (cadre didactice, studenţi, elevi) şi cercetare ştiinţifică, mediului de afaceri şi altor utilizatori de date statistice cu privire la starea economică şi socială a judeţului. Specialiştii direcţiilor teritoriale de statistică au participat activ la grupele de lucru constituite în vederea elaborării unor lucrări ample de sinteză (planuri judeţene de incluziune socială, planuri de dezvoltare urbană) şi au reprezentat instituţia în diverse comitete, comisii, colegii (ex. Colegii Prefecturale, Consilii, Comisii judeţene/regionale şi Comitete locale).

73

Totodată s-a acţionat şi pe linia dezvoltării schimbului electronic de date între instituţiile publice teritoriale, pentru îmbunătăţirea utilizării cât mai ample a surselor administrative de date. În anul 2012, relaţiile direcţiilor teritoriale de statistică cu mass-media s-au îmbunătăţit, realizându-se o informare promptă şi transparentă a opiniei publice prin intermediul comunicatelor de presă referitoare la evoluţia principalilor indicatori economico-sociali, a inflaţiei, câştigului salarial etc. S-a acţionat totodată şi pentru promovarea imaginii instituţiei prin mediatizarea activităţilor desfăşurate în anul 2012 sau cu ocazia unor momente aniversare. De asemenea, au existat preocupări şi s-a acţionat în vederea modernizării şi întreţinerii reţelei informatice la parametrii maximi preluării şi prelucrării unui volum mare de date statistice. Eficienţa activităţii statisticienilor are la bază şi preocuparea continuă pentru îmbunătăţirea pregătirii profesionale. În acest sens, în anul 2012, au fost organizate cursuri de pregătire profesională a funcţionarilor publici, precum şi cursuri de pregătire specializată în cadrul diverselor proiecte finanţate din fonduri externe. Creşterea calităţii activităţii statistice şi a managementului în cadrul direcţiilor teritoriale de statistică s-a reflectat în îmbunătăţirea modului de lucru, monitorizarea Managementului Calităţii Totale, întărirea şi consolidarea infrastructurii tehnologice, o mai bună organizare şi eficientizare în utilizarea resurselor financiare şi umane. Datorită nevoilor utilizatorilor, în continuă evoluţie, marcate de schimbare şi diversificare, este necesară îmbunătăţirea metodelor, tehnicilor şi procedurilor de lucru bazate pe standarde profesionale, pentru satisfacerea cerinţelor tuturor categoriilor de utilizatori de date statistice, care au un rol semnificativ în procesul de elaborare şi programare a statisticilor oficiale. De asemenea, s-a pus accent pe implementarea unui sistem de management al calităţii bazat pe abordarea şi elaborarea de proceduri şi mecanisme pentru evaluare continuă, în vederea îmbunătăţirii calităţii sistemului organizaţional. Implementarea unor soluţii eficiente şi înlăturarea deficienţelor, utilizarea practicilor interne, dar şi a altor ţări, vor constitui o sursă valoroasă în perfecţionarea managementului calităţii statistice.

74

8 Dificultăţi întâmpinate în anul 2012 Ca şi în anii precedenţi şi în anul 2012 activitatea din domeniul infrastructurii şi aplicaţiilor IT s-a confruntat cu o serie de dificultăţi, şi anume: • lipsa resurselor financiare a făcut imposibilă implementarea în INS a proiectului de

reabilitare a reţelei de cablare structurate de transmisie date/voce, reconfigurabilă atât hard cât şi soft; neidentificarea şi nealocarea de fonduri pentru a se putea realiza cât mai curând cu putinţă reabilitarea reţelei informatice actuale a INS (cablare, echipamente pasive/active), creşte riscul apariţiei unor mari disfuncţionalităţi în cadrul sistemului informatic statistic din INS;

• întreruperile neprogramate ale furnizării energiei electrice şi fluctuaţiile de tensiune, au dus la defectarea unor surse de PC, UPS-uri şi harddisk-uri de servere, generând disfuncţionalităţi la nivelul întregului sistem IT (servere de domeniu, servere de e-mail, site INS, reţea, etc.);

• procentul de introducere şi validare on-line a datelor statistice utilizând portalul web a fost sub aşteptările estimate şi s-a datorat următoarelor cauze: lipsa de personal şi a dotărilor necorespunzătoare în special la unităţile raportoare mici, viteze de conectare a agenţilor economici la internet necorespunzătoare, funcţionarea lentă pentru chestionarele statistice de dimensiuni foarte mari, cu foarte multe capitole, indicatori, chei de verificare şi atenţionare. Neadaptarea chestionarelor statistice la acest sistem de raportare i-a determinat pe mulţi operatori să renunţe la utilizarea portalului web şi să întocmescă mai rapid chestionarul pe hârtie. Anchetele statistice mai complexe, cu mulţi indicatori, care nu se regăsesc în evidenţele agenţilor economici în forma cerută de INS, presupun mai întâi completarea chestionarelor statistice pe hârtie, urmând ca apoi datele să fie introduse prin portal web.

• asigurarea cu mare dificultate a suportului tehnic şi a mentenanţei licenţelor sub care funcţionează sistemul informatic statistic naţional: soluţie globală antivirus, Oracle, SAS, Kofax, soluţie de management şi monitorizare a infrastructurii, etc.;

Dificultăţile majore identificate în domeniul statisticii întreprinderilor au constat în: • creşterea ratei de non-răspuns, în special a întreprinderilor mari cu importanţă în

economia românească; • pentru statisticile de cercetare-dezvoltare principalele dificultăţi au constat în

reproiectarea chestionarelor în concordanţă cu regulamentele europene şi refacerea cerinţelor informatice în concordanţă cu noile schimbări, precum şi obţinerea şi prelucrarea datelor de cercetare-dezvoltare şi inovare din chestionarul integrat CDI-BES.

Statistica agricolă s-a confruntat, ca de altfel şi celelalte domenii ale statisticii, în primul rând cu lipsa de personal, care a făcut dificilă respectarea termenelor de realizare a cercetărilor/ lucrărilor statistice şi creşterea riscului privind calitatea datelor statistice. De asemenea, s-a manifestat o colaborare defectoasă cu Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice, Agenţia pentru Protecţia Mediului şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale în ceea ce priveşte coordonarea şi coerenţa statisticilor elaborate de aceste instituţii şi INS. La realizarea cercetării statistice „Numărul poziţiilor înscrise în registrul agricol, utilaje, instalaţii pentru agricultură şi silvicultură, mijloace de transport şi construcţii agricole existente în gospodăriile populaţiei/exploataţiile agricole individuale şi unităţile cu personalitate juridică la începutul anului 2012, pe raza localităţii” (R.AGR) - pe portal web - au apărut dificultăţi din cauza

75

lipsei personalului cu pregătire în domeniul informatic din cadrul primăriilor, mai ales în mediul rural. Principalele dificultăţi, din statistica comerţului exterior, ordonate din punct de vedere al impactului asupra calitaţii rezultatelor statistice de comerţ internaţional cu bunuri, diseminate lunar de INS, au fost:

• servere - de baze de date şi de aplicaţii - insuficient de performante pentru a susţine accesul simultan al unui număr mare de operatori economici care doresc să utilizeze tehnicile moderne de raportare statistică (formulare web);

• revizuirea datelor statistice raportate de către exportatorii şi importatorii cu pondere însemnată în comerţul României, care poate periclita calitatea datelor de comerţ intracomunitar publicate în regim provizoriu. Pentru a respecta termenele de raportare (15 zile de la expirarea lunii de referinţă), multe firme transmit declaraţii Intrastat parţiale, pentru ca ulterior, la anumite intervale de timp, care pot varia de la câteva zile la câteva luni, să transmită declaraţii Intrastat revizuite, cu diferenţe foarte mari faţă de valorile declarate iniţial;

• numărul mare de erori din declaraţiile Intrastat lunare, cauzat în principal de renunţarea furnizorilor de date la personalul specializat care completa declaraţiile statistice Intrastat (majoritatea foşti declaranţi vamali transformaţi în Părţi Terţe Declarante, conform legii nr. 422/2006 şi a regulamentelor comunitare în vigoare). Astfel, sarcinile de completare şi transmitere a declaraţiilor statistice Intrastat au fost transferate către persoane fără experienţă, afectând astfel calitatea datelor colectate, prin creşterea numărului de erori. Numărul mediu de declaraţii lunare aferente celor 20.000 operatori economici este de aproape 27.000 (din care circa 10% conţin erori de formă şi/sau flux şi nu pot fi încărcate în sistem – necesitând contactarea operatorilor economici, clarificarea, retransmiterea etc.). Declaraţiile Intrastat conţin în medie 400.000 linii pe lună. Circa 10% din numărul de linii colectate pe lună (40.000 linii pe lună) conţin posibile erori de conţinut şi în consecinţă necesită analiză, contactare, clarificare, corectare, retransmitere/recolectare etc.);

• gradul ridicat de încărcare a salariaţilor, în principal din Departamentul de validare a datelor statistice Intrastat colectate, având în vedere că cercetarea statistică Intrastat presupune colectarea lunară a datelor de la circa 20.000 operatori economici. Fiecare persoană cu atribuţii în departamentul de validare a datelor Intrastat colectate trebuie să monitorizeze şi să asigure calitatea datelor pentru circa 2.000 firme. Pentru desfăşurarea activităţii de validare a datelor Intrastat colectate şi asigurarea unei calităţi corespunzătoare a rezultatelor statistice publicate au fost alocate atribuţii suplimentare, pentru validarea datelor Intrastat şi unor salariaţi din alte compartimente ale Direcţiei Statisticii Comerţului Exterior.

În cursul anului 2012 activităţile derulate în cadrul Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor au întâmpinat următoarele dificultăţi: • încadrarea unui număr insuficient de persoane, potrivit bugetului alocat pentru RPL, pentru

încărcarea şi controlul datelor RPL la nivelul DJS-urilor. Calitatea mai slabă a înregistrărilor din formularele individuale a determinat un număr mai mare de erori şi, implicit, necesitatea suplimentării resurselor implicate în realizarea operaţiunilor de codificare, validare şi introducere a datelor la nivelul judeţelor. Activitatea de introducere şi control a datelor din formularele individuale, proiectată a fi încheiată în luna august 2012, s-a încheiat în luna noiembrie a aceluiaşi an;

76

• obţinerea cu greutate, în urma a numeroase reveniri, a accesului la sursele administrative, în vederea asigurării completitudinii datelor de recensământ;

• amânarea etapei de diseminare a rezultatelor preliminare ale RPL din luna mai, cum a fost iniţial prevăzută, în luna august 2012 a permis mass-mediei să emită noi suspiciuni la adresa recensământului populaţiei şi al locuinţelor, în special în ceea ce priveşte utilizarea în alte scopuri decât cele strict statistice a datelor colectate;

Desfăşurarea în bune condiţii a activităţii juridice a fost perturbată de numărul mare de zile necesar altor ministere/organe de specialitate ale administraţiei publice locale, pentru avizarea proiectelor de acte normative, fapt care a îngreunat şi îngreunează în continuare procedura de avizare şi implicit, procedura de prezentare a acestor acte în vederea adoptării.

77

9 Priorităţile anului 2013 Infrastructura tehnologică IT:

• implementarea cât mai urgentă a „Proiectului de reabilitare a reţelei de curenţi slabi pentru echipamente IT şi de telecomunicaţii”;

• înlocuirea serverelor de domeniu şi a serverelor de e-mail; • identificarea resurselor financiare pentru asigurarea suportului tehnic şi a mentenanţei

licenţelor fără de care sistemul informatic statistic naţional nu se poate menţine în funcţiune: soluţie globală antivirus, Oracle, SAS, Kofax, soluţie de management şi monitorizare a infrastructurii IT etc.;

• identificarea de soluţii pentru asigurarea cu personal de specialitate, cu pregătire corespunzătoare de IT, la nivelul Direcţiei de proiectare şi întreţinere a aplicaţiilor informatice;

• implementarea în cadrul INS a proiectului finanţat din fonduri europene „Îmbunătăţirea capacităţii administraţiei publice de măsurare a performanţelor administrative - baze de date, metodologii, instrumente de modernizare și standardizare a tehnicilor de raportare statistică şi de caracterizare a performanţelor administraţiei publice” Cod SMIS 26932;

• neidentificarea resurselor finaciare şi nu numai în vederea soluţionării priorităţilor anului 2013, pot duce la transformarea acestor priorităţi în riscuri foarte mari pentru întreg Sistemul Statistic Naţional, iar marele risc constă în imposibilitatea menţinerii în exploatare a sistemului informatic statistic naţional.

Conturi naţionale şi statistica finanţelor guvernamentale:

• elaborarea conturilor naţionale anuale şi regionale pentru anul 2011; • elaborarea conturilor trimestriale pentru anul 2013; • revizuirea conturilor anuale, trimestriale şi regionale conform CAEN Rev.2 pentru anii 1995-

2007; • revizuirea conturilor anuale, trimestriale şi regionale în vederea asigurării consistenţei cu

conturile Administraţiilor publice pentru anii 1995-2007; • aplicarea testului de 50% pentru anul 2012 pentru companiile publice aflate sub monitorizare

în cadrul Procedurii deficitului excesiv; • extinderea calculării cheltuielilor administraţiilor publice pe funcţiuni COFOG nivel 2; • finalizarea proiectului privind estimarea activităţilor ilegale (consum şi trafic de droguri,

prostituţie, contrabandă cu alcool şi tutun); • demararea activităţilor privind îmbunătăţirea estimărilor asigurărilor şi fondurilor de pensii; • elaborarea inventarului de surse şi metode pentru conturile anuale ale sectoarelor

instituţionale; • demararea activităţilor pentru implementarea noului Regulament privind Sistemul european

de conturi naţionale şi regionale în UE versiunea 2010 (ESA 2010);

78

• continuarea procesului de îmbunătăţire a exhaustivităţii VNB, conform punctelor de acţiune stabilite împreună cu EUROSTAT;

• estimarea consumului de capital fix pe ramuri de activitate; • îmbunătăţirea estimărilor privind conturile regionale; • derularea în iunie 2013 a vizitei de dialog a experţilor EUROSTAT privind Procedura

deficitului excesiv.

Statistica indicatorilor pe termen scurt:

• analiza şi diseminarea seriilor de date privind indicatorii pe termen scurt, conform noului an de bază 2010;

• realizarea anchetei integrate CDI-BES şi implementarea în cadrul acestei cercetări statistice a chestionarului comunitar de inovare 2012;

• calculul şi publicarea contului satelit în domeniul turismului care comensurează ponderea turismului în PIB;

• extinderea proiectului e-SOP pentru colectarea on-line a datelor statistice din domeniul statisticii energiei anuale.

Statistică agricolă:

• elaborarea cadrului organizatoric şi metodologic necesar pentru efectuarea Anchetei Structurale în Agricultură 2013;

• realizarea raportului de calitate privind „Pesticidele plasate pe piaţă”; • realizarea raportului de calitate privind „Potenţialul productiv al plantaţiilor pomicole şi al

plantaţiilor viticole destinate producţiei de struguri de masă”; • elaborarea metodologiei privind „Utilizarea pesticidelor în agricultură”; • realizarea cercetărilor statistice „Activitatea economică a societăţilor comerciale de

producţie agricolă în anul 2012” (AGR.1A) şi „Activitatea economică a unităţilor prestatoare de servicii pentru agricultură în anul 2012 - mecanizare, chimizare, protecţie fitosanitară - (AGR.1B) cu preluarea datelor prin portalul web”;

• raportarea la EUROSTAT a datelor privind conturile economice de mediu, conform Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 691/2011;

• finalizarea grantului EUROSTAT „Conturi de mediu”; • demararea grantului EUROSTAT „Îmbunătăţirea statisticilor apelor” în colaborare cu

Administraţia Naţională „Apele Române”; • realizarea şi transmiterea la EUROSTAT a primelor rapoarte de calitate şi date statistice

privind contul fluxurilor materiale economie-mediu, contul emisiilor în aer şi contul taxe de mediu, conform Regulamentului nr. 691/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului;

• utilizarea Portalului web de prelucrare on-line a datelor statistice la nivelul administraţiei publice locale în cadrul cercetării statistice „Cheltuieli pentru protecţia mediului”.

79

Statistica în domeniul comerţului internaţional cu bunuri:

• evaluarea necesităţilor financiare şi materiale legate de implementarea SIMSTAT - cheltuielile legate de modificările necesare în sistemul IT de colectare a datelor şi în infrastructura IT a INS sunt foarte mari şi nu pot fi evaluate până nu vor fi clarificate cerinţele tehnice şi metodologice generate de trecerea la SIMSTAT pentru toate statele membre UE;

• construirea şi asigurarea funcţionării sistemului de schimb de microdate între România şi celelalte statele membre UE;

• reproiectarea sistemelor IT naţionale de colectare, validare şi prelucrare a datelor de comerţ internaţional cu bunuri în contextul implementării SIMSTAT;

• demararea activităţilor privind actualizarea cadrului legal naţional şi a metodologiilor de realizare a statisticilor de comerţ internaţional cu bunuri, în funcţie de conţinutul şi termenele ce vor fi stipulate în actele legislative comunitare referitoare la SIMSTAT;

• continuarea activităţilor de reconciliere a datelor statistice de comerţ intracomunitar ale României cu datele statistice în oglindă ale principalilor parteneri comerciali;

• continuarea activităţilor de îmbunătăţire a utilizării datelor din surse administrative pentru statisticile de comerţ internaţional cu bunuri;

• participarea experţilor INS la toate reuniunile (grupurile de lucru, workshopuri, seminarii etc.) în domeniul statisticilor de întreprindere, unde sunt dezbătute problemele legate de proiectul SIMSTAT.

Statistica socială:

• Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor:

- încadrarea în termenele stabilite în Programul de desfăşurare a lucrărilor RPL 2011, în special în ceea ce priveşte prelucrarea şi finalizarea rezultatelor definitive ale recensământului;

- asigurarea completitudinii bazei de date a RPL 2011; - asigurarea calităţii indicatorilor rezultaţi; - diseminarea rezultatelor definitive; - definirea hipercuburilor şi a specificaţiilor de program necesare pentru construirea

acestora; - redactarea Raportului de calitate a RPL 2011 etc.

• Alte lucrări în domeniul statisticii sociale: - definitivarea modelului econometric de estimare a migraţiei externe, pornind de la

rezultatele RPL 2011, care va sta la baza recalculării seriilor de date privind migraţia externă, numărul populaţiei stabile şi a indicatorilor demografici relativi (a ratelor) pentru perioada 2002-2011;

- investigarea surselor administrative în vederea construirii de algoritmi care să permită transformarea informaţiilor respective în date utilizabile în scop statistic astfel incât să se reducă sarcina de răspuns a întreprinderilor la cercetările statistice selective;

80

- dezvoltarea de metode de imputare a datelor din cercetările statistice selective cu informaţii din surse administrative;

- evaluarea necesităţilor (financiare, umane, organizatorice) pentru trecerea de la PAPI la CAPI în procesul de colectare a datelor prin anchetele selective realizate în gospodării;

- realizarea noului eşantion master EMZOT: pregatirea şi prelucrarea fişierului cu date definitive de la recensământ în vederea

extragerii Unităţilor Primare (UP); extragerea, testarea şi validarea UP ce urmează a fi incluse în noua bază de sondaj; crearea noii baze de sondaj EMZOT prin încărcarea tuturor adreselor locuinţelor

aparţinând Unităţilor Primare selectate; proiectarea sistemului de gestiune a noii baze de sondaj; elaborarea documentaţiei de realizare a noului EMZOT.

• extinderea rezultatelor anchetei TUS; • asigurarea implementării noii Clasificări Internaţionale Standard a Educaţiei (ISCED)

2011; • identificarea soluţiilor de colectare a datelor şi de realizare a statisticilor privind

mobilitatea tinerilor în domeniul educaţiei şi mobilitatea creditelor în învăţământul superior; • proiectarea instrumentarului statistic pentru valul 2 al Anchetei de sănatate prin

implementarea metodologiei europene revizuite pentru Ancheta europeană de sănătate realizată prin interviu (EHIS);

• implementarea noii metodologii în domeniul Sistemului de Conturi de Sănatate (SHA 2011).

Baze de date:

• continuarea acţiunilor de îmbunătăţire şi îmbogăţire a informaţiilor din TEMPO şi din baza de metadate;

• armonizarea, printr-o abordare graduală, în concordanţă cu fluxul activităţilor şi periodicitatea lor, a metadatelor de referinţă naţionale (către standardul ESMS) prin utilizarea aplicaţiei NRME.

81

10 Concluzii Raportul de activitate al Institutului Naţional de Statistică a încercat să surprindă toată paleta de activităţi desfăşurată în anul 2012. În contextul evoluţiei actuale a societăţii româneşti, integrată în procesele ample de transformare politică şi instituţională a structurilor europene şi în climatul economic dificil la scară globală, statistica oficială a devenit necesară şi omniprezentă în societatea modernă bazată pe cunoaştere, stând la baza elaborării atât a politicilor publice, cât şi a politicilor agenţilor economici, partenerilor sociali, organizaţiilor nonguvernamentale, reprezentanţilor mass-media, în general, a politicilor tuturor membrilor societăţii. Utilizarea cvasi generală a statisticii oficiale presupune nu doar obligaţia Institutului Naţional de Statistică de a produce şi disemina date statistice de calitate, ci şi necesitatea ca acestea să fie înţelese şi folosite corespunzător conţinutului şi semnificaţiei lor. De aici, pe de o parte, nevoia de a dezvolta cultura statistică la nivelul întregii populaţii de utilizatori şi, pe de altă parte, de a întări credibilitatea instituţiei printr-o percepere corectă a activităţii sale la nivelul publicului. Reunirea în acest raport a întregii activităţi statistice aduce în prim plan o serie de activităţi care trebuie luate în calcul pentru perfecţionarea întregii activităţi a Sistemului Statistic Naţional şi anume: • sporirea şi consolidarea încrederii în statistică a furnizorilor şi a utilizatorilor de date statistice

printr-o comunicare transparentă a rezultatelor statistice, inclusiv în privinţa procedurilor şi metodelor utilizate, şi creşterea gradului de accesibilitate a statisticilor produse;

• reunirea într-un cadru coerent şi coordonat a serviciilor şi activităţilor statistice din structura instituţiilor publice prin consolidarea Sistemului Statistic Naţional şi a rolului coordonator al INS, urmărind aplicarea Codului de practici în întreg Sistemul Statistic Naţional;

• integrarea deplină a statisticii româneşti în Sistemul Statistic European, atât la nivel instituţional, cât şi operaţional;

• lărgirea sferei de cuprindere a programelor cercetărilor statistice şi adaptarea programelor de cercetări la cerinţele actuale şi de perspectivă ale utilizatorilor de date statistice prin extinderea gradului de atragere în procesul statistic a surselor de date administrative;

• creşterea, la nivel comparabil cu celelalte ţări europene, a calităţii în statistică şi monitorizarea managementului calităţii în statistică pe toate palierele operaţionale şi insituţionale;

• întărirea infrastructurii tehnologice, organizarea şi dezvoltarea resurselor umane pentru a răspunde provocărilor generate de evoluţia tehnologiilor informatice şi de comunicaţie;

• îmbunătăţirea cadrului instituţional şi al managementului în Institutul Naţional de Statistică pentru atragerea şi menţinerea în sistem a personalului calificat şi motivat, capabil să răspundă în mod creativ şi inovator la cerinţele de dezvoltare continuă a Sistemului Statistic Naţional, adaptat la transformările din economie şi societate.

82

11 LISTĂ DE ABREVIERI Nr. crt. Simbol Explicaţii

1 ADR Agenţia pentru Dezvoltare Regională 2 ADSE Asistenţă pentru Diseminarea Statisticilor Europene 3 AEDA Ancheta educaţiei adulţilor 4 ANFP Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici 5 ASE Academia de Studii Economice 6 ASEAN Asociația Națiunilor din Sud-Estul Asiei7 BDJ Baza de date pe judeţe 8 BDL Baza de date la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale 9 BNR Banca Naţională a României

10 CAEN Clasificarea Activităţilor din Economia Naţională 11 CDI Cercetare-Dezvoltare Inovare

12 CDI-BES Chestionarul pentru cercetarea „Activitatea de cercetare –dezvoltare şi inovare din sectorul mediului de afaceri”

13 CIF Cost, Inurance, Freight (Cost, Asigurare, Navlu – preţul la frontiera română)

14 CNPP Casa Naţională de Pensii Publice 15 CNPS Centrul Naţional de Pregătire în Statistică 16 COFOG Clasificarea Funcţiunilor Guvernamentale

17 COREPER Comitetul Reprezentanţilor Permanenţi în instituţiile comunitare

18 CPSA Clasificarea produselor şi serviciilor pe clase de activităţi 19 DJS Direcţii Judeţene de Statistică 20 DRS Direcţii Regionale de Statistică

21 ESMS Euro-SDMX metadate Structura (Structura de metadate Euro SDMX)

22 ESTP European Statistical Training Programme (program statistic european de instruire)

23 EU-SILC Ancheta comunitară privind veniturile şi condiţiile de viaţă 24 FMI Fondul Monetar Internaţional 25 FOB Free on Board (Liber la bord - preţul la frontiera română)

26 FRIBS Framework Regulation Integrating Business Statistics (Regulamentul-cadru privind integrarea statisticilor de întreprinderi)

83

84

Nr. crt. Simbol Explicaţii 27 IPC Indicii preţurilor de consum 28 LMP Labour Market Policy (Politici pe piaţa muncii) 29 MAE Ministerul Afacerilor Europene 30 MDRT Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului 31 MFP Ministerul Finanţelor Publice 32 NC Nomenclatorul Combinat 33 NUTS Nomenclatorul unităţilor teritoriale statistice 34 OCDE Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică 35 PDE Procedura deficitului excesiv 36 PPC Paritatea puterii de cumpărare 37 PRODROM Nomenclatorul naţional de produse şi servicii industriale 38 RPL Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor 39 SCM Sistemul de Control Managerial

40 SDDS Special Data Dissemination Standard (Standard special de diseminare a datelor)

41 SIMSTAT Single Market Statistics (Statistica Pieţei Unice) 42 SIRUES Codul statistic republican al unităţilor economico-sociale 43 TEMPO Baza de date cu serii de timp 44 TUS Ancheta Utilizării Timpului 45 UCAAPI Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern

46 UCASMFC Unitatea Centrală de Armonizare a Sistemelor de Management Financiar şi Contabil

47 UNECE Comisia Economică a Naţiunilor Unite pentru Europa 48 UNICEF Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii

49 UNODC Oficiul Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Combaterea Drogurilor şi Criminalităţii

50 UP Unităţi primare 51 UTS Unităţi teritorial statistice 52 VNB Venitul naţional brut

12

ANEX

E

85

PREŞ

EDIN

TE

Cab

inet

ul p

reşe

dint

elui

Vic

epreşe

dint

e V

icep

reşe

dint

e V

icep

reşe

dint

e

Sec

reta

r Gen

eral

Dire

ctia

de

Afac

eri

Eur

open

e şi

C

oope

rare

In

tern

aţio

nală

**

Dire

cţia

Gen

erală

de C

ontu

ri N

aţio

nale

şi s

inte

ze

mac

roec

onom

ice

Dire

cţia

Con

turi

Na ţ

iona

le ş

i Sin

teze

M

acro

econ

omic

e

Dire

cţia

de

Sta

tistic

a Pr

eţur

ilor

Dire

cţia

Gen

erală

de

Org

aniz

are şi

Coo

rdon

are

a S

iste

mul

ui S

tatis

tic N

aţio

nal

Dire

cţia

de

Coo

rdon

are

a S

iste

mul

ui S

tatis

tic

Naţ

iona

l

Dire

cţia

Adm

inis

trare

B

aze

de D

ate

Dire

cţia

Sta

tistic

ii C

omerţu

lui E

xter

ior

Dire

cţia

D

isem

inar

e In

form

aţii

Sta

tistic

e şi

Rel

a ţii

cu P

ublic

ul

Dire

cţia

Gen

erală

de

Sta

tistic

i Agr

icol

e şi

de

Med

iu

Dire

cţia

de

Stat

istică

Agr

icolă

Dire

cţia

de

Stat

istic

a S

ilvic

ultu

rii ş

i Med

iulu

i

Dire

cţia

Gen

eral

a de

Sta

tistic

a În

trepr

inde

rilor

Dire

cţia

de

Sta

tistic

a a

Indi

cato

rilor

E

cono

mic

i pe

Term

enSc

urt

Dire

cţia

Sta

tistic

i S

truct

ural

e al

e În

trepr

inde

rii

Dire

cţia

Reg

istru

lui

Sta

tistic

al

Între

prin

deril

or

Dire

cţia

Gen

erală

de

Sta

tistic

a So

cială şi

D

emog

rafică

Dire

cţia

de

Stat

istică

Dem

ogra

fică şi

R

ecen

săm

ântu

l P

o pul

aţie

i

Dire

cţia

Sta

tistic

ii P

ieţe

i Mun

cii

Dire

cţia

Sta

tistic

ii C

ondiţii

lor d

e V

iaţă

Dire

cţia

Sta

tistic

ii S

ervi

ciilo

r Soc

iale

Ofic

iul d

e S

tudi

i si

Pro

iecţ

ii D

emo g

rafic

e

Dire

cţia

Gen

erală

de

IT ş

i Inf

rast

ruct

ură

Sta

tistică

Dire

cţia

de

Pro

iect

are

şi În

tretin

ere

a A

plic

aţiil

or IT

Dire

cţia

de

Adm

inis

trare

a

Sis

tem

ului

Info

rmat

ic

Sta

tistic

şi I

ngin

erie

de

Sis

tem

Dire

cţia

de

Edi

tare

a

Pub

licaţ

iilor

Sta

tistic

e

8 D

irecţ

ii R

egio

nale

de

Stat

istică

Dire

cţia

de

Bug

et ş

i C

onta

bilit

ate

Dire

cţia

de

Pol

itici

şi

Man

agem

ent R

esur

se

Um

ane

Dire

cţia

de

Achi

ziţii

, in

vest

iţii ş

i Ser

vici

i A

dmin

istraţie

Gen

erală

CE

NTR

UL

NAŢ

ION

AL

DE

P

RE

GAT

IRE

ÎN

S

TATI

STICĂ

(CN

PS

)

*

Se

orga

nize

ază şi

funcţio

nează

la n

ivel

de

dire

cţie

**

Cup

rinde

şi U

nita

tea

de Im

plem

enta

re a

Pro

gram

elor

Pha

re (U

IP)

***

Fu

ncţio

nează

pe p

erio

ada

pregăt

irii,

orga

niză

rii ş

i des

făşu

rării

RG

A

****

Fu

ncţio

nează

pe p

erio

ada

pregăt

irii,

orga

niză

rii ş

i des

făşu

rării

RP

L

Con

siliu

l de

Coo

rdon

are

a A

ctiv

ităţii

de

Sta

tistică

(org

an c

onsu

ltativ

)

34 D

irecţ

ii Ju

deţe

ne d

e St

atis

tică

Cor

pul d

e C

ontro

l

Ser

vici

ul J

urid

ic ş

i Con

tenc

ios

Rel

aţii

cuP

resa

*

ANEX

A 1

Secr

etar

iat t

ehni

c ce

ntra

l pen

tru

efec

tuar

ea

rece

nsăm

ântu

lui

gene

ral a

gric

ol**

*

Secr

etar

iat t

ehni

c al

C

omis

iei c

entra

le p

entru

re

censăm

ântu

l pop

ula ţ

iei ş

i al

locu

inţe

lor*

*** D

irecţ

ia d

e au

dit

ED

ITU

RA

RE

VIS

TA

RO

MÂN

Ă D

E S

TATI

STI

CĂ

Stru

ctur

a O

rgan

izat

orică

a IN

STIT

UTU

LUI N

AŢI

ON

AL

de S

TATI

STICĂ

86 IN

STIT

UTUL

NAŢ

IONA

L DE

STA

TIST

ICĂ

An

exa 2

DI

RECŢ

IA D

E BU

GET ŞI

CON

TABI

LITA

TE

EXEC

UŢIA

BUG

ETAR

Ă PE

ANU

L 20

12 C

OMPA

RATI

V CU

ANU

L 20

11

MII L

EI

ANUL

2011

AN

UL 20

12

Prev

eder

i anu

ale

2011

Pr

eved

eri a

nuale

20

12

In

iţiale

Defin

itive

Plăţ

i ef

ectu

ate

la 31

.12.20

11

%

Plăţ

i faţă

de

prev

eder

i de

finiti

ve

Iniţi

aleDe

finiti

ve

Plăţ

i ef

ectu

ate

la 31

.12.20

12

%

Plăţ

i faţă

de

prev

eder

i de

finiti

ve

TOTA

L CH

ELTU

IELI

finanţa

te d

in b

uget

ul d

e sta

t 13

6000

1254

1112

0648

96,20

9845

211

4399

1115

4497

,50- C

HELT

UIEL

I DE

PERS

ONAL

65

693

5976

5 58

421

97,75

64

960

7067

7 70

223

99,36

- B

UNUR

I ŞI S

ERVI

CII

4451

0

4657

744

309

95,13

2143

236

220

3499

396

,61- T

RANS

FERU

RI

164

208

162

77,88

46

50

1

2,00

- PRO

IECT

E CU

FIN

ANŢA

RE F

EN

1740

099

1289

5290

,3159

6034

4723

2467

,42- C

HELT

UIEL

I DE

CAPI

TAL

8233

89

49

8804

98

,38

6054

40

05

4003

99

,95

TOTA

L CH

ELTU

IELI

fin

anţa

te d

in fo

ndur

i ext

erne

ner

ambu

rsab

ile11

740

1174

0 10

994

93,65

38

99

3899

34

92

89,56

- P

rogr

ame P

HARE

şi A

LTE

prog

rame

cu fin

anţar

e ne

ramb

ursa

bilă

2505

2505

2483

99,12

00

00,0

0- P

rogr

ame f

inanţa

te din

facil

itatea

de tr

anziţ

ie

36

0 36

0 34

4 95

,560

0 0

0,00

- Pro

iecte

cu fin

anţar

e FEN

(all

te fac

ilităţi

şi in

strum

ente

posta

dera

re)

8875

8875

8167

92,02

3899

3899

3492

89,56

TOTA

L CH

ELTU

IELI

finanţa

te d

in ve

nitu

ri pr

oprii

27

42

2742

66

7 24

,33

1700

16

72

718

42,94

- C

HELT

UIEL

I DE

PERS

ONAL

89

2 89

2 14

2 15

,92

317

305

149

48,85

- B

UNUR

I ŞI S

ERVI

CII

1800

1800

512

28,44

1313

1297

569

43,87

- CHE

LTUI

ELI D

E CA

PITA

L 50

50

13

26

,00

70

70

0 0,0

0