ROMÂNIA

JUDECĂTORIA DARABANI

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA DARABANI

RAPORT DE ACTIVITATE 2015

RAPORT DE ACTIVITATE 2015

ROMÂNIA JUDECĂTORIA DARABANI

ROMÂNIA JUDECĂTORIA DARABANI

DARABANI 29.01.2016

1

INTRODUCERE ............................................................................................................................ 2

SCURTE CONSIDERAŢII PRIVIND SITUAŢIA INSTANŢEI ÎN ANUL 2015 ...................................... 2

Capitolul I Starea instanţei în anul 2014 ............................................................................... 2

I.1 Activitatea instanţei în anul 2015 ..................................................................................... 2

1.1 Volumul de activitate la nivelul instanţei, pe complete/materii .................................. 3

1.2 Încărcătura pe judecător .............................................................................................. 6

1.3 Managementul resurselor umane ................................................................................ 7

1.4 Analiza activității instanței din perspectiva indicatorilor de eficiență ......................... 8

1.5 Probleme generale de management ale instanței ..................................................... 13

I.2 Infrastructura și capacitatea instituțională a instanţei ................................................... 14

I.3 Calitatea actului de justiţie ............................................................................................. 15

I.3.1. Ponderea hotărârilor atacate din totalul hotărârilor pronunţate. Indicele de

desfiinţare. ........................................................................................................................ 15

I.3.2. Durata de soluţionare a cauzelor (inclusiv pe materii) ........................................... 16

I.3.3. Mecanisme de unificare a practicii judiciare ........................................................... 18

I.3.4 Soluţiile pronunţate în anul 2015 de Curtea Europeană a Drepturilor Omului şi

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, motivele care au determinat adoptarea acestora

şi impactul acestora asupra sistemului judiciar ............................................................... 19

I.3.5. Pregătirea profesionala a judecătorilor şi personalului auxiliar ............................. 24

Capitolul II Principalele modificări legislative, cu impact asupra activităţii instanţei în cursul

anului 2015 .............................................................................................................................. 26

Capitolul III Independenţa şi răspunderea judecătorilor ....................................................... 48

III.1. Răspunderea disciplinară a judecătorilor şi a personalului auxiliar ........................... 50

III.2. Răspunderea penală a judecătorilor şi a personalului auxiliar .................................... 51

Capitolul IV Rolul instanţei în dezvoltarea spaţiului european şi cooperarea

internaţional............................................................................................................................52

Capitolul V Raporturile dintre instanţă şi celelalte instituţii şi organisme, precum şi cu

societatea civilă ........................................................................................................................ 53

Capitolul VI Concluzii ...................................................................................................... 56

2

INTRODUCERE

SCURTE CONSIDERAŢII PRIVIND SITUAŢIA INSTANŢEI

ÎN ANUL 2015

Capitolul I Starea instanţei în anul 2014

I.1 Activitatea instanţei în anul 2015

Anul 2015 a însemnat pentru justiţie continuarea şi aprofundarea procesului de reformă a

sistemului judiciar într-o manieră accentuată, în comparaţie cu anii precedenţi. A fost al treilea an de

existenţă a noului Cod de procedură civilă şi al doilea an de existenţă a noului Cod penal şi Cod de

procedură penală, cu provocările inerente, mai ales în materie penală, în contextul modificărilor de

interpretare/aplicare rezultate din deciziile Curţii Constituţionale în materie.

Cu toate acestea, anul 2015 a fost un an în care, la nivelul Judecătoriei Darabani au fost

intensificate eforturile pentru îmbunătăţirea nivelului calitativ al actului de justiţie, pentru îndeplinirea

condiţionalităţilor impuse României prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare, pentru asigurarea

unei practici unitare şi previzibile, pentru creşterea încrederii cetăţeanului în justiţie.

Şi în anul 2015, activitatea s-a desfăşurat sub auspiciile efortului asigurare a stabilităţii de

personal şi de echilibrare, astfel, a volumului de muncă, cu atât mai mult cu cât volumul de activitate

la Judecătoria Darabani a fost în continuare unul foarte ridicat.

Judecătoria Darabani funcţionează alături de Judecătoriile Dorohoi, Săveni şi Botoşani în

circumscripţia Tribunalului Botoşani care, la rândul său, se află în circumscripţia Curţii de Apel

Suceava.

Conform H.G. nr. 337/1993 pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de

pe lângă judecătorii, actualizată cu modificările şi completările ulterioare, sub jurisdicţia Judecătoriei

Darabani se află în prezent oraşul Darabani, la care se adaugă 9 comune cu localităţile care aparţin

administrativ de acestea.

Instanţa îşi are sediul încă din 1997 în acelaşi imobil situat în localitatea Darabani, str. 1

Decembrie, nr.158-160, jud. Botoşani, imobil care este în proprietatea Ministerului Justiţiei.

Conducerea Judecătoriei Darabani a fost în anul 2015 constituită din preşedinte, colegiul de

conducere, compus din 3 judecători, şi adunarea generală a judecătorilor.

Organigrama Judecătoriei Darabani prevede un număr de 4 de posturi de judecător, din care

unul este alocat funcţiei de preşedinte, un post de grefier şef, 5 posturi de grefier de şedinţă, 2 posturi

3

de grefier arhivar, un post de aprod, un post de agent procedural, un post de şofer şi 2 posturi personal

contractual.

În cursul anilor 2013 şi 2014 au fost efectiv în activitate 3 judecători, unul din ei asigurând,

prin delegare, şi exercitarea atribuţiilor specifice preşedintelui instanţei.

În anul 2015, un post de judecător a fost alocat pentru repartizarea judecătorilor stagiari, fiind

completată în acest fel schema. Situaţia a fost însă una de excepţie şi nu a durat decât doua luni,

rămânând în activitate, începând cu luna septembrie, doi judecători definitivi şi judecătorul stagiar, în

urma intrării în concediu medical aferent sarcinii a doamnei judecător Buculei Alexandra Teodora.

În ceea ce priveşte personalul auxiliar şi conex, sunt ocupate efectiv toate posturile din

organigramă, fiind numit la data de 25.12.2015 domnul grefier Tăbăcaru Robert Andrei în urma

vacantării postului doamnei Zamfir Andreea ca urmare a transferului acesteia la Judecătoria Iaşi.

1.1 Volumul de activitate la nivelul instanţei, pe complete/materii

În cursul anului 2015 au fost înregistrate pentru soluţionare un număr de 3678 dosare din care

2455 dosare nou intrate iar 1223 dosare reprezentând stocul existent la 31.12.2015 .

Tabel1. Situaţia dosarelor pe ultimii patru ani

Se observă aşadar că volumul de activitate, raportat la totalul dosarelor de soluționat, în anul

2015 a scăzut faţă de anul 2014 cu un nr. de 795 dosare, însă se menține la nivelul anului 2013 și este

în creștere față de anul 2012.

Grafic2. Evolutia comparativă a numărului total de cauze de soluționat

2711

3603

4473

3678

2012 2013 2014 2015

Anul Stoc anterior Dosare intrate în cursul anului Total dosare de soluţionat

2015 1223 2455 3678

2014 1296 3177 4473

2013 686 2917 3603

2012 823 1888 2711

4

Ca și număr de dosare nou intrate, respectiv 2455, se înregistrează o scădere a acestora față de

anii 2014 și 2013, însă această scădere este consecința faptului că nu au mai fost înregistrate cererile

formulate de arestați de competența instanței în circumscripția căreia se află locul de deținere.

G3. Evoluția anuală comparativă a cauzelor nou intrate

Astfel, dacă în anii anteriori au fost înregistrate un număr de 1708 cauze penale – în anul 2013

și 1632 în anul 2014, în anul 2015 au fost înregistrate doar 428 cauze penale. Se observă așadar o

creștere semnificativă a dosarelor civile, o pondere importantă între acestea având-o cele cu obiect

succesiune, dosare de o complexitate ridicată şi cu o durată de soluţionare mai îndelungată.

G4. Evoluția dosarelor nou înregistrate pe materii

Este evident, așadar, efortul depus de tot personalul instanței în soluționarea unui număr de

2895 cauze, din numărul total de dosare de soluționat ( stoc 783 dosare ), număr apropiat de cel din

anii anteriori, dar cu sublinierea că în materie civilă au fost soluționate 2196 de cauze.

1888

29173177

2455

2012 2013 2014 2015

2027

1545

1192

428

1632

1708

0 500 1000 1500 2000 2500

2015

2014

2013

Civile

Penale

5

G5. Evoluția procentului de dosare soluționate

Raportând la situaţia ultimilor doi ani se poate observa în anul 2015 o scădere a stocurilor de

dosare, acest lucru având o consecinţă directă asupra duratei de soluţionare a dosarelor.

G6. Evoluția stocurilor la finele fiecărui an, perioada 2013-2015

Referitor la compunerea volumului de activitate, este de precizat creşterea în complexitate şi

dificultate a dosarelor nou introduse în materie civilă anul 2015, demonstrabilă inclusiv statistic şi

relevându-se şi dacă se observă numărul de cauze pe materii: 140 dosare având ca obiect succesiune,

68 cauze fond funciar, 157 cereri de valoare redusă, 132 plângeri contravenţionale, 838 dosare având

ca obiect ore de muncă în folosul comunităţii, 130 dosare având ca obiect învestire cu formulă

executorie.

În materie penală, comparativ cu anul precedent, se reţine o reducere a volumului de activitate,

datorită reducerii numărului de cauze nou intrate, stocul preluat fiind aproximativ acelaşi în 2015 faţă

de 2014. Se mai reţine şi că, urmare a soluţionării în 2015 a unui număr semnificativ de cauze,

indicatorul stoc final s-a redus semnificativ, rămânând de soluţionat la final de an un număr de 110

cauze penale.

Concluzionînd, în urma efortului susţinut al întreg personalului instanţei, operativitatea la nivel

de instanță a fost în anul 2015 de 79,51, în creştere faţă de anul anterior, când a fost de 72,55%.

673

842

425

110

381

351

0 200 400 600 800 1000

2015

2014

2013

Civile

Penale

74,6%

78,3%

72,5%

78,7%

Total cauze/Soluționate

2711 / 2025

2012 Total cauze/Soluționate

3586 / 2810

2013 Total cauze/Soluționate

4473 / 3245

2014

Totalcauze /Soluționate

3678 / 2895

2015

6

1.2 Încărcătura pe judecător

În prima jumătate a anului 2015 au activat efectiv în instanță 3 judecători definitivi și din luna

iulie a fost completată schema cu doamna judecător stagiar Colesniuc Anabela. Situația a fost însă de

scurtă durată întrucât doamna judecător Buculei Alexandra a intrat în concediul medical pentru sarcină

din data de 15 septembrie.

Anul Nr.

judecători

Total cauze

de soluționat

Cauze

de soluționat

/ judecător

Nr.cauze

soluționate

Cauze

soluționate

/ judecător

2015 3,2 3678 1149 2895 904

2014 3 4473 1491 3245 1082

2013 3,25 3586 1103 2810 865

2012 2,85 2711 951 2025 710

T7. Situaţia comparativă a încărcăturii pe judecător

Se poate observa că nivelul încărcăturii pe judecător s-a menţinut ridicat şi în 2015 chiar dacă

față de anul anterior se remarcă o uşoară scădere.

Raportat la numărul de judecători din schemă au fost de soluționat în anul 2015 un număr de

919.5 dosare iar față de numărul de judecători efectiv în activitate, așa cum s-a arătat mai sus, au fost

de soluționat un număr de 1149 dosare.

Președinte complet

Nr.

inițial

Nr.

intrate

Nr.

soluț.

Nr. ds.

pe rol și susp.

Nr.

susp. Operativ.

Buculei Alexandra-Teodora 456 571 808 219 9 79.37

Colesniuc Anabela Cristina 0 51 21 30 0 41.18

Ilău Mihai 26 0 26 0 0 100.00

Maga Mihaela 363 926 990 299 16 77.77

Mardar Georgel-Teofil 378 907 1050 235 12 82.48

Total: 1223 2455 2895 783 37 79.51

T8. Situația dosarelor de soluționat în anul 2015 și numărul de dosare soluționate pe judecător

Disproporția între numărul de dosare înregistrate spre soluționare în completele judecătorilor

definitivi provine de la faptul că, în urma deciziei colegiului de conducere, au fost blocate de la

repartizare completurile în componența cărora intra doamna judecător Buculei Alexandra Teodora,

urmare intrării acesteia în concediu medical pentru sarcină.

Efortul judecătorilor poate fi remarcat şi în urma vizualizării situaţiei numărului total de dosare

rulate şi a complexităţii acestora.

7

Judecător

Complexitate

Totală

Număr

dosare

Număr

ședințe

Media

dosare/ședință

Buculei Alexandra-Teodora 12951 1618 96 16.85

Colesniuc Anabela Cristina 263 46 17 2.71

Maga Mihaela Dorina 20733 2643 123 21.49

Mardar Georgel-Teofil 19859 2504 122 20.52

Total: 53806 6811 358 19.03

T9. Situaţia numărului total de dosare rulate şi a complexităţii acestora

Referitor la volumul de muncă al grefierilor, considerabil, la rândul lui, în tabelul de mai jos se

regăseşte situaţia dosarelor rulate de aceştia:

Grefier Complexitate Nr. dosare

Nr. ședințe

Iacob Nicolina 7701 926 86

Lupaşcu Sonia 9346 1239 84

Mîrza Mihaela 10551 1382 77

Nagîţi Liliana 10842 1322 102

Vieru Lăcrămioara-Daniela 7900 946 72

Zamfir Andreea 7406 984 60

Total: 53746 6799 481 T10. Situaţia dosarelor rulate de grefieri

Grefier Nr. dosare

tehnoredactate

Nr. ds. rulate

pr. prealabila

Nr. ds. Rulate

cam. preliminară

Iacob Nicolina 323 366 13

Jelip Anca 16 4 0

Lupaşcu Sonia 542 546 2

Mîrza Mihaela 671 402 22

Nagîţi Liliana 617 523 10

Vieru Lăcrămioara-Daniela 360 14 36

Zamfir Andreea 364 195 12

Total: 2893 2050 95

T10A. Situaţia dosarelor rulate de grefieri

1.3 Managementul resurselor umane

Conducerea Judecătoriei Darabani a fost asigurată, în anul 2015, de către preşedinte,

domnul judecător Mardar Georgel Teofil, şi colegiul de conducere ce a fost alcătuit din următorii

8

membri : preşedinte, doamna judecător Maga Mihaela Dorina și doamna judecător Buculei Alexandra

Teodora.

Faţă de totalul de 4 posturi de judecător prevăzute în schema Judecătoriei Darabani, în ultimii

cinci ani au funcţionat efectiv trei judecători.

Situaţia insuficienţei personalului este parţial remediată prin numirea judecătorului stagiar care,

la momentul de faţă, datorită competenţei restrânse, are un număr foarte mic de cauze de soluţionat,

nesemnificativ faţă de numărul de dosare ce trebuie soluţionate într-un an.

O remediere efectivă s-ar produce în urma exprimării unei opţiuni pentru această instanţă, după

susţinerea examenului de capacitate, şi, în acest sens, există o implicarea activă a conducerii instanţei

în acest demers prin promovarea instanţei şi a oportunităţilor oferite către judecătorii stagiari, astfel

încât Judecătoria Darabani să nu fie evitată la alegerea pe care aceştia o au în faţă, în cariera lor, destul

de greu de materializat însă prin comparaţie cu oportunităţile altor instanţe.

Având în vedere numărul mic de judecători al instanţei, prin plecarea doamnei judecător

Buculei Alexandra Teodora în concediul medical pentru sarcină şi apoi în concediul pentru îngrijire

copil, s-a produs un dezechilibru important prin diminuarea, practic, cu 1/3 a numărului de judecători,

cel puţin pe perioada de final a anului 2015, situația rămânând neschimbată și în acest an. Dată fiind

această situație, devine din ce în ce mai greu a se asigura de cei doi judecători definitivi desfășurarea

activității în așa manieră încât să se asigure respectarea duratei optime de soluţionare a dosarelor și a

îndeplinirii indicatorilor de eficiență, cu precădere al celui vizând redactarea în termen a hotărârilor.

Singurul demers ce ar putea aduce o rezolvare rapidă a situației ar viza o eventuală delegare a

unui judecător de la o altă instanță, lucru practic imposibil de realizat în contextul problemelor de

personal și a încărcăturii instanțelor din circumscripția Tribunalului Botoșani și fără a pierde din vedere

distanța la care se află instanța de alte orașe.

Necesar de asemenea devine suplimentarea schemei de personal cu încă un post de grefier de

ședință, dat fiind că cei 5 grefieri de ședință au de făcut și lucrările compartimentelor la care sunt

repartizați, pe lângă activitatea premergătoare ședinței și cea a ședințelor de judecată

1.4 Analiza activității instanței din perspectiva indicatorilor de eficiență

Prezenta analiză este întocmită în acord cu Hotărârea nr. 1305/09.12.2014 a Secţiei pentru

judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, prin care s-a aprobat Raportul Grupului de lucru

privind eficienţa activităţii instanţelor, constituit la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii.

Implementarea indicatorilor de performanţă şi analiza efectuată pe baza acestora reprezintă un

instrument de introspecţie analitică a propriei activităţi la nivelul instanţei, de stabilire a mijloacelor

de îmbunătăţire a acestei activităţi şi de creştere a gradului de eficienţă.

9

Concluziile analizei, pe baza indicatorilor de eficienţă, reprezintă un punct de la care

managementul instanţei poate gândi acele măsuri concrete care să conducă la o mai bună eficienţă a

instanţei.

Aspectele care fac obiectul analizei sunt următoarele:

- prezentarea indicatorilor de eficienţă a activităţii instanţei în perioada 01.01.2015 –

31.12.2015;

- analiza internă a rezultatelor instanţei în perioada analizată, în vederea identificării

elementelor care au determinat încadrarea într-un anumit grad de eficienţă;

- stabilirea măsurilor adecvate în vederea îmbunătăţirii performanţei.

Prezentarea indicatorilor de eficienţă a activităţii instanţei

Indicatorii de performanţă instituiţi în vederea măsurării eficienţei activităţii instanţelor sunt

următorii:

a) Rata de soluţionare a dosarelor (operativitatea) calculată exclusiv în raport de dosarele

nou intrate - reprezintă raportul dintre dosarele nou intrate în perioada de referinţă şi dosarele finalizate

în aceeaşi perioadă de referinţă, exprimat procentual;

b) Stocul de dosare - se calculează ca fiind suma dosarelor aflate pe rol la finele perioadei

de referinţă şi nefinalizate, mai vechi de 1 an pentru curţile de apel şi de 1 an şi 6 luni pentru celelalte

instanţe;

c) Ponderea dosarelor închise într-un an - reprezintă suma dosarelor finalizate în termen

de mai puţin de 1 an de la înregistrare, raportată la suma tuturor dosarelor soluţionate în perioada de

referinţă, exprimată procentual;

d) Durata medie de soluţionare, pe materii sau obiecte - reprezintă timpul mediu scurs

între data înregistrării dosarului şi data închiderii documentului final;

e) Redactările peste termenul legal - reprezintă procentul instanţei respective de redactare

peste termen a dosarelor finalizate cu document de tip final Hotărâre.

Potrivit rezultatului cumulării celor 5 indicatori de eficienţă a activităţii Judecătoriei Darabani,

în perioada analizată, astfel cum reiese acesta din aplicaţia STATIS, valoare medie a eficienţei instanţei

este EFICIENT.

În concret, Judecătoria Darabani, înregistrează următorii indicatori de eficienţă:

1) rata de soluţionare a dosarelor – Foarte eficient;

2) stocul de dosare – Eficient ,

3) pondere dosare închise într-un an – Foarte eficient;

4) durata medie de soluţionare – Foarte eficient;

5) redactările peste termenul legal – Satisfăcător.

10

1) Rata de soluţionare a dosarelor (operativitatea) calculată exclusiv în raport de dosarele

nou intrate

În perioada de referinţă a anului 2015, conform datelor generate de aplicaţia Statis, instanţa a

înregistrat un număr de 2455 dosare nou intrate şi un număr de 2895 dosare soluţionate, încadrându-

se, la acest indicator, în gradul Foarte Eficient, potrivit plajelor de eficienţă stabilite prin Hotărârea

nr. 305/09.12.2014 a Secţiei pentru judecători.

Rezultă că în perioada de referinţă, Judecătoria Darabani a reuşit funcţionarea la un nivel foarte

bun de eficienţă (121,09 % faţă de pragul de 105% la acest indicator), în ce priveşte capacitatea de

soluţionare a unui număr mare de cauze.

S-au soluţionat astfel, un număr de hotărâri mai mare cu 21,09 % faţă de numărul de dosare

nou intrate, aşadar cu ‚atacarea’ semnificativă a stocului de dosare din anul precedent.

2) Stocul de dosare mai vechi de 1 an si 6 luni

La data de 31.12.2015, din totalul de 748 dosare aflate în stoc, un număr de 58 dosare,

reprezentând un procent de 7,75 % sunt mai vechi de 1 an şi 6 luni.

În consecinţă, la indicatorul de faţă, Judecătoria Darabani s-a încadrat în gradul Eficient,

potrivit plajelor de eficienţă stabilite prin Hotărârea nr. 1305/09.12.2014 a Secţiei pentru judecători.

Rezultă că în perioada de referinţă, s-a reuşit funcţionarea la un nivel bun de eficienţă, 7,75 %,

în ce priveşte capacitatea de soluţionare a cauzelor intr-o durata de timp redusa de la înregistrarea lor

pe rolul instanţei.

Trebuie avut însă în vedere că stocul de dosare mai vechi de 1 an si 6 luni, şi durata de

soluţionare a cauzelor sunt în directă legătură cu funcţionarea instanţei în perioada de intrare în vigoare

a noilor legi procedurale în materie civilă (în 2013), şi în materie penală (2014), în contextul în care

judecătorii instantei noastre judecă în ambele materii.

De asemenea, se reţine legătura directă de cauzalitate şi faţă de numărul de judecători care au

functionat efectiv şi situaţia funcţionarii unui complet cu judecătorul de permanenţă din luna

septembrie. S-a generat astfel, faţă de volumul de activitate ridicat al instanţei, o încărcătură foarte

mare pe judecător, cu consecinţe şi la acest capitol.

Se mai reţine şi faptul că stocul de dosare include un număr de cauze soluţionate la data

de 31.12.2015, dar care apar în stoc întrucât nu erau la acea dată redactate, unele fiind chiar în termenul

de redactare, altele pentru care termenul de redactare era depăşit, aceasta la rându-i, în strânsă legătură

cu încărcătura pe judecător şi cu numărul mare de hotărâri pronunţate.

2) Ponderea dosarelor închise într-un an

În perioada de referinţă a anului 2015, din totalul de 2895 dosare soluţionate, un număr de 2650

dosare au fost soluţionate în termen de maximum un an de la înregistrare, reprezentând un procent de

91,57%.

11

În consecinţă, la indicatorul de faţă, Judecătoria Darabani s-a încadrat în gradul Foarte eficient,

potrivit plajelor de eficienţă stabilite prin Hotărârea nr. 1305/09.12.2014 a Secţiei pentru judecători,

reuşind funcţionarea la un nivel foarte bun de eficienţă (91,57 % faţă de pragul de 80 % la acest

indicator), în ce priveşte capacitatea de soluţionare rapidă a cauzelor, cu o durată sub 1 an de la

înregistrare. Este evident efortul colectivului care a realizat aceasta în condiţiile lipsei de personal, şi

astfel, a preluării unui volum de activitate deosebit de ridicat de către cei în activitate.

3) Durata medie de soluţionare

În perioada de referinţă a anului 2015, s-a înregistrat o durată medie de soluţionare a cauzelor

de 125,38 zile în materie penală şi 168,14 zile în materie civilă.

În consecinţă, la acest indicator, Judecătoria Darabani s-a încadrat în gradul Foarte eficient,

potrivit plajelor de eficienţă stabilite prin Hotărârea nr. 1305/09.12.2014 a Secţiei pentru judecători.

4) Redactările peste termenul legal

În perioada de referinţă, din totalul de 2322 dosare soluţionate cu document final Hotărâre, un

număr de 422 dosare au fost redactate peste termen, determinând încadrarea instanţei în gradul

Satisfăcător.

Rezultă că în perioada de referinţă, Judecătoria Darabani a reuşit funcţionarea la un nivel de

eficienţă satisfacator, întârzierile la redactarea hotărârilor datorându-se în primul rând din cauza

numărului mare de dosare de soluționat, apoi a competenței atât în materie civilă cât și în materie

penală a fiecărui judecător și a calității scăzute a cererilor de chemare în judecată formulate de

persoanele care nu sunt asistate de avocat.

Detaliind, fiecare judecător este planificat de permanență câte o săptămână, prin rotație, și cum

suntem doar trei, ne vine rândul o dată la trei săptămâni. În cursul săptămânii de permananță se

soluționau cererile date în competența judecătorului de drepturi și libertăți, cereri ce se soluționează

de urgență, se calificau cererile de chemare în judecată depuse de justițiabili în vederea înregistrării lor

și, în situația lipsei unui judecător, erau îndeplinite atribuțiile acestuia.

Este de subliniat și faptul că, deoarece multe cereri de chemare în judecată sunt formulate de

persoane cere nu sunt asistate de avocați, alocăm destul de mult timp etapei regularizării cererilor de

chemare în judecată, proces ce se desfășoară, de regulă, imediat după primirea dosarelor prin

devansarea datei recomandate.

În orice condiţii, însă, depăşirea termenului de redactare trebuie abordată ca o problemă

importantă ce impune măsuri pentru remedierea deficienţei prin identificarea de soluții pentru o mai

eficientă gestionare a timpului.

Este de notat însă și faptul că judecătorii au acordat o mult mai mare atenție calității hotărârilor

judecătorești, aspect reflectat de numărul mic de casări, atitudine ce trebuie încurajată în continuare.

12

Analiza internă a rezultatelor instanţei în perioada analizată, în

vederea identificării elementelor care au determinat încadrarea într-un anumit

grad de eficienţă

Analiza datelor mai sus relevate permite concluzia funcţionării Judecătoriei Darabani, în 2015,

la un nivel de eficienţă foarte ridicat.

Aceasta s-a realizat ca urmare a efortului deosebit asumat de colectivul de judecători în

activitate şi grefieri, în condiţiile volumului de activitate mare pe judecător, atât în anul curent cât şi

în anii precedenţi.

Relativ la încărcătură, în anul 2015, încărcătura pe instanţa a fost de 1.149 cauze/judecător. Şi

în anii anteriori, încărcătura înregistrată la Judecătoria Darabani a fost una mare şi peste media la nivel

naţional :

- în 2014 cu 283 cauze mai mult, încărcătura efectivă/judecător fiind la Judecătoria Darabani

de 1491 cauze/judecător, faţă de 1208 media naţională ;

- în 2013, cu 102 cauze mai mult , încărcătura efectivă/judecător fiind, la Judecătoria Darabani,

de 1103 cauze faţă de 1001 media naţională;

Volumul de activitate ridicat actual şi trecut, a generat şi generează consecinţe în lanţ, generând

o încărcătură mare pe judecător, apoi un număr în continuare mare de dosare rulate pe judecător, apoi

un număr mare de hotărâri pronunţate pe judecător, alături de stocul deja acumulat din anul anterior.

În 2015, gradul de ocupare a schemei de personal la instanţa noastră a fost în medie, de 3

judecători din total schemă de judecători, si în anul 2014 existând aceeaşi problemă. În acest context,

Judecătoria Darabani nu are experienţă în ultimii ani de a funcţiona cu schema plină de judecători,

capacitatea în medie în ultimii ani, fiind de 75 % din schemă.

În prezent, cu luarea în considerare a plecării din instanţă a doamnei Buculei Alexandra

Teodora care va intra în concediu prenatal se previzionează aceeasi problemă a numărului redus de

judecători.

În acest context, s-au înregistrat indicatori foarte buni la capitolul ratei de soluţionare a cauzelor

şi atacarea stocurilor, şi al soluţionării rapide a cauzelor, în mai puţin 1 an de la înregistrare, apoi

indicatori buni în ce priveşte stocul de dosare de peste 1 an şi 6 luni, si in ce priveşte durata medie de

soluţionare, însă, indicator doar satisfăcător la capitolul redactării în termen a hotărârilor.

Se reţine că numărul de hotărâri neredactate afectează implicit şi ceilalţi indicatori pentru care

s-a obţinut o funcţionare bună– stocul de dosare mai vechi de 1 an si 6 luni (de vreme ce în acesta se

includ şi dosare soluţionate dar pentru care hotărârile nu sunt redactate), sau durata medie de

soluţionare (cât timp apar cu durata mare de soluţionare, implicit, şi cauzele soluţionate dar pentru care

hotărârea nu este redactată). Astfel că acţionarea din perspectiva ultimului indicator este de natură să

producă consecinţe pozitive inclusiv asupra celorlalţi doi.

13

O soluţionare a problemei în cauză, poate fi asigurată nu doar prin abordarea asupra factorului

uman existent, dar şi din perspectiva abordării problemei volumului/încărcăturii pe judecător.

Acţionarea doar asupra factorului uman, nu va asigura rezolvarea durabilă a situaţiei problemă –

soluţionarea continuă a unui număr de cauze foarte ridicat de aceeaşi câţiva judecători aflaţi în

activitate, nefiind predictibilă pe termen lung, în vreme ce solutii pentru ocuparea schemei cu

judecători definitivi şi astfel reducerea încărcăturii, va însemna transformarea necesară.

La acest moment, considerăm că problema unui volum de activitate mare la o instanţă trebuie

văzută în strânsă legătură cu politica de personal şi gradul de ocupare a schemei, în conditiile în care

solutia ocupării posturilor vacante la judecătoriile mici cu judecători stagiari se dovedeste

neperformantă.

Stabilirea măsurilor adecvate în vederea îmbunătăţirii performanţei

Este evident că se impune în continuare necesitatea monitorizării în continuare a volumului de

activitate, atât pe instanţa cât şi pe judecător, şi continuarea măsurilor de organizare internă cu

observarea detaliilor de activitate.

De asemenea este necesar a fi intensificate eforturile în vederea ocupării schemei de personal

cu judecători definitivi întrucât la instantele mici nu se înregistrează un număr mare de cauze ce intră

în competenta de solutionare a acestora.

1.5 Probleme generale de management ale instanței

În ce privește resursele materiale, aşa cum am arătat, Judecătoria Darabani îşi desfăşoară

activitatea într-un sediu ce asigură condiţii foarte bune pentru desfăşurarea activităţii de judecată.

Stringente erau lucrări de reparaţii ale instalaţiei electrice însă acest lucru a fost realizat la

sfârșitul anului 2015.

Apoi, s-a impus identificarea unor spaţii adecvate pentru compartimentul arhivă şi registratură,

spaţiul alocat acestora fiind insuficient faţă de numărul dosarelor şi de activitatea specifică acestui

compartiment. Deoarece spaţiul în care era păstrată arhiva curentă este foarte mic, nu putea fi realizată

aici activitatea de pregătire a dosarelor pentru şedinţele de judecată, pregătirea și înaintarea dosarelor

în căile de atac şi nici activitatea de studiu a dosarelor, folosindu-se, în acest scop, sala de judecată ce

are o capacitate de 25 de locuri. Tot în această sală de judecată se realiza şi activitatea de scanare a

înscrisurilor depuse în dosare, situaţie care a condus la imposibilitatea folosirii acestui spaţiu, în ultimii

cinci ani, conform destinaţiei sale.

Această problemă a fost însă remediată prin mutarea tuturor acestor activităţi, într-un spaţiu

aflat la demisolul clădirii, compus din două încăperi și un hol de legătură, spațiu ce în prezent nu numai

14

că asigură necesarul acestui compartiment dar face și posibilă utilizarea clădirii pe principul separării

fluxurilor precum și accesul facil al grefierilor arhivari în arhiva depozit ce se află la același nivel.

În acest fel s-a redat folosinţei cea de a doua sălă de şedinţă, în contextul în care va fi absolut

necesară folosirea ei ca şi cameră de consiliu dat fiind prevederile Noului Cod de procedură civilă

potrivit cărora cercetarea procesului în cauzele civile va trebui să aibă loc în camera de consiliu.

De asemenea, ar fi utilă, o dotare suplimentară cu aparatură de scanare și imprimare, aspect

care nu este de neglijat dacă se are în vedere importanţa acestora în realizarea transparenţei sistemului

judiciar și în vederea realizării corespondenței electronice cu părțile din dosare.

Astfel, dacă în fiecare birou al grefierilor există câte o imprimantă – indiscutabil indispensabilă

activităţii lor, biroul de judecători folosește o imprimantă partajată din unul din birourile grefierilor (3

judecători folosesc aceeași imprimantă la care mai sunt conectaţi alți 3 grefieri ), ceea ce atrage uneori

utilizarea dificilă a imprimantei de către judecători şi o aglomerare frecventă a activităţii în biroul de

grefieri în care este amplasată.

În ce privește resursele umane, aşa cum am arătat în capitolul anterior, faţă de totalul de 4

posturi de judecător prevăzute în schema Judecătoriei Darabani, în ultimii cinci ani au funcţionat

efectiv trei judecători.

Situaţia insuficienţei personalului este parţial remediată prin numirea judecătorului stagiar care,

la momentul de faţă, datorită competenţei restrânse, are un număr foarte mic de cauze de soluţionat,

nesemnificativ faţă de numărul de dosare ce trebuie soluţionate într-un an iar o remediere efectivă s-

ar produce în urma exprimării unei opţiuni pentru această instanţă, după susţinerea examenului de

capacitate, fiind însă destul de greu de crezut că Judecătoria Darabani ar putea fi atractivă pentru

magistrații la început de carieră ținând cont de lipsa dezvoltarii economice a zonei, situarea geografică

și volumul de activitate.

Având în vedere numărul mic de judecători al instanţei, prin plecarea doamnei judecător

Buculei Alexandra Teodora în concediul medical pentru sarcină şi apoi în concediul pentru îngrijire

copil, s-a produs un dezechilibru important prin diminuarea, practic, cu 1/3 a numărului de judecători

definitivi, situație ce se va perpetua și în acest an, ținându-se cont și de faptul că doamna judecător

stagiar Colesniuc Anabela va susține în cursul acestui an examenul de capacitate.

În acest context, orice lipsă din instanță a unui din cei doi judecători definitivi poate determina

consecințe negative asupra întregii activități.

I.2 Infrastructura și capacitatea instituțională a instanţei

Sediul este structurat pe două etaje şi subsol, renovat şi redat folosinţei la începutul anului

1997, păstrându-se aspectul arhitectonic al clădirii, fiind însă operate modificări esenţiale doar în ceea

ce priveşte recompartimentarea spaţiilor interioare.

15

Astfel, utilizarea spaţiilor în care îşi desfăşoară activitatea instanţa, a fost gândită şi proiectată

din perspectiva separării fluxurilor, asigurând o protecţie reală pentru magistraţi şi personalul auxiliar,

creându-se un climat de securitate pentru public precum şi securizarea zonelor de acces şi staţionare.

La nivelul instanţei sunt amenajate două săli de judecată, una având o capacitate medie de 60

de persoane şi una cu o capacitate medie de 25 de persoane. Fiecare sală de şedinţă este dotată cu

mobilier adecvat, calculator şi imprimantă, echipamente de sonorizare şi de înregistrare audio, iar sala

mare este prevăzută şi cu o boxă pentru arestaţi, accesul acestora făcându-se pe un culoar separat, ce

face trecerea de la camera de aşteptare a deţinuţilor spre sala de judecată.

Magistraţii au la dispoziţie un birou, separat de cel alocat preşedintelui, care este dotat cu

mobilier adecvat, câte un calculator pentru fiecare, cu conexiune la platforma informatică a instanţei

care cumulează reţeaua internă, intranetul judecătoriei şi al tribunalului, Ecris-ul tuturor instanţelor,

internet, asigurându-se astfel, nemijlocit, accesul la legislaţie, practica judiciară naţională şi europeană,

la deciziile preşedintelui judecătoriei şi la hotărârile colegiului de conducere.

Personalul auxiliar de specialitate îşi desfăşoară activitatea în patru birouri, din care unul este

destinat arhivei şi trei birouri pentru grefierii de şedinţă, spaţiul locativ alocat fiecărei persoane fiind,

în medie, de 5 m.p.. Birourile sunt dotate cu mobilier şi echipament informatic şi corespund cerinţelor

actuale ale desfăşurării activităţii.

Separat de acestea, este organizat biroul grefierului şef, în antecamera biroului preşedintelui

instanţei.

În cadrul instanţei, există şi un spaţiu pus la dispoziţia avocaţilor înscrişi în Baroul Botoşani,

la parter, iar la subsolul clădirii principale, funcţionează spaţiile destinate arhivei instanţei.

În curtea interioară a judecătoriei există şi o anexă destinată centralei termice şi

garajului(instanţa beneficiind de autoturism propriu).

I.3 Calitatea actului de justiţie

I.3.1. Ponderea hotărârilor atacate din totalul hotărârilor pronunţate. Indicele

de desfiinţare.

Ponderea atacabilităţii hotărârilor reprezintă procentul hotărârilor judecătoreşti împotriva

cărora s-a exercitat cale de atac (apel şi recurs) din totalul hotărârilor pronunţate susceptibilitate de a

fi atacate.

La instanța noastră, din cele 3178 cauze aflate pe rol în anul 2015, au fost soluţionate 2895

cauze. Dintre acestea, au fost atacate 171 hotărâri (156 în materie civilă şi 15 în materie penală), ceea

ce reprezintă un indice de atacabilitate de 5,90%, în scădere faţă de cea din anul 2014, de 18,39%.

Indicele de casare (ponderea schimbării hotărârilor) semnifică procentul hotărârilor

judecătoreşti care au fost casate, desfiinţate sau modificate în căile de atac din totalul

hotărârilor pronunţate.

16

Președinte complet

Dosare

soluționate

Casări

civil

Casări

penal Total casări

Indice

de casare

Buculei Alexandra-Teodora 808 21 12 33 4,08

Colesniuc Anabela Cristina 21 0 0 0 0

Ilău Mihai 26 4 0 4 15,3

Maga Mihaela 990 5 11 16 1,61

Mardar Georgel-Teofil 1050 9 10 19 1,80

Total: 2895 39 33 72 2,48

T11. Situația casărilor pe judecători

Raportat la totalul hotărârilor pronunţate de Judecătoria Darabani în anul 2015 (2895),

şi având în vedere un număr de total de 72 hotărâri desfiinţate/modificate în calea de atac (din

care 39 în materie civilă şi 33 în materie penală), rezultă un indice de casare de 2,48 %, cu

mentiunea că la efectuarea acestui calcul nu au fost excluse hotărârile a căror

desfiinţare/modificare este neimputabilă judecătorului de fond, astfel că, procentul rezultat

reflectă toate modificările/desfiinţările de hotărâri, indiferent de cauza ce a condus la aceasta.

I.3.2. Durata de soluţionare a cauzelor (inclusiv pe materii)

Una din garanţiile principale ale exerciţiului efectiv al dreptului privind liberul acces la justiţie

o reprezintă durata rezonabilă a procesului, prin judecarea pricinii într-un termen care să permită

valorificarea efectivă a dreptului ce se pretinde a fi apărat în justiţie. Tergiversarea soluţionării cauzelor

are un serios impact negativ asupra eficienţei şi credibilităţii actului de justiţie.

Un obiectiv major al activităţii ca manager al acestei instanţe este reducerea duratei de

soluţionare a cauzelor, responsabilizarea privind propriul volum de dosare şi implicarea în diminuarea

stocului de dosare mai vechi de 1 an. Astfel, la data de 01 ianuarie 2016, pe rolul Judecătorie Darabani

se înregistrau un număr de 58 dosare mai vechi de 1 an și 6 luni, fără a fi incluse aici dosarele

suspendate.

Întârzierea soluţionării cauzelor este determinată, în principiu, de motive obiective, respectiv

modificarea schemei de judecători aflaţi efectiv în activitate, desfiinţarea unui complet de judecată, în

urma pensionării unui judecător şi redistribuirea cauzelor către celelalte, lipsa din activitate a unui

judecător o perioadă mai lungă cu consecința asigurării activității respectivului complet de judecătorul

de la permanență și creşterea numărului de dosare civile nou înregistrate.

La acestea se adaugă impedimente precum efectuarea cu mare greutate a lucrărilor topografice

de către unii experți tehnici, marea majoritate a acestor cauze privind modificarea titlului de

proprietate, revendicare, grăniţuire; alteori este de notat şi conduita părţilor care, pe fondul lipsei de

17

cunoştinţe juridice sau al prezentării în faţa instanţei fără asistenţă calificată, fac necesare lămuriri şi

completări succesive din cele mai diverse.

Pentru eficientizarea activităţii de judecată în astfel de dosare în care judecata trenează, este

necesară analiza fişelor dosarelor mai vechi de 1 an, identificarea în concret a motivelor care au condus

la amânarea soluţionării, activitate ce se impune a fi efectuată în şedinţe care să aibă loc lunar, pentru

identificarea soluţiilor necesare.

O reducere a duratei de soluționare a dosarelor se poate obține și prin conștientizarea de către

judecători a importanței procedurii de regularizare a cererilor de chemare în judecată. Astfel, printr-o

atenție sporită acordată acestei etape procesuale, se pot evita situații în care se impun comunicări

succesive ce determină perioade lungi alocate primirii răspunsurilor de la părți sau, acordarea de

termene în faza de judecată.

O altă cauză a creșterii duratei de soluționare a dosarelor este reprezentată de

neprofesionalismul factorilor poștali care, după toată acestă perioadă trecută de la intrarea în vigoare

a noilor dispoziții de procedură civilă, nu au învățat să îndeplinească corect procedura de citare și să

completeze corespunzător dovezile de comunicare. Această problemă generează numeroase întârzieri

în toate fazele procesului civil, în special în cauzele cu multe părți.

Termenul de soluţionare a unei cauze este cuprins între momentul înregistrării la instanţa de

fond şi cel al rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti la instanţa de control judiciar.

Materie Dosare Data recomandată

Maxima Media in zile

Civil 1796 216 39.88

Litigii cu

profesioniştii 17 134 37.53

Minori

şi familie 184 160 34.29

Total 1997 216 39.35

T12. Durata medie a datei recomandate pentru dosarele nou intrate

18

Număr

Dosare

Valori medii in zile

Perioadă

soluționare

în zile

Numar ședințe soluționare Perioadă

pronunțare

în zile

Perioadă

redactare

în zile

Data

recomandată

Într-o

ședință

Mai multe

ședințe

Perioadă

Sedințe(zile) Dosare

Perioadă

zile

03+04 02=06+07 3 4 5 6 7 8 9

Penal 699 126.15 478 221 110.05 79.93 46.22 0 0

Civil 1980 154.34 1433 547 147.16 122.65 31.69 1917 40.79

Litigii cu

profesioniștii 22 357 6 16 133.19 150.41 206.59 17 25.12

Minori

şi familie 183 199.55 64 119 130.54 153.98 45.57 176 28.36

Total 2884 151.92 1981 903 135.64 114.5 37.42 2110 39.63

T13. Durata medie de soluționare a dosarelor închise în anul 2015

Cauze Total cauze

soluţionate

Soluţionate

0-6 luni

Soluţionate

6-12 luni

Soluţionate

1-2 ani

Soluţionate

peste 2 ani

Cauze penale 699 580 67 44 8

Cauze civile 2196 1633 370 138 55

TOTAL 2895 2213 437 182 63

T14. Durata de soluționare pe tranșe de timp

I.3.3. Mecanisme de unificare a practicii judiciare

Un impact deosebit asupra credibilităţii actului de justiţie are practica neunitară, fie la nivelul

aceleiași instanţe, fie între instanţele de fond şi cele de control judiciar, şi aceasta este una din

principalele deficienţe cu care se confruntă sistemul judiciar român în ansamblu, aşadar, şi Judecătoria

Darabani, ca o componentă a acestuia. Practica neunitară poate genera neîncrederea în corectitudinea

actului de justiţie şi nemulţumiri pentru toate categoriile de participanţi la proces şi, de aceea, trebuie

imaginate soluţii care, respectând principiul independenţei judecătorului, să asigure că în chestiuni de

drept identice, să nu fie date soluţii diametral opuse. De altfel, asigurarea unei practici unitare a

constituit şi o preocupare a Curţii Europene a Drepturilor Omului, care a definit acest neajuns ca o

divergenţă de jurisprudenţă, profundă şi persistentă.

Trebuie subliniat, de la început, că această problemă se datorează preponderent unor

factori externi cum ar fi ritmul alert în care sunt modificate actele normative, incoerenţa care

caracterizează legislaţia, în condiţiile folosirii unei tehnici legislative de multe ori deficitare, care dă

naştere la incertitudine în interpretarea sa. O altă sursă de practică neunitară este determinată de

imposibilitatea specializării, toți judecătorii instanței soluționând atât cauze civile cât și cauze penale,

19

fiind nevoiţi ca, în condiţiile unui volum mare de activitate, să soluţioneze cauze din cele mai diverse

( revendicări, fond funciar, minori şi familie, contestatii la executare în materie fiscală, succesiuni dar

şi dosare penale în care instanța este sesizată cu rechizitoriu, plângeri și cereri date în competența

judecătorului de cameră preliminară, cereri de competența judecătorului de drepturi și libertăți, etc.),

şi deci, să depună un efort suplimentar şi permanent pentru a se familiariza cu fiecare tip de cauză.

De aceea, un obiectiv important este identificarea din timp a apariţiei soluţiilor diferite în speţe

similare, şi acţionarea cumulată pe trei direcţii – şedinţe de unificare a practicii în cadrul instanţei

noastre, discuții cu judecătorii de la Tribunalul Botoşani şi participarea la şedinţele de practică

neunitară organizate la nivelul Curţii de Apel Suceava.

În sensul celor de mai sus, este de notat că la Judecătoria Darabani sunt discutate problemele

apărute nu doar lunar, în ședințe, dar şi ad hoc, ori de câte ori s-a semnalat necesitatea stabilirii unor

chestiuni de principiu de aplicare a legii de procedură sau când s-au identificat dosare care ridică

aceeaşi chestiune de drept material. Promptitudinea în dezbateri comune este necesară pentru a

preîntâmpina pronunţarea unor soluţii contrare sau stabilirea unei practici care, ulterior, s-ar impune a

fi schimbată.

I.3.4 Soluţiile pronunţate în anul 2015 de Curtea Europeană a Drepturilor Omului şi

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, motivele care au determinat adoptarea

acestora şi impactul acestora asupra sistemului judiciar

La momentul actual, a devenit un aspect des întâlnit a ne raporta, în modul de gândire

a soluţiei şi motivare a hotărârii, la criteriile şi principiile trasate de Curtea Europeană a

Drepturilor Omului. De-a lungul timpului, deciziile şi hotărârile Comisiei şi ale Curţii au ajuns,

treptat, să constituie un bloc de jurisprudenţă din ce în ce mai complet şi coerent, o sursă

importantă de drept.

Jurisprudenţa Curţii are un caracter obligatoriu pentru orice instanţă română, sens in

care întreaga doctrină română în materie afirmă exact acelaşi lucru, subliniind caracterul

absolut obligatoriu al jurisprudenţei CEDO, indiferent dacă hotărârile în cauză sunt pronunţate

contra României sau a altui stat european.

Se poate vorbi de o îmbogăţire a legislaţia interne prin adăugarea în catalogul

drepturilor garantate a unor noi interese protejate sau pentru a înlătura aplicarea legislaţiei

interne atunci când aceasta vine în contradicţie evidentă cu interpretarea dată de Curte

conţinutului unor drepturi garantate. Apoi, se poate constata o tendinţă aproape generală de a

utiliza efectul interpretativ al jurisprudenţei Curţii nu numai pentru a corecta legislaţia internă,

dar si pentru a corecta practicile jurisprudenţiale.

20

Exista în continuare multiple condamnări ale României la CEDO, cele mai multe având

ca obiect încălcarea dreptului de proprietate prin legislaţie incoerenta; încălcarea dreptului la

un proces echitabil; încălcarea vieţii private; refuzul statului de a executa hotărâri judecătoreşti

definitive; încălcarea accesului la justiţie în diverse modalităţi şi contexte; condiţiile din

penitenciar etc.

Însă o de tendinţă de normalizare a raporturilor între jurisprudenţa internă şi cea

europeană, precum şi de acceptare a rolului acesteia din urmă, ce prevalează asupra legislaţiei

interne, se poate identifica, în mod cert, în ultimii ani, şi în România.

În cursul anului 2015 Curtea Europeana a Drepturilor Omului a pronunţat

următoarele hotărâri de condamnare impotriva Romaniei :

- hotărâri din 27 ianuarie 2015 :

Alecu şi alţii: Curtea a constatat încălcarea art. 2 si 3 din Convenţia

Europeană a drepturilor şi libertăţilor fundamentale;

Ciorcan şi alţii: Curtea a constatat încălcarea art. 2, art. 3 si a art. 14 coroborat

cu art. 2 si 3 din Convenţia Europeană a drepturilor şi libertăţilor

fundamentale.

- hotărâri din 3 februarie 2015 :

Apostu: Curtea a constatat încălcarea art. 3 si 8 din Convenţia Europeană a

drepturilor şi libertăţilor fundamentale;

Pruteanu: Curtea a constatat încălcarea art. 8 din Convenţia Europeană a

drepturilor şi libertăţilor fundamentale;

Andriscă: Curtea a constatat încălcarea art. 3 din Convenţia Europeană a

drepturilor şi libertăţilor fundamentale.

- hotărâri din 10 februarie 2015 :

Cojocaru: Curtea a constatat încălcarea art. 10 din Convenţia Europeană a

drepturilor şi libertăţilor fundamentale;

N.M.: Curtea a constatat încălcarea art. 5 din Convenţia Europeană a

drepturilor şi libertăţilor fundamentale;

Colac: Curtea a constatat încălcarea art. 6, coroborat cu art. 6 din Convenţia

Europeană a drepturilor şi libertăţilor fundamentale;

S.C.: Curtea a constatat încălcarea art. 5 din Convenţia Europeană a

drepturilor şi libertăţilor fundamentale.

- hotărâri din 3 martie 2015 :

SC Asul de Aur – Aranyaszok SRL şi Fodor Barnabas: Curtea a admis

cererea, însă nu a constat încălcarea art. 6 din Convenţie şi a decis că nu este

21

necesară examinarea încălcării art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie;

Radovancovici: Curtea a constatat încălcarea art. 3 din Convenţia Europeană

a drepturilor şi libertăţilor fundamentale;

Trofim: Curtea a constatat în şedinţa din 30 martie 2010 încălcarea art. 6 din

Convenţia Europeană a drepturilor şi libertăţilor fundamentale si a art. 1 din

Protocolul nr. 1;

Sandu Voicu: Curtea a constatat încălcarea art. 3 din Convenţia Europeană a

drepturilor şi libertăţilor fundamentale;

Toscută şi alţii: Curtea a constatat încălcarea art. 1 din Protocolul nr. 1 la

Convenţie

- Hotărâri din 24 martie 2015:

Zaiet: Curtea a constatat încălcarea art. 8 din Convenţia Europeană a

drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi a art. 1 la Protocolul nr. 1;

Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul

Helsinki în numele lui Ionel Garcea: Curtea a constatat încălcarea art. 2, din

punct de vedere procedural, din Convenţia Europeană a drepturilor şi

libertăţilor fundamentale;

Pop şi alţii: Curtea a constatat încălcarea art. 6 din Convenţia Europeană a

drepturilor şi libertăţilor fundamentale;

Veres: Curtea a constatat încălcarea art. 3, atât din punct de vedere

procedural, cât şi substanţial, din Convenţia Europeană a drepturilor şi

libertăţilor fundamentale;

Milena Felicia Dumitrescu: Curtea a constatat încălcarea art. 3, sub aspect

procedural, din Convenţia Europeană a drepturilor şi libertăţilor

fundamentale.

- Hotărâri din 7 aprilie 2015:

Adrian Radu: Curtea a constatat încălcarea art. 3 din Convenţia Europeană a

drepturilor şi libertăţilor fundamentale;

Rasidescu: Curtea, în hotărârea din 15 septembrie 2009, a constatat

încălcarea art. 6 din Convenţia Europeană a drepturilor şi libertăţilor

fundamentale si a art. 1 la Protocolul nr. 1.

- Hotărâri din 21 aprilie 2015:

Danis si Asociatia Persoanelor de Origine Turcă: Curtea a constatat

încălcarea art. 14 din Conventia Europeană a drepturilor si libertăţilor

fundamentale si a art. 3 din Protocolul nr. 1;

22

Todireasa (nr. 2): Curtea a constatat încălcarea art. 3 din Convenţia

Europeană a drepturilor şi libertăţilor fundamentale;

Cătălina Filip: Curtea a constatat încălcarea art. 2 din Convenţia Europeană

a drepturilor şi libertăţilor fundamentale sub aspect procedural.

- hotărâri din 28 aprilie 2015:

Ferrari: Curtea a constatat încălcarea art. 8 din Convenţia Europeană a

drepturilor şi libertăţilor fundamentale;

Cojan: Curtea a constatat încălcarea art. 3 din Convenţia Europeană a

drepturilor şi libertăţilor fundamentale.

- hotărâri din 5 mai 2015 :

Melnichuk şi alţii: Curtea a constatat încălcarea art. 2 din Convenţia

Europeană a drepturilor şi libertăţilor fundamentale;

Doiciu: Curtea a constatat încălcarea, atât sub aspect procedural, cât si

substanţial, a art. 3 din Convenţia Europeană a drepturilor şi libertăţilor

fundamentale.

- hotărâri din 19 mai 2015:

Parohia Greco-Catolică Lupeni si altii: Curtea a constatat încălcarea art. 6 §

1 din Convenţia Europeană a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, sub

aspectul duratei procesului;

Fălie: Curtea a constatat încălcarea art. 6 din Convenţia Europeană a

drepturilor şi libertăţilor fundamentale, sub aspectul accesului la justiţie;

Nicolae Augustin Rădulescu: Având în vedere decesul solicitantului şi

continuarea procedurii de către mama acestuia, dar şi faptul că, din motive

obiective, Curtea nu a fost informată cu privire la aceste aspecte, Curtea a

decis revizuirea deciziei din 11 februarie 2014;

Anton: Curtea a constatat încălcarea art. 3 din Convenţia Europeană a

drepturilor şi libertăţilor fundamentale;

Căpitan şi alţii: Curtea a constatat încălcarea art. 6 din Convenţia Europeană

a drepturilor si libertăţilor fundamentale si a art. 1 din Protocolul nr. 1 la

Convenţie.

- hotărâri din 16 iunie 2015 :

Ghiroga: Curtea a constatat încălcarea art. 3 din Convenţia Europeană a

drepturilor şi libertăţilor fundamentale;

Constantin Nistor: Curtea a constatat încălcarea art. 3 din Convenţia

Europeană a drepturilor şi libertăţilor fundamentale.

23

- hotărâri din 23 iunie 2015 :

Caraian: Curtea a constatat încălcarea art. 6 din Convenţia Europeană a

drepturilor si libertăţilor fundamentale;

Costel Gaciu: Curtea a constatat încălcarea art. 3 si art. 14 raportat la art. 8

din Convenţia Europeană a drepturilor si libertăţilor fundamentale;

Opris: Curtea a constatat încălcarea art. 6 § 1 din Convenţia Europeană a

drepturilor si libertăţilor fundamentale;

Butnaru si Bejan-Piser: Curtea a constatat încălcarea art. 4 din Protocolul nr.

7 la Convenţie.

- hotărâri din 30 iunie 2015:

Stan: Curtea a constatat încălcarea art. 6 din Convenţia Europeană a

drepturilor si libertăţilor fundamentale si a art. 1 din Protocolul nr. 1 la

Convenţie;

Serce: Curtea a constatat încălcarea art. 3 din Convenţia Europeană a

drepturilor si libertăţilor fundamentale.

- hotărâri din 15 septembrie 2015:

Moinescu: Curtea a constatat încălcarea art. 6 din Convenţia Europeană a

drepturilor şi libertăţilor fundamentale;

Poede: Curtea a constatat încălcarea art. 3 din Convenţia Europeană a

drepturilor şi libertăţilor fundamentale, sub aspect procedural.

- hotărâri din 22 septembrie 2015 :

Nitulescu: Curtea a constatat încălcarea art. 6 din Convenţia Europeană a

drepturilor şi libertăţilor fundamentale;

Bordenciu: Curtea a constatat încălcarea art. 3 din Conventia Europeană a

drepturilor si libertăţilor fundamentale, sub aspect procedural.

- hotărâri din 6 octombrie 2015:

Marius Dragomir: Curtea a constatat încălcarea art. 6 din Convenţia

Europeană a drepturilor şi libertăţilor fundamentale;

Coniac: Curtea a constatat încălcarea art. 6 din Convenţia Europeană a

drepturilor şi libertăţilor fundamentale).

- hotărâri din 13 octombrie 2015 :

Manea: Curtea a constatat încălcarea art. 3 din Convenţia Europeană a

drepturilor şi libertăţilor fundamentale;

Miclea: Curtea a constatat încălcarea art. 3 din Convenţia Europeană a

drepturilor şi libertăţilor fundamentale, sub aspect procedural.

24

- hotărâri din 24 noiembrie 2015 :

Alexandrescu şi alţii: Curtea a constatat încălcarea art. 6 din Convenţia

Europeană a drepturilor şi libertăţilor fundamentale;

Verdes: Curtea a constatat încălcarea art. 3 din Convenţia Europeană a

drepturilor si libertăţilor fundamentale.

- hotărâri din 15 decembrie 2015:

Ofensiva Tinerilor: Curtea a constatat încălcarea art. 3 din Protocolul nr. 1 la

Convenţia Europeană a drepturilor şi libertăţilor fundamentale;

Antares Transport SA si Transroby SRL: Curtea a constatat încălcarea art. 1

din Protocolul nr. 1 la Convenţia Europeană a drepturilor şi libertăţilor

fundamentale;

Șerban Marinescu: Curtea a constatat încălcarea art. 8 din Convenţia

Europeană a drepturilor şi libertăţilor fundamentale.

I.3.5. Pregătirea profesionala a judecătorilor şi personalului auxiliar

Activitatea de pregătire şi perfecţionare a judecătorilor trebuie să fie eficientă şi ancorată în

realităţile sistemului judiciar, mai ales în condiţiile intrării în vigoare a celor patru noi legi, Codul civil

şi Codul de procedură civilă, Codul penal şi Codul de procedură penală. În aceste condiţii, dincolo de

elaborarea şi urmarea unei planificări stabilite anticipat, a temelor de învăţământ la începutul fiecărui

an, este necesară observarea deselor modificări legislative şi aplicările corelative, observarea

problemelor de drept pe care le impun noile legi, observarea practicii Curţii Europene a Drepturilor

Omului şi a Curtii de Justiţie a Uniunii Europene şi includerea acestora în planul anual de învăţătamânt

profesional.

De subliniat este că activitatea de pregătire şi perfecţionare a judecătorilor a avut loc la

Judecătoria Darabani lunar, fiind completate prin întruniri ad hoc, ori de câte ori se iveşte necesitatea

de a fi puse în discuţie chestiuni de interpretare şi aplicare a legii noi, toți judecătorii fiind foarte

receptivi și participând de fiecare dată când a fost posibil la seminariile organizate la nivelul Curții de

Apel Suceava.

De asemenea, aceeaşi atenţie s-a acordat şi pregătirii profesionale a grefierilor, fiind căutate

soluții la diferitele probleme ce s-au ivit.

Judecătorii instanţei au participat la seminariile organizate la nivel descentralizat, de

către Curtea de Apel Suceava, respectiv:

25

- domnii judecători Mardar Georgel Teofil, Maga Mihaela Dorina și Buculei Alexandra

Teodora, au participat la seminarul „Noul cod de procedură civilă” dedicat judecătorilor din

raza Curţii de Apel Suceava din perioada 2 – 3.04.2015;

- doamna judecător Maga Mihaela Dorina au participat la seminarul „Abordarea

situaţiilor dificile şi instrumente de gândire critică” din data de 09.06.2015 de la Suceava;

- în perioada 15 – 16.10.2015, doamnele judecător Maga Mihaela Dorina și Colesniuc

Anabela au participat la Suceava la seminarul: „NCC – Aspecte de dreptul familiei”

26

Capitolul II Principalele modificări legislative, cu impact

asupra activităţii instanţei în cursul anului 2015

Activitatea de judecata în 2015 s-a desfăşurat sub imperiul aplicării în practica a noilor legi

materiale si de procedura, civilă şi penal : a fost al treilea an de aplicare a noii legi de procedura civilă,

intrată în vigoare la 15.02.2013, şi al doilea an de aplicare a noilor legi materiale şi de procedură

penală, intrate în vigoare la 1.02.2014.

Aşa cum s-a arătat în raportul grupului de lucru constituit la nivelul CSM pentru analiza

impactului noilor coduri, cel puţin la acest moment nu poate fi desprinsă o concluzie ferma şi

neechivoca dacă noile coduri au adus un beneficiu justiţiabililor şi eficienţei activităţii instanţelor şi

parchetelor.

În materie civilă, conceperea judecaţii cu etapa scrisa prealabilă, nu răspunde neapărat

exigentelor de celeritate, cât timp în aceasta etapa care exclude prezenţa părţilor în faţa instanţelor, nu

pot fi corectate o serie de neajunsuri referitoare la judecată, şi care în cele din urmă ajung a fi relevate

în faza şedinţei de judecată.

În materie penală, la un aproape un an de la aplicare a noilor legi, realităţile vieţii juridice relevă

lipsa de celeritate a desfăşurării proceselor şi costurile sociale şi umane semnificative, traduse în

consumul ridicat de resurse de timp şi financiare. Principalele probleme cu care se confruntă în

continuare sistemul judiciar penal sub reglementarea actuală, sunt legate de durata excesivă a

procedurilor, tergiversarea cauzelor şi nefinalizarea dosarelor din motive procedurale.

Astfel, aspectele privind măsura arestării preventive, durata procedurilor, aşezarea

competenţelor şi probatoriul în materie penală au constituit obiectul mai multor aprecieri de

neconstituţionalitate din partea Curţii Constituţionale, şi înlăturarea textelor legale ca neconstituţionale

a generat un vid legislativ si perpetuarea, astfel, a deficienţelor cu care se confruntă şistemul procedural

penal.

Prin instituţia camerei preliminare, noul cod a urmărit să răspundă exigenţelor de legalitate,

celeritate şi echitate a procesului penal. Camera preliminară este o instituţie nouă, inovatoare, ce a

avut ca scop crearea unui cadru legislativ modern, care să înlăture durata excesivă a procedurilor în

faza de judecată. In actuala reglementare însă – care implica citarea părţilor în aceasta procedură,

rezolvarea chestiunilor ce ţin de legalitatea trimiterii în judecată şi de legalitatea administrării probelor,

constituie prin ele însele o procedură de durata îndelungata.

Tot la acest capitol, pot fi amintite şi o altă serie de dispoziţii legale edictate în cursul anului

2015, şi care au avut impact asupra activităţii instanţei, astfel :

Legea nr. 227/2015 privind codul fiscal

Legea nr. 207/2015 privind codul de procedură fiscală

27

Legea nr. 351 din 23 decembrie 2015 privind modificarea art. 27 alin. (1) din Legea

nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie

Legea nr. 353 din 23 decembrie 2015 privind aprobarea ordonanţei guvernului

nr. 8/2015 pentru modificarea şi completarea ordonanţei guvernului nr. 37/2007 privind stabilirea

cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele şi perioadele de odihnă ale

conducătorilor auto şi utilizarea aparatelor de înregistrare a activităţii acestora

Legea nr. 342 din 22 decembrie 2015 privind aprobarea ordonanţei de urgenţă a guvernului

nr. 25/2015 pentru completarea art. 8 din legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat

Ordonanţa Guvernului nr. 39/2015 privind cazierul fiscal

Legea nr. 295 din 25 noiembrie 2015 pentru modificarea şi completarea legii nr. 119/1996 cu

privire la actele de stare civilă

Legea nr. 277 din 12 noiembrie 2015 pentru completarea art. 10 din Legea nr. 230/2007 privind

înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari

Legea nr. 272 din 10 noiembrie 2015 privind modificarea legii nr. 217/2003 pentru prevenirea

şi combaterea violenţei în familie

Legea nr. 179 din 30 iunie 2015 privind aprobarea ordonanţei guvernului nr. 5/2015 pentru

modificarea unor termene prevăzute de ordonanţa guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al

contravenţiilor

Legea nr. 168 din 29 iunie 2015 pentru completarea art. 6 din Legea nr. 165/2013 privind

măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate

în mod abuziv în perioada regimului comunist în România

Legea nr. 151 din 18 iunie 2015 privind procedura insolvenţei persoanelor fizice

Legea nr. 150 din 18 iunie 2015 pentru modificarea şi completarea legii cadastrului şi a

publicităţii imobiliare nr.7/1996

Legea nr. 157 din 22 iunie 2015 pentru aprobarea ordonanţei de urgenţă a guvernului

nr. 34/2014 privind drepturile consumatorilor în cadrul contractelor încheiate cu profesioniştii, precum

şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative

De asemenea, au fost pronunţate de către ÎCCJ o serie de decizii în soluţionarea recursului în

interesul legii precum:

1. Decizia nr.1/19.01.2015 în dosarul nr.5/2014 : În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art.

50 alin. (2) şi 501 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în

mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, cu modificările şi completările

ulterioare, instanţa de judecată învestită cu soluţionarea unei cereri în plata preţului de piaţă, întemeiată

pe prevederile art. 501 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 republicată, cu modificările şi completările

ulterioare, poate acorda reclamantului preţul actualizat plătit la momentul încheierii contractului de

vânzare-cumpărare în temeiul Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile

28

cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului, cu modificările ulterioare, în cazul în care

constată ca fiind îndeplinite condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 50 alin. (2) din Legea nr. 10/2001

republicată, cu modificările şi completările ulterioare, numai dacă s-a formulat un capăt de cerere

distinct în acest sens.

2. Decizia nr.2/19.01.2015 în dosarul nr.8/2014 : În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor

art.2851 raportat la art.28717 alin.(2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.34/2006 privind

atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a

contractelor de concesiune de servicii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.337/2006,

cu modificările şi completările ulterioare, plângerea formulată împotriva deciziei pronunţate de

Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor se taxează cu 50% din suma prevăzută la art.28717

alin.(2).

3. Decizia nr.3/19/01/2015 în dosarul nr.12/2014 : În interpretarea şi aplicarea unitară a

dispoziţiilor art. 431 alin. (1) din Codul de procedură penală stabileşte că:Admisibilitatea în principiu

a contestaţiei în anulare se examinează în cameră de consiliu, fără citarea părţilor, cu participarea

procurorului.

4. Decizia nr.4/19.01.2015 în dosarul nr.13/2014 :În interpretarea şi aplicarea unitară a

dispoziţiilor art. 215 alin.(8) din Codul de procedură penală stabileşte că: În cursul urmăririi penale,

competenţa de a dispune impunerea unor noi obligaţii pentru inculpat ori înlocuirea sau încetarea celor

dispuse iniţial revine procurorului care efectuează sau supraveghează urmărirea penală.

5. Decizia nr.5/16.02.2015 în dosarul nr.10/2014 :În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art.

6 alin. (71) din Ordonanţa Guvernului nr. 12/2008 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului,

aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 179/2008, respectiv art. 18 alin. (8) din Ordonanţa

Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului, aprobată prin Legea nr.

103/2012, cu completările ulterioare, prin raportare la art. 38 şi art. 159 din Legea nr. 53/2003 - Codul

muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sintagma <cheltuieli de personal> nu

include salariile primite de medicul rezident pentru munca desfăşurată în perioada rezidenţiatului, iar

drepturile salariale încasate nu pot fi restituite cu titlu de cheltuieli ocazionate de pregătirea

profesională, în situaţia în care medicul rezident nu îşi respectă obligaţia asumată de a continua

raporturile de muncă pentru o anumită perioadă cu spitalul în care a desfăşurat programul de

rezidenţiat, chiar dacă o atare clauză ar fi prevăzută în actul adiţional la contractul individual de muncă,

încheiat în condiţiile art. 196 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu

modificările şi completările ulterioare.

6. Decizia nr.6/16.02.2015 în dosarul nr. 14/2014: În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor

art.17 din Ordonanţa Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu

modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările, raportate la

dispoziţiile art.4 pct.1-4 şi art.7 din Legea nr.455/2001 privind semnătura electronică, republicată,

procesele-verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor prevăzute de art.8 alin.(1) din

29

Ordonanţa Guvernului nr.15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe

reţeaua de drumuri naţionale din România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea

nr.424/2002, cu modificările şi completările ulterioare, încheiate potrivit art.9 alin.(1) lit.a), alin.(2) şi

alin.(3) din acest act normativ, transmise persoanelor sancţionate contravenţional pe suport de hârtie,

sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator.

7. Decizia nr.7/16.03.2015 în dosarul nr.1/2015 : În interpretarea şi aplicarea unitară a

dispoziţiilor art.399 alin.3 lit.d şi alin.4 Cod procedură penală, stabileşte că :La momentul soluţionării

în primă instanţă a acţiunii penale, prin pronunţarea unei măsuri educative, indiferent de natura

acesteia, măsura arestării preventive luată anterior faţă de inculpatul minor încetează de drept, iar

instanţa dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului minor arestat preventiv.

8. Decizia nr.8/27.04.2015 în dosarul nr.2/2015 : În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art.

450 alin. (5) raportat la art. 997 şi următoarele şi art. 719 alin. (7) din Codul de procedură civilă :

cererea de suspendare provizorie se judecă de un complet format din doi judecători instanţa se pronunţă

asupra cererii prin încheiere care nu este supusă niciunei căi de atac.

9. Decizia nr.9/25.05.2015 in dosarul nr.3/2014 : În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor

art.128 alin.(1) lit.d), art.134 alin.(2) şi art.135 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.195/2002

privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, raportate

la dispoziţiile art.3 alin.(1), art.5, art.36 alin.(1), alin.(2) lit.d) şi alin.(6) lit.a) pct.13 din Legea

administraţiei publice locale nr.215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, art.21

lit.b) şi art.24 lit.d) din Legea-cadru a descentralizării nr.195/2006, procedura de aplicare a măsurii

tehnico-administrative constând în ridicarea vehiculelor staţionate/oprite neregulamentar pe partea

carosabilă, prevăzută de art.64 şi art.97 alin.(1) lit.d) şi alin.(6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului

nr.195/2002, nu poate fi reglementată prin hotărâri ale consiliilor locale.

10. Decizia nr.10/25.05.2015 în dosarul nr. 4/2015 : Respinge, ca inadmisibil, recursul în

interesul legii formulat de Colegiul de Conducere al Curţii de Apel Bacău privind incidenţa deciziei

nr. 19 din 17 octombrie 2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţate în dosarul nr. 18/2011 în

cauzele care au ca obiect contestaţii împotriva deciziilor emise în temeiul Legii nr. 263/2010, cu

modificările şi completările ulterioare, prin care se soluţionează cererile de recalculare a drepturilor de

pensie.

11. Decizia nr.11/25.05.2015 în dosarul nr. 5/2015 :Stabileşte că, în interpretarea şi aplicarea

unitară a dispoziţiilor art. 2 alin. (1), art. 4 alin. (1) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 4/2005

privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de

stat, aprobată prin Legea nr. 78/2005, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu

prevederile art. 2 alin. (1) şi (3) din anexa 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1550/2004 de aprobare a

Normelor metodologice de evaluare a pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al

asigurărilor sociale de stat potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, în vederea recalculării

în conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de

30

asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, stagiul complet de cotizare utilizat la

determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în

intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001 este :

-20 de ani în cazul celor care au lucrat efectiv în grupa I de muncă şi

-25 de ani în cazul celor care au lucrat efectiv în grupa a II-a de muncă, conform art. 14 din

Legea nr. 3/1977, cu modificările şi completările ulterioare;

-30 de ani (în cazul bărbaţilor) şi 25 de ani (în cazul femeilor), pentru cei care au lucrat

efectiv în grupa a IlI-a de muncă, potrivit art. 8 alin. (1) din Legea nr. 3/1977, cu

modificările şi completările ulterioare.

12. Decizia nr.12/8.06.2015 în dosarul nr.6/8.06.2015 : În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor

art. 1073 şi art. 1077 din Codul civil de la 1864, art. 5 alin. (2) din titlul X al Legii nr. 247/2005 privind

reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, cu modificările şi

completările ulterioare, art. 1279 alin. (3) teza I şi art. 1669 alin. (1) din Codul civil, în situația în care

promitentul-vânzător a promis vânzarea întregului imobil, deși nu are calitatea de proprietar exclusiv

al acestuia, promisiunea de vânzare nu poate fi executată în natură sub forma pronunțării unei hotărâri

judecătorești care să țină loc de contract de vânzare pentru întregul bun, în lipsa acordului celorlalţi

coproprietari.

13. Decizia nr.13/22.06.2015 în dosarul nr.8/2015 : În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor

art. 2 alin. (1) lit. f) şi art.10 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi

completările ulterioare, respectiv art. 94 şi art. 95 din Codul de procedură civilă, litigiile având ca

obiect acţiuni prin care se solicită de către o direcţie generală de asistenţă socială şi protecţia copilului

obligarea unui consiliu judeţean sau local ori a unei alte direcţii generale de asistenţă socială şi protecţia

copilului la suportarea cheltuielilor de întreţinere pentru persoane care beneficiază de măsuri de

protecţie prevăzute de Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu

handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi Legea nr. 272/2004 privind protecţia

şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sunt de

competenţa instanţelor de contencios administrativ.

14. Decizia nr.14/22.06.2015 în dosarul nr.9/2015 : în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor

art. 3 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 9/2000, aprobată de Legea nr. 356/2002, cu modificările

şi completările ulterioare, a dispoziţiilor art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 13/2011, aprobată de

Legea nr. 43/2012, cu modificările şi completările ulterioare, a dispoziţiilor art. 120 alin. (7) şi art. 124

alin. (2) din Codul de procedură fiscală, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, dobânda

care se acordă pentru sumele încasate cu titlu de taxă de primă înmatriculare, taxă pe poluare şi taxă

pentru emisii poluante, restituite prin hotărâri judecătoreşti, este dobânda fiscală prevăzută de

dispoziţiile art. 124 alin. (1) şi alin. (2) din Codul de procedură fiscală, republicat, cu modificările şi

completările ulterioare, coroborat cu dispoziţiile cu art. 120 alin. (7) din acelaşi act normativ -

în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 994 din Codul civil de la 1864, art. 1535 din Codul

31

civil, art. 124 alin. (1) şi art. 70 alin. (1) din Codul de procedură fiscală, republicat, cu modificările şi

completările ulterioare, momentul de la care curge dobânda fiscală pentru sumele încasate cu titlu de

taxă de primă înmatriculare, taxă pe poluare şi taxă pentru emisii poluante, restituite în temeiul

hotărârilor judecătoreşti, este reprezentat de data plăţii acestor taxe.

15. Decizia nr.15/21.09.2015 în dosarul nr.10/2015 : În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor

art.348 din Codul penal stabileşte: Fapta unei persoane care exercită activităţi specifice profesiei de

avocat în cadrul unor entităţi care nu fac parte din formele de organizare profesională recunoscute de

Legea nr.51/1995 privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat republicată, cu modificările şi

completările ulterioare, constituie infracţiunea de exercitare fără drept a unei profesii sau activităţi

prevăzută de art. 348 Cod penal.

16. Decizia nr.16/21.09.2015 în dosarul nr.11/2015 :În interpretarea şi aplicarea unitară a

dispoziţiilor art. 47 alin. 2 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de

asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv a prevederilor art. 59 din Legea

nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare,

noţiunea de „nevăzător" se referă exclusiv la cecitatea absolută.

17. Decizia nr.17/5.10.2015 în dosarul nr.14/2014 :În interpretarea şi aplicarea unitară a

dispoziţiilor art.19 din Codul de procedură penală stabileşte: În cauzele penale având ca obiect

infracţiunile de evaziune fiscală prevăzute în Legea nr.241/2005, instanţa, soluţionând acţiunea civilă,

dispune obligarea inculpatului condamnat pentru săvârşirea acestor infracţiuni la plata sumelor

reprezentând obligaţia fiscală principală datorată şi la plata sumelor reprezentând obligaţiile fiscale

accesorii datorate, în condiţiile Codului de procedură fiscală.

18. Decizia nr.18/5.10.2015 în dosarul nr.7/2015: În interpretarea şi aplicarea art. 3 alin. (1) lit.

p) şi art. 19 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu completările

şi modificările ulterioare, stabileşte că: Perioada în care o persoană a fost ucenic cu plată şi a urmat

cursurile unei şcoli profesionale:

1. Anterior datei de 1 ianuarie 1949, va fi considerată stagiu de cotizare dacă ucenicii au

primit salariu ori au cotizat la fostele case de asigurări sociale;

2. Între 1 ianuarie 1949 şi 1 ianuarie 1954 va fi considerată vechime în muncă, indiferent

dacă în privinţa ucenicilor a existat obligaţia virării contribuţiilor la fostele case de asigurări

sociale, dar va reprezenta stagiu de cotizare numai în măsura în care s-a cotizat la fostele case

de asigurări sociale;

3. După 1 ianuarie 1954 şi până la 1 aprilie 2001 va fi considerată stagiu de cotizare şi

vechime în muncă perioada practicii în producţie.

19. Decizia nr.19/5.10.2015 în dosarul nr.12/2015 : În interpretarea şi aplicarea prevederilor

art. 1050 - 1053 din Codul de procedură civilă şi art. 56, art.76 şi art. 82 din Legea nr. 71/2011,

stabileşte că procedura specială reglementată de prevederile art. 1050 - 1053 din Codul de procedură

civilă nu este aplicabilă în privinţa posesiilor începute anterior intrării în vigoare a Codului civil.

32

20. Decizia nr.20/5.10.2015 în dosarul nr.13/2015 :În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor

art.28716 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de

achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de

servicii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.337/2006, cu modificările şi completările

ulterioare, hotărârea pronunţată de către secţia de contencios administrativ a tribunalului în procesele

şi cererile privind acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii

de atribuire, precum şi cele privind executarea, nulitatea, anularea, rezoluţiunea, rezilierea sau

denunţarea unilaterală a contractelor de achiziţie publică, poate fi atacată numai cu recurs.

21. Decizia nr.21 în dosarul nr.17/2015 :În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 527 alin.

(2) şi art. 529 alin. (1) şi (2) din Codul civil, echivalentul valoric al normei de hrană prevăzute de art.

2 alin. (4) şi art. 4 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp

de pace, ale personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională,

republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu se include în totalul veniturilor nete lunare

în raport de care se stabileşte pensia de întreţinere datorată de către părinte copilului.

22. Decizia nr.22 în dosarul nr.18/2015 :În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 141 din

Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la

art. 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă,

republicată, stabileşte că fapta angajatorului, de a desfăşura activităţi de comercializare cu amănuntul

a produselor nealimentare în punctele de lucru din centrele comerciale, în zilele de sărbători legale

prevăzute de art. 139 alin. (1) din Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările şi completările

ulterioare, nu întruneşte elementele constitutive ale contravenţiei prevăzute de art. 260 alin. (1) lit. g)

din această lege, atunci când angajatorul şi-a îndeplinit obligaţiile prevăzute de art. 142 din acelaşi act

normativ.

23. Decizia nr. 23/26.10.2015 în dosarul nr.15/2015 : Stabileşte că, în interpretarea şi aplicarea

dispoziţiilor art. 50 alin. 3 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările în România, cu

modificările şi completările ulterioare, dreptul la despăgubiri recunoscut soţului (soţiei) sau

persoanelor care se află în întreţinerea proprietarului ori conducătorului vehiculului asigurat,

răspunzător de producerea accidentului priveşte doar vătămările lor corporale, ca victime directe ale

evenimentului rutier.

24. Decizia nr.24/16.11.2015 în dosarul nr.19/2015 :În interpretarea şi aplicarea unitară a

dispoziţiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate

între profesionişti şi consumatori, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, litigiile în care

sunt implicate Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului/alte organe ale administraţiei

publice şi băncile comerciale/profesioniştii, atunci când instanţa de judecată este sesizată de

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului/alte organe ale administraţiei publice, se

soluţionează de secţiile civile/completele specializate în materie civilă (litigii cu profesionişti) din

cadrul tribunalului.

33

25. Decizia nr.25/7.12.2015 în dosarul nr.21/2015 :În interpretarea şi aplicarea unitară a

dispoziţiilor art. 213 şi 2151 alin.5 din Codul de procedură penală stabileşte : Încheierea prin care

judecătorul de drepturi și libertăți soluționează plângerea formulată de inculpat împotriva ordonanței

procurorului prin care s-a luat ori s-a prelungit măsura preventivă a controlului judiciar este definitivă.

26. Decizia nr.26/7.12.2015 în dosarul nr.22/2015 : În interpretarea şi aplicarea unitară a

dispoziţiilor Legii nr.302/2004 în materia recunoaşterii hotărârilor judecătoreşti străine în vederea

executării lor în România stabileşte că: Sancţiunile/interdicţiile aplicate în baza hotărârilor străine de

condamnare, pronunţate de autorităţile judiciare ale statelor membre ale Uniunii Europene care au

transpus Decizia nr.2008/909/JAI al căror corespondent în legea penală română sunt pedepsele

complementare/accesorii, nu pot fi puse în executare de autorităţile judiciare române.

Sancţiunile/interdicţiile aplicate în baza hotărârilor străine de condamnare, pronunţate de autorităţile

judiciare ale statelor care nu au transpus Decizia nr.2008/909/JAI ori care nu sunt membre ale Uniunii

Europene, al căror corespondent în legea penală română sunt pedepsele complementare/accesorii, nu

pot fi puse în executare de autorităţile judiciare române, în afară de cazul în care statul emitent solicită

aceasta în mod expres.

Au fost pronunţate de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi o serie de decizii în dezlegarea

unor chestiuni de drept :

1. Decizia nr. 1/2015, dosar nr. 13/1/2014 : În aplicarea art. 2 raportat la art. 1 alin. (2) lit. e)

pct. (i) şi alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor

formelor de discriminare, republicată, punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti prin care s-au

acordat unor angajaţi anumite drepturi salariale nu reprezintă un tratament discriminatoriu al celorlalţi

angajaţi.

2. Decizia nr. 1/2015, dosar nr. 12/2014 : Stabileşte că dispoziţiile art. 169 alin. (6) din Legea

nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, se

interpretează în sensul că nu se acordă majorarea cu 50% a punctajului anual persoanelor care şi-au

desfăşurat activitatea în condiţii speciale de muncă după data de 1 aprilie 2001 şi înscrise la pensie

anterior intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare.

3. Decizia nr. 1/2015, dosar nr. 29/1/2014 : Stabileşte că dispoziţiile art. 308 din Codul penal

reprezintă o variantă atenuată a infracţiunii de delapidare prevăzute de art. 295 din Codul penal. La

calcularea termenului de prescripţie a răspunderii penale se ţine seama de pedeapsa prevăzută de art.

295 din Codul penal raportat la art. 308 alin. (2) din Codul penal.

4. Decizia nr. 2/2015, dosar nr. 30/1/2014 : Stabilește că, în urma desființării deciziei date în

recurs, în calea de atac a revizuirii reglementată în procedura prevăzută de art. 465 din Codul de

procedură penală, în condițiile în care cauza a parcurs trei grade de jurisdicție (primă instanță, apel și

34

recurs), în ultimă instanță soluționându-se recursul procurorului, calea de atac este recursul în forma

și reglementarea prevăzută de lege la data judecării recursului inițial.

5. Decizia nr. 3/2015, dosar nr. 31/1/2014 : Statuează în sensul că, în aplicarea dispoziţiilor art.

6 Cod penal, stabilirea pedepsei în baza legii noi, în cazul pluralităţii de infracţiuni care, potrivit

Codului penal din 1969, presupunea reţinerea stării de recidivă postcondamnatorie cu revocarea

suspendării condiționate, iar, potrivit Codului penal, condiţiile recidivei postcondamnatorii cu privire

la primul termen nu mai sunt întrunite, se determină conform art. 44 raportat la art. 39 din Codul penal,

referitoare la pluralitatea intermediară.

6. Decizia nr. 4/2015, dosar nr. 97/2015 : Stabileşte că, infracţiunea de vătămare corporală din

culpă prevăzută de art. 184 alin. 2 teza I (fapta a avut vreuna din urmările prevăzute de art. 182 alin.

1) şi alin. 4 din Codul penal din 1969 în ipoteza în care fapta a produs o vătămare ce a necesitat între

11 şi 90 de zile îngrijiri medicale şi nu îndeplineşte una dintre condiţiile impuse de alin. 1 al art. 196

din Codul penal este dezincriminată începând cu data de 1 februarie 2014.

7. Decizia nr. 5/2015, dosar nr. 169/1/2015 : Stabileşte că hotărârea pronunţată în procedura

examinării admisibilităţii în principiu a contestaţiei în anulare, împotriva unei sentinţe pentru care nu

este prevăzută o cale de atac, nu poate fi supusă apelului.

8. Decizia nr. 5/2015, dosar nr. 17/1/2014 : În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 26 alin.

(3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6

martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în corelare cu

art. 4, art. 33-35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire,

în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în

România, cu modificările şi completările ulterioare, este prematură cererea de chemare în judecată

privind soluţionarea pe fond a notificării nerezolvate de către entitatea deţinătoare, cerere introdusă

după intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013, dar anterior împlinirii termenelor din procedura

prealabilă reglementate de acest act normativ. În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1.528 din

Codul civil coroborate cu dispoziţiile art. 33 alin. (1) din Legea nr. 165/2013, cu modificările şi

completările ulterioare, este prematură cererea persoanei îndreptăţite adresată instanţei ulterior intrării

în vigoare a Legii nr. 165/2013, dar anterior împlinirii termenelor reglementate de art. 33 din acest act

normativ, de obligare a unităţii deţinătoare să soluţioneze notificarea la împlinirea termenelor

respective.

9. Decizia nr. 6/2015, dosar nr. 186/1/2015 : Stabileşte că, în interpretarea dispoziţiilor art.4

Cod penal, succesiunea de acte normative cu privire la preţul mediu al unui metru cub de masă

lemnoasă pe picior (Ordinul nr.3283 din 23.08.2012 al Ministerului Mediului şi Pădurilor; art.202 pct.8

din Legea nr.187/2012 de punere în aplicare a Legii nr.286/2009 privind Codul penal; Ordinul nr.76

din data de 6.02.2014 al Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice şi Ordinul nr.118/24.02.2014

al Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice) nu a avut ca efect imposibilitatea stabilirii acestui

preţ şi, pe cale de consecinţă, nu a condus la dezincriminarea in concreto a infracţiunilor de tăiere fără

35

drept de arbori din fondul forestier naţional, prev. de art.108 din Legea nr.46/2008 şi de furt de arbori

din fondul forestier naţional, prevăzută de art.110 din Legea nr.46/2008.

10. Decizia nr. 6/2015, dosar nr. 25/1/2015 : În interpretarea dispoziţiilor art.2 alin.(1), art.4

alin.(1) şi art.7 din Ordonanţa Guvernului nr.75/2001 privind organizarea şi funcţionarea cazierului

fiscal, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale art.1 alin.(1) din Normele

metodologice pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr.75/2001 privind organizarea şi funcţionarea

cazierului fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.31/2003, cu modificările şi completările

ulterioare, şi ale art.7, art.8 şi art.38 din Ordonanţa Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al

contravenţiilor, cu modificările şi completările ulterioare, sancţiunea avertismentului se înscrie în

cazierul fiscal.

11. Decizia nr. 9/2015, dosar nr. 533/1/2015 : stabileşte că: In aplicarea dispoziţiilor art. 67 din

Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, încheierea unui acord de

mediere constituie o cauză sui-generis care înlătură răspunderea penală, distinctă de împăcare.

Încheierea unui acord de mediere în condiţiile Legii nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea

profesiei de mediator poate interveni în tot cursul procesului penal, până la rămânerea definitivă a

hotărârii penale.

12. Decizia nr. 10/2015, dosar nr. 610/1/2015 : În interpretarea dispoziţiilor art. 367 alin. (1) şi

(6) din Codul penal stabileşte că, în ipoteza în care, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod penal,

infracţiunea care intră în scopul grupului organizat a fost dezincriminată, nu mai este îndeplinită una

dintre trăsăturile esenţiale ale infracţiunii, respectiv condiţia tipicităţii.

13. Decizia nr. 11/2015, dosar nr. 612/1/2015 : Stabileşte că în cazul infracţiunii de contrabandă

prevăzută de Legea nr.86/2006 privind Codul vamal al României, se impune luarea măsurii de

siguranţă a confiscării speciale a bunurilor sau mărfurilor introduse ilegal pe teritoriul vamal al

României, concomitent cu obligarea inculpaţilor la plata sumelor reprezentând datoria vamală, numai

în ipoteza în care acestea au trecut de primul birou vamal situat pe teritoriul vamal comunitar fără a fi

fost prezentate în vamă şi transportate spre acest birou vamal.

14. Decizia nr. 7/2015, dosar nr. 16/1/2015 : Plăţile voluntare eşalonate în temeiul Ordonanţei

de urgenţă a Guvernului nr.71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca

obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aprobată cu modificări prin

Legea nr.230/2011, efectuate în baza unui titlu executoriu nu întrerup termenul de prescripţie a

dreptului material la acţiune pentru daunele interese-moratorii sub forma dobânzii penalizatoare.

15. Decizia nr. 12/2015, dosar nr. 857/1/2015 : În interpretarea dispoziţiilor art. 6 alin. (1) din

Codul penal, în cazul pedepselor definitive pentru infracţiuni care au produs consecinţe deosebit de

grave potrivit Codului penal anterior, determinarea maximului special prevăzut de legea nouă se

realizează, chiar dacă valoarea prejudiciului este inferioară pragului valoric prevăzut de art. 183 din

Codul penal, prin raportare la varianta agravată a infracţiunilor limitativ enumerate în art. 309 din

Codul penal.

36

16. Decizia nr. 13/2015, dosar nr. 878/1/2015 : în aplicarea dispoziţiilor art.5 din Codul penal,

conform Deciziei nr.265/2014 a Curţii Constituţionale, în cazul pluralităţii de infracţiuni constând într-

o infracţiune pentru care, potrivit Codului penal anterior, a fost aplicată, printr-o hotărâre definitivă, o

pedeapsă, cu suspendarea condiţionată a executării, care, conform art.41 alin. (1) din Codul penal, nu

îndeplineşte condiţiile pentru a constitui primul termen al recidivei postcondamnatorii şi, respectiv, o

infracţiune săvârşită în termenul de încercare, pentru care legea penală mai favorabilă este legea nouă,

stabilirea şi executarea pedepsei, în urma revocării suspendării condiţionate, se realizează potrivit

dispoziţiilor art.15 alin. (2) din Legea nr.187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr.286/2009

privind Codul penal raportat la art.83 alin. (1) din Codul penal anterior.

17. Decizia nr. 10/2015, dosar nr. 427/1/2015 : Dispoziţiile art. 23 din Legea contenciosului

administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, se interpretează în sensul că

hotărârea judecătorească irevocabilă/definitivă prin care s-a anulat în tot sau în parte un act

administrativ cu caracter normativ produce efecte şi în privinţa actelor administrative individuale

emise în temeiul acestuia care, la data publicării hotărârii judecătoreşti de anulare, sunt contestate în

cauze aflate în curs de soluţionare pe rolul instanţelor judecătoreşti.

18. Decizia nr. 11/2015, dosar nr. 447/1/2015 : În interpretarea dispoziţiilor art. 3 din Legea

contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu

dispoziţiile art. 63 alin. (5) lit. e) şi art. 115 alin. (2) din Legea administraţiei publice locale nr.

215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 19 alin. (1) lit. a) şi lit. e)

din Legea nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului, republicată, cu modificările şi

completările ulterioare, şi ale art. 123 alin. (5) din Constituţie, prefectului îi este recunoscut dreptul de

a ataca în faţa instanţei de contencios administrativ actele administrative emise de autorităţile

administraţiei publice locale, în înţelesul prevederilor art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea contenciosului

administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

19. Decizia nr. 15/2015, dosar nr. 1028/1/2015 : În aplicarea art.17 din Decizia - Cadru

2008/909/JAI a Consiliului din 27 noiembrie 2008 privind aplicarea principiului recunoașterii

reciproce în cazul hotărârilor judecătoreşti în materie penală şi art.144 alin.1 din Legea nr.302/2004,

republicată, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte că:După transferarea persoanei

condamnate de autorităţile judiciare străine, în vederea continuării executării pedepsei în România,

durata de pedeapsă considerată ca executată de statul de condamnare pe baza muncii prestate şi a bunei

conduite, acordată ca beneficiu în favoarea persoanei condamnate, de autoritatea judiciară străină, nu

trebuie scăzută din pedeapsa ce se execută în România.

20. Decizia nr. 12/2015, dosar nr. 479/1/2015 : În condiţiile Legii administraţiei publice locale

nr.215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii contenciosului

administrativ nr.554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, unitatea administrativ-teritorială,

prin autoritatea sa executivă, respectiv primarul, nu are dreptul de a ataca în faţa instanţei de contencios

37

administrativ hotărârile adoptate de autoritatea sa deliberativă, respectiv consiliul local sau, după caz,

Consiliul General al Municipiului Bucureşti.

21. Decizia nr. 19/2015, dosar nr. 1151/1/2015 : Stabileşte că fapta medicului din sistemul

public de sănătate, care are calitatea de funcţionar public, în accepţiunea dispoziţiilor art.175 alin.1 lit.

b teza a-ll-a din Codul penal, de a primi plăţi suplimentare sau donaţii de la pacienţi, în sensul art.34

alin.2 din Legea nr.46/2003 privind drepturile pacientului, nu constituie o exercitare a unui drept

recunoscut de lege care să atragă incidenţa dispoziţiilor art.21 alin.1 teza I-a din Codul penal.

22. Decizia nr. 20/2015, dosar nr. 1235/1/2015 : În interpretarea art.327 alin.2 din Codul penal,

stabileşte că cerinţa esenţială a elementului material al infracţiunii de fals privind identitatea

reglementată în varianta tip, vizând folosirea frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare,

legitimare ori Ia dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat, este obligatorie şi în ipoteza

în care acţiunea de prezentare s-a făcut prin întrebuinţarea identităţii reale a unei persoane.

23. Decizia 16, dosar 689/1/2015: Dispoziţiile art.9 din Legea nr.118/2010 privind unele

măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, cu modificările şi completările ulterioare,

vizează exerciţiul dreptului la acordarea ajutoarelor sau, după caz, indemnizaţiilor, în sensul că acesta

este suspendat în perioada 3 iulie – 31 decembrie 2010, şi nu existenţa acestui drept.

24. Decizia nr. 17/2015, dosar nr. 862/1/2015: Sintagma „societăţi financiar-bancare” din

cuprinsul art.8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.79/2008 privind măsuri economico-

financiare la nivelul unor operatori economici, aprobată cu modificări şi completări prin Legea

nr.203/2009, cu modificările şi completările ulterioare, se referă şi la instituţiile financiare, inclusiv la

instituţiile financiare nebancare constituite ca societăţi comerciale pe acţiuni la care statul este acţionar

unic sau majoritar.

25. Decizia nr. 18/2015, dosar nr. 1063/1/2015 : Dispoziţiile art.15 alin.(2) lit.e) din Legea

nr.393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu modificările şi completările ulterioare, sunt aplicabile

în cazul condamnării, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de

libertate cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei, cu aplicarea art.81-82, respectiv cu

executarea în alte condiţii decât cele prevăzute de art.57 alin.(1) din Legea nr.15/1968 privind Codul

penal al României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

26. Decizia nr. 22/2015, dosar nr. 1321/1/2015 : Stabileşte că în interpretarea şi aplicarea

dispoziţiilor art.466 alin. 1 din Codul de procedură penală, obiectul cererii de redeschidere a procesului

penal în cazul judecării în lipsă a persoanei condamnate îl reprezintă numai hotărârile penale definitive

prin care s-a dispus condamnarea, renunţarea la aplicarea pedepsei ori amânarea aplicării pedepsei,

indiferent dacă judecata în primă instanţă sau în calea ordinară de atac este consecinţa rejudecării

cauzei ca urmare a admiterii contestaţiei în anulare ori revizuirii.

27. Decizia nr. 21/2015, dosar nr. 199/1/2015 : În interpretarea şi aplicarea prevederilor art.

1079 alin. 2 pct. 3 din Codul civil de la 1864 şi art. 1523 alin. 2 lit. d din Codul civil raportat la art.

166 alin. 1 şi 4 din Codul Muncii, republicat, cu modificările şi completările ulterioare (art. 161 alin.

38

1 şi 4 din Codul Muncii în forma anterioară republicării) şi art. 1088 Cod civil de la 1864, art. 2 din

O.G. nr. 9/2000, aprobată prin Legea nr. 356/2002, cu modificările şi completările ulterioare, art. 2 din

O.G. nr. 13/2011, aprobată prin Legea nr. 43/2012, cu modificările şi completările ulterioare şi art.

1535 din Codul civil, dobânzile penalizatoare datorate de stat pentru executarea cu întârziere a

obligaţiilor de plată pot fi solicitate pentru termenul de 3 ani de la data introducerii acţiunii.

28. Decizia nr. 22/2015, dosar nr. 1328/1/2015 : În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art.

52 şi art. 53 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi

completările ulterioare, raportat la prevederile anexei nr. 5 la această lege, vârsta standard de

pensionare, în vederea înscrierii la pensie pentru limită de vârstă, se determină în funcţie de data

naşterii asiguratului. În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 53 alin. (3) şi art. 95 alin. (1) din

Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare,

raportat la prevederile anexei nr. 5 la această lege, stagiul complet de cotizare al persoanelor care se

pensionează în temeiul acestui act normativ şi care beneficiază de reducerea vârstei standard de

pensionare se determină conform anexei nr. 5 în funcţie de data naşterii asiguratului.

29. Decizia nr. 23/2015, dosar nr. 1367/1/2015 : În interpretarea dispoziţiilor art. 82 alin. (1)

din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu completările şi

modificările ulterioare şi art. 7 alin. (1), (2) şi (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1275/2005 pentru

aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004 privind statutul

judecătorilor şi procurorilor, republicată şi ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea

Curţii Constituţionale, republicată, referitoare la pensiile de serviciu şi la acordarea indemnizaţiilor

pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, drepturile acordate prin hotărâri judecătoreşti

irevocabile privind creşterile salariale de 2%, 5%, 11% prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr.

10/2007 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2007 personalului bugetar salarizat potrivit

Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru

personalul contractual din sectorul bugetar şi personalului salarizat potrivit anexelor nr. II şi III la

Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar şi a

indemnizaţiilor pentru persoane care ocupă funcţii de demnitate publică, aprobată cu modificări prin

Legea nr. 231/2007, cu modificările ulterioare, se încadrează în sintagma de „indemnizaţie avută” şi

vor fi luate în considerare la stabilirea pensiei de serviciu a magistraţilor.

30. Decizia nr. 25/2015, dosar nr. 1228/1/2015 : Dispoziţiile art.1 din Legea petrolului

nr.238/2004, cu modificările şi completările ulterioare, se interpretează în sensul că gazele de şist se

includ în categoria „resurselor de petrol” ce fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice şi aparţin

statului român.

31. Decizia nr. 26/2015, dosar nr. 1622/1/2015 : Majorarea prevăzută de dispoziţiile art. 82

alin. (4) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu

modificările şi completările ulterioare, de 1% pentru fiecare an care depăşeşte vechimea minimă de 25

de ani se aplică în condiţiile în care în calculul vechimii de 25 de ani, ca şi pentru vechimea care

39

depăşeşte această limită se au în vedere şi perioadele desfăşurate de către beneficiarii pensiei de

serviciu în activităţile şi funcţiile conexe celor de judecător şi procuror, expres prevăzute de art. 82

alin. (1) şi alin. (2) din lege, respectiv magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat

judecătorilor, judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi, precum şi în exercitarea

profesiei de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau

jurisconsult.

32. Decizia nr. 27/2015, dosar nr. 1701/1/2015 : În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 6

din Legea nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic

auxiliar din învăţământ, cu modificările ulterioare, stabileşte că aceste prevederi legale nu abrogă

dispoziţiile art. 23 din Hotărârea Guvernului nr. 281/1993 cu privire la salarizarea personalului din

unităţile bugetare, cu modificările ulterioare.

33. Decizia nr. 28/2015, dosar nr. 1924/1/2015 : În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art.

478 alin. (4) din Codul de procedură civilă, stabileşte că explicitarea pretenţiilor implicite în apel nu

are semnificaţia modificării cadrului procesual sub aspectul obiectului judecăţii şi a derogării de la

dispoziţiile alin. (1) şi (3) ale aceluiaşi articol, dar presupune corecta lămurire a limitelor judecăţii în

prima instanţă.

34. Decizia nr. 30/2015, dosar nr. 2179/1/2015 : În aplicarea şi interpretarea articolului unic

din Hotărârea Guvernului nr. 507/2014 pentru actualizarea cuantumului chiriilor aferente imobilelor

retrocedate şi afectate unor destinaţii de interes public, actualizarea cu indicele preţului de consum

aferent perioadei cuprinse între luna aprilie a anului 2007 şi luna mai a anului 2014 se aplică şi cu

privire la chiriile lunare prevăzute în anexa Hotărârii Guvernului nr. 1886/2006 pentru stabilirea

cuantumului chiriilor aferente imobilelor care fac obiectul prevederilor art. 16 alin. (2) din Legea nr.

10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22

decembrie 1989, ale art. 1 alin. (10) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind

retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România şi ale art. 1 alin. (5)

din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au

aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România, cu modificările şi

completările ulterioare, datorate anterior intrării în vigoare a Hotărârii Guvernului nr. 507/2014 .

35. Decizia nr. 25/2015, dosar nr. 3009/1/2015 : Stabileşte că subiect activ al infracţiunii

prevăzute de art.16 din Legea nr.194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile

de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, poate fi orice

persoană fizică sau juridică.

36. Decizia nr. 32/2015, dosar nr. 1329/1/2015 : În raport de prevederile art. 7 din Legea-cadru

nr. 284/2010, ce stabilesc aplicarea etapizată a dispoziţiilor sale şi de cele ale art. 4 alin. (2) din Legea

nr. 285/2010, art. 4 alin. (2) din Legea nr. 283/2011, art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.

84/2012, art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013, care opresc aplicarea efectivă a

valorii de referinţă şi a coeficienţilor de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare din anexele

40

Legii-cadru nr. 284/2010, ţinând seama şi de prevederile art. 6 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 285/2010,

se va face distincţie între reîncadrare, potrivit Legii-cadru de salarizare şi plata efectivă a drepturilor

salariale. Plata efectivă a drepturilor salariale urmează a se efectua potrivit dispoziţiilor art. 2 din Legea

nr. 285/2010 prin raportare la nivelul de salarizare în plată pentru funcţia similară, respectiv prin

raportare la drepturile salariale acordate unei persoane cu acelaşi grad profesional şi aceeaşi tranşă de

vechime în muncă şi în funcţie şi care a trecut în aceste tranşe de vechime ulterior intrării în vigoare a

Legii nr. 285/2010.

37. Decizia nr. 27/2015, dosar nr. 3061/1/2015 : Stabileşte că, redeschiderea urmăririi penale

prevăzută de art.335 din Codul de procedură penală este supusă confirmării judecătorului de cameră

preliminară, atât în urma infirmării soluţiei procurorului de către procurorul ierarhic superior în

procedura prevăzută de art.336 şi urm. din Codul de procedură penală, cât şi în cazul infirmării dispuse

din oficiu.

38. Decizia nr. 34/2015, dosar nr. 2780/1/2015 : În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art.

628 alin. (3) din Codul de procedură civilă, cheltuielile de judecată se circumscriu noţiunii de obligaţie

principală în titlul executoriu şi pot fi supuse actualizării în cadrul executării silite.

39. Decizia nr. 30/2015, dosar nr. 3515/1/2015 : Stabileşte că în situaţia unei infracţiuni de

înşelăciune, comise sub imperiul Codului penal din 1969 care a produs un prejudiciu sub pragul de

2.000.000 lei, modificarea noţiunii de consecinţe deosebit de grave în Codul penal nu produce efectele

prevăzute de art. 4 din Codul penal şi nici cele prevăzute de art. 3 alin. (1) din Legea nr. 187/2012

pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codului penal şi nu conduce la dezincriminarea

infracţiunii de înşelăciune.

40. Decizia nr. 29/2015, dosar nr. 3465/1/2015 : Stabileşte că în procedura de modificare a

pedepsei prevăzută de art. 585 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală, în cadrul operaţiunii de

contopire a unei pedepse cu închisoarea aplicată în temeiul Codului penal anterior pentru o infracţiune

săvârşită sub imperiul acestei legi cu o pedeapsă cu închisoarea aplicată în temeiul noului Cod penal

pentru o infracţiune săvârşită sub Codul penal anterior, se impune determinarea legii penale mai

favorabile condamnatului conform art. 5 din Codul penal.

41. Decizia nr. 36/2015, dosar nr. 1749/1/2015 : Pentru acordarea compensaţiilor prevăzute de

art. 97 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 46/2008 privind Codul silvic, republicată, şi de art. 4 lit. s) pct. 4

din Ordonanţa Guvernului nr. 14/2010 privind măsuri financiare pentru reglementarea ajutoarelor de

stat acordate producătorilor agricoli, începând cu anul 2010, aprobată cu modificări şi completări prin

Legea nr.74/2010, cu modificările şi completările ulterioare, după data de 1 ianuarie 2010, trebuie să

existe decizia favorabilă a Comisiei Europene privind ajutorul de stat şi să fie adoptate normele

metodologice ulterioare, în condiţiile art. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 14/2010.

42. Decizia nr. 37/2015, dosar nr. 3306/1/2015 : În interpretarea şi aplicarea art. 2 alin. (1) lit.

c) din Legea nr. 544/2001 şi art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 677/2001, numele şi prenumele unei

persoane reprezintă informaţii referitoare la date cu caracter personal, indiferent dacă, într-o situaţie

41

dată, sunt sau nu suficiente pentru identificarea persoanei. În cazul cererilor de liber acces la informaţii

de interes public întemeiate pe dispoziţiile Legii nr. 544/2001, atunci când informaţiile de interes

public şi informaţiile cu privire la datele cu caracter personal sunt prezente în cuprinsul aceluiaşi

document, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informaţiilor, accesul la

informaţiile de interes public se realizează prin anonimizarea informaţiilor cu privire la datele cu

caracter personal; refuzul de acces la informaţiile de interes public, în condiţiile în care informaţiile cu

privire la datele personale sunt anonimizate, este nejustificat.

43. Decizia nr. 33/2015, dosar nr. 2370/1/2015 : Stabileşte că, în aplicarea dispoziţiilor art.341

alin.6 lit.c din Codul de procedură penală, judecătorul de cameră preliminară învestit cu soluţionarea

plângerii împotriva soluţiei de renunţare la urmărirea penală poate dispune admiterea plângerii şi

schimbarea soluţiei de renunţare la urmărirea penală în soluţia de clasare, atunci când petentul invocă

unul din temeiurile de drept care atrag ca şi consecinţă imediată pronunţarea unei soluţii de clasare.

44. Decizia nr. 32/2015, dosar nr. 2265/1/2015: Stabilește că, noţiunea de „contrabandă”

utilizată de legiuitor în dispoziţiile art.270 alin.(3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al

României, în sintagma „cunoscând că acestea provin din contrabandă” priveşte contrabanda constând

în introducerea în ţară a bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal prin alte

locuri decât cele stabilite pentru controlul vamal ori introducerea în ţară a acestor bunuri sau mărfuri

prin locurile stabilite pentru controlul vamal, prin sustragerea de la controlul vamal.

În ce priveşte Curtea Constituţională şi aceasta a pronunţat o serie de decizii prin care a admis

excepţia de neconstituţionalitate a unor dispoziţii legale, cu impact în activitatea instanţelor de

judecată, precum:

1. Decizia nr. 814 din 25.11.2015, referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor

art.60 alin.(1) lit.g) din Legea nr.53/2003 – Codul muncii, publicare: Monitorul Oficial nr. 950 din

data de 22.12.2015;

2. Decizia nr. 774 din data de 10.11.2015, referitoare la excepția de neconstituționalitate a

dispoziţiilor art. 52 alin.(1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii,

publicare: Monitorul Oficial nr.8 din data de 06.01.2016;

3. Decizia nr. 750 din data de 04.11.2015, referitoare la excepția de neconstituționalitate a

dispozițiilor art.271 ind.1 și art.271 ind.2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.34/2006 privind

atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a

contractelor de concesiune de servicii, publicare: Monitorul Oficial nr.18 din data de 11.01.2016;

4. Decizia nr. 747 din data de 04.11.2015, referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a

dispoziţiilor Legii privind completarea unor prevederi ale Legii administraţiei publice locale

nr.215/2001, precum şi a unor prevederi ale Legii nr.340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului,

publicare: Monitorul Oficial nr.922 din data de 11.12.2015;

5. Decizia nr. 745 din data de 03.11.2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a

42

dispoziţiilor art.21 din Legea nr.72/2013 privind măsurile pentru combaterea întârzierii în executarea

obligaţiilor de plată a unor sume de bani rezultând din contracte încheiate între profesionişti şi între

aceştia şi autorităţi contractante, publicare: Monitorul Oficial nr.937 din data de 18.12.2015;

6. Decizia nr. 740 din data de 03.11.2015, referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a

dispoziţiilor art.222 alin.(10) din Codul de procedură penală, publicare: Monitorul Oficial nr.927 din

data de 15.12.2015;

7. Decizia nr. 694 din data de 20.10.2015, referitoare la excepția de neconstituționalitate a

dispozițiilor prevederilor art.124 alin.(1) raportate la cele ale art.70 din Ordonanța Guvernului

nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală, publicare: Monitorul Oficial nr.948 din data de

22.12.2015;

8. Decizia nr. 637 din data de 13.10.2015, referitoare la excepția de neconstituționalitate a

prevederilor art. 26 alin. (3) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, publicare: Monitorul

Oficial nr.906 din data de 08.12.2015;

9. Decizia nr. 631 din data de 08.10.2015,referitoare la excepția de neconstituționalitate a

dispozițiilor art.344 alin.(2) și (3), art.345 alin.(3), art.346 alin.(2) și art.347 alin.(1) din Codul de

procedură penală, publicare: Monitorul Oficial nr.831 din data de 06.11.2015;

10. Decizia nr. 603 din data de 06.10.2015, referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a

dispoziţiilor art.301 alin.(1) şi art.308 alin.(1) din Codul penal, publicare: Monitorul Oficial nr.845 din

data de 13.11.2015;

11. Decizia nr. 591 din data de 01.10.2015, referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a

dispoziţiilor art.440 alin.(1) şi (2) din Codul de procedură penală, publicare: Monitorul Oficial nr.861

din data de 19.11.2015;

12. Decizia nr. 553 din data de 16.07.2015, referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a

dispoziţiilor art.223 alin.(2) din Codul de procedură penală, publicare: Monitorul Oficial nr.707 din

data de 21.09.2015;

13. Decizia nr. 552 din data de 16.07.2015, referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a

dispoziţiilor art.3 alin.(3) teza a doua, art.342, art.343, art.344 alin.(1)-(3), art.345 alin.(2) şi (3), art.346

alin.(2) – (7), art.347 alin.(1) şi (2) şi art.348 din Codul de procedură penală, publicare: Monitorul

Oficial nr.707 din data de 21.09.2015;

14. Decizia nr. 542 din data de 14.07.2015, referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a

dispoziţiilor art.431 alin.(1) din Codul de procedură penală, publicare: Monitorul Oficial nr.707 din

data de 21.09.2015;

15. Decizia nr. 506 din data de 30.06.2015, referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a

dispoziţiilor art.459 alin.(2) din Codul de procedură penală, publicare: Monitorul Oficial nr.539 din

data de 20.07.2015;

16. Decizia nr. 496 din data de 23.06.2015, referitoare la excepția de neconstituționalitate a

dispozițiilor art.335 alin.(4) din Codul de procedură penală, publicare: Monitorul Oficial nr.708 din

43

data de 22.09.2015;

17. Decizia nr. 485 din data de 23.06.2015, referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a

dispozițiilor art.13 alin.(2) teza a doua, art.84 alin.(2) şi art.486 alin.(3) din Codul de procedură civilă,

publicare: Monitorul Oficial nr.539 din data de 20.07.2015;

18. Decizia nr. 442 din data de 10.06.2015, referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a

dispoziţiilor Legii pentru modificarea Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr.51/2006,

publicare: Monitorul Oficial nr.526 din data de 15.07.2015; 19. Decizia nr. 423 din data de

09.06.2015, referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.488 ind.4 alin.(5) din

Codul de procedură penală şi ale art.105 din Legea nr.255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii

nr.135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte

normative care cuprind dispoziţii procesual penale, publicare: Monitorul Oficial nr.538 din data de

20.07.2015;

20. Decizia nr. 387 din data de 27.05.2015, referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a

dispozițiilor art.29 alin.(1) lit.i) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.80/2013 privind taxele

judiciare de timbru, publicare: Monitorul Oficial nr.555 din data de 27.07.2015;

21. Decizia nr. 380 din data de 26.05.2015, referitoare la excepția de neconstituționalitate a

dispozițiilor art.22 alin.(3) din Legea nr.255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate

publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, raportate la sintagma

„la data întocmirii raportului de expertiză” cuprinsă în dispozițiile art.26 alin.(2) din Legea nr.33/1994

privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, publicare: Monitorul Oficial nr.527 din data de

15.07.2015;

22. Decizia nr. 363 din data de 07.05.2015, referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a

dispoziţiilor art.6 din Legea nr.241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, publicare:

Monitorul Oficial nr.495 din data de 06.07.2015;

23. Decizia nr. 361 din data de 07.05.2015, referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a

dispoziţiilor art.218 - 222 și art.241 alin.(11) lit.a) din Codul de procedură penală, publicare: Monitorul

Oficial nr.419 din data de 12.06.2015

24. Decizia nr. 351 din data de 07.05.2015, referitoare la excepția de neconstituționalitate a

dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr.82/2013 pentru modificarea Legii nr.188/1999

privind Statutul funcționarilor publici, publicare: Monitorul Oficial nr.433 din data de 17.06.2015

25. Decizia nr. 341 din data de 06.05.2015, asupra sesizării de neconstituţionalitate a

dispoziţiilor Hotărârii Senatului nr.32 din 25 martie 2015 prin care Senatul constată că nu au fost

întrunite condițiile cerute de art.24 alin.(4) din Legea nr.96/2006 privind Statutul deputaților și al

senatorilor și de art.173 din Regulamentul Senatului, pentru a încuviința reținerea și arestarea

preventivă a domnului senator Șova Dan-Coman, publicare: Monitorul Oficial nr.344 din data de

19.05.2015

26. Decizia nr. 336 din data de 30.04.2015, referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a

44

dispoziţiilor art.235 alin.1 din Codul de procedură penală, publicare: Monitorul Oficial nr.342 din data

de 19.05.2015;

27. Decizia nr. 279 din data de 23.04.2015, referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a

dispoziţiilor art.52 alin.(1) lit.b) din Legea nr.53/2003 – Codul muncii, publicare: Monitorul Oficial

nr.431 din data de 17.06.2015;

28. Decizia nr. 270 din data de 23.04.2015, referitoare la excepția de neconstituționalitate a

dispozițiilor art.48 alin.(1) lit.a) din Legea nr.567/2004 privind statutul personalului auxiliar de

specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care

funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, publicare: Monitorul Oficial

nr.420 din data de 12.06.2015;

29. Decizia nr. 261 din data de 08.04.2015, referitoare la cererea de soluţionare a conflictului

juridic de natură constituţională dintre Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie

şi Justiţie şi Senatul României, cerere formulată de Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii,

publicare: Monitorul Oficial nr.260 din data de 17.04.2015;

30. Decizia nr. 235 din data de 07.04.2015, referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a

dispoziţiilor art.484 alin.(2) şi ale art.488 din Codul de procedură penală, publicare: Monitorul Oficial

nr.364 din data de 26.05.2015;

31. Decizia nr. 222 din data de 02.04.2015, referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a

dispoziţiilor art.69 alin.(1) lit.b) şi ale art.110 alin.(1) lit.b) din Legea nr.254/2013 privind executarea

pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal,

publicare: Monitorul Oficial nr.380 din data de 02.06.2015;

32. Decizia nr. 195 din data de 31.03.2015, referitoare la excepția de neconstituționalitate a

dispozițiilor art.29 alin.(1) lit.d) teza a doua din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr.7/1996,

publicare: Monitorul Oficial nr.396 din data de 05.06.2015;

33. Decizia nr. 166 din data de 17.03.2015, referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a

dispoziţiilor art.54, art.344 alin.(3) şi (4), art.346 alin.(3) şi (7), art.347 şi art.549 ind.1 din Codul de

procedură penală, publicare: Monitorul Oficial nr.264 din data de 21.04.2015;

34. Decizia nr. 136 din data de 10.03.2015, referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a

prevederilor art.5 alin.(7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.33/2007 privind organizarea şi

funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, publicare: Monitorul

Oficial nr.315 din data de 08.05.2015;

35. Decizia nr. 76 din data de 26.02.2015, referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a

dispoziţiilor art.374 alin.(7) teza a doua din Codul de procedură penală, publicare: Monitorul Oficial

nr.174 din data de 13.03.2015;

36. Decizia nr. 75 din data de 26.02.2015, referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a

prevederilor art.19 alin.(1) şi (3) din Legea partidelor politice nr.14/2003, publicare: Monitorul Oficial

nr.265 din data de 21.04.2015;

45

37. Decizia nr. 67 din data de 26.02.2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a

dispoziţiilor art.19 din Legea nr.682/2002 privind protecţia martorilor, publicare: Monitorul Oficial

nr.185 din data de 18.03.2015;

38. Decizia nr. 66 din data de 26.02.2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a

dispoziţiilor art.2 alin.(1) lit.a) şi art.66 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.66/2011 privind

prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor

europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, precum şi a celor ale punctului 2

subpunctul 2.3 din Anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.66/2011, în forma anterioară

modificărilor aduse prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.47/2014 pentru modificarea şi

completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.66/2011, publicare: Monitorul Oficial nr.236 din

data de 07.04.2015;

39. Decizia nr. 64 din data de 24.02.2015 referitoare la excepția de neconstituționalitate a

prevederilor art.86 alin.(6) din Legea nr.85/2006 privind procedura insolvenței, publicare: Monitorul

Oficial nr.286 din data de 28.04.2015;

40. Decizia nr. 17 din data de 21.01.2015 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor

Legii privind securitatea cibernetică a României, publicare: Monitorul Oficial nr.79 din data de

30.01.2015;

41. Decizia nr. 1 din data de 21.01.2015 asupra inițiativei legislative a cetățenilor intitulată

„Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.53/2003 — Codul muncii”, publicare: Monitorul

Oficial nr.95 din data de 05.02.2015;

42. Decizia nr. 13 din data de 15.01.2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a

dispoziţiilor art.78 alin.1 ind.1 şi alin.1 ind.3 din Legea fondului funciar nr.18/1991, art.78 alin.1 ind.2

din Legea fondului funciar nr.18/1991 în forma anterioară modificărilor aduse prin Legea nr.86/2014

pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea

şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar

nr.18/1991 şi a dispoziţiilor art.3 lit.e), art.4 alin.1 în forma anterioară modificărilor aduse prin Legea

nr.86/2014 şi art.12 alin.3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.34/2013 privind organizarea,

administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului

funciar nr.18/1991, publicare: Monitorul Oficial nr.175 din data de 13.03.2015;

43. Decizia nr. 12 din data de 15.01.2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a

dispoziţiilor art.9 teza a doua din Legea nr.198/2004 privind unele măsuri prealabile lucrărilor de

construcţie de autostrăzi şi drumuri naţionale, în forma anterioară modificărilor aduse prin Legea

nr.184/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr.198/2004 privind unele măsuri prealabile

lucrărilor de construcţie de autostrăzi şi drumuri naţionale, raportate la sintagma „la data întocmirii

raportului de expertiză” cuprinsă în dispoziţiile art.26 alin.(2) din Legea nr.33/1994 privind

exproprierea pentru cauză de utilitate publică, publicare: Monitorul Oficial nr.152 din data de

03.03.2015;

46

44. Decizia nr. 11 din data de 15.01.2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a

dispoziţiilor art.1121 alin.(2) lit.a) din Codul penal Publicare: Monitorul Oficial nr.102 din data de

09.02.2015

45. Decizia nr. 5 din data de 15.01.2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a

dispoziţiilor art. 271 ind.1 şi art.271 ind.2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.34/2006 privind

atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a

contractelor de concesiune de servicii, publicare: Monitorul Oficial nr.188 din data de 19.03.2015 ;

46. Decizia nr. 1 din data de 14.01.2015 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a

dispoziţiilor Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.115/2013 pentru

instituirea unui nou termen în care să se finalizeze situaţia prevăzută la art.6 alin.(1) din Legea

nr.165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent,

a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, precum şi pentru

prorogarea unor termene, publicare: Monitorul Oficial nr.85 din data de 02.02.2015;

47. Decizia nr. 761 din data de 17.12.2014 referitoare la obiecția de neconstituționalitate a

dispozițiilor Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.55/2014 pentru

reglementarea unor măsuri privind administrația publică locală, publicare: Monitorul Oficial nr.46 din

data de 20.01.2015;

48. Decizia nr. 755 din data de 16.12.2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a

dispoziţiilor art.20 alin.(1) teza privitoare la antecontracte din Legea nr.17/2014 privind unele măsuri

de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii

nr.268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate

publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, publicare:

Monitorul Oficial nr.101 din data de 09.02.2015;

49. Decizia nr. 732 din data de 16.12.2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a

dispoziţiilor art.336 alin.(1) și (3) din Codul penal, publicare: Monitorul Oficial nr.69 din data de

27.01.2015;

50. Decizia nr. 713 din data de 04.12.2014 referitoare la excepția de neconstituționalitate a

prevederilor art.III din Legea nr.115/2012 pentru modificarea și completarea Legii nr.192/2006 privind

medierea şi organizarea profesiei de mediator, publicare: Monitorul Oficial nr.56 din data de

23.01.2015;

51. Decizia nr. 712 din data de 04.12.2014 referitoare la excepția de neconstituționalitate a

dispozițiilor art.211—217 din Codul de procedură penală, publicare: Monitorul Oficial nr.33 din data

de 15.01.2015;

52. Decizia nr. 686 din data de 25.11.2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a

dispoziţiilor art.17 alin.(1) lit.a), art.21 alin.(5), (8) şi (9), precum şi a celor ale art.4 teza întâi raportate

la cele ale art.22, art.23, art.35 alin.(1) şi (2) din Legea nr.165/2013 privind măsurile pentru finalizarea

procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada

47

regimului comunist în România, publicare: Monitorul Oficial nr.68 din data de 27.01.2015;

53. Decizia nr. 682 din data de 19.11.2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a

prevederilor din Anexa nr. 2.5. la Legea nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de

Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din

domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, cuprinzând mențiuni referitoare la

suprafața de 0,8100 ha situată în comuna Silivașul de Câmpie, județul Bistrița-Năsăud, publicare:

Monitorul Oficial nr.70 din data de 27.01.2015;

54. Decizia nr. 669 din data de 12.11.2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a

dispoziţiilor art.9 alin.(1) şi (2) din Legea învăţământului nr.84/1995, art.18 alin.(1) şi (2) din Legea

educaţiei naţionale nr.1/2011, precum şi a dispoziţiilor art.61 alin.(3) din Legea nr.47/1992 privind

organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, publicare: Monitorul Oficial nr.59 din data de

23.01.2015;

55. Decizia nr. 663 din data de 11.11.2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a

dispoziţiilor art.339-348 din Codul de procedură penală, publicare: Monitorul Oficial nr.52 din data

de 22.01.2015;

56. Decizia nr. 662 din data de 11.11.2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a

dispozițiilor art.771 alin.(6) teza finală din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, publicare:

Monitorul Oficial nr.47 din data de 20.01.2015.

În anul 2015, Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti a suferit mai

multe modificări, după cum urmează:

- Hotărârea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr.4/2015;

- Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.443/2015;

- Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.473/2015;

- Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.753/2015;

La data de 17 decembrie 2015, Consiliul Superior al Magistraturii, prin Hotărârea nr. 1375 a

adoptat noul Regulament al instanţelor judecătoreşti.

Menţionăm că toate modificările legislative şi regulamentare care au avut loc în anul 2015

au fost aduse la cunoştinţa judecătorilor şi au fost prelucrate cu personalul auxiliar de specialitate în

vederea unei corecte interpretări şi aplicări în practică ale acestora.

48

Capitolul III Independenţa şi răspunderea judecătorilor

Justiţia este unul dintre pilonii care susţine orice societate democratică dar, în acelaşi timp,

este şi un serviciu public al cărui principală misiune este aceea de a satisface interesele membrilor

societăţii. Fără putinţă de tăgadă, din această perspectivă, cetăţenii aşteaptă ca judecătorii să-şi

desfăşoare activitatea de judecată în mod cinstit, corect şi imparţial, aceste calităţi impregnându-

se, practic, întregii activităţi desfăşurate în instanţe de personalul care participă, direct sau indirect,

la înfăptuirea actului de justiţie.

Statuată atât la nivel constituţional (art. 124 alin. 3 din Constituţia României), cât şi stipulată

expres în dispoziţiile art. 2 alin. 3 din Legea nr. 303/2004, independenţa judecătorilor este expresia

garanţiei unui act de justiţie în care rămâne, nu doar în teorie ci şi în practică, de neconceput

intervenţia vreunei entităţi sau persoane în actul de justiţie înfăptuit de judecători.

Magistraţii au obligaţia de a-şi îndeplini atribuţiile cu obiectivitate şi imparţialitate, având ca

unic temei legea, să contribuie la garantarea supremaţiei legii şi statului de drept, a libertăţilor şi

drepturilor fundamentale ale cetăţenilor şi să îşi exercite atribuţiile cu solemnitate, demnitate şi onoare.

Judecătorul, în calitate de deţinător al autorităţii judecătoreşti, trebuie să-şi poată exercita

funcţia în deplină independenţă.Scopul pentru care judecătorii trebuie să fie independenţi este tocmai

realizarea unei justiţii imparţiale.

Independenţa nu poate fi privită ca un privilegiu al judecătorului, ci ca datoria, obligaţia

fundamentală a fiecărei peroane care ocupă această funcţie, de a-şi dezvolta calităţile intelectuale şi

morale care stau la baza conduitei independente şi imparţiale în judecarea fiecărui caz. De aceea,

principiul independenţei judecătorului poate fi înţeles doar în legătură cu principiul

responsabilităţii/răspunderii judecătorului pentru calitatea activităţii sale profesionale, iar echilibrul

dintre aceste două principii creează condiţiile procesului echitabil.

În egală măsură, independenţa judecătorilor nu îi situează pe aceştia în afara oricărei

răspunderi dacă, în actul de judecată desfăşurat, au încălcat anumite principii sau reguli de

desfăşurare a procesului civil, sau penal, după caz.

În cursul anului 2015, nici un judecător din cadrul Judecătoriei Darabani nu a sesizat Consiliul

Superior al Magistraturii cu o cerere de apărare a independenţei, imparţialităţii sau reputaţiei

profesionale şi nici Consiliul Superior al Magistraturii nu s-a sesizat din oficiu pentru situaţii de natură

a afecta independenţa judecătorilor instanţei, prin acte sau fapte ale autorităţilor sau altor persoane,

conform art. 75 din Legea nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor.

În contextul luptei împotriva corupţiei, profesionalismul magistraţilor reprezintă un element

indispensabil. Acest atribut nu se rezumă numai la o bună pregătire, ci şi la o conduită onestă a

acestora, plasată în afara oricăror suspiciuni, cu atât mai mult a celei privind lipsa de integritate.

49

În şedinţa din data de 22 noiembrie 2011, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a

aprobat Strategia de întărire a integrităţii în justiţie, pentru perioada 2011-2016, alături de Planul de

acţiune pentru implementarea acestei strategii.

Scopul acestei strategii l-a constituit consolidarea integrităţii în sistemul judiciar, respectiv

creşterea încrederii populaţiei în justiţie, acestea fiind componente ale reformei sistemului judiciar, al

cărei obiectiv final este asigurarea unui înalt grad de competenţă cu tot ceea ce înseamnă aceasta :

decizii corecte şi disponibile publicului, proceduri desfăşurate în termen optim, personal incoruptibil,

practică judiciară unitară.

Strategia acoperă două arii de acţiune : prevenirea, respectiv combaterea lipsei de integritate.

Direcţiile de acţiune vizează întărirea integrităţii sistemului judiciar şi întărirea integrităţii individuale.

Integritatea judecătorului poate fi măsurată în timpul exercitării profesiei ca percepţie a

imparţialităţii, dar şi ca manifestare a celorlalte competenţe, de exemplu, diligenţa sau asigurarea unei

pregătiri profesionale temeinice, fără de care judecătorul nu-şi asigură suportul unei decizii corecte.

Percepţia integrităţii personalului instanţei este strâns legată de transparenţa în luarea măsurilor pe

întregul proces de la sesizarea instanţei până la soluţionarea cauzelor.

Întărirea integrităţii reclamă respectarea deontologiei şi eticii judiciare şi eficientizarea

justiţiei prin mijloace manageriale, aspecte ce conduc, deopotrivă, la independenţa justiţiei, necesară

pentru asigurarea unui act d justiţie imparţial, înţeleasă nu ca un privilegiu al magistratului, ci ca un

drept al cetăţeanului.

Întărirea integrităţii sistemului judiciar se realizează, în concret, prin creşterea transparenţei

în sistemul judiciar şi îmbunătăţirea accesului justiţiabilului la instanţe şi informaţiile specifice

activităţii acestora.

Prin art. 1 din Hotărârea nr. 328/2005 a Consiliului Superior al Magistraturii s-au stabilit

standarde de conduită pentru judecători, conforme cu onoarea şi demnitatea profesiei. Judecătorii

sunt datori să se abţină de la orice acte sau fapte de natură să compromită demnitatea lor în funcţie şi

în societate.

Datorită importanţei rolului său, criteriul privind integritatea a fost introdus în sistemul de

evaluare a performanţelor individuale a magistratului român.

Integritatea judecătorilor se apreciază în funcţie de următorii indicatori:

- respectarea standardelor de conduită conforme cu onoarea şi demnitatea profesiei,

stabilite de Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor;

- sancţiuni disciplinare rămase irevocabile în perioada supusă evaluării;

- imparţialitatea.

În anul 2015, judecătorii instantei noastre au respectat dispoziţiile Legii privind statutul

judecătorilor şi procurorilor, precum şi pe cele ale Codului deontologic, în exercitarea atribuţiilor

prevăzute de legi şi regulamente. Au fost completate şi transmise, în termenul prevăzut de lege, către

Consiliul Superior al Magistraturii, declaraţiile de avere şi interese, nefiind constatate abateri la nivelul

50

instanţei.

De asemenea, nu au fost semnalate, în anul 2015, cazuri de conflicte de interese în exercitarea

funcţiei. Totodată, ori de câte ori s-a constatat existenţa cazurilor de incompatibilitate, au fost

formulate cereri de abţinere din partea judecătorilor instanţei.

Dispoziţiile Codului deontologic sunt cunoscute şi respectate de către întregul personal al

instanţei. Aspecte precum interdicţia de a ocupa alte funcţii publice sau private, interdicţia de a face

parte din partide politice sau de a-şi exprima public convingerile politice, interdicţia de a interveni

sub orice formă în soluţionarea unei cauze sunt însuşite şi respectate de judecători şi personalul

auxiliar, neexistând vreo sesizare expresă cu vreo situaţie de acest gen.

Un aspect esenţial menit să sporească încrederea cetăţeanului în actul de judecată îl constituie

principiul repartizării aleatorii a cauzelor. Introducerea unui criteriu obiectiv de distribuire a dosarelor

în vederea soluţionării are menirea de a contribui la asigurarea imparţialităţii şi transparenţei actului

de justiţie.

Aplicaţia Ecris permite transmiterea zilnică pe portalul instanţei a datelor referitoare la:

numerele dosarelor noi înregistrate, data de înregistrare a acestora, obiectul, materia juridică, stadiul

procesual, părţile din dosare, termenele de judecată şi soluţiile pe scurt de la fiecare termen de

judecată.

În anul 2015 s-au luat toate măsurile pentru asigurarea repartizării aleatorii a cauzelor şi

respectarea principiului continuităţii completelor de judecată.

III.1. Răspunderea disciplinară a judecătorilor şi a personalului auxiliar

Stabilirea nivelului de competenţă profesională a judecătorilor, îmbunătăţirea

performanţelor lor profesionale, creşterea eficienţei activităţii instanţelor şi a încrederii

publice în sistemul judiciar sunt necesare, iar acestea se realizează în primul rând prin

mecanismul evaluării.

Pentru stabilirea unui sistem judiciar eficient este necesară atât întărirea poziţiei şi

autorităţii judecătorilor, cât şi responsabilizarea acestora faţă de buna îndeplinire a atribuţiilor

şi exercitarea corectă a prerogativelor ce le revin.

Chiar dacă sunt independenţi în exercitarea funcţiei, judecătorilor le revin o serie

de obligaţii şi responsabilităţi a căror încălcare poate duce la promovarea de acţiuni

disciplinare.

51

Conform art. 44 alin. 3 din Legea nr.317/2004, republicată, acţiunea disciplinară în

cazul abaterilor săvârşite de un judecător se exercită de Inspecţia Judiciară, prin inspectorul

judiciar, de ministrul justiţiei sau de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Prin Legea nr. 24 din 17 ianuarie 2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr.

303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul

Superior al Magistraturii, sfera faptelor care constituie abateri disciplinare a fost lărgită

considerabil şi, de asemenea, a fost mărită şi sfera sancţiunilor disciplinare ce se pot aplica

magistraţilor.

Art. 82 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al

instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea statuează că personalul auxiliar

de specialitate răspunde civil, disciplinar, administrativ şi penal.

Răspunderea disciplinară a acestei categorii de personal poate fi angajată pentru

abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum şi pentru comportările care dăunează intereselor

serviciului sau prestigiului justiţiei, legea prevăzând expres faptele care constituie abatere

disciplinară şi sancţiunile care se pot aplica într-o astfel de situaţie.

Sancţionarea disciplinară apare ca excepţională, ea reprezentând un remediu extrem, la

care se ajunge atunci când soluţiile corective alternative nu şi-au atins scopul.

Pe parcursul anului 2015 nu au existat nici un fel de sanctiuni disciplinare fată de

personalul instatei noastre.

III.2. Răspunderea penală a judecătorilor şi a personalului auxiliar

În contextul luptei împotriva corupţiei, profesionalismul magistraţilor reprezintă un

element indispensabil. Acest atribut nu se rezumă numai la o bună pregătire a instrumentiştilor

dreptului, ci şi la o conduită onestă a acestora, plasată în afara oricăror suspiciuni, cu

atât mai mult a celei privind lipsa de integritate.

În cursul anului 2015, la Judecătoria Darabani nu au existat cazuri de sesizare sau

constatare a vreunei conduite penale din partea judecătorilor sau a personalului auxiliar.

52

Capitolul IV Rolul instanţei în dezvoltarea spaţiului

european şi cooperarea internaţională

Rolul României în consolidarea spaţiului de libertate, securitate şi justiţie al Uniunii

Europene rezultă din calitatea de stat comunitar. Libera circulaţie în spaţiul european determină

existenţa multor cauze cu elemente de extraneitate şi aplicarea instrumentelor Uniunii

Europene din materia cooperării judiciare în materie civilă şi comercială.

Reglementarea Spaţiului de libertate, securitate şi justiţie se regăseşte în Titlul V. art.

67-89 din Tratatul de Funcţionare al Uniunii Europene.

Tratatul de la Lisabona împarte temele referitoare la spaţiul de libertate, securitate şi

justiţie în patru domenii : politicile referitoare la controlul la frontiere, la azil şi la imigraţie;

cooperarea judiciară în materie civilă; cooperarea judiciară în materie penală; cooperarea

poliţienească.

De asemenea, potrivit art. 3 din Cod civil, instanţele judecătoreşti au obligaţia legală de

a aplica în mod prioritar dispoziţiunile normative din tratatele şi convenţiile la care România

este parte, implicit ale TUE la care ţara noastră are calitate de membru.

În limitele competenţei care îi revine, potrivit prevederilor Legii nr. 302/2004, privind

cooperarea judiciară internaţională în materie penală instanta noastră a soluţionat, în cursul

anului 2015, un număr 10 de cauze având ca obiect cooperarea, sub diferite forme, cu

autorităţile judiciare din celelalte state membre ale Uniunii Europene.

Astfel, au fost soluţionate o cerere având ca obiect administrarea unor probe pe calea

comisiei rogatorii internaţionale, a fost înregistrată o solicitare privind notificarea /

comunicarea unor acte judiciare sau extrajudiciare și 8 mandate europene de arestare.

În materie civilă cele mai utilizate sunt regulamentele privind comunicarea/notificarea

actelor (Regulamentul 1393/2007) şi obţinerea de probe (Regulamentul 1206/2001), dar şi cele

din domeniul dreptului familiei (Regulamentul 2201/2003, Regulamentul 4/2009,

Regulamentul 1259/2010).

53

Capitolul V Raporturile dintre instanţă şi celelalte instituţii şi

organisme, precum şi cu societatea civilă

Raporturile cu Consiliul Superior al Magistraturii

Importanţa excepţională a creării unui sistem judiciar independent, imparţial,

transparent şi eficient este subliniată de Uniunea Europeană, alături de respectul faţă de

drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului.

În acest sens, s-a realizat actuala strategie a sistemului judiciar susţinută prin cele trei

legi, respectiv: Legea de organizare judiciară nr. 304/2004, Legea privind statutul magistraţilor

nr. 303/2004 şi Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii nr. 317/2004.

Un rol important în reforma sistemului judiciar îl are Consiliul Superior al Magistraturii,

care prin activitatea sa are menirea să garanteze independenţa justiţiei, să apere judecătorii şi

procurorii împotriva oricărui act de natură să aducă atingere independenţei sau imparţialităţii

acesteia, în înfăptuirea justiţiei ori să creeze suspiciuni cu privire la acestea.

În anul 2015, principalul subiect al raporturilor cu Consiliul Superior al Magistraturii l-

a constituit aplicarea noilor legi civile si penale şi de procedură civila si penală, modificarea

legilor de organizare profesionala şi modificarea Regulamentului de ordine interioară al

instanţelor judecătoreşti. În acest sens, au fost transmise Consiliului Superior al Magistraturii

concluzii şi propuneri punctuale privind problemele întâmpinate şi posibilităţile de organizare

şi desfăşurare a activităţii, precum şi necesarul de resurse umane şi materiale pe care le implică

intrarea în vigoare a noilor coduri penale, gradul de încărcare al judecătorilor şi grefierilor din

cadrul instanţelor în noile condiţii procedurale.

În domeniul formării continue, Consiliul Superior al Magistraturii a aprobat Programul

de formare continuă pentru judecători şi pentru personalul auxiliar.

Dorim să subliniem activităţile desfăşurate de Consiliul Superior al Magistraturii în

garantarea independenţei justiţiei, prin avizarea de acte normative ce privesc activitatea

justiţiei, prin iniţiativele de sesizare a ministrului justiţiei cu privire la necesitatea adoptării/

modificării unor acte normative în domeniul justiţiei şi apărarea reputaţiei profesionale a

judecătorilor.

Raporturile cu Parchetul de pe lângă Judecătoria Darabani

Colaborarea s-a desfăşurat în limitele prevăzute de lege, plecându-se şi de la ideea că

procurorii participă nemijlocit la înfăptuirea actului de justiţie.

54

Bunele relaţii dintre instanţe şi parchete, reprezintă baza unei desfăşurări eficiente a

activităţii judiciare şi influenţează percepţia opiniei publice asupra actului de justiţie.

O colaborare eficientă între parchete şi instanţă nu poate conduce decât la ocrotirea

drepturilor şi intereselor celorlalţi participanţi la proces, la soluţionarea cu celeritate, imparţial

şi în mod legal a cauzelor şi, implicit, la sporirea încrederii populaţiei în justiţie.

Raporturile cu barourile, birourile de expertiză şi alte instituţii

Barourile, colegiile consilierilor juridici şi birourile de expertiză, prin activitatea

specifică, sunt implicate în realizarea actului de justiţie, conştientizându-şi fiecare

competenţele şi obiectivele subordonate acestui scop.

În cursul anului 2015, colaborarea cu barourile, experţii judiciari şi colegiile

consilierilor juridici a fost bună, căutându-se soluţii în probleme majore, cum ar fi: celeritatea

procedurilor judiciare, respectarea dreptului la apărare în procesele penale sau civile,

asigurarea asistenţei juridice gratuite.

Raporturile cu mass-media

Imaginea unei instituţii sau a unei persoane publice depinde nu doar de calitatea

serviciilor publice pe care le asigură, ci şi de capacitatea lor de a-şi comunica funcţia şi rolul

în societate, existând o strânsă legătură între justiţie şi mass-media.

Este necesară comunica cu opinia publică prin intermediul mass-mediei, prezentând

astfel spre exterior, printr-o atitudine proactivă activitatea justiţiei în ansamblul elementelor

sale cele mai relevante, cele mai solicitate, interesante şi actuale subiecte pe o temă dată,

trezind interesul opiniei publice pentru modul în care se înfăptuieşte actul de justiţie dar şi

rigorile, limitele şi principiile cărora acesta i se supune.

Informarea rapidă, corectă si completă a instituţiilor mass-media sprijină înţelegerea

justiţiei de către opinia publică, astfel că relaţia stabilită de sistemul judiciar cu societatea prin

intermediul mass-mediei prezintă o importanţă fundamentală.

Activitatea s-a desfăşurat conform Ghidului pentru relaţia cu mass-media şi a

Manualului pentru purtătorii de cuvânt şi structurile de informare publică şi relaţii cu mass-

media. De asemenea, au fost diseminate informaţiile din cele două ghiduri. În anul 2015 s-au

monitorizat permanent ştirile, în scopul identificării articolelor care au vizat imaginea justiţiei.

55

Raporturile cu justiţiabilii

Raporturile instanţei cu justiţiabilii se concretizează, în principal, prin însăşi realizarea

actului de justiţie.

În anul 2015, raporturile dintre judecătorii care au format completele de judecată şi

justiţiabili au avut în vedere respectarea principiului imparţialităţii şi principiului echităţii din

partea judecătorilor şi al respectului din partea justiţiabililor.

De asemenea, raporturile dintre personalul instanţei din cadrul compartimentelor

auxiliare - grefă, registratură, arhivă - cu justiţiabilii s-au bazat pe respectarea codului

deontologic al personalului instanţei şi pe respectul reciproc.

Raporturile cu justiţiabilii s-au concretizat şi prin intermediul compartimentului de

specialitate din cadrul instanţei, respectiv prin intermediul Biroului de Informare şi Relaţii

Publice, fiind formulate răspunsuri scrise.

Numărul justiţiabililor care s-au adresat Biroul de Informare şi Relaţii Publice din

Cadrul Judecătoriei pentru obţinerea de diverse informaţii, în anul 2015, a fost de ......

Atât conducerea instanţei cât şi Biroul de Informare şi Relaţii Publice au oferit lămuriri

cu privire la aspectele semnalate de justiţiabili sau i-au îndrumat să se adreseze instanţelor sau

instituţiilor competente.

Existenţa infochioşcurilor la instanţă şi publicarea de informaţii de interes, actualizate

permanent pe pagina de internet, au constituit, de asemenea, o sursă de informare pentru

justiţiabili.

56

Capitolul VI Concluzii

Concluzionând, anul 2015 a fost un an al unui volum de activitate foarte mare, al

efortului asumat de colectivul de judecători, personal auxiliar şi conex, reuşindu-se reducerea

semnificativă a stocurilor, solutionarea unui număr mare de dosare, cu preponderentă în mai

puţin de 1 an de la înregistrare.

Rezultatele amintite s-au obţinut în condiţiile în care, volumul total de activitate al

întregii instanţe a înregistrat în ultimii ani, o creştere semnificativă, efortul unui număr atât de

mare de cauze rulate şi soluţionate fiind resimţit la nivelul judecătorilor şi grefierilor (chiar

dacă este asumat şi acceptat de aceştia).

În anul 2016, se previzionează plecarea din instanţă a unui judecător în concediu de

creşterea copilului, încetarea activităţii judecătorului stagiar, cu consecinte dramatice asupra

capacităţii de activitate, în conditiile în care a crescut semnificativ numărul dosarelor civile

înregistrate.

Fată de datele statistice prezentate, apreciem că activitatea instantei noastre a fost foarte

bună şi că judecătorii acestei instanţe au dovedit profesionalism, responsabilitate şi dăruire, o

implicare efectivă şi afectivă în înfăptuirea unui act de justiţie de calitate, o abordare care este apta să

sporească încrederea în justeţea justiţiei, atât din interiorul instanţei dar şi din exterior - la justiţiabili,

avocaţi, executori judecătoreşti şi alţi reprezentanţi ai instituţiilor care intră în contact cu instanţa.