raport anual privind starea mediului În judeŢul …apmvn-old.anpm.ro/upload/137183_capitolul 3...

RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL VRANCEA 2013

- 63 -

CAPITOLUL 3. APA Contrar unor afirmaţii, principala bogăţie a unei ţări este unul dintre elementele fundamentale ale naturii-apa. Pe întreg Globul sursele de apă au reprezentat dintotdeauna originea dezvoltării comunităţilor umane. Apa reprezintă o sursă regenerabilă, vulnerabilă pentru societate, materie primă pentru activităţile productive, sursă de energie şi cale de transport, precum şi factor determinant în menţinerea echilibrului ecologic. Activitatea omului se răsfrange şi asupra calitaţii apelor prin “murdărirea” sau poluarea acestora.Fenomenele de poluare sunt de origini multiple şi diferite: poluări casnice (deversarea pe sol sau în apele de suprafaţă a apelor de spălare, a dejecţiilor, acolo unde nu există fosă septică), poluări urbane (ape uzate menajere neepurate sau insuficient epurate), poluări industriale şi agricole. Toate acestea introduc, direct sau indirect, un agent fizic (materii in suspensie), chimic (elemente chimice sau compuşi ai acestora), sau biologic (germeni bacterieni), nedoriţi şi nocivi pentru apă sau pentru utilizarea acesteia. Această poluare poate fi continuă sau accidentală, punctuală în timp şi bine localizată, sau poate fi difuză şi cu origine greu de localizat. Se poate exemplifica: poluarea cu nitraţi proveniţi din agricultură a apelor subterane şi poluarea cu fosfaţi a apelor de suprafaţă. Ca urmare, sursele de apă devin improprii pentru folosirea lor ca apă potabilă. Dacă asociem impactul omului asupra resurselor de apă cu noţiunea de ciclu al apei, cu unicitatea apei şi cu noţiunea de bazin hidrografic, constatăm că se impune un consum judicios al apei, precum şi protecţia calităţii acesteia. Folosirea cursului apelor generează, pentru toţi utilizatorii dintr-un bazin, restricţii solidare, nu numai din amonte către aval dar şi din aval către amonte. Deci bazinul hidrografic prezintă în funcţionarea sa o mare coerenţă, care trebuie să servească ca ghid în gestionarea apelor. În judeţul Vrancea, calitatea apelor de suprafaţă şi a apelor subterane este controlată şi monitorizată de A.N. “Apele Romane” - Administraţia Bazinală de Apă „Siret” Bacău – SGA Vrancea. Calitatea apei subterane este monitorizată şi de către operatorii economici pentru indicatorii specifici activităţilor acestora. Datele furnizate de SGA Vrancea stau la baza întocmirii acestui capitol. Directiva Cadru APĂ 2000/60/EC transpusă în legislaţia naţională prin Legea nr. 310/2004 (modifică şi completează Legea apelor nr. 107/1996) prevede ca obiective: -prevenirea deteriorării, protecţia şi îmbunătăţirea stării ecosistemelor acvatice, avându-se în vedere cerinţele de apă ale acestora, permanentele interacţiuni între ecosistemele acvatice şi ecosistemele terestre adiacente şi zonele umede; -promovarea folosirii durabile a apei bazată pe protecţia pe termen lung a resurselor de apă; -intensificarea protecţiei şi îmbunătăţirii stării mediului acvatic prin măsuri specifice de reducere progresivă a emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritare şi de închidere totală sau etapizată a emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritare periculoase în apă; -prevenirea poluării apelor subterane şi reducerea progresivă a poluării acestora; -reducerea efectelor negative ale fenomenelor hidrometeorologice periculoase, respectiv inundaţii şi secete. în scopul: -atingerii “stării bune” a tuturor corpurilor de apă în regim natural din Europa până în 2015; -conservării “stării bune” şi “foarte bune” a corpurilor de apă, acolo unde deja există;


- 64 -

-atingerii “potenţialului ecologic bun” pentru corpurile de apă puternic modificate şi artificiale; -conformarea cu obiectivele de mediu stabilite de celelalte directive în domeniul apei pentru ariile protejate. 3.1. Resursele de apă, cantităţi şi fluxuri Judeţul Vrancea este amplasat – din punct de vedere geografic – pe un bazin hidrografic, bazinul hidrografic Siret, ceea ce determină raportarea datelor pe bazin având ca sursă Administraţia Bazinală de Apă Siret. Resursele de apă, cantităţi şi fluxuri Tabel 3.1.1.Volumul resursei de apă (mii mc)

Judeţ Resursa de suprafaţă – mii mc Resursa din subteran-mii mc

Teoretică Utilizabilă Teoretică Utilizabilă

Vrancea 840 000 210 000 345 000 156 000

Tabel 3.1.2. Cerinţa / prelevarea de apă pe surse şi utilizări ( mii mc)

Bazinul Hidrografic

Cerinţa de apă Prelevări de apă Gradul de utilizare ( %)

Activitatea Valoarea ( mii.mc)

Activitatea Valoarea ( mii mc.)

BH SIRET

populaţie 11770,9 populaţie 8609,5 73,14

industrie 4990,55 industrie 2824,528 56,59

agricultură 4509,7 agricultură 1697,8 37,64

TOTAL 21.271,15 TOTAL 13.131,828 61,73

TOTAL GENERAL

21.271,15 TOTAL GENERAL

13.131,828 61,73

Tabel 3.1.3.Prelevări de apă ( fluxuri) ( mii mc)

Judeţul

Prelevări din surse de suprafaţă ( mii mc)

Prelevări din surse subterane ( mii mc)

Total prelevări ( mii mc)

Vrancea 2.107,88 11.613,767 13.721,575

- Index de exploatare ( %) - ponderea volumului anual total de apă prelevată în totalul volumului resursei de apă - 3,75 % - Resursa specifică teoretică în mc/ locuitor/an - 939 mc/ locuitor/an Tabel nr. 3.1.4.Prelevările de apă în perioada 2009 - 2013

Judeţ

Vrancea

An

Prelevări de apă

Din surse de suprafaţă

(mii.m³)

Din subteran

(mii.m³)

2009 4 818 12 811

2010 2522 11 709

2011 914,1 12 567,3

2012 1 052,47 13 170,3

2013 2 107,88 11 613,767


- 65 -

Pentru anul 2013 se constată un trend crescător al cantităţilor de apă prelevate anual din surse de apă de suprafaţă, în paralel cu o scădere a prelevărilor din subteran. Tabel nr.3.1.5. Raportul cerinţă de apă/prelevare pentru resursele de apă, pentru anul 2013, comparativ cu anul 2012

BH Siret

Cerinţa de apă Prelevări de apă

Activitatea Valoarea ( mii mc)

Activitatea Valoarea ( mii mc)

Populaţie 2012 13 526,394 Populaţie 2012 10 161,4

Populaţie 2013 11 770,9 Populaţie 2013 8609,5

Industrie 2012 4 056,331 Industrie 2012 2 774,356

Industrie 2013 4990,55 Industrie 2013 2824,528

Agricultură 2012 1 770,58 Agricultură 2012 1 028,277

Agricultură 2013 4509,7 Agricultură 2013 1697,8

Total 2012 19 526,394 Total 2012 13 964,033

Total 2013 21.271,15 Total 2013 13.131,828

În anul 2013 se constată o creştere în ceea ce priveşte cerinţa de apă (contractat) şi o uşoară scădere în ceea ce priveşte prelevarea de apă (consum realizat). În particular, se observă o scădere a raportului cerinţă de apă/prelevare pentru populaţie şi o creştere pentru industrie şi agricultură. 3.2.Apele de suprafaţă Din punct de vedere al curgerii pe ansamblu, reţeaua hidrografică din BH Siret, judeţul Vrancea, se caracterizează printr-un regim de curgere permanent la râurile principale şi afluenţii din regiunile montane şi printr-un regim nepermanent în regiunile deluroase şi de câmpie. Principalele cursuri de apă din judeţ sunt: - râul Siret- cu o lungime de 116 km, ce delimitează judeţele Vrancea şi Galaţi, fiind principalul curs de apă în care se varsă râurile interioare ale judeţului - râul Trotuş – afluent de dreapta al râului Siret, cu o lungime de 14 km şi suprafaţa bazinului de 130 km2 pe judeţul Vrancea - râul Putna - izvorăşte din munţii Vrancei şi are o lungime de 153 km şi o suprafaţă de 2480 km2, fiind cel mai important curs de apă din judeţ - pârâul Milcov - cu o lungime de 79 km în partea superioară a bazinului prezintă o mineralizare naturală - pârâul Râmna - cu o lungime de 66 km, pârâu care în perioadele secetoase nu are debit - râul Rm. Sărat - traversează judeţul Vrancea, pe o lungime de 86 km şi prezintă o puternică mineralizare naturală, ca urmare a spălării rocilor salifere Pe parcursul anului 2013 cursurile de apă urmărite de SGA Vrancea au fost supravegheate din punct de vedere al calităţii apelor, printr-o reţea de secţiuni (19 secţiuni din care 4 - Siret,1-Trotuş,4-Putna,3-Milcov,3-Rm.Sarat,2-Rimna, 1-Coţatcu, 1-Şuşiţa) din care : - 12 secţiuni de supraveghere din care 2- Siret , Trotuş la Adjud, 3- Putna, 3- Milcov, 2 – Râmna, Rm. Sărat la Tulburea

- 2 secţiuni de referinţă – Rîmna la Răşcuţa, Rm. Sărat la Tulburea - 2 secţiuni- cea mai bună secţiune disponibilă (CBSD ) - Putna la Colacu şi Siret la Bilieşti - 1 secţiune – zonă vulnerabilă (ZV)-Siret la Cosmeşti


- 66 -

- 2 secţiuni de cunoaştere a alterărilor morfologice ( CAMP) – Milcov la Răstoaca şi Siret la Adjudu-Vechi - 5 secţiuni – operaţional ( 1- Şuşiţa, 1- Tulnici, 1- Siret, 2- Rm. Sărat) - 2 secţiuni de protecţie habitate şi specii (HS )- Siret la Adjudu Vechi şi Putna la Tulnici - 4 secţiuni de intercalibrare ( IC) – Trotuş la Adjud, Râmna la Jilişte , Siret la Bilieşti , Rm. Sărat la Măicăneşti.

Pe parcusul anului 2013 cursurile de apă urmărite de SGA Vrancea au fost supravegheate din punct de vedere al calităţii apei printr-o reţea de secţiuni de control, monitorizarea realizându-se pe o lungime de 565 km. Calitatea globală a apelor înregistrate în secţiunile de supraveghere s-a urmărit astfel:

- pe râul Siret – 4 secţiuni: Adjudu Vechi, Cosmeşti, Bilieşti, Lungoci. - pe râul Trotuş – o secţiune: Adjud - pe râul Râmnicu Sărat - 3 secţiuni: Tulburea, Nicoleşti şi Măicăneşti - pe râul Putna - 4 secţiuni: Tulnici, Colacu, Podu Zamfirei şi Boţârlău. - pe râul Milcov - 3 secţiuni:Reghiu, Goleşti şi Răstoaca - pe râul Râmna - 2 secţiuni: Jilişte şi Răşcuţa - pe pârâul Şuşiţa – aval de confluenţa cu pârâu Aluna - pe pârâu Coţatcu – Măicăneşti Evoluţia calităţii apelor a fost studiată pe grupe de indicatori: - RO( regimul de oxigen): Oxigen dizolvat, CBO5, CCOMn, CCOCr - Nutrienţi: NH4, NO3, NO2, ortofosfaţi, P total - Salinitate - reziduu fix, cloruri, sulfaţi, calciu, sodiu, duritate totală. - Poluanţi toxici specifici de origine naturală: Fe, Mn, Cu

Incadrarile în clasele de calitate ale secţiunilor apelor de suprafaţă s-au făcut cu programul ARQ, conform Ord. 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă in vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă 3.2.1.Starea ecologică/potenţialul ecologic al cursurilor de apă pe bazine hidrografice Evaluarea stării ecologice şi chimice a apei s-a realizat pe corpuri de apă. Starea ecologică se referă la structura şi funcţionarea ecosistemelor acvatice, fiind definită în conformitate cu prevederile Anexei V a Directivei Cadru Apă, prin elementele de calitate biologice, elemente hidromorfologice şi fizico - chimice generale cu funcţie de suport pentru cele biologice, precum şi prin poluanţii specifici (sintetici şi nesintetici). Starea chimică bună a apelor de suprafaţă se referă la starea chimică atinsă de un corp de apă la nivelul căruia concentraţiile de poluanţi nu depăşesc standardele de calitate pentru mediu, stabilite prin Acte legislative Comunitare. Standardele de calitate pentru mediu (EQS - SCM) sunt definite drept concentraţiile de poluanţi ce nu trebuie depăşite, pentru a se asigura o protecţie a sănătăţii umane şi a mediului. Corpurile de apă care nu se conformează cu toate valorile standard de calitate pentru mediu se indică ca neîndeplinind obiectivul de stare chimică bună. În evaluarea stării chimice, substanţele prioritare prezintă relevanţă, iar valorile standardelor de calitate pentru mediu (EQS - SCM) sunt stabilite în Directiva privind standardele de calitate a mediului în domeniul apei - Directiva 2008/105/EC. Elementele de calitate fizico-chimice generale suport pentru elementele biologice necesare în evaluarea stării ecologice a corpurilor de apă sunt: - Condiţii termice: temperatura apă, temperatură aer; - Nutrienţi: N-NH4, N-NO2, N-NO3, P-PO4, P total, N Kjeldahl, N total; - Starea acidifierii: pH, alcalinitate;


- 67 -

-Condţii oxigenare: oxigen dizolvat, grad saturatie oxigen, CBO5, CCOCr,CCOMn, COT, COD; - Condiţii de salinitate: reziduu fix, conductivitate. Elementele de calitate fizico-chimice din grupa „poluanţi specifici” pentru care s-au introdus valori, sunt: - substanţe sintetice (organice si anorganice): Detergenţi anion-activi, Fenol, Cianuri totale, Toluen, Xileni (suma), Acenaften, PCB 28, PCB 52, PCB 138, PCB 180, PCB 153, PCB 118, PCB 101, PCB-uri (suma de 7) - substanţe nesintetice (metale): Cu dizolvat, Cu total, Cr total dizolvat, Cr total total, Zn dizolvat, Zn total, As dizolvat Elementele de calitate biologice pentru evaluarea stării ecologice a corpurilor de apă sunt: - Fitoplancton - Fitobentos - Macronevertebrate - Peşti Pentru evaluarea stării ecologice a corpurilor de apă există limtă doar pentru indicatorii boldaţi, indicatori care au fost luaţi în considerare la evaluarea stării ecologice. Pentru fiecare dintre elementele de calitate pentru care s-au elaborat limite, se stabileşte starea ecologică şi respectiv scorul aferent: starea foarte bună, stare bună, stare moderată, stare slabă, stare proastă . Conform prevederilor din Directiva Cadru a Apei (60/200/UE) cât şi ale Directivei 2008/105/UE, evaluarea stării chimice la substanţele periculoase şi prioritar periculoase, atât sintetice (organice) cât şi nesintetice (metale), pentru apele de suprafaţă, corpuri naturale şi cele modificate din punct de vedere hidromorfologic, s-a procedat după cum urmează: - pentru substanţele nesintetice (metale) raportările se referă la concentraţia fracţiunii dizolvate în coloana de apă; - pentru substanţele sintetice (organice) raportările se referă la concentraţia totală în coloana de apă. În cazul stării chimice clasificarea se face astfel: stare chimică bună, stare chimică proastă. La evaluarea stării chimice s-a avut în vedere conformarea cu valorile standard de calitate pentru mediu, pentru substanţele prioritare. Monitorizarea substanţelor periculoase şi prioritar periculoase, s-a efectuat doar pe corpurile unde aceste substanţe au fost identificate în urma screeningului. Evaluarea cursurilor de apă din punct de vedere al stării chimice şi ecologice se prezintă în tabelele următoare:


- 68 -

Tabel 3.2.1.1.Lungimea cursurilor de apă din punct de vedere calitativ

Tabel 3.2.1.2.Ponderea tipului de calitate din lungime totală evaluată (%)

Nr

crt

B.H.

Denumire râu

Lungimea

totală bazin Judeţ

ul Vranc

ea ( km)

Repartiţia lungimilor conf. evaluării stării ecologice

Repartiţia lungimilor conform evaluării stării

chimice

Foarte bună

Bună Moderată

Satisfăcătoare

Proastă

Bună Proastă

km

%

km

%

km

%

km

%

km

%

Km

%

Km

%

1. Siret Siret 116 - - 116 100 - - - - - - 116 100 - -

- - - - - - - - - - - - - -

2. Siret Trotuş 14 - - 14 100 - - - - - - 14 100 - -

- - - - - - - - - - - - - -

3. Siret Putna 153 - - 153 100 - - - - - - 153 100 - -

- - - - - - - - - - - - - -

4. Siret Râmnicu Sărat

137 - - - - 137 100 - - - - 137 100 - -

- - - - - - - - - - - - - -

5. Siret Milcov 79 - - - - 79 100 - - - - 79 100 - -

- - - - - - - - - - - - - -

6. Siret Râmna 66 - - - - 66 100 - - - - 66 100 - -

- - - - - - - - - - - - - -

Nr. crt.

B.H.

Denumire râu

Lungimea

totală bazin Judeţul Vrancea

( km)

Lungime

Monitorizată ( km)

Repartiţia lungimilor conf.

evaluării stării ecologice

Repartiţia lungimilor conform

evaluării stării chimice

F B B M S

P

Bună Proast

ă

Lungime nemonitorizată

( km)

1. Siret Siret 116 116 - 116 - - - 116 -

- - - - - - - -

2. Siret Trotuş 14 14 - 14 - - - 14 -

- - - - - - - -

3. Siret Putna 153 153 - 153 - - 153 -

- - - - - - - -

4. Siret Râmnicu

Sărat 137

137 - - 137 - - 137 -

- - - - - - - -

5. Siret Milcov 79 79 - - 79 - - 79 -

- - - - - - - -

6. Siret Râmna 66 66 - - 66 - - 66 -

- - - - - - - -


- 69 -

Fig.3.2.1.1.Starea ecologică a corpurilor de apă de suprafaţă naturale-râuri monitorizate în judeţul Vrancea

50%50% Buna

Moderata

Fig.3.2.1.2.Starea chimică a corpurilor de apă de suprafaţă naturale-râuri monitorizate în judeţul Vrancea

100%

0%

Buna

Proasta


- 70 -

Din analiza datelor prezentate, rezultă că în judeţul Vrancea obiectivul de calitate reprezentat de starea ecologică bună a fost atins de 3 (50%) corpuri de apă pe 565 km de râu pentru care s-a determinat starea ecologică. Din punct de vedere al numărului de kilometri, pentru cei 565 km de râu, repartiţia pe lungimi în raport cu starea ecologică este următoarea: -283 km (50%) în stare ecologică bună -282km (50%) în stare ecologică moderată Repartiţia pe lungimi în raport cu starea chimică este următoarea: -565 km (100%) în stare chimică bună 3.2.2. Calitatea apei lacurilor din judeţ Tabel 3.2.2.1.Principalele lacuri de pe teritoriul judeţului Vrancea

Tipul lacului Numele lacului Suprafaţa ( ha)

Lac artificial cu barare , zona colinara

Călimăneşti 749,9

Acumularea Călimăneşti este amplasată în lunca şi albia majoră a râului Siret, aval de confluenţa acestuia cu râul Trotuş. Limita nordică a acumulării se află în dreptul localităţilor Domneşti-Vrancea, iar limita sudică (frontul de barare) se află pe aliniamentul localităţii Pădureni - Vrancea, lungimea sectorului amenajat fiind de aproximativ 10,5 km. Acumularea are o suprafaţă de 749,9 ha şi un volum de 44,27 mil.mc la nivelul retenţiei normale (cota 75,0). Dată în exploatare în anul 1993 în scopul producerii de energie şi al creării unui stoc de apă pentru irigaţii, acumularea Călimăneşti continuă să fie exploatată unilateral în scop hidroenergetic. În aceste condiţii de exploatare, coeficientul de circulaţie al apei în lac este relativ lent. Aceşti factori naturali la care se adăugă factorul antropic, duce la accentuarea caracterului semistagnant al apei lacului. Caracteristica generală a hidrochimismului acumulării Călimăneşti este dată de particularităţile chimice ale râului formator Siret şi afluentul Trotuş.

Caracterizarea globală a calitatii apei lacului s-a facut prin interpretarea rezultatelor analizelor efectuate, în campanii sezoniere, cu referire la încadrarea în categorii de calitate.

Determinarea gradului de trofie a apei lacului s-a efectuat prin urmărirea evoluţiei valorilor următorilor indicatori fizico-chimici şi biologici:

temperatura apei; transparenţa; regimul de oxigen; regimul de nutrienţi; evoluţia biocenozelor (biomasa fitoplanctonică şi gradul de trofie) în funcţie de

limitele prevăzute în standardele in vigoare


- 71 -

Tabel 3.2.2.2.Calitatea principalelor lacuri in raport cu gradul de troficitate

Lac

Bazin hidrografic

Gradul de troficitate

NUME

TIP

Fcţ. de valoarea Nutrienţilor

Fcţ. de valoarea biomasei Fosfor

total Azot total mineral

Călimăneşti Acumulare Siret Eutrof Hipertrof Mezotrof

Tabel 3.2.2.3.Calitatea principalelor lacuri in raport cu chimismul apei

Lac Bazin hidrografic Clasa de calitate ( stare ecologică)

Nume Tip Funcţ. de valoarea nutrienţilor

Funcţ. de valoarea biomasei

Călimăneşti Acumulare SIRET Hipertrof Mezotrof

Tabel 3.2.2.4.Repartiţia corpurilor de apă - lacuri conform evaluării potenţialului ecologic şi stării chimice din anul 2013

B.H.

Nr. lacuri

naturale

/de acumu

lare

Nr. lacuri

naturale /de

acumu lare

monito rizate

Repartiţia lacurilor naturale/de acumulare conform evaluării stării ecologice

Repartiţia lacurilor naturale conform

evaluării stării chimice

Foarte bună

Bună Moderată Slabă Proastă Bună Proastă

Nr. total

corpuri

% Nr. total

corpuri

% Nr. total

corpuri

% Nr. total

corpuri

% Nr. total

corpuri

% Nr. total

corpuri

% Nr. total

corpuri

%

Siret 1 1 - - - - 1 100

- - - 1 100

-


- 72 -

Fig.3.2.2.1. Starea ecologică a corpurilor de apă de suprafaţă naturale-lacuri monitorizate în judeţul Vrancea

100%

moderata

Fig.3.2.2.2. Starea chimică a corpurilor de apă de suprafaţă naturale-lacuri monitorizate în judeţul Vrancea

100%

buna

Din analiza datelor prezentate, rezultă că în judeţul Vrancea obiectivul de calitate reprezentat de starea ecologică bună nu a fost atins de corpul (100%) de apă –lac de acumulare, pentru care s-a determinat starea ecologică. In raport cu starea chimică, corpul de apă- lac natural prezintă o stare bună- obiectivul de calitate fiind atins. 3.2.3. Nitraţii şi fosfaţii în râuri şi lacuri

Nitraţii şi fosfaţii au fost analizaţi atât în râuri cât şi în lacuri, şi sunt indicatori ce contribuie la evaluarea stării ecologice / potenţialului ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă. De asemenea, în zonele declarate vulnerabile sau susceptibil a fi vulnerabile


- 73 -

la poluarea cu nitraţi proveniţi din surse agricole, este urmărit conţinutul de nitraţi conform cerinţelor HG 964/2000 Nitraţii şi fosfaţii au fost evaluaţi calitativ în cadrul grupei „Nutrienţi” care include următoarele elemente fizico-chimice: N-NH4, N-NO2, N-NO3, P-PO4, P Total, în conformitare cu metodologia ICIM, elaborată pe baza cerinţelor Directivei cadru a Apei. Etape de parcurs pentru evaluarea stării ecologice pe baza elementelor fizico-chimice suport din categoria nutrienţi Datele primare de monitoring pentru elementele fizico-chimice din categoria nutrienţi s-au validat astfel: - s-a verificat dacă formele de nutrienţi pe bază de azot şi fosfor sunt exprimate în N, respectiv P; - s-a verificat dacă valoarea concentraţiei de orto-fosfaţi este mai mică decât cea de fosfor total; - nu s-a lucrat cu valori de „zero”; - dacă în urma determinării analitice a formelor de nutrienţi s-au obţinut valori situate sub limita de cuantificare a metodei analitice utilizate, aceste valori s-au înlocuit cu jumătate din limita de cuantificare. S-a calculat percentilele P90 pentru un şir de măsurători cel puţin egal cu 12 pe an, pentru fiecare indicator considerat. Dacă există un număr de măsurători mai mic de 12 pentru un an de evaluare, se calculează tot P90, dar se va face menţiunea „confidenţă medie de evaluare”. S-a comparat mărimea P90 calculată anterior pentru fiecare indicator cu limita dintre starea ecologică „Foarte Bună” şi „Bună” (FB/B), corespunzătoare categoriei tipologice din care face parte corpul de apă testat - dacă P90 este mai mic sau egal cu limita FB/B, atunci starea ecologică este „Foarte bună” şi primeşte indicativul „1”. - dacă P90 este mai mare decât limita dintre starea ecologică „Foarte Bună” şi „Bună” (FB/B), se compară cu limita dintre starea ecologică „Bună” şi „Moderată” (B/M ). - dacă P90 este mai mic sau egal cu limita dintre starea ecologică „Bună” şi „Moderată” (B/M), atunci starea ecologică este „Bună” şi primeşte indicativul „2”. - dacă P90 este mai mare decât limita dintre starea ecologică „Bună” şi „Moderată” (B/M), atunci starea ecologică este „Moderată” şi primeşte indicativul „3”. Starea ecologică dată de „nutrienţi” se obţine aplicând principiul „cel mai defavorabil caz”, adică starea dată de indicativul cu valoarea cea mai mare (dintre 1, 2 şi 3). Calitatea râurilor este stabilită prin “Normativul privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă“ aprobat prin Ordinul nr. 161/2006. Tabel 3.2.3.1. Nitraţii şi fosfaţii in râuri şi lacuri- Dinamica anuală a concentraţiilor

Bazin

hidrografic

Curs de apă

( lac)

Secţiunea de

control

Nitraţi N-

NO3 -

( mg N/l)

Ortofosfaţi

P- PO43-

( mg P/ l)

Calitatea

apei

(Stare

ecologică)

Siret Siret Adjudu-Vechi 1,218 0,018 Bună

Siret Siret Cosmeşti 1,112 0,007 Bună

Siret Siret Bilieşti 1,122 0,007 Bună

Siret Siret Lungoci 1,118 0,014 Bună

Siret Trotuş Adjud 0,712 0,006 Foarte bună

Siret Putna Tulnici 0,506 0,008 Foarte bună

Siret Putna Colacu 0,427 0,007 Foarte bună


- 74 -

Siret Putna Podu

Zamfirei

1,451 0,008 Bună

Siret Putna Boţârlău 1,546 0,017 Bună

Siret Rm. Sărat Tulburea 0,159 0,006 Foarte bună

Siret Rm. Sărat Nicoleşti 0,544 0,018 Foarte bună

Siret Rm. Sărat Măicăneşti 1,137 0,013 Bună

Siret Milcov Reghiu 0,303 0,005 Foarte bună

Siret Milcov Goleşti 0,697 0,010 Foarte bună

Siret Milcov Răstoaca 2,014 0,020 Bună

Siret Râmna Răscuţa 0,143 0,0125 Foarte bună

Siret Râmna Jilişte 1,810 0,0125 Bună

În urma analizelor efectuate s-a constatat că toate secţiunile de control s-au înregistrat concentraţii sub limita maximă admisă de 50 mg NO3

-/dm3 (respectiv 11,3 mg N/dm3), prevăzută de Directiva Consiliului 91/676/CEE. 3.2.4. Oxigenul dizolvat, materiile organice şi amoniu în apele rîurilor- Dinamica anuală a concentraţiilor Oxigenul dizolvat, CBO5, CCO-Cr-ul şi amoniul sunt indicatori ce contribuie atât la evaluarea stării ecologice / potenţialului ecologic al corpurilor de apă, cât şi pentru urmărirea impactului antropic asupra resurselor de apă (în special impactul apelor uzate urbane epurate). Nitraţii şi fosfaţii au fost evaluaţi calitativ în cadrul grupei „Nutrienţi” care include următoarele elemente fizico-chimice: N-NH4, N-NO2, N-NO3, P-PO4, P Total, iar oxigenul dizolvat în cadrul grupe „Conditii de oxigenare”, în conformitare cu metodologia ICIM, elaborată pe baza cerinţelor Directivei cadru a Apei. Pentru grupa „substanţe organice” nu au fost elaborate limite pentru corpurile de apă, necesare pentru evaluarea stării ecologice/ potentialului ecologic. Etape de parcurs pentru evaluarea stării ecologice pe baza oxigenului dizolvat, conform metodologiei ICIM, elaborată pe baza cerinţelor Directivei cadru a Apei: Se obţin datele primare de monitoring pentru indicatorul oxigen dizolvat (concentraţie). Se calculează percentilele P10 pentru un şir de măsurători egal cu 12 pe an. Dacă există un număr de măsurători mai mic de 12 pentru un an de evaluare, se calculează tot P10, dar se face menţiunea „confidenţă medie de evaluare”. Se compară mărimea P10 calculată anterior cu limita dintre starea ecologică „Foarte Bună” şi „Bună” (FB/B), corespunzătoare categoriei tipologice din care face parte corpul de apă testat (Tabelul nr.3.3.2.1). - dacă P10 este mai mare sau egal cu limita FB/B, atunci starea ecologică este „Foarte bună” şi primeşte indicativul „1”. - dacă P10 este mai mic decât limita dintre starea ecologică „Foarte Bună” şi „Bună” (FB/B), se compară cu limita dintre starea ecologică „Bună” şi „Moderată” (B/M ) . - dacă P10 este mai mare sau egal cu limita dintre starea ecologică „Bună” şi „Moderată” (B/M), atunci starea ecologică este „Bună” şi primeşte indicativul „2”. - dacă P10 este mai mic decât limita dintre starea ecologică „Bună” şi „Moderată” (B/M), atunci starea ecologică este „Moderată” şi primeşte indicativul „3”.


- 75 -

Tabel 3.2.4.1.Calitatea apei râurilor pentru anul 2013, în raport cu oxigenul dizolvat, materii organice şi amoniu în secţiunile de control

Bazin

hidrografic

Curs de

apă

( lac)

Secţiunea de

control

Oxigen

dizolvat

( mg O/l)

Materii

organice

( mg O/ l)

Amoniu

N-NH4-

(

mgN/l)

Calitatea

apei

(Stare

ecologica

Siret Siret Adjudu-

Vechi

9,490 2,477 0,345 Foarte

bună

Siret Siret Cosmeşti 9,61 2,412 0,304 Foarte

bună

Siret Siret Bilieşti 9,62 2,60 0,381 Foarte

bună

Siret Siret Lungoci 8,76 1,766 0,502 Bună

Siret Trotuş Adjud 9,407 2,527 0,335 Foarte

bună

Siret Putna Tulnici 10,227 2,397 0,273 Foarte

bună

Siret Putna Colacu 10,200 1,892 0,454 Bună

Siret Putna Podu

Zamfirei

9,382 1,907 0,376 Foarte

bună

Siret Putna Boţârlău 9,292 2,442 0,473 Bună

Siret Rm. Sărat Tulburea 10,256 2,13 0,363 Foarte

bună

Siret Rm. Sărat Nicoleşti 8,983 4,366 0,784 Bună

Siret Rm. Sărat Măicăneşti 8,761 3,824 0,588 Bună

Siret Milcov Reghiu 9,912 2,293 0,512 Bună

Siret Milcov Goleşti 8,760 4,210 0,534 Bună

Siret Milcov Răstoaca 7,935 2,743 0,522 Bună

Siret Râmna Răscuţa 10,020 2,277 0,514 Bună

Siret Râmna Jilişte 8,975 2,880 0,635 Bună

Tendinţe Lungimea totală a reţelei hidrografice este de 1756 km, iar lungimea cursurilor de apă monitorizată în 2013 este de 565 km: pe r.Siret=116 km, r.Trotuş=14 km, r.Putna=153 km, r.Rm.Sărat=137 km, r.Milcov=79 km şi pr.Râmna=66 km. Tabel 3.2.4.2.Evoluţia calităţii râurilor (stare chimică) Calitatea apei

2009 2010 2011 2012 2013

km % km % km % km % km %

f.bună 5 0,78 29 4,55 - - - -

bună 235 36,94 95 14,93 428 75,75 344 61 565 100

moderată

180 28,30 315 49,52 - - - - - -

slabă 54 8,49 73 11,47 137 24,24 - - - -

proastă 162 25,47 137 21,54 - - 216 39 - -

Total 636 636 565 560 565


- 76 -

Tabel .3.2.4.2.Evoluţia calităţii râurilor (stare ecologică)

Calitatea apei 2011 2012 2013

km % km % km %

f.bună 232 41,06 357 64 - -

bună 196 34,69 203 36 283 50

moderată 137 24,24 - - 282 50

slabă - - - - - -

proastă - - - - - -

Total 565 560 565

Comparativ cu valorile de prag aprobate prin Ordinul 137/2009 , în anul 2013 nu s-au înregistrat depăşiri la niciunul dintre indicatorii de calitate prevăzuţi. Comparativ cu anii anteriori, în anul 2013 se observă o deteriorare a stării ecologice a râurilor monitorizate în judeţul Vrancea dar obiectivul de mediu –stare chimică bună este atins în toate corpurile de apă. Lacul natural a atins obiectivul de mediu, starea chimică a acestuia încadrându-se la stadiul bun.

3.3.Ape subterane –calitatea apelor freatice

Apele subterane constituie o resursă importantă datorită calităţii lor fizico-chimice si biologice, dar totodată o resursă mai puţin văzută, iar evaluarea ei este mai dificilă. Activitatea de cunoaştere a calitatii apelor subterane se desfăşoară la nivelul marilor bazine hidrografice, pe unităţi morfologice, iar în cadrul acestora, pe corpuri de ape subterane, prin intermediul staţiilor hidrogeologice, cuprinzând unul sau mai multe foraje de observaţie. În accepţiunea Directivei Cadru a Apei 2000/60/CE,,corpul de apă subterana” este un volum distinct de ape subterane dintr-un acvifer sau mai multe acvifere. ,,Acviferul” este denumit ca un strat sau mai multe strate geologice de roci cu o porozitate si o permeabilitate suficienta, astfel incat sa permita fie o curgere semnificativa a apelor subterane, fie o captare a unor cantitati importante de ape subterane. Prin ,,corp de apă subterană” se înţelege un volum distinct de ape subterane dintr-un acvifer sau mai multe acvifere. Studiile hidrografice efectuate pe teritoriul judeţului Vrancea, au apreciat că există o rezervă de apă subterană care poate satisface necesarul de apă în prezent şi în perspectivă, atât pentru populaţie cât şi pentru industrie. Rezerva de apă subterană este estimată la 345 mil.mc, din care tehnic utilizabilă 156 mil.mc.Această rezervă reprezintă potenţialul acvifer al conului aluvionar al râului Putna şi cel din stratele de Cândeşti. Prin reţeaua posturilor hidrometrice de exploatare existente se asigură cunoaşterea corespunzătoare a debitelor de apa pe cursurile din judeţ, iar dotarea din anul 2012 a folosinţelor consumatoare de apă cu instalaţii de măsurare a debitelor a asigurat un grad satisfăcător de cunoaştere a debitelor captate, consumate şi mai puţin satisfăcător pentru debitele restituite (evacuate).

Evaluarea stării chimice a corpurilor de apă subterană s-a analizat în conformitate cu prevederile Legii Apelor nr.107/1996, Legii nr. 458/2002 completată cu Legea 311/2004, STAS 1342/1991, precum şi cu valorile de prag stabilite prin Ordinul MMP nr. 137/2009 pentru corpurile de ape subterane din România, în conformitate cu HG nr. 53/2009 pentru aprobarea Planului naţional de protecţie a apelor subterane împotriva poluării şi deteriorării.


- 77 -

Pentru apele subterane, conform metodologiei preliminare de evaluare a stării chimice a corpurilor de apă subterane elaborată de INHGA Bucureşti, sunt stabilite următoarele stări de calitate: stare chimică bună, stare chimică local slabă şi stare slabă. În anul 2013, SGA Vrancea a monitorizat următoarele grupe de indicatori: regim de oxigen şi nutrienţi, substanţe periculoase/prioritar periculoase (anorganice şi organice), alţi poluanţi chimici toxici din corpurile de apă subterană din judeţul Vrancea. In scopul unei supravegheri mai atente şi mai concrete în ceea ce priveşte calitatea apei, monitoringul apelor subterane s-a realizat pe tipuri de programe specifice fiecărei zone: S (supraveghere), P (potabilizare), ZV (zone vulnerabile) şi O (observaţie). Frecvenţa indicatorilor fizico-chimici a fost stabilită în funcţie de tipuri de programe specifice zonei în care se află fiecare foraj.

Pe parcursul anului 2013 au fost monitorizate 23 foraje din reţeaua INHGA la indicatorii fizico-chimici privind alcalinitatea, salinitatea, nutrienţi, metale. (F1-Căiata, F4-Goleşti-Slobozia, F1-Făurei, F3-Boţârlău, F4-Suraia, F4-Măicăneşti, F4-Vameş, F1-Mândreşti, F5- Vijietoarea, F1- Nicoleşti, F1- Gologanu Est, F1-Satu Nou, F1- Olăneasca, F1- Hânguleşti, F2- Călieni, F6A- Latinu Independenţa, F6A – Latinu, F8- Adjudu-Vechi, F3- Adjudu-Vechi, F2- Mirceşti) .

La unele foraje, posibil din cauza caracterului stagnant al apei, s-au înregistrat depăşiri faţă de limitele impuse prin Legea apei potabile nr. 458/2002 cu modificările şi completările ulterioare, la indicatorii azot amoniacal, azotaţi, fier.

3.4. Apa potabilă şi apa de imbăiere 3.4.1.Apa potabilă In judeţul Vrancea, în anul 2013 aprovizionarea cu apă potabilă a populaţiei s-a realizat din sisteme centrale, în cele 5 oraşe şi în 48 de comune. În 20 de comune, aprovizionarea cu apă potabilă s-a realizat din sisteme locale publice sau individuale (fântâni publice, fântâni particulare, puţuri forate proprii, captări de izvoare). Sunt 3 categorii de operatori ai sistemelor centrale de alimentare cu apă: SC"CUP" SA Focşani, Serviciul Public de Exploatare a Sistemelor Rurale de Alimentare cu Apă (din cadrul Consiliului Judeţean) şi Primăriile In mediul urban aprovizionarea cu apă potabilă se realizează din 12 Zone de Aprovizionare cu Apă (ZAP) administrate de SC"CUP"SA Focşani, iar în mediul rural, sunt 22 ZAP-uri administrate de SPESRAA şi 48 ZAP-uri administrate de Primării. In judeţ alimentarea cu apă a populaţiei în sistem centralizat se face din subteran, singurii utilizatori de apă de suprafaţă fiind comunele Soveja şi Dumitreşti. Tabel 3.4.1.1.Reţea de apă potabilă

Judeţ

Denumire

localitate/

Sursa de apa

Denumire

reţea

Lungime

reţea

(km)

Volum

distribuit

în 2013

(mii mc/zi)

Număr

de

localităţi

Populaţie

racordată

Vrancea Focşani/ CUP

Focşani CUP Focşani 177,3 3.894,919 1 95.988

Vrancea Adjud/ CUP

Focşani- Suc.

Adjud

CUP Focşani-

Suc Adjud 23,5 737,42 1 14.537

Vrancea Mărăşeşti /

CUP Focşani –

CUP Focşani-

Suc Mărăşeşti 24,9 230,00 1 6.180


- 78 -

Suc. Mărăşeşti

Vrancea Panciu/ CUP

Focşani- Suc.

Panciu

CUP Focşani-

Suc Panciu 44,32 387,238 1 6.042

Vrancea Odoberşti/

CUP Focşani-

Suc. Odobeşti

CUP Focşani-

Suc Odobeşti 36,3 719,288 1 6.676

Tabel 3.4.1.2. Captarea apei

Sursă de prelevare 2009 2010 2011 2012 2013

Din resurse ape de

suprafaţă (mil.mc) 0,190 0,155 0,053 0,056

0,057

Din resurse ape

subterane(mil.mc) 12,160 11,129 9,118 9,02

8,551

Total (mil.mc) 12,362 11,286 9,272 9,085 8,607

Captarea apei se referă la apa folosită pentru populaţie, industrie, agricultură şi alte activităţi.

Tabel 3.4.1.3. Consumul total anual de apă în sectorul public, raportat la populaţia totală

Judeţul Intensitate consum apă 2009 2010 2011 2012 2013

Vrancea Consumul total anual

(mc/cap locuitor) 49,79 41,46 34,58 26,07 34,61

Tabel 3.4.1.4.Evoluţia numărului de locuitori racordaţi la reţeaua de alimentare cu apă potabilă raportat la numărul total de locuitori

Judeţul ANUL 2009 2010 2011 2012 2013

Vra

nce

a

Nr. locuitori racordaţi la

reţeaua de alimentare cu

apă

236.100 213.893 213.893 216.448 216.973

Nr. total de locuitori 394.879 391.641 389.769 389.769 389.769

Ponderea populaţiei cu

acces la apă potabilă (%) 0,60 0,54 0,55 0,56 0,56

Tabel 3.4.1.5.Reţele de alimentare cu apă 2013 Judeţ Reţele de apă potabilă

Vrancea

Lungime ( km)

Volum distribuit ( mii mc)

Localităţi Populaţie racordată

Urban 297,3 5968,865 5 oraşe 129.423

Rural 1141,34 2640,635 48comune 87.550

Total 1438,64 8609,5 53 sisteme 216.973


- 79 -

SISTEME DE ALIMENTARE CU APA IN ADMINISTRAREA SC CUP SA –operator regional de servicii de apă şi canalizare

Tabel.3.4.1.6 Sisteme de alimentare cu apă în mediul rural

SISTEM Nr loc Denumire localitate

Lungime km

Aduct

Distr

Volum distr 2013

mii mc

Brans

nr Gosp nr

Gosp racord

%

mc/

luna/ pop

mc/ luna/

br

1.BOLOTESTI 3025 Boloteşti, Găgeşti, Pietroasa,Vităneştii de sub Magura 1,1 19,8 83,84 1348 1233 109,3 2,31 5,18

2.CALIENI 1126 Călienii Noi, Călienii Vechi 4,7 11,4 11,63 314 451 69,62 0,86 3,08

3.CINDESTI* 1269 Cîndeşti 0,2 15,2 40,73 696 471 147,77 2,67 4,87

4.CIRLIGELE 2333 Cîrligele, Blidari, Bonţeşti 6,1 22,5 55,38 856 864 99,07 1,97 5,39

5.CIORASTI 3196 Ciorăşti, Codreşti, Mihălceni, Salcia Veche, Salcia Nouă, Satu Nou, Spătăreasa 6,2

26,0 67,43 1425 1357 105,01 1,76 3,86

6.CIMPURI 1360 Feteşti,Gura Văii, Rotileştii Mari, Rotileştii Mici 0,1 11,6 14,11 300 670 44,77 0,86 3,91

7.DALHAUTI 721 Dălhăuţi 1,5 11,2 15,85 249 243 102,46 1,83 5,30

8.DRAGOSLOVENI 1007 Dragosloveni 1,9 10,3 22,33 392 347 112,96 1,84 4,47

9.DUMBRAVENI 1819 Dumbrăveni 0,2 7,3 34,51 474 589 80,47 1,58 6,06

10.GOLESTI 4076 Goleşti 42,13 525 1285 40,85 0,86 6,68

11.GOLOGANU 3010 Gologanu 0,4 16,4 37,78 751 1017 73,84 1,04 4,19

12.GURA CALITEI 1354 Gura Caliţei, Lacu lui Baban 10,2 14,4 17,46 397 503 78,92 1,07 3,66

13.JARISTEA 4019 Jariştea, Pădureni, Vărsătura 4,7 23,1 99,66 1431 1389 103,02 2,06 5,80

14.MAICANESTI 3568 Măicăneşti, Râmniceni, Belciugele, Tataru 6,9 22,9 51,25 994 1339 74,23 1,39 4,99

15.OREAVU 530 Oreavu 0,02 3,8 8,64 177 220 80,45 1,35 4,06

16.RUGINESTI 3883 Angheleşti, Copăceşti, Văleni, Rugineşti 0,6 30,1 53,51 1163 1515 76,76 1,14 3,83

17.STRAOANE 3693 Străoane, Muncelu,Văleni 2,7 18,3 69,53 1218 1951 62,42 1,56 4,75

18.SURAIA 6881 Suraia, Bilieşti 0,6 60,5 80,03 1194 3037 39,31 0,96 5,58

19.TATARANU 1350 Tătăranu 0,4 9,0 27,95 538 640 84,06 1,72 4,32

20.TIMBOESTI 3236 Tîmboeşti, Trestieni, Slimnic, Pădureni 0,1 36,1 30,60 651 1010 64,45 0,78 3,91

21.URECHESTI 2459 Urecheşti 6,4 15,4 46,88 857 973 88,07 1,58 4,55

22.VULTURU 8021 Vulturu, Boţîrlău, Hînguleşti, Maluri 0,9 63,6

130,16 2453 2591 94,67 1,35 4,41

TOTAL 61936 55,9 459,9

1041,4 18403 23695 1,4 4,85


- 80 -

OBSERVAŢII: *Sistemul Cîndeşti distribuie apă în localitatea Cîndeşti şi o zonă din localitatea Dumbrăveni. Sistemele de alimentare cu apă din administrarea SC CUP SA Vrancea au fost finalizate treptat şi puse în funcţiune începând cu luna aprilie 2004. Branşamentele individuale la gospodării au fost suportate de proprietari, apa prin cişmelele stradale fiind sistată progresiv în toate localităţile iar la sfârşitul anului 2013 erau înregistraţi 18 403 abonaţi. La finele anului 2013 , numărul abonaţilor reprezintă aprox. 77,6% din totalul de 23.695 gospodării la care se adaugă diferite instituţii şi agenţi economici. Ţinând cont că punerea în funcţiune a sistemelor s-a derulat în perioada 2004 - 2007 precum şi de faptul că nu este finalizat procesul de branşare individuală , valoarea aproximativă a consumului lunar pentru anul 2013 este de :

1,4 mc/lună raportat la locuitorii localităţilor deservite;

4,85 mc/lună raportat la numărul branşamentelor ; Toate sistemele de alimentare cu apă au foraje cu adâncime de la 61m la 280m ; sistemele Călieni şi Măicăneşti se alimentează din forajele sistemului Vulturu. Prin proiectele de execuţie se asigură reţele de distribuţie pe aprox.95% din reţeaua de drumuri a localităţilor. Prin contribuţia proprie sau a autorităţilor locale se asigură, la nivelul drumului, în dreptul gospodăriei, posibilitatea branşării la reţeaua de distribuţie. Menţionăm că branşarea individuală a gospodăriilor este în desfăşurare. Pierderile de apă de pe sisteme sunt în limitele admise de standardele în vigoare, pierderi ce rezultă în special din procesul de tratare a apei şi avarii pe reţele. Cu toate că sursa de apă este subterană, apa brută nu îndeplineşte în totalitate concentraţiile maxime admise de legislaţia în vigoare, motiv pentru care sunt sisteme cu staţii de tratare a fierului, manganului şi amoniului. Rezultatele monitorizării de audit şi de control a apei potabile evidenţiază calitatea corespunzătoare a apei furnizate. Nu s-a înregistrat contaminare microbiologică. Monitorizarea de control şi audit a calităţii apei potabile produsă şi distribuită în anul 2013 a fost realizată de catre Directia de Sănătate Publică Vrancea. Calitatea apei potabile Calitatea apei potabile furnizate prin sisteme publice este reglementată prin Legea 458/2002 privind calitatea apei potabile, care transpune Directiva 98/83/CEE - Calitatea apei destinate consumului uman, modificată şi completată de Legea 311/2004. România a solicitat şi a obţinut perioade de tranziţie pentru conformarea cu cerinţele directivei privind calitatea apei destinate consumului uman, un prim termen a fost 31.12.2010, iar al doilea 31.12.2015. Supravegherea calităţii apei potabile, inspecţia şi autorizarea sanitară a sistemelor publice şi individuale de alimentare cu apă potabilă se realizează la nivelul judeţului de către Direcţia de Sănătate Publică Vrancea. În judetul Vrancea, la sfârşitul anului 2013, s-au evidenţiat următoarele aspecte:

- aprovizionarea cu apă potabilă a populaţiei se realizează prin sisteme centrale, în cele 5 oraşe şi în 49 de comune.

- În 19 de comune, nu există sisteme centralizate, aprovizionarea cu apă potabilă realizându-se din sisteme locale publice sau individuale (fântâni publice, fântâni particulare, puţuri forate proprii, captări de izvoare).

- în mediul urban aprovizionarea cu apă potabilă s-a realizat din 12 Zone de Aprovizionare cu Apă (ZAP) administrate de SC"CUP"SA Focşani. Odata cu


- 81 -

finalizarea lucrărilor de extindere şi modernizare, numărul acestora s-a redus la 6, sistemele mici intrând în conservare.

- în mediul rural, sunt 22 de ZAP-uri care au fost adminstrate de SC CUP SA precum şi 48 de ZAP-uri administrate de Primării.

Monitorizarea calităţii apei potabile - prelevări instalaţii de deservire a populaţiei şi reţele de distribuţie: S-au realizat 110 activităţi de prelevare probe apă în cadrul programului de monitorizare de audit, precum şi activitati de evaluare a rezultatelor monitorizării de control (pe baza probelor de apă prezentate de distribuitorii de apă în laboratorul de investigare şi diagnostic în sănătate publică din cadrul DSP şi/sau în laboratorul de analize chimice al SC "CUP" SA Focşani). Calitatea apei potabile distribuită în sistem centralizat, în anul 2013 este prezentată în tabelul nr.3.4.1.7 şi 3.4.1.8

Tabel 3.4.1.7 Situaţia aprovizionării cu apă în judeţul Vrancea

Sursa de alimentare

Nr. localităţi

Probe prelevate

Probe necorespunzătoare

Apă de suprafaţă

-1 comună în care se distribuie apă potabilă- Dumitreşti

12

0

-1 comună în care se distribuie apă nepotabilă, care este utilizată doar în scop menajer- Soveja.

nu este monitorizată

-

Apă de profunzime

5 oraşe 1718* 2

48 comune 1796*

180

Apă de fântână 19 comune, care nu dispun de sisteme centralizate de alimentare cu apă potabilă, aceasta realizîndu-se din surse individuale sau publice , care pot fi fântâni, foraje, captări de izvoare.

- 6 (din izvoare captate) Primăriile nu au solicitat monitorizarea calităţii apei din sursele publice.

6

*total probe (pentru ex. microbiologic şi fizico-chimic) analizate in laboratorul DSP.


- 82 -

Tabel 3.4.1.8. Situaţia probelor analizate în laboratorul din cadrul DSP (rezultatele monitorizării calităţii apei produse şi distribuite prin sistemele centralizate de alimentare cu apă potabilă

Anul Nr. probe

recoltate

Necoresp.

fizico-chimic

Necoresp.

nitraţi

Necoresp.

microbiologic

2009 3207 103 27 42

2010 3653 93 27 18

2011 3663 130 52 13

2012 2468 64 27* 7

2013 3529 125 33 56

* 23 de probe provin din instalaţii autorizate cu derogare pentru parametrul chimic "nitraţi", iar concentraţiile nu au depăşit valoarea stabilită prin derogare de 100mg/l. Monitorizarea radioactivităţii apei potabile: S-au analizat, în cadrul laboratorului "Igiena Radiaţiilor" Galaţi, 47 de probe de apă (din mediul urban şi rural) care s-au încadrat în limitele stabilite de Legea 458/2002,republicată. Pentru apa provenită din cele 3 ZAP-uri din comuna Andreiaşu, s-a recomandat monitorizarea atentă a radioactivităţii. Tendinţe , măsuri, stadiu de realizare ( investiţii privind înlocuirea reţelei de distribuţie apă potabilă, stadii programe ISPA, etc). Anual s-au înregistrat îmbunătăţiri parţiale ale sistemelor de alimentare cu apă potabilă prin: dotări cu staţii de clorinare cu clor gazos sau hipoclorit, înlocuirea reţelelor de distribuţie, fie prin accesarea de fonduri europene, fie din surse guvernamentale. Operatorul SC CUP SA a preluat spre administrare sistemele de alimentare cu apă din mediul rural. La sistemele centrale de aprovizionare cu apă ce aparţin SC CUP SA , se vor finaliza lucrările de modernizare, extindere şi reabilitare în 2015. 3.4.2. Apa de îmbăiere Singura zona de îmbăiere autorizată de pe teritoriul judeţului Vrancea este zona Doaga, amplasată pe malul stâng al râului Siret. SC Ţigănescu Prodcom SRL a deţinut Autorizaţia de gospodărire a apelor nr.68/13.12.2010 cu termen de valabilitate 31.12.2012 pentru baza de agrement Doaga. În perioada 2009-2011 în judeţ nu au existat zone naturale de îmbăiere amenajate şi autorizate sanitar. În anul 2012, Zona de îmbăiere Doaga a fost autorizată sanitar. În cadrul programului de monitorizare, s-au prelevat 2 probe de apă de îmbăiere, probele fiind 100% conforme Legii nr. 459/2002 şi HG nr. 456/2008. În anul 2013 , administratorul Zonei de îmbăiere Doaga nu a făcut demersuri pentru solicitarea vizei Autorizaţiei Sanitare de Funcţionare şi nu mai îndeplineşte condiţiile de autorizare din următoarele motive: - nerespectarea obligaţiei de a monitoriza calitatea apei de îmbăiere pe durata sezonului de îmbăiere. - neanuntarea duratei sezonului de îmbăiere şi neînceperea monitorizării calităţii apei cu 15 zile înainte de începerea sezonului . - nereactualizarea datelor din dosarul de autorizare, anterior.


- 83 -

În sezonul de îmbăiere 2013, s-au prelevat 2 probe de apă care au fost neconforme Legii nr. 459/2002 şi HG nr. 456/2008, din punct de vedere microbiologic pentru parametrul "enterococi " Zone neamenajate Având în vedere că teritoriul administrativ al judeţului Vrancea este străbătut de râurile Putna, Siret şi Trotuş, în anul 2013, DSP Vrancea a derulat o acţiune de identificare a zonelor naturale de îmbăiere neamenajate, dar utilizate tradiţional de localnici sau turişti . Direcţia de Sănătate Publică a stabilit că nu pot fi considerate "zone de îmbăiere" şi nu a monitorizat calitatea apei pe aceste râuri, datorită numărului mic de utilizatori (cu mult mai mic de 150 de persoane pe zi, stipulat în art. 2 lit b) din H.G. nr. 88/2004, precum şi lipsei condiţiilor minime de scăldat (malurile rîurilor fiind neamenajate, abrupte). AdministraţiiIe publice locale în al căror teritoriu au fost identificate aceste aşa-zise "zone de îmbăiere neamenajate", au montat panouri-avertizoare pentru informarea populaţiei locale şi a turiştilor, cu înscrisurile "Zonă necontrolată sanitar şi nerecomandată îmbăierii" şi "scăldatul interzis".

3.5. Apele uzate

3.5.1.Analiza indicatorilor de calitate a apelor uzate evacuate a fost efectuată la nivelul judeţului, după cum urmează: -de către operatori economici prin sisteme proprii de automonitorizare; -de către A.P.M. Vrancea, în cadrul laboratorului

Tabel 3.5.1.1. Structura apelor uzate evacuate în 2013

Nr.

crt

Activitatea din economia

naţională

Volum

total ape

evacuate

(mii. mc)

Volum

suficient

epurat

(mii. mc)

Volum

insuficient

epurat

(mii. mc)

Volum de apă

uzată

neepurată

(mii. mc)

1 Industrie alimentară 58,104 0 58,104 -

2

Industria hârtiei 1217,0 1097,0 120,0 -

3 Transporturi 2,6 2,6 0 -

4 Gospodărire comunală 7560,8 6275,8 1285,0 -

5 Construcţii 122,0 75,0 47,0 -

TOTAL 8960,504 7450,4 1510,104 -

* La CUP Focşani, depăşiri ocazionale (5836,8mii mc) la indicatorul azotaţi, la ceilalţi indicatori monitorizaţi înregistrându-se valori mult sub limitele impuse prin HG 352/2005 – NTPA 001.


- 84 -

Tabel. 3.5.1.2 . Reţele de canalizare – mediul urban

Judeţ

Primăria sau

agentul

economic

operator

Lungime(km)

Volum

evacuat

(mii mc)

Număr

Localităţi

Populaţie

racordată/grad

de racordare

Vrancea CUP Focşani 106,1 6042,5 1 66000/67

Vrancea CUP Focşani –

Suc Adjud 22,6 857,8 1 12500/68


Suc Panciu 22,2 233,4 1 4521/52


Suc Odobeşti 16,76 129,6 1 2550/29

Vrancea CUP Focşani-

Suc Mărăşeşti 18,5 176,6 1 4935/39

Total 186,16 7439,9 5 78006/53

Tabel 3.5.1.3 Reţele de canalizare – mediu rural

3.5.2.Substanţe poluante şi indicatori de poluare ai apelor uzate

Tabel 3.5.2.1. Poluanţii monitorizaţi de SGA Vrancea la următorii operatori economici

Surse de

poluare

Domeniu de

activitate

Emisar

Volum ape

uzate evacuate

in 2013( mii mc)

Poluanţi

specifici

SC CUP SA

Focşani

Alimentare cu

apă , colectare şi

tratare ape uzate

Râu Putna 6042,5 pH,MTS, CBO5,

CCO-Cr,Nt,

Pt,Detergenti,

Rez. Filtrat

SC CUP SA – Alimentare cu Râu Trotuş 857,8 pH,MTS, CBO5,

Judeţ Primaria sau

agentul

economic

operator

Lungime

( km)

Volum

evacuate

( mii mc)

Numar

localitaţi

Populaţie

racordată /

grad de

racordare(%)

Vrancea Primaria

Vidra

14,23 40,327 1 621/10

Vrancea Primaria

Gugesti

17,31 27,329 1 4080/70

Vrancea Primaria

Gologanu

18,315 1,054 1 700/23

Vrancea Primaria

Tulnici

9,50 22,399 1 100/17

Vrancea Primaria

Soveja

10,03 15,093 1 540/25

Total 69,385 106,202 5


- 85 -

SUC Adjud apă , colectare şi

tratare ape uzate

CCO-Cr,Nt,

Pt,Detergenti,

Rez. Filtrat

SC CUP SA –

SUC Marasesti

Alimentare cu


tratare ape uzate

Râu Siret 176,6 pH,MTS, CBO5,

CCO-Cr,Nt,

Pt,Detergenti,

Rez. Filtrat

SC CUP SA

SUC Panciu

Alimentare cu


tratare ape uzate

Râu Şuşiţa 233,4 pH,MTS, CBO5,

CCO-Cr,Nt,

Pt,Detergenti,

Rez. Filtrat

SC CUP SA –

SUC Odobesti

Alimentare cu


tratare ape uzate

Râu Milcov 129,6 MTS,CBO5,

CCO-Cr,Nt,

Pt,Detergenti,

Rez. Filtrat

SC Vrancart SA

Adjud

Fabricare hârtie

igienica si carton

ondulat

Râu Siret 1217,5 pH,MTS, CBO5,

CCO-Cr, Nt,

Pt,S2-

/H2S, Rez.

Filtrat, Fenoli

Pentru conformarea cu cerinţele din Capitolul 22-Protecţia mediului înconjurător din Angajamentul României cu CE, unităţile de gospodărie comunală au întocmit Programe de etapizare cu măsuri privind întocmirea unor studii de fezabilitate privind extinderea, reabilitarea şi modernizarea reţelelor de canalizare şi a staţiilor de epurare precum şi a documentaţiilor pentru accesarea de fonduri. SC CUP SA Sucursala Focşani-Staţia de epurare a oraşului Focşani a fost retehnologizată, modernizată şi extinsă , in prezent staţia realizând tratarea avansată a apelor uzate orăşeneşti, indicatorii de calitate ai efluentului incadrându-se în limitele prevăzute de HG 352/2005-NTPA 001. Pentru celelalte oraşe ale judeţului Vrancea sunt în execuţie lucrările prevăzute în proiectul ”Reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare în judeţul Vrancea”, finanţat prin POS MEDIU-AXA 1. Lucrările vor fi finalizate în anul 2015.

Automonitorizarea

În anul 2013 s-au monitorizat apele uzate deversate de către următorii operatori economici:

SC VRANCART ADJUD (pH, suspensii, reziduu fix, CBO5, CCO-Cr, amoniu, fenoli, azotaţi, azotiţi, substanţe extractibile).

SC ROMSEH Tools FOCŞANI (pH , suspensii , Cr3+, CN - , substanţe extractibile).

SC ENET FOCŞANI ( pH , substanţe extractibile , temperatură , cloruri.)

SC VEF SA FOCŞANI (pH , suspensii , reziduu fix , Fe , substanţe extractibile).


- 86 -

SC CFR IRLU SA – Secţia IRLU Adjud (pH, materii totale in suspensie, CBO5, CCO-Cr, amoniu, substanţe extractibile, detergenţi, crom hexavalent);

SC CUP SA FOCŞANI (suspensii, reziduu fix, CBO5, CCO-Cr, amoniu, detergenţi, azotaţi, azotiţi, substanţe extractibile).

SC CUP SA - sucursala ODOBEŞTI (suspensii, reziduu fix, CBO5, CCO-Cr, amoniu, detergenţi, azotaţi, azotiţi, substanţe extractibile).

SC CUP SA - sucursala MĂRĂŞEŞTI (suspensii, reziduu fix, CBO5, CCO-Cr, amoniu, detergenţi, azotaţi, azotiţi, substanţe extractibile).

SC CUP SA - sucursala ADJUD (suspensii, reziduu fix, CBO5, CCO-Cr, amoniu, detergenţi, azotaţi, azotiţi, substanţe extractibile).

SC CUP SA - sucursala PANCIU (suspensii, reziduu fix, CBO5, CCO-Cr, amoniu, detergenţi, azotaţi, azotiţi, substanţe extractibile).

SC BEL ROM SAPTE SRL FOCŞANI (pH, suspensii, CBO5, CCO-Cr, amoniu, substanţe extractibile, detergenţi, fosfor total, reziduu fix)

S.C. AGROIND FOCŞANI (pH, suspensii,reziduu fix, CBO5, CCO-Cr, amoniu, fosfor total, detergenţi).

ZANFIR SNC ( CBO5, detergenţi anionici, substanţe extractibile cu solvenţi, materii în suspensie, pH);

SNTFC “CFR CĂLĂTORI SA”, Sucursala Tansport Feroviar de Călători Galaţi, subunitatea PAE Mărăşeşti (pH, CCO-Cr, amoniu substanţe extractibile cu eter de petrol);

SC VINEXPORT TRADE – MARK SA (suspensii, CBO5, CCO-Cr, amoniu,fosfor total, cloruri, detergenţi, substanţe extractibile). *SC BEL ROM SAPTE SRL (azot amoniacal, CCO-Cr, CBO5, detergent anionici, substante extractibile cu solvent, materii in suspensie, pH, fosfor total, reziduu filtrate)

Faţă de concentraţiile maxime admise de Normativele şi actele de reglementare existente s-au înregistrat depăşiri la SC CUP SA şi SC BEL ROM ŞAPTE SRL după cum urmează:

luna ianuarie 2013 - Azotaţi - SC CUP SA Focşani – staţia de epurare - Amoniu - SC CUP SA Focşani – sucursala Odobeşti - Amoniu - SC CUP SA Focşani – sucursala Mărăşeşt luna februarie 2013 - Amoniu - SC CUP SA Focşani – sucursala Odobeşti luna martie 2013 - Azot amoniacal - SC CUP SA Focşani – staţia de epurare - Amoniu - SC CUP SA Focşani – sucursala Odobeşti luna aprilie 2013 - Amoniu - SC CUP SA Focşani – sucursala Odobeşti - Azotiţi - SC CUP SA Focşani – sucursala Mărăşeşti luna mai 2013 - Amoniu - SC CUP SA Focşani – sucursala Adjud luna iunie 2013 - Detergenţi anionici, materii în suspensie – SC BEL ROM ŞAPTE SRL Luna octombrie 2013 - CCO-Cr la SC CUP SA Focşani - sucursala Odobeşti. Luna noiembrie 2013 - Amoniu la SC CUP SA Focşani - sucursala Odobeşti - Cloruri la la SC CUP SA Focşani – sucursala Mărăşeşti


- 87 -

Depăşirile se datorează în general funcţionării necorespunzătoare şi capacităţii de epurare subdimensionate a staţiilor de epurare. APM Vrancea a efectuat analize fizico-chimice de laborator la următoarele unităţi care prezintă impact asupra apelor de suprafaţă: - SC VRANCART SA ADJUD

- CUP SA - sucursala ADJUD - CUP SA FOCŞANI - CONSILIUL LOCAL GUGEŞTI - CUP SA- sucursala MĂRĂŞEŞTI - CUP SA - sucursala ODOBEŞTI - CUP SA - sucursala PANCIU

Concluzii : Faţă de concentraţiile maxime admise de Normativele şi actele de reglementare existente s-au înregistrat depăşiri la următorii indicatori monitorizaţi : Tabel 3.5.2.2 Poluanţii la care s-au înregistrat depăşiri Sursa de apă uzată

Receptor Poluanţi la care s-au înregistrat depăşiri

CUP SA - sucursala ADJUD

râu Trotuş

ianuarie, martie, mai, iunie, iulie,august,septembrie,octombrie,noiembrie,decembrie: NH4; ianuarie, februarie, martie, mai,iulie,august,septembrie,octombrie,noiembrie,decembrie: detergenţi; ianuarie,decembrie: MTS ; ianuarie, februarie, martie, iulie,august,octombrie,noiembrie,decembrie: CCO-Cr

CUP SA Focşani

Râu Putna

septembrie:detergenţi

C.L. GUGEŞTI

râu Râmna

ianuarie, martie, aprilie,mai,iunie,iulie,august,octombrie,noiembrie,decembrie: NH4; ianuarie,septembrie,octombrie,noiembrie,decembrie: CCO-Cr; mai,septembrie,octombrie,noiembrie: detergenţi octombrie,decembrie: MTS

CUP SA - sucursala MĂRĂŞEŞTI

râu Siret

ianuarie, februarie, martie, aprilie, mai, iunie, iulie,august,septembrie,octombrie,noiembrie,decembrie: NH4, ianuarie, februarie, martie, aprilie, mai, iunie, iulie,august,septembrie,octombrie,noiembrie,decembrie: detergenţi; ianuarie, februarie, martie, aprilie, mai,august,septembrie,octombrie,noiembrie,decembrie: CCO-Cr; martie,august,septembrie,octombrie,noiembrie: MTS;

CUP SA - sucursala ODOBEŞTI

râu Milcov

ianuarie, februarie, martie, aprilie, mai, iunie, iulie,august,septembrie,octombrie,noiembrie,decembrie: NH4, ianuarie, februarie, martie, aprilie, mai, iunie, iulie,septembrie,octombrie,noiembrie,decembrie: detergenţi; ianuarie, februarie, martie, aprilie, iunie,august,septembrie,octombrie,noiembrie,decembrie:CCO-Cr; ianuarie, martie, aprilie, mai, iunie,octombrie,noiembrie,decembrie: MTS

CUP SA - sucursala PANCIU

pârâu Hăulita

februarie, martie, mai, iunie, iulie,august,septembrie,octombrie,noiembrie,decembrie: NH4, martie, iulie,august,septembrie,octombrie,noiembrie: detergenţi; februarie, iunie, iulie,august,septembrie,noiembrie,decembrie: CCO-Cr;


- 88 -

februarie, iunie,septembrie,decembrie: MTS

SC VRANCART SA - Adjud

râu Siret februarie, aprilie,august,noiembrie,decembrie:CCO-Cr; aprilie: detergenţi; aprilie: NH4

Indicatorii la care s-au înregistrat depăşiri cu ponderea cea mai mare o reprezintă indicatorii: amoniu, CCO-Cr şi detergenţi. 3.5.3.Tendinţe şi priorităţi în reducerea poluării apelor uzate În judeţul Vrancea, volumul total de ape uzate evacuate în anul 2013, a fost de 8960,504 mii. mc, în scădere faţă de anul precedent, (10 076) în toate sectoarele (industria alimentară, industria hârtiei, transporturi, gospodărie comunală). În acest context, pe ansamblu, se constată creşterea volumului de apă care a fost suficient epurat şi scăderea volumului de apă insuficient epurat. În particular, pentru sectorul gospodăriei comunale constatăm că în condiţiile reducerii volumului de ape uzate, a crescut eficienţa de epurare. O problemă nerezolvată în anii anteriori inclusiv în anul 2013, o reprezintă evacuările de ape menajere provenite din localităţile urbane şi rurale, care nu şi-au realizat încă staţii de epurare noi/ retehnologizate. De asemeni, chimizarea în exces a agriculturii a determinat modificarea echilibrului solului şi acumularea în sol, existând posibilitatea şi în apa freatică, de substanţe minerale. Din analiza evoluţiei calităţii apelor de suprafaţă s-a constatat o tendinţă de scădere a influenţei surselor de poluare asupra apelor de suprafaţă, a acviferelor freatice. Rezultate bune s-au identificat în ceea ce priveşte monitorizarea nutrienţilor unde s-au înregistrat concentraţii sub limita maximă admisă prevăzută de normativele în vigoare. În ceea ce priveşte apa potabilă evidenţiem modificări la nivelul anului 2013 în sensul măririi reţelei de distribuţie, reţeaua de canalizare s-a îmbunătăţit sub aspectul creşterii numărului de locuitori racordaţi la reţeaua de canalizare. Asistăm la creşterea volumului de ape uzate suficient epurate, ceea ce înseamnă o un efect pozitiv asupra calităţii apei. În ceea ce priveşte evoluţia volumelor de ape uzate evacuate se remarcă tendinţa descrescătoare a acestora în anul 2013, comparativ cu anul 2012, la nivelul tuturor activităţilor. În prezent, sunt în execuţie lucrările prevăzute în proiectul „Reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare în judeţul Vrancea”, finanţat prin Programul Operaţional Sectorial Mediu – Axa Prioritară 1. Lucrările vor fi finalizate în anul 2015. 3.6. Poluări accidentale Poluarea accidentală a apelor reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau bacteriologice ale apei, produsă prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei erori, omisiuni, neglijenţe ori calamitaţi naturale şi în urma căreia apa devine improprie folosirii posibile înainte de poluare. Poluarea accidentală este, de cele mai multe ori, de intensitate mare şi de scurtă durată. În cazul unei poluări accidentale majore pot avea loc produceri de mari daune atât oamenilor cât şi mediului prin emisii importante de substanţe periculoase în cursurile de apă. Inlăturarea efectelor se realizează prin limitarea răspândirii,

colectarea, neutralizarea și distrugerea poluanţilor în vederea restabilirii situaţiei normale și refacerii echilibrului ecologic. In anul 2013 nu s-au înregistrat poluări accidentale a apelor de suprafaţă.Pentru apele subterane s-au înregistrat 2 poluări accidentale, datele sintetice sunt prezentate in tabelul următor:


- 89 -

Data /ora raportarii

Episod poluare Emitent avertizare

Măsuri înteprinse/ sancţiuni

Obs.

Localizare (localitate, judeţ, etc)

Perioada de

producere

Factor de mediu afectat

(aer, apă, sol,

padure) localizare

Poluator Substanţa poluantă

Cauze/ efecte

19.02. 2013/ 10:47

zona Parc 4 Burcioaia, cca 300 m Est de staţie

- -apă (braţ al râului Siret) -sol (maluri braţ Siret) -vegetaţie (maluri braţ Siret)

nu a fost identificat

produs petrolier

-constatări: scurgere de produs petrolier pe malul drept al unui braţ al râului Siret, la cca 300m Est de Staţie, irizaţii pe luciul apei şi în zona vegetaţiei de mal între cele două baraje -cauze neelucidate

SC OMV PETROM SA

ASSET IX Moldova Sud

-măsuri la sursă: SC OMV PETROM SA (operator economic al parcului de sonde 4 Burcioaia) a realizat: *jomp de colectare în care a fost depus material absorbat *decopertare sol pe traseul conductei de amestec a sondei 630 aflată cel mai aproape de incident -măsuri de reducere şi/sau eliminare a efectelor : SC Oil Depol Service SRL Constanţa solicitat de OMV Petrom pentru remedierea situaţiei apărute, a realizat: *montare 156 ml baraj absorbant şi 121 ml baraj de reţinere *aplicare 1,5 t

Urmare a realizării de către SC OMV PETROM SA ASSET IX Moldova Sud, a lucrărilor de investigare a traseelor de conductă transport produs petrolier aflate în apropierea incidentului, nu au fost identificate situaţii anormale de funcţionare.


- 90 -

absorbant natural şi cca 300 batiste absorbante *defrişare vegetaţie în zona malurilor afectate, decopertare sol contaminat de pe cele două maluri ale braţului Siretului, stocare temporară pe platformă amenajată în vederea eliminării conform prevederilor legale. SGA Vrancea a prelevat trei probe din apa de suprafaţă (aval de barajele 1 şi 2 şi amonte confluenţă r.Siret) în vederea efectuării analizelor de laborator.Nu s-au înregistrat neconformităţi la indicatorul analizat, respectiv CCO Mn.

13.05. 2013 poluare remanentă ca urmare a eveni mentului produs în 13.02.

Focşani, str.Verde nr.14E locuinţa d-lui Costianu Nică aflată în apropierea domeniului

- -pânza freatică

conducta ţiţei aparţinând SC CONPET SA Ploieşti

produs petrolier

-cauze: avarie în 13.02.2013 la conducta 20” Bărăganu-Oneşti aflată în conservare -efecte: *scurgerea ţiţeiului remanent ceea ce

SC CONPET SA Ploieşti-

Direcţia Operare Sectorul Bărăganu

Incepând cu 13.02.2013: -măsuri la sursă: excavare sol până la adâncimea la care e poziţionată conducta de ţiţei ,cca 3,5m, pentru localizare tronson

Ecologizarea zonei realizată de SC Envirotech SRL Constanţa în baza


- 91 -

2013/ 11:46

public din str.Calea Moldovei nr.14 ( limitrof sediului SC Metale Internaţional SRL)

a condus la apariţia pe sol, în data de 13.02.2013 a două pete de produs petrolier, suprafaţa totală 20 mp *contaminarea în 13.05.2013 a sursei de apă a locuinţei d-lui Costianu Nică aflată în apropiere, mun.Focşani, str.Verde nr.14E (ca urmare a sesizării d-nului Costianu Nica nr.403/2013 inaintată la GNM CJ Vrancea)

afectat; manşonare tronson de conductă avariată) -măsuri de reducere şi/sau eliminare a efectelor: intervenţie cu material absorbant; decopertare sol afectat, predare la SC ENVIROTECH SRL Constanţa în vederea neutralizării; prelevare probă de sol din zona contaminată, limitrof SC Metale Internaţional SRL (.Conform Raportului de încercare nr.89/14.03.2013 parametrii analizaţi se înscriu sub valoarea limită admisibilă prevăzută de Ord.MAPM nr.756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului); prelevare de probe de apă din sursa de alimentare cu apă a d-nului Costianu

contractului nr. S-CA 410/2010 privind serviciile de ecologizare a fost finalizată în 28.02.2013. SC Conpet SA a înaintat Studiul de caracterizare a zonei subterane poluate întocmit de


- 92 -

Nica şi transmitere buletin de analiză către GNM-CJ Vrancea, termen 10.05.2013 (Conform Raportului Tehnic nr.RO-FLU-2013-0023RT din 29.04.2013 elaborat de OMV Petrom SA-ICPT Câmpina apa analizată conţine hidrocarburi aromate BTEX peste limita admisă); GNM-CJ Vrancea a impus SC CONPET SA prin Raportul de inspecţie nr.328/09.05.2013 realizarea următoarelor obiective: *studiu de caracterizare a zonei subterane poluate termen 21.06.2013 *punerea în aplicare a soluţiilor de remediere rezultate în urma studiului.Termen de notificare GNM-CJ Vrancea : începând cu 22.06.2013

către Asociaţia Hidrologilor din România şi Programul de monitorizare a calităţii acviferului freatic din zona aferentă incidentului (zona de est a mun.Focşani, str.Verde). Programul având măsuri cu termen final 30.09.2014 cuprinde: monitorizarea freaticului din zona avariei în 2 foraje hidrogeologice şi 10 puţuri de apă, în perioada septembrie 2013-februarie 2014; prelucrarea rezultatelor obţinute la indicatorul TPH; vidanjarea puţului d-lui Costianu Nica; prelucrarea


- 93 -

rezultatelor obţinute şi stabilirea necesităţii continuării programului de probare şi vidanjare

Tabel 3.6.1.Centralizatorul poluărilor accidentale pentru apele subterane în anul 2013


- 94 -

Aspectul cel mai important pentru protecţia calităţii resurselor de apă îl constituie

activitatea de prevenire și combatere a poluărilor accidentale. În anul 2013 au fost executate şi recepţionate 15 lucrări de investiţii cu sprijinul Fondului Social al Uniunii Europene şi cu bugetul statului:

1. Consolidare de mal parau Milcov la Andreiasu – Rachitosu ,com. Andreiasu 2. Amenajare rau Zabala la Nereju , com. Nereju 3. Amenajare rau Zabala la Naruja – etapa I , com. Naruja 4. Regularizare parau Prahuda etapa I si II, com. Paltin 5. Amenajare rau Zabala comuna Paltin 6. Consolidari de mal parau Dragomira la Soveja ,com. Soveja 7. Protectie statie alimentare cu apa Chetroaia – Panciu ,com. Straoane 8. Amenajare rau Putna la Tifesti - etapa I , com. Tifesti 9. Consolidare de mal rau Putna la Bolotesti , com. Bolotesti 10. Regularizare rau Putna la Vidra , com. Vidra 11. Regularizare parau Milcov la Supusi – Odobesti ,oras Odobesti 12. Amenajare rau Zabala la Spulber , com. Spulber 13. Suprainnaltarea digurilor rau Rm. Sarat pe sectorul Slobozia Botesti –

Maicanesti , com. Maicanesti 14. Consolidare mal drept rau Siret sector Vadu Rosca – Vulturu , com. Vulturu 15. Regularizare parau Susita la Cimpuri.

La sfârşitul anului 2013 se aflau în administrarea SGA Vrancea următoarele lucrări: 1. Diguri de apărare împotriva inundaţiilor cu o lungime de: 81,3 km 2. Regularizări de rîuri: 103,06 km 3. Consolidări şi apărări de maluri: 30 km 4. Derivaţii canal Siret-Bărăgan 5,70 km, canal evacuare Modruzeni 2,810 km. Au fost executate lucrări de întreţinere la lucrările aflate în administrarea S.G.A. Vrancea ( refacere lucrări apărare, cosiri). 3.7. Managementul durabil al resurselor de apă 3.7.1. Presiuni semnificative asupra resurselor de apă Principala presiune asupra stării apelor de suprafaţă este exercitată de către om prin deversarea în emisari a apelor uzate neepurate sau insuficient epurate. În conformitate cu Directiva Cadru APĂ 2000/60/EC transpusă în legislaţia naţională prin Legea nr. 310/2004 (modifică şi completează Legea apelor nr. 107/1996), în cadrul planurilor de management bazinale au fost considerate presiuni semnificative presiunile care au ca rezultat neatingerea obiectivelor de mediu pentru corpul de apă. Categorii de presiuni:punctiforme, difuze, hidromorfologice. Presiuni punctiforme:aglomerări umane, industria, agricultura. Aglomerările umane (identificate în conformitate cu cerinţele Directivei privind epurarea apelor uzate urbane - Directiva 91/271/EEC), sunt considerate surse semnificative de poluare, dacă au: -peste 2000 locuitori echivalenţi (l.e.) având sisteme de colectare a apelor uzate cu sau

fără staţii de epurare și care evacuează în resursele de apă;

-mai puţin de 2000 l.e. având sistem de canalizare centralizat;

-sistem de canalizare unitar dar nu au capacitatea de a colecta și epura amestecul de ape uzate şi ape pluviale în perioadele cu ploi intense.


- 95 -

Industria:

-Instalaţiile care intră sub incidenţa Directivei privind prevenirea și controlul integrat al poluării – 96/61/EC (Directiva IPPC) - inclusiv unităţile care sunt inventariate în Registrul Polunaţilor Emişi (EPER) sau în Registrul Poluanţilor Emişi şi Transferaţi (E-PRTR) care sunt relevante pentru factorul de mediu - apă; -Unităţile care evacuează substanţe periculoase (lista I şi II) şi/sau substanţe prioritare peste limitele legislaţiei în vigoare (în conformitate cu cerinţele Directivei 2006/11/EC care înlocuieşte Directiva 76/464/EEC privind poluarea cauzată de substanţele periculoase evacuate în mediul acvatic al Comunităţii;

-Alte unităţi care evacuează în resursele de apă şi care nu se conformează legislaţiei în vigoare privind factorul de mediu apă. Agricultura:

-fermele zootehnice sub incidenţa Directivei privind prevenirea și controlul integrat al poluării – 96/61/EC (Directiva IPPC) - inclusiv unităţile care sunt inventariate în Registrul Poluanţilor Emişi (EPER) care sunt relevante pentru factorul de mediu - apă; -fermele care evacuează substanţe periculoase (lista I şi II) şi/sau substanţe prioritare peste limitele legislaţiei în vigoare (în conformitate cu cerinţele Directivei 2006/11/EC care înlocuieşte Directiva 76/464/EEC privind poluarea cauzată de substanţele periculoase evacuate în mediul acvatic al Comunităţii); -alte unităţi agricole cu evacuare punctiformă şi care nu se conformează legislaţiei în vigoare privind factorul de mediu apă. Presiunile difuze sunt date de: - aglomerările umane/localităţile care nu au sisteme de colectare a apelor uzate sau

sisteme corespunzătoare de colectare și eliminare a nămolului din staţiile de epurare, precum și localităţile care au depozite de deşeuri menajere neconforme;

- ferme agrozootehnice care nu au sisteme corespunzătoare de stocare/utilizare a dejecţiilor, localităţile identificate ca fiind zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole, unităţi care utilizează pesticide şi nu se conformează legislaţiei în vigoare, alte unităţi/activităţi agricole care pot conduce la emisii difuze semnificative;

- depozite de materii prime, produse finite, produse auxiliare, stocare de deşeuri neconforme, unităţi ce produc poluări accidentale difuze, situri industriale abandonate. Presiunile hidromorfologice sunt date de categoriile de lucrări hidrotehnice care se regăsesc la nivelul bazinelor/spaţiilor hidrografice (baraje/acumulări), derivaţii, regularizări, îndiguiri şi apărări de maluri, executate pe corpurile de apă în diverse scopuri (energetic, asigurarea cerinţei de apă, regularizarea debitelor naturale, apărarea împotriva efectelor distructive ale apelor, combaterea excesului de umiditate, etc), cu efecte funcţionale pentru comunităţile umane. Alte tipuri de presiuni antropice semnificative pot fi cele date de activităţile de piscicultură / acvacultură, extragerea balastului şi nisipului din albiile minore ale cursurilor de apă, exploatările forestiere etc. 3.7.2. Strategii şi acţiuni privind managementul durabil al resurselor de apă Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice este autoritatea centrală care elaborează strategia şi politica naţională în domeniul gospodăririi apelor, asigură coordonarea şi

controlul aplicării reglementărilor interne și internaţionale în acest domeniu, prin administraţia Naţională “Apele Române” şi unităţile subordonate. Cadrul legislativ privind gestionarea resurselor de apă în România se axează pe cerinţele următoarelor directive europene:


- 96 -

Directivei Cadru Apa 60/2000/CEE

Directiva 75/440/EEC – apa de suprafaţă destinată potabilizării;

Directiva 76/464/EEC – eliminarea treptată a substanţelor prioritare/prioritar periculoase,

Directiva 91/676/EEC – poluarea cu azotaţi din surse agricole,

Directiva 78/659/EEC – calitatea apelor dulci care necesită protecţie sau îmbunătăţire pentru a susţine viaţa peştilor,

Directiva 91/271/EEC – epurarea apelor uzate urbane. In România, Legea Cadru privind gestionarea resurselor de apă este dată de Legea 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare. Obiectivul central al Directivei Cadru Apa este acela de a obţine o „stare bună” pentru toate corpurile de apă, atât pentru cele de suprafaţă cât şi pentru cele subterane, cu excepţia corpurilor puternic modificate şi artificiale, pentru care se defineşte „potenţialul ecologic bun”. Conform acestei Directive, Statele Membre ale UE trebuie să asigure atingerea stării bune a tuturor apelor de suprafaţă până în 2015. România are de îndeplinit următoarele obiective principale: pentru punerea în aplicare a Directivei Europene 91/271/CEE pentru apa uzată

din mediul urban: până la 31 12 2013 trebuie să asigure reţeaua de canalizare pentru

comunităţile a căror populaţie depăşeşte 10.000 locuitori; până la 31 12 2015 trebuie să asigure staţii de epurare pentru tratarea

apei uzate la standardele convenite pentru comunităţile a căror populaţie depăşeşte 10.000 locuitori;

pâna la 31 12 2015 trebuie să asigure reţeaua de canalizare pentru comunităţile a căror populaţie depăşeşte 2.000 locuitori;

pâna la 31 12 2018 trebuie să asigure staţii de epurare pentru tratarea apei uzate la standardele convenite pentru comunităţile a căror populaţie depăşeşte 2.000 locuitori.

pentru punerea în aplicare a Directivei CE 98/83/CE pentru calitatea apei folosită pentru consum:

până la 31 12 2010, conformarea la prevederile directivei cu privire la parametrii: grad de oxidare, amoniu, nitraţi, grad de turbiditate, aluminiu, fier, metale grele, pesticide, mangan în cazul localităţilor cu un număr de

locuitori mai mare de 100.000; până la 31 12 2010, conformarea la prevederile directivei cu privire la

parametrii: grad de oxidare şi turbiditate pentru localităţile cu o populaţie între 10.000 si 100.000 locuitori;

până la 31 12 2010, conformarea la prevederile directivei cu privire la parametrii: grad de oxidare şi mangan în cazul localităţilor cu un număr

mai mic de 10.000 locuitori până la 31 12 2015 conformarea la prevederile directivei cu privire la

parametrii: amoniu, nitraţi, aluminiu, fier, metale grele, pesticide, mangan în cazul localităţilor cu o populaţie cuprinsă între 10.000 şi 100.000 locuitori;

până la 31 12 2015 conformarea la prevederile directivei cu privire la parametrii: amoniu, nitraţi, grad de turbiditate, aluminiu, fier, metale grele şi pesticide în cazul localităţilor cu un număr mai mic de 10.000 locuitori

până la 31 12 2015, în cazul satelor care nu sunt conectate la un sistem centralizat de alimentare cu apa, autorităţile locale sunt responsabile cu identificarea de soluţii alternative şi cu asigurarea conectării la sistemul


- 97 -

centralizat existent sau realizarea de investiţii pentru dezvoltarea unuia nou.

Pentru atingerea obiectivelor de mediu până în anul 2015, prin planurile de management al bazinelor hidrografice s-au prevăzut măsuri pentru implementarea cerinţelor europene în domeniul apelor, iar acolo unde acestea nu sunt suficiente, se aplică măsuri suplimentare pentru atingerea stării/potenţialului ecologic bun şi a stării

chimice bune.

raport anual privind starea mediului În judeŢul …apmvn-old.anpm.ro/upload/137183_capitolul 3...

Documents