raport anual annual report - 1asig.ro · 2007-06-14 · În tot acest melanj monetar, a urmat poate...

ASIBAN S.A. ANNUAL REPORT 2004 I

R A P O R T A N U A L A N N U A L R E P O R T

II RAPORT ANUAL 2004 ASIBAN S.A.

Ilie MIHAIVicepreşedinte

BCR

Ioan NICULESCUVicepreşedinte

BRD – Groupe Société Générale

Constantin TECULESCU Preşedinte CEC

1 ian – 10 sep 2004

Mario SIMULESCUEconomist

Pieţe de CapitalBCR

Adela PASCUSecretar General

BRD – Groupe Société Générale

Bogdan OPREADirector

Pieţe de CapitalCEC

MEMBRII ACŢIONARI

FOUNDING SHAREHOLDERS

BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂBRD - GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALECASA DE ECONOMII ŞI CONSEMNAŢIUNIBANCA TRANSILVANIASOCIETATEA COMERCIALĂ DE SEMNALIZĂRI ŞI AUTOMATIZĂRI FEROVIARE

ADUNAREA GENERALĂ A ACŢIONARILOR29 APRILIE 2005GENERAL ASSEMBLY OF SHAREHOLDERSAPRIL 29, 2005

MEMBRII CONSILIULUI DE ADMINISTRAŢIE

MEMBERS OF THE BOARD

ASIBAN S.A. ANNUAL REPORT 2004 1

Enache JIRUPreşedinte CEC

10 sep – 31 dec 2004

Nicolae PLOAŢĂVicepreşedinte

Banca Transilvania

Ion CAPANUDirector General

ISAF

Dorel PITIDirector

Reprezentanţa BucureştiBanca Transilvania

Doru SECELEANUPreşedinte

ISAF

2 RAPORT ANUAL 2004 ASIBAN S.A.

În ziua de azi, când schimbarea devine constanta omenirii, când viteza de reacţie a unei societăţi, indiferent de obiectul ei de activitate, devine ea însăşi marfă, când progresul tehnic al omenirii creşte exponenţial, când riscurile sunt mai mari ca niciodată şi înregistrează acelaşi ritm exponenţial de creştere, ASIBAN îşi marchează personalitatea, considerând că cel mai mare risc este să nu rişti.

Today, when change becomes a mankind constant, when the reaction speed of a company becomes a commodity itself, when technical progress grows exponentially, when risks are bigger than ever and grow in the same rythm, ASIBAN wreaths its personality, considering that the biggest risk is to not risk.


Încă sub semnul începutului de mileniu, domeniul asigurărilor din România a înregistrat în 2004 o creştere reală de peste 20%, superioară multor altor domenii, inclusiv a PIB-ului. În cel de-al optulea an de activitate, ASIBAN şi-a menţinut cota de piaţă de cca 5,5%, înregistrând o creştere reală de peste 22,5%. Provocarea unor noi factori de risc, precum: reducerea ponderii volumului de prime brute subscrise aferent clasei de asigurări credite şi garanţii, fluctuaţie de personal, creşterea daunalităţii au condus la o adaptare eficientă a managementului strategic al societăţii. Un portofoliu foarte echilibrat: cca 20% asigurări viaţă, cca 80% asigurări generale din care: auto 36,6%, credite şi garanţii 23,15%, incendiu 18,6%, aprobarea a peste 10 tipuri noi de poliţe de asigurare, dezvoltarea reţelei teritoriale prin înfiinţarea a 29 de unităţi teritoriale în toată ţara, o strategie diversificată de investiţii au constituit tot atâtea argumente pentru susţinerea unei dezvoltări durabile, în continuare, a societăţii. Darea în folosinţă a noului sediu al administraţiei centrale din Bucureşti ne-a permis să afirmăm, mai în glumă, mai în serios că, în 2004, ASIBAN a început să facă parte din „neamul lui Arcu' de Triumf ” al societăţilor de asigurare-reasigurare din România. Apropierea lui 007, nu James Bond, ci poate anul european al României, a agitat şi considerăm că va agita în continuare domeniul asigurărilor. Noi legi, noi reglementări, noi concepte, noi definiţii, un leu mai greu în 2005. O concurenţă mai acerbă, căreia nu-i poţi face faţă decât concurând-o. Prin a fi, a şti, a putea, adică prin... a reuşi. În ziua de azi, când schimbarea devine constanta omenirii, când viteza de reacţie a unei societăţi, indiferent de obiectul ei de activitate, devine ea însăşi marfă, când progresul tehnic al omenirii creşte exponenţial, când riscurile sunt mai mari ca niciodată şi înregistrează acelaşi ritm exponenţial de creştere, ASIBAN îşi marchează personalitatea, considerând că cel mai mare risc este să nu rişti. Pentru ceea ce am reuşit în 2004, dorim să mulţumim membrilor acţionari, angajaţilor, colaboratorilor, brokeri şi agenţi şi, în special, clienţilor noştri.

Still marked by the millennium, the Romanian insurance market had a real growth of more than 20% in 2004, higher to that from other fields, including the GDP.

Celebrating its eight year of activity, ASIBAN maintained its market share of approximately 5.5%, with a real growth in excess of 22.5%. The challenge presented by new risk factors, such as: a decrease in the volume of gross underwritten premium for credits and warranties, personnel fluctuations and claims level increase led to an efficient adaptation of its strategic management. A highly balanced portfolio: approximately 20% life insurance; approx. 80% non-life insurance, of which: motor: 36.6%, credit and warranties 23.15%, fire: 18.6%; the approval of 10 new policy types; the development of its territorial network, by establishing 29 territorial units nationwide; a diversified investment strategy – these are the arguments that furthered the company’s sustainable development. The commissioning of the new central administrative headquarters in Bucharest allowed us to say, jokingly, though on a serious note, that 2004 was the year when ASIBAN started to join the “Arch of Triumph’s kin” of the Romanian insurance and reinsurance companies.

Getting closer to 007, to not James Bond but possibly to Romania’s European year, has caused, and we think will continue to cause, a lot of commotion in the insurance world. New laws, new regulations, new concepts, new definitions, a heavier Leu in 2005. An increased competition that can be coped with only by facing it. By being, by knowing, by striving, that is by … succeeding.

Today, when change becomes a mankind constant, when the reaction speed of a company becomes a commodity itself, when technical progress grows exponentially, when risks are bigger than ever and grow in the same rythm, ASIBAN wreats its personality, considering that the biggest risk is to not risk.

For everything that we achieved in 2004, we want to thank our shareholders, our employees, our collaborators, brokers and agents and, first and foremost, our customers.

2004: ASIBAN ÎŞI MARCHEAZĂ PERSONALITATEA2004: ASIBAN WREATHS ITS PERSONALITY

MESAJUL PREŞEDINTELUI

THE PRESIDENT's MESSAGE

Dumitru Mugurel CERĂCEANUPreşedinte

President


Ştefan DICU Director General Adjunct Deputy General Manager

Mihai HĂLĂLĂU Auto

Motor

Georgeta DRAGOMIRESCU Economic

Accounting & FinancialAccounting & Financial

Ioan IACOB Credite şi garanţii Credit and Bond

Silvia CAPANU Comercial, Management Administrativ

Logistics, Supply & Administration

Mirela POP ViaţăLife

Gabriel SAUERMaritime, aviaţie şi transport Marine, Aviation and Cargo

Lucian MARIN Incendiu şi răspundere civilă

Fire and GTPL

Flavius TCACIUC ReasigurareReinsurance

DIRECTORI

BOARD OF DIRECTORS


RAPORT ANUAL ANNUAL REPORT

ArgumentViaţa Leului românesc

Moneda unei ţări este un atribut al suveranităţii şi o componentă a identităţii acelei ţări. O asemenea afi rmaţie ar fi fost primită cu aplauze în urmă cu zece ani şi ar fi , probabil, primită cu zâmbete ironice peste zece ani. În jurul nostru istoria schimbă ritmul, dând uneori senzaţia saltului peste etape. O parte a acestei istorii sunt şi banii, afl aţi atât în postura de consecinţă, cât şi în cea de cauză. Metamorfozaţi de-a lungul timpului, dintr-un cufăr cu piese de metal preţios, într-o succesiune convenţională de cifre pe un card de plastic, devenind un instrument imaterial de socoteală în viitor, banii şi-au amplifi cat exponenţial infl uenţa asupra oamenilor, devenind sinonimul puterii, indiferent de sfera de manifestare. Moneda naţională a României – LEU – a ajuns în preajma unei transformări importante în viaţa sa, un fel de examen difi cil: transformarea în EURO. Motiv pentru care am încercat să realizăm un scurt „curicullum vitae” al Leului românesc, pe care îl veţi putea aprecia răsfoind paginile acestei lucrări, care ar fi fost mai săracă în informaţii fără sprijinul Băncii Naţionale a României. Semnifi caţia temei alese este mai importantă dacă avem în vedere şi numele societăţii noastre: ASIBAN - asigurarea banilor.

ArgumentThe Life of the Romanian Leu

Th e currency of a country is an attribute of its sovereignty and a component of its identity. Such a statement would have been, for sure, welcome with a big round of applauses 10 years ago and, in ten years’ time, it would probably trigger a few ironical smiles. History changes pace around us, and sometimes it feels like a few stages were skipped.

Money is part of this history, both as consequence and cause alike. Over time, money transformed from a chest full of precious metal into a conventional succession of digits on a plastic card and turn into an immaterial counting tool in the future. In all this time, as its grip on people increased exponentially, it became the symbol of power, regardless of the environment where it was used.

Romania’s national currency – LEU – is about to undergo an important transformation process, a very diffi cult exam: turning into EURO. Th is is why we have tried to put together a short “résumé” for the Romanian LEU, that you can fi nd in the following pages, which would have been poorer without the support of the National Bank of Romania.

Th e meaning of the chosen theme is also important if we link it to the name of our company: ASIBAN - in romanian is an acronym for Money Insurance.

MESAJUL PREŞEDINTELUI

PIAŢA DE ASIGURÃRI DIN ROMÂNIA 2004

PRIVIRE DE ANSAMBLU

INDICATORI FINANCIARI

RAPORTUL AUDITORILOR

REASIGURĂRI

PERSPECTIVE

REŢEAUA TERITORIALĂ NAŢIONALĂ

CUPRINS CONTENTS

3

7

9

15

21

23

25

26

THE PRESIDENT’s MESSAGE

ROMANIAN INSURANCE MARKET - 2004

FINANCIAL AND TECHNICAL OVERVIEW

FINANCIAL INFORMATION

AUDITORS REPORT

REINSURANCE

PERSPECTIVES

TERRITORIAL NETWORK


Precursorii Leului

Istoria banilor pe teritoriul românesc se întinde pe cca 2500 de ani. Cel puţin asta reiese din izvoarele istorice existente. Dovada primelor manifestări monetare ne poartă în zona cetăţilor greceşti de la Marea Neagră, în secolul V î. Ch. (Histria, Callatis). În această perioadă a circulat DRAHMA HISTRIANĂ. Apoi, prima monedă considerată de unii istorici veritabil dacică este KOSON-ul, a cărui circulaţie se estimează că a început după anul 42 î. Ch.. O altă etapă o reprezintă folosirea, pe teritoriul statelor româneşti din secolul al XIII-lea, a DINARILOR BANALI, monedă venită din Slavonia. Prima piesă monetară cu numele de „ban” apare în 1365, în timpul domniei lui Vlaicu Vodă. Alt moment de referinţă este secolul al XVII-lea, când Talerul olandez de argint (numit şi TALER-LEU, datorită leului gravat pe revers) a circulat pe teritoriul statelor româneşti. În intervalele dintre momentele menţionate, în statele româneşti au mai circulat nenumărate monede, atât bătute de domnitorii autohtoni, cât şi aduse de popoarele migratoare. În tot acest melanj monetar, a urmat poate cel mai important moment în istoria banilor româneşti: în 1867 este votată prima lege care pune bazele sistemului monetar naţional. Moneda naţională a României devenea LEUL (denumire rămasă de la Talerul-Leu), iar subdiviziunea sa era BANUL (denumire rămasă, probabil, în urma circulaţiei dinarilor banali). Moneda nou instituită înlocuia astfel alte monede româneşti care aveau ca subdiviziuni 40 de parale.

The Precursors of the Leu

In Romania, the history of money is some 2,500 year old. At least according to existing historical sources. Th e proof of the fi rst monetary items takes us back to the time of Greek cities from the Black Sea, in the 5th century B.C. (Histria, Callatis). In this period, the Histrian Drachma was used as money. Th en, the fi rst genuine Dacian coin (considered so by certain historians) – the KOSON – started to be used, according to historical sources, starting with 42 B.C.

Another stage is represented by the use of ‘DINARI BANALI’, (Banal Denars) an old Slavonian coin, on the territory of the Romanian states in the 13th century. Th e fi rst monetary item called “ban” appears in 1365, during the rule of Vlaicu Voda.

Another benchmark is the 17th century, when the Dutch Silver Taler (also called TALER-LEU – lion -, because of the lion impressed on the reverse) circulated on the territory of the Romanian states.Between the aforementioned intervals, countless other coins, struck by Romanian rulers or brought over by migratory peoples, were used on the Romanian states’ territory.

Amidst this monetary mélange, the most important moment in the history of Romanian money occurred: 1867 is the year when the fi rst law, setting the bases of the national monetary system, is voted. Th e national currency became the LEU (lion – a name going back to the Taler-Leu) with the “ban” as its subdivision (probably a name coming from the Dinari Banali – banal denars). Th e newly introduced coin was replacing other Romanian coins, that used to have 40 parale as subdivisions.

Moneda de 1 Ban – 1867 The 1 Ban coin – 1867

Drahmă histriană Histrian Drachma

Dinar banal Banal Denar

Taler-leu Lion Taler

(Löewenthaler)


PIAŢA DE ASIGURĂRI DIN ROMÂNIA ÎN 2004THE ROMANIAN INSURANCE MARKET IN 2004

În 2004, piaţa românească a asigurărilor a fost mai puţin spectaculoasă din punct de vedere al evoluţiilor financiare, care n-au făcut decât să confirme aşteptările specialiştilor, însă a fost mult mai animată din punct de vedere legislativ. Într-o caracterizare mai plastică, am putea-o compara cu un jokeu înainte de intrarea la block-start, care pune la punct toate detaliile: verifică harnaşamentul, strânge curelele, alege potcoavele potrivite pentru terenul pe care urmează să concureze calul sau. Nu în ultimul rând, îşi priveşte competitorii şi îşi cântăreşte şansele pentru un rezultat bun. În cazul nostru, al pieţei asigurărilor – şi al României, în ansamblu – rezultat bun înseamnă integrarea europeană. În acest sens, în 2004 s-au amplificat acţiunile de reglementare a domeniului asigurărilor în spirit european. Pe de o parte, avem nu mai puţin de şapte legi promulgate care vizează direct piaţa asigurărilor. Dintre acestea, amintim: legea privind asigurările private de sănătate, legea privind pensiile ocupaţionale, legea privind fondurile de pensii administrate privat, legea privind redresarea financiară şi falimentul societăţilor de asigurare. Pe de altă parte, autoritatea de reglementare şi supraveghere a pieţei asigurărilor a contribuit, la rândul ei, cu seturi de norme privind, în mod direct, activitatea jucătorilor de pe piaţă. Acestea au vizat: sistemul de raportare contabilă a societăţilor comerciale de asigurare, de asigurare–reasigurare şi de reasigurare, precum şi a brokerilor de asigurare; sistemul de autorizare a brokerilor de asigurare şi/sau de reasigurare; actualizarea limitei minime a capitalului social vărsat al asigurătorilor. Acestora li s-au mai adăugat o serie de reglementări care vizează creşterea prudenţialităţii şi, implicit, protejarea intereselor asiguraţilor. Pe fundalul acestei adaptări legislative, evoluţia pieţei a fost „în trend”, creşterea reală faţă de anul anterior fiind de cca 20%. Concret, volumul total al primelor de asigurare subscrise de companii a fost de peste 35.000 de miliarde de lei, adică peste 860 de milioane de euro. Motiv pentru care se poate aprecia că, în 2005, piaţa va depăşi pragul de 1 miliard de euro. Dinamica a fost mai bună decât cea a Produsului Intern Brut, astfel că, faţă de anul anterior, a crescut gradul de penetrare a asigurărilor de la 1,4% la 1,53%, iar densitatea acestora a ajuns la 40 de euro pe cap de locuitor. În paralel cu măsurile legislative, evoluţia numărului de jucători de pe piaţa asigurărilor în 2004 arată o tendinţă de normalizare. Faţă de anul anterior s-a înregistrat o scădere a numărului de companii de asigurare (scădere care probabil se va accelera in următorii 2 ani), precum şi o creştere spectaculoasă a numărului de brokeri de asigurare (de la 174 la 247). Revenind la comparaţia hipică, am putea spune că, în 25 aprilie 2005, România a trecut „testul cântarului”, prin semnarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Startul va fi la 1 ianuarie 2007, moment pentru care trebuie sa fim bine pregătiţi toţi: şi jokeii, şi piaţa.

In 2004, the Romanian insurance market was less spectacular in what financial developments are concerned, thus confirming the educated expectations, but it was far more animated at a legislative level. To put it more clearly, we could compare it to a jockey, going through all the motions just before entering the block-start: he checks the harness, fastens the straps, chooses the right horseshoes for that surface and, not least, looks at its competitors and weighs his chances for a good result.

In our case, that is the insurance market – and Romania as a whole – a good result would be the accession to the European Union. In this respect, 2004 saw an increase in the regulatory actions for the insurance field, with a view to tune in to the European spirit.

On one hand, we have no less than seven newly issued laws directly aimed at the insurance market. Among these: the law on private health insurance, the law on occupational pensions, the law on private pension funds, the law on insurance financial redress and bankruptcy.

On the other hand, the insurance markets’ regulatory and supervisory authority also contributed with sets of norms directly related to the activity developed by market players. These norms targeted: the accounting system used by insurance undertakings and insurance brokers; the authorization system for insurance and/or reinsurance brokers; updating the minimum threshold for shareholders’ equity.

Other regulations on increasing prudentiality and, implicitly, protecting the interests of policyholders added to the aforementioned ones.

Given this legislative adaptation, the market evolution followed the trend, with a real growth of some 20%, as compared to the previous year. More concretely, the total company underwritten premium volume exceeded 35,000 billion Lei, that is 860 million euro. Therefore, we can say that in 2005 the market will cross the 1 billion euro landmark. With an evolution better than that of the GDP, the insurance penetration rate increased, year on year, from 1.4% to 1.53% and insurance density reached 40 euro per capita.

Alongside legislative measures, the evolution in the number of 2004 insurance market players underlines a shift towards normalization. As compared to the previous year, there was a fall in the number of insurance undertakings (a phenomenon likely to pick up pace in the next two years) as well as a spectacular increase in the number of insurance brokers (from 174 to 247).

Going back to our hippic comparison, we could say that in April 25th, 2005, Romania passes the “weighing scale” test, by signing the EU Accession Treaty. The start is on January 1st, 2007, and everybody has to be ready by then: jockeys and market alike.


Vârstele Leului

Iată, pe scurt, zece momente importante ale monedei naţionale a României:1867: Se adoptă prima lege de reglementare a sistemului monetar şi are loc prima emisiune a leului. În 1870 se înfi inţează Monetăria Statului.1880: Se înfi inţează Banca Naţională a României care, la un an, realizează prima emisiune monetară de după Războiul de Independenţă.1916: O dată cu intrarea în război, se încheie perioada celui mai puternic leu din istoria monetară a României.1941: Al II-lea Război Mondial întrerupe o perioadă de dezvoltare economică şi stabilitate monetară deosebită.1948: Nou proclamata Republică Populară Română apare pe bancnote şi monede începând cu 1948, după stabilizarea monetară din 1947 (20.000 de Lei vechi : 1 Leu nou).1952: Autorităţile vremii aveau misiunea să ţină sub control un sistem economic recent naţionalizat. Între măsurile luate a fost şi reforma monetară (20 lei vechi = 1 leu nou).1966: Republica Populară Română devine Republica Socialistă România. Momentul se regăseşte şi în emisiunile monetare ale vremii.1990: Perioada dictaturii comuniste lua sfârşit. Astfel, prima emisiune monetară de după Revoluţia din Decembrie 1989 poartă efi gia acesteia (moneda de 10 lei din 1990).1999: În România se emite prima bancnotă de plastic din Europa (a doua din lume, după Australia). Aceasta are o valoare de 2000 de lei şi prima emisiune se face cu ocazia eclipsei totale de soare din luna august.2005: Denominarea monetară, ultima etapă importantă din viaţa Leului românesc

The Ages of the Leu

Here are, in brief, ten of the most important moments in Romania’s national currency history: 1867: Th e fi rst law on the regulation of the monetary system is adopted and the Leu is issued for the fi rst time. Th e State Mint is founded in 1870;1880: Th e National Bank of Romania is founded and, one year aft er - the fi rst monetary emission of the National Bank aft er the War of Independence; 1916: Romania enters the WWI and the period of the strongest leu in the Romanian monetary history is over;1941: World War II interrupts a great period of economic development and monetary stability; 1948: Th e newly proclaimed People's Republic of Romania is depicted on banknotes and coins as of 1948, aft er the 1947 monetary stabilization (20,000 old leu exchanged for 1 new leu); 1952: Th e State authorities had to keep under control a recently nationalized economic system. One of the measures at the time: monetary reform (20 old lei = 1 new leu); 1966: Th e Peolpe's Republic of Romania becomes the Socialist Republic of Romania. Th e moment is refl ected in the monetary emissions of that period; 1990: Th e communist dictatorship is over. Th us, the fi rst monetary emission aft er the December 1989 Revolution bears its effi gy (the 10 leu coin from 1990);1999: Th e fi rst plastic banknote in Europe is issued in Romania (second worldwide to Australia). It is a 2,000 lei banknote and the August Sun and Moon eclipse of that year is the occasion chosen for its emission; 2005: Monetary denomination, the last important stage in the life of the Romanian Leu.

1 Ban – 20051 Ban – 2005

2000 de Lei – 19992000 de Lei – 1999

10 Bani – 186710 Bani – 1867

5 Lei – 18815 Lei – 1881

500 de Lei – 1916500 de Lei – 1916

500 de Lei – 1941500 de Lei – 1941

1000 de Lei – 19481000 de Lei – 1948

25 de Bani – 195225 de Bani – 1952

50 de Lei – 196650 de Lei – 1966

10 Lei – 199010 Lei – 1990


TOTAL VENITURI (mii Lei)TOTAL INCOME (-000- ROL) 3 110 187 103

TOTAL CHELTUIELI (mii Lei)TOTAL EXPENSES (-000- ROL) 2 964 320 670

Prime de asigurareGross premium 1 920 262 050

Operaţiuni de reasigurareReinsurance operations 756 974 508

Venituri financiareFinancial income 190 042 645

Rezerve tehniceTechnical provisions 652 380 393

Operaţiuni de reasigurareReinsurance operations 381 612 293

Despăgubiri din asigurarePaid claims 874 462 006

Alte venituriOther income 618 270 115

Alte cheltuieliOther expenses 680 503 763

(mii Lei)(-000- ROL) %

TOTAL ACTIVTOTAL ASSETS 2 756 038 401 100

Plasamente financiare şi disponibilităţi în contFinancial Investments, Cash and Cash items 1 313 090 519 47.65

Plasamente în imobilizări corporale şi necorporaleInvestments in tangible and intangible assets 155 172 218 5.63

Creanţe din operaţiuni de asigurareReceivables from insurance activities 287 697 819 10.44

Alte activeOther assets 1 000 077 845 36.28


TOTAL PASIVTOTAL LIABILITIES 2 756 038 401 100

Rezerve tehniceTechnical provisions 1 991 750 461 72.27

Capital socialShare capital 190 000 000 6.89

Rezerve legaleLegal reserves 28 246 105 1.03

DatoriiDebts 337 103 609 12.23

Alte pasiveOther liabilities 208 938 226 7.58

PRIVIRE DE ANSAMBLUFINANCIAL AND TECHNICAL OVERVIEW


Personalităţile Leului

Încă din primele etape ale evoluţiei banilor, atât monedele, cât şi bancnotele au purtat preponderent chipurile unor personalităţi politice (regi, principi, preşedinţi). În ultimele decenii, tendinţa s-a schimbat, folosindu-se la decorarea banilor fi gurile unor personalităţi culturale şi ştiinţifi ce ale statului emitent. Considerând că oamenii de cultură şi de ştiinţă sunt cei mai buni ambasadori ai unui stat, am ales să vă prezentăm 10 asemenea personalităţi ale României, ale căror fi guri a fost asociate cu emisiuni monetare:1. Nicolae Bălcescu (1819 – 1852): scriitor, istoric, unul dintre iniţiatorii Revoluţiei Române de la 1848 2. Grigore Antipa (1867 – 1944): biolog, întemeietorul şcolii româneşti de hidrobiologie şi ichtiologie şi unul din creatorii muzeologiei moderne.3. Constantin Brâncuşi (1876 – 1957): sculptor, cel mai cunoscut şi apreciat artist plastic român pe plan mondial.4. Mihai Eminescu (1850 – 1889): este considerat poetul naţional al României5. Lucian Blaga (1895 – 1961): fi losof, scriitor, dramaturg.6. Nicolae Iorga (1871 – 1940): istoric, fi losof, om politic, cu infl uenţă majoră în istoria şi cultura României7. George Enescu (1881 – 1955): compozitor, violonist, pianist, profesor (Yehudi Menuhin a fost unul dintre studenţii săi).8. Nicolae Grigorescu (1838 – 1907): pictor, primul dintre fondatorii picturii române moderne9. Aurel Vlaicu (1882 – 1913): inginer, inventator şi pilot român, unul din pionierii aviaţiei mondiale.10. Ion Luca Caragiale (1852 – 1912): scriitor, cel mai important dramaturg român

The Personalities of the LEU

From the very fi rst stages of money evolution, both coins and notes were adorned with the faces of various political personalities (kings, princes, presidents). During the last decades, the trend has changed and now the coins and notes bear the faces of cultural and scientifi c personalities from the issuing state. As we deem cultural and scientifi c personalities to be the best ambassadors of a state, we have selected 10 such Romanian personalities, whose fi gures were associated with monetary emissions:

1. Nicolae Bălcescu (1819 – 1852): writer, historian, one of the initiators of the 1848 Romanian Revolution;2. Grigore Antipa (1867 – 1944): biologist, the founder of the Romanian School of Hydrobiology and Ichtiology and one of the creators of modern museology; 3. Constantin Brâncuşi (1876 – 1957): sculptor, the most recognized and appreciated Romanian plastic artist worldwide; 4. Mihai Eminescu (1850 – 1889): the Romanian national poet;5. Lucian Blaga (1895 – 1961): philosopher, writer, dramaturgist; 6. Nicolae Iorga (1871 – 1940): historian, philosopher, politician, a person that exerted a major infl uence on Romania’s history and culture; 7. George Enescu (1881 – 1955): composer, violinist, pianist, professor (Yehudi Menuhin was one of his students).8. Nicolae Grigorescu (1838 – 1907): painter, the fi rst founder of the modern Romanian painting; 9. Aurel Vlaicu (1882 – 1913): Romanian engineer, inventor and pilot, one of the pioneers of world aviation; 10. Ion Luca Caragiale (1852 – 1912): writer, the most important Romanian dramaturgist.

Grigore Antipa

Constantin Brâncuşi

Mihai Eminescu

Lucian Blaga

Nicolae Iorga

George Enescu

Nicolae Grigorescu

Aurel Vlaicu

Ion Luca Caragiale

Nicolae Bălcescu


(mii Lei)(-000- ROL)

PRIME BRUTE SUBSCRISE GROSS WRITTEN PREMIUM 1 822 952 622 100%

Asigurări mijloace de transport terestruMotor Hull Insurance 516 501 900 28.33

Asigurări de incendiu şi calamităţi naturaleFire and Allied Perils Insurance 201 830 093 11.07

Asigurări de credite şi garanţiiCredit and Warranties Insurance 445 014 324 24.41

Asigurări pentru pierderi financiareFinancial Risk Insurance 12 700 887 0.70

Asigurări de răspundere civilăGeneral third party liability 50 759 834 2.78

Asigurări de daune la proprietăţiProperty Insurance 10 280 609 0.56

Alte asigurări non-viaţăOther General Insurance Classes 210 571 150 11.55

Asigurări de viaţăLife Assurance 375 293 825 20.60


DAUNE PLĂTITEPAID CLAIMS 874 462 006 100%

AutoMotor 340 831 296 38.97

Incendiu şi alte calamităţi naturaleFire and Allied Perils 18 614 363 2.13

Credite şi garanţiiCredit and Warranties 424 116 738 48.50

Alte despăgubiri pentru asigurări non-viaţăOther general insurance claims 64 279 136 7.35

Despăgubiri pentru asigurări de viaţăLife Assurance Claims 26 620 473 3.05


REZERVE TEHNICETECHNICAL PROVISIONS 1 991 750 461 100%

Rezerve de primăPremium reserves 1 162 384 537 58.36

Rezerve de daunăClaim reserves 203 878 749 10.24

Rezervă catastroficăCatastrophe reserves 115 937 822 5.82

Rezervă matematicăMatematical reserves 425 761 374 21.38

Alte tipuri de rezerveOther categories of reserves 83 787 979 4.20

PRIVIRE DE ANSAMBLUFINANCIAL AND TECHNICAL OVERVIEW


Puterea Leului

În 1867, în România s-a adoptat sistemul monetar, sistemul zecimal şi sistemul metric al Uniunii Monetare Latine, creată în Franţa, în 1865, Uniune la care au mai aderat Italia, Belgia, Elveţia şi România. Unitatea monetară adoptată de România era Leul împărţit în 100 de Bani. Puterea de cumpărare a Leului a fl uctuat, de-a lungul istoriei sale, între valori foarte diferite. De exemplu: în 1878, cu 5 lei se cumpăra un car cu doi boi; în 1900, 1 kg de carne de porc costa 0,80 lei; în 1912, o pâine valora 0,26 lei; în perioada infl aţiei din anii 1945 – 1947 (cca 20.000%), 1 kg de zahăr a ajuns la 440.000 de lei; în anii ’80, preţul unei călătorii cu tramvaiul era de 1 leu. În prezent, bunurile enumerate mai sus au valori foarte diferite de cele de atunci. De exemplu preţul acaleiaşi călătorii cu tramvaiul este de 10.000 de lei. Pentru a determina puterea de cumpărare, trebuie ţinut cont şi de venituri. Astfel: la 1900, un profesor de liceu câştiga cca 600 de lei pe lună, iar un agricultor maxim 30 de lei pe lună. Salariul mediu brut a evoluat astfel: 168 de lei pe lună în 1938, 293 de lei pe lună în 1948, 3538 de lei pe lună în 1989, 275.825 de lei pe lună în 1995. În 2004, câştigul salarial mediu brut a fost de 8.261.491 lei.

The Power of the Leu

In 1867, Romania adopted the monetary, decimal and metric systems of the Latin Monetary Union. Th e Union was founded in France, in 1865 and it was joined by Italy, Belgium, Switzerland and Romania. Th e adopted monetary unit was the Leu divided in 100 Bani.

Th e Leu’s buying power fl uctuated over the years, between extremely diff erent values. For instance: in 1878, 5 lei could buy you a two-ox cart; in 1900, the price for 1 kg of meat was 0.80 lei; in 1912, a loaf of bread cost 0.26 lei; during the 1945 – 1947 infl ation (approx. 20,000%) 1 kg of sugar was sold for 440,000 lei; in the 1980’s, a tram ticket cost 1 leu . At present, the aforementioned goods have extremely diff erent prices. For example, the same tram ticket costs 10,000 lei today. In order to determine the buying power, incomes have to be taken into account as well. Th us: in 1900, a high school teacher earned approximately 600 lei per month and a farmer 30 lei per month at the most. Th e average gross salary evolved as follows: 168 lei per month in 1938; 293 lei per month in 1948; 3,538 lei per month in 1989; 275,825 lei per month in 1995. In 2004, the average gross salary was of 8,261,491 lei.

19661966

1901

19101910

19381938

1952

1992

1870

19241924


2 000 000

1 900 000

1 800 000

1 700 000

1 600 000

1 500 000

1 400 000

1 300 000

1 200 000

1 100 000

1 000 000

900 000

800 000

700 000

600 000

500 000

400 000

300 000

200 000

100 000

0

Ian.Jan.

Feb.Feb.

MartieMarch

AprilieApril

MaiMay

IunieJune

IulieJuly

AugustAugust

Sept.Sept.

Oct.Oct.

Nov.Nov.

Dec.Dec.

70 385.69 145 745.59 246 486.45 355 792.73 461 112.18 590 860.79 734 182.19 878 066.42 1 031 248.92 1 179 565.91 1 306 516.07 1 461 861.88

156 929.92 266 241.20 384 106.35 500 802.28 639 023.60 800 439.11 959 968.11 1 133 988.07 1 275 585 .04 1 427 238.33 1 595 084.55 1 801 260.26

- mil. Lei / (ROL million)

EVOLUŢIA PRIMELOR BRUTE ÎNCASATEGROSS PREMIUM EVOLUTION

PRIVIRE DE ANSAMBLU

FINANCIAL AND TECHNICAL OVERVIEW

2004

2003


Înţelepciunea Leului

Întotdeauna banii au exercitat o fascinaţie deosebită asupra oamenilor. Într-o formă sau alta, majoritatea concepţiilor despre bani existente la diferite popoare surprind personalitatea dihotomică a banului: bun şi rău în acelaşi timp; râvnit şi demonizat, sursă a puterii şi a slăbiciunii. La români, concepţia despre bani surprinde chiar o viaţă proprie a banilor. Ei devin o entitate care trăieşte prin sine însăşi, după anumite reguli necontrolabile de către om. Iată câteva proverbe tradiţionale româneşti care ilustrează cele spuse mai sus:

1. Ban la ban trage.2. Banul e ochiul dracului.3. Banii nu aduc fericirea.4. Bani albi pentru zile negre.5. Banii nu aduc învăţătură, dar învăţătura aduce bani.6. Frate, frate, dar brânza e pe bani!7. E plin de bani ca broasca de pene.8. A lua la bani mărunţi pe cineva.9. Faci bani din piatră seacă.10. Banii îi găseşti în drum şi tot trebuie să-i numeri.11. Banul e o mică roată ce-nvârteşte lumea toată.

The Wisdom of the Leu

Money has always had a strong infl uence on people. One way or another, most conceptions various peoples have on money embody money’s dual personality: good and bad at the same time; sought aft er and demonized; source of power and weakness. Th e Romanian conception on money has even personalized it. Money becomes an entity living through itself, following rules out of man’s reach. Here are some traditional Romanian sayings illustrative this statement:

1. Money comes to money.2. Money is the eye of the devil.3. Money does not bring happiness.4. Sweet money for bitter days.5. Money does not make on knowledgeable, but knowledge makes money.6. You might be my brother, but cheese costs money!7. He has as much money as a frog has feathers.8. To search someone for loose change.9. He can get money out of a dry stone.10. Even if you fi nd money on the road, you still have to count it.11. Money is a small wheel that makes the world turn.

Moneda găurită (1905) The holed coin (1905)

Bancnota de 5 milioane de Lei – cea mai marevaloare nominală pentru o bancnotăThe 5 million Lei banknote – the highestnominal value for a banknote

Moneda de 100.000 de Lei – cea mai marevaloare nominală pentru o monedă The 100,000 Lei coin – the highest nominalvalue for a coin

Jeton de 1 Ban 1888 – valoare egalăcu 20 de Lei Aur, emisiune cu scop caritabilThe 1 Ban coin 1888 – equivalentto 20 Golden Lei, issued for a charity action


2003 2004

(mii Lei) / (-000- ROL)

Prime brute subscriseGross written premium 1 524 642 203 1 920 262 050

Prime brute încasateGross collected premium 1 461 862 295 1 801 260 241

Prime nete de reasigurareNet premium income 1 045 035 653 1 065 978 114

Rezerve tehnice totaleTotal technical reserves 1 378 344 933 1 991 750 461

Venituri financiareFinancial income 114 510 471 190 042 645

Disponibilităţi băneştiCash and cash equivalents 965 530 881 1 313 090 519

Total activeTotal assets 1 873 913 973 2 756 038 401

Profit înainte de impozitareProfit before taxes 193 325 985 145 866 433

INDICATORI FINANCIARIFINANCIAL INFORMATION


FORMULA LIMITARE UZUALĂUSUAL LIMITATION

VALOARE CALCULATĂCALCULATED VALUE

2004

SolvabilitateSolvency

Capital permanentPasiv total

Permanent share capitalTotal liabilities

>50% 83.96%

Autonomie financiarăFinancial autonomy

Capital propriuPasiv total

EquityTotal liabilities

>33.3% 83.96%

ÎndatorareIndebtedness

DatoriiPasiv total

ObligationsTotal liabilities

<66.6% 12.23%

Lichiditate patrimonialăPatrimonial liquidity

Active circulanteDatorii pe termen scurt

Tangible assestsShort term debts

>1 7.58

Lichiditate imediată Quick liquidity

Active circulante - stocuriDatorii pe termen scurt

Tangible assets - stocksShort term debts

>0.8 7.58

Rentabilitate capitalReturn on equity

Profit netCapital social

Net profitShare capital

> rentabilitatea altor plasamente

> other placements profitability

55.54

Rentabilitate cheltuieliProfitability of expenses

Profit netCheltuieli totale

Net profitTotal expenses

>5% 3.60%

Rata rentabilităţiiRate of efficiency

Profit brut.Total venituri x 100

Gross profitTotal revenues x 100

- 4.70

Productivitatea munciiEfficiency

Profit netNumăr mediu de angajaţi

Net profitAverage number of employees

- 184 175*

Venituri totaleNumăr mediu de angajaţi

Total revenuesAverage number of employees

- 5 427 901*

Valoarea contabilă a acţiuniiBook value of share

Activ netNumăr acţiuni

Net assetNumber of shares

> valoarea nominală(1 000 000 Lei)

> nominal valueROL 1 million

16 399 558

Marja de solvabilitateSolvency margin

Asigurări generale

General insurance>1 3.05

Asigurări de viaţă

Life insurance>1 1.09

*Notă: milioane Lei/salariat – ROL million / employee

INDICATORI FINANCIARI FINANCIAL INFORMATION


VENITURIINCOME

2003 2004



Prime brute subscriseGross written premium 1 524 642 203 65.18 1 920 262 050 61.74

Operaţiuni de reasigurareReinsurance operations 211 834 660 9.05 381 612 293 12.27

Venituri financiareFinancial income 114 510 471 4.89 190 042 645 6.11

Alte venituriOther income 488 600 434 20.88 618 270 115 19.88

TOTAL VENITURITOTAL INCOME 2 339 587 768 100 3 110 187 103 100

CHELTUIELIEXPENSES

2003 2004



Daune plătitePaid claims 350 462 837 16.33 874 462 006 29.50

Operaţiuni de reasigurareReinsurance operations 479 724 393 22.35 756 974 508 25.53

Rezerve tehniceTechnical provisions 862 406 071 40.18 652 380 393 22.01

Alte cheltuieliOther expenses 453 668 482 21.14 680 503 763 22.96

TOTAL CHELTUIELITOTAL EXPENSES 2 146 261 783 100 2 964 320 670 100



ACTIVASSETS

2003 2004



Disponibilităţi băneştiCash and cash equivalents 965 530 881 51.52 1 313 090 519 47.64

Active imobilizateIntangible fixed assets 148 072 452 7.90 192 540 515 6.99

DebitoriDebtors 134 911 018 7.20 485 983 987 17.63

Alte activeOther assets 625 399 622 33.38 764 423 380 27.74

TOTAL ACTIVTOTAL ASSETS 1 873 913 973 100 2 756 038 401 100

PASIVLIABILITIES

2003 2004



Capital socialShare capital 105 000 000 5.60 190 000 000 6.89

Rezerva de capitalCapital reseves 20 965 939 1.12 28 246 105 1.03

Rezerve tehniceTechnical provisions 1 378 344 933 73.55 1 991 750 461 72.27

ObligaţiiLiabilities 156 632 183 8.36 337 103 609 12.23

Alte pasiveOther liabilities 212 970 918 11.37 208 938 226 7.58

TOTAL PASIVTOTAL LIABILITIES 1 873 913 973 100 2 756 038 401 100



PORTOFOLIU DE ASIGURAREINSURANCE PORTOFOLIO

2003 2004



TOTAL PRIMETOTAL INSURANCE PREMIUM 1 524 642 203 100 1 920 262 050 100

Incendiu şi alte pagube la bunuriFire and allied perils 190 675 767 12.52 211 966 162 11.04

AutoMotor 345 811 276 22.68 594 058 114 30.93

RCATPL 45 688 858 2.99 107 671 482 5.61

Mijloace de transport feroviareRail transport insurance 476 252 0.03 2 893 558 0.15

Maritime şi de transportMarine Cargo and Cash in transit 63 642 681 4.17 81 078 576 4.22

Credite şi garanţiiCredit and Warranties 432 583 492 28.37 445 304 423 23.19

Răspundere civilă generalăGeneral third party liability 16 790 549 1.10 51 548 116 2.68

Asigurări de persoane (altele decât cele de viaţă)Personal lines (other than life assurance) 25 720 348 1.69 23 236 879 1.21

Asigurări pentru pagube la bunuriProperty insurance 8 135 117 0.53 11 258 818 0.59

Asigurări pentru pierderi financiareFinancial risk insurance 8 710 128 0.57 12 700 887 0.66

Asigurări de viaţăLife assurance 386 407 735 25.34 378 545 035 19.72

CHELTUIELIEXPENSES

2003 2004



TOTAL CHELTUIELITOTAL EXPENSES 2 146 261 783 100 2 964 320 670 100

Cheltuieli administrativeAdministration costs 245 470 637 11.44 524 437 460 17.70

Cheltuieli financiareFinancial expenses 8 938 032 0.42 35 565 897 1.20

Cheltuieli daune autoMotor paid claims 218 348 389 10.17 340 831 296 11.50

Cheltuieli daune incendiuFire and allied perils claims paid 16 879 245 0.79 18 614 363 0.63

Cheltuieli daune alte riscuriOther paid claims 115 235 203 5.37 515 292 437 17.38

Cedări în reasigurareCeded reinsurance premium 479 606 550 22.35 756 974 508 25.53

Cheltuieli cu rezerva de primăPremium reserves 523 007 980 24.37 368 384 304 12.43

Cheltuieli cu rezerva de daunăClaims reserves 52 125 619 2.43 89 461 646 3.01

Alte cheltuieliOther expenses 486 650 128 22.66 314 758 759 10.62



REPARTIZAREA PROFITULUI NETNET PROFIT DISTRIBUTION

2003 2004



Profit net repartizatNet distributed profit 144 950 426 105 532 026

Rezerve legaleLegal provision 9 666 299 7 280 166

Participare la profit a salariaţilorParticipation of employees 19 284 127 -

Dividende cuvenite acţionarilorDividends to shareholders 116 000 000 98 251 582

Alte fonduriOther reserves - -

(mil. Lei) / (ROL million)

190 0002003

180 000

170 000

160 000

150 0002004

140 000

130 000

120 000

110 000

100 000

90 000

80 000

70 000

60 000

50 000

40 000

30 000

20 000

10 000

0

Ian.Jan.

Feb.Feb.

MartieMarch

AprilieApril

MaiMay

IunieJune

IulieJuly

AugustAugust

Sept.Sept.

Oct.Oct.

Nov.Nov.

Dec.Dec.

21 112.500 21 298.576 23 158.837 37 693.415 50 363.528 55 859.236 110 035.433 128 902.332 141 987.766 153 154.516 161 438.274 193 325.985

56 020 786 88 833 826 39 017 513 49 311 016 64 514 832 83 321 223 73 000 049 107 811 508 137 690 638 176 961 724 194 230 986 145 866 433

EVOLUŢIA PROFITULUI BRUTGROSS PROFIT EVOLUTION


Am auditat situaţiile financiare ale societăţii S.C. ASIBAN S.A. („Societatea”), încheiat la data de 31 decembrie 2004 din care derivă informaţiile financiare sintetizate, în conformitate cu Standardele Internaţionale de Audit promulgate de Federaţia Internaţională a Contabililor şi adoptate de Camera Auditorilor Financiari din România. În raportul nostru datat 26 aprilie 2005 am exprimat opinia că bilanţul contabil, din care derivă informaţiile financiare sintetizate, prezintă o imagine fidelă, în toate aspectele semnificative, a poziţiei financiare a Societăţii la data de 31 decembrie 2004 în conformitate cu reglementările contabile româneşti aprobate prin Ordinul Ministrului de Finanţe şi al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor 2328/2390/2001 şi Ordinul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 3103/2005, cu următoarele excepţii:• Auditorii precedenţi nu ne-au acordat accesul la documentele lor de lucru şi, în consecinţă, nu am putut obţine suficiente probe de audit referitoare la soldurile iniţiale prin revizuirea documentelor de lucru întocmite de aceştia sau prin folosirea altor proceduri de audit. Datorită limitării ariei de aplicabilitate a activităţii noastre conform celor descrise mai sus, şi a efectelor unor ajustări, care poate ar fi fost considerate necesare dacă limitarea ariei de aplicabilitate nu ar fi existat, noi suntem în imposibilitatea şi nu ne exprimăm o opinie dacă informaţiile comparative pentru 2003, precum şi rezultatul operaţiunilor Societăţii şi fluxurile sale de trezorerie pentru exerciţiul încheiat la 31 decembrie 2004 prezintă o imagine fidelă în conformitate cu Ordinul Ministrului de Finanţe şi al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 2328/2390/2001.• După cum este descris în Nota 1.e. la situaţiile financiare, societatea constituie şi menţine rezerve tehnice pentru asigurările de viaţă şi generale în conformitate cu Ordinele 3.109/2003 şi 3111/2003 emise de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor. Până la data emiterii prezentului raport Societatea nu ne-a furnizat, din baza de date operaţională, informaţiile statistice necesare, şi astfel nu am putut obţine elemente de audit probante suficiente privind calculul şi informaţiile care au stat la baza determinării rezervelor de daune neavizate de către Societate. În plus, fără a ne exprima alte rezerve, am atras atenţia asupra următoarelor:• Societatea nu a aplicat prevederile Standardului Internaţional de Contabilitate 29 „Raportarea financiară în economii hiperinflaţioniste” şi interpretările Comitetului Permanent pentru Standardele Internaţionale de Contabilitate SIC 19 „Moneda de raportare – Evaluarea şi prezentarea situaţiilor financiare în conformitate cu IAS 21 si IAS 29”. Conducerea Societăţii a decis pregătirea situaţiilor financiare pe baza costului istoric în lei, exprimate în sume nominale.• Conducerea Societăţii a efectuat o analiză a recuperabilităţii creanţelor aferente acţiunilor de recuperare sau de subrogare înregistrate în bilanţul Societăţii la data de 31 decembrie 2004 şi estimează ca nu vor exista pierderi potenţiale din aceste creanţe altele decât cele pentru care au fost constituite provizioane. Datorită existenţei unei incertitudini inerente referitoare la aceste creanţe, estimarea Conducerii referitoare la necesarul de provizioane la data de 31 decembrie 2004 ar putea fi diferită faţă de suma real necesară.• Situaţiile financiare anexate nu sunt menite să prezinte poziţia financiară şi rezultatele operaţiunilor în conformitate cu reglementările contabile şi principiile contabile acceptate în ţări şi jurisdicţii altele decât România. De aceea, situaţiile financiare anexate nu sunt întocmite pentru uzul persoanelor care nu cunosc reglementările contabile şi legale din România. În opinia noastră, situaţiile şi informaţiile financiare sintetizate ataşate sunt consecvente, în toate aspectele semnificative, cu situaţiile financiare din care derivă. Pentru o mai bună înţelegere a poziţiei financiare a societăţii şi a rezultatelor operaţiunilor acesteia din perioada menţionată, precum şi a ariei de aplicabilitate a auditului nostru, situaţiile financiare sintetizate ar trebui citite împreună cu situaţiile financiare din care derivă şi cu raportul de audit aferent acestora.

KPMG Audit S.R.L.Bucureşti, 26 aprilie 2005

RAPORTUL AUDITORILOR INDEPENDENŢI

CĂTRE ACŢIONARII ASIBAN S.A.

THE INDEPENDENT AUDITORS REPORT

FOR SHAREHOLDERS OF ASIBAN SA

We have audited the financial statements of S.C. ASIBAN S.A. (the “Company”) for the year ended 31 December 2004, from which the summarized financial information were derived, in accordance with International Standards on Auditing as promulgated by the International Federation of Accountants and adopted by the Romanian Chamber of Auditors. In our report dated 26 April 2005 we expressed an opinion that the balance sheet from which the summarized financial statements were derived presented fairly, in all material respects the financial position of the Company as of 31 December 2004 in accordance with Romanian Accounting Standards as per Order 2328/2390/2001 issued by the Ministry of Public Finance and Insurance Supervision Commissions and Order 3103/2005 issued by the Insurance Supervision Commission except for the following:

• The former auditor did not grant us access to their working papers. Consequently we were unable to satisfy ourselves as to the opening balances. Because of the existence of this limitation on the scope of our work, and the effect of such adjustments, if any, as might have been determined to be necessary had the limitation in scope not existed, we are unable and we did not express an opinion as to whether comparatives for 2003 and the results of the Company’s operations and its cash flows for the year ended 31 December 2003 are presented fairly, in accordance with Romanian Accounting Standards as per Order 2328/2390/2001 issued by the Ministry of Public Finance and Insurance Supervision Commission.• As described in the Note 1.e to the financial statements the Company maintains technical reserves for the life and non-life insurance activity in accordance with the Orders 3.109/2003 and 3.111/2003 issued by the Insurance Supervisory Commission. Until the date of our audit report the Company did not provide us, from the operational database, the necessary statistical information and, therefore, we could not obtain sufficient audit evidence regarding the computation of the IBNR reserve.

Additionally, without further qualifying our report, we drew attention to the following:

• The Company did not apply the requirements of the IAS 29 “Financial Reporting in Hyperinflationary Economies” and SIC 19 “Reporting Currency – Measurement and Presentation of Financial Statements under IAS 21 and IAS 29”. The management of the Company decided to present the financial statements on the historical cost basis in nominal ROL.• The Company’s management assessed the recoverability of the amounts receivable as at 31 December 2004 as a result of recovery and subrogation activities and estimated that potential losses will not occur, except as already provided for in the financial statements. Due to the inherent uncertainty related to such receivable, the management’s estimate related to the provision for litigations as at 31 December 2004 may be significantly different from the actual amount.• The accompanying financial statements are not intended to present the financial position and results of operations in accordance with accounting principles and practices generally accepted in countries and jurisdictions other than Romania. Accordingly, the accompanying financial statements are not designed for those who are not informed about Romanian legal and statutory stipulations.

In our opinion, the accompanying summarized financial information are consistent, in all material respects, with the financial statements from which they were derived. For a better understanding of the Company’s financial position and the results of its operations for the period and of the scope of our audit, the summarized financial statements should be read in conjunction with the financial statements from which the summarized financial statementswere derived and our audit report thereon.

KPMG Audit S.R.L.Bucharest, April 26, 2005


Casa Leului

Chiar dacă s-a „născut” în 1867, moneda naţională a României nu a avut de la început propria „casă”, piesele monetare fi ind bătute în străinătate. În 1870 se înfi inţează Monetăria Statului, apoi, în 1880, Banca Naţională a României. Înfi inţată ca societate mixtă (participaţia statului era de numai o treime din capitalul băncii), în 1916 rămâne doar o bancă particulară privilegiată, statul retrăgându-se din calitatea de administrator. Urmează naţionalizarea BNR şi dizolvarea sistemului bancar privat de către autorităţi în 1946. BNR îşi reia funcţiile fi reşti de autoritate monetară în 1990, moment în care începe reconstrucţia sistemului bancar din România postcomunistă. În prezent, BNR gestionează o monedă naţională tot mai stabilă şi îşi exercită autoritatea peste un sistem bancar complex (în martie 2005, conform Registrului Bancar al BNR funcţionau, în România, 39 de bănci româneşti şi străine). În construcţia Băncii Naţionale a României, o contribuţie deosebită au avut guvernatorii acesteia. De la înfi inţare şi până astăzi, BNR a avut 26 de guvernatori. Întemeietorul băncii a fost Eugeniu Carada, iar primul Guvernator al BNR a fost Ion Câmpineanu. Începând din 1990, Guvernator al BNR este domnul Mugur Isărescu.

The House of the LEU

Even if it was born in 1867, the Romanian national currency didn’t have a “house” of its own in the very beginning, as the coins were minted abroad. Th e State Mint was established in 1870 and the National Bank of Romania (BNR) was established a few years later, in 1880. Established as a joint company (the State participated with only one third to the Bank’s capital), by 1916 it remains nothing more than a privileged private bank, as the State was no longer part of its Board. Aft er that, BNR was nationalized and the private banking system was dissolved by the State authorities in 1946. BNR saw its normal rights as monetary authority reinstated in 1990, when the reconstruction of the post communist Romanian banking system started. At present, BNR handles an increasingly stable national currency and manages a complex banking system (in March 2005, according to the BNR Banking Register, 39 Romanian and foreign banks were active on the Romanian market).

Th e BNR Governors played a very important role in its construction. From its establishment and up to date, BNR has had 26 Governors. Th e Bank was founded by Eugeniu Carada and Ion Campineanu was its fi rst Governor. As of 1990, Mugur Isarescu is the Governor of the National Bank of Romania.

Mugur IsărescuActualul Guvernator al BNR

The present Governor of BNR

Banca Naţională a României (BNR)The National Bank of Romania (BNR)

Eugeniu CaradaFondatorul BNR

The BNR founder

Ion CâmpineanuPrimul Guvernator al BNRThe first Governor of BNR

Banca Naţională a României (BNR)


În fiecare an, în Raportul Anual ASIBAN, a existat o pagină dedicată reasigurătorilor. În fiecare an, această pagină a găzduit, într-o abordare mai tehnică, informaţii referitoare la politica de reasigurare a ASIBAN. De data aceasta, nu vom vorbi despre prime cedate, despre ratinguri sau despre cote de piaţă şi nu vom enumera branduri răsunătoare. Vom încerca o abordare prin prisma clienţilor noştri. Premisa de la care pornim este următoarea: în politica sa de management al riscului, ASIBAN acordă o importanţă deosebită reasigurării. Relevanţa acestei atitudini este determinată de motivaţia care o generează. Totul porneşte de la client şi de la cerinţele acestuia. Succesul ASIBAN s-a bazat, de la început, pe corectitudinea şi promptitudinea contractuală. Clienţii noştri au fost şi sunt cel mai eficient canal de promovare, datorită calităţii serviciilor de care beneficiază la ASIBAN. Unul din pilonii pe care se fundamentează această calitate a serviciilor îl reprezintă politica de reasigurare. Principalele caracteristici ale Lumii actuale sunt globalizarea şi viteza de schimbare. În acest context, un management eficient al riscului se poate realiza numai prin redistribuirea echilibrată a acestuia în reţeaua de reasigurare. Adoptând această strategie, ASIBAN şi-a asigurat stabilitatea necesară pentru a gestiona eficient daunele, fără să aibă dificultăţi în despăgubirea clienţilor. ASIBAN şi-a consolidat poziţia de pe piaţa asigurărilor din România prin calitate, seriozitate şi respect faţă de clienţi. Politica de reasigurare are un rol esenţial în menţinerea acestor trei coordonate de dezvoltare.

Each year, the ASIBAN Annual Report has a separate page dedicated to reinsurers. Each year, this page presents, in a rather technical approach, information on the ASIBAN reinsurance policy.

This time we shall no longer discuss about ceded premiums, ratings or market shares and we shall not list here renown brands. We are going to try approaching this topic from our customers’ prospective.

We start from the following idea: in its risk management strategy, ASIBAN places a great deal of attention on reinsurance. This attitude is relevant due to the motives that generate it. Everything starts from the customer and its requirements. From the very beginning, ASIBAN’s success has been based on contractual fairness and promptitude. Our customers have always been the most efficient promotion channel, due to the high quality services they receive from ASIBAN.

One of the fundamental pillars of this high service quality is represented by the reinsurance strategy. The present world is epitomized by globalization and high speed changes. In this context, an efficient risk management is possible only by making sure that it is evenly redistributed in the reinsurance network.

By adopting this strategy, ASIBAN insured the stability it needed to efficiently handle claims, with no difficulty in compensating its customers.

ASIBAN has consolidated its position on the Romanian insurance market by providing its customers with quality, seriousness and respect. The reinsurance strategy plays an important role in maintaining these three development coordinates.

REASIGURAREAREINSURANCE

Reasigurarea – suport al calităţii serviciilorReinsurance – a support for service quality

INTERNATIONAL CONNECTIONS

ASIBAN has business connections with insurance and reinsurance companies from: United Kingdom, Germany, Netherlands, Austria, Swiss, France and United States of America.


Leul Greu

Ultima etapă a istoriei Leului ca monedă naţională a României este cea a denominării. Prin Legea nr. 348 din 14 iulie 2004 s-a stabilit că, începând cu data de 1 iulie 2005, valoarea nominală a banilor româneşti se modifi că după raportul 10.000 de Lei Vechi : 1 Leu Nou. Această denominare reprezintă o etapă pregătitoare pentru trecerea la moneda Euro, preconizată pentru 2012. Această măsură a mai fost aplicată şi în alte ţări. Prima a fost Germania, în 1923. De atunci, mai multe ţări au aplicat denominarea monetară, cele mai recente exemple fi ind Polonia (1995), Ucraina (1996), Rusia (1998), Bulgaria (1999), Turcia (2005). Leul Nou (numit şi Leu Greu) readuce în circuitul economic utilizarea efectivă a monedei divizionare (1 Leu) pentru prima dată după aproape 16 ani (după 1990, infl aţia a atins şi valori cu 3 cifre, scoţând, practic, din uz moneda de 1 Leu). După modelele dovedite de succes ale Poloniei şi Bulgariei, Banca Naţională a României a apreciat că în 2005 stabilizarea macroeconomică şi dezinfl aţia creează premisele optime unor efecte benefi ce ale denominării. Banii care vor circula după denominare sunt:- monede de 1 Ban, 5 Bani, 10 Bani, 50 de Bani;- bancnote de 1 Leu (= 100 de Bani), 5 Lei, 10 Lei, 50 de Lei, 100 de Lei, 500 de Lei.

The Heavy Leu (RON)

Th e latest stage in the Leu’s history as the Romanian national currency is its denomination. Law no. 348 from July 14th, 2004 stipulated that, as of July 1st, 2005, 10,000 old Romanian Lei (ROL) shall be exchanged for 1 New Romanian Leu (RON). Th is denomination is a process that prepares the way to the adoption of the Euro, set for 2012.

Th is measure has already been applied in other countries. Th e fi rst such country was Germany, in 1923. Since then, many countries have used monetary denomination, the most recent examples being Poland (1995); Ukraine (1996); Russia (1998); Bulgaria (1999) and Turkey (2005).

Th e New Leu (also called the Heavy Leu) restores the actual economic use of the Romanian divisionary currency (1 leu) for the fi rst time aft er almost 16 years (aft er 1990, infl ation raised to three digit values, practically eliminating the use of the 1 leu coin).

Aft er having analyzed the success stories of Poland and Bulgaria, the National Bank of Romania decided that the 2005 macroeconomic stabilization and defl ation create the optimum premises for benefi c denomination eff ects.

Aft er denomination, the following coins and notes shall be in use:- 1 ban, 5 bani, 10 bani and 50 bani coins;- 1 leu (= 100 bani), 5 lei, 10 lei, 50 lei, 100 lei and 500 lei notes.


Orice succes este premisa pentru succesul următor. De aceea, la ASIBAN, încheierea unui an bun este momentul în care ne aşezăm „la planşetă” şi schiţăm liniile de dezvoltare ale companiei pentru anul următor. Încercăm astfel să respectăm principiul nostru: „Degeaba urci scara până la capăt dacă, o dată ajuns nu-i mai adaugi o treaptă”. Principalul instrument de coordonare a strategiei de dezvoltare este Proiectul de Buget de Venituri şi Cheltuieli (BVC), propus de conducerea executivă, îmbunătăţit şi aprobat de reprezentanţii acţionarilor. Direcţiile principale în care se vor orienta resursele companiei noastre în 2005 sunt următoarele:

CAPITALUL SOCIAL• majorarea capitalului social de la 190 miliarde de lei, la 250 miliarde de lei.

PORTOFOLIUL DE POLIŢE• structura portofoliului ASIBAN se va schimba, în 2005, în sensul creşterii ponderii asigurărilor auto. Se are în vedere dezvoltarea activităţii de asigurări RCA, astfel încât ponderea asigurărilor auto să crească la peste 40% din totalul primelor brute subscrise.• lansarea de noi tipuri de poliţe pe piaţă.

INDICATORI ECONOMICI• aplicarea normelor legislative impuse de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor;• consolidarea rezervelor tehnice şi a marjei de solvabilitate;• creşterea principalilor indicatori cu cca 26% faţă de anul 2004, ceea ce înseamnă o creştere de aproape 4 ori mai mare decât rata inflaţiei prognozată pe anul 2005.

INVESTIŢII• aprobarea unui fond de dezvoltare de peste 65 miliarde lei pentru: achiziţionarea a cca 15 sedii pentru agenţiile judeţene, finalizarea sistemului IT de gestionare a bazelor de date, dotarea cu mijloace fixe diverse, dezvoltarea parcului auto şi a echipamentelor de transmisie şi prelucrare a informaţiilor.

RESURSE UMANE• creşterea numărului de personal în corelare cu realizarea obiectivelor propuse în strategia de dezvoltare a ASIBAN pe anul 2005 (creştere cu cca 110 persoane);• pregătirea profesională a personalului;

DEZVOLTAREA REŢELEI TERITORIALE• înfiinţarea de noi agenţii în Bucureşti şi puncte de lucru în diferite oraşe din ţară, astfel încât, la finele anului 2005, reţeaua teritorială să cuprindă peste 140 de unităţi operative.

Pentru 2005, strategia ASIBAN are ca obiectiv principal consolidarea locului deţinut pe piaţă prin menţinerea în zona poziţiilor 5 – 7 ale clasamentului societăţilor de asigurare din România.

Any success is the beginning for the next one. Therefore the closing of a successful year for ASIBAN is the moment when we get started with the drawing of the next year’s developing lines. This is how we manage to be consequent with our principle: “It’s useless to climb up the ladder to its bitter end, unless, once there, we build some new stairs”.

The main instrument of the development strategy coordination is the Project of Revenue and Expense Budget, proposed by the executive management, improved and approved by the shareholders’ representatives. In 2005, our company’s resources will be directed in order to reach some specific targets:

SHARE CAPITAL

• The increase of the share capital from ROL 190 billion to ROL 250 billion (RON 25 million).

PORTFOLIO

• The portfolio structure of ASIBAN will change in 2005, with the increase of the weight of motor hull insurance. Also, the development of motor TPL insurance is targeted, so that the weight of motor insurance in total cashed gross premium to increase to over 40%.• The issuance of new insurance policy types on the market

ECONOMIC INDICATORS

• Enforcement of the legal norms imposed by the Insurance Supervisory Commission;• Consolidations of the technical reserves and liquidity margin;• Increase of the main indicators by approx 26% comparing to 2004, meaning almost four times more than the inflation rate forecasted for 2005.

INVESTMENTS

• Approval of a development fund of over ROL 65 billion meant to be used for providing our national network with 15 new locations, purchasing fixed assets and improving the IT system.

HUMAN RESOURCES

• The increase of the staff number in correlation with the achievement of the objectives mentioned in the 2005 development strategy of ASIBAN (an over 110 persons increase);• Personnel training;

DEVELOPMENT OF THE TERRITORIAL NETWORK

• Set-up of new agencies in Bucharest and offices in different cities, so that, by the end of 2005, the territorial network comprises over 140 operational units.

For 2005, the strategy of ASIBAN is aimed at consolidating its place on the market and satisfying our clients needs.

PERSPECTIVEPERSPECTIVES


REŢEAUA TERITORIALĂ NAŢIONALĂTERRITORIAL NETWORK

ALBAAgenţia judeţeană Alba Iulia, Str. Zorilor, Bloc Columna, sc. D, cod. 510096,Tel./Fax: 0258/812646

Punct de Lucru SebeşStr. Lucian Blaga, bl98, parter,cod 515800,Tel./Fax: 0258/733363

Punct de lucru AiudStr. Cuza Vodă nr. 7,cod 515200,Tel.: 0258/863002

ARAD Agenţia judeţeană Arad , Str. Nelu Aristide Dragomir,nr. 6-8, bl.4, ap.17, partercod 310145,Tel.: 0257/254746, Fax: 0257/254691

ARGEŞ Agenţia judeţeană Piteşti, Str. Craiovei nr.38, corp C, parter,cod 110211,Tel.: 0248/210926, Fax: 0248/223664

Punct de lucru Câmpulung MuscelCalea Braşovului, nr.1A, etaj 2,cod 115100,Tel.: 0248/513370

Punct de lucru Curtea de ArgeşStr. Mihai Bravu, bl. E15, parter,cod 115300,Tel.: 0248/727.907

BACĂU Agenţia judeţeanăBacău, Str. Mărăşeşti, nr.102,sc. C, ap. 2, parter,cod 600019,Tel./Fax: 0234/545529

Punct de lucru OneştiB-dul. Republicii, nr.43, Cămin C1,cod 601129,Tel./Fax: 0234/321808

BIHOR Agenţia judeţeană Oradea, Bd. Dacia nr.49, bl AN 50,cod 410457,Tel.: 0259/443716, Fax: 0259/415059

Punct de lucru BeiuşStr. Andrei Şaguna, nr.1,cod 415200,Tel.: 0723.374.182

BISTRIŢA NĂSĂUD Agenţia judeţeană Bistriţa, Str. Crinilor, nr.1, sc. C,cod 420050,Tel.: 0263/235379, Fax: 0263/217352

Punct de lucru NăsăudStr. George Coşbuc, nr.88, parter,cod 425200,Tel./Fax: 0263/365750

Punct de lucru BecleanStr. Mihail Kogălniceanu nr.20(sediul BRD-GSG),cod 425100,Tel.: 0263/343891

BOTOŞANI Agenţia judeţeană Botoşani, Str. Cuza Vodă, nr. 24C (fost 20 D),cod 710211,Tel./Fax: 0231/537868

Punct de lucru DorohoiStr. Dimitrie Pompeianu, nr. 2(sediul BRD-GSG),cod 715200,Tel.: 0231/610157

BRAŞOV Agenţia judeţeană Braşov, Str. Nicolae Iorga nr. 32, et.2,cod 500057,Tel.: 0268/414078, Fax: 0268/470830

Punct de lucru FăgăraşBd. Unirii, nr.2 (sediul BRD-GSG),cod 505200,Tel.: 0268/218080, Fax: 0268/212873

Punct de lucru Centru Civic BraşovStr. Mihail Kogălniceanu nr.5, parter,cod 500090,Tel.: 0720.220.721

BRĂILA Agenţia judeţeană Brăila , Bd. Independenţei nr. 92, parter,cod 810004,Tel./Fax: 0239/613658

BUZĂU Agenţia judeţeană Buzău, Str. Tunel nr. 5,cod 120360 (OP 1 – CP 122),Tel.: 0238/711008, Fax: 0238/711009

Punct de lucru Râmnicu SăratStr. D. Gherea nr.25,cod 125300,Tel.: 0238/564341

CARAŞ SEVERIN Agenţia judeţeană Reşiţa, Piaţa 1 Decembrie 1918 nr.7, parter,cod 320067,Tel./Fax: 0255/213410

Punct de lucru CaransebeşStr. Ardealului, nr.2 B,cod 325400,Tel.: 0255/516554


CĂLĂRAŞI Agenţia judeţeană Călăraşi, Str. Flacăra, nr.1, bl.B14,parter, tronson 21,cod 910088,Tel./Fax: 0242/314400

Punct de lucru OlteniţaStr. Cuza Vodă nr.131, et.1(sediul Băncii Raiffeisen),cod 915400,Tel./Fax: 0242/515483

CLUJ Agenţia judeţeană Cluj, Str. 21 Decembrie 1989 nr.129, ap.27, od 400604,Tel./Fax: 0264/592555

Punct de lucru GherlaStr. Clujului nr. 7A(sediul BRD-GSG),cod 405300,Tel.: 0264/242021

Punct de lucru Turda,Str. Libertăţii, nr.2-4, ap.1, partercod 401131,Tel.: 0740.633.737

CONSTANŢAAgenţia judeţeană Constanţa, Str. Călăraşi nr.63,cod 900189,Tel.: 0241/518001, Fax: 0241/518004

Punct de lucru MangaliaStr. Ştefan cel Mare, nr. 6,cod 905500,Tel./Fax: 0241/750.603

Punct de lucru Cernavodă,Str. George Enescu, nr. 2C,cod 905200,Tel.: 0241/235.448

Punct de lucru Eforie Nord,Str. I G Duca, nr.8,cod 905350,Tel.: 0241/742.266

COVASNA Agenţia judeţeană Sf. Gheorghe, Str. Kossuth Lajos nr.1, bl. 2A,cod 520008,Tel.: 0267/315757, Fax: 0267/352641

Punct de lucru Tg. Secuiesc,Str. Curtea 19, nr.6,cod 525400,Tel./Fax: 0267/360533

Punct de lucru Baraolt,Piaţa Libertăţii nr.7,cod 525100,Tel.: 0267/377550

DÂMBOVIŢA Agenţia judeţeană Târgovişte, Bd. Libertăţii nr.2,Complex Mondial,cod 130009,Tel.: 0245/213914, Fax: 0245/213702

Punct de lucru Pucioasa,Str. Republicii, nr.16,cod 135400

DOLJ Agenţia judeţeană Craiova, Bd. Carol I, nr.4, bl. M6a, parter,cod 200692,Tel.: 0251/417499, Fax: 0251/417192

Punct de lucru CalafatStr. Traian, nr. 47 (sediul Băncii Raiffeisen),cod 205200,Tel.: 0720.220.749

Punct de lucru CraiovaStr. Caracal, nr. 142,cod 200749,Tel.: 0721.812.233

Punct de lucru FiliaşiBd. Racoteanu, bl 13, parter,cod 205300,Tel.: 0720.220.748

GALAŢI Agenţia judeţeană Galaţi, Str. Brăilei – Mazepa 1, nr. 15, bl. R1(Complex Potcoava de Aur),cod 800048,Tel./Fax: 0236/312621

Punct de lucru TecuciStr. Gheorghe Petraşcu nr. 25, bl O1C,sc. 4, ap.64, parter,cod 805300,Tel.: 0236/815273

GIURGIU Agenţia judeţeană Giurgiu, Şos. Bucureşti, bl.103, partercod 080302,Tel.: 0246/231677,Fax: 0246/215487

Punct de lucru Bolintin ValeStr. Republicii nr. 417,cod 085100,Tel.: 0246/270251

Punct de lucru Vamă GiurgiuGiurgiu, Zona Vama Nouă

GORJ Agenţia judeţeană Târgu Jiu, Str. Zona Centrală–Victoria II,bl 5-7, parter,cod 210165,Tel./Fax: 0253/222877

Punct de lucru Târgu CărbuneştiStr. Trandafirilor, nr. 63A,cod 215500

HARGHITA Agenţia judeţeană Miercurea Ciuc, Str. Florilor nr. 24, parter,cod 530221,Tel./Fax: 0266/311311

Punct de lucru Gheorgheni,B-dul Frăţiei, nr.9,cod 535500,Tel.: 0266/362079

Punct de lucru Cristuru SecuiescPiaţa Libertăţii, nr. 21,cod 535400,Tel.: 0266/242326

Punct de lucru Odorheiu SecuiescStr. Bethlen Gabor nr.27 (sediul CEC),cod 535600,Tel./Fax: 0266/210198

HUNEDOARA Agenţia judeţeană Deva, Bd. Decebal, bl. K, parter,cod 330167,Tel.: 0254/218254, Fax: 0254/234468

Punct de lucru HunedoaraStr. Avram Iancu, nr.9, Bl.140, sc. D, parter,cod 331014,Tel./Fax: 0254/712020

Punct de lucru PetroşaniStr. Avram Iancu, bloc 2A, ap. 24, parter,cod 332026,Tel.: 0254/542025

IALOMIŢA Agenţia judeţeană Slobozia, Bd. Cosminului,bl. U28, sc. A, parter,cod 920065,Tel.: 0243/233810, Fax: 0243/236451

Punct de lucru UrziceniStr. Transilvaniei, nr.3, bl.2,sc.1 (sediul Băncii Raiffeisen),cod 925300,Tel.: 0243/255370

Punct de lucru FeteştiStr. Ceahlău, nr.1-3,cod 925100,Tel.: 0243/364014

IAŞI Agenţia judeţeană Iaşi, Str. Gheorghe Ghibănescu nr.1,cod 700030,Tel./Fax: 0232/432001

Punct de lucru PaşcaniStr. Ştefan cel Mare, bloc V1,cod 705200,Tel.: 0724/322885

MARAMUREŞ Agenţia judeţeană Baia Mare, Str. Avram Iancu nr.14, ap.3/4,cod 430243,Tel./Fax: 0262/223914

Punct de lucru Sighetul MarmaţieiPiata 1 Decembrie 1918, nr.25 bl M5, parter,cod 435500,Tel./Fax: 0262/314613

MEHEDINŢI Agenţia judeţeană Drobeta Tr.-Severin,Str. Dimitrie Cantemir nr. 6A,cod 220124,Tel./Fax: 0252/325733

Punct de lucru StrehaiaStr. Unirii, nr.1,cod 225300,Tel.: 0252/370543

MUREŞ Agenţia judeţeană Târgu Mureş, Str. Republicii nr.1,cod 540110,Tel.: 0265/212677, Fax: 0265/212713

Punct de lucru ReghinStr. Mihai Viteazu, nr. 4 ap.1,cod 545300,Tel.: 0265/511434

NEAMŢ Agenţia judeţeană Piatra Neamţ, Str. Traian nr.17, bl.A4, parter,cod 610136,Tel.: 0233/237262, Fax: 0233/237252

Punct de lucru Piatra NeamţStr. Lt. Drăghescu, nr.15, bl. B1, parter,cod 610125,Tel./Fax: 0233/226031

Punct de lucru Târgu NeamţBd. M. Eminescu, bl.G2, parter,cod 615200,Tel.: 0233/791666, Fax: 0233/791666


Punct de lucru RomanStr. Cuza Vodă, bl 10, sc. C, ap.26, parter,Tel.: 0233/740660

OLT Agenţia judeţeană Slatina, Str. Arcului, bl.GA16,sc. A, ap.1, parter,cod 230021,Tel./Fax: 0249/413276

Punct de lucru CaracalStr. Mihai Eminescu, bl. 5C, sc.1, ap.3,cod 235200

PRAHOVA Agenţia judeţeană Ploieşti, Str. Gheorghe Doja nr. 33,bl. 34B, sc. A, parter, ap.1,cod 100151,Tel./Fax: 0244/518307

Punct de lucru CâmpinaBd. Carol I nr. 31,cod 105600,Tel./Fax: 0244/371920

Punct de lucru SinaiaVila Aosta, cam.8, Bd. Carol I, nr.14,cod 106100,Tel.: 0244/310084

SATU MARE Agenţia judeţeană Satu Mare, Piaţa Libertăţii nr.12,cod 440014,Tel./Fax: 0261/710325

Punct de lucru CareiStr. Vasile Lucaciu nr.4, parter,cod 445100,Tel.: 0261/866733

SĂLAJ Agenţia judeţeană Zalău, Bd. Mihai Viteazul nr.14, bl.O2, et.1,cod 450025,Tel./Fax: 0260/619489

Punct de lucru Şimleul SilvanieiStr. 1 Decembrie 1918, nr. 25,cod 457072

Punct de lucru JibouStr. 1 Decembrie 1918, nr.7(sediul BRD-GSG),cod 455200,Tel.: 0260/642295

SIBIUAgenţia judeţeană Sibiu, Str. Revoluţiei nr.1(CEC – sucursala Sibiu),cod 550170,Tel.: 0269/228792, Fax: 0269/228067

Punct de lucru MediaşStr. Ştefan Ludwig Roth nr. 25,cod 551002,Tel./Fax: 0269/846738

SUCEAVA Agenţia judeţeană Suceava, Str. Ana Ipătescu nr. 6,bl.D1, sc. C, ap.3,cod 720042,Tel.: 0230/521419, Fax: 0230/521393

Punct de lucru RădăuţiStr. Bogdan Vodă nr.12,(Casa de Cultură),cod 725400,Tel./Fax: 0230/561735

TELEORMAN Agenţia judeţeană

Alexandria, Str. Dunării nr. 190,

cod 140085,

Tel./Fax: 0247/310969

Punct de lucru Roşiori de Vede

Str. Dunării, bl. D4, et. 1,

cod 145100,

Tel.: 0724.640.110

Punct de lucru Turnu Măgurele

Str. Mihai Bravu, bl. G2, scara 1, parter,

cod 145200,

Tel./Fax: 0247/416029

TIMIŞ

Agenţia judeţeană

Timişoara, Str. Lucian Blaga nr.1, ap.17,

cod 300001 (OP 1 – CP 334),

Tel.: 0256/431355, Fax: 0256/220267

Punct de lucru Lugoj

Str. Anişoara Podeanu, nr.2A,

cod 305500,

Tel./Fax: 0256/329525

Punct de lucru Sînnicolau Mare

Str. Grigorescu nr.9,

cod 305600,

Tel.: 0256/372359

TULCEA

Agenţia judeţeană

Tulcea, Str. Dobrogeanu Gherea,

bl. E2, sc. B, ap.3,

cod 820007,

Tel.: 0240/511779, Fax: 0240/510039

Punct de lucru Măcin

Str. Victoriei, nr.1,

cod 825300

VASLUI Agenţia judeţeană

Vaslui, Str. Traian, bl. 241, sc. B, parter, ap.4,

cod 730194,

Tel.: 0235/361902, Fax: 0235/361902

Punct de lucru Bârlad

Str. Republicii, nr.223

(sediul Băncii Raiffeisen),

Tel.: 0235/420331

VÂLCEA Agenţia judeţeană

Râmnicu Vâlcea, Bd. Nicolae Bălcescu nr.15, bl.12,

sc. C, ap.2, parter,

cod 240190,

Tel.: 0250/717816, Fax: 0250/717815

Punct de lucru Horezu

Str. Tudor Vladimirescu, nr.53, parter,

cod 245800,

Tel.: 0740.080.988

Punct de lucru Băbeni

Str. Dragoş Vrânceanu, nr.161,

cod 245100,

Tel.: 0740.865.676

Punct de lucru DrăgăşaniStr. Tudor Vladimirescu, bl.T4, parter,cod 245700,Tel.: 0723.161.920

VRANCEA Agenţia judeţeană Focşani, Str. Profesor Caian nr. 9,cod 620011,Tel./Fax: 0237/239313

Punct de lucru PanciuStr. Titu Maiorescu(fostă Gheorghe Doja) nr. 1, ap.2,cod 625400,Tel./Fax: 0237/276015

BUCUREŞTISucursala BucureştiStr. M. Eminescu, nr.45, sect.1, cod 010513,Tel.: 021/2101287, Fax: 021/2102159

Agenţia SECTOR 1Bd. Ion Mihalache nr.121, sect.1,cod 011178,Tel./Fax: 021/2240092

Agenţia SECTOR 2Şos. Ştefan cel Mare nr.33, bl.30, sect. 2,cod 020131,Tel./Fax: 021/2107399

Agenţia SECTOR 3Str. Matei Basarab nr.106, bl. 73, parter,sect. 3, cod 030679,Tel.: 021/3228059, Fax: 021/3200980

Punct de lucru Baba NovacStr. Mihai Bravu, nr. 384, bl. B1D, sc.1, ap.5, sect.3, Tel.: 0724/322831

Agenţia SECTOR 4Str. Nerva Traian nr.16, Ansamblul Mărăşeşti, bl. M35, tronson 2, parter, sect. 3,cod 031046,Tel.: 021/3263681, Fax: 021/3263682

Agenţia SECTOR 5Piaţa M. Kogălniceanu nr. 8, sect. 5,cod 050067,Tel.: 021/3158424, Fax: 021/3079216

Agenţia SECTOR 6Bd. Iuliu Maniu nr.109, bl. E , sect.6,cod 061096,Tel./Fax: 021/4349045

Agenţia BĂNEASAStr. Nicolae Caramfil, nr.26, bloc 1B, sect. 1,cod 014144,Tel./Fax: 021/2329111

Agenţia ILFOVBd. Regina Elisabeta, nr.7 – 9, sector 3,cod 030016,Tel./Fax: 021/3121813

Leul – EROU – EURO

Construcţia Europei unite cuprinde o componentă fundamentală: integrarea monetară. Este, probabil, cea mai complexă problemă a procesului de integrare. Pentru prevenirea şi limitarea efectelor negative asupra economiei Uniunii, a fost conceput un set de reguli a căror respectare condiţionează acceptarea unei ţări în Uniunea Monetară Europeană. Aceste reguli sunt aşa-numitele criterii ale Tratatului de la Maastricht (1992). Ele trebuie respectate de toate statele membre, precum şi de cele candidate în vederea aderării la Uniune. După cum se ştie, bancnotele Euro sunt identice, indiferent în ce ţară a Uniunii sunt realizate. În cazul monedelor Euro, numai aversul este comun, reversul fi ind individualizat pentru fi ecare ţară membră a Uniunii Monetare. În 2012, când se preconizează integrarea României în Uniunea Monetară Europeană, Leul românesc va avea vârsta de 145 de ani. Din acel moment, el va rămâne în cărţile de istorie şi în colecţiile numismatice, iar monedele şi bancnotele emise de România din acel moment vor avea acelaşi statut cu cele emise în restul Europei. Se poate afi rma că, din 2012, Leul rămâne în istorie ca EROU, iar în viaţa noastră ca EURO (o simplă anagramare… monetară).

Leu – EROU (hero) – EURO

Th e construction of a united Europe has a fundamental component: the monetary integration. Th is might just be the most complex issue of the entire process of integration. In order to prevent and curb the negative eff ects on the EU economy, there is a set of rules that must be observed by any country that wants to be part of the European Monetary Union. Th ese rules are the so-called Maastricht Treaty criteria (1992). All EU member and candidate states have to comply with these criteria.

As we all know, the euro notes are identical, regardless of the EU Member State they are used in. In the case of the euro coins, only the obverse (head) is common, the reverse having a personalized motif for each EU Member State.

It is envisaged that Romania will become a member of the European Monetary Union in 2012, when the Romanian Leu shall be 145 year old. As of that moment, it will be confi ned to history books and numismatic collections, and the coins and notes issued by Romania shall have the same status as those issued all over Europe.

One might say that, from 2012, the Romanian Leu shall be part of History as an EROU (hero) and part of our lives as EURO (this is just a … monetary anagram).

IV RAPORT ANUAL 2004 ASIBAN S.A.

Produs al ASIBAN Asigurare - Reasigurare S.A.Fotografii: Sorin Toma, Claudiu Băjan, Fototeca Băncii Naţionale a României Layout, ilustraţie şi tehnoredactare: Cristian Gache şi Claudiu BăjanEditat de - Strada Austrului nr.16, sector 2, Bucureşti, România tel/fax: +4 021 252 46 73, e-mail: [email protected] şi Tipar: MasterPrint Super Offset

raport anual annual report - 1asig.ro · 2007-06-14 · În tot acest melanj monetar, a urmat poate...

Documents