raport anual

Contractor:Institutul de Cercetare pentruEconomia Agriculturii si DezvoltareRurala – I.C.E.A.D.R.

Obiectivul general: STCPM Numărul /codul proiectului 2.1.1 Anul inceperii: 14.11.2011Anul finalizarii: 30.11.2014Durata: 36,5 luni

RAPORT ANUALDenumirea proiectului:Determinarea indicatorilor tehnico‐economici aitehnologiilor de productie la produsele vegetale sianimale aplicate în vederea cresterii performantelorde mediu (costuri, productivitate, rentabilitate,marja bruta)

Denumirea fazelor:

F. 6: Elaborarea devizelor de cheltuieli si a BVC-urilor pentru producţia vegetală 2013-2014F. 7:Elaborarea devizelor de cheltuieli si a BVC-urilor pentru producţia animala 2013-2014

Persoana de contact (Directorul proiect):Dr.ing. Ursu Ana Tel: 0212242795; e‐mail: [email protected]

Obiectivul ProiectuluiPerfecţionarea sistemelor de producţie vegetale şi animale în vederea asigurării

sustenenabilităţii fermelor comerciale în termeni de cost, rentabilitate, productivitate marja brută, înfuncţie de condiţiile agro‐eco‐climatice regionale specifice.

Obiectivele Fazelor

F. 6 Elaborarea tehnologiilor destinate sistemelor de producţie vegetală; Elaborareabugetetelor de venituri si cheltuieli pentru productia vegetala . Estimarea indicatoriloreconomici pe hectar si pe produs vegetal (costuri, estimarea preţurilor de valorificare(lei/kg, lei/tonă) productivitate, rentabilitate, marjă brută)Analiza eficienţei economice a producţiei vegetale Simulări de scenarii posibile;determinarea pragului de rentabilitate.

F. 7 Determinarea consumurilor de resurse tehnologice la produsele agricole animale şicheltuielile aferente pe cap de animal; Elaborarea bugetetelor de venituri si cheltuielipentru productia animala. Estimarea indicatorilor economici pe cap de animal si peprodus (costuri, estimarea preţurilor de valorificare (lei/hl lapte; lei/tonă carne),productivitate, rentabilitate, marjă brută)Analiza eficienţei economice a producţiei animale; Simulări de scenarii posibile;determinarea pragului de rentabilitate.

Scopul cercetăriiCercetarea efectuată are scopul de a informa asupra evoluţiei pe termen scurt

(2013-2014) a preţurilor, la principalele produse agricole vegetale si animale, de a analizafenomenele economice la nivelul acestor produse, ceea ce va permite adoptarea unor deciziicorespunzătoare de reglare şi îmbunătăţire a rezultatelor de către fiecare agent economic.Analiza sub aspect tehnico-economic presupune, în principal, studierea acestor activităţi prinprisma raportului dintre resursele materiale, financiare şi umane sau eforturile depuse şirezultatele sau efectele utile obţinute. Estimările privind activitatea tehnico-economică şifinanciară a activităţii culturilor de camp si a speciilor de animale, pentru anul de productie2013-2014, vizează costul de producţie, preţul de valorificare, productivitatea muncii,rentabilitatea, marja brută standard (MBS), pragul de rentabilitate pe culturi, riscul economic,etc.

Obiectivele cercetării:Obiectivele pragmatice ale cercetarii constau în stabilirea sistemei de maşini şi

utilaje şi a consumurilor de resurse, cuantificarea indicatorilor tehnico-economici şi financiari(costuri, estimarea preţurilor de valorificare (lei/kg, lei/tonă, lei/i, lei/1000 buc) productivitate,rentabilitate, marjă brută), determinarea pragului de rentabilitate (riscului economic) peculturi si specii de animale, exprimat atat in unitati valorice (lei) cat si in unitati fizice (to, l,buc), in functie de nivelul productiei medii (kg/ha, l/cap, g/zi/, buc/an), precum si in actiuni dediseminare, prin publicarea de comunicari stiintifice si de articole, in revista AgricultorulRoman, precum şi editarea a doua broşuri (pentru productia vegetala si productia animala).

Metode de cercetare:

Metode calitative:

Analiza calitativă – studierea laturii intensive sau calitative a fenomenelor şi proceseloreconomice din activitatea producţiei vegetale si animale (gama de maşini şi utilaje agricole,resursele necesare, disponibilul din aceste resurse, consumurile specifice pe resurse şitehnologii, cantităţile contractate pe produse, elemente de calcul al indicatorilor, obiectiveleşi criteriile de optim, etc.).

Analiza prospectivă sau previzională – Analiza previzională joacă un rol important înfundamentarea programului de activitate agricolă pentru anul 2013-2014, în luarea deciziilorcu caracter tactic, strategic în alegerea variantei optime a produselor agricole vegetale sianimale. În analiza au fost studiate mai multe variante tehnologice, dintre care s-au selectatvariantele considerate optime.

Simularea: anticiparea, prognozarea efectelor datorate modificării factorilor (variabilelor)şi/sau a deciziilor manageriale legate de produsele agricole vegetale în anul de producţie2013-2014.

REZULTATE OBTINUTE PENTRU FIECARE OBIECTIVRezultate obţinute pentru fiecare obiectiv – productie vegetalaIn sinteza se prezinta indicatorii tehnico‐economici privind principalele produsele agricole vegetale pentru anul de producţie 2013‐2014, în termeniestimativi de cost, preţ, productivitate, rentabilitate, MBS, risc economic, astfel:

Tabel nr. 1

Nr. crt. CULTURA I/N*

ZONA DE FAVORABILITATE: CÂMPIE

Prod. medieKg/ha

Cost lei/kg

Preţ lei/kg

Productivitate

(Wm) ore‐om/to

Rentabilitate(Rr)%

MBS(UDE)

Riscul economic

%

0 1 2 3 4 5 6 7 8 91

grâu de toamnă consumI 5000 1,029 1,3 10,4 26,3 0,843 41,4N 3500 1,138 1,3 6,3 14,2 0,665 50,5

2orz de toamnă consum

I 6000 0,797 0,960 9,2 20,5 0,846 44,6N 4000 0,868 0,960 6,7 10,6 0,652 64,8

3 orzoaică de toamnă consum

I 6000 0,844 1,0 9,2 18,5 0,852 46,0N 3700 0,926 1,0 7,3 8,0 0,612 71,6

4 orez irigat I 5000 3,263 3,6 27,9 10,3 1,326 54,45

porumb boabe consumI 6000 0,854 1,1 25,8 28,7 0,929 51,6N 4000 0,946 1,1 29,5 16,3 0,699 68,1

6 in pentru ulei N 1500 1,871 2,0 9,2 6,9 0,485 66,57 rapiţă de ulei N 1800 1,727 2,05 11,8 18,7 0,633 44,48

floarea soarelui consumI 2200 1,864 2,2 37,0 18,0 0,689 55,1N 1600 2,026 2,2 40,8 8,6 0,585 73,1

9soia consum

I 2200 1,965 2,3 39,8 17,0 0,747 60,6N 1500 2,096 2,3 25,7 9,8 0,572 69,3

10 mazăre boabe consum N 3000 1,800 2,0 11,2 11,1 0,865 53,711

fasole boabe consumI 2000 3,079 3,9 35,1 26,7 1,093 38,1N 1200 3,588 3,9 30,2 8,7 0,702 64,8

12sfeclă de zahăr consum

I 40000 0,240 0,320 6,4 33,5 1,648 39,0N 25000 0,263 0,320 7,8 21,7 1,145 51,6

13cartofi de toamnă consum

I 25000 1,194 1,6 23,1 34,0 3,635 33,7N 18000 1,446 1,6 22,6 10,7 2,024 59,0

14 in pentru fibră N 6000 0,663 0,750 17,2 13,1 0,663 63,7

REZULTATE OBTINUTE PENTRU FIECARE OBIECTIVIndicatori de rentabilitate

Indicatorii rentabilităţii reflectă rezultatele economico‐financiare a activităţii desfăşurate pe culturi: profitul – indicator de volum al rentabilităţii şi rata rentabilităţii – indicator care măsoară gradul în care utilizarea diverselor resurse aduce profit

Tabel nr. 2Nr. crt.

CULTURA Zona de favorabilitate: CÂMPIEProd.Kg/ha

Venituri din prod. princ.

(lei)

Cheltuieli pentru prod. princ.

(lei)

Profitul brut(lei)

Profitul net(cu subvenţii)

(lei)

Profitul net(lei)

Rata rentabilităţiinete%

0 1 2 3 4 5 6 7 81 grâu de toamnă consum irigat 5000 6500 5145,7 1354,3 1909,1 1137,6 22,1

2 grâu de toamnă consum neirigat 3500 4550 3983,5 566,5 1247,3 475,8 11,9

3 orz de toamnă consum irigat 6000 5760 4781,9 978,1 1593,1 821,6 17,2

4 orz de toamnă consum neirigat 4000 3840 3472,3 367,7 1080,3 308,8 8,9

5 orzoaică de toamnă consum irigat 6000 6000 5065,3 934,7 1556,7 785,2 15,56 orzoaică de toamnă consum neirigat 3700 3700 3426,0 274,0 1001,7 230,2 6,77 orez irigat 5000 18000 16314,8 1685,2 2187,0 1415,5 8,78 porumb boabe consum irigat 6000 6600 5126,6 1473,4 2009,1 1237,6 24,1

9 porumb boabe consum neirigat 4000 4800 4184,4 615,6 1288,6 517,1 13,7

10 in pentru ulei neirigat 1500 3000 2807,2 192,8 933,5 162,0 5,8

11 rapiţă de ulei neirigat 1800 3690 3109,1 580,9 1259,4 487,9 15,7

12 floarea soarelui consum irigat 2200 4840 4101,0 739,0 1246,3 620,8 15,1

13 floarea soarelui consum neirigat 1600 3520 3241,8 278,2 1005,2 233,7 7,2

14 soia consum irigat 2200 5060 4324,1 735,9 1389,7 618,2 14,3

15 soia consum neirigat 1500 3450 3143,5 306,5 1029,0 257,5 8,2

16 mazăre boabe consum neirigat 3000 6000 5399,3 600,7 1276,1 504,6 9,3

17 fasole boabe consum irigat 2000 7800 6157,1 1642,9 2151,6 1380,1 22,4

18 fasole boabe consum neirigat 1200 4680 4305,6 374,4 1086,0 314,5 7,3

19 sfeclă de zahăr consum irigat 40000 12800 9588,7 3211,3 3469,0 2697,5 28,1

20 sfeclă de zahăr consum neirigat 25000 8000 6575,1 1424,9 1968,4 1196,9 15,0

21 cartofi de toamnă consum irigat 25000 40000 29851,6 10148,4 9296,2 8524,7 28,5

22 cartofi de toamnă consum neirigat 18000 28800 26020,7 2779,3 3106,1 2334,6 9,0

23 in pentru fibră neirigat 6000 4500 3978,0 522,0 1210,0 438,5 11,0

REZULTATE OBTINUTE PENTRU FIECARE OBIECTIVDeterminarea pragului de rentabilitate Pragul de rentabilitate denumit si punctul mort sau punctul critic, reprezinta nivelul de activitate (cifra de afaceri) care absoarbe in totalitate cheltuielile de exploatare ale unei perioade iar rezultul este nul.

Tabel nr. 4

Nr. crt.

CULTURA Prod.Kg/ha

Cifra de afaceri reala (CAREALA)

lei/ha

Cifra de afaceri a pragului de

rentabilitate (CAPR)lei

Pragul de rentabilitate in unitati fizice

(t)

Rata riscului de exploatare

(%)

Indicele de securitateal culturii

(Is)

0 1 2 4 5 6 7 81 grâu de toamnă consum irigat 5000 6500 2690 2,07 41,4 0,592 grâu de toamnă consum neirigat 3500 4550 2298 1,77 50,5 0,4953 orz de toamnă consum irigat 6000 5760 2793,1 2,909 44,6 0,5154 orz de toamnă consum neirigat 4000 3840 2487,2 2,591 64,8 0,355 orzoaică de toamnă consum irigat 6000 6000 2757,1 2,757 46,0 0,546 orzoaică de toamnă consum neirigat 3700 3700 2647,9 2,648 71,6 0,2847 orez irigat 5000 18000 9789,8 2,719 54,4 0,468 porumb boabe consum irigat 6000 6600 3405,1 3,10 51,6 0,4849 porumb boabe consum neirigat 4000 4800 2997,2 2,72 68,1 0,3210 in pentru ulei neirigat 1500 3000 1995,6 1,00 66,5 0,3311 rapiţă de ulei neirigat 1800 3690 1637,4 0,799 44,4 0,5612 floarea soarelui consum irigat 2200 4840 2666,9 1,212 55,1 0,4513 floarea soarelui consum neirigat 1600 3520 2574,7 1,170 73,1 0,2714 soia consum irigat 2200 5060 3067,8 1,334 60,6 0,3915 soia consum neirigat 1500 3450 2392,4 1,040 69,3 0,3116 mazăre boabe consum neirigat 3000 6000 3225 1,61 53,7 0,4617 fasole boabe consum irigat 2000 7800 2969,4 0,761 38,1 0,6218 fasole boabe consum neirigat 1200 4680 3031 0,777 64,8 0,35219 sfeclă de zahăr consum irigat 40000 12800 4990 15,59 39,0 0,6120 sfeclă de zahăr consum neirigat 25000 8000 4127 12,90 51,6 0,4821 cartofi de toamnă consum irigat 25000 40000 13478 8,4 33,7 0,6622 cartofi de toamnă consum neirigat 18000 28800 16984,6 10,6 59,0 0,4123 in pentru fibră neirigat 6000 4500 2869 3,82 63,7 0,36

REZULTATE OBTINUTE PENTRU FIECARE OBIECTIV

Produsul Producţiamedie Cost Preţ Productivitate Rentabilitate MBS

Prag de rentabilitate

Lapte l/cap lei/l lei/l ore‐om/l % lei/l l

de vacă 6000 1,313 1,500 0,03 14,3 0,51 3218,64

de oaie 75 3,246 3,533 0,18 8,8 1,72 114,04de capră 350 1,711 2,200 0,13 28,6 1,06 200,56

Carne g/zi lei/kg

lei/kg

ore‐om/kg % lei/kg kg spor

tineret taurin 1000 10,305 12,000 0,08 16,4 3,54 104,42porc 800 6,632 7,500 0,02 13,1 2,86 35,92pasăre 50 7,080 8,000 0,05 12,99 2,91 0,45

Ouăbuc/an lei/

1000 buclei/

1000 bucore‐om/100 buc % lei/

1000 buc buc

260 363,00 400,00 0,67 10,19 137,48 576,17

Rezultate obţinute pentru fiecare obiectiv – productie animala

Indicatorii de analizăIndicatorii tehnico‐economici ai principalelor produse animaliere pentru anii 2013‐2014, în termeni estimativi de cost, preţ,productivitate, rentabilitate, MBS, prag de rentabilitate sunt calculaţi în Tabelul 1:

Tabelul 1

REZULTATE OBTINUTE PENTRU FIECARE OBIECTIVAnaliza economică a producţiei

În Tabelul 2, sunt estimaţi următorii indicatori economici:valoarea producţiei principale;productivitatea muncii în expresie valorică;cheltuieli cu forţa de muncă la 1000 lei producţie principală;cheltuieli cu materiale la 1000 de lei producţie principală;cheltuieli totale la 1000 de lei producţie principală.

Tabelul 2Analiza indicatorilor economico‐financiari

Produsul Prod.medie

Val. prod. princ.

Producti‐vitatea muncii în expresie

valorică (W)

Chelt. cu forţa de muncă la 1000 lei prod. principală

Chelt. cu materiale la 1000 de lei prod.

principală

Chelt. totale la 1000 de lei prod.

principală

Lapte l/cap lei/l lei/oră‐om lei lei leide vacă 6000 1,500 50,00 50,00 804,41 984,04de oaie 75 3,533 19,63 150,94 1692,45 2050,94de capră 350 2,200 11 103,90 790,91 1037,60

Carne g/zi lei/kg lei/oră‐om lei lei lei

tineret taurin 1000 12,00 150 14,81 787,04 877,28porc 800 7,50 375 16,00 759,01 884,25pasăre 50 8,00 160 56,25 718,75 885,00

Ouăbuc/an lei/

1000 buc lei/oră‐om lei lei lei

260 400 59,7 37,50 809,55 982,5


Analiza veniturilorTabelul 3

Veniturile, cheltuielile şi corelaţia dintre aceşti indicatori

Produsul Producţiamedie

Venituri din producţia principală

Cheltuieli pentru producţia principală

Coeficient de corelaţie

Lapte l / cap lei / l lei / l x

de vacă 6000 1,500 1,313 1,14

de oaie 75 3,533 3,246 1,09

de capră 350 2,200 1,711 1,29

Carne g / zi lei / kg lei / kg x

tineret taurin 1000 12,000 10,305 1,16

porc 800 7,500 6,632 1,13

pasăre 50 8,000 7,080 1,13

Ouă buc. / an lei /1000 buc. lei /1000 buc. x

260 400,00 363,00 1,10

REZULTATE OBTINUTE PENTRU FIECARE OBIECTIVAnaliza cheltuielilor

Cheltuielile evidenţiază consumurile de mijloace materiale şi de forţă de muncă, necesare pentru realizarea unui produs. Pentru ca activitatea unei ferme să fie rentabilă, este necesar ca valoarea veniturilor să depăşească pe cea a cheltuielilor, astfel ca ferma să obţină un minim de profit.

Tabelul 4

Analiza cheltuielilor la produsele animale




Cheltuieli la 1000 lei venituri

Cheltuieli materiale la 1000 lei

venituriLapte l/cap lei/l lei/l lei lei

de vacă 6000 1,313 1,500 887,41 725,42de oaie 75 3,246 3,533 961,95 793,81de capră 350 1,711 2,200 823,66 627,84

Carne g/zi lei/kg lei/kg lei leitineret taurin 1000 10,305 12,000 861,33 772,73porc 800 6,632 7,500 884,25 759,01pasăre 50 7,080 8,000 885,00 718,75

Ouăbuc/an lei/1000 buc lei/1000 buc lei lei260 363,00 400,00 913,95 753,07

REZULTATE OBTINUTE PENTRU FIECARE OBIECTIVAnaliza rentabilităţii

Rentabilitatea este o componentă de bază a eficienţei economice şi exprimă capacitatea unităţilor economice de a obţine profit. Profitul se referă numai la cantitatea de produse vândute în afara fermei. Rentabilitatea producţiei se exprimă, de regulă, cu ajutorul a doi indicatori: profitul şi rata profitului (rata rentabilităţii).

Tabelul 5

Analiza rentabilităţii la produsele animale




Profitul brut Profitul net (cu subvenţii) Profitul net

Rata rentabilităţii nete

Lapte l/cap lei/l lei/l lei lei lei %

de vacă 6000 1,500 1,313 0,187 0,241 0,157 11,96

de oaie 75 3,533 3,246 0,287 0,785 0,241 7,42

de capră 350 2,200 1,711 0,489 0,527 0,411 24,02

Carne g/zi lei/kg lei/kg lei lei lei %

tineret taurin 1000 12,000 10,305 1,695 2,535 1,424 13,82

porc 800 7,500 6,632 0,868 2,089 0,729 10,99

pasăre 50 8,000 7,080 0,920 1,85 0,770 10,88

Ouăbuc/an lei/1000 buc lei/1000 buc lei/1000 buc lei/1000 buc lei/1000 buc %

260 400,00 363,00 37,00 81,08 31,08 8,56


Analiza rentabilităţiLa lapte de vacă, valoarea veniturilor totale este mai mare decât cheltuielile totale cu 12,7%. Costul pe unitatea de produs se identifică cu cheltuiala pentru produsul principal şi este de 1,31 lei/litru. Preţul mediu de vânzare pe unitatea de produs a fost estimat la 1,5 lei/l. Pragul de rentabilitate la laptele de vacă, cu o producţie medie de 6000 l este de 4828 lei, exprimat valoric şi de 3218,64 l, exprimat în unităţi fizice. Pentru lapte de oaie, valoarea veniturilor totale este mai mare decât cheltuielile totale cu 3,9%. Costul pe litru de lapte este de 3,24 lei, iar preţul de valorificare a fost estimat la 3,53 lei/l. Valoarea producţiei secundare alcătuită din valoarea mielului, a lânii, a reformei şi a gunoiului compensează cheltuielile totale de producţie, pentru ca să se poată obţine profit. Altfel, exploatând oaia numai pentru producţia de lapte, este nerentabilă. Pragul de rentabilitate este de 403 lei, exprimat valoric şi de 114,04 litri, exprimat în unităţi fizice. Pentru laptele de capră, valoarea veniturilor totale este mai mare decât cheltuielile totale cu 21,4%. Costul pe unitatea de produs este de 1,71 lei/litru, iar preţul mediu de vânzare a fost estimat la 2,20 lei/l. Pragul de rentabilitate la laptele de capră, cu o producţie medie de 350 l este de 441 lei, exprimat valoric şi de 200,6 l, exprimat în unităţi fizice. La carnea de tineret taurin, valoarea veniturilor totale este mai mare decât cheltuielile totale cu 16,1%. Costul pe unitatea de produs se identifică cu cheltuiala pentru produsul principal şi este de 10,3 lei/kg. Preţul mediu de vânzare pe unitatea de produs este de 12 lei/kg. Pragul de rentabilitate este de 1253 lei, exprimat valoric şi de 104,42 kg spor total, exprimat în unităţi fizice. La carnea de porc, valoarea veniturilor totale este mai mare decât cheltuielile totale cu 13,1%. Costul pe unitatea de produs se identifică cu cheltuiala pentru produsul principal şi este de 6,63 lei/kg. Preţul mediu de vânzare a fost estimate la 7,5 lei/kg, iar rentabilitatea rezultată este de 13,1%. Pragul de rentabilitate este de 269 lei, exprimat valoric şi de 35,9 kg, exprimat în unităţi fizice. La carnea de pasăre, valoarea veniturilor totale este mai mare decât cheltuielile totale cu 13%. Costul de producţie este de 7,08 lei/kg, iar preţul mediu de vânzare a fost estimate la 8 lei/kg. Pragul de rentabilitate la carnea de pasăre este de 4 lei, exprimat valoric şi de 0,45 kg, exprimat în unităţi fizice.Pentru ouă consum, valoarea veniturilor totale este mai mare decât cheltuielile totale cu 9,4 %. Costul de producţie este de 0,36 lei/ou, preţul mediu de vânzare este de 0,4 lei/ou, iar profitul brut obţinut este de 40 lei/1000 ouă, respectiv 0,04 lei/ou. Pragul de rentabilitate la ouăle pentru consum este de 230,47 lei, exprimat valoric şi de 576,17 bucăţi, exprimat în unităţi fizice.i

raport anual

Documents