RAPORT ANUAL

2010

creºtere de 80%

+0.68 oC

41,838 mld. KWh

725 mil. €1 000 000 m3

130 de ani

CIFRE

Anul 2010 în cifre

+0.68 oCPrimele cinci luni ale lui 2010 au fost cele mai caldeînregistrate vreodatã de la începutul mãsurãtorilor privindtemperaturile, iniþiate în 1880, se aratã într-un raport alCentrului Naþional american pentru Date Climatice, citat deAFP. Astfel, temperatura pãmântului combinatã cu temperaturaoceanelor a afiºat, în perioada ianuarie-mai 2010, cu 0,68 degrade Celsius mai mult decât media înregistratã în secolul XX,a precizat institutul meteorologic.

Creºtere de 80%Efect pervers: taxa auto ne-a înmulþit maºinile poluante în2010. Majorarea taxei de poluare ºi, mai ales, faptul cãpersoanele pot dovedi cã au achiziþionat maºinile pânã ladata de 31 decembrie, au crescut vertiginos numãrulînmatriculãrilor de autoturisme second-hand. Potrivit datelorDirecþiei Regim Permise Conducere ºi Înmatriculare aVehiculelor (DRPCIV), începând cu luna septembrie, când afost anunþatã majorarea taxei auto, numãrul înmatriculãrilor demaºini second-hand a înregistrat cel mai ridicat nivel al acestuian, de 26.887 unitãþi, în creºtere cu peste 80% faþã de lunanoiembrie 2009.

1 000 000 m3

Zece oameni au murit, alte zeci au suferit arsuri chimice ºi sutede persoane au rãmas fãrã adãpost dupã ce rezervorul uneifabrici de aluminiu din vestul Ungariei a cedat pe 4 octombrie,provocând o deversare de pânã la un milion de metri cubi dedeºeuri toxice. Deºi cazul este investigat în prezent de ocomisie oficialã, incidentul a atras atenþia asupra siguranþeifabricilor moºtenite din era comunistã.

725 mil. €Pânã în prezent proiectele depuse de companiile sauautoritãþile locale din România în vederea atragerii de finanþãrieuropene pe segmentul energetic au încasat numai 4,4milioane dintr-o sumã totalã de 725 mil. € , disponibilã înperioada 2007-2013. Din cele trei domenii majore deintervenþie singurul în care s-au fãcut plãþi efective este celvizând resursele regenerabile de energie.

41,838 miliarde KWhAcesta a fost consumul final de energie electricã în primele 10luni ale lui 2010 în România, cu 4,4% mai mare faþã de perioa-da corespunzãtoare a anului trecut.

DUCEREINTRO

Lumi paralele ºi cu sensuri opuse

Ultimii 3 ani (2007 - 2010) m-au obligat sã mã opresc adesea asupra comparaþiei dintre Uniunea Europeanã ºi România, ºidatoritã faptului cã în aceastã perioadã activitatea mea s-a împãrþit între Comitetul Economic ºi Social European (CESE) ºiFundaþia TERRA Mileniul III.

Dacã în 2007 când am pãºit prima datã în CESE, în urma votului acordat de colegii mei din ONG-uri, eram mândrã cã Româniaa reuºit sã facã parte din "clubul elitist" al Uniunii Europene ºi eram plinã de speranþe în ce priveºte politica de mediu, politicaenergeticã sau economicã ce urma sã capete valenþe europene ºi sã urmeze cursul promovat de Bruxeless, în 2010 constatãmcã România se aflã într-o lume paralelã ºi navigheazã în sens opus.

În 2008, Uniunea Europeanã constata cã ne aflam la nivel global într-o crizã economicã ºi financiarã profundã ºi a cerutguvernelor Statelor Membre elaborarea planurilor de relansare economicã. La acea vreme liderii politici din România negaufaptul cã aceastã crizã ne-ar putea afecta ºi pe noi, de aceea planul de relansare economicã întocmit la cererea UE a rãmas uitatundeva într-un sertar guvernamental! În 2010 Uniunea, datoritã mãsurilor luate atât la nivel comunitar cât ºi la nivelul StatelorMembre anunþa ieºirea din recesiune, iar România abia constata intrarea în crizã. Lecþiile învãþate în perioada de crizã la niveleuropean au condus la schimbarea opticii cu privire la creºterea economicã ºi a locurilor de muncã, vorbindu-se din ce în ce maimult despre economia verde ºi locuri de muncã verzi, soldate ulterior cu Strategia Europa 2020, care traseazã aceste dimensiuni.România însã, gãseºte ieºirea din crizã prin exploatarea masivã ºi necontrolatã a resurselor naturale, anihilarea ºi chiardesfiinþarea IMM-urilor, diminuarea calitãþii vieþii cetãþenilor. Cuvântul de ordine este "investiþii cu orice preþ", fãcând din nou locunor proiecte dezastruoase pentru mediu, precum proiectul Roºia Montanã.

Statele Membre UE gãsesc colacul de salvare pentru relansarea economicã în fondurile europene, în vreme ce România absoarbepânã în 2010 numai 2% din valoarea alocatã, preferând sã facã împrumuturi de zeci de miliarde de euro ºi pãstrându-ºi astfel statutulde contribuitoare netã la bugetul european. Vecinii noºtri europeni, lanseazã programe de utilizare a surselor regenerabile deenergie dedicate tuturor potenþialilor investitori, de la fermieri ºi pânã la marile companii energetice în vreme ce la noi legislaþiafavorizeazã doar marile companii sã facã astfel de investiþii.

De asemenea, vecinii noºtri implementeazã programe solide de reabilitare termicã a clãdirilor pentru creºterea eficienþei energetice ºioferirea de locuri de muncã, în vreme ce România, dupã o masivã risipã de fonduri pe un astfel de program decide stoparea lui ºioferirea unor soluþii de creditare birocratice ºi costisitoare, descurajând astfel populaþia sã iºi mai punã problema eficienþei energeticeîn clãdiri.

Europa pune accent din ce în ce mai mult pe vocea societãþii civile ºi în 2010 perfecteazã regulile de punere în aplicare a iniþiativeicetãþeneºti stabilite prin Tratatul de la Lisabona, în vreme ce în România factorii de decizie încalcã în mod repetat legile cu privire laaccesul la informaþia de utilitate publicã ºi Convenþia de la Aarhus, sfidând ºi ignorând societatea civilã.

Cu toate acestea, în România se mai întamplã ºi lucruri bune, datoritã unor oameni entuziaºti ºi dedicaþi care, în pofida reducerilor desalarii sau a lipsurilor majore cu care se confruntã, continuã sã îºi facã datoria aºa cum se cuvine ºi continuã sã aibã "un crez verde".Lucrurile bune se întamplã în mod special datoritã finanþatorilor plini de încredere în societatea civilã, care înþeleg cã locul Românieieste în Uniunea Europeanã ºi cã aceasta, mai devreme sau mai târziu, va trebui sã îºi reia sensul pe direcþia curentului de înaintare.

Pentru aceasta însã ONG-urile trebuie lãsate ºi chiar încurajate sã existe, iar personalul din aceste organizaþii, fie el angajat sauvoluntar, trebuie încurajat sã ducã la îndeplinire misiunea pe care ºi-a asumat-o. Cu toate cã în ultimii ani am asistat ºi în acest sectorla "înflorirea" unei societãþi civile alternative, sunt convinsã cã bazele unei construcþii solide au fost puse odatã cu constituirea Coaliþieipentru Mediu din care suntem mândri sã facem parte.

În acest context general Fundaþia TERRA Mileniul III continuã sã promoveze în România valorile europene ºi ºansa de relansareeconomicã a României printr-o dezvoltare durabilã ºi susþinutã prin oameni educaþi care fac dovada unor principii morale sãnãtoase.

Lavinia Andrei, Preºedinte Fundaþia TERRA Mileniul III

n Despre noi

Fundaþia TERRA Mileniul III este o organizaþie apoliticã, neguvernamentalã ºi non-profit de protecþie a mediului, înfiinþatã în bazalegii 21/1924, conform hotãrârii judecãtoreºti nr.15 din 09.02.1998 la dosarul 38/PJ/1998.

MisiuneMisiunea organizaþiei TERRA Mileniul III este de a desfãºura programe ecologice în vederea conºtientizãrii populaþiei asupraefectelor schimbãrilor climatice ºi de a promova programe de dezvoltare durabilã la nivel naþional, regional ºi global.

Direcþii de acþiune- promovarea unor activitãþi ºi programe de protecþie a mediului, la nivel local, regional ºi global, cu preponderenþã cele

legate de reducerea cauzelor ºi efectelor provocate de fenomenul schimbãrilor climatice;- iniþierea unor activitãþi ºi programe de prevenire a impactului negativ al unor proiecte publice sau private asupra mediului ºi

comunitãþilor;- dezvoltarea unor activitãþi ºi programe de promovare a legislaþiei ºi modificãrilor legislative în domeniul mediului ºi în

sectoarele conexe;- activitãþi educaþionale pentru copii ºi adulþi;- încurajarea dezvoltãrii transferului de tehnologii ºi tehnici nepoluante ºi cercetarea ºtiinþificã în domenii legate de protecþia

mediului;- colaborarea cu administraþiile locale ºi/sau regionale ºi comunitãþi în vederea realizãrii protecþiei ecosistemelor locale ºi

regionale;- iniþierea unor programe comune cu organizaþii internaþionale similare în domeniul social, educaþional ºi al protecþiei mediului;- promovarea participãrii cetãþenilor, în special a tinerilor, la procesul de luare a deciziilor ºi la rezolvarea problemelor de mediu

n Domenii de activitate

EnergieActivitãþile organizaþiei noastre vizeazã sectorul energetic, respectiv trecerea de la combustibilii fosili ºi energie nuclearã laeficienþã energeticã ºi utilizarea surselor regenerabile de energie. În acelaºi timp desfãºurãm campanii si activitãþi cu privire laeficienþa energeticã ce reprezintã prima mãsurã în asigurarea unei energii durabile.

Educaþie ecologicãEducaþia ecologicã are ca scop îmbunãtãþirea vieþii prin asigurarea cunoºtintelor, deprinderilor, motivaþiilor ºi valorilor necesarecopiilor pentru a-ºi asuma rãspunderea de menþinere a calitãþii mediului. Aceasta trebuie sã îi ajute pe copii sã înþeleagã influenþacomportamentului lor asupra calitãþii mediului.

Schimbãri climaticeSchimbãrile climatice reprezintã o problemã serioasã, întrucât atât sistemul natural cât ºi cel socio-economic sunt sensibile laschimbãri ale climei, iar amploarea ºi viteza prognozate pentru acestea vor avea un impact semnificativ, care va ameninþadurabilitatea acestor sisteme.

Activitãþile curente ale Fundaþiei TERRA Mileniul III în domeniul schimbãrilor climatice se axeazã pe reducerea emisiilor de gazecu efect de serã din sectorul energetic ºi cel de transport.

TransportÎn domeniul transporturilor prioritãþile noastre vizeazã armonizarea legislaþiei româneºti cu cea europeanã care sã conducã laun sistem de transport durabil, participare publicã în procedura de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiecte deinfrastructurã de transport, pentru a reduce impactul negativ social ºi de mediu al acestora. De asemenea, TERRA Mileniul IIIsprijinã dezvoltarea unui sistem de transport public sustenabil ºi promoveazã mersul cu bicicleta sau pe jos.

ERGIEEN

Activitãþile curente ale Fundaþiei TERRA Mileniul IIIîn domeniul energiei se axeazã pe promovareaexemplelor de succes în utilizarea surselorregenerabile de energie, precum ºi participarepublicã în elaborarea politicilor naþionale dindomeniul energetic.

România are un potenþial major de folosire a surselorregenerabile: în funcþie de zonã, acest potenþial ar trebuiexploatat la maximum pentru a face tranziþia la un sectorenergetic independent ºi curat. Însã, înainte de toate, acestpotenþial ar trebui sã fie cunoscut iar beneficiile sale,conºtientizate. Singura formã de energie regenerabilã folositãîntr-o mai mare mãsurã în România este energia hidro mare,însã acest sector se confruntã cu mari probleme tehnice, ºiridicã semne de întrebare privind conservarea biodiversitãþii înzonele respective. Despre alte proiecte de energie verdeinformaþiile publice sunt puþine, uneori chiar imposibil deaccesat, iar bunele practici nu au fost promovate la nivelnaþional.

Lipsa de interes dar ºi de conºtientizare la nivel de autoritãþiface ca tehnologiile noi pentru folosirea energiei verzi sã nu fiecunoscute. De asemenea, autoritãþile centrale sunt mult maiorientate spre utilizarea energiei nucleare, ceea ce face ca

investiþiile în sectorul energetic sã se orienteze spre nuclear îndetrimentul energiilor regenerabile deºi obligaþiile Românieifaþã de UE sunt în sectorul utilizãrii energiei regenerablie, ºi nual energiei nucleare.

De aceea, scopul proiectelor noastre în acest domeniu esteîmbunãtãþirea cadrului general de utilizare a energieiregenerabile în România. Grupurile þintã pe care le vizãm îngeneral sunt:- Autoritãþi centrale (Ministerul Economiei, ANRE ºi alte

instituþii cu responsabilitãþi în politica energiei regenerabile)- Autoritãþile publice locale (APL)- Furnizori de energie regenerabilã.

Pachetul privind clima ºi energia al Comisiei Europene,adoptat formal la 23 aprilie 2009, conþine ºi o directivã carestabileºte, pentru România, ca obiectiv obligatoriu pentru anul2020, o pondere de 24% a energiei din surse regenerabile înconsumul final. Acest obiectiv va fi dificil de realizat încondiþiile unui cadru general (legal, politic, economic)neadecvat ºi inflexibil, în care administraþia centralã nu oferãnici soluþiile la nivel naþional, dar nici imboldul unor eforturiconcrete la nivel local.

O ºansã pentru dezvoltarea durabilã a Rom

âniei [2009 - 2010]Energia Regenerabilã - O ºansã pentru dezvoltarea durabilã a României[2009 - 2010]

Scop: îmbunãtãþirea cadrului general de utilizare a energiei regenerabile în România.

Obiective:1. creºterea nivelului de conºtientizare a autoritãþilor publice locale (APL) pentru folosirea energiei

regenerabile. 2. dezvoltarea capacitãþii de asociere a furnizorilor ºi producãtorilor de echipamente din domeniul

energiilor regenerabile. 3. îmbunãtãþirea politicilor publice de utilizare a surselor de energie regenerabilã în România.

Activitãþi:- realizarea ºi publicarea unor materiale informative;- realizarea unei baze de date cu furnizorii de echipamente ºi servicii pentru utilizarea energiei regenerabile;- cercetare sociologicã - evaluarea gradului de utilizare a energiilor regenerabile în România;- organizarea unui seminar cu reprezentanþii sectorului de afaceri pentru identificarea unor cãi de promovare realã a

energiilor regenerabile în România;- realizarea portalului de informare privind energia regenerabilã - www.energie-verde.org.ro;- caravana Energiei Regenerabile în 8 municipii din România, pentru fiecare zonã de dezvoltare;- organizarea dezbaterii publice "Cadrul de implementare a politicii de promovare a energiilor regenerabile în România";- realizarea unui raport de mãsuri pentru îmbunãtãþirea legislaþiei ºi procedurilor privind folosirea energiei regenerabile în

România;- organizarea unei conferinþe naþionale finale.

Grup þintã: autoritãþile publice locale din cele 8 regiuni de dezvoltareadministrativã ale României ºi de producãtorii ºi furnizorii de echipamente ºi/sauservicii privind producerea energiei din surse regenerabile, cât ºi de autoritãþilecentrale ºi agenþiile de reglementare în domeniul energiei.

Rezultatele proiectului:

- A fost creat portalul http://www.energie-verde.org.ro/, un instrument de infor-mare ºi dialog.

- Cercetarea sociologicã a relevat faptul cã sectorul de afaceri este conºtient deposibilitãþile de dezvoltare ºi se pregãteºte pentru trecerea cãtre o economie verde.

- Dezbaterile dintre diverºi actori au avut loc în cadrul Caravanei Energiilor Regenerabile desfãºuratã în perioada mai - iunie2010 ºi a Conferinþei finale. Caravana s-a oprit în 8 municipii din România: Timiºoara, Craiova, Iaºi, Galaþi, Cãlãraºi, Cluj-Napoca, Braºov, Bucureºti, vizând astfel cele 8 regiuni de dezvoltare ale þãrii. Astfel, proiectul a reuºit sã aducã împreunã douãpãrþi importante ale unei pieþe în formare în România, pentru a convinge populaþia sã se orienteze cãtre un comportament deconsum energetic eficient ºi prietenos cu mediul. Întâlnirile au reunit 240 pe participanþi din care 40 din partea autoritãþilorpublice, 80 de agenþi economici care activeazã în domeniul energiei regenerabile ºi 120 din partea organizaþiilorneguvernamentale. Conferinþa naþionalã a reunit peste 60 de participanþi din ONGuri, patronate în domeniul energiilorregenerabile, reprezentanþi ai mediului academic, autoritãþi publice ºi producãtori.

- Raportul de mãsuri privind politica energiilor regenerabile, a fost transmis factorilor de decizie din România alãturi denumeroase scrisori de poziþie care cereau clarificarea ºi simplificarea legislaþiei existente în acord cu politica europeanã îndomeniu. Lipsa de reacþie a autoritãþilor naþionale a condus la atenþionarea Comisiei Europene cu privire la cadrul legislativ ºipunerea lui în aplicare în România.

Ca urmare a proiectului ºi a presiunii exercitate de cãtre Comisia Europeanã se constatã o revigorare a cadrului legislativ ºi ainvestiþiilor în proiecte de utilizare a energiilor regenerabile.

Proiectul nu s-ar fi putut desfãºura fãrã sprijinul partenerului nostru strategic cu Asociaþia Municipiilor din România - AMRºi fãrã finanþarea acordatã de Guvernele Islandei, Principatului Liechtenstein ºi Norvegiei prin MecanismulFinanciar al Spaþiului Economic European.

Perioada de implementare: decembrie 2009 - noiembrie 2010

O ºansã pentru dezvoltarea durabilã a Rom

âniei [2009 - 2010]

Utilizarea durabilã a biomasei în scopurienergetice [2009 - 2010]

Scop: creºterea gradului de utilizare durabilã a biomasei din deºeuriagricole pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de serã.

Proiectul a fost implementat în comuna Vlad Þepeº din judeþul Cãlãraºi,o comunã cu mare potenþial agricol.

Obiective:1. creºterea gradului de promovare a unei soluþii viabile de încãlzire a

clãdirilor municipale ºi locuinþelor din comuna Vlad Þepeº, bazatã peutilizarea biomasei din deºeuri agricole.

2. creºterea capacitãþii comunitãþii locale din comuna Vlad Þepeº de a participa la luarea ºi implementarea deciziilor privindcreºterea ponderii energiei din surse regenerabile - deºeuri agricole în consumul energetic total.

3. creºterea gradului de promovare ºi diseminare a bunelor practici legate de utilizarea surselor regenerabile de la nivelullocalitãþilor rurale din apropierea comunei Vlad Þepeº ºi la nivel naþional.

Activitãþi:- achiziþionarea, montarea ºi punerea în funcþiune a unei instalaþii pentru producerea de brichete din deºeuri agricole;- realizarea ºi distribuirea unui pachet informativ pentru locuitorii comunei Vlad Þepeº;- diseminarea informaþiei privind utilizarea deºeurilor de biomasã ca sursã alternativã de energie.

Grupuri þintã: fermierii din comuna Vlad Þepeº ºi autoritãþile publice locale din împrejurimi.

Rezultatele proiectului:

Un mesaj important pe care TERRA Mileniul III împreunã cu partenerii ce auimplementat în Vlad Þepeº acest proiect, a dorit sã îl transmitã localnicilor dinzonã, pleacã de la problema nevalorificãrii suficiente a surselor de energieregenerabile existente la nivel local, dar ºi a existenþei potenþialului de dezvoltarede afaceri în acest domeniu.

Este suficient sã amintim cã, din punct de vedere al ponderii în potenþialul total alsurselor regenerabile de energie din România, biomasa reprezintã 65%, în timpce restul formelor de energie curatã pot avea o pondere maximã din totalul SERde 17% în cazul energiei eoliene, 12% în cazul energiei solare, 4% pentrumicrohidrocentrale ºi 2% pentru energia geotermalã.

Documentele oficiale ce trateazã stadiul de valorificare al biomasei înRomânia ºi scenariile posibile de exploatare ale acesteia subliniazãrolul decisiv pe care îl poate juca biomasa pentru încalzire, transport darºi producerea de electricitate. Lipsa de politici ºi obiective dar ºi deobstacole precum lipsa unui sistem de colectare a deºeurilor agricole,dimensiunea micã a fermelor sau lipsa finanþãrii nu încurajeazãdezvoltarea unei pieþe pentru biomasã.

În acest context - cu o multitudine de lipsuri ºi în afara mecanismuluipieþei de care aminteam mai sus - TERRA Mileniul III ºi Primãria dincomuna Vlad Þepeº au vrut sã testeze cum ar funcþiona o instalaþie devalorificare a biomasei din deºeuri agricole într-o zonã în care cuvintelede ordine sunt: nevoia de combustibil, arderea de paie ºi lipsa resurselorfinanciare.

Utilizarea durabilã a biom

asei în scopuri energetice [2009 - 2010]

Astfel prin intermediul grantului acordat de GEF - SGP, a fost achiziþionatã o instalaþie de produs brichete din paie, fiind data spreadministrare ºi exploatare asociaþiei agricole AGROMEC din Vlad Þepeº.

Echipamentul a fost pus în funcþiune din luna septembrie 2010, la o capacitate de 16 tone de brichete pe lunã, permiþânddistribuirea în scop promoþional de brichete din paie, astfel încât populaþia a aflat cã existã o alta alternativã la încãlzirea culemne. Dupã încheierea proiectului instalaþia a fost donatã partenerului SC Agromec SA care o exploateazã ºi întreþine ºi vafurniza gratuit timp de un an brichete din paie pentru încãlzirea unei ºcoli din comunã.

Alãturi de noi au stat Primãria Comunei Vlad Þepeº ºi SC AGROMEC SA Cãlãraºi.

Finanþator: Programul GEF de granturi mici - GEF SGP

Under_MINE [2009 - 2010]

Scop: atragerea atenþiei autoritãþilor, factorilor de decizie dar ºi comunitãþilor din zonele afectate saupotenþial afectate cu privire la pericolul pe care îl reprezintã sectorul nuclear.

Obiective:1. creºterea vizibilitãþii poziþiei comunitãþilor potenþial afectate referitor la construirea centralei

nucleare de la Belene.2. creºterea gradului de informare al potenþialilor investitori (reprezentanþilor acestora în România)

interesaþi în proiectul centralei Belene cu privire la impactul negativ asupra mediului ºi sãnãtãþiiumane pe care aceastã centralã îl va avea ºi la opinia nefavorabilã a comunitãþilor locale ºi aONG-urilor de mediu din þãrile participante în proiect.

3. conºtientizarea cetãþenilor cu privire la situaþia actualã a minelor de uraniu din România ºi a stãrii mediului ºi sãnãtãþtiilocuitorilor din zonele în care acestea sunt amplasate.

Activitãþi:- scrisoare de poziþie a comunitãþilor locale din România din zona din apropierea Belene ºi a ONG-urilor de mediu,- co-organizarea summit-ului european al ONG-urilor pentru energie curatã, la Svishtov, Bulgaria,- culegere de date despre minele de uraniu din România,- expoziþie de fotografie despre minele de uraniu din România ºi comunitãþile locale,- campanie viralã de informare asupra mineritului de uraniu în România

Grupuri þintã:- comunitãþile locale (din România ºi Bulgaria) din apropierea Belene,- potenþialii investitori în centrala Belene,- comunitãþile locale din zonele minelor de uraniu, publicul larg ºi autoritãþile publice centrale

Under_M

INE [2009 - 2010]

Proiectul, intitulat "under_MINE", s-a desfãºurat în contextul în care preocupãrile decidenþilor politici în România pentru creºtereaponderii sectorului nuclear sunt promovate ca oportunitãþi de dezvoltare fãrã însã a exista o evaluare a stãrii minelor de uraniudin România. De aceea, o componentã importantã a proiectului a fost aceea de documentare ºi conºtientizare în legaturã custarea actualã a minelor de uraniu din România ºi a impactului social, economic ºi de mediu pe care închiderea acestora l-a avut.Industria nuclearã, dependenþa de exploatarea uraniului, a reprezentat atât în perioada comunistã cât ºi în prezent o forþãeconomicã capabilã sã marginalizeze alternativele de dezvoltare durabilã.

Fundaþia TERRA Mileniul III a organizat în perioada 26 aprilie - 2 mai 2010 expoziþia foto "Cu minele curate!" ce a avut dreptscop informarea publicului cu privire la mineritul de uraniu din România ºi impactul social ºi de mediu al închiderii minelor deuraniu în ultimii ani. Nu am ales întâmplator deschiderea expoziþiei în data de 26 aprilie 2010, zi în care milioane de oamenidin întreaga lume au comemorat 24 de ani de la accidentul nuclear de la Cernobîl. Acþiunea noastrã s-a desfãºurat în PasajulUniversitãþii timp de o sãptãmânã.

În România, majoritatea minelor de uraniu sunt închise sau în curs de ecologizare ºi doar una se mai aflã în exploatare, la Crucea,în judeþul Suceava. Accesul la informare privind aceste mine este strict controlat sub pretextul informaþiei clasificate.

Fotografiile au fost realizate de Mihai Stoica, în comunele Bãiþa Plai (judetul Bihor) ºi Ciudanoviþa (judeþul Caraº Severin), undeminele au fost închise, cât ºi în comuna Crucea (judeþul Suceava). Documentarea proiectului s-a fãcut ºi cu ajutorul unui grup de 6 studenþi jurnaliºti care au scos la ivealã în broºura "MetehneleUraniului", condiþiile de viaþã ale minerilor din aceste zone ºi au produs ºi un film documentar.

Acest proiect se implementeazã în cadrul unei reþele formatã din organizaþii neguvernamentale din: Cehia, Slovacia, Ungaria,Austria, România ºi Bulgaria. În fiecare an reþeaua are un proiect cu o temã comunã - în 2010 aceasta a fost mineritul uranifer.

Perioada de implementare: august 2009 - mai 2010

Finanþator: Fundaþia pentru Parteneriat, Miercurea-Ciuc

Energie în dezvoltare. Biocombustibilii ca legãturã între prioritãþile de mediu ºi luptaîmpotriva sãrãciei [2009 - 2012]

Obiective:1. mobilizarea susþinerii pentru acþiuni împotriva sãrãciei conform celui de-a optulea

Obiectiv de Dezvoltare al Mileniului; 2. construirea unui parteneriat durabil între þãrile dezvoltate ºi cele în curs de dezvoltare,

care sã rãspundã atât problemelor de dezvoltare, cât ºi problemelor de mediu.

Activitãþi: - editarea ºi publicarea unui ghid privind producþia de biocombustibil în þãrile în curs de

dezvoltare; - crearea unui pachet de training privind biocombustibilii ºi dezvoltarea pentru ONG-uri,

autoritãþi locale ºi alþi actori de dezvoltare; - derularea unei sesiuni internaþionale de Formare de Formatori, pentru a forma experþi în domeniile energie ºi dezvoltare,

incluzând secþiuni despre impactul economic, social ºi de mediu al industriei biocombustibililor; - crearea unei baze de date cu traineri din domeniu, accesibilã gratuit pe Internet; - un workshop la nivel european pe tema dezvoltãrii, biocombustibililor ºi a responsabilitãþii sociale a companiilor; - patru sesiuni de instruire naþionale pilot pentru studenþi ºi agenþi de dezvoltare (în România vor avea loc douã sesiuni de

instruire spre finalul anului 2011, în Bucureºti ºi Cluj-Napoca, fiecare grup având aproximativ 15 persoane); - linii directoare pentru responsabilitatea socialã ºi de mediu a companiilor privind producþia de biocombustibili ºi comerþul cu

aceºtia în þãrile în curs de dezvoltare; - campanii ºi materiale de advocacy, incluzând un scurt documentar video pe tema rolului biocombustibililor în þãrile în curs de

dezvoltare, unde accesul comunitãþilor la energie este dificil.

Energie în dezvoltare [2009 - 2010]

În cadrul proiectului au avut loc 2 vizite de documentare, în vederea elaborãriiunui manual despre fabricarea ºi utilizarea biocombustibilului - în Brazilia ºi înMozambique. Scopul principal al vizitelor a fost acela de a verifica teoria conformcãreia producþia de biocombustibil este beneficã pentru comunitãþile izolate dinþãrile în curs de dezvoltare, asigurându-le acces la energie oarecum independent.Teoria se aplicã cu succes în Mozambique, þãrã în care deºi acest combustibil nuse produce decât la scarã foarte redusã, a abordat o politicã naþionalã bazatã pecriterii reale de sustenabilitate, care sperã sã aducã atât profit bugetului naþional,cât ºi beneficii micilor producãtori locali.

În Brazilia însa, producþia este deja una la scarã largã, Brazilia fiind principalulexportator de biocombustibil în Europa (în special în Portugalia), aici deja au luat naºtere numeroase probleme sociale, în urmaunor abuzuri ale companiilor producãtoare tolerate de statul brazilian - care ºi-a asumat ca politicã de guvernare o þintã de 30%export de biocombustibili. Cazuri în care fermieri analfabeþi "semneazã" contracte de concesionare a terenului cãtre o marecompanie producãtoare de biocombustibili, care mai apoi îi transformã în sclavi pe propriul teren fãrã a le asigura nici mãcarcantitatea de combustibil necesarã, sunt tot mai dese. Ele au fost sesizate de cãtre Amnesty International, ºi câteva cazuri suntdeja în instanþã.

Perioada de implementare: noiembrie 2009 - ianuarie 2012.

Coordonator: GVC - Gruppo di Volontariato Civile (Italia).

Parteneri: Universitatea din Bologna (Italia); Fraunhofer Gesellschaft (Germania); Asociaþia ALMA-RO (România); ClubulEcologic Transilvania (România); OIKOS - Cooperaçao e Desenvolvimento (Portugalia); FETRAF - Federaçao dosTrabalhadores na Agricultura Familial (Brazilia).

Finanþator: EuropeAid prin Programul "Conºtientizare publicã ºi educaþie privind dezvoltarea în Europa".

Portalul produselor eficiente energetic"www.topten.info.ro" - [2010]

Scop: promovarea portalului www.topten.info.ro în vederea conºtientizãrii populaþiei privind beneficiile utilizãrii eficiente aresurselor energetice, conducând la creºterea traficului de accesare a website-ului www.topten.info.ro.

Obiectiv: creºterea gradului de conºtientizare a cetãþenilor cu privire la eficienþa energeticã a echipamentelor electrice ºielectrocasnice.

Activitãþi- diseminarea informaþiei cu privire la portal.- comunicare ºi informare cãtre grupurile þintã ºi mass media. - activitãþi de comunicare cu vânzãtorii (retail) de echipamente electrice ºi electrocasnice- organizarea de evenimente cu factorii interesaþi - informare ºi/sau training (exclusiv cheltuieli organizare)

Grupul þintã: publicul larg.

Pe piaþa din þara noastrã existã un numãr semnificativ de aparate electrocasnice care, în cadrul aceleiaºi grupe de produse,furnizeazã servicii echivalente, dar au consumuri de energie diferite. În prezent pentru a decide achiziþia unui produsconsumatorul nu are posibilitatea de a compara, în funcþie de mai multe criterii (între care cele privind eficienþa energeticã ºicosturile pentru energie pe ciclul de viaþã au o importanþã deosebitã) ºi în consecinþã preþul devine singurul element de decizie.De aici rezultã importanþa conºtientizãrii potenþialului cumpãrãtor cu privire la avantajele opþiunii pentru produse de înaltãeficienþã energeticã. Se realizeazã astfel reducerea costurilor proprii cu electricitatea ºi suplimentar economii de energie primarãcare implicit conduc la diminuarea emisiilor de gaze cu efect de serã..

Portalul produselor eficiente energetic [2010]

Website-ul vizeazã prezentarea în mod prietenos a unei ierarhizãri din punct de vedere al eficienþei energetice a produselorelectrice ºi electronice disponibile pe piaþa româneascã.

Printr-un simplu click se pot obþine informaþii detaliate despre cele mai performante aparate, incluzând caracteristici funcþionale,imagini, preþuri, costuri medii pe ciclul de viaþã al produsului, informaþii legislative de ultimã orã precum ºi recomandãri privindachiziþia, utilizarea, întreþinerea ºi reciclarea acestora. Eficienþa energeticã este criteriul major de ierarhizare.

Perioada de implementare: 15 septembrie 2010 - 31 decembrie 2010.

Contract cu ICEMENERG Bucureºti în cadrul Programului Intelligent Energy for Europe.

Inovare ºi Noi Instrumente pentru Îmbunãtãþirea Calitãþii Vieþii (INTEL) [2010-2011]

Cooperativa Social Insieme este liderul acestui proiect iar Fundaþia TERRA Mileniul III, partenerul român din cadrul proiectului.INTEL este o continuare a proiectului "Re-Life", finanþat de Programul Europa pentru Cetãþeni în 2008, recompensat cu Premiul"Golden Stars" în 2009.

Experienþa proiectului s-a realizat pe baza cooperarii a 4 parteneri europeni (din Italia, Belgia, Slovenia ºi România) ºi ºi-a propussã le ofere cetãþenilor ºi organizaþiilor neguvernamentale ºansa sã reflecteze, discute ºi sã dezbatã cele mai importante subiectelegate de ecologie ºi mediu pentru a promova un stil de viaþã care sã încurajeze coeziunea socialã ºi dezvoltarea durabilã,acordând o atenþie sporitã oamenilor aflaþi în situaþii dezavantajate.

Instrumentele promovate produc atât avantaje la nivel individual cât ºi colectiv. Câteva exemple sunt: grupuri de solidaritatepentru realizarea de investiþii, agriculturã realizatã în comunitate, car-sharing ºi carpooling pentru încurajarea traficului durabil,bio-construcþiile. Fiecare partener a fost responsabil de organizarea unui seminar pe o temã care sã faciliteze incluziunea socialãºi dezvoltarea durabilã la nivel local.

Contribuþia Fundaþiei Terra Mileniul III a constat în organizarea unui seminar în comuna Vlad Þepeº pe tema utilizãrii durabile abiomasei ºi a valorificãrii surselor regenerabile ce se regãsesc la nivel local. Seminarul a reunit parteneri din Italia, Slovenia,Bulgaria, România ºi alãturi de localnici ºi alti invitaþi din alte þãri care au aflat mai multedespre experienþa ºi potenþialul României în utilizarea energiei regenerabile. Unul dintrescopurile seminarului a fost acela de a încuraja dezbaterea ºi schimbul de bune practiciîntre cetãþenii de diverse naþionalitãþi, practici noi ºi inovative dezvoltate de comunitãþilocale ºi care promoveazã dezvoltarea durabilã, în cazul de faþã utilizarea în VladÞepeº a paielor procesate drept combustibil. Proiectul aduce suplimentar schimbul deexperienþe între organizaþiile ºi þãrile partenere.

Finanþator: Programul Europe for Citizens

Perioada de implementare: 1 septembrie 2010 - 31 august 2011

Inovare ºi no

i instrumente p

entru îmb

unãtã

þirea ca

litãþii vieþii [2010]

DE MEDIUEDUCAÞIE

Obiectivele generale ale educaþiei de mediuurmãrite prin implementarea proiectelor noastre sunt:

- îmbunãtãþirea ºi menþinerea calitãþii vieþii;- informarea ºi sporirea cunoºtintelor copiilor despre mediu;- conºtientizarea rolului lor în crearea ºi prevenirea

problemelor de mediu;- sensibilizarea acestora faþã de naturã;- învãþarea unor deprinderi de viaþã care reduc impactul

negativ asupra mediului;- cercetarea modalitãþilor de reabilitare a stãrii mediului prin

antrenarea elevilor în activitãþi de îngrijire a spaþiilor verzi,de colectare ºi reciclare a deºeurilor, de salubrizare alocalitãþilor etc.;

- creºterea dorinþei de a respecta ºi proteja natura prinimplicarea copiilor în activitãþi cu caracter experimental ºidemonstrativ;

- promovarea unor atitudini pozitive de ocrotire a mediului.

Prin proiectele pe care le-a derulat de-a lungul timpului, TERRAMileniul III ºi-a propus sã gãseascã soluþii pentru optimizareaactivitãþilor derulate în domeniul educaþiei ecologice de cãtrediverse centre de îngrijire a copiilor, de instituþiile deînvãþãmânt ºi organizaþiile neguvernamentale.

Organizaþia noastrã a coordonat activitãþi în diferite ºcoli învederea educãrii elevilor în spirit ecologic. Unul dintreaspectele abordate este cel de conºtientizare a consumului deenergie (risipa de energie) ºi promovare a bunelor practici înceea ce priveºte reducerea consumului de energie la nivel deºcoli.

Prin intermediul proiectelor noastre am reuºit sã promovãmeducaþia în domeniul energiei în anumite grupuri pentru a leschimba atitudinea ºi comportamentul faþã de utilizareaenergiei; am furnizat informaþii ºi am implementat abilitãþinecesare pentru reducerea consumului de energie îngospodãrii, ºcoli etc.

Tinerii Ambasadori împotriva schimbãrilor climatice - lideri ai acþiunii globaleEdiþia a 3-a [2010]

TERRA Mileniul III în parteneriat cu Asociaþia ALMA-RO ºi cu susþinerea Ambasadei Germaniei laBucureºti ºi a Reþelei de Acþiune pentru Climã (RAC- RO), au organizat cea de a treia ediþie a proiectului"Tinerii ambasadori împotriva schimbãrilor climatice" cu sprijinul financiar al companiei E.ON.

Scopul proiectului a fost promovarea acþiunilor de conºtientizare de cãtre generaþia tânãrã din ºcoli aschimbãrilor climatice, a rolului cheie al eficienþei energetice ºi necesitatea folosirii surselor regenerabile.Partenerul media a fost ziarul Adevãrul.

În perioada iulie - decembrie 2010 s-au derulat urmãtoarele activitãþi: - Instruirea a 18 profesori pentru educarea elevilor privind schimbãrile climatice din

localitãþile Bucureºti, Cãlãraºi, Moreni, Constanþa, Galaþi, Gheorgheni, Tg. Mureº,Sinaia, Dej, Sighiºoara;

- Actualizarea ºi diseminarea Ghidului Schimbãrilor Climatice ºi Manualul de Aplicaþii ºiTrusa de lucru, ca materiale didactice;

- S-a lansat a treia ediþie a concursului naþional de campanii de conºtientizare create deelevi. Juriul care i-a selectat pe cei patru Ambasadori câºtigãtori (câte unul din fiecareclasã, V-VIII) a fost constituit din reprezentanþii Ambasadei Germaniei, ai companieiE.ON, Ministerului Mediului, Ministerul Educaþiei ºi ONG-urilor. În total, am primit 440de aplicaþii, dublu faþã de anul trecut.

- Proiectele finaliste au fost prezentate atât pe site-ul RAC-RO cât ºi al ziarului Adevãrul. - Materialele finaliºtilor au fost prezentate publicului în cadrul unui eveniment de tip

"vernisaj", la care au fost invitaþi sã participe diferite persoane publice.

Tineri Am

basadori Împotriva Schim

bãrilor Clim

atice [2010]

La festivitatea de încheiere a concursului "Tinerii ambasadori împotrivaschimbãrilor climatice", care s-a desfãºurat la reºedinþa ambasadoruluiGermaniei, domnul Andreas von Mettenheim, dintre cei peste 400 departicipanþii au fost premiaþi urmãtorii elevi:

1. Bajko Anett, Clasa a V-a, Harghita, "Mâine va fi prea târziu!" - desen;2. Ene Florentin, Clasa a VI-a, Cãlãraºi, "ªi deºeurile pot fi folositoare! -

obiect decorativ;3. Armaºu Mara, Clasa a VII-a, Bucureºti, "Pe tine stã bine, pe mine nu! -

rochie din capace de cutii de aluminiu;4. Þurlea Teodora, Clasa a VIII-a, Argeº, "Împlineste visul copacului!" - poster din hârtie realizatã manual.

Excelenþa Sa Ambasadorul Germaniei a afirmat cã: "Lucrãrile au dovedit spirit creator, constituind ºi o invitaþie la meditaþie.Participanþii au arãtat cã se gândesc serios la soarta planetei noastre."

Premiul special al Ambasadei Germaniei a fost acordat tinerei Ioana Pârvescu din Bucureºti, în vârstã de 12 ani. Ca recunoaºtere a implicãrii sale în activitãþile educaþionale Ambasadorul Germaniei a fost premiat de revista InfoMediu cu

Premiul "Ecoatitudine fãrã frontiere" - pentru o personalitate de peste hotare ce nuactiveazã în sfera protecþiei mediului, dar care s-a remarcat în anul 2010 prinimplicarea în activitãþi de mediu în România

Proiectul a fost finanþat de E-ON România în cadrul programului sãu de CSR

Comunitãþile mici, ºcolile ºi organizaþiile neguvernamentale din România promoveazãsoluþii energetice prietenoase climei [2009 - 2011]

Proiectul a fost o iniþiativã a Asociaþiei Prietenii Pãmântului,Societatea Norvegianã pentru Protecþia Naturii ºi a Reþelei deAcþiune pentru Climã România. Lucrul în ºcoli ºi cu autoritãþilelocale s-a derulat în ºase localitãþi din România de cãtre membriai RAC-RO.

În cadrul acestui proiect, Fundaþia TERRA Mileniul III a fostpromotorul activitãþilor educaþionale ºi de colaborare cuautoritãþile locale din Sãruleºti, judeþul Cãlãraºi.

Activitãþi:- organizarea ºi funcþionarea unui Comitet Local pentru Planificarea Energiei în Sãruleºti;- activitãþi educaþionale în ºcoli ºi testarea manualului SPARE;- organizarea concursului “Energie ºi mediu” pentru elevi ºi profesori;- implementarea unui proiect demonstrativ la nivel local ca urmare a nevoilor ºi posibilitãþilor identificate de CLPE Sãruleºti.

Proiectul demonstrativ a constat în schimbarea ferestrelor din ºcoala din Sãruleºti ºi înlocuirea lor cu unele eficiente energetic,ceea ce a condus la un consum de energie mult mai mic, dar ºi la sporirea confortului elevilor ºi profesorilor ce îºi desfãºoarãactivitatea în acea ºcoalã.

Soluþii energetice prietenoase climei [2010]

Demersul nostru a fost completat cu o iniþiativã a Primãriei din Sãruleºti de anvelopare a clãdirii ºi înlocuirea uºilor de la celedouã intrãri, astfel încât pierderile de cãldurã prin pereþi sã se diminueze. Aºadar, ªcoala din Sãruleºti Sat a cãpãtat o nouãînfãþiºare, iar schimbarea ferestrelor a fost apreciatã din perspectiva eficientizãrii consumului de energie ºi al protecþiei mediului.

Comitetul Local de Planificare a Energiei (CLPE) este o structurã ce reuneºte voluntari din cadrul Primãriei Sãruleºti, ONG-urilordin comunã (asociaþia Alegria) ºi cetãþeni interesaþi de îmbunãtãþirea eficienþei energetice în propria comunitate.

CLPE a elaborat o serie de documente de radiografiere ºi analizã valabile pentru propria comunitate în ceea ce priveºte energia:profilul energetic al comunei ºi o analizã ºi o evaluare a nevoilor de energie în comunã.Nevoile comunitãþii vor fi pe viitor cuplate cu diverse oportunitãþi de finanþare pentru a putea fi implementate.

Grupuri þintã:- ONG-uri- ªcoli- Autoritãþi locale

Proiectul a fost finanþat în cadrul Programului Innovation Norway

PROGRES - Proiect privind gestionarea reducerilor de emisii de gaze cu efect de serã la nivel local [2010-2011]

Proiectul PROGRES este complementar proiectului Comunitãþile mici, ºcolile ºi organizaþiile neguvernamentale din Româniapromoveazã soluþii energetice prietenoase climei ºi a fost iniþiat de RAC-RO.

Fundaþia TERRA Mileniul III a derulat în parteneriat cu Reþeaua de Acþiune pentru Climã România acest proiect în comunaSãruleºti.

Cele douã proiecte derulate în comunitatea din Sãruleºti au atras mulþi voluntari ºi factori decizionali ce s-au coalizat în jurul ideiide a economisi energie ºi de a dezvolta noi proiecte pentru reducerea impactului schimbãrilor climatice, ºi în acelaºi timp, pentruîmbunãtãþirea vieþii oamenilor.

Profesorii din Sãruleºti au fost foarte deschiºi ºi au fãcut din educaþia pentru mediu - materie neinclusã în curricula ºcolarã - unobiect ce a stârnit interesul elevilor nu doar faþã de protejarea mediului ci ºi a altor materii studiate la ºcoalã: fizicã, chimie,biologie. Entuziasmul ºi dedicarea acestor profesori au atras alte ºcoli ºi proiecte în vecinãtatea comunei Sãruleºti: ªcoala dinRãzvani ºi Liceul din Lehliu. Mai mult, drept dovadã a dedicaþiei profesorilor ºi elevilor pentru educaþia de mediu, o bunã partea premiilor acordate în cadrul altor proiecte au ajuns la Sãruleºti: titlul de Tânãr Ambasador împotriva Schimbãrilor Climatice,premiul special în cadrul aceluiaºi concurs, participarea lucrãrii unei doamne profesoare ºi a unui elev din Sãruleºti la etapainternaþionalã a concursului SPARE.

Proiectul PROGRES a fost finanþat de Programul de Granturi Mici al Fondului Global de Mediu.

Prog

res [2010 - 2011]

Transformarea deºeurilor civilizaþiei în operã de artã - fãrã frontiere [2010]

Proiectul a fost unul internaþional, cultural-ecologic al Galeriei Culturale de Artã"Belaia Losadi" care îºi are originea în Rusia ºi a fost finanþat de Agenþia StatelorUnite ale Americii pentru Dezvoltare Internaþionalã ºi Fondul German Marshall(Fondul Regional al Colaborarilor din zona Mãrii Negre Black Sea Trust).

Obiectivul proiectului a fost acela de a uni forþele, posibilitãþile ºi talentulmaeºtrilor din întreaga lume pentru a învinge problemele ecologice ale civilizaþieimoderne ºi a nu permite ca planeta noastrã sã se transforme într-o groapã degunoi. Implicarea TERRA Mileniul III în acest proiect a constat în organizarea sipromovarea unei expoziþii la Muzeul Þãranului Român din Bucureºti. Toateexponatele i-au aparþinut Ninei Nichiforova, organizatoarea ºi creatoarea de artã a Galeriei Belaia Losadi din Rusia, oraºulGhelendjik, unde toate exponatele sunt realizate din acele obiecte pe care, în viaþa de zi cu zi, le considerãm gunoaie.

Expoziþia a avut loc în perioada 18-29 octombrie 2010.

De ce ne-am implicat în acest proiect? Nu mai este un secret pentru nimeni faptul cã deºeurile, deºi nu sunt în topul sectoarelor generatoare de emisii (precum transportul sau producerea energiei), contribuie semnificativ la creºterea gazelor cu efect de serã din atmosterã. O datã cu îmbutãtãþirea stilului de viaþã , am produs tot mai multe deºeuri. Dintre acestea doar mai puþin de un sfert sunt deºeuri ce nu pot fi reciclate, valorificate sau reutilizate. Practic, doar acelea ar trebui sã ajungã la groapa de gunoi. În realitate lucrurile nu funcþioneaza aºa iar noi, prin aceasta expoziþie, am dorit sã tragem un semnal de alarmã privind reciclarea materialelor.

Perioada de desfãºurare: septembrie 2010 - noiembrie 2010

Tra

nsfo

rma

rea

deº

euri

lor

civi

liza

þiei î

n o

per

ã d

e a

rtã

[201

0]

CLIMATICE

SCHIMBÃRI

Activitãþile curente ale Fundaþiei Terra Mileniul III îndomeniul schimbãrilor climatice se axeazã pereducerea emisiilor de gaze cu efect de serã dinsectorul energetic, prin trecerea de la combustibilifosili ºi energie nuclearã la utilizarea surselorregenerabile de energie ºi implementareaproiectelor de eficienþã energeticã.

Deºi creºterea temperaturii medii globale este numitã uneori“încãlzire globalã”, schimbãrile climatice includ nu numai omodificare a temperaturii medii, ci ºi schimbãri ale diverseloraspecte ale vremii, cum ar fi tipurile de vânt, cantitatea ºi tipulde precipitaþii, cât ºi tipul ºi frecvenþa evenimentelormeteorologice extreme. De fapt, termenul “schimbãri climaticeglobale” descrie mai clar situaþia cu care ne confruntãm.

Schimbãrile climatice reprezintã o problemã serioasã, întrucâtatât sistemul natural cât ºi cel socio-economic sunt sensibile laschimbãri ale climei, iar amploarea ºi viteza prognozatepentru acestea vor avea un impact semnificativ, care vaameninþa durabilitatea acestor sisteme.

Temperatura medie globalã a crescut în ultimul secol cu0.74°C. Oamenii de ºtiinþã afirmã cã aceasta este cea maiascendentã tendinþã din istoria planetei. Actualele prognoze

aratã cã trendul va continua ºi chiar se va accelera. Cele maioptimiste estimãri indicã faptul cã Pãmântul s-ar putea încãlzipe parcursul secolului XXI cu 3°C. Cercetãtorii recunosc acumcã majoritatea schimbãrilor produse de gazele cu efect deserã au drept cauzã factorul antropic.

Gazele respective, cel mai important dintre ele fiind dioxidulde carbon, reþin cãldura în atmosfera, rezultând creºterea înansamblu a temperaturilor globale care sunt susceptibile sãdeturneze modelele climatice obiºnuite. Într-o ierarhie aultimilor 150 de ani, cei mai cãlduroºi au fost ultimii 11.Încalzirea a afectat deja toate continentele ºi oceanele.

Ecosistemele, viaþa salbaticã ºi oamenii sunt capabili sã seadapteze schimbãrilor climatice care apar de-a lungul unorperioade mari de timp. Pâna acum, cercetãtorii nu au cãzut deacord în privinta rapiditãþii cu care vor avea loc schimbãrile.Motivaþia de a acþiona în legãtura cu schimbãrile climatice nutrebuie neapãrat gãsitã în ceea ce omenirea a observat pânaacum, ci în ceea ce anticipeazã modelele ºtiintifice pentruviitorul apropiat. Dacã procesul de încãlzire va continua înritmul prognozat astãzi, lumea va intra într-o perioadã deschimbãri climatice fãrã precedent în istoria umanitãþii.

Oraºele României Împotriva Schimbãrilor Climatice: Înainte ºi dupã Copenhaga 2009[2009 - 2010] - ORISC

Scopul proiectului: combaterea schimbãrilor climatice la nivel local.

Obiective: 1. creºterea gradului de conºtientizare a autoritãþilor locale din municipiile din România privind schimbãrile climatice; 2. creºterea nivelului de informare ºi sensibilizare a autoritãþilor publice din municipiile din România privind necesitatea de a

acþiona local pentru prevenirea, ameliorarea ºi combaterea schimbãrilor climatice; 3. intensificarea parteneriatelor între sectorul non-guvernamental ºi autoritãþile publice locale pentru protejarea mediului prin

acþiuni locale de prevenire, ameliorare ºi combatere a fenomenelor schimbãrilor climatice.

Activitãþi:- publicarea unor materiale informative;- 8 întâlniri regionale cu reprezentanþii municipalitãþilor ºi autoritãþilor de mediu;- elaboarare de inventare de emisii de GES pentru 2 oraºe;- elaborarea unor strategii-model de reducere a emisiilor de GES pentru 2 oraºe; - organizarea unei conferinþe naþionale.

Grup þintã: autoritãþile publice locale din cele 8 regiuni de dezvoltare administrativã ale României;Oraºele planetei acoperã mai puþin de 1% din suprafaþa Pãmântului dar sunt responsabile de generarea a 80% din emisiile degaze cu efect de serã. Necesitatea de a acþiona local pentru reducerea emisiilor ºi combaterea efectelor schimbãrilor climaticea devenit un angajament atât la nivel european cât ºi naþional.

OR

ISC [2009 - 2010]

În cadrul proiectului "Oraºele României împotriva SchimbãrilorClimatice: Înainte ºi dupã Copenhaga 2009" s-au desfãºurat 8seminarii regionale la care au participat un numãr de 35 deprimãrii de municipii la care se adaugã 4 agenþii municipalede profil, având, în total în decursul acestor întâlniri, 180 departicipanþi.

Astfel, activitãþile prevãzute în cadrul acestui proiect s-aureferit, pe lângã organizarea întâlnirilor regionale, lapublicarea unor materiale informative, realizarea unorinventare de emisii de GES ºi a unor schiþe de strategii localepentru reducerea emisiilor de GES.

Proiectul s-a încheiat cu redactarea "Angajamentului municipiilor pentru combaterea efectelor schimbãrilor climatice", prezentatîn cadrul conferinþei finale de la Bucureºti din data de 26 februarie 2010. Angajamenul a fost semnat de cãtre autoritãþile a 35de oraºe din România. Prin acest document, administraþiile locale garanteazã cã iau iniþiativa de reducere a emisiilor de gazecu efect de serã la nivel local ºi încurajeazã oamenii, întreprinderile locale ºi alte organizaþii sã diminueze consumul de energie,aglomerãrile în trafic ºi utilizarea combustibilului fosil.

Partener: Asociaþia Municipiilor din România (AMR)

Finanþator: Fondul ONG, Mecanismul Financiar al Spaþiului Economic European (SEE) 2004 - 2009

Perioada de desfãºurare: martie 2009 - martie 2010

Ad

ap

tarea

la Schim

bã

rile Clima

tice [ 2010 - 2011]

Adaptarea la Schimbãrile Climatice [2010 - 2011]

Prin intermediul acestui proiect ne-am propus sã abordãm grupurile de public nefamiliarizate cu tema schimbãrilor climatice,cãrora sã le oferim informaþii cu privire la adaptarea la schimbãrile climatice:

- autoritãþile locale;- autoritãþile naþionale;- comunitatea ONG-urilor din România ºi din Europa;- comunitãþile virtuale naþionale ºi internaþionale conºtiente de efectele schimbãrilor climatice.

În cadrul acestui proiect, Fundaþia TERRA Mileniul III foloseºte o abordare de jos în sus în ceea ce priveºte subiectul combateriischimbãrilor climatice ºi transmiterea mesajului cãtre publicul larg. Am combinat metodele tradiþionale de informare ºiconºtientizare (pliante, broºuri, seminarii) cu unele inovatoare (film, expoziþie foto). Activitãþile din cadrul acestui proiect sunt dedouã tipuri: documentare (broºuri, film ºi fotografii cu ºi despre impactul ºi efectele schimbãrilor climatice în România) ºidiseminare (reþele naþionale ºi internaþionale, seminarii, caravanã cu filme, evenimente în ºcoli, reþele de socializare, pagini web,mass-media) din perspectiva percepþiei populaþiei cu privire la acest subiect.

În parteneriat cu Asociaþia TERRA Incognita din Cluj suntem în cursul realizãrii unui material documentar filmat cu privire laadaptarea la schimbãrile climatice din România care sã punã în valoare percepþia populaþiei cu privire la acest subiect. Deasemenea împreunã cu o echipã de 4 tineri jurnaliºti voluntari am iniþiat o cercetare de teren care sã adune date despre modulîn care percep oamenii schimbãrile climatice ºi cum încearcã aceºtia sã se adapteze la ele. La încheierea proiectului (2011) vombeneficia atât de un film documentar cât ºi de o broºurã care sã ilustreze percepþia privind schimbãrile climatice ºi modul deadaptare la acesta în România. Materialele au fost diseminate prin intermediul partenerilor noºtri din RAC- RO.

Partener: RAC - RO

Finanþator: The Minor Foundation for Major Challenges

Perioada de implementare: august 2010 - iulie 2011

Cu mâinile tale - Modalitãþi de implicare pentru reducerea impactului schimbãrilorclimatice - opþiuni pentru comunitãþile rurale [2010 - 2011]

Efectele schimbãrilor climatice sunt deja vizibile în România (de exemplu deºertificarea din sudulRomâniei sau migraþia unor specii spre nord). Primele victime ale acestor schimbãri sunt ºi celemai vulnerabile: populaþia cu resurse limitate din zonele rurale. Aºadar, ne propunem sã neadresãm direct grupului cel mai afectat de schimbãrile climatice: populaþia din mediul rural. Implicarea persoanelor din mediul rural se va traduce prin actualizarea unor practici ºi metodefolosite în gospodãrie - a unor tehnologii tradiþionale - uºor de construit ºi care în afarã de faptulcã deþin un important capital cultural - sunt ºi prietenoase mediului ºi scot în evidenþã beneficiilemuncii de echipã om-naturã. Mai mult, soluþiile identificate sunt eficiente ºi au avantajul de aputea fi reproduse la costuri avantajoase, în acord cu resursele materiale ale segmentului depopulaþie abordat de proiect.Proiectul constã în adunarea unor tehnologii/produse utile în gospodaria oamenilor care au fostdeja construite ºi implementate în România în mediul rural sau urban de cãtre organizaþiineguvernamentale. Altfel zis, acestea ar reprezenta soluþii ale unei abordari de "jos în sus"pentru lupta ºi adaptarea la schimbãrile climatice.

Publicaþia cu titlul "Manualul Soluþiilor Verzi" conþine exemple (dar ºi modalitatea de construcþie care sã poata fi reprodusã)despre cum putem folosi energia solarã: cuptorul solar, uscãtorul solar, colectorul solar dar ºi altele: gardul din nuiele, instalaþiade biogaz, instalaþie de filtrare a apei, fabricarea sãpunului, a hârtiei etc.

Materialul va fi distribuit în zonele rurale prin Asociaþia Comunelor din România.

Perioada de implementare: septembrie 2010 - august 2011

Finanþator: The Body Shop FoundationCu m

âin

ile t

ale

[ 20

10 -

2011

]

Cumpãrã Verde! [2009 - 2010]

Autoritãþile publice din Uniunea Europeanã cheltuiesc aproximativ 1.5 miliarde euro pe an pentru achiziþionarea de produse ºiservicii, ceea ce este echivalentul a 16% din Produsul Intern Brut. Comisia Europeana a propus o þintã voluntarã de 50 % achiziþiipublice ecologice care sã fie atinsã de fiecare Stat Membru pânã în 2010. Planul de Acþiune aferent României a fost publicat înanul 2008 ºi acoperã perioada 2008-2013, stabilind þinte specifice pentru categorii de produse ºi servicii care pot fiachiziþionate de instituþiile publice, conform legislaþiei UE. Cu toate acestea, consumatorii autoritãþi publice "sunt încã reticenþi faþãde produsele ecologice, în principiu din cauza lipsei de cunoºtinþe referitoare la produse ºi tehnologii ecologice, a preþului decumpãrare mai mare a produselor ecologice sau a prejudecãþii cã acestea sunt mai scumpe precum ºi a ignorãrii efectelornegative pe care le genereazã producþia ºi consumul de produse neecologice".

Proiectul ºi-a propus:1. Creºterea gradului de informare ºi conºtientizare a autoritãþilor publice locale privind sistemul de achiziþii publice ecologice 2. Îmbunãtãþirea accesului la informaþie privind furnizorii de produse ecologice la nivel naþional, iar grupurile þintã sunt

reprezentate de autoritãþi publice ºi companii care furnizeazã produse ºi servicii ecologice. Obiectivele au fost atinse princrearea unui portal web bilingv care sã furnizeze informaþii despre sistemul de achiziþii ecologice, legislaþie ºi furnizori deastfel de bunuri ºi servicii, o dezbatere publicã pe aceastã temã urmatã de o conferinþã de presã ºi publicarea unui catalogal firmelor furnizoare.

Activitãþi:- Realizarea portalului web "Verde la achiziþii!". Portalul web este principalul instrument de informare al grupului þintã ºi de

facilitare a comunicãrii dintre furnizorii ºi cumpãrãtorii de produse ºi servicii ecologice. [ www.achizitiiverzi.ro ]- Dezbatere publicã. Dezbaterea publicã pe tema achiziþiilor publice ecologice a adus în atenþia administraþiei publice ºi a

companiilor importanþa acestui domeniu, a sprijinit identificarea problemelor cu care se confruntã ofertanþii ºi cumpãrãtorii înacest proces ºi a contribuit la promovarea conceptului ºi a beneficiilor acestuia prin mass-media

Cump

ãrã

verde! [ 2009 - 2010]

- Catalogul produselor ºi serviciilor ecologice. Publicaþia a avut rolul de apromova conceptul de achiziþii verzi ºi de a informa administraþia publicãdespre concept, despre definiþia produselor ecologice, exemplificând prinprezentarea companiilor ºi a produselor care sunt înscrise în baza de datedisponibilã pe portalul web. De asemenea, catalogul a contribuit lapromovarea ofertanþilor ºi la crearea unei legãturi mai strânse între solicitanþii ºiofertanþii de produse ºi servicii ecologice.

Impactul proiectului a vizat:- crearea sau îmbunãtãþirea mecanismelor ºi a instrumentelor necesare pentru

implementarea legislaþiei naþionale ºi europene în domeniul achiziþiilor publiceverzi;

- crearea contactului direct între sectorul public ºi furnizori privaþi de produse ºiservicii verzi, care va facilita colaborarea dintre aceºtia pe viitor;

- construirea unui portal web care se poate susþine financiar dupã finalizarea proiectului, prin contribuþiile financiare alecompaniilor utilizatoare;

- o mai bunã înþelegere a sistemului achiziþiilor publice verzi de cãtre contractori, care vor avea o sursã permanentã deinformaþie pentru a cunoaºte cum se pot orienta cãtre produse verzi (referitor la modalitatea de achiziþionare ºi contractare);

- introducerea pe piaþã a unor produse ºi servicii care nu sunt actualmente disponibile în România va creºte interesul companiilorromâneºti ºi va impulsiona competiþia pe piaþa de produse ecologice din România;

- companiile vor deveni conºtiente de potenþialul pieþei de produse ecologice pe care sectorul public va intra ca ºi cumpãrãtorºi vor beneficia de instrumente de promovare care pot reprezenta un punct de plecare pentru extinderea activitãþii lor;

- pe termen mediu ºi lung, consumul de energie ºi resurse al autoritãþilor publice va scãdea, aducând beneficii evidente asupramediului.

Finanþator: Mecanismul financiar SEE ºi Programul Norvegian de Cooperare.

Perioada de implementare: 1 Decembrie 2009 - 30 Noiembrie 2010

SPORTTRAN

Existã un consens în sectorul transport în privinþa faptului cãfuncþionarea sa nu este durabilã. Modul în care societateanoastrã a organizat transportul de pasageri ºi de bunuri esteparþial inechitabil social, economic ºi din punct de vedere alimpactului asupra mediului. Existã ºi un consens asupraprincipiilor fundamentale ale transportului durabil, precumaplicarea principiilor "utilizatorul plãteºte" ºi al competiþieicorecte între diferitele moduri de transport; însã acest consensnu merge mai departe de atât.

Transportul durabil este absolut fezabil economic. O reducerea transportului duce la creºterea eficienþei economice ºi aproducþiei. Stimuleazã o utilizare mai eficientã a resurselor ºicreºte productivitatea economicã în zonele care au avut desuferit din cauza unei distribuþii dezechilibrate a valorilorcauzatã de concentrarea spaþialã ºi de procesele decentralizare.

Durabilitatea se sprijinã pe trei piloni - economic, social ºi demediu. Problemele sociale legate de transport sunt deseorineclare sau nu sunt luate în considerare iar factoriisociali/psihologici ce sprijinã modelele de transport suntadeseori ignoraþi. Sistemele durabile de transport mãresccoeziunea socialã, reduc problemele de mediu ºi ajutã încrearea unei economii mai eficiente ºi la creºterea calitãþii vieþii.

Concentrându-se asupra implementãrii legislaþiei UE ºi asupradezvoltãrii infrastructurii, noile state membre întârzie înimplementarea unor instrumente de integrare a considerentelorde mediu, ce câºtigã tot mai mult teren în UE. Acestea includstrategii precum taxarea corectã ºi eficientã, coordonarea maibunã dintre transport ºi planificarea utilizãrii terenului, acordurivoluntare cu industria, monitorizarea ºi evaluarea în sprijinuldezvoltãrii politicilor.

O reformã de taxare a transporturilor trebuie sã reflectenecesitatea de reducere a volumului transporturilor; acest faptpoate fi realizat prin creºterea costului utilizãrii infrastructurii ºiprin a face utilizatorul/poluatorul sã plãteascã. Creºtereacosturilor modurilor de transport nedurabil într-o proporþie maimare decât ale celor mai puþin poluante va duce la o creºterea performanþei întregului sector. Pentru a facilita aceastãechilibrare, veniturile din taxele diferenþiate pe baza impactuluiasupra mediului ale diferitelor moduri de transport trebuiefolosite pentru a promova modurile de transport mai puþinpoluante. Într-o societate foarte mobilã, fezabilitatearestricþionãrii utilizãrii modurilor nedurabile de transport þine defurnizarea unor moduri de transport mai puþin poluante.

Winning

over the mem

ber sta

tes [2010-2011]

Winning over the member states [2010-2011] (Politici de transport sustenabile în statele membre UE)

Biocombustibilii nu sunt un panaceu împotriva schimbãrilor climatice. Scopul programului "Winning Over the Memeber States",coordonat de Federaþia Transport & Enviroment ºi finanþat de European Climate Foundation, este de a determina noi politicipublice ºi o nouã directivã europeanã care sã ia în considerare emisiile ce îºi au sursa în cultivarea plantelor energetice ºipresiunea subsecventã asupra ecosistemelor.

Zeci de studii aduc argumente solide în favoarea faptului cã biocombustibilii exercitã presiune asupra ecosistemelor. Schimbareaindirectã a utilizãrii terenurilor (ILUC) este una dintre cele mai dificile probleme pe care ONU trebuie sã le rezolve.

La Cancun nu s-a progresat prea mult la capitolul schimbãrii destinaþiei terenurilor ºi al exploatãrii pãdurilor. Statele dezvoltateºi cele în curs de dezvoltare au rãmas împãrþite în douã tabere în privinþa aºa numitului "logging loophole", care a blocatnegocierile ºi care ar permite statelor în curs de dezvoltare sã aleagã ce activitãþi vor lua sau nu în considerare pentrucontorizarea emisiilor.

Din perspectiva ultimelor propuneri, þãrile dezvoltate ar avea posibilitatea sã ascundãpânã la 5% din cantitatea de emisii înregistratã la nivelul anului 1990, o cantitateaproape egalã cu þinta de reducere colectivã impusã de Protocolul de la Kyoto. Dincauza unor þãri cu greutate în industria forestiarã, Uniunea Europeanã este, la rândulei, divizatã intern. În plus, existã îngrijorarea cã, pentru a finaliza negocierile în direcþiacelor stabilite la Kyoto, statele în curs de dezvoltare le vor permite celor bogate sãtriºeze la reglementarea contabilizãrii cantitãþilor reale de emisii.

Unul dintre scopurile organizaþiei noastre legat de ILUC este rãspândirea regionalã, de cunoaºtere ºi de informaþii a problemelorcomplexe legate de ILUC. Astfel, TERRA Mileniul III se aflã în fruntea unei iniþiative regionale de conºtientizare a problemeiemisiilor ºi securitãþii alimentare în Balcani.

Scopul principal al acestui proiect este de a plasa problema ILUC peagenda politicã a României ºi a regiunii. O altã componentã importantã aproiectului o reprezintã transformarea transportului rutier de marfã în unulmai eficient. În cadrul aceluiaºi proiect, TERRA MIleniul III militeazã pentrucamioane mai eficiente din punctul de vedere al consumului de carburantºi mai sigure.

În acest sens organizaþia noastrã susþine Eurovigneta ca metodã complexãºi sustenabilã de taxare a accesului pe ºosele, standarde de calitate pentrucombustibili cât mai ridicate ºi promovarea alternativelor inter-modale, înspecial legate de transferul mãrfurilor cu transportul feroviar

TERRA III se aflã într-un dialog constant cu toþi actorii din domeniultransporturilor, inclusiv cu sindicatele.

Parteneri: T&E (Transport & Environment Federation)

Perioada de implementare: iunie 2010 - mai 2012

Finanþator: European Climate Foundation

ALTE

ACTIVITÃÞI

Proiecte voluntare

Forumul ONG-urilor de mediu, ediþia 2010 În octombrie 2010 TERRA Mileniul III ºi partenerii, Asociaþia ALMA-RO,Asociaþia Salvaþi Dunãrea ºi Delta, Asociaþia Ecopolis, Fundaþia pentruParteneriat ºi cu sprijinul Fundaþiei pentru Dezvoltarea Societãþii Civile auorganizat Forumul ONG-urilor de mediu, la Braºov, ca spaþiu de întâlnire ºidezbateri pentru organizaþiile neguvernamentale de mediu din România.Ediþia din acest an a Forumului ºi-a propus sã stabileascã direcþii de acþiuneale ONG-urilor ºi recomandãri pentru îmbunãtãþirea politicilor publicesectoriale din domeniul protecþiei mediului, þinând cont de politicile europeneexistente ºi tendinþele actuale în Uniunea Europeanã. Forumul a reunitaproximativ 75 de organizaþii neguvernamentale active din România. Forumulde Mediu a devenit un eveniment anual care aratã cã sectorul ONG demediu este unul distinct, matur ºi responsabil.

În cadrul Forumului au fost analizate o serie de probleme grave ale mediuluiîn România: situaþia ariilor protejate ºi presiunea la care sunt supuse denerespectarea legislaþiei de mediu, practicile legate de exploatarea resurselor(minerit, cariere), managementul deºeurilor, eficienþa energeticã ºi energiaregenerabilã, agresiunile asupra zonei costiere, energia nuclearã ºi deºeurileradioactive, poluarea apei ºi amenajãrile hidrotehnice, spaþiile verzi urbane,agricultura (organisme modificate genetic, neaplicarea mãsurilor de agro-mediu, seminþe tradiþionale), calitatea aerului. Un simptom evident al tuturorproblemelor încã nerezolvate de România este reprezentat de procedurile deinfringement deschise Statului Român de cãtre Uniunea Europeanã.

Coaliþia pentru Mediu din RomâniaFundaþia TERRA Mileniul III face parte dintre iniþiatorii, Coaliþiei pentru Mediu, în cadrul Forumului ONG-urilor deMediu din 2009, care în prezent numãrã 69 de membri. Scopul acestei organizaþii informale este de a contribui ladezvoltarea durabilã a României ºi implicarea societãþii civile, astfel se doreºte ca pânã în 2020, sectorul de mediusã devinã cel mai puternic sector neguvernamental din România. Organizaþia noastrã ia parte adesea la activitãþileiniþiate de membrii coaliþiei prin scrisori de poziþie, participãri la manifestãri publice ºi desfãºoarã activitãþi desecretariat pentru membrii reþelei.

Reþeaua de Acþiune pentru Climã (RAC-RO)Fundaþia TERRA Mileniul III este membru fondator al Reþelei de Acþiune pentru Climã - România, din care fac parte în prezent 14organizaþii, având ºi un reprezentant în cadrul consiliului director. TERRA Mileniul III iniþiazã ºi implementeazã proiecte atât cufederaþia cât ºi cu membrii acesteia.

Coaliþia pentru Monitorizarea Fondurilor StructuraleÎncepând din ianuarie 2006, Coaliþia ONGuri pentru Fonduri Structurale militeazã pentru luarea în considerare a cerinþelororganizaþiilor neguvernamentale în procesele de planificare, implementare ºi evaluare a programelor ºi proiectelor derulate dinfonduri europene. Fundaþia TERRA Mileniul III face parte din cele 17 ONG-uri membre ce au ca viziune comunã crearea unuiparteneriat real ºi orientat pe rezultate între instituþiile statului implicate în procesul de absorbþie a fondurilor structurale ºi entitãþtilecare acceseazã aceste fonduri, dar ºi pe fluidizarea proceselor de contractare ºi implementare a proiectelor aferente.

Guerilla VerdeGuerilla Verde este o caravanã educaþionalã de filme cu mesaj ecologic din România, organizatã în perioada lunile mai ºioctombrie de cãtre agenþia de comunicare ºi organizare Media Image Factory. Proiectul a fost susþinut de Ministerul Mediului ºi dediferiþi parteneri ONG printre care ºi Fundaþia TERRA Mileniul III

Proiecte vo

luntare

Votul verde, ediþia a II-aCercetarea Votul Verde evalueazã membrii Camerei Deputaþilor dinParlamentul României, în funcþie de susþinerea pe care aceºtia o acordã saunu proiectelor de lege cu impact asupra mediului. Rezultatele cercetãrii suntdisponibile publicului prin intermediul paginii de internet www.votulverde.ro,unde poate fi consultat atât clasamentul final al deputaþilor, cât ºi informaþiidetaliate despre activitatea parlamentarã în domeniul protecþiei mediului afiecãrui parlamentar inclus în cercetare.

Pe 30 septembrie 2010, Ecopolis - Centrul pentru Politici Durabile ºiAsociaþia Salvaþi Dunãrea ºi Delta, împreunã cu partenerii Fundaþia TERRAMileniul III, WWF, Asociaþia ALMA-RO, Mare Nostrum, Salvaþi Vama Vecheºi GRINDA au prezentat rezultatele evaluãrii Votul Verde pentru perioada2008-2010.

Aceastã analizã reproduce fidel nivelul la care ne aflãm cu integrareaprotecþiei mediului în politicile publice în România, adicã foarte jos.

Monitorizarea activitãþii parlamentare a arãtat nu numai un absenteism ridicat, ci ºi indiferenþã faþã de problemele de mediu. Existãproiecte de modificare a unor legi sau de aprobare a ordonanþelor guvernamentale care stau în Parlament din 2007. În acest timp,pe teren, instituþiile ºi autoritãþile locale se confruntã cu neclaritãþi, neconcordanþe ºi cu lipsa susþinerii legale pentru aplicarea unormãsuri care sã ne asigure dreptul la un mediu sãnãtos - un drept fundamental stipulatîn Constituþia României'

“Votul Verde reprezintã primul exerciþiu de monitorizare a legislaþiei de mediu ºi avoturilor parlamentarilor din România efectuatã vreodatã la noi în þarã ºi disponibilãpublicului larg” precizeazã Costel Popa, preºedinte Ecopolis. 'Am iniþiat ºi continuãmacest demers în special pentru a informa cetãþenii cu privire la politicile publice demediu ºi pentru cã, pe termen lung, acest instrument poate fi extrem de util în procesulde vot, un factor care influenþeazã cetãþeanul în alegerea reprezentantului sãu înParlament'.

Ziua Mediului 2010

Asociaþia Salvaþi Dunãrea ºi Delta, Ecopolis, WWF, TERRA Mileniul III, ALMA-RO ºiCopacul de Hârtie, cu sprijinul Recolamp ºi Ecotic au organizat pe data de 4 iunie2010, cea de-a treia ediþie a Premiilor de Mediu - Green Awards. În cadrul festivitãþiide premiere dedicate Zilei Mediului au fost acordate premii pozitive ºi negativepoliticienilor, autoritãþilor locale ºi centrale, ºi jurnaliºtilor ale cãror iniþiative aucontribuit la protejarea mediului sau, dimpotrivã, au dus la distrugerea luil.

Pentru al treilea an consecutiv echipa TERRA MIleniul III împreunã cu ceilalþiparteneri au analizat ce s-a întâmplat în domeniul protecþiei mediului, cine ºi, maiales, ce a fãcut pentru a proteja mediul. Criteriile desemnãrii “laureaþilor” Premiilorde mediu 2010 au fost susþinerea sau iniþierea unor activitãþi, proiecte sau iniþiativelegislative de mediu, implicarea în activitãþi de protecþia mediului ºi sprijinul acordatONG-urilor de mediu.

Scopul principal al evenimentului a fost acela de a creºte responsabiliteateapoliticienilor ºi a mass-media, cu privire la problemele de mediu. Acordarea Premiilorde mediu a reprezentat o modalitate degajatã de stabilire a unui dialog între ONG-urile de mediu, politicieni ºi mass-media, care au astfel ocazia sã se cunoascã maibine într-un mediu informal. Organizatorii îºi propun întãrirea capacitãþii deadvocacy a organizaþiilor neguvernamentale de protecþia mediului din România,prin implementarea unui sistem de premiere a politicienilor ºi jurnaliºtilor cu ocaziaZilei Mediului.

Proiecte vo

luntare

ONG Fest 2010Festivalul Naþional al Organizaþiilor Neguvernamentale din România -ONGFest este cel mai cuprinzãtor eveniment al sectorului neguvernamentaldin România, un promotor al participãrii publice, al comportamentuluifilantropic ºi voluntar, dar ºi o oportunitate de a aduce ONG-urile în atenþiacetãþenilor ºi a publicului larg.

Organizat anual de cãtre FDSC, ONG Fest îºi propune sã contribuie lasporirea numãrului de cetãþeni implicaþi activ în comunitate, la dezvoltareaspiritului asociativ ºi la creºterea implicãrii asociaþiilor ºi fundaþiilor dinRomânia în societate.

FânFest 2010FânFest este festivalul de salvare a Roºiei Montane. Scopul sãu este acela de a ne exprimaîmpotriva proiectului minier propus la Roºia Montanã, dar ºi de a promova alternative dedezvoltare localã. În 2010 între 13 ºi 15 august a avut loc cea de-a 5-a ediþie a Festivalului,ediþie dedicatã participanþilor dar ºi propunerii de nominalizare a Roºiei Montane ca sitUNESCO. Fundaþia TERRA Mileniul III a participat în cadrul festivalului în secþiunea destinatãorganizaþiilor neguvernamentale împreunã cu alte 5 ONG-uri.

Activitã

þi de rep

rezentare

Activitãþi de reprezentare

O categorie de activitãþi aparte ale Fundaþiei TERRA Mileniul III o reprezintã participarea în diferite structuri la nivel naþional ºieuropean organizate pe diferite domenii de acþiune, precum:- Comisia Naþionalã privind Schimbãrile Climatice - Fundaþia TERRA Mileniul III este membru în cadrul acestei comisii

interministeriale încã din anul 2006- Comitetul de monitorizare POS DRU- Comitetul de monitorizare POS MEDIU- Climate Action Network Europe (CAN Europe) - membru- International Network for Sustainable Energy ( INFORSE)- Transport & Environment (T&E) - Fundaþia TERRA Mileniul III este singurul membru din România, având un reprezentant în

board-ul federaþiei. - Comitetul Economic ºi Social European - din 1 ianuarie 2007 ºi pânã în septembrie 2010 TERRA Mileniul III a avut un

reprezentant în acest for.- Reþeaua de Acþiune pentru Climã România - RAC- RO - unde Fundaþia deþine funcþia de Vicepreºedinte al reþelei.- Coaliþia pentru Mediu - o asociere de 69 ONGuri de mediu, în cadrul cãreia TERRA III asigurã activitatea de secretariat ºi se

regãseºte ºi la nivelul Comitetului de Reprezentare prin preºedintele organizaþiei.- Coaliþia pentru Monitorizarea Fondurilor Structurale.

Dezvoltare instituþionalã

Strategia de Dezvoltare TERRA Mileniul III - orizont 2020Pe parcursul anului 2010, Fundaþia TERRA Mileniul III ºi-a elaborat strategia de dezvoltare prin intermediul cãreia organizaþiadoreºte sã îºi consolideze poziþia în randul ONG-urilor de mediu din România ºi sã îºi diversifice portofoliul de servicii oferite. Astfelîn luna iulie a anului trecut am fost supuºi unui audit din partea CEE Trust care ne-a acordat ºi un grant pentru dezvoltare instituþionalãpentru perioada 2011-2012.

Dez

volt

are

inst

ituþio

nalã

Surse de finanþare

1. EEA Grants2. Global Environment Facility - Small Grants

Progrm3. The Minor Foundation for Major Challenges 4. Innovation Norway5. E.ON6. Fundaþia pentru Parteneriat7. Comisia Europeanã (EuropeAID)8. Icemenerg9. BlackSea Trust10. European Climate Foudation (prin T&E)

Surse de fina

nþare

Cheltuieli 1. Personal (angajaþi permanenþi, colaboratori, contribuþii la bugetul de stat): 241512.85 RON2. Transport, cazare, diurne: 45340.96 RON3. Servicii subcontractate: 497639.05 RON4. Transferuri cãtre parteneri: 22924.79 RON5. Costuri de birou: 84015.58 RON6. Deprecierea echipamentelor: 24635.92 RON

TOTAL: 916069.15 RONChel

tuie

li

ECHIPA

Echi

pa

Ioana CiutãDirector executiv2010 a început prost pentru majoritatea activiºtilor de mediu, din persectiva eºecului unui acordinternaþional la Copenhaga, la Summit-ul ONU privind schimbãrile climatice din decembrie 2009.A fost unul din acele momente în care am simþit cã ne luptãm cu morile de vânt ºi parcã ne lipseamotivaþia sã continuãm. Din fericire, pentru mine 2010 a luat pe parcurs o notã mai optimistã: adoua parte a anului a însemnat o colaborare mai strânsã cu sectorul de business din domeniulproducerii de energie regenerabilã ºi încrederea cã, strângând astfel rândurile, vom reuºi sãdeblocãm aceastã zonã. 2010 a mai însemnat ºi momentul de cotiturã în privinþa evoluþiei TERRAIII în urmãtorii 10 ani. Mi-am dat seama cã am devenit o organizaþiei maturã, care îºi ºtie foarteclar prioritãþile ºi are o imagine la fel de clarã despre locul unde vrea sã ajungã.

Lavinia AndreiPreºedinteCea mai importantã realizare a anului 2010 a fost legãtura creatã între TERRA Mileniul III ºisectorul de business “prietenos mediului” în cadrul proiectelor “Verde la Achiziþii!” ºi “EnergiaRegenerabilã - O ºansã pentru Dezvoltarea Durabilã a României”. Astfel, noi am descoperit cãexistã ºi activitãþi de business care aduc beneficii sau fac servicii pentru mediu iar firmele audescoperit cã ONGurile pot fi parteneri foarte serioºi ºi experimentaþi.

EchipaRoxana DamianManager proiecte

Limba românã este sãracã în a echivala un cuvânt care ar descrie foarte bine anul 2010 laTERRAIII. Cuvântul ar fi „to empower”, iar situaþia descrisã m-ar regãsi în douã luntre: de destinataral undiþei ºi al peºtelui ºi ca cel care le predã mai departe. Cam aºa aº descrie ce a însemnatderularea câtorva proiecte de educaþie, conºtientizare dar ºi investiþii de mediu în zona ruralã. Inþialdescurajant ca date, ºi mai descurajant la faþa locului, mediul rural devena un loc prietenos pentrua derula proiecte pe mãsurã ce vorbeai ºi cunoºteai oamenii din zonã, le cunoºteai interesele, lepovesteai de ce eºti acolo ºi ce vrei. Invariabil erai tu beneficiarul entuziasmului lor ºi învãþai ºi tula rândul tãu.

Bogdan GuºterAsistent manager

Când o idee inovatoare schimbã felul lucrurilor de a fi, îþi dai seama cã niciodatã nu te mai poþiîntoarce la vechea viziune. 2010 a fost un an în care cunoºtinþele si experienþa dobândite mã vorface sã nu mai revin la vechea viziune. Un an alãturi de o echipã puternicã care mi-a dat încredereîn mine ºi în ceea ce sunt capabil sã fac, o echipã alãturi de care întotdeauna aºtepþi entuziast ºinerãbdãtor provocãrile urmãtoare.

Irina VelicuManager proiecte

2010 a demarat cu entuziasm în spiritul consolidãrii experienþei de scriere de proiecte mai extinseºi accesare de fonduri europene. Ne-am dorit sã implementãm proiecte mai ample ºi cu un impactmai puternic care sã permitã atât creºterea organizaþionalã (în vederea creºterii rolului TERRA ºi a colaboratorilor sãi în cadrul societãþii civile) cât ºi diversificarea/multiplicarea modalitãþilor de a proteja mediul.

Echi

pa

Alexandru PopaManager proiecte“Un an bun," este felul în care aº descrie perioada petrecutã la Fundaþia TERRA Mileniul III. Am alesexpresia aceasta pentru cã precum ºi vinului ca sã iasã bun trebuie sã fie recoltat într-un "an bun", lafel ºi omului ca sã se simtã bine ºi astfel sã dea ce are mai bun în el îi trebuie un mediu bun. "Anulbun" în cazul vinului, înseamnã pentru butuc vreme bunã, pãmânt fertil, înseamnã îngrijire cudragoste. "Anul bun" petrecut la TERRA a constat pentru mine în oportunitatea de a lucra într-unmediu profesionist dar ºi plãcut - o combinaþie destul de rar de gãsit. A însemnat sã fiu învãþat lucrurinoi ºi sã învãþ pe alþii la rândul meu. A însemnat sã cãlãtoresc ºi sã întâlnesc oameni noi ºi totodatãsã redescopãr ce înseamnã sã fii coleg ºi sã devii prieten. A însemnat o experienþã pe care oapreciez foarte mult ºi care mi-a fost ºi îmi este de folos în multe aspecte din viaþa de zi cu zi.

Ela MihalacheAsistent PR ºi ComunicareAnul 2010 m-a ajutat sã pun în perspectivã situaþia realã a integrãri problemelor privind condiþiilede mediu în practicã. Pornind de la niºte noþiuni abstracte ºi idealizate precum sunt lupta împotrivaschimbãrilor climatice ºi protecþia mediului înconjurãtor, implicarea în proiecte precum "TineriAmbasadori Împotriva Schimbãrilor Climatice" sau "Energia Regenerabilã - O ºansã pentru Dezvol-tarea României" am reuºit sã transpun aceste noþiuni în realitate: existã preocupãri serioase puse înslujba lor, existã ºi controverse, existã organizaþii pretutindeni în lume care ºi-au asumataceastãmisiune, existã deci o bunã ºansã ca lucrurile sã se schimbe în bine.

Raul CazanManager proiecteDeºi o ºtiam de mult timp, biocombustibilii nu sunt un panaceu împotriva schimbãrilor climatice.Scopul muncii mele la Terra III este de a determina noi politici publice ºi o nouã perspectivã care sãia în considerare emisiile ce îºi au sursa în cultivarea plantelor energetice ºi presiunea subsecventãasupra ecosistemelor. Din toamna lui 2010 sunt fericit cã lucrez împotriva celei mai mari problemeglobale contemporane. Alte preocupãri donquijoteºti m-au împins spre "înverzirea" transporturilor,comunicarea schimbãrilor climatice ºi spre continuarea proiectelor de jurnalism de mediu. Cea maimare realizare, legatã de transporturi, este aceea cã pot pedala pe bicicletã în Bucureºti, de acasãpânã la serviciu ºi înapoi.