1.Conceptul de politic vamal

Politica vamal este principala component a politicii comerciale care se bazeaz pe aplicarea instrumentelor tarifare, n funcie de politica economic a guvernelor, de acordurile comerciale i conjunctura economiei mondiale.

Politica vamal reprezint partea politicii comerciale care cuprinde totalitatea reglementrilor i normelor emise de stat prin instituiile abilitate care se aplic tuturor mrfurilor care trec frontierele vamale ale unei ri. Acestea implic: Controlul mrfurilor, a documentelor nsoitoare i a mijloacelor de transport, cu ocazia trecerii frontierei vamale; ndeplinirea formalitilor vamale; Impunerea vamal prin plata creanelor vamale; Alte formaliti specifice, reglementate prin acte normative.Ca instrumente de politic vamal sunt folosite: Legile, codurile i regulamentele vamale, ca elemente de natur legislativ care difereniaz modul de aplicare a politicilor vamale ntre statele lumii; Tarifele vamale, principalele instrumente prin care se realizeaz impunerea vamal, folosite de toate rile lumii, cuprinznd procentual nivelul taxelor vamale ce se percepe asupra mrfurilor importate sau exportate, n funcie de procedurile aplicate. Reprezint mijloacele indirecte prin care este protejat economia unui stat, dat fiind faptul c taxele vamale nscrise n aceste tarife reprezint restricia comercial cea mai veche ca aplicabilitate. n tarifele vamale, fiecrei poziii a nomenclatorului de mrfuri i sunt asociate anumite niveluri de taxe vamale. De altfel, se poate aprecia c tariful vamal este format din binomul nomenclator tarifar taxe vamale. n timp ce nomenclatorul tarifar are vocaie universal, taxele vamale exprim, prin structura i nivelul lor, interesele specifice de politic comercia1 ale fiecrei ri. Taxele vamale sunt n fapt impozite percepute de stat atunci cnd mrfurile trec frontiera vamal a statului respectiv. Marea majoritate a statelor lumii percep taxe vamale la import i numai n cazuri de excepie, pentru produsele deosebite, i la export. Tranzitul, supus altdat taxelor vamale, prevede numai prescripiile de servicii pentru transportul mrfurilor n tranzit sau pentru depozitarea lor temporar pe teritoriul de tranzit. Nivelul taxei vamale precum i durata n timp a perceperii acesteia sunt probleme de o deosebit importan n teoria i practica politicii comerciale. Nivelul taxei vamale depinde de nevoia de protecie, taxa fiind cu att mai ridicat cu ct condiiile de producie pe piaa intern sunt mai defavorabile fa de cele ale exportatorilor strini.

2.Impunerea-instrument principal in aplicarea politicii vamale

Prin impunere, n general, se nelege un complex de msuri i operaii efectuate n baza legii, care au drept scop stabilirea taxei vamale aferente operaiunii de import - export; ndeplinirea formalitilor vamale; evaluarea mrfurilor n vam; plata taxelor vamale. Impunerea vamal are n componena s dou laturi: politic i tehnic. Impunerea vamal n activitatea de comer exterior presupune, din punct de vedere al politicii practicate de un stat la un anumit moment, aplicarea unor principii de politic economic de ncurajare a dezvoltrii unei ramuri sau subramuri economice i/sau extinderea relaiilor economice cu strintatea.Funciile impunerii vamale. Impunerea vamal joac rolul cel mai important n cadrul politicii vamale, ndeplinind trei funcii principale: Funcia fiscal - taxele vamale reprezint o surs de venituri la bugetul de stat; Funcia protecionist - taxele vamale percepute la import ridic artificial preul intern al mrfurilor importate, protejnd astfel productorii interni; Funcia de negociere - statele pot negocia, ntr-un cadru bilateral sau multilateral concesii tarifare reciproce. Obiectul impunerii l constituie mrfurile care fac obiectul formelor de desfurare a activitii de comer exterior, respectiv importul, exportul sau tranzitul vamal, subiectul impozitului fiind persoana fizica sau juridica obligat prin lege la plata acestuia. Cota de impunere reprezint impozitul aferent unei uniti de impunere care n activitatea vamal, de regul, este calculat sub forma de cota procentual. Declaraia vamal n detaliu - documentul prin care sunt furnizate informaiile necesare realizrii obligaiilor fiscale. Declaraia vamal scris se poate depune: - fie la o unitate vamal de frontier; fie la o unitate vamal de interior, n funcie de posibilitile titularilor de a prezenta mrfurile n vederea controlului vamal i de a ndeplini fa de organul vamal obligaia fiscal, respectiv de a pli drepturile vamale stabilite. Termenul de plat l reprezint momentul validrii declaraiei vamale, care coincide cu liberul de vam, permind declarantului vamal s dispun de acele mrfuri care au fcut obiectul declarrii. n practica internaional, mrirea impozitelor pe operaii comerciale, care cuprind taxele vamale i alte impozite percepute la importul sau exportul unor bunuri, raportate la produsul intern brut, reprezint valori extrem de modeste situndu-se ntre sub 1% n majoritatea rilor dezvoltate cu excepia Israelului unde ponderea este de 1,47%. De asemenea, contribuia acestora la formarea veniturilor fiscale totale n majoritatea rilor occidentale au o pondere sczut cuprins ntre 0,65% i 3,88%.

3.Reglementarea tarifar a operaiunilor de import/export

Politica vamal este o component a politicii comerciale a unui stat, cuprinznd totalitatea dispoziiilor legale cu privire la intrarea i ieirea n sau din ar a mrfurilor. Instrumentul principal de realizare a politicii vamale este tariful vamal, care cuprinde taxele vamale.Taxele vamale snt impozite indirecte percepute de ctre stat asupra mrfurilor care trec graniele vamale ale rii respective. Taxele vamale pot fi clasificate n urmtoarele: - taxe vamale de import - care au un nivel mai ridicat decat taxele de export sau de tranzit pentru protejarea productiei nationale, motiv pentru care sunt principalul element de negociere bi sau multilaterala, care se percep asupra marfurilor importate atunci cand acestea trec granitele tarii importatoare - in principiu ele sunt platite de firma importatoare si suportate de consumatorul final deoarece sunt incluse in pretul de desfacere pe piata interna dar, uneori, ele sunt suportate si de catre firma exportatoare care, pentru a contracara efectul nefavorabil al taxei vamale asupra competitivitatii marfurilor sale poate recurge la o reducere a pretului de ofertare, - taxe vamale de export - se aplica unui numar mult mai redus de produse destinate in special limitarii exportului de produse de baza - produse neprelucrate, materii prime industriale sau agricole, in vederea prelucrarii lor pe plan intern - pentru stimularea exporturilor de produse manufacturate, incurajarea dezvoltarii anumitor ramuri industriale, s.a. - secundar, taxele vamale de export au si scopul de a riodica pretul la produsele respective pe piata externa dar acest element este destul de sensibil la existenta pa piata a unor ofertanti de produse similare, si - taxe vamale de tranzit - pentru marfurile straine, care tranziteaza/ traverseaza teritoriul statului/ teritoriul vamal respectiv, au un nivel in general redus, scopul lor fiind pur fiscal, deoarece statele au tot interesul sa incurajeze tranziturile prin teritoriul lor vamal (pentru atrageera de venituri suplimentare ca urmare a utilizarii cailor si mijloacelor de transport, a porturilor, depozitelor, antrepozitelor, s.a.)- scopul instituirii taxei vamale sau scopul impunerii/ nivelul impunerii (taxe vamale protectioniste - care urmaresc imbunatatirea balantei comerciale, motiv pentru care au, de obicei, un nivel foarte ridicat, urmarindu-se in primul rand reducerea fortei concurentiale a marfurilor importate si, implicit, protejarea economiei interne de concunreta straina, si taxele vamale cu caracter fiscal - pentru obtinerea de venituri la bugetul statului, care au in general un nivel redus, singurul scop al acestora fiind obtinerea de venituri la buget),- modul de percepere al taxei vamale: - taxe vamale specifice - cand se percep pe unitatea de masura fizica a marfurilor importate sau exportate (bucata, tona, mertru cub, s.a.) si se stabilesc sub forma unei cifre/ sume absolute in moneda tarii respective (de aceea practicarea lor este foarte greoaie si complexa presupunand existenta unui tarfi vamal foarte complex, permanent cu cerinta de a fi revizuit, fapt pentru care acest tip de taxe vamale nu sunt prea raspandite in practica cu toate ca ele inlatura posibilitatea frustrarii statului de drepturile legale de vama intrucat taxa vamala se raporteaza la unitatea de masura fizica a marfii importate, volumul incasarilor nefiind influentat de variatiile de pret ci numai de volumul fizic al marfurilor importate - datorita lipsei de influenta a preturilor, acest tip de taxa vamala, are un efect protectionist superior celor ad valorem), - ad valorem - cand se aplica sub forma unei cote procentuale raportate la valoarea vamala a marfii importate, de obicei, dar si asupra celor exportate, valoarea vamala fiind exprimata in moneda nationala a tarii importatoare, calculandu-se prin transformarea pretului marfii importate exprimat intr-o valuta straina, in moneda nationala la un curs agreat (sunt cele mai vechi tipuri de taxe cunoscute prezentand avantajul ca sunt foarte usor de stabilit, neimplicand elaborarea unui tarif vamal elaborat dar avand inconvenientul ca aceste taxe sunt sensibile la variatiile preturilor marfurilor importate fiind necesare introducerea unor taxe suplimentare la produsele caror preturi au scazut sau prin perceperea alaturi de taxa vamala ad valorem a unor taxe specifice pe o perioada limitata de timp - prezinta si dezavantajul capacitatii de "manipulare" al taxelor platite prin declaratiile intentionat subevaluate cu privire la valoarea marfurilor) si - mixte - cand se percep ca adaos la cele ad valorem, atunci cand acestea nu sunt suficient de protectioniste, pe langa taxa vamala ad valorem percepandu-se o taxa vamala specifica cand preturile inregistreaza scaderi impotante.- modul de fixare/ stabilire al taxei vamale: - taxele vamale autohtone/ generale - de regula mai ridicate (de multe ori sunt prohibitive), stabilite de stat in mod independent si nu pe baza de intelegeri cu alte state, percepute asupra marfurilor provenite din tarile cu care statul respectiv nu aplica clauze, etc, constituindu-se ca cele mai puternice bariere tarifare, - taxele vamale conventionale/ contractuale - fixate de stat prin intelegerea cu alte state cu care isi acorda reciproc clauze s.a., fiind mult mai reduse decat cele autohtone, fiind in general obiectul negocierilor tarifare in cadrul GATT respectiv OMC. - taxele vamale preferentiale/ de favoare - stabilite la un nivel redus, comparativ cu restul taxelor vamale, aplicate tuturor sau numai anumitor marfuri importate din anumite tari, fara a se extinde asupra marfurilor identice provenite din alte tari, - taxele vamale de retorsiune/ de raspuns - aparute, de regula, ca raspuns la politica comerciala neloiala a altui stat, motiv pentru care se remarca a fi taxe vamale antidumping, percepute de catre stat peste taxele vamale obisnuite, pentru a anihila efectele antidumpingului si taxe vamale compensatorii, pentru a inlatura efectele subventionarii exporturilor sau ale primelor de export - ele au un nivel prestabilit, in sensul ca nu pot depasi un anumit nivel, respectiv taxele antidumping nu pot depasi marja de dumping, adica diferenta dintre pretul international si pretul de dumping sau nivelul subventiei de export, al primei de export, s.a. - de aceea se aplica numai dupa o procedura de ancheta prin care sa se dovedeasca politica neloiala care a determinat aplicatia acestui tip de taxe, taxele de retorsiune avand o dubla natura, tarifara si netarifara.

Tariful vamal reprezint, un catalog sistematic al mrfurilor i al taxelor vamale corespunztoare acestora care se percep pentru mrfurile trecute peste grania vamal a unei ri. n practica internaional exist tarife vamale cu o singur coloan pentru taxa vamal prevzut sau cu mai multe coloane. Aceste coloane cuprind taxe vamale pentru rile care beneficiaz de clauza naiunii celei mai favorizate, taxe pentru rile care nu beneficiaz de clauz (taxe autonome) i, uneori, taxe vamale prefereniale, care se acord unor ri slab dezvoltate. Pe lng taxele vamale percepute la fiecare produs sau grup de produse, tariful vamal mai poate cuprinde nomenclatorul mrfurilor scutite de taxe vamale, unele reguli de impunere, precum i alte formaliti vamale. Tariful vamal este un nomenclator care cuprinde mrfurile de import clasificate i codificate dup origine, grad de prelucrare, i taxele vamale exprimate ad valorem, specific sau mixt.

Clasificarea mrfurilor n tarifele vamale s-a fcut si se face n funcie de o serie de criterii, n funcie de originea mrfurilor, n funcie de gradul de prelucrare sau o combinaie de criterii, inndu-se seama de toate criteriile menionate. n decembrie 1950 a fost adoptat Nomenclatorul Vamal de la Bruxelles, numit n prezent Nomenclatorul Consiliului de Cooperare Vamal, acceptat pn n prezent de circa 140 de ri.Pe baza tarifelor vamale, producia intern poate fi protejat mpotriva concurenei strine, se pot negocia concesii n domeniul politicii vamale sau se pot institui discriminri n relaiile cu anumite state.Concesiile vamale pot mbrca forma reducerilor directe de taxe vamale, mergnd pn la eliminarea lor complet sau forma consolidrii acestora, adic a meninerii lor la nivelul existent pe o perioad de timp determinat.n cadrul negocierilor tarifare se pot aplica mai multe metode de reducere a taxelor vamale, cum sunt: metoda reducerii directe a taxelor vamale, fie produs cu produs sau ar cu ar , specific tratativelor bilaterale; metoda reducerii lineare i reciproce, care presupune reducerea tuturor taxelor vamale cu acelai procent i este specific tratativelor multilaterale. Aceast metod nu rezolv ns problema disparitilor tarifare, adic a reducerii diferenei dintre nivelul taxelor vamale ale mai multor ri pentru acelai produs; metoda armonizrii taxelor vamale, potrivit creia reducerea este cu att mai mare cu ct acestea sunt mai ridicate.

Teritoriul vamal este teritoriul pe care se aplic un anumit regim vamal, o anumit legislaie vamal.Teritoriul vamal de regul coincide cu teritoriul rii. ns la etapa actual aceast regul mai mult prezint o excepie. Cnd statele hotrsc s creeze pe teritoriul rii zone de antreprenoriat liber sub diferite forme, atunci teritoriul vamal al acestei ri se restrnge. n cazul cnd cteva ri convin s creeze o uniune vamala, atunci are loc fenomenul extinderii teritoriului vamal.Uniunile vamale i zonele de liber schimb au determinat apariia efectului de creare de comer, prin care se nelege apariia de noi fluxuri n cadrul uniunii vamale, care nlocuiesc sursele de furnizare mai puin eficiente cu sursele de furnizare interne cele mai avantajoase din punct de vedere al costului , precum i a efectului de deturnare de comer, care presupune nlocuirea surselor de furnizare a mrfurilor, din afara uniunii vamale, cu surse interne ale costului de producie, dar devenite artificial mai competitive datorit neaplicrii taxelor vamale n schimburile reciproce ale uniunii.

4.Reglementarea netarifar a operaiunilor de import/export

Instrumentele netarifare reprezinta un complex de masuri si reglementari publice sau private, altele decat cele tarifare, menite sa impiedice, sa limiteze sau sa deformeze fluxul international de bunurio si servicii in vederea apararii pietei interne de concurenta straina si/ sau echilibrarea balantei de plati externe. Acestea actioneaza esalonat, inca din momentul efectuarii comenzii unui produs pana in momentul consumului final al produsului respectiv, fiind greu de identificat si de negociat si se caracterizeaza printr-o mare diversitate de forme, de la o tara la alta. Acordul General de Tarife si Comert (GATT) le-a clasificat in 5 mari grupe: -1- Barierele netarifare care implica o limitare cantitativa directa a importurilor. Interdictiile (prohibirile) la import interzic total sau partial, pe o perioada data sau nelimitata, importul anumitor produse, dand posibilitatea producatorilor sa-si vanda marfurile pe piata interna fara concurenta externa. Contingentele de import constituie plafoane maxime cantitative sau valorice, admise la importul unor produse sau grupe de produse pe o perioada determinata de timp (de regula un an) si care pot fi globale, fara specificarea tarii de provenienta, sau bilaterale, cand se mentioneaza tara de provenienta. Licentele de import sunt autorizatii acordate de stat firmelo importatoare pentru un anumit produs sau grupa de produse, valabile pe o anumita perioada de timp si care pot fi automate (cand cererea de import este acceptata automat, intr-un termen prestabilit si care vizeaza produsele liberalizate la import), sau de administrare a restrictiilor cantitative (neautomate, cand se acorda selectiv, in functie de produs, de tara de origine, etc. vizand produsele neliberalizate la import) si care, in functie de contingentul pe care-l gestioneaza, pot fi globale sau bilaterale, acestea din urma permitand aplicarea de restrictii diferentiate, discriminari, fata de importurile din alte tari. Limitarile voluntare la export (sau autolimitarile la export) reprezinta limitari la export acceptate de insasi tarile exportatoare sub amenintarea ca, in caz contrar, tarile importatoare vor aplica, ele insele, contingente de import mai restrictive si pe o perioada de timp mai indelungata. Restrictiile de acest tip conduc la o reorientare a fluxurilor comerciale, intrucat au drept consecinta sporirea importurilor de la sursele unde nu se aplica autolimitarea. Totodata ele incurajeaza si chiar presupun cartelizarea industriilor de export, crearea de carteluri intre tarile exportatoare, in vederea repartizarii cotelor de productie si export intre producatori si exportatori. Acordurile privind comercializarea ordonata a produselor sunt restrictii cantitative convenite pe baza de negocieri oficiale bilaterale sau multilaterale si care implica, pe langa restrictiile "voluntare" la export, prevederi privind preturile, clauzele de salvgardare, s.a. Daca in ceea ce priveste limitarile voluntare la export gradul de interventie al guvernelor difera de la o situatie la alta, in cazul acordurilor sectoriale privind comercializarea ordonata a produselor, participarea guvernelor este deschisa si oficiala.-2- Barierele netarifare care implica indirect limitarea importurilor prin mecanismul preturilor. Prelevarile variabile la import sunt practicate in cadrul politicilor agricole ale UE si se stabilesc ca diferenta intre pretul mondial la produsele agricole importate din UE si pretul prag de import, variind in functie de nivelul celor doua preturi si asigurand o izolare totala a pretului comunitar de evolutia pretului international. Preturile minime de import sunt preturi stabilite la niveluri foarte apropiate de nivelul preturilor interne cu ridicata, majorand in felul acesta preturile de import, iar preturile maxime de import sunt fixate la un nivel care sa nu depaseasca preturile produselor similare de pe piata interna, atunci cand unele tari incearca o ridicare artificiala a preturilor la anumite produse de export. Impozitele indirecte si alte taxe cu caracter fiscal (sau ajustarile fiscale la frontiera) pot imbraca o mare varietate de forme: TVA, taxa in cascada, de acciza, taxe portuare, sanitare, consulare, etc. Prin ajustarile fiscale la frontiera, ce presupun scutirea produselor de export de impozite indirecte si aplicarea acelorasi impozite produselor de import, ca si celor indigene, acestea pot discrimina marfurile importate fie prin evaluarea diferentiata a bazei de impunere (luandu-se, de exemplu, ca baza de impunere pretul CIF majorat cu taxa vamala si nu preturile cu ridicata), fie prin structura impunerii sau prin ordinea de percepere a taxelor. Taxele antidumping si compensatorii pot fi considerate ca si bariere netarifare, atunci cand sunt folosite in mod abuziv, in scopuri protectioniste (de exemplu, in cazul acordurilor privind comercializarea ordonata a produselor, a preturilor minime de import). Depunerile (depozitele) prealabile in valuta pentru export preva dobligatia importatorilor sa depuna in contul organelor vamale o anumita cota in valuta din contravaloarea viitorului import, cu cel putin 6 luni inainte de efectuarea importului respectiv, suma depusa nefiind purtatoare de dobanzi. Importatorul va cauta sa recupereze pierderea dobanzii prin vanzarea in continuare a produsului importat la un pret care sa cuprinda si dobanda aferenta perioadei depozitului sau prin solicitarea unor reduceri de pret din partea exportatorului.-3- Barierele netarifare care decurg din formalitatile vamale si administrative privind importurile. In cadrul acestora cele mai importante sunt: evaluarea marfurilor in vama (evaluarea vamala) in cazul in care organele vamale utilizeaza drept baza de impunere vamala cel mai ridicat pret din preturile practicate la produsul importat, documentele extrem de numeroase si complicate si formalitatile greoaie de import care impiedica desfasurarea normala a schimburilor comerciale.-4- Barierele netarifare care decurg din participarea statului la activitatile comerciale. In cadrul acestora se disting: achizitiile guvernamentale, care sunt cumparari de bunuri si servicii realizate de stat si care devin bariere netarifare cand dau prioritate deplina sau tratament preferential firmelor nationale fata de cele straine, comertul de stat prin care unitatile economice de stat beneficiaza de avantaje privind impunerea fiscala sau de alta natura in raport cu intreprinderile particulare, monopolul statului asupra importului de produse de prima importanta economica (cereale, titei, medicamente, metale, s.a.) caere permit limitarea importului produselor respective.-5- Barierele netarifare care decurg din standardele aplicate produselor importate si celor indigene (obstacole tehnice). Din aceasta grupa fac parte, in principal: normele sanitare si fitosanitare, care prevad, adesea, conditii atat de severe pentru marfurile importate (produse destinate consumului oamenilor sau animalelor, etc) incat, practic, nu pot fi indeplinite, normele de securitate, care cuprind conditiile de calitate, prescriptiile tehnice, de igiena si securitate a muncii, care se impun masinilor, utilajelor, mijloacelor de transport dar care, din lipsa uniformitatii standardelor pe plan international, ingreuneaza desfasurarea schimburilor, normele dfe ambalare, marcare, etichetare, care ocazioneraza cheltuieli suplimentare si adesea intarzie derularea contractelor.

5. Originea mrfurilor

Originea este naionalitatea economic a mrfurilor n comerul internaional. Exist doua tipuri de origine,preferenialinepreferenial.

Originea preferenial este atribuit mrfurilor din diverse ri care respect anumite criterii de origine. n scopul obinerii originii prefereniale, n general regulile prevd ca mrfurile s fie obinute n ntregime sau s fie supuse unor prelucrri sau transformri specifice. Originea preferenial confer anumite beneficii tarifare (taxe reduse sau zero) pentru mrfurile comercializate ntre ri care au un astfel de acord ntre ele, sau atunci cnd o ar acord unilateral astfel de beneficii. Pentru a obine origine preferenial mrfurile dintr-o ar trebuie s respecte condiiile specifice prevzute de protocolul de origine alacordului ncheiat de Comunitatecu ara n cauz sau regulile de origine aleacordurilor autonomecare prevd tratamentul tarifar acordat unilateral de Comunitate. Asta nseamn c mrfurile fie (1) sunt fabricate din materii prime care au fost produse sau obinute n ara beneficiara fie (2) au suferit o anumit prelucrare sau transformare n ara beneficiar. Astfel de mrfuri sunt considerate ORIGINARE. n toate acordurile exist o list de prelucrri sau transformri ce trebuie aplicate materialelor neoriginare pentru a obine statutul de produs originar. Aceste reguli sunt deseori numite reguli de list. Ele stabilesc prelucrarea sau transformarea minim ce trebuie aplicat materialelor neoriginare astfel nct produsul rezultat s obin statutul de produs originar. Prelucrri sau transformri care le depesc pe cele prevzute n list pot fi efectuate i nu afecteaz statutul de produs originar deja obinut. Structura listei cu prelucrri sau transformri ce trebuie aplicate materialelor neoriginare se bazeaz pe structuraSistemului Armonizat. Deci pentru a putea stabili ce prelucrri sau transformri sunt necesare pentru un produs anume este necesar s se cunoasc clasificarea tarifar a acestuia.

Origine nepreferenialDou criterii de baz sunt utilizate pentru determinarea originii i anume produse "obinute n ntregime" i produse care au suferit o "ultim transformare substanial"

n cazul n care este implicat doar o ar se va aplica criteriul "obinut n ntregime". n practic, acesta este limitat la produsele obinute n stare natural i produse derivate din acestea.

Dacsunt dousau maimulte ri implicate n procesul de producie al bunurilor, criteriul "ultima transformare substanial" determin originea acestor bunuri.

n general criteriul ultimei transformri substaniale este exprimat n trei feluri: Prin regula schimbrii poziiei tarifare n Sistemul Armonizat; Prin lista de prelucrri i transformri asupra bunurilor, care confer sau nu originea rii n care aceste operaiuni sunt realizate; Prin regula valorii adugate, prin care creterea valorii datorat operaiunilor de asamblare i ncorporarea de materiale reprezint un anumit nivel din preul de uzin al produsului.

Raport

La Drept Vamal

Tema ,, Reglementarea de stat a activitii comerciale externe

A elaborat: Doleanschi Andrei Gr.204

Cuprins

1.Conceptul de politic vamal

2.Impunerea-instrument principal in aplicarea politicii vamale

3.Reglementarea tarifar a operaiunilor de import/export

4.Reglementarea netarifar a operaiunilor de import/export

5. Originea mrfurilor