rac e [i din pricina româniei“ - suplimentul de culturăseriozitatea de care are parte tratarea...

$: rac e [i din pricina României“ - Suplimentul de culturăseriozitatea de care are parte tratarea subiectului se adaug\ [i experien]a direct\ a oamenilor de acolo: mi s-a povestit$
PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE S~MB|TA » EDI}IA DE IA{I » WWW.SUPLIMENT.POLIROM.RO

„Suplimentul de cultur\“ public\ `n avanpremier\ un fragmentdin volumul Memorii de Valeriu Anania, care va ap\rea `n cur`ndla Editura Polirom.

Citi]i ~N » PAGINILE 10-11

AVANPREMIER|

NR. 203 » 1 – 7 noiembrie 2008 » S\pt\m`nal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected]

JUP a c`[tigatPremiul „SanduFlorea“ pentru BD

Interviu realizat de George Onofrei

Lucian Amarii, alias JUP, caricaturistul„Ziarului de Ia[i“ [i al „Suplimentuluide cultur\“, [i-a adjudecat Premiul„Sandu Florea“ pentru `ntreagaactivitate, acordat `n cadrul SalonuluiInterna]ional de Band\ Desenat\ de laConstan]a, ce a avut loc `ntre 24 [i 26octombrie. Cu aceast\ ocazie, JUP [i-alansat [i primul album: SuperCostel.

~N » PAGINA 5

ARTISTUL ASOCIAT

RREETTRROOSSPPEECCTTIIVV||

Campania „Artistulasociat“ s-aa `ncheiat.Pute]i revedea cei 12arti[ti prezenta]i de

„Suplimentul de cultur\“de-aa lungul unui an ~N » PAGINILE 6-77.

Regizorul [i profesorul Lauren]iu Azimioar\ aplecat din România `n anii ‘80, `mpreun\ cu so]iasa, actri]a Ada d’Albon, [i cu b\ie]elul lor, Ion,atunci `n v`rst\ de trei ani: a l\sat `n urm\spectacole de referin]\ [i genera]ii de mari actori,a luat cu sine o periu]\ de din]i [i [tiin]a sa de[aman al teatrului. Dac\ ar fi ales ca destina]ieAnglia [i destinul ar fi vrut-o, b\rbatului acestacurtenitor, rafinat, deschis i s-ar fi potrivit titlul de„sir“, fie c\ ar fi fost sau nu `nnobilat de regin\.

A ales `ns\ Fran]a, unde se pierd `n secole trecuteob`r[iile princiare ale so]iei, `nrudit\ cu Bourbonii[i Aragonii. Destinul face ca, la 73 de ani,Lauren]iu Azimioar\ s\ se afle, prin Théâtre del’Orme, singurul teatru `nfiin]at de un român din cele 130 c`te exist\ la Paris, la un nou `nceput de drum.

Citi]i interviul realizat de Cristina Hermeziu ~N » PAGINILE 8-9

Cohen la GenevaLuiza Vasiliu

4.000 de bunici (media de v`rst\ aspectatorilor trebuie s\ fi fost peste 50de ani) [i vreo c`teva sute de junir\t\ci]i, `ntr-o sal\ oarecare din Geneva,au asistat luni, 27 octombrie, la cel de-alcincisprezecelea concert din turneul detoamn\ al lui Leonard Cohen.

~N » PAGINA 3

LAUREN}IU AZIMIOAR|, DIRECTORUL SINGURULUI TEATRU ROMÂNESC DE LA PARIS:

„Dac\ s`nt s\rac e [idin pricina României“

Radu Pavel Gheo: „Noua regul\ pare s\ fie urm\toarea: «Acolounde s-ar putea strecura o virgul\, ea trebuie pus\ neap\rat». {i chiar [i unde nu s-ar putea...“.

REGUL|

editorial

www.supliment.polirom.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 203 » 1 – 7 noiembrie 2008

~~nn uullttiimmaa ppeerriiooaadd\\,, nnuu eexxiisstt\\ ddiissccuu]]iiee ppee ccaarree ss\\ oo aammccuu vvrreeuunn aammiicc ddee ppeessttee oocceeaann,, ffiiee eell ddiinn SSUUAA ssaauu CCaa-nnaaddaa,, `̀nn ccaarree ss\\ nnuu iinntteerrvviinn\\ ssuubbiieeccttuull ccrriizzeeii mmoonnddiiaallee..{i, dat fiind c\ am c`]iva amici `n acele zone, reu[esccu dificultate s\ m\ men]in `n condi]ia mea de românfatalist [i, prin urmare, aproape indiferent, pentru c\semnalele care vin dintr-acolo s`nt dintre cele mai pe-simiste. Niciodat\ n-am sim]it mai mult dec`t acum`ngrijorarea personal\ a acelor amici mai sus-pomeni]ipentru viitorul lor [i al familiei lor, criza mondial\devenind, pentru ei, o amenin]are concret\, mult maiconcret\ dec`t s`ntem noi capabili s\ ne-o reprezent\m.

La noi, criza se disput\ [i se discut\, `n termenidestul de vagi, la televizor. Ea pare s\ nu reprezinte, `nfapt, o amenin]are real\ pentru nici un cet\]ean ro-mân, cel pu]in asta este senza]ia pe care o am. Ca maiorice subiect care a acaparat aten]ia lumii, la noi crizafolose[te doar electoral. {i devine o discu]ie penibil\.Asta pentru c\ ì vezi pe reprezentan]ii partideloraflate la guvernare lu`nd criza `n bra]e [i ar\t`nd-o cape-o sperietoare doar pentru a-[i asigura `n]elegereaelectoratului [i, totodat\, sp\larea public\ pe mìni:guvernul nu are nici o vin\ pentru sc\derea investi]ii-lor din ultima vreme, asta e o cauz\ a crizei; guvernuleste responsabil [i nu acord\ m\ririle salariale pentruprofesori, pentru c\, `n caz contrar, va veni peste noicriza [i ne va g\si mai slabi ca niciodat\. {.a.m.d. Departea cealalt\, reprezentan]ii partidelor de opozi]ievin cu un politicianism [i mai gonflat: guvernul a l\satRomânia neputincioas\ `n fa]a marelui tsunami numitcriza mondial\, guvernul e vinovat de toate, e sin-gurul responsabil etc. etc. {i a[a, dintr-o discu]ieelectoral\-ntr-alta, criza r\m`ne doar o chestiunenebuloas\, imposibil de transpus `n cuvinte maiclare, care `ns\ devine un excelent instrumentpentru apropiatele alegeri.

Nu am urm\rit personal `n ce „ambalaj“ le li-vreaz\ SUA cet\]enilor proprii subiectul crizeimondiale. Dar mi s-a povestit c\ e dezb\tut,zilnic, public, de oameni care chiar au ceva despus, care nu apar la televizor pentru a c`[tigavreun suport electoral, ci pentru a se asigura c\p\rerea lor de speciali[ti le este luat\ `n calcul. Laseriozitatea de care are parte tratarea subiectuluise adaug\ [i experien]a direct\ a oamenilor deacolo: mi s-a povestit c\ `n ultima vreme se`nchid afaceri care p\reau profitabile, tot maimul]i oameni se trezesc [omeri, iar firme care `[iasumau, mai devreme, o anumit\ anvergur\ aafacerilor [i a proiectelor merg acum pe politicariscului minim, refuz`nd s\-[i mai fac\ planuri petermen lung. Se simte `n aer, mi s-a spus,responsabilitatea ap\s\toare pe care [i-au asumat-ocu to]ii, pentru c\ deocamdat\ nu s-a ajuns la g\sireainstrumentelor concrete care s\ fie folosite pentru ie[i-rea din situa]ie.

Revin la noi [i renun] la a mai vorbi desprepoliticieni, trec`nd la reac]ia omului de r`nd. {i fac astafolosindu-m\ de c`teva `ntreb\ri retorice: I-a]i auzit peprietenii dumneavoastr\ f\c`ndu-[i planuri de viitor `n

care era luat\ `n calcul [i criza mondial\? I-a]i v\zutc\ut`nd febrili explica]ii pentru ce se `nt`mpl\ `n lume,inform`ndu-se, tocmai `n scopul de a evita eventualeprobleme cauzate de aceast\ criz\? Sau mai simplu: a]iauzit multe discu]ii `n tramvai, la diverse mese derestaurant sau oriunde altundeva `n care subiectul s\fie aceast\ criz\ care pur [i simplu creeaz\ obsesii `nalte zone ale lumii?

O explica]ie pentru r\spunsurile negative pe care lecuprind `ntreb\rile ar fi c\, `n România, criza nu aafectat `nc\ direct oamenii. O alt\ explica]ie ar fi aceeac\ românii s-au obi[nuit `ntr-at`t cu situa]iile de criz\de-acas\, supravie]uindu-le, `nc`t o asemenea chesti-une de propor]ii mondiale se reduce la problema ca-prei vecinului. O a treia explica]ie `mi pare `ns\ maiaproape de adev\r: spre deosebire de alte popoare, nedovedim `nc\ o dat\ incapabili de sincronizare cu lu-mea. La noi, toate ajung la m`na a doua, pic`nd pe pi-torescul mioritic [i adapt`ndu-se la el. Cam a[a se`nt`mpl\ [i cu discu]iile despre criza mondial\: `n timpce `ntreaga lume `[i pune probleme reale, la noi, ea,criza, e `n etapa de manelizare. Iar asta pentru c\ este,la fel ca `ntotdeauna, un „produs“ pe care-l lu\m abiala second-hand. ~n momentul `n care o vom `ncerca pepropria piele, va fi deja t`rziu, `ntruc`t nu prea ne-ampreg\tit pentru ea. {i vom a[tepta, de asemenea la felca `ntotdeauna, o salvare din afar\. Ceea ce ast\zi p\-rem a nu pricepe deloc este `ns\ faptul c\ [i salvareaaceasta, din pricina `nt`rzierii noastre proverbiale, va fitot una la second-hand.

CIRCUL NOSTRU V| PREZINT|: ROMÂNII E DE{TEP}I

Am scris s\pt\m`na trecut\ despre recen-tul [i prostul obicei al multor autori de tex-te (`n general jurnalistice, dar nu exclusiv)de a plasa virgule `n texte unde vrei [i un-de nu vrei, numai de dragul de a mai ad\u-ga la num\rul de semne c`teva zeci de co-di]e din astea dr\gu]e. „Virgulita“ e ceamai recent\ boal\ cronic\ a mass mediaautohtone [i m\ tem c\ o s\ sc\p\m foar-te greu de ea. Mai degrab\ o s\ vedemcum regulile se transform\ „conform uzu-lui“ [i, o, s\, punem, virgule, peste tot...

Fiindc\ virgula nu se mai plaseaz\ `ntexte conform regulilor imperative sau facultative. Noua regul\ pare s\ fieurm\toarea: „Acolo unde s-ar putea stre-cura o virgul\, ea trebuie pus\ neap\rat“.{i chiar [i unde nu s-ar putea... Acum `midau eu seama de un sens colateral alfaimosului vers eminescian cu `n[irarea decuvinte goale „ce din coad\ au s\ sune“.Asta e coada aia – virgula! Ea separ\ obli-gatoriu orice complement circumstan]ial,orice complement direct sau indirect, bachiar – des, mult prea des – subiectul depredicat.

Iat-o, `n alte exemple `n care excesulstric\ ritmul propozi]iei:

Credem c\, la mijloc, este o alt\afacere. De ce la mijloc, este?

Sau: Asta se `nt`mpl\, de obicei, cu ceicare... Se `nt`mpl\ de obicei!

Nu prea reu[e[te, `ns\, asta e, nu le po]iavea pe toate! Aici o virgul\ din trei e `nplus. Una singur\, dar ce poft\ nes\]ioas\l-o fi pus pe autor s\ mai dea o dat\ cucodi]a `n text, z\u c\ nu pricep!

Am aflat, deja, ce se `nt`mpl\. „Deja“ `n-tre virgule! Nu [tiam, dar, `n cur`nd, o s\ ve-dem... Da, da, `n cur`nd, o s\... Se va `nt`l-ni, mìne, cu premierul... Lumea, de dup\1989, este cu totul alta... {i mai g\sesc sutede exemple, mai ales c\ s`nt gata s\ pariezc\ tocmai acum se mai scriu c`teva mii.

Un caz aparte `ns\ mi se pare cel al regu-lii prost asimilate. Se [tie c\ propozi]iile su-bordonate condi]ionale [i cele temporale(adic\, `n esen]\, cele cu dac\ [i c`nd) im-pun o virgul\ pe undeva. Nu se [tie `ns\unde anume! A[a c\ se scrie: Ar fi venit,dac\ i-ai fi spus. Se scrie: S-a bucurat, c`ndl-a v\zut. Se scrie prost – dar, s\ fim sinceri,m\car se scrie prost cu consecven]\.

Cel mai mult `mi place c`nd g\sesc vir-gulele puse prost, prost de tot, [i le des-cop\r sursa `n limba englez\. Noi, româ-nii, un popor cu o cultur\ foarte bogat\ [iputernic\, precum stejarul sau bradul carese fr`nge, dar nu se pleac\ `n fa]a nim\nui,ne plec\m imediat `n fa]a limbii engleze(a[a cum presupun c\ o f\ceam odinioar\`n fa]a francezei). {i nu vorbesc aici de`mbog\]irea limbii române, ci de preluareape neg`ndite, din lene, a unor modeleoarecare. Cli[ee lingvistice, calcuri... tottac`mul. Inclusiv punctua]ia limbii engleze[i, desigur, inclusiv virgulele lor. Engleza, deexemplu, impune folosirea virgulei `ntr-o`n[iruire de substantive legate prin [i.Româna de ieri nu. Româna de mìne credc\ da. Se coace ceva `n texte ca A venit, [ii-a spus tot, [i a pl`ns mult... A pl`ns cu vir-gule, din c`te se pare.

* * *

Tr\im totu[i `ntr-o ]ar\ liber\. Fiecarescrie cum vrea. S-a dat liber [i la virgule,nu? {i-apoi cine poate hot\r` c`nd facemexces de virgule [i c`nd nu, c`nd s\ folosimo virgul\ „facultativ\“ [i c`nd nu?

P\i, asta ar fi trebuit s\ se `nve]ela [colile de jurnalistic\. Sau chiar `nliceu. Fiindc\ o virgul\ inutil\ (saudou\-trei) submineaz\ chiar [i o pro-pozi]ie banal\ cum e cea de aici: Auaflat, p`n\ la urm\, care era adev\-rul. H\? Au aflat p`n\ la urm\ sauau aflat care era, la urma urmei, a-dev\rul? O topic\ adecvat\ a frazei– [i f\r\, neap\rat f\r\ virguleleacelea idiot puse – ar fi limpezit oidee a[a de prost exprimat\.

Cel mai tare cred `ns\ c\ sup\r\inconsecven]a. C`nd un autor sea-m\n\ at`tea virgule prin brazdeletextului, de crezi c\ ]ine s\ dep\-[easc\ recordul de produc]ie la po-goane de h`rtie, te-ai a[tepta s\ lepun\ nu doar unde nu trebuie, ci[i unde trebuie. Ciudat lucru `ns\:aceia[i oameni – cei care au pus`ns\ `ntre virgule [i virgula `nainte

de [i – uit\ de codi]a lor drag\ exactatunci c`nd n-ar fi cazul. Obosise `n a[a halc\ nu mai putea s\ se mi[te, scrie cineva.Dac\ pensiile s-ar fi majorat `n noiembriear fi fost mai bine, anun]\ altcineva. Iardac\ virgula ar fi fost pus\ unde trebuie,ar fi fost [i mai bine.

Poate c\ nu-i mare scofal\ o virgul\ lip-s\... Cum nu-i mare scofal\ nici c`teva `nplus, dintre care una `ntre subiect [i predi-cat: Cererea PRM de suspendare a votuluiuninominal, va fi discutat\ de Curtea deApel Bucure[ti, pe 24 septembrie.

Recunosc `ns\ c\ virgulele din frazaurm\toare m-au cople[it: Cu at`t mai multcu c`t, introducerea votului uninominal ìva aduce pe politicieni, mai aproape dealeg\tori? Ei? A[a-i c\ sun\ frumos? {i sub-til: virgula aceea dintre „politicieni“ [i„mai aproape“ are doza ei de subversivi-tate, c\ci ì desparte pe oamenii politici deideea de apropiere. Dincolo de gre[eli,fraza e ea `ns\[i o oper\ de art\ lingvistic\actual\. Sau nu?

Nu. Scriu prostii. Dup\ cum se vede,fac, [i eu, ca toat\ lumea...

LUCIAN DAN

GHEO&TEOD O R O V I C I

R A D U P A V E L

Criza second-hand

» La noi, criza se disput\ [i se discut\, `n termeni destul de vagi, la televizor. Ea pare s\ nu reprezinte, `n fapt, oamenin]are real\ pentru nici un cet\]ean român, cel pu]inasta este senza]ia pe care o am. Ca mai orice subiect care a acaparat aten]ia lumii, la noi criza folose[te doarelectoral. {i devine o discu]ie penibil\.

Hai, la virgule! (II)

www.supliment.polirom.ro

„A[ `ndr\zni, `n virtutea unui minimalism extrem, s\ spun c\vocea lui Cohen, a[a cum e ea acum, plin\ de `ndoielile uneivie]i `ntregi, nu are nevoie de nici un fel de acompaniament.“

VOCEA LUI COHEN

3 «

ordinea de zi

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 203 » 1 – 7 noiembrie 2008

Luiza Vasiliu

GGeenneevvaa,, ccuu mmaaggaazziinneellee lluummiinnaattee ddee ccaa-ddrraanneellee cceeaassuurriilloorr,, ddee llaammaa bbrriicceeggeelloorr [[iiddee ppeeppiitteellee ddee cciiooccoollaatt\\,, ccuu ssttaattuuii aallee lluuiiRRoouusssseeaauu mmaaii `̀nn]]eelleeppttee cchhiiaarr ddeecc`̀ttRRoouusssseeaauu [[ii ccuu uunn llaacc ppeennttrruu ccaa-rree vviisseezzii ss\\ aaii mm\\ccaarr oo [[aalluu-pp\\ ccoocchheett\\,, [[ii-aa aadduunnaatt llaaAArreennaa llooccuuiittoorriiii cceeii mmaaiissppeecciiaallii ((ffaannii CCoohheenn,, ddee-ssiigguurr)) [[ii vviilleeggiiaattuurrii[[ttiiiimmuuzziiccaallii.. ~n total, cam4.000 de bunici (mediade v`rst\ a spectatorilortrebuie s\ fi fost peste50 de ani) [i vreo c`tevasute de juni r\t\ci]i, camine, `ntr-o sal\ camoarecare. ~n fa]a mea,

trei doamne `n v`rst\ vorb\re]e [i vesele(dintre care una venise cu pernu]a de-aca-s\ – scaunele de plastic erau tari, iar al-teia i-a c\zut din po[et\ tubul cu alifie –„E pentru deget, s\ [ti]i!“), `n dreapta,un cuplu de vreo 60 de ani (el a v\zuttot concertul printr-un binoclu de buzu-

nar, iar ea, dup\ prima pies\, a b\gatdou\ degete `n gur\ [i-a `ncercat

s\ fluiere, ̀ n culmea entuziasmu-lui). ~n general, un public rela-xat, care venise pur [i simplus\ ̀ nt`lneasc\ un vechi prieten.

La 20.00 fix, monsieur Co-hen a intrat pe

scen\ [i, du-p\ ce a pri-

mit salutulunui

public `n picioare, a c`ntat Dance Me tothe End of Love, ]in`nd m`na st`ng\ c\u[`n jurul microfonului, ca [i cum ar fitrebuit s\ protejeze vocea, s-o fac\ s\ajung\ `ntreag\ la noi, `ngenunchind u-neori asemenea unui cavaler medievalcare-[i curteaz\ domni]a, cu ochii `n-chi[i [i glasul vibrant. A repetat acelea[igesturi tot restul concertului, `ntr-unritual al intimit\]ii care a transformatArena neospitalier\ `ntr-un spa]iu famil-iar [i cald. {i da, dup\ fiecare pies\ [i-ascos p\l\ria, [i-a plecat capul [i a z`mbitcu recuno[tin]a cuiva c\ruia i se d\ maimult dec`t a cerut.

La bisuri, toat\ sala era `n picioare

Concertul a avut, cu foarte mici varia]ii,aceea[i structur\ precum celelalte concertedin turneu, altern`nd momente grave,`nm\rmuritoare, cu pasaje lejere `n careputeai s\-]i tragi sufletul [i s\-l aduni laloc de pe unde se `mpr\[tiase. Nu degea-ba spunea Dylan despre Cohen, pe la`nceputul anilor ’80, c\ poetul canadianse transforma ̀ ntr-un „autor de rug\ciuni“.Cohen este, iar asta am putut s-o v\d pepielea mea, un sacerdot al unei religiimarginale [i periculoase – religia fragili-t\]ii. Unele din clipele cele mai intenseale `ntregului concert au fost cele `n careCohen a rostit, lent, ap\s`nd fiecare su-net, refrenul de la Anthem („Ring thebells that still can ring/Forget your per-fect offering“) sau prima strof\ de la If ItBe Your Will. V\z`nd c`t de simplu poa-

te un artist s\ fie `mpreu-n\ cu publicul lui (f\-

r\ artificii sau sc\l`m-b\ieli inutile), a[`ndr\zni, `n virtu-tea unui minima-lism extrem, s\

spun c\ vocea luiCohen, a[a cum e ea

acum, plin\ de `ndo-ielile unei vie]i `ntregi,

nu are nevoie de nici un

fel de acompaniament. A[ fi putut s-oascult p`n\ la epuizare (nu-i u[or s\ su-por]i trei ore de des\v`r[ire), f\r\ man-dolin\ sau harp\, `nso]it\ poate din c`nd`n c`nd de corul feminin.

Cu toate astea, m-am bucurat f\r\ o-biec]ii de `ntregul concert (de[i uneorisaxofonul sau pianul mi s-au p\rut stri-dente). Who by Fire, Bird on a Whire [iIn My Secret Life au fost, probabil,piesele cele mai puternice [i mai aplau-date din prima parte (o s\ fi]i surprin[is\ vede]i cum pot `ntineri uneoribunicii). Dup\ o pauz\ de un sfert deor\ `n care lumea a ie[it s\ se dezmor-]easc\ printre standurile de gauffres [icola, Cohen a revenit, juc\u[ [i la fel deelegant, cu Tower of Song, The Partisan(unul din c`ntecele Rezisten]ei fran-ceze), Take This Waltz (mi-am dat sea-ma pentru prima dat\, dup\ ani de zilede c`nd ascult piesa asta, c\ e un joc`ntre „I“ [i „ay ay ay“-ul spaniol al luiLorca) [i Hallelujah (la care `nghe]am lafiecare `nceput de cuv`nt ca `n fa]a uneiincanta]ii).

~n timpul lui I’m Your Man, mai pre-cis dup\ „I’ll examine every inch of you“,s-a auzit un strig\t isteric care venea,cred, tocmai de pe vremea Beatles-ilor.La bisuri, toat\ sala era `n picioare. SoLong, Marianne [i Famous Blue Rain-coat vor r\m`ne probabil pentru mul]ia[a cum le-au auzit `n concert, secrete [iirepetabile. Totul s-a `ncheiat cu WhitherThou Goest [i cuvintele lui Cohen:„Don’t catch a cold and all your blessingsbe yours“.

Cel care obi[nuia s\ c`nte [i s\ recite`n fa]a oglinzii (a[a cum a `nregistrat, dealtfel, parte din primul album) a `ntorspentru o sear\ oglinda `nspre noi, iarimaginea noastr\ reflectat\ `n vers [imelodie ne-a provocat bl`nde disloc\riinterioare, seisme ale inimii care nu aucum s\ r\m`n\ f\r\ urm\ri – So long,Mr. Cohen, „it’s time that we began/Tolaugh and cry and cry and laugh aboutit all again“.

O `nt`lnire cu un vechiprieten – Cohen la GenevaPentru cineva care la 14 ani prefera s\ `nve]e pe derost versurile lui Cohen dec`t s\ citeasc\ Baltagul,pentru cineva care [i-a petrecut de cur`nd oduminic\ `ntreag\ decup`nd din „Rolling Stone“fotografii cu un anume septuagenar canadian,pentru cineva care nu fusese la Bucure[ti pe 21septembrie 2008, pentru cineva ca mine deci,trebuia g\sit\ o solu]ie. Solu]ia a-nsemnat un drumcu trenul de dou\ ore de-al lungul Rhône-ului („I’ll be wearing a river’s disguise“), pe-o ploaieinterminabil\, p`n\-n Geneva, unde luni, 27octombrie, a avut loc cel de-al cincisprezeceleaconcert din turneul de toamn\ al lui Leonard Cohen.

» Concertul a avut, cu foarte mici varia]ii, aceea[i structur\ precumcelelalte concerte din turneu, altern`nd

momente grave, `nm\rmuritoare, cu pasajelejere `n care puteai s\-]i tragi sufletul [is\-l aduni la loc de pe unde se `mpr\[tiase.Nu degeaba spunea Dylan despre Cohen, pela `nceputul anilor ’80, c\ poetul canadianse transforma `ntr-un „autor de rug\ciuni“.

Cartea aleanului deLeonard CohenTraducere de {erban Foar]\ [iCristina Chevere[an, postfa]\ deMircea Mih\ie[, colec]ia „BibliotecaPolirom“, Editura Polirom, 2006,36.95 lei

COHEN ~NROMÂNE{TE

Joaca preferat\.Frumo[ii `nvin[i deLeonard CohenCele dou\ romane ale lui LeonardCohen au fost reunite `ntr-un singurvolum, cartonat.Traducere [i note de Vlad A. Arghir [iLiviu Bleoca, colec]ia „BibliotecaPolirom“, Editura Polirom, 2008,44.95 lei

Via]a, patimile [ic`ntecele lui LeonardCohen de MirceaMih\ie[Volum ap\rut `n afara colec]iilor,Editura Polirom, 2005, 37.50 lei

Nu-[[i vopsesc p\rul `n ne-gru-tt\ciune, nu se dau pe laochi cu c\rbune, dar seam\-n\ din ce `n ce mai mult cuo genera]ie „emo“. C`nd nuau argumente, se burzuluiescla adversarii lor; iar c`nd leau, se lanseaz\-n compara]iitipice compunerilor scrise de[colari `n clasa a III-a.

Cel mai savuros dintre eia devenit premierul T\ricea-nu. Dac\ [i-a propus s\ fiemai hazliu dec`t pre[edinte-le, i-a ie[it cu v`rf [i `ndesat.Zice primul-ministru: „Atuncic`nd se anun]\ vreme rea,c`nd vine viscolul, este

normal s\-]i pui peste hainape care o ai poate un paltonsau o c\ciul\, nu s\-]i sco]ihaina pe care o ai [i s\ ie[i `nfa]a viscolului `n c\ma[\.Cam asta rezult\ c\ am facenoi dac\ am aplica aceast\lege a major\rii cu 50% asalariilor, `n acest context“.Lumea se-a[tepta, poate, lao analiz\ financiar\ a sus-nu-mitului; la un [ir de explica]iira]ionale, argumentate, princare Guvernul s\-[i justificepozi]ia. A rezultat o interven-]ie public\ ce seam\n\ cuoperele de art\ ale elevilorde primar\: desen\m o cas\

cu horn din care iese fum,punem doi nori[ori [i-unsoare deasupra, plus o ]`r’ deiarb\-n fa]a casei. Cam astaeste imaginea guvernuluidespre lumea `nconjur\toare:`nalt prea fericitul ministru alRomâniei iese cu acuarelele`n fa]a na]iunii [i, ca un pu[titeribilist ce se crede Picasso,traseaz\ c`teva contururiputernic colorate. E ciudatc\ nimeni din anturajul s\unu i-a [optit premieruluiT\riceanu m\car c\ nu „leare“ cu limba român\.

Ca-ntr-un meci de ping-pong jucat de doi indivizi cumembrele amputate, prim-ministrul [i pre[edintele se`ntrec `n metafore ciunge.Nu par s\ o fac\ pentru a-[i

l\muri audien]a de juste]eapozi]iilor lor, ci pentru aar\ta care e mai tare la olim-piada na]ional\ de abera]iisemantice. Traian B\sescu sevede un John F. Kennedyie[it cu pieptul gol `n fa]ana]iunii [i face apel la „ones-titate“; C\lin Popescu-T\ri-ceanu se crede Iosefini [ivorbe[te de cre[terea salari-ilor ca despre o scamatorieprin care scoate „iepura[uldin p\l\rie“.

Discursul public televizatla ceas de cin\ nu maiprovoac\ de mult indigestieromânului. |sta e, poate, celmai grav lucru cu putin]\:lupta dintre palate a c\zutat`t de mult `n derizoriu,`nc`t nimeni nu se a[teapt\

la altceva din parteaocupan]ilor lor. Nimeni numai crede c\, `ntr-o bun\ zi,premierul sau pre[edintele,sau poate am`ndoi, se vorde[tepta [i vor explicaefectele cre[terii salariilor,care s`nt sursele de finan]are,pe cine avantajeaz\, de fapt,tot acest circ. ~n 2004, ceidoi fo[ti alia]i vorbeau desolu]ia imoral\. Ast\zi, ei auadoptat solu]ia umoral\.

~n atari condi]ii, pareaproape suprarealist\

tensiunea dintre cancelarulGermaniei, Angela Merkel, [ipre[edintele Fran]ei, NicolasSarkozy. Cucoana s-a ar\tatofensat\ de pup\turile pecare fran]uzul i le aplic\ lafiecare `nt`lnire oficial\. Di-feren]e culturale, s-a zis. Esteexact povestea noastr\ cuale[ii. Cu un mic amenda-ment: noi nu avem t\ria s\le spunem celor doi iub\re]iai na]iei c\, atunci c`nd nes\rut\ pe cre[tet, ne aducm\trea]\ la mansard\.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 203 » 1 – 7 noiembrie 2008 www.supliment.polirom.ro

LA LOC teleCOMANDA

Alex SAVITESCU

Solu]ia umoral\

Constantin Vic\: „Chiar dac\ au fost c`teva spectacole la limitaviolului cognitiv, harta general\ a tinerilor arti[ti performativiarat\ c\ viitorul se mi[c\ bine [i mai ales c\ evolu]ia e unaspectral\, nu unidimensional\“.

VIITORUL SEMI{C| BINE

» 4

ordinea de zi

SUPLIMENTUL LUI JUP

BIBLIOTECA DIN PETRILA DE ION BARBU

Constantin Vic\

AAdduunn`̀nndd pprroodduucc]]iiaa ttiinneerriilloorr ssttuu-ddeenn]]ii ssaauu pprrooffeessiioonnii[[ttii ddiinnttrr-uunnaann,, PPiiaattrraa-NNeeaamm]] ddeevviinnee ppeennttrruuddoouu\\ ss\\pptt\\mm`̀nnii ppllaattffoorrmmaa ddee `̀nn-cceerrccaarree aa uunnoorr vviizziiuunnii nnooii,, aa uunnoorraabbiilliitt\\]]ii [[ii aabboorrdd\\rrii ppeerrffoorrmmaattiivveerreecceennttee,, mmuulltt mmaaii aapprrooppiiaattee ddee pprroo-vvoocc\\rriillee ssoocciiaall-eesstteettiiccee aallee ggeenneerraa-]]iieeii pp`̀nn\\ ̀̀ nn 3355 ddee aannii,, ggeenneerraa]]iiaa uunneeiittrraannzzii]]iiii `̀nncchheeiiaattee `̀nn ccoonnssuummiissmm..

Anul acesta, sec]iunea dedicat\tinerilor a fost clar delimitat\ tem-poral de cea a „consacra]ilor“ (cutoate c\ Radu Afrim a avut un spec-tacol `n concurs [i altul `n „Regalteatral“, sec]iunea consacra]ilor!),iar premiile au fost decernate luni,27 octombrie. Juriul, a c\rui mediede v`rst\ nu a dep\[it 33 de ani, apreferat s\ treac\ peste limitele im-puse de regulamente (tocmai pen-tru c\ o pia]\ emergent\ nu se poa-te „m\sura“ cu instrumente-stan-dard) [i s\ premieze un spectacoldin sec]iunea universitar\ `n sec-]iunea profesioni[tilor. Radu Apos-tol a fost marele c`[tig\tor al aces-tui an, cu premiul pentru cel maibun spectacol (With a little helpfrom my friends, Teatrul Na]ionaldin Ia[i) [i premiul pentru regie.{i premiul pentru cel mai bun ac-tor a fost acordat lui Cosmin Ma-

xim pentru rolul Mikki din With alittle help from my friends. Dem`n\, spectacolul lui Radu Afrimde la Teatrul „Andrei Mure[anu“ dinSf`ntu Gheorghe, a c`[tigat ex-aequopremiul pentru cel mai bun spec-tacol, iar Elena Popa premiul pentrucea mai bun\ actri]\, `n rolul Nina.

Alegeri ra]ionale,preferin]e plurale

Sec]iunea „{coli de teatru“ a adu-nat cele mai interesante spectacolede absolvire de la Ia[i, Cluj, Bucu-re[ti [i Timi[oara. Probabil cel maiputernic spectacol a fost Fool forlove, al c\rui regizor, Alexandru Du-mitru M\zg\reanu, a c`[tigat pre-miul pentru regie. Un spectacoldens [i g`ndit detaliu cu detaliu, ac\rui tensiune s-a transferat instan-taneu asupra publicului. Ioana Pash-ca a ob]inut premiul pentru sceno-grafie, iar Adrian Nicolae premiulpentru cel mai bun actor `n rolprincipal, pentru rolul Eddie, am-bele ̀ n spectacolul Fool for love. Pre-miul pentru cel mai bun spectacola revenit produc]iei A dou\spre-zecea noapte, examen de absolvirela UNATC, iar Thomas Ciocsirescua c`[tigat premiul pentru cel maibun actor `n rol secundar, pentrurolul Malvolio. Treapta a noua a a-

dus pe scen\ actri]ele care au ob]i-nut premiul pentru rol principal –Valentina Zaharia `n rolul JoannaMcneal – [i rol secundar – MonicaS\ndulescu `n rolul Tracy. Lari Gior-gescu a primit premiul de popu-laritate pentru rolul f\cut `n L-V:8-16, `n regia Ioanei P\un.

Ace[tia s`nt regizorii, scenogra-fii [i actorii pe care un juriu t`n\r,condus de Iulia Popovici, i-a pro-pus `n „peisajul viitorului“. O ale-gere bazat\ pe un statement pu-ternic, care centreaz\ op]iunea va-loric\ pe „spiritul de echip\, `ndr\-zneala [i creativitatea“ tinerilor ar-ti[ti. E semnul c\ teatrul se `ntoar-ce la modelul s\u colaborativ, la ro-lul s\u de investigator social [i

poate chiar de mediator. Chiar da-c\ au fost c`teva spectacole la limi-ta violului cognitiv, harta general\a tinerilor arti[ti performativi ara-t\ c\ viitorul se mi[c\ bine [i maiales c\ evolu]ia e una spectral\, nuunidimensional\.

Festivalul de Teatru Piatra Neam]„Pledez pentru tine(ri)“

Edi]ia 2319-29 octombrie

Sec]iunea Profesioni[ti:13 spectacole (selec]ioner:

Olti]a C`ntec)Sec]iunea [coli de teatru: 10

spectacole (selec]ioner: Mihaela Michailov)

Juriul: Iulia Popovici (pre[edinte),Gianina C\rbunariu, Alina Herescu,

Bács Miklós [i Marius Damian

Teatrul, `napoi `n viitorLa sec]iunea „Pledez pentru tine(ri)“ dincadrul Festivalului de Teatru Piatra Neam],organizat `n perioada 19 – 29 octombrie deTeatrul Tineretului [i ajuns la edi]ia 23, anulacesta s-au premiat valorile unei genera]ii,exact a[a cum este ea. Cum e printre pu]inelefestivaluri care dau o hart\ emergent\ ateatrului românesc [i unul dintre spa]iile `ncare studen]ii la teatru devin actori, regizorisau scenografi, adic\ intr\ `n circuitul public,rolul acestuia e foarte important.

With a little help from my friends, `n regia lui Radu Apostol, a ob]inut treipremii: pentru cel mai bun spectacol, pentru regie [i pentru cel mai bun actor


„La noi conteaz\ «antologarea» fiindc\ nu prea avem trofeena]ionale care s\ premieze altceva dec`t «`ntreaga carier\».“ANTOLOGARE

5 «

ordinea de zi


LUCIAN AMARII A C~{TIGAT PREMIUL „SANDU FLOREA“ PENTRU BD

JUP caut\ pentru benzile desenateeditori curajo[i [i f\r\ prejudec\]i

Interviu realizat de George Onofrei

De ce vine at`t de t`rziu un produs e-ditorial 100% Jup, `n condi]iile `ncare publicul fusese testat (cu suc-ces) prin colabor\ri?

T`rziu, fiindc\ un astfel de produs nece-sit\ un efort mult mai mare dec`t `n ca-zul c\r]ilor. Acolo e vorba de c`teva ilus-tra]ii, ce pot fi finalizate `n c`teva zile orio s\pt\m`n\, dou\. Pentru albumul debenzi desenate am avut nevoie de c`tevaluni, de la concep]ie p`n\ la realizare.Multe dintre benzi au trebuit redesenatepentru a se potrivi cu formatul albumu-lui. Plus c\ diferitele mele respons-abilit\]i de la „Ziar“ `mi `nghit aproapetoat\ ziua, a[a c\ a trebuit s\ lucrez noap-tea ori `n week-end. Apoi t`rziu, fiindc\`n cazul c\r]ilor am fost contactat de e-dituri pentru desene. N-a fost cazul [icu SuperCostel – nu m-a c\utat nimeni([i nici nu m-am dus eu s\ caut una, dinlips\ de timp, dar [i fiindc\ simt c\ nu-iintereseaz\ genul \sta). Am considerat`ns\ c\ s`nt c`teva idei hazoase [i desenepe m\sur\ `n benzile mele desenate [inu merit\ s\ r\m`n\ `ngropate `ntr-o ar-hiv\, a[a c\ am decis s\ m\ public sin-gur. Am f\cut tot eu [i tehnoredactarea,iar cheltuielile de tip\rire le-am suportattot singur. Acum am ni[te discu]ii pen-

tru suplimentarea tirajului, cu o editur\,[i vom vedea cum evolueaz\ lucrurile.

De ce conteaz\ (inclusiv pentru aprimi premii) at`t de mult „antologa-rea“ BD-urilor?

Trofeul pe care l-am primit la Constan]ami-a fost acordat „pentru `ntreaga acti-vitate ca desenator BD“, nu neap\ratpentru albumul lansat cu aceea[i ocazie.La noi conteaz\ „antologarea“ fiindc\ nuprea avem trofee na]ionale care s\ premi-eze altceva dec`t „`ntreaga carier\“. Dac\ar exista, de exemplu, [i un premiu degenul „Cel mai bun album al anului“,s`nt convins c\ n-ar fi acordat `n modnecesar unei antologii.

L-ai prezentat pe Costel la malul M\-rii. Cum l-ai caracteriza mai degrab\pe SuperCostel? Bahluian, d`mbovi-]ean, danubian, pontic?

SuperCostel este omul obi[nuit de pestetot din România. Locuie[te `ntr-un apar-tament de bloc, `mpreun\ cu doi motanideloc angelici. De[i ajuns supererou, ac-tivit\]ile sale zilnice s`nt preponderentnormale [i obi[nuite. Spre exemplu, hai-na de supraom (ori, pentru exactitate,de supramotan) o `mbrac\ doar `ntr-unsingur episod din cele trei care apar `nalbum. Bahluian ori d`mbovi]ean? Maidegrab\ bahluian, fiindc\ sursele melede inspira]ie s`nt locale, dar nu cred c\

nu s-ar sim]i bine [i-n alt col] al patriei.P`n\ la urm\ nu-i important de unde-ide loc, ci c\ aventurile lui s`nt [i pe pla-cul oltenilor [i al const\n]enilor.

Dac\ SuperCostel s-ar fi c\s\torit cuo parizianc\ [i s-ar fi mutat `n Fran-]a, ce ar fi luat cu el? Motanii sau mo-ravurile?

Mi-e greu s\ cred c\ SuperCostel ar p\-r\si-o vreodat\ pe Veta. Dac\, prin ab-surd, s-ar `nt`mpla totu[i s\-i suceasc\min]ile o fran]uzoaic\, ar lua cu el `nFran]a doar motanii. Gre[eal\ fatal\, a[zice, fiindc\ presimt c\ Arnold [i Serio-ja, deloc `nc`nta]i de camambert-uri, arpune la cale un complot prin care s-odiscrediteze pe proasp\ta nevast\ [i s\for]eze, astfel, `ntoarcerea la ba[tin\ aunui Costel dezam\git de superficiali-tatea rela]iilor maritale din lumea occi-dental\.

BD-ul e la mare c\utare `n str\in\ta-te, `ns\ editorii români continu\ s\ leconsidere un subiect tabu, nu credc\ ele ar putea aduce bani. E o proble-m\ de public sau de promovare?

~n Fran]a [i Belgia, benzile desenate sebucur\ de un mare succes [i acum, `nepoca Internetului [i a televiziunii. Cul-tura BD e bine `nfipt\ [i acoper\ toategenurile, dar [i toate categoriile de v`rst\ale cititorilor. Iar dac\ te-ai infestat demic cu virusul \sta, vei cumpar\ BD [ic`nd devii adult. La noi e un cerc vicios:editurile mari nu s`nt interesate de al-bumele de benzi desenate pentru c\ leconsider\ ni[te produse nevandabile [inedemne de aten]ia lor („noi aici produ-cem c\r]i serioase, nu ne ocup\m de mi-chimau[i“), iar publicul n-are de undes\ [tie dac\-i plac ori nu BD-urile dinmoment ce acest produs nu-i prezent pepia]\. Solu]ia? Marketing agresiv [i ne-conven]ional, mai mul]i autori, care s\acopere toate genurile, scenarii mai bineadaptate publicului român [i, mai ales,editori curajo[i [i f\r\ prejudec\]i.

Maestre, ce planuri de viitor ave]i?

Planuri mai apropiate: s\ termin site-ulsupercostel.ro, apoi s\-i fac [i-o variant\`n englez\. S\ fac [i o traducere a albu-mului SuperCostel `n englez\, iar apois\-l tip\resc `ntr-un oarecare tiraj. Pla-nuri cu b\taie mai lung\: s\ continui a-venturile lui SuperCostel, ̀ n noi albume.P\zea, SuperCostel se `ntoarce.

Lucian Amarii, alias Jup, caricaturistul „Ziarului de Ia[i“ [i al „Suplimentului decultur\“, [i-a adjudecat Premiul „Sandu Florea“ pentru `ntreaga activitate,acordat `n cadrul Salonului Interna]ional de Band\ Desenat\ de la Constan]a,ce a avut loc `ntre 24 [i 26 octombrie. Cu aceast\ ocazie, JUP [i-a lansat [iprimul album: SuperCostel (mai multe detalii pe www.supercostel.ro). Nu estedebutul s\u editorial, colegul nostru av`nd apari]ii de „special guest star“ `nvolumele lui Cip Ie[an [i `n Voi n-a]i `ntrebat, F|R| ZAH|R v\ r\spunde.

Band\ desenat\ din volumul SuperCostel

JUP [i-a lansat la Constan]a primul album, SuperCostel, care con]ine trei pove[tidesenate cu binecunoscutele personaje Costel, Veta, motanii Serioja [i Arnold,prezentate `n pagina de BD din „Monitorul de Duminic\“


12 PENTRU„SUPLIMENT“

» 6

campanieFiecare dintre arti[tii asocia]i reprezint\ un exemplu de reu[it\`ntr-un mediu cultural nu tocmai emancipat.


„Artistul asociat“:De-a lungul unui an,„Suplimentul de cultur\“ v-aprezentat 12 arti[ti din zonediferite – film, literatur\,teatru, arte vizuale, dans [imuzic\. Fiecare dintreace[tia a fost relevant pentruactualitatea cultural\(reflect`nd, de altfel, fidelprofilul magazinului nostrucultural).

Nu ne-am propus s\ v\oferim neap\rat cele maicunoscute nume dintr-undomeniu, ci uneori s\ v\familiariz\m cu unii dintrecei mai activi actori ai sceneiculturale de ast\zi.

Fiecare dintre arti[tii asocia]ireprezint\ un exemplu dereu[it\ `ntr-un mediucultural nu tocmaiemancipat. Discu]iile recentedespre art\, `n special ceavizual\, iscate de personajeprecum Mihai Ungheanu,Adrian P\unescu sau chiarlu\rile de pozi]ie aleministrului Culturii [iCultelor, Adrian Iorgulescu,ne-au demonstrat c\adeseori ne iluzion\mnepermis de mult c\ s`ntempe drumul cel bun [i c\avem, `ntr-adev\r, o cultur\racordat\ la tendin]elemondiale.

Dincolo de arti[tii carelucreaz\ `n ]ar\, am avut [iun invitat plecat de mult\vreme din România: estevorba despre Daniel Knorr.Oameni precum Knorr, careau dob`ndit faim\ la niveleuropean, reu[esc `n partes\ ne pun\ pe o traiectoriecorect\.

Campania se opre[te aici,dup\ un an. Mul]umim celeicare a g`ndit-o, MihaelaMichailov, precum [icoordonatorilor: DianaSoare, Iulia Blaga, AncaBaraboi [i Constantin Vic\.

George Onofrei

ALEXANDRU SOLOMONUn regizor de documentar care a „f\cut [tirea“ `nnoiembrie 2007 prin lansarea documentarului R\zboipe calea undelor despre Europa Liber\, prezentat `navanpremier\ la Astra Film Fest, la Sibiu. Coordona-torul lunii: Iulia Blaga.

Despre R\zboi pe calea undelor„Am vrut s\ spun o poveste, [i nu s\ fac istorie. Isto-ria, cred eu, nu poate fi cuprins\ `ntr-un film. CazulEuropei Libere con]ine povestea rela]iei de dragostedintre ascult\tori [i oamenii de la radio – pe de oparte – [i, `n sens invers, povestea rela]iei de ur\ din-tre cei de la radio [i oamenii regimului. Aceast\dubl\ poveste mi se pare fascinant\, pentru c\ sepetrece pe orbe[te.“

MANUEL PELMU{Performer [i coregraf permanent interesat de impli-ca]iile dansului `n spa]iul social [i cultural româ-nesc. ~ntre 21 [i 24 februarie a participat cu specta-colul Still Lives, creat `mpreun\ cu al]i trei core-grafi, la Platforma Dansului German de la Hanovra.Coordonatorul lunii: Mihaela Michailov.

Despre ce nu i-a pl\cut la [coal\

„Nu mi-a pl\cut modelul (inspira]ie sovietic\) de e-duca]ie artistic\, f\r\ alternativ\. Func]ionam `ntr-unsistem care produce executan]i `n loc s\ stimulezeg`ndirea [i creativitatea. P`n\ la urm\, infantilizea-z\... {i m\ enerva [i faptul c\ erau foarte pu]inediscipline din care s\ aleg.“

LUNA AMAR|Au ie[it din underground, dar nu ̀ [i doresc s\ fie o „trup\de stadion“. Nu s`nt nici idoli, nici semizei. Nu c`nt\ pen-tru popor, ci pentru cei care vor s\-i `n]eleag\. Coordo-natorul lunii: Anca Baraboi.

Ce-i mai doare pe componen]iiLunii Amare?

„S`nt destule lucruri care dor `n jur: corup]ia care nu asc\zut, nesim]irea `ntregii clase politice, ignoran]a [i in-cultura din via]a de zi cu zi a românului, emigrareatinerilor [i a elitelor culturale, [oselele (`ncerca]i s\veni]i cu ma[ina de la Cluj la Ia[i, pe sus, prin Bistri]a,Vatra Dornei, Suceava, s\ vede]i ce fain e...), superfi-cialitatea [i prostia posturilor tv...“

DECEMBRIE 2007 IANUARIE 2008

DAN LUNGU

Cea mai recent\ carte a sa, S`nt o bab\ comunist\!, va fiecranizat\ de Stere Gulea anul acesta. Unul dintre ceimai cunoscu]i [i tradu[i autori contemporani, `n gene-ral tot mai dificil de g\sit prin ]ar\. Coordonatorul lu-nii: Diana Soare.

Despre publicul c\r]ilor sale

„~n general, românii care `mi citesc c\r]ile se raporteaz\la o realitate pe care au tr\it-o ei `n[i[i, `n timp cestr\inii experimenteaz\ o lume exotic\. Asta presupunetipuri diferite de lectur\. ~ns\ exist\ [i o categorie decititori rafina]i, care nu au patrie; ei nu urm\resc dec`tpl\cerea estetic\.“

FLORIN PIERSIC JR. La sf`r[itul lunii noiembrie 2007, la Teatrul Metropo-lis din Bucure[ti, a avut loc premiera Opposites At-tract, regizat de Florin Piersic jr., creatorul unui spec-tacol de referin]\ pentru zona underground – Sex,Drugs, Rock&Roll. Coordonatorul lunii: MihaelaMichailov.

Despre Opposites Attract

„Trebuie s\ m\ intereseze foarte mult felul `n care escris textul [i propunerea flexibil\ din punct devedere actoricesc. S\ v\d c\ piesa `i pune pe actori`n ipostaze foarte diferite, c\ le deschide multe pistede joc. ~n momentul `n care traduci un text, ai orela]ie foarte personal\ cu el.“

FEBRUARIE 2008

DANIEL KNORR

Knorr este unul dintre cei mai cunoscu]i arti[ti vizualidin spa]iul european. Mai pu]in cunoscut publiculuiromânesc, el a revenit cu proiecte `n ultimii ani: `n2001, la Bienala „Periferic“ de la Ia[i [i la Galeria Nou\,`n 2006 la Studioul Protokoll din Cluj. Coordonatorullunii: Constantin Vic\.

Despre România `n care s-a `ntors

„Aceast\ dezvoltare a creat o implozie la nivel social pescar\ larg\, pun`nd `n pericol existen]a unei p\turi demijloc, neav`nd posibilitatea de a-i oferi condi]iile su-ficiente de munc\ [i trai. Un lucru care `nc\ nu este di-zolvat, cred.“

MARTIE 2008 APRILIE 2008

NOIEMBRIE 2007


Discu]iile recente despre art\ ne-au demonstrat c\ adeseori neiluzion\m nepermis de mult c\ s`ntem pe drumul cel bun [i c\avem, `ntr-adev\r, o cultur\ racordat\ la tendin]ele mondiale.

„DISCU}II“DESPRE ART|

7 «

campanie


retrospectiva campaniei MAI 2008

GABRIELA ADAME{TEANURomanul Diminea]\ pierdut\, care a ap\rut `n1983, va fi tradus `n 2009 la Editura Europa din Bu-dapesta, dar [i la Random House Mondadori dinBarcelona. Traducerea `n francez\ a romanului Dru-mul egal al fiec\rei zile (1975), realizat\ de MarilyLe Nir, a fost predat\ [i este `n lucru la prestigioasaeditur\ francez\ Gallimard. Coordonatorul lunii:George Onofrei.

Provizorat

~n cadrul campaniei „Artistul asociat“, „Suplimentulde cultur\“ a publict `n premier\ un fragment dinromanul Provizorat de Gabriela Adame[teanu, aflat`n lucru.

IUNIE 2008 IULIE 2008

RADU MUNTEAN

Filmul lui Radu Muntean, Boogie, a avut premiera `nRomânia la Festivalul Interna]ional de Film „Transilvania“(TIFF), dup\ premiera mondial\ la Cannes, `n sec]iunea„Quinzaine des Réalisateurs“. Coordonatorul lunii: IuliaBlaga.

Despre un lucru pe care nu `l vaface niciodat\

„Eu nu vreau s\ ajung vreodat\ s\ fac filme pentru c\ele dau bine la festivaluri sau pentru c\ se caut\ acumaun tip de film la Cannes, [i eu trebuie s\ ap\s pe bu-toanele alea care m\ duc pe mine la Cannes. Nu o s\fac asta niciodat\.“

RADU AFRIMAfrim e creatorul eroilor moi, copiilor din plastilin\ [ib\tr`nilor ghidu[i care se joac\ de-a razna `ntr-olume hipersensibilizat\. Afrim simte tare toat\ nebu-nia pove[tilor noastre din realitatea imediat\. Coor-donatorul lunii: Mihaela Michailov.

De ce nu monteaz\ Shakespeare

„Nu m\ intereseaz\ oamenii puternici. Nu simt nicifascina]ie, nici dezgust pentru ei. Nu empatizez cuvreun rege shakespearian, oric`t de excentric ar fi el.Nu e parcela mea. Nu `mi trebuie nici un rege `nC.V. Oricum, de c`nd eram copil mic `n or\[elulmeu, nu-mi s\reau `n ochi dec`t fragilii.“

AUGUST 2008

MATEI BEJENARUEl nu expune, el propune. Matei Bejenaru face cri-tic\ social\ `n detrimentul capitaliz\rii operei. A in-ventat o institu]ie, Bienala „Periferic“. E post-estetic[i interdisciplinar. Matei Bejenaru e inventatorul deidentit\]i sociale. Matei Bejenaru e o excep]ie. Co-ordonatorul lunii: Constantin Vic\.

Despre lipsa institu]iilor

„Scena de art\ contemporan\ din România este`ntr-un proces de schimbare [i maturizare, afectat `ncontinuare de lipsa institu]iilor. Este un interes multmai mare din exterior pentru ceea ce se produce lo-cal, interes care trebuie privit `n contextul integr\riiRomâniei `n lumea vestic\.“

SEPTEMBRIE 2008 OCTOMBRIE 2008

URMA

Azi o ascul]i [i nu e. Urma a ap\rut `n 2003, iar `n urm\cu doi ani a disp\rut. Anul trecut a scos `ns\ un nou al-bum, Trend Off. „Now let’s all pray for a miracle. MaybeGod has Urma on its iPod.“ Coordonatorul lunii: AncaBaraboi.

Mani Gutau, vocalistul trupei:

„Urma nu a fost niciodat\ o trup\ de ni[\. E o muzic\pe care o ascult\ cu drag [i p\rin]ii mei, care au cres-cut probabil cu Adriano Celentano [i Anda C\lug\rea-nu. Nu [tiu c`t vinde o trup\ de ni[\, [i f\r\ s\ fiu ipo-crit, aspectul v`nz\ri a fost cel care m-a interesat celmai pu]in `n periplul meu muzical.“

MIHAI MIHALCEAMihai Mihalcea nu are morga directorilor deinstitu]ii din România. Poart\ blugi [i nu folose[testereotipurile func]ionarilor culturali. A reu[it s\ fac\din Centrul Na]ional al Dansului, al c\rui directoreste, un spa]iu conectat la arta contemporan\ inter-na]ional\. Coordonatorul lunii: Mihaela Michailov.

Cine nu-[i g\se[te lini[tea

„M-a[ bucura dac\ am sc\pa de duplicitate, dac\v`n\torii de granturi [i cei care nu mai pot dormif\r\ Nobel s-ar relaxa. Moroc\no[ii, justi]iarii [imorali[tii s\-[i g\seasc\ lini[tea al\turi de cei dezin-hiba]i care vor provocarea [i noul cu orice pre].“

Evenimentele de lastandul României

de la T`rgulInterna]ional de Cartede la Frankfurt pot fiascultate integral pe

www.supliment.polirom.ro[i desc\rcate

`n format mp3.

» Lansarea seriei „Opere.Gabriela Adame[teanu“ (17 octombrie).

» Dezbaterea „Literatur\ [iexil“ (18 octombrie).

» Lansarea seriei de autor„Norman Manea“ (18 octombrie).

AAuuddiioo ppee wweebb

Edi]ia electronic\ a revistei noastre(www.supliment.polirom.ro)g\zduie[te site-ul Festivalului Interna]ional de Literatur\Bucure[ti:www.supliment.polirom.ro/filb.

„Eu am 73 de ani, nu mai am timp s\ visez cai verzi pe pere]i.Toat\ acumularea din via]a mea a condus la acest teatru `n care`n fiecare sear\ s`nt zeci de oameni care pl`ng de emo]ie. Nici nupo]i s\-]i imaginezi fericirea, dragostea, entuziasmul publicului.“

» 8

interviu

INTERVIU CULAUREN}IUAZIMIOAR|


REGIZORUL LAUREN}IU AZIMIOAR|, DIRECTOR AL THÉÂTRE DE L’ORME, SINGURUL TEATRU CREAT DE UN ROMÂN LA PARIS

„Teatrul \sta e o boal\, nici nu [tiu dInterviu realizat de

Cristina Hermeziu

Care este istoria t`n\rului Théâtre del’Orme?

~n acest loc era Casa Jandarmilor din estulParisului, b\ile lor publice. C`nd am pre-luat acest spa]iu, era ap\ p`n\ mai sus deglezn\. A devenit o sal\ de spectacol po-limorf\, cu p`n\ la 100 de locuri. Prinanii ‘40-’50 spa]iul a fost luat de cinema-tografia francez\, [i se spune c\ Jean Ga-bin a turnat un film aici. Cartierul e foarteburghez, plin de vile [i gr\dini. ~n col]ulstr\zii locuia Jacques Brel. Edith Piaf lo-cuia la a treia strad\.

Vorbi]i de acest teatru ca de un copilpierdut [i `n sf`r[it reg\sit...

Teatrul \sta e o boal\, nici nu [tiu dac\ eo m`ndrie, e poate o t`mpenie. Eu [i so]iamea, Ada d’Albon, o fiin]\ extraordinar\,am renun]at la tot pentru asta. Aici au a-vut loc concerte de muzic\ clasic\, piesedin dramaturgia greac\, Shakespeare, lite-ratur\ american\. S`ntem [i o [coal\ deteatru. De anul acesta avem dou\ sec]iuni:de actorie [i una de c`ntec, „les mardischantés“. Una din vocile cele mai fantas-tice ale Fran]ei, Camille, s-a format cu noiaici. Ea zice teatrului „catedrala mea“. ApoiRona Hartner, genial\, a jucat aici un spec-tacol de 40 de ori, cu o trup\ de l\utari ]i-gani. ~n cur`nd va ie[i [i un disc. Olgu]a Tu-dorache, pe care o cunosc de c`nd a de-butat, a venit de mai multe ori [i a v\zutaici spectacole. Ea e singura mea leg\tur\pe care am p\strat-o cu ]ara. E mai multdec`t prieten\, s`ntem frate [i sor\.

De ce-a]i plecat din România `n1981?

E foarte complicat. Eram profesor la Insti-tutul de Art\ Teatral\, deschisesem Tea-trul Na]ional cu Medeea `n ’74, cu IrinaR\chi]eanu. Am lucrat cu actori ca AmzaPelea, Cotescu, B\l\nu]\, Cozorici, o ge-nera]ie `ntreag\. Rodica Tapalag\ a jucatdoi ani `n Unchiul Vanea de Cehov. Prinziare se spunea: a[a cum v\ duce]i la Pa-ris s\ vede]i Turnul Eiffel, merge]i [i ovede]i pe Olga Tudorache `n Premiera deCromwell `n regia lui Lauren]iu Azimioa-r\. Am dat mul]i actori care se pare c\ faco carier\ excep]ional\. ~n clasa mea a fosto feti]\ excep]ional\ pe care am iubit-ofoarte mult: Adriana Trandafir. Pe timpullui Ceau[escu a spus `ntr-o emisiune c\ eaa fost eleva lui Lauren]iu Azimioar\. Nuera voie s\ se spun\, p\r`ndu-se c\ eramfugit. Eu nu am fugit, eu am plecat oficial.Dar n-am vorbit prost niciodat\ de ]ara mea.A fost o ruptur\. Am pus un punct pe mo-tive morale, spirituale, politice, religioase.

Nu se `ntrez\re[te nici un regret `nvorbele dvs...

Nu. Familia mea a suferit enorm. Tata erareprezentantul cultului evanghelic dinBucure[ti, a tradus Biblia `n anii ’20. Petimpul hitlerismului spuneau c\ s`ntemcomuni[ti, pe timpul comunismului ve-nea tot timpul poli]ia s\ caute nu [tiu ce

prin c\r]i. Un frate a fost zece ani `nchispentru c\ ar fi spus c\ flota american\este mai puternic\ dec`t flota sovietic\. S-a`ntors din pu[c\rie f\r\ din]i. Nu ie[isem`nc\ din România, dar nu mai puteam su-porta umilin]ele. Nici nu conta c\ aveam[ofer, buc\t\reas\ sau femeie de menaj,mi-am zis: chiar gunoier s\ ajung [i totplec. {i nici dup\ 28 de ani nu regret. Euam 73 de ani, nu mai am timp s\ visez caiverzi pe pere]i. Toat\ acumularea din via]amea a condus la acest teatru `n care `n fie-care sear\ s`nt zeci de oameni ce pl`ng deemo]ie. Nici nu po]i s\-]i imaginezi feri-cirea, dragostea, entuziasmul publicului.

S`nt 130 de teatre la Paris. E o metropol\care `ncurajeaz\ `nfiin]area teatrelor?

Eu nu am nici o subven]ie de la statul fran-cez. Trebuie [i aici s\ g\se[ti o cale decompromis vizavi de casa de produc]ie,de o actri]\ care face mofturi. E aceea[iporc\rie sau aceea[i minune. Eu m-amizolat `n acest turn al meu, nu de filde[,ci de vis. Dumnezeu m-a ajutat s\-l fac.Dac\ s`nt s\rac e [i din pricina României.

~n ce sens?

~n Fran]a am ]inut conferin]e despreShakespeare sau teatrul contemporan laun castel al Annei de Bretagne, undefunc]iona un Centru Cultural privat [i u-nde veneau Mitterand, Pierre Boulez, Chi-rac, mari [efi de `ntreprinderi, cele maimari bog\]ii din Fran]a. Eram bine pl\tit,am dat un concurs pentru asta prin ’84.Apoi am f\cut o [coal\ de teatru [i mi-amc`[tigat p`inea `mpreun\ cu so]ia mea. ~n1998 statul francez m-a obligat s\ ies lapensie, recunosc`ndu-mi-se vechimeadin România. Mi s-a spus: „21 de ani a]i

lucrat `n România, dar românii s`nt len]i,o s\ a[tepta]i actele vreo 4 luni“. Au tre-cut zece ani [i tot nu s-a rezolvat nimic.

De ce?

~n România, de la Casa de pensii mi s-aspus: „Cazul dvs. e mai sus de putereanoastr\“. Ce-nseamn\ asta, doamn\, e opensie... De cur`nd a fost la Paris domnulT\riceanu, so]ia mea s-a dus la Ambasad\[i i-a `nm`nat o scrisoare. E o rela]ie teri-bil\ cu România.

Ce a f\cut domnul prim-ministru cuscrisoarea dvs.?

A b\gat-o ̀ n buzunar. Era ̀ n aprilie. N-amprimit nici un r\spuns.

Fran]a v-a primit ca pe un star?

Deloc. ~n epoc\ m-am `nt`lnit cu minis-trul Culturii, un socialist. Mi-a spus: „Ve-ni]i dintr-o ]ar\ socialist\ `ntr-o ]ar\ so-cialist\“. Eu f\cusem actele sub ValeryGiscard d’Estaing, mai `nainte, deci eradreapta la putere. Cei care au urmat aufost ni[te nemernici. Am tr`ntit u[a la a-cest ministru [i am spus c\ `n via]a meanu mai vreau nimic de la ei. Nu m\ duse-sem s\ cer, ci s\ m\ pun `n contact cu ostructur\ pe care nu o cuno[team. Eu fi-ind cet\]ean francez, prin so]ia mea, Adad’Albon, de origine francez\. Dac\ Fran-]a ar fi fost regat, v\rul ei ar fi fost regeleFran]ei. Giscard d’Estaing, care f\cea [i elpe nobilul, ne f\cuse o intrare mai bun\.

Cu Ada d’Albon, actri]\, v-a]i cunos-cut [i v-a]i c\s\torit `n România. Cum

„Românii nu vin pentru c\ nu [tiu c\ directorulteatrului parizian e român“, spune `ntr-o doar\Lauren]iu Azimioar\, dar [i vorbele astea fac partead`nc din extraordinara energie comunicativ\ cu carete `nt`mpin\, `n pragul unui aparent banal subsol deimobil din arondismentul 19 al Parisului, un domndistins, f\r\ v`rst\. La Théâtre de l’Orme, `nfiin]at `n2002, vin de obicei francezi, americani, spanioli,englezi, toate na]iile care, aleg`nd `ntr-o sear\ oreprezenta]ie din cele c`teva sute c`te ofer\ Parisul `nfiecare s\pt\m`n\, pleac\ r\v\[i]i, dup\ un spectacoltr\it foarte aproape de inim\, `n teatrul românului, numai larg dec`t c\u[ul palmei. Regizorul [i profesorulLauren]iu Azimioar\ a plecat din România `n anii ‘80,`mpreun\ cu so]ia sa, actri]a Ada d’Albon, [i cub\ie]elul lor, Ion, atunci `n v`rst\ de trei ani: a l\sat `nurm\ spectacole de referin]\ [i genera]ii de mari actori,a luat cu sine o periu]\ de din]i [i [tiin]a sa de [aman alteatrului. Dac\ ar fi ales ca destina]ie Anglia [i destinular fi vrut-o, b\rbatului acesta curtenitor, rafinat, deschisi s-ar fi potrivit titlul de „sir“, fie c\ ar fi fost sau nu`nnobilat de regin\. A ales `ns\ Fran]a, unde se pierd `nsecole trecute ob`r[iile princiare ale so]iei, `nrudit\ cuBourbonii [i Aragonii. Ilustra genealogie e livrat\anecdotic, adev\ratul blazon str\luce[te deodat\ `ntr-oclip\ de teatru intens: printr-un gest care face c`t undiscurs `ntreg, Ada d’Albon te face s\ vezi aievea un firde p\r inexistent care st`njene[te privirea [i alung\ oamintire tragic\... {i nu e dec`t `nceputul spectacoluluiSavannah Bay de Marguerite Duras, pus `n scen\ deLauren]iu Azimioar\ cu Ada d’Albon [i Liana Fulga laThéâtre de l’Orme, singurul teatru `nfiin]at de unromân, din cele 130 c`te exist\ la Paris.Magia e total\: odat\ ce am cobor`t `n subsolul fostelorb\i publice din estul Parisului, `ntre perdele de plu[ro[u [i afi[e originale ale unor spectacole de referin]\ `nRomânia, mi-am dat seama c\ omul acesta ar fi creat lafel `n orice alt col] de lume, r\v\[ind alte suflete despectatori, indiferent de originea lor. Destinul face ca,la 73 de ani, Lauren]iu Azimioar\ s\ se afle, prin teatrulcreat, la un nou `nceput de drum, la Paris. A[adar„Merci beaucoup et bonne route, sir Laurent!“.

Actri]a Ada d’Albon [i regizorul Lauren]iu Azimioar\ au plecat din Rom=nia `n anii ’80,`mpreun\ cu b\ie]elul lor, Ion, atunci `n v`rst\ de trei ani

a ajuns vara unui posibil rege alFran]ei `n România comunist\?

Familia d’Albon este `nrudit\ cu Bour-bon [i d’Aragon din care se tr\gea [i Lu-dovic al XIV-lea. ~n timpul revolu]iei fran-ceze au fost doi veri care s-au duelat pen-tru o femeie. Acest domn d’Albon [i-aucis rivalul, un d’Aragon sau un Bour-bon. A fugit la Viena, apoi la Petersburg[i de acolo urma[ii s\i `n România, la sf`r-[itul secolului al XIX-lea. Tat\l so]iei mele,Ion d’Albon, a fost o persoan\ extraor-dinar\: cel mai important medic homeopatdin Bucure[ti, un intelectual, un filosof.~n tinere]e a fost consul la Vatican, laParis, la Praga, unde s-a n\scut so]ia mea.~n ’47, c`nd Ada avea trei ani, el a revenit`n ]ar\. Dar tot timpul a vrut s\-[ireg\seasc\ sursele. P\rin]ii Annei d’Albonau ob]inut plecarea `n Fran]a `n 1977.

A urmat aventura plec\rii dvs. Autorit\-]ile comuniste v-au spus „Drum bun“?

Am fost dat afar\ din facultate. A trebuits\ fac o scrisoare de renun]are la tot. Amdevenit apatrid. A[teptam actele. Giscardd’Estaing, foarte gentil, ni le-a f\cut ime-diat. Am plecat, dar n-am avut voie s\ lu\mdec`t o periu]\ de din]i [i ce aveam pe noi.{i aveam cea mai frumoas\ cas\ din Bucu-re[ti. Sora mea mi-a povestit apoi [i euam pl`ns: c`nd mergi la Casa Poporului [ideschizi u[a, de fapt acolo era u[a de lacasa mea. Pe strada Vincen]iu Babe[, nr 9.Se poate reconstitui. Au d\r`mat tot car-tierul, bine`n]eles... Aveam o cas\ cu scar\interioar\, cu ziduri albe, ca-ntr-o m`n\s-tire. Aveam 30.000 de volume de c\r]i.~mi trezi]i istorii fabuloase, aproape ni[teco[maruri... Am avut Tonitza, P\tra[cu,Tintoretto...

A]i tr\it [i a]i creat `n dou\ culturi [i `nregimuri politice diferite. C`t de multse las\ arta contaminat\ de mediu?

Pentru arti[ti, comunismul a fost o perioa-d\ benefic\. Am s\ v\ explic de ce. Sigur,trebuia s\ faci propagand\, deci compro-misuri. S\ vorbim `ns\ despre excelen]\.Eu am avut aceast\ [ans\ s\ fac la TeatrulMic Unchiul Vanea de Cehov `n doi ani,cu Poli B\l\nu]\, Olga Tudorache, RodicaTapalag\, Octavian Cotescu, Tatiana Iekel,parc\ descopeream teatrul `mpreun\, `n-]elege]i? Comunismul nu mai exista. Dars\ m\ `n]elege]i bine: nu e nimic mai abo-minabil ca totalitarismul instaurat de co-munism. Acum toate teatrele au greut\]i,chiar [i aici. Opera Garnier se pl`nge c\nu mai prime[te subven]ii, totul e pe subm`n\, prin rela]ii, o viermuial\ teribil\.

Teatrul creat la Paris este rentabil?

Nu. ~nc\lzire, energie electric\, impozitefac pe lun\ trei mii de euro de cheltuieli.Dar s`nt printre cei pu]ini total liberi. Eufac ce vreau. Nu-mi impune nimeni nimic.Acum am `n repertoriu [i lucrez la unconcept Duras. Pentru mine, Duras e pre-cum Racine. Fiecare fonem\, con[tient sauincon[tient, este un act tragic. Eu am pus`n scen\ [i Fedra, [i Andromaca, [i al]ii.~ns\ Duras intr\ `ntr-un soi de nebunie pa-

tologic\ pe care o transform\ `ntr-un dez-m\] teatral. Am ales trei piese. SavannahBay, L’amante anglaise [i Le Shaga. E o par-te evolutiv\, ca geneza Bibliei, sim]i cumse creeaz\ existen]a [i pas cu pas ajungemunte. Cum s\ tr\iesc f\r\ asta? Pentruvara care vine continui un festival al tea-trelor care propun texte inedite. Nu e vor-ba doar de teatru, ci de un soi de „spec-tacle vivant contemporain“ care poate`ngloba muzic\, oper\, pantomim\. Dejaam contacte din Thailanda, Australia, An-glia, Suedia. A[tept [i România...

De ce crede]i c\ lumea are nevoie deaceast\ vibra]ia care este arta?

Eu s`nt cre[tin [i cred c\ exist\ o spiritua-litate `n fiecare dintre noi, indiferent depersoan\: cel care traverseaz\ strada areaceea[i valoare ca mine. Arta, mai alesteatrul, redimensioneaz\ aceast\ vibra]ieuman\. Am v\zut enorm de multe spec-tacole `n Fran]a. Nu toate ajung la aceas-t\ vibra]ie. Spectatorul trebuie s\ pl`ng\,s\ r`d\, s\ se schimbe, dar nu e tot tim-pul o metodologie, `]i spui: „Acum `l facs\ r`d\, s\ pl`ng\“. Este un tot. Faptul c\ amdubl\ cultur\ e o [ans\ nemaipomenit\.E nevoie apoi de timp, un teatru `ncepe s\existe dup\ cinci, zece ani. Nu ne com-par\m cu Comédie Française care exist\de trei secole. Noi exist\m de cinci ani.

NICI OSUBVEN}IE

9 «

interviu

„Eu nu am nici o subven]ie de la statul francez. Trebuie [i aici s\g\se[ti o cale de compromis vizavi de casa de produc]ie, de oactri]\ care face mofturi. E aceea[i porc\rie sau aceea[iminune.“


S

dac\ e o m`ndrie, e poate o t`mpenie“

Lauren]iu Azimioar\ e dedicatteatrului de 50 de ani. Apro-pierea de teatru cum a venit?

Tata [i mama erau prieteni cumama lui George Vraca. Unfrate a fost botezat de IonManolescu, un mare artistcare a jucat la Na]ional. C`ndaveam 14 ani [tiam c\ am s\fac teatru. Tat\l meu era pri-eten cu preotul Nae Popescu,tat\l lui Mihai Popescu, celmai mare actor din toate tim-purile, mort `n ‘53, azi e uitat.O m\tu[\ `[i f\cuse studiile laParis, doamna Maria Burdea,mare actri]\ a Teatrului Na]io-nal. ~i vedeam pe Mimi Botta,descopeream pe MadameBuzescu. Era o determinare deadolescent. Eu n-am iubit de-loc [coala, dar eram tot tim-pul primul. Detest`nd, `nv\-]am ca s\ nu am probleme.Am avut un bacalaureat pe]ar\ printre primii. Mi s-a datvoie s\ aleg. Cineva mi-a ziss\ devin ambasador, la o

[coal\ de diploma]i. M-au res-pins, fratele era de]inut poli-tic. M-am pomenit c\ nu maiam ce alege. Am dat la chi-mie-biologie, poate pentru c\tat\l `mi spusese la un mo-ment dat: „Tu trebuie s\ des-coperi leacul `mpotriva cance-rului“. N-am terminat studiile,am abandonat `n anul trei, `if\ceam pe to]i s\ r`d\ la cursuri.Am dat concurs la teatru [iam intrat pe loc.

P\rin]ii cum au primit vestea?

Tata a aflat `nt`mpl\tor, c`nderam `n anul 3. ~i spusesemmamei, dar ei `i era fric\, tat\lera foarte autoritar. Ca s\ potvorbi cu el trebuia s\ cer audi-en]\ cu dou\ s\pt\m`ni `nain-te. M-am apropiat foarte t`rziude el. Faptul c\ am f\cut tea-tru `l jena. „Da, e[ti [i profe-sor, dar dai lec]ii ca al]ii s\ de-vin\ m\sc\rici“, spunea, astaera un pic dur. Dar am desco-

perit apoi, dup\ ce a`mb\tr`nit, el a murit la 91 deani, c\ avea o `ncredereenorm\ `n mine.

Profesorul de teatru s-a expor-tat `n Fran]a. Cum func]ionea-z\ [coala de teatru pe care a]i`nfiin]at-o la Paris?

{coala de teatru e un universde crea]ie. Exist\ dou\ struc-turi: una condus\ de Adad’Albon, teatru clasic, crea]iepe texte de Shakespeare, Ce-hov, Euripide [i autori de as-t\zi, de exemplu Sarah Kane.Cei care vin la cursuri au `ntre18 [i 35 de ani. Ei se profesio-nalizeaz\ cu noi [i apoi intr\`n spectacole. Cealalt\ struc-tur\ `mi apar]ine. M-a inspirat[i determinat Rona Hartner.Am deschis un atelier asupravocii umane: respira]ie, culoa-re de voce, timbru, tesitur\.Fiecare membru are un reper-toriu francez, fie jazz, fie liric.S`nt [i persoane care c`nt\ la

instrumente. E o emula]ie`ntre ei care ajunge la crea]ie.Avem acum un spectacol sus-]inut de o actri]\ de origineromân\, Liana Fulga, care c`n-t\ 13 c`ntece din universul luiBourvil, acompaniat\ la chita-r\ de Ingrid Mourier. Se ajun-ge la o uitare de sine nemai-pomenit\. Asta m\ ]ine `ntr-opermanent\ euforie juvenil\.

Oricine poate deveni actor?

Absolut oricine, dac\ este mo-tivat de ceva profund carepoate s\ nu aib\ nimic de aface cu dorin]a de a fi pescen\. Poate s\ fie un interesterapeutic. A venit la [coalanoastr\ str\nepoata marchizu-lui de Sade. A f\cut teatrupentru ea. A jucat `n dou\-treipiese. Via]a a chemat-o sprealte obliga]ii, dar n-a pututp\r\si teatrul. A devenit criticdramatic!

Ce diferen]\ exist\ `ntre ac-torul român [i actorul francez?

Pentru români, teatrul e o su-ferin]\. Actorii români joac\din m\runtaiele lor. Franceziijoac\ epidermic. Dar asta nu-i`mpiedic\ s\ ajung\ mari ac-tori.

Ce nu [tie lumea despre dvs. [ia]i vrea s\ [tie?

A[ vrea foarte mult ca printeatrul meu lumea s\ seapropie de cultura român\.Eminescu e foarte prost tra-dus, infam. C`nd am f\cutspectacolul cu Rona Hartner –ea e o fat\ genial\ –, a c`ntatnumai `n române[te `n fa]apublicului francez, americanetc. Prin felul `n care a inter-pretat-o pe Maria T\nase, lim-ba, talentul ei, totul era emo-]ie. Am `ntrebat publicul: „V-arinteresa s\ facem o traduce-re?“. Nici vorb\.

„PENTRU ROMÂNI, TEATRUL E O SUFERIN}|“

» Pentru arti[ti, comunismul a fost o perioad\ benefic\. Am s\ v\explic de ce. Sigur, trebuia s\ faci propagand\, deci compromisuri.S\ vorbim `ns\ despre excelen]\. Eu am avut aceast\ [ans\ s\ facla Teatrul Mic Unchiul Vanea de Cehov `n doi ani, cu Poli B\l\nu]\,Olga Tudorache, Rodica Tapalag\, Octavian Cotescu, Tatiana Iekel,parc\ descopeream teatrul `mpreun\, `n]elege]i? Comunismul numai exista. Dar s\ m\ `n]elege]i bine: nu e nimic mai abominabilca totalitarismul instaurat de comunism.

„«Ajutorul legionar» era socotit una dintre cele mai vii [i maiacoperite activit\]i reac]ionare. Defini]ia era foarte larg\; ajutorulputea fi material sau moral, bani, m`ncare, g\zduire, `n genereorice fel de asisten]\, chiar un sfat, o `ndrumare social\...“

„AJUTORULLEGIONAR“

» 10

avanpremier\


SEMNAL

Danilo Kiš, Suferin]e timpurii, traducere din limba s`rb\ de Mariana{tef\nescu, colec]ia „Biblioteca Polirom. Seria de autor «Danilo Kiš»,Editura Polirom, 176 de pagini, 34.95 lei

„Vis\tor [i naiv, Andréas Sám este un martor inocent, care `ncearc\ s\-[ip\streze candoarea copil\reasc\ `n timpul dezintegr\rii atotcuprinz\toarea societ\]ii [i naturii umane. De[i povestirile cuprinse `n acest volum s`ntlirice, dovedind talentul poetic al lui Kiš, ecouri ale spaimei, suferin]ei,autoam\girii [i deziluziei se `ngr\m\desc `n mintea lui Andi, pe m\sur\ ceKiš modeleaz\ un cadru prin care s\ priveasc\ evenimente cutremur\toare cer\m`n stranii, fascinante, de neuitat.“ (Review of Contemporary Fiction)„Exist\ pu]ini scriitori `n opera c\rora fiecare cuv`nt este important. Dani-lo Kiš (1935-1989) este unul dintre ace[tia. Adev\rat intelectual, pasionatde idei [i cu un spirit imaginativ, el a st`rnit printre scriitorii europeni aigenera]iei sale deopotriv\ ostilitate [i admira]ie profund\.“ (Nadine Gor-dimer)

Virgil Duda, Ultimele iubiri, colec]ia „Fiction Ltd.“, Editura Polirom, 544 de pagini,44.95 lei

Fresc\ plin\ de pitoresc a Tel Aviv-ului contemporan [i a comunit\]ilor sale de imigran]i dintoate col]urile lumii, romanul lui Virgil Duda are ca fir c\l\uzitor pasiunea t`rzie dintreeconomistul Radu Glasberg [i seduc\toarea Marieta, femeie de afaceri de succes [i onorabil\mam\ de familie. Cei doi `mp\rt\[e[c, pe l`ng\ erotismul debordant, amintirile studen]iei co-mune bucure[tene, `n care rela]ia lor debutase strict carnal. ~ns\ singur\tatea, des]\rarea [ib\tr`ne]ea care se apropie ì poten]eaz\ b\rbatului iluzia unei mari iubiri... „Virgil Duda este unul dintre cei mai importan]i prozatori români de azi.“ (Mircea Iorgulescu)„Cititor atent, fin [i afin al lui Gogol, Caragiale, Thomas Mann sau Mihail Bulgakov, Virgil Du-da se num\r\ printre pu]inii care mai [tiu ast\zi la noi s\ introduc\ un diavol, un demon `nliteratur\, bine`n]eles pe furi[, f\r\ s-o recunoasc\, pref\c`ndu-se definitiv cantona]i `n bana-litatea existen]ei cotidiene.“ (Valeriu Cristea)„Este o pl\cere s\-l cite[ti pe Virgil Duda. El [tie `ntotdeauna s\ pun\ `ntreb\rile esen]iale, celecapabile s\ `l conduc\ pe cititor spre marile revela]ii.“ (Tudorel Urian)

– Fragment –

DDuupp\\ mmaaii mmuullttee ̀̀ nncceerrcc\\rrii ddee oo ppaarrttee [[ii ddeeaallttaa,, aanncchheettaa ss’’aa ccoonncceennttrraatt aassuupprraa rreellaa]]iiii-lloorr mmeellee ccuu RRaadduu GGyyrr [[ii aa „„aajjuuttooaarreelloorr““ppee ccaarree ii llee dd\\dduusseemm aacceessttuuiiaa.. „Ajutorul le-gionar“ era socotit una dintre cele mai vii[i mai acoperite activit\]i reac]ionare. De-fini]ia era foarte larg\; ajutorul putea fi ma-terial sau moral, bani, m`ncare, g\zduire,`n genere orice fel de asisten]\, chiar unsfat, o `ndrumare social\ [i, p`n\ la urm\,simplul fapt c\ `ntre doi sau mai mul]ipresupu[i legionari ar fi existat o leg\tur\c`t de c`t. Ancheta nu p\rea deloc intere-sat\ de faptul (sau explica]ia) c\ `ntre mi-ne [i Radu Gyr existase o leg\tur\ – [i oprietenie – nu de la legionar la legionar,ci de la scriitor la scriitor sau, `n ultim\instan]\, de la om la om. König era infor-mat – [i destul de bine informat! – c\ Gyrb\use [i m`ncase `n casa mea, c\-i duse-sem cadouri la spital, c\ intervenisem laArghezi pentru reintrarea lui `n literatu-r\, c\ „activasem“ pentru supravie]uirea[i infiltrarea lui `n societatea socialist\.

~n sufletul meu `ncepeau cl\tin\rile,unele pr\bu[iri. De unde [tia Securita-tea at`tea am\nunte? Reveneam `n celul\,`mi scormoneam amintirile, le confrun-tam cu dosarul [i-mi descopeream prie-teni `n teancul de file pe care ancheta-torul le tot r\sfoia [i dup\ care conduceainterogatoriul. {i dac\ ace[ti prieteni auspus, pe ce cale au ajuns s\ spun\? Ca a-gen]i informatori, sau fuseser\ [i ei ares-ta]i [i sili]i s\ m\rturiseasc\? G`ndurileacestea `mi `ntunecau zilele, uneori [i nop-]ile. Capitolul acesta, al lui Radu Gyr, adurat, cred, vreo dou\-trei s\pt\m`ni; nut\g\duiam c\ l-am asistat pe poet `n une-le trebuin]e, dar nu recuno[team nici-cum c\ aceasta ar fi avut cumva semnifi-ca]ia unui „ajutor legionar“. Dar nici nuera nevoie de recunoa[terea mea. Anche-tei ì trebuiau doar fapte recunoscute;calificarea faptelor ì apar]inea Securit\-]ii, procurorului, tribunalului.

Momentele cele mai grele `ntr’o an-chet\ penal\ s`nt acelea ̀ n care trebuie s\vorbe[ti nu despre tine, ci despre al]ii.Din clipa `n care ]i se pare c\ ai fost im-plicat `ntr’un delict oarecare, orice men-]iune de nume proprii poate `nsemna im-plicarea acelor persoane `n cauza ta, ares-tarea, anchetarea [i condamnarea lor. Cutoat\ legea secretului, König nu mai f\ceao tain\ din aceea c\ foarte mul]i in[i din

Patriarhie fuseser\ aresta]i, dar eu nu [ti-am dac\ trebuie s\-l cred sau nu. Doar mait`rziu aveam s\ aflu c\ `n aceea[i noaptede 12/13 iunie mai fuseser\ ridica]i p\rin-tele arhimandrit Sofian Boghiu, p\rin-tele protosinghel Felix Dubneac, ieroschi-monahul-scriitor Daniil Sandu Tudor, pro-fesorul Codin Mironescu; ceva mai t`rziu,arhimandritul Grigore B\bu[, preotul pro-fesor Dumitru St\niloae, profesorul Teo-dor M. Popescu. To]i ace[tia, mai de a-proape sau mai de departe, erau lega]i depatriarh [i Patriarhie, erau oamenii Bise-ricii, iar numele lor ap\reau destul de des`n `ntreb\rile lui König sau men]iunileveninoase ale lui Enoiu. {i iat\ c\ acum,la un moment dat, mi se punea `ntreba-rea dac\ [i c`t l-a ajutat patriarhul `nsu[ipe Radu Gyr. Era pentru prima oar\ c`ndnumele lui Justinian era implicat direct`n anchet\. Am t\g\duit. Nega]ia `ntr’o an-chet\ la Securitate e aproape o obliga]iemoral\ a celui `ntrebat, [i ea dureaz\ fiep`n\ la epuizarea rezisten]ei fizice, `n cazde tortur\, fie `n fa]a unor eviden]e zdro-bitoare pe care anchetatorul ]i le pune `nfa]\. (~n cazul din urm\, unui preot i seface [i cuvenita moral\: – P\i cum, p\rinte,a[a scrie la sf`nta carte, s\ min]i? {i v\ su-p\ra]i pe noi c`nd v\ spunem ipocri]i!).König m’a turtit cu o droaie de am\nunteasupra timpului [i modului `n care euprimisem pachete cu alimente din c\ma-ra patriarhului [i i le transmisesem lui Gyr.Fire[te, n’am mai putut t\g\dui faptele,dar am dat o explica]ie: Patriarhul obi[-nuia ca la marile s\rb\tori – `n special laCr\ciun [i la Pa[ti – s\ ofere membrilorfamiliei lui [i colaboratorilor mai apro-pia]i pachete cu alimente [i vin. Printreace[tia m\ num\ram uneori [i eu, darniciodat\ nu eram `n[tiin]at din vreme[i-mi f\ceam, ca de obicei, propriile me-le cump\r\turi [i preg\tiri cu dou\-treizile `nainte. Cadourile patriarhului sedistribuiau doar `n ajunul s\rb\torii res-pective, a[a `nc`t pachetele ce-mi reve-neau `mi erau un plus cu care nu aveamce face, deoarece `mi f\cusem deja cump\-r\turile. A[a m’am hot\r`t ca, la r`ndul meu,s\ le ofer unuia care are lips\ de aseme-nea bun\t\]i [i i le-am dat lui Radu Gyr.A[adar alimentele proveneau, `ntr’adev\r,din c\mara patriarhului, dar ele `mi a-par]ineau [i, ca atare, eu [i nu patriarhulera autorul acelor daruri. Dac\ uneori i-amdat lui Gyr s\ `n]eleag\ altfel (date fiindcalitatea alimentelor [i ambalajul), a fost

Valeriu Anania – Memorii

Valeriu Anania (IPS Bartolomeu Anania)este arhiepiscop al Vadului, Feleacului [iClujului [i mitropolit al Clujului, Albei,Cri[anei [i Maramure[ului. N\scut `n 1921,`n jude]ul V`lcea, absolv\ Seminarul Teo-logic Central din Bucure[ti. Se `nscrie laFacultatea de Medicin\ [i la Conservator`n Cluj, de unde este exmatriculat denoile autorit\]i comuniste. Ulterior, `[icontinu\ studiile de teologie laAcademia Andreian\ din Sibiu. Sec\lug\re[te `n 1942, iar `ntre 1966 [i1976 `ndepline[te diferite func]ii `ncadrul Arhiepiscopiei OrtodoxeRomâne din America. ~n 1990, faceparte din Grupul de Reflec]ie pentru~nnoirea Bisericii. Arhiepiscop din1993, devine mitropolit al Clujului,Albei, Cri[anei [i Maramure[ului `n2006. A publicat numeroase vol-ume de literatur\ (debut `n1936, `n revista „Vremea“),ob]in`nd Premiul pentru dra-maturgie al Uniunii Scriitorilor`n 1982. Dintre lucr\rile reli-gioase, amintim Filele deacatist (1976) [i o edi]ie ju-biliar\ a Bibliei (2001) `n`ngrijirea sa.

AUTORUL

Scrise cu remarcabil talent de povestitor, Memoriile lui Valeriu Anania acoper\o lung\ perioad\, din anii ’30 ai epocii interbelice, c`nd, adolescent fiind,frecventa cursurile Seminarului Teologic Central din Bucure[ti, [i p`n\ `n 1993,c`nd este ales arhiepiscop. Avem astfel panorama unor epoci [i regimuri politicediverse din istoria României, odat\ cu imaginea complet\ a biografiei autorului,de la adolescen]\ [i tenta]iile legionare conjuncturale la rolul jucat `n tentativade retragere din func]ie a Prea Fericitului Teoctist [i alegerea lui Daniel camitropolit al Moldovei, `n 1990. Memoriile au inserturi de jurnal [i s`ntredactate `n dou\ etape: o prim\ parte p`n\ la `ntoarcerea din SUA, `n 1976, iaro a doua parte dup\ 2001, c`nd autorul recupereaz\ mai vechiul manuscris.„Suplimentul de cultur\“ public\ `n avanpremier\ un fragment care face partedin capitolul „Din nou, pe br`nci, nella città dolente“ [i care red\ un episod dindesf\[urarea anchetei la care a fost supus Valeriu Anania `n timpul arest\rii sale`n iunie 1958.

„Din clipa `n care ]i se pare c\ ai fost implicat `ntr’un delictoarecare, orice men]iune de nume proprii poate `nsemnaimplicarea acelor persoane `n cauza ta, arestarea, anchetarea [icondamnarea lor.“

MEN}IONAREANUMELORPROPRII


11 «

avanpremier\


De obicei, un film bun e ur-mat de o continuare rea, iarun film foarte bun, de o con-tinuare foarte rea.

Am consumat at`tea se-quel-uri mizerabile la via]amea, asist`nd stupefiat ladiluarea [i distorsionareapeliculei ini]iale, `ntr-o paro-die involuntar\ tot mai `n-gro[at\, `nc`t, [i cu ochii ma-turit\]ii cinefile, nu numai cucei ai pu[tiului vr\jit, v\d `nImperiul contraatac\ o con-tinuare extraordinar\ la R\z-boiul stelelor.

C\derea, lamentabilac\dere avea s\ vin\ abia cuultimul episod al trilogiei,jenantul ~ntoarcerea lui Jedi,v\zut de altfel, prima oar\,

`n circumstan]e confuze,ce]oase, la o sal\ suspect\,„`nsufle]it\“ de un video-proiector. Prea t`rziu `ns\pentru ca mitologia person-al\ deja creat\ s\ mai poat\fi [tirbit\. Devenisem, veziDoamne, critic. {i chiar `nrictusul puberal cu care`nt`mpinam mai t`rziu p\]ani-ile trase de p\r din cel maislab film al seriei pot ghiciprofunda pasiune pentruStar Wars; adev\rata iubire.

Bine`n]eles c\, dup\ Im-periul contraatac\, fratelemeu avea s\ m\ alinte cuapelativul Yoda. Dar nu pen-tru c\ a[ fi avut puterineb\nuite [i o st\p`nire desine (de mine) uimitoare, ci,

mai prozaic, pentru c\ eramcam cl\p\ug. ~ns\ toateaceste ironii fraterne `nce-peau s\ m\ ating\ tot maipu]in. Am `ncercat mai `ntìs\ ripostez prin tehnica Jedi:s\-l ridic pe Dudu de lap\m`nt uit`ndu-m\ fix la el,`ntinz`nd un deget tensionat[i concentr`ndu-m\ interiorca maestrul maestrului luiLuke Skywalker. Nu mi-aie[it. Dudu a `nceput s\ r`d\[i s-a c\rat, senin, la ale lui.Nu am dispre]uit, pentruacest m\runt e[ec personal,For]a. {tiam c\ ea va fi cumine c`nd `mi va fi mai greu.Nu-mi era, a[adar, destul degreu.

Nu doar c\ m-am caftit `ncontinuare cu colegii subaceast\ nou\ cupol\ cava-lereasc\; dar devenisem mai`ndr\zne] [i abordam

adversari din clase tot maimari. C`nd unul, f\r\ sim]ulumorului [i al relativit\]ilor,mi-a rupt c\ma[a de pionier,batjocorind astfel `nsemnelecolabora]ionismului meu curegimul trecut, am realizatc\, totu[i, nu aceasta eracalea ce trebuia urmat\. UnJedi, fie [i cu cravat\ ro[ie,nu provoac\, el, lupta, nuagreseaz\, nu face [i nupropag\ r\ul. El se ap\r\ [i ìap\r\ pe ceilal]i, ajut\ celorlovi]i, rezist\ R\ului [i, c`ndnu mai e nimic de f\cut,scoate la aer sabia laser.Dac\ se comport\ altfel, eun nenorocit de Sith, cumvom vedea din abunden]\ `nfilmele recente ale seriei,f\cute mult dup\ cele dejalegendare, dar cu ac]iuneaplasat\ `nainte de a acestora.(De la sequel la prequel... )

{i nu lipsite de merite.Pe c`t de necru]\tor m\

dovedeam cu r\ul pur, peat`t de impresionat eram deac]iunile lui Darth Vader.Misteriosul personaj malefic,cu fa]a ascuns\ de o masc\for-mi-da-bi-l\ [i cu pelerinaneagr\ flutur`nd pe culoarelenesf`r[ite ale sta]iilor orbita-le, urma s\-mi rezerve ouria[\ surpriz\. Am intuit as-ta `nainte de scena magneti-c\ a confrunt\rii dintre Vader[i Luke, cu un epilog-revela-]ie. Vader era nici mai mult,nici mai pu]in dec`t... tat\llui Luke. Iar tat\l ì cere

fiului, cu vocea lui incon-fundabil\ [i cu toat\ persua-siunea fostului Jedi [i a actu-alului Sith aplecat deasupraabisului, s\ treac\ de partea`ntunecat\ a For]ei. S\ con-duc\ `mpreun\ Universul,r\sturn`ndu-l pe ~mp\ratulPalpatine, r\ul sut\ la sut\.

~n timpul acesta, la[coal\, aflam cum Luceaf\rule gata s\ renun]e la eterni-tate [i la cerul s\u,umaniz`ndu-se [i devenindmuritor din dragoste pentruo fat\ de `mp\rat. Ceharababur\!

Star Wars (II) BUCURE{TI FAR WEST

Daniel CRISTEA-ENACHE

numai spre a nu-l face s\ se simt\ cumvaumilit. König mi-a ascultat explica]ia [ia consemnat-o, apoi m’a privit cu ni[teochi care oscilau `ntre admira]ie [i ur\.

Doar la Aiud aveam s\ aflu, din con-tactele cu doctorul S`rbulescu [i al]ii, c\Securitatea `mi c\uta un „lot“ `n care s\m\ implice [i s\ m\ trimit\ la tribunal.O vreme figurasem `n lista „lotului Gyr“(S`rbulescu `mi v\zuse numele acolo), darpesemne c\ anchetatorii s’au r\zg`ndit;`n „lotul Gyr“ eu nu puteam s\ fiu dec`tmai pe la coad\, iar ei `mi c\utau un locde frunte, pentru un proces cu r\sunet.Ancheta s’a concentrat apoi asupra gre-vei de la Cluj, din 1946, pe care ]inea cuorice pre] s\ o prezinte drept ac]iune le-gionar\ condus\ de un legionar. Docu-mentele vechi de la dosar (le vedeam pemas\ `ng\lbenite de vreme) p\reau a nuajuta prea mult. Erau acolo [i discur-surile mele de la Colegiul Academic,stenografiate probabil de agen]ii strecu-ra]i `n sal\; nici din ele nu transpira vreoatitudine legionar\. Doar la Ploie[ti, citin-du-mi dosarul `nainte de proces, aveams\ m\ l\muresc c\ declara]iile lui NicolaePetra[cu [i Nistor Chioreanu (conduc\-torii organiza]iilor legionare subteraneale acelor vremi) ì f\cuser\ Securit\]iiimposibil\ catalogarea grevei de la Clujsub semnul G\rzii de Fier. Au renun]at.

C`nd s\ fi fost? prin octombrie? prinnoiembrie? Pierdusem no]iunea timpu-lui [i nici acum n’o pot restaura. ~n du-p\-amiaza aceea avusesem anchet\ lun-g\, p`n\ c\tre ora stingerii, [i refuzam cu`nd\r\tnicie s\-mi recunosc „instiga]ia“de la T`rgovi[te-Vifor`ta. Enoiu venise dec`teva ori `n camera de anchet\ [i [u[o-tise ceva cu König. ~ntr’un t`rziu a intratacolo un sergent, mi-a pus, ca de obicei,ochelarii negri, dar am b\gat repede deseam\ c\ `n loc s\ m\ duc la celul\ ([ti-am drumul at`t de bine, num\rul exactde pa[i `n fiecare direc]ie) m\ purta peni[te coridoare necunoscute, apoi amcobor`t pe o scar\.

C`nd mi s’au luat ochelarii, mi-amdat seama c\ m\ aflu `n camera de tor-tur\. ~nc\ de pe scar\ auzisem un v`jìtsinistru; era injectorul de p\cur\ al sis-temului calorific; acum aveam nu nu-mai `n urechi acel v`jìt, care crescuseenorm, ci [i `n fa]a ochilor fl\c\rile ce]`[neau din injector, ca `ntr’o gur\ de

iad, n\pustindu-se spre cazan. Camerade tortur\ se afla deci la subsol, `n cen-trala termic\ a cl\dirii.

Mi s’a poruncit s\ stau jos, pe podeauade ciment. Erau acolo Enoiu, König, unofi]er b\lan, cu pistrui, despre care auzisemc\ e „[eful b\t\ilor“, [i un alt ofi]er `n caream b\nuit – iar\[i de prin auzite – unmedic. Ace[tia [edeau `n dreapta mea.Din st`nga am auzit o voce puternic\,r`njind a batjocur\:

– |-h\\, \sta e cu barb\!Era o namil\ de om, de peste doi metri.

Doar `n pantaloni [i maiou, `[i ar\ta pul-pele bra]elor, groase, cu mu[chi puter-nici, [i tr\snea demonstrativ o vergea penu [tiu ce, mas\ sau altceva. Cu el maierau doi, nu tot at`t de voinici. Acestatrebuie s\ fie faimosul Br`nzaru, mi-amzis, b\t\u[ul profesionist al Securit\]ii,care chinuise gerera]ii de os`ndi]i. Am `n-ceput s\ m\ rog `n g`nd [i i-am cerut luiDumnezeu ca tot ce se va `nt`mpla s\ fie`ntru r\scump\rarea, c`t de c`t, a p\cate-lor mele celor multe.

Mi s’a ordonat s\-mi las `n jos pantalo-nii [i izmenele [i s\-mi scot pantofii. Cuo funie mi s’au legat picioarele unul dealtul, pe la glezne, cu alta mi s’au legatmìnile `n fa]\, apoi mi s’au petrecut ge-nunchii printre ele, iar pe sub ei mi s’av`r`t o rang\ de fier. Doi in[i au ridicat ran-ga de capete [i m’au purtat mai `ntì spregura cuptorului (am sim[it o ar[i]\ gro-zav\, a fl\c\rilor ce suflau nebune[te),apoi `ntre dou\ capre de lemn pe care serezemau capetele r\ngii. Trupul mi ser\sucise cu capul `n jos, `ncepeam s\simt s`ngele `n t`mple.

Apropiindu-se, Enoiu mi-a pus o `n-trebare, ce [tiu eu despre banii pe care pa-triarhul ì are `n b\ncile din str\in\tate.Nu [tiam nimic, atunci auzeam `ntì dea[a ceva. La un semn, Br`nzaru m’a tr\s-nit cu v`na de bou peste t\lpi. Mi s’a cu-tremurat tot trupul de durere.

– Spune! a zis Enoiu.– Nu [tiu, domnule, nimic! am r\s-

puns.Au `nceput loviturile, una dup\ alta,

date mai ̀ ntì de Br`nzaru, din dreapta, a-poi de cel\lalt, din st`nga. Cel de al trei-lea ]inea de cap\tul funiei `n a[a fel `n-c`t, cump\nit pe rang\, trupul s\-mi steacu capul c`t mai jos [i t\lpile `n b\taiavergelelor. ~mi propusesem s\ fac toateeforturile posibile s\ nu pl`ng, s\ nu m\

vaiet, s\ nu ]ip, s\ nu urlu. Ge-meam numai [i [opteam: Pentrup\catele mele! pentru p\catelemele!... C`te lovituri s\ fi fost? Amle[inat.

M’au trezit turn`ndu-mi pestecap o g\leat\ cu ap\ rece. Trupul ̀ mitremura tot. Enoiu s’a apropiatiar\[i [i m’a `ntrebat despre ce [tiueu `n leg\tur\ cu afacerile b\ne[tiale patriarhului pe [antierele delucru ale Patriarhiei, tranzac]iile luicu inginerii [i antreprenorii... Nu[tiam nimic, nici nu-l b\nuisem pepatriarh. Br`nzaru a prins a m\ lovicu alt\ vergea, peste dosul desco-perit, [i probabil c\ m’a b\tut p`n\ cea ostenit, c\ de la un moment dat lo-viturile `mi veneau de la cel\lalt.Am le[inat iar\[i [i din nou m’autrezit cu ap\.

– Te-ai hot\r`t s\ spui? a strigatEnoiu.

Br`nzaru a revenit cu loviturile lat\lpi, un timp, apoi tovar\[ul luimi-a aruncat o p`nz\ ud\ pestefund [i m’a b\tut de-mi plesneapielea, pe urm\ n’am mai sim]itusturimea, dar m\ dureau grozav`ncheieturile mìnilor, str`nse defunie, unghiile fiec\rei mìni se `n-fipseser\ `n cealalt\. Li s’a poruncitc\l\ilor s\ schimbe vergelele; Br`n-zaru m\ lovea puternic peste t\lpi.La un moment dat am auzit vocealui Enoiu:

– Da]i-i la dou\ ciocane!... O ploaie de lovituri, din am`n-

dou\ p\r]ile, ritmic, ca pe nicovalapotcov\riei, s’a n\pustit pe t\lpilemele. Atunci am `nceput s\ urlu,[i-mi era ru[ine de mine, [i nu vo-iam s\ urlu, [i urlam `ngrozitor –`mi d\deam bine seama – [i mu[-cam aerul [i sim]eam nevoia s\-mi`nfig din]ii `n ceva [i am nimerit,zv`rcolindu-m\, piciorul celui ce ]in-ea de cap\tul funiei [i l-am mu[catde pantalon [i i-am auzit `njur\tura, a-poi am le[inat din nou.

– Spui? a zis Enoiu.{i nu aveam ce spune.Atunci mi-au pus pantofii `n picioa-

rele deja tumefiate, au luat r\ngi grelede fier [i m’au lovit cu ele peste t\lpilepantofilor, [i durerea de acum era multmai cumplit\ dec`t cele de dinainte:

c`nd ̀ mi izbeau c\lcìele sim]eam lovitu-ra `n cap, scurs\ prin [ira spin\rii, [i os-tenisem url`nd [i-mi ziceam c\ mor.

M’au l\sat. Din ce a urmat nu-mi mai a-duc aminte dec`t c\ doi „caralii“ m\ duceau,orb, de subsuori pe scar\ [i eu `ncercams\ merg [i pantofii nu-mi mai [edeau `n

picioare [i i-am pierdut pe trepte. M’aupurtat pe sus, m’au zv`rlit gr\mad\ `nmijlocul celulei [i au `nchis u[a bini[or.L`ng\ mine l\saser\ [i pantofii, ale c\rorfe]e erau sf`[iate de presiunea r\ngilor.

Doris Mironescu: „Scrie o poezie de o frumuse]e canonic\, unacare nu contrariaz\, ci confirm\ a[tept\rile de lectur\ prinfiecare mic\ `ndr\zneal\, atent calculat\“.

ANCAMIZUMSCHI

» 12

printre r`nduri

www.supliment.polirom.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 203 » 1 – 7 noiembrie 2008

Doi poe]i de la Brumar

DIABLOGURIVeronica D. Niculescu &

Emil BRUMARU

Veronica D. Niculescu: Am plecat dela nunt\ [i-am ajuns la infern. Dar, si-gur, eu vedeam o preg\tire de „nun-t\“ cam macabr\, „mirii“ aceia forfo-tind `ntre pere]i ca-ntre cutii, f\r\ spe-ran]e. M-am ferit s-o spun direct, dardup\ toate cele povestite a]i ajuns totla „acolo se termin\“. {i nu se termi-n\. Iat\, ai voie s\-l [i descrii, infer-nul, chiar dac\-i cam mult pentruun om. Ba mai mult, poate e chiarrecomandat s\ `]i aminte[ti, s\ vor-be[ti, s\ reiei pas cu pas, de parc\ airea[eza cumva lucrurile deja `nt`m-plate, `ntr-o alt\ ordine. Ordinea!Uluitoare mi se pare dorin]a de-amai ]ine leg\tura apoi cu cineva deacolo. A[ fi crezut c\ fugi de tot [ide toate, odat\ sc\pat. {i ca s\ `n-dulcesc diminea]a de luni, m\rturis-esc c\ am citit de dou\ ori cum „mi-ascos tot din noptier\ o sor\“. Som-noroas\, credeam c\ doctori]a v-ascos o sor\ din noptier\! Tot dinnoptier\!...

E.B.: Adev\ru-i c\ `n ultima s\pt\-m`n\ a celei de-a treia intern\ri m\sim]eam bine, eram voios, sc\pasem,`mi d\deam seama c\ nu mai puteamdec`t printr-o grav\ neglijen]\ s\ a-jung din nou acolo. Prinsesem [me-cheria, principalul era s\ nu te la[i dusde depresie, s\ ie[i, s\ umbli, s\ fiic`t mai mult timp `n priz\... F\ceam[i reflexoterapie la un cabinet particu-lar... Nu mai neglijam tratamentul,devenisem precaut `n orice... Totulmi se p\rea proasp\t... {i nu `ncetams\ fac c`te dou\-trei du[uri pe zi [i s\m\ schimb la dou\ zile... ca s\ fiucurat, f\r\ izuri personale...

V.D.N.: ...f\r\ izuri personale...

E.B.: Ie[isem de la spital prin iunie,transpiram, nu m\ puteam suportadec`t foarte curat, schimbam [osete-le zilnic, era o hiperigienizare oare-cum „medical\“! Pe r`nd, m-am

l\sat de reflexoterapie, cele dou\-treidu[uri s-au redus la unul, medica-mentele somnifere `[i f\ceau `nc\ e-fectul, era o pl\cere s\ nu m\ maitrezesc pe la trei noaptea... {i folo-seam orice ocazie ca s\ merg c`t maimult... s\ v\d, s\ particip la ceva...O luasem foarte `n serios... Nu maidoream s\ ajung `n spital! Un timp afost o ordine perfect\ prin camere,printre c\r]i... Cititul devenise iar opl\cere... Scrisul se l\sa `ns\ a[tep-tat... De abia spre finalul lui 2007 a`nceput s\-mi revin\ [i cheful descris... Dar a reap\rut dezordinea `nc\r]i, `n ziare... {i mai era ceva, ascul-tam foarte mult\ muzic\ simfonic\...

V.D.N.: Semn c\, odat\ instauratun echilibru interior, cel exterior numai este at`t de necesar? C\r]i `n noi,c\r]i l`ng\ noi, castele cu turnuridrepte, cu turnuri `nclinate...

E.B: Vai, nu, c\r]ile astea s`nt o pa-coste acum pentru mine. Nu mai [tiupe unde le-am pus, caut c`te un vo-lum luni `ntregi [i `l g\sesc cu totul`nt`mpl\tor sub saltea sau `ntr-unvraf de ziare aruncate, bune de [tersgeamurile. ~ncerc, pe c`t e posibil, s\]in l`ng\ mine autorii indispensabili,cei pe care `i reiau de la orice pagin\,pe fragmente, cu glas tare... Ultimacarte citit\, de fapt recitit\, a fost~nsemn\rile lui Malte Laurids Brigge`ntr-o traducere mai veche (s`nt vreopatru traduceri!)... {i am mai r\sfoitpe Georg Christoph Lichtenbreg,Aforisme, tradus de I. Negoi]escu.Am [i copiat pe blog c`teva! Uite:„Scrisul este un minunat mijloc de atrezi `n fiecare om sistemul care doar-me `ntr-`nsul, [i fiecare om care a scrisvreodat\ a descoperit c\ scrisul de[-teapt\ `n el `ntotdeauna ceva ce-i eranecunoscut `nainte, de[i z\cea `n ad`n-cul fiin]ei sale“. Sau: „Bolile sufletuluipot atrage dup\ ele moartea; e tot unfel de sinucidere“. Deocamdat\ at`t...

Fragment la pavilionul„Crizis“ (3)

Radio Ia[i a difuzat pe 31 octombrie,de la ora 20.00, o edi]ie special\ a e-misiunii „Suplimentul de cultur\“, `npreajma anivers\rii de 67 de ani a in-stitu]iei.

Cultura emite de 67 de ani pe frec-ven]a Radio Ia[i. De luni p`n\ vineri, dela ora 20, pe toate cele trei frecven]e(1053 Khz, unde medii [i 96.3 [i 90.8Mhz FM) pute]i asculta orizontala cul-tural\. De peste doi ani realiz\m pentruRadio Ia[i emisiunea „Suplimentul decultur\“. ~n acest r\stimp au fost difu-zate peste 100 de ore despre culturavie [i am `ncercat s\ oglindim doarfenomene artistice contemporane,f\r\ `nc\rc\tura provincialismului [i s\

prezent\m acele personaje care au fost`n centrul principalelor evenimente.Asemenea revistei, emisiunea a fost unade actualitate, `ns\ de multe ori ampropus [i o serie de interviuri-portretsau edi]ii tematice.

Pe 31 octombrie am f\cut c`tevasalturi culturale `ntre fonoteca de aura Radio Ia[i [i arhiva „Suplimentului decultur\“. Am ad\ugat unei voci cugreutate din trecut una important\ deazi: actorul Milu]\ Gheorghiu [i actorulMarcel Iure[, muzicologul George Pas-cu [i jazzman-ul Johnny R\ducanu, pic-torul Victor Mih\ilescu-Craiu [i teoreti-cianul Sorin Alexandrescu, scriitorulAurel Leon [i scriitorul Mircea Dinescu,

actorul Teofil Vâlcu [i regizorul NaeCaranfil, poetul George Lesnea [icriticul literar Dan C. Mih\ilescu.

Revista „Suplimentul de cultur\“mul]ume[te Radio Ia[i pentru colabo-rarea excelent\ de p`n\ acum [iredactorului-[ef, Nicolae Tomescu,care a `ncurajat o emisiune realizat\de o echip\ t`n\r\, incomod\ demulte ori pentru unii dintre actoriivie]ii culturale, dar `n care [i-a f\cutloc exclusiv valoarea.

Emisiunea „Suplimentul de cultu-r\“ figureaz\ pentru al treilea an con-secutiv `n grila de programe a RadioIa[i – Clasic [i FM [i se difuzeaz\ `nfiecare vineri, de la ora 20.00. Produ-c\torul emisiunii este Anca Baraboi,redactor-[ef adjunct al revistei, iar re-alizator, George Onofrei, redactor-[ef.

~nt`mplarea face ca textul cronicii defa]\ s\ reuneasc\ doi poe]i afirma]i `ntimpul deceniului zece, autori care artrebui s\ fac\ parte, teoretic, din a[a-numita „genera]ie (sau promo]ie)’90“. N\scut\ din zelul lui Lauren]iuUlici [i al lui Cristian Popescu, animat\o vreme de Dan Silviu Boerescu,antologat\ de Nicolae }one [i

recenzat\ de un num\r mai vechi din „Echinox“-ul clujean, genera]ianou\zecist\ a pierdut elanul ini]ial,mul]i dintre reprezentan]ii ei de prim-plan disp\r`nd `n peisaj. Momentul epropice pentru aceia dintre nou\zeci[ticare nu fuseser\ inclu[i `n statistica degenera]ie [i care `[i pot face ast\zi maiu[or auzit\ vocea.

„Suplimentul de cultur\“ a dedicat oedi]ie special\ anivers\rii Radio Ia[i

Doris Mironescu

Frumuse]ea canonic\

UUnn aaeerr ccoonnffoorrttaabbiill ddee ddééjjaa-lluu ttee `̀nnvv\\lluuiieellaa lleeccttuurraa vvoolluummuulluuii AAnncc\\ii MMiizzuummsscchhii,,PPoozzee ccuu zziimm]]ii,, iimmpprreessiiee ccaarree ssee ccoonnffiirrmm\\llaa ffiieeccaarree ppaaggiinn\\ pplliinn\\ ddee nnoouutt\\]]ii lleessnneerreeccooggnnoosscciibbiillee.. Autoarea scrie poeme dedragoste, p\tima[e, metaforice, dar cu cen-zura de bun-sim] a sentimentului pe ca-re societatea contemporan\ [i mai alesobi[nuin]a de a fi postmoderni ni le-auinoculat ireversibil. A[a c\ declara]iilede dragoste disperat\ cap\t\ un aer iro-nic [i mai ales autoironic, metaforele cos-mice s`nt reduse la scara meschin\ avie]ii moderne. Sentimentul despletit esteconfruntat cu geam\nul s\u r\u – pozaipocrit\, literar\ – [i apoi sugrumat. Depild\, `ndr\gostita are cultul sacrificiu-lui, `ns\ `l descrie `n manier\ ironic\,dezamors`nd poten]ialul kitsch: „`mbr\ca-t\ `n pozele tale/ ca o femeie sandwich/care `]i face reclam\/ cu mine pre minec\lc`nd/ te ap\r de moarte“. Un poemprecum „sta]iile de metrou“ dore[te s\descrie dragostea prin imagini insolite,ca pe o for]\ hiperbolic\, dantesc\, darnu reu[e[te s\ dea sentimentului o cu-prindere mai vast\, ci doar s\-l plastici-zeze, s\-l fac\ mai expresiv: „Iubirea as-ta tr\ie[te `n sertarele l\sate libere/ `n

mobil\, `n morminte curate/ `n alve-olele de beton de sub/ Palatul Parla-mentului/ care e mult mai nou/ dec`tea// Iubirea asta n-are timp, e at`t demare/ `nc`t umple la minut/ orice u-ter, orice vas,/ orice coridoare secretecare ne ]in/ departe de ]ar\“. R\m`n`nd`n limitele unei poetici timide, retrac-tile, Anca Mizumschi este obligat\ la[lefuirea imaginilor, la un travaliu in-tensiv, dar care nu sparge tiparele.

Un mijloc de a produce imaginieste `n acest volum invazia recuziteicotidianului, `n varianta sa glossy-bu-cure[tean\, `ntr-un univers `nc\ plin dereminiscen]e ale unei vremi mai vechi,`n care sacrul, magia sentimental\ [ijertfa de sine erau posibile. Titluri pre-cum cruci always under construction,anca mizumschi by zara, sitcomul po-etului, call-center, maica domnuluipe catwalk, money channel, un oufabergé produc un vertij pl\cut, dar descurt\ durat\. Surpriza se repliaz\ re-pede `n teritoriu cunoscut, imaginearedevine familiar\, grefa stilistic\ estesuportat\ f\r\ probleme de corpul sen-timental al poemului: „locuiesc sub unmunte de sticl\/ sub care se `ntinde/golul din via]a mea ca o boal\ trans-parent\/ pe care pot s-o dau [i la al]ii/f\r\ s\-i ating/ o epidemie modial\ `ncare/ p\m`ntul v\zut de sus/ e un oufabergé/ crenelat“.

Anca Mizumschi scrie o poezie de ofrumuse]e canonic\, una care nu con-trariaz\, ci confirm\ a[tept\rile de lec-tur\ prin fiecare mic\ `ndr\zneal\, atentcalculat\. Domeniul poeziei are grani]edelimitate precis: nimic nu amenin]\ au-tonomia teritorial\ a esteticului. Seria dedefini]ii orgolioase ale poeziei dat\ `nultimul text din volum, poze cu zim]i,dedicat genera]iei ’90, confirm\ aceast\impresie: poezia este generoas\ („gene-ra]ia mea tr\ia `n metrouri/ `n numeletuturor/ al v\duvelor, al veteranilor der\zboi/ al oamenilor singuri“), autentic\(„Genera]ia mea `[i scria poeziile directpe piele/ ca ni[te pergamente pre]ioase/pe care ni le tr\geam pe dedesubt“), sa-crificial\ („ne scriam poeziile a[a cumal]ii `[i trec pe cruce/ anul na[terii [i a-poi o liniu]\/ fiecare volum ne am`namoartea/ cu un singur r`nd“), fragil\ `nfa]a lumii dezl\n]uite („lucram unii laal]ii s\ ne punem poeziile la loc/ ca ni[teoase fragile ve[nic luxate/ care st\teau se-parat `n c\r]ile noastre/ prinse cu ateletransparente/ din loc `n loc/ [i orice vo-lum nou ap\rut/ aducea un permis deinvalid/ `n care scria c\ ai voie/ s\ teamesteci/ cu ceilal]i oameni“), `n fine,splendid\ [i triumf\toare („oamenii `n-torceau capul dup\ poezie/ hipnotiza]ide [oldurile ei uria[e/ de amant\ regal\“).Poezia Anc\i Mizumschi se opre[te parc\prea devreme din `ncercarea de a redefinipoeticul, realiz`nd totu[i un admirabiltravaliu intensiv `n poezia de dragoste.

Cinismul boem

Cu un titlu cam neoromantic dup\ pro-priile standarde (fixate `n volumele an-terioare, cu titluri precum Fincler, Fun-d\tura Homer sau Folfa), Nicolae Coan-de public\ un nou volum de poezie anulacesta: V`nt, tutun [i alcool. Dezabuzat,cinic, Coande scrie despre sine cu o r\-ceal\ admirabil\: „S`nt antrenat s\ pierdtotul./ Tot ce am [tiut vreodat\ e scrispe pere]i/ iubirea `[i desface picioarele [ivars\ afar\/ un am\nunt de prisos:/ nu-mele meu“. Neoromantismul afi[at pecopert\ este contrazis pagin\ cu pagin\

prin consecventa atitudine col]oas\, incomod\, casant\ fa]\ de tot ceea ce `ipoate p\rea a `nsemna compromis,cedare. Altitudinea moral\ necesar\ `nspa]iul imaginar numit de autor „peni-bilaoltenia“ este sus]inut\ cu ajutorulumorului – mai degrab\ pe latura sar-castic\, totu[i, dec`t pe aceea bonom\.Cartea se deschide cu Un poet `n Brook-lyn, unde s`nt numi]i pe r`nd o serie depoe]i craioveni, din unghiul de vedereal spa]iului locativ pe care `l ocup\: „ionmaria st\ `n craiovi]a `n blocuri f\cutede comuni[ti/ pentru ordinary people/ bu-cur [i lascu pe calea bucure[ti `n blocurif\cute de/ comuni[ti pentru pedan]i/ [iasta se vede `n poezia lor“. F\r\ s\ certe[i s\ profetizeze ̀ n pustiu, Nicolae Coan-de e preocupat de impostura moral\ de-oarece, probabil, pre]uie[te autentici-tatea poetic\, privit\, firesc, sub laturaetic\: „At`t de inteligen]i [i at`t de la[i/r`d pe `nfundate sau `n hohote/ de e-poc\/ cu ironie [i stil de ce nu/ tocmai a-cum c`nd poezia/ e mai uscat\ dec`tbradul de Cr\ciun/ de anul trecut“. Poe-tul urmeaz\ `n volumul de fa]\ cele dou\drumuri, al atitudinii etice denun]\toa-re [i al poeziei „esen]iale“, revivificate.

~n zona etic\, unele poeme discut\chestiuni „la ordinea zilei“, `n fond in-diferente. Aici, antipatia manifest\ fa]\de oameni [i realit\]i actuale `l fac peautor s\ dep\[easc\ teritoriul poeziei.Coande calculeaz\, uneori, gre[it gradulde casabilitate al poemului, f\c`ndu-l multprea arid, sec, uscat [i prefer`nd s\-i nu-measc\ direct pe unii contemporani, `nloc s\-i trateze ca pe ni[te simptome alesaeculum-ului: „nea firan“, „paleo-t`n\-rul sol `n ]ara prin]ului con[tiin]ei“, „pa-pioane patapievici-centrale“, criticul „cupieptul bombat ca un curcan care vreamai mult de la via]\“. Oric`t de simpaticear fi verdictele acestea morale, ele nu-[ig\sesc locul aici.

~ns\ lirismul practicat de Coandeeste foarte pregnant atunci c`nd seopre[te la cercul propriei con[tiin]e (al

propriei con[tiin]e morale `ndeosebi),devenind poezie a eului. Aici, `ntr-o se-rie `ntreag\ de texte, autorul articuleaz\un discurs original, formul`nd st\ri pie-zi[e ale unei con[tiin]e cu interesantecontorsion\ri: „Dorm [i nu m\ pot trezi/dau din m`ini filmul se zg`rie pu]in/afar\ e soare `n\untru/ curba mor]ii [i avie]ii/ se ating voluptuos/ nu m\ saturprivind/ dac\ m-a[ trezi acum/ a[ vedeaun b\tr`n `n oglind\/ g`ndul r\sucit caun ziar/ vara“.

Alteori, prostra]ia se traduce `ntr-oform\ de ur`t existen]ial [i de lingoareexprimat\ `n imagini complicate, `nv\-luitoare: „mintea e o coal\/ pe care nust\ scris nimic/ iar sufletul adie `ntr-untriunghi scalen/ sc`ncetul unei flori dem\r/ c`nd am mu[cat din cer“. Nu `n-t`mpl\tor, lirismul eului devine, `n aces-te condi]ii, unul interogativ, aspir`nd lademnit\]i ontologice. Figura christic\ de-fileaz\ prin mai multe poeme, ca semnal `ndep\rt\rii de un adev\r b\nuit: „Spresf`r[it/ Isus a m`ncat l\ptuci, pl\cintecalde [i/ dulcea]\ de topora[i./ Apa scoa-s\ de o femeie la o f`nt`n\/ din Garizim/i-a potolit setea./ Ap\ de balt\ am b\ut[i eu/ am gustat l\ptuci [i pl\cinte calde/oferite de o femeie din timpul meu./ Darn-am m`ncat dulcea]\ de topora[i –/oare cum o fi pe limba/ lui Isus?“. S\ nuse `n]eleag\ c\ adev\rul pierdut este ne-ap\rat cel cre[tin. Cel mai adesea acestamascheaz\ t`njirea f\r\ nume dup\ sta-bilitatea lumii morale, de exemplu, saudup\ imposibila `mp\care cu sine a po-etului [i a omului `n genere. Poezia luiNicolae Coande este una tr\it\, dar nuvisceral\, ale c\rei viitoare `ntrup\ri lea[tept\m cu `ncredere.

Anca Mizumschi, Poze cu zim]i, Editura Brumar, 2008

Nicolae Coande, V`nt, tutun [i alcool, Editura Brumar, 2008


Doris Mironescu: „Poezia lui Nicolae Coande este una tr\it\, darnu visceral\, ale c\rei viitoare `ntrup\ri le a[tept\m cu`ncredere“.

13 «

printre r`nduriNICOLAECOANDE

Am aruncat Suplimentul de cultur\ `n aer!

SUPLIMENTULDE CULTUR| SEAUDE LA

`n fiecare vineri,de la 20.00

Cu George Onofrei[i Anca Baraboi


Victor Eskenasy: „Va mai curge mult\ ap\ pe D`mbovi]a p`n\c`nd Filarmonica bucure[tean\ s\ aspire la calitatea [i statutulunei orchestre cum este cea din New York“.

ASPIRA}II» 14

muzic\

Filarmonica bucure[tean\c`nt\ o mi[care de grev\

ROCKIN’ BY MYSELF

Dumitru UNGUREANU

~l vedeam rar pe acest b\rbatpotrivit de statur\, v\r primar almamei, cu ochi alba[tri-verzui, cusc\f`rlia rotund\, buzele obraz-nice, vocea uscat\. Orfan de tat\(mort, din c`te se [tia, la CotulDonului), pornise de mic „s\ sear\neasc\“. Pe la 14 ani fuseseluat la Bra[ov de-o rud\ a noas-tr\, Petre, [i b\gat ucenic la uzina„Steagul ro[u“. Ambi]ios [i sprin-ten la minte, f\cuse [coal\profesional\, [coal\ de mai[tri,liceu, toate la seral. {i at`t. Nu[tiu c`nd s-a c\s\torit, `nainte saudup\ ce-a ocupat un post pem\sura n\zuin]elor sale. Probabilc\ responsabilitatea de tat\ i-astopat dorin]a de-a absolvi ofacultate. Oricum, asta i-a domo-lit r\bufnirile periodice de vio-len]\ distructiv\.

Nu bea frecvent, cum f\ceaumajoritatea b\rba]ilor din sat, pela jum\tatea anilor ’60. E drept,venea rar pe acas\, a[a c\ n-aveamcum s\ fim siguri c\ `n Bra[ov nuse `mbat\ des. Totu[i, eram si-guri, fiindc\ locuiau acolo alte ru-de [i oameni din sat, pleca]i s\-[ifac\ un rost, o via]\ mai bun\, s\c`[tige o pìne mai alb\... Dac\unchiul Stan Pistolaru [i-ar fi f\cutde cap, aflam noi, nici o grij\! Else str\duia doar „s\ ajung\ cine-va“, asta era vorba ce umbla de-spre via]a [i faptele lui. Dar aveao dambla anual\, c`nd era ne`n-surat: `ntr-o zi se `mb\ta crunt [idistrugea totul `n camera undelocuia! Nimic nu r\m`nea `ntreg:nici scaunele, nici masa, nici dula-pul, nici fereastra, nici a[ternutu-rile, nici hainele, nici c\r]ile, niciaparatul de radio, nici magneto-fonul, nici aparatul de fotografiat,nici briciul de ras, nici foarfeca det\iat p\rul, nimic, nimic, nimic!Pe toate le distrugea, le puneapurcoi `n mijlocul camerei, lestropea cu benzin\ sau gaz [i vreas\ le dea foc! O singur\ dat\reu[ise: atunci c`nd v\rul Petre nuajunsese la timp s\-l opreasc\.~ntotdeauna, c`nd `l apucaupandaliile, Stan `l anun]a pecel\lalt c\ „`ncepe“; iar Petre l\satotul [i fugea s\ `mpiedicedezastrul.

C`nd venea prin sat eras\rb\toare pentru noi, pu[taniidornici de distrac]ie. Ne povesteac`te `n lun\ [i-n stele, ne puneamuzic\ rock la magnetofonulTesla, ne ducea la furat pepenidin gr\dinile de peste Neajlov, nepoza continuu (nu [tiu de ce, din

fotografiile acelea s-au p\stratc`teva, nesemnificative), ne d\deade b\ut bere (licoare absolutdispre]uit\, pe atunci, de to]is\tenii), ne cump\ra bricege [ilanterne (pasiunea noastr\scump\, foarte pu]ini aveam banis\ dob`ndim a[a ceva), ne `nv\]ala prostii, cum ziceau mamelenoastre. De fapt, m\ g`ndescacum, Stan ne `nv\]a s\ spunemlucrurilor pe nume [i s\ neasum\m faptele, bune sau rele.P\strez `n memorie o scen\reprezentativ\ pentru ce `nsemnaeduca]ia unor copii, `n deceniul[apte al secolului trecut, [i poatec`ndva voi reu[i s\-i transpun `nvreo proz\ mustul de lucruinterzis. Nu, nu e o chestie ce]ine de eroticul explicit, dar nicide-o revist\ de cultur\ nu-i!...

Fusese poreclit Pistolaru pentruc\ `n copil\rie umbla la brù cuun lemn cioplit `n form\ de pistol[i „tr\gea“ `n toat\ lumea. ~narmat\ a m`nuit astfel de arm\,avea [i-o poz\. M\ `ntreb dac\ aziare vreuna, pe-acolo pe undeeste... A plecat din ]ar\ `n 1990,imediat cum s-a dat liber la pa[a-poarte. Divor]at, fiindc\ so]iarefuzase s\-[i p\r\seasc\ slujba,vatra, neamurile. Am auzit `ntr-untimp c\ ar fi `n Australia, de[iplecase `n Canada. Mi s-a p\rutc\-l z\resc `n sala concertului SexPistols, filmat `n 2007, la BrixtonAcademy. V\ imagina]i emo]iamea... P\cat c\ stop-cadrul nu elimpede.

Nu m-ar mira s\ fi fost chiarPistolaru!


SCRISOARE PENTRU MELOMANI„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor ESKENASY, Praga

SSccrriiuu ccuu oo ddoozz\\ ddee aamm\\rr\\cciiuunnee dduupp\\ cceeaamm cciittiitt aannuunn]]uull ddeesspprree ggrreevvaa jjaappoonneezz\\[[ii aammeenniinn]]aarreeaa ddee ggrreevv\\ rreeaall\\ aa mmuuzziicciiee-nniilloorr FFiillaarrmmoonniicciiii ccaarree,, lluuccrruu iiaarr ddee nnee-ccrreezzuutt,, ddeeppiinnddee ddee uunn mmiinniisstteerr aall CCuull-ttuurriiii ccoonndduuss ddee uunn...... mmuuzziicciiaann.. Nu amtoate datele pentru a judeca situa]ia pa-radoxal\ `n care, evident, s-ar spune c\spre putere [i la putere accede o cate-gorie de oameni politici ce par s\ fie g`-ghila]i la ureche mai mult de maneledec`t de muzica clasic\ [i orchestra carear trebui s\ reprezinte ]ara. ~nclin s\cred [i c\ `n româneasca Danemarc\ e-xist\ ceva putred dac\, `n timp ce pro-fesorilor li se spore[te `ntr-un mod ana-poda salariul, cel al muzicienilor Filar-monicii este redus de o birocra]ie [i unministru al Culturii relativ pu]in sensi-bili la ce se petrece `n jurul lor [i `n lu-me. Potrivit comunicatului de pres\ dats`mb\ta trecut\, conflictul se datoreaz\

„diminu\rii drastice [i nejustificate a sa-lariilor personalului artistic“.

Romania nu este nici pe departesingura ]ar\ afectat\ de dispute salarialece privesc orchestrele simfonice. Dup\1989, conflicte de munc\ asem\n\toareau fost `nregistrate [i `n Cehia [i Ungaria.Chiar la ora acestui conflict românesc,Organiza]ia german\ a orchestrelor achemat la grev\ cei 13.400 de membri,`n principal muzicieni ai orchestrelor mu-nicipale [i de stat. Se estimeaz\ c\ apro-ximativ o sut\ de orchestre simfonice [iale teatrelor lirice ar putea `nceta s\ c`nte.Doar forma]iunile independente, cumeste Filarmonica din Berlin [i cele aleposturilor de radio, cum s`nt forma]iu-nile simfonice bavarez\ sau din nordulGermaniei nu ar fi afectate de mi[careade grev\ pe motive salariale, prilejuit\de re`nnoirea contractului colectiv demunc\.

Alte conflicte de munc\, motivate deplanuri guvernamentale, au afectat `nmai spectacolele de Oper\ de la Paris, `ntimp ce, din octombrie p`n\ `n decem-brie 2007, greve `mpotriva reformei pen-siilor au condus la anularea a 17 repre-zenta]ii la aceea[i oper\, soldat\ cu pier-deri financiare estimate la 3,2 milioanede euro.

Mi[c\rile de grev\ poate cele mai sem-nificative s`nt cele din ultimul deceniu `nStatele Unite. ~n stagiunea 2000-2001 re-fuzul conducerii Orchestrei Filarmonicedin Florida de a negocia m\riri salarialeale instrumenti[tilor a fost la un pas dea duce la dizolvarea forma]iunii simfoni-ce. Atunci, muzicienii semnalau c\ sala-riul mediu s\pt\m`nal al celor 48 de or-chestre principale din Statele Unite seridica la 1.118 dolari, ̀ n compara]ie cu cei847 pe care ì primeau muzicienii dinFlorida.

C`t c`[tig\ muzicienii unei adev\ratemari orchestre, Filarmonica new-yorke-z\, o punea `n eviden]\ bine o mi[caregrevist\ din 1995. La expirarea contrac-tului lor de munc\, instrumenti[tii soli-citau o cre[tere a salariului minim anualgarantat de la 71.760 la 81.120 de do-lari. Salariul minimal devenea cu aceas-t\ ocazie cel mai mare oferit unei orches-tre americane, New York-ul fiind urmatde Boston cu 80.340 de dolari [i deOrchestra Operei Metropolitan careaspira, p`n\ `n 2001, la un salariu de80.964. Cifrele s`nt evident relative,fiindc\ instrumenti[tii negociaz\ indivi-dual salariile, to]i muzicienii Filarmoni-cii din New York c`[tig`nd mai mult de-c`t minimul garantat, iar [efii de pupitreob]in`nd salarii estimate la [ase cifre.

Evident, va mai curge mult\ ap\ peD`mbovi]a p`n\ c`nd Filarmonica bucu-re[tean\ s\ aspire la calitatea [i statutulunei orchestre cum este cea din NewYork. Dar, p\str`nd cu grij\ propor]iile,este un fapt de bun-sim] de a li se asigu-ra muzicienilor bucure[teni, ca [i celordin provincie, un salariu [i un statut so-cial decente `n profesia lor.

M-am uitat cu oarecare curiozitate lasplendidul program al viitorului Festival„Enescu“, pentru a constata, lucru deneg`ndit la alte mari festivaluri, c\orchestra omonim\, cea reprezent`ndRomânia, Filarmonica „GeorgeEnescu“, nu va fi prezent\ dec`t cu unsingur program. Situa]ie poatejustificat\, dac\ stai s\ te g`nde[ti c\Filarmonica nu este o „mareorchestr\“, a[a cum se intituleaz\ seriade concerte `n care a fost programat\.

Dar nici Orchestra Operei din Toulousesau Orchestra Elve]iei Romande nu sepot compara cu ConcertgebouwOrchestra sau cu cea a RadiodifuziuniiBavareze. Ce se petrece la Toulouse sauLausanne este mai pu]in treabanoastr\, dar este greu de crezut c\Filarmonica bucure[tean\ va deveni omare orchestr\ at`ta timp c`t estetratat\ ca o cenu[\reas\, iar printredirijorii ce o antreneaz\ nu se afl\ [iunul invitat de real\ talie mondial\.


Unchiul StanPistolaru


15 «

fast-foodDIN 1982

M\d\lina Cocea: „Emoticonul a ap\rut `n comunicareaelectronic\ `n anul 1982, la ini]iativa unui profesor de laUniversitatea Carnegie Mellon, care a propus ca glumele de peforum s\ fie marcate cu un :-), iar anun]urile serioase cu :-(“.

VOI N-A}I ~NTREBATf\r\ zah\r V| R|SPUNDE

BOBI

OO vveessttee ccaarree aa `̀nnccrruunnttaatt ffrruunn]]iillee pprrooffee-ssoorriilloorr aannuull aacceessttaa aa ffoosstt cc\\ eelleevviiii `̀nncceeppss\\-[[ii pprreessaarree tteemmeellee,, pprrooiieecctteellee [[ii ccoomm-ppuunneerriillee ccuu sseemmnnee ddee ppuunnccttuuaa]]iiee ccaarreennuu ppoott ffii gg\\ssiittee `̀nn nniiccii uunn mmaannuuaall ddeeggrraammaattiicc\\.. Semnele :), :|, :P, ;) [i :S `[ig\sesc mai degrab\ locul `n chat-uri [i`ncerc\ri de a flirta pe Internet, [i ni-cidecum `ntr-o tem\ pentru acas\. Unsondaj realizat de The Pew Internet andAmerican Life Project arat\ totu[i c\25% dintre elevi folosesc emoticoaneledin conversa]iile lor pe Internet [i la [coa-l\, iar p`n\ la 64% refuz\ s\ utilizeze `nmod corect majusculele sau semnele depunctua]ie, ba chiar introduc prescur-t\ri inventate pentru a scrie mai eficientsms-uri pe sub mas\.

Vinovatul principal este emoticonul,ap\rut `n comunicarea electronic\ `nanul 1982, la ini]iativa unui profesor dela Universitatea Carnegie Mellon, care apropus ca glumele de pe forum s\ fiemarcate cu un :), iar anun]urile serioasecu :(. Au `nceput s\ apar\, aproape ime-diat, o serie de alte semne care s\`nlocuiasc\, `n comunicarea electronic\,valoroasele informa]ii pe care ni le-ar fidat gesturile, expresia fe]ei [i chiar

`mbr\c\mintea `n conversa]iile care ar fiavut loc fa]\ `n fa]\. A[a cum semnul ex-clam\rii a fost inventat pentru a expri-ma mirarea sau imperativitatea, emo-ticoanele au ajuns s\ `nlocuiasc\ de-scrierea st\rilor dintre cele mai diverse –de la simpla triste]e :(, p`n\ la >:-(8 *>,care `nseamn\ „dispre] pentru adeptelefeminismului“.

Obamaticoane `ncampania electoral\

~n ultimii ani, emoticoanele ne-au deve-nit indispensabile. Au plecat la plimba-re de pe forumurile lor, au p\[it `n a-

fara ferestrei de messenger, f\c`ndu-[iloc `n email-uri [i pe blog-uri (acolounde au posibilitatea de a intra `nobiceiurile noastre de redactare).Gmail a lansat s\pt\m`na aceastaun `ntreg pachet de emoticoanecare pot fi introduse `ntr-unmesaj de email, unele animate –de la fe]e vesele care ]op\ie a feri-

cire la o fe]i[oar\ de maimu]\ camnemul]umit\. ~n fapt, emoticoanele

au ajuns s\ fie luate at`t de `n serios,`nc`t au devenit o parte a campaniei e-

lectorale americane. Sus]in\torii lui Oba-ma au inventat obamaticoanele, care

mimeaz\ diverse expresii ale chipuluicandidatului la pre[edin]ie [i pot fi folo-site direct pe Windows Live Messenger.

Cei mai interesa]i de efectul emoti-coanelor asupra comunic\rii au fost, bi-ne`n]eles, psihologii care au demonstratc\, `n ciuda ororii litera]ilor care ar pre-fera folosirea cuvintelor pentru expri-marea emo]iilor, aceste simple emoti-coane pot `mbog\]i foarte mult comuni-carea `n mediul electronic: cercet\rilepe diverse grupuri au ar\tat c\ mesajulera mai bine `n]eles dac\ era `nso]it [i deo cheie a interpret\rii, `n lipsa altor ele-mente de comunicare nonverbal\.

~n mod paradoxal, facilitarea comu-nic\rii este tocmai ceea ce li se repro[ea-z\ emoticoanelor: transform`nd totul `nceva facil (ca de exemplu `nlocuirea lui„te iubesc“ cu :x), comunicarea devinesuperficial\ [i nesincer\. ~ntr-o peti]iepentru interzicerea emoticoanelor, uninternaut revoltat men]ioneaz\ c\, „dac\o glum\ nu este suficient de amuzant\s\ fie `n]eleas\ f\r\ :), mai bine nu oscrie“. Iar cel mai mare repro[ e faptulc\ emoticoanele descurajeaz\ cuvintele.{i ar trebui precizat undeva c\ a invitaoamenii s\-]i circule doar pe partea ca-rosabil\ a sufletului [i a spune c\ e[ti >:pnu e chiar acela[i lucru.

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 3, CP 266,

tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax: 0232/

214111

Colegiul editorial: Emilia Chiscop,

Florin L\z\rescu,

Lucian Dan Teodorovici (senior editor)

Redactor-[[ef: George Onofrei

Redactor-[[ef adjunct: Anca Baraboi

Secretar general de redac]ie: Florin Iorga

Rubrici permanente:

Adriana Babe]i, Bobi [i Bobo (F\r\ zah\r), Emil

Brumaru, Ruxandra Cesereanu, Emilia Chiscop,

M\d\lina Cocea, Daniel Cristea-Enache, Radu

Pavel Gheo, Casiana Ioni]\, Florin L\z\rescu,

Diana Soare, Lucian Dan Teodorovici,

Luiza Vasiliu, Constantin Vic\.

Carte: Doris Mironescu, C. Rogozanu,

Bogdan-Alexandru St\nescu.

Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru Ungureanu.

Film: Iulia Blaga. Teatru: Mihaela Michailov.

Arte vizuale: Matei Bejenaru, Marius Babias.

Caricatur\: Lucian Amarii (Jup).

Grafic\: Ion Barbu. TV: Alex Savitescu.

Edi]ia de Ia[i: Diana Soare

Edi]ia Na]ional\: Elena Vl\d\reanu, R. Chiru]\,

Veronica D. Niculescu.

Publicitate: Oana Asaftei, tel. 0232/ 252294

Distribu]ie / Abonamente: Mihai Sârbu, tel.

0232/ 271333. Media Distribution S.R.L., tel.

0232/ 216112

„Suplimentul de cultur\“ este `nscris `n Cata-

logul presei interne la pozi]ia 2378. Pentru abo-

namente v\ pute]i adresa oric\rei Agen]ii

Rodipet din ]ar\ sau oric\rui oficiu po[tal.

Cititorii din str\in\tate se pot abona la adresa:

[email protected].

Tarife de abonament: 18 lei (180.000) pentru

3 luni; 36 lei (360.000) pentru 6 luni; 69 lei

(690.000) pentru 12 luni

Tipar: Print Multicolor

Responsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului ì apar]ine autorului » „Suplimentul decultur\“ utilizeaz\ fluxurile de [tiri NewsIn » Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\

Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“.

Proiect realizat de Editura Polirom `n colaborare cu

„Ziarul de Ia[i“. Se distribuie gratuit `mpreun\

cu „Ziarul de Ia[i“.

La 26 de ani, emoticonul:) este un t`n\r aflat `nc\utarea sensuluiexisten]ei. {i-ar dori, dac\se poate, un statut aparte`n cadrul studiuluisemioticii, credibilitateaextins\ din lumea chat-ului `n cea foarte serioas\a business-ului [i medii c`tmai diverse demanifestare. Deocamdat\,se mul]ume[te s\`nlocuiasc\ metodele maicreative de a spune cevaamuzant sau de a dr\g\lipe cineva din taste, f\r\s\-i zici efectiv nimic.


COOLTURISME

M\d\lina COCEA

Emoticoanele care`nlocuiesc emo]iile

Cre[teri salarialediferen]iateEste o nou\ mod\ la bugetariiromâni, aceea de a cere bani maimul]i pentru aceea[i munc\, dinconsiderentul c\ ar fi undevaascunse ni[te sute de miliarde dinbugetul statului, numai bune detocat m\runt [i zv`rlit prin cauflande[i carfururi. Primul ministru a bìguitceva despre infla]ie, dar asta nuintereseaz\ pe nimeni, cui ì trebuieasemenea baliverne? Vrem bani maimul]i, iar carnea s\ coste la fel. {iuite a[a auzi c\ sindicatele din`nv\]\m`nt, s\n\tate [i chiar preo]iivor cinj’ de procente imediat,amenin]`nd, dup\ caz, cu`nghe]area anului [colar, l\sareapacien]ilor cu ma]ele scoase pemasa de opera]ie sau scrierea petoac\ a lui T\riceanu, cu toat\ listalui de neamuri.

Sincer s\ fiu, parc\ nu mi-ar picabine ca fiu’miu, deja repetent dedou\ ori, s\ mai repete o dat\ clasaa treia din cauza dirigintelui intrat `ngreva foamei, mai degrab\ a[ zices\ i se dea majorarea de leaf\. Pe dealt\ parte, el c`[tig\ la negru dinmedita]ii la matematic\ o c\ciul\ deparale, a[a c\ se descurc\ destul debine [i a[a, numai s\ nu `l caute `ncur vreun organ fiscal. Consider prinurmare c\ salariile profesorilor artrebui m\rite numai pentru cei care`[i pot demonstra incompeten]a,

lipsa de preg\tire [i la care nu arveni nimeni la medita]ii (alcoolici,suplinitori cu nota doi la titularizare,curve amante ale directorilor de[coli sau copii retarda]i ai unorprofesori emeri]i, ajun[i [i eiprofesori ca s\ nu se piard\ ciolanuldin familie).

Aceea[i problem\ [i la doctori.{tim, ei primesc cadouri `n bani [i`[i fac case cu piscine, deci omajorare de leaf\ prin efort bugetarnu s-ar justifica `n primul r`ndmoral. Dar exist\ [i mediciplafona]i, c\rora nu le-ar reu[i oopera]ie nici dac\-i ba]i, precum [irenumi]ii reziden]i care nu au partede plic. A[adar, propun ca salariul `nsistemul sanitar s\ creasc\ pentrureziden]i [i pentru medicii care potdovedi cel pu]in trei decese dinculp\ medical\ [i la care nu te-aiduce nici m\car s\-]i stoarc\ un co[de pe buc\.

Umbl\ prin popor [i zicala c\popa ia [i de pe viu, [i de pe mort.C\ nu deschide gura p`n\ nu-i daicinci sute, prin urmare ar fi oneru[inare s\ cear\ [i salariu m\rit.Ce ne facem `ns\ cu popii f\r\ vocesau cu cei b`lbì]i, pe care nimeninu-i cheam\ la `nmorm`nt\ri saubotezuri fiindc\ nu fac [ou. Oare nuar trebui f\cut\ o selec]ie [i `n acestsegment de activitate?

Luiza Vasiliu: „~n China, Internetul e un Intranet, o re]ea`nchis\, controlat\ [i verificat\ de cyber-poli]i[ti (`ntre 40.000 [i80.000) care primesc indica]ii direct de la departamentul depropagand\“.

INTRANET {I CYBER-POLI}I{TI

» 16

fast-food


EN}ICLOPEDIAENCARTA

Luiza VASILIU

Hu JiaAnul acesta, premiul Sakharov „forFreedom of Thought“ (Libertatea G`n-dirii?) a fost acordat de c\tre Parla-mentul European lui Hu Jia, un mili-tant chinez pentru drepturile omului,condamnat la 3 ani [i jum\tate de `n-chisoare. Vina lui Hu Jia e una comu-n\ `n China de azi – pe 5 decembrie,el a intervenit `n direct, prin webcam,`ntr-o conferin]\ de pres\ organizat\la Paris de Reporters sans frontières,cu ocazia acord\rii premiilor pentrulibertatea presei. Hu Jia se afla la Bei-jing, `n domiciliu for]at, [i le povesteafrancezilor, folosind Skype-ul, ce se `n-t`mpl\ dincolo de ceea ce le arat\ pro-paganda. C`teva zile mai t`rziu, vreo 20de poli]i[ti dau buzna `n casa `n carelocuia Hu Jia `mpreun\ cu familia lui.Primul lucru pe care-l fac e s\ taie cablulde Internet [i cel de telefon. {i-apoi `liau pe b\rbat cu ei (mandatul de ares-tare con]inea expresia „subminareaputerii Statului“). Militantul e [i acum`n `nchisoare, de[i presimt c\ va fi eli-berat `nainte de termen, de ochii Ves-tului (cu c`teva zile `nainte de anun]a-rea premiului Sakharov, Song Zhe,ambasadorul Chinei pe l`ng\ UE, i-atrimis lui Pöttering o scrisoare `n care`l avertiza c\ „dac\ Parlamentul Euro-pean ì va decerna acest premiu luiHu Jia, poporul chinez va fi `n modinevitabil jignit, iar rela]iile dintre Chi-na [i UE vor fi `n mod grav afectate“).T`n\rul chinez care-a intrat `n En]iclo-pedia noastr\ e blogger [i, la fel caal]i compatrio]i, folose[te Internetulpentru a trage semnale de alarm\asupra scandalului infest\rii cu HIV `nHenan, a absen]ei statului de dreptsau a amintirii refuzate a masacruluidin Tienanmen. ~n China, Internetul eun Intranet, o re]ea `nchis\, controla-t\ [i verificat\ de cyber-poli]i[ti (`ntre40.000 [i 80.000) care primesc indi-ca]ii direct de la departamentul depropagand\. Totu[i, dac\ se `nt`mpl\ceva `n nordul ]\rii [i cineva public\informa]ia pe un blog, e suficient\ ojum\tate de or\ ca s\ afle toat\ ]ara[i, mai departe, restul lumii. E adev\-rat c\ bloggerii care `ntind coardaprea tare sf`r[esc `n `nchisoare, dar In-ternetul le permite chinezilor, pentruprima dat\, s\-[i formeze o con[tiin]\civic\. Astfel, opinia public\ manifes-tat\ printr-o list\ de semn\turi onlinepoate influen]a uneori, printr-o `nt`m-plare fericit\, deciziile administra]ieilocale. M\ `ntreb ce s-ar fi `nt`mplatdac\ am fi avut [i noi Internet prinanii ‘80. S-ar fi schimbat ceva sau amfi continuat s\ st\m cu nasul `n c\r]ilede pe gutenberg.org?

Era odat\ un rege. ~n tine-re]e nu-[i prea vedea de`mp\r\]ia lui. Be]ii, femei,o ]inea tot `ntr-o petrece-re. ~[i ostenea oamenii de-iomora. S-au sup\rat supu-[ii pe el [i l-au p`r`t Dum-nezeilor lor. A[a-s \ia, credc\ exist\ mai mul]i Dum-nezei... {i de unde se a[-teptau s\-[i fi r\cit gura depoman\, uite c\ [i st\p`niicerului ajunseser\ cu r\b-d\rile la cap\t pentru bles-tem\]iile regelui. Cum s\-llini[teasc\?

Au scuipat ei spre p\-m`nt [i-odat\ a ie[it din ]\-r`n\, ca ierburile, un uria[s\lbatic. Bl`nd cu fiarele,dar fioros cu oamenii. Ofemeie l-a p\c\lit pe regecu farmecele ei [i l-a adus`n preajma s\lb\ticiunii.

S-au `nc\ierat. Regele l-a`nvins pe uria[, dar at`t detare i-a pl\cut de vitejialui, c\ i-a cru]at via]a [i,mai mult, l-a f\cut tova-r\[ul s\u. Planul Dumne-zeilor n-a mers. S\tul depetreceri, cu un prieten f\-los al\turi, regele a luat-orazna prin lume [i s-a apu-cat de fapte nemaipomeni-te. O alt\ patim\ pusesest\p`nire pe el. Fiecare n\z-dr\v\nie reu[it\ `mpreun\cu uria[ul ì `ndemna s\fac\ una [i mai mare. P`n\au nimerit `ntr-o zi `n p\du-rea Dumnezeilor, au ucispaznicul [i au t\iat [i co-pacul cel mai drag st\p`ni-lor din ceruri. Iar c`nd re-gele a mai avut [i necuviin-]a de a refuza s-o ia `nc\s\torie pe fiica unui

Dumnezeu, au hot\r`t cuto]ii c\ nu se mai poate. {in\scocesc Dumnezeii o fia-r\ care s\-i r\pun\ pe-am`ndoi.

}i-ai g\sit cine s\ fie r\-pus. Fiara, un fel de taur,s-a n\pustit asupra p\m`n-tului cu o putere nebuneas-c\. A c\lcat `n picioare sutede oameni, dar pe cei doin-a dovedit s\-i ucid\. Uri-a[ul a prins fiara de coad\,iar regele i-a `nfipt sabia `nceaf\, apoi, `mb\tat de tru-fie, a smuls o bucat\ dinvictim\ [i le-a aruncat-oDumnezeilor `n fa]\. Darcu Dumnezeii nu te joci.Dac\ i-ai sup\rat, \la e[ti.L-au pedepsit pe rege cumnu se putea mai r\u: i-au`mboln\vit prietenul uria[,i-au supt puterile p`n\ au

f\cut din el o umbr\. Amurit uria[ul de parc\ n-arfi fost. {i-atunci s\ vezisf`r[eal\ pe bietul rege. S\piar\ de m`hnire, nu alta.Odat\ ce a v\zut cum s-astins uria[ul sub ochii s\i,regele a `n]eles c\ ì urmea-z\ [i lui r`ndul. Mai `ntì s-ajelit, [i-a pl`ns prietenul cucare v`na lei, dar mai apoiiar a r\bufnit `n el trufia.~ns\ acum nu mai dorea s\se lupte cu oamenii sau cuf\pturile z\mislite de Dum-nezei, ci cu moartea. {i-apus el `n g`nd s\ nu maimoar\ niciodat\. Dar cums\ fac\? S-a hot\r`t s\mearg\ p`n\ la un Dum-nezeu mai b\tr`n. Nu-]i

mai spun prin c`te trecep`n\ ajunge la el. {i dreptr\splat\ pentru s`rguin]asa, b\tr`nul Dumnezeu [i-ab\tut joc de el. „Vrei s\ fiinemuritor?!“, l-a `ntrebatel. „Fac orice s\ fiu nemu-ritor“, i-a r\spuns regele.Atunci `ncearc\ s\ nu teculci [ase zile [i [ase nop]i!Cum naiba s\ nu dormi, c\doar e[ti om? P`n\ laurm\, somnul te `nvinge.L-a dobor`t [i pe prietenulmeu uria[ul. At`t a a[teptatb\tr`nul Dumnezeu ca s\r`d\: „Iat\-l pe omul celtare care caut\ nemurirea.Somnul, ca un v`nt puter-nic, a n\v\lit asupra lui!“...

M\-n]elegi?!

Epopeea lui Ghilgame[ repovestit\

Iulia Blaga

AAmm rreessiimm]]iitt aacceesstt „„aassppeecctt““ cc`̀nndd aamm vv\\-zzuutt llaa MMuuzzeeuull NNaa]]iioonnaall ddee AArrtt\\ CCoonntteemm-ppoorraann\\ eexxppoozzii]]iiaa ddee ppiiccttuurr\\ [[ii ddeesseenn aalluuii RRoommaann TToolliiccii,, CCeell mmaaii pprroobbaabbiill mm`̀ii-nnee.. Voi `ncerca s\ scriu c`t mai clar,de[i `mi lipse[te limbajul de specialita-te, [i voi `ncerca s\ definesc, cum arveni, gustul prin miros.

Unul dintre motivele pentru caream r\mas mut\ c`nd am intrat `n s\lilede la MNAC este c\ mie tablourile dinseria Park mi se par intens poetice. Hi-perrealismul practicat de Roman Tolici,care picteaz\ dup\ fotografii, deschide[i purific\ realitatea `ntr-o a[a m\sur\`nc`t ai impresia c\ redarea la a douam`n\ s-a scuturat pe drum de praful

cotidianului, subiectul ajung`nd `n fa]anoastr\ `n stare pur\. Iar subiectul eaparent banal: o falez\ acoperit\ pe treisferturi de cer, ni[te sc\ri interminabilde late [i de `nalte, un col] de strad\ `n-tr-o noapte cu cea]\, un spa]iu de joac\pentru copii, foarte colorat, iar pe fun-dal ni[te blocuri `nalte [i gri, un parcprin care trec ni[te miri sau unde se joa-c\ ni[te copii, cu lumina explodat\ `njur. Fiecare fragment de realitate atingepe p`nz\ un mare grad de densitate. Bu-c\]ile de realitate par s\ ascund\ secrete[i mai mult deschid dec`t comprim\spa]iul.

Realitatea cotidian\ nu se prezint\`n ochii no[tri, gr\bi]i [i apatici, `n cla-ritatea ei (frumuse]e fulger\toare, comicsuprarealist, triste]e f\r\ nume – sau

toate la un loc). Nu avem timp, nu avemchef, am fost antrena]i c\ arta e `n c\r]i,expozi]ii, cinematografe, pe c`nd `n via-]a de zi cu zi mergem la „servici“, st\m`n trafic, alerg\m [i ne enerv\m. Expo-zi]ia pe care am v\zut-o arat\ c\ mo-mentele de frumuse]e, uneori de durataunui clipit din gene, exist\ tot timpul [ipeste tot, [i e vina noastr\ c\ nu le per-cepem. Dac\ e s\ asem\n cu stilul unuicineast anume ceea ce am spus maimult, nu [tiu, mi-a[ aduce aminte re-pede de Eric Rohmer (TVR Cultural a`nceput s\-i difuzeze filmele!). {i la el,cotidianul e cel mai bun revelator al mi-cilor miracole.

Referin]e clare la cinema

Expozi]ia Cel mai probabil mìne con-]ine [i referin]e clare la cinema – seriaAction, care cuprinde seturi de dou\sau mai multe p`nze `n care senza]ia demi[care e dat\ de mici modific\ri alecompozi]iei. Este vorba de diferen]e desecunde `ntre cele dou\ „cadre“. De pil-d\, lucrarea Un foc, unde personajul mas-

culin parcurge exact at`ta timp c`t s\trag\ din ]igar\ [i s\ expire fumul. Sauca ̀ n cazul feti]ei care sare [otronul, „ca-drele“ descompun`ndu-i mi[c\rile.

~n caietul expozi]iei, „Anex\“, RomanTolici ì spune Oanei T\nase (curatorulexpozi]iei deschise p`n\ pe 30 noiem-brie) c\ atrac]ia sa pentru film vine dela tat\l s\u, care a fost proiec]ionist.Ceea ce explic\ multe – mai ales fasci-na]ia pentru capacitatea cinematogra-fului de a crea timp, spre deosebire depictur\, care-l ]intuie[te, [i nevoia de amedia cele dou\ arte.

{i pentru c\ tot se potrive[te cu cespuneam mai sus referitor la momen-tele de frumuse]e (sintagma ì apar]ine,de altfel, lui D.I. Suchianu [i se refereala filme), o s\ `nchei cu una dintre celemai frumoase surprize din ultimii ani.C`nd m-am urcat `n troleibuz ca s\ m\duc la MNAC, c`nta Nina Simone, [i amascultat Nina Simone vreme de patrusta]ii. (Cum s-ar putea face o pictur\ dinacest miracol al cotidianului `ntr-un mij-loc de transport asociat cu sudoarea,nervii [i `nghesuiala?) Am scris un textpentru hotnews.ro. Unul dintre ceicare au comentat a continuat povesteacu o alt\ `nt`mplare [i mai frumoas\: `ndrum spre serviciu, `n traficul lent [i`nghesuit al dimine]ii, un [ofer a v\zutpe strad\ un porumbel r\nit. Un [ofers-a dat jos din ma[in\, a luat porum-belul de pe drum [i l-a pus pe trotuar.

TRIMISUL NOSTRU SPECIAL

Florin L|Z|RESCU

Lucrurile miciArtele pleac\, toate, de la o r\d\cin\ comun\. (~nvia]a de zi cu zi, un gust ne evoc\ adesea un miros,sau invers.) M\ g`ndesc c\ foarte de mult, toateartele erau acela[i lucru, la fel cum s`nt [i acum, `nabstract – doar modalit\]ile de expresie difer\.

Lucrare de Roman Tolici din expozi]ia Cel mai probabil mìne

rac e [i din pricina româniei“ - suplimentul de culturăseriozitatea de care are parte tratarea...

Documents