Anul VI, Numărul 64, IUNIE 2012

R O M A N I A N - A M E R I C A N I N D E P E N D E N T N E W S P A P E R

TEMELE CENTRALE ŞI CONCLUZIILE SUMMITULUI NATO DE LA CHICAGO

Întâlnirea celor 28 de şefi de state şi guverne de la Chicago din 20 -21 mai a avut trei obiective majore: asigurarea capabilităţii Alianţei de a-şi apăra populaţiile şi teritoriul pe termen lung; angajamentele NATO în Afghanistan pentru perioada de tranziţie (până în 2014) şi după re-tragerea trupelor ISAF; şi întărirea reţelei de parteneri în lume.

Printre concluziile summitului s-a remarcat necesitatea implicării Alianţei şi în alte domenii decât cele militare tradiţionale. Într-o perioadă de maximă austeritate în Europa şi de reduceri bugetare în SUA, obi-ectivele Alianţei pot fi atinse doar cu contribuţia financiară a tuturor aliaţilor şi prin implementarea nou-lui concept „smart defense”.

În prima zi a summitului s-a discu-tat despre scutul antirachetă din Eu-ropa; situaţia financiară a Alianţei şi despre finanţarea forţelor militare af-gane. În conferinţa de presă susţinută la sfârşitul zilei, preşedintele Traian Băsescu a explicat beneficiile con-ceptului smart defense, a prezentat rezultatele discuţiilor din Consiliu, propunerile şi contribuţia României la atingerea obiectivelor NATO.

Situaţia curentă a sistemul anti-rachetă din Europa

În toamna anului 2011, Turcia anunţa găzduirea unui radar, iar Ro-mania şi SUA au convenit pentru in-slatarea interceptorilor SM 3 la baza de la Deveselu. Un acord similar a fost semnat şi cu Polonia. Olanda a anunţat intenţia de a moderniza patru fregate de apărare antiaeriană, echipandu-le cu radare antirachetă de detectare de la distanţă, cuplate la baza de date a scutului, iar SUA şi Spania au semnat un acord pentru ca baza navală de la Rota să găzduiască şi să ofere mentenanţă pentru patru nave Aegis din Mediterană.

US Missile Defense Agency

(MDA) a stabilit bugetul pen-tru European Phased Adaptive Ap-proach Missile Defense System, care se regăseşte într-un document al agenţiei din data de 13 februarie 2012. Planul include introducerea scutului anti-rachetă format din baterii terestre (versiuni ale sistemu-lui naval de bază Aegis) atât în Po-lonia cât şi în România. Scutul din România va fi completat de prezenţa permanentă a unui distrugător Ae-gis al Marinei americane în Marea Neagră. Scutul din România va fi operaţional în 2015, iar cel din Polo-nia în 2018. Ambele sunt program-ate pentru a fi modernizate în 2020 cu rachete mai avansate.

Faza I a sistemului, care urmează să fie finalizată în acest an, prevede implementarea unui distrugător Ae-gis în Europa, precum şi activarea unui centru de comandă şi control la Ramstein, Germania şi un sistem de supraveghere radar în Turcia, care este deja operaţional. MDA descrie, de asemenea, costurile de implemen-tare ale sistemului de apărare de mare Altitudine (THAAD), un sistem aer-ian care poate fi utilizat oriunde şi care operează cu radare de tipul celui instalat deja în Turcia. Ray Mabus, secretarul US Navy a anunţat, în data de 16 februarie 2012, numele celor patru distrugatoare americane care vor pleca în misiune permanentă la baza Rota din Spania. Misiunea lor principală va fi să completeze siste-mul de apărare antirachetă din Eu-ropa. Primele două nave vor ajunge la post în 2014, iar următoarele două în 2015. Secretarul Apărării, Leon Panetta a anunţat pentru prima dată prezenţa celor patru nave în Europa în octombrie anul trecut şi a preci-zat la momentul respectiv că ele vor fi disponibile, de asemenea, pentru a sprijini US Central Command şi US Africom, dacă va fi necesar.

Deşi, din punct de vedere tehnic, nu este parte a sistemului NATO, MDA anunţase, de asemenea, o cooperare strânsă cu Israelul, care includea testarea scutului din Româ-nia prin interceptarea rachetelor cu

rază scurtă de acţiune din sistemul de apărare David Sling. Deoarece Israelul nu a participat la summitul NATO de la Chicago, disponibili-tatea a rămas la faza de propunere.

Declararea capabilităţii interi-mare operaţionale a scutului anti-rachetă din EuropaLa Chicago Aliaţii au anunţat activa-rea primei faze a scutului anti-rachetă din Europa, în ciuda opoziţiei Rus-iei. "În ciuda problemelor financiare, nu s-au redus ba -nii acestui proiect", atragea atenţia unul dintre oficialii NATO, "semn că angajamentul este clar, sistemul va fi instalat, indiferent de ce crede şi spune Rusia".Com-ponentele sistemului din Turcia, România şi Polonia sunt elementele pe baza cărora s-a declarat la Chicago capacitatea interimară operaţională a scutului anti-racheta al NATO. În cadrul summitului s-a redactat şi aprobat un document doctrinar în care scutul anti-rachetă din Europa a fost inclus în mixul de capabilităţi al cadrului defensiv al NATO, alături de forţele convenţionale şi cele nu-cleare.

România va continua să dez-volte sistemul în parteneriat cu Statele Unite. După ce sistemul va fi operaţional şi în masura în care graficele de implementare se vor respecta, sistemul Româno- Turco- American şi ulterior cel polonez, vor fi transferate către NATO. Ime-diat ce sistemul din România va fi operaţional, în 2015, ambele părţi (SUA şi România) au intenţia să integreze acest sistem în sistemul NATO.

Principalele declaraţii ale preşedintelui Traian Băsescu în Con-siliul Nord Atlantic

„România va fi deplin şi perma-nent protejată numai după intrarea în funcţiune a componentelor siste-mului care se amplasează pe terito-riul României. Până atunci suntem pe o geometrie variabilă a sistemelor de protecţie, dar nu va exista nicio clipă în care măcar sudul României să nu fie protejat. În ceea ce priveşte

poziţia faţă de Rusia am prezentat şi în Consiliu – România susţine o transparenţă totală a informaţiilor, în raport cu Federaţia Rusă pt. a creea condiţia de încredere. În acelaşi timp România respinge orice soluţie prin care un terţ, din afara NATO ar putea să ridice probleme de le-gitimitate sau să pună condiţii legate de dreptul nostru de a implementa acest sistem de protejare a cetăţenilor noştri şi a teritoriului României, într-o lume care adesea are accente de nesiguranţă”, a spus preşedintele Traian Băsescu în şedinţa Consiliului Nord Atlantic din prima zi a summ-itului de la Chicago.

Ulterior, la conferinţa de presă de la sfârşitul primei zile a summ-itului, preşedintele Traian Băsescu a declarat: „Punctul de vedere al României este că trebuie făcut pub-lic acest document, cu toata geo-grafia lui. Vom vedea dacă aşa va fi sau nu, dar vă pot spune că în unele perioade, măcar parţial, teritoriul României în momentul de faţă este protejat de lovituri ale unor rachete balistice. În opinia mea, dincolo de a fi o decizie tehnică, această decizie este una politică, şi vine să garan-teze cetăţenilor din statele membre NATO, în primul rând că ne du-cem la îndeplinire obiectivele. Un asemenea obiectiv a fost adoptat la summitul trecut, cel de la Lisabona, dupa care statele promotoare ale sistemului au intrat deja în acţiune şi astăzi suntem în măsură, sau am fost în măsură, să declarăm o capacitate interimară a sistemului de apărare anti-rachetă.”

Scutul anti-rachetă „este în primul rând un mijloc de protejare al obiectivelor strategice, dar şi al comunităţilor de pe teritoriul sta-telor membre NATO. Atunci când programul va fi integral implementat nu va mai putea fi pus sub semnul întrebării lovirea unei centrale nucle-are, spre exemplu sau lovirea unei comunităţi cu rachete balistice pe teritoriul NATO. Aceasta masură nu este doar una tehnică şi politică, dar are şi avantaje: industria de vârf din

Europa va lucra pentru extinderea sistemului. De asemenea, se vor face transferuri de tehnologie către statele care au nevoie şi în acelaşi timp, tre-buie să spunem că sistemul crează o nouă generaţie de specialişti, fie că vorbim de informaticieni sau despre specialişti pentru înaltă tehnologie în domeniul rachetelor.

Aş face precizarea încă odată că sistemul este un sistem defensiv, nu este îndreptat împotriva nimănui, este dezvoltat doar pentru a da se-curitate cetăţenilor din statele mem-bre ale alianţei” a declarat Traian Băsescu.

Conceptul Smart DefensePreşedintele Traian Băsescu a facut următoarele precizări, referitoare la conceptul smart defense, adoptat ca un concept de luptă în interi-orul NATO în cadrul summitului de la Chicago, din iniţiativa secre-tarului general al NATO, domnul Rasmunsen:„ Este un sistem care răspunde, cel puţin în momen-tul de faţă, realităţilor economice al statelor membre. El face ca mai multe state împreună să poată uti-liza aceleaşi facilităţi. Şi am să vă dau câteva exemple: spre exem-plu mentenanţaavioanelor de luptă, atunci când ele sunt de acelaşi tip, se poate face pe o singură structură logistică, indiferent dacă este în România, Croaţia sau Polonia. Sau pregatirea pentru folosirea echipa-mentele pe care le folosim acum în Afganistan... Se poate face pregat-irea militarilor pe acceste maşini de luptă de către SUA, România sau oricare alt stat care le are în dotare, astfel încât să nu fie necesar ca fiec-are dintre ele să cheltuiască pentru pregatirea şi întreţinerea maşinilor. Avem în România un centru în care pregătim personal uman pen-tru culegere de informaţii în teritorii ostile. La centrul de la Oradea noi pregătim şi militari români şi turci şi francezi şi de orice altă naţionalitate, care solicită acest tip...

BY: SIMONA BOTEZANFOTO: RAMONA JIREBIE

CONTINUARE IN PAGINA 2 >

SPECIAL EDITION IUNIE 2012 MIORIŢA USA 2

... de pregătire. Sau pregătirea piloţilor de elicoptere şi avioane – de ce să o facem fiecare cu simulatoarele noastre, să pregatim fieacare instruc-torii noştri, când putem folosi cu toţii centrele de pregătire deja exis-tente. Deci altfel spus, smart defense din punct de vedere al conceptului lansat, este utilizarea împreună a resurselor pentru a raspunde unui comandament al timpurilor noastre, şi folosirea mai eficientă a resurselor financiare limitate. Un lucru extrem de important - în momentul de faţă, există două concepte asemănătoare pentru NATO, cel care s-a lansat astăzi - smart defense, iar altul în in teriorul UE, conceptul pulling and sharing, care se referă tot la antrena-mente comune şi compatibilizarea echipamentelor folosite de militarii din Uniunea Europeană. Am pro-pus ca aceste două concepte să fie interconectate pentru a creşte nive-lul capabilităţilor la nivelul NATO. Este, cred eu, extrem de important pentru noi ca lideri ai statelor mem-bre NATO, să dăm un semnal, pe de

o parte populaţiei... că suntem în continuare preocupaţi de soluţii in-teligente pen tru a nu dimina nive-lul de siguranţă al cetăţenilor noştri, iar pe de altă parte încrederea arma-telor din ţările noastre că deşi tre-cem printr-o criză economică, vom rămâne în continuare eficienţi şi-i vom ajuta să-şi poată îndeplini misi-unea.”

Un alt element extrem de im-portant, care a fost subliniat de preşedintele Băsescu, a fost legat de crearea celui de-al treilea pi-lon al Alianţei, pe lângă armatele convenţionale şi pilonul de descura-jare a atacurilor nucleare. Cel de-al treilea pilon, implementat la Chi-cago este cel de apărare anti-rachetă. Pe aceasta temă, preşedintele Băsescu a făcut o precizare în Consiliu - cei doi piloni tradiţionali (descurajarea nucleară şi forţele convenţionale) nu-vor fi afectaţi dimensional şi nu se va transfera nimic din responsabilităţile lor pe cel de-al treilea pilon de apărare anti-rachetă. Cel de-al treilea pilon este complementar cu cei doi existenţi şi tradiţionali, iar sistemul anti-rachetă vine să consolideze nive-lul de securitate al cetăţenilor statelor

membre NATO.

Transferul de tehnologie, securi-tatea energetică şi cibernetică

O altă remarcă a preşedintelui Băsescu a fost legată de transferul de tehnologie în afara statelor membre.

România a cerut ca acest tip de transfer să se facă doar cu ştiinţa aliaţilor, controlat şi cu condiţia ca aliaţii să nu fie periclitaţi.

În ceea ce priveşte raspunsul la noi ameninţări, Alianţa se confruntă cu două categorii de ameninţări – una legată de mediul de securitate şi alta legată de mediul economic. Poziţia exprimată de România, a fost că Alianţa îşi poate menţine credi-bilitatea doar dacă este capabilă să raspundă adecvat ambelor faţete, atât cele legate de securitate cât şi provocărilor economice. De aseme nea, România consideră necesară asumarea unui rol mai mare al NATO în plan politic şi operaţional, în domeniile securităţii energetice, pentru combaterea terorismului şi prevenirea atacurilor cibernetice. Alianţa a fost întotdeauna practică şi pragmatică în lupta împotiva ter-orismului, dar în privinţa securităţii

energetice şi cibernetice a rămas până acum doar la nivelul declaraţiilor politice.

Romania consideră că este necesară creşterea capacităţii NATO de a identifica zonele de vulnera-bilitate în domeniul securităţii en-ergetice şi cibernetice, pentru infra-structurile de transport gaze, petrol şi energie eletrică sau pentru securi tatea centralelor nucleare.

Preşedintele Traian Băsescu a amintit în Consiliul Alianţei Nord Atlantice situaţii de atacurile ciber-netice petrecute în ultimele 12 luni şi îndreptate asupra unor bănci saucen-trale nucleare şi a cerut Alianţei să se alăture eforturilor individuale ale statelor membre pentru combaterea terorismului cibernetic.

Participarea firmelor româneşti la implementarea scutului anti-rachetă

Întrebat dacă declararea scutului româno-american ca şi capabilitate NATO presupune costuri supli-mentare pentru România şi dacă firmele româneşti vor participa la lucrările de instalare ale sistemului de la Deveselu, preşedintele Traian Băsescu a răspuns: „Deocamdată nu avem montată în ţară nicio rachetă şi

nicio rampă de lansare [...] În luna iulie veţi vedea armata americană făcând oferte publice şi explicând mecanismul, în două sesiuni de pregătire a agenţilor economici, una la Bucureşti şi cealaltă la Călăraşi. Firmele româneşti vor putea partici-pa la licitaţii, nu le exclude nimeni. Să speram că vor avea oferte bune şi vor câştiga, pentru că vor începe multe lucrări, va începe construcţia bazei, iar logistica la construirea unei ase-menea baze şi exploatarea ei necesită mulţi contractori şi lucrări de amp-loare. Deci da, firmele româneşti vor avea acces şi vor avea prioritate fiind acasă; rămâne să dea şi cele mai bune oferte!”a spus Traian Băsescu.

În cea de a doua zi a summ-itului preşedintele Traian Băsescu a susţinut o conferinţă de presă în care a prezentat rezultatele finale ale discuţiilor; rezultatele referitoare la situaţia din Afganistan, angajamen-tele NATO în Afghanistan, înainte şi după anul 2014, când misiunea forţelor ISAF va fi încheiată. Înreg-istrarea audio a conferinţei de presă este disponibilă pe pagina web a ziarului Mioriţa USA www.ziarul-miorita.com

TEMELE CENTRALE ŞI CONCLUZIILE SUMMITULUI NATO DE LA CHICAGO

CONTINUARE DIN PRIMA PAGINA >

CHICAGO-ALL SECURED. FOTO: GABRIEL JIREBIE

TRUPELE DIN AFGANISTAN. FOTO: SIMONA BOTEzAN

MIORIŢA USA IUNIE 2012 SPECIAL EDITION3

MĂSURILE ORGANIZATORICE ŞI SOSIREA DELEGAŢIEI ROMÂNIEI LA SUMMITGABRIEL JIREBIE ŞI MARIAN PETRUŢA

După pierderea organizării Jocu-rilor Olimpice, din 2016, Chicago a intrat într un con de umbră în ceea ce privea găzduire unor eve-nimente de interes naţional sau internaţional. Însă, după trei ani de la acea „înfrângere”, iată că situaţia a fost reglementată şi oraşul a rein-trat în atenţia lumii prin organizarea summit-ului NATO – 2012. Deşi iniţial se dorise organizarea paralelă a întâlnirii Nord-Atlantice cu cea G8, se pare că „axa” democrată Washing-ton-Chicago a realizat pericolele la care se expune oraşul şi a renunţat la găzduirea celei din urmă. O mişcare inspirată, putem spune, considerând ciocnirile dintre portestatari şi forţele de ordine ce au avut loc pe durata întâlnirii şi care nu au avut nici pe departe de gravitatea celor din 1968.

Organizatorii, în special primarul Emanuel Rahm, au sperat că un eveniment de o asemenea anvergură va înscrie Chicago pe lista oraşelor cu grad ridicat de securitate şi va atrage în acest fel un număr mai mare de turişti, dar şi de corporaţii care doresc să-şi desfăşoare activitatea într-un climat cât mai sigur. Preţul plătit de Chicago pentru realiza-rea acestui deziderat nu se cunoaşte, însă primarul ne-a asigurat că noi, cetăţenii, nu-l vom simţi. Chiar dacă ar fi adevărat, totuşi cetăţenii au tre-buit să suporte măsuri de securitate care le depăşesc pe cele de la aeroport şi care le au pus nervii la încercare.

Întreaga activitate de supraveghere a summitt-ului a fost în subordinea celor de la Secret Service, care au conlucrat însă cu poliţia locală, FBI şi numeroase alte instituţii admin-istrative locale. Autorităţile au fost pregătite pentru grupuri de pro-testatari de până la 15,000. Deasu-pra zgârie norilor au survolat mai multe elicoptere din care se urmărea atent ce se întâmplă pe străzi.

Prima măsură de securitate luată încă de la începutul săptămânii a fost

comasarea a peste trei mii de poliţisti, în zona din preajma complexului McCormick, locul de întâlnire a delegaţilor alianţei, la care s-au mai adăugat o mie de poliţişti statali şi membri din Garda Naţională, şi încă câteva sute de poliţişti din oraşele Charlotte, statul Carolina de Nord, Philadelphia, statul Pennsylvania şi Milwaukee, statul vecin Wisconsin.

Pentru mobilizarea celor trei mii de poliţişti a fost nevoie de o modi-ficare a programului de lucru, cele trei schimburi de câte opt ore au devenit doua de douăsprezece ore, cel de al treilea schimb putând fi fo-losit pentru eveniment. Astfel, s-au putut vedea la fiecare intersecţie, pe două din cele patru colţuri, grupuri de 5-8 poliţişti. Forţele de ordine au fost instruite să se afişeze cu uni-forme obişnuite, bastoane şi căşti de protecţie, ultimele făcând parte din-tr-o achiziţie, de echipament de con-trol al mulţimilor, de către primăria Chicago, în valoare de peste un mil-ion de dolari.

Măsurile de securitate la trans-portul în comun şi pe autostrăzi au făcut pe mulţi să-şi manifeste nemulţumire şi să aducă critici atât pentru restricţii, cât şi pentru necesi-tatea găzduirii unui asemenea eve-niment. Cei ce au folosit sistemul de trenuri (Metra) ce face legătura între oraş şi suburbii au avut neplăcerea de a suporta rigorile îmbarcării în-tr-o aeronavă. Cafeaua, apa (toate lichidele), mâncarea, bicicletele, au devenit obiecte interzise, singurul

articol acceptat fiind doar un bagaj de mărimea unei serviete, pasagerilor care nu îndeplineau aceste condiţii fiindu-le refuzată îmbarcarea. La acestea trebuie să mai adaugăm po-sibilitatea efectuării percheziţii prin sondaj.

Nici turişti nu au fost prea norocoşi pe durata summit- ului, principalele atracţii ( Field Museum, Adler Planetarium, Shedd Aquar-ium) fiind închise. La fel au fost şi anumite localuri din centrul oraşului care din motive de securitate au pref-erat să şi ia o scurtă vacanţă.

Cât de mult va beneficia Chicago de pe urma summit-ului NATO-2012 şi în ce fel încă nu putem şti cu exactitate. Autorităţile au esti-mat însă că evenimentul va genera oraşului venituri directe sau indirecte peste 120 de milioane de dolari. În plus au fost angajate temporar peste 2,000 de persoane care au fost im-plicate în organizarea evenimentului. Ce se poate spune cu certitudine este că organizatorii au demonstrat că în ciuda criticilor primite, au totul sub control şi ştiu cum să preîntâmpine orice fel de evenimente cu minimum de pierderi şi pagube.

Sosirea delegaţiei României la aeroportul O’Hare

Delegaţia României la Summit-ul NATO din 20 -21 mai 2012, a sosit la Chicago sâmbătă 19 mai 2012, la ora locala 13:00 şi a fost întâmpinată de oficiali americani şi soldaţi în uni-forme de paradă, care purtau drape-

lul ţării noastre şi pe cel ale Statelor Unite.

Excelenta Sa ambasadorul României la Washington, domnul Adrian Vieriţă, a urcat primul la bordul aeronavei româneşti pentru a întâmpina delegaţia condusă de preşedintele Traian Băsescu. Cer-emonia a avut loc la Aeroportul In-ternational O’Hare din Chicago. În acelaşi timp cu delegaţia României au sosit preşedinţii Cehiei şi Azerd-baijanului.

Din delegaţia României, pe lângă preşedinte, a făcut parte ministrul afacerilor externe Andrei Marga; Excelenţa Sa Adrian Vieriţă amba-sadorul României la Washington D. C.; Excelenţa Sa domnul Sorin Ducaru, ambasadorul al României la NATO, fost ambasador în SUA; Excelenţa Sa Simona Miculescu ambasadorul României la Naţiunile Unite; ministrul Apărării Naţionale, Corneliu Dobriţoiu; secretarul de stat în MAE Bogdan Aurescu; şeful Statului Major General, Ştefan Dănilă; cât şi consilierul prezidenţial Cristian Diaconescu; domnul Eugen Tomac, consilier pentru problemele românilor de pretutindeni; domnul Iulian Fota, consilierul pe probleme de securitate sau domnul Iulian Chifu, consilier pe probleme strate-gice.

Jurnaliştii care au sosit la Chicago împreună cu delegaţia oficială au fost: Ramona Avramescu (TVR), Io-ana Bala (RRA), Mirela Bărbulescu (Agerpres), Marius Frăţilă (Media-

fax), Iulia Gârbăcea (PRO TV), Cristina Ioniceanu (Realitatea TV), Cristina Caliu (B1 TV), Diana Maria Stirlea (Prima TV), Cristina Magdalena Şincai (România TV), Sanda Elena Nicola (Digi 24 TV), Silviu Sergiu (Evenimentul Zilei), Dan Tapalagă (Hotnews), Dan Cris-tian Turturică (Romania Liberă) şi cameramanii care însoţeau reporterii televiziunilor româneşti.

În cursul aceleiaşi zile de sâmbătă, între orele 11:00 am si 9:00 pm, delegaţiile celor 28 de ţări membre NATO şi invitaţii din alte ţări, ne-membre, au aterizat pe aeroportul O’Hare, situat la 17 mile de cen-trul oraşului Chicago şi Mc Cor-mick Place, locul de desfăşurare al summitului. Preşedinţii şi miniştrii ţărilor prezente la reuniunea G8 de la Camp David, Maryland, au ajuns la Chicago în seara zilei de 19 mai între orele 20:00 şi 21:00.

Ceremonia de sosire a delegaţiei României a fost transmisă live de către televiziunea gazdă a summ-itului NATO pentru cei 2,000 de jurnalişti din 50 de ţări acreditaţi pentru acoperirea lucrărilor summit-ului şi s-a difuzat încă de doua ori (în reluare) la Centrul International de Presa Mc Cormick din Chicago. În-registrarea este disponibila la adresa http://www.7wm4js9kw.com/press/ sau http://youtu.be/ntZ_3CivkQw

FOTO : GABRIEL JIREBIE

Mai multe manifestaţii de pro-test au avut loc la Chicago in weekend-ul Summitului NATO. Circa 3,000 de persoane au prote-stat sâmbătă şi duminică pe străzile pustii din zona istorica a oraşului.

Mai multe persoane au fost ar-estate, dintre care 14 în ziua de sâmbătă, cu doar câteva ore înainte de începerea summit-ului. Potrivit purtătorului de cuvânt al poliţiei locale, cei 14 protestatari arestaţi au comis infracţiuni minore. Manifestanţii erau, în marea lor ma-joritate, pacifişti şi anticapitalişti, membrii grupării “Occupy Chi-cago”. Protestul a fost îndreptat îm-potriva operaţiunilor militare ameri-cane în lume şi împotriva NATO. Ei cereau autorităţilor să cheltuiască mai puţini bani pentru apărare şi să aloce mai mulţi bani pentru educaţie.

Printre protestatari s-au numărat şi anarhişti autodeclaraţi, iar manifestaţia paşnică a degenerat în violenţe. În confruntările stradale de la Chicago 45 de protestatari şi 4 politişti au fost răniţi. Potrivit publicaţiei locale Chicago Tribune, datorită protestelor de sâmbătă şi duminică, 45 de persoane au ajuns în arestul poliţiei. Corespondentul AP aflat la faţa locului a declarat că arestările au început după ce protestatarii au aruncat cu proi-ectile asupra forţelor de ordine.

Poliţia, dotată cu tunuri cu apă, le-a cerut manifestanţilor să elibereze zona, dar aceştia din urmă au refuzat să se supună somaţiilor.

Trei terorişti care plănuiau un at-entat asupra sediului de campanie al preşedintelui Obama de la Chi-cago, au fost arestaţi sâmbătă, 19 mai 2012."Indivizii pe care i-am in-culpat nu sunt manifestanţi paşnici. Sunt terorişti din interiorul State-lor Unite", a subliniat procurorul Anita Alvarez în faţa jurnaliştilor, adăugând că "între ţintele pe care le vizau figurau sediul general de cam-panie al preşedintelui Barack Obama şi casa primarului din Chicago, Rahm Emanuel". Cele trei persoane arestate la Chicago şi acuzate de ter-orism sunt Brian Church în vârstă de 22 de ani, din Fort Lauderdale, Florida; Jared Chase, în vârstă de 27 de ani, din Keene, New Hampshire şi Brent Vincent Betterly (24 de ani) din Oakland Park, Florida.

Procurorii din Cook County şi poliţia au anunţat că deţin numero-ase probe potrivit cărora anarhişti fabricau cocteiluri Molotov şi intenţionau să producă tulburări în cursul summit-ului NATO. Existau proiecte de atentate împotriva unui număr de patru posturi de poliţie, iar una dintre persoanele arestate a spus: "Aţi văzut vreodată un poliţist arzând?", a declarat Alvarez. Potrivit procurorilor, cei trei inculpati s-au autodeclarat “antichrist and mem-bers of Black Bloc” o organizatie

care protestează de obicei cu faţa acoperită.

Un oficial din cadrul poliţiei lo-cale, Garry McCarthy, a insistat asu-pra faptului că nu există "ameninţări iminente”. Cu toate acestea, măsurile de securitate din centrul oraşului şi pe rutele de deplasare ale delegaţiilor spre Mc Cormick Center s-au înăsprit după incidentele stradale din 19 şi 20 mai. Centrul oraşului Chicago a fost împânzit de forţe de

ordine şi agenţi speciali. Străzile din zona centrală au fost închise, iar în vecinatatea hotelului Sheraton, unde a locuit preşedintele Barack Obama, au fost aduse utilaje grele, autobuze cu geamuri antiglonţ, maşini ale poliţiei şi fortelor spe-ciale, care au blocat toate căile de acces şi au camuflat intrările în clădirile învecinate. Duminică seara şi luni dimineaţa, agenţii de pază ai preşedintelui Obama au plasat maşini negre, aparţinând coloanei oficiale a preşedintelui Obama, în parcarea televiziunii NBC News,

situată în vecinătatea canalului, a hotelulurilor Sheraton, Hyatt Re-gency şi a redacţiei Chicago Tribune.

Intrările estice ale clădirii NBC News au fost mascate de un auto-buz cu geamuri fumurii, dublat de trei maşini negre, încă de duminică seara. La intrarea vestică erau ampla-sate două care de televiziune şi un alt autobuz. Numeroase maşini ale poliţiei şi forţe de ordine pedestre păzeau accesul spre hotelul Sheraton dinspre canal, precum şi străzile sub-terane Wacker şi Columbus Drive. O patrulă navală a fost prezentă în tot acest timp pe canal, iar un elicop-ter survola zona centrală a oraşului.

Ca masură suplimentară de precauţie, luni dimineaţa preşedintele Barack Obama nu a plecat la Mc Cor-mick Center cu nici una dintre cele şase maşini ale coloanei sale oficiale.

Cu aproximativ o oră înainte de plecarea coloanei oficiale din par-carea NBC News, în jurul orei locale 8:00 am, am remarcat o aglomeraţie neobişnuită de forţe de suprave-

ghere în parcarea sudica a televiziuni-iNBC News. Multe maşini de poliţie, pompieri şi ambulanţe staţionau în acea zonă, iar parcarea televiziunii era intesata de agenţi secreţi, maşini negre şi un microbuz al forţelor de ordine. La câteva minute după plecarea coloanei oficiale, din par-carea NBC a plecat o a doua coloană mai redusă, formată din două se-danuri negre şi un microbus, în care se aflau probabil agenţii speciali.

În după-amiaza zilei de 21 mai, la închiderea lucrărilor summit-ului NATO, preşedintele Barack Obama a susţinut o conferinţă de presă în amfiteatrul A1 al International Me-dia Center (IMC). În vederea acestei întâlniri cu presa, controlul echipa-mentelor electronice ale jurnaliştilor, care se deplasau cu curse speciale de la hotelul Hyatt Regency la IMC Mc Cormick Center, au fost mai amănunţite decât în prima zi a sum-mit-ului.

PROTESTE STRADALE ANTI NATO ŞI CONFRUNTĂRI CU FORŢELE DE ORDINE LA CHICAGOSIMONA BOTEZAN

FO

TO

: IN

TE

RN

ET

SPECIAL EDITION IUNIE 2012 MIORIŢA USA 4

VIZITA DELEGAŢIEI ROMÂNIEI LA CHICAGOSIMONA BOTEZANMARIAN PETRUTA

În cursul acestei vizite domnul Traian Băsescu, a avut mai multe întâlniri la Chicago, cu reprezentanţi ai mediilor de afaceri şi politic din Statele Unite ale Americii. Acesta s-a întâlnit cu domnul Ian MacDonald, preşedinte al Consiliului de Afac-eri Româno-American (AMRO) şi vicepreşedinte al Chevron, precum şi cu domnul Eric Stewart, secreta-rul executiv al Consiliului de Afaceri Româno-American, conform unui comunicat de presă al preşidenţiei.

Şeful statului a afirmat că recenta înfiinţare a Consiliului de Afac-eri Româno-American (AMRO), din care fac parte 12 companii multinaţionale cu sediul în Statele Unite ale Americii, este de bun augur şi poate avea un potenţial de stimu-lare a investiţiilor americane în ţara noastră şi de promovare a imaginii României în mediile de afaceri şi politic din America.

De asemenea, preşedintele Traian Băsescu a avut o întrevedere cu sena-torul republican de origine română din Illinois domnul Chris Lauzen. Şeful statului a pledat în favoarea ridicării vizelor americane pentru cetăţenii români care călătoresc în Statele Unite ale Americii, iar sena-torul Chris Lauzen l-a asigurat de în-tregul său sprijin în vederea realizării acestui deziderat.

Un subiect important a fost discuţia privind cooperarea în do-meniile economic, investiţional şi de comerţ. Aceştia au discutate aspecte referitoare la dezvoltarea de proiecte în sectorul agricol, în cel al transf-erului de tehnologie, în gestionarea deşeurilor, precum şi la modalităţile de eficientizare a sistemului univer-sitar românesc. Traian Băsescu şi senatorul Chris Lauzen au discutat despre modalităţile prin care Româ-nia ar putea să-şi intensifice exportu-rile de produse agroalimentare, dar şi despre noi metode de finanţăre pen-tru achiziţia de tehnologie în fermele mici şi mijlocii româneşti.

Vizită la Arhiepiscopia Ortodoxă Română din S.U.A. și Canada

Preşedintele României a efectuat o vizită la Arhiepiscopia Ortodoxă Română din S.U.A. și Canada, unde a fost întâmpinat de Î.P.S. Arhiepis-cop Dr. Nicolae Condrea, căruia i-a transmis un mesaj de sprijin pentru eforturile pe care biserica le face pen-tru păstrarea identităţii românești pe tărâm nord-american. Președintele s-a referit la rolul pe care biserica îl are în încurajarea românilor ameri-cani de a depăși momentele dificile ale crizei economice și de a realiza unitatea confesională. Şeful statului le-a cerut românilor americani să susţină eforturile autorităţilor de la București de a grăbi ridicarea vizelor de călătorie în Statele Unite pentru cetăţenii români şi i-a îndemnat să ajute la identificarea de proiecte care să ducă la promovarea valorilor spiritualităţii românești în Statele Unite, cât și implicarea membrilor comunităţii în proiecte din Româ-nia.

Cazarea la hotelul The DrakeDelegaţia oficială a României a locuit

la hotelul The Drake din Chica-go, unul dintre cele mai celebre şi mai prestigioase hoteluri din zona Marilor Lacuri. Drake face parte din reţeaua Hilton şi este situat în zona istorică a oraşului Chicago. Pe durata summit-ului NATO din acest an, hotelul Drake a găzduit atât delegaţia oficială a României, cât şi delegaţiile oficiale ale Cehiei şi Azerbaijanului.

De-a lungul timpului, hotelul a găzduit un număr impresionant de celebrităţi, şefi de state şi aristocraţi din Europa. Printre aceştia s-au numărat în trecut regina Maria a României şi fostul preşedinte Ion Iliescu; Prinţul Charles şi Prinţesa Diana de Wales; prim-ministrul Marii Britanii, Winston Churchill - una dintre cele mai proemi-nente figuri politice a secolului 20; Marchizul şi Marchiza Chiaramon-te- Ragusa; Printul Felix Yusupov sau preşedintele Ucrainei Victor Yus-cenko.

Printre celebrităţile care au lo-cuit la Drake Chicago se afla o listă impresionantă de actori, cântăreţi şi VIP-uri americane, cum ar fi: Mari-lyn Monroe; Joe DiMaggio; Elisha-beth Taylor; Frank Sinatra; Judy Garland sau Hugh Hefner. Hotelul The Drake a fost ales adesea de re-gizorii şi scenariştii Steven Spielberg, Clint Eastwood sau Sydney Pollack drept locaţie pentru scenele interio-are din filmele lor. Cele mai celebre pelicule turnate la Drake sunt: Mis-sion Impossible & Risky Business cu Tom Cruise; My Best Friends Wed-ding cu Julia Roberts; Hero cu Joan Cusack, Andy Garcia şi Dustin Hoff-man; What Women Want cu Mel Gibson şi The Flag of our Fathers cu Clint Eastwood.

Recepţia de la hotelul The DrakeCu prilejul vizitei la Chicago

a delegaţiei prezidenţiale dom-nul Adrian Vieriţa, ambasadorul României în Statele Unite ale Am-ericii şi Lucian Leuştean, Consulul General al României la Chicago, au lansat unui număr de câteva sute de români invitaţia de a participa la o recepţie la Hotelul Drake, Sala Grand Ballroom, situat la adresa 140 East Walton Place, în Chicago.

O parte dintre invitaţii au fost tri-mise de către Ambasada României la Washington D.C.

Au fost invitaţi consulii gen-erali şi consulii onorifici de pe tot teritoriul SUA, dintre care au fost prezenţi doar doi; domnul deputat Mircea Lubanovici, care reprezintă Colegiul 3 Diaspora; liderii organizaţiilor româneşti din SUA, cei ai organizaţiilor studenţeşti din SUA şi circa 20 de reprezentanţi ai mass-mediei de limba română de pe tot cuprinsul SUA.

Colegul nostru Marian Petruţa, preşedintele North American Ro-manian Press Association (NARPA) ne-a informat că lista de invitaţi de la Chicago a fost întocmita de către liderii celor mai importante biserici româneşti în Chicago, trei biserici ortodoxe, una greco-catolica, 3 biser-ici baptiste, 3 penticostale şi 2 adven-tiste, care si-au trimis reprezentanţi (între 6 şi10 persoane) la înâlnirea cu delegaţia României de la hotelul Drake.

“Lista celor prezenţi a fost urmă-

toarea: circa 100 de participanţi la recepţie, deci cam jumătate, au fost reprezentanţii bisericilor româneşti. Apoi au fost invitaţi toti oamenii de media din Chicago. În plus au fost invitaţi personalităţi reprezen-tative din cadrul comunitatii: foşti sau actuali profesori universitari, doctori, avocaţi, oameni de afaceri, artişti, studenţi, etc. Au fost invitaţi - iar unii au şi venit - simpatizanţi declaraţi ai USL-ului, pe unii dintre cei ale căror afaceri din România au prosperat în vremuri de conducere a PSD-ului sau chiar contestatari ai preşedintelui Băsescu”, a declarat Marian Petruţa.

Potrivit Consulatul General al României la Chicago, 230 de per-soane au confirmat participarea, iar 180 dintre aceştia au fost prezenţi la recepţie. Pe lângă cei 180 de invitaţi au fost prezenţi membri delegaţiei oficiale şi jurnaliştii din România care au însoţit delegaţia oficială. Din partea mass mediei româno-americane au participat trei jurnalişti din Chicago: Marian Petruţa, preşedintele NARPA; Petru Ama-rei, patronul televiziunii româneşti RTN şi Steven Bonica, editorul ziarului local de limba română din Chicago – Romanian Tribune. Din afara statului Illinois a fost prezentă subsemnata, Simona Botezan de la Washington DC, reprezentanta zia-rului Mioriţa USA din California.

Au luat cuvântul Consulul Gen-eral al Romaniei la Chicago Lucian Leustean; E.S. Adrian Vieriţa, am-basadorul României la Washington DC şi ministrul afacerilor externe Andrei Marga. Fişierul audio este disponibil la adresa http://RoUSA.blogspot.com/

Cu această ocazie, preşedintele României a tinut un discurs, iar ulte-rior a glumit şi a răspuns întrebărilor care i-au fost adresate de către invitaţi: „Bună seara! Bine v-am găsit! Ca de obicei, o sa încep certandu-mă cu presa. O să vă rog după maxim 3-4 minute, să vă daţi stânga-dreapta pentru că pe voi vă văd în fiecare zi. Aici am venit că să vorbesc cu româ-nii din America. Eu ştiu că sunt mai urât din profil, şi ei se străduiesc să mă facă mult mai frumos, dar… hai, vă rog frumos, puţin stânga-dreapta că aş vrea să văd oamenii… Aşa, vă mulţumesc mult pentru înţelegere.”a spus Traian Băsescu după ce ambasa-dorul Adrian Vierita i-a dat cuvântul.

Participanţii au adresat întrebări

delegaţiei, iar preşedintele şi minis-trul de externe au răspuns românilor la întrebări legate de reintroducerea cursei aeriene TAROM spre Chi-cago; situaţia economica din ţară şi eventualele motive pentru care românii din SUA să se întoarca acasă; concesionarea resurselor României către companii străine, proiectul Roşia Montana; declaraţiile pro Ru-sia ale ministrului Marga şi felul în care pot contribui românii din afara graniţelor la îmbunătăţirea situaţiei din România. Romanii din SUA s-au arătat preocupaţi de măsuri de îmbunătăţire a mediului de afaceri, reducerea birocraţiei şi reforma servi-ciilor consulare sau de redobândirea cetăţeniei române.

La întrebarea despre realizările personale ale preşedinţelui Traian Băsescu, acesta a spus că a contribuit la reforma justiţiei şi cea a educaţiei şi că mai are de rezolvat, până la sfârşitul mandatului său, o reformă a asigurărilor de sănatate, o reformă adminstrativă şi ca, în opinia sa, se impune o revizurie a Constituţiei.

Alocuţiunea preşedintelui Traian Băsescu la întâlnirea cu românii din Chicago

“În primul rând, vă mulţumesc dumneavoastră, românilor din Statele Unite că v-aţi stricat week-en-dul pentru o întâlnire cu mine şi cu cei care mă însoţesc. Sunt însoţit de domnul ministru Marga, de amba-sadorul nostru, de domnul consilier prezidenţial Cristian Diaconescu, de domnul Tomac - care este consilier pentru problemele românilor de pre-tutindeni şi de mulţi alţi consilieri. E şi domnul Fota, consilierul pe se-curitate, şi domnul Chifu, pe prob-leme strategice. Deci, suntem mulţi, dar nu atât de mulţi câţi sunteţi dumneavoastră.

Criza economic şi socială din ţarăAm început prin a vă mulţumi şi

aş vrea să vă spun doar câteva cuvinte care ţin de România. Indiferent ce ştiţi din mass-media despre Româ-nia, aş vrea să vă informez eu că am avut o perioadă foarte grea 2009 – 2010, o perioadă de criză profundă, criză economică şi, implicit, socială. A trebuit să luăm măsuri foarte dure pentru ca ţara să rămână într-un echilibru satisfăcător care să ne poată permite relansarea economică. 2011 l-am terminat mai bine, cu o creştere de 2,5%.

Uşor, uşor, lucrurile se îndreaptă şi am convingerea că şi anul acesta vom înregistra creştere economică. Sigur, România nu trăieşte izolată de ce se întâmplă în Europa şi efectele crizei din zona euro se simt şi la noi dar eu, personal, am toate motivele să fiu optimist în ceea ce priveşte evoluţiile economice ale României.

Relaţia specială cu Statele UniteÎn ceea ce priveşte relaţia cu Statele

Unite, ţara în care dumneavoastră munciţi şi trăiţi, este o relaţie pe care eu am mizat, dincolo de apartenenţa noastră la Uniunea Europeană. Pen-tru securitatea României am con-siderat că parteneriatul strategic cu Statele Unite este unul de esenţă şi, pentru prima dată în istorie, poate da României siguranţa de a se dezvolta în libertate. Miezul securităţii noas-tre este, dincolo de instituţiile statu-lui român, parteneriatul cu Statele Unite, un parteneriat strategic pe care l-am agreat cu preşedintele Obama chiar anul trecut. Un parteneriat care nu vizează numai se-curitatea României, ci un parteneriat care vizează şi educaţia, şi cultura şi, mai ales, transferul de tehnologie, nu numai tehnologie militară, ci şi tehnologie industrială. După agrea-rea parteneriatului nostru strategic, s-au activat în România firme ca Exxon, Chevron, Fordul, iată, din luna iunie va produce cel mai mod-ern automobil de mic litraj în Româ-nia. Sunt multe altele care operează pe piaţa românescă. Acest parteneriat nu este destinat să ne aducă numai securitate, ci şi transfer de tehnolo-gie şi sprijin pentru ca România să-şi dobândească independenţa energetică. Deci, pentru noi relaţia cu Statele Unite este o miză majoră. Nu cooperăm numai în Afganistan, cooperăm extrem de strâns şi în lupta antiteroristă, suntem parteneri care au avut succese ce pot fi prezen-tate mai puţin, dar ne-am legat unii de alţii în a ne proteja popoarele în lupta antiteroristă. În câteva cuvinte, ţara în care dumneavoastră lucraţi şi trăiţi şi în care vă gândiţi şi la ţara de origine este unul din partenerii noştri de cursă lungă, mai ales că parteneriatul strategic pe care l-am agreat cu preşedintele Obama se numeşte Parteneriat pentru secolul 21.

ALExANDRU DARIDA - CADOU PENTRU TRAIAN BASESCU. FOTO: SIMONA BOTEzAN

CONTINUARE IN PAGINA 5 >

MIORIŢA USA IUNIE 2012 SPECIAL EDITION5

Nu ne leagă, repet, doar Afgani-stanul, nu ne leagă doar Balcanii de vest cu Bosnia şi Herţegovina, cu Kosovo, nu ne-a legat doar Irakul, ci ne-a legat un parteneriat pe termen lung.

Consfinţirea parteneriatului Mâine, parteneriatul nostru stra-

tegic pe probleme de securitate va fi consfinţit şi la nivel NATO. Pentru prima dată în istoria sa, România va fi apărată şi de orice atac cu rachete. Deci, ceea ce construim împreună este temeinic, este în folosul ambe-lor ţări, iar cei care îşi găsesc ce au căutat în toată istoria lor din acest parteneriat suntem noi – securitatea frontierelor noastre. Cred că acest lucru este un pilon care aşază relaţia bilaterală la nivel politic şi, în perioa-da următoare, şi la nivel economic, în zona excelenţei dar, una din punţile de legătură solide între noi şi Statele Unite o reprezentaţi dumneavoastră, românii răspândiţi în toată America, şi care, prin păstrarea limbii, a cul-turii, atenţionaţi mereu, direct sau indirect, autorităţile americane că România există. Chiar dacă e la 11 ore de zbor, parte din România este aici, reprezentată de dumneavoastră, nu numai de ambasador sau de con-sul.

Despre promovarea României şi viza waiver

Aş vrea să închei mulţumindu-vă mult pentru modul cum promovaţi România. Prin dăruirea pe care o aveţi pentru munca dumneavoastră, prin relaţiile pe care le aveţi în soci-etatea americană dovediţi că românii sunt un popor ca toate popoarele civilizate. Sigur, avem un obiectiv pe termen mediu în relaţia cu Statele Unite, celebra viză Waiver. Sperăm ca modificarea legislaţiei americane să reducă presiunea pe rata mare de re-fuz pe care o au românii atunci când

solicită vize pentru Statele Unite. Nu aş vrea să interpreteze cineva greşit dar, poate că exigenţa în acordarea vizelor ne fereşte deocamdată de fenomenele pe care le vedem prin Italia, prin Franţa, uneori şi prin Spania şi sper că, la rându-ne, vom şti să răspundem pozitiv bunăvoinţei Congresului Statelor Unite, Sen-atului Statelor Unite, administraţiei Statelor Unite pentru uşurarea condiţiilor de primire a vizei ameri-cane. Sigur că, şi în condiţiile modif-icate, România tot are o rată ridicată de respingere a acordării de vize. Sperăm ca în anii următori lucru-rile să se îmbunătăţească şi, în acelaşi timp, sperăm ca prin relaţia bilaterală şi prin creşterea responsabilităţii fiecărui român să nu multiplicăm fenomenele din Europa, cele care nu ne fac cinste, şi în Statele Unite.

Oprimismul preşedintelui în privinţa României

Eu vă mulţumesc mult, încă o dată, pentru prezenţa dumneavoastră aici, într-o zi de sâmbătă când, poate, v-ar fi fost mult mai bine să fiţi acasă cu familiile sau în week-end în afara oraşului, sau chiar pe malul Lacului Michigan. Vă mulţumesc că mi-aţi acordat acest timp şi, măcar pentru câteva minute, vă stau la dispoziţie pentru eventuale întrebări. Sunt con-vins că cele ce eu v-am spus despre situaţia României nu satisfac curiozi-tatea dumneavoastră. De aceea am vrut să vorbesc mai puţin ca să las o şansă pentru un număr de întrebări, să spunem 4-5 întrebări, după care parcă simt nevoia să plec de la tribună să vin printre dumneavoastră. Încă o dată, vă mulţumesc mult, vă aştept dacă aveţi întrebări. Înainte să vă răspund la întrebari aş vrea să mai trag o concluzie – să ştiţi că sunt op-timist cu privire la România.”

Cadoul românilor din Chicago pentru preşedintele Traian Băsescu

Cu ocazia recepţiei de la hotelul Drake preşedintele Traian Băsescu

a primit din partea unuia dintre invitaţi, artistul plastic Alexandru Darida, o lucrare grafică realizată special pentru acest eveniment. Al-exandru Darida, pictor şi grafician stabilit la Chicago, este originar din Cluj ce se bucură de o mare popu-laritate în mediile artistice ameri-cane. Anul trecut, acesta fiind unul dintre cei trei artişti plastici invitaţi să-şi expună lucrările la deschiderea Muzeului Dali – Lamb de la Chi-cago.

Alte declaraţii ale preşedintelui la recepţia de la hotelul Drake din Chi-cagoPreşedintele Traian Băsescu a de-clarat, sâmbătă 19 mai 2012, la întâlnirea cu membrii comunităţii româneşti din Chicago, că: “în prezent, Guvernul, Preşedintele şi Parlamentul României se "bat zi de zi" pentru liberul acces al românilor pe pieţele de muncă din UE şi în mod deosebit din Marea Britanie, Franţa, Germania, Spania, Ita-lia, unde sala¬riile sunt mult mai mari". "Aceasta e contradicţia: unii spun să vină românii înapoi acasă, iar şomajul nostru este 7,4%, sala-riul mediu în România este 300 de euro, să spunem, 400 de dolari", a spus preşedintele. Acesta a declarat că România nu poate să asigure cetăţenilor ei plecaţi în afara ţării sal-ariile şi nivelul de trai din ţările care "nu au trecut prin comunism", ca săîi determine să se întoarcă înapoi. O mare parte dintre întrebările românilor din Chicago au fost legate de întoarcerea în ţară sau posibilita-tile de ajutare a ţării din străinatate, preşedintele afirmând că acestea reprezintă întrebări frecvente ale românilor din străinatate, iar cheia acestor probleme o reprezintă salari-ile. La întrebarea despre posibilităţile de angajare în domeniul IT sau în învăţamântul superior şi despe mo-tivele care i-ar putea determina pe specialiştii români să se întoarcă în ţară, preşedintele a spus:“Pot să vă

dau un motiv pentru care să rămâneţi aici? Unul singur şi bun! (...) O să vă spun foarte cinstit un lucru. Toţi ne iubim ţara, dar viaţa nu este numai dragoste de ţară ci mai este şi viaţă de zi cu zi. În momentul de faţă România nu este în măsură să asigure cetăţenilor ei salarii sau un nivel de trai, ca în statele care nu au trecut prin comunism, iar acest lucru trebuie recunoscut cinstit. De altfel, eu nu am niciun fel de înţelegere pentru demagogia politicienilor care se proţăpesc la televizor şi spun: ne-au plecat românii din ţară.", a spus preşedintele Băsescu.

La întrebarea de ce statul român nu are o politică concretă de strân-gere a legăturilor cu românii din diaspora şi despre cheltuirea fondu-rilor DRP, preşedintele a arătat că nu au fost resurse financiare sufi-ciente în ultimii ani, iar acelea care au fost s-au direcţionat prioritar spre comunităţile de români care aveau cea mai mare nevoie de ele, respectiv cele din Ucraina, Republica Mol-dova, Serbia, Spania şi Italia. "În ul-timii ani a existat o politică de legare sau de strângere a legăturilor dintre statul român, în general, şi ro¬mânii din afara frontierelor. Trebuie spus că nu am alocat resursele necesare pen-tru că nu am avut. În acelaşi timp, existau nişte priorităţi în jurul fron-tierelor, generate de politicile din statele respective, fie că vorbim de Ucraina, de Republica Moldova, de românii din Serbia. Dacă a existat o brumă de resurse, prioritatea s-a dat acestor zone unde statele lor le interziceau să îşi păstreze limba, cul-tura, credinţa. Milionul de români din Spania şi Italia, de unde au ve-nit solicitări extrem de ridicate pen-tru sprijinul comunităţilor care abia s-au format", a declarat preşedintele Traian Băsescu.

Referitor la politica externă, Traian Băsescu a spus ca şeful politi-cii externe a statului român este preşedintele. "Şeful politicii externe a statului român este şeful statului

român.Parteneriatul strategic este cu SUA. Federaţia Rusă ne este ve- cin. Avem interese economice şi de securitate în zonă, dar parteneria tul nostru definitiv, parteneriatul nostru strategic este cu SUA. În plus, contează şi calitatea noastră de membri ai UE. Nu vom per-mite cuiva din afara alianţei să se interpună într-un contract semnat de noi cu StateleUnite. Iar, din acest punct de vedere, v-a răspuns cea mai autorizată voce a statului român", a spus Băsescu, răspunzând unei întrebări adresate de domnul Sorin Pintiliuc, din Chicago referitoare la afirmaţiile ministrului de Externe Andrei Marga despre admiraţia sa pentru Vladimir Putin şi necesitatea întăririi cooperării cu Rusia.

Ministrul Marga a fost invitat la microfon pentru a răspunde acestei provocări. După ce ministrul Marga şi-a încheiat explicaţia, preşedintele Băsescu a şi glumit cu românii pe tema "delimitărilor de Est". "Eu am fost delimitat demult de est...Ştiţi că eu am navigat. Am văzut America cu mult înainte de Revoluţie", a spus el râzând. A doua oară când min-istrul Marga a fost invitat pe scena să răspundă la întrebări, acesta nu se mai afla în preajmă, ci era plecat în zona în care se servea mâncarea. Un român a răspuns preşedintelui, care l-a strigat de doua ori pe min-sitrul Marga: “Nu-l mai căutaţi, e la sarmale!”, iar preşedintele a răspuns râzând: “Atunci să trecem la o altă întrebare.”

Fisiere audio şi video cu principale declaraţii ale preşedintelui Traian Băsescu de la Chicago sunt disponi-bile pe pagina web a ziarului Miorita USA www.ziarulmiorita.com, pe blogul colegului nostru, Mar-ian Petruţa http://RoUSA.blogspot.com/ şi pe pagina web a Clubului Presei Transatlantic http://clubul-depresatransatlantic.wordpress.com/ administrat de colega noastră Mădălina Corina Diaconu .

> CONTINUARE DIN PAGINA 4

TRAIAN BASESCU SI ANDREI MARGA. FOTO: SIMONA BOTEzAN

SPECIAL EDITION IUNIE 2012 MIORIŢA USA 6

CUM A DISTORSIONAT PRESA DÂMBOVIŢEANĂ VIZITA PREŞEDINTELUI LA CHICAGO?!

“Oamenii pot avea propriile opi-nii dar nu şi propriile dovezi.”

Pentru prima dată am reuşit să văd pe viu cum se manipulează o ştire, cum una este ce s-a întâmplat în realitate şi alta ce relatează presa dâmboviţeană în funcţie de interese. S-a tot scris şi dezbătut aşa zisul conflict Băsescu-Marga cu ocazia vizitei la Chicago, aşa zisa "mâr-lanie" a preşedintelui de a se fi în-tors cu spatele în timp ce ministru de externe Andrei Marga răspundea la o întrebare. Atenţie, o singură în-trebare şi nu mai multe, pentru cei care scriu după ureche sau cum bate vântul, fără să fi fost măcar prezenţi la eveniment! Ministrul Marga a răspuns doar la o întrebare pentru că mai târziu când a fost solicitat să mai răspundă era plecat la înfulecat sar-male, asta vis-a-vis de mârlanie sau mitocănie.

Culmea este că această caracter-izare de "mârlanie" care i se atribuie preşedintelui este făcută de nimeni altul decât Crin Antonescu. Mă miră însă faptul că a crezut minciunile pe care i le-a servit o parte din presa dâmboviţeană şi s-a lăsat indus în eroare de către neadevărurile scrise de aceştia, unii din ei, fără ca măcar să fi fost aici de faţă. Acum câteva luni când actualul premier Victor Ponta se afla în vizită l-a Chicago, avea o repulsie extrem de vădită în ceea ce priveşte presa din Româ-nia, lucru care m-a surprins puţin. Acum însă îl înţeleg mai bine, dar ce nu mi se pare firesc este ca dom-nul Victor Ponta şi Crin Antonescu să nu aibe nici o problemă cu presa şi minciunile propagate de aceasta, când neadevărurile sunt îndeptate împotriva preşedintelui!

Cât priveşte "mârlănia" preşedintelui de a se fi întors cu spatele, este o minciună sfruntată invocată de o parte din presă, când în realitate preşedintele nu s-a în-tors cu spatele la ministrul Marga, ba dimpotrivă acesta din urmă era de fapt cu spatele la preşedinte, dar cred că asta are prea puţină importanţă. Cât priveşte faptul că preşedintele s-a pozat cu câţiva copii din sala pe finalul răspunsului dat de domnul Marga, dacă este să dăm vina pe cineva, ar trebui în primul rând pe părinţii care şi-au împins în faţă copii să-şi facă poze. Să nu uităm însă că întâlnirea celor din delegaţie era una comunitară, cu românii din zonă şi nu cu oficialii americani. Dorinţa oa-menilor de a se poza cu preşedintele era una mai mult decât firească.

Un astfel de articol în care s-a distorsionat întâlnirea preşedintelui cu românii din comunitate şi în care se jigneşte şi atacă în mod direct co-munitatea, nu doar cea din Chicago dar şi din celelalte state americane unde locuiesc români, este articolul aparut în ziarul Cotidianul sub ti-tlul "Traian Băsescu, mitocănie şi manipulări la Chicago". Culmea este ca acest ziar nici măcar nu a avut un correspondent oficial prezent la eve-niment.

Articolul începe cu următoarea frază "Traian Băsescu şi-a făcut numărul în faţa unui număr re-strâns de români, atent selecţionaţi şi „botezaţi” pompos comunitatea românilor din SUA."

Este ca şi cum am spune că pentru

a face o analiză de sânge unui pa-cient, pentru a determina o eventuală problemă medicală, trebuie să îi iei 2-3 litri de sânge ca să fie reprezenta-tiv şi nu doar câţiva mililitri.

Trist este faptul că acest articol a fost preluat şi publicat şi de zia-rul românesc New York Magazin, asta cu toate că însuşi directorul ei, domnul Grigore Culian, a fost invi-tat oficial să participe la eveniment. Drept urmare afirmaţia că cei invitaţi au fost "atenţi selecţionaţi" şi că nu reprezintă comunitatea românilor din SUA sau Chicago este un neadevăr. Rugat să comenteze acest aspect domnul Culian şi-a aratat disponibilitatea de a oferi dreptul la replică, motiv pentru care sperăm că acest material să fie preluat şi publi-cat de New York Magazin în ediţia sa viitoare.

Pentru o informare mai detaliată a celor din România sau de aici, în ceea ce priveşte lista invitaţilor la eve-niment situaţia este în felul următor. Lista invitaţilor din Chicago a por-nit de la bisericile româneşti. Practic toate bisericile importante (3 orto-doxe, 1 greco-catolica, 3 baptiste, 3 penticostale si 2 adventiste) au trimis între 6 şi 10 reprezentanţi, în funcţie de mărimea numărului de credincioşi. Consulul i-a sunat per-sonal pe preoţii şi pastorii din zona, toţi răspunzând prompt şi cu amabil-itate, trimiţând lista reprezentanţilor lor. Lista celor prezenţi a fost următoarea: circa 100 de participanti la recepţie, deci cam jumatate, au fost reprezentantii bisericilor româneşti. Apoi au fost invitaţi toţi oamenii de media din Chicago. În plus au fost invitaţi personalităţi reprezen-tative din cadrul comunităţii: foşti sau actuali profesori universitari, doctori, avocaţi, oameni de afaceri, artisti, studenti, etc. Au fost invitaţi - iar unii au şi venit - simpatizanţi declaraţi ai USL-ului, pe unii dintre cei ale căror afaceri din România au prosperat în vremuri de conducere a PSD-ului sau chiar contestatari ai preşedintelui Băsescu.

Din afara Chicago-ului au fost invitaţi: consulii onorifici de pe tot teritoriul SUA, prezenţi însă au fost numai doi, căţiva ierarhi religioşi (din care a venit doar unul, neo-protestant), circa 20 de lideri de organizaţii româneşti, căţiva lideri ai organizaţiilor studenţeşti şi circa 20 de reprezentanţi ai mass-media române de pe tot cuprinsul SUA.Au confirmat circa 230 de persoane participarea la recepţie, dar au venit aproximativ 180, unii speriindu-se de trafic, demonstraţii sau blocaje datorate Secret Service-ului. La participanţi s-au mai adaugat cam 30 de membri ai delegaţiei româneşti şi circa 20 oameni de presă din Româ-nia.

Cei prezenti au putut în mod liber să adreseze întrebări delegaţiei, lucru care de altfel s-a şi întâm-plat, preşedintele şi ministru de externe răspunzând romanilor şi reprezentanţilor media la întrebări precum cele legate de reintrodu-cerea cursei aeriene TAROM spre Chicago; situaţia economica din ţară şi eventualele motive pentru care românii să se întoarca acasă; declaraţiile pro Rusia ale minis-trului Marga; în ce fel pot contri-bui românii din afara graniţelor la îmbunătăţirea situaţiei din România; cum ar putea îmbunătăţi colaborarea si comunicarea cu statul român şi in

titutiile de acolo românii-amer-icani care doresc să facă afaceri, dar care se lovesc de birocraţia de acolo; întrebari legate de servici-ile consulare,obţinerea documen-telor româneşti sau redobândirea cetăţeniei române, etc.

În ceea ce priveşte lista ziariştilor prezenţi din România la eveni-ment ea este următoarea: Ramona Avramescu (TVR), Ioana Bala (RRA), Mirela Bărbulescu (Ager-pres), Marius Fraţilă (Mediafax), Iulia Garbacea (PRO TV), Cristina Ioniceanu (Realitatea TV), Cristina Caliu (B1 TV), Diana Maria Stirlea (Prima TV), Cristina Magdalena Şincai (România TV), Sanda Elena Nicola (Digi 24 TV), Silviu Sergiu (Evenimentul Zilei), Dan Tapalagă (Hotnews), Dan Cristian Turturică (România Liberă) plus căţiva cam-eramani ce însoţeau pe cei de la tele-viziuni. Restul ziarelor din România au scris după ureche şi bunul plac de-spre ce s-a întâmplat aici la Chicago.

Reacţiile românilor din comuni-tate

După discuţii purtate cu oame-nii care au luat parte la întâlnirea cu delegaţia românească prezentă la Chicago cu ocazia summit-ului NATO, am aflat cea ce bănuiam deja. Români din zonă sunt extreme de dezamăgiti şi chiar revoltaţi de modul trunchiat şi distorsionat în care presa de la Bucureşti a relatat întâlnirea preşedintelui şi a celorlalţi membri ai delegaţiei cu comunitatea românească din Chicago. Din pa-cate presa s-a concentrat mai mult doar pe relatări şi subiecte cu iz de scandal, uitând să relateze faptul că cei prezenţi au discutat nu doar cu preşedintele Traian Băsescu ci şi cu ceilalti membri din delegaţia românească, din delegatie făcând parte şi alte persone precum dom-nul Adrian Vieriţă, ambasadorul României la Washington DC, Simo-na Miculescu ambasadorul României la Naţiunile Unite, ambasadorul României la NATO domnul Sorin Ducaru, ca să numesc doar câţiva dintre ei. Personal mi-a facut placere să-l revăd şi să vorbesc domnul Sorin Ducaru, pe care am avut onoarea să-l cunosc încă din vremea cand era am-basador la Washington DC.

Ce n-au înteles cei din presa cen-trala, şi ar fi fost bine ca populaţia României să afle, este că românii din Chicago au dat dovadă de respect şi bun simţ de fiecare dată când au avut parte de o vizită oficială, indiferent că preşedintele României era Iliescu, Constantinescu sau Băsescu. Toţi, în mod egal, au primit respectul cuvenit la vremea respectivă, pen-tru ca românii din America, şi în special cei de la Chicago, au dat re-spectul cuvenit nu atât persoanei cât funcţiei prezidenţiale pe care aceştia o reprezentau. Atât domnul consul general Lucian Leustean cat si roma-nii cu care am discutat şi-au manife-stat dezamăgire faţă de cele scrise de presa bucureşteană.

Unul dintre cei care mi-a împărtăşit această dezamăgire este domnul Octavian Cojan, unul din veterani comunităţii din zonă, cel care a fost implicat alături de alţi români în organizarea vizitei tuturor celorlalti preşedinţi ai României de după 1989 care au trecut prin Chicago, chiar si a Regelui Mihai. Dezamăgirea este cu atât mai mare cu cât în spatele unui astfel de eveni-

ment se află multă muncă şi efort pe care comunitatea l-a depus atât din punct de vedere logistic cât şi finan-ciar. Da, financiar pentru că parte din cheltuielile facute cu prilejul recepţiei au fost suportate de românidin comunitate. Ar fi foarte multe de spus însă cel mai bine este să-i las pe o parte dintre cei care au fost prezenţi la eveniment să le spună ce-lor care nu au fost, dar şi-au permis să comenteze, ce parere au ei despre eveniment şi ce a scris presa din ţară.

Iata intrebarile la care i-am rugat sa imi raspunda fiecare: "În urma unor articole apărute în România scrise de persoane care n-au fost prezente la eveniment, preluat chiar şi aici in SUA de ziarul NY Magazin, cu titluri şi afirmatii de genul "Traian Băsescu, mitocănie şi manipulări la Chicago" "Traian Băsescu şi-a făcut numărul în faţa unui număr restrâns de româ-ni, atent selecţionaţi şi „botezaţi” pompos comunitatea românilor din SUA."" sau ca cei invitati au fost alesi pe "spranceană" numindu-ne aplau-dacii preşedintelui, în calitate de or-ganizatori sau participanti la eveni-ment cum comentaţi aceste lucruri? Cât de reprezentativi au fost românii prezenţi la eveniment ?!"

Pe măsură ce primesc alte comen-tarii şi păreri de la ceilalţi români din Chicago am să le postez pe internet.

“Nu mă pot pronunţa în ceea ce priveşte cei de pe listele trimise de către biserici, dar cei pe care-i cu-nosc personal şi românii din comu-nitatea româneasca din Chicago în general, fac parte din categoria celor care tratează un preşedinte de ţară ca pe un preşedinte de ţară, indife-rent de culoarea politică a acestuia. Pe majoritatea celor pe care-i cu-nosc de la întâlnirea cu preşedintele Băsecu i-am văzut cu ani în urmă la o recepţie similară pentru fostul preşedinte Iliescu. A spune că cei care s-au întâlnit cu Iliescu şi acum cu Basescu au fost aleşi pe sprânceană, e cea mai mare aberaţie posibilă, in-diferent că informaţia este oferită de ziare din România sau din SUA. În ceea ce priveşte altă aberaţie, cea a numărului de “câteva zeci”, cine are timp să-i numere şi vor constata că au fost în jur de 300 persoane în sala. Păcat că există atâta dezinformare în presa românească.” - Sorin Pintiliuc administratorul siteului Romanian Portal

“Eu cred că cei prezenţi la recepţie au fost foarte reprezentativi pentru comunitate, poate mai reprezentativi decât oricând deoarece toate spec-trele comunitare au fost echitabil reprezentate: biserici, media, acad-emie şi business, precum şi simpli cetăţeni. În estimarea mea au par-ticipat peste 250 de persoane. Oficial din partea bisericii au participat 10 persoane, însă prin alte poziţii au participat şi alti membri ai bisericii, aşa că în total au participat 16-17 membrii ai Bisericii Philadelphia.

Preşedintele a fost foarte apreciat pentru sinceritatea şi realismul lui, modul în care se relaţionează la oa-meni şi pentru ca în prezent pare sin-gurul care mai ţine valori capitaliste şi o orientare spre SUA.”. – Florin Campean pastor biserica Phila-delphia din Chicago “Consulatul ne-a comunicat intenţia de a invita-

persoane din catedrală, după care doritorii şi-au anunţat participarea. Aceştia nu au fost nicidecum atent selecţionaţi, cei interesaţi fiind liberi să participe. Invitaţiile au fost trimise de Consulat fiecărei persoane care şi-a dat acceptul, accesul făcându-se pe baza acestora.La dineu am observat o participare şi a românilor de la alte biserici, precum şi din alte medii (universi-tare, de afaceri, medicale, etc) După un discurs scurt al preşedintelui cei interesaţi s-au angajat într-un dialog cu acesta şi domnul Andrei Marga, dar şi alti membri din delegaţie.” - Vasile Mureşan preot la catedrala ortodoxă Sf. Împăraţi Constantin şi Elena Chicago “Nimic nou în presa dâmboviţeană. Frica de românii americani a rămas în reflexul vechi-lor şi noilor comunişti .” - Vasile Bouleanu commentator şi adminis-trator al grupului on-line de discuţii Free Press Romania “Eu nu am văzut nicio mitocanie. Manipulare?! Este posibil şi dacă ar fi să iau în con-siderare răspunsul preşedintelui la întrebarea mea, atunci pot să afirm cu tărie că e manipulare. Dar hai să fim serioşi...e mult spus manipulare. Cine a deschis un astfel de subiect îmi lasă impresia că duce o lipsă acută de idei, ori de ce nu, e vorba de un altfel de manipulare.

"Traian Băsescu şi-a făcut numărul în faţa unui număr re-strâns de români, atent selecţionaţi şi „botezaţi” pompos comunitatea românilor din SUA." Păi normal că si-a facut numarul; când Ponta a fost la o biserica în Chicago nu a mai scris nimeni că Ponta şi-a făcut numărul. Ridicol. În privinţa invitaţilor şi fe-lul cum aceştia au fost aleşi, normal că numărul a fost redus; nu se putea altfel. "Atent selectionaţi" ?! Poate fi interpretat; normal că trebuiau "selectionaţi"...nu era normal să vină cineva şi să înceapă să urle pe acolo. Cine a facut "selecţia" a încercat să adune cât mai mulţi români din toate păturile sociale. Deci nu cred că cineva a urmărit să vina numai PDL-işti. Şi ca să fim corecţi, bisericile au primit invitaţii, deci selecţia a fost făcut de biserici.

Eu tare aş vrea să stau faţă în faţă cu persoana care a spus ca aş fi "aplau-dac". În primul rând eu nu am aplau-dat pentru că sunt total nemulţumit de actuala clasă politică (vezi între-barea adresată preşedintelui) şi nu aveam nici un motiv să-l aplaud pe cel care face propagandă faţişă pentru proiectul Roşia Montana, ori pe cel care a reuşit să ăa dezamagească crunt prin prestaţia lui ca preşedinte al României în toţi aceşti ani. Am văzut că şi presa din România a spus că au fost aduşi aplaudacii preşedintelui şi trebuie să spun că m-am simţit jignit de cei care comentează fără a fi fost la faţa locului. În ceea ce priveşte "cât de reprezentativi au fost românii prezenţi la eveniment"...nu ştiu exact, înăa am văzut preoţi de la toate bisericile,am văzut doctori, am văzut profesori, ingineri, economişti, studenţi, am văzut pensionari, muncitori calificati sau mai puţin calificaţi... deci au fost din toate cat-egoriile” - Cristian Calin specialist IT, candidat independent la Camera Deputaţilor Colegiului 3 Diaspora.

INvITATI DIN COMUNITATE. FOTO: SIMONA BOTEzAN

MARIAN PETRUTARO, USA

MIORIŢA USA IUNIE 2012 RECLAME 7

RECLAME IUNIE 2012 MIORIŢA USA 8

Los Angeles . . . . . . . . . . . . San Francisco . . . . . . . . . . .New York . . . . . . . . . . . . . . Atlanta . . . . . . . . . . . . . . . .

Miami . . . . . . . . . . . . . . . . . .Chicago . . . . . . . . . . . . . . . . Houston . . . . . . . . . . . . . . . . Sacramento . . . . . . . . . . . . .

$549$549$439$565

$499$505$505$550

Asistenta 24/7 la: +1 818 907 9800 (engleza, romana, rusa si germana)

office@perfect-tour.comwww.perfect-tour.com Mobil: +1 818 726 5151

BILETE DE AVION LA BUCURESTI

EVENIMENTE SPORTIVE SI CULTURALE EUROPENEOlimpiada de la Londra • Tenis la Roland Garros si Wimbledon

CROAZIERE PE MAREA MEDITERANA SAU PE DUNAREDin minunile naturii – Delta Dunarii • Izvoare de sanatate si tinerete

EXPERIENTE EUROPENE DE NEUITATTururi culturale si educationale • Europa vazuta din Orient – Express

EUROPA PE UN BUGET DE PENSIONAR • VACANTE EXOTICE ORIUNDE IN LUME

RAMANETI ALATURI DE NOI PENTRU A BENEFICIADE CELE MAI BUNE OFERTE PENTRU:

Sunati pentru bilete de avion la Cluj, Sibiu, Timisoara, Chisinau si pentru tarife speciale catre toate aeroporturile lumii! Tarifele sunt valabile in perioada 1 Aprilie – 15 Mai si depind dedisponibilitati. Tarifele sunt roundtrip si nu includ taxele de aeroport, de combustibil si de bagaj.

TREI REPORTERI SPECIALI la SUMMIT-ul NATO -Chicago 2012

SIMONA BOTEzAN-DIRECTOR MIORITA USA , MARIAN PETRUTA-PRESEDINTE NARPA, RAMONA JIREBIE-CORESPONDENT MIORITA USA CHICAGO. FOTO: GABRIEL JIREBIE

MIORIŢA USA IUNIE 2012 EVENIMENT SPECIAL 9

SEFI DE STATE SI GUvERNE. FOTO: SIMONA BOTEzAN

INTERNATIONAL MEDIA CENTER - SUMMIT NATO 2012 - CHICAGO. FOTO : RAMONA JIREBIE

ALL SECURED - SUMMIT NATO - CHICAGO 2012. FOTO : GABRIEL JIREBIE

SPECIAL EDITION IUNIE 2012 MIORIŢA USA 10

Către Preşedinţia, Parlamentul şi Guvernul României

Către Preşedinţia, Parlamentul şi Guvernul Republicii Moldova

Către Preşedinţia, Parlamentulşi Guvernul Turciei

Către Preşedinţia, Duma de Stat şi Guvernul Federaţiei Ruse

Către Preşedinţia, Rada şi Guver-nul Ucrainei

De asemenea, către conducerea tuturor statelor lumii, Consiliului Europei, Consiliul European, Par-lamentului European, Comisiei Europene, Organizaţia Naţiunilor Unite, Tribunalului Internaţional de la Haga

Noi, reprezentanţi ai societăţii civile din România, membrii şi Sen-atul Academiei DacoRomâne, ne adresăm conducerilor şi instituţiilor de vârf ale României, Republicii Moldova, Turciei, Federaţiei Ruse şi Ucrainei cu rugămintea de a pune în discuţie, în mod fundamental (şi nu festiv!), de a aprecia critic şi a CONDAMNA TRATATUL DE PACE DE LA BUCUREŞTI DIN 16 (28) mai 1812, în urma căruia Imperiul Otoman a cedat Imperi-ului Rus mai bine de jumătate din suprafaţa teritorială a Ţării Moldovei (45.630 km.p din totalul de 83.860 km.p.) cu o populaţie prepon-derent românească: 419.240 români (86%), 30.000 ruteni (6,55%), 19.130 evrei (4,2%), 6.000 lipoveni (1,2%), 1.207 găgăuzi (0,25%) şi 1.200 bulgari (0,25%). Prin acest act au fost încălcate toate drepturile internaţionale de convieţuire între naţiuni şi state, Rusia săvârşind un RAPT de teritoriu şi populaţie.

La acel moment, Turcia deţinea doar un drept de suzeranitate faţă de Ţara Moldovei. Visul de veacuri al Imperiului Ţarist, cât şi al fos-tei Uniuni Sovietice, născută pe

harta lumii prin lovitura de stat a bolşevicilor (cu ajutorul Germaniei) din octombrie (noiembrie) 1917 DE A PUNE STĂPÂNIRE PE GURILE DUNĂRII ŞI CHIAR PE ÎNTREG SPAŢIUL BALCANIC, conform testamentului lui Petru cel Mare s-a înfăptuit, parţial în 1812, PRIN OCUPAREA BASARABIEI (denu-mire inventată de politicienii ruşi). După 22 de ani de libertate şi aflare în componenţa României (1918-1940), prin Pactul criminal Molo-tov-Ribbentrop din 23 august 1939 (au mai existat şi alte “tratate”…), în 26-28 iunie 1940 au fost ocupate din nou prin forţa armelor, teritoriile României de Răsărit, dintre

râurile Prut şi Nistru. Mai mult, în stilul clasic rusesc aplicat de la Ivan cel Groaznic încoace, au fost luate în mod brutal şi complet nemotivat, Nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa, care nu figurau în Protocolul adiţional secret al Pactu-lui Molotov-Ribbentrop. Formarea R.S.S. Moldoveneşti (2 august 1940), REOCUPAREA TERITO-RIILOR ROMÂNEŞTI în 1944, confirmate prin Conferinţa de la Yalta şi DIKTATUL STALINIST al învingătorilor la Pacea de la Paris (1947) au fost nefericite evenimente istorice reparate întrucâtva, prin Declaraţia de Independenţă şi Su-veranitate a Republicii Moldova din 27 august 1991. Independenţă şi su-veranitate faţă de URSS, şi nu faţă de patria istorică. România s-a grăbit să o recunoască, în loc să pregătească şi să declare împreună şi simultan cu Parlamentul de la Chişinău REÎN-TREGIREA ROMÂNIEI ŞI A NAŢIUNII ROMÂNE în cel mai potrivit moment oferit de Istorie, după condamnarea Pactului Ribben-trop-Molotov, socotindu-l nul „a b i n i t i o”.

Dacă Republicile Baltice şi-au re-dobândit independenţa şi suverani-tatea, revenind la situaţia de până la 1940, iar Germania s-a reîntregit, de-

stinul Republicii Moldova continuă să fie şi în prezent o rană deschisă, sângerândă a Europei, cu toată independenţa (tot mai dependentă de Moscova…), suveranitatea (tot mai încolţiţi de structurile sepa-ratiste de la Tiraspol…) orientarea europeană, pro N.A.T.O. etc.

România, ca şi Germania, în urma celui de-al doilea război mondial, au fost dezagregate în două state: RFG şi RDG în locul Germaniei şi România şi Moldova în locul Re-gatului României. Germania se făcea vinovată împreună cu Rusia de or-ganizarea celui de-al doilea război mondial. România a fost obligată, prin şantaj şi violenţă, împotriva voinţei sale, să participe la acest război pe care nu l-a provocat, nu l-a dorit şi l-a suportat cu preţul tratării ei ca agresor, deşi în realitate și-a ex-ercitat dreptul la apărare ca urmare a agresiunilor premeditate ale Ger-maniei şi U.R.S.S. în deplină coop-erare (pactul Ribbentrop-Molotov).

În prezent, procesul Reîntregii României cu România răsăriteană este ireversibil. Nici o forţă din lume nu îl mai poate opri, iar dacă vreo forţă ar pune piedici, ar determina o accelerarea a acestui proces obiectiv într-o Românie europeană.

În baza dreptului istoric al României actuale, membră a N.A.T.O. şi a U.E., în conformitate cu normele dreptului internaţional şi a bunei vecinătăţi dintre naţiunile şi statele europene acestui început de mileniu trei, ne întemeiem următoarele propuneri pe care le înaintăm actualei conducerii a României:

• Revenirea la Patria-Mamă a Ba-sarabiei (ocupată prin forţa armelor!) prin hotărârile Parlamentelor de la Bucureşti şi Chişinău şi prin tratative cu Ucraina (pe calea schimbului de teritorii şi populaţie: se va oferi raio-anele de peste Nistru Ucrainei, în schimb pe actuala regiune Cernăuţi şi a fostelor judeţe româneşti Ismail-

şi Cetatea Albă, părţi din actuala Re-giune Odesa).

• Revenirea la Patria-Mamă a Ţinutului Herţa (ocupat prin forţa armelor!), prin tratative cu Ucraina.

• Redobândirea Insulei Şerpilor (furată României), deoarece platoul continental este doar o reparaţie parţial, prin Tribunalul Internaţional de la Haga.

• Recuperarea întregului Tezaur al României de la Moscova, prin Tribu-nalul Internaţional de la Haga (furt calificat!).

Tratatul cu Ucraina din 1997 tre-buie rediscutat și renegociat.

Propunem ca discutarea și votar-ea problemelor menţionate în cele 4 puncte de mai sus să fie realizate printr-un referendum naţional gen-eral și simultan pe întregul teritoriu al României, al Republicii Moldova, inclusiv raioanele de peste Nistru, a regiunilor Cernăuţi, Odessa şi Trans-carpatica din Ucraina, precum și cu votul electronic al românilor din în-treaga lume.

„Aşa să ne ajute Dumnezeu!”

FUNDATIA ACADEMIA DACOROMÂNĂ „TEMPUS DACOROMÂNIA COMTERA” (F.A.D.R.T.D.C.) este rezul-tatul unificării prin absorbţie a FUNDAŢIEI TEMPUS, fondată de preşedintele fondator Geo Stroe (constituită la 23.11.1991 în Traian; dosar 751/PJ/1991 la Judecătoria sect.1), cu ACADEMIA DACOROMÂNĂ – A.D.R. (con-tinuatoare şi legatară unică a Institu-tului Naţional pentru Românitate şi Românistică - INPROROM, fondat la 1.12.1991 şi a Cercului de stu-dii DECENEU din anii `70, dosar nr. 34/PJ înregistrat la 24.01.1992 la Judecătoria Sect.1, prin sentinţa civilă nr. 49 din 31.01. 1992, reorganizată, ulterior, reorganizată în Academia Dacoromână la

9.05.1995; apoi, cu alte modificări în dosarul nr. 51/P.J./2003), pen-tru înfăptuirea Programului PRO-TEMDACOM-10 050 (2 050). Ca fundaţie, este independentă de stat sau de partide politice, non-profit,

are personalitate juridică de drept privat, de cercetare în domeniile ştiinţei, culturii, artei şi tehnicii, independentă în acţiunile ei.

Ea se constituie ca o societate a oa-menilor liberi, care au conştiinţă de dacoromâni şi deviza: „A fi pentru a şti, a şti pentru a avea, a avea pentru a putea, a putea pentru a face, a face pentru a fi oameni fericiţi!”

A.D.R. este autonomă în cadrul F.A.D.R.T.D.C. cu deviza: „În-tru eternizarea valorilor tempo-rale dacoromâneşti pe Terra noastră comună, într-o lume comterristă, a fiecăruia şi a tuturora!”

Scopul A.D.R. este cunoaşterea, cercetarea, crearea, stimularea, pro-movarea, apărarea şi eternizarea valo-rilor dacoromâneşti de pretutindeni, pe Terra noastră comună. Obiectivul strategic al A.D.R. este pregătirea spirituală a renaşterii pentru reîn-tregirea naţiunii dacoromâne de pretutindeni în contextul valorilor umane universale.

Are cont CEC Bank S.A., Ag. Dr. Taberei, Buc., sect.6, Cod IBAN Cod IBAN R035CEC-EB60443RON0354455, Cod fis-cal nr. 4929150. Asociaţia culturală Ialomiţa -„ASCULT IALOMIŢA”- este filiala independentă a F.A.D.R.T.D.C., cont BCR S.A. Ialomiţa - Slobozia, cod fis-cal nr.15162556, IBAN RO14R-NCB3100000057540001

www.tempusdacoromania.rowww.academiadacoromana.rowww.partidulromanieieuropene.rogeostroe@gmail.com

FUNDAŢIA ACADEMIA DACOROMÂNĂDECLARAŢIA-APEL “BASARABIA 200”

SENATUL ACADEMIEI DACOROMÂNE

MIORIŢA USA IUNIE 2012 INTERVIU11

INTERVIU CU ALICE NĂSTASEAlice Năstase, redactor şef al re-

vistei „Tango” şi viziunea ei despre managementul şi succesul unei publicaţii pentru femei

„Tot ce fac, fac la nivel profesion-ist”

Despre Alice Năstase se poate spune că şi-a inventat propria revistă: „Tango”. Licenţiată a Facultăţii de Litere din cadrul Universităţii Bucureşti (specializarea română-spaniolă) şi a Facultăţii de Psihosoci-ologie, având un masterat în reclamă şi publicitate, Alice Năstase îşi face debutul în presă în 1997 la un cotid-ian de succes: „Naţional”. Anul 2001 îi aduce o nouă provocare – revista „Tabu” -, cu care porneşte de la zero. La „Tabu”, Alice Năstase va munci timp de patru ani, în calitate de re-dactor şef. 2005 este momentul când se decide pentru o schimbare majoră în viaţa şi activitatea ei, materializată într-o revistă proprie pentru femei, numită „Tango”, pe care de atunci o conduce cu profesionalism şi de-votament. Autoare a unui roman, „Noi suntem zeiţe” şi al antologiei „Cele mai frumoase iubiri” (alături de Aurora Liiceanu), Alice Năstase semnează si volumele: “Care pe care - femei şi bărbaţi” şi „Dincolo de bine, dincoace de rău - Despre iubire”.

Alice Năstase s-a născut şi a crescut la Ploieşti, are o familie frumoasă, fi-ind o soţie şi o mamă desăvârşită.

Octavian CURPAŞ: Cum ţi-a ve-nit idea de a edita propria-ţi revistă, „Tango”?

Alice NĂSTASE: „Tango” s-a născut nu dintr-o ambiţie, ci din disperare. Patronii mei de la „Tabu” m-au dat afară când n-au mai avut nevoie de mine şi când au constatat că sunt prea nesupusă pentru gustul lor. M-am trezit şomeră, cu un copil de trei ani şi cu unul de zece luni. Mariajul meu nu prea mai mergea. Eram nefericită şi am simţit nevoia să fac ceva care să schimbe totul, un gest nebunesc: o revistă care să nu semene cu nimic. O revistă despre dragoste, în toate formele ei.

Octavian CURPAŞ: De ce acest nume, ce poveste ascunde?

Alice NĂSTASE: „Tango” este o poveste de dragoste, este simbolul cuplului, pentru că dragostea e un miracol în doi.

Octavian CURPAŞ: Cui se adresează revista „Tango” şi pentru cine a fost ea creată?

Alice NĂSTASE: „Tango” a fost creată pentru femei ca mine, care

au curajul să îşi revendice dreptul la iubire, dreptul la sensibilitate, la forţă şi la slăbiciune, deopotrivă. Pentru femei culte, oneste, curajoase. „Tango” este o variantă profundă a lunarelor pentru femei.

Octavian CURPAŞ: Prin ce se remarcă „Tango”, cu alte cuvinte, ce aduce nou publicaţia al cărei redactor-şef eşti, faţă de celelalte re-viste pentru femei?

Alice NĂSTASE: „Tango” este revista cel mai bine scrisă de pe piaţa românească şi este o variantă profundă a lunarelor pentru fe-mei. În paginile ei, vorbim despre trădare şi regăsire, despre minciunile bărbaţilor, despre laşităţile femeilor, despre şansele noastre de a ne întâlni marea dragoste, despre obligaţia de a fi fericiţi...

Octavian CURPAŞ: Eşti redactor şef al revistei „Tango” din 2005. Care a fost cea mai mare schimbare pe care ai remarcat-o în anii care au trecut, din 2005 încoace, cu privire la rolul femeii în societate?

Alice NĂSTASE: Lucrez încă din 2002 la o revistă pentru fe-mei, deci sunt destul de conectată la problemele femeii în societatea românească. Dar aş minţi să spun că rolul femeii s-a schimbat în ultimii ani. Femeile din România încă se luptă cu mentalităţi păguboase, cu marginalizări, cu misoginism, femei-le din România mai caută încă soţi cu bani şi putere, femeile din Româ-nia stau încă la coadă pentru drepturi egale cu bărbaţii în politică sau în af-aceri. Sau în presă, unde bărbaţii fac legea, patronii sunt bărbaţi, bogătaşii sunt bărbaţi...

Octavian CURPAŞ: Ce face exact, redactorul şef al unei reviste pentru femei?

Alice NĂSTASE: La revista mea redactorul şef face de toate. Scrie, corectează, are întâlniri, face in-terviuri, face planuri, face afaceri de presă, face PR, face publicitate. Dar asta pentru că suntem o revistă independentă, iar munca mea e mai grea ca a unui omolog care lucrează într-un trust. „Tango” e revista mea şi e singura revistă puternică şi cunoscută care nu s-a afiliat unui trust. Ne e greu, dar suntem unici, în felul nostru, şi liberi să scriem ce vrem şi să muncim până la epuizare...

Octavian CURPAŞ: Care este cea mai grea parte a muncii tale?

Alice NĂSTASE: Faptul că mă lupt cu o concurenţă cu mulţi bani iar eu suplinesc, prin valoare editorială, puterea managerială.

Octavian CURPAŞ: Care este cea mai mare satisfacţie a muncii tale?

Alice NĂSTASE: Cititorii mei. Am oameni care mă iubesc cu adevărat, care ar veni oricâmd dacă i-aş chema, în echipa mea. Blogul meu, www.alice.revistatango.ro este o dovadă năucitoare a faptului că oa-menii mă citesc şi se identifică valo-rilor promovate de revista mea.

Octavian CURPAŞ: Care este viziunea ta pentru revista pe care o conduci?

Alice NĂSTASE: Viziunea mea pentru revistă este viziunea mea de viaţă. Cred în dragoste, în auten-ticitate, în onoare. Cred în dreptul la fericire.

Octavian CURPAŞ: Ai o rubrică preferată în revista „Tango”?

Alice NĂSTASE: „Tango” este tot, un copil al meu. Iubesc revista în în-tregime, îi îngrijesc fiecare părticică şi o gândesc cu grijă. Nu am rubrici preferate şi mă străduiesc să nu am rubrici mai bune şi altele mai pro-aste.

Octavian CURPAŞ: Ce sunt cărţile „Tango”?

Alice NĂSTASE: La un moment dat, tot din disperare, pentru că pub-licasem o carte de mare succes la o altă editură şi am constatat că nu voi primi niciodată drepturi de autor, pentru că am semnat prosteşte un contract absurd şi pentru că editura cu pricina nu-mi plăteşte nici drep-turile derizorii de pe baza acelui con-tract, am decis să fac propria editură de carte. Am publicat mai întâi o carte a mea, „Noi suntem zeiţe - carte poştală” şi încă o carte, unde sunt coautor alături de Aurora Liiceanu şi mai apoi şi alte cărţi. Am reeditat „Pânza de păianjen” a Cellei Serghi şi câteva dintre cărţile marii, fabuloa

sei Nina Cassian, care trăieşte aco-lo, în America. Sunt atât de mândră de colaborarea mea cu Nina Cassian, atât de fericită de întâlnirea noastră, atât de onorată de posibilitatea de a-i răspândi cuvântul...

Octavian CURPAŞ: Care din-tre cărţile „Tango” este cartea ta preferată?

Alice NĂSTASE: Iubesc, desigur subiectiv, propriul meu roman, „Noi suntem zeiţe”, dar, cum spu-neam, cărţile Ninei Cassian, pe care o venerez, constituie cea mai mare mândrie a mea de editor.

Octavian CURPAŞ: Care crezi că este cel mai mare beneficiu pe care îl aduce revista „Tango” cititoarelor?

Alice NĂSTASE: Îndemnul şi im-pulsul de a fi ele însele, de a-şi cere dreptul la dragoste şi la fericire.

Octavian CURPAŞ: Cum este primită revista „Tango” de către citi-toare?

Alice NĂSTASE: Cu dragoste, cu foarte multă dragoste. Şi cu recunoştinţă.

Octavian CURPAŞ: Ce gen de articole vor apărea în numerele vi-itoare, ţi-ai propus unele schimbări, de exemplu, să te adresezi şi femeilor din diaspora?

Alice NĂSTASE: Mă adresez deja femeilor din diaspora, site-ul nostru, www.revistatango.ro are multe citi-toare şi în afara ţării. Colega mea, Simona Catrina, scriitoare cu un con-dei fabulos, cea mai dragă prietenă a mea din toate timpurile, trăieşte în Canada şi scrie de acolo pentru „Tango”. Amalia Niţă, o altă colegă dragă şi foarte talentată locuieşte în Chicago. Mihaela Burda, guest-star al revistei mele, locuieşte în Anglia. Evident, multe dintre tematicile lu-mii în care ele trăiesc ajung în pag-inile revistei noastre.

Octavian CURPAŞ: Deci Revista „Tango” poate fi citită şi online.

Alice NĂSTASE: Avem versiunea de pe site, care este o parte din re-vista noastră şi, în plus, un conţinut online special creat. Comenzi ale re-vistei se pot face şi online, aşa cum se pot face online şi comenzi pentru cărţi.

Octavian CURPAŞ: Ce reviste pentru femei citeşti?

Alice NĂSTASE: Doar „Tango”, din scoarţă în scoarţă. Pe restul le

răsfoiesc, fiindcă mă plictisesc.Octavian CURPAŞ: Ce planuri de

viitor ai?Alice NĂSTASE: Voi reedita şi

alte cărţi ale Ninei Cassian, câteva dintre cărţile sale pentru copii şi jur-nalul său, fabulosul şi controversatul său jurnal, „Memoria ca zestre”. Voi scrie o carte a mea, un proiect de carte online cu ilustratii realizate de unul dintre cei mai buni fotografi din România - Paul Buciuta de la studioul „Artista”. Colaborez cu el de mai bine de patru ani, „Tango” am făcut-o împreună de la început.

Octavian CURPAŞ: Cum îţi pet-reci timpul liber?

Alice NĂSTASE: Am copiii, re-vista, cărţile, dragostea mea... Nu am timp liber, nu sunt niciodată singură şi nici nu aş vrea.

Octavian CURPAŞ: Ce hobby-uri ai?

Alice NĂSTASE: Nu am hobby-uri, tot ce fac, fac la nivel profesion-ist. Citesc, scriu, mă ocup de revistă şi de editură, fac copii minunaţi...

Octavian CURPAŞ: Ce mesaj ai dori sa le transmiţi cititoarelor no-astre?

Alice NĂSTASE: Le-aş ruga să se întrebe, onest, dacă sunt fericite. Şi dacă nu sunt, să îşi schimbe viaţa. Pentru că nu trăim decât o singură dată.

OCTAVIAN CURPAS

Azi, în Duminica Mare, îmi spun mie, vă spun tuturora, indiferent de blazonul religiei voastre: nu suntem singuri!

Duhul Sfânt este cu noi!Iisus le-a făgăduit ucenicilor,

atunci, la Înălţarea Sa de pe pământ, că nu îi va lăsa orfani: „Eu voi ruga pe Tatăl şi El vă va trimite un alt Mângâietor, care să rămână cu voi în veac” (Ioan 14:16).

De aceea, „oricine va vorbi îm-potriva Duhului Sfânt nu va fi ier-tat nici în veacul acesta, nici în cel viitor”.

Să vă fie sufletul mereu plin de Duhul adevărului şi să vă bucuraţi până la ultima „suflare” de roada lui, care este DRAGOSTEA!

RUSALII

În fiecare an, la Cincizecime,Un vuiet se aude pe pământ,Ce vuiet oare și de unde vineAceastă caldă zbatere de vânt?!

Ferice dar de cine îl aude,Să-i fie întru toate de-ajutor,Tu de El n-ai unde te ascunde,Ca soarele de dincolo de nor.

Ci lasă-te cuprins şi nu te teme,Din amorţeala somnului te scoală-Acest poem pe care-l scriu devremeTe vindece de orice îndoială.

Taci şi-ascultă-mi freamătul, flămândul,Frate-al meu de lut şi de cuvânt,Umbra Lui să-ţi lumineze gândul,Acum, când se pogoară Duhul Sfânt!

NU E NEVOIE, PRIETENE, SĂ CREZI

Pogorârea Sf. Duh„...sunt plini de must.”Fapte, 1,13

Nu e nevoie, prietene, să creziÎn ce văd eu, e încă prea devreme,Acum, până e ziuă și lucrezNu-mi pângări lumina din poeme.

Ca o sahară de pustiu flămândŢi se aude sufletul sub dune,Nu-mi număra tristeţile din gând,Lasă-mi-le acolo să se-adune.

Lucrarea ta și-așa e în zadar,Mai bine odihnește-te degrabă,Tu nu ai sărbători în calendarȘi eu dacă le am, îmi văd de treabă.

Nu e nevoie, prietene, să creziÎn ce simt eu, dar am o rugăminte,Până e ziuă încă și lucrezNu-mi tulbura lumina din cuvinte...

DIN DUMINICA POGORÂRII DUHULUI SFÂNTNICOLAE NICOARA-HORIA

 

CULTURA IUNIE 2012 MIORIŢA USA 12

The year is 1535; the setting is a medieval English village; their Royal Majesties are holding court discuss-ing grave matters of state; fairies are causing troubles; dashing knights are quick to draw their swords to impress the beautiful wenches; pirates chase dragons with a cup of ale; jesters and gypsies are loud and boisterous; and there is even a mud boy stealing kiss-es from coy maidens! No, it is not a figment of my imagination; it is the much anticipated Georgia Renais-sance Festival which occurs each year during the spring weekends, in Fair-burn, Georgia; a city close to Atlanta.

This majestic, unforgettable event, started almost three decades ago, takes you back to the days of gallant knights and maidens faire, and it is designed to take the visi-tors on a fascinating time travel-ling adventure back to Elizabethan England as soon as one enters the gates. The Georgia Renaissance Fes-tival weaves the fantasy with themed buildings and exciting rides; cos-tumed actors; ingenious entertain-ment and interactive activities. The visitors, devout fans of the Festival, come dressed up in Renaissance costumes and participate in the rec

reation of a nostalgic era long gone by. Besides the fun atmosphere that the Festival exudes, what draws the massive crowds to this family-friendly event is the multitude of shops appropriately named The World Bazaar-the original mall of the XVI Century. There one can always find unique treasures cre-ated by skilled artisans exhibited in a wide variety of mediums including fine art, glassblowing, pottery, jew-elry, wood working, blacksmithing, leather working, dress making and so much more. I had the pleasure of recently visiting the Georgia Re-naissance Festival, and was extremely delighted with the entire experience. The original extreme sport – The Jousting Tournament of Kings, and the magnificent highflying Birds of Prey and Animal Show were my favorite shows! Other events at the festival that attracted large crowds were the trapeze and aerial acrobat-ics shows along with the jugglers, story-telling, The Royal Petting Zoo and The Maypole Dancing. The Tortuga Twins retold the clas-sic story of Robin Hood and Lady Marian, complete with audience participation and a hilarious, mod-ern twist. The Lost Boys, delighted the audience with the minstrel tunes of long forgotten melodies, and

the lovely gypsy Violet predicted the future for those bold enough to wish to know it. The Children’s Knight-ing Ceremony, The Fairy Princess Tea Time with the Mayor, The Mud Show or a Conversation with Da-Vinci, they all take place at the Fes-tival, the land of the Make-Believe!

I met so many wonderful people at the Festival! King Henry the

VIII, looking regal (and so alike the original Henry!), made me shiver for his lovely and gracious wife, the beautiful and gracious Queen AnneBoylen! Gloriana - the Fairy Queen, Vogue LaMode - The Duchess of Fashion, Sir Maximillian,Violet-the Gypsy, Sir Lancelot, Lord May-or, Simon- the Village Idiot, Friar Finnias Finnegan, and all the smil-

-ng wenches, knights, pirates, fairies, and gargoyles, I want to congratu-late you all for the fine performance you give each day, and for recreating the fantasy for each guest. It was a true joy to be around you, thank you for keeping the history alive!

THE RENAISSANCE FESTIVAL - A SLICE OF HISTORY IN GEORGIAMARA CIRCIU

YOUTH IDENTITY AND FUTURE ASPIRATIONS: A CASE STUDY IN THE UNIVERSITY OF BOLOGNA

In particular the main research question of the article asks ‘what, according to students, are the main elements that constitute a youth identity and how does this distinct identity link to an individual’s ideas about the future?’ Lending from dis-cussions surrounding youth categori-sation, I shall analyze my informants’ opinions and draw upon the ideas of several theorists, to present my own opinion. As many have already said, there is no clear, black-and-white definition of what youth actually is (Bucholtz 2002, Abbink 2005, Dur-ham 2004). My objective is to dis-cuss the main elements constituting a youth identity and, from that dis-cussion, examine the link with future aspirations.

Rethinking Youth: Youth defini-tion and categorization of young people

“Youth are assumed to hold the key to the nation’s future and

the treatment and management of youth is expected to provide the so-lution to a nation’s problems” (Grif-fin 2001:149).

The above quote highlights the importance of directing out atten-tions towards youth. Griffin, by suggesting that young people are ex-pected to solve a nation’s problems, indirectly questions the relation be-tween those expectations and young people themselves. To what extend are young people able to fulfill the nation’s expectations and similarly

how do the youth themselves feel about those imposed ambitions? Young people can be actively par-ticipating in their future by their ac-tions in the present and it is to this ‘midway period’ in a person’s life, be-tween the dependency of childhood and the mature stability of adult, that Griffin refers (Griffin 2001:149).

Having emerged from the rela-tive ignorance of childhood, youths might often be seen as ‘free agents’, individuals capable of understand-ing the world around them. From an anthropological perspective, fur-ther attention needs to be given to this ‘agency’ of youth and the role, if any, played by it in society (Bucholtz 2002). Undeniably, theorists argue that youth is not a salient category but one that, today, is constantly changing owing to an amount of ex-terior contemporary influences such as modernity and globalisation.

Youth often carries with it nega-tive connotations associated with loutishness and a general disdain for society’s various social mores. Un-doubtedly, the way in which young people are perceived, labeled and represented speaks volumes about the social and political constitution of a society (Comaroff and Comaroff 2005:19). My intention, however, is to approach the subject from a posi-tive angle. This is mainly driven by my conviction that a proper, accu-rate understanding of youth must be attained if society is toreally harness and benefit from the productive potential of such indi-viduals.

As Bucholtz writes, past studies in anthropology have had the tendency to pay greater attention to the clearly

definable periods of adolescence and adulthood whilst skipping over the wealth of observations to be made regarding the youth debate (Bu-choltz 2002:526). It is, therefore, a rather new topic. Contemporary anthropologists, however, have be-gun to give the topic the attention it deserves, a fact which provided me with sufficient impetus to study what has already been written and, conse-quently, test the validity of such ma-terial by carrying out my own unique examination into the lives of young Italian students. Resultantly, the theoretical relevance of the present research lies in the fact that I could provide my own stance about youth debates and the role of youth nowa-days.

The key to the study of young peo-ple is to be found in the social and cultural practices which have created their worlds (Bucholtz 2002:532). Those words undeniably represent the now of young students and sug-gest that young people demand rec-ognition as comprising a special part of society. A significant issue of this research is the correlation between being young and being a student. Considering that the great majority of students are young people, mostly between the ages of 19 and 25, this leads to further thoughts such as whether the youthful population is based only on age or not. Besides, to be young in Italy has come to mean to be marginalised and disad-vantaged in the social, political and economic spheres. By helping young people to understand their role in so-ciety, it is hoped that they may find their own solutions to the problems they face and, thus, be able to shape

their own destinies (Abbink 2005:8).Referring to the compelling findings from my fieldwork, I will attempt to analyse how young people’s own perspectives relate to the opportuni-ties offered to them by the society in which they live.Turning attention to the examination of the term youth is easier said than done because anthropologists remain divided as to whether age or the way in which a person approaches life is the decisive variable in establishing what youth actually is. As Bucholtz argues, there is no clear definition of the term youth since its use is based on chronological ages and cultural positions (2002). From a sociologi-cal point of view, youth has been de-fined as a stage of socialisation and transition to adulthood (Cartmel and Furlong 1997:17). Undoubted-ly, many variables make the concept of youth difficult to define precisely. More specifically, youth as a special category is formulated by several fac-tors such as class, gender, family, po-litical dimensions, ethnicity and race (Abbink 2005).

Youth as a cultural stage often marks the beginning of a long-term, even lifelong, engagement in particu-lar cultural practices, whether its practitioners continue to be included in the youth category or not (Bucholtz 2002:527). Participation in univer-sity can be seen as an aspect of this cultural practice. Durham describes youth as a 'shifter' and a 'context-renewing and a context-creating sign' whereby social relations are both re-produced and contested (Durham in Bucholtz 2002:528). Particular care is needed, therefore, to establish where, in a broader context, such a

constantly evolving group might fit into society.

This in itself questions the very notion of being able to define some-body as a ‘youth’ at all. One wonders, for example, if this term can be ex-tended to both a university student in his 30s and a married 17 year-old with a family. Durham suggests that both these people may be cat-egorised as youth, depending on the circumstances (Durham 2004:590). As many authors conclude there is no clear black-and-white definition of youth (Bucholtz 2002, Abbink 2005, Durham 2004), it seems that no exact definition of the term may be given.

Yet despite the fuzzy boundar-ies already outlined, it is tempting to employ the strict criterion of age to define youth. After all, it is clear that age is a key factor in policy making as, in the eyes of most gov-ernmental organisations, in order to be a youth one must be young. Ac-cording to the World Youth Report, youths are those aged between 15 and 241. There are cases where this definition is altered, either because of economic circumstances or an in-crease in the youth population (Bu-choltz 2002:527). Nowadays, people continue to be considered youths be-yond 24, because of a prolonged time spent pursuing higher education or being unemployed. Wulff says much to the same effect noting that, “this can be understood as a cultural mora-torium, a period when young people are extending their youth by way of experimenting...

> CONTINUARE DIN NUMARUL TRECUT

FIORENTINA POULLI LIMASSOL, CYPRUS

CONTINUARE IN NUMARUL vIITOR>

MIORIŢA USA IUNIE 2012 PUBLICITATE13

- Caut certified caregiver, live-in, pentru mini-azil de batrani in Surprise, Arizona. Tel. (623)297-1264.- Angajam caregiver, preferabil cuplu live-in sau schimburi. Conditii excelente,camera si baie privata.Pentru informatii sunati la : 916 761 5795 -Angajez caregiver part time/full time la casa de batrani in Sacramento, acte si engleza necesare. Sunati la 916-717-0438.-Angajam caregiver la casa de batrani in Surprise, Arizona. Conditii bune de lucru si salariu stimulativ. Tel. (623)518-6890 sau (623)451-7556.- Angajăm caregiver pentru îngrijit bătrâni în Sacramento. Informaţii suplimentare la telefon: (916) 205-2273.- Angajez persoană pentru lucru la casa de îngrijit bătrâni. Informaţii suplimentare la telefon: (916) 652-2309.- Angajez babysitter. Informaţii la madamaria2006@yahoo.com.- Ofer servicii de babysiting şi asistenţă persoanelor vârstnice. Informaţii suplimentare la telefon: (510) 487-7991.- SERVICII POŞTALE - Toţi cei care vor sa trimită pachete în Romania pot apela cu încredere la serviciile noastre. Vă rugăm să aduceţi pachetele la familia Iacob Nicoara, 1237 148th Avenue, San Leandro, CA. Informaţii suplimentare la telefon: (510) 614-2122 sau (510) 453-0171.- Board and care in Clayton serving people with developmental disabilities is looking for full-time live-in staff to assist residents with meal preparation, medication, administration and activities of daily living. Salary based on experience. Please call: (925) 297-9344.- For rent in residential duplex: 3 bedrooms, 1 full bath and kitchen, new paint, new carpet & new range/ oven combo, air cond., refrigerator, washer & dryer, front yard & back yard. Affordable rent. Call: 916-729-7807 or 408-390-8132.- Inchiriez Assisted Living Home in Arizona cu licenta pentru 6 rezidenti. Pret $2,200 / luna. Pentru mai multe informatii, va rog sa sunati la: (623)215-7337 sau (602)400-6031.- Prepar mici la comanda.La fiecare pound vandut ,donez $1 Parohiei Invierea Domnului-Hayward,CA.Informatii la tel.(510) 258- 2241"- Cetatean,72 de ani, stabil financiar, fost marinar din Constanta, caut doamna rezident pentru ajutor reciproc. Tel.(207) 892 -7150 "- Caut pe Iuliana Molnar, din Brasov. Nr. de telefon (909)965-0131, CA, sa sune la (207)892-7150 - Caut femeie pentru ingrijirea unei batrane, zona Los Angeles. Informatii la telefon : (310) 699-6917

M I C A P U B L I C I T A T E

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

INTERACTIUNI Orizontal: 1. Modulator acustic. – 2. Alege tot ce-i bun – A da coltul. 3. Atele marginale! – Se face de ras. – Golf la maluri. 4. Loc de cinste – Nationala cu rauri – Loc special pentru parinti interzis multora. 5. E tot o comedie –Salvator de la inec – Unitati de timp. 6. Puse in plic! – Jeepul nostrum pus pe butuci. – Iute tare. 7. Isi schimba starea fara a umbla la marime. – Pentru tangent este absolute normal (pl.). 8. Vazuta in departare. – Permanent lucreaza la dublu. 9. Dimie. – Prins la mijloc – Pete!. 10 Puneti aici va rog!. – Aflate in mers! – Asigura o infuzie de calm. 11. Face invarteli cu pamantul. – Antemeridian. – casa la purtator. 12. Sunet cu repetitie.

Vertical: 1. Asigura zborului un plus de siguranta. 2.Utopii. 3. Nichel. – Un rege antic egiptean - Timp unitar. – Avocat pe scurt! 4. Suport de usa. – Da mereu inapoi. – Alta unitate de timp. 5. Oameni de cinste. – Care stie sa lucreze. 6. De tinut minte. – Primele la alphabet.7. A apare. – Manuale la barca. 8. Proverb. – Pui de leu. 9. Gasite in parale!.- Producatoare de miere. 10. Un itan bagat la mijloc. – Are calificare la sol. – Partener legal la dublu mixt. 11. Astia pun ceva la cale. 12. Raceli controlate.

Rezolvarea careului anterior: “SCOLARA”ORIZONTAL: 1. Matematician. 2. Apel – Puteri. 3. Caiet – Narata. 4. Ur – Moda – Eter. 5.Lasere – Cai – T. 6. Atent – Culori. 7. Tentat – Penel. 8. U – Aa – Era – Ape. 9. Retrasa – Clor. 10. Alo – Racolari. 11. Eroi – Ire –Ts. 12. Ev – Mentionat.VERTICAL: 1. Maculatura – E. 2. Aparate – Elev. 3. Tei – Senator. 4. Elementar – Om. 5. M – Torta – Arie. 6. Ap – De – Tesa – N. 7. Tuna – C – Racit. 8. Ita – Cupa – Ori. 9. Cereale – Cleo. 10. Irationala – N. 11. Aite – Reporta. 12. N - Artilerist.

Careu realizat de MIRCEA NEAGOE, San Jose, CA.

RECLAME IUNIE 2012 MIORIŢA USA 14

Vă aşteptăm cu mâncare caldă!

EuroMarket & Delicatessen ASHLEY

PLACE

AFFORDABLE Studios,1's & 2's bedroomsFOR EVERYONE

1601-1745 Cormorant WaySacramento, CA 95815

*** Vorbim romaneste ***Tel. 916.927.7202Fax. 916.568.0792

GREAT SPECIALS

MIORIŢA USA IUNIE 2012 SPECIAL EDITION15

NATO SUMMIT PRESS CORPS PARTY TO CELEBRATE CHICAGO

MIORITA USAPublisher:

MIORITA CULTURAL

ASSOCIATIONProf. Dr. Ing. Mircea Ratiu

(Director Onorific)

Viorel Nicula(Director)

Simona Botezan(Director Adj.)

Prof. Dr. Marius Petraru(Redactor Sef)

Dana Deac(Redactor Adj.)

George RocaOctavian Curpas

George StancaAlex B. Chihaia

Mara CirciuMarian Petruta

Dr. Ing. Radu Mihalcea(Senior Editors)

Ovidiu Junc(Graphic/Layout Designer)

Radu TopanMarius Baciu(Web Master)

Adi Kaszoni(Photo)

Colaboratori onorifici:Prof. Dr. Theodore Bucur - Franta

Adalbert Gyuris - GermaniaLaurentiu Fulga - AustraliaLucretia Berzintu - IsraelLia Lungu - New York

Ramona Jirebie - ChicagoGabriel Jirebie - ChicagoMarius Jar - California

Amelia Avram - CaliforniaAlina Jar - California

Mircea Neagoie - CaliforniaPr. Octavian Mahler - California

Prof. Dr. Adrian Botez - RomaniaEduard O. Ohanesian - RomaniaMadalina C. Diaconu - Romania

Victor Martin - RomaniaEric Vamos - Romania

Nicolae Gavrea - RomaniaMihai Junea - Romania

Maria Diana Popa - Romania

Colaboratori presa: Agerpress

Los Angeles Press ClubSacramento Press Club

Clubul Presei TransatlanticeNARPA, AIPS

E-mail stories & photos: mioritausa@yahoo.comwww.ziarulmiorita.com

ADDRESS: P.O.BOX 193 WEST SACRAMENTO, CA 95691

PHONE: 916 868 5395

"MIORITA USA" este o publicatie lunara ce apare la inceputul fiecarei luni calendaristice. Va invitam sa va abonati. Costul unui abona-ment este de $15 pe 6 luni si $25 pe un an intreg. In pret sunt incluse si taxele postale. Efectuati check pe MIORITA USA si expediati la adresa ziarului. Ziarul "MIORITA USA" nu cen-zureaza articolele asa ca ideile anuntate apar-tin autorilor,la fel si res-ponsabilitatea juridica.

DONATIE $1.00 DONATION

Marius Baciu

Prof. Dr. Ing. Mircea Ratiu

Summit-ul NATO s-a încheiat luni, 21 mai 2012, cu o petrecere organizată de Primarul oraşului Chicago, domnul Rahm Emanuel şi Comitetul de Organizare al Summit-ului. Petrecerea de luni seara, intitulată " NATO Summit Press Corps Party to Celebrate Chi-cago" a fost organizată în cinstea celor 2000 de jurnalişti din 50 de ţări, care au acoperit lucrările Summitului NATO din 20 -21 Mai 2012.

Printre invitaţi se aflau reprezentanţi ai ce-lor mai prestigioase cotidiene şi televiziuni din lume, cum ar fi Reuters, Associated Press, France Press, Eurovision, New York Times, Washington Post, Deutche Welle, RAI UNO, NBC News, CNN, TVE şi din presa locală, Chicago Tribune sau Chicago Sun Times.

Cu această ocazie, Primarul Rahm Eman-uel şi Comitetul de Organizare au transmis mulţumiri şi felicitări tuturor jurnaliştilor prezenţi, producătorilor, trusturilor de presă şi editorilor din întreaga lume, care şi-au trimis reprezentanţii la Chicago pentru Summit.

Summit-ul NATO s-a bucurat de aportulunui număr impresionant de angajaţi şi vol-untari, care au pregătit timp de şapte luni de zile, în cele mai mici detalii, întâlnirea liderilor lumii de la Chicago.

Petrecerea a fost organizată după tiparul clas-ic american, cu biliard, popice şi preparate cu-linare tradiţionale. Atmosfera a fost întreţinută de Lynne Jordan & Shivers, care au interpretat timp de trei ore piese celebre din repertoriul american de blues, pop şi jazz.

Primarul Rahm Emanuel a salutat jurnaliştii prezenţi, a schimbat câteva cuvinte cu fiecare, le-a strâns mâinile şi s-a fotografiat cu ei. Pri-marul Rahm Emanuel a ţinut să mulţumească personal mass mediei pentru efortul pe care l-a depus pe durata Summitului de la Chicago. El a subliniat contribuţia deosebită a presei la reuşita evenimentului şi a felicitat producătorii pentru felul în care au prezentat oraşul Chi-cago lumii întregi, dar şi pentru felul în care au promovat organizaţia NATO în cei 63 de ani de existenţă.

Rahm Emanuel este fostul şef de cabinet şi unul dintre apropiaţii preşedintelui Barack Obama, cât şi un membru marcant al Partidu lui Democrat. Începând din 16 mai 2012el ocupă funcţia de primar al oraşului Chicago.

În perioada 2009 -2010 el a fost “Chief of Staff” la Casa Albă, iar anterior a ocupat poziţia de “Chairman of The House Democratic Cau-cus” (2007 - 2009). În perioada 2003 - 2009, democratul Rahm Emanuel a fost reprezentan- tul Districtului 5 Illinois în Congresul SUA. Dincolo de frumuseţea şi rafinamentul mo-mentului, primarul oraşului Chicago a doveditcă este un organizator talentat, un lider

carismatic, dar în acelaşi timp a dat o lecţie de PR întregii planete. În cele trei ore petrecute în mijlocul jurnaliştilor, primarul Rahm Emanuel a reuşit să atragă atenţia mass mediei din 50 de ţări asupra oraşului în care s-a născut şi pe care îl administrează, iar indirect asupra Partidului Democrat din care face parte.

Lecţia de marketing şi PR a început în prima zi a Summit-ului, când Primarul Rahm

Emanuel şi Comitetul de Organizare au oferit jurnaliştilor prezenţi la Centrul Internaţional de Presă Mc Cormick, reviste şi hărţi cu principalele atracţii turistice şi cu istoria oraşului Chicago; insigne, genţi per-sonalizate şi alte simboluri ale oraşului gazdă, împreună cu invitaţia de a participa la petre-cerea de la Lucky Strike Chicago.

COLEGUL NOSTRU, MARIAN PETRUTA - PRIMARUL RAHM EMANUEL

PRIMARUL ORASULUI CHICAGO, RAHM EMANUEL , IN CENTRU ATENTIEI

BY SIMONA BOTEZAN.FOTO: MARIAN PETRUŢA