Pag. 1 / 26

R E G U L A M E N T privind răspunderea disciplinară a personalului Inspecţiei Judiciare,

altul decât inspectorii judiciari

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale Domeniul de reglementare şi aplicare

Art. 1. ─ Prezentul regulament cuprinde dispoziţii care stabilesc, în conformitate cu legislaţia primară şi secundară în domeniul răspunderii disciplinare a personalului Inspecţiei Judiciare, altul decât inspectorii judiciari, faptele care constituie abateri disciplinare, sancţiunile care pot fi aplicate pentru acestea, precum şi procedura de cercetare a abaterilor disciplinare şi de aplicare a sancţiunilor corespunzătoare. sau care transpun reglementări de ordin general în materie.

Aparatul propriu al Inspecției Judiciare

Art. 2. ─ Aparatul propriu al Inspecției Judiciare este organizat în direcții, servicii și birouri. În cadrul aparatului propriu al Inspecției Judiciare funcționează inspectori judiciari, personal de specialitate juridică asimilat magistraților, funcționari publici, personal contractual și specialiști IT.

Scopul procedurilor disciplinare

Art. 3. ─ Procedurile disciplinare au ca scop asigurarea respectării legii şi responsabilizarea personalului Inspecţiei Judiciare, prin identificarea situaţiilor sau cazurilor care atrag răspunderea disciplinară.

Principiile procedurii disciplinare

Art. 4. ─ Principiile prevăzute de legislaţia privind procedura disciplinară aplicabilă fiecărei categorii de personal al Inspecţiei Judiciare se completează, dacă este cazul, cu următoarele principii:

a) principiul legalităţii ─ procedura se desfăşoară în conformitate cu legea şi pentru asigurarea respectării acesteia;

b) principiul imparţialităţii ─ în exercitarea atribuţiilor specifice prevăzute de prezentul regulament, personalul Inspecţiei Judiciare este obligat să adopte o atitudine obiectivă, echidistantă şi neutră, de natură a înlătura orice suspiciuni privind lipsa de imparţialitate;

c) principiul confidenţialităţii ─ întocmirea lucrărilor disciplinare se realizează cu respectarea dispoziţiilor prevăzute de Legea nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, cu modificările şi completările ulterioare, şi a Regulamentului nr. 679/2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date; actele, documentele sau orice informaţii referitoare la lucrările disciplinare au caracter confidenţial, cu excepţia celor care constituie, potrivit legii, informaţii de interes public;

d) principiul transparenţei ─ sesizările împotriva personalului Inspecţiei Judiciare cât şi rezultatul verificării acestora sunt aduse la cunoştinţa celor vizaţi.

CAPITOLUL II

Răspunderea disciplinară a personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor

Pag. 2 / 26

Dispoziţii legale aplicabile personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor

Art. 5. ─ (1) Încălcarea cu vinovăție de către personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor a îndatoririlor de serviciu constituie abatere disciplinară și atrage răspunderea disciplinară a acestuia.

(2) Răspunderea disciplinară a personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Inspecţia Judiciară se angajează potrivit Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale cărei prevederi sunt transpuse în prezentul regulament.

Abaterile disciplinare Art. 6. ─ Constituie abateri disciplinare următoarele fapte:

a) încălcarea prevederilor referitoare la îndatoririle de serviciu, declarațiile de avere şi declarațiile de interese, stabilite prin lege sau acte interne;

b) încălcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilităţi şi interdicţii privind judecătorii şi procurorii;

c) intervențiile pentru soluționarea unor cereri, pretinderea sau acceptarea rezolvării intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane altfel decât în limita cadrului legal reglementat pentru toți cetățenii;

d) desfășurarea de activități publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în exercitarea atribuțiilor de serviciu;

e) nerespectarea nejustificată a termenelor prevăzute pentru soluționarea lucrărilor;

f) întocmirea și rezolvarea lucrărilor cu rea credinţă sau din gravă neglijenţă, în măsura în care fapta săvârșită nu întrunește elemente constitutive ale unei infracțiuni;

g) nerespectarea secretului profesional sau a confidențialității lucrărilor cu acest caracter;

h) refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire de serviciu; i) absențe nemotivate de la serviciu, în mod repetat; j) atitudine ireverențioasă în timpul exercitării atribuțiilor de

serviciu față de colegi sau față de petenți; k) participarea directă sau prin persoane interpuse la jocurile de

tip piramidal, jocuri de noroc sau sisteme de investiții pentru care nu este asigurată transparența fondurilor, în condițiile legii;

l) stabilirea de relații directe, cu caracter personal, cu petenții în vederea soluționării favorabile a sesizărilor şi cererilor acestora.

Sancțiunile disciplinare

Art. 7. ─ (1) Sancțiunile disciplinare sunt: a) avertismentul; b) diminuarea indemnizației de încadrare lunare brute cu până la

15% pe o perioadă de la o lună la 3 luni; c) retrogradarea în grad profesional; d) eliberarea din funcție. (2) Pentru săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute la art. 6 lit.

b), d) şi f) teza I nu pot fi aplicate sancţiunile disciplinare prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b).

Constituirea şi compunerea comisiei de disciplină

Art. 8. ─ (1) Sancțiunile disciplinare se aplică la propunerea comisiei de disciplină, denumită în continuare “comisie”.

(2) Comisia se constituie prin ordin al inspectorului-şef, de regulă în prima zi lucrătoare a anului. Prin ordinul de constituire se desemnează membrii titulari şi supleanţi, precum şi preşedintele

Pag. 3 / 26

comisiei potrivit următoarelor reguli: a) un judecător şi un procuror, inspector judiciari, precum şi un

consilier juridic, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, în calitate de membrii titular; în mod corespunzător se desemnează şi membrii supleanţi;

b) un inspector judiciar dintre membrii titulari ai comisiei, în calitate de președinte al acesteia.

(3) Nu pot face parte din comisie în timpul aceluiași mandat soții, rudele sau afinii până la gradul al IV-lea inclusiv; de asemenea, nu pot fi numite în componenţa comisiei persoanele care au fost sancționate disciplinar în ultimii 3 ani.

(4) Membrii comisiei sunt numiți pe o perioadă de doi ani cu posibilitatea reînnoirii mandatului o singură dată.

Suspendarea mandatului de membru al comisiei de disciplină

Art. 9. ─ (1) Mandatul de membru al comisiei se suspendă dacă acesta este cercetat pentru săvârșirea unei abateri disciplinare. Suspendarea durează până la pronunțarea unei hotărâri definitive în procedura disciplinară. În cel mult 5 zile de la data suspendării, președintele comisiei înlocuieşte membrul suspendat cu unul dintre membrii supleanți. Înlocuirea durează pe întreaga perioadă de suspendare.

(2) În cazul în care membrul comisiei de disciplină este soț, rudă sau afin până la gradul al IV-lea inclusiv cu persoana cercetată ori s-a pronunțat anterior cu privire la cercetarea în curs, acesta se înlocuieşte de preşedintele comisiei pentru soluționarea lucrării respective cu unul dintre membrii supleanți.

Încetarea mandatului de membru al comisiei de disciplină

Art. 10. ─ (1) Mandatul de membru al comisiei încetează în una dintre următoarele situații:

a) la expirarea duratei acestuia; b) la eliberarea din funcție; c) în cazul sancționării disciplinare definitive; d) la cerere, pentru motive întemeiate. (2) Membrii comisiei își continuă mandatul până la data stabilirii

noii componenţe a acesteia. (3) În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. b)-d), inspectorul-şef

numeşte pentru timpul rămas până la expirarea mandatului respectiv, un nou membru al comisiei din rândul membrilor supleanţi sau, dacă mandatul încetat aparţine unui membru supleant, din rândul altor persoane din categoria profesională din care acesta face sau a făcut parte. Până la numirea unui nou membru titular, preşedintele comisiei dispune înlocuirea cu unul dintre membrii supleanți.

Efectuarea lucrărilor aferente procedurii disciplinare

Art. 11. ─ (1) Secretariatul Inspecţiei Judiciare efectuează, în principal, următoarele lucrări în legătură cu procedura disciplinară:

a) înregistrează și ține evidența sesizărilor adresate comisiei; b) efectuează lucrările necesare desfășurării cercetării

disciplinare și soluţionării sesizării; c) convoacă membrii comisiei, întocmeşte formele de citare în

vederea ascultării persoanelor vizate de sesizare şi a celor care au formulat sesizarea;

d) tehnoredactează actele comisiei, inclusiv deciziile de soluţionare a sesizărilor, pe care le înaintează, potrivit legii, inspectorului-şef.

(2) Personalul secretariatului Inspecţiei Judiciare efectuează

Pag. 4 / 26

orice alte lucrări dispuse de inspectorul-şef, preşedintele comisiei şi persoana desemnată să efectueze cercetarea disciplinară.

Sesizarea comisiei de disciplină

Art. 12. ─ (1) Comisia poate fi sesizată în scris de: a) inspectorul-şef, inspectorul-şef adjunct şi directorii direcţiilor

Inspecţiei Judiciare; b) şefii compartimentelor la care persoana vizată de sesizare îşi

exercită funcţia; c) persoana care se consideră vătămată prin fapta sesizată. (2) Faptele ce constituie abaterile disciplinare prevăzute la art. 6

lit. e) și g), pot fi sesizate numai de persoanele prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b).

Termenul de sesizare Art. 13. ─ Sesizarea se formulează în cel mult 30 de zile de la

data luării la cunoștință despre săvârșirea faptei, dar nu mai târziu de 3 luni de la data săvârșirii acesteia. În caz de nerespectare a termenului, sesizarea se clasează.

Cuprinsul sesizării Art. 14. ─ (1) Sesizarea va cuprinde:

a) numele, prenumele, domiciliul şi, eventual, funcţia autorului sesizării;

b) numele, prenumele, funcția și compartimentul în cadrul căruia își desfășoară activitatea persoana vizată de sesizare;

c) descrierea faptei imputate prin sesizare; d) temeiul legal al sesizării; e) indicarea datei la care se pretinde că a fost săvârșită fapta

imputată; f) arătarea dovezilor pe care se sprijină sesizarea; g) data și semnătura autorului sesizării. (2) Sesizarea va fi însoțită, în măsura în care este posibil, de

înscrisurile care o susțin. (3) Sesizarea se clasează pentru lipsa mențiunilor prevăzute la

alin. (1) lit. a)-d), f) și g). Autorul sesizării formulate potrivit art. 12 alin. (1) lit. c) va fi contactat dacă sesizarea nu cuprinde toate menţiunile prevăzute la alin. (1), în vederea completării.

Cercetarea disciplinară

Art. 15. ─ (1) Pentru soluţionarea sesizării este obligatorie efectuarea cercetării disciplinare, denumită în continuare “cercetare”.

(2) Cercetarea se efectuează de un consilier juridic, desemnat de inspectorul-şef, prin ordin, din personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor de la un compartiment diferit de compartimentul la care îşi desfăşoară persoana vizată de sesizare.

(3) Prin cercetare se stabilesc faptele și urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârșite, precum și orice alte date concludente din care să se poată aprecia asupra existenței sau inexistenței vinovăției.

(4) Persoanei cercetate i se comunică, în copie, sesizarea formulată împotriva sa, prin grija secretariatului Inspecţiei Judiciare.

(5) Citarea și ascultarea celui vizat de sesizare, precum și verificarea apărărilor pe care le formulează sunt obligatorii. Declaraţia acestuia se consemnează într-un proces-verbal semnat de toţi cei prezenţi la ascultare; procesul-verbal se depune la dosarul disciplinar. Ascultarea este obligatorie şi dacă persoana vizată de sesizare depune la dosarul disciplinar o declaraţie scrisă privind faptele imputate.

Pag. 5 / 26

(6) Refuzul prezentării la cercetare sau de a da declarații se consemnează într-un proces-verbal și nu împiedică finalizarea cercetării.

(7) Rezultatul cercetării se consemnează într-un raport care se transmite comisiei în cel mult 30 de zile de la începerea cercetării.

Completarea cercetării disciplinare

Art. 16. ─ În măsura în care se apreciază că sunt necesare verificări suplimentare, comisia dispune completarea cercetării cu indicarea faptelor și împrejurărilor care trebuie lămurite, precum și a mijloacelor de probă ce urmează a fi administrate.

Lucrările comisiei de disciplină

Art. 17. ─ (1) Ședințele comisiei sunt publice dacă preşedintele acesteia nu hotărăşte în sens contrar, din oficiu sau la solicitarea scrisă a persoanei vizate de sesizare, pentru motive justificate.

(2) Citarea persoanei vizate de sesizare în fața comisiei este obligatorie; persoana cercetată poate fi asistată sau reprezentată de un avocat ori de un consilier juridic asimilat judecătorilor sau procurorilor.

(3) Comisia îl poate cita pe autorul sesizării, precum și orice altă persoană ale cărei declarații sunt utile şi pertinente pentru determinarea împrejurărilor săvârşirii faptei sau a existenţei ori inexistenţei vinovăţiei.

(4) Persoana cercetată sau, după caz, reprezentantul ori apărătorul acesteia are dreptul să ia cunoștință de toate actele dosarului lucrării și poate solicita administrarea de probe în apărare. În faţa comisiei pot fi administrate și probe care au fost descoperite ulterior finalizării cercetării.

(5) Lucrările comisiei şi prezentarea în faţa acesteia a persoanei cercetate se consemnează într-un proces-verbal care se semnează de toți membrii comisiei.

Hotărârile comisiei de disciplină

Art. 18. ─ (1) Comisia poate propune inspectorului-şef, printr-un raport motivat, una dintre următoarele soluţii:

a) respingerea sesizării dacă fapta nu întruneşte elementele constitutive ale unei abateri disciplinare;

b) admiterea sesizării şi sancţionarea persoanei cercetate dacă fapta întruneşte elementele constitutive ale unei abateri disciplinare.

(2) Raportul prin care se propune admiterea sesizării cuprinde, în mod obligatoriu, următoarele menţiuni:

a) împrejurările concrete în care a fost săvârșită abaterea; b) urmările produse; c) forma de vinovăție, d) circumstanțele personale ale persoanei cercetate; e) sancțiunile disciplinare aplicate anterior şi care nu au fost

radiate din dosarul profesional. (3) În cazul în care există indicii că fapta poate să întrunească

elementele constitutive ale unei infracţiuni, comisia propune inspectorului-şef, prin acelaşi raport, şi sesizarea organelor de urmărire penală competente.

(4) Hotărârile comisiei se adoptă cu majoritate.

Sancţionarea disciplinară

Art. 19. ─ (1) În cazul în care inspectorul-şef apreciază ca întemeiată propunerea comisiei, aplică, pe baza acesteia, prin decizie, una dintre sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 3. Decizia se emite în cel mult 20 de zile de la data raportului comisiei.

(2) Decizia va cuprinde următoarele mențiuni:

Pag. 6 / 26

a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară; b) încadrarea juridică a faptei reţinute în sarcina persoanei

cercetate; c) temeiul de drept al aplicării sancţiunii disciplinare; d) sancțiunea aplicată; e) calea de atac împotriva deciziei şi termenul în care poate fi

exercitată. (3) Decizia se comunică persoanei sancţionate disciplinar şi

poate fi atacată de aceasta în condiţiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, fără îndeplinirea unei proceduri prealabile.

(4) Măsura sancţionării se comunică autorului sesizării, prin adresă semnată de inspectorul-şef, precum şi compartimentului de resurse umane din Inspecţia Judiciară.

Respingerea sesizării Art. 20. ─ (1) Dacă inspectorul-şef apreciază că propunerea de

admitere a sesizării nu este întemeiată va dispune respingerea acesteia, prin decizie motivată.

(2) Decizia se comunică persoanei vizate de sesizare şi autorului acesteia. Decizia poate fi atacată în condiţiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, fără îndeplinirea unei proceduri prealabile.

Revocarea şi suspendarea din funcţiile de conducere

Art. 21. ─ (1) În cazul sancţionării disciplinare a unei persoane care îndeplinește o funcție de conducere, inspectorul-şef dispune revocarea din această funcţie.

(2) Până la rămânerea definitivă a deciziei de revocare, inspectorul-şef poate dispune suspendarea din funcţie.

Radierea sancţiunilor disciplinare

Art. 22. ─ (1) Sancțiunile disciplinare se radiază de drept din dosarul profesional, în următoarele termene:

a) 6 luni de la aplicare pentru sancțiunea prevăzută la art. 7 lit. a);

b) un an de la expirarea termenului pentru care au fost aplicate în cazul sancțiunilor prevăzute la art. 7 lit. b) și c);

c) 3 ani de la aplicare pentru sancțiunea prevăzută la art. 7 lit. d). (2) Radierea se constată prin decizie a inspectorului-şef.

CAPITOLUL III

Răspunderea disciplinară a funcţionarilor publici

Dispoziţii legale aplicabile

Art. 23. ─ (1) Încălcarea cu vinovăție de către funcționarii publici a îndatoririlor corespunzătoare funcției publice pe care o dețin și a normelor de conduită profesională și civică prevăzute de lege constituie abatere disciplinară și atrage răspunderea disciplinară a acestora.

(2) Răspunderea disciplinară a funcţionarilor publici se angajează potrivit reglementărilor cuprinse în Legea nr. 188/1999 privind statutul funcţionarului public, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi în Hotărârea de Guvern nr. 1344/2007 privind normele de organizare și funcționare a comisiilor de disciplină, cu modificările şi completările ulterioare, care sunt transpuse în prezentul regulament.

Pag. 7 / 26

Abaterile disciplinare Art. 24. ─ Constituie abateri disciplinare: a) întârzierea sistematică în efectuarea lucrărilor; b) neglijența repetată în rezolvarea lucrărilor; c) absențe nemotivate de la serviciu; d) nerespectarea în mod repetat a programului de lucru; e) intervențiile sau stăruințele pentru soluționarea unor cereri în

afara cadrului legal; f) nerespectarea secretului profesional sau a confidențialității

lucrărilor cu acest caracter; g) manifestări care aduc atingere prestigiului autorității sau

instituției publice în care își desfășoară activitatea; h) desfășurarea în timpul programului de lucru a unor activități cu

caracter politic; i) refuzul de a îndeplini atribuțiile de serviciu; j) încălcarea prevederilor legale referitoare la îndatoriri,

incompatibilități, conflicte de interese și interdicții stabilite prin lege pentru funcționarii publici;

k) alte fapte prevăzute ca abateri disciplinare în actele normative din domeniul funcției publice și funcționarilor publici.

Sancțiunile disciplinare

Art. 25. ─ Sancțiunile disciplinare sunt: a) mustrare scrisă; b) diminuarea drepturilor salariale cu 5─20% pe o perioadă de

până la 3 luni; c) suspendarea dreptului de avansare în gradele de salarizare

sau, după caz, de promovare în funcția publică pe o perioadă de la 1 la 3 ani;

d) retrogradarea în funcția publică pe o perioadă de până la un an.

e) destituirea din funcția publică.

Individualizarea sancțiunilor disciplinare

Art. 26. ─ La individualizarea sancțiunii disciplinare se va ține seama de cauzele și gravitatea abaterii disciplinare, împrejurările în care aceasta a fost săvârșită, gradul de vinovăție și consecințele abaterii, comportarea generală în timpul serviciului a funcționarului public, precum și de existența în antecedentele acestuia a altor sancțiuni disciplinare care nu au fost radiate în condițiile prezentei legi.

Prescripţia dreptului de sancţionare

Art. 27. ─ Sancțiunile disciplinare se aplică în termen de cel mult 1 an de la data sesizării comisiei de disciplină cu privire la săvârșirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de 2 ani de la data săvârșirii abaterii disciplinare.

Suspendarea procedurii angajării răspunderii disciplinare

Art. 28. ─ În cazul în care fapta funcționarului public a fost sesizată ca abatere disciplinară și ca infracțiune, procedura angajării răspunderii disciplinare se suspendă până la dispunerea clasării ori renunțării la urmărirea penală sau până la data la care instanța judecătorească dispune achitarea, renunțarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei sau încetarea procesului penal.

Aplicarea sancţiunilor disciplinare

Art. 29. ─ (1) Mustrarea scrisă se poate aplica direct de către inspectorul-şef.

(2) Sancțiunile disciplinare prevăzute la art. 25 alin. (3) lit. b)-e) se aplică de inspectorul-şef, la propunerea comisiei de disciplină.

Pag. 8 / 26

Comisia de disciplină Art. 30. ─ (1) Pentru analizarea faptelor sesizate ca abateri disciplinare și propunerea sancțiunii disciplinare aplicabile funcționarilor publici din Inspecţia Judiciară se constituie, prin ordin al inspectorului-şef, o comisie de disciplină, denumită în continuare „comisie”.

(2) Comisia este o structură deliberativă, fără personalitate juridică, independentă în exercitarea atribuțiilor ce îi revin, care are competența de a analiza faptele funcționarilor publici sesizate ca abateri disciplinare și de a propune modul de soluționare, prin individualizarea sancțiunii disciplinare aplicabile sau clasarea sesizării, după caz.

Componenţa comisiei de disciplină

Art. 31. ─ (1) Comisia este alcătuită din 3 membri titulari, funcționari publici definitivi numiți în funcția publică pe perioadă nedeterminată. Doi membri sunt desemnați de inspectorul-şef, iar al treilea membru este desemnat, după caz, de organizația sau organizațiile sindicale reprezentative ori de majoritatea funcționarilor publici din cadrul Inspecţiei Judiciare, în cazul în care sindicatul nu este reprezentativ sau funcționarii publici nu sunt organizați în sindicat. Alegerea reprezentanților funcționarilor publici se face prin vot secret.

(2) Pentru fiecare membru titular al comisiei de disciplină se desemnează, în condițiile prevăzute la alin. (1), câte un membru supleant. Membrul supleant își desfășoară activitatea în absența membrului titular corespunzător din comisia de disciplină, în cazul suspendării mandatului membrului titular corespunzător, respectiv în cazul în care mandatul acestuia a încetat înainte de termen, în condițiile prezentului regulament.

(3) Președintele comisiei de disciplină se alege prin votul secret al membrilor titulari, dintre aceștia. În situația în care nu se poate întruni majoritatea, va fi ales președinte membrul care are cea mai mare vechime în specialitate juridică sau, în cazul în care acesta nu există, membrul care are cea mai mare vechime în funcția publică.

Durata mandatului membrilor comisiei de disciplină

Art. 32. ─ Membrii titulari și membrii supleanți ai comisiei se numesc pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînnoirii mandatului.

Secretarul comisiei de disciplină

Art. 33. ─ (1) Comisia are un secretar titular și un secretar supleant, numiți de inspectorul-şef pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînnoirii mandatului.

(2) Secretarul titular și cel supleant nu sunt membri ai comisiei.

Competenţa comisiei de disciplină

Art. 34. ─ (1) Comisia este competentă să desfășoare procedura disciplinară dacă la data săvârșirii faptei sesizate funcționarul public era numit la Inspecţia Judiciară.

(2) Comisia înaintează inspectorului-şef raportul cu propunerea sancțiunii disciplinare aplicabile sau, după caz, raportul de clasare a sesizării.

Condiții de desemnare în comisia de disciplină

Art. 35. ─ (1) Poate fi desemnat membru în comisia de disciplină funcționarul public care îndeplinește următoarele condiții:

a) are o bună reputație profesională și o conduită corespunzătoare în exercitarea funcției publice;

b) are studii superioare; c) este funcționar public definitiv, numit pe perioadă

nedeterminată;

Pag. 9 / 26

d) nu se află în cazurile de incompatibilitate prevăzute la art. 36. (2) Cel puțin unul dintre membrii comisiei are studii juridice sau

administrative. (3) Prin excepție de la prevederile alin. (2), în situația în care nu

există cel puțin un funcționar public care are studii juridice sau administrative, în comisie poate fi desemnat membru unul dintre funcționarii publici încadrați pe funcții publice din clasele I sau, după caz, a II-a.

Incompatibilităţi la numirea în comisiile de disciplină

Art. 36. ─ Nu poate fi desemnat ca membru în comisie funcționarul public care se află în următoarele cazuri de incompatibilitate:

a) este soț, rudă sau afin, până la gradul al patrulea inclusiv, cu inspectorul sau cu ceilalți funcționari publici desemnați membri în comisie;

b) a fost sancționat disciplinar, iar sancțiunea disciplinară aplicată nu a fost radiată, conform legii.

Mandatul membrilor comisiei de disciplină

Art. 37. ─ (1) Membrii comisiei își exercită mandatul de la data emiterii ordinului de constituire a comisiei de disciplină până la data expirării duratei acestuia sau înainte de termen, în condițiile prezentului regulament.

(2) Cu 30 de zile înainte de data expirării duratei mandatului membrilor comisiei, inspectorul-şef va iniția procedurile de constituire a comisiei al cărei mandat urmează a intra în vigoare, în condițiile prezentului regulament.

Suspendarea mandatului de membru al comisiei de disciplină

Art. 38. ─ (1) Mandatul de membru al comisiei se suspendă în cazul în care:

a) soțul, ruda sau afinul său, până la gradul al patrulea inclusiv, exercită cu caracter temporar funcția de inspector-şef, pentru perioada numirii temporare în cadrul Inspecţiei Judiciare în care își desfășoară activitatea funcționarul public care are calitatea de membru în comisie, pentru cercetarea administrativă în cauză;

b) este în concediu de odihnă, medical sau alt concediu, este delegat ori detașat în cadrul altei autorități sau instituții publice ori este suspendat din funcția publică, pentru perioada concediului, delegării, detașării sau suspendării raportului de serviciu, dar nu mai mult de 6 luni consecutive;

c) comisia a primit o sesizare din partea sau cu privire la un funcționar public cu care membrul comisiei de disciplină este soț, rudă sau afin, până la gradul al patrulea inclusiv, pentru cercetarea administrativă în cauză;

d) s-a pronunțat în orice mod cu privire la fapta sesizată ca abatere disciplinară anterior propunerii comisiei pentru soluționarea cauzei, pentru cercetarea administrativă în cauză;

e) comisia a primit o sesizare îndreptată împotriva sa, pentru cercetarea administrativă în cauză;

f) se află în una dintre situațiile de conflict de interese prevăzute la art. 39, pentru cercetarea administrativă în cauză;

g) solicită motivat suspendarea sa pentru o perioadă de cel mult 60 de zile consecutive, pentru perioada solicitată.

(2) În caz de suspendare a mandatului unui membru al comisiei, ședințele se desfășoară cu participarea membrului supleant corespunzător.

(3) Membrul comisiei care se află în una dintre situațiile prevăzute

Pag. 10 / 26

la alin. (1) lit. a)-f) are obligația de a solicita suspendarea mandatului de îndată ce ia cunoștință de existența vreuneia dintre acestei situații. Suspendarea mandatului membrului comisiei poate fi solicitată de orice persoană care sesizează existența uneia dintre situațiile prevăzute la alin. (1) lit. a)-f).

(4) Cererea de suspendare se face în scris, cu menționarea perioadei pentru care se solicită suspendarea, și se înaintează comisiei de disciplină, împreună cu probele doveditoare ale susținerilor care fac obiectul cererii.

(5) Președintele comisiei are obligația de a convoca ceilalți membri ai comisiei pentru întocmirea unui raport. Raportul comisiei se întocmește în lipsa membrului care face obiectul cererii de suspendare, cu menționarea expresă a perioadei pentru care se suspendă mandatul membrului comisiei, și se comunică:

a) inspectorului-şef; b) membrului comisiei care a făcut obiectul cererii de suspendare; c) persoanei care a solicitat suspendarea, dacă este alta decât

cea prevăzută la lit. b); d) membrului supleant, în cazul în care acesta va face parte din

comisie pe durata suspendării titularului. (6) În situația în care mandatul membrului care are calitatea de

președinte al comisiei se suspendă, pentru perioada suspendării mandatului titularului, președintele comisiei se alege prin vot secret, dintre membrii acesteia. Prevederile art. 4 alin. (4) se aplică în mod corespunzător.

Conflictul de interese Art. 39. ─ (1) Membrii și secretarul comisiei se află în conflict de

interese dacă se află în una dintre următoarele situații: a) au relații cu caracter patrimonial cu funcționarul public a cărui

faptă sesizată ca abatere disciplinară este cercetată; b) interesele patrimoniale personale, ale soțului, soției sau rudelor

de gradul I pot influența deciziile pe care trebuie să le ia în exercitarea atribuțiilor corespunzătoare care îi revin potrivit prezentei hotărâri;

c) se află în raporturi ierarhice directe cu funcționarul public a cărui faptă sesizată ca abatere disciplinară este cercetată;

d) se află în relații de prietenie sau dușmănie cu funcționarul public a cărui faptă este sesizată ca abatere disciplinară;

e) ori de câte ori consideră că integritatea, obiectivitatea și imparțialitatea procedurii disciplinare pot fi afectate.

(2) Prevederile art. 38 alin. (2)-(6) se aplică în mod corespunzător. (3) La prima ședință a comisiei pentru analizarea oricărei sesizări

adresate acesteia, membrii și secretarul comisiei au obligația de a depune o declarație pe propria răspundere că nu se află în niciunul dintre cazurile prevăzute la alin. (1).

(4) În situația în care conflictul de interese intervine pe parcursul procedurii disciplinare, membrii și secretarul comisiei au obligația de a actualiza declarația prevăzută la alin. (3) și de a solicita suspendarea mandatului în condițiile prevăzute la art. 38 alin. (1) lit. f).

(5) Declarațiile se păstrează de către secretarul comisiei. Încălcarea dispozițiilor alin. (3) și (4) constituie abatere disciplinară.

Încetarea mandatului Art. 40. ─ (1) Mandatul de membru al comisiei încetează: a) la data expirării perioadei pentru care a fost desemnat în

comisia de disciplină; b) la data transferului în cadrul unei alte autorități sau instituții

Pag. 11 / 26

publice; c) la data mutării în cadrul unei structuri fără personalitate juridică

a autorității sau instituției publice; d) la data la care a intervenit o situație de incompatibilitate

prevăzută la art. 36 alin. (4); e) atunci când se află în concediu medical sau alt concediu, este

delegat ori detașat în cadrul altei autorități sau instituții publice ori este suspendat din funcția publică pe o perioadă mai mare de 6 luni consecutive;

f) la data încetării raportului de serviciu; g) la data solicitată de funcționarul public, prin cerere scrisă

motivată, cu privire la renunțarea la calitatea de membru în comisie. (2) În caz de încetare a mandatului unui membru al comisiei, se

numește ca membru titular membrul supleant corespunzător și se demarează procedura pentru desemnarea unui alt membru supleant.

(3) Membrul comisiei de disciplină care se află în una dintre situațiile prevăzute la alin. (1) lit. b)─e) are obligația de a aduce la cunoștința comisiei, prin cerere formulată în scris, existența cauzei de încetare a mandatului.

(4) Încetarea mandatului membrului comisiei poate fi solicitată de orice persoană care sesizează existența situației prevăzute la alin. (1) lit. d). Cererea de încetare se face în scris și se înaintează comisiei, împreună cu orice probe doveditoare ale susținerilor care fac obiectul cererii.

(5) Președintele comisiei convoacă ceilalți membri ai comisiei de disciplină pentru întocmirea unui raport. Raportul comisiei se întocmește în lipsa membrului care face obiectul cererii de încetare a mandatului de membru al comisiei și se comunică:

a) inspectorul-şef; b) membrului comisiei care a făcut obiectul cererii de încetare; c) persoanei care a solicitat încetarea mandatului de membru al

comisiei, dacă este alta decât cea prevăzută la lit. b); d) membrului supleant, în cazul în care a fost numit în comisie ca

titular.

Numirea secretarului comisiei de disciplină

Art. 41. ─ (1) Secretarul titular și supleantul acestuia au, de regulă, studii superioare juridice sau administrative.

(2) Secretarului titular și secretarului supleant li se aplică în mod corespunzător prevederile art. 36-40.

Indemnizaţiile pentru activitatea desfăşurată în cadrul comisiei de disciplină

Art. 42. ─ (1) Pentru activitatea desfășurată în cadrul comisiei, membrii, secretarul acesteia, precum și persoanele desemnate să efectueze cercetarea administrativă au dreptul la o indemnizație lunară de 15%, care se aplică la salariul de bază al fiecăruia și se acordă în lunile în care comisia își desfășoară activitatea, respectiv în lunile în care persoanele din cadrul corpului de control au efectuat cercetarea administrativă. Sporul lunar se acordă de autoritatea sau instituția publică în cadrul căreia își desfășoară activitatea persoanele menționate, pe baza certificării de către președintele comisiei a desfășurării activității comisiei pe luna respectivă.

(2) Membrii, secretarul comisiilor care își desfășoară activitatea în alte localități decât cea de domiciliu, precum și persoanele desemnate să efectueze cercetarea administrativă beneficiază de decontarea cheltuielilor de transport, cazare și diurnă în condițiile stabilite pentru salariații instituțiilor publice.

Pag. 12 / 26

(3) Decontarea cheltuielilor de transport, cazare și diurnă în condițiile prevăzute la alin. (4) se asigură de Inspecţia Judiciară.

Contestarea desemnării în comisia de disciplină

Art. 43. ─ Orice persoană care constată desemnarea unui membru al comisiei sau al secretarului acesteia fără respectarea procedurii prevăzute în prezentul regulament se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, în condițiile prevăzute de lege.

Principiile activităţii comisiei de disciplină

Art. 44. ─ (1) Activitatea comisiei are la bază următoarele principii:

a) prezumția de nevinovăție, conform căruia funcționarul public este considerat nevinovat pentru fapta sesizată ca abatere disciplinară comisiei atât timp cât vinovăția sa nu a fost dovedită;

b) garantarea dreptului la apărare, conform căruia funcționarul public are dreptul de a fi audiat, de a prezenta dovezi în apărarea sa și de a fi asistat sau reprezentat pe parcursul procedurii de cercetare administrativă;

c) contradictorialitatea, conform căruia comisia are obligația de a asigura persoanelor aflate pe poziții divergente posibilitatea de a se exprima cu privire la orice act sau fapt care are legătură cu abaterea disciplinară pentru care a fost sesizată comisia;

d) proporționalitatea, conform căruia trebuie respectat un raport corect între gravitatea abaterii disciplinare, circumstanțele săvârșirii acesteia și sancțiunea disciplinară propusă să fie aplicată;

e) legalitatea sancțiunii, conform căruia comisia nu poate propune decât sancțiunile disciplinare prevăzute de lege;

f) unicitatea sancțiunii, conform căruia pentru o abatere disciplinară nu se poate aplica decât o singură sancțiune disciplinară;

g) celeritatea procedurii, conform căruia comisia are obligația de a proceda fără întârziere la soluționarea cauzei, cu respectarea drepturilor persoanelor implicate și a procedurilor prevăzute de lege și de prezenta hotărâre;

h) obligativitatea opiniei, conform căruia fiecare membru al comisiei are obligația de a se pronunța pentru fiecare sesizare aflată pe rolul comisiei.

(2) Comisia de disciplină își desfășoară activitatea numai în baza unei sesizări, în limitele și raportat la obiectul acesteia.

(3) Competențele comisiei se realizează prin exercitarea de către membrii comisiilor a atribuțiilor care le revin, cu respectarea principiilor independenței, stabilității în cadrul comisiei, integrității, obiectivității și imparțialității în analizarea faptelor și luarea deciziilor.

(4) Refuzul unui membru al comisiei de disciplină de a-și exprima opinia sau abținerea de la vot pe parcursul cercetării administrative constituie abatere disciplinară și se sancționează conform legii.

Obligaţiile membrilor și ale secretarului comisiei de disciplină

Art. 45. ─ (1) În desfășurarea activității și îndeplinirea atribuțiilor, membrii și secretarul comisiei au următoarele obligații:

a) să asigure prin activitatea desfășurată respectarea legislației în vigoare, precum și aplicarea principiilor prevăzute la art. 44 alin. (1) în derularea procedurii de cercetare administrativă;

b) să aducă la cunoștința președintelui comisiei orice ingerință în activitatea lor din partea unor persoane fizice sau juridice ori a unui grup de interese care ar putea să le afecteze independența sau imparțialitatea ori ar putea crea suspiciuni cu privire la acestea;

Pag. 13 / 26

c) să participe la ședințele de lucru, stabilite potrivit procedurii de cercetare administrativă;

d) să respecte confidențialitatea deliberărilor și a datelor cu caracter personal, în condițiile legii;

e) să nu își exprime public opinia cu privire la procedurile aflate în derulare;

f) să evite orice contact privat cu persoana care a formulat sesizarea și funcționarul public a cărui faptă a fost sesizată pe durata procedurii de cercetare administrativă;

g) să respecte regimul incompatibilităților și al conflictului de interese și să aplice prevederile legale privind modalitățile de evitare a conflictului de interese.

(2) Membrii comisiei pot absenta de la ședințele de lucru stabilite potrivit procedurii de cercetare administrativă din motive obiective, aduse la cunoștința președintelui comisiei, în scris, cu cel puțin două zile înaintea ședinței comisiei, fiind înlocuiți de membrii supleanți corespunzători. În cazul în care în această situație se află președintele comisiei, acesta va fi înlocuit de membrul supleant corespunzător. Președintele comisiei pentru ședința respectivă se alege prin vot secret, dintre membrii acesteia.

Categoriile de atribuții ale comisiei de disciplină

Art. 46. ─ Atribuțiile comisiei sunt administrative sau funcționale.

Atribuțiile administrative ale comisiei de disciplină

Art. 47. ─ (1) Comisia îndeplinește următoarele atribuţii administrative:

a) alege președintele comisiei, în condițiile prezentului regulament;

b) primește sesizările și toate documentele care îi sunt adresate, după ce au fost înregistrate de secretarul comisiei;

c) întocmește procese-verbale, în condițiile prezentului regulament;

d) întocmește rapoarte, în condițiile prezentului regulament; e) întocmește orice alte înscrisuri în condițiile prezentului

regulament. (2) Comisia se întrunește în vederea alegerii președintelui în

termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data numirii acesteia sau de la data suspendării ori încetării mandatului președintelui. Alegerea are loc prin vot secret. Este desemnat președinte al comisiei membrul care cumulează cele mai multe voturi. Prevederile art. 32 alin. (4) se aplică în mod corespunzător.

(3) Comisia de disciplină are obligația de a primi, prin secretarul acesteia, orice document care îi este destinat. Acesta se înregistrează în registrul de evidență al comisiei.

Atribuțiile funcționale ale comisiei de disciplină

Art. 48. ─ (1) Comisia îndeplinește următoarele atribuții funcționale:

a) efectuează procedura de cercetare administrativă a faptei sesizate ca abatere disciplinară;

b) propune sancțiunea disciplinară aplicabilă sau, după caz, propune clasarea sesizării în condițiile prezentului regulament, cu votul majorității membrilor comisiei;

c) propune menținerea sau anularea sancțiunii disciplinare a mustrării scrise, în cazul în care aceasta a fost contestată la inspectorul şef.

Pag. 14 / 26

(2) Contestația cu privire la sancțiunea disciplinară a mustrării scrise, se depune în termen de 5 zile lucrătoare de la data comunicării actului administrativ prin care aceasta a fost aplicată.

(3) În situația prevăzută la alin. (2), inspectorul-şef sesizează comisia de disciplină în termen de 5 zile lucrătoare de la data înregistrării contestației. În acest caz, comisia de disciplină este competentă să verifice dacă sancțiunea disciplinară a fost aplicată cu respectarea prevederilor art. 78 alin. (3) din Legea nr. 188/1999, republicată.

Atribuţiile principale ale preşedintelui comisiei de disciplină

Art. 49. ─ Președintele comisiei are următoarele atribuții principale:

a) stabilește locul, data și ora ședințelor comisiei; b) conduce ședințele comisiei; c) coordonează activitatea comisiei și a secretarului acesteia; d) reprezintă comisia în fața oricăror persoane fizice sau juridice.

Atribuţiile principale ale secretarului comisiei de disciplină

Art. 50. ─ Secretarul comisiei are următoarele atribuții principale: a) primește și înregistrează documentele adresate comisiei în

registrul de evidență al comisiei; b) convoacă membrii comisiei, precum și orice altă persoană, la

solicitarea președintelui acesteia; c) redactează și semnează toate documentele emise de comisie,

alături de membrii acesteia, și ține evidența acestor documente; d) primește și transmite corespondența comisiei; e) efectuează alte lucrări necesare desfășurării activității comisiei,

din dispoziția președintelui acesteia.

Sesizarea comisiei de disciplină

Art. 51. ─ (1) Comisia poate fi sesizată de orice persoană care se consideră vătămată prin fapta unui funcționar public.

(2) Sesizarea se depune la registratura Inspecţiei Judiciare. Sesizarea se transmite secretarului comisiei în termen de maximum 3 zile lucrătoare.

(3) Sesizarea se înregistrează de secretarul comisiei și se înaintează președintelui comisiei în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la data înregistrării.

(4) Președintele comisiei va fixa cu celeritate termenul primei ședințe a comisiei și va dispune, prin adresă, convocarea membrilor.

(5) Sesizarea se formulează în scris și trebuie să cuprindă următoarele elemente:

a) numele, prenumele, domiciliul sau, după caz, locul de muncă și funcția deținută de persoana care a formulat sesizarea ori denumirea și sediul persoanei juridice, precum și numele și funcția reprezentantului legal;

b) numele și prenumele funcționarului public a cărui faptă este sesizată ca abatere disciplinară;

c) descrierea faptei care constituie obiectul sesizării și data săvârșirii acesteia;

d) prezentarea dovezilor pe care se sprijină sesizarea; e) adresa de corespondență, dacă este alta decât cea prevăzută

la lit. a); f) data; g) semnătura. (6) Sesizarea se depune în termen de maximum 1 an și 6 luni de

la data săvârșirii faptei sesizate ca abatere disciplinară și trebuie însoțită, atunci când este posibil, de înscrisurile care o susțin.

Pag. 15 / 26

(7) În situația în care persoana care formulează sesizarea nu cunoaște informațiile prevăzute la alin. (5) lit. b), sesizarea poate să cuprindă alte elemente de identificare a funcționarului public ale cărui fapte sunt sesizate ca abateri disciplinare.

Prima ședință a comisiei de disciplină

Art. 52. ─ (1) Prima ședință a comisiei se desfășoară pentru: a) verificarea respectării termenului de depunere a sesizării; b) identificarea obiectului sesizării și stabilirea competenței de

soluționare; c) verificarea elementelor constitutive ale sesizării. (2) Sesizarea se clasează, întocmindu-se în acest sens un raport,

dacă: a) nu a fost depusă în termenul prevăzut la art. 51 alin. (2); b) nu conține elementele constitutive prevăzute la art. 51 alin. (1)

lit. a)-c) și f)-g) sau funcționarul public nu poate fi identificat pe baza elementelor furnizate în conformitate cu art. 51 alin. (3);

c) privește același funcționar public și aceeași faptă săvârșită în aceleași circumstanțe pentru care s-a desfășurat procedura de cercetare administrativă și s-a propus aplicarea unei sancțiuni disciplinare sau clasarea sesizării.

(3) În situația în care obiectul sesizării nu se circumscrie sferei legale de competență a comisiei, aceasta transmite sesizarea comisiei de disciplină competente și comunică persoanei care a formulat sesizarea declinarea competenței. Comunicarea se face printr-o adresă semnată de președinte și de ceilalți membri ai comisiei, precum și de secretarul acesteia.

(4) Dacă există mai multe sesizări cu același obiect, împotriva aceluiași funcționar public, acestea se conexează.

(5) Comisia începe procedura de cercetare administrativă pentru sesizările care nu au fost clasate în condițiile prevăzute la alin. (2). Președintele comisiei stabilește data și locul desfășurării următoarei ședințe și dispune convocarea membrilor, a funcționarului public a cărui faptă a fost sesizată, precum și a persoanei care a formulat sesizarea.

Cercetarea administrativă obligatorie

Art. 53. ─ (1) Procedura cercetării administrative este obligatorie pentru aplicarea sancțiunilor disciplinare prevăzute la art. 25 alin. (3) lit. b)─e), precum și în cazul în care sancțiunea disciplinară prevăzută la art. 25 alin. (3) lit. a) a fost contestată la conducătorul autorității sau instituției publice.

(2) Procedura cercetării administrative constă în: a) audierea persoanei care a formulat sesizarea și a

funcționarului public a cărui faptă a fost sesizată ca abatere disciplinară, a altor persoane care pot oferi informații cu privire la soluționarea cazului sau a persoanelor desemnate să efectueze cercetarea disciplinară în condițiile prevăzute la art. 54;

b) administrarea probelor propuse de părți, precum și, dacă este cazul, a celor solicitate de comisia de disciplină;

c) dezbaterea cazului. (3) Pe parcursul cercetării administrative, ședințele comisiei,

respectiv ședințele persoanelor desemnate să efectueze cercetarea administrativă în condițiile prevăzute la art. 31 sunt publice numai la solicitarea sau cu acordul scris al funcționarului public a cărui faptă a fost sesizată ca abatere disciplinară.

(4) Persoana care a formulat sesizarea și funcționarul public a cărui faptă a fost sesizată pot participa la cercetarea administrativă

Pag. 16 / 26

personal sau pot fi asistate ori reprezentate de avocați, în condițiile prevăzute de lege.

Cercetarea administrativă iniţiale

Art. 54. ─ (1) Comisia poate desemna 1 ori 2 membri sau, după caz, poate solicita compartimentului de control din Inspecţia Judiciară în cadrul căreia funcționarul public a cărui faptă a fost sesizată ca abatere disciplinară își desfășura activitatea la data săvârșirii faptei să efectueze cercetări administrative potrivit art. 53 alin. (2) lit. a) și b) și să prezinte un raport care să cuprindă rezultatele activității de cercetare, precum și documentele care au stat la baza întocmirii raportului.

(2) Solicitarea de efectuare a cercetării administrative se transmite compartimentului de control, potrivit alin. (1), după aprobarea de către inspectorul-şef al Inspecţiei Judiciare în cadrul căreia funcționarul public a cărui faptă a fost sesizată ca abatere disciplinară își desfășura activitatea la data săvârșirii faptei.

(3) În cazul în care compartimentul de control se află în subordinea sau în coordonarea funcționarului public a cărui faptă este sesizată ori nu există un compartiment cu atribuții de control, efectuarea cercetării administrative poate fi delegată compartimentului de control din cadrul autorității sau instituției publice ierarhic superioare.

(4) În situațiile prevăzute la alin. (1) și (3), comisia întocmește un proces-verbal care va cuprinde:

a) numărul de înregistrare al sesizării pentru care se deleagă competența cercetării administrative;

b) persoana care a formulat sesizarea și persoana împotriva căreia a fost formulată sesizarea;

c) persoana/persoanele sau compartimentul către care se face delegarea de competență;

d) limitele delegării de competență; e) termenul stabilit pentru prezentarea raportului cuprinzând

rezultatele activității de cercetare, precum și a documentelor care au stat la baza întocmirii raportului;

f) data; g) semnătura președintelui și a celorlalți membri ai comisiei,

precum și a secretarului.

Suplimentarea cercetării administrative

Art. 55. ─ În situația în care comisia nu se poate pronunța pe baza raportului înaintat de persoanele desemnate să efectueze cercetarea administrativă, poate dispune efectuarea sau poate efectua cercetări suplimentare.

Consemnarea lucrărilor şedinţelor

Art. 56. ─ Lucrările fiecărei ședințe a comisiei se consemnează într-un proces-verbal semnat de președintele și de ceilalți membri ai comisiei, precum și de secretarul acesteia.

Convocarea membrilor comisiei de disciplină sau a persoanelor desemnate să efectueze cercetarea administrativă

Art. 57. ─ (1) Convocarea membrilor comisiei sau a persoanelor desemnate să efectueze cercetarea administrativă se face prin adresă, de către secretarul comisiei, la solicitarea președintelui acesteia.

(2) Comunicarea adresei se face personal, cu semnătură de primire, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire sau prin poșta electronică. Dovezile de comunicare se depun la dosar.

Citarea persoanelor Art. 58. ─ (1) Convocarea persoanelor care urmează a fi acultate,

Pag. 17 / 26

care urmează a fi ascultate

pentru prezentarea în fața comisiei sau în fața persoanelor desemnate să efectueze cercetarea administrativă, se face de președintele comisiei, prin citație.

(2) Citația este individuală și cuprinde următoarele elemente constitutive, sub sancțiunea nulității:

a) numărul de înregistrare și data emiterii; b) numele, prenumele, domiciliul sau sediul Inspecţiei Judiciare și

calitatea ori funcția celui citat; c) numărul și data înregistrării la comisia a sesizării aflate pe rolul

acesteia; d) locul, data și ora organizării ședinței; e) numele, prenumele și semnătura președintelui comisiei.

Comunicarea citațiilor și actelor de procedură

Art. 59. ─ (1) Comunicarea citației și a tuturor actelor de procedură se face de către secretarul comisiei, personal, cu semnătură de primire, sau prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire. Dovezile de comunicare se depun la dosar.

(2) Comunicarea citației și a tuturor actelor de procedură prin scrisoare recomandată se face la domiciliul sau reședința celui citat ori la adresa de corespondență. Schimbarea domiciliului uneia dintre părți în timpul cercetării administrative trebuie, sub sancțiunea neluării ei în seamă, să fie adusă la cunoștință comisiei.

(3) Dacă persoana citată refuză să primească citația sau să semneze dovada de primire se încheie un proces-verbal.

(4) Citația se consideră comunicată părților și în cazul în care destinatarul a refuzat primirea sau nu s-a prezentat la oficiul poștal pentru a o ridica, deși există dovada avizării sale.

(5) Citația, sub sancțiunea nulității, va fi comunicată celui citat cu cel puțin 5 zile lucrătoare înaintea termenului stabilit.

(6) Prezența persoanei citate în fața comisiei, personal sau prin mandatar, acoperă orice vicii de procedură.

Întâmpinarea Art. 60. ─ (1) Citația pentru ascultarea funcționarului public a

cărui faptă face obiectul sesizării se comunică împreună cu un exemplar al sesizării, precum și cu copii ale înscrisurilor depuse de către persoana care a formulat sesizarea, dacă este cazul.

(2) După primirea citației, a sesizării îndreptate împotriva sa și a înscrisurilor depuse de persoana care a formulat sesizarea, funcționarul public poate să formuleze o întâmpinare care să cuprindă răspunsul la toate capetele de fapt și de drept ale sesizării, precum și mijloacele de probă prin care înțelege să se apere.

(3) Se consideră mijloace de probă, în înțelesul prezentului regulament, înscrisurile și martorii.

Cercetarea administrativă în lipsă

Art. 61. ─ Persoana care a formulat sesizarea și funcționarul public a cărui faptă a fost sesizată pot cere în scris ca procedura de cercetare administrativă să se desfășoare și în lipsă, pe baza actelor de la dosar, cu excepția termenelor stabilite pentru audiere.

Ascultarea persoanelor în procedura cercetării disciplinare

Art. 62. ─ (1) Autorul sesizării este ascultat separat de funcționarul public vizat de sesizare. În timpul ascultării lor, autorul sesizării şi funcţionarul public vizat de sesizare au obligația de a propune mijloacele de probă pe care le consideră necesare.

(2) Ascultarea se poate realiza în prezența autorului sesizării și a funcționarului public vizat de sesizare la solicitarea unui dintre aceştia şi cu acordul ceilulalt.

Pag. 18 / 26

(3) Ascultarea se consemnează în procese-verbale distincte, care cuprind întrebările formulate de membrii comisiei de disciplină sau de persoanele desemnate să efectueze cercetarea administrativă și răspunsurile persoanei ascultate.

(4) Procesele-verbale de ascultare se semnează pe fiecare pagină de persoanele prezente la audieri; adăugările, ștersăturile sau schimbările din cuprinsul acestora se semnează în același mod, sub sancțiunea de a nu fi luate în seamă. Dacă persoanele ascultate nu vor sau nu pot să semneze, această împrejurarea va fi consemnată în procesul-verbal de procedură, încheiat la data programată pentru ascultare.

(5) Refuzul persoanelor legal citate de a se prezenta la ascultare nu împiedică desfășurarea cercetării administrative; acestă împrejurare se consemnează în procesul-verbal de procedură.

(6) Ascultarea martorilor se face cu respectarea dispoziţiilor din alin. (2)-(5)

(7) În procesul-verbal de procedură se stabilește, în mod obligatoriu, termenul până la care mijloacele de probă care nu au fost solicitate în timpul audierii vor mai putea fi invocate în fața comisiei de disciplină sau a persoanelor desemnate să efectueze cercetarea administrativă; acest termen nu poate fi mai mare decât termenul limită la care comisia de disciplină administrează probele şi se comunică funcționarului public vizat de sesizare și autorului acesteia

Administrarea probelor

Art. 63. ─ (1) Mijloacele de probă care nu au fost solicitate în condițiile art. 62 nu vor mai putea fi invocate în fața comisiei de disciplină sau a persoanelor desemnate să efectueze cercetarea administrativă.

(2) Administrarea probelor presupune analizarea probelor propuse în timpul audierii de autorul sesizării și funcționarul public vizat de aceasta, precum și a probelor pe care comisia de disciplină le apreciază ca necesare.

Accesul la dosar Art. 64. ─ Comisia asigură accesul neîngrădit al autorului sesizării

și al funcționarului public avizat de aceasta la documentele utilizate în sau rezultate din activitatea comisiei de disciplină privind fapta sesizată ca abatere disciplinară.

Măsuri temporare împotriva funcţionarului cercetat

Art. 65. ─ (1) În cazul în care există indicii că funcționarul public vizat de sesizare poate influența cercetarea administrativă, comisia are obligația să formuleze un raport prin care să propună luarea împotriva funcţionarului a următoarelor măsuri:

a) mutare temporară la alt compartiment sau altă structură a Inspecţiei Judiciare;

b) interzicerea accesului la documentele care pot influența cercetarea;

c) suspendarea raportului de serviciu. (2) Raportul se înaintează inspectorului-şef. Acesta va înștiința

comisia despre măsurile dispuse, în cel mult 10 zile de la data primirii raportului.

Sesizarea organelor competente

Art. 66. ─ Dacă există indicii că fapta sesizată este de natură să angajeze, după caz, răspunderea civilă, contravențională sau penală, comisia va lua măsurile legale în vederea sesizării organelor competente.

Pag. 19 / 26

Dezbaterea cazului Art. 67. ─ Dezbaterea de către comisia a unui caz se face pe

baza: a) proceselor-verbale de ședință; b) proceselor-verbale de audiere a autorului sesizării şi

funcţionarului vizat de aceasta; c) probelor administrate; d) raportului persoanelor care au efectuat cercetarea

administrativă, dacă este cazul.

Propunerile comisiei de disciplină

Art. 68. ─ (1) Comisia poate să propună, ca rezultat al dezbaterii cazului:

a) aplicarea uneia dintre sancțiunile disciplinare prevăzute la art. 25 alin. (3) lit. a)-e), în cazul în care s-a probat săvârșirea unei abateri disciplinare;

b) clasarea sesizării, dacă nu se confirmă săvârșirea unei abateri disciplinare.

(2) La individualizarea sancțiunii disciplinare aplicabile funcționarului public, comisia ia în considerare următoarele:

a) cauzele care au determinat săvârșirea abaterii disciplinare; b) împrejurările săvârşiri faptei; c) gradul de vinovăție; d) gravitatea și consecințele abaterii disciplinare; e) conduita funcționarului public; f) existența unor antecedente disciplinare ale funcționarului

public, care nu au fost radiate în condițiile prevăzute de lege. (3) În situația în care, prin aceeași sesizare, se semnalează mai

multe fapte ca abateri disciplinare săvârșite de același funcționar public, comisia propune, în urma cercetării administrative, aplicarea unei singure sancțiuni disciplinare, cu luarea în considerare a tuturor abaterilor disciplinare.

(4) În cazul în care comisia propune aplicarea sancțiunilor disciplinare prevăzute la art. 25 alin. (3) lit. b)─d), aceasta va propune și durata acestora și, după caz, procentul de diminuare a drepturilor salariale, respectiv treapta sau funcția pe care urmează a se aplica sancțiunea retrogradării.

Finalizarea cercetării administrative

Art. 69. ─ (1) Procedura de cercetare administrativă se finalizează:

a) la închiderea dezbaterii cazului; b) în termen de 3 luni de la data încetării raporturilor de serviciu

ale funcționarului public a cărui faptă a fost sesizată ca abatere disciplinară, cu excepția situației prevăzute la lit. c), în măsura în care funcționarul public a cărui faptă a fost cercetată nu redobândește calitatea de funcționar public în această perioadă;

c) la data decesului funcționarului public. (2) În situațiile prevăzute la alin. (1) lit. b) și c) sesizarea se

clasează, întocmindu-se în acest sens un raport care se înaintează persoanei prin al cărei act administrativ s-a constituit comisia și care se comunică persoanei care a formulat sesizarea.

Raportul comisiei de disciplină

Art. 70. ─ (1) În termen de 5 zile lucrătoare de la data finalizării procedurii cercetării administrative potrivit art. 69 alin. (1) lit. a), comisia întocmește un raport cu privire la sesizarea în cauză, care trebuie să conțină următoarele elemente:

a) numărul și data de înregistrare ale sesizării;

Pag. 20 / 26

b) numele complet și funcția deținută de funcționarul public a cărui faptă a fost sesizată ca abatere disciplinară, precum și compartimentul în care acesta își desfășoară activitatea;

c) numele complet și domiciliul persoanei care a formulat sesizarea sau, după caz, locul de muncă și funcția deținută de aceasta;

d) prezentarea pe scurt a faptei sesizate și a circumstanțelor în care a fost săvârșită;

e) probele administrate; f) propunerea privind sancțiunea disciplinară aplicabilă sau, după

caz, propunerea de clasare a sesizării; g) motivarea propunerii; h) numele complet și semnăturile președintelui și ale celorlalți

membri ai comisiei de disciplină, precum și ale secretarului acesteia; i) data întocmirii raportului. (2) Propunerea prevăzută la alin. (1) lit. f) se formulează pe baza

majorității de voturi. Membrul comisiei care are o altă părere va redacta și va semna opinia separată, cu prezentarea considerentelor pe care aceasta se sprijină.

(3) Raportul comisiei se aduce la cunoștința inspectorului-şef, persoanei care a formulat sesizarea și funcționarului public a cărui faptă a fost sesizată.

Decizia de sancţionare

Art. 71. ─ (1) În termen de 10 zile calendaristice de la data primirii raportului comisiei, inspectorul-şef va emite decizia de sancționare.

(2) În cazul în care inspectorul-şef aplică o altă sancțiune decât cea propusă de comisia de disciplină, are obligația de a motiva această decizie.

(3) Sub sancțiunea nulității absolute, decizia de sancționare va cuprinde în mod obligatoriu:

a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară; b) temeiul legal în baza căruia se aplică sancțiunea disciplinară; c) motivul pentru care a fost aplicată o altă sancțiune decât cea

propusă de comisia, în situația prevăzută la alin. (2); d) termenul în care sancțiunea disciplinară poate fi contestată; e) instanța competentă la care poate fi contestat actul

administrativ prin care s─a dispus sancțiunea disciplinară. (4) La decizia de sancționare se anexează raportul comisiei de

disciplină, sub sancțiunea nulității absolute. (5) Decizia de sancționare se comunică în cel mult 5 zile

calendaristice de la expirarea termenului prevăzut la alin. (1). a) compartimentului pentru resurse umane din Inspecţia

Judiciară; b) comisiei care a elaborat și transmis raportul; c) funcționarului public a cărui faptă a fost sesizată ca abatere

disciplinară; d) persoanei care a formulat sesizarea.

Contestarea deciziei de sancţionare

Art. 72. ─ Funcționarul public nemulțumit de sancțiunea disciplinară aplicată se poate adresa instanței de contencios administrativ, solicitând anularea sau modificarea, după caz, a deciziei de sancționare.

Cazierul administrativ obligatoriu

Art. 73. ─ Inspectorul-şef şi preşedintele comisiei de disciplină solicită Agenției Naționale a Funcționarilor Publici eliberarea cazierelor administrative necesare pentru desemnarea unui

Pag. 21 / 26

funcționar public în calitate de președinte al comisiei de disciplină sau de membru în componenţa acesteia.

Radierea sancţiunilor disciplinare

Art. 74. ─ (1) Sancțiunile disciplinare se radiază de drept, în următoarele termene;

a) 6 luni de la aplicare pentru sancțiunea prevăzută la art. 25 alin. (3) lit. a);

b) un an de la expirarea termenului pentru care au fost aplicate în cazul sancțiunilor prevăzute la art. 25 alin. (3) lit. b)-d);

c) 7 ani de la aplicare pentru sancțiunea prevăzută la art. 25 alin. (3) lit. e).

(2) Radierea sancțiunilor disciplinare prevăzute la alin. (1) lit. a) și b) se constată prin decizie a inspectorului-şef.

Măsuri administrative conexe procedurii disciplinare

Art. 75. ─ (1) Inspectorul-şef, precum și conducătorii compartimentelor la care activează funcționarul public vizat de sesizare au obligația de a sprijini activitatea comisiei în vederea soluționării cazului.

(2) Compartimentul resurse umane din Inspecţia Judiciară are obligaţia să transmită președintelui comisiei toate documentele pe care le solicită pentru desfășurarea activităților comisiei potrivit atribuțiilor.

(3) Documentele rezultate din activitatea de cercetare desfășurată de comisie, cu excepția raportului privind propunerea de sancționare, au caracter confidențial și se păstrează de secretarul acesteia, în situația în care ședințele comisiei nu au avut caracter public.

(4) Președintele comisiei întocmește rapoarte de activitate semestriale cu privire la activitatea acesteia, pe care le înaintează inspectorului-şef.

CAPITOLUL IV

Răspunderea disciplinară a personalului contractual

Abaterile disciplinare Art. 76. ─ Constituie abateri disciplinare faptele în legătură cu munca şi care constau într-o acţiune sau inacţiune săvârşită cu vinovăţie de către personalul contractual din aparatul propriu al Inspecţiei Judiciare, denumit în continuare “salariaţi”, prin care au fost încălcate normele legale şi regulamentare, clauzele cuprinse în contractul individual de muncă, precum şi ordinele şi dispoziţiile legale ale conducătorilor ierarhici.

Sancţiunile disciplinare.

Art. 77. ─ (1) Sancţiunile disciplinare sunt: a) avertismentul scris; b) retrogradarea din funcţie, cu acordarea salariului

corespunzător funcţiei în care s-a dispus retrogradarea, pentru o durată ce nu poate depăşi 60 de zile;

c) reducerea salariului de bază pe o durată de la o lună la trei luni cu 5-10%;

d) reducerea salariului de bază şi/sau, după caz, şi a indemnizaţiei de conducere pe o perioadă de la o lună la trei luni cu 5-10%;

e) desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă.

Efectuarea cercetării disciplinare.

Art. 78. ─ (1) În cazul în care, din oficiu sau pe baza unor sesizări formulate de orice persoană interesată, se constată existenţa unor

Pag. 22 / 26

indicii de săvârșire a unei abateri disciplinare, inspectorul-şef dispune, prin decizie, efectuarea cercetării disciplinare şi desemnează pentru efectuarea cercetarii un consilier juridic din personalului asimilat judecătorilor şi procurorilor, denumit în continuare “consilier”.

(2) Sub sancţiunea nulităţii absolute, nicio măsură, cu excepţia avertismentului scris, nu poate fi dispusă anterior efectuării cercetării disciplinare.

(3) Consilierul comunică salariatului copia sesizării care îl vizează, precum şi invitaţia de a participa la o întrevedere.

(4) Refuzul salariatului de a se prezenta la întrevedere se consemnează în cuprinsul procesului-verbal de cercetare şi nu împiedică efectuarea cercetării.

(5) Imposibilitatea obiectivă de prezentare a salariatului se consemnează în procesul-verbal de cercetare; în aces caz, consilierul comunică salariatului o nouă invitaţie pentru întrevedere, la o altă data pe care o stabileşte. În caz de neprezentare fără un motiv obiectiv, inspectorul-şef dispune sancţionarea, fără efectuarea cercetării disciplinare.

(6) Salariatul are dreptul să fie asistat de un avocat sau, dacă este cazul, de un reprezentant al sindicatului din care face parte, să formuleze şi să susţină toate apărările şi motivaţiile în favoarea sa, precum şi să propună probele în apărare pe care le consideră necesare.

(7) Dacă salariatul se prezintă la întrevedere, consilierul procedează la ascultarea acestuia şi consemnează conţinutul declaraţiei într-un procesul-verbal distinct care se semnează pe fiecare pagină de salariat şi de consilier. Ascultarea salariatului este obligatorie şi dacă acesta depune la dosarul de cercetare o declaraţie scrisă cu privire la aspectele cuprinse în sesizare. Refuzul salariatului de a da declaraţii nu împiedică efectuarea cercetării; acesta se consemnează în procesul-verbal de efectuare a cercetării.

(8) După ascultarea salariatului, consilierul verifică apărările acestuia şi administrează probele solicitate în apărare. Dacă unele probe solicitate sunt imposibil de administrat sau dacă se apreciază că nu sunt utile şi pertinente pentru determinarea împrejurărilor săvârşirii faptei sau a existenţei ori inexistenţei vinovăţiei, consilierul respinge motivat aceste probe, consemnând în procesul-verbal de efectuare a cercetării probele solicitate şi motivele respingerii acestora. Respingerea administrării probelor nu afectează valabilitatea cercetării.

(9) Consilierul poate administra din oficiu orice alte probe pe care le consideră necesare pentru stabilirea faptelor şi urmărilor acestora, a împrejurărilor în care au fost săvârşite, precum şi a existenţei ori inexistenţei vinovăţiei. Administrarea din oficiu a probelor se consemnează în procesul-verbal de efectuare a cercetării.

(10) În cazul ascultării altor persoane, consilierul consemnează declaraţiile corespunzătoare în procese-verbale separate, semnate, pe fiecare pagină, de persoana ascultată şi de consilier. Refuzul persoanelor a căror ascultare se solicită sau este considerată necesară de către consilier de a da declaraţii se consemnează în procesul-verbal de efectuare a cercetării.

(11) După administrarea tuturor probelor, consilierul prezintă salariatului toate probele administrate în cursul cercetării menţionând această împrejurare în procesul-verbal de efectuare a cercetării.

Pag. 23 / 26

(12) În cazul în care salariatul formulează obiecţiuni, acestea se consemnează în procesul-verbal de efectuare a cercetării.

Finalizarea cercetării disciplinare.

Art. 79. ─ (1) În termen de cel mult 7 zile de la data finalizării cercetării, consilierul întocmeşte :

a) un proces-verbal în care menţionează toate activităţile realizate în cursul procedurii şi orice alte aspecte relevante pentru desfăşurarea acesteia; după încheierea procesului-verbal nu se mai administrează alte probe şi nu se iau în considerare înscrisurile depuse;

b) un raport ce cuprinde data sesizării, aspectele sesizate, datele începerii şi finalizării cercetării, situaţia de fapt rezultată din cercetare, apărările formulate de salariat pe parcursul cercetării, fundamentarea propunerii de respingere sau de admitere a sesizării.

(2) Raportul se transmite inspectorului-şef, în termenul de întocmire a acestuia.

Completarea cercetării disciplinare

Art. 80. ─ În situaţia în care, primind raportul, inspectorul-şef dispune completarea cercetării disciplinare se va indica faptele și împrejurările care trebuie lămurite, precum și mijloacele de probă ce urmează a fi administrate. Completarea se efectuează de acelaşi consilier, în termen de 10 de zile de la data dispoziţiei de completare. După efectuarea completării se întocmeşte un nou raport, care se transmite inspectorului-şef, în cel mult 7 zile de la finalizarea acesteia. Noul raport cuprinde, pe lângă aspectele cuprinse în raportul anterior, următoarele menţiuni: data finalizării completării cercetării, aspectele noi rezultate ca urmare a completării dispuse, fundamentarea propunerii de respingere sau de admitere a sesizării, raportate la aspectele rezultate din completare.

Sancţionarea disciplinară.

Art. 81. ─ (1) Inspectorul-şef, în cazul în care constată că sesizarea este întemeiată, aplică una dintre sancțiunile disciplinare, în raport cu împrejurările în care fapta a fost săvârşită abaterea disciplinară, cu gravitatea abaterii disciplinare săvârșite de salariat, cu forma de vinovăţie și cu circumstanțele personale ale salariatul precum comportarea generală în serviciu şi eventualele sancţiuni disciplinare aplicate anterior.

(2) Pentru aceeaşi abatere disciplinară se poate aplica numai o singură sancţiune.

(3) Sancţiunile disciplinare pot fi aplicate în cel mult 30 de zile calendaristice de la data la care inspectorul-şef a avut cunoştinţă despre săvârşirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârşirii acesteia.

(4) Inspectorul-şef soluționează sesizarea printr-o decizie care cuprinde, în principal, următoarele date:

a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară și încadrarea juridică a acesteia;

b) temeiul de drept al aplicării sancțiunii; c) motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de

salariatul vizat; d) motivul pentru care, în condiţiile prevăzute la art. 26 alin. (5)

teza a doua, nu a fost efectuată cercetarea disciplinară; d) sancțiunea aplicată și motivele care au stat la baza aplicării

acesteia; e) calea de atac și termenul în care decizia poate fi atacată; f) instanța competentă să judece calea de atac.

Pag. 24 / 26

(5) Deciziile inspectorului-şef prin care s-au soluționat sesizările disciplinare se emit, obligatoriu, în termen de cel mult 20 de zile de la primirea raportului privind rezultatul cercetării disciplinare, și se comunică, de îndată, în scris, salariatului vizat.

(6) Comunicarea deciziilor se realizează de secretariatul Inspecţiei Judiciare, în cel mult 5 zile calendaristice de la data emiterii şi produce efecte de la data comunicării. Decizia se predă personal salariatului vizat, cu semnătură de primire, ori, în caz de refuz al primirii, prin scrisoare recomandată, la domiciliul sau reşedinţa comunicată de acesta.

(7) Deciziile de sancţionare pot fi contestate de salariat, în termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicării. Competența soluționării contestaţiei aparține tribunalului de muncă şi asigurări sociale în a cărui circumscripție teritorială își are domiciliul contestatorul. Contestația nu suspendă executarea deciziei de sancţionare. La cererea contestatorului, tribunalul poate dispune suspendarea executării.

Radierea sancţiunilor disciplinare.

Art. 82. ─ (1) Sancţiunile disciplinare se radiază de drept din dosarul profesional în termen de 12 luni de la aplicare, dacă salariatului nu i s-a aplicat o nouă sancţiune disciplinară în acest termen.

(2) Radierea sancţiunilor disciplinare se constată prin decizia inspectorului-şef.

CAPITOLUL V

Răspunderea disciplinară a specialiştilor IT

Dispoziţii legale aplicabile şi abaterile disciplinare

Art. 83. ─ (1) Răspunderea disciplinară a specialiştilor IT se angajează potrivit reglementărilor cuprinse în Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, cu modificările şi completările ulterioare, care sunt transpuse în prezentul regulament.

(2) Specialiştii IT răspund pentru săvârşirea următoarelor abateri disciplinare:

a) întârzierea nejustificată în efectuarea lucrărilor; b) absentele nemotivate de la serviciu, precum și încălcarea

dispozițiilor din regulamentul privind organizarea și funcționarea Inspecţiei Judiciare, referitoare la programul de lucru;

c) intervențiile sau stăruințele pentru soluționarea unor cereri privind satisfacerea unor interese personale, ale membrilor familiilor lui sau ale altor persoane, precum și orice ale imixtiuni în activitatea inspectorilor judiciari;

d) atitudinile ireverențioase în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu față de inspectorii judiciari şi colegi sau orice alta persoana cu care intră în relații;

e) nerespectarea confidențialității lucrărilor care au acest caracter;

f) nerespectarea dispozițiilor legale care reglementează modul de comunicare față de terțe persoane a datelor și informațiilor referitoare la activitatea Inspecţiei Judiciare;

g) manifestări care aduc atingere demnității sau probității profesionale;

h) refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire ce îi revine potrivit

Pag. 25 / 26

legii și regulamentului privind organizarea și funcționarea Inspecţiei Judiciare ori alte atribuții stabilite de inspectorul-şef;

i) neglijenţa gravă ori neglijențele repetate în rezolvarea lucrărilor;

j) încălcarea incompatibilităților și a interdicțiilor prevăzute de lege;

k) omisiunea gravă de a-și îndeplini atribuțiile ce îi revin potrivit legii;

Sancțiunile disciplinare

Art. 84. ─ (1) Sancțiunile disciplinare sunt: a) avertismentul; b) reducerea cu 5-15% a salariului și/sau a indemnizației de

conducere, pe o durata de 1-3 luni; c) retrogradarea în gradul profesional sau treapta profesională în

cadrul aceleiași funcții, pe o durata de 1-3 luni; d) revocarea din funcția de conducere ocupată; e) excluderea din profesie.

Procedura disciplinară.

Art. 85. ─ (1) Cercetarea disciplinară, finalizarea acesteia, precum şi sancţionarea disciplinară se desfăşoară potrivit dispoziţiilor art. 78–82 care se aplică în mod corespunzător, cu excepţia art. 78 alin. (3).

(2) Sancțiunile disciplinare pot fi aplicate în cel mult 30 de zile calendaristice de la data la care inspectorul-şef a luat cunoştinţă despre săvârşirea abaterii disciplinare dar nu mai târziu de un an de la data săvârșirii acesteia.

Supendarea din funcţie.

Art. 86. ─ (1) Pe perioada cercetării, inspectorul-şef poate dispune, în raport cu gravitatea faptei, suspendarea din funcție a specialistului IT cercetat.

(2) Specialistul IT cercetat poate contesta măsura suspendării în termen de 30 de zile de la data comunicării, la tribunalul de muncă și asigurări sociale în a cărui circumscripție teritorială își are domiciliul.

CAPITOLUL VI Dispoziţii finale

Data aplicării. Art. 87. ─ (1) Prezentul regulament se aplică de la data publicării Regulamentului de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciară în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) Orice dispoziţii contrare prezentului regulament se abrogă la data prevăzută la alin. (1).

Dispoziţii tranzitorii privind comisiile de disciplină pentru funcţionarii publice

Art. 88. ─ (1) În cel mult 10 de zile de la data aplicării prezentului regulament, inspectorul-şef al Inspecţiei Judiciare are obligația de a constitui, în condițiile acestuia, o nouă comisie de disciplină pentru funcţionarii publici.

(2) Mandatul membrilor comisiei de disciplină pentru funcţionarii publici constituite anterior datei aplicării prezentului regulament, încetează de drept la împlinirea termenului prevăzut la alin. (1).

(3) Comisiile de disciplină constituite pentru funcţionarii publici anterior datei aplicării prezentului regulament au obligația ca, până la începerea activității noii comisii de disciplină, să soluționeze sesizările aflate pe rolul lor.

(4) Sesizările înregistrate după intrarea în vigoare a hotărârii prin

Pag. 26 / 26

care a fost aprobat prezentul regulament, vor fi soluționate, până la data începerii activității noii comisii prevăzute la alin. (1), de comisia de disciplină constituită anterior.

(5) În situația în care nu este posibilă soluționarea potrivit prevederilor alin. (2), sesizările vor fi predate, la data încetării mandatului membrilor comisiei de disciplină constituite anterior, noii comisii de disciplină competente, constituită potrivit

(6) Persoanele care au avut calitatea de membru în comisia de disciplină au obligația de a preda membrilor noilor comisii, constituită art. 52 alin. (1), documentele rezultate din activitatea comisiei respective, pe bază de proces─verbal de predare-preluare.