Redactieea, ÁdministratinneaBRAŞOVU, piaţa mare. T6rgulu

Inului Nr. 30.Scrisori nefrancate nu se primescu.

Manuscripte nu se retrimitü.

Birourile ie anunciuri:Braşovu, piaţa mare, TSrgulü

Inului Nr. 30.Inserate mai primesoü în VienaR. Mosse, Haasenstein & Vogler ( Otto Maas), H. Schalek, Alois Herndel, M. Dukes, A. Oppelik, J. Donneberg; în Budapesta: A. V. Goldberger, Eck­stein Bernat: în Frankflirt: G. L . Daube ; în Hamburg: A. Steiner.

Preţulu inserţiumloru: o seria garmond pe o col6nă 6 cr. şi §0 or. timbru pentru o publi­care. Publicări mai dese după

tarifă şi învoială. Eeclame pe pagina a I l I -a o

seriă 10 cr. v. a. s6u 30 banî.

L V .

„Gazeta11 eae tn fiă-care cji.

Aionamente pentru Austro-UngariaPe unu anu 12 fl., pe şâse luni

6 fl., pe trei lunî 3 fl. N -rii de Duminecă 2 fl. pe a>nü.

Pentru România şi străinătatePe unü anü 40 franci, pe sése lunî 20 fr., pe trei lunî 10 fr. N-rii de Duminecă 8 franci.

Se prenumeră la tóté oficiele poştale din întru şi din afară

şi la dd. colectori.

Aboiamentulü pentru Braşovu:a administraţiuno, piaţa mare, Târgulu Inului Nr. 30 etagiulü I . : pe unü anu. 10 fi., pe sése lunî 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu dusulü în casă: Pe unü anü 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei lunî 3 fl. Unü esemplarü 5 cr. v. a. séu 15 banî. Atâtu abonamen­tele cátü şi inserţiunile suntü

a se plăti înainte.

$r. 95. Braşovii, Mercorl, 29 Aprilie (11 Mai) 1892.

In ora a un-spre-decea.i.

BraşovO. 28 Aprilie v.

Credincioşi chiămării şi pro­gramului nostru, amă luptată în- totdeuna fără de şovăire pentru susţinerea, aperarea şi înaintarea înveţămentului românescă şi în pri- mulu rendu a înveţămentului po­porale , care lormeză temelia cres- cerei ndstre naţionale. Organul ă nostru n’a lăsată se trecă nici cea mai mică ocasiune, fără de a des­coperi uneltirile duşmane în con­tra şcoleloru şi a înveţătoriloră noş­tri şi fără de a atrage atenţiunea autoritaţiloră n6stre şcolare şi a tuturoră bărbaţiloră noştri lumi­naţi asupra pericoleloră celoru mari, ce ameninţă cu nimicire chiar rădecinele culturei române

f naţionale.Semnalându pericululă, n’amă

întrelăsată nicî-odată de a pre­tinde, dela cei competenţi şi chiă- maţi, se nu stea cu mânile în sînă, ci se se împotrivescă ilegalităţi- loru şi volniciiloră, ce 4iln*cu se comită în detrimentulu şc61eloru n6stre. Cum s’ar şi pute delătura marele periculu altfelă, decâtu luptându cu cea mai mare ener- giă şi în cea mai strînsă unire pen­tru dreptulă de limba, fără de care înveţămentul nostru românesc nu p6te esista, precum nu pote esista fiinţă vieţuitore fără de aerfi?

Fapte amu cerută întotdeuna, fapte demne, înţelepte şi energice, fapte cari se pună stavilă teroris­mului şi urgiei, cu care năvălescă contrarii asupra aşe4aminteloră culturei nostre naţionale. Am u pretinsă fapte şi erăşi fapte, pen- tru-că bine scimu şi suntemu con­vinşi, că cu plângeri şi văierări asupra nedreptăţilor^ comise, cu mesuri de jumetate, fricose şi şo- văit6re, cari n’au altă înţelesu. decâtu, cum c[ice Românulu, de a’$i spăla urechia cu ele — ut

fecisse videatur — nu se va

pute pune stavilă nicî-odată re­lelor ö, nu se va pute combate nicî- odată pericululu, ci pe calea acésta nenorocită vomă merge din de- sastru în desastru, lăsândQ io tű terémulü pradă esploatării nemi- lóse şi obrasnice a contrariloră limbei şi ai naţionalităţii române în favórea intereselorü de maghia- risare.

Am u redicată aceste postulate, dictate de semţulă de conservare naţională şi de esigenţele elemen­tare ale luptei nostre pentru limba şi cultura románéseá. Dér, cu du­rere trebue se-o spunemă, de mul- te-ori amu vorbi tu la urechi surde şi ne-amü atrasü chiar imputări, că amü fi ridicatü pretensiunî esa- gerate. De ce, ni-s’a 4isă între al­tele, le ceremă tóté numai dela Archiereii noştri? Nu facü ei des­tulă pentru şcole? De ce „naţio­naliştii noştri cu gura mare“ suntü aşa de seraci de fapte, de ce stri­gă şi aţiţă numai pe contrari, fara de a le face nici o oposiţiune rea­lă, acolo unde trebue, unde se ivesce violenţa şi călcarea de lege în detrimentulu dreptului nostru de limbă? Cereţi, ca numai Archie­reii se se espună şi se primej- duésca astfelă aşe4ămintele nóstre bisericesci şi şcolare?

Cam acestea au fostü în cur­sul u celorü vr’o 12 ani din urma obiecţiunile, ceni-se făceau, când amărîţî de lovirile necurmate, ce trebuiau se le îndure şcolele nós­tre confesionale din partea turba­tului şovinismă maghiarü, pretin- deamii în prima linia dela Archie­reii noştrî fapte bărbătescî în a- pérarea dreptului nostru de limbă, când, la fiacare casă specialii de atentare la viâţa şc0leloră nóstre, îi conjuramă, se nu cedeze nici câtu negru sub unghiă din drep­tulu garantată de lege, se nu sufere călcarea lui cu nici unü preţă.

L a aceste obiecţiunî amü rés- punsü şi réspundemü: Legile un­

guresc! punü şc0lele nóstre sub scutulü bisericeloră. Autorităţile nóstre superióre şcolare suntü că­peteniile bisericei. Cine se fia dér mai multă ca Archiereii noştri chiămaţî şi datori de a sări în aperarea lorü ? Acésta nu vrea nicidecum *e 4ic&, că ei şi numai ei arü avé acéstá chiămare şi da- toriă, căci precum nu ne putemü închipui unü Archiereu fără de poporü credincios, aşa nu ne putem închipui o activitate roditóre a lui fără de concursulü viu alü popo­rului. Cu esemplulü înse trebue se premergă Archiereulü. De acésta nu-lu scapă nici greutatea situa- ţiunii, nici consideraţiuni de inte­rese vremelnice. Nu ne-a trecutü niciodată prin gandü de a le cere tóté dela Archiereii noştri, dér amü dori se ni-se spună, décá în cestiunea aperarii esistenţii şcole- lorü nóstre, faţă cu violenţele şi călcările de lege ale celoru dela stăpânire, au apelatü vr'odată unü Archiereu romanü la concursulü poporului şi alü tuturorü Româ- niloră luminaţi şi de bunü semţă, fără ca se sară cu toţii întru spri­jinirea dreptelorü sale nisuinţe ?

N ’amü fostü niciodată părtini­torii acelora, cari îşi manifestă naţionalismulă loră numai prin a face gură mare, înse când îi cauţi la fapte şi la jertle neinteresate nu-i gasesci de locă, séu numai în ultimele şiruri, pándindü oca- siunea de-a scăpa cumva de unü obligăm éntű, ce le cade greu. Câţi sunt înse aceia, cari ar voi se lucreze ar voi se aducă jertfe, dér le lip- sesce ímpulsulü puternicü, esem­plulü ínaltü, care sé-i însufleţâscă şi sé-i împle de încredere în is- bénda causei, pentru care lucra şi jertfescü?

Ţinut’au sâmă Archiereii noş­tri de acésta magică putere, care bine cultivată şi folosită de mai marii neamului, ar fi în stare se strămute chiar şi munţii din lo- culü lorü?

D e au ţinutu, de na au ţinută, îi vedemu acuma pe toţi adresân- du-se cu feţele pline de îngrijire şi cu frunţile încreţite la popo- rulu loră credinciosu, vorbindu-i de peri culele, ce ameninţă a4i reli- giunea şi şc61a română confesională, de reulă celă mare, ce ar veni peste noi, decă pruncii noştri nu voru cun6see şi nu voră înveţa cum se cuvine limba liturgică a bisericei loru, de sguduirea autonomiei bi­sericesci-şcolare, de legile, cari ameninţă şc6lele nostre, de pre- tenţiunile grele şi nejustific^bile ce apasă asupra loră, îi vedemu apelândă la iubirea de jertfă a poporului, pentru mântuirea şco- leloră confesionale.

Inf6ra a un-spre-4ecea, Archie­reii noştri apeleză la poporă!

Nu este acesta cea mai viua dovadă, că am avut dreptate, când amă cerutu se-i vedemu luptândă6în fruntea poporului pentru aperarea înveţămentului nostru românescu?

(JHON1CA PO L IT IC A ,— 28 Aprilie v. (10 Maiu)

O tolegramă din Viena aduce soirea, că la 7 Maia n. s’a ţinuţii acolo unü consiliu ministerialii comunii, oare s’a ocupată cu statorirea budgetului oomunü, ce se va presenta delegaţiunilorQ. La consiliu au luatft parte: br. Bauer mi­nistru comunü de résboiu; Kállay minis- trulü comunü de finanţe; Taaffe minis- tru-preşedinte austriacü ; Steinbach mi­nistru de finanţe austriaoü; Falken- hayn ministru de agricultură austriacü ; Szapáry ministru-preşedinte unorureseü ; Wekerle ministru de finanţe; Szögyény ministru ad latere, admiralulü br. Ster- neck şi mai mulţi raportori ai ministeru­lui de rösboiu. Timpulü, când se vorü ţine delegaţiunile nu s’a stabiiitü, dér ín sensulü declaraţiilorfi lui Taaffe e pro- babilü, că, delegaţiunile nu-şî vorü ţinâ şedinţele în Iunie. Obiectulü principalü alü desbaterilorü consiliului comunü a fostü proiectulü bugetului comunö. M i­nistrul comunü de résboiu a cerutü şi de

FOILETONUL „GrAZ. TRANS.“

Din istoria munţiloru apuseni.Tractată despre faptele Româniloru sevîrşite la amilii 1848/9 sub conducerea lui Avramii

lancu. Apreţiare de losifU Sterca Şuluţu.

(Urmare).12.

Aid e aici /„Pe timpulQ revoluţiunei, ŞuluţG era

„unultl dintre cei mai cu influinţâ. Mânile „lui lucrau pe forte multe locuri, numai „uu pe faţă. Dobra, capulâ Valaehilorft „din Zlatna, Buteanu, capulil Valachilor Bdin Zaraud şi mulţi alţii se aflau în „perpetuă corespondenţă ou densulQ. Fiiul „densului, Dionisiu, era comandanţii (ve- „z r), înurmă prefect. Unii om ii ou astfel ii „de amiol şi cu o influinţă atâtâ de pu- „ternioă, ar fi fosta d6ră în stare a în- „druma la ordine pe trei, seu cu vre-o „câţiva mai mulţi lărmuitorl. (zajongok) „Cu atâtii mai multQ, că aoei trei omeni, „au fostfi suborainaţii, vasalii densului,

.„precum t6tă lumea scie şi pote dovedi, „c& din 24 Octomvre 1848, până în 10 „Maiu 1849, nici trei 4'le n,au trecuţii, „oa unuia seu altulă din aceia, sS nu se „fi presentatii înaintea densului, spre a „primi mandatQ.

„In anulü 1851 séu 1852, soţia lui „ŞuluţO pornise la piaţă; vréndü sé în- „cunjure tina, seu că era mai aprópe, „destulü, că şi-a luatü calea prin nisce „curţi deşerte (puszta telkek). Ruinele pre- „tutindenea erau garnisite cu epilobium. „Stîrnit-a acestü aspectü în damă, bu- „ouriă, séu consciinţa s’a deşteptatfi în- „trénsa? destulü, câ’şi uita ochii pe ru­binele casei lui Diószegi*), lunecă pe o „bârnă, se lovesce atátü de cumplitü, în- „eátü rémase fără consciinţă, apoi se ri „dioâ, dór cade a doua-órá. A treia (Ji „muri între cumplite dureri.

„ŞuluţO a dus-o unü timpü óre-oare, „avéndü elü proprietate frumosă. Pe la „anulü 1856 s’a datü spre beţiă şi în „sourtü timpü şi-a prăpădiţii, în singură­ta tea sa, totă averea, astfelö, că decă „fratele séu, metropolitulü, nu se îngrija ^de îmormentare, din averea densului „nici mácarü unü cosciug nu ’i-ar fi pu- „tutü face“ .

ad 12. Se ’nţelege, tóté aceste mari

*) Ce maliţia, şi ce minciună prostă. A i fost lângă ea se vedi? Din 10 Maiu 1849 pănă în 16 Iunie 1851 veduse în tote dilele ruinele, şi nu şl-a uitată ochii pe ele.

nefericiri i au ajunsü pe părinţii mei, fiind-că denşii n’au ţinutfi cu kossuthiştii, ci au ţinutO ou sfinţeniă la juráméntulü, pe care tatăltt meu ’lű făcuse în Câm- pulü libertăţii ou atâta solemnitate.

Nu este adevératü, că tatálü meu s’a datü spre beţiă şi şi-a prăpăditfi totă averea. Adevérülü e că catastrofa dela Abrudü, provocată de Maghiari, ne a sé- răcitfi. Husarii lui Hatvani, cari ne pă­zeau în arestulü nostru de casă, în tóté c ji le le năvăleau asupra părinţilortt mei şi îi făceau sâ-’şl deschidă tote cassele şi oassetele, sé le schimbe bancnote d’alui Kossuth, cu aurü şi argintü. Cu astfelü de ocasiune apoi jăfuiau tot, pe oe puteau pune mâna. Intr’una din c}ile sergentulü íntrandü în odaiă şi véc|éndü portretulü metropolitului Şuluţfi, pe aoelü timpü vicarü, a íntrebatü : „Micsoda tolvaj oláh pap ez?“ Tata ’i spuse, că e fratele séu; ér sergentulü luándu-lü josü de pe părete şi scoţendu-şl sabia plină de sânge, cu care omorîse pe unü bietü RomânO, a pusü portretulü în mijloculü odăii şi i-a tăiată capiilü, dicéndü: „Astfelü au s’o

păţâscă mâne toţi Valachii“ . Oe s’a pe trecutü în 10 Maiu 1849 la casa nóstrá, am desorisü în „Memoriile“ mele.

Cine i-a omorítü pe acei Unguri, eu nu sciu, dér oă Jorgoşti n’a pututü sé-i omóre în 10 Maiu 1849 e mai pre süsü de ori oe îndoială, din simpla causă, că Rákosi József ne spune la altü looü, că „Jorgoştt a oácjutü mortü în lupta din 9 Maiu 1849.“

Niol aceea nu sciu, oâ cine a fostü Hublea, Jorgoşfi şi Chemeşoiu. De cumva e adevératü, ceea ce ni-se spune, oă denşii totü a treia 4i 80 presentau la tatălfl meu, atunci ei au trebuitü sé fiă cei mai de frunte ómen! în Suhar: jude comunală, gornicü erarialü, séu căpitani ín óstea română, dér nu vasalii ta­tălui meu.

In urma urmelorü; cine ce trébá are, că murit’a tatălO meu séracü, seu bogatü ? Ianculü a muritü — 4i°e'8e — cerşitortt. Tatálü meu, la atâta totü nu putea sé ajungă: dénsulü îşi avé salariu, euartirü liberü şi deputatü de a-şî ţinâ

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. —1892

réndulü acesta oreditele militare, pe o ari le-a oerutü în anulă treoutü, însă am­bii miniştri de finanţe au rămasă fideli motiveloră lorü de respingere a oredi- telorü militare, fiindcă acestea nu se potfl vota fără de-a nu pricinui de­ficite.

*Multă s’a vorbitü despre căletoria

Ţarului la Berlinü. Soirile privitóre la acéstá oălătoriă se contracjiceau; de cu- rendă însă o soire telegrafică din Ber­lină anunţă, că Ţarulă, dimpreună ou augusta lui soţiă, va face întru adevără o visită împăratului Germaniei din inci- dentulü mergerei sale la Copenhaga, uade va asista la nunta de aurü a părechei regale daneze. Yisita Ţarului la ourtea germauă se ( ice, oă va fi în 24 Maiu st. n. piarele berlinese caută încă de pe acum a produce în publioulü celü mare germană sentimentală, că aoestă visită este lipsită de ori ce importanţă politică şi că e numai o pură cestiune de eti- ohetă. Foia semi-oficiosă română k‘„Buou- resoi“ adaugă, că acéstá întrevedere a celorü mai puternici domnitori ai conti­nentului, va îmbunătăţi relatiunile diplo- matioe dintre Germania şi Rusia şi va împrăştia, pesimismulă multora ou pri­vire la miaţinerea păcei europene.

**

Foile străine au răspândiţii faima, că Porta otomană nu ar fi 'aplicată să răspundă la nota bulgară. Soirile aceste au produsă în Sofia o impresiune peni­bilă. Bulgarii speraseră, oă Turcia va răspunde în tonă binevoitoră la cererea Bulgarei privitóre la recunósoerea prin­cipelui Ferdinand şi prin acésta se va nulifioa declaraţiunea din anulă 1887, oă Turcia consideră ca ilegală presenţa prinoipelui Ferdinand în Bulgaria. Mai departe s’a aşteptată, ca Porta sé oérá dela Rusia în mod energică estradarea fraţiloră Tufekoiev şi celă puţină să in­toxică petrecerea emigranţiloră bulgari în vilajetulö Adrianopole, dér nici aoestei aşteptări Porta n’a satisfăcută pănâ aoum.

SOIRILE piLEI.— 28 Aprilie (10 M aiu)

Aniversarea onomasticei Reginei Ro­mâniei. Vineri, 24 Aprilie, aniversarea onomastică a M. S. Reginei, s’a cele­brată, la orele 11 dimineţa, în biserica sântei Mitropolii, ună Te Deum de cătrăI. P. S. S. Mitropolitulă Primată, încon- giurată de înaltulă cleră, faţă fiind D-nii miniştri, P. P. S. S. L. L. Episcopii, D-nii preşedinţi şi proourorulă generala ai înaltei curţi de casaţie, D-nii mem­brii şi proourorulă înaltei curţi de corup­turi, primarulă Capitalei, mai mulţi înalţi demnitari ai Statului, D-nii oficerl gene­rali şi superiori, preoum şi multe alte no­tabilităţii. Detaşamente din diferite cor-

purl ale garnisónei erau înşirate în our­tea Mitropoliei. Nefiind primire la Curte, ună mare numără de persóne din tóté stările FOeietăţei s’au grăbită a aduce urări Suveranului României prin însorierl la Paiaţă. Totă 4iua oraşulă era pavoa- sată. Cu ac&stă ooasiune, regele Carolă a primită nenumărate telegrame de feli­citare oe au fostă transmise M. S. Regi­nei la Pallanza, unde autorităţile civile şi militare italiene, primarulă şi ajutorii săi au dusă Majestăţii Sale adrese şi fiori şi i-au presentată urările lorü. In tim- pulă serii s’a dată o serenadă.

-—X—Felicitare. D-lui George Bariţiu ’i s’a

trimisa în 4iua de Sf. George, de pe Eriulă Sătmarului, următorea adresă de felicitare: Veneratului Domnă Georgiu Bariţiu îu Sibiiu.

In cjiua de astăzi festivă, iubilară şi onomastică a Venerată D-Vóstré, Vă rugămă să primiţi şi dela noi ceşti de pe la Limitele noräieü ală pământului patriei române genetice cel© mai pre- ţi6se felicitări de bine a inimei. Aoum, când Provedinţa V-a încununată cu adânci bătrâneţe pănă la oiolulă de oc­togenară, Gintea Română Vé întimpină în ochi lăorămândC de buouriă — ou laurii recunoscinţei, împletindu-vă prin- Geniulă său aureola nemurirei, oa ună scumpă tribută ală iubirei de neamă, care tötä vi0ţa ni-a împodobită sufle- tulö; tribută ală laboréi neobosite şi ală luptei continue ună jumătate veacă de- lungată a mână ou arma luminilorű po­litice şi literarie. Dorimă, ca Dumne4eu să Vă dăruescă încă multe c iie feri oiţe şi senine pentru binele poporului ro­mână şi pentru prosperarea patriei do- sădite. — Dată la Eriulă Sătmariului în 4iua de Sân-Georgiu 1892: loanü Selâ- gianu m. p. protopopă; Vasiliu Pătcaşiu m. p. parooh; Giorgiu Kerezsi m. p. pa- roohü; Demetrm Pap advocată; Gavrilâ Boroşia m. p. proprietară; Demetriu Kővári m. p. fostă medică cerouală. —

—x —

Intrigi in contra şcolelorii românesci. piarele unguresol din Pesta aducă soirea, că în adunarea dela 7 Maiu c. a comi­tetului administrativă comitatensă ală Aradului, inspectorulă ungurescă de şeo- le, Varjassy Árpád, a ridicată grele a- cusărl în oontra şcoleloră confesionale românesci de pe teritoriulă comitatului Aradă, imputându-le între altele, oă ar fi totă atâtea „ cuiburi ale spiritului anti- magMaruu. Comitetulă a hotărîtă în fine, ca să „pretindă“ dela superiórele auto­rităţi confesionale românesci, ca să ia grabnice măsuri pentru vindecarea rele- loră. In memoratulă comitetă adminis­trativă se voră fi aflândă negreşită şi câţl-va membri români. N ’au aflată de ouviinţă aceşti membri români, ca să-şl ridioe şi ei cuvéntulü în oontra absur- deloră învinuiri ale inspectorului „pa*

tiriotică“ ? Pe oe-şi va fi basândă óre inspectorulă ungură învinuirea, şi pe ce cale crede elă, că superiórele autori­tăţi şcolare românesc!' ară pute „să vin­dece pretinsulă rău ?Ui Le este uşoră „p&trioţiloră“ să uneltesoă, decă din par­tea eeloră chiămaţl din sînulă nostru nu li-se' pune nici cea mai mică pedecă.

—x —Fregătiri pentru iubi lesi ii de incoro-

nare; Decanatulă rom. cat. din Pesta a hotărîtă, oa privitoră la iubileiilă de în- ooronarer să se ţină în 8 Iunie serviciu divină în t0tă bisericile catolice. Cu o- casiunea acésta 4ige Klinda, că pactulă din 67 stabilesce tóté numirile de dreptă publică, oe trebuescă pe viitorü între­buinţate. Numai biserioa catolică face o escepţiune, deórece în rugăciunile pen­tru „rege“ se întrebuinţâză espresiunea „ imperatoru (ímpératö) şi nu ^rex“ (rege). Elă oeru să se facă paşii neoe- sarl pe lângă sf. soaună, oare e îndrep­tăţită să schimbe formula rugăoiunilioră, pentru ca sé se modifice espresiunea acesta, care — 4*se — atinge drepfeulă publică ungară. Propunerea lui Klinda a fostă primită.

—x —UunÜ trásnetü, desoărcându-se erl

după prân4ă asupra SăcelelorO, a lovită doi boi ai unui Ciangău tocmai în mo- mentulă, când acesta era să între cu plugulă în satG. Boii muriră imediată, ér Ciangăulă, oare mergea după plugă, că4u ameţita, fiindă la faţă negru ca tă­ciunele. După o jumătate de órá însă ni-se spune, că erăşl şi-a venită în ori.

—x —Consnlatft románü in Cernăuţi. „Neue

freie Presse“ împărtăşesce, că guvernulu austriacă este aplecată a concede înfiin­ţarea unui consulată română în capitala Bucovinei.

-x—Esposiţia musicală şi teatrală, din

Viena, s’a deschisă cu mare solemnitate în 7 Maiu n. o. în presenţa M. S. mo- narchului. In sera acelei 4*10 s’a dată o mare representaţiune teatrală din partea actoriloră germani din Berlină. A doua 4i s’a dată ună concertă festivă, la care au luată parte o mare mulţime de omeni. Şi opera francesă din Parisă va da o representaţiune în 4ilel© aceste. De ase­menea teatrulă naţională oehioă din Praga, precum şi alte trupe teatrale din Viena, Berlină, Roma, Parisă, Ham- burg etc.

—x —

Antonii Pann. D-iă profesoră G. Dem. Teodorescu a ţinută de curând la Ateneulă Română din BucurescI o oon- ferenţă literară asupra lui Antonă Pann, zugrăvind interesantă viâţa şi activitatea literară a acestui bărbată. Nu este ade­vărată, ceea ce au susţinută unii, că Antonă Pann ar fi fostă de origine bul­gară, căci tatălă său a fostă Română,

er mamă-sa Grecă; der aceştia au şe* 4«&0 în Bulgaria, de und# s’au mutatti la Cîîiişmeu în Basarabia. Tatălă lui Pann era căldărară ş-a avută trei copii, din* tre carî a rămasă numai celă mai micii, Antonă-; muri şi părintele, r&mâaândfi numai văduva cu fiulă său. Acesta, ară« tândă 8plicaţiune pentru musică şi cân­tare, se destinse ca cântăreţQ la biserică, apoi se muta ou mamă-sa la Bucurase!. In România p’atunoî mai în tote biseri» cile se cânta numai grecesce ; der spirf- tulă naţională redeşteptată deschise uşft limbei române. La 1827 Antonă Pann a fostă prim-canfeoră ală episcopiei B» Vâlcea şi profesoră de cântă la mănăsti­rea de călugăriţa. Apoi face călătorii prin ţeră şi studiază limba şi poesia po* porală. La 1842 mitropolitulă Nifon îltti numi profesoră de musică şi cântare bi* sericesoă la seminară. In timpă scurtă ajunge tipografă şi directoră ală tipo­grafiei bisericesc!. Din aoestă timpă, elfi s’a pusă la lucru şi a scrisă vr’o sută de volume, din caii pănă la 1849 eşiră 60, âr 17 din acestea în ediţiunea a doua. La 1839 a tipărită unele lucrări la Sibiiu, apoi înfiinţa tipografia biseri- oescă, der aoesta a arsă la 1847. La 1848 a fostă prim-cantoră la biserica Creţulescu. In 1854 a făcută o călătorie în judeţele dela munte, în interesulă li- teraturei poporale, der a răcită şi a mu* rită în aoelaşl ană la 4 Noemvre în etate de 60 ani. Elă a avută trei soţii.

—x —Esportulii rusesciL O telegramă din

Petersburg anunţă, că stockulă cereale- loră în pieţele principale ale Rusiei este aşa de considerabilă, încâtă tote tre­buinţele populaţiunei suntă asigurate. Autorisaţiunea de a esporta porumbulfi şi ovăsulă este considerată, ca ună in­dice de desfiinţare a tuturoră prohibiţiu* niloră. Esportulă grâului va fi permisă, se crede, cu începerea dela 28 Maiu, celă ală seoărei cu începere dela 1 Iulie în casă când condiţiunile viit6rei recolte nu s’ar înrăutăţi, ceea oe nu se p<5te prevede.

—x —Intnnecime de lună. In nóptea de

29 spre 30 Aprilie v. c. se va întempla o întuneci ine aprópe totală de lună şi adecă cam pe la mie4ulă nopţii. Luna se va întuneca pănă la a două-4eoea parte din diametrulă ei. întunecimea se va începe la 10 őre şi 11 minute, tim- pulă unitară europeană; mai mare va fi: la 11 óre şi 54 minute şi se va termina la 12 óre şi 37 minute.

Corespondenţa „Gaz. Trans.“Koşia-montaiiiÎ, 26 Aprilii 1892..

Onorată Redacţiune! Am oretjutft, că o penă mai abilă decâtă a mea Yă va informa despre decursulă sinodului tractuală greco*cat. ţinută în Roşia mon- tană în 7 1. o. Acesta e ună lucru de

trăsură, apoi lemne de foou. Şi d0că densulă n’ar fi despreţuită pe Nemţi, pentru ingratitudinea loră faţă cu R o­mânii, aşa preoum numai Iancu îi mai putea despreţui, ar fi putută să facă o frumosă carieră, precum făcură mulţi alţii, mai alesă cari şi mai ’nainte fu- seră în serviciulă statului; dór elă a preferită a muri în lipsă, deoâtă să pri- mâscă oficiu dela aoaia, cari au înfun­dată temniţele ou cei ce luptaseră pen­tru ei. In 4iua de a4l; puţini omeni ’lă voră înţelege. In 4iua a4I puţini omeni mai au ideiâ despre ideală. Decă tata, — care avuse o enormă perdere, în revoluţiă —• a sărăcită, a mai con­tribuită împrejurarea, că minele de aură, tocmai pe acelă timpă au fostă nespusă de rele; apoi o bolă grea l’a ţinută în pată peste o jumătate de ană, în care timpă ’i s’a prăpădită totă ce i mai ră­mase. Ce privesce pe mama mea, ’ml ţină sub demnitate de-a mă jînoerca, ca se oombat insultele la adresa ei. Las’ să urmeze apreţiarea din „Gazeta Transil­vaniei“ din 2 Augustă 1851 nr. 62:

„Abrudă 18 Iunie 1851.

„Alaltaerl se muta dintre noi, Ia fe­lic ita eternitate, pré demna soţiă a dom­nului Ioană Şterca Şuluţă, controloră „spanală regescă, după liberala coutri- „buire la fondulă reuniunei femeiloră „române, îuscrisă oa membră ală aceleia.

„Şiroie de lacrime o petreoură la „mormênta, pe oum se şi cuvenia, celei „mai credinoiôse soţii, înţelepte dômne „căsane, celei mai dulci şi iubitôre mame, „oelei mai constante amioe, îndemnătore „la spriginirea institutului întreprinsă, ou „fapta şi cu verba; spriginitdre, ou sfa- „tulă, cu lucrulă şi cu mijlôce de vi0ţă, „celoră ne-avute.

„Fiă simţulă ei oglinda femeiloră „nostre, şi atunci voră fi române şi creş­tine bune.“

Ér vorbindă despre tatălă meu „Ga­zeta Trans.“ din 2 Iulie 1858 N. 50 con­stată, că Ungurii au absentată dela în­mormântare, apoi între altele 4ioe :

„Perdurămă şi noi în acelă venera- „bilă bărbată, ună amioă credinciosă, „oonsimţitoră întru tôte, ce atingă bi- „nele şi înălţarea conaţionaliloră noştri. „Apoi în ce va4ă şi iubire stătuse ră- „posatulă înaintea locuitorimei abrudene

„şi din totă ţinutulă, oea mai neînvinsă „dovadă ne dădu mulţimea cea nenumă­ra tă de omeni, din tote clasele, oari „oonourseră la înmormântare, căreia ase- „menea nici a mai vă4ută Abrudulă, nici „va mai vede curândă. Şi înoă câţi mai „erau? cari a doua 4 de înmormântare, „venindă de prin vecinele sate la Abrudă, „la mărturiă de săptămână şi înţelegândă „cele întâmplate, arătau cea mai simţită „durere, că n’au sciută, să alerge să-şi „faoă ultima veneraţiune, răposatului d-nă „Ioană Steroa Şuluţă.

M. m. a. a.“(V a uima.)

Ceva despre anarchiştî.Crimele oribile, săvârşite în timpulă

din urmă în Parisă, preoum şi prooesulă lui Ravachol atragă din nou atenţiunea publioplui asupra anarchiştiloră. Ce voescă oe scopă au aceste fiară cu figură ome- néscà? Scopulă este pretinsa fericire a omenirei prin distrugerea ordinei actuale sociale. Programulă loră a fostă făcută de renumitulă anarchist, Most, în modulă următoră :

Aceea ce ţîntimă noi e simplu şi olară: 1. Distrugerea domniei esistente a claseloră, cu tóté mijlócele, adeoă prin o acţiune energioă neîmpăcată revoluţionară şi internaţională. 2. înfiinţarea unei societăţi libere basate pe comunitatea bunurilorö.3. Organisarea sooietară a produoţiunei.4. Liberu.lă schimbă ală productelorü de acelaşi preţă prin orgauisaţiunea produc* tivă însăşi şi fără negoţă intermediară şi de profită. 5. Organisarea sistemului de eduoaţiune pentru ambele sexe pe base ireligióse, sciinţifice şi unitare. Regula- rea tuturoră afaoeriloră publioe prin contracte libere sooiale a oomunelorü în* fiinţate pe basă federalistă. In aoeste câteva puncte se află distrugerea unei lumi vechi şi formarea unei societăţi ou totulă nouă. Cine ţîntesoe la aoestö i* deală, aoela să ne întindă mâna sa fră- ţâscă. Proletari din tote ţările, uni» ţi-vă !“

Punctele principale ale învăţăturei anarchiste se cuprindă în 4iara ű ^ Most, „Libertatea“ , din an. 1884, într’uüü artioulă întitulată „Anarchia este «rmo»

Mr. 95—1892. GAEZTA TRANSILVANIEI. Patina 3

interesfi comuna, pentru ca ce e bună să se imiteze, er scăderile să se înounjure. Do alfcă parta e mai pre susă de t6tă îndoela, că mulţi „farnienţî“ se trezescu din letargia loră şi mai mişcă câte 6reoe pentru binele de obşte, sciindă, că delă­sarea lorii nu va rămâne asounsă, ci con­damnată de opiniunea publică. Nu s’a scrisa însă pănă acum nimioă despre acesta sinodă, pentru-că e greu a nu scrie adevărulă, er adevărulă pe unii îi geneză. Ori îi va plăce însă cuiva, ori na, eu mă voiu nisui a descrie lucrulii câta se pote de obieotivO.

încă în presera de 7 Aprilie a sosiţii în Roşia v.*protopopulă tractuală ou mai mulţi preoţi, cari au fosta încuar- tiraţl pe la cei mai de frunte peporenl. In ţjiua de 7 Aprilie s’au întrunită des­tulă de dimineţă preoţii tractuall, afară

t de M. On. Iosifa Ciura din Bucium-Şiesa,* esousatâ pentru debilitatea bătrâneţelorO,

de Iuliu Poruţiu din Câmpeni, care şi-a motivata absenţa cu defectula aurului;

"ele Petru Simu din Bistra, carele e mor- bosă de mai multa timpa, şi de Georgiu Gandrea din Lupşa, a cărui câusă de absenţă nu se soie. Asemenea s’au pre- sentata toţi învăţătorii, afară de cela din Abrudfl, despre a cărui causă de absenţă asemenea nu se soie nimica positiva.

La 9 ore s’a desohisa şedinţa sino­dului prin v.-protopopula, s’a luata spre soiinţă protocolula şedinţei treoute, diser- tantele On. Alexandru Ciura şi-a oetita operatula său „despre preotă ca confe- sariu“. s’au alesă doi spirituali, la cari şi-au făcuta mărturisirile preoţii şi învă­ţătorii, s’a celebrata s. liturgiă, în decur- sula căreia au cântată pruncii şcolari.

După s. liturgiă toţi preoţii şi do­cenţii ne-amă dusa la şcolă, unde învă­ţătoruia locala Georgiu Giurgiu a ţinuta prelegere praotică ou pruncii. După prântja subscrisula am ţinuta în stupi ua-ml propria o scurtă prelegere prac­tică din stupăritula raţionala, pe care cea mai mare parte a celoră presenţl au ascultat’o cu cela mai viu interesa, fiind mulţi şi ei înşi-şl stuparî. De altcum pro­misiunea făcută atunci fraţilora preoţi şi învăţători mi-o repeteza şi acum : oă mt gata a presta serviciile mele ori şi cui «r dori se începâ manipularea raţională a Opăritului. Inceputuia ori şi cărui lucru praotică întâmpină 6re-care greutate, nu pentru difioultatea lui însuşi, oi pentru nedesteritatea subiectului agenta. Decă lns§ omulă vede manipularea practică, se miră: oum de nu i a venita lui în­suşi mai ’nainte în minte a face acesta, fiind totQ lucrulă numai o jucăriă.

După acestea învăţătoruia din Bu- cium-Şesa Ioana Munteana şi a făcuta critica asupra prelegerei practice a lui Giurgiu, cualificându-o de bună. Unii preoţi au cualificat’o de forte bună; âr v.-protopopula a cualifioat’o aşa, că nici Au se pote numi prelegere praotică, oi numai o simplă esaminare. Adevărula stă aşa: D-lâ Giurgiu a fosta de timpuriu avisatil să şî ţină acestă prelegere cu oca- siunea sinodului, şi prin urmare d-sa sa pregătitii. După ce însă d-sa e începă- torâ şi nu a mai avuta ooasiune să a- siste la astfelă de prelegeri, atâta pre­darea d-sale, câta şi răspunsurile băeţi- lorft au deoursa cevaşl cam mecanica şi se vedea, că băeţii soiau înainte materia. De-altmintrelea însă s’a vă4uta, că d sa e unfi învăţătura abila şi are una ine todft bunâ de propunere, er pentru cei­lalţi învăţători neapărate, că acestă pre­legere a fosta forte instructivă.

Conforma programului, s’au cetit a* poi din parochiile, oarî susţină şcolă, rapórte despre decisiuniie senatelorG şoo- lastioe din 1 Iunie 1891 pănă atunci lnate ou privire la adjustarea şc01elora şi progresula învăţământului, trebuinda a se enumăra şi defectele. Cei mai mulţi raportori însă defectele le-au retăcutâ, dér totuşi ele s’a făcuta evidente din cele raportate. Aşa d. e. s’a făcută evi­denta, că pe lângă tóté stăruinţele Ven. Ordinariata metropolitana şi pe lângă tóté inviaţiunile v. protopopului, pomolo- gia nu a făcutu aprőpe nicî unű pasü îna­inte. Pe lângă Buoium-Şâsa, singură în- tr’o parochiă s’au mai luata disposiţiunî penţru oa învăţătoruia să propună po- mologia, ér în celelalte nu s’a luata nicio disposiţiune, ba într’o parochiă sena- tula şcolastica a luata decisiune chiar contrară, oa adecă să nu se propună fiindcă nu o află de lipsă (sic!)

Asemenea din raportulă verbala ala On. Ioana Raţa, cooperatora şi învăţi- tora în Câmpeni, amă fost informaţi, că isvorulă principalii de venite alű fondului şcolasticu din Câmpeni, regaliele respec­tive desdaunarea lóra, e în celu mai greu periculü de a se perde. Aşadâră în Câm­peni, după ce s’a pierduta salariula era- riala ala învăţătorului, se póte pierde şi desdaunarea regalielora şi mânepoimâne se vora declara ca oierdute şi unele ca­pitale desperate, ce s'au fosta data îm­prumuta privaţilora din Câmpeni şi în scurta timpa despre fondula şi şc0lele din Câmpeni se vaputé 4io©: /wii Uium, fuimus Troes ! '

E drepta, oă în împrejurările ac­tuali e greu a se păstra neatinsă acea avere románéscá, dér tota în aşa împre­jurări grele au sciut’o alţii crea. Ar fi de dorita, ca esactoratele archidiecesane să ţină în evidenţă striotă manipularea şi conducerea acelui fonda. Persónele sunta oneste, dér energia eforilora e puţină.

S’au discutata şi primita oa statute pentru biblioteca tractuală proiectula pre- sentata de comisiunea alésá în sinodulă trecutö ; s’au repartisata taxele pentru e- saotoratula archidiecesană, după cari, mulţumiţi ou toţii ou decursula lucruri - lora, s’au depărtată la ale lorfl.

Ioanù Maiorú,parochü gr. cat,

Restaurarea monumenteloru istorice în România.

In camera română se va su­pune a doua-6ră proiectulu de lege pentru restaurarea monumenteloru istorice. Acestu proiectă, fiindă de o importanţă capitală, îlu repro- ducemu:

Art. 1. Guvernulă este autorisata a cheltui pentru continuarea şi terminarea restaurărilora şi reedifioăriloră monumen- telora religiose în oursa de esecuţiune, cum şi a celoră monumente, oarl merită a fi restaurate, suma de lei 2,099,461, bani 62 efectivă, repartisându-se astfelă:

a) Pentru restaurarea şi reedificarea monumenteloră religiose în cursu de esecu­ţiune :

1. Pentru terminarea palatului cu dependinţele Episcopiei Curţei de Ar- geşă; construcţiunea clopotniţei bise-

rioei catedrale; paraclisului, palatului epis- oopală, galeriiloră legândă olopotniţa şi paraolisulă ou palatulă, şi sporirea fon­dului de oare se dispune pentru miculă mobilieră ală bisericei catedrale, în cari se cuprindă şi tóté cheltuelile pentru di­recţiune, personală, transporturi, etc., fără deooraţiunile interiore şi esterióre, cum şi instalaţiunile palatului episcopală ou dependinţele, lei 453.769.04.

2. Pentru terminarea definitivă a bi­sericei Trei-Ierarhi din Iaşi, instalaţiunea şi decoraţiunea interioră a bisericei, res­taurarea salei gotice şi locuinţele preo- ţiloră, ou instalaţiune şi decor aţi une, eseoutarea trotuareloră şi aşeejarea por- ţiloră, bronsă, etc., în cari se cuprindă şi tóté cheltuelile pentru direcţiune, per­sonala, transporturi, etn., lei 527.418.50.

3. Pentru reedifioarea veohei bise­rici Sf. Nioolae Domnescă din Iaşi cu ună singura altară, decoraţiunea esterioră şi interiórá a bisericei, fără mobilieră şi lu­crările de împrejmuire, trotoare, etc., dér în oarl se cuprindă şi tóté cheltue­lile pentru direcţiune, personală şi trans­porturi, etc. lei 202,727. 05.

4. Pentru continuarea şi terminarea definitivă a reconstruirei biserioei Sf. Dumitru din Craiova, decoraţiunea inte- ri0ră şi esterioră a bisericei, neprevă- 4ute la ansamblulă construcţiuuei, cu- prinejendă tóté cheltuelile pentru direc­ţiune, personală, transporturi, etc., însă fără mobilierulă necesară instalaţiunei, lei 355,547. 03.

5. Pentru reconstruirea şi restaura­rea Mitropoliei din Târgovişte cu deco­rarea interiórá, fără decoraţiunea este- riórá, mobilieră şi lucrările de împrej­muire, etc., dér în oarl se cuprindă şi cheltuelile .pentru direcţiune, personală, transporturi etc. lei 400,000—1,939,461, bani 62.

b) Pentru restaurarea din nou:6. Pentru restaurarea biserioei Sta-

vropoleos din Bucuresoi lei 60,000 —.7. Pentru restaurarea bisericei Dom-

nâsoă din Curtea de Argeşa lei 100,000 — 160,000 —. Totală lei 2,099,461, 62.

Teatru germanii în Braşovîi.Asérá s’a jucată piesa poporală

„Mein Leopoldu. Ca totdéuna, sufletulă re- presentaţiei a fostăd-lă Pausar , care în rolulă său de papucara a jucată ou multă pricepere şi naturalitate. Impresiă bună ni-a făoută scena din aotulă ală doilea, oând d-lă Pauser bătea talpa pe-oghétá ou adevărate apucături de papucară. Bine şi-a interpretată rolulă de Maria, fiica oficiantului de oomptabilitate, d-ş0ra Toni Robe, oare prin presenţa ei simpa­tică şi prin jooulă ei naturală a secerată în mai multe rânduri aplausele publi- oului.

Mâne se va juca „Romeo şi Julia“ de Shakespeare, tragediă în 5 acte. In aoâstă piesă va juca şi Charlotte Jenner, dela teatrulă orăşenesca din Berna (E l­veţia).

Telegramele „Gaz. Trans.“Viena, 9 Mai. Consiliului comună

de miniştri, sub preşedinţa Majes- tăţii Sale a decisu ca delegaţiu- nile se fiă conchiămate numai la t6mna.

Roma, 9 Mai. Regele Umberto a însărcinată pe Giolitti cu ior- marea noului cabinetu.

DIVERSE.Armamentul infanteriei tureesci. După

„Reichswehr“ esistă acjl în armata turcă6 sisteme de arme diferite: a) 51,000, arme de 11 m/m 5 sistemă Henry Mar­tini seu Peabody-Martini, din care cea mai mare parte au servită în răsboiulă turco-rusă. b) 150,000 arme Snider, 50,000 Remigton şi 50,000 'Winchester, c) Din500,000 arme Mauser comandate de gu­vernă în 1888: 220,000 arme modelă 1887 de oalibru 9,5 mm şi 30,000 Mau­ser belgiane modelă 1889 de 7,65 mii. Decă se lăsau la o parte armele de sis­temă Snider, Remington şi Winchester, se vede, că Turoia posedă înoă 3 calibre diferite. Pentru a remedia aoestă incon- venientă, guvernulă are intenţia a trans­forma armele Henry-Martini în calibru de 7,65 mii., schimbându-le ţevile. In­dustriaşii, cari au concurată pentru a- câstă transformare, suntă între alţii şi casa Mauser, diverse usine francese (Saint- Etiene), englese şi amerioane, fabrica de arme Steyr precum şi o fabrioă ger­mană Suhl (Turingia).

0 carte gigantică. O revistă ger­mană împărtăşesce, că unei societăţi asiatice din Bengalia i-a succesă să cum­pere ună esemplară din Tangyms, euci- olopedia uriaşă a Budhismului, dela o mănăstire din Thibet, pentru suma de 3000 ruble. Opulă acesta numără 235 tomuri, dintre cari fiecare e grosă de 6 policari şi lungă de 2 urme. Trei esem- plare se află numai din acestă opă. Unulă se află la Petersburg, unulă îa Londra şi acesta cumpărată din Thibet.

Cursului pieţei I r a ş i f âdin 10 Mai st. n„ Ü&2.

!&nenote românesc! Camp. 9.45 Vênd BA8àrgintù romànescù - „ 9.35 a 9.40iÎÊpoleon-d’orï » » „ 9.46 n 9.49«ire turcesc! •» » „ 10.58 « 10.63isaperialï - - » - „ 9.58 n 9.63üsris. fonc. „Albina“ 6°/o 101.

%

u n n n 100.— n 101.—itftlbinï - « • - „ 5.45 rt 5.50&nble rusesc! - « ■ „ 129.-“ « 123.—Măre! germane » » „ ûi«contulü 6— 8% P « &aù.

58.— n 58.50

Proprietari: Dr. Aurel Mureşianu.

Redactorii respasa îiilî : G r e * o r i u a i a t o r u .

nift“* In acestă artioulă se cjice: „Dedă arunoámü o privire asupra societăţii a- narchiste, atunci vomă vede următorele părţi oaraoteristice: Statulă n’are nici spaţiu, niol soopă. Comuna, ca corpă po- litioö, de-asemenea a devenita de prisosă. Tóté soopurile vieţii omului se voră a- junge prin organisaţiunl şi grupări co- réspun4étóre. Aceste nu sunta centrali- sate şi numai întru atâta federalistice, legate între ele, întru câtă este neapă­rata de lipsă pentru ajungerea scopului. 0 posesiune privată da moşiâ şi de ca­pitala nu mai esistă. Mijlóce de muncă de tota soiulă se află în mânile diferi- telorö organisaţiunl industriale. Toţi ó- menii nu suntă numai producenţî, ei şi «onsumătorl, şi deórece aceşti din urmă sunta de regulă în stare să se grupeze in singuratice organisaţiunl de produc- ţiunl când încheie vr’ună tratată de fur- nisare, prin urmare nici nu póte fi vorba despre unű prisosă ală producenţiioră.

Organisaţiunea oonsumătoriloră se Înţelege de sine şi din aceea, oă nici nu

se pote închipui, ca într’o sooietate li­beră să încapă speculanţi oomerciall ne­productivi şi fiindcă consumătorii trebue să reguleze înşişi schimbulă mărfuriloră, ceea ce nu se p6te face altcum, decâtă prin organisaţiunl oorăspun^tore. Şi banii, în sensă actuală, suntă desfiinţaţi. Mărfurile se voră taxa prin timpulă nor­mativă de lucru, oa producătoră pri- mesce fiă-care o adeverinţă despre munca săvârşită dela organisaţiunea, la care apar­ţine; ca consumătoră, schimbă pentru acâsta mărfuri, cari de asemenea oonţină totă atâta muncă săvârşită. Supra-taxări arbitrare euntă eschise prin statistica ge­nerală de lucru a unei astfeliu de so­cietăţi.

„Arta şi sciinţele se voră cultiva, în tocmai oa şi produoţiunea mărfuriloră, prin gruparea respecţiveloră puteri pro- ducătore. Aceia, cari se folosesoă de pro- ducţiuuile acestora, se voră înţelege pe oalea tratateloră societăţiloră libere, ca să primâscă pentru produsele loră marfă gata.

„Sistemulă de eduoaţiune şi de cul­tură se bucură de cea mai mare îngri­jire şi face posibilă ori cui să se des- volte în de ajunsă spiritualmente pentru ca să fiă aptă să guste din resultatele arteloră şi sciinţeloră. Fără ca să fiă centralisată, instrucţiunea ţintesce pen­tru toţi la cea mai înaltă treptă posibilă. La acesta ajunge prin organisarea insti- tuţiuniloră de cultură, cari provo oă la o luptă de emulaţiune spirituală a puteri- loră didactice. Cunosoinţele aceste din ce în ce mai mari ale omenii oră, desfi- inţ^ză credinţa şi asigură imposibilitatea religiuniloră vechi şi nouă. Asemenea este garantată şi esistenţa indiviejilora neapţi pentru producţiune. Deplinulă dreptă ală femeiloră, de a*şi conduce în­sele destinulă, în tocmai oa şi bărbatulă, e învederată. Amorulă a devenită liberă de prostituţiune; căsătoria renunţă la bi­necuvântarea biserioei, precum şi la si- gilulă statului, şi este basată pe imbol­durile şi aplecările acelora, pe cari îi legă comunitatea sexului; familia va tre­

bui să dispară înaintea înirăţiriloră din ce în ce mai mari ale omeniloră, că se iubescă. Conexiunile sociale vora fi sus­ţinute în vigore şi promovate prin con­grese de specialişti, ce se voră ţine din când în oând. In loculă legislaţiunei va fi hotărirea din casă în casă. Nimenea nu va fi guvernată de susăînjosă; fiă-oare e membru ală nenumărateloră corpora- ţiunl, la oare după libera sa voiă se p6te asocia. Nimenea nu e silită să luore în contra apleoăriloră sale. Timpă sourtă de muncă, gustarea abundantă a plăoeriloră şi sciinţa generală va schimba omenirea, pănă acum desbinată, într’o asociaţiune de fraţi şi surori.“ Acesta este statuia viitoră ală lui Most, a cărui neîndepli- nire e evidentă, şi la care „apostolii“ anarchismului voescă să aj ungă prin asa­sinate, incendiărl, jăfuiri şi prin alte crime.

(Ya urma.)

Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI Nr» 95 -1892

Cnrsulú la bursa din Viensdin 9 Mai a. c. 18i?2

fitntft de aurü 4u/0 . . .

I ssgfmmutulfi căilorti ferate ungar# • aurii - - -

dto a r g in t ă .................... -Amcrtisarea datoriei căilorii ferate de

ostii ungare [1-ma emisiune] Amortisarea datoriei căilorii ferate de

ostâ. ungare [2-a emisiune] - Ase ort isarea datoriei căilorâ. ferate de

ostâ ungare (8-a emisiune) Bonuri rurale ungare . „ , .Bonuri croato-slayone * - - • - Despăgubirea pentru dijma de vinii

ungurescă . . . . - . Împrumutul* cu premiulii ungurescfi Losurile pentru regularea Tisei şi Se»

ghedinului - - - * ■Renta de hârtiă austriacă - - • « Renta de argintii austriacă - - - - Renta de aură austriacă Losurl din 1860 - - - » • - - Acţiunile băncei austro-ungare ■ Acţiunile băncei de credită austr. Acţiunile băncei de credită ungar, - Galbeni împărătesc! . . . » Napoleon-d'orI . . - - Măre! 1U0 împ. germane - » » - Londra 10 Livres sterling®

109.50 ICO 75

1 9 70 100—

117 —

93.60 98 6b 93.70

9 4 .-144.—

135 - 95.35 94.90

111.25141.25 987.—357.75 316.25 5.82

9.507, 58.57 V2 119.75

Nr. 6032— 1892 842,3-3.

PUBLICAŢIUNE.Pentru toţi comercianţii industriaşii şi

fabricanţii de sine stătători, precum şi pentru calfele şi lucrătorii lorii, cu re ferinţă la înfiinţarea unei case distric tuale în Braşovu pentru lucrătorii bolnavi.

Intrânda cu 1 Aprilie a. c. în va- 16re art. de lege X IV din 1891, asupra caselora pentru lucrători şi calfele bol­nave, şi deorece, conformii ordinaţiunei

înaltului noinisterii reg. ung. de comerţa din 29 Ianuarie a. o. Nr, 2342/1892, încă în decursula acestui anii are de a se în­fiinţa şi în Braşova o casă districtuală pentru întregul & comitata braşovenii, de aceea se avisâză toţi neguţătorii şi me­seriaşii precum şi fabricanţii, mai de parte t6te calfele de neguţători şi de meseriaşi şi lucrătorii dela fabriol, cumcă spre scopula instruărei asupra scopului şi meniţiunei acestora case, mai departe spre scopulfi chiarificărei asupra celora mai însemnate disposiţiuni legale şi or- dinaţiunî ministeriale, precum în fine spre scopula alegerei a 5 bărbaţi de încre­dere, — se vorii ţine în casa sfatului 2 şedinţe şi anume :

1. Pentru neguţători şi meseriaşi, precum şi pentru fabricanţii din între- gulii comitatii braşovenii: în 19 Mai a. c. după prâneju la *3 ore.

2, Pentru calfele de neguţători şi meseriaşi şi pentru lucrătorii din fa brici din întregulu comitatu braşovenii în 21 Mai a. c. după prându la 3 ore.

In fine se facă atenţi toţi dătătorii şi primitorii de lucru, cumcă oficiulâ despărţământului de meserii dimpreună cu 10 bărbaţi de încredere aleşi din partea acestora dătători şi primitori de lucru are de a se proiecta statutulii casei districtuale şi de a ficsa terminula mediu ala plăţii pe di, care are se servescă ca basă pentru contribuirea în acestă casă.

Este deci în interesula ambelora părţi, de a se presenta la şedinţe şi de a alege astfelfi de bărbaţi de încredere, cari cunosca referinţele de câştiga a dă- tătorilora şi primitorilora de lucru şi cari sunta în posiţiune de a da oficiului desp. pentru meserii informaţiunile recerute.

B r a ş o v a, 29 Aprilie 1892.

Istrati

Viena 1873. Medalia pentru

meritű.

Budapesta 1885 Dipl. de onóre.

A gram 1891. Diplomă de o*

nőre

N.-Palanka 1887 Med. de anrü.

Dipl. de onóre Londra 1878.

c. şi r. escl. priy.Prima fabrica le Syrmier Portland-Ceient şi v a ri-h it lm lic

in BE0CSIN.Biroulu-Centraiu şi depositulîl: Budapesta, V., Budolfsquai S.

recomandă onor. d-nl 4idarl şi architecţi, întreprinderilora de construcţiunl, proprietarilora, comitetelora rurale şi bisericesc!, precum şi onor. publica

doritoru de-a clădi, propriele sale fabricate în

Portland-Cement şi varu hydraiiiicu,cari se liferâză totdeuna în calitate escelentă. — Preţuri curente şi infor- 756,38—15 maţiuni se trimită la cerere punctuală.

Parisű 1876 med. de bronz.

Kecskemét 1872 med. de argint.

Neusatz 1875 med. de auru

Szeged 1878 med. p. meritű

Triestù 1883 med. de auri

Szám 11174— 1891 tkv. 847,1-1.

Árverési hirdetményi kivonat.A brassói kir. törvényszék mint telekkönyvi hatóság közhírré teszi, hogy

Pap loan végrehajtatonak Spuderka Demeter végrehajtást szenvedő elleni 28 frt. tőkekövetelés és járulékai iránti végrehajtási ügyében, a brassói kir, tör­vényszék a brassói kir. járásbiroság területén lévő Brassó város területén fekvő 7088 zs. tjkben A alatt foglalt 2832 és 2833 hsz. ingatlanra az árverést 1 202 írt. elrendelte, és hogy a fennebb megjelölt ingatlauok az 1892 évi Május hó24-dn dellelött 9 órakor ezen telekkönyvi hatóság irodájában megtartandó nyilvános ár* verésen a megállapított kikiáltási áron alól is eladatni fog.

árverezni szándékozók tartoznak az ingatlanok becsárának 10%-át kész* pénzben, vagy az 1881 évi: L X t.-cz. 42. §-ában jelzett árfolyammal szá­mított és az 1881 évi november hó 1-én 3333 sz. a. kelt igazságügyministeri rendelet 8. §-ában kijelölt óvadék képes értékpapírban a kiküldött kezéhez letenni, avagy az 1881: L X . t.-cz. 170. §-a értelmében a bánatpénznek a bíróságnál elöleges elhelyezéséről kiállított szabályszerű elismervényt átszolgáltatni. *

Kelt, Brassó 1891 évi deczember hó 31 napján.A kir. törvényszék mint tkv. hatóság.

^ f e r s u ú / ű . t r e n - U L r i l o r ^ o .pe liniile orientale ale căii ferate de statti r. u. valabilă din 1 Mai 1892.

B udap esta -P redealw P redea lu—Builapesta B .-Pesta-Aradti-Teius Teiiis -A radü -B .-Pesta Copşa-mică—SIbiiuTrenă

depersón.

VienaBudapestaSsolnok P. Ladány

Oradea-mare

Mezö-TeliHévBratcaBuci aCiueiaHuedinStanaâghirişGârbăuNădeşel

Cluşiu

Apahida Gthiriş Ouoerdea üi óraVinţul de b u s

 iu d aTeiuşu I

Crăciun elüBlaşiuMioăsasa

Oopşa mică

Mediaş0 Elissbatopole 8ighiş0ra Haşfalău Homorodü Augustin ü Ap aţa Feldióra

Braşoyu

Timişa Predealü Buourescl

10.008.25

11.38 2.12 3.53 4.- 4.39 5.22 5.456.056.317.127.29 7.49 8.01 8.148.298.469.03

10.12 10.49 10.56 11.04 11.28 11.45 12.13 12.44 12.591.351.512.122.313.043.46 4.02 5.26Î 6.10' 6.41 7.17 8.—

Trenüaccele­

rată

2.104.145.537.087.157.438.18

8.519.079.37

10.3711.1011.3212.501.351.431.522.182.40

Trenüde

persón.

5.509.22

11.531.502.243.033.464.074.274.535.325.48

Trenaccel,

11.-12.26

1.11

Trenüaccele­

rată

2.15

Trenu.accele­

rată

Trenüde

persón.

Trenăaccele­

rată

Trenăde

persón.

6.06.246.396.598.208.45

10.1111.0911.17 11.26 11.5412.18 12.581.34 1.51 2.29 2.48 3.03 3.26 4.07 5.095.35

9.1511.1912.572.122.192.493.26

4.174.50

5.425.556.186.347.337.57

8.22 8.38

( 8.43

9.14

7.238.098.439.18

10.05

BucurescI Predealü Timişa

Braşovii

Feldióra Ap aţa Augustinű Homorodü Haşfalău Sighişora Elisabetopole Mediaşa

Copşa mică

MicăsasaBlaşiuCrăciunelă

Teiuşii

Aiuda Vinţul de Uióra Cucerdea Grhirişa Apahida

Cluşiu

sus

5.155.57

8.356.29

J12.10

' 9.48 ; 9.50 10.06 10.28 11.04 11.19 12.27 12.581.15 1.35

( 2.09

2.193.01

3.319.15

NădăşelăGhîrbăuAghireşaStanaB. HuiedinCiuciaBuciaBratoaRévMező-Telegd

Oradea mar ej

P. Ladány Szolnok Budapesta Viena

7.451.121.422.182.483.198.403.564.295.345.54

4.204.485.075.42

8.505.165.576.58

6.21 6.42 6 55 6.57

7.31

8.—8.078.24

8.549.23

10.4511.01

12.1712.47

1.261.522.182.253.465.23

6.—6.558.238.539.31

10.09 10.31 10.47 11.06 11.42 11.57 12.281.081.852.052.132.31 3.18 4.45

ac.Tr.

4.409.129.41

10.17

7.301.55

5.146.086.296.47 7.02 7.287.47 8.25 8.51 9.109.30

10.07 10.44 11.041.163.31

12.541.23 1.51 2.00 2.20 3.4.23 4.48 5.25 5.43

7.238.03 8.379.049.46

11.03 11.29 12.06 12.37 12.531.181.392.132.27 2.493.47 4.074.28 4.34 4.52

Viena Budapesta Szolnok

Aradü

Gî-logovaţa Gyorok Pauli şă Radna Lipova ConopBêrzavaSoborsinüZamüGurasadaIliaBranicïcaDevaSimeria (PÎSki)OrăştiaŞibotăVinţ. de josűAlba-IuliaTeiuşii

Trenăde

persón.

10.008.10

11.143.454.304.425.035.145.325.566.126.587.267.528.088.268.52

10.00 10.25 10.44 10.08 11.29 11.56

Trenăaccele­

rată

8.051.554.026.57

. d. per.

2.842.543.343.58 4.20

Trenude

2.15

8.07 8.35 8.57 9.13 9.30 9.54

10 191 10.50; 11.16

12.38

Trenăde

persón.

Trenăaccele­

rată

Trenüde

(persón-

j Teiuşu 3.04 1.39Aîba lulia 3.40 2.19Vinţ. de josü 3.58 2.36Şibota 4.20 3.03Orăştia 4.42 3.30Simeria (PisM) 5.40 4 14Deva 5,56 4.30

iBranicica 6.21 4.52Ilia 6.46 5.14Gurasada 6.57 5.25Zamü 7.25 5.50jSoborşină 8.03 6.04Bêrzava 8.54 7.02Conopù 9.10 7.17Radna Lipova 19.44 5.28 7.46Pauli şa 9.58 5.50 7.57Gyorok 10.11 6.20 8 08Glogovatü 10.34 7.01 8.30

. ^ I 10.46 7.20 8.40Aradu < 11.18 8.20 9.05

Szolnok 4.15 11.22 2.21JBudapesta 7.25 1.20 5.501 Viena 6.20 7.20 1.55

Copşa mică 3.— 10.57 7.10Şeica-mare 3.31 11.21 7.48Loamneş 4.15 11.56 8.2?Ocna 4.46 12 22 8.59Sihiiu 5.10 .12.40 9.23

Sihiiu—Copşa-mlc&

Sibiiu 7.35 4.49 10.17Ocna 802 5.09 10 4SILoamneş 8.30 5.32 11.09Şeica-mare 9 05 5.59 11.40Copşa mică 9.34 6.20 12.05

Cucerdea-Oşorheiu-R.

5.26 Simeria (Pisii) PetroşenI |j Petrosciiî-Sinieria

6.353.00

6.07

6.397.08

8.138.388.43

10.0511.461.507.20

6.3416.527.307.508.05!8.198.439.029.419.56

10.1310.3211.0711.41

8.40

Simeria 6.— 10.35 4.22 Petroşenî 6.— 10.50 6.20Strein 6.35 11.26 4.58 Baniţa 6.41 11.40 6.54Haţegu 7.21 12.23 5.42 Crivadia 7.19 12.19 7.20Pui 8.06 1.21 6.36 Pui 7.57 1.05 7.51Cri va di a 8.47 2.23 7.24 Haţegfi 8.36 1.54 8.25Baniţa 9.21 3.19 8.04 Streiu 9.18 2.49 9.01Petroşeni 9.45 4 . - 8.36 Simeria 9.52 3.27 9.35

A rad ii--Tim işora Tim isóra—Aradit?Aradü 6.15 11.30 ö.SSírriinisóra 8.10 1.11 8.15Vinga 7.32 12.47 6.46 Vinga 9.02 2.46 9.46Timişora 8.42 2.04 7.39 Aradü 9.44 3.50 10.50

Gliirisii—Turda Turda — Crllirisu «

Ohirişti 7.48| 10.35 3.40 10.24 Turda 4.50 9.30 2.30 8.50Turda 8.08 10.55 4.— 10.44 Gîiirişii 5.10 9.50 2.50 9.10

6.20

Mureşu-Ijudoşii—Bistriţa B istriţa—Illureşu-Iiudoşu

CucerdeaLudoş

Oşorheiu |

Regh.-săs.

2.35 8.20 2.413 26 9.11 3.325.07 11.39 5.145.50 5.367.25 7.15

Regh.-săs. -Qşorh.- CucerdeaRegh.-săs.

Oşorheiu

LudoşCucerdea

3.445 14[ 9.35

5.29 10.06

7.05) 12.81 7.47| 1.15

5.055.547.4S.25

Simeria (Piski)—HunedóraSimeria (PisM)CernaHunedóra

10.50| 4.40 11.13 5.0B 11.48 5.38

9.5010.0810.32

Hunedóra—Simeria (Push)

HunedóraCernaSimeria

4.465,115.28

2.323.-3.20

7.227.508.10

Brasov—KémeseiBraşovZêrnesci

8.8510.28

4.556.36

Şfiernesci—Blraşov

Odorheiu II Odorlieiu-

Murăşti-Ludoşă Ţagu-Budateleoă Bistriţa . .

6.481!9.59

Bistriţa . . . . Ţagu-BudateleoQ. . Murëçü-Ludosü .

1.164.507.21

_ _ *

Sighişora. . . Odorheiu . . .

4.3o| 11.25 Odorheiu. . , Sighişora. . .

8.15 3.157.21 2.11 10.52] 6.10

C areii-m arî—Keläu |j üKcläit—Careii-markCareii-marî Zelău. .

,4ö|11.—

Zelău . . Careii-marî

1.56

5.00 6.

12.201.44

JB a*aş o v - C h.-îaşarheinlîraşovii Uzonü S.-Georgiu C.-Vaşarhein

C h .-Y aş arlteiu—Braşov.CÎi.Taşarheiu

î Numerii încuadraţi cu linii gróse ínsemnézá ôrele de nópte.

7.03j|S.-GeorgiuUzonüBrasovîi

4.00 2.456.32 5.177.00 5.458.08 6.53

Tipografia A. MUREŞIANCJ, Braçovü.