romÅniainterbelicå - f3n.ro · f~r~ precedent a artelor, a literaturii, a arhitecturii. se...

RROOMMÅÅNNIIAA IINNTTEERRBBEELLIICCåå

IINNTTEERRBBEELLLLUUMM RROOMMAANNIIAA

ROMÅNIA INTERBELICå

INTERBELLUM ROMANIA

Matei Cazacu

DDeessccrriieerreeaa CCIIPP aa BBiibblliiootteecciiii NNaa]]iioonnaallee aa RRoommâânniieeiiCCaazzaaccuu,, MMaatteeiiRRoommâânniiaa IInntteerrbbeelliicc~~ / text: Matei Cazacu;concep]ie grafic~: Mihaela Dulea; ed.: Ovidiu Morar. - Bucure[ti:Noi Media Print, 2006ISBN: 973-85881-7-0

I. Dulea, Mihaela (il.)II. Morar, Ovidiu (ed.)

726.6

5

6

44

60

82

102

The Illusion of Greater Romania

History and Tradition

Production and Consumption

Bucharest

Cityscapes

Spa and Leisure Tourism

CUPRINS || SUMMARY

Iluzia României Mari

Istorie [i tradi]ie

Produc]ie [i consum

Bucure[ti

Peisaje citadine

Turism balnear [i de agrement

||

||

||

||

||

||

6 || Iluzia României Mari

România interbelic~, supranumit~ RomâniaMare, era cu cei aproape 20 milioane de locuitori [i295.000 km2 cel mai important stat din Balcani.Crearea statului na]ional prin alipirea la Vechiul Regata provinciilor orientale (Basarabia), occidentale(Transilvania, Banat, Cri[ana), septentrionale(Bucovina, Maramure[) [i meridionale (Dobrogea desud sau Cadrilaterul) a fost rezultatul pr~bu[iriiimperiilor [i a afirm~rii principiului wilsonian aldreptului popoarelor la autodeterminare.

Noile frontiere stabilite prin tratatele de pacedin 1919 includeau puternice minorit~]i etnice(unguri, evrei, germani, slavi, ]igani, turci [i t~tari),28,5% din totalul popula]iei nefiind de origineromân~, o particularitate comun~ tuturor statelorbalcanice, central- [i est-europene.

Aflat~ în tab~ra înving~torilor din PrimulR~zboi Mondial, România a f~cut parte în perioadainterbelic~ din „cordonul sanitar“ al Europei în fa]abol[evismului Rusiei sovietice. De altfel \n 1919,armata român~ a ocupat Ungaria [i Budapesta punândastfel cap~t experien]ei comuniste din Ungaria, iarîntre 1918 [i 1934 s-a aflat în stare de r~zboi cu URSS.

România era o monarhie constitu]ional~având în fruntea ei un monarh din dinastia german~de Hohenzollern-Sigmaringen, devenit~ din 1917dinastia „de România“: Ferdinand I (1914-1927),Mihai I (1927-1930, 1940-1947) [i Carol al II-lea(1930-1940) se succed la tron. Scena politic~ estedominat~ de dou~ mari partide politice, PartidulNa]ional Liberal [i Partidul Na]ional ¥~r~nist careguverneaz~ în alternan]~ în alian]~ cu o serie departide mici.

Ca [i în perioada anterioar~, ]ara esteguvernat~ de fapt de o elit~ restrâns~, în majoritateliberal~: circa 300 de persoane dup~ calculele unuiobservator (Petre Pandrea), un grup bine sudatdenumit chiar „mafie“ de un adversar politic(Alexandru Vaida-Voevod). Aceste elite realizeaz~dup~ r~zboi un program ambi]ios de reforme - printrecare reforma agrar~ [i votul universal care acordadrepturi politice imensei majorit~]i a ]~rii - [i impunm~suri economice de liberalizare sabotate \ns~ deafacerism [i nepotism.

România ocupa primul loc în Europa înprivin]a ponderii popula]iei active (59% din totalulpopula]iei), dar aceasta era concentrat~ cu prec~dereîn agricultur~. De asemenea, ocupa locul întâi lacapitolul natalit~]ii, dar tot locul întâi \l de]inea [i lamortalitate, în special la mortalitatea infantil~. Venitulanual pe cap de locuitor era de 243 de dolari (298 în1914), cel mai sc~zut în Europa central~ [i de sud-est,mai sc~zut decât cel din Bulgaria (284), Polonia (352)[i Ungaria (359); venit care, pentru compara]ie, înAnglia era de 1069 de dolari.

Principalele produse de export erau petrolul [iprodusele rafinate (33% din total), cerealele (29%),lemnul (14%) [i vitele (6%). Valoarea unei tonemetrice exportat~ de România era de 121 de francielve]ieni (în perioada 1922-1930), în vreme ce o ton~de produse importate valora 815,8 franci elve]ieni. çn1931, îns~ raportul era catastrofal: 68,5 franci tona laexport [i 853,9 la import.

çncordarea situa]iei interna]ionale [i internedup~ 1936 îl conduc pe regele Carol II la o politic~autoritar~: Constitu]ia din 1923 este abolit~, partidelepolitice [i sindicatele sunt interzise, se iau o serieîntreag~ de m~suri pentru eliminarea popula]ieievreie[ti din via]a politic~, economic~ [i social~. Toateacestea nu au putut împiedica pr~bu[irea RomânieiMari în 1940, pr~bu[ire datorat~ în primul rândsitua]iei geopolitice: România Mare dispare a[a cumau disp~rut peste o duzin~ de alte ]~ri europeneindiferent de regimul lor politic, victime ale coluziuniiimperialismului german [i sovietic.

Acest rezultat final fusese presim]it de eliteletinere ale României care sim]eau c~ „timpul le eram~surat“ [i c~ erau deci obligate s~ creeze repede operede valoare universal~ în scurtul interval de pace care lesta la dispozi]ie dup~ 1919. A[a se explic~ dezvoltareaf~r~ precedent a artelor, a literaturii, a arhitecturii. Sedeschid noi s~li de expozi]ie, iar muzeele sunt maivizitate ca oricând. Teatrele de tot felul [i s~lile deconcert atrag sear~ de sear~ mii de spectatori, iarediturile se întrec în a promova noua genera]ie descriitori români precum Eugen Ionescu, Emil Cioran,Mircea Eliade, Mihai Sebastian [i mul]i al]ii.

ILUZIA ROMÅNIEI MARI

The Illusion of Greater Romania || 7

Interwar Romania, also know as GreaterRomania, was the most important state in the Balkanswith its nearly 20 million inhabitants and 295,000 sq.km. The nation state emerged after the union to the OldKingdom of the eastern province of Bessarabia, thewestern provinces of Transylvania, Banat and Crisana,the northern provinces of Bukovina and Maramures, andthe southern province of southern Dobruja or theQuadrilateral. This was brought about by the collapse ofempires and the assertion of Wilson’s principle of thepeoples’ right to self-determination.

Under the peace treaties of 1919 the newfrontiers came to encompass several powerful ethnicminorities (Hungarians, Jews, Germans, Slavs, Gypsies,Turks, and Tartars), with 28.5 percent of the totalpopulation of other origin than the majority, a featurecommon to all the states in the Balkans, in Central andEastern Europe.

On the winning side in the First World War, inthe interbellum Romania stood as part of Europe’s“sanitary belt” against Soviet Russia’s Bolshevism. Thus,in 1919, its armies occupied Hungary and Budapest inorder to put an end to the communist experiment there,while between 1918 and 1934 Romania was in a state ofwar with the Soviet Union.

A sovereign from the German dynasty ofHohenzollern-Sigmaringen, which from 1917 wasconsidered “a Romanian dynasty”, ruled the country, aconstitutional monarchy. In the period in point to thethrone first came Ferdinand I (1914-1927), then Mihai I(1927-1930, 1940-1947), and Carol II (1930-1940). Twoimportant formations, the National Liberal and theNational Peasant Parties hogged the political stage,steering the country in turn, with a series of smallerparties in tow.

Just like in the previous period, a small elite,mostly Liberal, swayed the country: all in all no more than300 persons, according to the calculations of an observer(Petre Pandrea), a well knitted group that a politicalopponent (Alexandru Vaida-Voevod) called a “Mafia”.After the war, this elite carried out an ambitious program– to mention only the land reform and the universalsuffrage granting political rights to the majority of thepopulation – and instituted liberal economic measures

that, unfortunately, nepotism and group interestsundermined.

Romania ranked first in Europe in point of activepopulation, 59 percent of all the inhabitants, but mostof them worked mainly in agriculture. This country alsoplaced first in the number of births as well as deaths,particularly as regards the child death rate. Per capitayearly income stood at 243 dollars (298 in 1914), thelowest in Central and South-Eastern Europe, smaller thanin Bulgaria (284), Poland (352) and Hungary (359), ascompared to 1,069 dollars in the United Kingdom.

The principal exports were petroleum andrefined products (33 percent of the total), grains (29percent), wood (14 percent,) and cattle (6 percent). Ametric ton exported by Romania was worth 121 SwissFrancs (between 1922-1930), while a ton of importedproducts was worth 815.8 Swiss Francs. In 1931, theratio appeared downright catastrophic: 68.5 Francs perexported ton and 853.9 per imported ton.

The tense international and domestic situationafter 1936 prompted King Carol II to pursue anauthoritarian policy: the 1923 Constitution wasabolished, the political parties and trade unions werebanned, and several measures were taken to eliminatethe Jewish population from the political economic andsocial life. Nonetheless, all this could not prevent thecollapse of Greater Romania, in 1940, mostly as a resultof the geopolitical situation. Thus, Greater Romaniavanished like more than a dozen other Europeancountries, irrespective of their political regime, fallingpray to the collusive German and Soviet imperialism.

The young elite of Romanian artists intuited thedire end and felt their days were numbered. So theystrove to create works of catholic scope in the briefinterval after 1919. This explains the boom of the arts, ofliterature, and architecture. New exhibition halls opened,and museums welcomed more and more visitors. Variousgenres of theaters and concert halls drew thousands ofspectators, while publishing houses vied to promote thenew generation of Romanian writers: Eugen Ionescu,Emil Cioran, Mircea Eliade, Mihail Sebastian, and others.

THE ILLUSION OF GREATER ROMANIA

8 || Istorie [i tradi]ie

Realizarea statului na]iune în 1919 a

resuscitat interesul pentru trecutul mai îndep~rtat sau

mai apropiat: monumentele [i siturile arheologice sunt

cercetate, restaurate, renovate sau recl~dite în spiritul

respectului pentru forma ini]ial~, în special cu sprijinul

Comisiei Monumentelor Istorice.

M~n~stirile [i bisericile formau atunci, ca [i

ast~zi, unul din cele mai remarcabile capitole ale

istoriei artei române[ti. Ele reprezint~ sinteze locale ale

influen]elor bizantine [i occidentale evoluând c~tre

forme specifice spa]iului românesc în ciuda

diferen]elor regionale.

Satul românesc interbelic continu~ s~ existe în

dimensiunile sale tradi]ionale diferite între zonele de

câmpie, unde se întâlnesc locuin]e de tip bordei

îngropat total sau par]ial în p~mânt; cele de deal,

unde abunden]a materialelor de construc]ie a permis

formarea unui stil arhitectural specific: case cu etaj,

în~l]ate pe o vast~ pivni]~, cu pridvor deschis

împodobit cu stâlpi de lemn adeseori sculpta]i, cu

foi[or [i cu acoperi[ în pant~; în fine, cele de munte,

unde predomin~ lemnul [i acoperi[urile impun~toare

de stuf sau de [indril~. Fantezia me[terilor se

manifest~ în sculptura monumentalelor por]i de lemn

din Maramure[ [i Oa[, iar în interior în exuberan]a

]es~turilor [i a podoabelor, în special feminine.

Transilvaniei îi sunt specifice stilurile gotic [i

baroc, civiliza]ia urban~ de tip german cu ora[e [i

biserici înconjurate de ziduri [i turnuri de ap~rare

ridicate împotriva pericolului otoman. Satele s~se[ti

din Transilvania [i sv~be[ti din Banat difer~ puternic de

cele române[ti: primele sunt de tipul a[ez~rilor de

colonizare, axate pe o strad~ principal~ dreapt~ [i

larg~ flancat~ de dou~ fronturi de case de zid cu cur]i

îngr~dite [i ele cu zid. çn contrast, în satele române[ti

domin~ habitatul de tip risipit, cu forme neregulate,

gr~dini [i livezi.

La rândul ei, Oltenia muntoas~ este

p~str~toarea unui tip de cas~ fortificat~, cula, adev~rat

turn amintind de locuin]ele fortificate ale patricienilor

genovezi.

Economia ]~r~neasc~ tinde c~tre autarhie -

cultivarea p~mântului, cre[terea animalelor,

viticultura, pomicultura [i mica industrie local~. O

seam~ de îndeletniciri ancestrale sunt pre]uite acum:

sculptura în lemn, ceramica de o mare varietate,

]es~turile, toate promovate în particip~rile României la

expozi]iile interna]ionale ale vremii începând cu cea de

la Paris din 1867.

Caracteristic~ este p~strarea costumului

popular de toate zilele [i de s~rb~toare (adoptat în

special de doamnele din înalta societate sub influen]a

Reginei Maria) cu variante regionale bine definite.

Satul continu~ s~-[i p~streze caracteristicile

arhitecturale [i vestimentare, prea pu]in concurate

înc~ de industria or~[eneasc~. Doar satele din

împrejurimile Bucure[tilor [i a unor mari ora[e din

r~s~rit - Gala]i, Br~ila - cunosc un început de

urbanizare haotic~ dar f~r~ rezultate probante.

ISTORIE ßI TRADI¥IE

Tropaeum Traiani, Adamclisi Ruinele monumentului roman (109 d.Hr).

Trapaeum Trajani, AdamclisiThe ruins of the Roman monument (A.D. 109)

History and tradition || 9

The establishment of the nation state in 1919

rekindled the interest in the more or less remote past.

Thus, the Commission of Historical Monuments lent its

support to most of the projects that studied, restored,

renovated or refurbished archaeological monuments

and sites in respect of their original.

Then, just like now, monasteries and churches

represented one of the most outstanding chapters in

the history of Romanian art. A local synthesis of

Byzantine and Western tradition, they evolved into

specific forms of the Romanian space, despite regional

differences.

Interwar Romanian villages continued their life

within traditional dimensions that varied function of

their location: plain areas, with totally or partly buried

huts; hill areas where the wealth of building materials

allowed for the creation of a specific architectural style

featuring storied houses with a big cellar on the

basement, an open porch often adorned by sculptured

wooden posts, then a turret and sloping roof; and

finally mountain areas, with preeminently wooden

houses topped by imposing roofs. Master craftsmen

left their fantasy play freely when sculpting the

monumental wooden porches of Maramures and Oas,

while women artists put their genius into exuberantly

woven cloth and various ornaments.

The Gothic and Baroque styles, a German-

type civilization with towns and churches surrounded

by defense walls and towers meant to cope with the

Ottoman peril characterized Transylvania. The Saxon

villages of Transylvania and the Swabian villages of

Banat differed considerably from the Romanian ones

as the former were of the colony settlement type, with

a straight wide main street, flanked by two rows of

brick houses with wall-fenced yards. By contrast, the

Romanian villages were scattered, irregular in shape,

with gardens and orchards.

In its turn, the mountainous region of Oltenia

evinced the tradition of the fortified house, the so-

called cula, actually a tower reminding of the fortified

mansions of Genovese patricians.

Peasant economy tended to autarchy – land

cultivation, animal rearing, viticulture, pomiculture,

and local cottage industry. Several old skills came to be

much appreciated: wood sculpture, highly variegated

ceramics, textiles, all promoted thanks to Romania’s

participation in the time’s international exhibitions,

starting with the 1867 Paris event.

The preservation of everyday and festive folk

costumes (adopted in particular by the ladies of the

high society under the influence of Queen Maria)

represented a characteristic of the time, with well-

defined regional variants. Villages stuck to their

architectural and vestmental traditions, for which city

industries put up too little competition. A chaotic start

of urban planning could be noted in the big towns of

eastern Romania – Galati, Braila – and the localities

around Bucharest, only slight results tough.

HISTORY AND TRADITION

Re[edin]a lui Duca Vod~ de la Cet~]uia (1672), jude]ul Ia[i

The residence of Prince Duca at Cetatuia, Iasi County (1672)


Biserica Olari (1687) din Curtea de Arge[

Olari Church (1687) of Curtea de Arges

Biserica mare din Câineni (1807), jude]ul VâlceaPe fa]ad~ sunt picta]i sibile [i filosofi.

The big Church of Caineni (1807)The facade features paintings with sibyls and philosophers.

Biserica (sec. XVIII) din Fildul de sus, jude]ul S~laj

Fidul de Sus, Salaj County. The Church (18th century)

Schitul [i pe[tera Ialomi]ei

Construit \n 1818, ars în 1940 [i ref~cut \n 1942.

The Ialomita Cave and Skete

The latter was built in 1818; it caught fire in 1940,

and was remade in 1942.

Biseric~ de lemn din

N~da[a, jude]ul Mure[

The wooden Church of

Nadasa, Targu Mures

Biserica din Br~det

(sec. XVI),

Jude]ul Arge[

The Church of Bradet,

Arges County

(16th century)


Biserica Fundenii Doamnei (1699), Bucure[ti

Stucaturi lucrate de me[teri persani: un palat,

o fântân~, glastre cu flori.

Fundenii Doamnei Church, Bucharest (1699)

Stucco crafted by Persian artisans: a palace, a

fountain, vases with flowers.

M~n~stirea V~c~re[ti (1722), Bucure[ti

Interiorul bisericii. Cea mai întins~ din Europa

(180.000 m2), demolat~ în 1986.

Vacaresti Monastery, Bucharest (1722)

Interior of the church, the largest in Europe

(180,000 sq. m.) demolished in 1986.

M~n~stirea Horezu (1694),jude]ul Vâlcea, Pronaosul

Horezu Monastery, ValceaCounty (1694), the narthex


M~n~stirea Cozia (1388), jude]ul VâlceaLocuin]a egumenului, vedere din pridvor.

Cozia Monastery, Valcea County (1388)The abbot’s house, view from the porch.


M~n~stirea luiNeagoe Basarab (1517),

Curtea de Arge[

The Monastery ofNeagoe Basarab,

Curtea de Arges (1517)

Grup de c~lug~ri

Group of monks

Patriarhul Miron Cristea îl întâmpin~ peRegele Carol II în biserica m~n~stirii Curteade Arge[ cu ocazia funeraliilor Reginei Maria(iulie 1938).

Patriarch Miron Cristea welcoming KingCarol II to the church of the Curtea de ArgesMonastery on the funerals of Queen Maria(July 1938).


Parcul palatului Reginei Maria, Balcic

The park of Queen Maria’s palace, Balcic


Gorunul lui Horea, ¥ebea

Horea’s evergreen oak, Tebea

Printre ruine la picnic

A picnic among ruins


Catedrala Catolic~ din Alba IuliaSarcofagele lui Iancu de Hunedoara(†1456), Ladislau de Hunedoara,fiul s~u (†1457) [i Regelui IoanSigismund Zapolya (†1571). Opereinfluen]ate de rena[terea italian~.

The Catholic Cathedral of Alba IuliaThe sarcophagi of Iancu ofHunedoara (d. 1456), Ladislau ofHunedoara, his son (d. 1457), andof King Johannes Sigismund Zapolya(d. 1571), works influenced by theItalian Renaissance

Biserica s~seasc~ fortificat~ dinPrejmer (Tartlau), c~m~ri deprovizii în curtea interioar~(sec. XV).

The Fortified Saxon Church ofPrejmer (Tartlau), storehousesin the inner court (15th cen.)


Biserica s~seasc~ fortificat~ din Cisn~die (Heltau), (sec. XV)

The Fortified Saxon Church of Cisnadie (Heltau), the 15th cen

Bra[ov, Pia]a Sfatului or~[enesc (sec. XV-XVIII):

„Aici se adun~ toate popoarele învecinate ca într-o

hal~ comun~ de m~rfuri“ - Giovan-Andrea Gromo

Brasov, the Town Hall Square (15th-18th cen.): “Here all

the neighboring folks gather like in a common market

hall” Giovan Andrea Gromo (1518 – after 1567)

Castelul Bran (1377)

Ref~cut de Regina Maria (1930).

Bran castle (1377)

Refurbished by Queen Maria (1930).

Portul Cet~]ii Albe

Cetatea Alba, the Harbour

Cetatea Alb~, cetate greac~ în antichitate,mai apoi bizantin~, genovez~, t~t~reasc~,moldoveneasc~, turceasc~, ruseasc~ [i înfine româneasc~ (1919). Încorporat~ înUcraina (1944).

Cetatea Alba, a Greek stronghold in theantiquity, turned then Byzantine,Genovese, Turkish, Russian and finallyRomanian (1919), to be incorporated intoUkraine later (1944).


Turnul Chindiei (1462) [iruinele bisericii domne[ti

(1583), Târgovi[te

Chindia Tower (1462)Targoviste and the ruins ofthe princely church (1583)

Casa în care s-a n~scut regele Ungariei,Matei Corvin la 23 februarie 1443 (regeîntre 1458-1490), Cluj

The house where Matthias Corvinus, Kingof Hungary was born on February 23, 1443(king between 1458-1490), Cluj

Castelul Hunedoara (sec. XV)Construit de Iancu de Hunedoara

(1440-1446, 1447-1453) [i terminat de

fiul s~u Matei Corvin (1458-1490).

Hunedoara Castle (15th cen.)Started by Iancu of Hunedoara (1440-1446, 1447-1453) and finished by hisson, Matthias Corvinus (1458-1490).


Cetatea Hotin, ruinele geamiei, lâng~ biserica ortodox~

Hotin Stronghold ruins of the mosque near the Romanian Orthodox Church

Cetatea Hotin, vedere dinspre Nistru

Hotin Stronghold, view from the Dniester River


Cetatea Hotin, fortifica]iile [i curtea interioar~

Hotin Stronghold, the fortifications and the inner courtyard


Ada-KalehCl~direa comandamentuluiconstruit~ de austrieci(1720), transformat~ îngeamie dup~ 1730.

Ada KalehGeneral headquartersbuilding, erected by theAustrians (1720) andturned into a mosqueafter 1730.

Ada-Kaleh, bazarul

Ada-Khaleh, the bazaar


Ada-KalehInsul~ fortificat~ pe Dun~re, înghi]it~ de

lacul de acumulare Por]ile de Fier în1970. Geamia [i fortifica]iile.

Ada KalehA fortified island on the Danube

swallowed by the Iron Gates storagelake in 1970. The mosque and the

fortifications.

Vedere general~

General view


Cimitir turcesc, Balcic

Turkish graveyard, Balcic

Troi]~ monoxil~, Foc[ani

One-wood road altar, Focsani


Cimitir din S~tâlnea[, Dobrogea

The cemetery of Satalneas, Dobruja

Cimitir din Deleni, nord de Ia[i

The cemetery of Deleni (north of Iasi)


Femei la sfat \n ¥ara Mo]ilor

Women’s get-together inMotzi land„Ascult~ de la mine c~-s mai b~trân!“

“Believe me, I’ve been there!”


¥~rani din Maramure[ în fa]a bisericii

Peasants from Maramures in front of the church

„Nu mai exist~tâlhari în Carpa]i!“

“There’re no banditsleft in the

Carpathians!”

Cariatide în drum spre târg, Dr~goeni, jude]ul Gorj

Caryatids: Peasant women going to the fair, Dragoeni, Gorj County

Negustori de opinci:„un model, toate m~rimile”

Vendors of strapped moccasins:“One model, all sizes!”


Haute couture în Bucovina, Oa[ [i Gorj

Haute couture, Bukovina, Oas, and Gorj styleDescul]e, dar g~tite

Barefoot, yet dolled up


Cas~ cu coloane \n Burila,jude]ul Mehedin]i

House with columns,Burila, Mehedinti County

O moar~ pe râu în jos

A mill down on the river


Arhitectur~ ]~r~neasc~

Peasant architecture


Cas~ din S~li[te cu mândrii eiproprietari

House in Saliste and its proudowners


Cas~ din zonaN~s~ud, interior

House in the Nasaudarea, interior

ßez~toare

Social of villagewomen

La târgul de oale pe muntele G~ina

At the pottery fair on Gaina Mount


„Am pus-o de m~m~lig~“

“I’ve really got into hotwater with this polenta!”

Secui din Tome[ti, Miercurea Ciuc

Szecklers from Tomesti, Miercurea Ciuc


„Ziua bun~ am dat”...

“Should I say Hello again?”

¥~ranc~ din Muscel

Countrywoman from Muscel

Coafur~ de s~rb~toare

Festive hairdo Joc ]~r~nesc \n Drag, jude]ul Cluj

Country-dance at Drag, Cluj County

Copii la altar din Ghinda

Children at the altar of Ghina

çn drum spre biseric~, V~li[oara

On the way to the church, Valisoara


Doamne ajut~! La MaglavitLoc de pelerinaj ini]iat

de Petrache Lupu.

“God help us!”Maglavit, a pilgrimage spot initiated

by Petrache Lupu

çn drum spre biseric~, Viscri,jude]ul Bra[ov

Going to church, Viscri, BrasovCounty

Bivoli vara, F~g~ra[

Buffalos in summer, Fagaras

„Paparud~-rud~, vino de ne ud~!“

Rain invocation:“Paparuda, break the bain/ Paparuda,

let it rain!”

La Turtucaia

At Turtucaia

Ne a[teapt~ nunta

Let’s start the wedding party


Târgul de fete de pe muntele G~ina

The girl fair on Gaina Mount

Zi de târg în Arge[

Fair day in Arges


¥igani nomazi în B~r~gan

Nomad Gypsies in theBaragan

Coloni[ti macedo-români în Dobrogea

Macedo-Romaniancolonists in Dobruja

„Mun]ii no[tri aurpoart~”, b~ie[i dinMun]ii Apuseni

“Our mountains, richin gold”. Goldwashers in ApuseniMountians

46 || Produc]ie [i consum

Structura economiei române[ti s-a diversificat

dup~ Primul R~zboi mondial: noile teritorii erau extrem

de bogate în p~duri, animale de ras~, z~c~minte de

c~rbuni, fier, aur, argint, cupru. Vechiul Regat exploata

numai sarea [i petrolul a c~rui produc]ie urc~ de la un

milion de tone la 1920 la 8,7 milioane în 1936.

Industriile care au cunoscut o puternic~ dezvoltare erau

cea extractiv~, metalurgic~, de prelucrare a lemnului, a

materialelor de construc]ie, chimic~, alimentar~, textil~,

a hârtiei, piel~riei, sticl~riei [i ceramicii. În 1930,

România avea 140.000 întreprinderi industriale cu

600.000 de muncitori, dintre care îns~ 130.000 erau

mici ateliere cu 1-5 persoane. ¥ara avea un important

poten]ial economic, dar ducea lips~ de capitaluri [i

investi]ii care s~-l valorifice. De[i România ocupa locul

întâi în Europa în privin]a ponderii popula]iei active

(59% din totalul popula]iei), aceasta era concentrat~ în

agricultur~. Doar 7,2% din români lucrau în industrie [i

14% în servicii, iar valoarea produc]iei unui ]~ran

român era de zece ori mai mic~ decât aceea furnizat~

de un muncitor industrial. De[i crescuse, produc]ia la

hectar la cereale era inferioar~ celei a tuturor statelor

balcanice cu excep]ia Greciei, iar valoarea inventarului

agricol pe cap de locuitor era de 15 ori mai redus~

decât cea a Germaniei.

Venitul pe cap de locuitor al României era cel

mai redus din Europa r~s~ritean~ [i balcanic~, existând

mari discrepan]e între mediul rural [i cel urban. Astfel,

bugetul ]~r~nesc era consacrat în propor]ie de 65-70%

hranei [i 5-10% b~uturilor alcoolice. Consumul de

carne anual pe cap de locuitor eviden]ia o enorm~

diferen]~ între mediul rural (3 kg) [i cel urban (52 kg).

¥~ranul român avea un consum extrem de redus de

zah~r (2 kg anual de familie), în schimb consumau pân~

la 3 kg de m~m~lig~ pe zi pe cap de locuitor în Vechiul

Regat [i în Basarabia. Alimenta]ia frugal~ [i s~rac~ în

calorii se explic~ [i prin reducerea drastic~ a p~[unilor în

favoarea culturilor cerealiere destinate exportului

(subven]ionat masiv de stat) [i avea drept consecin]~

r~spândirea bolilor nutri]ionale ca pelagra specifice

zonelor de monocultur~ (în special porumb) nu numai

din România, ci [i din sudul Statelor Unite.

Toate statisticile privind locuin]a, asisten]a

medical~, educa]ia [i analfabetismul (43% din totalul

popula]iei) dovedesc c~ ]~ranul român avea unul din

standardele de via]~ cele mai joase din Europa.

O situa]ie abia mai bun~ avea muncitorimea.

Absen]a unor programe de construc]ii de locuin]e

ieftine, sl~biciunea sindicatelor [i paternalismul

patronilor au dus la proletarizarea acestei clase sociale

care î[i p~stra vechile tradi]ii doar în Transilvania,

Bucovina [i Banat, regiuni în care votul social-democrat

[i socialist era cel mai puternic. În Vechiul Regat, lipsit~

de aceste tradi]ii, ea a fost mult mai sensibil~ la

propaganda extremei drepte legionare din Bucure[ti [i

Ia[i, iar implica]iile politice dezastruoase nu s-au l~sat

mult a[teptate.

PRODUC¥IE ßI CONSUM

Pu]urile de iod de la Pucioasa

The iodine wells of Pucioasa

Catedrala subteran~de sare de la Sl~nic

The underground saltcathedral at Slanic

Production and consumption || 47

The Romanian economy diversified after the First

World War as the new territories boasted plenty of woods,

thoroughbred animals, coal, iron, gold, silver and copper

ores. In the Old Kingdom only salt and petroleum were

tapped, the production of the latter rising from one million

tons in 1920 to 8.7 million in 1936. The mining,

metallurgical, wood processing, building material,

chemical, food, textile, paper, leather, glassware and

ceramics industries greatly flourished. In 1930, Romania

numbered 140,000 industrial enterprises with 600,000

employees, of which 130,000 were small workshops

manned by 1-5 workers. The country posted a

considerable economic potential but lacked capital and

investment to turn it to good account. Romania ranked

first in Europe in point of active persons (59 percent of the

total population) but they were employed mainly in

agriculture. Only 7.2 percent of the Romanians worked in

industry and 14 percent in services, and a peasant

produced ten times less than an industrial worker. Per

hectare grain yield, although on the rise, was smaller than

that in the other Balkan states with the exception of

Greece, and the value of the per capita farming stock was

15 times lower than Germany’s.

Romania’s per capita income was the most

diminutive in Eastern Europe and in the Balkans, with

considerable discrepancies between the provinces and the

towns. Thus, 65-70 percent of a peasant household

budget went on food, and 5-10 percent on alcoholic

beverages. There was a big difference between meat

consumption in the rural (3 kg) and in the urban

environment (52 kg). Likewise, Romanian peasants used

an extremely small amount of sugar (2 kg per family

yearly), instead they ate 3 kg of polenta per day in the Old

Kingdom and in Bessarabia. The scanty malnutritious food,

poor in calories, can be explained also by the drastic

reduction of the pastureland in favor of grain cultures for

exports (massively subsidized by the state). The

consequence thereof were ever more numerous cases of

nutrition diseases, such as pellagra, specific for one-crop

areas (in particular maize), not only in Romania but also in

the south of the United States.

All statistics with regard to accommodation,

medical assistance, education and illiteracy (43 percent of

the total population) indicate that the Romanian peasants

had one of the poorest living standards in Europe.

The working class fared just a little better. The

absence of inexpensive housing projects, the inconsistency

of trade unions and the paternalism of employers

triggered the proletarization of this social class that

managed to preserve its old traditions only in Transylvania,

Bukovina and Banat, regions where the social-democrat

and the socialist electorate was stronger. In the Old

Kingdom, deprived of such traditions, the workers proved

much more open to the propaganda of the extreme right

Iron Guard in Bucharest and in Iasi. The disastrous

aftermath of this situation ensued promptly.

PRODUCTION AND CONSUMPTION


Torent de lemne

Torrents of wood

Depozit de lemne la ßugag

Timber yard at Sugag

Valea Sebe[ului

Sebe[ Valley

Rafin~riile Astra Român~

Astra Romana refineries

Furnalele de la Re[i]a

The furnaces of Resita

Sonde de petrol în Prahova

Oil wells in Prahova valley

80 de cai putere versus unm~gar putere

80 HP vs. 1-donkey power

Hal~ [i atelier dinuzinele Malaxa

Bay and workshopat the MalaxaWorks


Re[i]a, uzina delocomotive

Resita: TheLocomotive Plant

Bucure[ti, Gara de Nord

Bucharest, NorthRailway Station


Via]a în vremea recoltei

Life during harvest

Plug mecanic experimental

Experimental mechanical plough

Treieratul, mai mult sau maipu]in mecanizat

More or less mechanizedtrashing


Din vie, în teasc [i apoi în sticle

From vineyard into press andthen in bottles

„Bate vântul, moara-nvârte“...

“Blows the wind,turns the mill”…

...[i la bâlci...

…at the fair...

...în Dobrogea...

…in Dobruja...

Le train, “...comme à la guerre!”


Delfinul, primul submarinal flotei române

The Dolphin, the firstRomanian submarine

Membri ai familiei regale încontext nautic (1938)

Members of the Royal Family in amaritime milieu (1938)

Distrug~toareromâne[ti în portul

Constan]a (1938)

Romanian destroyersin Constanta harbor

(1938)


Nave acostate la Br~ila ...

Ships moored at Braila…

... [i la Mangalia.

... and at Mangalia.

Capitala unei ]~ri de 20 de milioane de locuitori,

Bucure[tii au devenit o metropol~ european~ puternic

marcat~ de originile sale. Considerat cel mai de seam~ din

sud-estul Europei dup~ Istanbul, ora[ul se întindea pe o

suprafa]~ de 7000 ha iar popula]ia sa s-a triplat în 20 de

ani, de la 350.000 de locuitori la aproape un milion.

Fa]a ora[ului s-a schimbat considerabil în aceast~

epoc~. Sistematizarea din anii '30 a deschis pie]e largi [i

noi bulevarde. Regiuni întinse din suburbii las~ locul unui

brâu de lacuri, parcuri [i spa]ii expozi]ionale în zonele de

nord [i est. Vechi gropi de gunoaie, fabrici dezafectate,

mahalale insalubre sunt înlocuite de cartiere de vile. ßi

totu[i Bucure[tii r~mân un ora[ al contrastelor, întocmai ca

Parisul pre-haussmanian [i Londra victorian~: opulen]ei

afi[ate în firmele luminoase [i vitrinele elegante din centru

i se opune aspectul pauper al mahalalelor unde satul [i

ora[ul se întâlneau într-o stranie coexisten]~.

Arhitectura centrului istoric [i comercial poseda

virtualit~]i care ar fi putut s~ evolueze în pas cu urbanismul

modern. Din p~cate, modernizarea for]at~ a înlocuit multe

din aceste cl~dirile istorice cu construc]ii în stil neoclasic de

influen]~ francez~. Stilul neoromânesc ini]iat de arhitectul

Ion Mincu domin~ perioada 1920-1928 când majoritatea

arhitec]ilor se str~duiesc s~ defineasc~ acest stil cu

rezultate mai pu]in concludente în cazul marilor cl~diri

administrative [i de locuit, dar care impresioneaz~ pl~cut

când e vorba de locuin]e.

În vremea [i dup~ criza economic~ din anii 1929-

1933, capitalurile retrase din b~nci sunt reinvestite

majoritar în construc]ii, valori sigure. Din imobilele

realizate, 75% sunt locuin]e. Cele mai reu[ite dintre ele

sunt casele-vil~ realizate de arhitec]ii Horia Creang~, Octav

Doicescu, Marcel Iancu [i Duiliu Marcu într-un stil care ]ine

cont de revolu]ia estetic~ realizat~ de mi[carea Bauhaus. În

paralel, se constat~ o adev~rat~ campanie de construc]ii de

blocuri de 6 pân~ la 11 etaje cu apartamente de închiriat.

Cl~dirile realizate de stat sau de institu]ii na]ionale

prezint~ [i ele caracteristicile modernit~]ii: palatul

Telefoanelor, cel al Ministerului de Externe, Biblioteca

Academiei Române sau palatul Patriarhiei sunt exemple

definitorii.

Arhitectura industrial~ p~[e[te [i ea hot~rât pe

calea moderniz~rii: Bucure[tii v~d astfel ridicându-se uzine

somptuoase ca Malaxa (1929-1930, 1933) sau Ford din

cartierul Floreasca.

Simbol al transform~rilor prin care trece ora[ul

este Arcul s~u de Triumf, construc]ie din o]el [i marmur~

ridicat~ între 1936-1938 care înlocuia o alta provizorie.

Gr~dinile de var~, restaurantele, cafenelele,

parcurile [i terasele, plimb~rile cu tr~sura sau cu ma[ina la

ßosea, spectacolele de teatru, conferin]ele, mitingurile

politice - adev~ratul ritual al vie]ii burgheze - toate acestea

reprezentau ritmul de via]~ al lumii capitalei interbelice [i

f~ceau din Bucure[ti, „micul Paris“, un ora[ râvnit de cei

care î[i doreau o via]~ în pas cu modele timpului.

BUCUREßTI

Vedere din avion aBucure[tiului: amenajare \n curs abulevardului Br~tianu.

Bird’s eye view ofBucharest.Bratianu Blvd. underarrangement.

Vedere de pe DealulMitropoliei cu statuia

repozi]ionat~ a Lupoaicei

View from theMetropolitan Hill with

the repositioned statueof the She-Wolf

The capital of a 20-million inhabitants country,

Bucharest was turning into a European metropolis, though

still marked by its origins. Considered the most remarkable

in southeastern Europe after Istanbul, the city stretched over

7,000 hectares, and its population trebled in a 20-year span,

from 350,000 to nearly one million.

The looks of Romania’s major city changed

considerably in that period. The town development

undertaken in the 1930s opened up wide plazas and new

boulevards. A belt of lakes, parks and exhibition areas in the

northern and eastern zones emerged in the suburbs.

Districts of villas replaced old dumps and dismantled plants.

Still, Bucharest remained a city of contrasts, just like pre-

Haussman Paris or Victorian Britain: the opulence exuded by

elegant stores with bright signs downtown contraposed the

pauper slums where village and town coexisted.

The architecture of the historic and commercial

center had potential, which could have allowed for

development in step with modern city planning.

Unfortunately, forced upgrading replaced many of its

historical buildings of French neo-classical extraction. The

neo-Romanian style masterminded by architect Ion Mincu

dominated the period 1920-1928, when most architects

strove to define it with more or less conclusive results in the

case of big administrative constructions, and with often

impressing results in the case of dwellings.

During and after the economic crisis of 1929-1933,

the capital withdrawn from banks was mostly reinvested in

constructions, safe assets. Seventy-five per cent of the

constructions undertaken represented housing projects. The

most accomplished are the villa-homes created by architects

Horia Creanga, Octav Doicescu, Marcel Iancu, and Duiliu

Marcu, in a style that included the aesthetic revolution

achieved by the Bauhaus movement. In parallel, a brisk

construction spree could be noted of blocks of flats six to

eleven stories high.

The buildings sponsored by the state or by national

institutions also featured elements of modernity: to mention

thus the Telephone Palace, the Palace of the Ministry of

Foreign Affairs, the Library of the Romanian Academy, and

the Patriarchy Palace.

Industrial architecture also took the path of

modernization: thus, Bucharest saw the elevation of the

sumptuous plants Malaxa (1929-1930, 1933) and Ford in

the Floreasca district.

An epitome of the transformations undergone by

the city was the Arch of Triumph, a steel and marble

construction erected between 1936 and 1938 to replace a

makeshift one.

Summer gardens, restaurants, cafes, parks,

terraces, carriage rides on the Promenade, theater shows,

conferences, political meetings – here are some of the

landmarks of bourgeois life in the inter-war Romanian

capital of Bucharest, “the Paris of the east”, craved after by

all who wanted to live fashionably.

BUCHAREST

Intrarea Teatrului Na]ional

Entrance of the National Theater

Cu muscalul la promenad~

Going for a ride in a brougham

Cl~direa Cercului MilitarConstruit~ în stil Empire.

The Military Club built inEmpire style

Primul ministru Alexandru VaidaVoevod [i concurentele pentru

Miss România

Prime Minister Alexandru VaidaVoevod and participants in the

Miss Romania pageant

66 || Bucure[ti

Pia]a „8 Iunie“ (1936), Pia]a Unirii de azi

The 8 iunie Plaza, present-day Unirii (1936)Pia]a Bibescu Vod~ cu Spitalul Brâncovenesc în fundal

Bibescu Voda market with the Brancovenesc Hospital in the background

Bucharest || 67

SSttrraaddaa LLiippssccaannii

LLiippssccaannii ssttrreeeett

68 || Bucure[ti

Evacuare for]at~

Forced eviction

Pompieri în ac]iune cu ma[ini moderne

Firefighters and their modern cars in action

Calea Mo[ilor [i noile tramvaie electrice

Mosilor Road and the new electric trams

Tramvai cu un cal; la urcu[ semai înh~mau doi cai„pr~[tieri“

One-horse tramway: on goingup two additional horseswere used

„Braga dir, Luther mir“

“Braga dir and Luther beer”

Reclama, „sufletulcomer]ului”

Advertising brings incustomers

Calea Victoriei, cu biserica Doamnei,palatul Nifon [i Casa Greceanu

Victoriei Road, Doamnei Church, NifonPalace and Greceanu Mansion

Bucharest || 71

Pe cheiul Dâmbovi]ei, „anticarii“

Antiquarians on Dambovita’s banks

„Fiat lux!” Bec cu gaz Auer

“Fiat lux!” Auer-gas lamp

B~c~nia, „La leu“

At the Lion’s Grocery

Papagalul Coco [i fla[neta

Parrott Coco and the hurdy-gurdy

Bulevardul Br~tianu, victim~ a dou~ cutremure [i a sistematiz~rii

Bratianu Blvd., shook up by two earthquakes and one zoning project

Bucharest || 73

Pia]a I.C. Br~tianuVedere dinspre sud.

I.C. Bratianu CircleView from the south.

…[i dinspre nord

… its northern side

Pia]a I.C. Br~tianuVedere aerian~.

I.C. Bratianu CircleBird’s eye view.

Strada Edgar Quinet, Universitatea [iInstitutul de Arhitectur~

Edgar Quinet Street, the University,and the Architecture Institute

Bursa

The Stock Exchange

Blocul Societ~]ii Adriatica

The Adriatica Society Building

Bucharest || 75

Strada Eugeniu Carada în cartierul b~ncilor

Eugeniu Carada Street in the banking district

„Doi lei, domnilor, ocaziune, domnilor!“

“Only two lei, gents, a real bargain!”

76 || Bucure[ti

Blocul Malaxa pe Bulevardul I.C. Br~tianu.

Malaxa Building on I.C. Bratianu Blvd.

Blocul ARO (AsigurareaRomâneasc~) [i Hotel Ambasador

The ARO Building (RomanianInsurance) and Ambasador Hotel

Bulevardul I.C. Br~tianuInstantanee.

I.C. Bratianu BoulevardSnapshot.

Monumentul Take IonescuDetaliu.

The Take Ionescu MonumentDetail.

Bucharest || 77

78 || Bucure[ti

Cartierul Prim~verii, blocuri în construc]ie

Primaverii District, apartment buildings under construction

Pia]a Aviatorilor

Aviatorilor Circus

Bucharest || 79

Palatul Sturdza, Ministerul AfacerilorExterne, demolat în 1945

Sturdza Palace, headquarters of theForeign Ministry, demolished in 1945

Monumentul infanteriei, azi disp~rut

Monument of the Infantry, now gone

80 || Bucure[ti

Automobilul \n trei ipostaze

Automobiles in three versions

Aeroportul B~neasaInstantanee.

Baneasa AirportSnapshots.

Bucharest || 81

Trei leoaice

Three Lionesses

Amazoan~ de laCircul Sidoli

Amazon at theSidoli Circus

Cinema la minut

Instant cinema

Mar[ul de protest alnegustorilor olteni

Protest march ofOltenia peddlers

82 || Bucure[ti

ßtrandul Kisseleff

Kiseleff recreation facility

Piscina Lido

Lido swimming pool

¥igareta de ora cinci

Five o’clock cigarette

Extragerea lozului cel mare

The great lottery draw

La balul de sâmb~t~ seara

Saturday night ball

84 || Peisaje citadine

Un procent de 21% din popula]ia României

interbelice locuia în mediul urban în cele 172 de ora[e

ale ]~rii. Douazeci dintre ele au fost declarate municipii,

iar [ase aveau peste 100.000 de locuitori. În ele era

concentrat 45% din totalul întreprinderilor industriale.

Marile uzine cu sute sau mii de muncitori, pu]ine la

num~r, se aflau în zona Transilvaniei [i la Bucure[ti.

Ponderea redus~ a muncitorimii [i a burgheziei,

concentrate în ora[e, conferea acestora un aspect

tradi]ional în care num~rul func]ionarilor, al

intelectualilor [i al inactivilor dep~[ea pe cel al popula]iei

active.

O caracteristic~ general~ a ora[elor României

interbelice este tendin]a de racordare la moda [i spiritul

european al epocii. Arhitectura urban~ se modific~

treptat gra]ie investi]iilor de capital [i talentului

arhitec]ilor. O aten]ie special~ este acordat~ ora[elor

Transilvaniei în care statul dore[te s~-[i imprime

caracterul s~u românesc într-un mediu dominant

unguresc [i german. Enormele catedrale ortodoxe de la

Alba Iulia (1922), Cluj (1923-1925) [i Timi[oara sunt

expresia cea mai clar~ a acestui demers, ca [i construc]ia

de palate culturale [i cl~diri administrative în centrul

ora[elor. Al~turi de ele, vile somptuoase, blocuri

elegante în diverse stiluri marcheaz~ efortul de

urbanizare. Se generalizeaz~ mai apoi iluminatul public,

transportul în comun [i serviciile de salubritate; o lege

din 1929 oblig~ toate ora[ele s~-[i conceap~ planuri de

urbanism pe zece ani, o ini]iativ~ pozitiv~ cu urm~ri

inegale îns~. Cu toate acestea, în 1930, 74 de a[ez~ri

urbane erau lipsite de alimentare cu ap~, 123 nu aveau

re]ele de canalizare, iar suburbiile r~mân în continuare în

mizerie sau cu un accentuat caracter agrar.

Marea majoritate a ora[elor României î[i

p~streaz~ înc~ nota provincial~ de centre administrative

[i pie]e pentru produsele agricole sau industriale. Peste

tot aceea[i strad~ principal~, cu vitrine [i pr~v~lii, loc de

plimbare, dar [i vad comercial în care se îngr~m~desc

vânz~torii de ziare sau negustorii ambulan]i, birjele de

pia]~ [i automobilele, un lux din ce în ce mai accesibil

(45.000 în 1941, adic~ unu la 430 locuitori). Un [trand

la periferie - de obicei pe malul unui râu - câte un teatru

(ref~cut acum ca cel din Timi[oara), circurile ambulante

[i cafenelele, cinematografele care adopt~ rapid

instala]iile pentru filme vorbite, sunt tot atâtea locuri de

sociabilitate care constituie marea atrac]ie a ora[elor,

adev~rate oaze în mijlocul unui peisaj predominant rural.

PEISAJE CITADINE

Palatul Colegiului Academic, Cluj

The Palace of the Academic College, Cluj

Cityscapes || 85

Twenty-one percent of Romania’s interwar

population lived in the country’s 172 towns. Twenty of

them were considered municipalities, and six had over

100,000 inhabitants. They concentrated 45 percent of

the total industrial enterprises. The big plants with

hundreds or even thousands of workers, few in number,

stood in Transylvania and in Bucharest. The small weight

of workers and bourgeois in towns accounted for their

traditional aspect, with clerks, intelligentsia and inactive

population exceeding the number of those engaged in

work.

All of Romania’s interwar towns tended to keep

abreast of the time’s fashion and spirit in Europe. Urban

architecture was gradually changing thanks to capital

investment and the talent of architects. Special attention

went to the towns of Transylvania where the state

wanted to impress its Romanian character on an

environment mostly Hungarian and German. The large

Romanian Orthodox cathedrals of Alba Iulia (1922), Cluj

(1923-1925), and Timisoara clearly expressed this

intention, just like the cultural palaces and

administrative buildings put up in the center of towns.

To this added sumptuous villas, elegant apartment blocs

in various styles, underlining a definite endeavor of town

planning. Public lightening, public transportation and

sanitation services developed, a law of 1929 compelling

all towns to devise planning projects for ten years, a

positive initiative with odd results. In 1930 though, 74

urban settlements had no drinking water or sewage

system, while suburbs continued their miserable,

basically agricultural life.

Most Romanian cities preserved a provincial air

of administrative centers or markets for farming or

industrial products. Every single one featured a main

street with stores and nice windows and signs, a fine

place for a stroll and at the same time a commercial

knot, teeming with news vendors and peddlers,

carriages and cars – an ever more affordable luxury

(45,000 in 1941, that is one per 430 inhabitants). Then

a swimming pool at the outskirts or a similar facility on

the banks of a river, a theater (refurbished, like the

Timisoara one), a traveling circus, cafes, cinema theaters

quickly geared up with talking movie equipment. All

these were as many attractive places of socialization, as

many oases in the midst of a prevailingly rural

landscape.

CITYSCAPES

Teatrul Na]ional din Cluj

The National Theater of Cluj


Gr~dina Botanic~ din Cluj

Botanical Gardens, Cluj

Cluj, vedere general~(1933)

General view, Cluj(1933)

Cityscapes || 87

Pia]a Unirii din Oradea

Union Square, Oradea

Palatul „VulturulNegru“, Oradea

The Black EaglePalace, Oradea


Bulevardul Regele Ferdinand înainte de construc]ia Catedralei Ortodoxe, Timi[oara

King Ferdinand Blvd. before the Romanian Orthodox Cathedral was built, Timisoara Bulevardul Regele Ferdinand, Timi[oara

King Ferdinand Boulevard, Timisoara

Cityscapes || 89

Bulevardul Regele Ferdinand, Arad

King Ferdinand Boulevard, Arad

Dup~ slujba deduminic~

After theSunday mass

Intrarea în Sala Uniriidin Alba Iulia

Entrance to the Union Hallof Alba Iulia

Teatrul or~[enesc din Deva

The town theater, Deva


Sibiu, Ora[ul vechi

The old town, Sibiu

Pia]a Regele Ferdinand, Sibiu

King Ferdinand Plaza, Sibiu

Sighi[oara, târgul de duminic~

Sunday fair, Sighisoara


Media[, zi de târg

Fair day in Medias

Catedrala Ortodox~,Târgu Mure[

The Romanian OrthodoxCathedral, Targu Mures

Cityscapes || 93

Bulevardul Regele Ferdinand [i Sfatul Or~[enesc din Bra[ov

King Ferdinand Blvd. and the City Council, Brasov

Bra[ov, vedere de pe Tâmpa

View from Tampa Mount, Brasov

Podul peste Jiu

Bridge across the Jiu River

Târgu Jiu, centrul

Downtown Targu JiuColoana f~r~ sfâr[it în construc]ie, numit~ de]~rani „sula lui Titulescu“

Under construction: The Endless Column, whichthe peasants called “Titulescu’s rod”

Cityscapes || 95

Teatrul din Turnul Severin, v~zut de laMonumentul Eroilor

The Theater of Turnul Severin seen fromthe Monument of the HeroesTeatrul Na]ional din Caracal

The National Theater of Caracal

C~l~ra[i, strada ßtirbey Vod~

Stirbey Voda Street, Calarasi


Craiova, Calea Unirii

Union Road, Craiova

Hai-hui, prin Craiova

Strolling in Craiova

Halele Centrale, Gara [i Centrul din Ploie[ti

The central market halls, the railway station and the center, Ploiesti

Cityscapes || 99

Strada Domneasc~ [istatuia lui Costache Negri,

Gala]i

Princely Street and thestatue of Costache Negri,

Galati

Portul Gala]i

The harbor, Galati

Cityscapes || 101

Buz~u, Palatul comunal

The Town Palace, Buzau

Boto[ani, Prim~ria

The City Hall, Botosani

Centrul [i Prim~ria ora[uluiChi[in~u

The center and the town hall,Chisinau

Chi[in~u, vedere general~

General view, Chisinau

Cityscapes || 103

Ia[i, Palatul administrativ,vedere aerian~

The Administrative Palaceof Iasi, bird’s eye view

Taxiul cu patru ro]i sau cel cu patru picioare \n centrul Ia[iului

Four-wheeled or four-legged cabs downtown Iasi

Ia[i, Pia]a Unirii

Union Circle, Iasi

Palatul lui Al.I. Cuza din Ia[iFotografie din 1938, an \n care a fosttransformat \n muzeu dup~ ce servise [ialtor scopuri, printre care [i cel de bordel.

The Al.I. Cuza Palace, IasiPhoto from 1938, when, after having servedvarious purposes including that of a brothel,the construction turned into a museum.

Cazinoul [i statuia RegineiCarmen Sylva din Constan]a

The Casino and the statue ofQueen Carmen Sylva, Constanta

Pia]a Independen]ei din Constan]a

Independence Square, Constanta

Caracteristic~ perioadei interbelice este apari]ia

primelor forme de organizare oficial~ a turismului

na]ional: Touring-Clubul României (1926), Automobil

Clubul Regal Român [i Oficiul Na]ional de Turism (1936),

precum [i a unui mare num~r de asocia]ii [i societ~]i

locale, regrupate în Federa]ia Societ~]ilor de Turism din

România.

Cele mai multe dintre sta]iunile montane de

agrement sunt concentrate pe Valea Prahovei [i sunt

frecventate în special de turi[tii veni]i din capital~.

Sporturile alpine cap~t~ o popularitate crescând~: schiul,

bobul [i alpinismul au tot mai mul]i adep]i începând cu

familia regal~, ca [i avia]ia [i cursele de ma[ini,

vân~toarea [i pescuitul. Românii continu~ totu[i s~

practice cu entuziasm vechile sporturi na]ionale, azi

complet abandonate, oina (echivalent perfect al

baseball-ului) [i poarca (cricket-ul românesc).

Izvoarele de ap~ mineral~ au dus la apari]ia a

zeci de noi sta]iuni balneo-climaterice în zona montan~

[i submontan~, organizate în adev~rate or~[ele cu case

de vilegiatur~ [i tratament, utilate mai mult sau mai

pu]in modern.

Sta]iunile î[i fac apari]ia [i pe litoralul M~rii

Negre, lung de 400 de kilometri de la limanul Nistrului

pân~ la Coasta de argint. Bugaz, Budachi, Sobalat [i

Burnas în Basarabia, Mamaia, Carmen Sylva, Techirghiol,

Caliacra [i Balcic mai în sud sunt martorele

democratiz~rii turismului pentru care statul român [i

diferitele institu]ii [i organiza]ii (cum ar fi Prietenii M~rii,

societate de camping înfiin]at~ în 1930) fac mari eforturi

de cazare [i agrement. Acum se construiesc marile

hoteluri Rex [i Bellona de la Mamaia, Continental de la

Constan]a, cazinouri [i tot felul de instala]ii care fac

deliciul unei clientele cosmopolite. Dar cei mai asidui

vizitatori ai litoralului sunt pictorii [i arti[tii care

transform~ Mangalia [i Balcicul în adev~rate colonii de

crea]ie de tipul celei de la Barbizon. În ajunul celui de-al

Doilea R~zboi Mondial, turismul era pe cale de a se

transforma într-o important~ industrie a României. Dup~

r~zboi turismul î[i va relua dezvoltarea, dar în cu totul

al]i parametri.

TURISMUL BALNEAR ßI DE AGREMENT

The first forms of official national tourist

organization emerged in the interwar period: Touring

Club Romania (1926), Romanian Royal Club and the

National Tourism Office (1936), as well as numerous

associations and local societies grouped in the

Federation of Tourism Societies in Romania.

Most of the mountain resorts were

concentrated in the Prahova Valley and received mostly

tourists from the capital city. Gradually, winter sports

gained ever more buffs. To mention only skiing,

bobsledding and mountaineering, which had fans in the

royal family, too. Also aviation and car racing, hunting

and fishing. The Romanians continued to indulge in their

national sports, today completely forgotten, oina (a

quasi perfect equivalent of baseball) and poarca (a sort

of cricket).

Mineral water sources favored the emergence

of many new spas in the mountain and sub-mountain

areas, organized as small towns of recreation and

treatment, with more or less top-of-the line equipment.

Along the 400 kilometers of the Black Sea

coast, from the Dniester firth to the Silver Coast,

numerous resorts shot up: Bugaz, Budachi, Sobalat and

Burnas in Bessarabia, Mamaia, Carmen Sylva,

Techirghiol, Caliacra, and Balcic to the south. They stood

proof of the democratization of tourism, pursued with

great efforts – to provide accommodation and relaxation

– by the Romanian state and various institutions and

organizations (such as The Friends of the Sea, a camping

society set up in 1930). In the respective period were

commissioned the impressive hotels Rex and Bellona of

Mamaia, Continental of Constanta, as well as casinos

and all sorts of installations that delighted the

cosmopolitan clientele. The most steadfast visitors of the

sea coast, painters and artists, turned Mangalia and

Balcic into art and creation schools like that of Barbizon.

On the eve of the Second World War, tourism was

turning into an important industry for Romania. After

the flare-up, tourism resumed its development in

completely different conditions.

SPA AND RECREATION TOURISM

Centrul [i moscheea Regele Carol II, Constan]a

The center and the King Carol II Mosque, Constanta

106 || Turismul balnear [i de agrement

Constan]a, pesc~ria

Constanta fishery

Peisaj polar la Constan]a

Polar landscape, Constanta

SPA and Recreation Tourism || 107

Nava [coal~

Training ship

Serb~rile marinei,Constan]a

Navy-day celebrations,Constanta

Budachi-Cordon, faleza [i plaja

Budachi-Cordon, the sea wall and the beach

Mamaia, restaurant pe plaj~

Restaurant on the beach, Mamaia


Mamaia, hotelul Rex, Cazinoul, TerasaVraja M~rii

Rex Hotel, the Casino, the Vraja MariiTerrace, Mamaia


Mamaia, terase pe plaj~

Terraces on the beach, Mamaia

Carmen Sylva, plaja

The beach, Carmen Sylva

Noile sta]iuni Eforie [iCarmen Sylva

The then posh resorts ofEforie and Carmen Sylva

Mamaia, Cazinoul [i toboganul

Mamaia, the Casino and the slide

„Eu Tarzan, tu Jane”la Mamaia

“Me Tarzan, you Jane” inBlack Sea version

Cele trei gra]ii

The three Graces

Balcic, cas~ cu trepte de piatr~

House with stone steps at Balcic

Balcic, turcoaice la ci[mea

Turkish women at the water pump, Balcic

Palatul Reginei Maria din Balcic

The Palace of Queen Maria at Balcic

Balcic, plaja

The beach, BalcicBalcic, vedere general~

General view, Balcic


A fost odat~ un nisetru ...

Once upon a time there was a sturgeon…

Cu pluta la pescuit

Going fishing on a raft

Livr~ri la prima or~

First-hour delivery


Bugaz, vedere din port spre limanul Nistrului

Bugaz: view from the harbor to the Dniester firth

Podul peste Nistru, înainte [i dup~ sabotaj

The bridge over the Dniester before and after being sabotaged


Cavarna, Coasta de Argint

The Silver Coast, Cavarna

De straj~ patriei

Guarding the motherland


Hotel Ferdinand,B~ile Herculane

Ferdinand HotelBaile Herculane

B~ile Ocna Sibiului

Ocna Sibiului Baths


C~lim~ne[ti-C~ciulata,de s~rb~toarea

„Izvorul T~m~duirii“

Calimanesti-Caciulata,the Healing Source

Popas la intrarea înC~lim~ne[ti

Stop before going intoCalimanesti


Sanatoriul T.B.C. de laMoroieni

The lungs sanatoriumfrom Moroieni

Lacul Ursu, Sovata

“Ursu” (Bear) Lake, Sovata

La picnic

On a picnic

Crestele Carpa]ilor al~turi de paznicii lor

Carpathian ridges and their guards


Muntele Detunata

The Detunata Mount

Babele

The Old Biddies

Vân~torii de munte

Mountain hunters

Cheile Bicazului

The Bicaz Gorges

Mun]ii Retezat

Retezat Mountains

Pe drumuri de munte

On mountain trails

Caban~ în Mun]ii Bucegi

Chalet in the Bucegi mountains

… [i în Mun]ii F~g~ra[

… and in the F~g~ra[ mountains

Schi la Predeal

Skiing at Predeal

Poveste de iarn~

Winter tale

Cazinoul din Sinaia

The Casino at Sinaia

Castelul Pele[

Pele[ Castle

Sinaia, vedere general~

General view of Sinaia


Vatra Dornei

The Dornei Valley

Valea Râ[noavei, sanatoriul

Rasnoava Valley, the sanatorium

Text

Concep]ie grafic~

Sursa imaginilor

Redactare

Versiune englez~

Corectur~

Coordonatori proiect

||

||

||

DTP

||

||

||

||

Text

Graphic Design

Photograph Credits

Editing

English version

Proof reading

Project co-ordinators

© NOI MEDIA PRINT

B-dul. Nicolae B~lcescu nr. 18bloc Dalles, Bucure[tiTel.: 021 222 79 72Fax: 021 202 91 82

e-mail: [email protected]

Matei Cazacu

TANIT DESIGN Srl. – Mihaela Dulea

Mecena Consult – Adrian Sorin Georgescu

Funda]ia ARTEXPO

NOI Media Print

Biblioteca Academiei Române

Colec]ii private

Gabriel Nicula

Rodica Gâlea

Roxana Enciu

Ovidiu Morar

Alina Cârâc

Dana Voiculescu

Irina Spirescu

Ovidiu Morar

Arpad Harangozo

romÅniainterbelicå - f3n.ro · f~r~ precedent a artelor, a literaturii, a arhitecturii. se...

Documents