Lucrările la pista aeropor-tului continuă la această oră,după ce în perioada ploioa-să acestea au fost sistate.50.000 de metri cubi trebuieturnaţi pentru pista aero -portului, care va avea olungime de 2.820 de metri.

„Până la această oră s-au fi-nalizat lucrările în proporţiede 10% în ceea cee priveşteturnarea betonului. Pentru ca

lucrările să meargă mai repe-de am şi instalat o staţie debetoane de mare capacitatechiar aici pe şantier. Din pă-cate, am oprit lucrările şine-am uitat la cer, să seoprească ploaia. 40 de zile nemai trebuie pentru a încheialucrările, dar terbuie să fievreme bună, pe pentru că nuputem turna beton pe vremeploiasă sau la temperaturi ne-gative”, a declarat Marcel

Butuza, patronul firmei Vec-tra Service, care a câştigat li-citaţia organizată de Consi-liul Judeţean Braşov.

Tot în acest an va fi scoa-să la licitaţie şi construireaturnului de control, investi-ţie de 750–800.000 de euro.„Vrem să organizăm licita-ţia în perioada următoare,pentru ca lucrările să poatăîncepe anul viitor. Banii suntde la Consiliul Judeţean.

D u p ăcum ştiţi,cei de laROMAT-SA aupromis căvor asigu-ra apara-tura, maiales că este şi interesul lor.Am vorbit şi cu doamna mi-nistru de la Mediu şi s-a de-blocat şi problema îndigui-rii Besălcinului, iar lucrări-le vor începe în acest an.După 1989 este al doilea ae-roport nou care se constru-ieşte în Europa de Est. S-amai construit unul la Berlin.Mai rămâne să facem rost debani pentrtu terminal, să gă-sim un partener serios. Nutrebuie bani mulţi, dar pe să-răcia asta, când nici băncilenu mai sunt atât de deschisepentru a acorda credite, va fiun moment dificil, dar sperca în 2016 să zboare primulavion de aici, de la Ghim-bav”, a precizat şi preşedin-tele Consiliului JudeţeanBraşov, Aristotel Căncescu.

Există posibilităţi de finanţare

Vicepreşedintele Consiliu-lui Judeţean Braşov, MihaiPascu, care este şi manage-rul de proiect, a precizat căexistă interes pentru parte-

neriatul cu administraţia ju-deţeană în ceeea ce priveşteconstruirea şi administrareaviitorului aeroport.

„În paralel cu turnarea pis-tei, am discutat cu proiectan-ţii de la Bucureşti pentru astabili soluţia pentru canali-zare, care să se integreze înpartea de îndiguire a Besăl-cinului, lucrări care vor fi rea-lizate cu bani de la Fondul deMediu, proiectul urmând săfie finalizat săptămâna viitoa-re. Vreau să vă mai spun căexistă interes ridicat pentru

aeroportul de la Ghimbav. Lafinalul lunii septembrie, amfost la Instanbul, la Conferin-ta Mondiala de Aviaţie, undeam avut discuţii cu patrucompanii sau reprezentanţi aiunor bănci interesate de ae-roportul de la Braşov, carevor să intre în parteneriat cunoi. De exemplu, Banca deDezvoltare a Mării Negre,unde România este membrufondator, este dispusă să fi-nanţeze lucrările, dacă găsimun partener privat”, a preci-zat Pascu.

Muzeul Casa Mureşenilora lansat proiectul „Fatzadaistorică” care îşi propunediversificarea ofertei cultu-

ral–turistice din Braşov prinintermediul realizării uneilucrări murale istorice, demari dimensiuni. pag. 2

Marele maestru al Ordinu-lui Cavalerilor Teutoni, dr.Bruno Platter, alături de alţi35 de membri laici, a vizi-

tat obiectivele istorice dinFeldioara, respectiv Ceta-tea şi Biserica evanghelicădin localitate. pag. 4

Primarul Zărneştiului, Do-rel Bîrlădeanu, a anunţat căau început lucrările la DN73A Râşnov – Zărneşti,

după ce a făcut lobby la Bu-cureşti, cu sprijinul minis-trului pentru Energie – Con-stantin Niţă. pag. 4

Publicaţie gratuită a Consiliului Judeţean Braşov în colaborare cu Agenţia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului

Ziarul administraţiei publice braşovene Nr. 12 1–15 octombrie 2013

„Fatzada istorică” la Casa Mureşenilor Teutonii au revenit în Cetatea Feldioarei!Lucrări de reabilitare a DN 73A

10% din pista aeroportuluia fost betonată

Ziarul Astra2

Primăria Braşov constru-ieşte un drum forestier înlungime de 9,6 km, care vaface legătura între cartierulNoua (în spatele GrădiniiZoologice) şi Timişul deJos (zona gării CFR).

Drumul forestier Crucurva fi gata anul viitor în lunaiunie, iar scopul principaleste de accesibiliza zona fo-restieră atât pentru valorifi-carea ei din punct de vede-re economic, cât şi pentru aasigura lucrările de silvicul-tură şi, nu în ultimul rând,pentru a putea dezvolta ac-tivităţi de agrement dinaceastă zonă, în principalcele legate de drumeţii.Drumul va fi pietruit, vaavea o lăţime de 3,5 până la5 metri în curbe, 33 de po-deţe tubular şi traversează opădure de foioase şi molid.

„Construim acest drumcu fonduri europene 100%,iar în acest proiect este in-clusă reabilitarea altor 9drumuri forestiere din zonă,adiacente acestuia, în total28 de km de drumuri fore-stiere. Pe lângă investiţia

propriu-zisă, acest drum vafi utilizat foarte mult de iu-bitorii de drumeţii. Cred căzona va avea o dezvoltareşi mai bună din punct de ve-dere al activităţii de agre-ment. Nu ne propunem sădezvoltăm aici o zonă urba-nistică, ci activitatea care seîncadrează în ceea ce pri-veşte exploatarea fores tie-ră, întreţinerea pădurii şi ac-tivitatea de agrement, aşaîncât zona Noua să devinăfoarte atractivă atât pentrubraşoveni cât şi pentru ceicare vizitează oraşul. Vor-bim de aproape 10 km deplimbare uşoară, prin pădu-re, departe de zgomotuloraşului, plimbare care seva face pe jos sau cu bici -cleta’, a declarat primarulGeor ge Scripcaru.

El a adăugat că, odată cufinalizarea lucrărilor dereabilitare a Grădinii Zoo-logice şi deschiderea aces-teia, parcul Aventura dinzonă, lacul Noua şi acestdrum fores tier, zona va de-veni un punct de atracţiepentru turişti.

La rândul său, Dan Ol-teanu, directorul Regiei Lo-cale a Pădurilor Kronstadt,care are în administrarefondul forestier proprieta-te a municipiului Braşov,în suprafaţă de 14.640 ha,a declarat că se construiescastfel de drumuri forestie-re „tocmai pentru a protejapădurea, iar exploatareamasei lemnoase se realizea-ză cu totul altfel în momen-tul în care există drumuriforestiere pe care să se poa-tă circula”.

După ce drumul va fi fi-nalizat, va urma plantareaa şapte hectare de puieţi, petoate taluzurile rămasedupă lucrările pentru dru-mul forestier, a adăugat Ol-teanu.

Drumul forestier Crucurface parte din proiectul Ac-cesibilizarea fonduluifores tier, proprietate publi-că a municipiului Braşov,prin construirea de drumurinoi şi reabilitarea de dru-muri forestiere existente,valoarea proiectului fiindde 4,8 milioane lei.

Casa Mureşenilor a lansatproiectul „Fatzada istorică”Muzeul Casa Mureşenilora lansat proiectul „Fatza-da istorică” care îşi propu-ne diversificarea oferteicultural–turistice din Bra-şov prin intermediul reali-zării unei lucrări murale is-torice, de mari dimensiuni.

Lucrarea va avea 50 mp şiva fi executată pe peretelede calcan din curtea inte-rioară a imobilului în carefuncţionează Muzeul CasaMureşenilor, imobil situatîn centrul istoric al Braşo-vului, lângă Piaţa Sfatului.

Realizarea lucrării mura-le are la bază un raport decercetare privind evoluţiacostumului istoric la Braşov,în perioada cuprinsă între se-colele XIII-XIX, raport rea-lizat de doi muzeografi.

„Lucrarea va cuprinde 20de personaje din perioadamenţionată, bărbaţi, femeişi copii, în diferite costumedin acea perioadă, şi va fiexecutată de patru artiştiplastici selectaţi de parte-nerul nostru, Asociaţia De-

poul de Artă Urbană Bra-şov. Este cea mai mare pic-tură murală realizată la Bra-şov până acum. Lucrarea vaîncepe miercuri, şi va fi fi-

nalizată luna viitoare. Dupăfinalizarea lucrării murale,va fi realizată o campaniemajoră de promovare anoului obiectiv cu ajutorul

celui de al doilea partener,Agenţia de Dezvoltare Du-rabilă a judeţului Braşov.Proiectul «Fatzada istorică»este unul original, fără pre-

cedent în spaţiul românesc,cu un pronunţat caracter in-terdisciplinar datorat cola-borării între istorici, artiştişi promotori turistici. Spredeosebire de alte produse,rezultate specifice proiec-telor, adică limitate în timp,principalul produs al pro-iectului este unul care va ră-mâne permanent pe perete-le calcan din curtea inte-rioară a Muzeului Casa Mu-reşenilor”, a declarat înconferinţa de presă directo-rul muzeului, Valer Rus.

Va creşte numărul de vizitatori

Potrivit acestuia, ca urma-re a implementării proiectu-lui cultural, se urmăreşteîmbogăţirea traseelor cultu-ral-turistice ale municipiu-lui Braşov prin adăugareaunui nou punct de interes,precum şi creşterea numă-rului de vizitatori ai Muzeu-lui Casa Mureşenilor.

Vicepreşedintele Consi-liului Judeţean Braşov, Mi-hai Pascu, în subordinea că-

ruia se află instituţia muzea-lă, a declarat că „este unproiect foarte valoros atâtpentru promovarea Braşo-vului, cât şi pentru promo-varea muzeului”.

„Echipa Muzeului CasaMureşenilor este cea maimică echipă din subordineaConsiliului Judeţean, darextraordinar de activă. Prinproiectele realizate în acestan, şase la număr, aceastăechipă dă dovadă că este înmăsură să se vadă, şi să atra-gă un număr cât mai marede vizitatori. În acest muzeuavem oameni care ştiu cevor, dar care şi fac. Cu ase-menea rezultate, administra-ţia judeţeană va sprijini câtpoate de mult astfel de pro-iecte”, a spus vicepreşedin-tele Consiliului Judeţean.

Proiectul cultural este finanţat de AdministraţiaFondului Cultural de Me-diu, sesiunea de finanţareII/2013, aria tematică Acti-vităţi Muzeale, şi de Consi-liul Judeţean, cu suma de40.000 de lei.

Drum forestier care traversează munteledinspre cartierul Noua spre Timişul de Jos

La Braşov a avutloc Sesiunea Ştiin-ţifică de Toamnă aAcademiei Oameni-lor de Ştiinţă dinRomânia cu tema„Eco-economia şidezvoltarea durabi-lă”, conferinţă lacare a participat şiprefectul MihaiMohaci, cu lucrarea„ M a n a g e m e n t u lmediului în contex-tul dezvoltării dura-bile la nivelul jude-ţului Braşov”.

Obiectivul fundamentalal lucrărilor a fost reunireaunor specialişti de înaltă ţi-nută ştiinţifică şi a unorpracticieni de mare valoa-re atât din ţară cât şi dinstrăinătate în vederea rea-lizării schimbului de infor-maţii, oferirea oportunită-ţii de a-şi prezenta rezulta-tele cercetărilor, de a-şiface cunoscute ultimelemetode şi instrumente uti-lizate în cercetare şi de adezvolta participări comu-ne la programe şi proiecte.

„Interesul oamenilor deştiinţă pentru dezvoltareaunor strategii coerente pri-vind dezvoltarea durabilă înconcordanţă cu principiieco-economice este de ad-mirat. Eco-economia abor-dată din perspectiva dezvol-tării durabile constituie omare provocare a societăţiiîn care trăim. Planificareastrategică de mediu este unproces permanent care sta-bileşte direcţia şi obiective-le necesare corelării dezvol-tării economice cu aspecte-le de protecţie a mediului.

Îmbunătăţirea progresivă acalităţii factorilor de mediutrebuie să devină obiectivstrategic atât pentru autori-tăţile publice locale saucentrale, cât şi pentru acto-rii economici şi mediul aca-demic. Pentru a asigura odezvoltare durabilă eficien-tă a societăţii româneşti,trebuie să avem în vedere oabordare integrată a obiec-tivelor economice, politice,sociale şi de mediu la nivelnaţional/regional/local” aprecizat prefectul MihaiMohaci.

Lucrarea va fi cea mai mare din Braşov şi va cuprinde 20 de personaje în costume de epocă

Eco-economie şi dezvoltare durabilăpentru judeţul Braşov

Ziarul Astra 3

Primarul Marian Băcilăeste la al doilea mandat şispune că a încercat să re-zolve problemele comuneicu bani puţini, dar cu lu-crări de calitate.

„La preluarea mandatului,comuna avea câteva obiec-tive rezolvate. De aceea, amîncercat să identificăm înspecial problemele de patri-moniu şi să le rezolvăm”,spune primarul Băcilă.

Aromapa Serv – de la faliment, pe profit

Una dintre marile proble-me, nu doar ale comunei, ciale întregii zone era asigura-rea serviciului de apă-canal.

„Firma care asigura servi-ciul de furnizare şi tratarea  apei potabile, AromapaServ, intrase în faliment, iaro parte din activele staţiei deepurare erau scoase la licita-ţie de către lichidatorul judi-ciar. Comuna nu mai avea osursă proprie de alimentarecu apă. Apoi, din cele patrureţele de aducţiune a apei,pentru cele patru sate ale co-munei Ucea, doar două eraufinalizate (s-au schimbatconductele metalice cu celede polietilenă). În prezent,staţia de tratare a apei a fostreabilitată, am răscumpăratactivele de la lichidator, amcumpărat un baraj de la Vi-romet şi am reuşit în propor-ţie de 90% să modernizămreţelele de aducţiune. Maimult, am obţinut şi licenţelede producător, care nici mă-car nu existau în 2008”, pre-cizează edilul din Ucea.

Acesta se mândreşte că areuşit să schimbe conducte-le şi în celelate două sate, iarfirma comunei Ucea asigu-

ră apa şi pentru Viştea, Dră-guş, oraşul Victoria şi, mairecent, pentru societatea Purolite. Au fost necesare in-vestiţii de 1,1 milioane leipentru achiziţionarea ba -rajului, 200.000 lei pentrurăscumpărarea activelor şi700.000 lei pentru conecta-rea la Purolite.

Canalizarea în comunaUcea este în lucru. Existăstudiu de fezabilitate, acumse lucrează la proiectul teh-nic de execuţie, iar în perioa-da următoare se va scoate lalicitaţie executarea lucrări-lor pentru reţeaua de canali-zare pluvială, reţelele mena-jere, staţia de epurare, repa-rarea străzilor, bordurare şiamenajarea trotuarelor.

„Investiţia este de apro-ximtiv 5 milioane de euro,este o investiţie multianualăşi o vom face cu resurse pro-prii, de la bugetul local. În-cercăm să facem şi un parte-neriat, în speranţa că vomobţine finanţare europeană”,ne-a declarat Băcilă.

Iluminatul public, extinsşi mult mai economic

O altă realizare a edililordin Ucea este modernizareareţelei de iluminat stradat,care a fost modernizată com-plet. Au fost înlocuite vechi-le lămpi de mercur cu becurieconomice. S-a redus consu-mul de nergie electrică şi, pecale de consecinţă, şi valoa-rea facturii: de la 110 milioa-ne lei vechi/lună, la o medielunară de 30 milioanelei/lună, în contextul în caresunt în funţiune 400 de lămpipe străzile din Ucea.

Alte lucrări importanterealizate de Primăria Uceasunt asfaltarea drumului de

la satul Feldioara până laDN1 şi cel de la Ucea de Susla Victoria (DJ 105P) şi la li-mita cu judeţul Sibiu.

Marian Băcilă mai spunecă a dat o faţă nouă şi sediu-lui Primăriei, care a fost ex-tins şi dotat cu cele necesa-re unei primării moderne, cubăi la fiecare nivel. Maimult, tot aici funcţionează şibiblioteca digitală, amenaja-tă prin programul „Biblio-net”. Programul „Biblionet– lumea în biblioteca mea”are drept scop dotarea biblio-tecilor publice din Româniacu calculatoare (şi cu echi-pament suplimentar – impri-mantă, scanner, videoproiec-tor, căşti web cu microfon,router wireless) şi cursuri deinstruire pentru bibliotecari.

Căminele culturale au fost refăcute integral

„Când am ajuns primar în2008, toate cele patru cămi-ne culturale erau într-o sta-re deplorabilă. Am începutcu reconstruirea căminuluide la Ucea de Sus, careacum este finalizat. Am re-făcut acoperişul, s-a făcuttencuială nouă, încălzirecentralizată, aer condiţionat,montat gresie şi faianţă, gru-puri sociale noi, bucătăriedotată cu aparatură profesio-nală. Am investit circa470.000 de lei, dar acumeste nu doar funcţional, cieste o plăcere să mergi aco-lo la evenimente”, ne poves-teşte primarul Băcilă.

La Ucea de Jos, vechiul că-min a fost extins, s-a făcutconsolidarea structurii de re-zistenţă, a fost reabilitat în-tregul corp, aici funcţionândşi dispensarul, oficiul poştalşi cabinetul medicului vete-

rinar. La fel, dotările şi reno-vările s-au făcut la nivelul im-pus de standardele civiliza-ţiei de astăzi. În satul Corbi,vechiul imobil a fost dărâmat,pentru că nu mai prezenta si-guranţă. A fost reconstruit şiacum este finalizat.

„Mai avem ceva dotări defăcut, iar până la sfârşitulanului va fi pus în funcţiu-ne. Cât priveşte căminul dinsatul Feldioara, suntem înprocedura de licitaţie pentrurefacerea acoperişului, reno-varea completă a băilor, iaraici vom face încălzirea pepanouri radiante, restul fiindîncălzite pe gaz”, mai spu-ne edilul din Ucea.

Bătălia pentru fondurise duce şi în instanţă

Lupta pentru obţinerea defonduri a dus-o primarul Bă-cilă şi cu instituţiile statului,respectiv cu Agenţia de Plăţipentru Dezvoltare Rurală şiPescuit.

„Este vorba despre un pro-iect depus pentru finanţarepentru reabilitarea şi moder-nizarea drumurilor forestiere,drumul de la Sumerna. Pen-tru că am fost scoşi de la fi-nanţare, i-am acţionat în in-stanţă şi, în urmă cu trei luni,am primit sentinţă definitivăşi irevocabilă prin care ni sedă dreptate, dar APDRP se în-căpăţănează să ne blocheze.Următorul pas este angajareaunui executor judecătoresc,dar conform prevederilor le-gale, putem face acest lucrudoar după şase luni şi când vaavea loc următoarea sesiunede finanţare. Ne aşteptăm şila contestarea executării...Oricum, nu renunţăm la lup-tă”, s-a arătat hotărât Băcilăsă obţină banii pentru comu-nitatea pe care o reprezintă.

Investitorii au scoscomuna din criză

Cea mai mare realizare aprimarului din Ucea este

creşterea veniturilor propriila bugetul local.

Acest lucru a fost realizatprin atragerea de investitori,care fie au concesionat, fieau închiriat proprietăţi înzonă. Dacă în 2008 bugetullocal era de circa 100.000 deeuro, din venituri proprii, în2013 acesta este aproxima-tiv 700.000 de euro, în con-diţiile unei crize economicegeneralizate.

„Avem o concesiune înche-iată pe terenul proprietateaPrimăriei pentru construrireaunor parcuri fotovoltaice. Înurma licitaţiei pentru cele 25de hectare, am obţinut o rede-venţă de 6.250  euro/ha/an,respectiv 156.250 euro pean, pentru toată suprafaţa.Ulterior, am avut solicităripentru suprafeţe mai mari deteren. Pentru că nu am avutsuprafaţa solicitată, i-am în-drumat pe investitori cătrecomposesorat, care deţine143 de hectare. Astfel, s-aîntocmit plan parcelar pen-tru 280 de hectare, terenuriproprietate privată. În total,pe circa 380 de hectare sevor face parcuri cu panourifotovoltaice, care vor avea oputere instalată totală de180 MW. Mai mult, am im-pus ca sediul social al firmeisă fie la Ucea, pentru ca săbeneficiem de cota defalca-tă din TVA pentru producţiarealizată, la care trebui săadăugăm şi locurile de mun-că”, explică primarul dinUcea cum a reuşit să creas-că veniturile comunei deşapte ori în cinci ani.

Oficialităţile prezente la momentul de începere al lucrărilor şi parcul fotovoltaic de astăzi

Cum au depăşit edilii dinUcea criza economică

Primul festival de dans istoric dinRomânia va avea loc la BraşovPrimul festival de dans is-toric din România se va des-făşura în perioada 7-8 no-iembrie la Centrul CulturalReduta, au anunţat organi-zatorii evenimentului.

Partenerii la acest evenimentsunt Consiliul Judeţean Bra-şov şi Muzeul Casa Mureşe-nilor, alături de parteneriiOpera Braşov, Centrul Cul-tural Reduta, Asociaţia Ge-orgius, Asociaţia Ars Saltandişi Casa de Cultură Codlea.

„Prin caracterul inedit,ino vator şi interactiv, proiec-tul de organizare al primuluifestival de dans istoric dinRomânia, reprezintă o pre-mieră absolută în planul va-lorificării patrimoniului ima -terial din România. Aceastăiniţiativă se încadrează înpriorităţile locale de trans-formare a Braşovului în celmai vizitat oraş din Româ-nia, respectiv în devenireajudeţului Braşov drept celmai turistic judeţ al ţării. Re-

plicarea festivalului în aniiurmători, dublată de creşte-rea anvergurii acestuia la ni-vel naţional şi ulterior inter-naţional, poate duce la în-scrierea Braşovului pe hartaevenimentelor de nivel eu-ropean”, a declarat directo-rul Muzeului Casa Mureşe-nilor Valer Rus, instituţiecare a iniţiat proiectul.

În timpul organizării fes-tivalului va fi prezentată şi oexpoziţie fotodocumentarămultimedia despre evoluţia

dansului de societate RO-MANA, zece demonstraţiicu grupurile de dansatori, ur-mate de ateliere în care spec-tatorii pot învăţa primele mă-suri ale dansurilor prezenta-te sub îndrumarea instructo-rilor, scurte conferinţe despecialitate, secvenţe muzi-cale susţinute de formaţia demuzică veche Codex şi de-monstraţii profesioniste asi-gurate de Ansamblul Passeg-gio, corespunzătoare tema-ticii festivalului.

Cursurile de dans istoricadresate amatorilor au înce-put în 23 septembrie şi sedesfăşoară până în 6 noiem-brie, la Muzeul Casa Mure-şenilor, unde sunt predate ur-mătoarele dansuri: Pavana,Gagliarda, Allemanda, Sara-banda, Gavota, Giga, Menu-et, Cadril, Cotillon, Polka.50 de tineri din Braşov, darşi din judeţul Covasna s-auînscris la cursuri, a mai spusdirectorul muzeului.

Muzeul Casa Mureşenilorîşi va consolida statutul delider naţional în promovareadansurilor istorice, proces în-ceput odată cu programul derevitalizare al dansului de so-cietate ROMANA, danscreat în anul 1850 la Braşovde Iacob Mureşianu.

În anul 2010 muzeul a de-rulat proiectul „ROMANA –renaşterea unui dans din pa-trimoniul naţional, româ-nesc”, în anul 2012 proiec-tele „Lecţiuni de dansu” or-ganizat la Iaşi şi „ROMANA

pentru toţi – un dans istoricse întoarce în comunitate”,iar în luna mai 2013, proiec-tul „ROMANA un dans is-toric de societate românesc”,promovat la Castelul Potz -neusiedl din Austria.

Primarul Zărneştiului, Do-rel Bîrlădeanu, a anunţat căau început lucrările la DN73A Râşnov – Zărneşti, dupăce a făcut lobby la Bucureşti,cu sprijinul ministrului pen-tru Energie – ConstantinNiţă, care este şi deputat încircumscripţie.

„Această reabilitare esteimperios necesară, având învedere disconfortul în trafic

pentru utilizatorii drumului,creat şi de capacele de canalridicate, situate la o distanţăde aproximativ 25 de metriunul de celălalt, pe ambelesensuri de drum şi faptul cănu s-au mai făcut lucrări de36 de ani”, spune Bîrlădeanu.

Totodată, reabilitarea por-ţiunii de drum de la intrareaîn oraşul Zărneşti reprezintăo prioritate şi datorită faptu-

lui că oraşul este în continuădezvoltare, o poartă de intra-re către traseele montane dinParcul Naţional Piatra Cra-iului, accesibile tuturor per-soanelor – Prăpăstiile Zăr -neş tiului, Creasta PietreiCraiului, Piatra Mică, zonaPlaiul Foii, către obiective-le turistice, cum ar fi, biseri-cile declarate monumente,Mănăstirea Colţul Chiliilor– cel mai vechi aşezământreligios atestat pe teritoriulzărneştenilor (1421), Rezer-vaţia de urşi – cea mai maredin Europa.

„Menţionăm faptul că suntîn derulare şi în stadiu deproiect o serie de proiecte cevor avea un impact pozitivatât asupra infrastructurii, câtşi asupra serviciilor către ce-tăţeni. Pentru început va fireabilitată porţiunea de drumdin interiorul oraşului, ur-mând ca, în funcţie de con-diţiile meteorologice, să con-tinue şi în afara acestuia,spre Râşnov”, precizeazăprimarul Zărneştiului.

Marele maestru al Ordinu-lui Cavalerilor Teutoni, dr.Bruno Platter, alături de alţi35 de membri laici, a vizitatobiectivele istorice din Fel-dioara, respectiv Cetatea şiBiserica evanghelică din lo-calitate. „Teutonii au avut şiîntrevedere cu primarul co-munei Feldioara, Sorin Taus.Cavalerii au venit în calita-te de turişti, dar au fost sur-prinşi de primirea de care auavut parte. Au apreciat căfortăreaţa din localitate, pri-ma construită de teutoni înŢara Bârsei este în curs dereabilitare”, a afirmat Chris -tian Macedonschi, preşedin-tele Agenţiei de Promovareşi Dezvoltare a Turismuluidin Braşov.

„Din grupul cavalerilorlaici care l-au însoţit pe Ma-rele Maestru în vizita sa a fă-cut parte şi fostul preşedin-te al Academiei austriece,dar şi foşti şi actuali rectoriai unor universităţi austrie-ce de prestigiu. Un apropiatal Marelui Maestru este rec-

torul Universitatii din Linz,oraş înfrăţit cu Braşovul, ast-fel că am discutat şi despreo strângere a relaţiilor dintreUniversitatea din Linz şiUniversitatea Transilvania,dar şi despre alte proiecte cear putea fi puse în practicăcu ajutorul părţii austriece”,a precizat Macedonschi.

Platter a declarat că, pen-tru Ordinul pe care îl condu-ce, Feldioara este o localita-te foarte importantă, chiardacă cavalerii teutoni au fostdoar 14 ani prezenţi în ŢaraBârsei, pentru că aceasta afost prima în care s-au opritîn Europa acum peste 800 deani, venind din Ţara Sfântă,

ei fiind la originea civiliza-ţiei săseşti care s-a dezvoltatulterior în regiunea noastră.Mai mult, Dr. Platter a pre-cizat că în muzeul lor de laViena există documente ori-ginale din acea perioadă, darşi alte mărturii ale prezenţeilor la Marienburg (Feldioa-ra de astăzi).

„Am discutat şi despre po-sibilitatea organizării la Fel-dioara a unui muzeu al teu-tonilor, unde să fie expusetoate aceste mărturii ale în-ceputurilor acestei localităţi,muzeu care ar putea fi des-chis odată cu reinaugurareaCetăţii”, a precizat preşedin-tele APDT.

Ziarul Astra4

Au început lucrările de reabilitare a DN 73A Teutonii au revenit în Cetatea Feldioarei!

Carfil Industrial Parcoferă consultanţăgratuită locatarilor

Pentru a veni în întâmpi-narea locatarilor parculuicu servicii cât mai comple-xe, Carfil Industrial ParcS.A. a încheiat un acord departeneriat pentru consul-tanţă în domeniul fonduri-lor europene.

Parteneriatul a fost încheiatcu o firmă prestigioasă dinBucureşti, cu o vastă expe-rienţă în problematica fon-durilor europene.

Serviciile oferite sunt:consultanţă şi asistenţă învederea identificării pentru

achizitor a surselor de finan-ţare tip alocaţie financiarănerambursabilă prin fondurinaţionale şi/sau structuraleeuropene; consultanţă şiasistenţă în vederea asigură-rii condiţiilor de eligibilita-te atât ale proiectului cât şicele ale solicitantului; con-ceperea şi redactarea cores-pondenţei cu OrganismeleIntermediare şi Autoritateade Management pentru pro-gramul de finanţare identi-ficat pentru achizitor şi pecare achizitorul decide să îlacceseze cu sprijinul consul-

tantului; concepere şi redac-tare a oricăror documenteapreciate de finanţator sauconsultant ca necesare şi uti-le pentru accesarea progra-mului de finanţare identifi-cat; urmărirea periodică acalendarelor estimative alesurselor de finanţare; anali-za şi evaluarea acestora înconcordanţă cu necesităţileachizitorului şi prezentateacestuia sub forma unui ra-port. Toate aceste serviciivor fi oferite în mod gratuit.

„Am considerat necesarăidentificarea de soluţii pen-

tru a veni în întâmpinareanevoilor locatarilor parcu-lui. Accesul la informaţie,eligibilitatea şi finanţareaîn sine sunt proceduri ane-voioase care de multe ori nusunt luate în calcul de cătreoperatorii economici pen-tru că nu au timpul sau pre-gătirea necesară să se ocu-pe de astfel de chestiuni.Facilitarea accesului la ast-fel de informaţii şi efectua-rea demersurilor necesaresunt oferite de parteneriinoştri, consultanţi speciali-zaţi, pentru a construi ca-drul necesar accesării a câtmai multor fonduri neram-bursabile. Este stabilită ast-fel o relaţie de schimb careva fi benefică pentru opera-torii economici şi îi va aju-ta să se extindă, să îşi mo-dernizeze afacerea, să ofe-re mai multe locuri de mun-că şi să contribuie la dez-voltarea sustenabilă pe ter-men lung. Am încredere căacest parteneriat se va do-vedi a fi extrem de folosi-tor şi probabil vom reuşi săoferim un model de sprijinşi bună colaborare în cadrulparcurilor industriale”, spu-ne Răzvan Iosif (foto), di-rector general Carfil Indus-trial Parc.

Persoana de contact pen-tru fondurile europene: De-nisa-Maria Bucur, telefonCarfil Industrial Parc S.A.:0268.333.674.

În acest an se împlinesc 50de ani de la semnarea Trata-tului de la Elysee, momentistoric pentru Franţa şi Ger-mania, dar mai ales, pentrunaţiunile europene – estemomentul în care ideea deunitate, colaborare şi dezvol-tare pentru un viitor comuna primat în faţa orgoliului şia rănilor trecutului. Preşedin-tele Charles de Gaulle şi can-celarul german Konrad Ade-nauer au reuşit să iniţieze re-concilierea pentru două na-ţiuni care au înţeles că estemai important ceea ce leuneşte şi le aseamănă decâtceea ce le desparte şi le de-osebeşte. Tratatul de la Ely-see consfinţeşte comunitatea

de valori, interese şi obiec-tive comune ale celor douănaţiuni care au devenitexemplu şi motor al dezvol-tării europene.

Pentru a aniversa aceastăreconciliere, în cadrul festi-valului „Musica Coronensis2013”, a fost organizată oseară franco – germană lacare au participat WernerHans Lauk, ambasadorulRepublicii Federale Germa-nia, Philippe Gustin, amba-sadorul Republicii Franceze,Mihai Mohaci, prefectul ju-deţului Braşov, GeorgeScripcaru, primarul Braşo-vului, Ion Ciolacu, consulonorific francez şi numeroa-se alte personalităţi.

„Reconcilierea franco –germană a fost posibilă dindorinţa lor comună de a punecapăt ororilor războiului şia-şi asuma responsabilitateafaţă de viitorul continentuluieuropean. Tratatul de la Ely-see ar fi rămas un simplu do-cument dacă milioane defrancezi şi de germani nu arfi transformat în fapte de zicu zi prevederile lui: înfră-ţiri între oraşe, schimburi detineri, cooperarea economi-că, dorinţa sinceră de a se în-ţelege, de a se apropia, dea-şi construi împreună viito-rul. Se împlinesc 50 de anide la acceptarea faptului căunitatea şi colaborarea potdoar să contribuie la dezvol-

tare comună şi larecunoaştereavalorilor indivi-duale într-unspaţiu al toleran-ţei şi al colabo-rării. Pentru Ro-mânia şi pentruromâni acest tra-tat are valoare demodel şi de con-fimare a faptuluică identităţilenaţionale nu vorpieri în spaţiuleuropean, ci îşivor împărtăşi va-lorile şi experienţele în nu-mele egalităţii de şanse, aldezvoltării şi al cunoaşterii.Viitorul este al dialogului, al

toleranţei, al acceptării de-osebirilor, al valorilor comu-ne, al afirmării cetăţeniei eu-ropene şi vă suntem recunos-

cători că ne oferiţi acestexemplu de o jumătate de se-col” ne-a declarat prefectul,Mihai Mohaci.

Reprezentanţii AutorităţiiNaţionale pentru Adminis-trare şi Reglementare în Co-municaţii (ANCOM) au pre-zentat primarilor din Braşovresponsabilităţile ce le revinaleşilor locali în privinţa im-plementării Legii nr. 154/2012, privind regimul infras-tructurii reţelelor de comuni-caţii electronice. La niveluljudeţului Braşov sunt autori-zaţi în acest moment 20 defurnizori de servicii de co-municaţii electronice. Potri-vit legii, accesul furnizorilorde reţele de comunicaţii peproprietatea publică sau pri-

vată se poate face numai înurma încheierii unui contract,termenul maxim de negocie-re a acestuia fiind de 2 lunide la data primirii cererii deacces. În situaţia în care unastfel de contract nu se poa-te încheia în termenul men-ţionat, furnizorul se poateadresa instanţei competente.

Totodată, legea interzicestabilirea altor impozite,taxe, tarife sau sume supli-mentare faţă de cele care re-zultă din contractele înche-iate pentru ocuparea şi folo-sinţa imobilelor proprietatepublică.

Primarii braşoveni, instruiţiîn „Legea cabliştilor”

Baza Sportivă Olimpiaeste alcătuită dintr-un terende aproape 5.100 mp, pluscons trucţiile aferente. Clădi-rea principală a bazei datea-ză din sec. IX şi este clasifi-cată drept monument istoric.

Intrată în insolvenţă acumdoi ani şi după numeroaseprocese, Baza Sportivă a fostrăscumpărată de ConsiliulJudeţean, spune preşedinte-le Aristotel Căncescu, care asemnat zilele trecute, la no-tariat, actele de intrare înproprietate. Primăria Braşov,

în calitate de coproprietar, vaparticipa şi ea cu fonduri lainvestiţiile care urmează săse realizeze pentru menţine-rea în cele mai bune condi-ţii a imobilului care dateazădin secolul al IX-lea, maispune preşedintele Consiliu-lui Judeţean Braşov, Aristo-tel Căncescu.

Pe timpul verii, la BazaOlimpia, sunt amenajate te-renuri de tenis, iar pe timpuliernii terenurile bazei sunttransformate în patinoar ar-tificial.

Ziarul Astra 5

50 de ani de la semnarea Tratatului de la Elysee

Consiliul Judeţean Braşov a devenit oficial proprietar al Bazei Sportive Olimpia

Ziarul Astra6

Ziarele Braşovului de altădatăBraşovul s-a impus drept capitală economică, socială şi multiculturală în urmă cu mulţi ani

Iulian Cătălui

Ziarul „DN” scria despreîmplinirea în toamna lui 1979a 100 de ani de la înfiinţareaRafinăriei Braşov, puţine ţăridin lume putându-se lăuda,mândri, făli cu performanţade a avea în funcţiune, încădin 1879, şi fără întrerupere,o rafinărie de petrol!

În 1879, „Fabrica de petrol”din Braşov, iar apoi „Rafină-ria de petrol Transilvania”, fă-cea primii paşi din existenţasa centenară. De atunci, de la„modesta producţie de benzi-nă, petrol lampant, motorinăşi păcură, până la ultimele ti-puri de uleiuri aditivate”, fărăde care nu „mişcă” niciun uti-laj, nicio instalaţie din ţară,era un drum lung.

„Adevărata istorie” a Rafi-năriei Braşov începea imediatdupă 23 august 1944, când,întreprinderea, distrusă debombardamente, a trebuit re-construită din temelii. Cei maivechi dintre muncitorii rafi-năriei, aflaţi şi în 1979 la da-torie, îşi aminteau de acea pe-rioadă de avânt, când se lucrazi şi noapte pentru repunereaîn funcţiune a instalaţiilor,„pentru a se putea livra în celmai scurt timp produsele decare ţara avea nevoie”.

După naţionalizare, odatăcu „preluarea puterii econo-mice de către muncitori şi ins -talarea primului director co-munist”, s-a trecut cu hotărâ-re la modernizări ale tehnolo-giilor, la diversificarea şi ri-dicarea parametrilor calitativi

ai produselor. Ziarul „DN”semnala, de-a lungul timpu-lui, „frecvente realizări ale ra-finorilor braşoveni, ale cărorperformanţe ridicau tot maimult calitatea produselor laun nivel competitiv pe planmondial”.

În octombrie 1979, cândproducţia din 1945 se realizaîn numai 10 zile, când gamasortimentală a ajuns la peste130 de produse, aducând Ro-mânia din situaţia de impor-tatoare, în aceea de a-şi reali-za integral necesarul de „ule-iuri minerale şi unsori consis-tente”, când marea majorita-te a produselor fabricate aicierau „unicate pe plan naţio-nal”, era momentul să se elo-gieze munca şi creaţia aces-tor oameni, activitate încunu-nată, în acel an, de „ordinulMuncii clasa a III-a” şi „Dra-pelul de unitate fruntaşă pe ra-

mura chimiei”, pentru rezul-tatele de excepţie obţinute în„întrecerea socialistă”.

N. Pintilie, I. Roşca, M. Va-silescu, P. Filon, M. Turcu,V. Mănoiu, Gh. Creangă ş.a.erau numai câţiva dintre „co-muniştii, dintre oamenii defrunte ai acestui colectiv cen-tenar”, care raporta „noi şi în-semnate succesuri” în cinsteaCongresului al XII-lea al „Pe-ceriei”, respectiv „îndeplini-rea planului pe primii patruani ai cincinalului, a angaja-mentului asumat” în 1979.

Iar dacă uleiurile pentruprelucrarea metalelor, uleiu-rile aditivate pentru turbine,uleiurile hidraulice de extre-mă presiune, uleiurile pentruturbocompresoare ş.a. erauprezente în absolut toate ra-murile economiei României,de la combinatele siderurgiceşi întreprinderile constructoa-

re de maşini şi până la mari-le termo- şi hidrocentrale, bu-curându-se de „aprecieri una-nime”, aceasta se datora in-dubitabil şi ineluctabil „spiri-tului creator”, geniului locu-lui, ce caracteriza colectivulde rafinori braşoveni.

Adunarea festivă ocaziona-tă de sărbătorirea centenaru-lui „Rafinăriei” Bv. a prilejuitinevitabil „esprimarea uneicalde manifestări de dragos-te din partea petroliştilor bra-şoveni faţă de conducereapartidului, în frunte cu secre-tarul său general, toarşu’Ceauşescu, a hotărârii lor fer-me de a aplica în viaţă politi-ca internă şi externă a parti-dului şi statului nostru, de aîntâmpina cu rezultate şi maivaloroase în muncă Congre-sul al XII-lea al P.C.R.”

„Drum Nou” 7 octombrie 1979

Centenar – Rafinăria BraşovAdevărat examen pentru

organizatori, „Zilele târgului1986”, desfăşurate în 4-5 oc-tombrie 1986 au atras, cumera şi firesc, în pieţele dinBraşov şi Făgăraş, zeci de miide locuitori ai celor două mu-nicipii. La reuşita manifestă-rii şi-au dat concursul „colec-tivele tuturor între-prinderilor comercia-le de stat, lucrătoriidin cooperaţie, cei aiunităţilor de alimen-taţie publică şi turismdin cele două oraşe”.

La dispoziţia cum-părătorilor, prin su-gestive expoziţii cuvânzare, au fost puse„însemnate cantităţide produse industriale de se-zon, mărfuri agroalimenta-re, preparate şi semiprepara-te culinare”.

Comparând manifestareadin 1986 cu cea de anul tre-

cut (1985), se cuvenea să sesublinieze preocuparea în-treprinderilor, organizaţiilorşi unităţilor participante pen-tru a asigura la toate puncte-le de desfacere o gamă câtmai largă de produse şi, înacelaşi timp, o „servire co-respunzătoare a clienţilor”.

Ziarul „DN” aprecia însă că„s-ar putea face ceva maimult pentru a creşte operati-vitatea servirii”.

„Drum Nou” 5 octombrie 1986

La Braşov şi Făgăraş: Zilele Târgului 1986

Duminica trecută, înce-pând de la ora 13 şi pânăluni, 9 octombrie 1978 la ora2 noaptea, platforma cuptoa-relor de elaborare de la tur-nătoria de fontă a Întreprin-derii de autocamioane Bra-şov a fost scena unui eveni-ment ieşit din comun.

În răstimpul celor 12-13ore, o mână de oameni (ceimai mulţi dintre ei, desprinşidin ambianţa duminicală afamiliilor lor, scria I. Obea-dă) „au săvârşit imposibilul,luptându-se eroic cu focul,cu aburul, cu apa clocotită,dar mai ales cu ei înşişi şi cusecundele”. Şi aceasta, în ve-cinătatea a 3 mari cuptoare

cu inducţie de topit metal,care datorită unor „sincopeîn sistemul de răcire” deve-niseră „veritabile bombe”,ameninţând fatal la un mo-ment dat viaţa acelor oamenişi a turnătoriei de la I.A.Bv.

„Dar nici explozia, niciperforarea cuptoarelor, nici,nici, nici... nu s-au mai pro-dus. N-a mai fost timp să seîntâmple nenorocirea”. Aceioameni au oprit, pentru cât atrebuit să fie oprit... timpul.

I. Obeadă l-a întrebat peunul dintre ei – care îşi opă-rise mâinile pe „circuitele ins -talaţiilor de răcire” – de ce astat de duminică dimineaţa(fusese de serviciu până la ora

2 noaptea, dacă i-a spus cine-va s-o facă, dacă i-a fost fri-că. Omul acela a rostit un sim-plu cuvânt: „Nu”. Îi flutura înschimb în ochi „o lumină fru-moasă, de bună seamă lumi-na datoriei împlinite”.

Un alt stegar, Mihai Ro-goz (28 de ani de muncă ne-întreruptă la I.A.Bv. şi 22 deani de când era secretar al or-ganizaţiei de partid) zicea căpagubele ar fi fost aşa demari, accidentul putând luaasemenea proporţii încât „în-lăturarea lui merita riscul”.

Pe lângă cei doi, s-au maievidenţiat : V. Puşcaş – elec-trician, Ghiul C. şi Patrichi V.– topitori, Floricel, Pleşu, Du-

mitrăşcoaie, Zaharia Man –electricieni şi ei, Ionescu D.,ofiţer de serviciu în acea zi ne-fatidică, Vlădoiu M. şăful sec-ţiei, Popescu I. – mecaniculşăf. „Am ştiut când, de ce şipe ce punem mâna. Curajulmai presus de orice, înseam-nă competenţă şi conştiinţă”,concluziona toarşu’ Rogoz.

Luni dimineaţa, turnătoriade fontă de la I.A.Bv. lucrala parametrii normali. Înschimb, peste nici un an, înziua de 1 septembrie 1979,o mare explozie avea să seproducă la turnătoria uzinei„Tractorul”....(n.n.).

„Drum Nou” 12 octombrie 1978

Avaria nu s-a mai produs... la turnătoria de fontăa Întreprinderii de autocamioane Braşov

„Montarea cofrajelor me-talice pentru stâlpii halelorindustriale multietajate învederea turnării betonuluimonolit (soluţia prefabrică-rii lor în poligoane sau peşantiere nefiind posibilă)”,era o operaţie care consumamultă manoperă şi deci imo -biliza, un timp însemnat, for-ţa de muncă.

Acest dezavantaj a fostînsă eliminat de un colectivde la Trustul de ConstrucţiiIndustriale (T.C.I.) Braşov,format din ing. Georgel Vel-cu, proiectantul DumitruOprescu şi ing. WernerSchobel, din secţia de pro-iectare, care au realizat întoamna lui 1978, cu sprijinulatelierului de autodotare dela S.U.M.T., un „cofraj me-talic spaţial pentru stâlpii cucapitel”, utilizaţi pentru rea-lizarea structurilor etajate alehalelor, informa ing. TeodorVecerdi, tot de la T.C.I. Bv.

Noutatea absolută a aces-tui cofraj consta în faptul căera prevăzut cu un „sistemde funcţionare” care-i asigu-ra o structură spaţială şi îipermitea să fie pus „pe po-ziţie” într-un timp foartescurt, cu consum minim demanoperă, la locul undeurma a se turna stâlpul dinbeton monolit, „deci fără ca

cofrajul să fie montat înprealabil din elementele salecomponente”.

Acestea aveau posibilitateasă execute mişcări de rotaţieşi translaţie, ceea ce permiteacofrajului să fie poziţionat ladimensiunile precise ale stâl-pilor, putându-se deci adap-ta „din mers” pentru diferitesecţiuni ale acestora.

De asemenea, deplasareacofrajului de la un stâlp la al-tul se făcea cu macaraleleobişnuite pe şantier, datori-tă faptului că „acesta a fostconceput cu o structură uni-tară, nedemontabilă (decât laterminarea tuturor lucrărilorpe şantierul respectiv)”.

După calculele făcute (pe11-12 octombrie 1978 cofra-jul conceput la T.C.I. treceacu succes probele „de casă”),consumul de manoperă sereducea, la aceeaşi unitate demăsură, cu circa 60 la sută,productivitatea muncii cres-când în aceeaşi proporţie.

Se menţiona că folosireacofrajului răspomenit elimi-na practic cea mai mare par-te a lucrărilor de finisare (ten-cuielile), realizându-se un„beton aparent, de calitate”.

„Drum Nou” 12 octombrie 1978

Inteligenţa tehnică braşoveanăîn acţiune: Cofraj metalic spaţial

Ziarul Astra 7

Brassói Napló 1933Reporterul descrie gara şi

zona gării din punctul de ve-dere al unui turist străin,ajuns pentru prima oară înfrumosul oraş Braşov.

După ce părăseşte pero-nul, trece prin sala de aştep-tare urât mirositoare şi aglo-merată. În faţa gării esteasaltat de taximetrişti agre-sivi, ei considerând că turis-tul nu va alege transportulpublic mai ieftin, ci va mer-ge cu un mijloc de transportmai confortabil.

Încet ajunge într-o zonăîngustă şi gri. În mijloc seînal ţă un stâlp de metal

imens , despre care nu ştii cesă crezi, o fi paratrăsnet sauantenă radio. În realitate esteun stâlp de iluminat, caremai repede luminează ceruldecât pământul.

Restaurantul „Calul Alb”din dreapta pieţei cu exterio-

rul deteriorat, şi hanul Pre-deal cu pereţii jupuiţi dauimpresia turistului că a ajunsîntr-o localitate inexistentăpe harta ţării, şi nicidecumîn lăudatul oraş de sub poa-lele Tâmpei.

Priveliştea oferită de mun-ţii din jurul Braşovului esteacoperită de panouri jupuitecu reclame şi de corturilevânzătorilor de fructe. Turis-tul după toate acestea trebu-ie să fie foarte optimist săspere că va vedea şi ceva fru-mos aici.

Reporterul atrage atenţiaasupra importanţei de a avea

o gară modernă, curată, iarzona gării să nu sperie turiş -tii care doresc să-şi petreacătimpul liber la Braşov.

u.sz. Kiábrándítómegérkezés a bübájos

Brassóban. În: Brassói Napló,nr. 80, 4 octombrie 1933

Sosire dezamăgitoareîn frumosul Braşov

Despre senzaţionala des-coperire povestesc în redac-ţia ziarului tinerii KrausVilmos şi grafologul HertlLajos, ei fiind pasionaţi desăpături:

„Acum o săptămână, du-minica, am plecat la Aracila căutat obiecte antice. În-tre Araci şi Ariuşd, pe ma-lul stâng al pârâului am ob-servat o scobitură. Am in-trat pe burtă într-un spaţiude 12 – 13 m lungime şi în

pietriş am dat pesteun os de circa 150 mlungime şi 15 cm gro-sime şi ne-am dat sea-ma că este un colţ demamut.

În Braşov am anun-ţat descoperirea laMuzeul Săsesc al Ţă-rii Bârsei, de unde amfost îndrumaţi cătremuzeul Naţional Secuiescdin Sfântu Gheorghe.

Săpăturile au durat 6 ore,

după care bucăţile de colţau fost transportate la mu-zeu pentru a fi restaurate.

Kik találták meg amamutagyarát. În: Brassói Na-

pló, nr.80, 4 octombrie 1933

Cine a găsit colţii de mamut?Doi tineri din Braşov au descoperit colţi de mamut şi i-au trimisMuzeului Naţional Secuiesc

S-a deschis o expoziţie in-teresantă în clădirea Asocia-ţiei Astra (fosta vila Baiules-cu). Sunt expuse mai mult de100 de caricaturi realizate deIorda Marin, ilustrând maiales perso-nalităţi bra-şovene. Ca-r i c a t u r i l esunt inedite,artistice îndesen şi co-lorit, actualeşi corespun-zătoare.

Sunt re-prezentatepersoane dinviaţa publică bra şoveană:Voicu Niţescu, Voicu Cor-nel, Socaciu Emil, RaduPascu, dr. Ioachim Ciurea,prefectul Voinea, comisarul-şef Crăciun, dr. Liviu Câm-pian, dr. Căliman, Schmut-zler Emil, generalul Flores-cu, dr. Blaga Iosif, dr. Gla-

jar Vazul, dr. Radu Olteanu,secretarul simpatic al Astrei– dl. Colan, Alecu Bacila, şimulţi alţii.

Spiritualul desenator reu-şeşte să redea trăsăturile ca-

racteristice fiecărui perso-naj. Intrarea este liberă şimerită să vizitaţi această ex-poziţie.

h.gy. Karikaturák. În: Brassói Napló, nr. 80,

4 octombrie 1933

Expoziţie de caricaturi

La marginea Braşovului,unde se termină ultimelecase, se zăresc două cons -trucţii mari. Ziduri mari dincărămidă, betoane, schele şio armată de muncitori.

AbatorulDincolo de gara din Bar-

tolomeu, în dreptul drumu-lui către Feldioara se vădşase clădiri deja şi mai ur-mează câteva. Spaţiile des-tinate birourilor sunt la mar-ginea drumului. Dincolo deele urmează o construcţieimensă, abatorul propriu-zis.Este prevăzut cu camere di-ferite pentru sacrificarea ani-malelor.

Metoda sacrificării va fiuna modernă, prin împuşcarecu un tip de armă special pen-tru a evita chinuirea animale-lor. Vis-a-vis de spaţiile de sa-crificare sunt ridicate camerefrigorifice. Pe partea bârsea-

nă vor fi aşezate grajdurile şigarajele. Se observă după mo-dul de organizare a abatoru-

lui, că acesta a fost construitdupă modele folosite în stră-inătate. Pentru viitor este pre-

văzută şi o extin-dere.

StadionulLa 10 minute

distanţă pe josde oraş se vedeo cons trucţiealbă. Avândaproximativ 40-50 m lungime,aşezată pe stâlpide beton de15 m înălţime,se înalţă tribunape zona unde seafla vechea pia-ţă de păsări.

Se lucrează la structuraacoperişului, o muncă imen-să. În România încă nu s-acons truit o asemenea structu-ră. În paralel se pregăteşte şiterenul, se îndreaptă şi dejase conturează şi pista de atle-tism din jurul terenului de joc.

Tribuna oferă o priveliştesplendidă cu toţi munţii dinjurul Braşovului, astfel spec-tatorii dacă nu vor fi captaţide frumuseţea jocului, vor firecompensaţi de frumuseţeanaturii.

Az új Brassó. Mintha a földbőlnőttek volna ki, olyan gyorsan

épülnek a közvágóhid és a sporttelep. În: Brassói Napló,

nr. 82, 6 octombrie 1933

Dinu Eva

Braşovul nou. Construcţiaabatorului şi stadionului

Ziarul Astra8

Strada BrâncoveanuÎn partea opusă, vizavi de

Policlinică este casa Greiner,unde a locuit după 1900, timpde 9 ani, medicul balneologaustriac din Graefenberg dr.Ioan Hozan, dar şi dr. MariusSturza, nepotul său.

Următoarele două case,îna inte de farmacie au apar-ţinut cunoscutului avocat şa-gunist Alexandru Străvoiu,care, aflat în legătură cu TituMaiorescu, a apărat în mul-te procese gimnaziul braşo-vean şi Biserica Sf. Nicolae.Farmacia, până în 1925, eraproprietatea bătrânului far-macist Klein.

În continuare la nr.11 întâl-nim casa profesorului NicolaeSulică (N.N.State), filolog şiistoric, autor a mai multor stu-dii istorice privind Braşovulmedieval (+1949). La nr.15este casa arhitectului Ma-zuchi, socrul compozitoruluidr. Tiberiu Brediceanu.

Urmează o stradă pasaj,cam îngustă, cu sens unic,din care se poate pătrunde înstrada Băilor (fostă şi Nico-lae Cristea), care de fapt în-cepe din colţul gimnaziului.În documentele germanestrada apare sub numele„Dampfbadgasschen” pen-tru că aici era intrarea la băi-le „Flora”, dar şi intrareaprin spate la Băile EforieiŞcolare de lângă gimnaziu.

Puţin spre dreapta se des-chide o străduţă numită„Fântâna Roşie” (în docu-mentele germane „Brunnen-gasse” – strada Neagră) de-numire care nu are nici o le-gătură cu comuniştii, întru-cât toponimul i s-a dat dupăcostumaţia tăbăcarilor decordovan roşu care locuiauaici, iar denumirea germană,după apa neagră care ieşea

din tăbăcăriile de aici. Dinnecunoaştere străzii i s-aschimbat numele în str. Ni-colae Teclu, vestitul savantbraşovean.

Actele oficiale ale Braşo-vului consemnează în aceas-tă zonă la 1535 pe Stănilă şiCristina Mustaţă, după 1581pe Aldea Duşe, Velican,Vlad Fust, Manzar, Stanca,Aldea, după 1595 Radul şiTanislau Gască, Todor Mă-nişor, după 1643 DumitruLăptaru, Savu al Marcii, Mi-hai Grămăticul, Dumitru Pu-tinarul, Todor Cărbunarul,după 1687 pe Vasile Zugra-vul, la 1772 pe Petru Boghicişi Stoica Inaşu, Dumitru Ţa-rălungă ş.a.

Sextil Puşcariu mărturi-sea că pe vremea copilărieisale la colţul străzii era unargăsitor, ce aşternea coajacu miros greu, cu care argă-sea pieile.

Tot pe această stradă(„Fântâna Roşie”) era BaiaFlora, căreia îi spuneau „aŢânţăreanului”, sau „baia lui

Dumitru Vasilache”, cu unbazin rece, în care se scăldaucopiii care nu puteau mergela Băile Eforiei, din apropie-re sau în Blumăna.

O particularitate pe care oremarcăm în arhitectura ca-selor monument de pe aceas-tă stradă (ca de altfel din totŞcheiul) este tocmai ar-hitectura brâncove-nească, aceasta fiindo consecinţă a rela-ţiilor marelui voie-vod cu românii dinŞchei.

Înainte de a fidomn, la 1764vine la Braşov catrimis al voievodu-lui Gheorghe Ducapentru a lămuri pe bo-ierii munteni refugiaţiaici (mai ales Cantacuzi-nii), să revină în ţară. Dupălupta de la Zărneşti (1690),unde cade pretendentul săula tron, Aga Constantin Bă-lăceanu, relaţiile cu Şcheiulsunt tot mai dese. După ceprimise deja în 1679 (când

nu era încă domn)diploma de nobilardelean, cu dreptde stabilire la Bra-şov, la l695 pri-meşte şi pe cea deprinţ ereditar alSfântului Imperiu,cu dreptul de apurta şi titlul de„Illus trisime” ofe-rit de Leopold I.Numeroasele hri-soave din Şchei,confirmă multi-plele înlesniri fă-cute de Brânco-veanu negustorilordin Şchei. La Bra-şov, Brâncoveanu

îşi comandă argintăria sa(meşterilor saşi May), dar şipostavurile şi obiectele cas-nice. Tot de aici aduce lacurte familia Corbeştilor(David, Teodor şi Ioan) fo-losiţi

atât în cancelaria sa, cât şi înrelaţiile sale cu ruşii, polo-nezii şi ungurii. Prin inter-mediul lui David Corbeacumpără case pe actuala stra-dă Brâncoveanu, fiind scuti-te de impozite datorită cali-tăţii sale de prinţ ereditar.

Tradiţia îi atribuie douăproprietăţi: casa de la nr.10,construită în stil brâncove-nesc, pe trei nivele, în formăde T, pe o fundaţie de piatră,cu zidărie portantă alternatăcu cărămidă şi cu un subsolacoperit cu bolţi cilindrice decărămidă. Parterul în asize,are arcul în plin centru al in-trării, subliniat de profile ne-oclasice cu emblemă decora-tivă la cheie. Nivelele supe-rioare sunt acoperite cu plan-şee din lemn tencuite. Aco-perişul corpului principal esteîn două ape cu dublă pantă şi

cu pinion teşit şi cu lucare.Streaşina este profilată numaila faţada principală.

Cea de-a doua proprietate,casa de la nr. 12, construitătot în stil brâncovenesc, maipăstrează inscripţia anului1793. Sunt mărturii, conformcărora aceasta aparţinea unuinegustor grec, cel mai posi-bil lui Manolache Lambrino,soţul domniţei Bălaşa (fiicavoievodului) stabilită la Bra-şov pe perioada domniei luiBrâncoveanu.

Clădirea are două nivelepe un plan dreptunghiular.Accesul în clădire se face pefaţada laterală spre curte,printr-un pridvor cu stâlpineoclasici. În interior, tava-nele sunt ornate cu ştiuca-turi. Ancadramentele ne-oclasice ale ferestrelor chiarşi spre curte sunt lucrate înpiatră. Cornişa de deasupraparterului are o mică coper-tină, iar deasupra acoperişulîn două ape are pinioane cuvârf teşit. Acoperişul a păs-trat forma originală cu şar-

pantă din lemn acarisat cuînvelitoare din ţiglă

solzi. În curte se păs-trează un pavilionde vară, o evidentăinfluenţă brânco-venească de stiloriental. Mer-gând în continua-re pe str. Brânco-veanu, înainte de

a ajunge la str.Nisipului de Sus, la

nr. 16 a fost casa fa-miliei Toma Ioan Bren-

ciu, în locul căreia s-a ri-dicat o altă casă după tiparemoderne. Din această fami-lie este bine cunoscut TomaBrenciu, un vestit cântăreţal Bisericii Sf. Nicolae dinŞchei, pe care Sextil Puşca-riu îl prezintă în termeni de-osebit de elogioşi: „Pe cânderam în liceu – spune Puş-cariu – a venit Toma Bren-ciu cu un glas dumnezeiescde tenor, care i-a rămas cu-rat până azi, că e bătrân. ŞiDumnezeu ştie dacă l-a me-najat, căci nu era chef laBraşov la care să nu fie che-mat şi minunatul cântăreţ”(Sextil Puşcariu, Braşovulde altădată, Editura „Dacia”,Cluj-Napoca, 1977, p. 140). În timpul Primului Război

Mondial ajunge şi el alăturide mulţi braşoveni prin Mol-dova în Rusia la Darniţa. Fii-ca lor, Maria avea să se că-sătorească cu directorul Şco-lii Comerciale „Popazu”,Radu Prişcu, colaborator larevista „Şcoala şi familia”,iar fiul lor, deci nepotul luiToma Brenciu, prof. dr.Radu Prişcu a fost unul din-tre cei mai importanţi spe-cialişti români în domeniulhidroenergeticii, rector alIns titutului de Construcţiidin Bucureşti. O bună pe-rioadă de timp Toma Bren-ciu a locuit în curtea Biseri-cii Sf. Nicolae, în clădireadin veacul al XVIII-lea,unde astăzi este amenajatMuzeul „Andrei Şaguna” şiunde, după tradiţie locuiacântăreţul bisericii, pridvo-rul fiind decorat cu modelede instrumente muzicale.

Pe partea dreaptă a străziiBrâncoveanu, în colţul caseicu nr. 18 începe strada Nisi-pului de Sus (Sandgasse, învechile registre şi documen-te germane). Pe locul ali-mentarei de azi a fost pe vre-muri popicăria „La Raţă”.

Cealaltă stradă Nisipului(de Jos) a purtat şi numeleBabeuf. Aici la nr. 9 locuiainspectorul pensionar C.F.R.D. Teodorescu şi profesorulTraian Jianu, iar la nr. 42-44familiile C. Chirculescu şivăduva avocatului Constan-tin Moga.

După 300 de metri celedouă străzi se întâlnesc şi ducspre Dealul Spirii, cu multegrădini şi vile frumoase.

Candid Muşlea, în bazacercetărilor din vechile re-gistre, menţionează pentrusecolul al XVII-lea pe Stan-ciu Cătană, Ion al Popii,Boscoi, Crăciun, Preda,Oprea Raţ, Costa Miştoc(Mitoc), Todoran Furcă,Stoican, Stoica Hiertul.

Între anii 1593-1614 locu-iau aici: Laţcul Furcă, Albo-tino, Ion Bran, Şerb Solo-mon, Văsâi Olteanul şi StanMircan. În documentele din-tre anii 1712-1713 se aflaaici un „Riegel” (închizătoa-re), care despărţea probabillocuinţele saşilor de ale ro-mânilor.

(va urma)Pr. prof. dr. Vasile Oltean

Este a treia arteră de pătrundere în Şchei, care porneşte de la fosta Poartă din Târgul Cailor

Aşteptăm sugestiile Dumneavoastră la sediul Agenţiei de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov,str. Apullum nr. 3, tel. 0268/470.505, fax: 0268/470.504sau la adresa de e_mail: contact@addjb.ro

continuare din numărul trecut