LILIANA SACARĂ IULIA DĂMIAN

GEORGE FLORIAN MACARIE ANA VOICHIŢA TEBEANU

PSIHOPEDAGOGIA ÎN SINTEZE

PENTRU EXAMENELEDE DEFINITIVARE ŞI GRADUL DIDACTIC II

- EDUCATOARE -- INSTITUTORI/ÎNVĂŢĂTORI -

- PROFESORI -

EduSoft, 2006

2

CUPRINS GENERAL

I. Problematica educaţiei şi învăţământului în societatea contemporană. Inovaţie şi reformă în şcoala românească (Liliana Sacară) 371. Educaţia şi provocările lumii contemporane: criza mondială a educaţiei, procese de tranziţie, soluţii generale şi specifice 372. Educaţia şi dezvoltarea durabilă a societăţii între exigenţele prezentului şi cele ale viitorului. Caracterul prospectiv al educaţiei 383. Educaţia permanentă. Concept, factori determinanţi, conţinuturi, metodologie, perspective. Dinamica relaţiei educaţie de bază/educaţie permanentă/autoeducaţie 394. Inovaţie şi reformă în învăţământul românesc - finalităţi, tendinţe, politici şi practici educaţionale. Managementul schimbărilor în învăţământ 415. Noile educaţii (educaţia pentru democraţie şi drepturile omului, ecologică, antreprenorială, pentru sănătate, interculturală, pentru timp liber ş.a) 456. Alternative la învăţământul pre-primar din România: Waldorf, Step by Step, Montessori 477. Generalizarea învăţământului pre-primar. Implicaţiile psihopedagogice ale generalizării învăţământului pre-primar 49

II. Problematica sistemului instituţional de învăţământ şi a procesului educativ de învăţământ (Liliana Sacară) 511. Sistemul de învăţământ – concept, funcţii, structură, tendinţe de evoluţie 512. Procesul de învăţământ – concept, funcţii, structură. Dimensiuni generale. Caracteristici generale. Specificul abordării sistemice 523. Analiza procesului de învăţământ la nivelul interacţiunii, evaluarea iniţială – predare – învăţare – evaluare 554. Condiţii şi factori de creştere a eficienţei procesului de învăţământ 575. Interdependenţa formal – nonformal – informal la nivelul sistemului şi al procesului de învăţământ 606. Normativitate în procesul de învăţământ. Sistemul principiilor didactice. Fundamente, relevanţă practică, aplicaţii 62

III. Probleme teoretice şi practice ale curriculumului. Reforma curriculumului în învăţământul românesc (Liliana Sacară) 661. Analiza conceptelor: curriculum, cultură generală, arie curriculară, ciclu curricular, conţinut al învăţământului, situaţie de învăţare, activitate 662. Relaţia obiective - conţinuturi, metode de predare – învăţare - evaluare 68

3

3. Factori determinanţi şi surse generatoare în elaborarea curriculumului 694. Tipuri de curriculum: core curriculum-curriculum la decizia şcolii; analiza raporturilor obligatoriu-opţional; formal-nonformal; naţional-local 705. Orientări şi practici noi în organizarea curriculumului: interdisciplinaritate, organizare modulară, organizare de tip integrat, curriculum diferenţiat şi personalizat 726. Documentele curriculare: planul-cadru, programe preşcolare, materialele - suport. Metodologia aplicării lor în şcoală 73

IV. Finalităţile educaţiei. Ideal, scopuri, obiective (Liliana Sacară) 761. Definirea şi analiza conceptelor: finalitate, ideal, scop, obiectiv, sarcină, profil educaţional 762. Taxonomia finalităţilor. Criterii şi sisteme de referinţă în clasificare: macro – micro; grad de generalitate; conţinut psihologic, competenţe generale şi specifice; temporalitate; măsurabilitate 783. Operaţionalizarea obiectivelor educaţionale. Concept, model, relevanţă practică, limite. Aplicaţii 80

V. Metodologia şi tehnologia instruirii. Strategii formativ – educative (Liliana Sacară) 851. Delimitări conceptuale: metodologie, tehnologie, strategie, metodă, procedeu, mijloc. Analiza interdependenţelor. Rolul integrator al strategiilor didactice

85

2. Sistemul metodelor de instruire. Clasificare şi caracteristicile principalelor grupe de metode. Specificul metodelor de instruire pentru învăţământul primar şi pre-primar 863. Strategii didactice: concept, clasificare, caracteristici. Aplicaţii 884. Descrierea metodelor de instruire. Fundamente şi posibilităţi de aplicare eficientă, activizatoare, creativă 905. Mijloace didactice şi suporturi tehnice de instruire: rol, funcţii, valenţe formative 956. Instruirea asistată de calculator - direcţie strategică în perfecţionarea metodologiei şi tehnologiei instruirii. Aplicaţii 96

VI. Proiectarea pedagogică a activităţilor de instruire şi educaţie. Moduri şi forme de organizare a activităţilor didactice (Liliana Sacară) 1001. Conceptul de proiectare pedagogică. Funcţiile proiectării pedagogice 1002. Etapele proiectării pedagogice 1013. Niveluri ale proiectării pedagogice. Finalizarea proiectării pedagogice: 1024. Moduri şi forme de organizare a activităţilor didactice: concept,

4

tipologie (frontal, pe grupe, individual etc.) 1045. Lecţia – activitate didactică de bază. Alte forme de organizare 1056. Unitate şi diversitate în proiectarea activităţilor formativ-educative. Modele de proiectare a unui sistem de lecţii, a lecţiei, a activităţilor formativ- educative, a altor activităţi şcolare şi extraşcolare 1087. Grile de evaluare. Criterii de autoevaluare 121

VII. Moduri şi forme de organizare a activităţii formativ – educative în grădiniţă (Iulia Dămian) 1221. Jocul – dominantă a vârstei preşcolare, metodă şi mijloc de formare şi dezvoltare a personalităţii copilului preşcolar 1222. Jocul – tipologie, structură, funcţionalitate, specificitate, relevanţa pentru învăţământul preşcolar 1223. Relaţia dintre joc – învăţare – creaţie şi diferitele activităţi şi forme de organizare a activităţilor în grădiniţă (activităţile comune, activităţile la alegere) 1234. Diferenţierea şi individualizarea procesului formativ în cadrul jocurilor şi activităţilor la alegere 124

VIII. Evaluarea în procesul de învăţământ şi educaţie (Liliana Sacară) 1261. Definirea şi analiza conceptului de evaluare. Măsurarea – aprecierea – decizia. Integrarea evaluării în procesul de învăţământ 1262. Funcţiile evaluării 1273. Forme / tipuri de evaluare a rezultatelor şi a progreselor şcolare 1284. Metode şi tehnici de evaluare a rezultatelor şi a progreselor şcolare 1295. Factori perturbatori şi erori în evaluarea şcolară. Modalităţi de corectare 1346. Metodologia proiectării, elaborării, aplicării şi interpretării probelor evaluative 1357. Formarea capacităţii de autoevaluare la elevi 1368. Perfecţionarea metodologiei de evaluare din perspectiva reformei învăţământului din România 136

IX. Educaţia morală (Iulia Dămian) 1381. Reperele întemeierii educaţiei morale: reperul subiectiv/reperul obiectiv 1382. Educaţia morală – instituţii sociale: determinisme şi conexiuni 1383. Limbajul moral: specificitate psihopedagogică; implicaţii în activitatea instructiv- educativă 1394. Comportamentul moral: definiţie, forme de exprimare, caracteristici 1395. Nivelurile şi stadiile dezvoltării şi educării comportamentului moral: concepţiile lui Piaget, Kohlberg şi Allport 1406. Autoeducaţia morală – parte constitutivă a educaţiei morale:

5

semnificaţii, forme, surse şi componente structural funcţionale 1417. Finalităţile, strategiile şi formele de evaluare ale educaţiei morale 141

X. Cercetarea pedagogică. Inovarea teoriei şi practicii educaţionale (Iulia Dămian) 1441. Cercetarea pedagogică. Concept, specific, roluri, funcţii, tipologie. Relaţie cercetare-teorie-practică educaţională 1442. Proiectul de cercetare. Etapele cercetării în ştiinţele educaţiei 1463. Repertoriul metodelor şi tehnicilor implicate în cercetarea specifică ştiinţelor educaţiei: analiză, relaţii, avantaje, limite 1484. Instituţii, orientări, teme şi programe de cercetare educaţională în reforma învăţământului din România 153

XI. Comunicarea didactică (Iulia Dămian) 1551. Comunicarea psihopedagogică şi psiholingvistică 1552. Tipuri de comunicare umană: caracteristici, relaţii 1553. Comunicare şi interacţiune didactică: definire, structură, cadru, mecanisme, caracteristici 1574. Relaţii de comunicare în actul didactic: tipuri, disfuncţii, blocaje 1585. Competenţa de comunicare a profesorului. Caracteristici, feedbackul oferit de comunicare în contextul situaţiilor didactice 162

XII. Predarea. Orientări contemporane în teoria şi practica predării (Iulia Dămian) 1651. Conceptul de predare. Relaţia predare – învăţare – evaluare 1652. Predarea – act de comunicare pedagogică eficientă, activitate de organizare şi conducere a situaţiilor de învăţare 1663. Strategii şi stiluri de predare 1674. Moduri (modele) de determinare a eficacităţii şi eficienţei predării. Evaluarea comportamentului didactic al profesorului, învăţătorului 1715. Specificul predării în învăţământul primar 174

XIII. Învăţarea şcolară. Orientări contemporane în teoria şi practica învăţării (George Macarie) 1751. Conceptele de învăţare şi de învăţare şcolară. Mecanisme şi procesualitate. Forme, tipuri şi niveluri de învăţare 1752. Teorii ale învăţării. Orientări principale în teoriile contemporane ale învăţării şi relevanţa lor pentru instruirea şcolară 1783. Condiţii interne ale învăţării şcolare 1824. Motivaţia învăţării şcolare. Legea optimului motivaţional 1845. Condiţii externe ale învăţării şcolare 1876. Interdependenţa dintre condiţiile interne şi externe ale învăţării. Valorificare şi optimizare 1897. Psihologic, logic şi pedagogic în procesul învăţării şi formării

6

conceptelor, a structurilor operatorii şi acţionale, a celor atitudinal-valorice 1898. Specificul învăţării la şcolarul mic şi mijlociu, la copilul preşcolar 189

XIV. Educabilitatea. Factorii devenirii fiinţei umane (George Macarie) 1911. Conceptul de educabilitate 1912. Teorii privind educabilitatea: teoria ereditaristă, teoria ambientalistă, teoria dublei determinări – esenţă, mecanisme, limite

191

3. Ereditatea – premisă naturală a dezvoltării psihoindividuale 1934. Mediul – cadrul sociouman al dezvoltării psihoindividuale 1955. Educaţia – factor determinant al dezvoltării psihoindividuale 1966. Specificul influenţelor educative şi ale mediului la şcolarul mic şi mijlociu, la copilul preşcolar 198

XV. Structura şi dinamica personalităţii (George Macarie) 1991. Conceptul de personalitate. Modele de abordare a personalităţii - modelul trăsăturilor, modelul factorial, modelul umanist ş.a; 1992. Structura personalităţii - temperament, aptitudini, caracter. Unitatea şi dinamica lor. Perspective noi în abordarea structurii personalităţii 2023. Dimensiunea creativă a personalităţii. Formare, dezvoltare, exprimare, afirmare în plan individual şi social 205

XVI. Elemente de psihologia dezvoltării preşcolarului, şcolarului şi adolescentului (George Macarie, Ana Voichiţa Tebeanu) 2081. Analiza conceptelor fundamentale: personalitate, dezvoltare, maturizare, stadialitate în dezvoltare ş.a. 2082. Stadiile dezvoltării psihosomatice. Implicaţii socioeducaţionale 2093. Metode şi tehnici de cunoaştere a particularităţilor de vârstă şi individuale ale preşcolarului, şcolarului şi adolescentului 2134. Fişa de caracterizare psihopedagogică. Valori instrumentale, valorizare, limite 216

XVII. Dimensiunile creativităţii. Cultivarea creativităţii la elevi (George Macarie, Liliana Sacară) 2201. Delimitări conceptuale in studiul creativităţii. Creativitatea ca proces şi produs. Personalitatea creatoare 2202. Natura şi structura actului creator: etape, tipuri, mecanisme, structură factorială (factori cognitivi şi noncognitivi) 2223. Metode şi tehnici de depistare a capacităţilor creative la elevi 2224. Predarea creativă – învăţarea creativă 2245. Modalităţi de stimulare a conduitei creative la elevi 227

7

XVIII. Personalitatea cadrului didactic (Iulia Dămian) 2301. Structura personalităţii cadrului didactic 2302. Statute şi roluri ale cadrului didactic: planificare, organizare, control, îndrumare, evaluare, monitorizare, consiliere, decizie 2333. Recrutarea, selecţia şi formarea cadrelor didactice 2344. Cariera didactică în România. Realitatea socio-educaţională 2355. Deontologia pedagogică 236

XIX. Psihosociologia grupurilor şcolare. Dirigintele şi dirigenţia (George Macarie, Liliana Sacară) 2371. Natura şi caracteristicile grupurilor şcolare. Valenţele formative ale grupului şcolar. Relaţii intergrupale 2372. Metode şi tehnici de studiere şi caracterizare a grupurilor şcolare 2393. Dirigintele şi dirigenţia: roluri şi strategii de intervenţie, formare, evaluare

240

XX. Relaţii şi interacţiuni educaţionale (Ana Voichiţa Tebeanu) 2431. Definirea şi analiza conceptului de relaţie educaţională 2432. Relaţii şi interacţiuni educaţionale în clasa de elevi: relaţii de intercunoaştere, relaţii de intercomunicare, relaţii socio-afective preferenţiale, relaţii de influenţare 2453. Caracteristicile demersului de „influenţă educaţională” în învăţământul primar şi pre-primar 2474. Implicarea socială şi personalitatea elevului: complianţă comportamentală în clasă şi în grupă 2485. Atracţia interpersonală în clasa de elevi şi în grădiniţă 2496. Comunicarea interpersonală 2507. Climatul educaţional în clasa de elevi şi în grădiniţă 251

XXI. Managementul clasei de elevi (George Macarie, Ana Voichiţa Tebeanu) 2531. Managementul clasei de elevi: concept, problematică, argumente 2532. Paradigme explicativ-conceptuale şi metodologice ale studiului managementului clasei 2553. Factori determinanţi ai managementului clasei 2564. Structura dimensională a managementului clasei de elevi 2575. Managementul clasei şi disciplina. Managementul clasei şi începutul anului şcolar 2616. Clasa de elevi ca grup educaţional. Sintalitatea clasei de elevi 2617. Consecinţe ale unui management al clasei defectuos 2638. Gestionarea situaţiilor de „criză educaţională” în clasa de elevi. Intervenţia în situaţiile de criză educaţională: abaterea comportamentală 2649. Documente utilizate în managementul clasei de elevi 264

8

XXII. Managementul sistemului de învăţământ şi al instituţiilor şcolare. Managementul schimbărilor în învăţământ (Liliana Sacară) 2651. Conceptul de management educaţional 2652. Principiile, funcţiile şi conţinutul managementului educaţional 2663. Nivelurile conducerii învăţământului – sistem şi instituţie 2674. Directorul de şcoală ca manager şcolar: personalitate, stiluri, eficienţă 2695. Profesorul, factor de decizie 2696. Elemente de reformă în domeniul managementului educaţional din România 270

XXIII. Consilierea psihopedagogică în şcoală. Orientarea şcolară şi profesională (Iulia Dămian) 2721. Delimitarea conceptelor: consiliere, orientare şcolară şi profesională 2722. Consilierea psihopedagogică. Bazele sociale, principii, obiective, conţinut şi metode utilizate în procesul consilierii 2723. Orientarea şcolară şi profesională: fundamente, obiective, conţinuturi, metodologie, strategii şi terapii educaţionale, cadrul instituţional (centre şi cabinete de asistenţă psihopedagogică a elevilor, cadrelor didactice şi părinţilor) 2744. Tipuri de abordări în consiliere şi orientarea şcolară şi vocaţională 2765. Parteneriat şi cooperare în domeniul consilierii şi al orientării şcolare şi profesionale 279

9

EDUCATOAREDEFINITIVAT

I. Problematica educaţiei şi învăţământului în societatea contemporană. Inovaţie şi reformă în şcoala românească – învăţământul preprimar 371. Educaţia şi provocările lumii contemporane: criza mondială a educaţiei, procese de tranziţie, soluţii generale şi specifice 372. Educaţia şi dezvoltarea durabilă a societăţii între exigenţele prezentului şi cele ale viitorului. Dinamica relaţiei educaţie de bază/educaţie permanentă/autoeducaţie

38

3. Inovaţie şi reformă în învăţământul primar românesc - finalităţi, tendinţe, politici şi practici educaţionale (implicarea părinţilor şi a comunităţii în viaţa şcolii). Managementul schimbărilor în învăţământ 414. Alternative la învăţământul pre-primar din România: Waldorf, Step by Step, Montessori 475. Generalizarea învăţământului pre-primar. Implicaţiile psihopedagogice ale generalizării învăţământului pre-primar 49

II. Educabilitatea. Factorii devenirii fiinţei umane 1911. Conceptul de educabilitate 1912. Teorii privind educabilitatea: teoria ereditaristă, teoria ambientalistă, teoria dublei determinări – esenţă (mecanisme), limite 1913. Ereditatea – premisă naturală a dezvoltării psihoindividuale a copiilor în grădiniţă 1934. Mediul – cadrul sociouman al dezvoltării psihoindividuale 1955. Educaţia – factor determinant al dezvoltării psihoindividuale 1966. Specificul influenţelor educative şi ale mediului la copilul preşcolar 198

III . Structura şi dinamica personalităţii copilului preşcolar 1991. Conceptul de personalitate: 199- Modele de abordare a personalităţii - modelul trăsăturilor, modelul factorial, modelul umanist ş.a; - Structura personalităţii - temperament, aptitudini, caracter. Unitatea şi dinamica lor. Perspective noi în abordarea structurii personalităţii2. Caracteristicile dezvoltării psiho-fizice a copilului preşcolar 2093. Dimensiunea creativă a personalităţii. Formare, dezvoltare, exprimare, afirmare în plan individual şi social a copilului în grădiniţă 2054. Metode şi tehnici de cunoaştere a personalităţii copilului preşcolar 213

IV. Problematica sistemului instituţional de învăţământ şi a procesului educativ în învăţământ pre-primar 511. Sistemul de învăţământ – concept, funcţii, structură, tendinţe de evoluţie 512. Procesul educativ din grădiniţă – concept, funcţii, structură. Dimensiuni generale (funcţională, structurală, operaţională). Caracteristici generale (interacţiunea educatoare – copii, interdependenţa informativ – formativ, reglarea – autoreglarea). Specificul abordării sistemice şi comunicaţionale în învăţământul pre-primar 52

10

3. Interdependenţa formal – nonformal – informal la nivelul procesului educativ din grădiniţă 604. Normativitate în procesul educativ din grădiniţă. Sistemul principiilor didactice. Fundamentare şi relevanţă pentru învăţământul pre-primar, practică, aplicaţii 62

V. Finalităţile educaţiei. Ideal, scopuri, obiective 761. Definirea şi analiza conceptelor: finalitate, ideal, scop, obiectiv, sarcină, profilul educaţional al copilului preşcolar 762. Taxonomia finalităţilor. Criterii şi sisteme de referinţă în clasificare: macro - micro (finalităţi de sistem - finalităţi de proces); grad de generalitate (obiective generale, specifice / intermediare; obiective - cadru, obiective de referinţă; concrete / operaţionale); conţinut psihologic (obiective cognitive, afective, psihomotorii), competenţe generale şi specifice; temporalitate; măsurabilitate ş.a. 783. Operaţionalizarea obiectivelor educaţionale. Concept, model, relevanţă practică, limite. Aplicaţii pentru principalele tipuri de activităţi 80

VI. Învăţarea în grădiniţă. Orientări contemporane în teoria şi practica învăţării în grădiniţă 1751. Conceptul de învăţare în grădiniţă. Mecanisme şi procesualitate. Forme, tipuri şi niveluri de învăţare. Teorii ale învăţării (B. F. Skinner, J. Piaget, L. S. Vagotski, J.Bruner, D. P. Ausubel, Gagné, s.a.). 1752. Condiţii interne ale învăţării în grădiniţă: procesele cognitive, afective, volitive : motivaţia – geneza, dinamica, forme, structuri motivaţional – atitudinale. Legea optimului motivaţional 1823. Condiţii externe ale învăţării în grădiniţă: statutul educatoarei, mediul grădiniţei şi al grupei, mediul socio-familial, factori ergonomici şi de igienă ai învăţării ş.a. 187

VII. Probleme teoretice şi practice ale curriculumului Reforma curriculumului în învăţământul pre-primar românesc 661. Analiza conceptelor: curriculum, arie curriculară, ciclu curricular, conţinut al învăţământului, activitate 662. Relaţia obiective - conţinuturi, metode de predare – învăţare - evaluare 683. Factori determinanţi şi surse generatoare în elaborarea curriculumului 694. Tipuri de curriculum: core curriculum (de bază, trunchi comun); analiza raporturilor obligatoriu-opţional; formal-nonformal; naţional-local 705. Orientări şi practici noi în organizarea curriculumului: interdisciplinaritate, organizare modulară, organizare de tip integrat, curriculum diferenţiat şi personalizat 726. Documentele curriculare: planul-cadru, programe preşcolare, materialele - suport (ghiduri, portofolii, culegeri, etc.). Metodologia aplicării lor în grădiniţă 73

11

VIII. Strategii formativ – educative specifice învăţământului preşcolar 851. Delimitări conceptuale: metodologie, tehnologie, strategie, metodă, procedeu, mijloc. Analiza interdependenţelor. Rolul integrator al strategiilor didactice

85

2. Sistemul metodelor de instruire. Clasificare si caracteristicile principalelor grupe de metode. Specificul metodelor de instruire pentru învăţământul pre-primar 863. Descrierea metodelor de instruire. Fundamente şi posibilităţi de aplicare eficientă, activizatoare, creativă 904. Mijloace didactice şi suporturi tehnice de instruire: rol, funcţii, valenţe formative 955. Instruirea asistată de calculator – direcţie strategică în perfecţionarea metodologiei şi tehnologiei instruirii (aplicaţii în domeniul preşcolar) 96

IX. Moduri şi forme de organizare a activităţii formativ – educative în grădiniţă 1221. Jocul – dominantă a vârstei preşcolare, metodă şi mijloc de formare şi dezvoltare a personalităţii copilului preşcolar 1222. Jocul – tipologie, structură, funcţionalitate, specificitate, relevanţa pentru învăţământul preşcolar 1223. Relaţia dintre joc – învăţare – creaţie şi diferitele activităţi şi forme de organizare a activităţilor în grădiniţă (activităţile comune, activităţile la alegere) 1234. Diferenţierea şi individualizarea procesului formativ în cadrul jocurilor şi activităţilor la alegere 124

X. Evaluarea eficientei activităţii formativ – educative în grădiniţa de copii 1261. Definirea şi analiza conceptului de evaluare. Măsurarea – aprecierea – decizia Integrarea evaluării în activităţile formativ-educative din grădiniţă 1262. Funcţiile evaluării: de informare, motivaţională, de control, diagnoză, selecţie şi certificare, prognoză, reglare-autoreglare 1273. Forme / tipuri de evaluare a rezultatelor şi a progreselor copilului preşcolar 1284. Metode şi tehnici de evaluare a rezultatelor şi a progreselor copilului preşcolar 1295. Factori perturbatori şi erori în evaluarea din grădiniţă. Modalităţi de corectare 1346. Metodologia proiectării, elaborării, aplicării şi interpretării probelor evaluative 135

XI. Proiectarea pedagogică a activităţilor formativ-educative. Moduri şi forme de organizare a activităţilor formativ - educative 1001. Conceptul de proiectare pedagogică. Funcţiile proiectării pedagogice: anticipare, orientare, organizare, dirijare, reglare-autoreglare, decizie, inovare 1002. Etapele proiectării pedagogice: definirea obiectivelor şi a sistemului de referinţă spaţio-temporal, determinarea conţinuturilor; stabilirea strategiei

12

optime de acţiune; stabilirea criteriilor şi a instrumentelor de evaluare 1013. Niveluri ale proiectării pedagogice. Finalizarea proiectării pedagogice: 1023.1. Proiecte elaborate pe: ciclu, an, semestru de învăţământ; săptămână, activitate;3.2. Proiecte elaborate pe: arii curriculare, activitate, temă, subiect4. Unitate şi diversitate în proiectarea activităţilor formativ-educative. Modele de proiectare a activităţilor formativ- educative 1085. Grile de evaluare. Criterii de autoevaluare ale activităţilor 121

XII. Specificul dimensiunilor educaţiei în preşcolaritate: educaţia moral-civică şi religioasă 1381. Reperele întemeierii educaţiei morale: reperul subiectiv (psihologic) / reperul obiectiv (reperul axiologic – normativ) 1382. Educaţia morală – instituţii sociale: determinisme şi conexiuni 1383. Limbajul moral: specificitate psihopedagogică; implicaţii în activitatea instructiv- educativă din grădiniţă 1394. Comportamentul moral: definiţie, forme de exprimare, caracteristici 1395. Autoeducaţia morala – parte constitutivă a educaţiei morale: semnificaţii, forme, surse şi componente structural funcţionale 1416. Finalităţile, strategiile şi formele de evaluare ale educaţiei moral – civice şi religioase în grădiniţă 141

13

EDUCATOAREGRADUL II

I. Problematica educaţiei şi învăţământului în societatea contemporană. Inovaţie şi reformă în şcoala româneasca – învăţământul preprimar 371. Educaţia şi provocările lumii contemporane: criza mondială a educaţiei, procese de tranziţie, soluţii generale şi specifice 372. Educaţia şi dezvoltarea durabilă a societăţii între exigenţele prezentului şi cele ale viitorului. Dinamica relaţiei educaţie de bază/educaţie permanentă/autoeducaţie 383. Inovaţie şi reformă în învăţământul românesc - finalităţi, tendinţe, politici şi practici educaţionale (implicarea părinţilor şi a comunităţii în viaţa şcolii). Managementul schimbărilor în învăţământ 414. Alternative la învăţământul pre-primar din România: Waldorf, Step by Step, Montessori 475. Generalizarea învăţământului pre-primar. Implicaţiile psihopedagogice ale generalizării învăţământului pre-primar 49

II. Educabilitatea. Factorii devenirii fiinţei umane 1911. Conceptul de educabilitate 1912. Teorii privind educabilitatea: teoria ereditaristă, teoria ambientalistă, teoria dublei determinări – esenţă, mecanisme, limite 1913. Ereditatea – premisă naturală a dezvoltării psihoindividuale a copiilor în grădiniţă 1934. Mediul – cadrul sociouman al dezvoltării psihoindividuale 1955. Educaţia – factor determinant al dezvoltării psihoindividuale 1966. Specificul influenţelor educative şi ale mediului la copilul preşcolar 198

III . Structura şi dinamica personalităţii 1991. Conceptul de personalitate 199

- Modele de abordare a personalităţii - modelul trăsăturilor, modelul factorial, modelul umanist ş.a;

- Structura personalităţii - temperament, aptitudini, caracter. Unitatea şi dinamica lor. Perspective noi în abordarea structurii personalităţii2. Caracteristicile dezvoltării psiho-fizice a copilului preşcolar 2093. Dimensiunea creativă a personalităţii. Formare, dezvoltare, exprimare, afirmare în plan individual şi social a copilului în grădiniţă 2054. Metode şi tehnici de cunoaştere a personalităţii copilului preşcolar 213

IV. Problematica sistemului instituţional de învăţământ şi a procesului educativ în învăţământul preprimar 511. Sistemul de învăţământ – concept, funcţii, structură, tendinţe de evoluţie 512. Procesul educativ din grădiniţă – concept, funcţii, structură. Dimensiuni generale (funcţională, structurală, operaţională). Caracteristici generale (interacţiunea educatoare – copii, interdependenţa informativ – formativ, reglarea – autoreglarea). Specificul abordării sistemice 52

14

3. Interdependenţa formal – nonformal – informal la nivelul procesului educativ din grădiniţă 604. Normativitate în procesul educativ din grădiniţă. Sistemul principiilor didactice. Fundamentare şi relevanţă pentru învăţământul pre-primar, practică, aplicaţii 62

V. Finalităţile educaţiei. Ideal, scopuri, obiective 761. Definirea şi analiza conceptelor: finalitate, ideal, scop, obiectiv, sarcină, profilul educaţional al copilului preşcolar 762. Taxonomia finalităţilor. Criterii şi sisteme de referinţă în clasificare: macro - micro (finalităţi de sistem - finalităţi de proces); grad de generalitate (obiective generale, specifice / intermediare; obiective - cadru, obiective de referinţă; concrete / operaţionale); conţinut psihologic (obiective cognitive, afective, psihomotorii), competenţe generale şi specifice; temporalitate; măsurabilitate ş.a. 783. Operaţionalizarea obiectivelor educaţionale. Concept, model, relevanţă practică, limite. Aplicaţii pentru principalele tipuri de activităţi 80

VI. Învăţarea în grădiniţă. Orientări contemporane în teoria şi practica învăţării în grădiniţă 1751. Conceptul de învăţare în grădiniţă. Mecanisme şi procesualitate. Forme, tipuri şi niveluri de învăţare. Teorii ale învăţării (B. F. Skinner, J. Piaget, L. S. Vagotski, J. Bruner, D. P. Ausubel, Gagne, ş.a.). 1752. Condiţii interne ale învăţării în grădiniţă: procesele cognitive, afective, volitive: motivaţia – geneză, dinamică, forme, structuri motivaţional – atitudinale. Legea optimului motivaţional 1823. Condiţii externe ale învăţării în grădiniţă: statutul educatoarei, mediul grădiniţei şi al grupei, mediul socio-familial, factori ergonomici şi de igienă ai învăţării ş.a. 1874. Interdependenţaînvăţării. Valorificare şi optimizare

189

5. Specificul învăţării la şcolarul preşcolar 189

VII. Probleme teoretice şi practice ale curriculum-ului. Reforma curriculumului în învăţământul pre-primar românesc 661. Analiza conceptelor: curriculum, arie curriculară, ciclu curricular, conţinut al învăţământului, activitate 662. Relaţia obiective - conţinuturi, metode de predare – învăţare - evaluare 683. Factori determinanţi şi surse generatoare în elaborarea curriculumului 694. Tipuri de curriculum: core curriculum (de bază, trunchi comun); analiza raporturilor obligatoriu-opţional; formal-nonformal; naţional-local 705. Orientări şi practici noi în organizarea curriculum-ului: interdisciplinaritate, organizare modulară, organizare de tip integrat, curriculum diferenţiat şi personalizat 726. Documentele curriculare: planul-cadru, programe preşcolare, materialele - suport (ghiduri, portofolii, culegeri, etc.). Metodologia aplicării lor în grădiniţă 73

15

VIII. Strategii formativ – educative specifice învăţământului preşcolar 851. Delimitări conceptuale: metodologie, tehnologie, strategie, metodă, procedeu, mijloc. Analiza interdependenţelor. Rolul integrator al strategiilor didactice 852. Sistemul metodelor de instruire. Clasificare şi caracteristicile principalelor grupe de metode. Specificul metodelor de instruire pentru învăţământul pre-primar 863. Descrierea metodelor de instruire. Fundamente şi posibilităţi de aplicare eficientă, activizatoare, creativă 904. Mijloace didactice şi suporturi tehnice de instruire: rol, funcţii, valenţe formative 956. Instruirea asistată de calculator – direcţie strategică în perfecţionarea metodologiei şi tehnologiei instruirii (aplicaţii în domeniul preşcolar) 96

IX. Moduri şi forme de organizare a activităţii formativ – educative în grădiniţă 1221. Jocul – dominantă a vârstei preşcolare, metodă şi mijloc de formare şi dezvoltare a personalităţii copilului preşcolar 1222. Jocul – tipologie, structură, funcţionalitate, specificitate, relevanţă pentru învăţământul preşcolar 1223. Relaţie dintre joc – învăţare – creaţie şi diferitele activităţi şi forme de organizare a activităţilor în grădiniţă (activităţile comune, activităţile la alegere) 1234. Diferenţierea şi individualizarea procesului formativ în cadrul jocurilor şi a activităţilor la alegere 124

X. Evaluarea eficienţei activităţii formativ – educative în grădiniţă de copii 1261. Definirea şi analiza conceptului de evaluare. Măsurarea – aprecierea – decizia. Integrarea evaluării în activităţile formativ-educative din grădiniţă 1262. Funcţiile evaluării: de informare, motivaţională, de control, diagnoză, selecţie şi certificare, prognoză, reglare-autoreglare 1273. Forme / tipuri de evaluare a rezultatelor şi a progreselor copilului preşcolar 1284. Metode şi tehnici de evaluare a rezultatelor şi a progreselor copilului preşcolar 1295. Factori perturbatori şi erori în evaluarea din grădiniţă. Modalităţi de corectare 1346. Metodologia proiectării, elaborării, aplicării şi interpretării probelor evaluative 135

XI. Proiectarea pedagogică a activităţilor formativ-educative. Moduri şi forme de organizare a activităţilor formativ – educative 1001. Conceptul de proiectare pedagogică. Funcţiile proiectării pedagogice: anticipare, orientare, organizare, dirijare, reglare-autoreglare, decizie, inovare 1002. Etapele proiectării pedagogice: definirea obiectivelor şi a sistemului de

16

referinţă spaţio-temporal, determinarea conţinuturilor; stabilirea strategiei optime de acţiune; stabilirea criteriilor şi a instrumentelor de evaluare 1013. Niveluri ale proiectării pedagogice. Finalizarea proiectării pedagogice: 1023.1. Proiecte elaborate pe: ciclu, an, semestru de învăţământ; săptămână, activitate;3.2. Proiecte elaborate pe: arii curriculare, discipline şcolare, activitate, temă, subiect4. Unitate şi diversitate în proiectarea activităţilor formativ-educative. Modele de proiectare a activităţilor formativ- educative 1085. Grile de evaluare. Criterii de autoevaluare ale activităţilor 121

XII. Specificul dimensiunilor educaţiei in preşcolaritate: educaţia moral-civică şi religioasă 138 1. Reperele întemeierii educaţiei morale: reperul subiectiv (psihologic) / reperul obiectiv (reperul axiologic – normativ) 1382. Educaţia morală – instituţii sociale: determinisme şi conexiuni 1383. Limbajul moral: specificitate psihopedagogică; implicaţii în activitatea instructiv - educativă din grădiniţă 1394. Comportamentul moral: definiţie, forme de exprimare, caracteristici 1395. Autoeducaţia morală – parte constitutivă a educaţiei morale: semnificaţii, forme, surse şi componente structural funcţionale 1416. Finalităţile, strategiile şi formele de evaluare ale educaţiei moral - civice şi religioase în grădiniţă 141

XIII. Relaţii şi interacţiuni educaţionale în grădiniţă 2431. Definirea şi analiza conceptului de relaţie educaţională 2432. Relaţii şi interacţiuni educaţionale în grădiniţă: relaţii de intercunoaştere, relaţii de intercomunicare, relaţii socio-afective preferenţiale, relaţii de influenţare 2453. Caracteristicile demersului de „influenţă educaţională” în învăţământul pre-primar 2474. Implicarea socială şi personalitatea copilului: complianţă comportamentală în grupă 2485. Atracţia interpersonală în grădiniţă 2496. Comunicarea interpersonală 2507. Climatul educaţional în grădiniţă 251

XIV. Personalitatea educatoarei 2301. Structura personalităţii cadrului didactic: personalitatea de bază, câmpul psihopedagogic, reprezentările psihopedagogice, credinţele-convingerile psihopedagogice, personalitatea cristalizată, stilul educaţional 2302. Statute şi roluri ale cadrului didactic - educatoarei: planificare, organizare, control, îndrumare, evaluare, monitorizare, consiliere, decizie 2333. Recrutarea, selecţia şi formarea cadrelor didactice - educatoare 2344. Cariera didactică în România – educatoarea şi realitatea socio-educaţională

235

5. Deontologia pedagogică 236

17

ÎNVĂŢĂTORI/INSTITUTORIDEFINITIVAT

I. Problematica educaţiei şi învăţământului în societatea contemporană. Inovaţie şi reformă în şcoala românească

37

1. Educaţia şi provocările lumii contemporane: criza mondială a educaţiei, procese de tranziţie, soluţii generale şi specifice

37

2. Educaţia şi dezvoltarea durabilă a societăţii între exigenţele prezentului şi cele ale viitorului. Dinamica relaţiei educaţie de bază/educaţie permanentă/autoeducaţie

38

3. Inovaţie şi reformă în învăţământul românesc - finalităţi, tendinţe, politici şi practici educaţionale (implicarea părinţilor şi a comunităţii în viaţa şcolii). Managementul schimbărilor în învăţământ

41

4. Alternative la învăţământul pre-primar din România: Waldorf, Step by Step 47

II. Educabilitatea. Factorii devenirii fiinţei umane 1911. Conceptul de educabilitate 1912.Teorii privind educabilitatea: teoria ereditaristă, teoria ambientalistă, teoria dublei determinări – esenţă, mecanisme, limite 1913. Ereditatea - premisă naturală a dezvoltării psihoindividuale 1934. Mediul - cadrul sociouman al dezvoltării psihoindividuale 1955. Educaţia - factor determinant al dezvoltării psihoindividuale 1966. Specificul influenţelor educative şi ale mediului la şcolarul mic şi mijlociu 198

III. Structura şi dinamica personalităţii 1991. Conceptul de personalitate 199- Modele de abordare a personalităţii - modelul trăsăturilor, modelul factorial, modelul umanist ş.a; - Structura personalităţii - temperament, aptitudini, caracter. Unitatea şi dinamica lor. Perspective noi în abordarea structurii personalităţii2. Caracteristicile dezvoltării psiho-fizice a şcolarului mic şi mijlociu 2093. Dimensiunea creativă a personalităţii. Formare, dezvoltare, exprimare, afirmare în plan individual şi social 2054. Metode şi tehnici de cunoaştere a personalităţii şcolarului mic şi mijlociu 213

IV. Problematica sistemului instituţional de învăţământ şi a procesului de învăţământ 511. Sistemul de învăţământ - concept, funcţii, structură, tendinţe de evoluţie 512. Procesul de învăţământ - concept, funcţii, structură. Dimensiuni generale (funcţională, structurală, operaţională). Caracteristici generale (interacţiunea învăţător - elev, interdependenţa informativ - formativ, reglarea - autoreglarea). Specificul abordării sistemice şi comunicaţionale în învăţământul primar 523. Analiza procesului de învăţământ la nivelul interacţiunii, evaluarea iniţială – predare – învăţare – evaluare 554. Interdependenţa formal – nonformal - informal la nivelul sistemului şi al

18

procesului de învăţământ 606. Normativitate în procesul de învăţământ. Sistemul principiilor didactice. Fundamente, relevanţă pentru învăţământul primar, practică, aplicaţii 62

V. Finalităţile educaţiei. Ideal, scopuri, obiective 761. Definirea şi analiza conceptelor: finalitate, ideal, scop, obiectiv, sarcină, profilul educaţional al elevului 762. Taxonomia finalităţilor. Criterii şi sisteme de referinţă în clasificare: macro - micro (finalităţi de sistem - finalităţi de proces); grad de generalitate (obiective generale, specifice / intermediare; obiective - cadru, obiective de referinţă; concrete / operaţionale); conţinut psihologic (obiective cognitive, afective, psihomotorii), competenţe generale şi specifice; temporalitate; măsurabilitate ş.a. 783. Operaţionalizarea obiectivelor educaţionale. Concept, model, relevanţă practică, limite. Aplicaţii 80

VI. Învăţarea şcolară. Orientări contemporane în teoria şi practica învăţării 1751. Conceptele de învăţare şcolară. Mecanisme şi procesualitate. Forme, tipuri şi niveluri de învăţare. Teorii ale învăţării (B. F. Skinner, J. Piaget, L. S. Vagotski, J. Bruner, D. P. Ausubel,Gagné ş.a.) 1752. Condiţii interne ale învăţării şcolare: procesele cognitive, afective, volitive: motivaţia – geneză, dinamică, forme, structuri motivaţional – atitudinale. Legea optimului motivaţional 1823. Condiţii externe ale învăţării şcolare: statutul profesorului, mediul şcolii şi al clasei de elevi, mediul socio-familial, factori ergonomici şi de igienă ai învăţării ş.a. 1874.Interdependenţa dintre condiţiile interne şi externe ale învăţării. Valorificare şi optimizareexterne ale învăţării. Valorificare şi optimizare

189

5. Specificul învăţării la şcolarul mic şi mijlociu 189

VII. Probleme teoretice şi practice ale curriculumului. Reforma curriculumului în învăţământul primar românesc 661. Analiza conceptelor: curriculum, arie curriculară, ciclu curricular, conţinut al învăţământului, situaţie de învăţare 662. Relaţia obiective - conţinuturi, metode de predare – învăţare - evaluare 683. Factori determinanţi şi surse generatoare în elaborarea curriculumului 694. Tipuri de curriculum: core curriculum (de bază, trunchi comun) - curriculum la dispoziţia şcolii; analiza raporturilor obligatoriu-opţional; formal-nonformal; naţional-local 705. Orientări şi practici noi în organizarea curriculumului: interdisciplinaritate, organizare modulară, organizare de tip integrat, curriculum diferenţiat şi personalizat 726. Documentele curriculare: planul-cadru, programe preşcolare, materialele - suport (ghiduri, portofolii, culegeri, etc.). Metodologia aplicării lor în şcoală 73

19

VIII. Predarea. Orientări contemporane în teoria şi practica predării 1651. Conceptul de predare. Relaţia predare – învăţare - evaluare 1652. Predarea - act de comunicare pedagogică eficientă 1663. Strategii şi stiluri de predare 1674. Specificul predării în învăţământul primar 1745. Modele de determinare a eficacităţii şi eficienţei predării şi comportamentului didactic al învăţătorului 171

IX. Metodologia şi tehnologia instruirii 851. Delimitări conceptuale: metodologie, tehnologie, strategie, metodă, procedeu, mijloc. Analiza interdependenţelor. Rolul integrator al strategiilor didactice 852. Sistemul metodelor de instruire. Clasificare şi caracteristicile principalelor grupe de metode. Specificul metodelor de instruire pentru învăţământul primar 863. Descrierea metodelor de instruire. Fundamente şi posibilităţi de aplicare eficientă, activizatoare, creativă 904. Mijloace didactice şi suporturi tehnice de instruire: rol, funcţii, valenţe formative 955. Instruirea asistată de calculator – direcţie strategică în perfecţionarea metodologiei şi tehnologiei instruirii 96

X. Evaluarea în procesul de învăţământ şi educaţie 1261. Definirea şi analiza conceptului de evaluare. Măsurarea – aprecierea – decizia. Integrarea evaluării în procesul de învăţământ 1262. Funcţiile evaluării: de informare, motivaţională, de control, diagnoză, selecţie şi certificare, prognoză, reglare-autoreglare 1273. Forme / tipuri de evaluare a rezultatelor şi a progreselor şcolare: iniţială, continuă/formativă, finală/sumativă 1284. Metode şi tehnici de evaluare a rezultatelor şi a progreselor şcolare (verificări orale, lucrări scrise, lucrări practice, teste de evaluare, proiecte, portofolii, chestionare, observaţiile ş.a.) 1295. Factori perturbatori şi erori în evaluarea şcolară. Modalităţi de corectare 1346. Metodologia proiectării, elaborării, aplicării şi interpretării probelor evaluative 1357. Formarea capacităţii de autoevaluare la elevi 1368. Perfecţionarea metodologiei de evaluare din perspectiva reformei învăţământului din România 136

XI. Proiectarea pedagogică a activităţilor de instruire şi educaţie. Moduri şi forme de organizare a activităţilor didactice 1001. Conceptul de proiectare pedagogică. Funcţiile proiectării pedagogice: anticipare, orientare, organizare, dirijare, reglare-autoreglare, decizie, inovare 1002. Etapele proiectării pedagogice: definirea obiectivelor şi a sistemului de referinţă spaţio-temporal, determinarea conţinuturilor; stabilirea strategiei

20

optime de acţiune; stabilirea criteriilor şi a instrumentelor de evaluare 1013. Niveluri ale proiectării pedagogice. Finalizarea proiectării pedagogice: 1023.1. Proiecte elaborate pe: ciclu, an, semestru de învăţământ; săptămână, oră; 3.2. Proiecte elaborate pe: arii curriculare, disciplină şcolară, temă, subiect 4. Unitate şi diversitate în proiectarea activităţilor de instruire şi educaţie. Modele de proiectare a lecţiei, a altor activităţi şcolare şi extraşcolare 1085. Grile de evaluare. Criterii de autoevaluare 1216. Moduri şi forme de organizare a activităţilor didactice: concept, tipologie (frontal, pe grupe, individual etc.). Lecţia – activitate didactică de bază. Alte forme de organizare

104,105

7. Aplicaţii : proiectarea unui sistem de lecţii, de alte activităţi şcolare şi extraşcolare 108

XII. Consilierea. Managementul clasei de elevi 2721. Delimitarea conceptelor: managementul organizaţiei şcolare, managementul clasei, microgrup şcolar, consiliere, orientare şcolară şi profesională

253,272

2. Clasa de elevi ca grup educaţional. Sintalitatea clasei de elevi 2613. Consilierea psihopedagogică. Orientarea şcolară şi profesională: fundamente, obiective, conţinuturi, metodologie, cadrul instituţional (centre şi cabinete de asistenţă psihopedagogică a elevilor, cadrelor didactice şi părinţilor)

272,274

4. Documente utilizate în managementul clasei de elevi: planul activităţii educative (pe ciclu, an, semestru), fişa de caracterizare psiho-socio-pedagogică a clasei de elevi; fişa de caracterizare psihopedagogică a elevului 2645. Parteneriat şi cooperare în domeniul consilierii şi al orientării şcolare şi profesionale 279

21

ÎNVĂŢĂTORI/INSTITUTORIGRADUL II

I. Problematica educaţiei şi învăţământului în societatea contemporană. Inovaţie şi reformă în şcoala românească 371. Educaţia şi provocările lumii contemporane: criza mondială a educaţiei, procese de tranziţie, soluţii generale şi specifice 372. Educaţia şi dezvoltarea durabilă a societăţii între exigenţele prezentului şi cele ale viitorului. Dinamica relaţiei educaţie de bază/educaţie permanentă/autoeducaţie 383. Inovaţie şi reformă în învăţământul românesc – finalităţi, tendinţe, politici şi practici educaţionale (implicarea părinţilor şi a comunităţii în viaţa şcolii). Managementul schimbărilor în învăţământ 414. Alternative la învăţământul pre-primar din România: Waldorf, Step by Step 47

II. Educabilitatea. Factorii devenirii fiinţei umane 1911. Conceptul de educabilitate 1912. Teorii privind educabilitatea: teoria ereditaristă, teoria ambientalistă, teoria dublei determinări – esenţă, mecanisme, limite 1913. Ereditatea - premisă naturală a dezvoltării psihoindividuale 1934. Mediul - cadrul sociouman al dezvoltării psihoindividuale 1955. Educaţia - factor determinant al dezvoltării psihoindividuale 1966. Specificul influenţelor educative şi ale mediului la şcolarul mic şi mijlociu 198

III. Structura şi dinamica personalităţii 1991. Conceptul de personalitate 199- Modele de abordare a personalităţii – modelul trăsăturilor, modelul factorial, modelul umanist ş.a; - Structura personalităţii – temperament, aptitudini, caracter. Unitatea şi dinamica lor. Perspective noi în abordarea structurii personalităţii2. Caracteristicile dezvoltării psiho-fizice a şcolarului mic şi mijlociu 2093. Dimensiunea creativă a personalităţii. Formare, dezvoltare, exprimare, afirmare în plan individual şi social 2054. Metode şi tehnici de cunoaştere a personalităţii şcolarului mic şi mijlociu 213

IV. Problematica sistemului instituţional de învăţământ şi a procesului de învăţământ 511. Sistemul de învăţământ - concept, funcţii, structură, tendinţe de evoluţie 512. Procesul de învăţământ - concept, funcţii, structură. Dimensiuni generale (funcţională, structurală, operaţională). Caracteristici generale (interacţiunea învăţător - elev, interdependenţa informativ - formativ, reglarea - autoreglarea). Specificul abordării sistemice şi comunicaţionale în învăţământul primar 523. Analiza procesului de învăţământ la nivelul interacţiunii, evaluarea iniţială – predare – învăţare – evaluare 55

22

4. Interdependenţa formal – nonformal - informal la nivelul sistemului şi al procesului de învăţământ 605. Normativitate în procesul de învăţământ. Sistemul principiilor didactice. Fundamente, relevanţă pentru învăţământul primar, practică, aplicaţii 62

V. Finalităţile educaţiei. Ideal, scopuri, obiective 761. Definirea şi analiza conceptelor: finalitate, ideal, scop, obiectiv, sarcină, profilul educaţional al elevului 762. Taxonomia finalităţilor. Criterii şi sisteme de referinţă în clasificare: macro – micro (finalităţi de sistem – finalităţi de proces); grad de generalitate (obiective generale, specifice / intermediare; obiective – cadru, obiective de referinţă; concrete / operaţionale); conţinut psihologic (obiective cognitive, afective, psihomotorii), competenţe generale şi specifice; temporalitate; măsurabilitate ş.a. 783. Operaţionalizarea obiectivelor educaţionale. Concept, model, relevanţă practică, limite. Aplicaţii 80

VI. Învăţarea şcolară. Orientări contemporane în teoria şi practica învăţării 1751. Conceptele de învăţare şcolară. Mecanisme şi procesualitate. Forme, tipuri şi niveluri de învăţare. Teorii ale învăţării (B. F. Skinner, J. Piaget, L. S. Vagotski, J. Bruner, D. P. Ausubel,Gagné ş.a.) 1752. Condiţii interne ale învăţării şcolare: procesele cognitive, afective, volitive: motivaţia - geneză, dinamică, forme, structuri motivaţional - atitudinale. Legea optimului motivaţional 1823. Condiţii externe ale învăţării şcolare: statutul profesorului, mediul şcolii şi al clasei de elevi, mediul socio-familial, factori ergonomici şi de igienă ai învăţării ş.a. 1874. Interdependenţa dintre condiţiile interne şi externe ale învăţării. Valorificare şi optimizare 1895. Specificul învăţării la şcolarul mic şi mijlociu 189

VII. Probleme teoretice şi practice ale curriculumului. Reforma curriculumului în învăţământul românesc

66

1. Analiza conceptelor: curriculum, arie curriculară, ciclu curricular, conţinut al învăţământului, situaţie de învăţare 662. Relaţia obiective – conţinuturi, metode de predare – învăţare – evaluare 683. Factori determinanţi şi surse generatoare în elaborarea curriculumului 694. Tipuri de curriculum: core curriculum (de bază, trunchi comun) – curriculum la dispoziţia şcolii; analiza raporturilor obligatoriu-opţional; formal-nonformal; naţional-local 705. Orientări şi practici noi în organizarea curriculumului: interdisciplinaritate, organizare modulară, organizare de tip integrat, curriculum diferenţiat şi personalizat 726. Documentele curriculare: planul-cadru, programe preşcolare, materialele – suport (ghiduri, portofolii, culegeri, manualul profesorului etc.). Metodologia aplicării lor în şcoală 73

23

VIII. Predarea. Orientări contemporane în teoria şi practica predării 1651. Conceptul de predare. Relaţia predare – învăţare - evaluare 1652. Predarea - act de comunicare pedagogică eficientă 1663. Strategii şi stiluri de predare 1674. Specificul predării în învăţământul primar 1745. Modele de determinare a eficacităţii şi eficienţei predării şi comportamentului didactic al învăţătorului 171

IX. Metodologia şi tehnologia instruirii 851. Delimitări conceptuale: metodologie, tehnologie, strategie, metodă, procedeu, mijloc. Analiza interdependenţelor. Rolul integrator al strategiilor didactice 852. Sistemul metodelor de instruire. Clasificare şi caracteristicile principalelor grupe de metode. Specificul metodelor de instruire pentru învăţământul primar 863. Descrierea metodelor de instruire. Fundamente şi posibilităţi de aplicare eficientă, activizatoare, creativă 904. Mijloace didactice şi suporturi tehnice de instruire: rol, funcţii, valenţe formative 955. Instruirea asistată de calculator – direcţie strategică în perfecţionarea metodologiei şi tehnologiei instruirii

96

X. Relaţii şi interacţiuni educaţionale 2431. Definirea şi analiza conceptului de relaţie educaţională 2432. Relaţii şi interacţiuni educaţionale în clasa de elevi: relaţii de intercunoaştere, relaţii de intercomunicare, relaţii socio-afective preferenţiale, relaţii de influenţare 2453. Caracteristicile demersului de „influenţă educaţională” în învăţământul primar 2474. Implicarea socială şi personalitatea elevului: complianţă comportamentală în clasă 2485. Atracţia interpersonală în clasa de elevi 2496. Comunicarea interpersonală 2507. Climatul educaţional în clasa de elevi 251

XI. Evaluarea în procesul de învăţământ şi educaţie 1261. Definirea şi analiza conceptului de evaluare. Măsurarea – aprecierea – decizia. Integrarea evaluării în procesul de învăţământ 1262. Funcţiile evaluării: de informare, motivaţională, de control, diagnoză, selecţie şi certificare, prognoză, reglare-autoreglare 1273. Forme / tipuri de evaluare a rezultatelor şi a progreselor şcolare: iniţială, continuă/formativă, finală/sumativă 1284. Metode şi tehnici de evaluare a rezultatelor şi a progreselor şcolare (verificări orale, lucrări scrise, lucrări practice, teste de evaluare, proiecte, portofolii, chestionare, observaţiile ş.a.) 1295. Factori perturbatori şi erori în evaluarea şcolară. Modalităţi de corectare 1346. Metodologia proiectării, elaborării, aplicării şi interpretării probelor evaluative 135

24

7. Formarea capacităţii de autoevaluare la elevii din învăţământul primar 1368. Perfecţionarea metodologiei de evaluare din perspectiva reformei învăţământului primar în România 136

XII. Proiectarea pedagogică a activităţilor de instruire şi educaţie. Moduri şi forme de organizare a activităţilor didactice 1001. Conceptul de proiectare pedagogică. Funcţiile proiectării pedagogice: anticipare, orientare, organizare, dirijare, reglare-autoreglare, decizie, inovare 1002. Etapele proiectării pedagogice: definirea obiectivelor şi a sistemului de referinţă spaţio-temporal, determinarea conţinuturilor; stabilirea strategiei optime de acţiune; stabilirea criteriilor şi a instrumentelor de evaluare 1013. Niveluri ale proiectării pedagogice. Finalizarea proiectării pedagogice: 1023.1. Proiecte elaborate pe: ciclu, an, semestru de învăţământ; săptămână, oră; 3.2. Proiecte elaborate pe: arii curriculare, disciplină şcolară, temă, subiect 4. Unitate şi diversitate în proiectarea activităţilor de instruire şi educaţie. Modele de proiectare a lecţiei, a altor activităţi şcolare şi extraşcolare 1085. Grile de evaluare. Criterii de autoevaluare 1216. Moduri şi forme de organizare a activităţilor didactice: concept, tipologie (frontal, pe grupe, individual etc.). Lecţia – activitate didactică de bază. Alte forme de organizare

104,105

7. Aplicaţii pentru învăţământul primar : proiectarea unui sistem de lecţii, de alte activităţi şcolare şi extraşcolare 108

XIII. Personalitatea învăţătorului 2301. Structura personalităţii învăţătorului: personalitatea de bază, câmpul psihopedagogic, reprezentările psihopedagogice, credinţele-convingerile psihopedagogice, personalitatea cristalizată, stilul educaţional 2302. Statute şi roluri ale cadrului didactic: planificare, organizare, control, îndrumare, evaluare, monitorizare, consiliere, decizie 2333. Recrutarea, selecţia şi formarea cadrelor didactice 2344. Cariera didactică în România. Realitatea socio-educaţională 2355. Deontologia pedagogică 236

XIV. Educaţia morală 1381. Reperele întemeierii educaţiei morale: reperul subiectiv (psihologic) / reperul obiectiv (reperul axiologic – normativ) 1382. Educaţia morală – instituţii sociale: determinisme şi conexiuni specifice învăţământului primar 1383. Limbajul moral: specificitate psihopedagogică; implicaţii în activitatea instructiv- educativă 1394. Comportamentul moral: definiţie, forme de exprimare, caracteristici 1395. Nivelurile şi stadiile dezvoltării şi educării comportamentului moral: concepţiile lui Piaget, Kohlberg şi Allport 1406. Autoeducaţia morală – parte constitutivă a educaţiei morale: semnificaţii, forme, surse şi componente structural funcţionale 1417. Finalităţile, strategiile şi formele de evaluare ale educaţiei morale 141

25

XV. Consilierea psihopedagogică în ciclul primar 2721. Delimitarea conceptelor: consiliere, orientare şcolară şi profesională 2722. Clasa de elevi ca grup educaţional. Sintalitatea clasei de elevi 2613. Consilierea psihopedagogică. Orientarea şcolară şi profesională: fundamente, obiective, conţinuturi, metodologie, cadrul instituţional (centre şi cabinete de asistenţă psihopedagogică a elevilor, cadrelor didactice şi părinţilor)

272,274,276

4. Documente utilizate în managementul clasei de elevi: planul activităţii educative (pe ciclu, an, semestru), fişa de caracterizare psiho-socio-pedagogică a clasei de elevi; fişa de caracterizare psihopedagogică a elevului 2645. Parteneriat şi cooperare în domeniul consilierii 279

XVI. Managementul şi gestiunea clasei de elevi 2531. Managementul clasei de elevi – argumente organizaţionale, argumente epistemice, argumente istorice, argumente sociologice, argumente psihologice, argumente manageriale 2532. Paradigme explicativ-conceptuale ale studiului managementului clasei; paradigme metodologice ale studiului managementului clasei de elevi 2553. Factori determinanţi ai managementului clasei: recrutarea, selecţia şi formarea cadrelor didactice 2564. Structura dimensională a managementului clasei de elevi: dimensiunea ergonomică, psihologică, socială, normativă, operaţională, inovatoare 2575. Managementul clasei şi disciplina. Managementul clasei şi începutul anului şcolar 2616. Consecinţe ale unui management al clasei defectuos: lipsa de motivare, oboseala, deprecierea climatului educaţional, atitudinea elevilor de ignorare şi indiferenţă, agresivitatea-violenţa 2637. Gestionarea situaţiilor de „criză educaţională” în clasa de elevi. Intervenţia în situaţiile de criză educaţională: abaterea comportamentală 264

26

PROFESORIDEFINITIVAT

I. Problematica educaţiei şi învăţământului în societatea contemporană. Inovaţie şi reformă în şcoala românească 371. Educaţia şi provocările lumii contemporane: criza mondială a educaţiei, procese de tranziţie, soluţii generale şi specifice 372. Educaţia şi dezvoltarea durabilă a societăţii între exigenţele prezentului şi cele ale viitorului. Perspectiva educaţiei permanente 383. Inovaţie şi reformă în învăţământul românesc – orientări, tendinţe, politici şi practici educaţionale. Managementul schimbărilor în învăţământ 41

II. Educabilitatea. Factorii devenirii fiinţei umane 1911. Conceptul de educabilitate 1912. Teorii privind educabilitatea: teoria ereditaristă, teoria ambientalistă, teoria dublei determinări – esenţă, mecanisme, limite 1913. Ereditatea - premisă naturală a dezvoltării psihoindividuale 1934. Mediul - cadrul sociouman al dezvoltării psihoindividuale 1955. Educaţia - factor determinant al dezvoltării psihoindividuale 196

III. Structura şi dinamica personalităţii 1991. Conceptul de personalitate. Modele de abordare a personalităţii – modelul trăsăturilor, modelul factorial, modelul umanist ş.a; 1992. Structura personalităţii – temperament, aptitudini, caracter. Unitatea şi dinamica lor. Perspective noi în abordarea structurii personalităţii 2023. Dimensiunea creativă a personalităţii. Formare, dezvoltare, exprimare, afirmare în plan individual şi social 205

IV. Problematica sistemului instituţional şi a procesului de învăţământ 511. Sistemul de învăţământ - concept, funcţii, structură, tendinţe de evoluţie 512. Procesul de învăţământ - concept, funcţii, structură. Dimensiuni generale (funcţională, structurală, operaţională). Caracteristici generale (interacţiunea învăţător - elev, interdependenţa informativ - formativ, reglarea - autoreglarea). Specificul abordării sistemice 523. Analiza procesului de învăţământ la nivelul interacţiunii, evaluarea iniţială – predare – învăţare – evaluare 554. Interdependenţa formal – nonformal - informal la nivelul sistemului şi al procesului de învăţământ 606. Normativitate în procesul de învăţământ. Sistemul principiilor didactice. Fundamente, relevanţă practică, aplicaţii 62

V. Finalităţile educaţiei. Ideal, scopuri, obiective 761. Definirea şi analiza conceptelor: finalitate, ideal, scop, obiectiv, sarcină 762. Taxonomia finalităţilor. Criterii şi sisteme de referinţă în clasificare: macro – micro (finalităţi de sistem – finalităţi de proces); grad de generalitate

27

(obiective generale, specifice / intermediare; obiective – cadru, obiective de referinţă; concrete / operaţionale); conţinut psihologic (obiective cognitive, afective, psihomotorii), competenţe generale şi specifice; temporalitate; măsurabilitate ş.a. 783. Operaţionalizarea obiectivelor educaţionale. Concept, model, relevanţă practică, limite. Aplicaţii 80

VI. Învăţarea şcolară. Orientări contemporane în teoria şi practica învăţării

175

1. Conceptele de învăţare şi de învăţare şcolară. Mecanisme şi procesualitate. Forme, tipuri şi niveluri de învăţare. Teorii ale învăţării (B. F. Skinner, J. Piaget, L. S. Vagotski, P. I. Galperin, J. Bruner, D. P. Ausubel, ş.a.) 1752. Condiţii interne ale învăţării şcolare: procesele cognitive, afective, volitive: motivaţia - geneză, dinamică, forme, structuri motivaţional - atitudinale. Legea optimului motivaţional 1823. Condiţii externe ale învăţării şcolare: statutul profesorului, mediul şcolii şi al clasei de elevi, mediul socio-familial, factori ergonomici şi de igienă ai învăţării ş.a. 187

VII. Probleme teoretice şi practice ale curriculumului. Reforma curriculumului în învăţământul românesc 661. Analiza conceptelor: curriculum, arie curriculară, cultură generală, conţinut al învăţământului, situaţie de învăţare 662. Relaţia obiective – conţinuturi, metode de predare – învăţare – evaluare 683. Factori determinanţi şi surse generatoare în elaborarea curriculumului 694. Tipuri de curriculum: core curriculum (de bază, trunchi comun) – curriculum la dispoziţia şcolii; analiza raporturilor obligatoriu-opţional; formal-nonformal; naţional-local 705. Orientări şi practici noi în organizarea curriculumului: interdisciplinaritate, organizare modulară, organizare de tip integrat, curriculum diferenţiat şi personalizat 726. Documentele curriculare: planul-cadru, programe preşcolare, materialele – suport (ghiduri, portofolii, culegeri, etc.). Metodologia aplicării lor în şcoală 73

VIII. Predarea. Orientări contemporane în teoria şi practica predării 1651. Conceptul de predare. Relaţia predare – învăţare - evaluare 1652. Predarea - act de comunicare pedagogică eficientă 1663. Strategii şi stiluri de predare 1674. Modele de determinare a eficacităţii şi eficienţei predării şi comportamentului didactic al profesorului 171

IX. Metodologia şi tehnologia instruirii 851. Delimitări conceptuale: metodologie, tehnologie, strategie, metodă, procedeu, mijloc. Analiza interdependenţelor. Rolul integrator al strategiilor didactice 852. Sistemul metodelor de instruire. Clasificare şi caracteristicile principalelor grupe de metode 863. Descrierea metodelor de instruire. Fundamente şi posibilităţi de aplicare

28

eficientă, activizatoare, creativă 904. Mijloace didactice şi suporturi tehnice de instruire: rol, funcţii, valenţe formative 955. Instruirea asistată de calculator – direcţie strategică în perfecţionarea metodologiei şi tehnologiei instruirii 96

X. Evaluarea în procesul de învăţământ şi educaţie 1261. Definirea şi analiza conceptului de evaluare. Măsurarea – aprecierea – decizia. Integrarea evaluării în procesul de învăţământ 1262. Funcţiile evaluării: de informare, motivaţională, de control, diagnoză, selecţie şi certificare, prognoză, reglare-autoreglare 1273. Forme/tipuri de evaluare a rezultatelor şi a progreselor şcolare: iniţială, continuă/formativă, finală/sumativă 1284. Metode şi tehnici de evaluare a rezultatelor şi a progreselor şcolare (verificări orale, lucrări scrise, lucrări practice, teste de evaluare, proiecte, portofolii, chestionare, observaţiile ş.a.) 1295. Factori perturbatori şi erori în evaluarea şcolară. Modalităţi de corectare 1346. Metodologia proiectării, elaborării, aplicării şi interpretării probelor evaluative 1357. Formarea capacităţii de autoevaluare la elevi 1368. Perfecţionarea metodologiei de evaluare din perspectiva reformei învăţământului în România 136

XI. Proiectarea pedagogică a activităţilor de instruire şi educaţie. Moduri şi forme de organizare a activităţilor didactice 1001. Conceptul de proiectare pedagogică. Funcţiile proiectării pedagogice: anticipare, orientare, organizare, dirijare, reglare-autoreglare, decizie, inovare 1002. Etapele proiectării pedagogice: definirea obiectivelor şi a sistemului de referinţă spaţio-temporal, determinarea conţinuturilor; stabilirea strategiei optime de acţiune; stabilirea criteriilor şi a instrumentelor de evaluare 1013. Niveluri ale proiectării pedagogice. Finalizarea proiectării pedagogice: 1023.1. Proiecte elaborate pe: ciclu, an, semestru de învăţământ; săptămână, oră; 3.2. Proiecte elaborate pe: arii curriculare, disciplină şcolară, temă, subiect 4. Unitate şi diversitate în proiectarea activităţilor de instruire şi educaţie. Modele de proiectare a lecţiei, a altor activităţi şcolare şi extraşcolare 1085. Grile de evaluare. Criterii de autoevaluare 1216. Moduri şi forme de organizare a activităţilor didactice: concept, tipologie (frontal, pe grupe, individual etc.). Lecţia – activitate didactică de bază. Alte forme de organizare

104,105

7. Aplicaţii : proiectarea unui sistem de lecţii, de alte activităţi şcolare şi extraşcolare 108

XII. Consilierea. Orientarea şcolară şi profesională. Dirigenţia. Managementul clasei de elevi

272,237, 253

1. Delimitarea conceptelor: managementul organizaţiei şcolare, managementul clasei, microgrup şcolar, consiliere, orientare şcolară şi profesională

253,272

2. Clasa de elevi ca grup educaţional. Sintalitatea clasei de elevi. Rolul 261,

29

profesorului-diriginte 2403. Consilierea psihopedagogică. Orientarea şcolară şi profesională: fundamente, obiective, conţinuturi, metodologie, cadrul instituţional (centre şi cabinete de asistenţă psihopedagogică a elevilor, cadrelor didactice şi părinţilor)

272,274,276

4. Documente utilizate în managementul clasei de elevi: planul activităţii educative (pe ciclu, an, semestru), fişa de caracterizare psiho-socio-pedagogică a clasei de elevi; fişa de caracterizare psihopedagogică a elevului 2645. Parteneriat şi cooperare în domeniul consilierii şi al orientării şcolare şi profesionale 279

PROFESORIGRADUL II

I. Educaţia şi problematica lumii contemporane. Şcoala românească în pragul mileniului III 371. Educaţie şi societate. Dimensiunea educativă a dezvoltării socio-economice şi culturale 372. Caracterul prospectiv al educaţiei 383. Educaţia permanentă. Concept, factori determinanţi, conţinuturi, metodologie, perspective. Relaţia educaţie/autoeducaţie 394. Noile educaţii (educaţia pentru democraţie şi drepturile omului, ecologică, antreprenorială, pentru sănătate, interculturală, pentru timp liber ş.a) 455. Inovare şi reformă în învăţământul românesc. Politici şi programe educaţionale 41

II. Elemente de psihologia dezvoltării copilului şi adolescentului 2081. Analiza conceptelor fundamentale: personalitate, dezvoltare, maturizare, stadialitate în dezvoltare ş.a. 2082. Stadiile dezvoltării psihosomatice: intervalul de vârstă, caracterizare generală, analiza schimbărilor în plan fizic, cognitiv, afectiv, motivaţional, volitiv, psihomotric, comunicare, al trăsăturilor de personalitate. Implicaţii socioeducaţionale 2093. Metode şi tehnici de cunoaştere a particularităţilor de vârstă şi individuale ale copilului şi adolescentului (observaţia, anamneza, studiul produselor activităţii, testele, chestionarul, experimentul psihopedagogic, studiul de caz ş.a.). 2134. Fişa de caracterizare psihopedagogică. Valori instrumentale, valorizare, limite 216

III. Procesul de învăţământ – sistem şi funcţionalitate 521. Procesul de învăţământ – concept, structură, funcţii, dimensiuni, caracteristici 522. Procesul de învăţământ ca interacţiune între predare, învăţare şi evaluare 553. Condiţii şi factori de creştere a eficienţei procesului de învăţământ (coerenţa, calitatea şi articularea componentelor, gradul de organizare a activităţii, calitatea vieţii şcolare, personalitatea profesorului, stilurile educaţionale ş.a.) 57

30

IV. Finalităţile educaţiei. Ideal, scopuri, obiective 761. Definirea şi analiza conceptelor: finalitate, ideal, scop, obiectiv, sarcină 762. Taxonomia finalităţilor. Criterii şi sisteme de referinţă în clasificare: macro - micro (finalităţi de sistem - finalităţi de proces); grad de generalitate (obiective generale, specifice / intermediare; obiective - cadru, obiective de referinţă; concrete / operaţionale); conţinut psihologic (obiective cognitive, afective, psihomotorii), competenţe generale şi specifice; temporalitate; măsurabilitate ş.a. 783. Operaţionalizarea obiectivelor educaţionale. Concept, model, relevanţă practică, limite. Aplicaţii 80

V. Probleme teoretice şi practice ale curriculumului. Reforma curriculumului în învăţământul românesc 661. Analiza conceptelor: curriculum, arie curriculară, cultură generală, conţinut al învăţământului, situaţie de învăţare 662. Relaţia obiective - conţinuturi, metode de predare – învăţare - evaluare 683. Factori determinanţi şi surse generatoare în elaborarea curriculumului 694. Tipuri de curriculum: core curriculum (de bază, trunchi comun) - curriculum la dispoziţia şcolii; obligatoriu-opţional; formal-nonformal; naţional-local 705. Orientări şi practici noi în organizarea curriculumului: interdisciplinaritate, organizare modulară, organizare de tip integrat, curriculum diferenţiat şi personalizat 726. Documentele curriculare: planul-cadru, programe preşcolare, materialele - suport (ghiduri, portofolii, culegeri, etc.). Metodologia aplicării lor în şcoală 73

VI. Învăţarea şcolară. Orientări contemporane în teoria şi practica învăţării şcolare 1751. Conceptele de învăţare şi învăţare şcolară. Mecanisme şi procesualitate. Forme, tipuri şi niveluri de învăţare. 1752. Orientări principale în teoriile contemporane ale învăţării şi relevanţa lor pentru instruirea şcolară 1783. Condiţii interne şi externe ale învăţării şcolare eficiente. Motivaţia învăţării şcolare – condiţie internă integrativă: geneză, dinamică, forme, structuri, legea optimului motivaţional; strategii de formare, dezvoltare

182,184

4. Psihologic, logic şi pedagogic în procesul învăţării şi formării conceptelor, a structurilor operatorii şi acţionale, a celor atitudinal-valorice 189

VII. Predarea. Orientări contemporane în teoria şi practica predării 1651. Conceptul de predare. Relaţiile între predare, învăţare şi evaluare 1652. Predarea – act de comunicare şi conducere a situaţiilor de învăţare 1663. Strategii şi stiluri de predare 1674. Moduri de determinare a eficacităţii şi eficienţei predării. Evaluarea comportamentului didactic al profesorului 171

VIII. Metodologia şi tehnologia instruirii 851. Delimitări conceptuale: metodologie, tehnologie, metodă, procedeu. Analiza interdependenţelor 85

31

2. Sistemul metodelor de instruire: clasificare, caracteristicile principalelor grupe de metode 863. Descrierea metodelor didactice. Fundamente şi posibilitate de aplicare eficientă, activizatoare, creativă 904. Strategii didactice: concept, clasificare, caracteristici. Aplicaţii la disciplina predată 885. Mijloace didactice şi suporturi tehnice de instruire: rol, funcţii, valenţe formative, limite 956. Instruirea asistată de calculator - direcţie complementară strategică în valorizarea şi potenţarea metodologiei instruirii şi învăţării 96

IX. Comunicarea didactică 1551. Comunicarea psihopedagogică şi psiholingvistică 1552. Tipuri de comunicare umană: caracteristici, relaţii 1553. Comunicare şi interacţiune didactică: definire, structură, cadru, mecanisme, caracteristici 1574. Relaţii de comunicare în actul didactic: tipuri, disfuncţii, blocaje 1585. Competenţa de comunicare a profesorului. Caracteristici, feedbackul oferit de comunicare în contextul situaţiilor didactice 162

X. Evaluarea în procesul de învăţământ şi educaţie 1261. Conceptul de evaluare. Măsurarea – aprecierea – decizia. Integrarea evaluării în procesul de învăţământ 1262. Funcţiile evaluării 1273. Forme/tipuri de evaluare a rezultatelor şi a progreselor şcolare 1284. Metode şi tehnici de evaluare a rezultatelor şcolare. Modalităţi de perfecţionare (testul docimologic, portofoliul, proiectul ş.a.) 1295. Metodologia proiectării, elaborării, aplicării şi interpretării probelor de evaluare 1356. Factori perturbatori şi erori în evaluarea didactică – modalităţi de corectare 1347. Formarea capacităţii de autoevaluare la elevi 1368. Perfecţionarea sistemului de evaluare şi examinare în perspectiva reformei învăţământului românesc 136

XI. Proiectarea pedagogică a activităţilor de instruire şi educaţie. Moduri şi forme de organizare a activităţilor didactice 1001. Conceptul de proiectare pedagogică. Funcţiile proiectării pedagogice: anticipare, orientare, organizare, dirijare, reglare-autoreglare, decizie, inovare 1002. Etapele proiectării pedagogice: definirea obiectivelor şi a sistemului de referinţă spaţio-temporal, determinarea conţinuturilor; stabilirea strategiei optime de acţiune; stabilirea criteriilor şi a instrumentelor de evaluare 1013. Niveluri ale proiectării pedagogice. Finalizarea proiectării pedagogice: 1023.1. Proiecte elaborate pe: ciclu, an, semestru de învăţământ; săptămână, oră; 3.2. Proiecte elaborate pe: arii curriculare, disciplină şcolară, temă, subiect 4. Unitate şi diversitate în proiectarea activităţilor de instruire şi educaţie. Modele de proiectare a lecţiei, a altor activităţi şcolare şi extraşcolare 1085. Grile de evaluare. Criterii de autoevaluare 1216. Moduri şi forme de organizare a activităţilor didactice: concept, tipologie

32

(frontal, pe grupe, individual etc.). Lecţia – activitate didactică de bază. Alte forme de organizare

104,105

7. Aplicaţii : proiectarea unui sistem de lecţii, de alte activităţi şcolare şi extraşcolare 108

XII. Psihosociologia grupurilor şcolare. Dirigintele şi dirigenţia. Managementul clasei de elevi

237,253

1. Natura şi caracteristicile grupurilor şcolare. Clasa de elevi ca grup socio-educativ. Valenţele formative ale clasei de elevi şi grupului şcolar. Relaţii intergrupale

237,261

2. Metode şi tehnici de studiere şi caracterizare a grupurilor şcolare 2393. Managementul clasei de elevi: concept, problematică socială, psihologică, normativă, operaţională şi inovatoare 2534. Dirigintele şi dirigenţia: roluri şi strategii de intervenţie, formare, evaluare 240

XIII. Orientarea şcolară şi profesională. Consilierea psihopedagogică în şcoală 2721. Bazele sociale şi psihopedagogice ale consilierii şi orientării în şcoală. Tipuri de abordări în consiliere şi orientare 2722. Principii, obiective, conţinut şi metode utilizate în procesul consilierii 274, 2763. Consilierea, orientarea şi dezvoltarea carierei – strategii şi terapii educaţionale 276

XIV. Dimensiunile creativităţii. Cultivarea creativităţii la elevi 2201. Delimitări conceptuale in studiul creativităţii. Creativitatea ca proces şi produs. Personalitatea creatoare

220

2. Natura şi structura actului creator: etape, tipuri, mecanisme, structură factorială (factori cognitivi şi noncognitivi) 2223. Metode şi tehnici de depistare a capacităţilor creative la elevi 2224. Predarea creativă - învăţarea creativă 2245. Modalităţi de stimulare a conduitei creative la elevi 227

XV. Managementul sistemului de învăţământ şi al instituţiilor şcolare. Managementul schimbărilor în învăţământ 2651. Conceptul de management educaţional 2652. Principiile, funcţiile şi conţinutul managementului educaţional 2663. Nivelurile conducerii învăţământului – sistem şi instituţie 2674. Directorul de şcoală ca manager şcolar: personalitate, stiluri, eficienţă 2695. Profesorul, factor de decizie 2696. Elemente de reformă în domeniul managementului educaţional din România 270

XVI. Cercetarea pedagogică. Inovarea teoriei şi practicii educaţionale 1441. Cercetarea pedagogică. Concept, specific, roluri, funcţii, tipologie. Relaţie cercetare-teorie-practică educaţională 1442. Proiectul de cercetare. Etapele cercetării în ştiinţele educaţiei 1463. Repertoriul metodelor şi tehnicilor implicate în cercetarea specifică ştiinţelor educaţiei: analiză, relaţii, avantaje, limite 1484. Instituţii, orientări, teme şi programe de cercetare educaţională în reforma învăţământului din România 153

33

34