psihol cuplului

7/28/2019 psihol cuplului

1/20

STUDIU DE CAZ

ANAMNEZA CUPLULUI I.A SI I.A.(VARSTA 31 ANI SOTUL, 28 ANI-SOTIA, DURATA CASATORIEI -8 ANI)

I n anamneza persoanei sau a fiecaru i membru al cuplul ui conjugal se vor discuta aspecte

privind:

antecedente psihiatrice;- sotul sustine ca exista antecedente psihiatrice in familie dar nu specifica ce

persoana a suferit de astfel de probleme;

- sotia sustine ca nu exista antecedente psihiatrice in familia sa. evenimente psihotraumatizante;

- sotul sustine ca exista evenimente traumatizante in familia sa nespecificandoriginea si semnificatia acestor evenimente;

- sotia sustine inexistenta unor evenimente traumatizante. autoadministrare excesiva de tranchilizante, sedative;

- nu exista un astfel de comportament la niciunul dintre parteneri; consum de alcool, droguri, alte substante; alte dependente;

- ambii parteneri sustin consumul de alcool in familia extinsa; stabilitatea emotionala,

- ambii parteneri sustin ca reusesc sa-si controleze foarte greu emotiile, atatpozitive cat si negative, devenid foarte agitati si instabili atunci cand au parte

de astfel de evenimente;

capacitatea de autocontrol;- sotul sustine ca are o slaba capacitate de control;- sotia sustine ca reuseste, intr-o anumita masura, sa aiba autocontrol;

capacitate de exprimare a emotiilor si sentimentelor;- daca mai devreme ambii parteneri exprimau o slaba stabilitate emotionala,

acum acestia sustin ca stiu sa-si exprime emotiile si sentimentele,ceea ce denota

o contradictie in modul de gandire si de exprimare a celor doi parteneri;

rezistenta la stres;- sotul sustine ca are o capacitate mare de rezistenta la stres cu toate ca, mai

devreme, sustinea o slaba capacitate de autocontrol;


2/20

- sotia sustine ca are o rezistenta scazuta la stres; experienta personala privind separarea/pierderea; capacitatea de a depasi esecuri si

neimpliniri;

- sotul sustine ca nu exista experienta personala privind separarea/pierderea siare o capacitate mare de a depasi astfel de evenimente;

- sotia sustine existenta unei astfel de experiente(decesul bunicului din parteatatalui) si o capacitate redusa de a depasi astfel de situatii;

gandirea pozitiva/ negativa- ambii parteneri sustin ca au o gandire pozitiva;

idealuri in viata; conceptie despre viata;- ambii parteneri sustin ca au idealuri in viata, fara a exemplifica vreun ideal

concret, iar conceptia lor despre viata este,, ca a celorlalti oameni;

autocaracterizare;- sotullenes,sociabil;- sotiafrumoasa,sensibila,neputincioasa,irascibila,gospodina,grijulie,iubitoare;

caracterizarea partenerului;- sotul(despre sotie),,nu ma intereseaza nimic;- sotia(despre sot) lenes,dezinteresat fata de familie, bun, saritor fata de

ceilalti;

atentie si disponibilitate la nevoile celorlalti;- sotul,,nu ma intereseaza nimic fata de nimeni;- sotia - ,,imi place sa-i ajut pe altii;

empatie,rabdare,compasiune- sotul,,nu ma intereseaza nimic;- sotia - ,,imi place sa fiu alaturi de cineva cand are probleme;

2.- I stori a mari tala si relatia de cuplu. Se vor anal iza aspecte pri vind:

relatia de cuplu dinainte de casatorie; ambii parteneri sustin ca au avut o relatie frumoasa inainte de casatorie; modul de construire a rolurilor maritale; sotul este foarte indiferent si sustine ca sotia a stabilit rolurile maritale

dar, ,,pentru ea ;

sotia sustine ca au participat amandoi la stabilirea rolurilor maritale ;


3/20

stabilitatea afectiva a cuplului; ambii parteneri sustin existenta stabilitatii afective in cadrul familiei; nivelul si calitatea comunicarii in cadrul cuplului; sotul sustine ca exista o comunicare ,,maxima; sotia sustine ca exista o comunicare ,,moderata; impartirea rolurilor maritale; ambii parteneri s-au exprimat procentual: 95% sotia, iar restul de 5%,

sotul;

proiecte de viitor; ambii parteneri sustin existenta multor proiecte de viitor dar nu le si

identifica;

domenii de tensiune/conflict; sotul sustine aparitia conflictelor datorita copiilor; sotia sustine aparitia conflictelor datorita neajunsurilor si a familie extinse

din partea sotului;

modalitati de rezolvare a problemelor/conflictelor; sotul sustine ca pentru a rezolva aceste conflicte foloseste evitarea,

ignorarea;

sotia sustine ca pentru a rezolva aceste conflicte foloseste discutiile incontradictoriu, iar sotul devine indiferent si o ignora;

modalitati de impartasire a problemelor; ambii soti se folosesc de discutii pentru a-si impartasi diversele probleme; asteptari ale sotilor unul fata de celalalt; sotul sustine ca el nu prea are asteptari din partea sotiei insa, sotia sa, are

foarte multe asteptari din partea lui;

sotia sustine ca are foarte multe asteptari din partea sotului cum ar fi:implicarea in problemele familiale, gasirea unui loc de munca si

asigurarea stabilitatii financiare;

mod de impartasire a iubirii, tandretei; ambii soti sustin ca isi impartasesc dragostea atat prin cuvinte cat si prin

atingeri;

concordanta parerilor si convingerilor; ambii soti sustin ca sunt in concordanta cu privire asupra parerilor si

convingerilor;


4/20

- relatia cu proprii i pari nti(relatia cu mama; relatia cu tatal; propria copilarie: cum a

perceput experientele pozitive si negative; cum apreciaza abilitatile parentale ale propriilor

parinti/persoane de ingrijire; ce ar face in aceleasi situatii in calitate de parinte: ce ar schimba

in raport cu propriii copii si cum ar face acest lucru, ce considera ca a fost gresit in

comportamentul parintilor);

- relatiile cu ceilalti (relatia cu familia extinsa; relatia cu prietenii; relatia cu comunitatea;

frecventa si calitatea contactelor cu acestia; eventuale conflicte; disponibilitatea familiei,

prietenilor, vecinilor ca retea de sprijin; atitudinea acestora fata de adoptie; relatia cu alti

copii: proprii, din familie, din comunitate);

- stilul de viata al familiei (sistemul de valori, convingeri si norme; atitudinea fata de

viata; programul zilnic, saptamanal, lunar, anual al familiei; modul de petrecere a

vacantelor; gestionarea timpului liber; sarbatorirea evenimentelor importante; reguli in

familie, atitudinea fata de educatia copiilor);

- sotul nu relateaza foarte mul te lucruri cu pri vire la relati i le sale din copilari e.

Sustine doar ca a avut relatii urate cu tata si mama sa si foarte o.k cu f ratii sai.

- sotia relateaza o teama fata de tata in copilari e si mai mul ta dragoste fata de mama,

iar acum, aceste sentimente s-au inversat.De asemenea are foarte mul te experiente

negative dar refuza sa le descrie si sustine ca parintii sai nu au avut abilitati

parentale,privandu-i de afectivitate si trasandu-le responsabil itati fami li ale copii lor .

- capacitati parentale(reprezentarea ca familie; modul in care isi percep rolul de parinti;

experienta ingrijirii copiilor sau lucrului cu copiii; capacitatea de a-si imparti rolurile si

responsabilitatile cresterii copilului; gestionarea sentimentelor si emotiilor in relatie cu

copiii; gestionarea situatiilor dificile; disponibilitatea la schimbare; capacitatea de a

intelege schimbarile care se impun in stilul de viata al familiei odata cu divorul;

acceptarea individualitatii copilului; intelegerea etapelor de dezvoltare a copiilor si a

modului in care dezvoltarea este influentata de experientele timpurii ale copilului;

protejarea copilului impotriva oricaror forme de abuz; flexibilitatea in ceea ce priveste

asteptarile, atitudini si comportamente conform varstei, nevoilor si particularitatilor

copiilor; stabilirea limitelor, regulilor de disciplina; sistemul de pedeapsa-recompensa;

intelegerea motivelor separarii copilului de unul dintre parinti.

- sotul afi seaza aceeasi i ndi ferenta si ignoranta fata de familie si nu considera aavea capacitati parentale;

- sotia acorada o atentie foarte mare responsabili tatilor f amil iale, gri j ii fata de copi isi capacitati lor sale parentale;


5/20

CHESTIONAR DE INTERAPRECIERE A NEVOILOR SI

ATITUDINILOR SEXUAL-AFECTIVE

(adaptare de I. Mitrofan, 1984, dupa Inventar de atitudini fata de sexualitate- Eysenck)

Varsta- sotul31 ani

sotia28 ani

Sexmasculin

feminin

Durata casatoriei8 ani

Acest chestionar e anonim pentru a incuraja raspunsurile sincere. Cititi fiecare

intrebare cu atentie, apoi incercuiti raspunsul da sau nu (pe foaia de raspuns), in

conformitate cu ceea ce vi se potriveste dv. si partenerului dv. Daca nu va puteti decide,

incercuiti raspunsul ?. Nu exista raspunsuri gresite sau corecte. Nu va ganditi prea mult

la fiecare intrebare; incercati sa dati un raspuns imediat, care sa reprezinte sentimentele si

parerile dv. asupra fiecarei chestiuni.

1. Consider ca sexul opus te respecta mai mult daca nu esti prea familiar cu el.

Partenerul meu considera ca sexul opus te respecta mai mult daca nu esti prea familiar cu

el.

2. Trebuie sa am conditii perfecte pentru a ma excita sexual.

Partenerul meu trebuie sa aiba conditii perfecte pentru a se excita sexual.

3. Sunt satisfacut de viata mea sexual- afectiva.

Partenerul meu este satisfacut de viata sa sexual- afectiva.

4. Sunt mai degraba neatragator pentru sexul opus.

Partenerul meu se considera mai degraba neatragator pentru sexul opus.

5. Ma deranjeaza sa vad oamenii imbratisandu-se si sarutandu-se in public.

Partenerul meu este deranjat sa vada oameni imbratisandu-se si sarutandu-se in public.

6. Emotiile sexuale imi sunt uneori neplacute.

Partenerului meu ii sunt uneori neplacute emotiile sexuale.

7. Ceva lipseste in viata mea sexuala.

Partenerului meu ii lipseste ceva in viata sa sexuala.8. Am fost deziluzionat in dragoste.


6/20

Partenerul meu a fost deziluzionat in dragoste.

9. M-am simtit (ma simt) vinovat de unele experiente sexuale.

Partenerul meu s-a simtit (se simte) vinovat de unele experiente sexuale.

10. Am emotii sexuale puternice, dar cand am ocazia nu par sa pot sa ma exprim pe mine

insumi.

Partenerul meu pare sa aiba emotii sexuale puternice, dar cand are ocazia nu poate sa

se exprime pe sine insusi.

11. Influenta parintilor m-a inhibit sexual.

Partenerul meu a fost inhibat sexual de influenta parintilor.

12. Copiii ar trebui sa fie invatati despre sexualitate.

Partenerul meu considera ca ar trebui sa fie invatati copiii despre sexualitate.

13. E mai bine sa nu ai relatii sexuale inainte de a te casatori.

Partenerul meu considera ca e mai bine sa nu ai relatii sexuale inainte de a te casatori.

14. Cateodata emotiile sexuale ma domina.

Partenerul meu este dominat cateodata de emotiile sexuale.

15. Cand devin excitat sexual nu pot sa ma gandesc la altceva decat la satisfactie.

Partenerul meu cand devine excitat sexual nu poate sa se gandeasca la altceva decat

la satisfactie.

16. Nu-mi place sa fiu sarutat prea des.

Partenerului meu nu-i place sa fie sarutat prea des.

17. N-am invatat chestiuni de viata decat foarte tarziu.

Partenerul meu n-a invatat chestiuni de viata decat foarte tarziu.

18. Imi place jocul eroticsi in afara actului sexual.

Partenerului meu ii place jocul erotic si in afara actului sexual.

19. Cateodata devin nervos, speriat, cand ma gandesc la sexualitate.

Partenerul meu devine nervos, speriat, cand se gandeste la sexualitate.

20. Ma simt prost sa vorbesc despre sexualitate.

Partenerul meu se simte prost sa vorbeasca despre sexualitate.

21. Tinerii ar trebui sa invete despre sexualitate prin propria lor experienta.

Partenerul meu considera ca tinerii ar trebui sa invete despre sexualitate prin propria lor

experienta.

22. Cred ca uneori femeia ar trebui sa aiba initiativa sexuala.

Partenerul meu este de parere ca uneori femeia ar trebui sa aiba initiativa sexuala.23. Glumele sexuale ma dezgusta.


7/20

Partenerul meu este dezgustat de glumele sexuale.

24. O persoana ar trebui sa invete despre dragoste si sexualitate treptat, experimentand-

o.

Partenerul meu este de aceeasi parere in aceasta privinta.

25. Consider ca barbatilor li se ingaduie mai multa libertate in sexualitate decat

femeilor si aceasta este un lucru normal.


26. Femeilor ar trebui sa li se ingaduie aceeasi libertate a experientelor sexuale ca si

barbatilor.


27. Dragostea imi ofera cea mai mare satisfactie in casnicie.

Partenerul meu considera ca dragostea ii ofera cea mai mare satisfactie in casnicie.

28. Fidelitatea sexuala fata de partener toata viata e la fel de proasta ca celibatul.


29. In actul sexual suna mai curand reticent si pudic (prefer lumina stinsa, patura de

protectie, pastrarea partiala a imbracamintei.)

Partenerul meu este mai curand reticent si pudic in timpul actului sexual (prefera lumina

stinsa, patura de protectie sau pastrarea partiala a imbracamintei.)

30. Consider ca partenerul meu sexual imi satisface complet nevoile fizice si psihice.

Cred ca partenerul meu considera ca ii satisfac complet nevoile fizice si psihice.

31. Imi place o parte cat de lunga de joc erotic (preludiu) inaintea actului sexual.

Partenerul meu prefera o parte cat de lunga de joc erotic (preludiu) inaintea actului

sexual.

32. Imi vine usor sa-I spun partenerului meu sexual ca imi place si ce nu-mi place la el

(ea) cand facem dragoste.

Partenerului meu sexual ii vine usor sa-mi spuna ce-i place si ce nu-i place la mine cand

facem dragoste.

33. As vrea ca partenerul meu sexual sa fie mai expert si mai experimentat.

Partenerul meu ar dori ca eu sa fiu mai expert si mai experimentat.

33. Pentru mine caracteristicile psihologice ale partenerului sexual sunt mai importante

decat cele fizice.

Pentru partenerul meu caracteristicile mele psihologice sunt mai importante decat cele

fizice.35. Ma simt mai putin competent sexual decat prietenii mei.


8/20

Partenerul meu se simte mai putin competent sexual decat prietenii lui (ei).

36. De obicei, ma simt agresiv cu partenerul meu.

Partenerul meu este, de obicei, agresiv cu mine.

37. Potrivirea sexuala fizica este cea mai importanta parte a casatoriei.


38. Atractia fizica e foarte importanta pentru mine.

Atractia fizica e foarte importanta pentru partenerul meu.

39. Intr-o uniune sexuala tandretea e calitatea cea mai importanta.


40. Prefer ca partenerul meu sa hotarasca regulile jocului erotico-sexual.

Partenerul meu prefera ca eu sa hotarasc regulile jocului erotico-sexual.

41. Nevoia controlarii nasterilor ma deranjeaza cand fac dragoste, pentru ca face ca

totul sa fie planificat si cu sange rece.


42. Nu pot sa discut chestiuni sexuale cu sotul (sotia).

Sotul (sotia) nu poate sa discute chestinui sexuale cu mine.

43. Nu m-ar tulbura prea mult daca partenerul meu ar avea relatii sexuale cu altcineva,

atata timp cat s-ar intoarce la mine.

Partenerul meu nu s-ar tulbura prea mult daca as avea relatii sexuale cu altcineva, atata

timp cat m-as intoarce la el (ea).

44. De obicei, am relatii sexuale:

a) de mai multe ori pe zi;

b) in fiecare zi;

c) de 3-5 ori saptamanal;

d) de 2 ori saptamanal;

e) o data saptamanal;

f) o data pe luna;

g) niciodata.

45. Ideal, as prefera sa am relatii sexuale:

A, b, c, d, e, f, g.

Partenerul meu ar prefera sa aiba relatii sexuale:

A, b, c, d, e, f, g.

46. (B)Am suferit de impotenta:a) niciodata;


9/20

b) o data sau de doua ori;

c) de multe ori;

d) deseori;

e) intotdeauna.

(F)Partenera mea a suferit de frigiditate:

a) niciodata;

b) o data sau de doua ori;

c) de multe ori;

d) deseori;

e) intotdeauna.

47. (F)Am suferit de frigiditate:

A, b, c, d, f, g.

Partenerul meu a suferit de impotenta:

A, b, c, d, f, g.

48. (B)Am suferit de ejaculare precoce:

a) foarte des;

b) des;

c) mediu;

d) rar;

e) niciodata.

Partenera mea ajunge la orgasm in timpul actului sexual:

a) foarte des;

b) des;

c) mediu;

d) rar;

e) niciodata.

49. a) Apreciati taria obisnuita a dorintei sexuale a partenerului dv. de la 10 (foarte

puternica) la 1 (foarte slaba, inexistenta).

.

b) Apreciati taria obisnuita a dorintei dv. sexuale de la 10 (absolute coplesitoare) la 1

(foarte slaba, aproape inexistenta).

.

50. Apreciati taria influentelor care va inhiba sexual (moral-estetice, educationale etc.)de la 10 (teribil de puternice) la 1 (foarte slabe si aproape inexistente).


10/20

.

Apreciati acelasi aspect si pentru partenerul dv.

51. Considerati utila si necesara cunoasterea obiectiva a problemelor dv. sexuale in

scopul imbunatatirii vietii dv. conjugale prin sfat familial?

Ce parere credeti ca are partenerul dv. in aceasta privinta?

NIVELURI DE INTERPRETARE

I.Atitudini, conceptii, autoperceptii, reactii affective20 de itemi.

Raspuns cu semnificatie negativa:

raspunsul da la itemii: 1,4,5,8,11,13,16,17,21,23,25,44(f-g);

raspunsul nu la itemii: 12,22,24,26,28,37,39,51;

Raspuns cu semnificatie negativa (punctaj la control):

raspunsul da la itemii: 12,22,24,26,28,37,39,45(a-b,c-d),51;

COTARE

0-5 punctedeficiente nesemnificative (in corelatie si cu continutul itemilor);

6-10 punctedeficiente moderate;

11-15 punctedeficiente semnificative;

16-20 punctedeficiente grave in plan atitudinal si perceptual (auto si heteroorientate)

conceptii rigide in extremis.

INTERPRETAREA REZULTATELOR I:

- SOTUL OBTINE UN SCOR DE 7 PUNCTE CEEA CE INSEAMNA CAPREZINTA DEFICIENTE MODERATE IN RAPORT CU ANUMITE

ATITUDINI,CONCEPTII,AUTOPERCEPTII SI REACTII AFECTIVE;

- SOTIA - OBTINE UN SCOR DE 6 PUNCTE CEEA CE INSEAMNA CAPREZINTA DEFICIENTE MODERATE IN RAPORT CU ANUMITE

ATITUDINI,CONCEPTII,AUTOPERCEPTII SI REACTII AFECTIVE;

II.Nevoi si comportamente afectiv-sexuale31 itemi.

Raspuns cu semnificatie negativa:raspunsul da la itemii: 2,6,7,9,10,14,15,19,20,29,33,35,36,40(B),42,43,44(f,g),


11/20

46(c,d,e),47(c,d,f),49(FM puncte 10-8 sau 3-1),48(c,d,e),

50(puncte 10-7);

raspunsul nu la itemii: 3,18,27,30,31,32,34,38,40(F),41;

COTARE

0-10 punctedeficiente usoare;

11-20 punctedeficiente moderate;

21-31 punctedeficiente importante (grave, accentuate).

INTERPRETAREA REZULTATELOR II:

- SOTUL OBTINE UN SCOR DE 10 PUNCTE CEEA CE INSEAMNA CAPREZINTA DEFICIENTE USOARE IN RAPORT CU NEVOILE SI

COMPORTAMENTELE AFECTIV-SEXUALE;

- SOTIA OBTINE UN SCOR DE 11 PUNCTE CEEA CE SEMNIFICADEFICIENTE MODERATE IN RAPORT CU NEVOILE SI

COMPORTAMENTELE AFECTIV-SEXUALE;

III.Interapreciere: 51 itemi x 2 = 102 evaluari.

- coincidentele de raspuns1 punct,

- coincidentele partiale1 punct,

- necoincidente1 punct.

Se calculeaza procentual in raport cu 51 itemi:

- suma coincidentelor;

- suma coincidentelor partiale;

- suma necoincidentelor.

INTERPRETARE

- coincidente (75%-100%)intercunoastere buna si f. buna;

(in corelatie cu natura si semnificatia evaluarilor);

- coincidente partiale (75%-100%)intercunoastere cu fenomene de distorsiune;

- necoincidente (75%-100%)deficite grave de intercunoastere.


12/20

N.B. Analiza comparativa a procentelor releva ponderea gradelor de intercunoastere si,

implicit, de disfunctionalitate afectiv-sexuala in cuplu.

Exemplu: 27% coincidente = 42% coincidente partiale

31% necoincidente = 73%.

Interpretare: intercunoastere cu distorsiuni si deficite (predomina per global

73%).

INTERPRETAREA REZULTATELOR III:

- IN URMA CELOR 102 EVALUARI PARTENERII AU OBTINUTURMATOARELE PROCENTE:

- COINCIDENTE = 25%

- COINCIDENTE PARTIALE = 13%

- NECOINCIDENTE = 13%

INTERPRETARE COINCIDENTELE REFLECTA O

INTERCUNOASTERE BUNA SI FOARTE BUNA A CELOR DOI

PARTENERI.


13/20

LIFE DISTRESS INVENTORY (LDI)

AUTORI: Edwin J. Thomas, Marianne Yoshioka, Richard D. Ager

SCOP: evaluarea gradului de nefericire asociat cu 18 arii ale vieii

DESCRIERE: Acest inventar de 18 itemi este un instrument de auto-evaluare menit a

msura nivelul curent de nefericire n 18 arii ale vieii . Format ca un insturment de

cercetare clinic, LDI a fost repede implementat ca o evaluarea clinic rapid i

monitorizare a nefericirii soilor, pentru evaluare tratamentului de reducere a acestei

nefericiri i examinarea corelatelor vieii nefericite. Alturi de scorul total pentru

nefericirea general, pot fi obinute i subscoruri pentru cinci arii bazate pe un factor

analitic descris mai jos.

NORME: LDI a fost construit pe un eantion de soii n principal albe, educate, de clas

mijlocie ale unoralcoolici abuzivi care au refuzat s renune la alcool i s urmeze un

tratament (N=17). Eantionul a fost stabilit pentru a primi terapie familial unilateral care

s-o ajute pe soie n legtur cu problema alcoolic a abuzatorului. Analiza factorial a

artat c instrumentul msoar nefericirea relaionat cu preocuprile maritale (MC),

preocuprile profesionale (CC), activiti extramaritale (OA), sine i familie (SF),

satisfacia/optimismul vieii (SO). Scorul mediu LDI pentru nefericire general a fost de

3.72 (sd=.82). Mediile pe subscale sunt date mai jos.

SCOARAREA: Scorul nefericirii generale este suma tuturor itemilor care se poate ntinde

de la 0 la 26. Scorurile nalte indic o nefericire mai mare. Itemii factor sunt dup cum

urmeaz: MC: 1,2,3,16; OA: 10,11; CC: 8,9,13; SF: 4,5,6,7,14; SO: 17,18.

FIABILITATEA: Fiabilitatea test-retest pentru scorul total dup 6 luni pentru 42 de soii

care nu au primit tratament imediat a fost de r=.66, indincnd o stabilitatea temporal

relativ bun. Consitena intern pentru scorul total a fost nalt, cu alpha de .85. Alphapentru subscale indic o bun consisten intern: MC=.84, OA=.76, CC=.55, SF=.71,

SO=.77.

VALIDITATE: Analiza factorial a LDI a produs factorii descrii mai sus care explic

52% din varain. Solicitarea se ntindea de la .40 la .89 cu o medie de .63 (itemii de la 8

i 15 nu au fost inclui n aceast soluie). Factorii au oferit dovezi ale validitii de

coninut pentru LDI. Mediile pentru factori au indicat mai mult nefericire pentru MC

(4.9) i SO (4.2), aa cum se atepta de la acest eantion care tria cu alcoolici abuzivi cerezistau la tratament; pentru celelate arii: CC=2.4, OA=2.8, SF=2.7. LDI corelez pozitiv


14/20

cu Global Severity Index of Brief Symptom Inventory, astfel susinnd validitatea

convergent, dar nu se asociaz cu SES, educaie, religie, indicnd validitatea

discriminativ.

PRIMA APARIIE: Thoma, E.J., Zoshioka, M.R., Ager, R.D. (1993). Life Distress

Inventory: Relibility and validity. Manuscris supus publicrii. Instrument republicat cu

permisiunea lui Edwin J. Thomas.

DISPONIBILITATE: Dr. Edwin J. Thomas, University of Michigan, School of Social

Work, Ann Arbor, MI 48109-1285.

LDI

Aceast scal este destinat s v estimeze nivelul curent de nefericire din cele 18 arii ale

veiii dvs. listate mai jos. V rugm s incercuii unul dintre numerele din dreapta fiecrei

arii. Numerele din partea stng a scalei de 7 uniti indic nivele nalte ale nefericirii, in

timp ce numerele dinspre dreapta indic nivele joase ale nefericirii. Incercai s v

concentrai asupra nivelului de nefericire pe care l simii n mod obinuit n fiecare arie.

7.Cea mai mare nefericire pe care am simit-o

6. Extrem de nefericit

5. Foarte nefericit

4. Moderat de nefericit

3. ntructva nefericit

2. Foarte puin nefericit

1.Nu exist nefericire

Csnicie 7 6 5 4 3 2 1

Sex 7 6 5 4 3 2 1

Relaia cu soul 7 6 5 4 3 2 1

Relaia cu copii 7 6 5 4 3 2 1

Relaia cu celelate rude 7 6 5 4 3 2 1

Treburile casnice 7 6 5 4 3 2 1

Situaia financiar7 6 5 4 3 2 1Slujba 7 6 5 4 3 2 1


15/20

Educaia 7 6 5 4 3 2 1

Timpul liber 7 6 5 4 3 2 1

Viaa social 7 6 5 4 3 2 1

Religia 7 6 5 4 3 2 1

Planificarea timpului 7 6 5 4 3 2 1

Sntatea fizic 7 6 5 4 3 2 1

Independena personal 7 6 5 4 3 2 1

Rolul alcoolului n cas 7 6 5 4 3 2 1

Satisfacia vieii 7 6 5 4 3 2 1

Ateptrile de viitor 7 6 5 4 3 2 1

INTERPRETAREA LDI:

- SOTUL OBTINE UN SCOR DE 48 PUNCTE CU O MEDIE DE 2.67 SIABATEREA STANDARD DE 2.30 CEEA CE SEMNIFICA UN GRAD

SCAZUT DE NEFERICIRE (SCORUL MEDIU PE LDI PENTRU

NEFERICIRE GENERALA A FOST DE 3.72, CU SD=.82). LA MEDIILE PE

SUBSCALE SCORURILE AU FOST URMATOARELE:

MC(nefericirea relationata cu preocuparile maritale) = 6 puncte(media=

1.80,sd =1.09)nefericire scazuta;

OA(activitati extramaritale) = 2 puncte(media=1,sd=.00) nefericire

scazuta;

CC(preocuparile profesionale) = 13 puncte(media=4.33,sd=3.05)

nefericire moderata;

SF(sine si familie) = 21 puncte(media=4.20,sd=2.68)nefericire moderata;

SO(satisfactia/optimismul vietii) = 2 puncte(media=1,sd=.00) nefericire

scazuta.

- SOTIA OBTINE UN SCOR DE 61 PUNCTE CU O MEDIE DE 3.39 SIABATEREA STANDARD DE 1.97 CEEA CE SEMNIFICA UN GRAD

MEDIU DE NEFERICIRE (SCORUL MEDIU PE LDI PENTRU

NEFERICIRE GENERALA A FOST DE 3.72, CU SD=.82). LA MEDIILE PE

SUBSCALE SCORURILE AU FOST URMATOARELE:

MC(nefericire relationata cu preocuparile maritale) = 13

puncte(media=3.25,sd=2.5)nefericire moderata;


16/20

OA(activitati extramaritale) = 9 puncte(media=4.50,sd=3.53) nefericire

scazuta;

CC(preocupari profesionale) = 12 puncte(media=4,sd=2) nefericire

moderata;

SF(sine si familie) = 16 puncte(media=2.80,sd=1.30) nefericire

moderata;

SO(satisfactie/optimismul vietii) = 10 puncte(media=5,sd=1.4)

nefericire scazuta;


17/20

MARITAL HAPPINESS SCALE (MHS)

AUTORI: Nathan H. Azrin, Barry T. Naster i Robert Jones

SCOP: msurarea nivelului curent al fericirii maritale

DESCRIERE: Acest instrument de 10 itemi a fost iniial construit pentru a testa efectele

consilierii reciprocitii, o abordare comportamental a consilierii maritale. MHS

evalueaz fericirea marital n 9 arii diferite ale interaciunii, cu un index global item

singular a msurrii fericirii generale. Este dat ateniei coninutul fiecrui item separat.

Acest instrument pare util mai ales pentru cupluri care se confrunt cu distribuia

responsabilitii.

NORME: Date normative nu sunt disponibile. Acest instrument a fost testat iniial pe 24

de cupluri.

SCORAREA: Fiecare item poate fi tratat ca un index separat al fericirii maritale pentru

diferite arii ale intercaiunii maritale. Astfel, scorurile reprezint rspunsurile la itemi cu

valori de la 1 la 10. Scorurile la itemi pot fi nsumai pentru a p roduce un index al fericirii

maritale cu valori de la 10 la 100.

FIABILITATE: Date nu au fost oferite la prima apariie.

VALIDITATEA: Cuplurile utilizate n dezvoltarea MHS au aprticipat mai nti n

consiliere pentru catarsis i apoi n consilierea reciprocitii. Scorurile din timpul primei

condiii de tratament au fost mai sczute dect scorurile din timpul consilierii

reciprocitii, ceea ce sugereaz c acest instrument este sensibil la msurarea schimbrii.

Alte date despre validitate nu sunt disponibile.

PRIMA APARIIE: Azrin, N.H., Naster, B.J. i Jones, R. (1973). Reciprocity counseling:

A rapid learning-based procedure for marital counseling, Bhavioral Research and

Therapy, 11, 365-382. Instrument reprodus cu permisiunea Dr. N. Azrin.

DISPONIBILITATE: Dr. N. Azrin, 5151 Bayview Drive, Ft. Lauderdale, FL 33308.


18/20

MHS

Aceast scal intenioneaz s estimeze fericirea dvs. curent n legtur cu csnicia dvs.

n fiecare din cele 10 dimensiuni listate. Dvs. trebuie s ncercuii unele dint re numerele

de lng ariile menionate. Numerele dinspre stnga scalei de 10 uniti indic un anumit

grad de nefericire i numerele din dreapta scalei indic grade variate de fericire. Punei-v

urmtoarea ntrebare pe msur ce dai cate o valoare fiecrei arii: Dac partenerul meu

continu s se comporte n viitor aa cum se comport azi n legtur cu o arie marital,

ct de fericit a fi n legtur cu respectiva arie marital? Cu alte cuvinte, dai o valoare

din scala numeric (1-10) exact n funcie de cum simii azi. ncercai s excludei toate

sentimentele din trecut i concentrai-v numai pe sentimentele din prezent din fiecare arie

marital. De asemenea ncercai s nu permitei unei categorii s influeneze rezultatele

altei categorii.

Complet nefericit Complet fericit

Responsabilitile casnice 1 2 3 4 5 6 7 8

9 10

Creterea copiilor1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Activitile sociale 1 2 3 4 5 6 7 8 9

10

Banii 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Comunicarea 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Sexul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Progresul academic (sau profesional) 1 2 3 4 5 6 7

8 9 10

Independena personal 1 2 3 4 5 6 7 8 9

10

Independena partenerului 1 2 3 4 5 6 7 8

9 10

Fericirea general 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10


19/20

INTERPRETAREA SCORURILOR MHS:

- SOTUL OBTINE UN SCOR DE 69 PUNCTE (INDEXUL FERICIRIIMARITALE CUPRINDE VALORI DE LA 10 100) CEEA CE SEMNIFICA

UN GRAD RIDICAT AL FERICIRII MARITALE. CELE MAI MARI

SCORURI (SCOR MAXIM 10 PUNCTE) AU FOST INREGISTRATE LA

ITEMII COMUNICARE, SEX, INDEPENDENTA PARTENERULUI SI

FERICIRE GENERALA (PE O SCALA CU VALORI DE LA 1-1O) -

CEILALTI ITEMI RESPONSABILITATILE CASNICE, CRESTEREA

COPIILOR, ACTIVITATILE SOCIALE, BANII, PROGRESUL

ACADEMIC/PROFESIONAL, INDEPENDENTA PERSONALA OBTINAND

SCORURI MEDII (PE O SCALA CU VALORI DE LA 1-10).

- SOTIA - OBTINE UN SCOR DE 54 PUNCTE(INDEXUL FERICIRIIMARITALE CUPRINDE VALORI DE LA 10 100) CEEA CE SEMNIFICA

UN GRAD MODERAT DE FERICIRE MARITALA. SCORUL MAXIM

OBTINUT A FOST LA ITEMUL - CRESTEREA COPIILOR - CEILALTI

ITEMI OBTINAND SCORURI MEDII (PE O SCALA CU VALORI DE LA 1

10).


20/20

UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANA

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE I TIINE ALE EDUCAIEI

MASTERPSIHODIAGNOZA COMPLEX A PERSONALITII

PSIHODIAGNOZA

CUPLULUI

COORD. MASTERAND

CONF. UNIV.DR. ENACHE R. U(PAVEL) IONICA

ANUL IPCAP

CONSTANA

2013

psihol cuplului

Documents