psihogenealogia si rdnile tamilie - cdn4.libris.ro si ranile din familie.pdf · anne ancelin...

Anne Ancelin Schtitzenberger

Psihogenealogiasi rdnile din tamilie,

Legdturile transgeneralionale, secretele de familien

sindromul de aniversare, mogtenirea traumelor

9i practica genosociogramei

Edilia a ll-a

Traducere din limba francezd

de CristinaVasilescu

phitobio

Cuprins

_t

-

Psihogenealogia gi rdnile din familie

O abordare contextuali si integrativi .....................59Reguli de familie ..........61A fi un membru loial al unui grup .........................64Context si nevrozi de clasi. Esecul gcolar.................................... 60

Cripta gi fantoma. ..........69Secretul rusinos, indicibil . . .... . .. . ... . ... . 71

Vinitorul de fluturi...... .....................79

Originea gi moartea. ..........................77Herge gi Tintin.......... ........................77Repetiri familiale inconsriente la o dat5. aniversari:accidentul viduvului .........................78Boala copilului adoptat .....................79Secretul morlii pirinlilor gi al propriei origini: copiii deportagilor ..80

Cazul lui Robert - despirgiri si secrete...... .............81

Genocidul gi nedreptatea suferiri: sclavie, deportare, exod.......... 8g

Cercetirile mele asupra genosociogramei

9i sindromului de aniversare.Descoperirea sindromului de aniversare ... ..... ........ . gg

Comunicaresiinteractiune.................. ..................90Maniera mea de a lucra ..................... 97

Sindromul de aniversare .................. 103

Cum se construiegte o genosociogrami?. .....109Conventii grafice.......... ................... 110

Reconstituire biografici. Repere, chei, borne ale memorieisi limite ale metodei .....................,.. 114

Fundamentele identititii: numele si prenumele.Numele de familie sau patronimul: ,,Cum te numesd?". ...........117ImportanEa prenumelui. Firul Ariadnei..................................... 1 2 1

Importan,ta contextului (istoric, economic, cultural)....... ..........122Context de viagi (studii, cilitorii, sejururi in locuri indepirtate).Prenume codat, prenume travestit, prenume criptogrami.. ........ 124

Suntem cu toEii metigi? Noi togi sunrem

mostenitorii a doul culturi.......... .....126Copiii nelegitimi, copiii naturali.Exemple de ,,rugini" sociale familiale....... ............. l20Obiectivele genosociogramei.............. ..................127

Cuprins

Fractica mea clinice in domeniul transgeneralionalului .. 131

Un grup, Maria gi ceilalgi.......... .......134

Regisirea identitilii. Transrniterea ........................ 140

Exemple clinice cu genosociograme simplificate.............. 1 4s

Charles: sindrom de aniversare si loialitate familialS invizibili.. t+0

Marc: repetarea familiali a accidentelor..............................-..... 150

Cazul lui Jacqueline: genocidul armean......... .......154Valdrie gi Roger: existi o ,,ereditate" a accidentelor de ma;ini?.... 158

Configuragie familiali 9i sidromul dublei aniversiri .................. 1 61

Perioadi aniversari de vulnerabilizare, ,,stres de aniversare" ......162Cei doi fragi: supravieluitorul gi mortul...... .......... 163

Lucien gi doamna Andr6: incestul genealogic . .... ..... . .... . .... .. ...... 1 65

Cele doui,,tinere doamne Ravanel":

incestul genealogic neclarificat ........168

Reinlinguirea aliangelor..... ..............173Mogtenirea transmisi si structura familiei ............175

Familia de Mortelac: copii morEi de tineri de-a lungulmai multor genera9ii....... ................. 176

Predicgii gi blesteme in istorie...... ....178Efectele unei ,,vorbe grele". Blestemul lui Cato:

,,Delenda Carthago est"................... ..................... 180

Preotul: efectul unei ,,vorbe grele". O vorbi grea prost ingeleasl ....182Van Gogh, Dali 9i Freud: copilul de substitugie

gi copilul reparator...... .....................188

Cendrine gi algi cAgiva: aniversarea marcanti-marcati................ 1 91

Patru alte exemple: musulmanii; Jacques{acqueline;intr-o luni de Pagti din 1955, dupi Sevastopol; Isabelle............ 194

Noelle: conf icte de habitus 9i identitate alimentari ... ............... 1 97

Trecutulin prezent. .....2o1Freud gi ,,nelinigtitoarea stranietate" .....................2o2Nedreptatea. ...............204Spaima rransgenerafionali. Tiauma,,undei de goc" .................., 204

,,Nu e drept...".................. ..............2o7

Dati aniversari 9i calendar occidental iulian.............................210Predicgii meteorologice, economice si fractali(studiile lui Benoit Mandelbrot) ......211


Rezilienga..... ...............213Tlansgenera,tional 9i intergeneragional. Memoria revizitati:memorie vie sau goluri de memorie incrustate.......................... 21 5

Exemplu de incest de substitugie, exrras din viaga literarl....:.....216

,,imi amintesc". Stigmatele din memoria familialiale doliurilor neincheiate.. ...............218Incest gi incest de tipul doi...... ........219Sindromul de aniversare ..................22OReferitor la sufetul femeii.......... .....227Freud sau ,,asta se exprimi pe cealalti sceni" .......... ..................228Co-inconstientul familial gi grupal.Incongtient social gi interpersonal ....229

Goncluzii. Bolta omeneasce ..........297

Anex6........ .....................2s.tDefinigia criptei gi a fantomei potrivit psihanal\tilorNicolas Abraham 9i Maria Toriik .................. .......251

Cercetiri statistice cu privire la sindromul de aniversare

potrivit Jos€phinei Hilgard (studii efectuate intre 19 52-1989) .... 254

Bibliografie ................... 260

Lista genosociogramelor simplificateCharles .......................147Marc............

Jacqueline... ................ 155

Roger........... ............... 160

Lucien gi Bernard ......,. 164

,,DoamnaAndr6"............. ............... 167

Jean-Michel kbois.......... ................ 1Og

Jos6e, cele doui,,tinere doamne Ravanel" ............171Delenda.......

Genosociograma simplificati a conflictelor alimenrare, No€IIe.... 200

De acelasi autor

Prhis de psychodrame, Introduction au.x aspects techniques, Paris, Editions Univer-sitaires, 1966, a2-aed. compl. 1970. Tiad. spanioli (Aguilar, Madrid) 9i portughezi(Ed. 2 Cidad. Sio Paulo), italiani (Lo Psychodramma, FlorenEa, Martinell| 1972),

japonezL, suedezi (Prisma), ed. compl. 2001, Paris, PBP (Payot).

Vocabulaire des achniques dc groupe, Paris, fpi, 1971 (mai multe traduceri).

La Sociomltrie, Editions Universitaires, Paris (1971) (mai multe traduceri).

Introduction au jeu de rib,Toulouse,Privat, 1975 (mai multe traduceri).

Le Corps et k groupe, Toulorse, P rivat, 197 5 (cu colab. lui J.-M. Sauret) [a 2-a

ed. rev. 19811, a3-aed. rev. compl. Il corpo e ilgrouppo, Astrolabo, Roma, 1978.

L'Obseraation dans les groupes de psychothirapie et de formation (,,T:Group"),

Epi, Paris (1972). tReed. rev. in preg.l.Contribution h l7tude dz la cornmunication non uerbale (1976), €d. Librairie

Champion, Paris si Centrul de teze al Universitigii din Lille-Ill/Service des thdses

de I'universit€ de Lille-III, 1978,2 vol., 400 il.Wcabulaire d.e base des sciences humaines, Epi, Paris, 1981 (epuizati).

Le Jeu de rblc, Editions sociales frangaises, Paris, 1 98 1. Reed. 1 990, 1992.Trad.portughezi.

Vouhir guerix Toulouse, Eris-La Mdridienne, Paris, 1985. Reed. 1991 (trad.

germani) Epi-La Mdridienne, 1993. Reed. rev. compl. 1995, rcvizut5,1996 DDB.Aie, mes aiteuxlParis, Epi-LaMdridienne, 1993. DDB, 1994. (a 16-a ed. 2008).

Tiad. engl., 7he Ancestor Sltndrome, Londra, Routledge, 1998. Tiaduceri germani,rusi, spanioli in preg.

Le Psychodrame, Paris, Payot, PBB 2003.

Psychoginiabgie. Guirir lcs blessuresfamiliabs etse retrouuersoi,Paris,Payot,20OT.

Le Pliisir de uiure, Paris, Payot, 2009.

in colaborareIndusnielle Soziometrie,Zwei Aufsitze zur Einfiihrung und Anwendung, Quic-

kborn bei Hambourg, Schnelle Verlag, 1964 (ot A. Moles).

Dynamica de grupo e dcsenuoluinento en rekgoes ltumanas, Rio de Janeiro, Belo

Horizonte, Itatiana, 1967 (cu Pierre W'eil et al.).


As vrea si ii mulfumesc lui Fraga Tomazi, fdrd de care lu-crarea de fafd nu ar fi apdrut, qi Lolitei Lopez, doctorandd laNisa, care, cu amabilitate gi rdbdare, a tastat gi a retastat pecomputerul ei cea de-a doudsprezecea versiune corectatd atextului de fafi. (Argentidre, 1993).

Pentru cele 16 edifii succesive, adiugite, as vrea sd le mulqu-mesc in mod special lui Yves Raffner, de la Editions Descl6e deBrouwer, qi diferifilor editori, tr sensul american al cuvAntu*lui, care au contribuit la imbundtdfirea textului: Fraga Tomazi,in Franfa Anne Trager, cea care imi traduce lucrdrile in limbaenglezd, qi Kate Hawse, Kate Chenevix-Trench - de la edifuraRoutledge (Londra qi New Yor( 1993) -, la fel qi Evelyne fen-froy-Bissone, pentm traducerea in spaniold-argentiniani.

Paris, Argentidre 9i Nisa 11 septembrie 2001

L 14 15

De la incongtient la genosociograma

Viafa fieciruia dintre noi este un roman. $i eu, qi tu, trdim cu

tofii ca niqte prizonieri ai unei pAnze de piianjen invizibile, la,r cdrei creafie participim qi noi. Daci ne-am deprinde sd as-

t'ultim cu o a treia ureche8 gi sd vedem cu un al treilea ochie,

lrcntru a discerne, a infelege mai bine, a auzi gi a observa aces-

lc repetdri sau aceste coincidenfe, existenla fieciruia dintrenoi ar deveni mai clard, iar noi am deveni mai receptivi la ceea

r'c suntem, la ceea ce ar trebui sd fim. Nu ne-am putea oare

rlcsprinde de aceste fire invizibile, de aceste,,triangulafii", de

,rceste repetdri?in definitiv, noi suntem, intr-un fel, mai pufin liberi decAt

rrc inchipuim. ingelegAnd ce se intAmpli de fapt, observAnd

;rceste fire in contextul gi in complexitatea lor, ne putem to-

luqi recuceri libertatea putem iegi din cercul repetdrilor. Ne

putem trdl in sfArqif ,,propria" viafi gi nu pe cea a pirinfilorsiru a bunicilor sau a unui frate decedat pe care il ,,inlocuim",ru sau firi gtiinfa noastrX.

Aceste legituri complexe pot fi vizute, simfite sau presims-

tc, fie gi doar parfial, dar, de reguld, sunt linute sub ticere: expe-

rienfa lor line de indicibil negAndibil, de ne-spus sau de secret1o.

x Th6odore Reik, Ecouter avec lo troisidme oreille, Paris, Epi, 1976.

" Eric de Rosny, tes Yeux de ma chdvre, Paris, Plon, 1981.r0 Noliuni din vocabularul psihogenealogiei. (n.red.)


Avem insi posibilitatea de a ne armonizapropriile dorinfecu aceste legituri invizibile, astfel incAt viata noastrd sd se ri-dice la nivelul a ceea ce noi ne dorim, al adeviratelor noastredorinte, a ceea ce rAvnim din strdfunduri gi de care avem pro-fundd nevoie (qi nu a ceea ce ,,se" doregte in numele nostru)pentru a exista.

Dacd tot nu existd nicihazard 9i nici necesitate, sd profitdmatunci de ocazie, sd fim stdpAni pe propriul nostru destiry sd,,schimbdm soarta potrivnicd" qi sd eaitdm capcanele repetdrilortr ans gener ationale incongtiente.

Viafa pe care o trdim trebuie si fie expresia fiinfei noastreprofunde - acesta este, de fapt, scopul travaliul psihoterapeu-tic gi al formdrii. Doar dupd ce se va fi descoperit qi infeles pesine, psihoterapeuful va fi in mdsurd sd priceapb, si sesizeze,sd vadd, aproape si ghiceascd ceea ce abia daci este exprimat.Iar asta se manifesti uneori prin durerea,boala, tdcerea, ,,lim-bajul corpului", egecuf acful ratat, prin repetarea, ,,rrecazLttile"gi problemele existenfiale ale pacientului. Astfel, cu umilinfi,folosindu-se de toati aceastd,,cunoastere" (degi este mai multvorba de o cunoastere-de-sine sau de o cunoastere-a-sineluitn re-la[ie cu celdlalt, decAt de anumite cunogtin,te, de un saaoire-fairesau de o cunoastere pur teoretici), terapeutul tinde si fie ungo-betzaeen, intermediarul sau luntragul care face trecerea din-tre eul gi sinele pacientului, dintre cel care se cauti pe sine, cd-utAndu-qi propriul adevdr (al sdta al ,,pacientului", aLceluilalt)gi propria ,,rr.aasd" sau,,maieut", cumspunea Socrate.

D6ji Freud11...

Pornind de la propriile neinqelegeri gi suferinfe, angoase siincertitudini, Freudl2 a descoperit ,,o altd. sceni,,, o ,,gaurd

11 Joc de cuvinte avand la origine expresia francezi ddjd vu, care descrie senzaliafizici de a mai fi trecut deja o dati prin ceea ce se int6mpld in prezent. (n.red.)12 Peter Gay, Freud, une vie, Paris, Hachette , I99t, gi Freud (vezi Anexi, p. 251).

De la incongtient la genosociogramd

neagt6" care se afld in fiecare dintre noi; propriul ,,ne-spus"sau ,,ne-exprimat" (das Unbeznusste, incotect tradus la vre-mea respectivd prin incongtient); aceastd deschizdtur5, aceastd

,6aute neagrd care ne unegte cu ceilalli" (membrii familiei,apropiafii, societatea in ansamblul ei), ca de altfel gi mediulinter- gi intrapsihic, contextul, sunt cele care ne modeleazS, ne

construiesc gi, totodatd, ne imping orbeqte citre evenimente

plicute ori tragice sau chiar ne ,,joace feste" uneori.Putem descoperi oare un sens profund irr aceste lucruri

anodine qi banale ale viefii cotidiene, in lucrurile uitate, lap-susuri, acte ratate, vise, gesturi impulsive? Ce semnificalie am

putea noi da - in lipsa unui (bun) terapeut - propriilor noastre

comportamente qi reacfii, preflrm qi bolilor, accidentelor, eve-

nimentelor importante si,,normale" dinvia,tk, cum sunt cisd-toriile (numdrul lor, vArstele) profesiile, numdrul copiilor, al

,,avorfurilor spontane", vArstele la care au avut loc decesele?

Putem sau nu ?

Probabil ci nu, dar reperAndu-le, consemnAndu-le, putempdtrunde ugor spre acel ,,ceva" care lucreazi trduntrul nos-

tru. Poate veli descoperi ci avefi talentul de a scrie, aqa cumau fdcut multe romanciere britanice, sau de a cAnta la pianori de a gridindri, ci suntefi indreptilifi sd studiafi ori si vifacefi (in sfArgit) o pl6cere.

Se inlelege de la sine ci un travaliu asupra a trei pAnd lacinci generalii ne oferd o cale de acces spre inconqtient aqa

cum se manifesti el- gr, totodat5, spre Freud gi clinica psiha-naliticd. Mi-ag dori si il incit pe cititor sd il studieze pe Freud

;;i in mod special lucririle lui, Introducere tn psihanalizd, Noieonferinle de introducere tn psihanslizd, cele Cinci Psihanalize qi

Straniul, ca de altfel qi pe Groddeck: Cartea Sinelui.

Si fim aten{i la ceea ce spunea Freud referitor la alegerea

1'rrcnumelor copiilor sdi: ,,!ineam ca numele lor sd nu fie ale-

sc dupi moda vremii, ci in amintirea unor persoane dragi.

17

Psihogenealogia gi rinile din familie

Numele lor fac din copii nigte fnntome ale morlilor." (Freud, inInterpretarea aiselorl3. Sublinierea imi aparfine).

Freud mai aminteqte un lucru:

,,Ereditatea arhaici. a omului nu presupune doar predispozi-

gii, ci gi conginuturi ideatice ale urmelor mnezice, lisate de

experiengele triite de generagiile anrerioare." (Freud, Moise ;imonoteisrnufa, 1939) .

,,Presupunem existenta unui sufet colectiv [...J gi faptul ci un

sentiment s-ar transmite din generagie in generatie, decurgind

dintr-o gregeali lde care] oamenii nu mai sunr consrienti gi nu

isi mai amintesc deloc." (Totem ;i Tabui).

Istoria psihanalizeil6 nu este o api lind; ca in oricare cerce-

tare qi descoperire de importanfi majori, gi in cazul ei existidivergen,te, interpretdri, critici, bAjbAieli, cerfuri, excluderi,regbsiri, ilumindri.

Jung, Moreno, Rogers, Dolto giallicalivaNu putem si nu reamintim aici ci Freud vorbea despre un,,suflet colectiv" in Totem gi Tabu, iar lungl7 despre ,,incongti-entul colectiv".

Desp5rfirea lui Freud de ,,mogtenitorul" sdu (aga era nu-mit Jung in grupul lui Freud) a fost de o violenld extremi:trebuie ce s-au iubit tare mult dac[ au ajuns sd se urascd

13 Editura Mdiastra, 1991; Editura gtiinlificd, 1993 (n.tr.)1a Editura $tiin1ifici, 199L; Editura Antet, 2010 (n.tr.)1s Editura $tiin1ifici, 1991; Editura Antet, 2010 (n.tr.)16 Marthe Robert, La Revolution psychonolytique, Paris, Petite BibliothdquePayot,2vol., 1989, gi Elisabeth Roudinesco, Histoire de la Psychanalyse,2vol.,Paris, Seuil, 1985.17 C.G. Jung, Essoi d'exploration de I'inconscient, Paris, Gallimard, reed. (1988),Folio Essais, 9i Diolectique du moi et de l'inconscient, Paris, Gallimard, reed.(1986), Folio Essais.


trtr-atAt. Bruno Bettelheiml8, de la $coala Ortogenici din Chi-cago, amintea, cu pufin timp inainte de a se pensiona gi de amuri, cA motivul acestei desp[r{iri ar fi fost o incorectitudineeticd pe care Freud i-o reproga lui Jung qi ci acesta din urmdar fi mascat despdrfirea sub pretextul unui diferend teoreticcu privire la teoria pulsiunilor.

in orice caz,Jung a completat lucririle lui Freud prin evi-denfierea sincronicitdlii qi a ceea ce a denumit ,,incongtientcolectia".

Potrivit lui Jung, incongtientul colectiv este cel care ne

fasoneazd,, un incongtient transmis, la nivel social, din gene-

ralie in genera{ie si care insumeazd experienfele umanitifii; eleste inniscut qi existS, aqadar, independent de orice refulareqi experienfi personali. Evident, acest concept ar putea avea

efecte teoretice marcante, inclusiv in ceea ce priveqte conduitacurei terapeutice.

Degi inclinafia mea este dictatd de formarea freudiand pecare am dobAndit-o, cred cd vremea disputelor intre qcoli atrecut: deci, departe de mine gAndul de a lua pozifie pro sau

contra lui ]ung. Ceea ce trebuie subliniat insd este ideea de

transmitere din generafie in generalie gi de sincronicitate saucle coincidenld a datelor.

Trebuie amintit, de asemenea, cd.,}n vreme ce Freud a des-

coperit incongtienful, ne-exprimatul,,,suflehrl-colectiv", iar

fung a introdus incongtientul colectio, Moreno este cel care a

'n in anii 1980, intr-o scrisoare publicatd in presa americand, Bruno Bettelheimrelua ,,adevdratele motive" etice ale despirfirii lui Freud de Jung gi anchetareferitoare la plAngerile clienlilor traumatizali - in mod special ale SabineiSpierlein; Freud nu admitea ca un terapeut ,,s5 iasi" cu tinerele sale cliente,reprog care l-ar fi deranjat pe Jung. Referitor la acest subiect, vezi textele co-

mentate de Sabina Spierlein in lucrarea Un triunghi psihanalitic. Sabina Spier-leln intre J ung gi Freud (coeditare Editura Curtea Veche gi EdituraTrei, 2001-n.tr.);dosar deschis de Aldo Carotenuto gi Carlo Trombetta; edilie francezi, EntreFreud et Jung, de Michel Guibal 9i Jacques Nob6couG Paris, Aubier.

10

Psihogenealogia gi rdnile din lamilie

lansat postulatul co-congtientului qi al co-incon1tientului fami-lial qi grupal. Aproape in aceeagi perioadd, in anii 1960-1970,

Frangoise Doltole, Nicolas Abraham gi discipolii 1or, la fel qi

Ivan Boszorm6nyi-Nagy arralizeazd, problema complexi a

transmiterii transgeneralionale a conflictelor nerezolvate (duq-

minii, rdzbundri, vendete), a secretelor, a ,,ne-spus1tl1)i", a

morfilor premature gi a alegerii profesiei.Cunoagterea se construiegte prin acumulare 9U pe neaq-

teptate, iese la iveali o noud situafie. CAnd urmim o terapiepsihanalitici, avansdm negtiind incotro, iar, dintr-odat6,, sen-

srzl devine evident.Este ca gi cum ar apdrea subit - cum ar spune Lacan - un

,,punct de ancorare"2o care unegte mai multe straturi ale trii-rilor, iar sensul devine astfel clar. Orice terapeut psihanalistsau adept al altor curente apar{ine unei filia{ii teoretice. Prac-

tica clinicd se opune insd adesea tendinfelor dogmatice, astfelcd, in practicS, ajungem sd facem concesii, pe care le admitemsau nu21. Esenfial rimAne modul in care terapeutul iqi intAm-pini, asculti, inlelege gi observd ,,clier:rtttP". Clientul este cel

pe care terapeutul trebuie sd il,,in,teleagd" qi cu care trebuiesd stabileascd o comunicare; Grinder gi Bandler au evidenliat

le Frangoise Dolto a fost psihanalizati la Paris (1934-1937l' de Ren6 Laforgue,

cel care a deschis drumul citre domeniul transgeneralional.20 fr. Point de copiton. (n.red.)21Vezi La Famille: I'individu plus un, Marseille, Hommes & Perspectives, 1991.in aceastd carte plind de invilituri referitoare la demersul psihanalitic 9i la de-mersul sistemicin terapia familiali, Robert Pessler afirmi: ,,Psihanalittii ti tera-peulii sistemicieni au abordiri similare (nu identice insd) c6nd au de-a face cufamilia in practica clinicd... Clinica ar trebui eventual si depSgeasci.polarizarea

9i excluderea reciproci." (n.a.)22 Client: termen introdus de Carl Rogers, care il preferi aceluia de subiect saude bolnav pentru a-l desemna pe cel ce soliciti o indrumare sau intri in tera-pie, Rogers vr6nd si exprime astfel o legdturd liberd. (n.a.)


importanfa faptului de a avea aceleagi moduri perceptive23, de

a manifesta empatie2a, inconqtientul clientului comunicAnd2lagadar, cu cel al terapeutului. Se creeazd astfel ceea ce Morenonumegte ,,co-inconqtient". Cel mai strilucit expert psiholognu va fi niciodatd un terapeut adevirat dac[ nu este capabil

sd il inleleagd pe celilalt, si il in,teleagd in propriul context(adici al,,clientului").

De aceea, se intAmpli adeseori ca lucrurile sd se deruleze

in timp ce vorbirea este amAnatd, iar multe dintre chestiunileimportante sd fie exprimate abia cAnd ,,trecem pragul".

Analiqtii au mare dreptate cAnd afirmd ci nu au o meserie

ca oricare alta: ea nu se invafS, ci se transmite. Este deopotriviarti gi gtiinfd, este un mod de a te raporta la lume.

Filialia mea profesionald

Aq vrea se evoc, din aceastd perspectivd a transmiterii, pro-pria mea filiafie. Am avut ca formatori in psihanaliza freudi-irnd doi francezi, Robert Gessain (director la Muzeul Omuluitlin Paris, cel care l-a insolit pe Paul-Emile Victor la PolulNord) gi Frangoise Dolto, iar in psihodrami, in America, pe

l.L. Moreno (Beacory N.Y.) gi James Enneis (St. Elisabeth's

I lospital, Washington D.C.). Lor le datorez faptul cd reuqesc,

uneori, sd prefac o ,,broascd in prinfesd26".De atunci incoace,

,rlte demersuri mi-au imbogdfit practica gi receptivitatea.Le datorez foarte mult qi urmdtorilor: Leon Festinger, Mar-

garet Mead, Gregory Batesory Erwin Goffmary Carl Rogers,

" Vezi lucrdrile lui Grinder 9i Bandler: noi, oamenii, am fi mai degrabi vizuali,,ruditivi sau kinezici. (n.a.)

'n Empatie nu inseamni simpatie. (n.a.))" Co-inconptientul lui Moreno, deja presimlit probabil de Freud, atunci c6nd

vorbegte despre atenlio flotontd a terapeutului. (n.a.)

"'Vezi Richard Bandler gi John Grinder, Les Secrets de lo communicotion: changerwns douleur, Montr6al, Le Jout 1983, traducerea cerlii Frogs into Princes.

2',l

Psihogenealogia 9i rdnile din familie

gi, intr-o anumiti misuri, qi grupului de la Palo Alto: Ray

Birdwhistell, Paul WaElawick qi Jurgen Ruesctu Louis gi Dia-na Everstine. Dar poate cd Moreno este cel care mi-a transmisgi mi-a permis s5-rni dezvolt o anumiti imaginafie creatoare,

dorinfa de ,,a veni in intAmpinarea celuilalt" gi obstinalia de

a-i ajuta pe cei care sufer6.

Moreno, neinlelesul

in Franla, Moreno rdm6ne in continuare prea pufin apreciat.

De vind ar hpozllia aproape psihodramatici manifestati de

el in privinfa lui Freud, in 1932, cu ocazia polemicii sale cuAbraham Brill la Primul Congres al Asocialiei americane de

psihiatrie, la fel gi monografia pe care a publicat-o inL967, The

Psychodrama of Sigmund FreudzT.De fapt, sunt doi mari creatoricare se completeazd,.tnL956, cu prilejul centenarului nagteriilui Freud, Moreno scria cd, daci secolul al XXlea ii aparlinusepe deplin lui Freud, in ceea ce priveqte psihologi4 secolul al

XXI-lea avea s5 ii aparlini lui Moreno. Nu pare oare un fel deucidere a tatilui, de care urmagul vrea si se distanleze qi pe

care sperd si il depdqeascd?

Aceastd,,descoperire" furtivd a limbajului inconqtientu-lui care comunicd in felul lui cu un altul, pe divanul psih-analistului sau nu - poate chiar ,,pe aIocltri", intr-un timpdevenit astfel circular gi a cirui aparifie o explorim in pre-zent, prin genosociogramd qi transgeneralional - ii aparfine gi

lui Moreno, care poate fi numit, pe buni dreptate, unul din-tre fondatorii sii.

Printre conceptele cheie folosite de Moreno in cercetarea

lui, si men{ionim in primul rAnd conceptul de tele (,,amestec

de empatie", de transfer gi de ,seald. comunicare" - pozitld,sau negativd, incongtientd, la distan!5, intre persoane).

27 Pentru mai multe detalii, vezi Ren6 Martineau, J.L. Moreno ou la Troisidme

Rdvolution psychiatrique, Paris, A.-M. M6taili6, 1989.


Sd amintim apoi de reprezentarea imaginatd de Morenoin ceea ce priveqte relafiile semnificative din viafa fieciruia:atomul social. Sunt incluse aici persoanele care alcdtuiesc,,uni-versul personal al subiecfului": familia, prietenii, apropia{ii,vecinii, colegii de serviciu sau partenerii de sporf cei prezenfitn via{a lui prin dragostea ori prin ura resimtith, fie ci sunt viisau morfi; in general, subiectul (protagonistul) este cel carerealizeazi, acest tablou. Persoanele respective sunt plasate infunclie de distanla socialffs proprie fiecdrei relafii; putem, depild5, sd trimitem la naiba (gi intr-un colg indepirtat al tablo-ului) in aceasti configurafie, o soacri care ne enerveazd gi siaducem aproape de noi o bunici moart6, iubitd qi foarte pre-zentd. in atomul social, subiecful incepe in general, prin a se

situa gi a se pozifiona pe sine (,,sunt eu, aici"), ceilalli fiindplasafi abia ulterior, potrivit familiei din care provin, intr-undesen completat.

Atomul social ne arati imaginea unei viefi, a ramificafiilor,i ntereselor, viselor sau angoaselor subiecfului.

Am putea spune ci atomul social este o genosociogramffe.r ceea ce existd ,,aici pi acum". Ea se completeazl, pentru

/rr ,,Distanla sociali" este un concept al psihologiei sociale, care indicd in cernlsuri cutare sau cutare persoand se situeazi, din punct de vedere psiholo-glc, aproape sau departe de individul in cauzi, fird a se line cont de distanlagcograficd. De exemplu, Brazilia 9i carnavalul ei sunt mai aproape de locuitoriiNlsei dec6t Germania sau Belgia; un alt exemplu, bunicul meu mort este mai

lrrezent dec6t vecinul meu de palier.

"' Genosociograma, de la geneologie (arbore genealogic) 9i de la sociogromd(rcprezentare a legiturilor, relaliilor), adici arborele genealogic cu faptele luirnarcante, cu evenimentele importante din viali (life events), gi evidentierea,grafic5, a legiturilor afective.(i.lnogromo este un arbore genealogic comentat, avdnd c6teva repere, utilizatrur special in terapia sistemicd 9i de cdtre sociologi care nu sunt psihanalisti si

t,rre, prin urmare, ,,scormonesc" mai pulin in povestile de viali pentru a des-r operi legdturi ascunse sau incongtiente, ata cum proceddm noi in cadrul ge-rrosociogramei: genosociograma este o genogramd mai detaliati.

23

Psihogenealogia gi rdnile din lamilie

,,morenieni", ptirt re[eaua sociometricd (afectivd) qi statutulsociometric (,,cota de iubire" a unui individ in grupul sdu).

Atomul social este reprezentat de proiecfiile afective. inlNhoshall suroioe, Moreno definegte ,,atomul social", aceastd re-

prezentare a universului personal al unei persoane/ astfel:

,,Nucleul intern qi extern al persoanelor legate emolional de

subiect."

Genogramd gi genosociograma

Si amintim ci noi aprofundim tehnica genosociogramei dez-

voltatd de profesorul Henri Collomb3ola Dakar (qi ulterior la

Nisa in 1978) qiinspirati din observafiile lui Moreno.Genosociograma permite o reprezentare sociometricd (afecti-

vi) metaforicd a arborelui genealogic familial, cu numele, pre-numele, locurilg datele, reperele, legifurile lui caracteristice

qi cuprincipalele eaenimente din oia[d: naqteri, cisdtorii, decese,

boli importante, accidente, schimbdri de domiciliu, ocupa{ii,pensionare . Genosociograma este o reprezentare a arborelui ge-

nealogic comentat (genogrami), cu punerea in evidenfd, prinindicatori sociometrici, a diverselor tipuri de relalii ale subiec-

tului in raport cu mediul siu inconjurdtor gi cu leg[turile din-tre diferite personaje: coprezenfi, coabitare, coacfiune, diade,

triade, excluziuni... ,,cine cu cine triiegte sub acelagi acoperig"

gi ,,mdnAnci la aceeagi mas6", cine cui ii cregte copiii, cine gi

incotro fuge, cine vine (se naqte, se muti) irr momentul in care

un altul se duce (moare sau pleacd) , cine pe cine tnlocuiegte infamilie qi cum se impart bunurile... mai ales dupi un deces

(mogteniri, donafii), cei favorizafi, cei defavoizali, nedreptdli-

le (raporturile familiale qi sociale), repetirile...

30 Henri Collomb (1977), ,,La mort en tant qubrganisateur de syndromes psyc-

hosomatiques en Af rique", Psychopathol ogi e ofri co i n e, Xll, 2, p. 737 -147 .

Terapie familiald9i genog rame/genosociog rami

Itnportanfa legiturilor gi a modului de comunicare in fami-lic, precum si starea de sdnitate sau de boali a acesteia au

tlcvenit vizibile in urma introducerii pe scena terapeuticd a

intregii familii, a filmului si a sistemelor,,video". Acestea au

lrcrmis precizarea sau chiar ,,cizeIatea" gi conceptualizareagt'rrosociogramei, ca instrument deopotrivd de investigare gi

rlt'tratament.Terapia familiald, cuma fost denumitd., are labazd cercet5rile

intreprinse de Frieda Fromm-Reichmann3l (1889195n care, in

'r Dr. Frieda Fromm-Reichmann a lucrat, de altfel, cu J.L. Moreno Fi a editatItnpreuni cu el Progress in Psychotherapy, 1956, New York, Grune & Straton.I rte acel ,,Dr. Fried" din romanul autobiografic al scriitoarei Hannah Green,I Never Promised You o Rose Garden, Holt, Rinehart, Winston, New York, 1964,(trirdusi in limba rom6ni sub titlul Nu li-dm promis niciodotd o grddind delrondafiri, Editura Trei, 2005 - n,tr.), reeditat sub numele adevdrat al autoarei,hrirnne Greenberg, in format de ,,buzunar" (Signet Book, New American Li-

lrrrrry, NJ.), roman, ulterior ecranizat, care relateazi terapia unei bolnave eti-r hltate drept schizofrenic5. Frieda Fromm-Reichmann a petrecut un an la\ldndford, intre 1955 9i 1955, la Center for Advanced Study in the Behavioral\r icnces 9i a lucrat o lungi perioadi de timp la celebra clinicd psihiatrici gi

prlhanalitici Chestnut Lodge, in colaborare cu Harry Stack Sullivan; ea a super-vlrirt-o, de asemenea, pe Jos6phine Hilgard. Tot ea este cea care a propus unorarrtropologi 9i psihiatri, la Palo Alto, in 1955, sd filmeze familii de schizofreniciIn interacliune (ceea ce a dus la formularea conceptului de double bind allui{rr..gory Bateson 9i la studierea comunicdrii nonverbale).

psihogenealogia si rdnile tamilie - cdn4.libris.ro si ranile din familie.pdf · anne ancelin...

Documents