psih oterapia con$tientizarut vindbcare,a proflinda constientizarii. vindecarea...punct de vedere...
TRANSCRIPT
Stelufa TODEA
PSIH OTERAPIA CON$TIENTIZAruTVINDBCARE,A PROFLINDA
Editura NAPOCA STAR2015
Editura NAPOCA STARPiata Mihai Viteazul nr. g4/ SS, ap,
Cluj-Napocatel./fax: oz64 / 492.547mobil: o74o/16746r
Director: Dinu Virgil llreche
L9
ISBN 978-9rc-647-glg-2
@Autorul, zor5
Cuprins
Introducere ,"'......"'.',,9
Capitolul zIMAGINATIA $I SPECIFICUL PSIHOLOGIC..............................."'.."'.sB
z.r. Practica spiritua1i.... "..'..'..S8z.z. Principiul uman "..."'....'.. 6o2.3. Imaginalie, creativitate qi psihologie........""' '..'...".622.4. Relalia imaginaliei cu experienta .""'...."".. .."...'.,,'662.5. Integralitatea fiinlei umane........ '."......69
Capitolul3PSIHOLOGIA CON$TIENTIZARII $I TEHNICILE DE MEDITAJIE .. 7Z
3.r. Iubirea de sine qi pentru a\ii - un sentiment care nu doare......7z
3.2. Conqtientizarea - mecanism psihic pentru autoreglare. .'."'..""753.3. Calea meditaliei "'..""'......783.4. Practici psiho-terapuetice ........,.. ".'.... 8o
3.5. Realitatea obiectiv[ vs realitatea subiectivS .'...'...'..8+3.6. Avantajele unei viziuni integratoare asupra fiintei umane "......82
Capitolul5REI-A.TIA CU SPATTUL $I TIMPUL................. .............,....116
5.r. Perceptia spatiului. ...........1165.2. Perceptia timpului... .......... rrg5.3. Percepfia miqcdrii ..........,.,..1195.4. Mecanismele atenliei .........r22S.!. leyrylcatia perspectivei psihologice............... .......... 1255.6. Relatiile supraviefuirii: cu sinere, bu imprejurdrile qi ." c"itatgi. ..... p;
Capitolul6MECANISMELE DEAPARARE ....,,,,,,,.,.,.....132
!.t. Eeo, Supra-ego, Sine............ ...............1g36.2. Descrierea mecanismelor de apirare .................... 1356.3. Functiile eului.........................-.... .......r4r!.+.Qi.e1e ain psihoterapii............... ........r446.5. Schimbdri de paradigmd............ ......... t4S6.6.Ancorareainsistemuldeprioritd1iqivalori.
Capitolul TMETODA CON$TIENTJZARTT $r ANALTZA $TrrNTrFrCA ................. lsl
7.r. Analiza qtiinlificd gi metoda -conqtientildrii ................................151
T.z.Yalenlele omului c,onqtient de sine .... 1567.3. Stima de sine qi.valoarea personald la,.. treabI.........................,Sg7.4. Asumarea angajamentelor qi men{inerea acestora....................16r7.5. Ac{iunea.................. .........fig7.6. Tehnic.a alegerii co-nqtiente.. ................17L7.7. Situa{ii de alegeri diferite........
Capitolul B\TNDECAREA PROFUNIAe un1rr................. ............ t75
B.r, Identificarea de bazl pre-reflexivd........... ..............r75B.z. indepdrtarea de identificare p.i" ."n""U" ;;;";i;;il' .'.'.'.'....... t7s8.3. Reflectia non-conceptuall. Subiectul !i obiectultbs eiat....... r798.4. Observatorul qi obiectul obseruat ...... r8rB.5.Stareademartor.Explorareaexperien{eiB.6.Stareadecontemplare.Uniunea................. ..........184
Capitolul gCON$TIF.NTA NON-DUAr-{............... .......... r8B
9.t. Identitat_e qi autoanalizd.............. ........ t8g9.2. ,,Nimicul disfuncfional', devine ,,totul funcfional',....................193
r;.;1. Apoltul unor reflec{ii din fizic[. ..""'.'L96r,y.'1. Ctlitatea de observator qi calitatea de martor...' ."""' 2oor;.5r. llcnuntarea la rezisten[d.............. ...""" 2o2
('rrpitolul roV I i{ I )I'CAREA SOMATIC.4. PNOTUNOAM |,:(TANISME PSIHOLOGICE.......... ..........., zo6
to. t. 'feorii asupra stresului .."""....""""' zo6ro.z. Sistemul nervos Ei supravietuirea.......... ....'.""".'210to.13. Aminteqte-{i povestea ............... ""'.'. zr8t<r.4. Descoperirea din interior....... ..'...'.."22tr<r.5. Eliberarea de povestea personalX' Vindecarea somaticl '.',',,.225ro.(r. Reamintirea............ ...... zz9to.7. Aspecte privindvindecarea somatici ................ .......234
(hpitolul rrV I N D ECAREA SPIRITUAI,A PROFUNDA. ELIBERAREA..........,.,,.., 237
r t.r. Pendularea din sine in sine............. ""'......"..........237r t.z. Via{a creativi ...."........."241rr.3. Predispozilia caracterologicd ..........'.243r,.4. O privire etico-moral5 despre iubire ........'..........'246rr.5. Libertatea de alegere qi acceptarea ....'." 25r
Clapitolul 12DEZVOLTARE $I INITIERE............ .....'..""26o
rz.r. Personalitatea .........""" z6orz.z. Cum funclion[m?.................. '...""....264r2.3. De la reaclie la ac[iune .....'.'."...'."""266r2.4. Treptele inilierii in existenlI ....""....27712.5. Continuarea drumului: de la adolescen{[ la maturitate ...."...276t2.6. Atreia iniliere - maturitatea................ ""..'.....'..284
Capitolul 13
sr;.RrLE ns cox$UINTAMODIFICATA..... .................287r3.r. Surprinderea clipei prezente..... ........28713.2. Experimentarea clipei aici qi acum.
Meditalia qi contemplalia............... ."""".."'.......'29513.3. Dezvoltarea qi expansiunea conqtiintei prin meditalie "'....... z9B
r3.4. Medita[ia lucidI.... .........3o1r3.5. Meditalia conqtientiz5rii respiratiei "",....'."'...... 3o213.6. Meditalia asupra sunetului.... "...'.... 3o3r3,7. Meditalia asupra formei........ ""......' 3o4
Capitolul 14TEHNiCA SIMPLIFICATA PENTRU VINDECARE............................. 31o
Bibliografie qi surse....... .........S14
Introducere
Acum, mai mult ca altddat5, intervenliile psihoterapeuticeirr aria tulburhrilor de dispozilie sunt considerate instrumentenccesare pentru o ameliorare clinic5 qi o reducere a
sirnptomatologiei cu care individul se confrunti tot mai des inlrrmea modern6. Astfel, in ultimii ani, pentru a creqte eficientalborddrilor psihoterapeutice, terapiile qi-au imbog[tit paleta
tratamentului individual qi de grup cu materiale qi metode
alternative de tip self-help, intre care folosirea meditaliei, care inOrient se practicl de aproximativ z5oo de ani, denumiti inOccident qi in literatura de specialitate ,,mindfullnes"; in acest
sens, se utilizeazl tehnica meditaliei bazate pe conqtientizare,pentru a oferi individului mai multe instrumente, utile de pus inpracticX qi la indemAnh in viala de zi cn zi.-
Din aceste motive, am intitulat demersul nostru expozitivpsihoterapia conqtient izdrii, inlelegAnd prin aceasta starea in care
iubiectul acordd atenlie la ceea ce se petrece cu sine aicr qi Qcum,
adicd in prezent.Noi ne petrecem majoritatea triirilor in timp psihologic,
adicd in trecut sau in viitor, neluAnd in seam[ prezentul, adic5
clipa prezenta, singura care este adev5rata temporalitate in care
am putea schimba ceva, deoarece trecutul este trecut, nu maiputem schimba nimic, evenimentele F-au intAmplat deja gi numai avem cum sI ddm timpul inapoi' In orice caz, ceea ce putemface in legdturX cu trecutul este doar posibilitatea de a ne schimbaperceplia asupra faptelor petrecute, astfel incAt sI le inlelegemintr-un cadru pozitiv, realist qi permisiv, in aqa fel incAt si fim instare si le acceptdm. Viitorul este tot un timp psihologic,deoarece este o anticipare a ceea ce urmeazd sI se intAmple -aqteptat, dezirabil; viitorul este doar o probabilitate care vine intetut in care l-am anticipat sau vine in alt fel. Mai exist5 qi
probabilitatea, pe care nimeni nu wea sd o ia in calcul, ca viitorulsI nu mai existe, sX nu maivin[ deloc.
Tocmai aceste corelative, in fapt condilii foafie dureroasedg lual in calcul, ar trebui conqtientizate pentru-u *larr". i'clipa de acum.qi ciT, pentru a ne rap-ortu uirf"l ra viala nlastrd qipe1tru a reuqi sd ddm mai multx viloare prezentului imediat iireal. A,,gadar, singura ,,clipd,, in care pot .a .o"qii""tirez qi sdaclionez este_prezenfuI: aiumweau sr schimb .u* i"
"iufa meagi nu mai doresc sd md invdrt mereu in aceleaqi constructe
mentaie,la infinit; ac.uryqi afci weau sd rup cercul ouiq*rirrlutor,si rup cercul lamentdriloi, sx md ancorez conqtient in realitateaprezentd penJru a-mi vindeca viala, pentru a-mi vindeca trupul,mintea qi sufletul. fs_emantic, adverbul crci inseam"e
"u aoui,,i.,
acest loc", ,,in aceste locuri" - ln aceast E. zon|,ci gi, temporat _ ,,inacest moment, acum", "pAnX
aici',, ,,acum e momentui decisiv;,_pdnd aict, destul ce s-a{ntdmplat,' d"-ou^tn acolo iafie awltAdverbele sunt, aqadar, corelatlye, au o anume reciprocitatedeterminatd de intenfia vorbitorurui qi de r"l;;;ir;;;iexrurui:ccum insemnAnd,,in prezent, in mornentul de fatri,i, ,,u,o.it
"tipuhotdrdtoare",,,indatX, imediat,,,,,in imprejurerl"' u"t"ut";, ae"i'qitn clip.a .eceesta, in acest moient I ,icum',, qi locul acesta,,acum", (cf. dexonline-.ro). Jnsistenla nourtre ."pti*ti.t e din acestparagraf deqrlge din faptul cd dorim ca sublinier ea clipa d" ou^qi glrpg de clci sd declanqeze decizianecesard de a u"fiorra pentruschimbare qi sd intdreasci capacitatea insului a. u ru'u"guju p" onoud cale a nevoilor qi sensului vielii sale.]
"--e-:
Practica meditaliei bazate pe conqtientizare a fost scoasddin contextul-religios qi acceptatlta tehnicd auto-informativd qica tehnicd psihoterapeuticd.
^ Am- agteptat demult acest moment, pentru a expun€intr-un cadru relativ unitar, ceea ce a* p.udti*t personar, \ultimii treizeci de ani, qi, paralel, in ultimii u"i, i" ;ti";i;i ;;'consiliere psihologicd cu clienlii care erau a.r.t iqi .pre acestetehnici menite s5-i ajute sd facd mai bine fa;d stresiui-anxiete$i,depresiei,. durerii, bolilor nsihosomatice etc.; de asemenea, sdscoatem in evidenld cum i-am ajutat p. ..i care iqi aoruu' ornndecare pe toate planurile vielii ori pe cei car" dor*u,, o
10 v.
autodezvoltare prin care sd poatd indruma ei inqiqi qi pe cei dinjurul 1or, familie, copii, p[rin1i.-
Din aceste motive s-a n[scut aceast[ carte - Psihoterapiacongtientizdrii. Vindecarea profundd -, care este continuareademersului qtiinlific al celorlalte trei cd4i publicate pAnd acum,
iar pentru ducerea la bun sfArqit a proiectului investigativ qi de
sintezX am asociat qi ajutorul fiicei mele, deoarece a crescut, s-a
dezvoltat qi a practicat conqtientizarea ca pe o stare de a fi,familiarizatd fiind de mic6 in tehnicile meditaliei.
Am inceput aceastd incursiune in aria teoreticd qi practicla acestui domeniu, relevat de altfel de mulli autori, dar qi inexperienla individualf, conjugAnd lecturile cu propriile reflectiispie u a-tinge scopul oric[rei scrieri - acela de a fi de folos
cititorilor. Am ficut-o cu credinla ci fiecare autor care s-a aqezat
in fala unei coli albe de hartie parcurge o aventur[ a cunoagteriide sine qi a cunoaqterii generale - a semenilor, a lumii qi a naturii;parcurge un drum totdeauna minat de surprize qi avAnd
nenumirate meandre de incercare. Dar dorinla de a imp[rt5qi cu
cititorii anumite idei qi pbreri qi de a le rdspunde astfel
intrebdrilor, nedumeririlor sau temerilor lor c5 totdeauna puterea
qi increderea necesare pentru a se ajunge la final. De aceea, se afld
fn paginile ce urmeazd mai multe chei ce pot deschide-po4i ale
su6conqtientului fiecdruia, porfi care si permit[ accesul la o vialdcurati qi liniqtite, mai implinit[, mai fericiti, mai completl dinpunct de vedere calitativ, dar qi proteclia fa!5 de agenliperturbatori, agresivi sau patogeni.
Fiecare iEi poate influenla foarte mult calitatea vielii sale,
iar aceasti capacitate se cere a fi cunoscut5, flnAnd cont c5 nu este
totuna sI treci prin viala ab5tut, suplrat, uneori nervos pe tine,pe ceilalli, pe lume, pentru toate problemele tale. Dup[ cum, nupoate fi lipsit de sens qi de interes s5 treci plutind pe valurilevielii, uqor, fird eforturi dureroase, cu fericire, cu bucurie pentrutoate darurile pe care viala le poate aqterne la picioarele noastre.
intre aceste perspective, rXmAne simplul fapt de a fimereu conqtient qi de a acliona ralional qi pozitiv, autentic Ei
oporlun in contextele date qi fald de consecinlele posibile; ba, mai
Tylt, qi de a face ceea congtiinla qi luciditatea decid cd este bine afi frcut, pentru a pdqi liber qi ,utirie".rt pe drumul;"iii
-
Aceasti carte _iqi pr_opune ie vd impdridgeascd unmecanism existent in fiecare dintre noi, care uqt*pta h;ar sr fieaccesat pentru a declanqa.capacitdtrile delinute qi a putea parcurgecalea _.oblinerii fericirii,
- bundstdrii, .x"'xttfi,--- u' iubirii
necon.dilionate, a creativitdlii, a liniqtii interioare qi, i, .orrr.cinfr,3 p{:y sufleteqti qi mentare binemeritate. eceste capacitali'qiintuilii se afld in interiorul fieciruia qi aqteaptd .l n.i-i"rit" jifolosite. Aceste capacitdli rdman ascurrs" in interiorul nostru,dacd le neglijdm gi dacd nu ne-a invdlat nimeni
"orrcret-cu- se le
descope'm; apoi, mai mult, chiar dacd am observat in jurulnostru cd sunt multe persoane care iqi domind traseul vielii qiob$n ceea ce igi doresc, am negrijat temeiur succesului ror qi nuam cdutat sd descoperim cdile qi-momentul de u u.."ru singuriaceste capacitili inniscute.
Ce sunt .acgstg capacitdli inndscute? Sunt calitdli
intrinseci, inndscute in fiecare, u""rtuu ne oferd po.iuititut"a de ane crea conqtienli propria realitate. Aceasti capacitate de a necrea conqtienli propria realitate - beneficd, poribili qi pe care odorim -, este atributul fundamental al fiin1ei;;;;.'il;pentrua ajunge la acest moment, pentru a crea conStienti aceastdrealitate - beneficd, posibild qi dezirabild - este ri;;, ca maiintai sd conqtientizdm cr avem aceastr putere. I"rx;;;;t acesta
::l:- ::Tt..tll prlgeps ..€"d putem spune: cunoasterearnseamndputere, adicd fo45 de automodelare _ eu,prrnmine!
veti descoperi, astfer, cd aceste capacitdli nu depind atatde circumstanle exterioare favorabile,
"ir a"fi"a- ".uilrut d"
credinla intr-un sistem rerigios, nu sunt propii.tut.a unui grupde persoane din aceasti lume. Nimeni "" "rt.-a"ri"et"r"r ix"iiinterioarea altuia_pe care sd o poatd manipula ruu o?"riJoar cerorcare acced qi cred in ei; aceaJt_d insuqire este u n..arui ninle, asufletului, a luciditdlii qi ralionalitrui sale contextuuti^t..-
Pacea interioarx este datoria fieciruia - iatd,mesajultransmis de marii invdldtori ai rumii din toate timpurile. Fiu"ur.dintre noi experimentdm aceastd viald. piecare'irebuG sd-qiacceseze qi sd iqi revendice singur aceastd capacitate inniscutd de
12 13
a construi qi a atinge pacea interioar[. Astfel, avem in noi qi cheia
spre a afla adevlrul care st[la baza fiin1ei umane, trebuie doar s5
rre revendic5m acest dar qi s[ il folosim cAt mai bine cu putint[ pe
calea vielii noastre spre a descoperii pacea interioar[ din noi, apoiqi din ceilalli, pentru a ne creqte calitatea propriei vietii, cAt gi a
celor din jur cu care convieluim sau doar interaclion5m.Poate mulli se vor intreba: cum poate fi ceva care este in
interiorul nostru, care este parle integrantX a fiintei noaste aqa de
greu de descoperit qi de accesat? De unde atAta nefericire, tristeleqi durere in jurul nostru? Cum ne putem ridica peste aceastd
neliniqte Ei tristele spre a g5si bucuria qi pacea mult visate qi
dorite de fiecare? De ce aceast[ cXl5torie este atAt de greoaie qi
atAt de anevoioas[, incAt pare cI purt5m intreaga lume qi intreagasuferin{5 a lumii in noi? Dac[ fericirea qi pacea sunt atribute qi
daruri inerente fiec[rei fiinle, atunci ce inseamnd tristelea,disperarea, gelozia, furia, sentimentul de invinovdlire,deanddejdea, vanitatea, anxiet5lile, depresiile, remuqcXrile,sentimentul de inutilitate, sentimentul de singurdtate etc. - trdiriqi sentimente pe care le vedem imprejur sau pe care fi_ecare le-asimlit uneori pentru perioade mai scurte sau mai lungi de timp?
Toate aceste sentimente qi multe altele cu care fiecare se
confruntl iqi au izvorul in perceplia qi gdl5gia produse de c[tre/sau in/ mintea fieclruia; acestea se suprapun qi acoper[ glasul
cristalin al pdcii interioare care se afli adAnc in interiorul nostru.
Aceasti carle iqi propune sI vd ofere calea spre a glsidrumul chtre sufletul vostru intru limpezirea lui, unde velidescoperi, in sfArqit, darurile ascunse existente incd de la naqtere.
Chiar credeli c[ ali fost aruncali in aceastl lume mare qi ostil5fbri a avea la indemAn5 qi uneltele cu care s[ cdl5torili prin ea?
Nu, fiecare are propriile sale abilit5li Ei resurse cu care sX
chl5toreascd qi sd iqi construiascl propriile realitbli ale vietii.Creatorul, in iubirea Sa de oameni, ne-a d5ruit supremul
dar, acela de a fi co-autori ai propriei noastre realitl1i, care s5 ne
defineascd pAnd la urm5 in propria c[l5torie prin via!5. Dar, dacX
Etiu cb sunt creatorul propriei realitdli, atunci sX co,nqtientizez
faptul cI am posibilitatea s5-mi creez oricAnd alt5 realitate, dac5
cea imediati nu md mai mullumegte. line, asad.ar, d"efi.ecare sd"congtientizeze, iar apoi sd. acsioieze'in dirLcsia doritd spre aobfine alte rezultate, dacd. cele uechi nutl mai irtiiiii.
Analizim dacd suntem total impdca{i cu noi inqine qi cuceilalli, analizdm dacd in noi existd vinovalieinterioart, iuferinld,fricd, care nu ne lasd sd fim liniqtitri qi liberi, au.a
-rrrrrt"-
r,ulnerabili la criticile venite din afaid .uu di., i"iuriorut nostru,deoarece pand la urmd noi inqine suntem sau trebuie sx fim celmai mare critic al nostru; analizdm dacd mai avem reseniimente,dagd mai aqteptdm confirmiri din partea celorralf pentruac{iunile depuse de noi, analizdm dacd nb simlim singuri, dacd nesimlim trigti, speriali qi neimpicali etc. etc.
Dacd simli1i cd v-a!i agdlat cu toate puterile sd vdtransformati viala qi nu ali reuqii incd, atunci aceastd carte estescrisd pentru voi. Dac5, in schimb, vd simli1i total impdcali cu rroiqi cu^ceilal{r, dacd lu-T?i aveli nemu\umiri in ce vi pr-iveqte qinici in privinla celorialli, dacd nu mai simfili aorinfi de a vischimba pe voi sau pe ceilalli, dacd sunteli impdcali
",, tot
"" .rx
inconjoard, dacd af reuqit .a ,,x iubili ft *i c6i'qi pe-ceilalunecondilionat, indiferent de ceea ce- faceqi qi spuneii, atunciinseamnd ci ali gisit _liniqtea qi pacea in sufletul vostru, iaraceastd carte nu mai trebuie sd fie cilitd de cdtre voi ca un manualde acliune, ci doar pentru pldcerea schimbuiui de idei,
"er.a"a"-se qi de aici, cu siguranld, o binefacere.cartea se adreseaz[ oricum tuturor celor care doresc sd-qi
lmbundtdleascd echilibrul, nivelur de inleieget" qi .o"qiiu"ti"ur" uprgplgi {inte, cu o atitudine deschisd fatd ie cunoaqtlrea sineluiindividual qi fa!5 de cunoaqterea lumii inconjurdtoare.
Mediag, ianuarie zor5
---\
L4
ps r H or" ""fff t8t$lt"r ENrrzARr I
,\'irt,gttrtt rdspundere adevdratd estefald de propriul tdu potenlial, faldde propria ta inteligenld Si constienld,
fud de acliunea conformd cu ele.
Osho
AvcrtismentAcest prim capitol are labazl noliuni qi concepte care au
rtvolulionat domeniul fizicii qi pe care dorim si le integrXm inftrrnrularea qi clarificarea unor principii funclionale qi inpsilrologie qi psihoterapie. Apel5m, aqadar, ia resurse din treiirrlri corifei ai fizicii, mai exact de la fondatorii fizicii cuantice. La
lirl ca qi teoria relativitdlii, mecanica cuantic[ a introdus, lainccputul secolului al XX-lea, concepte total noi qi paradoxaleprintre care qi ,,dualitatea corpuscul-und5", pe care savantul,l,,nez Niels Bhor a ridicat-o la nivel de principiu universal alI tr mii cuantice, denumit,,complementaritate".
Psihoterapia conStientizdrii pleacl qi se bazeaz[ pe
t:onceptul de complementaritate, pe care-l evocdm, aqadar, aicirlin teoria complementaritelii a lui Niels Bohr, laureat al
l)remiului Nobel pentru fizicX in anul rgzz pentru contribuSiilesale fundamentale. DupS cum se qtie, acesta a adaptat teoriacuantic5 la studiul structurii atomice. Modelul atomicBofu (tgtg) este primul model de naturl cuanticl ai atomului.Acest model qi postulatele care l-au generat preiau modelulplanetar al lui Ernest Rutherford la care aplicl teoria cuantelor.
Ne-am ataqat apoi de ,,principiul incerlitudinii" al
fizicianului german Werner Heisenberg, qi el fondator al fiziciicuantice qi de asemenea premiant Nobel (tg3z, pentru creareomecanicii cuantice), care a descoperit cX pozilia qi viteza unuielectron nu pot fi cunoscute concomitent cu exactitate, datoritdprezenlei observatorului, observator care modific6
comportamentul particulei. La randul sru, Max planck (premiatNobel incd din tgr} pentru auansarea fizicii iiii iiropertreacuantelor) a descris caracterul discret ut
"n"rgi.i al.pura ,,rb
{grTd de pachete numite ,,cuante',, care nu poifi impi4ite saudivizate, ci pot fi doar observate"
Teoria cuanticd a deschis drumul cdtre aparitria unui noutip de logicd despre funclionarea universutui, '"nal descrierea
sistemelor cuantice necesiid cateva caracteristi.i "o-pr.-entare,care, considerate impreund, par paradoxale. Niis
-Bohr a
considerat cd acest 11ri!ut ar compiementaritdlii "rt" "o*,r'conEtiintei umane gi felului in care func;ioneaza mintea omului.
Astfel, iatd cit de necesard este analogia pu *r. "
i"". g"Lrr intreteoria cuanticd Ei psihologie pentiu'a inlerege pro""r. qifenomene ale fiin1ei umane.
"
1.1. Ce este conEtientizarea?conqtientizarea ne permite si ne dxm seama de ceea ce se
petrece in minte qi in corp-Dar unde se produce "o.rqti".rtirarea?ceea ce se petrece in minte trebuie.rp"r^i*"r,tat intr]un camp de
energie mai cuprinzdtor decat acera ar memoriui i".egi, u.u.tcAmp este congfiinfa.
Precum s-a schimbat calitatea vielii in evolulia generarx aomului, Igt aqa progreseazd receptivitat"u qi -fr;delarea
conqtiintei dupd naqtere.David R. Hawkins, recunoscut in toatd lumea ca
cercetdtor al naturii conqtiinlei, a elaborat o scald a niuelurilor deconstiinld umand.qi.a fost invdlrtor important al cdti llumindrii;:il,:.lt-:it3 sa cuprinde mai bine ae 5o de u"i t"*practicdpsrtuatricd. Dezvoltand.un raport intre caracteristicile de Lvoluflein yala animald qi in viala umanX, acesta aratd: ,,.,. nrir{o eului,(..,) este centratd tn p.rincip-al asupra intereielor piiorotn,achizisiei, cuceririi gi riualitdsii
"u olt" organisme fn uedereawprauiefuirii. cu toate acestee, e important de notat cd eI
.9T.{:,h comparalie. cu fiinla animad _ ;.;.i;;y;""'Ei "ti;tnsu;tT'r, precum cu.riozitatea gi cdutarea, deci prin urmare
capacitatea de tnud{ere." Sau, in continuare: ,,,p2 mdiurd. ceeuolusia a progresat, mecantsmele de nprauie;uire au deuenit
L6 17
ttttti dulxtrute, ce Ei calitatea intekgen{ei, prin intermediulr'r'rf irr itr.lirnn{ia e dobdnditd, stocatd, procesatd., comparatd",tttlt't11tl(t, corelatd, gi stratifi.catd.. Aceastd" obseruasi.e std Ia baza
lettt'it'i ,,ntodelului inteligent" ce nu necesitd nicio presupunere cu
trtt'it,irr lu Diuinitate sau Creator. Ea confirmd" cd- una din'rrililitlilcinnd.scute
ale energieiuiefii e Qceea cd, prin experien{d',
r,rlrrsl(r acumuleazd. informalii gi e capabild sd Ie proceseze
tttlr o integrare progresiud, ;iintr-o strotificare complexd." Este
r'r,r,ir (:o se petrece, desigur, mult mai dinamic qi complex, inrrrork'lrtrea eului fiinlei umane astlzi, proces perfeclionat inrnt.rlirrl natural qi social de-a lungul evoluliei speciei. David R.
ll;rwkins atrage atenlia cd ,,Termenuleuare o altd. semnifi'cagie
itt lucrarea spiituald decdt in psihologie, psihanalizd- sau tnIt,ttt'iilc lui Jung gi Freud." Pentru a inlelege nivelele calibrate ale
crrrrqtiinlei, autorul ne propune o recapitulare a moduhi ,,in care
rr trpirut aceasta (conqtiinla - n.n.) pe planetd-, precum Si
r u tlttlia ei de-a lungul istoriei, incepdnd cu regnul animal pdnd-
ht onrcnire." (...) ,,Procesele fiziologice Si psihologice au cdpdtatskbititate Si dinamicd-in construcsia eului. Autorul ne ofer6 apoi
rrrr tablou al acestei dinamici: ,,Niuelul colibrat de conqttin{d- alonruIui o euoluat incet. Astfel, in momentul nagterii lui Buddha,tttrtstiinfo colectiud, ointregii umanitdfi calibra Ia niuelul go. Eau ciescut Ia aproape too in momentul nagterii lui Christos gi
incet, in ultimele doud milenii, a euoluat pdnd Ia ualoareo 19o
tntde a stagnat multe secole pdnd Ia ffirEitul anilor t99o.Atunci, aproximatiu in momentul Conuergenlei Armonice de Io
s.fdrgitul acestei perioade, a sdrit brusc de Ia niuelul t9o Ia
zo4-2o5, unde a rdmas pdnd.in noiembrie zoog, cilnd din nou asdrit bntsc pdnd Ia actualul niuel de 2o7. in prezent,aproximatiu /SX dinpopulalialumii calibreazd" sub niuelul zooil congtiin{ei, in ciuda faptului cd. doar inAmericae uorba de
4g%. 'Semnificafia
faptului cd. niuelul de congtiinld aIaproimatiu Bo% din totalul populagiei lumii este incd sub
ualoarea 2oo este cd.Iumea e dominatd" de instincte, motiua{ii Si
comportamente a.nimale prtmitiue, a;a cum se poate ued.ea ?norice buletin de Stiri." ,
- In lipsa conqtientizdrii, nu se percep nici mintea qi nicicorpul; cand mintea nu std de_v-eghe, nu se percep nici seniatriile,
"i9i trupul. De aceea, se fodseqte aneitezia in intervenliichirurgicale, deoarece anestezia face ca starea de conqtientizare sddispard, ceea ce inseamnd cd persoana anesteziati nu mai arecunoqtintd de ceea ce se intAmpli cu sine.
Dacd ne-am observa cu atenlie de-a lungul unei zile, vomconstata cd toate. experienlele noastre au loc- qi se manifestdintr-un camp mai larg qi intr-un mod mai g";.rut decat cetimaginat de noi. Experimentarea se petrece Intr-un c6mp deexperimentare de ansamblu, uproape difuz, care existdpretutinde"i it spa{iu, deci incluiiv in interiotur
"t"qtiintrei.Astfel, conqtiinla este asemenea unui ".run p. caree-xperimentxm tot ceea ce trece printr-un proces de scirimbare,dar e*anul rxmane neschimbat. Suntem doar corrqti",,!ft; fluxulschimbdrii din conqtiinld.
1.2. Ce este psihoterapia conqtientizirii?.. ca sd schildm cadrul definiliei, precizxm cd este o practicd
psihoterapeuticd care se bazeazd, in manieri .o-pt"-"itaristd,pe mai mu]Ie corpusuri. Aici complementarismul nu este o teorieci o generalizaremetodologicx, ce nu exclude nicio teorie valabild,ci doar le coordoneazd,infunclie de anumite r""or*", dar careprezint5 o serie de criterii qi particularitdli distincte.. Psihoterapia conqtientizdrii este o noui modalitate deinterve-nlie, individuala qi proprie pacientului, care ,.-uuturacelorlalte forme de psihoteripii, ^mai
mult' sau mui p,rtrinintegrate,
, care i$ propune ^ s! reuneasci eremente din
psihoterapie, psihanaliz[, neuroqtiinle, meditalie, ;i ;i;i;*ente,spirituale. Pentru a construi aceastd metodologi., .u- u-,"hti;i (mai sus, ne-am inspirat din fizica cuanticd,
"p."tr" "i.tutea
demodel a conceptelor qi teoriilor elaborate d"'ru,ru.t1i, u,ra.ra in
' Hawkins, R. David, Transcenderea Niuelurilor ConEtinlei,Ed. CarteaDaath, zo o7, in s e cqiun e a int dia - priuir e G ene r ard .' Eu "nltn-c"iiw rt.
1B 19
\r,rlr,r'r,t'i specificitatea datelor ce evolueaz[ in psihicul umanrnrirlit locmai in faptul c[ ele necesitd un dublu sens - de lar'flrrlrtlor la obiectul c5utat, de la obiectul c[utat la cdutXtor, de larlrrrrlil;rtc la dualism, de la afacela afi, de la personalizare lar 1,,;x,r'sonalizare, de ia form[ la vid etc.
SI ludm astfel ca model principiul indeterminlriihrnrrrrlat de Heisenberg. ,,Principiul indetermin[rii afirm5 cX este
irrrlxrsibil si se determine (m[soare) simultan qi cu aceeaqi
lrrtcizier pozilia qi masa eiectronului. Astfel, cu cAt mlsurXm currr;ri nrultX precizie pozi[ia electronului (la un moment dat), currlrrl tlcterminarea masei sale devine mai imprecisX; gi invers,lrirrcin[eles." La rAndul s5u, Bohr spunea: ,,Nimic nu existl pAnd
lirrrtl nu se m5soar5".in aceast[ privin
. Tradilia yoghind gi alchimia descriu acest fapt in termeniicelor patru elemente: pimAnt, foc, apd qi aer. r- - ---
Sufismul descrie capacitili precum voinla, cunoaqterea,l.ipptea, compasiunea, bucuria, puteiea; puterea este descrisd indiferite feluri, asociatd cu diferite .,ti*i .ur. .*irte in auraumanX.
Budismul tibetan vorbeqte de energiile fundamentale,cinci la num[r: calmul, claritat-ea ca de og"linde, a.r.rria"..u,discriminarea qi capacitatea de acliune eficielntd. Apoi, budismulmahayana vorbegte de anumite inzestrdri sau calitdli care existdin mod latent in natura noastrd umani qi care p;l?;ii*urate,cum ar fi: rdbdarea, generozitatei, stdruinla, intuiliadiscriminatd, compasiunea, puterea qi in!elepcir;;;; prezenlaconqtienti.
Acestea sunt calitdli umane care sunt din afara eului, carese manifestx natural.in diferite grade qi forme la diferili indivizi.Aceste calit5li aparlin de supra-eu, aitfel ele pot fi atcesate qidezvoltate ca niqte
^unelte pe care sd ie folosi- p""t* evolulia
noastrd. Dar, mai. intai de toate, este indicat s$ qtim cd avemintuilia qi puterea innxscute de a accesa aceste calitili dedincolode fiinla umanX; acestea - intuilia qi putea d; ; ;"ii;na ,,dinafard"- sunt mereu prezente, dar tiebuiesc descoperite.'---
o altd caracteristicd umand universald este faptul cd oriceom are o cultur5, care ii intemeiazl, defineqte'gi exprim[umanitatea qi universalitatea, firr a uita de particularitdlileindividuale, inevitabil specifice. De exemplu,
",rlt.,.u oriental[
este mai axatd pe contemplare, p€ ,,? fi,,, iir cultura occidentalleste-axatd_p€,& face" in detrimentul lui,,a fi,,. in acest modoccidentalilor li se pare raliunea a fi net superioard intuiliei, iarpreferinia se indreaptd mai mult spre inteligenlh, a."at ,pr.sentiment. in acest fel qtiinla infloreqie, t" iird;;pirrir"iit"i"[stagneaz5. Din aceastd cauzd. cdutdm sd ne dezvottxm int"tige"l';in detrimentul actMtdlilor spirituare, morale, etice, acesiea fiindaproape neglijate. Dar ar fi de dorit sx aducem un echilibru intreo f?!" A! o rt, intre $^tiin!d qi spiritualitate, intre practicileoccidentale qi cele din orient.
-penlru ca acest echilibru sd se
20 2t
rnnlizr,z(', avem nevoie de cunoaqterea celor dou[ culturi qi derxprlirrrcntarea practicilor lor. Este deci necesar sX ne stimul[mrl' t i v i t ii l ilc intelectuale, care conferi personalit5trii noastre putere,rlr,.r;u'rr'o qtiinla cuprinde, din fericire, totalitatea lumii materiale,rhrr', rlin p[cate spiritualitatea nu poate fi investigati cu ajutorulrrriihr;rt'r:lor qtiinlifice, ci doar cu mijioace subiective,r,x
1 x't'icnliale.
Ce facem atunci? Ne folosim de mijloacele qtiin{ifice
lx,ntru a inlelege qi le extindem mai departe prin obseruarea:ri:;tr,nraticX a substratului imaterial al lumii. Aceast5 observarerL,r'irrc uneori o contemplare senini a principiului imanent qi
Inrnsr:cndent al tuturor lucrurilor. Aceastl contemplare o putemrh,lini, de asemenea, ca fiind o indllare a Eului uman cdtre,'irrpnreu, asemenea unui act de adorare citre izvorul existenfei,r';rtn: viald, ca pe un act de smerenie in fata sacralitdlii vielii. Cea
rrriri inalt5 expresie a vielii este descoperiti prin labirintulirrlcligentei.2
Toli ne mai confruntlm qi cu problema existen{d- vs
trttrtcxisten{d, care poate fi asociat[ simplu cu inspira{re vs
r'qtiralie. Pe blogul sdu, Andrea Filip - Instructor, Master qi( lcrtificat of Science Theta Healing - explicl relevant ce inseamnlr,rpir"a{ia qi inspirofia Fiinlei. ,,Fiecare acliune pe care o facemcstc o ,,expiralie" a fiinlei noastre. Este o manifestare a cinesrrntem pe interior, a ce avem in structurile noastre qi se
lxrtriveqte intr-un anumit context. Fiecare moment deintrospeclie gi analiz[ este o ,,inspiralie" a fiinlei noastre. LuImobservaliile despre ce se intAmpll in afara noastr5, rezultateleacliunilor, vorbele vorbite, tot ce am experimentat in timpulcxpiraliei qi le ducem in Sinele nostru. $i le {inem pret de o clip[,ne uit5m la ele, concluzionlm qi apoi trecem din nou la acliune.
" ln sensul celor expuse mai sus vezi:http://www.efemeride.ro/studiu-asupra-rugaciunii-facut-de-un-laureat-al-premiului-nobel-pentru-medicina