VASILE TALPOŞ

STUDIU INTRODUCTIVÎn Legea, Istoria şi Poezia VECHIULUI TESTAMENT

PSALMII

Psalmi tratează despre căile felurite delaudă şi rugăciune aduse Domnului, slăvirea prin nigăciune;PSALTIREACARTEA SLĂVIRII LUI DUMNEZEUCea de-a doua carte din grupul cărţilor poetice in canonul protestant esteCartea Psalmilor, supranumită şi "Psaltirea", cea mai extinsă şi una dintre celemai de seamă cărţi din cuprinsul Sfintelor Scripturi. In canonul evreiesc Psalmiireprezintă prima parte din colecţia "Ketubim" (Scrierile). Datorită importanţeiacesteia şi a poziţiei pe care o ocupă in cuprinsul scrierilor sfinte, numele ei afost acordat intregii diviziuni (Luca 24:44), aceasta fiind şi Cartea de imnurireligioase a poporului evreu. Importanţa ei a fost marcată din plin şi in altenaţiuni in care Biblia a fost tradusă. in limba romană Psalmii a fost cartea ceamai tradusă din interaga Biblie şi a fost apreciată şi citită de către toţicredincioşii de toate confesiunile. Nicolae Iorga obişnuia să spună că "poporulroman s-a născut in tinda Bisericii, iar abecedarul pe care a invăţat să citească afost "Psaltirea".Aşa cum afirmă Jensen:Cineva, vorbind despre intreaga Biblie ca despre"Templul adevărului" şi despre diferitele cărţi ca diferitesăli ale templului, a numit Psalmii "camera de muzică""... Aici Duhul Sfant atinge fiecare coardă sensibilă anaturii umane: de la notele joase ale vaietelor umane dinPsalmul 51, pană la notele inalte ale exaltării dinPsalmul 24... din cele 283 de pasaje citate din VechiulTestament in Noul Testament, 116 sunt din cartea Psalmilor,22Aceeaşi importanţă este acordată şi astăzi Psalmilor in bisericile creştine.Cele mai frumoase imnuri din bisericile protestante sunt Psalmii versificaţi şi

puşi pe melodii sublime. Iar cartea cea mai citită in intalnirile devoţionale dinbisericile evanghelice şi "Cartea de rugăciune" a acestor biserici rămane carteaPsalmilor, pe care mulţi credincioşi au invăţat să se roage. Această carte este deo inestimabilă valoare spirituală.2.1. TITLUL CĂRŢIIin originalul ebraic numele cărţii vine de la cuvantul trVnri /Tehilim/insemnand "laudele" sau "slăvirile". Din aceeaşi rădăcină vine şi cuvantul"Haleluia", care este o expresie consacrată de slăvire. Cartea in sine se numeşte22Jensen, p. 272.in original Dvnil "IŞD/Seifor Tehilim/, "Cartea slăvirilor", "Cartea cantărilorde slavă". Faptul că această carte incepe cu Dumnezeu binecuvantand omul şisfarşeşte cu omul binecuvantandu-L pe Dumnezeu este cat se poate deconcludent privind natura şi conţinutul acestei minunate cărţi.. in Septuaginta titlul cărţii este Psalmoi /Psalmoi/, de unde avem numirea dePsalmi in limba latină şi romană, cat şi cuvantul bisericesc de Psaltire pentrucolecţia Psalmilor.Unii dintre psalmi poartă numirea individuală de "YiDTQ /Mizmor/, adică"Psalm" sau "Cantare", mai ales cei 57 de psalmi care se cantau cu acompaniamentde instrumente.Potrivit cu această terminologie, colecţia Psalmilor este cartea care conţineacele cantări inspirate ce constituiau vărsarea inimii umane credincioase inaintealui Dumnezeu in slăvire, bucurie, lamentare, implorare şi mărturie a Domnuluisub inspiraţia şi călăuzirea Duhului Sfant.Cartea Psalmilor a fost dintotdeauna considerată ca "Inima Bibliei". incanonul evreiesc ocupa primul loc in secţiunea scrierilor sfinte, iar in canonulprotestant este plasată in inima Sfintei Scripturi, parcă potrivit cu importanţaacordată.2.2. AUTORULPopular, cartea Psalmilor este numită şi "Psalmii lui David", aceastadeoarece mulţi din psalmii din Sfanta Scriptură au fost intr-adevăr compuşi şicantaţi de către impăratul David, profet şi mare cantăreţ in poporul luiDumnezeu. Psalmii insă au fost scrişi de mai mulţi autori, după cum urmează :- 73 de psalmi au fost scrişi de către David, fapt atestat de insuşi textulacestora in original. Se ştie, de altfel, că David a fost un dulce cantăreţ in Israel(2Sam. 23:1);- 10 psalmi au fost scrişi de către fiii lui Core, unul din cantăreţii cetelor dela templu insărcinaţi cu laudele Domnului;- 12 aparţin lui Asaf, un alt vestit cantăreţ din cetele de la templu;- 2 psalmi au fost scrişi de către Solomon, impărat deosebit de cult şiinţelept;- unul a fost scris de cantăreţul Etan;

- unul de cantăreţul Heman şi- unul a fost scris de robul Domnului, Moise.Toţi aceştia insumează numărul de 100 de psalmi, care sunt atribuiţiautorilor amintiţi mai sus prin remarca textuală a fiecăruia din aceşti psalmi.Restul de 50 de psalmi apar ca fiind anonimi in textul masoretic, insă suntevidenţe certe in favoarea opiniei că şi unii dintre aceştia au fost scrişi tot decătre David. Exemplu: Psalmul 2 este atribuit lui David in Fapte 4:25; Psalmul95 este atribuit lui David in Evrei 4:7. Aşa cum observă Jensen, comparandtextul din Psalmul 105:1-15 cu 1 Cronici 16:8-22 şi Psalmul 96 cu 1 Cronici16:23-33 ne putem convinge cu uşurinţă că David este autorul acestor Psalmi.2323Jensen, p. 274.Trebuie reţinut faptul că in Septuaginta mai sunt incă 15 psalmi atribuiţi lui )avid, care in textulmasoretic sunt anonimi.242.3. CADRUL CĂRŢII PSALMIConsiderand cadrul cărţii, avem, desigur, de-a face cu data scrierii salinilor. Nici o altă carte din Biblienu are atat de mulţi scriitori diferiţi şi nu : extinde pe o aşa de lungă perioadă de timp ca această carte aPsalmilor, impui scrierii Psalmilor se identifică cu timpul diferiţilor autori, Psalmii fiind originecantări sau poeme individuale, care apoi au fost adunate in mici ilecţii şi in final au format colecţiaPsalmilor din Sfanta Scriptură.Perioada cărţii Psalmilor se extinde intre anii cea. 1400-500 i.Hr. Cel mai chi pare să fie psalmul 90,un psalm al lui Moise care provine din timpul Iui oise (cea. 1400i.Hr.). Cei mai mulţi psalmi au fostscrişi intre anii 1000-931 hr., perioada monarhiei infloritoare a Israelului sub David şi Solomon. Psalul137 pare să fi fost scris in jurul sau după anul 722 in timpul exilului, iar :almul 126 in jurul anului450 i.Hr. in perioada restaurării.Avand in vedere faptul că incă pe vremea lui Ezra şi Neemia in perioada staurării s-a format CanonulVechiului Testament in care a fost inclusă fără ci o discuţie cartea Psalmilor, inseamnă că inainte deaceastă perioadă cei 150 ■ psalmi au fost adunaţi in colecţia numită Cartea Psalmilor sau Psaltirea .in ce priveşte cadrul geografic, acesta este specific fiecărui poem in parte, lentificandu-se cu cadrul şi

condiţiile in. care s-a aflat autorul in momentul "pectiv. Unii psalmi evocă inchinăciunea in casaDomnului; alţii, imprejurări infruntare a vrăjmaşilor şi izbăvire a psalmistului prin puterea Domnului.De o importanţă crucială in stabilirea cadrului specific al fiecărui psalm este titlul psalmului. Se poateobserva că mulţi dintre psalmi dispun de un titlu. :este titluri sunt foarte vechi, deoarece apar şi intraducerea Septuaginta XX) şi au mai multe roluri:- unele redau numele autorului (ex.: "Un psalm al lui David");- unele titluri conţin şi indicii privind tonul şi felul muzicii pe care să fie htate (ex.: "De cantat in felulcantecelor de jale");- unele titluri arată şi cui este dedicat poemul respectiv (ex.: "Către mai rele cantăreţilor");- unele titluri indică şi caracterul psalmilor pe care-i reprezintă (ex.: Psalmul 81,86);- unele titluri indică şi perioada istorică, timpul cand psalmul a fost scris .:Psalmul 59 şi 142).Dacă pentru cei din timpurile biblice aceste titluri arătau cand trebuie să fie osit psalmul ininchinăciune şi cum să fie cantat, pentru cei de astăzi titlurile ită la tălmăcirea psalmilor şi lainţelegerea semnificaţiei lor profunde.In ceea ce priveşte numărul psalmilor, trebuie precizat că in ebraică (textul soretic) sunt 150 de psalmi.Sulurile de la Marea Moartă deţin 151 de psalmi, imul dintre aceştia nu apare in Biblia ebraică. inLXX şi apoi in Vulgatahe Criswell Study Bible, p. 640.Psalmii 9 şi 10 sunt puşi intr-unui singur, ca şi 114 şi 115, iar Psalmii 116 şi 147 sunt divizaţi fiecarein două. Din aceste motive unele versiuni biblice au 150 psalmi, pe cand altele 151.2.4. TEMA CĂRŢII I CLASIFICAREA PSALMILORCu toate că, aşa cum le este numele, poemele ce constituie frumoasa carte a Psalmilor sunt "Tehilim","laudele", şi aceasta ar putea fi considerată tema generală a intregii cărţi:"Laudele aduse luiDumnezeu", trebuie totuşi remarcat că anumiţi psalmi au teme diferite. Se observă şi faptul că existăgrupuri de psalmi in care sunt tratate anumite teme. De aceea, s-a incercat clasificarea psalmilor in mai

multe feluri, după temele care sunt tratate in Psalmii respectivi. Nu trebuie uitat faptul că diferitecategorii de psalmi nu se diferenţiază in mod absolut, iar unele poeme fac parte din mai multecategorii. Poate cea mai simplă şi cea mai concludentă impărţire a psalmilor in raport cu tema acestoraeste cea făcută de Criswell Bible Study, astfel:25- Psalmi de pocăinţă (Ps. 6, 32, 38, 51, 102, 130, 143).- Psalmi de slăvire; Halelul mare şi Halelul mic (113-118 şi 115-118).- Psalmi care invocă răul asupra vrăjmaşilor psalmistului (35, 52, 58, 59, 69, 79,83, 109,137, 140).- Cantările treptelor (120-134).- Psalmi mesianici (2, 8, 16, 22, 23, 24, 40, 41, 45, 68, 69, 72, 89, 96, 98, 102, 110, 118, 132).Jensen clasifică Psalmii in zece categorii, menţionand:Psalmi didactici, istorici, psalmi de slăvire, de pocăinţă, de implorare, de mulţumire, mesianici, psalmicare vorbesc despre natură, psalmii pelerinilor sau ai treptelor şi psalmii blesteme.26O clasificare a psalmilor după tema acestora, insă mai amănunţită, poate fi următoarea:(1) Psalmi Mesinici, care-L prezintă pe Hristos:- ca rege: 2, 45, 72, 110, 132;- ca rob al suferinţei: 22, 41, 55, 69;- ca Domn inviat: 16;- ca Domn inălţat: 68.(2) Psalmi despre om:- despre inălţarea sa: 8;- despre păcătoşenia sa: 10, 14, 36, 55, 59.(3) Psalmi ce prezintă situaţia lumii şi a celor răi:- cei răi in contrast cu cei buni: 1, 4, 5;- anunţarea pedepsei impotriva celor răi: 10;- prosperitatea celor răi: 37, 73;- soarta celor răi: 9, 11;- increderea in bogăţii: 49.2SCriswell Study Bible, p. 640. 25 Jensen, pp. 175, 176.(4) Psalmi ai experienţelor religioase:- pocăinţă şi iertare 25, 32, 38, 51, 130;- convertire: 40;- consacrare: 116;- de incredere: 3, 16, 20, 23, 27, 31, 34, 42, 61, 62, 91, 121;- de invăţătură : 25;

- de aspiraţie: 42, 63, 143;- de slăvire: 96, 98, 100, 103, 107, 136, 145, 148, 149, 150;- de inchinăciune: 43, 84, 100, 122, 132;- de intristare, mahnire: 6, 13, 22, 69, 88, 102;- de bătraneţe: 71;- despre vanitatea vieţii: 39, 49, 90;- despre familie: 127;- despre dorul de casă: 137.(5) Psalmi despre casa Domnului (Biserică):- siguranţa ei: 46;- unitatea ei: 133;- dragostea pentru ea: 84, 122;- gloria ei: 48, 887.(6) Psalmi ai Cuvantului lui Dumnezeu: 19, 119.(7) Psalmi ai misiunii: 67, 72, 96, 98.(8) Psalmi privind datoria conducătorilor: 82, 101.(9) Psalmi ai atributelor divine:-inţelepciune, maiestate şi putere: 19,29,62,66,89,93 97 99118,147;- milostivire: 32, 85, 136;- omniştiinţă: 139;- omniprezenţă creatoare: 33, 89, 104.(10) Psalmi ai experienţei israeliţilor:- necredinţă: 78;- dezolare şi mizerie: 79, 80;- alunecare: 81;- providenţă divină: 105, 106, 114.Se poate observa că in cartea Psalmilor este prezentată o paletă largă, o-nare varietate de teme. Aici poate fi intalnită intreaga gamă de sunete alebătăilor şi zbuciumărilor inimii umane sub atingerea Duhului Sfant al Iui Dumnezeu:de la extazul bucuriei pană la delirul durerii. Psalmii cuprind simţăminteleinimii umane in legătură cu cele mai variate elemente ale trăirii; de laTemplul lui Dumnezeu pană la casa omului, de la campul de luptă la siguranţajatnei liniştite, de la tabăra de deportaţi la vatra caldă a familiei. Psalmiicuprind intregul şirag al experienţelor umane in raport cu Dumnezeu, cusemenii şi cu sine.2.5. PARTICULARITĂŢI STILISTICEsunt adevărate poeme, rugăciuni sau cantări scrise in formă poetică. Deşi stilulpoetic este deosebit de frecvent şi in celelate cărţi ale Scripturii (Cartea Iov şiProverbe, precum şi multe din scrierile profetice abundă in stilul poetic),Psalmii constituie cea mai insemnată secţiune poetică compactă in Biblie. Toateformele literare ale stilului poetic evreiesc sunt tributare ideei ce trebuie exprimată,

deoarece comunicarea cuvantului sau a adevărului era sarcina primordialăa scriitorului inspirat. De o mare importanţă este ritmul accentelor in versul saurandul intai al poeziei. Cel mai comun ritm de accentuare este de trei pe trei.27Ex. Ps. 26:2.Cercetează-mă, Doamne, incearcă-măTestează-mi inima mea şi mintea.Există insă şi ritm de accentuare de tipul doi, trei, patru şi mai multe accentepe linie in diferite combinaţii. Ex. Ps.27 uzează de ritmul de accentuare trei pedoi, favorit pentru elegii „De cine să mă tem?" (Ps. 27:1).Ritmul de accentuare adaugă mult la operativitatea şi precizia interpretăriipsalmului.Caracteristica fundamentală a poeticii evreieşti este, desigur, paralelismul deidei potrivit căruia in linia a doua a formaţiunii este reluată ideea exprimată inprima linie. Cele mai obişnuite formaţiuni sunt dubletele, cele formate din douăranduri, insă in cartea Psalmilor pot fi intalnite şi formaţii compuse din treiranduri (triplete) sau din patru randuri (quartete) etc. in toate aceste cazuri ideeaexprimată in următoarele linii fie că reafirmă ceea ce s-a spus in prima, fie cădezvoltă conţinutul precizand alte detalii, imbogăţind efectul şi conducand spreun punct culminant al ideei exprimate. Cateva exemple vor fi concludente.Nu ne face după păcatele noastre,nu ne pedepseşte după fărădelegile noastre (Ps. 103:10)in cea de-a doua linie se repetă cu alte cuvinte ce s-a spus in prima. Inasemenea cazuri ideea este exprimată pe bază de sinonimie, şi se cheamă "paralelismsinonimic". Sunt şi cazuri de sinonimie cand in linia a doua şi in următoareagandul este dus mai departe, spre un punct culminant.Raurile vuiesc vuiesc, Doamne,raurile vuiesc tare vuiesc tare,raurile se umflă cu puterese umflă cu putere (Ps. 93:3).Domnul este langă toţi cei ce-L cheamă ceice-L cheamă,Langă cei ce-L cheamă cu toată inima (Ps. 145:18).Alte cazuri de formaţiuni poetice uzează de aşa-numitul "paralelism antitetic",atunci cand ideile exprimate in cele două randuri sunt in antiteză, evidenţiindastfel şi mai pregnant ideea ce trebuie exprimată: „Cel rău ia cu imprumutşi nu dă inapoi; dar cel neprihănit este milos şi dă" (Ps. 37:21).Pe langă sinonimii şi antiteze există şi un sistem de paralelism numit "paralelismsintetic sau constructiv", in care gandul exprimat in prima linie inainteazăspre punctul culminant in următoarele răspunzand la intrebarea sau problemaridicată in primul (Ex. Ps. 35:10).27cf.Derek Kidner, Tyndale Old Testament Commentahes, Psalms 1-72 (London:

Inter-Varsity Press, 1973), pp. 1 -3.Toate oasele mele vor zice:Doamne, cine poate ca Tinesă scape pe cel nenorocit de unul mai tare decat el,pe cel nenorocit şi sărac de cel ce-1 jefuieşte?Mulţi dintre psalmi sunt adevărate capodopere ale poeziei evreieşti deosebitde fascinante. Conţinutul lor este nu numai inspirat, ci şi aşezat cu talc in formede o deosebită frumuseţe. Spre exemplu, Ps. 119 al cărui autor se consideră căr fi fost Ezra; cele 176 de versete sunt grupate in 22 de formaţiuni a cate 8ersete fiecare, iar fiecare verset din aceeaşi grupă incepe cu aceeaşi consoanădin alfabetul ebraic (care are 22 de consoane), in formă de acrostih. Psalmul:onstă din 22 de serii de octete in acrostih.Este adevărat că prin traducere se pierde o insemnată parte a frumuseţii şiloate chiar sensul conţinutului acestor poeme. Insă cercetătorul atent care vatudia aceste forme in original va beneficia de deosebita bogăţie de frumuseţe şidei aşezate in conţinutul psalmilor prin inspiraţia Duhului Sfant şi transmise)rin intermediul elementelor stilului poetic evreiesc.inainte de a trece la prezentarea conţinutului sumar al cărţii şi al unor psalminai este necesară menţionarea expresă a psalmilor mesianici şi un cuvantBespre felul cum trebuie priviţi psalmii ce conţin blesteme asupra vrăjmaşilor.2.6. PSALMI MESIANICI f l!Aşa cum menţionează Halley: "Mulţi Psalmi care au fost scrişi cu o mie deni inainte de Domnul Isus conţin referinţe la Hristos, care sunt in intregime deeaplicat la vreo altă persoană din istoria omenirii/'28 De aceea, este deosebit demportant să se observe felul in care diferiţii psalmi mesianici l-au prezentat peflomnul Isus, Mantuitorul. Aşa cum afirmă şi Halley, cei mai clari Psalmiiesianici sunt:29Psalmul 2: Arată divinitatea şi domnia universală a lui Mesia.Psalmul 8: Prin Mesia, omul devine domn al creaţiei.Psalmul 16: Prezintă invierea lui Mesia din morţi.Psalmul 22: Prezintă suferinţele Unsului.Psalmul 45: Prezintă Mireasa regească şi tronul lui Mesia.Psalmul 89: Arată jurămantul lui Dumnezeu cu privire la domnia eternă a|egelui Mesia.Psalmul 110: Mesia este regele şi preotul etern al poporului Său.Psalmul 118: Prezintă pe Mesia respins de propriul Său popor, dar apoi puscapul unghiului.Psalmul 132: Prezintă pe moştenitorul etern al tronului lui David.Citind cu atenţie toţi psalmii mesianici, se poate observa că in ei estejrezentat portretul complet al lui Mesia: El este Dumnezeu adevărat, care areIceeaşi fiinţă cu Tatăl, om adevărat, om al suferinţei şi respins de propriul|opor, biruitor şi inviat din morţi, preot, precum şi Domn al Domnilor şi

Halley's Bible Handbook, p. 250.1 Ibidem.impărat al impăraţilor. Psalmii abundă in prezentarea lui Mesia ca rege şi aimpărăţiei Sale slăvite.>.7. PSALMI IN CARE SE ROSTESC BLESTEMEASUPRA VRJĂMAŞILOROricare cititor care se va indeletnici cu studierea frumoaselor poeme dincartea Psalmilor va putea observa, urmărind frecvenţa cuvintelor specifice, căideile de bază exprimate in această carte sunt: incredere in Dumnezeu, bucuriain Domnul şi indurarea lui Dumnezeu.Dacă toate acestea incantă urechea şi alină sufletul cititorului inălţandu-1 totmai aproape de Domnul, nu pot fi trecute cu vederea nici acele părţi din uniiPsalmi ca: 35, 52, 58, 59, 69, 83, 109, 137, 140, care conţin blesteme, lăsandu-1pe cititor uimit şi umplandu-1 de groază. Pe bună dreptate, cititorul işi puneintrebarea: cum pot fi acceptate in Cuvantul lui Dumnezeu asemenea cuvinte şiasemenea blesteme? Cu ce gand trebuie să se apropie credinciosul nou- testamentalde astfel de pasaje din Scripturi? Mai intai trebuie reţinut, aşa cum binemenţionează Halley, că aceste exprimări "nu sunt pronunţarea divină a manieilui Dumnezeu asupra celor răi, ci sunt implorări ale unui om pentru răzbunareasupra vrăjmaşilor săi, in deplină opoziţie cu invăţătura Domnului Isus cătrebuie să ne iubim vrăjmaşii." °Apoi, trebuie considerat faptul că acestea sunt exprimări vechi-testamentare,care evidenţiază o gandire diferită de cea a Noului Testament şi o fază inferioarăa revelaţiei progresive. Epoca şi cadrul acestor rostiri trebuie luate in considerare.Gleason L. Archer afirmă:Este important să se reţină că inainte de prima venirea lui Hristos, singura cale tangibilă in care adevărulScripturii putea fi dovedit observatorilor umani a fostprin testul pragmatic al dezastrului care venea asupracelor greşiţi şi a scăpării asigurată celor ce se ţineau deadevăr. Cată vreme cei răi continuau să fie triumfători,prosperitatea lor pare să fi respins sfinţenia şi suveranitateaDumnezeului lui Israel. Un credincios evreu intimpul Vechiului Testament..., identificandu-se total cucauza lui Dumnezeu, nu putea decat să considere pevrăjmaşii lui Dumnezeu ca fiind propriii duşmani şi să-Iceară lui Dumnezeu să-şi apere onoarea Sa şi să-şijustifice propria neprihănire trimiţand distrugerea acelorce tăgăduiau suveranitatea şi legea Sa.31Toate aceste afirmaţii trebuie privite in lumina cadrului Vechiului Testament,cand scopul lui Dumnezeu a fost să-şi menţină o naţiune pregătind caleavenirii lui Cristos. La acele niveluri anterioare ale revelaţiei, Dumnezeu a lucrat

cu natura umană decăzută aşa cum era. Revelalia deplină in Domnul Isus^° Idem, p. 257.Gleason L. Archer, A Survey ofOld Testament Introduction (Chicago: Moody, 1964),p. 437.prezentată in Noul Testament dovedeşte felul in care doreşte Dumnezeu să sepoarte credincioşii Săi faţă de vrăjmaşii lor in dragoste după pilda DomnuluiIsus.Chemarea Noului Testament in baza invăţăturii Domnului Isus este: "binecuvantaţipe cei ce vă prigonesc, binecuvantaţi şi nu blestemaţi. Căci la aceastaaţi fost chemaţi să moşteniţi binecuvantarea" (Romani 12:4; lPet. 3:9).2.8. SCHEMA ŞI CONŢINUTUL SUMAR AL CĂRŢIICartea Psalmilor a fost impărţită in cinci părţi mari. Asemănarea, probabilintamplătoare, a conţinutului din cele cinci cărţi a psalmilor cu conţinutul dincele cinci cărţi ale lui Moise a condus pe unii cercetători la ideea unei analogiicu Pentateuhul lui Moise.Astfel, cartea Psalmilor a fost numită "Pentateuhul lui David". De aceea,fiecare secţiune a fost numită după numele corespunzătoare ale cărţilor dinPentateuh.(1) Cartea I-a: Psalmii 1-41; Psalmii Genesei, in care subiectul predominanteste omul, conţin psalmii de adorare şi inchinare faţă de Domnul.(2) Cartea a-II-a: Psalmii 42-72; Psalmii Exodului conţin mai ales cantecede eliberare. Psalmii din această carte scot in evidenţă inchinarea in uimire acredinciosului salvat.(3) Cartea a -IlI-a: Psalmii 73-89; Psalmii levitici, in care conţinutul estemai ales asociat cu inchinarea şi slujirea la templu. Sunt psalmi de inchinareneintreruptă.(4) Cartea a-IV-a: Psalmii 90-106; Psalmi paraleli cu cartea Numeri, care auconţinutul asociat cu peregrinările Israeliţilor prin pustiu. Psalmi de inchinarecu supunere.(5) Cartea aV-a: Psalmii 107-150; Psalmii deuteronomici, al căror conţinutse ocupă cu Legea Domnului şi cu Ţara Făgăduinţei, sunt numiţi şi psalmi deinchinare deplină.Fiecare din primele patru cărţi se incheie cu o scurtă doxologie, in timp cecartea a V-a se incheie cu Psalmul 150, care este el insuşi o doxologie strălucităla incheierea intregii cărţi a psalmilor.Ţinand cont de toate aceste precizări, cercetătorul va trebui să urmăreascătema specifică a fiecărui psalm, considerand totodată atat categoria cat şi carteadin care psalmul respectiv face parte.Psaltirea a fost supranumită şi "Cartea tuturor timpurilor şi tuturor oamenilor".In acelaşi timp ea este şi cartea care se ocupă cu Legea lui Dumnezeu şidezvăluie şi planul Său de mantuire avandu-1 in centrul ei pe Domnul Isus,centrul revelaţiei şi lucrarea Sa de mantuire.

Apropierea cu reverenţă de această carte in spiritul lui Cristos va oferioricărei persoane privilegiul unor mari beneficii spirituale. in continuare, va fiprezentat in sumar conţinutul psalmilor.Pentru a sugera felul in care trebuie studiat ficare psalm, potrivit cu temaşi imprejurarea in care a fost scris, unii dintre aceştia vor fi prezentaţi maidetaliat.2.8.1. CONŢINUTUL SUMAR AL PSALMILOR. CARTEA I-a(Psalmii 1-41)Psalmul 1 - Alternativele vieţiiPsalmul intai este considerat de către mulţi interpreţi ca o introducereformală la intreaga colecţie a Psalmilor.32 in acest psalm sunt intalnite aceleganduri pe care intr-un fel sau altul le intalnim la ceilalţi Psalmi, ca: fericirea şinefericirea, cei răi şi cei neprihăniţi. Psalmul prezintă cele două moduri de viaţăposibile pe pămant.I. Trăirea cu Dumnezeu in neprihănire (v.1-3)1. Constă in indepărtarea de păcat (v. 1).2. Constă in alipirea de Legea Domnului (v.2).Asemenea om este ilustrat printr-un pom sădit langă un izvor de ape care nuincetează să rodească.II. Trăirea fără Dumnezeu a celor răi (v. 4-6)Cei răi sunt asemuiţi cu pleava pe care o spulberă vantul - tablou sugestiv.1. Răutatea lor este dovedită in mijlocul credincioşilor: "Ei nu pot ţineacapul sus in adunare"(v. 5b)2. Va fi demascată in ziua judecăţii (v. 5a).Ideea centrală este contrastul dintre cele două căi şi şansa finală pentrufiecare.Psalmul 2 - impăratul şi Unsul Său; Dumnezeu şi Mesia.Introducere: Psalmul doi este primul psalm mesianic din Psaltire. Deşi nueste prezentat autorul, in Noul Testament (Fapte 4:25) Psalmul este atribuit luiDavid. Este un psalm al incoronării fiului impăratului. Pe cand din punct devedere istoric se putea referi la incoronarea lui Solomon, conţinutul depăşeştelimitele umane, dezvăluind adevăruri despre Dumnezeu şi Mesia. El prezintă:I. Coaliţia impăraţilor pămantului impotriva lui Dumnezeu şi a Unsului Său(1-3)Pe cand ungerea este in toi, se petrec lucruri interesante. impăraţii şipopoarele pămantului se impotrivesc. Psalmul prezintă natura acestei coaliţii:1. Este o coaliţie la răscoală.2. Este o coaliţie cu scopul indepărtării Unsului.3. Este o coaliţie pornită din ganduri deşarte.II. Atitudinea Domnului in faţa coaliţiei umane1. Domnul rade văzand iniţiativa deşartă.2. Domnul inspăimantă pe vrăjmaşi prin Cuvantul Său.

3. Domnul depune mărturie pentru UnsulVezi la Iordan (Mat. 3:17), in Duminica Floriilor (Ioan 12:27-32) şi lacruce, cutremurul de pămant (Mat. 27:45-54).III. Decretul Unsului (7-9)1. Unsul vorbeşte, depune jurămantul de credincioşie in faţa Domnului.Derek Kidner, p. 47.2. El se dovedeşte a fi Adevăratul Fiu.3. El işi ia in serios incredinţarea.IV. Şansa răzvrătiţilor (10-12)Deşi vinovaţi, răzvrătiţii sunt sfătuiţi.Se vede belşugul de har.1. Sunt sfătuiţi să fie inţelepţi.2. Sunt sfătuiţi să dea cinste Unsului.3. Sunt avertizaţi să aleagă viaţa şi să evite moartea.incheiere: Unsul vine să aducă viaţa, dar cine-L respinge va avea parte demoarte veşnică (Ioan 3:16-19).Psalmul 3 - increderea in Dumnezeu in vremuri de incercareIntroducere: Titlul indică imprejurarea in care David fugea de fiul săuAbsalom (2Sam. 15). Psalmul este "unul dintre cele mai remarcabile exemplede incredere liniştită in vremuri de grea incercare. El a putut dormi liniştit,pentru că "Mana lui Dumnezeu a fost perna lui".33 Psalmul prezintă:I. Ceata vrăjmaşilor (1-2)1. Sunt mulţi la număr. Uneori, chiar cei de la care nu se aştepta. Chiarfiul său.2. Se ridică impotrivă.3. Discreditează pe credincios (v.2).Acesta este felul diavolesc de a lucra al vrăjmaşilor.II. Ocrotirea credinciosului (v.3-4)1. Dumnezeu este scutul celui credincios (v.3)in pustie, Dumnezeu a devenit tot ce aveau nevoie israeliţii. in Hristos, El estemantuirea.2. Dumnezeu intervine in urma rugăciunii (v.4). indemnul persistent(Mat. 7:7; Iac. 1:5).III. Pacea credinciosului (v.5-6)Deşi imprejurările sunt grele, credinciosul are pace şi viaţă liniştită.1. El se culcă şi se scoală in pace (v.5). Dumnezeu e pacea sa.2. El nu este răpus de frică (v.6). Deşi duşmanii sunt cu zecile de mii şimotive de frică există, el nu se teme deoarece este cu Domnul. Cand Domnuleste in corabie ucenicii nu trebuie să se teamă.IV. Biruinţa finală a credinciosului (v.7-8)1. Constă in intervenţia Iui Dumnezeu (v.7). Dumnezeu a intervenit prinFiul Său in marele dezastru al omenirii.2. Constă in injosirea vrăjmaşilor (v.7b).

3. Constă in dezarmarea vrăjmaşilor (v.7b).incheiere: Credinciosul scăpat mărturiseşte şi laudă pe Domnul (v.8).Psalmul 4 - Gandurile inimii credincioase in timpul inserăriiIntroducere: Psalmul patru este un alt poem al increderii in Dumnezeu scrisde David şi vizează condiţiile retragerii din valtoarea vieţii in timpul serii.33 Halley, p. 252.Credinciosul se retrage in fiecare seară la sanul părintesc al lui Dumnezeupentru odihnă. Psalmul poate fi impărţit astfel:I. Refugiul la Dumnezeu in rugăciune (v.l)II. Gandul intristării pentru cei ce trăiesc in păcat (2-4)III. Gandul consacrării in slujirea şi in increderea in Domnul (5-6).IV. Gandul recunoştinţei pentru binecuvantările Domnului (7).V. Gandul odihnei in braţul Domnului.incheiere: Cu asemenea gandire credinciosul se odihneşte in pace, ocrotit deprezenţa Domnului.Psalmul 5 - Rugăciunea dimineţii innourateIntroducere: Psalmul subliniază importanţa inceperii zilei cu Dumnezeu,mai ales că uneori ziua se anunţă a fi innourată. Cadrul indică spre inceputulunei zile cand duşmanii il hărţuiesc.I. Rugăciunea de dimineaţă (1-3)De dimineaţă, credinciosul indreaptă rugăciunea sa spre Dumnezeu, dupăcare urmează aşteptarea. Rugăciunea lui este:1. Rugăciune brăzdată de suspine.2. Rugăciune indreptată către impăratul şi Dumnezeul adevărat.3. Rugăciune care aşteaptă răspuns.II. indreptăţirea rugăciunii de dimineaţă (4-7)Psalmistul işi incepe ziua cu rugăciune din motive bine intemeiate.1. Se roagă, pentru că Dumnezeu este drept şi vrednic (4)2. Se roagă, pentru că Dumnezeu este plin de indurare cu ai Săi (7).III. Perspectiva zilei in rugăciune (v.8)1. Psalmistul porneşte in perspectiva noii zile după ce s-a rugat in casalui Dumnezeu, iar el are: Perspectiva călăuzirii divine(8)Aceasta o cere avandu-i in vedere pe vrăjmaşii a căror apariţie se profileazăla orizont.2. Perspectiva netezirii (uşurării căii) (8/b)IV. Imaginea vrăjmaşilor desprinsă din rugăciune (v.9-10)1. Sunt mincinoşi (9)2. Sunt linguşitori (9/b)3. Merită să fie pedepsiţi, căci se ridică impotriva lui Dumnezeu (10)V. Asigurarea celor ce se incred in Domnul (v.l 1-12)1. Le este asigurată bucuria deplină (11)2. Le este asigurată binecuvantarea (12)

In incheiere, psalmistul intrezăreşte mantuirea fericită a celui ce-şi puneincrederea in Domnul.Psalmul 6. Rugăciunea printre lacrimi. Credinciosul bolnav şi doborat deintristare cere lui Dumnezeu viaţa, care-i este asigurată.Psalmul 7. Este un apel la protecţia Dumnezeului cel drept. Cei răi vor fipedepsiţi, căzand in groapa pe care au săpat-o, insă cel credincios va lăuda peDomnul.Psalmul 8. Dumnezeu şi omul, coroana creaţiunit Sale. Deşi slab şi neinsemnat,omul a fost creat de Dumnezeu cu scopul să stăpanească asupra tuturorlucrurilor. Sensul mesianic este dezvăluit de insuşi Domnul Isus (Mat.21::16). implinirea deplină a omului şi menirii sale se săvarşeşte in Hristos şi inimpărăţia Sa veşnică (Evr. 2:6-9).Psalmul 9. Poem de laudă. Este primul dintre psaLmii scrişi sub formă deacrostih, metodă care continuă in Psalmul 10. Un poem de laudă şi mulţumirepentru credincioşia lui Dumnezeu. Experienţele trecutului constituie baza pentruincercările care urmează (15-20).Psalmul 10. Rugăciunea către Dumnezeu pentru ajutor. Cel fără ajutor intimpuri de grea incercare, rănit de mandria celor răi (1-11), are singura scăpareIa Domnul, impăratul (12-18).Psalmii 11, 12, 13 par să provină din perioada cand David era prigonit deSaul. Psalmul 11 - o mărturisire de credinţă in DomnuL care este drept şi suveranşi scapă pe cel in nevoi. Psalmul 12 este o implorare a ajutorului Domnuluifăcută din mijlocul celor nelegiuiţi. Psalmul 13 - rugăciunea omului disperat şiobosit de incercări. increderea in Domnul aduce scăpare şi bucurie.Psalmul 14. Nebunia ateistului, necredinţa capătă proporţii universale şi areca rezultat păcătoşenia şi stricăciunea. Psalmul il prezintă pe Dumnezeu, carenu numai că există, insă va şi judeca pe păcătoşi. in final, se va realiza scăparea,mantuirea celor credincioşi.Psalmul 15 - Adevăraţii cetăţeni ai sfintei cetăţiIntroducere: Acest psalm prezintă portretul omului care are dreptul sălocuiască in casa Domnului, pe muntele Domnului (la Cortul intalnirii sau laTemplul din Ierusalim). Thomas Jefferson a numit acest psalm "tabloul adevăratuluicetăţean".34 Psalmul arată care sunt trăsăturile adevăratului credin-cios:I. Trăsături ale adevăratului credincios in raport cu Dumnezeu (1,2)1. Neprihănire.2. Ascultare de Dumnezeu.3. Iubire de adevăr.II. Trăsături ale adevăratului credincios in raport cu semenii (3,4)1. Nu cleveteşte pe aproapele.2. Nu face rău aproapelui.34 Halley's Bible Handbook, p. 253.3. Nu ocărăşte pe aproapele.

4. Apreciază pe cei credincioşi.5. Este cinstit, chiar şi dacă pierde.III. Trăsături ale adevăratului credincios in raport cu bunurile materiale1. Cinste in manuirea banilor.2. Reţinere de la asuprirea aproapelui.in incheiere, este garantată viaţa celui care se poartă in felul acesta. El valocui in casa lui Dumnezeu.Psalmul 16 - Poemul invierii lui MesiaIntroducere: Se pare că psalmul a fost scris in imprejurări de stramtoare şide pericol pentru David.Psalmul insă depăşeşte limitele umane, profeţind invierea Domnului Isus.Conţinutul prezintă pe Servul credincios răsplătit.I. Credincioşia Servului (1-6)1. in care il mărturiseşte pe Domnul (v.lb).2. in care se increde in Domnul (v.la).3. in care trăieşte in părtăşia sfinţilor (v.3).4. in care se opune idolatriei, respinge idolii (v.4).5. in care are deplină nădejde in Domnul (v.5,6).in cuvintele frumoase prin care David declară credincioşie lui Dumnezeu, seintrezăreşte imaginea Servului credincios din profeţia lui Isaia; totala incredereşi supunere a Fiului faţă de Tatăl pe care-1 slujeşte cu credincioşie avand ochiiaţintiţi spre răsplătirea veşnică (Filipeni 2:5-11).II. Credincioşia Domnului (7-11).La credincioşia Servului răspunde credincioşia Domnului.1. Prin care indrumă pe Servul Său (7).2. Prin care insoţeşte pe Servul Său (8) şi-1 sprijineşte (Isaia 42:1).3. Prin care ii asigură bucurie şi odihnă (9).4. Prin care ii garantează invierea (v.10). El va ajunge in locuinţamorţilor, insă nu va rămane acolo şi nu va vedea putrezirea - va invia (Isaia53:8-11).5. Prin care ii asigură răsplătire veşnică (v.l 1).Apostolii Domnului Isus insuflaţi de Duhul Sfant atribuie aceste cuvinte luiMesia, care a fost inviat din morţi (Fapte 2:25-28; 13: 35-37).Psalmul 17 - O rugăciune pentru protecţieDeşi cadrul istoric al psalmului nu este redat, se crede că psalmul a fost scrisde David "cand era aproape să fie capturat de Saul şi de oamenii Săi".35 Psalmistulapelează la adevăr (1-5), la indurarea Domnului (6-9), cerand protecţiepămantească (v.8) şi rugandu-L să intampine El pe vrăjmaşii care trăiesc pentruaceastă viaţă. Nădejdea credinciosului este in Domnul, pe care-1 va vedea lainviere (15).Chswell Study Bible, p. 647.Psalmul 18 - Cantare de mulţumire pentru eliberare

După anii de grea incercare in care a fost hărţuit de Saul, David inălţat peronul impărătesc ii cantă Domnului această cantare de mulţumire, care estescrisă şi in 2Samuel 22. Preocuparea centrală este "Domnul - tăria mea", careeste stanca, cetăţuia, Izbăvitorul şi scutul credinciosului. Psalmistul se deleceazăprezentand felul in care Dumnezeu a intervenit pentru el. El mărturiseştecă datorează lui Dumnezeu viaţa sa, triumful său, tronul său şi tot ce are (28-50). in perspectivă profetică psalmistul intrezăreşte pe Mesia, "Fiul lui David",ca şi cap al neamurilor (43-45).Psalmul 19 - Minunata creaţie şi Legea perfectăElemente de bază ale revelaţiei divinein Psalmul 19, David evidenţiază cele două mijloace prin care Dumnezeu serevelează omului şi invăţămintele care decurg din aceasta. "Spurgeon le-aiumit: Cartea lume şi Cartea cuvant".36 Astfel, sunt prezentate:I. Creaţia ca mijloc al revelaţiei (1-6)1. Cerurile.2. Succesiunea ordonată a zilei şi a nopţii.3. Soarele in mişcarea sa este prezentat ca un mire.intreaga natură creată de Dumnezeu depune o mărturie tăcută, dar puternicădespre slava Sa.II. Legea Domnului ca mijloc al revelaţiei (7-14).1. Legea Domnului.2. Oranduirile Domnului.Legea şi oranduirile Domnului, care sunt drepte şi desăvarşite, dau inţelep-;iune şi sensibilizează pe om in ce priveşte păcatul.in faţa actului revelaţiei divine, psalmistul se vede nevrednic, se pocăieşte,:erand să fie ferit de mandrie.Psalmul 20 - Rugăciune pentru Rege şi ţarăPsalmul pare să fie o rugăciune rostită pentru regele David in faţa unei lupte>au o rugăciune rostită in cadrul unei zile naţionale sau aniversări regale. Oirare adresată regelui pentru a fi ascultat de Domnul in ziua necazului, pentru ai ocrotit şi ajutat. Sunt avute in vedere viaţa religioasă şi lupta impotrivavrăjmaşilor. Biruinţa regelui va fi bucuria poporului.Psalmul 21 - Cantarea de mulţumire pentru ajutorul DomnuluiPsalmul putea fi o odă a incoronării sau un imn cu ocazia unei aniversăriregale, după cum putea fi şi perechea Psalmului 20 intr-un sistem de cerere şirăspuns. Sunt prezentate credinţa şi bucuria impăratului determinată de ocroireaDomnului (1-7), cat şi atitudinea Domnului faţă de vrăjmaşii impăratului8-12). Toţi aceia care au avut parte de ocrotirea şi ajutorul divin sunt datori sănărturisească şi să laude pe Domnul (13).Halley 's Bible Handbook, p. 254.7 cf. Derek Kidner, Psalms 1-72 , p. 103.Psalmul 22 - Umbra şi strălucirea crucii

Psalmul 22 este un minunat poem supranumit şi "Psalmul crucii". incă dela primul verset introduce pe cititor in drama Golgotei, realizand o veritabilăprofeţie despre suferinţele şi biruinţa Domnului Isus la Golgota (Mat.27:46).Este un psalm mesianic prin excelenţă.Poemul depăşeşte cu adevărat orice sferă a experienţei lui David. Elprezintă:I. Umbra crucii - strigătul după ajutor (1-21)1. Strigă cel părăsit (1,2).2. Apelează la Cel Sfant (v.3).3. Strigă cel ce a cunoscut istoria ajutorului divin (4-5).4. Strigă cel imbrăcat in nevrednicie (6).5. Strigă cel batjocorit (7-8).6. Strigă cel ce a avut parte de protecţia divină (9-10).7. Strigă cel ce e in ghiarele morţii (11-21).Psalmul 22 este, in prima sa parte, o descriere extraordinară şi precisă aultimelor ore ale Domnului Isus pe crucea de la calvar, cand umbra crucii cuintunecimea şi povara păcatelor noastre a apăsat din plin asupra Mantuitorului.II. Strălucirea crucii - Promisiunea eliberării (22-31)1. Biruinţa este sigură, biruinţa lui Mesia.2. Cel biruitor va aduce slavă Domnului (22-25).3. Va fi un popor care va lăuda pe Domnul.4. Oameni de orice fel, bogaţi şi săraci, vor veni impreună la ospăţulharului şi vor lăuda pe Domnul, Ii vor vesti Numele (26-29).5. Lauda, misiunea, mantuirea sunt sclipiri ale crucii in urma biruinţei.Generaţii de mantuiţi vor sluji şi vor vesti mantuirea Domnului (30-31). Pe cateste de intunecoasă suferinţa, pe atat este de strălucitoare biruinţa.Psalmul 23 - Suficienţa Bunului PăstorPsalmul 23 urmează in modul cel mai natural după psalmul precedent. Dupăbiruinţa de la cruce, ne putem aştepta la siguranţa şi suficienţa Bunului Păstorcare şi-a dat viaţa pentru oile Sale (Ioan 10).I. Bunul Păstor este suficient pentru hrănirea turmei (1-2).1. Păşuni verzi.2. Ape de odihnă - toate din pricina Numelui Său.II. Bunul Păstor este suficient in călăuzire (3-5)1. Pentru a ieşi din moleşeală.2. Pentru a nu rătăci.3. Pentru a depăşi valea umbrei morţii (4).4. Pentru a depăşi confruntările vrăjmaşe.III. Bunul Păstor e suficient pentru părtăşie (6)Cine a gustat din părtăşia minunată a Bunului Păstor va rămane fericit inpărtăşia casei Lui toată viaţa.Psalmul 24 - Procesiunea Regelui măririi

Psalmul a putut fi scris cu ocazia procesiunii aducerii de către Davida Chivotului Domnului La Ierusalim. Chivotul era reprezentarea prezenţei luiDumnezeu (2Sam. 6:12-15).Cele cinci afirmaţii despre "impăratul slavei" şi identificarea Sa cu "Domnuloştirilor" fac ca Psalmul să capete perspectivă mesianică (cf. Iosua 5:14-6:2). El este stăpanul, ca şi creatorul tuturor lucrurilor. Favorul de a sta in părtăşiecu El este rezervat acelora care au primit de la El "starea după voia Sa".Perspectiva trăirii fericite in părtăşie cu impăratul Măririi ne dă şi o anumităresponsabilitate.Psalmul 25 - Rugăciunea omului sub opresiunea păcatuluiPsalmul 25 pare să fie un poem autobiografic scris in bună parte sub formăde acrostih, deoarece se potriveşte bine cu experienţa amară a căderii lui David,dar şi a profundei sale pocăinţe. Atacat de vrăjmaşi şi apăsat de propria conştiinţă,conştient de nevoia sufletului său, autorul se indreaptă spre Dumnezeucăutand iertare şi dragoste. Păzirea legămantului garantează deţinerea indurăriişi a credincioşiei divine.Psalmul 26 - Devoţiunea unui om integruDeşi Psalmistul caută să trăiască in neprihănire, el se supune cercetăriidivine. El işi dă seama că numai bunătatea lui Dumnezeu il ajută să trăiască oviaţă sfantă. El insă işi face partea: - Nu umblă cu mincinoşii, - nu se insoţeştecu cei răi - se curăţeşte de păcat (1-6). Diferenţiindu-se de cei răi, doreşte săaibă o soartă diferită de cea a acestora. Trăirea de pe pămant şi relaţia cuDumnezeu determină veşnicia (8-12).Psalmul 27 - incredere şi devotament DomnuluiCel care a ajuns să-şi stabilească just priorităţile nu are motive de frică. El1-a ales pe Domnul şi doreşte permanent părtăşia cu El (1-6). El ştie unde săapeleze in timp de incercare - va căuta faţa Domnului. increderea şi devotamentulsău către Domnul ii asigură şi veşnicia fericită (7-14).Psalmul 28 - Rugăciunea ascultatăIn timp de incercare şi suferinţă credinciosul işi indreaptă rugăciunea cătreDomnul. Chiar in faţa pericolului morţii (1-5), credinţa că rugăciunea i-a fostascultată il determină pe credincios să-I fie recunoscător Domnului şi să-L slujească(6-9). Aspiraţia celui care a experimentat ascultarea rugăciunii este caDumnezeu să mantuiască şi pe poporul său.Adevăratul credincios este stăpanit de Duhul misiunii şi al evanghelismului(8-9; Rom. 9:1-3; 10:1-4).Psalmul 29 - Chemarea fiilor lui Dumnezeu la slăvirea numelui SăuFiii lui Dumnezeu (poate "oştirea cerurilor") sunt chemaţi să aducă slavă luiDumnezeu şi să se inchine Lui (1-2).Glasul Domnului care răsună ca o furtună şi se manifestă cu putere asupraintregii creaţii dovedeşte măreţia Sa. El asigură pacea şi tăria poporului Său.Psalmul 30 - Cantarea marilor realizări

Cadrul acestui psalm este creat cu ocazia ridicării casei lui Dumnezeu, dupăunii, iar după alţii a palatului impărătesc (ICron. 21), ceea ce este cu mult maiposibil, deoarece este un Psalm al lui David. Poate ocazia dedicării loculuipentru constriurea templului după incercarea cu recensămantul şi urgia abătutăasupra poporului. Oricum; este un poem cantat in urma unor mari realizări.Psalmistul cantă depăşirea unei mari primejdii.Marele pericol a trecut, Domnul a intervenit (1-5). Prostia mandriei personaleeste reamintită şi credinciosul işi aduce aminte ce inseamnă să-şi ascundăDumnezeu faţa (6-9). O simplă intoarcere către Domnul produce izbăvire şi facedin cel care a trecut prin şcoala incercării un cantăreţ veşnic pentru El (10-12).Psalmul 31 - increderea in Domnul in cele mai grele momenteEste un poem al increderii in Domnul. El conţine şi ultimele cuvinte aleDomnului Isus rostite pe cruce: "in mainile Tale imi incredinţez Duhul !" (V.5)(Luca 23:46).Se vede că Dumnezeu este o astfel de "stancă ocrotitoare" (v.2), incat celcredincios se poate increde in El şi in clipa morţii. Lucrul acesta 1-a inţeles şimartirul Ştefan. "Istoria bisericii arată că mulţi martiri au citat, de asemenea,aceste cuvinte in momentul execuţiei".38Psalmul 32 - Calea şi fericirea iertăriiFără indoială, psalmul a fost scris cu ocazia păcătuirii lui David cu Bat-Şebaşi a pocăinţei lui profunde inaintea lui Dumnezeu (2Sam. 11-12).I. Fericirea iertării are la baza pocăinţa sinceră şi profundă (1-2)l.Prin care fărădelegea este iertată.2. Prin care păcatul este acoperit.3. Prin care păcătosul este justificat.4. Prin care păcătosul e transformat.II. Pocăinţa sinceră include mărturisirea păcatului inaintea lui Dumnezeu (3-5)1. Deoarece păcatul aduce dezastru, apăsare.2. Deoarece păcatul face pe om neroditor.3. Deoarece mărturisirea păcatului aduce iertarea Domnului.De aceea, pocăinţa este singura cale ce se poate oferi tuturor păcătoşilor(6-7).III. Cel iertat se bucură de o nouă relaţie cu Dumnezeu (8-10)1. Domnul il invaţă şi il povăţuieşte.2. Credinciosul ascultă de Dumnezeu din dragoste (nu ca un cal sau caun catar strunit).3. Domnul se indură de el.Neprihăniţii au multe motive să se increadă in Domnul şi să se veselească(v.ll).38 Criswell Study Bible, p. 656.Psalmul 33 - Cantarea neprihăniţilor

Cei credincioşi sunt chemaţi să cante Domnului o cantare nouă. Celorneprihăniţi li se potriveşte cantarea in cinstea Domnului (1-3). Ei cantăcaracterul Domnului (4-5), cantă puterea Lui cea mare (6-7) prin care a creattoate lucrurile. "Pasajul este o declaraţie clasică a creaţiei prin decretul divin (cf.Gen. 1:3-31). Creaţia graduală şi evoluţia.teistică.sunt amandouă eliminate.Dumnezeu a adus in fiinţă toate lucrurile prin Cuvant". 39 Credinciosul cantă cureverenţă suveranitatea Sa in toate lucrurile, cat şi grija Sa pentru cei ce-1onorează şi se incred in El (8-22).Psalmul 34 - Mulţumirea şi lauda aduse Domnului pentru izbăvireimprejurarea scăpării ca prin minune, cand David a făcut pe nebunul in faţalui Achiş, a declanşat in inima lui mulţumirea şi lauda Domnului (lSam. 21:10-22:1). El impărtăşeşte bucuria sa lui Dumnezeu şi altor credincioşi, dorind să-icuprindă şi pe alţii in părtăşia slăvirii Domnului (1-4). Scăparea divină e pusă laindemana oricui are nevoie. O dată cu izbăvirea. Dumnezeu oferă şi ocrotirea Saprin ingerul Său. Chemarea evanghelistică la experienţă personală este cea maipotrivită ofertă (5-8). Cei izbăviţi trebuie să trăiască o viaţă de credincioşie faţăde cel ce le poartă de grijă (9-18) şi-i scapă din incercările inevitabile (19-22).Psalmul 35 - Cu vrăjmaşii inaintea DomnuluiAcest psalm este primul din categoria psalmilor in care se invocă răulasupra vrăjmaşilor, psalm de blestem. Ca şi in cazul altor psalmi de aceastănatură, aşa cum sugerează Criswell, credinciosul va trebui să considereurmătoarele:Asemenea psalmi trebuie interpretaţi din punctul de vedere al Legii şi nu alEvangheliei. Psalmistul preia răzbunarea din mainile sale şi o pune in manaDomnului (Rom. 12:19). Dorinţa psalmistului este să vadă Numele Domnuluirevendicat şi cauza Sa neprihănită implinită pe Pămant. in final, toţi păcătoşiirebeli şi nepocăiţi vor avea de intampinat judecata infricoşătoare a luiDumnezeu.Cu toate acestea in gand, observăm că psalmistul cere Domnului săplătească vrăjmaşilor cu aceeaşi monedă cu scopul să fie cunoscută pe Pămantneprihănirea Domnului şi a servului Său (1-6; 7; 11-16; 19-25). Lucrul acesta vadetermina pe psalmist să laude şi să mărturisească pe Domnul (9-10, 18,28).incă din Vechiul Testament se intrevede şi o altă variantă de infăţişareinaintea Domnului cu vrăjmaşii. Profetul Ilie se roagă: "...Fă să se ştie astăzi căTu eşti Dumnezeu in Israel, că eu sunt slujitorul Tău. ... şi să le intorci astfelinima spre bine." (limp. 18:36,37).Atitudinea desăvarşită este iubirea faţă de vrăjmaşi, descoperită de DomnulIsus.Psalmul 36 - Păcătoşenia omului şi dragostea lui DumnezeuTrăirea in nelegiuire dovedeşte hotărarea celui rău de a umbla după propriasa dorinţă (1-4). In contrast cu natura şi trăirea păcătoasă a omului, caracterul39

Id, p. 34.lui Dumnezeu se evidenţiază din plin prin iubirea, credincioşia şi bunătatea Sa(5-10). El este sursa vieţii, luminii şi a oricărei binecuvantări (11-12).Psalmul 37 - Credinciosul in mijlocul păcătoşilorPsalmul este un minunat poem in formă de acrostih, ridicand poate una dincele mai critice probleme de totdeauna: cum trebuie să trăiască cel credincios inmijlocul unei mulţimi care stăruie intr-o trăire păcătoasă?Psalmistul răspunde la această interbare crucială:- Să nu-i invidieze, deoarece aceştia sunt pandiţi de pieire (2).- Să se increadă in Domnul (3).- Să trăiască in neprihănire şi să facă binele (4-5).- Să nu se ingrijoreze şi să nădăjduiască in El. Sorţii de izbandă suntrezervaţi pentru credincioşii care se incred in Domnul (7-17).Psalmul 38 - Pocăinţă in incercăriPsalmul 38 este un alt psalm de pocăinţă. Trecerea credinciosului prinsuferinţă poate să fie cauzată de mai multe motive. Uneori, credinciosul treceprin suferinţă pentru ca Domnul să-şi arate slava, ca in cazul lui Iov şi a orbuluidin naştere. Alteori, pentru a-1 ridica pe credincios la o nouă statură. Iar alteori,pentru a-1 mustra pe vinovat şi a-1 conduce la pocăinţă. Acesta era şi cazulpsalmistului.Păcatul i-a cauzat boală fizică (3,5,7), precum şi psihică şi spirituală(2,4,6,8). Prietenii şi rudele l-au părăsit (11), iar vrăjmaşii profită de ocazie şipregătesc răul (12,16). in aceste condiţii, psalmistul se pocăieşte profund şiapelează la Domnul pentru ajutor (18,21,22). Chiar sub nuiaua incercăriipocăinţa aduce iertare şi binecuvantare.Psalmul 39 - Rugăciunea omului care inţelege fragilitatea vieţiiPsalmul 39 este o rugăciune rostită in timp de boală şi suferinţă. Aceastăsuferinţă ingăduită de Dumnezeu din cauza greşelilor ii aduce aminte cat este detrecător (8-11). Psalmistul tace inaintea lui Dumnezeu, poate in atitudine deresemnare mai intai (1-4). Apoi, işi vede viaţa efemeră (5-6). Descoperă căsingura sa nădejde este in Domnul, căruia ii cere să-i ierte păcatele şi să seindure de el (7-13). in faţa neputinţei umane şi a morţii, iertarea şi indurarea luiDumnezeu sunt de cel mai mare preţ.Psalmul 40 - Cantarea izbăviriiAmintirea izbăvirii minunate divine il conduce pe psalmist la bucurie şi lamărturia marelui eveniment (1-3). Izbăvirea de la pieire a necesitat aplecarea luiDumnezeu spre starea păcătosului in groapa pieirii. Fericirea mantuirii se oferătuturor (4). Planul lui Dumnezeu cu cel mantuit este nespus de minunat (5).Psalmul este mesianic.intreaga operă a salvării păcătosului şi a planului lui Dumnezeu cu el işigăseşte dezlegarea in intruparea şi jertfirea Domnului Isus pentru păcateleomului (6-8).

Mantuirea trebuie apoi vestită, pentru ca şi alţii să cunoască pe Izbăvitorul,iar cei necredincioşi să rămană de ruşine (10-17).Psalmul 41 - Rugăciunea unui bolnav şi părăsitSe crede că psalmul a fost scris de către David in imprejurarea in care fiulsău Absalom a uzurpat tronul şi in care a fost trădat de către sfetnicul săuAhitofel (2Sam. 15:12).40 Este stabilit principiul fericirii celui care ingrijeşte decel sărac (1-3). in vreme de incercare, cel milostiv este sprijinit de cătreDumnezeu. Apoi, David prezintă propriul caz, fiind prigonit, bolnav şi izolat (4-12). in asemenea condiţii apelează la Dumnezeu cu pocăinţă, conştient fiind cămotivul situaţiei este propriul păcat (4) şi Domnul il sprijină.in timp de suferinţă şi boală, păcătosul trebuie să se intoarcă laDomnul. Faptul că psalmul devine Mesianic prin versetul 9 arată că DomnulIsus s-a identificat cu situaţia fiecăruia care suferă şi prin rănile Sale omulcapătă vindecare, iar viaţa sa devine o cantare.intr-adevăr, psalmul se incheie cu doxologia plasată la incheierea primeicărţi, confirmand tema generală a acesteia - adorarea şi inchinarea in faţaDomnului.2.8.2. CONŢINUTUL SUMAR AL PSALMILOR. CARTEA I-a (42-72)in timp ce psalmii din prima carte sunt aproape in intregime psalmii luiDavid, in cartea a doua sunt grupaţi psalmii proveniţi de la diferiţi autori, ca:Fiii lui Core (42-49); Asaf (50); David (51-65; 68-70); Solomon (72), precumşi trei psalmi anonimi: 66, 67, 71.Psalmii 42 şi 43 - Rugăciunea sufletului instrăinat.Avand in vedere tema comună, cat şi lipsa de titlu pentru Psalmul 43 esteuşor de presupus că "in timp ce fiecare dintre psalmii acestei perechi poate ficantat individual, ei sunt de fapt două părţi ale unui singur poem, unul dintrecele mai frumoase din intreaga Psaltire."41 De asemenea, amandoi psalmii auacelaşi refren (42:5,11; 43:5).Psalmul 42 este primul dintre psalmii atribuiţi fiilor lui Core, care eraudescendenţi din Core, unul dintre conspiratorii care s-au ridicat impotriva luiMoise şi Aron in pustiu şi care au fost inghiţiţi de pămant la porunca luiDumnezeu, din pricina revoltei lor (Num. 16; ICron. 6:16-48).Fiii săi au fostlăsaţi in viaţă şi au devenit muzicieni in slujba Domnului, in cetele de cantăreţidin timpul lui David şi Solomon. Unii comentatori consideră că fiii lui Core nuau fost autorii versurilor, ci compozitorii muzicii acestor poeme.42 Poemulcuprinde cuvintele pline de dor din rugăciunea unui om instrăinat de cei dragi,de Dumnezeu şi de Casa Domnului. Psalmistul se găseşte in exil, undeva inpartea de nord (42:6), inconjurat de oameni fără frica lui Dumnezeu, caredispreţuiesc şi batjocoresc credinţa lui (42:3,10; 43:1,2). Se pot uşor observa:I. insetarea sufletului (42:1-5)Psalmistul insetează după Dumnezeu, aşa cum insetează cerbul dupăizvoarele de apă, mai ales că este in mijlocul batjocoritorilor. Printre lacrimi

40 Halley 's Bible Handbook, p. 258.41 Derek Kidner, Psalms 1-72, p. 165.42 Criswell Stucfy Bible, p. 663.amare intrezăreşte starea de odinioară in contrast cu cea prezentă. işi aduceaminte de ocaziile fericite ale pelerinajelor sărbătoreşti la Casa Domnului 94).Refrenul subliniază insă că mangaierea sufletului său este nădejdea inDumnezeul care nu 1-a părăsit nici o clipă (5).II. Nefericirea robiei (42:6-11)A doua parte a poemului dă glas intristării, evidenţiind mizeria sufletească arobiei. in mijlocul intristărilor el apelează la Dumnezeu şi acelaşi refren denădejde este singura mangaiere a sufletului (11).III. Perspectiva eliberării (43:1-5)Psalmistul apelează cu stăruinţă la Dumnezeu. Convingerea lui este căscăparea lui stă in faptul ca Dumnezeu să trimită lumina şi credincioşia Lui (3).Bucuria sa deplină va fi atunci cand va putea merge din nou la Casa Domnuluişi cand va putea să-L laude pe Domnul din nou in Casa Lui. Nădejdea lui esteexemplară. insetarea sufletului uman poate fi stampărată doar cu prezenţa luiDumnezeu, aşa cum zicea Augustin: '"Sufletele noastre sunt din TineDumnezeule şi nu vor găsi odihnă pană nu se vor odihni in Tine."Psalmul 44 - Poemul unui plans naţionalDacă in psalmii anteriori este exprimată durerea individului credinciosinstrăinat de Casa lui Dumnezeu, in psalmul acesta naţiunea israelită plange dincauza unui dezastru naţional (22). Poate fi vorba de confruntări şi asupririvrăjmaşe din perioada dinaintea exilului, cand incepuseră deportările (10).Este amintit trecutul glorios, cu acţiunile miraculoase ale lui Dumnezeu dinistoria timpurie a naţiunii (1-3). Adeseori cei care trec prin incercări serefugiază in trecut. Sunt uimiţi privind la situaţia prezentă (4-8, 17, 18). Se simtpărăsiţi de Dumnezeu (9-12) şi se intreabă: De ce? (17-22).in mijlocul stramtorării ei strigă din inimă către Dumnezeu (23-26). Singuralor nădejde este in izbăvirea divină.Psalmul 45 - Poemul nunţii impărăteşti. Prezentarea MireluiProbabil că poemul a fost compus şi cantat cu ocazia nunţii impăratuluiSolomon. intrucat psalmul depăşeşte cadrul istoric al limitelor umane şisimbolistica sa corespunde cu evidenţele Noului Testament, psalmul estemesianic, preilustrand nunta Mirelui ceresc, Mesia (6-7; Evrei 1:8-9).Psalmul 45 realizează o strălucită imagine a Domnului Isus, MireleBisericii Sale:I. Frumuseţea Mirelui (1-2)1. Trebuie descrisă şi cantată.2. Este o frumuseţe superlativă.3. Podoaba cea mai evidentă este harul Cuvantului Său.II. Vrednicia Mirelui (3-5)

1. El este un adevărat războinic, viteaz.2. El este impodobit cu armură sigură.3. El apără valorile spirituale (blandeţea, adevărul şi neprihănirea).III. Guvernarea Mirelui (6-8)Mirele din poemul acesta este impărat ceresc, este insuşi Dumnezeu (6) dinDumnezeu (7) . Aceste versete nu numai că indică spre Dumnezeirea DomnuluiIsus. dar aici "se vede şi distincţia intre două persoane ale sfintei Treimi,amandouă Persoanele fiind Dumnezeu adevărat'.431. Guvernarea Sa este veşnică.2. Guvernarea Sa este dreaptă.3. Guvernarea Sa asigură bogăţie şi frumuseţe.IV. Mireasa Mirelui (9-17)1. Este frumos impodobită (Apoc. 19:6-8).2. Devotată total Mirelui.3. Dusă la palat in alai impărătesc.Veşnicia fericită este asigurată celor ce vor avea parte de nunta Mieluluiceresc.Psalmul 46 - Dumnezeu - cetăţuia invincibilăPsalmul 46 a putut fi scris in amintirea atacului nereuşit a lui Sanheribasupra Ierusalimului pe timpul lui Ezechia, cand Dumnezeu a izbăvit cetatea inmod miraculos (2Cron. 32). Se pare că Luther s-a inspirat din tema şiconţinutul acestui psalm cand a scris faimosul imn al Reformei: "Cetate tare-IDumnezeu".Sau poate poemul a fost inspirat din scăparea Ierusalimului in urma altordezastre naturale sau in anticiparea evenimentelor ce vor anunţa revenirea luiMesia. Versetele 4-5 au o paralelă in Apocalipsa 22:1-5, unde este prezentatăcetatea ideală.4A Poemul este o celebrare a siguranţei Ierusalimului, cetatealui Dumnezeu, şi constituie pentru israeliţi poemul nădejdii cu care celebreazăcertitudinea triumfului impărăţiei lui Dumnezeu.O fermă mărturisire de credinţă evidenţiază pe Dumnezeu ca adăpost şisprijin sigur in timp de grele incercări (1-3). in timp ce Ierusalimul pămantescnu are un rau ca alte mari cetăţi ale lumii, Raul indurării divine inveseleştecetatea lui Dumnezeu (4-5). Prin Dumnezeu biruinţa şi implinirea sunt deplinasigurate. Ca rezultat, se impune contemplarea şi mărturisirea minunatelorlucrări ale Domnului, cat şi declararea dumnezeirii Lui (6-11).Toţi caţi se incred in El nu vor fi daţi de ruşine, ci vor avea parte deconvieţuirea veşnică in cetatea cerească.Psalmii 47 şi 48 - Poeme ale impăratului şi cetăţii saleFăcand parte din trilogia care include şi psalmul anterior, aceşti psalmi seocupă cu prezentarea lui Dumnezeu. In primul am văzut că prezenţa lui asigurăIerusalimul, următoarele două poeme (47. 48) subliniază că Dumnezeu esteimpăratul , iar Sionul este Cetatea Sa. Dumnezeul nostru este veşnic pe tron,

avem motive puternice de bucurie.| Criswell Study Bible, p. 665.cf. The Lion Handbook to the Bible, p. 337.Psalmul 49 - Deşertăciunea vieţiiPsalmul 49 prezintă deşertăciunea vieţii vremelnice, care este ameninţată demoartea inevitabilă care se apropie. In faţa acestei realităţi omul esteneputincios. De aceea, preocuparea inţeleaptă a muritorului este să-şi asigurerăscumpărarea sufletului, care nu poate fi acoperită de om, insă este asigurată deDumnezeu. In intunericul umbrei nopţii, Farul luminos este Dumnezeu.Psalmul 50 - Chemarea la judecatăPsalmul 50 este primul dintre cei doisprezece atribuiţi lui Asaf. o căpeteniea muzicienilor lui David (ICron. 6:33, 39,44).Psalmul vizualizează ziua cea mare a judecăţii, cand Dumnezeu va judecatoate naţiunile. In imaginile unei veritabile teofanii, Dumnezeu apare şi cheamăpopoarele inaintea Sa (1-6). Judecata incepe cu poporul Său, cu fiiilegămantului. Se evidenţiază clar că ceremoniile religioase nu asigură pecredincios pentru ziua judecăţii (7-15). Nu ceremoniile, ci Domnul trebuiecăutat cu jertfa mulţumirii pentru tot ce a făcut (14-15). Ipocrizia va fi dată pefaţă (16-22). In loc de forme religioase fără valoare se cere o trăire vrednică decalitatea de membri in familia legămantului.Căutandu-L pe El şi primind cu mulţumire ce a făcut pentru ei, ceicredincioşi vor fi călăuziţi din moarte la viaţă şi nu vin la judecată, ci vor gustamantuirea Domnului (23; Iov 3:14-19).Psalmul 51 - Poemul pocăinţei profunde. Spălarea păcatuluiAcest psalm este recunoscut ca cel mai de seamă psalm de pocăinţă, oclasică mărturisire de păcate in Vechiul Testament. Titlul precizează că aceastăprofundă nigăciune de pocăinţă s-a declanşat cand profetul Natan a demascatpăcatul adulterului şi crimei in viaţa impăratului David (2Sam.l2:l-15).Mărturisirea păcatului este făcută in cel mai profund mod prin cele trei expresiiin ebraică, care demască cele mai acute laturi ale păcătuirii. Acestea sunt:fărădelege, abatere şi revoltă impotriva lui Dumnezeu. De asemenea, inmărturisirea sa, David demască firea păcătoasă a omului şi apelează la mila luiDumnezeu pentru iertarea păcatului. Izbăvirea de păcat se realizează printransformarea totală a fiinţei (o inimă curată şi un duh nou de la Dumnezeu),care apoi va garanta o slujire adevărată şi o vrednică mărturisire pentruDumnezeu. Se pot observa:I. Apelul la mila lui Dumnezeu (1-2).II. Mărturisirea păcatului (3-5).III. indepărtarea păcatului şi restaurarea (6-9).IV. Reinnoirea lăuntrică (9-13).V. Consacrarea totală a celui iertat (14-19).Pocăinţa trebuie să fie deplină şi iertarea va fi pe măsură, la fel va trebui să

fie şi recunoştinţa.Psalmul 52 - Avertizarea trădătorului şi increderea in DomnulPsalmul a fost scris atunci cand Doeg Edomitul 1-a parat la Saul pe David căa fost ajutat de către preotul Abimelec (lSam. 21,22). Trădătorul, arogant şirău, este demascat in timp ce credinciosul este acoperit de bunătatea nelimitată alui Dumnezeu (1-4). Limba şi comportamentul său moral sunt total pervertite.Distrugerea lui de către Dumnezeu este inevitabilă (5-7). Credinciosulbeneficiază de protecţia divină, bucurandu-se de viaţă, de părtăşie sfantă şilaudă pe Domnul (8-9).Duşmanul şi trădătorul celui neprihănit nu sunt de invidiat, ci decompătimit.Psalmul 53 - Păcătoşenia universală a omuluiCu mici variaţii, psalmul are acelaşi conţinut cu psalmul 14 şi evidenţiazănebunia tăgăduirii lui Dumnezeu. Ultimul verset sugerează timpul exilului şiaşteptarea timpului cand Dumnezeu işi va dovedi puterea şi indurarea prinpoporul Său Israel.Psalmul 54 - Strigătul după ajutorTrădat de zefiţi, David apelează la singurul ajutor sigur - Dumnezeu, care aşi intervenit in mod miraculos (lSam. 23). Psalmul cuprinde aducerea situaţieiin faţa lui Dumnezeu (1-3) mărturia increderii ferme că Dumnezeu va trimiteajutorul Său (4-7).Oricine indrăzneşte să apeleze la ajutorul lui Dumnezeu poate fi sigur dereuşită (Ps. 46:1; Filip. 4:6-7).Psalmul 55 - Rugăciunea credinciosului trădat şi hărţuitCadrul psalmului corespunde cu imprejurarea rebeliunii lui Absalomimpotriva tatălui său David, marcand poate. in speţă, trădarea de către sfetniculAhitofel (2Sam. 15-17).La faptul prigonirii de către vrăjmaşi se adaugă durerea trădării de cătreomul de incredere (1-14). in asemenea imprejurări credinciosul doreşte aripileporumbelului cu care să zboare la un loc de odihnă. David ştie că singura luiscăpare este la Domnul şi aceasta este sigură (1,16, 17, 22). De asemenea, elcere ca Domnul să nimicească pe vrăjmaşi. Cand cei mai dragi te părăsesc,rămane Cel care nu părăseşte niciodată - Dumnezeu.Psalmul 56 - Rugăciunea credinciosului cand viaţa ii este periclitatăPrins de filisteni la Gat, viaţa lui David este in pericol (lSam. 21:10-15).Psalmistul se increde in Domnul şi se laudă cu Dumnezeu care inţelegedurerea, vede lacrimile şi intervine. Psalmistul se simte dator să-şi redediceviaţa Celui ce-1 salvează. Cand alţii se laudă cu ei inşişi, dovedesc cea maideşartă incredere; cine se laudă cu Dumnezeu, poate fi sigur in toateimprejurările vieţii.Psalmul 57 - Seara primejdiei şi dimineaţa cantăriiIn adancimea peşterii Adulam, cand Saul şi cu oamenii săi inarmaţi stau la

ntrarea peşterii. David are o noapte de coşmar (lSam. 22:1.24). Viaţa ii este innare pericol. Apelul către Dumnezeu este urgent (1-6). Apărat de Domnul şi)iruitor, David are parte de o dimineaţă sărbătorească. işi trezeşte instrumentele.;erandu-le să-1 acompanieze pentru a lăuda pe Domnul printre popoare.Chiar in miez de noapte intunecoasă, in adancul temniţei din Filipi, Pavel şiSila, apostolii Domnului, cantă şi se roagă pentru că lumina feţei lui Dumnezeule străluceşte (Fapt.Ap. 16:19-25).Psalmul 58 - Apel la Judecătorul SupremPsalmul este o rugăciune către Dumnezeu, care este judecătorul suprem, săacţioneze potrivit cu faptele fiecărui om; să judece pe acei conducători caretrăiesc in corupţie şi nedreptate şi să apere pe cei neprihăniţi. Ziua retribuiriidrepte este sigură, deşi pentru o vreme se pare că cei răi au parte de succes.Judecătorul cel drept face dreptate, El este Dumnezeu.Psalmul 59 - Rugăciune pentru protecţiein imprejurări deosebit de dificile, pe cand oamenii lui Saul inconjurau casaca să-1 prindă pe David (lSam,19:10-17), acesta apelează la Dumnezeu şi-i ceresă-1 izbăvească. Ideea pare să fie reluată pentru toate cazurile cand omul luiDumnezeu sau poporul Său sunt in pericol (2Imp.l8:19, Neemia 4 etc). Armade seamă şi deosebit de periculoasă este vorbirea lor. "Din gura lor ţaşneşte răulşi buzele lor sunt săbii" (v.7). Deşi seara vrăjmaşii ii fac multă tulburare celuicredincios, cand ei inconjoară casa ca nişte caini lacomi, dimineaţa, cand celneprihănit experimentează izbăvirea divină, el cantă Domnului "tăria lui" şi"turnul său de scăpare". Oricat de mari ar fi pericolele. Dumnezeu este scăpareacelui credincios.Psalmul 60 - Rugăciune unei oştiri infranteAcest psalm este o rugăciune naţională, o rugăciune a oştirii israelite subconducerea lui David cand experimenta infrangeri sau era in pericol. In condiţiineplăcute de confruntare cu ostile vrăjmaşilor din jur: sirienii şi edomiţii, David,conducătorul armatei israelite, devine conducător al poporului in rugăciunecătre Dumnezeu (2Sam. 8). Poporul impreună cu impăratul deplang situaţiatristă in care sunt şi se simt părăsiţi de Domnul, care le-a dat să soarbă din cupamaniei Sale. insă ei apelează la Dumnezeul lor in vederea restaurării. El- esteCel biruitor in sfinţenia Sa. Toate ţinuturile israeliţilor şi ale neamurilor din jursunt la dispoziţia sa. Isprăvi mari sunt garantate celor care se incred in Domnul.Psalmul 61 - Rugăciunea pentru restaurareimprejurările par să fie cele in care David era plecat intr-o expediţie saupoate fugărit de fiul său Absalom. departe de starea de satisfacţie deplină. Dedeparte, din instrăinare şi mahnire, doreşte a ajunge stanca cu toate că este preainaltă pentru el. Psalmistul apelează la Dumnezeu, care este turn de scăpare şiadăpost pentru el. Dorinţa lui este să trăiască in continuare in părtăşie cuDumnezeu, care-1 va sprijini pe vecie, fapt care il determină pe psalmist sălaude pe Domnul şi să-şi implinească juruinţele. in imprejurările create de

instrăinare sau disconfort spiritual. Domnul este Acela care il poate plasa pecredincios la locul său.Psalmul 62 - Mărturia celui ce se increde in DomnulDumnezeu fiind stanca şi ajutorul psalmistului, increderea sa este inexclusivitate in Domnul. Puterea şi bunătatea sunt la Domnul. Chiar dacă cei răise năpustesc cu putere asupra celui credincios, scăparea lui este sigură.Psalmul 63 - Rugăciunea insetatului din pustiuPoate insetat şi obosit, pe cand era in pustia Enghedi, fugind de Absalom(lSam. 24), David inţelege mai bine insetarea sufletului său după Dumnezeu.Această insetare se datoreşte bunătăţii Domnului, care preţuieşte mai mult decatviaţa. Dumnezeu satură sufletul credinciosului precum bucatele alese pentrutrupul său. Ca şi in alţi psalmi, noaptea aduce pericole, insă dimineaţa exceleazăin salvarea lui Dumnezeu. Acest psalm a fost scris pentru a fi folosit pentrurugăciunea publică zilnică in biserica primară.45 Bucuria şi lauda iau loculintristării in inimile tuturor celor care laudă pe Domnul.Psalmul 64 - Apel la Dumnezeu pentru protejarea vieţiiPrins in ghearele unei conspiraţii, psalmistul apelează la Domnul. Duşmaniisunt răi şi puternici; ei uneltesc in ascuns impotriva celui credincios (1-6).Pieirea celor răi este sigură, iar cei neprihăniţi au parte de fericire.Psamul 65 - Poemul recunoştinţei pentru bunătatea DomnuluiPsalmistul David slăveşte pe Domnul pentru marea Sa bunătate arătată faţăde poporul Său. El ne-a iertat păcatele pentru a ne putea bucura debinecuvantările Sale (3-4). in providenţa Sa asupra intregii lumi, Dumnezeupune capăt războaielor şi aduce pacea in ţara credincioşilor Săi (5-8). Pămantuleste prefăcut intr-o grădină a Edenului care aduce roade imbelşugate pentru ceicredincioşi. Viaţa cu Dumnezeu, stăpanul universului, este o cantare.Psalmul 66 - Recunoştinţă pentru izbăvireToate popoarele sunt chemate să binecuvinteze pe Domnul ale cărui lucrărisunt infricoşătoare. Felul in care Dumnezeu a condus pe poporul Său prinMarea Roşie şi peste Iordan dovedeşte că El este stăpan atotputernic. incercărileingăduite de El asupra poporului Său au dovedit puterea şi izbăvirea divină.Dumnezeu este vrednic de laudele credincioşilor Săi.Psalmul 67 - Poemul protecţiei misiunii universalePsalmistul imploră mila şi binecuvantarea lui Dumnezeu asupra poporuluiSău ca astfel să se cunoască de către toate popoarele calea şi mantuireaDomnului. in măsura in care toate popoarele laudă pe Domnul pentru judecăţileSale drepte şi pentru povăţuirile sale, binecuvantările Lui se revarsă asuprapoporului Său şi Pămantul intreg se teme de Domnul.Psalmul 68-0 cantare a triumfuluiPsalmul acesta pare să fie cantarea unei procesiuni de sărbătorire atriumfului poporului lui Dumnezeu. Versetele 1-18 conţin multe referinţe clareale marşului triumfal al lui Dumnezeu de la Muntele Sinai (in zilele lui Moise)

la Muntele Sion (in zilele lui David). La Muntele Sinai este marcată naşterea45The NIVStudy Bible, p.831Teocraţiei (a carmuirii lui Dumnezeu in mijlocul poporului Său), iar la MunteleSion are loc restabilirea Teocraţiei in Ierusalim, cetatea regală.46 incă dintimpul bisericii primare, creştinii au considerat acest psalm ca pe o prevestire ainvierii şi inălţării Domnului Isus. impăratul impăraţilor şi Domnul Domnilor(cf.Ef.4:8-13).'Versetele 1-6 evidenţiază pe Dumnezeu care inaintează triumfător. Portretullui Dumnezeu este deosebit, El fiind: "Tatăl orfanilor şi Apărătonil văduvelor"(v.5. Dumnezeu conduce naţiunea Sa prin pustiu (7-10). pană cand ii aşază inŢara Făgăduinţei (11-14). El alege Muntele Sionului ca locaş impărătesc al Lui(15-18). Datorită prezenţei Domnului, Israel va fi mantuit, iar vrăjmaşii lui vorfi nimiciţi (19-23). Din Israel Dumnezeu işi arată puterea in toate naţiunile (24-35). mantuirea lui Dumnezeu antrenează toate popoarele să laude pe Domnul."Acest psalm a fost favoritul cruciaţilor, hughenoţilor. al lui Savonarola şi al luiOliver Cromwell".47Psalmul 69 - Rugăciune din mijlocul incercăriiintotdeauna suferinţa il apropie pe credincios de Dumnezeu. Psalmul acestaeste o rugăciune fierbinte a psalmistului din mijlocul suferinţei. Fiind inconjuratde mulţimi de duşmani inrăiţi, care-1 prigonesc fără să fie vinovat, psalmistulapelează la Dumnezeu. El suferă de dragul lui Dumnezeu (1-12). in aceastăsituaţie, apelează la ajutorul lui Dumnezeu (13-18). Persecutorii săi suntvinovaţi şi vor fi pedepsiţi pentru ceea ce au făcut (19-28). Credinciosul insă vafi eliberat şi va lăuda pe Domnul. Ca şi Psalmul 22. părţi din Psalmul 69 suntmesianici şi prezintă scene concrete din suferinţele Domnului; in sensul acestasunt citate in Noul Testament (versetele 4,9,21,22,25; in Io.2:17; 15; 25; iarversetele 19-28-30; in Fapt.Ap. 1:20; Rom. 11:19: 15:3). Dumnezeu vegheazăasupra credinciosului Său aflat in suferinţă şi ii va răsplăti in dreptate peprigonitori. Biruinţa va fi de partea celui ce se increde in Domnul.Psalmul 70 - Strigăt urgent după ajutorul DomnuluiVersetele din Psalmul 70 se mai găsesc şi in finalul Psalmului 40 (40:13-17). Psalmistul stăruie să-i fie trimis de urgenţă ajutoail Domnului. CandDomnul işi trimite ajutorul, vrăjmaşii celui credincios vor fi făcuţi de ruşine,iar cei ce se incred in Domnul se vor veseli şi vor lăuda pe Domnul.Psalmul 71 - Rugăciunea unui credincios inaintat in varstăFiind slăbit de putere şi totuşi incercat de vrăjmaşi, psalmistul apelează laajutorul lui Dumnezeu. intregul psalm este un apel pentru ajutorul luiDumnezeu din partea unuia care nici in imprejurări critice nu-şi pierdenădejdea.In original, psalmul este compus intr-o formă simetrică de şase strofe decate cinci şi patru randuri alternativ, avand in centru versetul 14.

Prima strofă (1-4), cu cinci randuri, cuprinde apelul iniţial către Dumnezeupentru ajutor. Strofa a doua (5-8) cu patru randuri este o mărturie că Dumnezeu46cf. The NIVStudy Bible, p.835.41Halley's Bible Handbook, p.261a fost intotdeauna nădejdea sa. Apelul este din partea unuia care a experimentatajutorul Domnului.Strofa a treia (9-13), cu cinci randuri, cuprinde rugăciunea ca Dumnezeu săcontinuie să-i vină in ajutor in timpul bătraneţilor cand puterile slăbesc şi candvrăjmaşii caută să atace.Strofa a patra (14-18). cu cinci randuri, constituie o promisiune fermă că, odată ajutat, psalmistul va face cunoscute lucrările minunate ale Domnului.Strofa a cincea (19-21), cu patru randuri, este o minunată mărturisire căDomnul este incă nădejdea psalmistului. in mijlocul incercărilor. El aşteaptă caDomnul să-i restaureze viaţa.Iar strofa a şasea (22-24), cu cinci randuri, cuprinde promisiunea de a-Llăuda pe Domnul cu tot felul de instrumente, in timp ce vrăjmaşii vor fi făcuţide ruşine. Scăparea celui credincios este la Domnul, in orice situaţie s-ar găsi.Psalmul 72 - Imaginea lui Mesia - Regele desăvarşitPsalmul 72 este una dintre capodoperele Psaltirii, un strălucit psalmmesianic. Psalmul este atribuit lui Solomon şi conţine ultimele cuvinte ale luiDavid inainte de moartea sa cu privire la persoana şi domnia fiului său care vaurma la tron (v.20).in multe privinţe, cuvintele depăşesc sfera personalităţii şi impărăţieipămanteşti ale lui Solomon. Este cat se poate de clar că Duhul Sfant descoperăaici aspecte din personalitatea şi domnia regelui Mesia, fiul lui David. Psalmulprezintă conceptul ideal al regelui şi efectele glorioase ale domniei sale. Psalmulconţine şase părţi:I. Dreptatea regelui desăvarşit (1-4)Regele desăvarşit va carmui cu dreptate:- Potrivit cu darul lui Dumnezeu;- in vederea unei carmuiri drepte;- in vederea asigurării prosperităţii.II. Domnia regelui desăvarşit este fără sfarşit (5-7)- Ascultarea de El va fi veşnică;- Binecuvantarea va fi fără sfarşit.III. Domeniul regelui desăvarşit cuprinde tot pămantul (8-11).- Va fi o impărăţie fără margini;- Ii vor fi supuse toate impărăţiile.IV. Caracterul domniei Lui va fi deosebit. El va domni cu compasiune(12-14)- Săracul va fi izbăvit;- Nenorocitul va fi scăpat;- Cel apăsat va fi eliberat.

V. Carmuirea impăratului desăvarşit va aduce alese binecuvantări (15-17)- Va fi belşug de bogăţii şi grane;- Va fi belşug de bogăţii spirituale.VI. Carmuirea impăratului desăvarşit starneşte laudaPsalmul se incheie cu doxologia care slăveşte Numele lui Dumnezeu. Seintrevede perspectiva mesianică, cand tot pămantul va fi plin de slavaDomnului.2.8.3. CARTEA A TREIA (Ps.73-89)Cu Psalmul 73 incepe Cartea a treia din Psaltire, cuprinzand psalmii 73-89.Cartea a treia cuprinde Psalmii Levitici, care sunt asociaţi mai ales cuinchinarea şi slujba la templu. Unsprezece din aceşti psalmi sunt ai lui Asaf (73-83), care era unul dintre conducătorii cantărilor la templul din Ierusalim(ICronici 25:1). Patru aparţin fiilor lui Core (84-87). Psalmul 86 este al luiDavid,' 88 al lui Heman, iar 89 al lui Etan.Psalmul 73. Cugetări asupra unei lumi nedrepteDeşi Psalmul 73 incepe cu o notă de nemulţumire faţă de felul cum sepetrec lucrurile in lumea plină de nedreptate, psalmul descoperă inţelepciuneadivină privind soarta celor neprihăniţi şi a celor răi. Privind locul acestui psalmin carte s-a spus:Editorii Psaltirii au plasat Psalmul 73 la inceputul cărţii a IlI-a, după cum eiau plasat Psalmul 1 la inceputul intregii colecţii. Aici este tratată una dintre celemai tulburătoare probleme ale sfinţilor Vechiului Testament: Cum se face că ceirăi adesea prosperă, pe cand cei temători de Dumnezeu suferă atat de mult.48Psalmul este impărţit in două părţi, in baza afirmaţiilor din versetul 1 şi 27.I. incercarea aproape fatală a credinţei (1-14)in mijlocul multor incercări şi probleme, credinciosul işi opreşte privirileasupra prosperităţii celor răi. Lucrul acesta il tulbură pe psalmist pană aproapede indoială. Cei răi şi copiii lor au mai mult decat le doreşte inima, de aceeasunt plini de mandrie şi nu se tem de Cel Preainalt.II. Reimprospătarea credinţei (15-28)Mergand in Casa Domnului, credinciosul intrezăreşte soarta de la urmă acelor răi. Ultimul cuvant nu este moartea, ci răsplata va veni după moarte.Faptul de a-1 avea pe Dumnezeu şi de a trăi in părtăşia sfinţilor pe pămant estemult mai de preţ decat bunăstarea pămantească. Cei izbăviţi de Domnul vor fiprimiţi de El in ceruri.in mijlocul incercărilor, credinciosul trebuie să privească la Dumnezeu şi lamarile privilegii ale celor ce se incred in El pentru viaţă şi eternitate.Psalmul 74. Cantarea de jale in urma distrugerii TempluluiPsalmul acesta a fost scris probabil pe timpul exilului, cand Israel a fostdistrus ca naţiune, Ierusalimul devastat şi Templul prefăcut in ruine. Psalmulconstituie o rugăciune către Dumnezeu, regele naţiunii sale. să vină in ajutorulpoporului Său pentru a-1 apăra de vrăjmaşii batjocoritori.

Psalmistul face un sumar al situaţiei triste. Dumnezeu s-a intors impotrivapropriului Său popor pe care-1 răscumpărase (1-2). Templul, care era fala trăiriiwThe N.I.VSludyBible, p.843lor, fusese desacralizat şi dăramat (3-8). intrebarea care persistă acum in minteacelor care sunt supuşi acestei tragedii este: "Cat timp vor mai stăpani duşmaniiui Dumnezeu?"- (9-11). In baza cunoaşterii puterii lui Dumnezeu, psalmistulcere lui Dumnezeu să-şi ţină promisiunea făcută Israelului şi să apere cauzapoporului Său, care este propria Sa cauză (12-23). Chiar şi in cele maintunecate imprejurări, credinciosul nu trebuie să uite că Dumnezeu se identificăcu propriul Său popor şi cu credincioşii Săi.Psalmul 75. Certitudini DivineCredincioşii lui Dumnezeu izbucnesc in laude aduse Domnului, in timp ceputerile lumeşti inconjurătoare pun la incercare securitatea poporului ales.Dateva certitudini garantează asigurarea şi apărarea poporului Domnului.Cadrul putea fi in timpul cand Asiria punea la incercare siguranţa israeliţilor2Regi 18:3-19:37). Este cert faptul că Dumnezeu va judeca pe cei aroganţi,ndiferent dacă se ridică de la apus sau răsărit (1-6). De asemenea, este cert căDumnezeu guvernează asupra tuturor popoarelor şi aduce pedeapsa asupra celorrăi (7-8). Tot atat de cert este şi faptul că cel neprihănit va fi ridicat. Astfel căcel credincios poate, in orice vreme, să laude pe Domnul (9-10). Cat este de certcă există Dumnezeu, atat este de cert că soarta tuturor lucrurilor este in mana.ui.Psalmul 76. Cantarea de mulţumire pentru o mare victoriePsalmul 76 este o celebrare a victoriei divine in apărarea Ierusalimului. Se>are că a fost scris cu ocazia distrugerii armatelor lui Sanherib de către ingerulDomnului cand intenţionau să asedieze Ierusalimul (2Regi 19:25-35). Versetele-3 conţin cuvinte de laudă la adresa lui Dumnezeu, care a sfăramat armeleduşmanului. In versetele 11-12 se revine la aceeaşi idee, indemnand totodată peoţi credincioşii să aducă daruri lui Dumnezeu, care "frange mandriaDomnitorilor". La mijloc, versetele 4-10 conţin cantarea de celebrare, măreţiaui Dumnezeu in actul judecăţii divine. Fiecare victorie divină deschideperspectiva unei adevărate celebrări.Psalmul 77. Mangaiere in mijlocul crizeiProbabil in imprejurări de criză, in anumite probleme personale, psalmistulcaută mangaiere. Chiar dacă prezentul este sumbru, omul lui Dumnezeu găseştemangaiere in amintirea felului in care Dumnezeu a lucrat in trecut. Trecand in■evistă cateva din faptele divine mari, credinciosul găseşte motive să-1 laude peDomnul. Amintirea lucrării trecute a lui Dumnezeu poate fi temelie pentruncrederea in El in crizele prezentului.avut mare prestigiu (Jud.8:2; 12). Cerinţa lui Dumnezeu a fost ca ei să ţinălegea, insă Efraim nu a ascultat de Domnul (9-11). Ei au uitat ce s-a intamplat inpustiu, minunile Sale (13-16; 23-29; 44-53; 54-66), cat şi pedepsele date de El

(17-22; 30-43). Cu ridicarea lui David, Dumnezeu a făcut pe Iuda tribconducător. Ierusalimul a devenit capitala lui Iuda şi David impărat (67-72).Neascultarea va duce pe om la pierdere, pe cand ascultarea de Dumnezeu ilimplineşte.Psalmul 79. O altă cantare de jale pentru distrugerea IerusalimuluiCucerirea Ierusalimului de către babilonieni in anul 586 i.Hr. a fost intradevărun mare dezastru pentru israeliţi. Poetul deplinge situaţia, vărsarea desange (1-4). Apoi, cere pedeapsa asupra cotropitorilor şi ajutor pentru poporulpedepsit, iertare de păcate şi răzbunare din pricina numelui Domnului. Ceicredincioşi au prilejul să se intoarcă la Domnul in timpuri de grea incercare.Psalmul 80. Rugăciune pentru RestaurareProbabil după ducerea in robia asiriană, insă inainte de exilul lui Iuda(2Regi 17:1-6), bărbaţii din Efraim, Beniamin şi Manase, scăpand de asirieni laIerusalim, cer de la "Păstorul lui Israel" restaurarea. Bogata vie plantată altădatăde El a fost jefuită. Strălucirea feţei Sale asupra omului in necaz va aduce iarăşiridicarea.Psalmul 81. Un Poem sărbătorescLa una din marile sărbători, poate din cele cu pelerinaj (Pastele,Cincizecimea sau Corturi), israeliţii sunt chemaţi să celebreze ajutorul luiDumnezeu. in special este cantată izbăvirea de care Dumnezeu le-a făcut parteeliberandu-i din robie: "I-am descărcat povara de pe umăr, şi mainile lui nu maiţin coşul" (v.6). Din pricina acestei izbăviri ei sunt chemaţi sa se redediceDomnului cu ocazia sărbătorii (1-7). Sărbătorile sunt intr-adevăr un bun prilejde reconsacrare.Ascultarea de Domnul ar garanta biruinţa asupra oricăror vrăjmaşi şi incontinuare (8-16). De altfel, cel care ascultă de Domnul are parte de fericireeternă.Psalmul 82. Judecarea Judecătorilorintr-un limbaj adecvat pentru timpul său şi cu o condiţie accentuată,psalmistul Asaf ilustrează faptul că deasupra tuturor celor mari de care depindesoarta vremelnică a oamenilor este Dumnezeu, care judecă pe aşa-numiţii"Dumnezei". Termenul <yh!Oa$ /Elohim/, aici la plural, pare că se referă lajudecătorii corupţi şi conducătorii israeliţi nedemni , care sunt mandatarii luiDumnezeu pentru a face dreptate (cf.Deut.1-17; Rom. 13:1-7). Dumnezeucheamă la judecata Sa dreaptă şi nepărtinitoare orice autoritate, care exercită49Derek Kidner op.cit.. p.296-297: sugerează, de asemenea, părerile lui Delitzschi,Perowne şi Briggs. conform cărora "dumnezeii" ar putea fi stăpanirile acestui veac ( cf.Filipeni 6:12). Sau că ar fi zeităţile păgane (ICor. 10:20). Iar alţii consideră că este vorbade regii neamurilor.judecata asupra oamenilor săvarşind nedreptate pe pămant. Nedreptăţile

săvarşite de către cei incredinţaţi să impartă dreptatea determină strigătul dupăjudecata dreaptă a Celui Atotputernic, Neprihănit şi Veşnic. "Scoală-TeDumnezeule, şi judecă pămantul căci toate neamurile sunt ale Tale" (v.8).Psalmul 83. Rugăciune pentru protecţiePsalmistul Asaf, in numele naţiunii sale in pericol din cauza uneiconspiraţii, apelează stăruitor la Dumnezeu pentru protecţie. Naţiunile vrăjmaşeIsraelului din totdeauna (in sud: edomiţii şi moabiţii, descendenţi din Esau şiLot; in est: hagareniţii, ghebaliţii, amoniţii şi amaleciţii, popoare biruite deisraeliţi cand au venit din Egipt; in sud-vest: filistenii, iar in nord-vest: tirienii şisidonienii cu care s-au aliat şi asirienii) au format o coaliţie in scopul nimiciriilui Israel, poporul Domnului. Psalmistul invocă biruinţele poporului său dintrecut şi cere lui Dumnezeu acelaşi tratament pentru duşmanii aliaţi de astăzi, catoţi să ştie că Domnul este mai presus de tot pămantul. in mijlocul stramtorăriivrăjmaşilor, scăparea celor credincioşi este numai in Domnul.Psalmul 84. Splendorile Casei DomnuluiAcest psalm este un poem al pelerinilor care se indreaptă spre Ierusalim lasărbătorile anuale in perspectiva inchinării la Templu.Poemul, care este al fiilor lui Core, conţine trei diviziuni principale:I.Profunda dorinţă după Casa Domnului (1-4). intreaga fiinţă acredinciosului: sufletul, inima şi trupul insetează după locul intalnirii cuDumnezeu. Cei care ajung acolo sunt fericiţi. Pană şi păsările găsesc acolo locliniştit pentru puii lor.II.Fericirea celor care pot merge in pelerinaj la Templul din Ierusalim (5-7).- Ei sunt fericiţi pentru că se incred in Domnul;- Ei străbat fericiţi Valea plangerii50;- Ei au parte de binecuvantări in locuri secetoase;- Ei işi innoiesc puterile in Casa Domnului (v.7).III. Rugăciune pentru impăratul (8-11).Se pare că desfătarea sufletelor pelerinilor la Casa Domnului atarnă decredincioşia şi bunăstarea impăratului. De aceea, pelerinul se roagă pentru unsulDomnului prin care se asigură pelerinajul sărbătoresc la templu.Concluzia psalmistului este că fericirea se asigură prin increderea inDomnul oştirilor (v.12).Psalmul 85. Rugăciune pentru inviorare SpiritualăPe fondul amintirii binecuvantărilor din trecut este implorată indurarea luiDumnezeu, in vederea inviorării in prezent. Autorul (fiii lui Core) mulţumeştepentru bunăvoinţa Domnului faţă de poporul Său arătată in intoarcerea dincaptivitate şi in iertarea tuturor nelegiuirilor (v.1-3).50The Criswell Sudy Biblic, p.686. "Valea Baca" este un tablou ilustrativ a văii uscatepeste care treceau pelerinii mergand spre templu la Ierusalim. "Baca" inseamnă şilacrimi.

Rugăciunea pentru inviorare evidenţiază indurarea lui Dumnezeu de careatarnă revitalizarea spirituală, cat şi pocăinţa poporului starnită de mila divină,"intoarce-ne iarăşi, Dumnezeul mantuirii noastre! Incetează-Ti mania impotrivanostră" (v.4.). De aceea, psalmistul se roagă fierbinte pentru inviorare (4-7). inprocesul inviorării se inmănunchează impreună bunătatea cu credincioşia, paceacu dreptatea. inviorarea are tendinţe universale, naţionale (v.9).Trecutul spiritual inălţător constituie baza pentru viitorul sperat in fericire."Ridică-ne iarăşi"!Psalmul 86. Rugăciunea credinciosului din mijlocul incercărilorCa unul care se bucură de un statut special, fiind unul din cei iubiţi deDomnul care se increde in El, psalmistul apelează la indurarea Domnului pentrua-1 scoate din incercările de care are parte. El are motive să se increadă inDomnul şi intrezăreşte timpul cand toate naţiunile pămantului se vor inchina şivor da slavă .Domnului (v.9).Cu această convingere, credinciosul rămane statornic, increzător in Domnulpe care-L laudă (v.12.), care il ajută şi-1 mangaie in timp ce vrăjmaşii săi rămande ruşine.Psalmul 87. Gloria SionuluiPsalmistul caută gloria cetăţii regeşti a lui Dumnezeu, a impărăţiei Sale.Poemul face parte din grupul cantărilor Sionului (46, 48, 76, 125, 129, 137), cucare se aseamănă, dar faţă de care prezintă şi insemnate deosebiri. Psalmul esteo expunere panoramică a prezentului şi o profeţie despre viitorul strălucit alcetăţii lui Dumnezeu. Temeliile şi porţile sunt elementele de căpetenie alecetăţii care intregesc mărturia lucrurilor pline de slavă despre Sion (1-3).Perspectiva cetăţii lui Dumnezeu este să cuprindă in sferele ei cetăţileintregului pămant, şi cetăţeni ai ei vor fi chiar şi duşmanii de moarte de altădată(Egiptul, Babilonul, Filistia şi Etiopia). Dezideratul profetic işi găseşte deplinăimplinire in Domnul Isus (Ioan 1:12).Psalmul 88. Rugăciunea credinciosului disperatPoemul pare să fie cel mai trist din intreaga Psaltire, fiind lipsit de orice razăde speranţă. Sătul de rele, ameninţat de umbrele intunecate ale morţii şi părăsitde toţi cei dragi, psalmistul se adresează lui Dumnezeu, care este "Dumnezeulmantuirii lui". Preocuparea lui cea mai intensă este lauda Domnului, care nupoate fi indeplinită de cei morţi. Rămane valabil adevărul că cel credincioslaudă pe Domnul chiar şi in necazurile lui.Psalmul 89. Rugăciune pentru Restaurarea celui ce a intrat inLegămant cu Dumnezeuin incheierea cărţii a treia a psalmilor este plasat poemul ce constituie orugăciune fierbinte pentru restaurarea seminţiei davidice in baza legămantuluiincheiat cu David.Se pare că psalmistul se referă la situaţia dezastruoasă adinastiei davidice cu ocazia atacului lui Nebucadneţar asupra Ierusalimului şiducerea in captivitate a regelui Ioiachin in anul 597 i.Hr. (2Regi 24:8-17).51

in introducere sunt cantate dragostea şi credincioşia lui Dumnezeu şilegămantul Său cu David (1-4). Aceste elemente stabilite in introducere suntexpuse apoi in detaliu in cele două părţi ale psalmului, urmate de rugăciunepentru restaurare.I. Proclamarea dragostei şi bunătăţii lui Dumnezeu (v.5-18)- Cerurile inseşi proclamă indurarea lui Dumnezeu şi tot universul este omărturie a puterii Sale;- Dreptatea şi judecata stau la temelia guvernării Sale;- Poporul guvernat de El este fericit. "Ferice de poporul care cunoaştesunetul trambiţei, care umblă in lumina Feţei Tale, Doamne".II. Amintirea Legămantului davidic (19-37)Psalmistul rememorează legămantul incheiat cu David, expunand istoriaevenimentelor cu ridicarea tanărului păstoraş la rang impărătesc. implinireadeplină a legămantului se realizează in persoana Domnului Isus Hristos, Fiullui David (2Sam.7:4-17). Legămantul nu poate fi invalidat (v.35-37).III.Rugăciunea pentru restaurare (38-52)Pe un ton de profundă lamentare este prezentată starea deplorabilă amonarhiei davidice. In incheiere este invocată indurarea lui Dumnezeu faţă destarea poporului in lumina promisiunilor făcute lui David. Psalmul se incheie cubinecuvantarea cuvenită Domnului, singurul in care există nădejde. Poporullegămantului are ca singură şansă de reabilitare reintoarcerea la Dumnezeulcredincios al Legămantului, care este binecuvantat in veci.2.8.4. CARTEA A PATRA . Ps. 90-106Psalmul 90. Apelul din vremelnicie adresat Dumnezeului eternPsalmii din cartea a 4-a, psalmi paraleli cu cartea Numeri, au conţinutulasociat cu peregrinările israeliţilor prin pustiu. Ca unii care sunt incercaţi,credincioşii lui Dumnezeu aduc in aceste poeme o inchinare cu supunere luiDumnezeu care este suveran.Fiind atribuit lui Moise, psalmul 90 ar putea fi cel mai vechi din Psaltire,datand din jurul anului 1400 i.Hr. Se pare că omul lui Dumnezeu, Moise, a scrisacest poem cu ocazia sau in starea de spirit cauzată de moartea fratelui său,Aron, pe muntele Hor (Num.21:22-28). Psalmul poate fi impărţit in două părţi:I. Contemplarea măreţiei eternului Dumnezeu (v. 1-11). Aşa cum afirmă şiDerek Kidner: "Numai Isaia - capitolul 40 poate fi comparat cu acest psalm ince priveşte prezentarea grandoarei şi eternităţii lui Dumnezeu in raport cuefemeritatea omului".52- Dumnezeu este etern (v. 1,2);- Dumnezeu oferă adăpost generaţiilor umane;.\The N.I. V. Study Bible, p.862.■Derek Kidner, Psalmii 73-150, p.327.- Dumnezeu este stăpan asupra vieţii şi morţii. in acelaşi timp, omul estevremelnic şi la porunca lui Dumnezeu se intoarce in ţărană (v.3).:

- Dumnezeu judecă păcatele omului, chiar şi pe cele ascunse (v.7.8):II. Apelul celui vremelnic la Dumnezeul eternIn partea a doua, omul apelează la Dumnezeu.- In vederea invăţării cu privire la numărul anilor;- In vederea indurării:- In vederea sprijinirii;- in vederea bunăvoinţei Domnului prin care să fie intărită lucrareamainilor lui.Dumnezeu este singurul sprijin şi singura nădejde pentru omul trecător. LaEl poate apela in orice clipă a vieţii, pentru că El este etern, atotputenic şibinevoitor.Psalmul 91. Siguranţă şi odihnă sub ocrotirea lui DumnezeuPsalmul este structurat in două părţi a cate opt versete fiecare. in prima partecredinciosul este asigurat că nu trebuie să se teamă in faţa a patru incercări, carebantuie ziua sau noaptea: groaza din timpul nopţii, săgeata din timpul zilei,ciuma din intuneric şi molima din timpul amiezii (v.5-6). in timp ce mii şi zecide mii cad, cel credincios este spectator la răsplătirea celor răi (7-8). Şi aceastapentru simplul motiv că stă sub ocrotirea Celui Preainalt şi se increde in El, cain cetăţuia lui de scăpare (1-2).in partea a doua, credinciosul este victorios asupra a patru fiare deosebit defioroase: lei, năparci, pui de lei şi şerpi. Victoria lui se datoreşte faptului că facedin Domnul locul lui de adăpost şi turnul lui de scăpare (7-14), şi fiindcă iubeştepe Dumnezeu (v. 14). Domnul asigură pe cel credincios atat prin ingerii Săi(v. 11.12), cat şi prin ascultarea rugăciunii şi ocrotirea directă pană la capăt.Faptul că această asigurare este destinată copiilor lui Dumnezeu se vede şiprin aceea că insuşi Fiul lui Dumnezeu a fost ispitit in aceste privinţe dar a fostbiruitor (Mat.4:6). Viaţa credincioşilor nu este scutită de incercări, insăizbăvirea Domnului este sigură şi trainică.Psalmul 92. Cantarea SabatuluiPsalmistul este impresionat de posibilitatea pe care o au cei care laudă peDomnul in ziua de Sabat in Casa Domnului. Dumnezeu trebuie lăudatintotdeauna din pricina bunătăţii şi credincioşiei Lui arătate in lucrările Lui. inCasa Domnului, cel credincios ajunge să cunoască mai bine lucrările luiDumnezeu chiar atunci cand in aparenţă cei răi au parte de prosperitate. Deaceea, cei sădiţi in Casa Domnului sunt roditori şi la bătraneţe viaţa lor esteinviorată prin Cel ce este "Stanca".Posibilitatea inchinăciunii in Casa Domnuluiin sărbătoarea săptămanală conduce la mari binecuvantări de care nimeni nu artrebui să-şi lipsească sufletul.Psalmul 93. Domnia lui DumnezeuPoemul este o confesiune minunată a credinţei in guvernarea CeluiPreainalt. Se pare că acesta este unul dintre imnurile compuse pentrufestivalurile religioase evreieşti in care se proclama guvernarea lui Dumnezeu

asupra ordinei cosmice, asupra naţiunilor şi asupra lui Israel. Dumnezeucarmuieşte in dreptate şi sfinţenia este podoaba Casei Sale.A inţelege guvernarea lui Dumnezeu inseamnă a fi la adăpost in faţa oricăreiforţe din univers.Psalmul 94. Apelul la justeţea divinăin disperare din pricina celor răi, psalmistul strigă către Dumnezeuinvocand justeţea divină faţă de atitudinea lor. Prima parte dovedeşte că cei răimerită judecata lui Dumnezeu datorită atitudinii lor faţă de Domnul şi semeniilor. (1-11). Dumnezeu insă işi revarsă indurarea asupra poporului Său incercat(12-22). El mangaie pe credinciosul său cand este incercat şi ispitit.Trecand prin incercări, credinciosul poate apela la justeţea divină care se vadescoperi.Psalmul 95-100. Poeme ale Slăvirii Iui DumnezeuAceşti şase psalmi constituie o grupare de poeme care indeamnă la slăvireaCelui care guvernează asupra tuturor lucrurilor.Psalmul 95 indeamnă la slăvirea lui Dumnezeu, creatorul nostru şi altuturor lucrurilor. De aceea, lui i se cuvine ascultare. Israeliţii s-au doveditnevrednici de El cand şi-au impietrit inima in pustiu.Psalmul 96 este o chemare a tuturor locuitorilor pămantului să laude peDomnul, deoarece El este singurul Dumnezeu adevărat care guvernează asupraintregii lumi. in perspectiva judecăţii Sale cu dreptate asupra neamurilor,pămantul intreg tresaltă de bucurie. Deplina implinire se va realiza inDomnul Isus, care va judeca intreag pămantul.in Psalmul 97 este lăudat Dumnezeu, singurul Domn, Mantuitor slăvit şitriumfător, de aceea cei neprihăniţi tresaltă de bucurie.Psalmul 98 este o chemare la celebrarea cu bucurie a guvernării neprihănitea Domnului. Din pricina mantuirii descoperite, toţi locuitorii pămantului sălaude pe Domnul cu vocile şi instrumentele lor. Tot El este cel ce va judeca cudreptate.in Psalmul 99 este prezentat Dumnezeu cel Sfant pe tronul Său de slavă, Elcel care iartă şi disciplinează pe poporul Său, El guvernează din Sion asupraintregului pămant.Iar in Psalmul 100 este prezentată invitaţia de a lăuda pe Domnul in curţileCasei Domnului. El este creatorul, susţinătorul şi păstorul poporului Său. Deaceea trebuie lăudat pentru bunătatea şi credincioşia Sa veşnică.Psalmul 101. Programul unui conducător credinciosimpăratul David, om după^ inima lui Dumnezeu, anunţă programul său deguvernare şi conduită (cf. 2Imp.23:3). Acesta a fost apoi transmis şi luiSolomon cu ocazia incoronării lui şi se potriveşte cu fiecare credincios in sferalui de trăire (IRegi 2:2-4). Acel care a indeplinit in mod desăvarşit un asemeneaprogram este impăratul Mesia.53 Psalmistul consideră că, pe langă laudele ce secuvin Domnului pentru bunătatea şi dreptatea lui (v. 1.), el are două indatoriri de

căpătai: să işi apropie tot mai mult pe cei neprihăniţi (v.6.) şi să indepărteze delangă el, din casa şi din cetatea lui, pe cei păcătoşi, stricaţi şi nelegiuiţi (4-5; 7-8). Pentru a putea realiza un asemenea program este nevoie de o trăire personalăneprihănită, (v.2.) Dumnezeu primeşte lauda celui care se depărtează de ceipăcătoşi şi trăieşte in neprihănire in părtăşia celor credincioşi.Psalmul 102. Strigătul către Dumnezeu in mijlocul intristăriiConsiderat un psalm de pocăinţă, Psalmul 102 prezintă pe cel nenorocitstrigand către Dumnezeu din mijlocul necazului şi suferinţei, care işi indreaptăfaţa spre Dumnezeu şi imploră indurarea Lui. Mai intai, işi prezintă Domnuluisuferinţa (1-11). Lovit şi părăsit, batjocorit de vrăjmaşi, suspină sub urgiamaniei lui Dumnezeu cel veşnic (12-28), care va avea milă de el şi de poporulsău. Exemplificarea deplină o găsim in cazul Domnului Isus, psalmul fiindprofetic, mesianic (Evr. 1:10-12). Rezultatul final al pedepsirii divine estebinecuvantarea.Psalmul 103. Poemul recunoştinţei pentru dragostea şi indurareaDomnuluiProbabil scris de către David spre sfarşitul vieţii, Psalmul 103 este ofrumoasă cantare a recunoştinţei către Dumnezeu. Scrutand şiragul binefacerilordivine, credinciosul se indatorează să binecuvinteze pe Domnul. Printre celemai de seamă binefaceri, el aminteşte: iertarea păcatelor, vindecarea bolilor,izbăvirea de moarte, inviorarea vieţii şi susţinere.Deosebit este ilustrată iertarea păcatelor pe care El le indepărtează de lanoi,"cum este de departe răsăritul de apus". Toate acestea se datoresc indurăriipărinteşti a lui Dumnezeu faţă de cei ce se incred in El (1-14). Deşi omul estetrecător, indurările Domnului sunt eterne.De aceea, orice fiinţă este datoare să binecuvinteze pe Domnul.Recunoştinţa este de mare preţ in faţa lui Dumnezeu.Psalmul 104. Odă inchinată CreatoruluiDacă in Psalmul 103, Dumnezeu este binecuvantat pentru ceea ce face inviaţa individului şi a comunităţii umane, in Psalmul 104 El este glorificat ca şicreator al universului. Psalmistul laudă pe Domnul pentru frumuseţea şiperfecţiunea creaţiei.Structura psalmului urmează de-aproape structura istoriei creaţie dinGeneza cap. 1., slăvind pe Dumnezeu pentru fiecare element major al creaţiei.După introducerea din, (v.l), in care Dumnezeu este lăudat din pricinamăreţiei Lui, care este ilustrată in elementele creaţiei:54- lumina (v.2a) (Gen. 1:3-5);- cerul (v.2b-4) (Gen. 1:6-8);- apa şi uscatul (v.5-9) (Gen. 1:9-10);- pămantul, vegetaţia(v. 14-18) (Gen. 1: 11-13);- luminătorii (v. 19-24) (Gen. 1:14-9);53

The N.I. V. Study Bible, p.874.54cf. Derek Kidner, p. 368.- animalele aerului şi ale mărilor ( v.25-26) (Gen. 1:20-23);- animalele uscatului şi omul (v.21-24) (Gen. 1:24-28).Dumnezeu, care le-a creat pe toate, le şi susţine hrănind toate vieţuitoarele(27-30). De aceea, credinciosul este decis să laude pe Domnul toată viaţa.Creatorul işi va restaura creaţia indepărtand păcatul şi pe cei răi (31-35). Creaţiadetermină şi inspiră pe credincios să laude pe Domnul.Psalmul 105 şi 106. Poporul LegămantuluiCartea a patra din Psaltire se incheie cu doi psalmi care prezintă pe israeliţi,poporul Legămantului. In primul (Ps.105). Dumnezeu este slăvit pentrulegămantul Său cu Israel.Israeliţii sunt chemaţi să laude pe Domnul, să-L mărturisească şi să sefălească cu numele Lui pentru tot ce a făcut pentru ei (105:1-11); urmeazăfazele istoriei israelite: patriarhi (105:12-15), istoria lui Iosif (105:16-23),eliberarea din Egipt (105:23-38), călăuzirea prin pustiu (105:39-42) şi cucerireaCanaanului (105:43-45). Datorită tuturor acestor fapte măreţe, divine, israeliţiisunt datori să păzească Legea şi să laude pe Domnul.In continuare, Psalmul 106 prezintă neascultarea israeliţilor. In prima partepsalmistul slăveşte pe Domnul (1-5). după care urmează mărturisirea păcatelornaţiunii alese (6-39).Psalmistul deplange abaterile lor, care au constat in necredinţă (7-12),nemulţumire (13-15). gelozie (16-18). idolatrie (19-23). neascultare (24-27),apostazie (28-31), provocare (32-33), decădere in păganism (34-39).Din cauza acestor abateri, Dumnezeu a fost nevoit să aplice judecata asupralor, insă datorită milei Sale a ţinut cont de legămantul incheiat cu ei (40-46).Psalmul se incheie cu invocarea ajutorului Domnului, cerand readucerea lor inţara promisă fapt care va fi o reală pricină de laudă Domnului.2.8.5. CARTEA A CINCEA, PSALMII 107-150Cartea a cincea a psalmilor conduce la o culme tematică a cărţii, conţinanddouă colecţii de psalmi ai lui David (108-110; 138-145); cei cincisprezecepsalmi ai treptelor (120-134), din care patru sunt din nou ai lui David (122,124,131,133), iar unul al lui Solomon (127); Halelul egiptean, care se cantă la Paşti(113-118) şi apoi incheierea cărţii cu cei cinci psalmi "Halleluiah" (146-150).Psalmul 107. Poemul răscumpărării şi izbăviriiDumnezeu este cel ce răscumpără pe cei care trec prin necazuri, de aceea eisunt datori să-L laude pentru bunătatea şi minunile Sale.- El izbăveşte pe cei pribegi prin pustiu (4-9);- El izbăveşte pe captivii inlănţuiţi (10-16);- El scapă pe cei bolnavi (17-22);- El izbăveşte pe cei prinşi de furtunile mărilor (23-32).Deşi in imprejurări şi pericole diferite, cei ce strigă către Domnul sunt

izbăviţi de el. De aceea, toţi trebuie să laude pe Domnul pentru dragostea Lui deneschimbat (33-43).Psalmul 108. Imnul inimii consacrată DomnuluiInima consacrată Domnului este gata să cante laudele Lui din zorii zilei,acompaniată de instrumente de muzică. Motivaţia este bunătatea Domnului,care este mai presus de ceruri (1-5). Credinciosul consacrat este gata să laude peDomnul şi pentru biruinţele din viitor, pentru marile isprăvi cu Domnul careurmează, pentru izbăvirile din viitor (6-13). Trecutul, prezentul şi viitorul cuDumnezeu sunt asigurate.Psalmul 109. Răzbunarea asupra vrăjmaşilorPsalmul 109 este un psalm in care este chemat Dumnezeu să judece intr-uncaz in care cel credincios suferă din cauza falselor acuzaţii ale vrăjmaşilor săi.Ei au răspuns dragostei cu ură şi au răsplătit binele cu rău (1-5). Ca şi in alţipsalmi de acest fel, potrivit cu conceptul Legii Vechiului Testament şi cudreptatea finală, este implorată justeţea divină asupra celor răi. Deşi aceasta estecutremurătoare, justeţea va fi partea celor care resping indurarea dezvăluită inDomnul Isus şi in Noul Testament (6-20). De asemenea soartă tristă a avut parteIuda, care a vandut pe Domnul (Fapt. 1:20).Cel credincios insă apelează la Domnul şi se increde in El in toateimprejurările.Psalmul 110. Poemul incoronării Regelui MesiaAcest psalm este un minunat poem mesianic, o veritabilă profeţie despreungerea Regelui-Preot Mesia."Chiar inainte de Domnul Isus, evreii auconsiderat acest psalm ca fiind mesianic"55. De asemenea, in Noul Testament,Domnul Isus insuşi (Mat.22:43-45; Marcu 12:36-37; Luca 20:42-44) şi ap.Petru(Fapt.2:34-36) au interpretat acest psalm ca fiind profetic cu privire la Domnulnostru. Psalmul este o adevărată capodoperă a profeţiilor mesianice in VechiulTestament.Domnul Isus este prezentat in modul cel mai sclipitor ca Rege, Preot, şiDomn biruitor.I. Ca rege (1-3).- Este mai presus de regele David (v.l.) (Fapt.2:34). aşa cum este maipresus de Moise şi de ingeri (Evrei 1-13);- Este intronat de către insuşi Dumnezeu, la dreapta Lui, deşi a fostrespins de oameni (Fapt.5:30; is.53:13);- Domnia lui va fi cu autoritate deplină, căci domneşte impreună cuDumnezeu, este Dumnezeu;Poporul guvernat de el are parte de viaţă deplină, inflăcărare şiprospeţime (v.3)II. Ca preot (v.4.).impăratul Mesia va fi şi preotul după randuiala lui Melhisedec(cf.Gen. 14:18; Evr.5:6; 10; 6:20; 7:1; 10-11, 15, 17, 21).

Melhisedec, al cărui nume inseamnă "Regele meu este neprihănit",misteriosul rege al Salemului şi preot al Dumnezeului celui Preainalt in timpul5The N.l V. Study Bible, p.888.patriarhului Avraam, a fost un tip reprezentativ al Domnului Isus in calitatede preot.- Preoţia Lui, ca şi a lui Melhisedec, este prin incredinţare divină şi nu pecale de linie genealogică, cum era cazul cu preoţia aronică (cf. Evr.7:3).Domnul Isus se trăgea din tribul lui Iuda şi nu din tribul preoţesc al lui Levi;- in preoţia Lui, oficiul de preot este combinat cu cel de rege. ca in cazul luiMelhisedec (Gen. 14:18; Evr.7:l);- Preoţia Domnului Isus, ca şi a lui Melhisedec, este deplină in sine, fărăascensiune şi succesiune. El este inceputul şi Sfarşitul, El deţine preoţiadesăvarşită;- Preoţia lui Mesia, ca şi a lui Melhisedec, nu are de-a face cu nici o altăjertfă decat cu painea şi vinul, reprezentand trupul şi sangele Său pentruispăşirea păcatelor omenirii (Gen. 14:18).III. Ca Domn biruitor (5-7).incheierea psalmului aduce in imagine bătălia finală a Regelui biruitor. Vaveni o zi a maniei cand El va face dreptate printre neamuri şi va fi atotbiruitor.Se putea oare ca acest psalm să lipsească din Psaltire? Nicidecum, deoareceacesta este punctul cel mai important, in El il avem pe Marele Preot de careavem nevoie, Regele şi Domnul nostru atotbiruitor (Evr.8:l,2).Psalmii 111, 112. Dumnezeu şi cel ce se teme de DomnulDoi psalmi identici ca formă, fiecare constand in original din 22 de randuriscrise sub formă de acrostih urmand succesiunea consoanelor din alfabetulebraic, tratează despre Dumnezeu şi onnil care se teme de Domnul.Psalmul 111 aduce laudă Domnului pentru maiestatea, onoarea,neprihănirea, indurarea, justeţea, credincioşia, sfinţenia şi eternitatea luiDumnezeu (1-9). Frica de El este inceputul inţelepciunii (v.10).Psalmul 112 prezintă pe omul care se teme de Domnul şi are o mare plăcerepentru poruncile Lui.Chipul lui Dumnezeu se intipăreşte in caracterul lui. El este: neprihănit,indurător, milostiv, drept, iubitor faţă de Legea Domnului. El este binecuvantatde Domnul şi starneşte invidia celor răi.Nu există mai minunată combinaţie ca aceea dintre iubitorul Dumnezeu şiomul temător de Dumnezeu. Aceasta constituie armonia desăvarşită.Psalmii 113-118. Hallelul PascalPsalmii aceştia se cantau cu ocazia sărbătorii pascale, de aceea au fostnumiţi şi "Hallelul egiptean". "Psalmul 113 şi 114 se cantau la inceputul cineipascale, iar ceilalţi (115-118) la incheierea acesteia. Aceasta a fost cantareacantată şi de către Domnul Isus şi vecinii Săi in seara cinei pascalefMat.26:30)"56

Psalmul 113 constituie un adevărat imn de slăvire a maiestăţii şi indurăriilui Dumnezeu. Dumnezeu este incomparabil, mai presus de creaţia Sa, insă estepreocupat de soarta credincioşilor săi, săraci şi lipsiţi. De aceea Lui i se cuvine:oată lauda.Halley, p.265.Psalmul 114 cantă prezenţa lui Dumnezeu cu poporul şău, in mod unicinactul eliberării din robia Egiptului. Dumnezeul care a rupt lanţurile robieipoporului Său face să se cutremure pămantul, munţii şi dealurile, marea se dă lao parte, iar raurile işi schimbă cursul in faţa Domnului şi a poporului Său. CuDumnezeu omul experimentează minuni unice.Psalmul 115 arată că Dumnezeu este singurul Dumnezeu adevărat şivrednic de slavă. Idolii nu sunt decat materie moartă. De aceea, Israel să seincreadă in Domnul, atat ca indivizi cat şi ca familii şi triburi, căci El esteajutorul şi sprijinul lor şi de la El se primeşte binecuvantarea; de aceea ai Săi ilvor lăuda veşnic.Psalmul 116 este un imn al recunoştinţei şi mulţumirii către Dumnezeupentru scăparea de moarte şi ispite şi pentru ascultarea rugăciunii. Cel izbăvit deDomnul doreşte să-şi arate intreaga recunoştinţă inălţand paharul izbăvirilor innumele Domnului. Recunoştinţa va fi manifestată şi in public in CasaDomnului. Dumnezeu se bucură de recunoştinţa credincioşilor Săi.Psalmul 117, care, deşi este cel mai scurt, este şi capitolul central alSfintelor Scripturi. El reprezintă o chemare către toate popoarele şi către toateneamurile să laude pe Domnul pentru bunătatea şi credincioşia Sa cea mare.Psalmul. 118, cu care se incheie Hallelul, este un imn de mulţumire pentruizbăvirea de vrăjmaşi, pentru biruinţa deplină a Domnului. Israel şi fiecare tribin parte sunt invitaţi să laude pe Domnul. Poemul este cu deosebire mesianic debiruinţă, intrezărind perspectiva profetică a invierii şi biruinţa deplină. "Piatra,pe care au lepădat-o zidari', a ajuns să fie pusă in capul unghiului clădirii"(v.22). Astfel apar zorii zilei bucuriei depline. Nici o altă cantare nu ar fi fostmai potrivită pentru imprejurarea cand Domnul Isus părăsea camera de sus,indrcptandu-se spre Ghetsimani, spre Golgota. Iată un tablou premergător albiruinţei depline.Psalmul 119. Poemul Cuvantului lui DumnezeuNumit de Spurgeon şi "micuţa Biblie" sau "Biblia concentrată", Psalmul 119este un preţios giuvaer al Cuvantului lui Dumnezeu, al Legii Domnului. Estecapitolul cel mai lung din intreaga Scriptură şi cel mai lung psalm in Psaltire.Din punct de vedere al structurii, psalmul este o capodoperă a poeziei ebraice,un exemplar clasic şi cel mai lung acrostih. Cele 176 versete sunt grupate in 22de secţiuni a cate opt versete fiecare, după numărul consoanelor din alfabetulebraic. Fiecare verset dintr-o secţiune incepe cu aceeaşi consoană in modconsecutiv in ordine alfabetică. Mai mult, aproape fiecare verset conţine oanumită referinţă la Legea Domnului, iar conţinutul fiecărei secţiuni are o

oarecare legătură cu semnificaţia străveche a consoanei cu care incep cele optversete ale secţiunii. in general, sunt folosiţi zece termeni pentru a prezentaCuvantul lui Dumnezeu. Aceştia sunt: "Legea Domnului", "mărturiile", "căile","preceptele", "statutele", "poruncile", "judecăţile", "cuvintele", "zicerile" şi"cărările".1. Secţiunea X /alef/ ("cap de bou") - Inimă neimpărţită cuprinde atitudineade ataşament a celui neprihănit la Legea Domnului (1-8).2. Secţiunea 3 /Bet/ ("casă") - Comoară tezaurizată cuprinde adevăruldespre tezaurizarea Cuvantului Domnului in inimă, aceasta fiind singura şansăpentru credincios şi, in special, pentru cel tanăr ca să poată umbla pe caleaDomnului in curăţie (9-16).3. Secţiunea 1 /Gimel / ("cămilă") - Mangaiere in singurătate vorbeştedespre faptul că, fiind un străin şi călător pe pămant, psalmistul apelează laLegea Domnului pentru ocrotire, călăuzire, mangaiere şi sfătuire. Pe cărareavieţii călătoreşte meditand adanc la Poaincile Domnului (17-24).4. Secţiunea 1 I Dalet/ ("uşă") - inviorare pe calea vieţii arată cum inpribegia vieţii evreul era inviorat prin poruncile Domnului plasate la uşa casei,pentru a le citi la plecare şi la venire (25-32). Această Lege il indepărtează decalea necredincioşiei şi—1 conduce in cea a adevărului.5. Secţiunea H /Het/ ("deschizătură") - indică spre faptul că cel credincioseste deschis şi gata să primească invăţătura din Legea Domnului şi să trăiască inneprihănirea cerută (33-40).6. Secţiunea T / Wav/ ("carlig") - Cuvinte pentai alţii cuprinde dorinţa de amărturisi altora invăţăturile Domnului (41-48). Ca unul care a fost umplut deCuvantul adevărului va putea, prin Legea Domnului, prinde şi pe alţii in carliguladevărului.7. Secţiunea T / Zain/ ("armă") - cuvinte ferme: Cuvantul Domnului estearma cea mai sigură pentru străjerul credincios zi şi noapte (49-56).8. Secţiunea Ti /Chet/ ("gard") - Complet, cu toată inima. Partea care-i revinecredinciosului este să păzească Cuvantul Domnului, fapt care il asigură şi-1protejează de cei ce se tem de Domnul şi păzesc Legea Lui (57-64).9. Secţiunea D /Tet/ ("ţeava", "conductă") - Comunicarea sau invăţarealecţiilor grele. Psalmistul doreşte să inveţe prin Legea Domnului şi acele lucruricare sunt mai greu de priceput şi cere lui Dumnezeu să-1 inveţe. Prin LegeaDomnului a invăţat să preţuiască Cuvantul mai mult decat aurul (65-72).10. Secţiunea "• /Iod/ ("braţ, mană") - Creatorul să fie glorificat in creaturileSale. Ca unul care ştie că a fost creat de mana Domnului, psalmistul cere luiDumnezeu să continue a-1 forma conform cu Legea Sa, astfel ca cei ingamfaţi săfie umiliţi, iar cei ce se tem de Domnul să se bucure văzand lucrarea Domnuluiin el (73-80).11. Secţiunea D /Kaf/ ("palmă") - Aşteptările celui ruinat. Lovit fiind panăla ruină sub apăsarea incercării, aşteaptă mangaiere. El se increde in cel care

poate mangaia prin Legea Lui cea dreaptă (81-88). Aceeaşi palmă a Domnuluicare incearcă pe cel credincios il poate şi mangaia şi poate pedepsi pe cei care-1prigonesc.12. Secţiunea b /Lamed/ ("bici") - Marile certitudini. Dumnezeu suveran şiatotputernic supune şi menţine prin Cuvantul Său toată creaţia, şi toate lucrurileii sunt supuse (89-96).13. Secţiunea U /Mem/ ("apă") - inţelepciunea cerească. Legea Domnuluieste ca o apă care curge şi umple din abundenţă cu invăţătură şi inţelepciune,fiind plăcută şi dulce (97-104).14. Secţiunea ] / Nun/ ("peste") - Nepierzand calea. Cuvantul Domnuluieste o candelă şi o lumină pe cărare, care asigură pe cel credincios să nu serătăcească (105-112).15. Secţiunea D / Samek/ ("proptea") - impotriva şchiopătării. LegeaDomnului sprijină pe cel credincios pentru a nu se poticni. El nu doreşte săşchiopăteze, precum cei ce trăiesc o viaţă duplicitară, ci să urmeze hotărat CaleaDomnului (113-120).16. Secţiunea V /Ain/ ("ochi") - Presiune din partea celor fără Dumnezeu,ochii lui se topesc după mantuirea Domnului. Psalmistul doreşte să atragă spreel privirea binevoitoare a Domnului, pentru a fi sprijinit să trăiască după LegeaSa (121-128).17. Secţiunea D /Pe /("gură") - Lumina luminează in intuneric. Psalmistulişi deschide gura şi işi insuşeşte Legea Domnului cu mare bucurie, prin careapoi trăieşte in strălucirea feţei Domnului (129-136).18. Secţiunea X / Ţade/ ("undiţă") - Neprihănire veşnică. Prins in undiţanecazului şi a incercării in opoziţie cu duşmanii săi, psalmistul gustăneprihănirea şi dreptatea lui Dumnezeu şi trăieşte in libertatea credincioşilorDomnului (137-144).19. Secţiunea p / Qof/ ("ureche") - Nădejde nestrămutată. Psalmistulstrigă către Dumnezeu zi şi noapte şi are nădejdea că va fi ascultat potrivit cubunătatea celui ce ascultă rugăciunea (145-152).20. Secţiunea "1 / Reş/ ("lapte") - Trăire preţioasă. indurările Domnului suntmăreţe. Psalmistul suspină după laptele duhovnicesc, Legea Domnului care-1poate inviora (153-160).21. Secţiunea Vi I Şin/ ("dinte") - Asigurarea păcii. in ciuda urii şi prigoaneicelor răi care scraşnesc din dinţi impotriva celui credincios, el se bucură deCuvantul Domnului ca de o mare pradă. in el găseşte pace şi siguranţă (161-168).22. Secţiunea FI /Tau/ ("cap de cruce") - Strigătul după salvare. Psalmistulcaută salvare la Domnul cu suspine adanci. Izbăvirea va face din el unul care vamărturisi laudele Domnului. El doreşte viaţă ca să laude pe Domnul. inţelegeinsă că el rătăceşte ca o oaie pierdută şi numai opera salvării divine il poatemantui (169-176). Psalmul se incheie cu scrutarea viitorului in nădejdea salvării

prin crucea Golgotei (Isaia 53:1-12). intr-adevăr, după cum Legea a fost unindrumător spre Hristos, tot aşa oda inchinată Legii Domnului, formulată prinDuhul Sfant cu atata măiestrie, nu putea să indice spre altceva decat spreglorioasa jertfă aducătoare de mantuire de pe crucea Calvaailui.Psalmii 120-134. Cantările TreptelorCei cincisprezece psalnji numiţi "Cantările treptelor" sau "Cantărilepelerinilor" se pare că au fost destinaţi să fie cantaţi vocal de către pelerini pecand călătoreau (urcau) spre Ierusalim la sărbătorile speciale de peste an.Alţi cercetători sunt de părere că aceste poeme erau "cantate de cătrepelerini pe cand urcau cele 15 trepte inspre curtea bărbaţilor'0 . Iar alţiiconsideră că numele are de-a face cu indicaţii muzicale in vederea interpretăriiacestora.Psalmul 120 este o implorare către Dumnezeu pentru scăparea celuicredincios de vorbirile de rău, clevetirile şi minciunile celor răi, care căutau să-1distaigă. in faţa discreditărilor şi ale vorbirilor de rău. nădejdea credinciosuluieste Domnul.Halley, p.266Psalmul 121 probabil era cantat de către pelerini cand zăreau prima datăIerusalimul pe inălţimi şi exprimă increderea in Dumnezeu, care il va păzi atatla plecare cat şi la venire. Cel ce a făcut cerurile şi pămantul veghează asupracelui credincios, păzindu-1 de orice rău.Psalmul 122 era cantat pe cand pelerinii ajungeau la porţileIerusalimului. Admirandu-i zidurile şi temeliile, pelerinii se rugau pentrucetatea sfantă care era sediul impăratului şi centrul religios, era cetatea luiDumnezeu. Ei cereau pace pentru cetatea lor iubită.Psalmul 123 era cantat cand pelerinii ajungeau in templu şi ridicau ochii lorspre Dumnezeu. Ei implorau mila lui Dumnezeu pentru a-i scăpa de ocărilevrăjmaşilor lor.Psalmul 124 este un imn de mulţumire către Dumnezeu pentru izbăvirea decare El a făcut parte israeliţilor. Ei inţelegeau că mantuirea lor a fost un miracolal lui Dumnezeu, prin care ei au scăpat " ca pasărea din laţul păsărarului". Celizbăvit ştie şi mărturiseşte că singura lui scăpare şi ajutor sunt in Domnul.Psalmul 125 elogiază increderea in Domnul, care este asemănată cusiguranţa oferită Ierusalimului de munţii care il inconjoară. increderea inDomnul aduce credinciosului pace şi siguranţă.Psalmul 126 este un poem al bucuriei pană la lacrimi legată de ocaziaintoarcerii captivilor din exil. intoarcerea captivilor a fost un act divin, Domnula adus inapoi pe prinşii de război şi aceasta a fost o mare realizare pentruisraeliţi, recunoscută şi de cei din jur. Rugăciunea lor fierbinte este caDumnezeu să aducă pe toţi prinşii tor de război şi au deplina nădejde inpromisiunea aceasta. Dumnezeu işi implineşte făgăduinţele.Psalmul 127 era un poem care, probabil, se canta in curtea templului la

poartă. De la preocuparea cu zidurile cetăţii pelerinii treceau la preocuparea cuzidirea propriei familii. Psalmul mărturiseşte zădărnicia strădaniei umane fărăDumnezeu şi fericirea şi indestularea, asigurarea deplină prin indurareaDomnului. Dumnezeu este acela care dă o familie celui credincios şi prin El seasigură susţinerea lor.Psalmul 128 continuă preocuparea cu familia care, fiind baza bunăstăriinaţiunii, era de o importanţă deosebită in Israel. Psalmul prezintăbinecuvantările de care are parte omul care ascultă de Dumnezeu.Psalmul ilustrează tot ce işi dorea cineva in timpul său. Prin cuvintefigurative sunt descrise frumuseţea, pacea, prosperitatea in familia celuicredincios.Psalmul 129 continuă inchinarea Ia templu, apeland la Dumnezeu pentrunimicirea celor care au asuprit pe Israel incă de la inceput. Este exprimatănevoia de siguranţă şi linişte.Psalmul 130 este unul din psalmii de pocăinţă prin care pelerinii cereau luiDumnezeu iertare pentru păcatele lor. Dumnezeu este cel care dispune deposibilităţi de răscumpărare, atat pentru indivizi cat şi pentru Israel ca naţiune.Psalmul 131 exprimă increderea copilărească pe care trebuie să o aibă celcredincios in Domnul. Israel este chemat la acest fel de incredere pentrutotdeauna.Psalmul 132 este un poem de comemorare a ocaziei cand Domnul a duschivotul Domnului la Ierusalim şi a stabilit acolo centrul de inchinare. De locul388de inchinare şi de intalnire intimă cu Dumnezeu sunt legate multe dinpromisiunile făcute de Domnul celui ce se increde in El.Psalmul 133 cantă fericirea unirii familiei poporului Domnului in inchinarein jurul Său. Părtăşia celor credincioşi impreună e dulce şi plăcută, earăspandeşte mireasma prezenţei Marelui Preot in mijlocul lor şi este roditoare şibinecuvantată. Psalmul este o frumoasă prefigurare a fericitei părtaşii frăţeşti inBiserica Domnului Isus in jurul Lui ca Preot şi impărat.Psalmul 134, ultimul din cantările treptelor, este o chemare la slăvirea luiDumnezeu a acelor care petrec nopţile veghind in Casa Domnului.In felul acesta psalmii treptelor constituiau un ciclu de inchinăciune apelerinilor cand veneau la Templu la marile sărbători. Tot ce preocupa pevremea aceea fiinţa umană, problemele religioase, familiale, sociale, particulareşi naţionale erau aduse inaintea Domnului in inchinare şi in toate slăveau peDomnul şi implorau indurarea Sa in toate privinţele. Ce altceva poate să fieadevărata inchinare decat părtăşie cu El şi cu Domnul?Psalmul 135. indemn stăruitor Ia a lăuda pe DomnulPsalmistul indeamnă pe robii Domnului să laude numele Său pentrubunătatea Sa ilustrată in raporturile Sale de bunăvoinţă faţă de Iacov. El, celatotputernic, şi-a călăuzit poporul, a infrant pe vrăjmaşi şi le-a dat Ţara

Canaanului. El, şi nu idolii muţi, au făcut aceasta şi El merită toată lauda.Psalmul 136. Lauda adusă DomnuluiContinuand ideea slăvirii Domnului din Psalmul anterior, psalmul acestaredă motivele de seamă pentru a aduce laudă Domnului. Sunt prezentate marileSale lucrări in creaţie (4-9), urmand şi lucrările sale in cursul istoriei (10-24).Refrenul din fiecare verset: "căci in veac ţine indurarea Lui", evidenţiazămotivaţia Sa in toate acţiunile de dragoste. Dumnezeu a lucrat şi lucreazăpotrivit atribuţiilor Sale şi in mod deosebit a dragostei.Psalmul 137. Elegia captivităţiiDeparte de casă şi de tot ce le^ era drag, captivi pe malurile raurilorBabilonului. israeliţii işi plang soarta. in mod deosebit ii ardea dorul după Sion,după Casa lui Dumnezeu.La durerea lor se adăuga batjocura asupritorilor, care le cereau să-i distrezecu faimoasele "cantări ale Sionului". Babilonienii, care au distrus Ierusalimul, şiEdomiţii, care s-au bucurat de răul israeliţilor, constituie cea mai neagră pată inmemoria captivilor şi asupra lor implorand răzbunarea Domnului. Deşi inrobie, departe de cetatea sfantă, israelitul jură să rămană fidel patriei şi cetăţiisale iubite.Psalmul 138. Poemul mulţumirii adusă DomnuluiDumnezeu şi-a implinit făgăduinţa, a ascultat rugăciunea de aceea celcredincios laudă pe Domnul.El doreşte să imprime şi altora, chiar impăraţilor pămantului dorinţa de alăuda pe Domnul pentru felul cum lucrează El. Deşi inălţat mai presus de toatevede pe cel smerit şi-i vine in ajutor.Psalmul 139. Poem Dumnezeului Omniprezent şi omniştientPsalmistul este consternat de faptul că Dumnezeu cunoaşte toate lucrările şieste prezent pretutindeni. De aceea el se minunează de felul in care Dumnezeu alucrat in propria fiinţă incă inainte de a se naşte. Dorinţa psalmistului este caDumnezeu să nimicească pe cei răi pe care el nu-i poate suferi pentru că ei urăscpe Domnul. El se supune mai departe cercetării divine şi doreşte să fie dus pecalea veşniciei. Cercetarea Domnului este intotdeauna benefică celor ce vor sătrăiască in voia Lui.Psalmul 140 -144. Apeluri la protecţia divinăToţi aceşti cinci psalmi constituie rugăciuni sau cantări prin care esteimplorată protecţia lui Dumnezeu in diferite situaţii.Psalmul 140, psalmistul fiind in grea stramtorare din pricina oamenilor răi,asupritori şi mincinoşi. Nădejdea credinciosului este că Dumnezeu nu-i va lăsasă-şi implinească planurile marşave iar cei neprihăniţi vor avea parte de părtăşiaşi lauda adusă Domnului.Psalmul 141 este o rugăciune ca Domnul să-1 ajute pe slujitorul Său să aibăo poziţie corespunzătoare in mijlocul celor nelegiuiţi. Păzirea buzelor, a inimiişi a umbletelor este de primă importanţă. Psalmistul preferă mustrarea

Domnului mai degrabă decat profiturile cu cei răi.Psalmul 142 este o rugăciune a lui David pe cand se ascundea dinaintea luiSaul care căuta să-1 omoare. Hăituit de vrăşmaşi, rămas singur in faţa curselorintinse de cei răi, Dumnezeu este scăparea fiecăruia care se increde in El.Psalmul 143 evidenţiază rugăciunea credinciosului care a ajuns la capătulputerilor, cand nu mai dispune de nici un fel de resurse (3-4). in asemeneasituaţii singurul refugiu este la Dumnezeu, care este plin de indurare. Psalmistulimploră indurarea pentru Numele cel mare al Domnului, căruia se declară ca robsupus.Psalmul 144 incheie secţiunea acestor rugăciuni din stramtorare cu ocantare de laudă Domnului care este "Stanca", "Cetăţuia" şi "Turnul de scăpare".Omul este trecător şi neputincios dar Domnul izbăveşte pe cei ce seincred in El. Pacea şi prosperitatea vor fi partea generaţiilor viitoare a celor cese incred in Domnul.Psalmul 145-150. Cantările Slăvirii DomnuluiUltimii şase psalmi sunt o minunată colecţie de cantări de laudă Domnului.Fiecare incepe şi se incheie cu un "Alleluia", "Lăudaţi pe Domnul".In psalmul 145, compus sub formă de acrastih se aduce laudă Domnuluipentru măreţia şi puterea Lui (1-7; 10-13), cat şi pentru caracterul Său (8-9;14-21). Dumnezeu este bun şi plin de indurare şi in El nădăjduiesc toate fiinţele,El susţine toate lucrurile, de aceea orice făptură să laude pe Domnul.Psalmul 146 este o cantare de laudă individuală. Făcand diferenţă intreresursele umane, inşelătoare şi resursa divină sigură, psalmistul laudă pe Domnul.El a făcut cerurile şi pămantul, El intervine in viaţa oamenilor sprijinind pecei in nevoi şi iubeşte pe cel neprihănit.Psalmul 147 este o cantare de laudă Domnului din partea naţiunii israelite.Se cuvine să-1 lăudăm pe Domnul căci El conduce universul, anotimpurile,naţiunile şi natura. in mod deosebit El a lucrat cu poporul Său. PoporulDomnului se cuvine să laude pe Domnul.Psalmul 148 este o cantare universală de laudă Domnului. Toate lucrurilesunt chemate să laude pe Domnul: ingerii, cerurile, soarele, luna şi stelele,intreaga natură, adancurile cat şi toate categoriile de oameni. Toată existenţa sălaude pe Domnul.Psalmul 149 este o cantare specială de laudă adusă Domnului de cătrepoporal Său credincios. Israel, fiii Sionului, naţiunea aleasă şi privilegiată sălaude pe Domnul. Domnul se bucură de poporal Său care-L mărturiseşte şi-Llaudă.Psalmul 150 este o simfonie corolară de laudă adusă lui Dumnezeu. In toatelocurile in cer şi pe pămant pentru toate lucrurile, şi intreaga lui personalitate,cu tot felul de instrumente tot ce are suflare să laude pe Domnul:HALLELUIAH.intr-adevăr este suficient ca cineva să studieze, cat de puţin Psaltirea, poem

cu poem şi va experimenta fiorul sacra al apropierii de Dumnezeu. Va gusta dinatmosfera inmiresmată asanctuarului sfant al Cuvantului lui Dumnezeu şi va fideterminat la contemplare şi inchinare.

MANUAL BIBLIC- un comentariu biblic abreviat -deHENRY H. HALLEY

Psalmii

Cantări de incredereImnuri de devotamentCartea de cantări şi rugăciuni a lui IsraelNumită in ebraică: "Cartea de Laude"Cea mai strălucită realizare a epocii de aur aIsraeluluiDintre cele 283 de citate din Vechiul Testamentpe care le redă Noul Testament, 116 sunt din Psalmi!Cine este autorul Psalmilor?Luaţi după titlul lor, 73 de psalmi sunt atribuiţi lui David; 12lui Asaf; 11 fiilor lui Core; 2 lui Solomon (72, 127); 1 lui Moise(90); 1 lui Etan (89); iar 50 sunt anonimi.Unii din psalmii anonimi se crede că ar putea fi atribuiţi autoruluipsalmului precedent lor. Fără indoială că David a fost autorulunora din psalmii anonimi.Titlurile lor nu constituie o dovadă sigură a autorului lor; căciprepoziţiile "de", "pentru" şi "lui" sunt una şi aceeaşi prepoziţiein ebraică. Un psalm "al" lui David ar fi putut fi un psalm scrischiar de el insuşi sau un psalm dedicat "lui" David ori "pentru"David.Totuşi titlurile sunt foarte vechi şi e cel mai firesc să presupunemcă indică in mod corect autorul psalmilor desemnaţi.Tradiţia de veacuri, universală şi neintreruptă este aceea că Davida fost principalul autor al Psalmilor.

Unii critici moderni au făcut eforturi disperate să-1 scoată pel-'avid din scenă. Dar există toate motivele să acceptăm, şi nici unmotiv substanţial să punem la indoială faptul că David este autorulPnncipal al Cărţii Psalmilor. Noul Testament il recunoaşte ca autor.Vorbim aşadar despre Psalmi ca fiind Psalmii lui David, intrucata rost autorul lor principal or sau in unele cazuri compilatoruloi. In general se admite faptul că unii din ei existau dinainte deimpurile lui David, şi formau nucleul unei cărţi de cantări pentruadă arC' Aceasta a fost dezvoltată de David foarte mult, cu<ugirile fiecăiei generaţii, pană cand se crede că Ezra a terminat247248lucrarea aducand-o in forma ei actuală.David a fost un războinic cu un curaj neintrecut, un geniu militai',şi un strălucit om de stat, care şi-a condus naţiunea la culmide putere. A fost de asemenea, poet, muzician, care 1-a iubit peDumnezeu din toată inima lui.De fapt prin Psalmi, David a infăptuit o mai mare realizaredecat regatul pe care 1-a infiinţat. Cartea Psalmilor estemonumentul cel mai nobil din toate veacurile.in Psalmi avem zugrăvit adevăratul caracter al lui David; şi totin Psalmi oameni lui Dumnezeu se pot vedea pe ei inşişi cu destulăacurateţe - cu luptele lor, păcatele, durerile, aspiraţiile,bucuriile, eşecurile şi izbanzile lor.Milioane şi milioane de copii răscumpăraţi ai Domnului ii vorfi veşnic recunoscători lui David pentru Psalmii pe care i-a scris.Lsus a indrăgit Psalmii foarte multEi au devenit atat de mult parte a naturii gandirii sale, incat inagoniile Sale de moarte pe cruce El a rostit un citat din Psalmi(22:1; 31:5; Matei 27:46; Luca 23:46). El a afirmat că multe lucruridin Psalmi sunt referiri la El (Luca 24:44).Ce a spus W.E. Gladstone despre Psalmi"Toate minunile civilizaţiei greceşti adunate la un loc nu seapropie de minunăţia acestei simple cărţi a Psalmilor."Clasificarea PsalmilorSunt organizaţi in cinci cărţi: Psalmii 1-41: Psalmii 42-72:Psalmii 73-89; Psalmii 90-106; Psalmii 107-150.Din timpuri străvechi, s-a păsrat subdivizarea Cărţii Psalmilor,pare-se ca o imitare a celor cinci căiţi ale Pentateuhului, atat inEbraică, cat şi in versiunea Septuaginta.in cadrul acestor cinci cărţi existau subgrupe: Psalmii fiilor luiCore. 42-49. Psalmii lui Asaf, 73-83. Psalmii Michtam, 56-60.

Psalmii treptelor, 120-134.in ce priveşte structura şi subiectul lor, unii sunt mesianici,alţii istorici. Unii sunt psalmi de pocăinţă, alţii conţin gravecondamnări verbale. Unii sunt acrostihi, alţii teocratici. UniiHallel, alţii aleluia.Psalmul 1 19 este Psalmul cel mai lung şi capitolul cel mailung din Biblie. 117 este Psalmul cel mai scurt, dar şi capitolulcel mai scurt din Biblie şi cade la mijlocul ei. Psalmul 118:8 esteversetul de la mijlocul Bibliei.Psalmii au fost scrişi pentru a fi cantaţiMoise a cantat şi a invăţat poporul să cante (Exod 15;Deuteronom 32).PSALMI249Israel a cantat de-a lungul călătoriei spre Ţara Promisă (Numeri21:17).Debora şi Barac au cantat laudă lui Dumnezeu (Judecători 5).David a cantat din toată inima (Psalmul 104:33).Cantăreţii lui Ezechia au cantat cuvintele lui David (II Cronici29:28-30).Cantăreţii lui Neemia au cantat cu voce tare (Neemia 12:42).Isus impreună cu ucenicii Săi au cantat la Cina cea de taină(Matei 26:30).Pavel şi Sila au cantat in inchisoare (Fapte 16:25).La inceput, in zorii Creaţiei "Stelele dimineţii cantau şiimpreună cu ele, toţi fiii lui Dumnezeu strigau de bucurie" (Iov38:7).in Cer un număr de 10000 de ori 10000 de ingeri cantau şiintreaga creaţie răscumpărată se alătură acestui cor (Apocaiipsa5:11-13). in cer toată lumea va canta şi nimeni nu va inceta de acanta.Titluri liturgice şi titluri muzicaleSensul unora din psalmi nu este sigur. Sunt psalmi foarte vechi,dinainte de Septuaginta. Iată o listă alfabetică a acestor titluri cusensurile posibile.Aije-leth-Şahar (Psalmul 22): notă privitoare la timp? saunumele unei melodii?Alamoth (Psalmul 46): Un cor de femei tinere?Al-taş-hit (Psalmii 57, 58, 59, 75): Nu distrugeţi.Ghittit (Psalmii 8, 81, 84): Instrument muzical sau melodiesau Gat.Hig-gai-on (Psalmul 9:16): O meditaţie sau un interludiu?

Ie-du-thun (Psalmii 39, 62, 77): Unul din conducătorii muzicaliai lui David.Ionat-elem-rehochim (Psalmul 56): Numele unei melodii?Ma-ha-lat (Psalmul 53): O melodie melancolică?Ma-ha-lat-Lean-not (Psalmul 88): Cantare pentru boală.Mas-chil (Psalmul 32) şi alţi psalmii: Didactic sau reflectiv.Mich-tam (Psalmii 16, 56-60): O bijuterie sau un poem de aur?Mut- lab-ben (Psalmul 9): Probabil numele unei melodii?Negi-not (Psalmii 4, 6, 61): Un instrument cu coarde.Ne-hi-lot (Psalmul 5): Probabil un flaut?Selah (Psalmul 3:2): de 71 de ori: probabil un interludiu?Şem-in-it (Psalmii 6,12): Probabil un cor bărbătesc?Şig-gai-on (Psalmul 7): melodie de jale?Şo-şan-nim (Psalmii 45, 69, 80): Crini: un cantec nupţial?Şu-şan-edut (Psalmii 60, 80): Crinul mărturiei: o melodie?Pentru mai marele muzicienilor: Titlul a 55 de psalmi.250Instrumente muzicaleEi aveau instrumente cu coarde, de obicei harpa şi psaltirea.Apoi instrumente de suflat: flautul, fluierul, cornul, trompeta. Apoiinstrumente de percuţie: ţambalul şi tamburina. David avea oorchestră de 4.000 de persoane pentru care a făcut instrumentele(1 Cronici 23:5).Idei principale din Psalmi"increderea este ideea cea mai pregnantă a intregii cărţii,repetată mereu. Oricare ar fi fost ocazia, fie de bucurie, fie degroază, ea 1-a impins pe David direct la Dumnezeu. Indiferent ince slăbiciune s-ar fi aflat, David realmente A TRĂIT INDUMNEZEU"."'Lauda" a fost totdeauna pe buzele sale. David mereu il rugape Dumnezeu pentru un anumit lucru şi mereu ii mulţumea pentrurăspunsurile la rugăciunile sale."Bucuraţi-vă" este un alt cuvant preferat. Nesfarşitele necazuriale lui David n-au reuşit să-i stingă niciodată bucuria inDumnezeu. El strigă mereu: "Cantaţi!", "Cantaţi de bucurie."Psalmii sunt o carte de devotament faţă de Dumnezeu."indurare" apare de sute de ori. David a vorbit adesea despredreptate, neprihănire, şi mania lui Dumnezeu. Dar in indurarealui Dumnezeu se desfăta cel mai ades.Psalmii mesianiciMulţi psalmi, scrişi cu o mie de ani inainte de Cristos, conţinreferiri la Cristos, care nu se pot deloc aplica la oricare altă

persoană din istorie. Unele referiri la David par să indrepte atenţiain viitor, la Regele care avea să vină din familia lui David. Alăturide pasajele care sunt in mod evident mesianice, există multeexpresii care par a avea un inţeles ascuns, preinchipuind pe Mesia.Psalmii mesianici in mod cat se poate de evident sunt:Psalmul 2: Dumnezeirea şi domnia universală a lui Mesia.Psalmul 8: Omul, prin Mesia, urmează să devină domnul creaţiei.Psalmul 16: invierea Sa din morţi.Psalmul 22: Suferinţa Sa: Psalmul 69: Suferinţa Sa.Psalmul 45: Mireasa Sa regală şi Tronul lui Etern.Psalmul 72: Gloria şi eternitatea Domniei Sale.Psalmul 89: Jurămantul lui Dumnezeu după care Tronul lui Mesianu va cunoaşte sfarşit.Psalmul 110: Rege şi Preot veşnic.Psalmul 118: Va fi respins de conducătorii naţiunii.Psalmul 132: Moştenitorul Etern al tronului lui David.Pasaje mesianiceIată afirmaţiile din Psalmi despre care Noul Testament declarăPSALMI251in mod explicit că sunt referiri directe la Cristos:"Mi-au străpuns mainile şi picioarele" (22:16; loan 20:25)."Ravna pentru casa Ta m-a mancat pe mine" (69:9; loan 2:17)."Iată eu am venit să fac voia Ta, O Dumnezeule" (40:7, 8;Evrei 10:7)."Tronul tău, O, Dumnezeule, este pentru veci de veci" (45:6;Evrei 1:8)."S-a increzut in Dumnezeu: acum să-1 scape Dumnezeu" (22:8;Matei 27:43)."Tu i-ai pus toate lucrurile sub picioare" (8:6; Evrei 2:6-10)."Slujba lui (a trădătorului) să o ia altul" (109:8; Fapte 1:20)."Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, de ce m-ai părăsit?" (22:1;Matei 27:46)."Tu eşti Fiul Meu: astăzi Te-am născut" (2:7; Fapte 13:33)."Binecuvantat este cel ce vine in numele Domnului" (118; 26;Matei 21:9)."Mi-au dat fiere amară şi, in setea Mea, mi-au dat oţet să beau"(69:21; Matei 27:34, 48)."Prietenul Meu, care a mancat painea Mea, a ridicat călcaiulimpotriva Mea" (41:9; loan 13:18)."Ei işi impart hainele Mele intre ei şi pentru cămaşa Mea tragla sorţi" (22:18; loan 19:24).

"Dumnezeu a jurat. Tu eşti preot in veci de veci după randuialalui Melhisedec" (1 10:4; Evrei 7:17)."Piatra pe care au lepădat-o zidarii a devenit capul unghiului"(118;22; Matei 21:42)."Domnul a zis Domnului Meu, Stai la dreapta Mea pană voiface din duşmanii Tăi scaunul picioarelor Tale" (110:1; Matei22:44)."Tu nu vei lăsa sufletul Meu in Hades; şi nici nu vei ingădui casfantul Tău să vadă putrezirea" (16:10; Fapte 2:44).Vezi şi la comentariile pentru II Satnuel 7 şi Matei 2:22.).Psalmul 1. Desfătarea numai in Cuvantul lui DumnezeuBinecuvantarea celor care işi extrag ideile de viaţă din Cuvantul!ui Dumnezeu, şi nu de la vecinii lor lumeşti. A lor este fericireaii prosperitatea, nu a celor răi. Mereu sunt contrastaţi cei evlaviosicu cei răi.Astfel, Cartea Psalmilor se deschide cu Preamărirea Cuvantuluijui Dumnezeu. Dacă atat de mult a putut David să iubească puţineleScrieri care constituiau Cuvantul lui Dumnezeu pe vremea aceea,cu atat mai mult ai' trebui să iubim noi acelaşi cuvant, care a fostcompletat intre timp, şi centrat in jurul Minunatei Istorii a luinstos- Alţi psalmi ai Cuvantului sunt 19 şi 119. Observaţi deasemenea, primul cuvant cu care incepe Psalmul este252"binecuvantat" (sau "fericit" in limba romană); deci este o"fericire" ca cele din predica de pe Munte.Cateva din fericirile lui DavidFerice de cel care se teme de Domnul (1 12:1).Ferice de cel care ia seama la săraci (41:1).Ferice de poporul al cărui Dumnezeu este Domnul (33:12).Ferice de cel cu fărădelegea iertată (31:1).Ferice de cei ce locuiesc in Casa Domnului (84:4).Ferice de omul pe care il pedepseşti Tu, Doamne (94:12).Ferice de cei ce-şi pun increderea in El (2:12).Binecuvantată este naţiunea al cărei Dumnezeu este Domnul(33:12).Binecuvantat este cel cu fărădelegea iertată (31:1).Binecuvantaţi sunt cei care locuiesc in Casa Domnului (84:4).Binecuvantat este omul pe care il pedepseşti Tu, Doamne (94:12).Binecuvantaţi sunt cei ce-şi pun increderea in El (2:12).Binecuvantat este omul care se adăposteşte in Domnul (34:8).Binecuvantat este omul al cărui tărie este Domnul(84:5).Binecuvantaţi sunt cei care ţin mărturiile Lui, care il caută

din toată inima lor (119:2).Binecuvantat este omul...Care işi găseşte desfătarea in Legea Domnului (1:1, 2).Psalmul 2. Un imn despre Mesia Cel care va veniDumnezeirea Sa (7), şi Domnia lui universală (8). Primul dintrePsalmii mesianici. (Vezi la pagina 250).Psalmul 3. increderea lui David in DumnezeuScris in perioada cand s-a răzvrătit Absalom (II Samuel 15).Un exemplu cat se poate de remarcabil al increderii pline de paceintr-o vreme de restrişte. El a putut dormi deoarece: "Mana luiDumnezeu era pe perna lui."Psalmul 4. O rugăcine de searăUn alt imn de incredere, cand David s-a retras pentru culcare,odihnindu-se cum ar veni, la pieptul lui Dumnezeu. increderea inDumnezeu (5), Bucurie in inimă (7). Pacea minţii (8). Comuniuneacu Dumnezeu in meditaţiile noastre de noapte (4). increderea căDumnezeu veghează (8).Psalmul 5. O rugăciune de dimineaţăinconjurat de duşmani perfizi, David se roagă şi strigă de bucurie,cu incredrea că Dumnezeu il va apăra. Mulţi duşmani va fiavut David. Mereu il vedem pomenindu-i. Mulţi dintre cei maiminunaţi psalmi s-au născut din necazurile lui David.PSALMI253Psalmul 6. Strigătul unei inimi zdrobiteScris intr-o vreme de boală, amarnică intristare, lacrimi, umilire,ruşine şi ocară din partea duşmanilor, fiind probabil o relatarea păcatului lui David cu Batşeba. Primul dintre psalmii de pocăinţă(vezi comentariul de la psalmul 32).Psalmul 7. O altă rugăciune pentru apărareAflat intr-un mare pericol, David işi susţinea neprihănirea (vezicomentariul de la Psalmul 32). Cuş, numele care apare in titlu, eposibil să fi fost unul din ofiţerii lui Saul, porniţi in urmărirea luiDavid (vezi la Psalmul 54).Psalmul 8. Omul - coroana creaţiuniiAceasta urmează se să intample sub Mesia, in Ziua DomnieiSale triumfătoare (Evrei 2:6-9). Isus a citat versetul 2 ca avandreferire la un incident din viaţa Lui (Matei 21:16).Psalmul 9. Mulţumiri pentru victoriiVictorii asupra duşmanilor naţionali şi individuali. Dumnezeurămane Rege in veci. Să ştie popoarele că nu sunt decat nişte bieţimuritori! Laudă să-i fie lui Dumnezeu! incredeţi-vă in El!

Psalmul acesta, impreună cu Psalmul 10, formează un acrostih.Psalmii acrostihi sunt cei ai căror litere de la inceputul versetelorse succed in ordinea alfabetului ebraic. Se crede că a fost o metodămenită să faciliteze memorarea versurilor. Alţi psalmi acrostihisunt: 25, 34, 111, 112, 119, 145.Psalmul 10. Rugăciunea Iui David după ajutorPentru a face faţă şi a se lupta cu răutatea, apăsarea şi jafulcare pai- să fi existat in regatul său. Răspandirea mare a răutăţii 1-a tulburat foarte mult pe David, in special neruşinarea cu care ceirăi sfidează pe Dumnezeu. Pentru David, ca de altfel şi pentrualţii scriitori ai Bibliei, nu există decat două categorii de oameni:cei neprihăniţi şi cei răi, deşi mulţi incercă să facă parte din ambelecategorii.Psalmii 11, 12, 13. intinderea răutăţiiPretutindeni dai de cei răi. David a fost copleşit de duşmanirai, aproape pană la moarte. Dar s-a increzut in Dumnezeu şi acantat de bucurie. Aceşti psalmi par să aparţină perioadei in careUavid se ascundea de Saul.Psalmul 14. Starea universală de păcatE aproape identic cu psalmul 53. Este citat la Romani 3:10-12.■ ecredincioşii sunt numiţii aici nebuni (proşti). Răspandirea mare254a răutăţii scoate in evidenţă ce proşti sunt oamenii. Căci la fel de sigurcum există Dumnezeu, va exista şi o zi de judecată pentru cei răi. DarDumnezeu are răspandiţi in mijlocul celor răi un popor, pentru careJudecata va insemna o zi de mare bucurie.Psalmul 15. Adevăraţii cetăţeni ai SionuluiCei neprihăniţi, cei sinceri, drepţi şi cinstiţi. Thomas Jeffersona numit acest psalm imaginea adevăratului gentleman.Psalmul 16. invierea lui MesiaDavid pare să vorbească despre sine, totuşi cuvintele misticedespre Regele davidic care avea să vie apar pe buzele lui David(10). Este citatin Noul Testament ca o precizare a invierii lui Isus (Fapte2:27).Două versete minunate (8, 11). Michtam, numele care aparein titlul psalmului, inseamnă poem de aur, şi intr-adevăr este deaur.Psalmul 17. O rugăciune de apărareimpresurat de duşmani, David priveşte la Dumnezeu. işi apărănevinovăţia, dar se increde in Dumnezeu. inconjurat fiind deoameni care iubesc lumea aceasta, David tanjeşte in inima sa dupălumea cealaltă (14,15).

Psalmul 18. Tmnul de mulţumire al Iui DavidScris cu ocazia urcării sale pe tron, avand in sfarşit regatulstatornic, puternic in mainile sale, după ani de fugă dinaintea luiSaul. Se repetă in Samuel 22. Tot succesul lui i-1 atribuie luiDumnezeu - tăria lui, stanca, cetatea, izbăvitorul lui, adăpostul,scutul, cortul mantuirii lui David, turnul său inalt de scăpare. Esteunul din cei mai frumoşi psalmi.Expresia căpetenie a naţiunilor (43-45), este valabilă pentruDavid doar in sens parţial, avand insă referire mai precisă laperioada de după David, cand tronul lui David avea să fie ocupatde fiul lui mai mare.Psalmul 19. Natura şi CuvantulExprimă minunăţia şi gloria creaţiei, perfecţiunea şi putereaCuvantului lui Dumnezeu. Spurgeon 1-a numit Cartea lumii Ş1cartea Cuvantului. Dumnezeul naturii, făcut cunoscut omului prinCuvantul scris al lui Dumnezeu. Ganduri despre Cuvantul luiDumnezeu sunt minunat dezvoltate in Psalmul 119. Este unul dincei mai frumoşi Psalmi, iar rugăciunea cu care se incheie (13, 14)este una din cele mai frumoase rugăciuni din Biblie. Cuvantul luiDumnezeu este perfect, sigur, adevărat, dă bucurie şi e mai dulcedecat mierea.PSALMI255Psalmul 20. O cantare de incredereSeamănă cu un imn de bătălie, cantat in timp ce işi desfăşurausteagurile de luptă, şi David s-a rugat să aibă izbandă, intrand inluptă cu increderea in Domnul, şi nu in carele de luptă sau in cai(7).Psalmul 21. Mulţumiri pentru victorieDupă bătălia pentru care se rugase in Psalmul 20, acummulţumeşte pentru izbandă. Paie a se referi la David, dar are şi oaluzie mesianică la o trăsătura veşnică a domniei Regelui (4).Psalmul 22. Un psalm al răstigniriiPare a fi un strigăt de chin din partea lui David. insă deşi a fostscris cu o mie de ani inainte de zilele lui Isus, este o descriere catse poate de vie a răstignirii lui Isus incat ai crede că autorulpsalmului a fost prezent la scena Răstignirii, redand chiar cuvintelelui Isus (1). Batjocurile duşmanilor (7, 8). Mainile şi picioareleLui ii sunt străpunse (18). Unele din aceste afirmaţii nu se potaplica lui David, nici vreunui alt eveniment cunoscut in istorie,decat răstignirii lui Isus.Psalmul 23. Psalmul Păstorului

Cel mai iubit capitol din Vechiul Testament. Beecher vorbinddespre el, spunea: "Acest psalm a zburat ca o pasăre, de-a lungulşi-n latul pămantului, cantand cea mai dulce cantare auzită vreodată.Ea a alinat mai mult durerile decat toate filozofiile lumii.Va continua să cante pentru copiii tăi şi ai mei, şi pentru copiii lorpană la sfarşitul vremii. Iar cand işi va isprăvi lucrarea, va zburainapoi la pieptul lui Dumnezeu, işi va strange aripile şi va continuasă cante, in veci de veci, in corul celor pe care i-a ajutat săajungă acolo."Psalmul 24. Sosirea Regelui in SionE posibil să fi fost scris cand a fost adus chivotul la Ierusalim(II Samuel 6:12-15). Poate că il vom canta şi noi in ziua aceeamăreaţă cand Regele Slavei va veni din nou.' salmul 25. Rugăciunea unui suflet apăsat de păcat^ David işi are perioadele sale de deprimare sufletească, datorităpăcatelor şi necazurilor sale. Sunt aici multe cereri pe care ni leamputea insuşi şi noi, cu mult folos. Citiţi acest psalm de multePsalmul 26. David işi apără integritateaIn termeni pozitivi, foarte diferit de psalmul precedent.(V5' la Psalmul 32).ezi256Psalmul 27. Devotament faţă de Casa lui DumnezeuSe increde neinfricat in Dumnezeu. Dumnezeu este tăria vieţiilui. Lui David i-a plăcut nespus de mult să cante, să aştepte dupăajutorul Domnului.Psalmul 28. O rugăciuneii mulţumeşte lui Dumnezeu pentru răspuns la rugăciune. Davida fost fără nici o nădejde in afară de Dumnezeu. El se bizuia pe Elşi se bucura intotdeauna in El.Psalmul 29. Vocea lui DumnezeuRăsunand din furtună, uneori inspăimantătoare, sugerandgroaznicele cataclisme de la sfarşitul Lumii.Psalmul 30. Dedicarea Palatului lui DavidScris după ce a cucerit Ierusalimul şi 1-a făcut capitala sa (IISamuel 5:11; 7:2). Adesea el fusese aproape de moarte, darDumnezeu 1-a scăpat de fiecare dată. Astfel el va canta laudă luiDumnezeu pe veci.Psalmul 31. O cantare de incredereDavid, aflat in primejdii permanente, necazuri, intristări sauumilinţe, s-a increzut intotdeauna implicit in Dumnezeu. Isus acitat ultimile Sale cuvinte de la moarte din acest psalm (5; Luca

23:46).Psalmul 32. Un psalm de pocăinţăA fost pricinuit cu siguranţă de păcatul lui David cu Batşeba(II Samuel 11:12). El nu găseşte cuvinte cu care să exprime ruşineaşi umilinţa sa. Şi totuşi este acelaşi David care de atatea ori ajurat că e neprihănit (Psalmii 7:3; 8; 17:1-5; 18:20-24; 26:1-14).Cum se vor impăca aceste trăsături paradoxale ale vieţii luiDavid? 1. Se poate ca declaraţiile sale de neprihănire să fi fostfăcute inainte ca David să fi comis această greşală groaznică. 2.in majoritatea lucrurilor David a fost neprihănit. 3. Există odiferenţă intre păcatul comis intr-un moment de slăbiciune şitrăirea de bună voie şi obişnuit in păcat. Un om bun poate la unmoment dat păcătui, şi totuşi să rămană un om bun. Remuşcareaşi căinţa lui David il evidenţiază ca fiind tocmai acest din următip de om. E o mare deosebire aici de oameni răi care in modintenţionat, sfidător şi obişnuit calcă toate lagile bunei cuviinţe.(Vezi la II Samuel 11).Se spune că Augustin avea scris acest psalm pe peretele dinfaţa palatului său, unde se putea vedea intotdeauna, şi il citea fărăincetare, plangand.Alţi psalmi de pocăinţă sunt: 6, 25, 38, 51, 102, 130, 143.PSALMI257Psalmul 33. Un psalm de bucurie şi de laudăAminteşte de o Cantare Nouă (3), alte referi la ea fiind la 40:3;961' 98:1; 144:9; Sunt anumite cantece vechi care nu se vorinvechi niciodată, ci dimpotrivă, pentru copiii lui Dumnezeu carecălătoresc pe drumul vieţii, sunt mereu noi şi noi eliberări, noibucurii care dau sens nou unor cantece vechi, care işi vor găsiincununarea la sfarşit, cand va izbucni de bucurie noua cantare,in zorii gloriilor cerului (Apocalipsa 5:9; 14:3).Psalmul 34. Mulţumirile lui David pentru izbăvirein toate necazurile sale, David s-a dus direct la Dumnezeu inrugăciune. De fiecare dată cand a fost izbăvit, s-a dus din nou laDumnezeu cu mulţumiri şi laude. Ce glorios e să TRĂIEŞTI inDUMNEZEU. Şi ce plăcut trebuie să fie acest lucru in ochii luiDumnezeu. Cineva s-a exprimat astfel: "Mulţumeşte lui Dumnezeupentru lumina stelelor şi El iţi va da lumina lunii. Mulţumeşte-Ipentru lumina lunii şi El iţi va da lumina soarelui, şi curand te valua acolo sus unde El insuşi este Lumina".Psalmul 35. Un psalm de condamnareAlţii din această serie sunt: 52, 58, 59, 69, 109, 137. Ei se

revarsă de răzbunări impotriva duşmanilor. Ei nu sunt o declaraţiea maniei lui Dumnezeu asupra celor răi, ci rugăciunile unui omca să cadă răzbunarea peste duşmanii lui, fiind in contrast total cuinvăţătura lui Isus potrivit căreia trebuie să ne iubim duşmanii.Cum putem explica acest lucru?in Vechiul Testament scopul şi planul lui Dumnezeu a fostacela de a susţine o naţiune pentru a se pregăti calea pentru venirealui Cristos. El alucrat cu natura umană aşa cum a fost ea, şi nu aaprobat neapărat tot ce au făcut sau au spus pană şi cei mai devotaţirobi ai Săi. Unii din aceşti psalmi sunt imnuri de bătălie, expresiide intens patriotism, menit să asigure suprsvieţuirea naţiunii, chiarşi in mijlocul unor lupte pe viaţă şi pe moarte, impotriva unorduşmani puternici. Odată cu venirea lui Cristos, revelaţia luiDumnezeu privitoare la sensul vieţii umane şi al normelor de conduităs-a incheiat. Dumnezeu a transferat accentul direct al lucrăriSale de la intreţinerea naţiunii, la transformarea persoanelorindividuale in oameni de felul celor pe care ii doreşte El să fie;ACUM Dumnezeu nu va mai scuza anumite lucruri pe careATUNCI le trecea cu vederea. in timpurile Vechiului TestamentDumnezeu s-a potrivit intr-o anumită măsură, din motive practlC?'cu 'deile oamenilor. in timpurile Noului Testament Dumnezeua inceput să se ocupe de oameni potrivit gandurilor Sale. (Vezi laLuca 6:27).258Psalmii 36, 37. increderea in DumnezeuPsalmul 36. Răutatea oamenilor. indurarea şi credincioşia luiDumnezeu.Psalmul 37. Este unul din cei mai iubiţi psalmi. David, uimitintotdeauna de răspandirea răului, expune aici o filozofie dupăcare se poate trăi in mijlocul celor răi: Fă binele, increde-te inDumnezeu şi nu te ingrijora.Psalmul 38. Un psalm de durere aprinsăUnul din psalmii de pocăinţă (vezi la Psalmul 32). Se pare căDavid suferea de o boală respingătoare, pricinuită de păcat, dinpricina căreia prietenii lui mai apropiaţi şi rudele lui s-au instrăinatde el iar duşmanii lui s-au inmulţit şi s-au obrăznicit. Psalmularată cum "omul după inima lui Dumnezeu" a trebuit uneori să secoboare la adancimi de intristare şi umilire din pricina păcatuluisău.Psalmul 39. Nesiguranţa şi deşertăciunea vieţiiIedutun, care apare in titlul acestui psalm şi in cel al psalmilor62 şi 77, a fost unul din cei trei conducători muzicali ai lui David,

ceilalţi doi fiind Asaf şi Herman (I Cronici 16:37-42). Deasemenea, a fost vizionarul regelui (II Cronici 35:15).Psalmul 40. in inima era lauda lui Dumnezeu (8).Totuşi el a fost zdrobit de fărădelegile sale (12). Ultima parte a'acestui psalm e identică cu Psalmul 70. Pare să fie o referiremesianică (7, 8; Evrei 10:5-7).Psalmul 41. O rugăciune pentru izbăvireSe crede că aparţine perioadei in care a avut loc actul de uzurpareal lui Absalom (II Samuel 15), cand boala lui David (3-8) afacilitat coacerea acestui complot. Prietenul cu care trăia in pace(9) trebuie negreşit să fi fost Ahitofel, Iuda Vechiului TestamentdlSamuel 15:12, Ioan 13:18).Psalmii 42, 43. Sete după Casa lui DumnezeuAflat intr-un exil, in regiunea Hermon, la răsărit de Iordan (6),printre oameni păgani şi ostili. Aceşti doi psalmi formează unsingur poem. Fiii lui Core din titlul psalmilor 42-49, 84, 85, 87,88 au fost o familie de leviţi poeţi, organizaţi de David intr-obreaslă muzicală (I Cronici 6:31-48; 9:19, 22, 33).Psalmul 44. Un strigăt de disperareintr-o perioadă de dezastru naţional, cand se părea că armatalui a fost infrantă cu desăvarşire.Psalmul 45. Cantarea nupţială a unui regePurtand Numele lui Dumnezeu, aşezat pe un tron veşnic. PoatePSALMI259fi in parte, o referire la David şi Solomon. Dai" unele din afirmaţiilesale nu se pot aplica la nici unul din ei, nici la vreun alt suveranpămantean. Astfel, psalmul pare mai degrabă a fi un cantec despreMesia, anticipand nunta Mielului (Apocalipsa 19:7).Psalmul 46. Cantarea de bătălie a SionuluiFormează baza renumitului imn al lui Luther, "Domnul imieste adăpost, cetate tare-n vreme rea." Este cantecul Reformei.Psalmii 47, 48. Dumnezeu domneşte in veacDumnezeu este Rege. Sionul este cetatea lui Dumnezeu.Dumnezeueste Dumnezeul nostru in veci de veci. Dumnezeu este pe tron.Să se bucure pămantul!Psalmii 49, 50. Deşertăciunea bogăţiilorDumnezeu este stăpanul pămantului şi a tot ce se află pe el.Dandu-i lui Dumnezeu noi nu facem altceva decat să-i inapoiemceea ce deja ii aparţine. Deşertăciunea vieţii. Toţi au parte demoarte. Este asemănător Psalmului 39.

Psalmul 51. Rugăciune după indurareUrmarea dezastruoasă a păcatului lui David cu Batşeba s-aabătut asupra lui (II Samuel 11,12). Un psalm de pocăinţă (vezi laPsalmul 32). "Zideşte in mine o inimă curată" (10), o rugăciunepe care ar trebui s-o rostim cu toţii mereu.Psalmul 52. increderea lui David in DumnezeuE contrastată cu lăudăroşenia şi răutatea lui Doeg, duşmanullui David (I Samuel 21:7; 22:9). David are incredere că Dumnezeuil va izbăvi.Psalmul 53. Starea universală de păcat a oamenilorSimilar psalmului 14. Este citat la Romani 3:10-12. "Mahalat",care apare in titlu, poate fi o melodie melancolică iar "Mascbil'"un poet meditativ.Psalmul 54. Strigătul lui David după DumnezeuScris cand zifiţii i-au spus lui Saul unde se ascunsese David (ISamuel 26). Alţi psalmi compuşi in perioada cand David fugeade Saul sunt: 7(?), 34, 52, 54, 56, 67, 59, 63 (?), 142.Psalmul 55. Trădat de prietenii luiAsemenea Psalmului 41 şi acesta pare să aparţină perioadei derebeliune a lui Absalom, referindu-se in special la Ahitofel (12-'4; II Samuel 15:12,13), o intruchipare a lui Iuda. David se increde•n Dumnezeu.L260Psalmul 56. O rugăciune pentru a fi scăpatDe filisteni, asemenea Psalmului 34, şi I Samuel 21:10-15.David s-a folosit la maximum de resursele sale, prefăcandu-sechiar la un moment dat că este nebun. Totuşi s-a rugat şi s-aincrezut in Dumnezeu, aşteptand ca El să lucreze la rezolvareaproblemei. Psalmul 34 este cantarea lui de mulţumire pentruizbăvirea lui Dumnezeu.Psalmul 57. Rugăciunea lui Davidin peştera Adulam, pe cand se ascundea de Saul (I Samuel22:1; 24:1; 26:1). Inima lui se bizuia pe Dumnezeu şi aveaincredere in El (7).Psalmul 58. Nimicirea celor răiZiua lor de pedeapsă pentru toate faptele rele pe care le-ausăvarşit va veni negreşit. David s-a plans mult impotriva răspandiriiingrijorător de mare a răului şi a repetat la nesfarşit faptul că,pană la urmă, răul nu va da rezultate, constatare pe care o putemface şi noi cei de azi.Psalmul 59. incă o rugăciune a lui DavidScris cand a trimis Saul soldaţi la David acasă, să-1 prindă in

cursă (I Samuel 19:10-17). Dar David s-a increzut in Dumnezeu.Un alt poem de aur.Psalmul 60. Un psalm de descurajareintr-o vreme de restrişte, in timpul războiului cu sirienii şi cuedomiţii (II Samuel 8:3-14). Alţi psalmi scrişi in această perioadăde mare stramtorare pentru naţiune sunt psalmii 44, 74, 79, 108.Rugăciunea lui David a fost ascultată (II Samuel 8:14).Psalmul 61. Un imn de incredereScris atunci cand David se afla departe de casă, intr-o expediţieindepărtată (2), sau probabil in timpul răzvrătirii lui Absalom.Psalmul 62. Un poem al devotamentului fierbinteFaţă de Dumnezeu, printr-o incredere neclintită in El. David aavut multe necazuri, dar intotdeauna s-a increzut in Dumnezeu.Psalmul 64. Rugăciune pentru apărarein faţa uneltirilor duşmanilor ascunşi, David este increzător căprin Dumnezeu va triumfa.Psalmul 65. Un cantec al mării şi al secerişuluiDumnezeu incununează anul cu bunătate şi indurare. Pămantulintreg strigă de bucurie, incărcat de recolte imbelşugate.PSALMI261Psalmul 66. O cantare de mulţumire naţionalăLăudaţi pe Dumnezeu! Cantaţi! Bucuraţi-vă! Veseliţi-vă! Ochiilui Dumnezeu sunt indreptaţi asupra naţiunilor.Psalmul 67. Un psalm misionarEste o anticipare a veştii bune a evangheliei ce avea să cuprindăpămantul. Să cante naţiunile de bucurie!Psalmul 68. Un marş de bătălieAl oştirilor biruitoare ale lui Dumnezeu. A fost un psalm preferatal cruciaţilor, al hughenoţilor, al lui Savonarola şi a lui OliverCromwell.Psalmul 69. Un psalm al suferinţeiAsemenea Psalmului 22. intrezării ale suferinţelor lui Mesia.Aşa şi este citat in Noul Testament: 4, 9, 21, 22, 25: Ioan 2:17;15:25; Fapte 1:20; Romanii 1:9; 15:3. (Vezi şi la pagina 397.)Psalmul 70. Un strigăt stăruitor după ajutorDumnezeu nu 1-a lăsat pe David niciodată să ajungă de ruşine.Psalmul acesta exprimă bucuria credinciosului in Dumnezeu, intr-o vreme cand e persecutat. E asemănător cu ultima parte aPsalmului 40.Psalmul 71. Un psalm de bătraneţeO privire retrospectivă asupra unei vieţi pline de incredere, in

mijlocul necazurilor de tot felul şi a duşmanilor, o viaţă din carenu a lipsit bucuria in Dumnezeu, chiar şi in astfel de momente.Psalmul 72. Gloria şi grandoarea domniei lui MesiaEste unul din psalmii lui Solomon, celălalt fiind Psalmul 127.Regatul lui Solomon se afla in culmea sa de glorie. Am puteacrede că psalmul acesta este, cel puţin in parte, e o descriere apropriei sale domnii paşnice şi glorioase. Dar unele din declaraţiilesale şi tonul general al psalmului nu pot ingădui decat unsingur sens: anume, o referire clară la impărăţia Aceluia care e cumult mai mare decat Solomon. (Vezi şi la pag. 397.)Psalmul 73. Prosperitatea celor răiSoluţia enigmei: priviţi la sfarşitul lor. Este unul din psalmiilui Asaf: 50,73-83. Asaf a fost mai marele muzicienilor lui David(I Cronici 15:16-20; 16:5). Corurile lui Ezechia au cantat psalmiilui Asaf (II Cronici 29:30).Psalmul 74. Dezastru naţional. Iei"usalimul era in ruine (3, 6, 7).Se referă probabil in timpulinvaziei lui Şişac (I Regi 14:25); sau in timpul robiei babilonene.262Psalmul 75. Dumnezeu este judecătorNegreşit, cei răi vor avea parte de nimicire: Triumful sigur alcelor neprihăniţi cand pămantul se va dezintegra.Psalmul 76. Mulţumiri pentru o mare victoriePare să se refere la nimicirea armatei lui Sanherib de cătreingerul lui Dumnezeu la Ierusalim (II Regi 19:25).Psalmii 77, 78. Psalmi istoriciO trecere in revistă a minunatelor lucrări ale lui Dumnezeu, inrelaţiile Sale cu Israel, contrastate cu continua neascultare şinecredincioşie a lui Israel.Psalmii 79, 80. Dezastru naţionalAsemenea Psalmului 74, ei aparţin unei perioade de marenenorocire, cum ar fi invazia lui Şişac sau căderea Regatului deNord ori robia babiloneană.Psalmii 81, 82. indărătnicia lui IsraelCauza necazurilor ei. Dacă ar fi ascultat de Dumnezeu, situaţiaai- fi fost alta. Judecătorii nedrepţi poartă o mare parte din vină,fiindcă au uitat răspunderea faţă de Judecătorul Suprem.Psalmul 83. O rugăciune pentru ocrotireFaţă de conspiraţia unor naţiuni federate: edomiţii, arabii,moabiţii, amaleciţii, amoriţii, filistenii şi alţii.Psalmul 84. Casa Iui DumnezeuBinecuvantările care decurg din devotamentul faţă de Casa lui

Dumnezeu. Dumnezeu ii iubeşte pe cei ce iubesc căile Sionului.Aceasta se aplică şi la Biserica.Psalmii 85, 86. Mulţumiri şi un strigăt după indurareMulţumiri pentru intoarcerea din robie şi o rugăciune pentrurefacerea ţării şi un viitor mai bun. Apoi o rugăciune pentruindurare: chiar dacă psalmistul e evlavios, are nevoie de iertare.Psalmul 87. SionulDragostea lui Dumnezeu pentru Sion. Ceea ce se spune aicidespre Sion se aplică la Biserică intr-un sens mai adevărat.Naşterea noastră in Sion e inregistrată in Cer (6).Psalmul 88. Un om care a suferit o viaţă intreagăRugăciunea unui om care stă inchis, suferind de o boală lungăşi ingrozitoare. Unul din cei mai trişti psalmi. Patetic.Psalmul 89. Jurămantul lui DumnezeuPotrivit căruia tronul lui David va dăinui in veci. Un psalmminunat. Etan, numele care apare in titlu, a fost unul din con-PSALMI263ducătorii muzicali ai lui David (I Cronici 15:17).Psalmul 90. Eternitatea lui DumnezeuŞi scurtimea vieţii pămanteşti. A fost un psalm al lui Moise,care a trăit cu 400 de ani inaintea lui David, şi probabil primulpsalm care s-a scris. Moise a scris şi alte cantece (Exod 15,Deuteronom 32). Tradiţia rabinică ii atribuie lui Moise următoriipsalmi: 91-100.Psalmul 91. Un imn de incredereUnul din cei mai iubiţi psalmi. Minunat. Se fac uimitoare promisiunide asigurare pentru cei care se incred in Dumnezeu. Citiţi-1 cat mai des.Psalmul 92. Un imn sabaticPare să arunce o privire in urmă, la Sabatul Creaţiei şi inaintela Epoca Sabatului Veşnic. Cei răi pier, cei drepţi infloresc.Psalmii 93, 94. Maiestatea lui DumnezeuŞi distrugerea celor răi. Puterea, sfinţenia şi eternitatea tronuluilui Dumnezeu. Din veşnicii in veşnicii, Dumnezeu domneşte inveac. Răul e predominant in lumea aceasta. Dar cei răi vor finegreşit osandiţi - o notă permanentă in Biblie.Psalmii 95-98. Domnia lui DumnezeuContinuand ideea psalmului 93, psalmii acestea au fost numiţi'Psalmi Teocratici", deoarece vorbesc despre suveranitatea luiDumnezeu, făcand aluzie la Domnia Regală a lui Mesia ce urmasă vină. Psalmul 95. Cantaţi! Bucuraţi-vă! Dumnezeu este Regele.

Să ingenunchem inaintea Lui! Versetele 7-11 sunt citate in Evrei3:7-11 ca fiind cuvintele Duhului Sfant.Psalmul 96. Cantaţi, cantaţi, cantaţi! Bucuraţi-vă! Fiţi plini demulţumire. Lăudaţi pe Domnul! Triumfătoare va fi pentru copiiilui Dumnezeu acea zi cand El va veni să judece lumea. Să sebucure cerurile şi pămantul! Să salte de bucurie! Ziua judecăţii seapropie cu paşi repezi!^ Psalmul 97. Domnul vine. Pămantul se clatină. Un imn deincoronare, referindu-se probabil atat la prima, cat şi la a doua Savenire.Psalmul 98. Un cantec al Zilei incoronării. Fiind o cantare nouăU), s-ar putea să fie tocmai cantarea ce se va canta in Cer (APocalipsa 5:9-14).Psalmii 99, 100. Dumnezeu. Lauda^ salmul 99. Dumnezeu domneşte. Să se cutremure naţiunile!mnezeu este sfant. Dumnezeu iubeşte dreptatea şi neprihănirea.bl răspunde la rugăciuni.264Psalmul 100. Lăudaţi pe Dumnezeu. indurarea Lui ţine in veaciar credincioşia Lui străbate toate generaţiile.Psalmul 101. Un psalm pentru dregătoriSe crede că ar fi fost scris cu ocazia urcării la tron a lui David,enunţand astfel principiile care au stat la baza guvernării sale.Psalmul 102. Un psalm de pocăinţăScris intr-o perioadă de cumplită suferinţă, umilire şi ocară(vezi la Psalmul 32). Eternitatea lui Dumnezeu (25-27) este citatăla Evrei 1:10-12 ca aplic"ndu-se la Cristos.Psalmul 103. Un psalm al indurării lui DumnezeuSe crede că ar fi fost scris in anii de bătraneţe ai lui David,făcand un bilanţ al legăturilor lui Dumnezeu cu el. Unul din ceimai iubiţi psalmi.Psalmul 104. Un psalm al naturiiDumnezeu Creatorul, Cel care are grijă pană in cel mai micamănunt de toate lucrurile din lumea aceasta. Ne aminteşte decuvintele Domnului Isus: nici o vrabie nu cade la pămant fărăştirea Tatălui!Psalmii 105, 106. Doi psalmi istoriciUn rezumat poetic al lui Israel. Se ocupă in special de ieşireamiraculoasă a poporului Israel din Egipt.Psalmii 107, 108, 109. indurarea şi dreptatea lui DumnezeuPsalmul 107. Minunile bunătăţii şi indurării lui Dumnezeu inrelaţiile Sale cu Poporul Său şi felul minunat in care stăpaneşte şi

intreţine El lucrările naturii.Psalmul 108. Pare a fi unul din cantecele de bătălie ale luiDavid. Este aproape identic cu anumite părţi ale Psalmului 57 şiPsalmului 60.Psalmul 109. Răzbunarea lui Dumnezeu impotriva duşmanilorSăi. Unul din psalmii de condamnare (vezi la Psalmul 35). Apareimaginea lui Iuda (8).Psalmul 110. Veşnica stăpanire a Regelui care va veniPsalmul acesta nu se poate referi la altă persoană din istoriedecat la Cristos; şi totuşi, a fost scris cu 1000 de ani inainte deCristos (1, 4). Astfel este citat in Noul Testament (Matei 22:44;Fapte 2:34; Evrei 1:13; 5:6).Psalmii 111, 112. Cantări de laudăPsalmul 111. Maiestatea, neprihănirea, indurarea, dreptatea,credincioşia, adevărul, sfinţenia şi eternitatea lui Dumnezeu.PSALMI265Psalmul 112. Binecuvantările omului care se teme de Dumnezeuşi este neprihănit,milostiv, amabil, bun cu cei săraci şi iubeşte căile şi Cuvantul luiDumnezeu. Un asemenea om va fi pe veci binecuvantat.Psalmii 113-118. Psalmii HallelSe cantau in familii, in noapte Pastelor, după cum urmează:113 şi 114 la inceputul mesei; 115, 116, 117, 118 la sfarşitul mesei.Trebuie să fi fost imnurile pe care le-au cantat Isus şi ucenicii Săila Cina cea de taină (Matei 26:30). "Hallel" inseamnă "laudă".Psalmul 113. O cantare de laudă. incepe şi se sfarşeşte cu"Aleluia", care inseamnă: "Slavă lui Dumnezeu in veci".Psalmul 114. O cantare a exodului, amintind minunile săvarşitecu ocazia izbăvirii poporului Israel din Egipt, inceputul PrazniculuiPastelor. Pămantul, marea, raurile, munţii, dealurile au tremuratin faţă prezenţei lui Dumnezeu.Psalmul 115. Domnul este singurul Dumnezeu. Binecuvantaţisunt copiii Lui! Binecuvantaţi sunt cei ce se incred in El, şi nu inzeii neamurilor! Gloria lui Dumnezeu. indurarea Sa. Adevărul,increderea, ajutorul şi scutul nostru. Laudă să-i fie in veci! Descrisămuţenia idolilor, prostia lor şi a celor ce le-au dat chip! Dumnezeulnostru este in schimb Dumnezeu. Unde sunt toţi zeii neamurilor?Dumnezeul nostru ne va binecuvanta iar noi ii vom binecuvantaNumele pe veci.Psalmul 116. O cantare de recunoştinţă faţă de Dumnezeupentru izbăvirea de la moarte şi de la cădere in ispită; de asemenea,

pentru nenumărate răspunsuri la rugăciune. Unul din cei maifrumoşi psalmi. Plin de laudă, indurare şi har!Psalmul 117. O chemare către neamuri să-1 primească peDomnul. Aşa este citat in Romani 15:11. Capitolul de mijloc alBibliei şi cel mai scurt capitol. Laudă, adevăr, indurare. In vecide veci.Psalmul 118. A fost imnul de rămas bun al lui Isus cand s-adespărţit de ucenicii săi la Paşte, plecand spre Gheţimani şi spreCalvar (Matei 26:30). Cuprinde o precizare a respingerii Lui (22,-6; Matei 21:9, 42). Dumnezeu: tăria şi cantarea Lui.Psalmul 119. Gloria Cuvantului lui DumnezeuCel mai lung capitol din Biblie. Are 176 versete. Fiecare versetaminteşte Cuvantul lui Dumnezeu sub unul din aceste nume:Legea, Mărturia, Judecăţile, Oranduirile, Poruncile, Perceptele,Cuvantul, Căile,etc_cu excepţia versetelor 90, 122, 132.Un acrostih- sau PsaJm alfabetic, avand 22 de strofe. Fie-.pr°fă are 8 randuri şi fiecare rand incepe cu aceeaşi literăzi Psalmul 9). A fost psalmul preferat al scriitorului Ruskin.266Psalmii 120-134. Cantări ale treptelorDe asemenea numiţi "cantări ale ascensiunii", sau cantărilepelerinului. Se crede că ar fi fost desemnaţi pentru muzica vocalăori pentru pelerinii aflaţi in drum spre Ierusalim, la prazniceleanuale. Sau se crede că ar fi fost cantaţi in timp ce urcau celecinsprezece trepte ce duc la Curtea Bărbaţilor. Cuvantul "ascensiune"se mai poate referi şi la tonul ridicat pe care se cantauaceşti psalmi.Psalmul 120. O rugăciune de ocrotire, venită din partea unuiacare locuia printre oameni inşelători şi trădători, departe de Sion.Psalmul 121. E posibil ca pelerinii să fi cantat acest psalm inclipa cand zăreau muntele din preajma Ierusalimului.Psalmul 122. E probabil psalmul cantat de pelerini cand seapropiau de Poarta Templului, din interiorul zidurilor cetăţii.Psalmul 123. Cantat in Templu, cand pelerinii işi ridicau privirilespre Dumnezeu in rugăciune, cerandu-i indurare.Psalmul 124. Un imn de mulţumire şi laudă către Dumnezeupentm nenumăratele izbăviri ale neamului in vremuri de restrişte.Psalmul 125. Un imn de incredere. După cum Ierusalimul einconjurat de munţi, tot aşa işi ocroteşte Dumnezeu poporul.Psalmul 126. O cantare de mulţumire şi laudă pentru intoarcereadin robie. Israeliţilor nu le venea să creadă că sunt iarăşi liberi - li

se părea că visează (Vezi Psalmul 137.)Psalmul 127. Pare a fi o combinaţia a două poeme: clădireatemplului şi clădirea familiei. Unul din psalmii lui Solomon.Psalmul 128. O cantare de nuntă. Continuarea celei de-a douajumătăţi a Psalmului 127. Familiile evlavioase sunt baza bunăstăriiunui neam intreg.Psalmul 129. Rugăciunea lui Israel pentru răsturnareaduşmanilor ei, care au lovit-o generaţie după generaţie.Psalmul 130. Să avem ochii aţintiţi mereu asupra lui Dumnezeu.Un strigăt după indurare. Unul din psalmii de pocăinţă. (Vezi laPsalmul 32).Psalmul 131. Un psalm de incredere fermă a unui copil al luiDumnezeu: psalmistul şi-a liniştit sufletul in Dumnezeu, asemeneaunui copilaş care işi pleacă capul la sanul mamei.Psalmul 132. O repetiţie poetică a promisiunii de necălcat alui Dumnezeu potrivit căreia David va avea un moştenitor veşnicpe tron.Psalmii 133, 134. Un psalm al dragostei frăţeşti, şi al vieţiiveşnice. Un psalm al celor ce vegheau noaptea la templu.Psalmii 135-139. Psalmi de mulţumirePsalmul 135. Un psalm de laudă pentru lucrările minunate alelui Dumnezeu din natură şi istorie: vapori, fulgere, vanturi, minu-PSALMI267nile din Egipt şi din Pustiu.Psalmul 136. Pare a fi o dezvoltare a Psalmului 135, prvitor lamăreţele lucrări ale lui Dumnezeu din creaţie şi legăturile sale cuIsrael. E aranjat pentru muzică antifonală. "indurarea Lui ţine inveac" apare in fiecare verset, este numit un psalm Hallel, şi secanta la deschiderea praznicului Pastelor, fiind un psalm preferatal Templului (I Cronici 16:41; II Cronici 7:3; 20:21; Ezra 3:1 1).Psalmul 137. Un psalm al robiei. Exilaţii se află intr-o ţarăstrăină unde se topesc de dor după patria lor. Negreşit cei ce i-audus in robie işi vor primi plata! Nu este un psalm de mulţumire,dar corespondentul lui, Psalmul 126, care a fost scris dupăintoarcerea lor din Babilon, abundă in mulţumiri.Psalmul 138. O cantare de mulţumire, scrisă după cate se parecu ocazia unui răspuns la rugăciune.Psalmul 139. Prezenţa universală a lui Dumnezeu şi infinitaSa cunoştinţă. Dumnezeu cunoaşte orice gand, vorbă sau acţiune,ninic nefiindu-i ascuns. Propoziţia de incheiere este una din celemai necesare rugăciuni din intreaga Biblie.

Psalmii 140-143. Rugăciuni de apărarePsalmul 140. David a avut nenumăraţi duşmani. Dar aceştianu au făcut altceva decat să-1 aducă tot mai aproape de Dumnezeu.Cei răi vor fi, in cele din urmă, nimiciţi.Psalmul 141. incă unadin rugăciunile lui David pentru ocrotire să nu cadă in păcat.Psalmul 142. Una din rugăciunile lui David din tinereţe, pecand se ascundea in peşteră de Saul (I Samuel 22:1; 24:3).Psalmul 143. Strigătul de pocăinţă al lui David după ajutor şicălăuzire; probabil atunci cand era urmărit de Absalom (II Samuel17,18).Psalmii 144, 145. Cantece de laudăPsalmul 144. Unul din cantecele de luptă ale lui David. E posibilca ostile sale să fi intonat aceste imnuri cand porneau la atac.Psalmul 145. Se poate ca David să fi pus armata lui să cante unasemenea imn după bătălie, ca semn de mulţumire pentru victoriaobţinută.Psalmii 146-150. Psalmii Aleluia

-p. numesc "Psalmi Aleluia" deoarece fiecare din ei incepe şirarşeşte cu "Aleluia", care inseamnă "Slavă Domnului". Este unM? f°arte frecvent in psalmi.se * T"eaţa izbucnire de bucurie, in strigăte de "Aleluia", cu careBibr° cat1ea Psalmilor pe o notă culminantă, continuă in restuliei găidBibr p , uă in restuliei, găsindu-şi ecou in corurile cereşti ale răscumpăraţilor(AP°calipsa 19:1,3, 4, 6). *268Psalmul 146. Dumnezeu domneşte! Cat voi trăi pe acest pămant,il voi lăuda pe Domnul. Voi canta laudă lui Dumnezeu pană voiavea suflare.Psalmul 147. Să laude toată creaţia pe Dumnezeu! CantaţiDomnului cu mulţumire! Să laude Israel pe Dumnezeu! Sionulsă-L laude pe Dumnezeu!Psalmul 148. Să laude ingerii pe Dumnezeu! Soarele.luna şistelele să-L laude pe Dumnezeu! Să strige cerurile: "Aleluia!"Psalmul 149. Aleluia! Să laude sfinţii pe Dumnezeu! Să cantede bucurie! Să se bucure Sionul! Aleluia!Psalmul 150. Aleluia! Lăudaţi pe Domnul cu trambiţa şi cuharpa! Tot ce are suflare să laude pe Dumnezeu! Aleluia!