Taxa poştală plătită în* numsrarjCOftform ordinului DIr. G-leîP.T/T'Nr. 185.3301946 ~ ~ "

S Ă P T Ă M Â N A L R E L I G I O S R E D A C Ţ I A şi ADMINISTRAŢIA

C I u i, Str. Jokai (fost N. iorga) Nr. 6

ABONAMENTUL plătt înainte; (te un an 16.000 Lei, pe 6 luni 8.000 Lei, ps 3 luni 4 . 0 0 0 Lei. Abonamentul de sprijin este dub'u.

- Se poate plăti şi prin cecul nostru poştal Nr. 40.646 -

Apar» săptămânal sub îngrijirea unul comitet înregistrată la Tribunalul Clu] sub Nr. 85 din <938 '

Autorizaţia de reapariţie Nr . 3.651 din 1946

Doamne îi i e s t e Sufletul Biser ic i i a i dele-

D e a sărbătorit la Qluj pe Ierarhii săi, Episcopii Iuliu H o s s u şi N ico lae Colan.

La 6 Dec. de sărbătoarea Sfântului Nicolae P. S. S. Episcopul Nico lae Colan, îş i are onomast ica . D e ş i n ic io­dată n u face caz de acest eveniment , c u m mulţ i se bu­cură de o aşa ocaz ie pen­tru a face o mare manifes ­taţie sau serbare, totuşi atât c lerul cât şi poporul ambe­lor confes iuni române din Capitala Ardealului ţin ai aduce omagi i e log ioase pen­tru rodnica activitate pas­torală şi real izări le m i n u ­nate prin institutele de în­văţământ şi mai aletf pentru frumoasa activitate în pu­blicist ica creştină şi româ­nească.

La 1 Decemvr ie s'a împli ­nit 28 de ani de când 1. P. S. Sa Episcopul Dr. Iuliu H o s s u înmânează Regelui Ferd inand actul de unire a Ardea lu lu i cu Patria Mamă.

Această aniversare aproa­pe co inc ide cu sărbătoarea de 29 de ani de harnică păs­torire ca Episcop a celei m a i vaste Eparhii .

L a 4 Dec. (După sti lul vech i 21 Nov.) sărbătoarea Intrării în biserică, I. P. S. Sa Episcopul Dr. Iuliu Hossu a împl ini t 29 ani dela c o n ­sacrarea întru Episcop.

Inimă Neamului din acest oolt de tară bate pl ină de iubire pentru Ierarhii săi, care î n cei patru ani de stă­pânire ungurească n u ş i -au părăsit turma, ci au rămas î n mi j locu l ei, împărtăşin-du-i suferinţa şi idealuri le , împrăşt i ind î n jurul lor ra­zele m â n g â e r i i şi a le spe­ranţei î n dreptatea lui Dum­nezeu .

D u m n e z e u să l e dea ani mul ţ i şi ferioiţi de păstorire rodnică , spre b ine le Biseri­cii şi a Poporulu i nostru.

, Vieaţa Creştina"

Cine şi ce ne desparte ? Spun unii că Bisericile creş­

tine se vor uni atunci când va voi Bunul şi Milostivul Dum­nezeu. Aceasta înseamnă ca şi cum ai zice că Dumnezeu se desiătează privind desbinarea dintre Biserici, ca şi cum ai zice că Dumnezeu şi nu oa­menii este pricina desbinării. Noi fraţi suntem şi bucurie mai mare nu-i vom putea face Pă­rintelui nostru, decât aceea când cu adevărat vom fi toţi una: o turmă şi un Păstor. El, Păsto­rul şi-a dat vieaţa pentru noi. Aceasta s'a împlinit pe Golgota. Ceeace nu s'a împlinit este par­

tea noastră : să ascultăm glasul Lui.

Am cetit odată o istorioară. Se zice câ era un sat de oa­meni creştini şi de omenie. Toţi trăiau ca fraţii, ba mai bine. Se ajutau unii pe alţii şi în lipsă nu era niciunul. Cei ce aveau prisos, dăruiau celor ce nu aveau din destul. Cei ce is­prăveau cu lucrul mai repede, mergeau în postata celor rămaşi în ut mă şi. toţi în voie bună o scoteau la răzor. Sfatul bătrâ­nilor conducea trebile obşteşti. Tinerii se supuneau cu respect.

A R H I E R E U L înalt Prea Sfinţitului Iuliu

Aii-a pus Hristos cu dreapta Sa pe frunte Coroană de aur ceresc ; Mi-a d&t în mâini toiag, să stăpânesc Şi anii zâmbitori şi vremurile crunte.

...Copil plăpând — mic înger întrupat, Mă adormea Măicuţa 'n rugăciune. Prin vis, ea printr'un geam feeric colorat Vedeam mulţimile cereşti, cântând din strune.

Stelele erau alăute, pe care Cânta în orice seară câte-un sfânt. Mă luau arhungelii în tare Şi mă purtau pe drumuri largi de cânt

Bărbat voinic — am rămas tot un înger, Cu-acelaşi suflet candid de copil, Ce-acuma e lumina norodului umil, De-a cărui suferinţă şi sbucium mi-1 însânger.

Poporul Meu în Mine vede-un Isus blajin Şi un surâs al Meu e soare pentru dânsul. Nopţile-adânci de besnâ le piefac cer senin, Cu degete de mamă, Ea şterg amarul, plânsul

Cu gând şi mână blândă Eu turma-mi păstoresc. In Miné vieţuieşte tot Neamul Românesc.

DUMITRU C. MICTJ

Ceartă, sfadă, sudalmă sau chiar vorbă de scădere în satul acela nu s'a auzit.

In dumineci şi sărbători nu rămânea nimeni să trândăvească pe acasă, ci toţi mergeau la sfânta biserică. învăţătura pe care o auzeau acolo, era nu numai pentru urechi, ci şi pen­tru mâini şi pentru gură, şi pentru inimă şi pentru ochi. In sfârşit se dusese vestea, până departe, despre vieaţa creştineas­că a oamenilor din acel sat.

Dar iată că într'o duminecă, după ieşitul dela biserica, se a-fiau toţi Ia vorbă în mijlocul satului. La un moment dat. pri­virile lor, ca la comandă, se întorc spre dealul Halgăului pe care cobora un om în port străin. Vine, vine, cu pasul apăsat, ca­pul ridicat şi se opreşte în mij­locul lor. Nici bineţe nu le dă ci aruncă o vorbă şi zice: „ Ca­re- i mai mare aici în sat la voi"?

Oamenii se uită miraţi unul la altul. Ei nu şi-au pus nici­odată această întrebare.

Unul zice într'un târziu: „Apoi cred că primarul îi mai mare". Dar în clipa acea sare altul şi zice, ba! Eu cred că primcuratorul e mai mare. Un altul îl împinge de spate pe cantorul prim şi zice: „eu cred că tu trebue să fu mai mare în sat că şi la slujbe şi Ia mese stai deadreapta părintelui", Şi s'a început o ciorovăială şi o desbinare care s'a terminat cu capete sparte şi cu câţiva, din­tre sătenii cei paşnici, trântiţi, aproape morţi în mijlocul dru­mului, fără să ajungă a hotărî cine-i mai mare în sat la ei. Străinul mulţumit de treaba pe care o făcuse, zâmbi pe sub musteaţă şi se făcu nevăzut. Era Satana.

Acum cam bănuiţi ce şi cine ne desparte?

FL MUREŞANU protopopul ortodox tl Clujului

(Din Calendarul „Vieaţa Creştină* pe anul 1947

2 Si r. 28

Duşmanii sunt mai sinceri decât prietenii.

Unele legi pun dreptatea de p turtea celor ce le violează.

Unii folosesc limbajul numai pentru a-şi ascunde cu ajuto­rul lui ceace ştiu. In cazul a-cesta e mai 1 nefolositor decât muţenia.

Cel ce ocroteşte lupul, ucide oile.

Veacul nostru a ridicat pe altarul inimei, idolii detronaţi acum două mii de ani.

Vieaţa trebue să lupte până când moartea îşi va găsi odih­nă în veşnicie.

Scânteile clipelor pot cuceri nemăsurata veşnicie.

Lauda şi defăimarea nu spun nitnic despre noi.

Când răul se umflă nu vrea să ştie de nimeni matară de el. Dar când isvoarele nu-l

mai adapă, se ascunde ruşinos printre buruienile ce-au crescut pe noroiul muncii lui.

Cei ce fac sgomot în istorie au de bază liniştea augustă a turmelor mute, milioanele de fiinţe fără istorie.

îngerii se adapă din lacri­mile noastre.

Predicatorii eroismului, pe câmpul de luptă, se ascund du­pă muşuroaie şi-şi laudă pru­denţa.

Nimeni nu ne poate fura fe­ricirea. Numai noi înşine pu­tem fi hoţii fericirii noastre.

Plăcerile vieţii îmbracă haina durerii pentru oei ce le gustă. Durerile vieţii se preschimbă în plăoeye, pentru cei ce le trăiesc.

Pe ogorul semănat cresc spi­ce ; pe cel nelucrat, buruieni; pe cel nesăm&nat nu creşte ni­mic.

ANTON CRIŞAN

Hristos in SI. Cumineceture La sfârşitul şederii Sale aici

pe pământ, Domnul nostru lsus ^Hristos ştia bine că trebue să se suie' la 'Ceriu : aceasta va fi Înălţarea. Dar avea el oare să părăsească pe totdeauna acest pământ pe care trăise 33 de ani din dragoste pentru noi, pen tru a câştiga prinevrednicia Sa, să ni se dea iarăşi vieaţa pe care a pierdut- o Adam ? Bl n'a voit acest lucru. A voit să ră­mână între noi. De bună seamă că nu va mai avea înfăţişarea unui orii; se va ascunde sub acea a unei bucăţele de pâine, şi aceasta ca să-1 putem primi ca hrană, şi ca şi cei mici să-1 poată adăposti în pieptul lor.

„Luaţi mâncaţi* ; iată cumi­necătura. „Acesta este trupul meu*, iată fiinţa de faţă ade­vărata. Şi pentru ca să nu pu­tem tăgădui că ar fi aici în-

tr'adevăr trupul Său, sângele Său, carnea Sa, omenirea Sa toată, dealtfel şi cu dumnezei­rea Sa întreagă, — Domnul are de grije să lămurească; „Cel ce va mânca carnea mea şi cel ce va bea sângele meu, va -a-vea vieaţa de veci; cel ce nu va mânca carnea mea şi nu va bea sângele meu, nu va avea vieaţă întru el".

Am eu oare pentru Hristos în sf. Cuminecătură, toată re­cunoştinţa cuvenită, tot respec­tul, toată dragostea? II ' cerceii z eu oare vreodată pe Domnul când mâ duc la lucru sau când mă întorc? Mă cumimec eu oare aşa de des cât pot şi cât sunt dator ?! . . .

Râul Plus S. 1. trad. Prof. V. I. Oprişan

G ă t r e P r e a c u r a t a .Mărie preaduhe nume, Mamă la întreaga lume, Astăzi te slăvim în cânt; Credincioşii mic şi mare Toţi îţi cerem îndurare Preamărind numele-Ţi sfânt,

Căci în vremi de azi amare Singură ne eşti scăpare AU liman noi nu atlăm, Deci spre Tine Nepătată De îngeri înconjurată Noi glasul ne ridicăm,

Azi când focul ne'nconjoată Tu să ne iii scut, Fecioară, Tinzând mâna peste noi, Peste cei ce cu iubire Iţi cerşim milostivire, Ca să ne scapi de nevoi.

Indură-te Preacurată De lumea greu încercată Te îugănx cu doi nespus, Nu ne lăsa la peire Ci trimite cu grăbire Pace între toţi de sus,

GAVRILá BOLOG

n d e m n bun.la o c a r t e bună Extras din „Curierul Creştin* Nr. 8

In ogorul sufletelor cel vi­clean seamănă multă neghină în zilele noastre. Pentru cură­ţirea acestei buruieni pe lângă vestirea cuvântului poate face slujbă bună şi carte bună. In acest scop se recomandă Ven. Cler pentru răspândire între cre­dincioşi Almanahul Vieaţa Creştină, scos de Pâr. V. Chindriş îrnp-eună cu Părinţii Iezuiţi la Bucureşti. Din cauza greutăţilor de transport nu a putut străbate la timp în toate părţile unde se aştepta. Ar fi o pagubă imensă pentru cei ce şi-a plasat banul în el şi şi-au cheltuit energiile pentru tipări­

rea lui, şi cu atât mai mare pagubă sufletească dacă ar ră­mâne necunoscut. Are un con­ţinut foarte bogat şi variat. Poartă numele multor persoane de iscusiţi scriitori ş buni teo­logi. Tipărit pe o hârtie cromată de fabricaţie streină şi excepţio­nal de bună, se prezintă în condiţii tehnice minunate şi are o sumedenie de icoane şi planşe în culori. Se poate cere dela Editura Vieaţa Creştină Cluj, Str. lorga Nr. 6.

Citiţi—1 şi răspândiţi-].

Dr. IUL1U HOSSU Episcop de Cluj Gherla

Două socoteli Ionel e de zece anişori, deci în curent cu vederile moderne.

E realist, materialist, egoist. EI. a auzit că orice muncă trebue plătită şi într'o bună zi el puse pe masa mamei sale următoa­rea socoteală:

M a m a d a t o r e ş t e f i u l u i e i I o n e l :

Pentrucă a dus un pachet la poştă . . . . . . 500 Lei Pentrucă a adus dela, vecin cărţile împrumutate . . 500 Lei Pentrucă în lipsa servitoarei a cărat lemne în pivniţă 1000 Lei Pentrucă Ionel e băiat cuminte şi ascultător. . . . 500 Lei

Total: 2500 Lei

Mama lui Ionel citi socoteala şi-i plăti. A doua zi însă Ionel găsi pe masa lui următoarea socoteală :

Ionel e dator mamei safe:

Chiria pe zece ani cât 1-a ţinut în casă , . . . încălzitul, hrana, îmbrăcămintea pe zece ani , . . Reparatul hainelor, rufelor, ghetelor pe zece ani . , Taxele şi cărţile la şcoală timp de zece ani . . . îngrijirea şi plata doctoriilor în zece ani

nimic nimic nimic nimic nimic

In edi tura „Vieaţa Creşt ină" a-vem tipărite următoare le cârti, care se pot comanda , sau primi dela administraţia gazetei noas re :

Preţul

1. Mântuirea sufletului, de SI. A fons M de Liguori 500 lei

2 S ta tornic ia în bine „ 500 , 3 C u moar tea toate se gafă,, 5 0 0 , 4. Înfăţişarea unui om mor t „ ¿00 „ 5. Pre ţul t impului , 500 , 6. Nu este acesta feciorul

meşterului de l e m n ? de A. Bcssieres S. I. — 500 ,

7. Căi le Domnulu i , de Pr, Viorel Bujoreanu — 50D „

8. D e s p r e lăcomie, de Sf, Vasile cei Mare 503 „

9 Neplăceri le bogăţiei , de L. Tolstoi — — — 500 „

10. Căuta ţ i împărăţ ia lui Dumnezeu , de Sf. ioan O u r ă de Aur — — 500 „

11 . Porunca cea mai mare , de L. I. P o p — - 500 „

12. Cuvântu l Sfântu 'ui E-fretn Şirul despre Anti-christ — — — — 500 „

13 Ana W a n g , tânăra martiră 500 , 14. Ho ţ i r ă ţ i şi statornici,

de I. Marini — - 1500 , 15 închinător i i lui B a&l . 1500 ,

16 Pos tu l , de I. Marini 1500 „ 17 Vieaţa mar iana „ fOO , 18- P rohodu l Mântui toru 'ui

nost ru l sus Hr is tos — 1500 „ 19. Rugăc iun i pent ru toate

lipsurile creştinilor — 2503 „ 20. Îndreptar pract ic pent ru

examenul de conşti inţă de Pr. S imion Chişiu 2000 .

2 1 . Chest ionar practic (pen­tru preoţ i) de P r Chiş iu 2000 „

22 U n Sfânt p r l b î a g r o ­mân, de Dr. llie Dăianu 2003 .

23 . Vifiaimul, de Pe t re B Dăncuş — — — 2000 .

24. Avem colecţii complec te din revista „Clujul Creş t in" din anii 1935. 1936 şi 1937. P re ţu l une i colecţii e de 10.000 Lei .

25 . Avem î n c i colecţii complec te din .Vieaţa Creş t ină" pe anii 19^8, 1939 şi 1940, c o m p a c a t e . Preţul unei co 'ecţ i i e de 15.000 Lei.

Dease rmnea m*i a r a m ca lendare din anul 19 U, 1912, 1943 şi 1944, care conţ in un boga t mater ia l de scrieri alese şi sfaturi creşt neşti. Pre ţui unui calendar e de 5000 lei.

Chel tu ie l i le de poştă le supor tă cel ce face comanda .

Citiţi şi răspândiţi ga-

mtA , Vlmts Creştină*. •

VIEAŢA C R E Ş T I N A

Pentru familia creştină

Temelia familiei este copilul Căsătoria legitimă între un

bărbat şi o femeie a fost aşezată de Dumnezeu pentru ca sub a-dâpostul ei şi între marginile ei,

(să se continue neamul omenesc în lume, prin zămislirea şi naş­terea de fii. Acesta fiind scopul principal al căsătoriei şi ai fa­miliei, este firesc ca temelia fa­miliei să fie copilul. Pentru el să trăiască, pentru el să se ra-zime, el să fie legătura de unire nedeslegată între bărbat şi femee, el să fie grija ca şi bucuria su­premă a părinţilor.

Cine se împotriveşte zămislirii şi naşterii de fii, se pune îm­potriva volnţil şi rânduelii dum-

: nezeeşti, păcătuind greu, — dar în aceiaşi vreme aruncă la o parte şi piatra de temelie a mul­ţumirii şi fericirii proprii. Mul­ţumirea şi fericirea omului nu pot isvorî din câlcarea legilor fireşti şi dumnezeeşti ci numai din ţinerea lor, din urmărirea scopului pentru care s'a înte­meiat căsătoria.

Este un adevăr cunoscut că în familiile în care nu sunt copii — nu pentrucă părinţii ar fi sterpi, căci sunt asemenea cazuri, ci pentrucă ei nu vor să aibă — viaţa nu curge ca un râu sprin­ten şi sănătos, ci se târăşte în-tr'o baltă putredă, plină de toate miasmele rele.

Chiar dacă până sunt mai ti­neri părinţii încearcă să uite prin petreceri, distracţii sau viaţă destrăbălată, pustiul şl zădărni­cia vieţii lor, când mai îmbă­trânesc încep remuşcările, păre­rile de rău, urâtul greu, văzân-du-şi casa goală.

Este un adevăr cunoscut, de-asemenea, că familiile în care nu sunt copii din vina părinţi­lor, nu sunt trainice, ci se des­fac uşor. In astfel de case cearta e deasă, pentrucă soţii ajung în curând să nu. fie mulţumiţi unul de altul.

Zadarnic ar crede nişte părinţi rătăciţi că viaţa ni s'a dat pen­tru a ne petrece şi a gusta toate plăcerile, şi pentru a nu avea grija copiilor se feresc să aibă, ori se mărginesc la unul sau doi,

"— legile vieţii se răzbună pe ei, pentrucă viaţa nu ne este dată s'o cheltuim în petreceri şi plă­ceri, ci pentru ce lupta. Viaţa este o luptă, şi cine se fereşte de această luptă, lucrează împotriva firii şi împotriva legilor lui Dum­nezeu, şi nu poate fi fericit nici, mulţumit.

Se'ntâmplă adeseori ca pe­deapsa pentru astfel de familii să vină chiar în lumea asta, când vin bătrâneţele grele şi părinţii fără copii, ne mai putând lucra şi câştiga, ajung în tot felul de lipsuri şl suferinţă, |l uneori

chiar să flămânzească. S'au a-ceia care sunt avuţi ajung să-şi aducă pe un strein în casă, care să poarte grija de e: până Ia moarte, ce pustii sunt anii lor din urmă şi cât de nemângăiaţi vor închide ochii, iar înaintea dreptului Judecător ce vor răs­punde ?

Dar copii sunt nu numai o avere a părinţilor, legătura dra­gostei intre ci în viaţă, sprijini­torii lor la bătrâneţe, ci şi o a-vere naţională.

Să ne închipuim pe o clipă că într'o zi toţi părinţi!, snu un rea lor majoritate, văzând cât de grea e vieaţa, s'ar hotărî să nu mai aibă copii pentru a trăi mai uşor şi pentru a se putea bucura în voe de toate plăcerile.

Ce s'ar alege cu un aseme­nea neam?

Ceea ce s'a întâmplat cu al­tele care au mers pe acest drum: Puterea lui ar scădea, numărul lui s'ar împuţina din an în an, până s'ar stinge cu totul.

Istoria ne arată că aşa a în­ceput decadenţa tuturor popoa­relor care au alunecat în perire şi azi nu mai sunt.

Ferirea unui popor începe din lăuntml lui nu din primejdiile dinafară. începutul se face cu stricarea moravurilor bune, cu părăsirea poruncilor dumnezeeşti, cu setea tot mai mare de plă­ceri, toate acestea duc la cunu­na putrezirii moravurilor; la o-prirea zămislirii şi creşterii de prunci. ' Ăg'âfbiet'.jîny

ci ca o frumoasă carte cu icoane colorate . Ploaia mare a împiedecat desfacerea, ba mul te s'au stricat, iar restul s'au depozi ta t în podul

' Mănăstiri i şi a Bisericii din sat. Aici încă au fost foarte mu l t e d i s ­t ruse de şoareci , iar altele au dis­părut fiind în loc deschis în p ic ioa­rele oameilor , întrucât înapoi Ia C lu j nu s'au mai putut aduce din

' « u z a greutăţ i i de t ranspor t , Abia au fost duse până la Mănăst ire (46 km.), cu două cară mari căci toa ' e avea o greu ta te de 17000 kg. înt rucât fiind cărţile mari şi pe hâr­tie luxoasă de pr ima calitate sunt şi foarte grele , cântăr ind 5 bucăţ i ap roape 2 kgr. Altă nenoroc i re a mai fost că un cal foarte frumos dela un şiraf g reu cu povara ca ­lendarelor fiind prea aspru, s'a r e ­pezit la povârnişul unui pod stricat şi t răgând şi a rup t sp inarea şi a perit, t r ebu ind să fie plătit şi acel cal tot dela aceste ca lendare , S3U mai b i n t zis dela gazeta „Vieaţa Creş t ină" , care din cauza multor greută ţ i avute, azi abia mal poa te exist. '.

Cu ca lendare le rămase in stare perfect de bună fa Cluj şi cele sal­vate dela Mănăst irea Nicula am mai cheltuit şi am făcut coper tă şi par tea calendarist ică pen ru anul 1947 şi le t r imitem aşa t ranspor ta te tuturor celor cari ne fac c o m a n d a Ca len­darului nost ru şi mai ales celor care n 'au văzut Almanahul din 1945, din c s r e am r e p r o d u s 2 pagin i i-lusfrate şi în Nr . 25-25 al gazetei .

P r e ţ u i C a l e n d a r u l u i

In t o a m n a anului 1944, ca lenda­rul c e l t ransformăm pentru anul 1947 avea preţul modes t de 480 Iei. De atunci preţuri le s'au ridicat de aproximativ o sută de or i . Azi

, o carte de calitatea calendarului nost ru nu se poa te c u m p ă r a nici cu 50.000 Iei. No i p u n e m în vân­zare acest frumos şi mare Calendar transformat cu preţul de 20 000 Iei pe bani gata şt 25 000 lei pent ru cei cs ni-l cer pe aş tep ta re . C r e ­dem că n imeni nu 1 va socoti s cump mai ales n ţe legând din cele scrise câte cheltuieli , greutăţ i şi p a g u b e au f o t cu el. Pr in această sumă nu se plăteşte azi nici preţul hâr ­tiei luxoase ce o are . In Cluj unele Librării, au despr ins din acest a l ­manah cele 4 icoane colorate şi ie vând separat cu câie 3000 lei b u ­cata. Deci numai pe cele 4 icoane ce se află in ca lendarul nos t ru scot 12 000 Iei Cel mai mic şi mai ieftin ca lendar ce I am văzut apă­ru t a fost de 10 000 lei. C ine de fapt vrea să ne sprij inească p re ia şi gazeta noastră, nu ne va refuza a cumpăra calendarul , nici îl va s o ­coti scump, ci din contră, în ţe le­gând necazul şi greutăţ i le ce au dat peste capul nostru cu el, ne vor tr imite peste preţul de vânzare câte 5 sau 10 mii Iei ca ajutor.

Ce b i n e a r f i : m a r f ă p e m a r f ă carte pe l a p t e

Calendaru l dela Sibiu, scrie . L u ­mina Satelor" se poa te primi cu preţul a zece ouă. Nici acesia nu este s cump , când te gândeş t i că primeşti h rană sufletească p e un an de zile p ntru o papară la 2-3 per ­soane , deşi aceasta la Cluj face azi peste 30 000 lei. C e fericiţi a m fi şi noi , dacă cel puţ in cititorii din judeţul C u j ne-ar aduce pent ru ca­lendar câte 10 ouă s'au v f 'un k g . faină, mălai, cartofi, grăsime, lapte sau cel puţ in câte o bucată de lemn de foc Le am fi mult mai r e c u ­noscător i decât pen t ru bani, cu cari de cele mai mul te ori n ' avem d e

(«OBtteaM» !a pas 4j

A i

Despre presă î > general .

In modes ta activitate de p n s ă creştină şi noi ne simţim prea slabi. Felul în care activăm nu e vieaţă.' Dacă nu creştem, nu p rog resăm, nu ne d e s / o l t ă n şi întărim, ci sun­tem şi azi tot acolo unde eram cu 10 ani ia urmă. ori poate mai s a b i , aceasta înseamnă că nu mai putem trăi mult. C i u r d icâ licărirea n o a s ­tră in lume , aşa ca până acum mai durează Încă ¡0 20 ani, nu înseam­nă că suntem şi noi o forţă, un far puternic de . l umină ce nu poate fi stins, ci u n mic opaiţ de puţini zărit şi deci neîngri j t şi întreţinut care este condamnat prin aceasta încet, încet la s i ingere. Pu ţ ina sămânţă a Evanghel ie i a runca tă şi de noi a-lături de alţii prin t ipar , a rămas fâră rod

Noi fâră voi, iubiţi cititori, ştim b ine că încă nu vom putea face mai mare ispravă ca a'ţ i. T o u ş i , atât cât ne va s'uji d t rupul , asi­gură n cititorii c i ne vom ţ in ta an­gajamentul suflet sc de a vesti E-v a n g h e i a lui U r i . t o s până la moar te , nu numai cu graiul ci şi prin rrij Iocirea t iparului Noi ne vom s -critica pentru această mis iune sfântă cu toate ale noas t re . Dar e prea puţin Dumnezeu aşteaptă ba remi sacrificiul tu turor celor conştienţi-de această lucrare .

Din istoria calendarelor noastre.

C â t n e a duru t ini na că pe anul 1946 am ajuns de n'arx putut scoate decât un calendar m i i mic decât cum scoteam în t impul râsbosuiui şi sub ocupaţ ie maghia ră . Câ t de muU ne doa re insă azi sufieiul că nu pu tem tipări din nou nici atât, deşi împreună cu scriitorul Anton Crişan, redac tor (a această gazetă a n întocmit un frumos dosar cu material minunat de bun şi intere­sant pent ru vii torul calendar. U n d e pu tem ajunge, dacă pentru edi tura modestului calendar pe anul 1946 n 'am aflat, nu editori , donator i său sprijinitori, ci cel puţ in un om „nebun să rişte0 ca g i rant pentru

un î r p r u m u t de bancă ce era abso­lut necesar. E adevărat că edilura de z are sau cărţi e de cele mai multe ori chestie riscantă. Totuşi ar t rebui ca cel puţin creştinii care să respectă să mai rişte şi pentru su­flet baremi a suta p a n e din câte riscă pent ru suflet.

P . S, S . i Episcopul Dr. I. Suciu, care "deşi personal nu are b ini nici penlru editarea „Almanahu lu i " şi ; le minunate lor Sf. Sale scrieri, to­tuşi, fără multe plecăciuni intervine cu semnătură şi r ă spundere perso­nală, după ce, bun înţeles a privit în camera P. S. Sale şi s'a asigurat văzând că are o maşină de scris , câteva dulapur i de cărţi şi ceva haine, care acopereau credi tul de bancă necesar scoaterii m o ies tului calendar „Vieaţa Creş t ină" pe 1946 Împrejurări le ne au favorizat şt da ­toria s'a achi ţ i t încă 3 luni înainte de t e rmen . în t imp ce pentru ca­lendarul de pe 1915 nu s'a putut pLt i ţoală datoria numai după a-p roapc doi ani, tufer ind prin aceasta pierder i mari pe lângă noi şi o in­stituţie călugărească Pent ru anul 1917, deşi am avut giranţi buni , n'*m aflat însă bancă ori bancher i , sau bogaţ i înţelegători ca să i îm­prumute -ban i in scopul editării u nui Calendar . Aflaţi in această si­tuaţie şi având multe Almanahur i de pe anul 1945 nevândute , ne-am hotar it ai fa:e coper tă nouă şi a transforma par tea calendarist ică a acestui A l m i n a h märe şi luxos ti părit la Bucureşt i în toamna anului 1944. Acesta nu s'a putut aduce în Ardeal atunci fiindcă poşta nu t ranspor ta pachete mai mari cu cărţi din cauza războiului şi a lipsei de vagoane şi personal . Acest Almanah abia ne-a sosit la Cluj în postul Paştilor anului 1945 Din cele 15000

, exemplare sosite, peste un stoc mare s'a spart un butoi cu marmeladă moale şi acelea a t rebuit a runcate , fâră a fi primit despăgub i re dela C F. R. Multe s'au dăruit soldaţ i lor cari plecau pe iront, apoi bolnavi ­lor prin sphale şi deţinu;iIor prin închisori şi lagăre S'au t ranspor ta t 5090 ex l i Mănăst i rea Nicula spre a fi vându te cu o c a u a pelerinajului dela 15 Augus t , nu ca şi ca lendar

(Urmare din pagina 3) unde ne câştiga cele strict nece­sare pent u trai, iar fa serviciul a-cestei gazete suntem cam 10 per­soane care trăim numai, d u p l ea şi calendarele ce scoatem. Ajutor bun indirect Ia gazetă ne iac to ţ i* acei careŞne cumpără calendare!*', căci o s 'ngurâ chiverniseală bă­nească es 'e si la gazetă şi ia calen­dare, şi tot pe aceeaş adresă si: f trimit şi banii şi comenzile., doar cu deoseb i r e că t rebue scris câ a pentru gazetă s'au pentru ca lendare ,

N i c i Statui nici B i s e r i c a

Ş« Dacă am spus Ia început că s

această gazetă este în pr imejdie de i moar te , acest fapt se daioreş e nu- ¡ mai că avem prea puţini citîiori care o plătesc regula t N ' am avut la gazetă ca alţii nici rec lame sau anunţur i de publici tate care sin­gu re Ia cele mai muHe ziare aco­peră cheltuielile t iparu 'ut şi a hâr­tiei, Dela Stst încă nu p r imim nici un ajutor, deşi această gazetă luptă pent ru interesele Sta 'ului de a for­ma numai estăţ ni bî ni, Apoi cu toate că această gazeîâ este r e l g i -oasă şi bisericească, întrucât nu este confesională, ci mat mult supraco-n-fesîonată, poate din acest m o t i J n ' i m primit încă niciodată déla nici o oliciaiiti te bisericească subvenţ ie sau aju.or decât t i m p l e laude şi bune aprecieri , deşt oricine, recu­noaşte că am servit şi s rvt.ri la fel |

cauca şi interesele bisericii catolice fi a ce ; ei or todoxe, întrucât atât scriitorii cât şi cititorii gazetei sunt cam ia fel de mulţi şi d int r 'o bi­serică şi din alia şi t a r e cu sigu ranţă, puţin mai târz u se vor uni depl in ui credinţă

i r nu fie însă nimeni speriat că atu avea interese s-u km umb la cu v i d e , u g u r i ca să ducem sufletul tu iv* in rătăcire, ci fiecare' să fie coi iVii is hotărit că va rămânea în

. Bis rica adevăra tă a luí Hristos în care., au trăit şt b'au născut t t r l -n o ş i i noştri, a s u p r i cărui iucru,

.deocamdată, nu putem .«pune mei mult Atunci când vom fi împăr­tăşiţi toţi de acela? Dnh > Sfânt şi vor» ii s juns la „Un i t a ' e â credin­ţei», fiind toţi „o T u r m ă şi» un Pă tor 1 ' , s igur că şt g ¡ ze t a aceasta va fi sus ţmu 'ă de s ingura oficiali­

za e -a Bisericii adevărate a Iui Hris­tos ce von» avea în Ţara Româ­nească, PUnă atunci, toţf cei ce do ­resc şi se roagă ziinie împreună cu noi „pentru unire? t u tu ro r " îi ru­g ă m ca în mod part icular să ne" aju'.e să pu tem duce lupta până la sfârşitul cel bun atât de dorit şi aşteptat de toţi credincioşii adevăraţi ,

Sprijin moral şî m a t e r i i ! ştim că numai dela credincioşi i . c o n ş i e n ţ i de marea cau?ă a B¿ esicü se poa e avtept». C r e d e m că- din darul lui Dumnezeu aver» şi de aceştia. O r i ­ce sutn« încasata ia gazetă peste pre ţul abonamentu lu i se publică, .

Ziarele despre Calendarul nostru. : niw m m ii wwi III i ttm •mm imiiw •• mim»tm-nwmirr-mr~~'*~*r**'^-™*'''.»™ Kftfiy.:¿Bx®m

Din lumea calendarelor bune Cele mai multe din publicaţiunile

calendarist ice sufere de meteahna superficialităţii, Se face un fei de şantaj asupra bietului cititor care vrea să aibă în casă, să consulte zi cu zi şi să răsfoiască pe înde le 'e un an înt reg un bun călindar, d r nu afiă pe piaţă decât pubiicaţiuni sub nivelul oricărei pretenţ iuni mi­nimale .

lată că acum avem în faţa noas tră o -admirsbi lă şi o foarte b ine grij i t l publ icaţ ie; Calendarul „Visata Creş t ină" din Clu j , în colaborare cu editura „Raiul copi i lor" din Bucu­reşti.

Ca înfăţişare exterioară şi execu­ţie tehnică este p carte de rară fru museţe, scos pe hârtie de calitate super ioara din străinătate, o noro­coasă rezervă a tipografiei „Buco vina" I E Torouţ iu Bucarest! . Are peste 100 clişee, ilustra iii, desene şi in plus 4 tablouri icos ne-planşe în 2-4 cu'ori, ce se pot despr inde şi aşeza în rame,

Colaborarea celor două redacţii , ambele înzestrte cu respectabi lă ex­perienţă în materie de p jb l i c s ţ i e ca­lendaristică, a avut darul să dea la lumină un vast şi excelent material de instrucţ iune înalt spiri tuală pen­tru marele public cititor.

Harnici i călugări de la „R iul co piilor" publică în paginile A lma­nahului apariţii le Maicii Domnulu i , Fecioara Maria,. începând cu 1846 la Salette, trecând apoi la cele din Lourdes în 1858, dela Fafima în 1917. din Baneux in 1933 şî ulti mele apariţii din 1937 până la 1940 la Hede prea puţin cunoscute. Din aceste fapte minunate se retrag conclus!', se brodează îndemnuri

practice peni ru zilele grele de as-văii. Poez ioare ţ i delicate bucăţi li­terare decorează pagini le nrobic i -nuit de frumoase..ale aceste p a r t i d e almanah Sufletul nostru poposeşte înviorat la acest isvor de apă cris­talină â cuminţeniei eterna.

„Vieaţa Creş t ină* aduce un apor t preţios de doctrină sublimă din d o ­meniul vast şi adânc ;4 Legii Ccu-cii. C â t e v a titluri vor iimuri ce comor i cupr inde excelentul Aicea nah : Giovani spini „Regii nea mur i lor" , Pr. T . Merinesnu „Uin cele patru vân uri, vino. , ." , P r . FI, iV'Ureşan . C i n e şt ce ne d e s p a r t e ? " , Canon ic D r Ti tus M a L i . F a r u r i l e de lumină s i e ' u i D u . n e . e u " , Prof, N Pura „B'serica şî C a p i t a l i s m u l ' , Prof Dumit ru Neda „Şcoala atle­t i smului" , Se lmaL-gc r lo f „Fără la­crimi nu put m trăi", Cocli? m-Gâr-leanu „Harur i le şi roadele sfintei Li turghi i" , Prof, D. Popescu Mo-foaia „Cu noi este Dumnezeu*, F, B c t e x „E ceva minunat* , Gala Gal iction «De Ni ş t e r ea D o m n u ui", Viorica Stircea „Să f i î n ţ e l e g ă t o r i " Păr in te le Ch-'nezu „Copi l 1 meu popă ?", Asistent Dr. N . Nicclaescu „Creşt inismul şi problem a sociala", l. P Tousaint «Şis tur i de aur pen­tru ţă ran i" , I. A g â b i c t a n u „An N o u " etc etc,

Cu decor da clişee se publică . î n ş i r a t e mărgări te I" a tui V. A leccandri, „Amin, s t r ig i s tâncile" al lai G e o r g e Coiţbuc, apoi din Vlă-huţă, C Negruzzi , din poeţi mat t nert ca Vlaieu Bârna „Pe Dealul Feleacuiui" , Cotruş „Ai noştri sunt aceşti, munţii", Ion Th, llea ,Cân-tecnrFeleacu'ui".

Nu lipsesc cântece, jocuri pentru

t op i i , part i turi muzicale rel igioase ţi distract ive

Almanahul prin variaţia şi selec-ţ iunea conş t ino ioasă a materialului ce-l prezintă const î tue o adevăra tă enciclopedie în miniatură, de extra­ordinar folos pent ru publ icul r o ­mânesc din toate categorii le Flăcă­rile de adevăr şi dreptate ce ard pe toate pagini le ss 'e, au darul să ani-mrze, s t s t 'muleze, s i lumineze, să învioreze şi înd rume pe drumur i luminoase de eternitate.

istă un calendar care nu va tre bui să lipsească nici d in t r 'o casă vrednică.

(Din „Dreptatea" N r , 107, 1.1-45)

„Voinţa Transilvaniei" scrie:

Părintele V Chindr iş dela Cluj , este unu l -d in t r e devotaţ i i m, ri a acţiunilor entuziaste de . r ehe re ş t i -nare a mari lor n n s s e româneşt i . Încă cu mulţi ani în u rmă a scos h Cluj o g zetă religioasă săptă­

mânală .Viea ţa Creş t ina" , prin pa« ginite căreia t răgea brazde adânc in sufletele populaţ ie i creşt ine. Dupl ocuparea vremelnică a Transilvaniei de Nord , gazeta sfinţiei sale a fost opri tă de autorităţile ungureşt i , In u r m a acestui act de persecu.ie , pâr, Chindr i ş a încercat să men ţ in ! con­tactul cu ci itorli prin paginile ca-lend ru 'u i „Vieaţa Creş t ină" pe care l a scos a i de an, dând duh de înaltă împărtăşanie neamulu i obidit şi apăsat

Filele calendarului .V.e ţa Creş­t ină" pe anul 1945 sunt însă mai senine în p ropovădu i rea credinţei s t răbune; mai p l i r e de d u h u l nă­dejdilor ce s'au împlinit în parte.* mai cu dinadinsul gata de trainică zidărie a unei noui Români i .

L-am răsfoit şi citit cu drag , pen truca din dragos te multă s'a isvodit şi cu dragos te va fi pr im t în case­le tu turor .

„ Voinţa Transilvaniei* Nr. 14

Condiţiile de vânzare şi desfa­cere a calendarului „Vieaţa

Creştina" pe anul 1947 Deşi preţul pe calendar este ti­

părit 2 5 X 0 ) Iei, totuşi se v inde nu­mai cu 20.000 bucata la toţi care îşi ridica exemplaru l personal deia Cluj Cu 18.000 iei exemplaru l şi încă tot la 10 bucali câie unul pe deasupra gratuit ca rabat pr imesc toţi aceia care le plătesc înainte şi işi ridică personal pachetul dela Cluj. To t în această condiţ ie pr i ­mesc şi acei* care ne trimit bani înainte plătind ei-4oar numai taxele de poş t ă şi ambalaj atunci când le soseşte p a c h e t u l Cei care ne cer prin comandă ramburs , (adică să plătească preţul pachetului în t reg a-tunci când le soseşte cu poşta,) vor avea să plătească 20X00 lei de fie­care exemplar , iar ca rabat vor mai pr imi şi la acestea comenzi tot Ia 10 bucăţi câte unul gratuit , iar chel tuei i le de poştă şi ambalaj le supor tăm noi.

Cine însă cere unul sau mal mul te exemplare de Calendar în comision (adică să Ie plătească d u p ă primi­rea sau vânzarea lor) , acela din suma de 25 000 lei îşi vor reţinea ca rabat 4000 lei Ia exemplar, iar nouă ne va tr imite câte 2-1,000 lei dela fiecare exemplar tr imis. Noi supor tăm şî ia acestea taxele de expediţie, poştă şi ambala j . Expe­diţia O len Jarelor se va face în or­dinea sosire! comenzi or cu bani înatnle, r a m b u r s s i u în comision

C r e d e m că nimeni nu va socoti preţul calendarului nostru a fi mai m i c ca a altor ca lendare . Din con-trf Sâ ştie oricine că este numai cât jumătate preţul al tor calendare de ••• a r imea şi technica ce o are ai nostru Şi cheltsjclile de adminis t r t i f i azi c u n t mari . Numai sfoara de pa-he ta t şi hârt ia pentru r.mba-h\ (pa-hetat» costă ne închipmt de mult . Sunt apoi cheitue i mari cu personalul penteu expediţie şi taxele poştale. Afară de acestea, ca lendaru l , pe lângă ctl i tăţi le sale bune are desavantajul că fiind mare (cam 300 pagini) , pe hârtie cro-mală de lux, deci foarte greu , nu se pot face nici pachete prea mari căci se sparg, deoarece 5 buc . ca­lendare au cam 2 kg Noi insă vrem st facem pachetele bine pen­tru a nu avea reclamaţii

Fraţi creştinii Or ice fel da calendare aţi mai fi primit sau c u m ­părat , vă rugăm, pent ru susţinerea acestei gazete şi pen t ru susţ inerea credinţei voas ' re să vă mai c o m a n ­daţi să citiţi şi răspândiţ i pretut in­deni şi calendarul nostru.

Cu număru l viitor al gazetei sperăm să pu tem irtmite gratui t tu­turor abonaţ i lor şi calendarul de perete

Pen t ru neabonaţ i , c ine cumpără numai calendarul d e perete „Vieaţa Creş t ină" pe anul 1947 se vinde cu preţul de 1500 Iei bucata. C o ­misionari i şi colportor i i cari b ine-voiesc să desfacă şi calendarul de pere le , vor primi pentru acesta în rabat tot fa 10 exempla re câte 2 calendare gratuit , iar cheltueii le de poştă şi expediţ ie le supor tăm noi . Pen i ru calendarele de r_ ere te, dacă nu vom putea pr imi o hârtie mai bună, v o m tipări pe numai hârtie de ziar.

Sunt speranţe , că după anul nou, până cătră Bobotează «ă putem t i ­pări ba remi în puţine e x e m p h r e şi un alt ca lendar tot de format mare dar numai de vre-o 60 pagin i cu ' preţul d e 2 sau cel mult 3000 Iei bucata pentru credincioş i i noştri săraci. Dacă nu, a tunci toţi cei cu adevăra t l i p iţi de mijloace mate­riale, dar dornici de învăţătură bună să ne ceară Ca lendaru l nost ru mare şl—1 v o n d i cu reducerea ce ni se va cere sau chiar gra tui t

Calendare le mari sunt gata şi se î n : e p e expediţ ia în 18 Decemvr ie , adică o săp tămână înainte de Cră­ciun

Citiţi şi răspândiţi ga­

zeta „ Vieaţa Creştină",

Comandaţi Calendarul şl

cărţile din Editura noas­

tră. In felul acesta gazeta

noastră va deveni tot mal

bună şi mai mare.

TfponrmJIa . In t r l t im* Ciul