CULTURA POPORULUI СО^тЛ^Т^ГСЪ^.жАд I

№КРАСѴ,аЖР5И Гѳа Ягяі e I Cluj, Joi Septembrie, I APM1"aT

F ;\c.? IOR<aA 8 |

Lamineazä-te Ş L vei fi! -Voeşte " şi 2vëï putea! O. A. ВомеМ

АГСЪ^ і ж А д I №КРАСѴ,аЖР5Й -ІГѳа

Яга1 e I Cluj, Joi «4= Septembrie, | А О т п в Т Ж А Ѵ І А : STHU ЯІСОІЛЕ і о н е л e. TFJLEFOH Ш: 1*4* .

MJSVJL ¥• S-RVK. I M A p a r e 1 h n e e » r « ІЭшшіІшее*

l ROMA ŞI IERUSALIMUL * Nu demult. Mitropolia ortodoxă din Sibiu, a făcut chemare pentru orga­nizarea шші pelerinaj la ierusalim, iar Mitro-polia unită delà Blaj, a chemat pe credincioşi, pentru un pelerinaj la Roma.

Dacă la fraţii noştri din Ardeal, uniţi cu biserica latină, asemenea călătorii "<« devenit o tradiţie, pentru biserica wtodoxă de peste /nunţi, credem că s$te întâia oara când un .Mitropolit se VKiie în capul unui grup de pelerini c« să viziteze sfintele Iwaşuri delà Ierusalim. _ Iniţiativa merită desigur toată Imida,

la unii şi la alţii, căci rezultatul nu poate fi decât plin de folos moral deo­potrivă pentru toţi cari iau parte la temenea excursiuni înălţătoare.

Modul, insă, cum sunt redactate a. C e*ie două chemări, credem că merită S e fie scos în evidenţă.

Astfel, chemarea ortodoxă începe Prin a face apel ca fiecare pelerin, să >e aprovizioneze cu daruri şi pomeni CGT mai multe, ca să ajute bisericile şi Mănăstirile, delà Ierusalim, cari se gă-S i*c in suferinţă.

Este foarte adevărat că aceste bi. *Ысі şi mănăstiri împreună cu preoţii ?' valu g ARII, cari le reprezintă, în frunte Ci< Patriarhul, îndură lipsuri mari şi ^ credem că se va găs'i român or-teuox care să nu dorească să ajute cu V« poate aceste nemi.

Ajutoarele ortodoxilor români pen-H bisericile din Orient, fac parte de tyfel dintr'o tradiţie care începe cu în. fyflieerea Principatelor române la poa-lele Carpaţilor, luând proporţii însem. Aile în tot timpul când Serbia, Bulga-rja şi Grecia au stat sute de ani In-yjcunchiate sub jugul turcesc. Este drept că şi ruşii au înzestrat

bisericile din Orient cu subvenţii şi daruri scumpe, dur aceste ajutoare tau fost acordate în mod simţitor, de. cât de Petru cel Mare, şi au făcut mai iiiuli decât bine, din cauză că au urn'tărit scopuri politice. Toate revo­luţiile aprinse în Balcani de agenţii Roşcovei, au fost pentru popoarele or­todoxe din dreapta Dunării, urmate

calamită(I groaznice, tată că evenimentele politice au luat

ASTUZI o întorsătură aşa de neaşteptata, încât au răzbunat pentru neamul ro­mânesc pe lângă o nedreptate politică, şi una religioasă. Spre noi se îndreaptă iprăşi speranţele şi privirile bisericii ortodoxe din Bizanţ şi Ierusalim. De aceea nu-i de mirat să vedem în cu. fând cu în vremea de acum câteva sute &t am, pe cei mai înalţi reprezentanţi

V

' ai ortodoxismului din Orient, să vizi. teze ţara noastră, oferind toate bine­cuvântările cerului pentru România şi neamul românesc, în schimbul câtorva daruri pământeşti.

Pentru cei cari cunosc cât de puţin trecutul zbuciumat al neamului româ­nesc, este o sfântă datorie pentru noi, urmaşii, să consolidăm şi să apărăm locul de cinste de care s'a bucurat bi. serica noastră în lumea ortodoxă din fosta- mare pravoslavnica Rusie, ce se clatină şi se scufundă in fiecare zi tot mai mult, când Patriarhiile greceşti din Orient, plutesc ca frunza pe apă, a. ceasta datorie trebue îndeplinită până la capăt.

Cu privire ta pelerinajul îndreptat spre Roma, Mitropolia delà Blaj, reco­mandă ca doamnele pelerine să se pre­zinte in faţa Papei in costume cât se poate de serioase, de preferinţă in cos­tume naţionale, in aceste câteva cu­vinte se arată până la evidenţă că bi. serica unită a fraţilor noştri din Ardeal ţine să-şi manifeste în toate împreju-râriie sentimentele naţionale, mai ales că ш Ronia avem neamuri, pe când la Ierusalim trebue să le facem.

La dreptul vorbind, biserica română ortodoxă, in cursul vremurilor, n'a strâns legături decât cu Patriarhia din Constantinopol, cetatea tui Constantin cel Mare, a cărui sfântă şi glorioasă amintire a exercitat un rol covârşitor în desvoitarea creştinismului din Orient.

Oricum a fost trecutul şi oricum va fi viitorul, datoria celor cari deţin şi vor deţine in mână destinele acestui neam, este şi va trebui să fie una şi a. ceeaşi. Să reprezinte ortodoxismul în forma lui cea mai curată şi mai înaltă, plună de credinţă şi apostolat, spre deosebire de biserica ortodoxă din care foştii ţari din Petrograd şi turma lui de clerici, au făcut un organ de tiranie şi de provocare, iar prelaţii greci din fosta împărăţie turcească wn organ de inchiziţie, pentru cei de altă naţio­nalitate.

Biserica română ortodoxă este che­mată astăzi să îndeplinească una din cete mai frumoase misiuni, anume sâ restabilească o eră de pace şi de frăţie între toate bisericile surori, şi să in. tindă punte de aur peste prăpastia din­tre biserica de apus şi cea de răsărit, iar această operă măreaţă va fi înţe­leasă şi apreciată cu laudă de toată lumea şi mai ales — suntem siguri — de cei delà Roma.

I. Arginteanu

Î N S E M N Ă R I DE! ІШІЛП Xanthi, în 13 Aprilie, 1925. \

Şase zile "Т<АІАЫВ .am isitat im Cavada ţi U I z-iu-а de 8 Aprilie, me-aim întors Ja XaauiJii. lie «tuinc-i şi până astăzi am tiiioraiL eu o râvnă deosebita, alegând baloturi .de tutun, exaimiaiaii'iiu-te, ím pa,cihetâaKi:!Hle, scriind şi semnând pro­cesele verbale de primirea loir. Cu a-cest prilej, anu aflat că. tutunul cel mai bun din lumia, pemitru ţigarete se face эдйш iii luranăitoairele oiouă wate: Chi-рйііег, Buic--Muins>al, Câzâilg-ea-M-ur-sal, iWepli, ЙАІШМГЮ, Ficertó, Oocila-r, Cia-eárií şi Teclie. Atât! Aceste saie se gă-jesc în apropiere de Xamthi şi -anume 0 ţaniuifcud icaraija. Turcii îi aie I A C A . In 1 doua linie vin tutunurile de Carşi-aod. Acestea se fac îm următoarele

Ъ laitiru looimiuiue : Bootimiş, Ciobolî, Araplî . Aglar. E delia sine- âuteles- că marile ase care se ocupa cu negoţul de tu-іншгі de Alaicedouia nai aiu, nai pot avea Kfii *иіЬші de lacá. pe cât se «ere şi literei Inorăitorii din depozitele lor a-

jpiœiteica după вірша exjperţiiloir, adervă-íaitui tutun ele Iaca, im proporţii dife litte, ou taifunuri ,de alte (provenienţe. Se ikioe deci ci cu tuitamaiâ aimesteouri mni ise face şi ou vinurile* Dar speeia-FIŞITA iiositri Indqpăirtau f ăxă ipic de milă ibaitataroile ou рг.аѵепііеп!\е amestecate. 1 Io vremurile .din Ш Т О А dolairuit aine-гішііііоіг a răzbătut şiipe aiioi. Cu marea Ы putere de .caiimipăra;re, el tace rap-toajrea preţuirilor. D,in «eiемсшге oaimeriii тагйюа- ooimjpanii aimeiricaaiie nu au tómp «să silea s& aleagă, «L ei oferă m preţ unitar ipemtaru tutunul diaubr'o Comuină. Culitivatorii «ei buni nu sunt delioc mulţuimiţd, deoarece ашітса loi migălioiatiă nu e răsplătită. Se bucură bei mai piuţin ooaişitiiiniGioişi. Dm aceasta iriicină luictt-ul tmjtunului în boocele a Bioepiut a. fi părăeit mai în .toate de-)oát,eLe îşi înloiouit cu toorul in bas-Biate, -oare e mai eitàk ' Luiorătoirii din idepioziteie de tutiun de aici tsimit foarte lînaintaţi. Imoepe-»a ,siau îuicetareia luioriulaii o vesteşte ii idelegat de-al lor iar mu paitoonii nm loameiiiLi dor. El lucrează deia opt imimeaţia 'la douăsprezece îşi deia două taşă aimiaiză la orele şase «eaira. In cest1 timp au o pauză la orele zeoe •miiieaiţa şi aika la patru după aimiaaă. \ Aßta &eaa-ă aan isdarşit cu recepţia. 'Шая plecăm spre Salonic iar de a-

apre Buioureşti, eăoi vrem SÂ. fa-surbätoirile Paştilor acasă.

Salonic, in 15 Aprilie, 1925. ALM. ajuniB aseairă aci şi aizi trebue ne vizăm paşapoartele aitàt ia oon-

btui iromâinesc cât! şi la cel' ad Sâa-or-Griaaţiliar-SliOivenik)ir. Viza, de plie-

diin Xjaaitihi am făcuto la. poliţia B aiced oraş. Ibi port se deeoarcă material lemaoe J făină, «.duse .din bogata, noastră ţară.

dmum ni-ise ainată în apropiere (ie Roşu, care a fost o vestită în-pe \iiemeia tumciior, o coloană

1 piatlru «sure aniută locui umde a fost

asaisimat .mai a«um câţi-va ami rece.1« George al Greciei.

Lumea se plimbă eăoi e nespus de dulce dimineaţa de primăvairă. Cediaice îmi atrage imediat băgarea de eeaimă, e mcirea aiseimăiiare a trecătorilor cu •miete tigTiri de pe la, uoi.

Ne euimpărăim bilete de tren- şi mér­geim tsă ne culcăm de vreme căc i . . . íi is a long way to ... Bucharest.

in tren, 16 Aprilie, 1925. Am plecat diin Salonic aad diimiueaţă

cu um tren expres ceiho-ölovaic care merge odată pe săptămână delia Pi'aga la Atena şi înapoi.

Vreimea, e fienmecătoaire şi deda Glieir-gheld, apuicăm iarăşi pe valea. Varda-rului. Sălcdi, аагіш şi plopi cu firunza ш de argint pe dos îşi ilmturu oosiţele verzi in oătada váautuüiui scornit de tren aruinicàinid din tâmp toi timp acăipărăiri de luiniiuă albă, isitrăliuicitoaii'e. Dini loc în toc, câte- am smochin adnigiurarteic cane paire a doarmita.

Pădurile au iiwenziit de-a. ibiaieile ţi înveselesc muinţii pietaioşi. Când răzbim la loc aşezait, mergem printre semănă­turi de pairnărvairă, fragede* Când şi canid, vedem câte o poritoţă 'de loc îm­brăcata in. mac eu -roadă creaţă.

Treoem pela Cumanova unide alina­tele sânbeşta- s'aiu acoperit de glorie în răzoodail badicainoc.

Şaibele curate aişteaptă Iniv-ieire-a Dom­nului.

Pe -alocuri vedem geiaanm cărora 1* lip-sets-c vâirtruirile tumLuridor.

Ki-*e lî-nisereatză som 'ттЫ de-a ajung« la Niş.

In tren, 17 Aprilie, 1925. Am aijuine aizi dimiineiaţa m ßiedgrad

de unide aim pornit mai 'departe după ші -popas de un. iciias-

Tienaid merge icâitrra. timp prinitr© se-măinăturd irumioaise, apoi ee aipiropaie de Dunăre pe care o tre-cem pela -aanáaai. Ajung-em dia Subotdţia şi coborim .dini tre­nul cebo-etoviac apre a aştepta ,ySimplo-uul". Aceştia viu* pe inseraite. íve umcăaii in eâ şi aibiia pelia miezul nopţii găs-im locuri spre a ne odiihnd pu-ţim.

In tren, 18 Aprilie, 1025. M'aim deşteptiait când plecam dm T.-

Severin şi m'aan alezat la fereastră. Pe alocuri oamenii pun porumb iar

pomii eaimit îm floare, 'r'-ufişuri singura-teoe, pomi răzleţi, acoperiţi de florii ar­gintiii, par a -airde ca mişto і&сИі albe.

Bine te-iam găsit, ţama mea irumoasà, ţara mea bineauivântlaită de Duamueaeu.

€ . S A I I D U - A I D T M

FLORI AUGUSTE Dummmu a semănat flori, şi ам

răsărit femei — femei frumoase. Dumnezeu a vrut să creeze femei,

şi au răsărit fla>~i — flori gingaşe, flori frumoase şi pline de miresme.

Florile şi femeile, într'o fericită con-fuziune, sunt farmecul, sunt vraja vieţii noastre păifnănteşti.

Şi cine mai mult ca femeile adoră şi cultivă florile?

Femeile, cari nu cultivă şi nu adoră florile ori nu sunt femei decât printr'o greşală a naturii; ori nu sunt femei, decât printr'o sforţare a firii, ca şi a firii lor.

A cultiva fiori e, prinurmare, ocu-paţiunea cea mai nobilă şi cea mai innobilătoare.

0 casă unde nu sunt flori în curte ori la geam, este o casă par'că pustiit şi stearpă; în orice caz, este o casă, pustie şi stearpă, de femei.

0 casă unde există o femee, dar nu este nici o floare, este casă unde fe-meea este o ruşine.

0 ţară, unde nu există cultul florilor, este nici o floare, este o casă unde fe-orice individ, care, dacă n'are cultul florilor, este un ins, înapoiat şi gata lo orice faptă urîtă şi rea.

Duceţi-vă la ţară şi veţi vedea, că femeile rele au curtea numai bălării; pe când cele bune şi vrednice au fel de fel de flori, semănate şi îngrijite de manile lor groase şi muncite, dar sfinte şi sfinţite prin neodihna lor măcar de o clipă.

Mult inţelegătoarea şi tot atât de mult simţitoarea noastră Slăvită Re­gină, are un cult nespus de mare şt de frumos pentru flori. Braţele Ei au­guste se ostenesc, oricând şi oriunde s'ar duce, purtând snopi enormi de flori, aproape o grădină de colori şi de miresme.

Gândul Ei aleargă, pururi, ca să se oprească într'un parc visat numai de FO.ntazia Ei fericită; ca să *« odih­nească iair'urt rai de grădini cereşti.

1 Şi apoi, câte răni trupeşti şi svfto* teşti n'a vindecat Ea, cu gestul Ei SU­prem de frumos, cu muzica vocii Ei, cristal de cea mai simfonică esenţă, însoţite de bogăţia de lumină şi de par. fum a florilor, dăruite aşa de atenţie* de mâinile Ei, potire de crini albi cu tulpine neasămănat şi negrăit de îm­bătătoare!

Prin oameni de experimentată spe­cialitate şi de gust ales, de cari a ştiut în tot timpul să se înconjoare, geniul bun al ţării noastre a putut să-şi în­trupeze, să-şi întruchipeze, visurile Ei, neobişnuit de bogate şi de fericite.

In toată vremea, luminata noastră Mamă bună şi cu adevărat iubitoare o cultivat cele mai rare specii de flori cu cele mai originare colori, cu cele mai fantastice nuanţe.

De data aceasta, Ea a căutat, prin rafinamentul gustului, să obţie şi a obţinut, lalele negre. Ce frumuseţe ori. ginală de, potire fermecătoare de la. lele, colorate in negru! Parcul delà Palatul Catroceni este o feerie nebă­nuită de colori, cari de cari mai ferite de comun şi de arome neînchipuit de aromitoare.

A exterioriza prin viu grai ori prin scris ceeace simţi, văzând Parcul Pa­latului delà Cotroceni, este o imposi­bilitate, nu o greutate.

Neîntrecută în toate gusturile Ei de suverană, plină de har CERESC, ESTE, par'că, şi mai plină de har ceresc, ESTE, vorba să inspire eelor din preajma Ei ceva despre flori.

Ceiee sunt gata la cuvântul Ei, o înţeleg, minunat şi-l infâptuese, ca'n basme, gândurile, visurile, fantaziile Ei pline de strălueirea de adevărat re. gească.

S'o fericim şi s'o binecuvântăm! Se ne fericim şi nai, pe noi, şi să

ne binecuvântăm, că nue, hără&it soarta o astfel de Crăiasă!...

Cridlm

S C R I S O R I D I N L O N D R A — D « l a r e d a c t o r u l n o s t r u —

Chipuri şi svonuri din „Expoziţia Imperiului Britanic" din Wembley ÎNSOŢITORULUI MEU, PRIETENUL EAHARIE TECĂU

LA vârful omnibnsului — Fericirea chinezilor şi nechinecilor — Ţiţeiul cu ciasornicul In burtă — In danţ spre Austra­lia. The baby — Uvertura din Tannhauser — Pidgin English — 0 cărnaşe de noapte din .Una mie şi una nopţi" — Pu­ternice interjecţii spauiole — Piratul cu un picior : lo-ho-ho ! —- Prinţul cu trupul de unt — Carámbo, era preciosa

m ifloţi TiiţeH. Мишиа Ы ere fi «a fro- Am obosit da аШ** noutăţi QtóhJ präetartea, .de * d» dm oouudă. şd a äucd *i «ireeral mu mai iprinid іітрекк -şi tio*t# grumaizud 1* intervalle reguOiaite, стопо- *• ашш*ѣес* în eapud nostru.

Fraţilor români de peste Nistru Români viteji, voi nu aveţi hotare, E 'n voi şi ţară, patrie şi limbă, Cu voi purtaţi a neamului altare, Oriunde-ar fi românul nu se schimbă, Căci e născut român şi român moare I Duiosul Nistru, el nu vă desparte De-aceiaş fraţi de-un sânge şi de-o J#ge, Suntem un neam ce-a stăpânit departe, Popor neînfrânt de hoardele pribege, Vrednic de muncă, tot ca şi de carte! Nu vă 'ntristaţil — A ţărilor tocmire Nu v'a răpit şi sufletul şi viaţa. Mai e dreptate încă 'n omenire, Şi nu-i departe mândra dimineaţă, Când toţi juca-vom hora de unire I Fiţi tari, munciţi, căci ţara e bogată Şi învăţaţi, citind, citind mereu I Cu cartea stăpâneşti o lume toată. Fraţi buni, c'un dor, un gând şi-un Dumnezeu Fiţi gata toţi: „Acum ori niciodată"! Români, voi ştiţi a neamului povesteI Veniţi cu toţi, veniţi din lumea întreagă: „Colo" sunt fraţii, neamul nostru este, Un grai, o lege, un scut... de ei ne leagăl... Veniţi, veniţi pe plaiurile-acesteL.

MARIAN OPRIŞANU

i a c e a m a r e Suntem martorii unui fenomen ciu­

dat în aparenţă: pe deoparte o ten­dinţă generală ţintind garantarea păcii — ororile râsboiului nu se pot uita cu una cu două, iar perspectivele viitorul măcel îngrozesc; — pe dealtă parte, şi poate în aceiaşi măsură, pri-cinele unei .viitoare conflagraţii se în­mulţesc pe »i ce trece. Moştenirea unui întreg trecut, ura filtartă şi con­densată în decursul râsboiului mon­dial, explică cu prisosinţă reversul me­daliei.

încrucişarea celor două tendinţe do­minante şi diametral opuse, lămureşte desorientarea generală şi zigzagurile acţiunilor. Pentru problemele ce se pun spre deslegare trebuesc neapărat solu. ţiu tri noui şi oameni noui. Din nefericire nu se ivesc 'nici soluţiunile şi nici oa­menii pe care-i reclamă cotitura isto­rică la care am ajuns.

Cu toate conferinţele ce SE ţin, cu toate propunerile ce răsar, cu toate tratatele ce se întocmesc, pacea e de­parte de-a fi garantată. Lasă, că şi'n puţinul ce se realizează te întrebi: unde-i dramul de sinceritate sau în ce măsură s'a drapat savantul şiretlic al diplomaţiei europene, dar greşala cea mare, miopia constantă, e că se igno­rează în bună parte primejdia cea mare, care este în acelaş timp şi cea mai apropiată. Această permanentă primejdie pentru pacea Europei şi pa­cea lamei, e bolşevismul rusesc. In virtutea inerţiei pulberea se adună şi de rândul acesta tot în codiţa penin. sulară a trunchiului asiatic, numai că acum scânteia care pornea aparent din Balcani, va porni deadreptul din îm­părăţia bolşevică. Fruntaşii comunis­mului rusesc se împart în două ta. bere, o infimă minoritate de vizionari cinstiţi, iar restul profitori semi­docţi şi necesitoşi. Cei dintâi, urmă. rind împlinirea misiunii istorice a bol. şevismulm, ceilalţi aqenţi ai unui nou imperialism rusesc şi tremurând la gân­dul răfuelu ultime, cu TOŢII, adică am­

bele nuanţe, urmăresc compleeta bol-şeviatare a lumii. Planul de acţionare pare-se c'a suferit in ultimul timp o modificare: valul bolşevic, stârnit dinspre extremul orient, va spori fi înainta până. la încercuirea definitivă a Europei. Pentru atingerea acestei ţinte, strategii bolşevici se folosesc de trezirea conştiinţa naţionale în unele colonii europene, ori în unele puncte ale extremului orient, precum şi de ne­mulţumirile economice şi politice ce pot fi exploatate cu succes. 0 pildă de trezire a conştinţii naţionale şi de velietăţi de independenţă politică, ne-o înfăţişează procesul de dezagregare a imperiului colonial britanic. Egiptul s'a declarat stat liber, Canada şi Aus­tralia slăbesc legăturile cu Anglia, Noua Zelandă a profitat de răsboi ca să-şi anexeze ţinuturile de care econo-miceşte avea nevoe, India întreagă e minată de propaganda lui Gandhi. • • Negrii, adunaţi mai anul trecut in con­gres, au hotărît că e timpul ca Africa, continentul negru, — să fie al negrilor şi numai al negrilor.

Agenţii bolşevici după un plan me­todic întreţinut, lucrează cu febrilitate începând cu China şi sfârşind deocam­dată cu reff-ul marocan. Roadele a-cestei activităţi s'au putut vedea. Pe­ricolul fiind comun, ne întrebăm: sta­tele europene luat-au măsuri pentru a stăvili ofensiva bolşevică? Despre ast­fel de măsuri încă nu poate fi vorba, fiindcă nu s'au înregistrat semnele care să le prevestească.

Deasemeni nu poate fi vorba de mă­suri chibzuite, pentru canalizarea cu­rentelor de trezire naţională, purcese tot din extremul orient. Singura ma­nifestare îmbucurătoare şi de reală în­semnătate e rezoluţia congresului so­cialist ţinut la Marsilia, privind Inter, naţionala a lll-a, Internaţionala roşie.

Pe când insă celelalte măsuri mă­surile mai eficace faţă de primejdia cea mare, primejdia imperialismului bolşevici? I o n »ongoroz i

Uiude eă -îmiftep, uiDxle s i efârceae?! In goarna buis-ullnid, înicwrcâmid să «criu în gând aceste rânduiri, lucrul îmi pă­rea foainte lesne. Dair când, după aproa­pe o oră de călătorie in vârful cara­ghiosului vehicul economic, deadun-giul l/ui Oxford streetl, .adăiburi de Mairbb-Aroh ou íáimpaitdciud- Hyde-Park; apoi pe aito#J* cu cai** inconyuraibe -de o re-e-«taţd* afumată şi miierinidă; vie ou nume pitoreşti ce amintesc lomidoine-aufkw că ©xisfta îm- kumea astla şi păduri, атаже de soare, lună de affgiuit pe opalul palid al cerului, repet, când după co-coţarea de aproape o oră în creş-tettul 'biiis-iului cu două etage, mă pomeinii graţie taxei de in-tirare de 1 j'um. shil­ling, in zvonul împestriţat ad „Expo­ziţiei Imiperiului BrJtaauic", planul a,rti-col-uim meu -se topd.

*

Ou zecd de ani în unmă Julies Verne a Adria, 0 cÄluitOTiie în jurul pămâmtului în 80 -de zile. Se înţeleg* delia sine că dacă mergi la W«mibley, ai impresii cu maiit mai -repezi idecâti ad© «rauikii lui Jules Vemé, căci îmitir'o zá, ceice-tând Ьштшс Expodţk, ai eăîăfbamt mai cauisentirait în jiurul lumea decât perso­nagiul excemtinic din namanul citlait

Oum ai intonat prim poarta ce despar­te Expoziţia de Londra, te poonenieşti tocmai în «u-dml Ашш, lu peninsula Malaca şi alături de kueudele Iova, Su-uiatlra şi Bomeo. •

Pavilioniul Mailagia e kupodobàt cu motivele şd cuHotrad» dim, partea locuiliui. Dio şi panorame te «mulg dim Oomiea în care ol respirat cu cinci miaute mai înainte pentru а te sadăşiui oa aevea în Stla-tele M-adiayieze. iată un opiu* de «oare cu cernii de flacără roşie; un. co­dru de ambori l'oră fruiiuie, coi ciraci şi ranDori de culoarea lutului, o potecă trece pe sub braţele toeâlcite şi lem-noa»e iar un -băşiumaiş trage o teleagă ciudată in amurgul cald; oaită Mane ca nişte lungi şerpii vegetaM; un râu au apa linsaaigeraita de răsăaiitaid îmbelşu­gat al acelor meileagairi; o givunglà în care aoiimale mdisterioajie pândesc viaţa, celor ce se rătăcesc.

(1! icădăitonmi neaiseunâna-t ішиі repede decât Miistor Fog al lui J-ullee Veane, căci agiunge uu- sfert! de miuiut oa să ne gâsdim dn faiţa unui câmp de orez îm­părţit ifr-uimuşel in laturi dreptunghiu­lare şd îmbăiat de um soare ce revarsă o iumună alburie ca um pnad fim de cre­tă.

Un câanp de ones . . . şi gândul îmi z-hoaa-ă, — mai repede idecâit orice mij­loc de loüoarüotd)une trecut, prezerut şi viitor - - tocmai in Chôma, şi ainuime la semnaţi cu care locuiitorâi Împărăţiei ce­rului iniaţişeaiză noţiiamiea „fericire''.

Ştiţi Duimn,eaivoaisitiră cum se însem­nează, (era să zic desemaiează) cuvân­tul fericire in scrisul Mteratr, ad Mamida-riniliorV El se scrie astfel:

Două iMmdd încovoiate, amimtiinid pi-ciioarede regelui caieaiţiiunei, ce se uimesc şi prelungesc puţin în sus sumit sem­nul hierogtiffiic pentru -cuivâmitiul om.

Alături de cele două Іііші-рюіоаіге, şi anume la dreapta, sounit două iigairi geometrice: un dreptunghi miai mare jos, iar deasupra lui um trapez mărunt iotul are BAI ataşare» ce urmează:

iütewt um о-а *ц fiuna, (itnapecud) Iftugt um camp de orez {'dreipittungihiul). Nu vă pare că acest seanm • insăşd säniceriita.-tea, fericirea fiind pentru cei иш mulţi oameni o giură lângă -un câmp de orez — şi oa, să fim şi nre sinceri, oare mu pentru toţi оатешіУ Gâmidiiţd-,vă la ,,pâiiaeia noo&tră cea de toate zdlete" din rug-acáamea de toate zalele a OTestânu-iui, sau lia pilaful, da mamiţiii -de piaî cu poalele ia marea de lapte « bunu­lui niioihaünedain! Si fiiriinideă voaibeac d* sdiboeniiuitea hieroglifelor tilo*ofaaute ale Chinezilor, niu vă pane nostim sámiboílul compus din două ведше, fiecare ßinid la rândul lui eeonmul1 penitim no­ţiunea de femee, şi care веиш (dublu) îmiăţiişeiază ideia de oiooDovădiailu, ceontăV

Dar de umde am plecat, că să ajung în ChimiaУ A! da! 'delia eampdâlie de orez unalayeze. Ciudate sátori, de maimuţă face şi gândul omemieisic!

Va să zică suntem îm Weimiblev, în pavilionul cu isveMe turmuri galbene al JVLaLayáei saidasiotäce; ibă ne kuţelegieim: nu e vorba -de makiul din -care se face manii/Liga de aur » iromânului: Dar! Muutem îd Weimible/! iertaţi în- Ma-lay-a.

Băştinaşi îmbrăcaţi in fote conic*, îţi of eră obiecte rarisime. Dacă n'ax fi „veto"-ul categoric ol pumgied „pro­testante'', instimicitul -de piropieitate te-ai înidemaiia să -cumperi întreaga Malaya, cu .câmpiile -de orez, cu minele bogate de meitad preţios, ш locuitorii cu haina de rogojină ţii pălăria largă щ rotunda adăpostind de «ageţad» soarelui faţa loi' pământie.

* In Australia! — Portul Äidoiey, eu

vase ce ee Îndreaptă apr* ţărm sau apucă câimpiul s&ra/t IAU ооешиеіог. Un cârd de bărci màrumite cu pânzele albe par naşte flhirburi gata să se lnmece saib ogldnida veamude a ináiriL Im Éumd ora­şul odihnind sub topenda soarelui.

0 vacă şd pruncul ei, viţelul. Mu g«ite auetrottaaajd viţel Ф dă aia «O&IK

meitric -ddstainţiiate. Cred că -aţi price­put: legămotiull cozii negre cu sm-ocul alb In vârf, mugitui şi sucirea gâtului işi au izvorul îm ишшшший de ceasor­nic mânat! electric din burta vacei ca două pocăituri de apă cai fiul ed viţeiiul mecanic. Viţel ca orice viţeii aaisitra-L'jam, vaca ca orice vacă. Nu le lipseşte niimiic decât! doar viaţa. . .

In mijloc-ul impozajirtudaii pavilion ae află un fel de „sfâmită a sfintedoi" dia care la fiecare1 sfent de -ceais prin- cedie paibnu comete de araană aişezoite în cele patru -colţuri ale ajaperişailui, o voce puternică rosteşte cuivdiite reepiicate. Ce epume? Nu pot) spume căci ceasor­nicul lie sileşte itötodairaitor să explo­răm noui meleaguri ale Australiei.

Sub geamuri vederi раоіолшпісе în niiniaitură, multe cu efecte mecamice. Intre altele o -ferma, aiisitiraliaiii: oi -multe la um loc din cari se desprind mânate mecanic oiţe -mărunte oa nişte şoricei alburiii porniad spre stoail, ca apoi1 s-ubtenaiu, să ajungă lor da punctul de unde au plecat. Efectul e şi dră­gălaşi şi burlesc îm acelaş timp, mai ales când apare statura par'că protec­toare а măgaruliui „îmitire oi". Se рйт-bă oiţele-şoricei cu bonnul măgar de moi mare drogul to kirnioia soarelui elec­tric ce ţâşneşte de undeva diu fund.

Uăgeţi politdicioaee, vopsite galben, pe care citeşitd „Drumul spre cineauaito-grof (drutrare liberă!)'-, ne iepditeec stă­ruitor să iinttrăm. Filme de propagam-dă,

lată unul cane indeamna pe Engdej-iá din іМагеа Baitiaiue să-şd caute uorooud siub cerurile Sudului:

LA un bal1 o tâinară lady îmitalneşte un -tânăr care îi spue că Miercuri por­neşte cu vaporul spre Australia. Fata -îi promite că va veni să-si da ràmas bun din pont.

Fata se ţine de euvânit şi împreună cu eimiiginamibul -cericeteoză vaporul uriaş şi ccxüíoritajbil. Ea uită că timpul' trece. \raiporul se deslipeşte de ţărm, iar când ea prinde de vwste vehicululi imariu lu-iieică maeatios >pe luciaid mării . . . înspre AuertraJiia.

ІпйгЧші conitiniuu dama, întreurapt doaa' de desfătairea de a privi miulltápiki'l a-spect aii cerurilor ce se siohiimibá me­reu deasupra oraşului, ed fac toată că­lătoria pâmă la insula íagadueldior. Dar şi saifletele celor doi s'au apropiiart) în timpul dmimului. Canid раш plcioiriul pe pământul mămos al Austraddei, ho-tărîrea lor e luată: vor fi soţ şi soţie, o pereche de fairmeri îaitruin conitiaemt de -grâu, ide damă, de soare -darnic şd aer dulce.

In. autul al оіоіісііеа, аш pirumc, (baiby), üntriun leagăn^ fiu de oodoniat şd la -tim­pul lud tiaită de ooloniisit. Aşa se îmră-dăcanează imperiile.

Ijeoţia (niumad penrtru Britistors!): Poftiţi îm conitinemitail ou râuri de lapte şi uniiere, cu lamuri auria de grâu!

* Pereţi de kut brum ei .acela ad pada,-

-telor sităpâmdtorilor băşatmaşi ai Africfti. E pavilioinul Coastei 'de a/ur. Nega'ü cu faţa l'ucoitoare de braoiz oferă, obiecte rare tntr'io emglezeasici. mositimá, pid-gdm Emgildsch (engilezeaiaoă poroimilbească siau cum ш zice nod păis-ăreasică); mo­bile ue soirprimid prim strania lor mon­tare, covoare şi rogojini virtuos împle­tite. In Apropiere se aud tob* răsunând puternic E un „s*t'' al băiştioasilor neositâimpăiraţi •* mamitei*.

*

Suntem а«аші în INDIE şoneţitilioar, * faikirjlor mdisiteriosá, a pagodiedor stim-t«. Ce simţ ideicoratiT *u ooimiemăi aceştia cu faţa arămie, cu (taina ішбіаіиюоііеі îm ochi, cu (lamba pddmă d» іпаютофіа »e -aimiiniteiac unei urechii româneştii pe verii lor primari, pe Ţigani

Elefoniţi dim- ivoriu, săbii' oriemaAle durate maestru.

Fete îm haine lungi de cutori indis­crete {gânidaţi-va da chivuçede moa&tre), oferă cu mişcări de pisica sterfe nare, căimăsjd de măitase (pre-ţioase, taajpodobite bogiait. Prietenaid1 Tecău a/tiros d*v vocea unei sirene stă pe gâmdiuri să с»шіре<ге sau nai o mimuîiată cămaşă de iedul a-cedora în care se culleau prinţii orien­tali din- S / 0 mie şd una de. nopţa" şi adormeau la glasul -de miere al fetelor mândre băsmaiitoare ide poveşti nesfâr­şite.

N'-aveiam ceară, ca tovărăşia de co­rabie ai keusitului Udise, să astup ure-clidle lamiciului Tecău, care ispitit de glasul, sirenei indice, voia eă oumpwre cămaşa fericitului.

Dar tălmăcirea îm „iei iniaiţionali'' (a celor zece lire sterline (cam ѵгеч> zece* miii de led, niumad!) a preţiului cerut de sirena, lucră cu acelaş efect ca şi ceara pusă îm urechile -homericului soţ, ai muerii prea credincioase, care, odată ea niciodată, а fost Fenelope, harnica ţesătoare dim povestea clasică . . .

Covoare rare. Lângă noi fraţi spa­nioli lm tovărăşia fetelor focoase din America de sud. admiră furtunos:

— Coniooo! Que bonito es! — ОагашЬо! es precioso! Adecă pe rcanâiaeete î* tr*d««er«

liberă: liberă: Droee ee b u m •! —- Шіш*Т

e aiwBaait! * . - L _

Insula Goimoriior (im Parcul аітяв*-meotelor) realizată după riomonul fer­mecătorului povestitor scoţian R. L. Stevenson, piraiţ-i, comoara de lângf. scheletul tainic din insula -tainieă, „ursul de ицаіге" c* un singur рі*к>г, care -când se mboită cântă, tunăter de răs-ună baouuil:

CINCISPREEEE* EAMENI PE LADA ееШ [MORT,

lo-ko-ho şi an clondir eu rom! Valurile ïamtiificMe pe icari, -daieă-t

face p-lăicere, poţi gusta piuiţin din- far-niecuű răului -de таіле. O cascadă dim Noua Zeeliamdä, şd izvoarele fierbinţi, -tot -deacolo; vaca canadiene făcute îe întregime din . . . unt camiadian,; Piei Roşii ou -pene im cap ca în istorisirii* căpitamaidaii Cooper, făcuţi tot din unt; arbori, insule, fum de vapor, iarba, toarte din galbemil umrtaiflnid; până şi primitul de Waless în ţinută ide ffadă, tumnat din -unit verirtabidi . .

Sub palmierul faautastic, o ipiainoifc a-rumică tn, ,ySaila Indueriiaişiliar'1, ,,«*-loarea Wagnieriiiiwijel'Or motive", iar «Jă-tiuri şd' cocoţat, un măr de canton «t un diaimetiru de doi metri. Râuri d* miere -nu ştiu din oe colţ ol Іщрегііиіяі Britanic, dm care să tse inmeoe în dule* fftriajre, toţi copiii şd itoat» muştele.

O bătrână purtată îm cărucier. perutru a vedea bogăţiile Ішшрегіяиш. Cloirai şi arteehind, ce table la dis-itraiotii excentrice. O găină prezddieoat, comjştientă de chemarea ed îm eoeieHaiM, o piretmida d* ouă. Locomotâv* »m-teniJce c* *trăba« oooi-táneii'tele...

* Câmd pela. 11 noaptea m*--aim eo**-

ţat iarăşi îm vârful „bus"-ului e»ra-ghd.os, irefleot-aairede paitemnice, i m u i n în -aerul răcorosş luiniiü roşu, riolete, giaiKbeme, sanailgând din imtumeree, eân4 o eeanilumă maihomedamă, când un rârf suramiu de temipiu a-siiatio, canid arabes­curi, alhaimibriene. Iar dedesubtul jo*»-lui de -suluri fanüastice, orgie ііпісаш-descenită şerpuind îd curtoe sau MRVM când dungi de foc.

Am văzut şi auzit povestea -unei Іж--părăţid, spusa prin vuetud cdocamelor, prin .splendoarea, unei civilizaţii. Po­vestea unei miunicd oc niu cwnoaşrt» im­posibilul. Povestea unei mari naţii e* lucrează şi se bucură de preţul miuniciÉ Basmul umui imperial ce se întinide şi sub cea- de neguri dar şi sub bineem-vântarea. umui soare ce to veseleşte **-fletiudi, ce> 'dă cântec miilor -de păsări ŞT culori rare oavoaredor de flori.

Amdcul Tecău a visat toată noaptea, o minunată -cămoşe de noapte d» India Fachirilor, a Gangelui Sfânt, a poveştlidor cu comori.

Ce glas de sirenă aivea indiana ea verziie haine palide...

Si o faţă .de umbră din cant éoi ochi de vis răspândeau v ise . . .

Carámbo, era preciosa! I . Olimpiu ^teíauovlti-SveasR

Cuvântarea M. 8. Regelui M. S. REGELE, VIMTĂND EXPOEIŢIA NE.

ŢIORUDÂ DIN Chişinău, a ţinut urmă. TOAREIE cuvinte imitatoare cari AM fost ACOPERITE DE mole NESFÂRŞITE:

„Când a m primit invi taţhme* de a prezida inaugurarea expo­ziţiei dala Chişinău, A m salutat c u plăcere ocazia aceasta, de a revedea Capitala vechei Moldo­ve de peste Prut, care s'a intőre Împreună cu frumoasele ş i mă­noasele tutuituri vechi româneşti realipite pentru totdeauna 1« ţar m a m ă .

Mi-se făcuse prilejul primei Noastre vizite, o primire atât de caldă, încât ea n u se poate stei­ge din amintrea Mea.

Atunci s'a născut in inima Mea dragostea puternică pentru noua provincie românească, vechea Moldovă de peste Prut, a marilor voevozi ai ţării româneşti ş i pen­tru populaţia ei românească de baştină.

Când a m putut veni împreună cu Famil ia Mea, făcând întâia vizită oraşului Chişinău, v ie Mi-a fost mulţumirea simţită In fru­moasa primire ce Mi-s'a făcut de toată suflarea, care şi-a ex­primat dragostea pentru Dinas­tie ş i cu drag răspund sentimen­telor de credinţă ce Mi-aţi arătat. Sentimentele Mele de iubire pentru populaţia acestui ţinut sunt poate m a i tari azi, când şt iu cat de greu a suferit ea a-n u l acesta din pricina secetei , ce a bântuit provincia, care-şi scoate traiul din pământ. De a-ceea Mă simt fericit de a putea spune , că Voi avea toată grija, împreună cu guvernul Meu, de a al ina cât s e poate suferinţele {populaţiei păgubite.

Mulţumindu-vă încă odată tu-fruror care azi Mi-aţi manifestat Mie Reginei ş i Familiei Mele cre­dinţă ş i dragoste, fac rugări că­tre Dumnezeu, să dăruiască pen­tru anul viitor roadele pământu­lu i cu belşug. Ridic paharul Meu pentru Basarabia şi Capitala el".

Pmnütm- 2 ѴО LTV MA POPORULUI Mumărul 128

MINUNATA P E S C r i M E D u m i n e c a a o p t s p r e z e c e a d u p ă R u s a l i i . 27 S e p t e m b r i e

lisus se afla odaită lângă lacul Ghe-iiizaretului, iar iu jurul lui mulţime de oaimoni asculta cuvântul dumnezeieş-tiloir sale învăţături. La marginea laeu-iui erau două corăbii de pescari, din cari tocmai ieşiseră, реыеаг-іі oa să-şi apele mrejile. lisus s'a urcat initr'una diu cele două corăbii, care era alui Si­mon, apostolul de mai târziu. Depăr­tând еоюаЫа delà uacat, dumnezeies'oul dascăl învăţa pe oamenii, cari îl as­cultau delà marginea lacului.

J>upà'ee ijd-a isprăvit cuvântarea lisus ia zis către Simon: Depărtează co­rabia la adânc ,>i aruncaţi mrejile spre pescuire.

Răspunzând Simon, a zis: Invăţato-rule, toată noaptea me-am trudit şi ni-niioa n'am prins. Dar, după cuvântul tău ,voiu arunca mreaja. Şi ou prins mulţime 'mare do peşti, încât aproape se rupea mreaja lor. Simon a chemat şi pe .oamenii diu cealaltă corabie, oa sa te ajute să ridice peştii. Şi s'au umplut amândouă corăbiile, încât aproape se cufundau.

Văzând sueewteo, Simon a căzut la picioarele lui Ihm, grăind: ieşi delà tnine Doamne, că oui păcătos aunt eu! lisus i-;a răspuns: Nu tte teme, că de-a-cum vei vâna oameni. Atât Simon, cât şi tovarăşii acestuia, iacob şi luau, du­pă această ишішіылй întâmplare au pă­răsit toane aile ішпіі şi au unmat pe lisus. Mai itârziu lui tóimon, liisus i-a schimbat numele in Petru. Atât ei, cât şi iaoob şi loan au fost aleşi între coi doisprezece apostoli. Părăsind vâiiaroa peştilor, ei s'au făcut vânzători de oa­meni pentru corabia vieţii de veci.

Corabia despre oare se vorbeşte in sfânta Evtiiugitidiie de astăzi, inchipiu-eşte biserica tui lisus Hr-istos. lutoemiai cum călătorind cu corabia, dacă e eon-duisă de un cârmaici bun, «mul ajunge la limanul dorit, a>a corabia vieţii, ca­re Chite biserica lui Hristos duce pe om iii iimaaiiuil mântuirii.

lisus Hristos, care a vestit oamenilor adevărul, a întemeiat o biserică sfântă, in oare cii se păstreze învăţăturile „sale, şi pariai care să se sfinţească toţi oa­menii,

lisus Hristos a zis adeseori: unde .sunt doi sau .trei adunaţi în numele meu, ae-olo sunt şi eu in mijlocul 1er. Biserica lui Hrisitos este aşadar o unire a ureştinHor drept-credincioşi, ca să-şi áuereze mântuirea sufletului. Toţi creş­tinii drieptoradiiucioşi sunt vânaţi pen­tru corabia vieţii, care este biserica iui Hristos.

Sunt inultle biserici, cari se numesc creştine ţi -spun că suni .ale lui Hristos, cu toate câ .se deosebesc în învăţătură, lisus ILris.tOís însă a întemeiat numai una singură biserică. Sfântul apostol Pavel spune apriat', eă el vesteşte mi •domol, o credinţa şi un botez. Un luoru iru p.oiate să fie şi adevărat şi ne-aide-vărat. Nu pot să fie a.sadar ale lui Hristos toate bisericile, câni se numesc creştine. Chiar şi în zilele noastre s'au ivit oameni, caid spun că legea lor e cea aidevărală şi că ei conduc pe oa­meni la mântuire. Învăţăturile tor se deosebesc de învăţăturile noastre. Da­că ceeiace învaţă ei ar ii adevărat, a-tun.ci biserica noastră nai a.r fi alui Hri­stos. Uaimonii aceştia se шшшш pocă­iţi. Prin viclene uneltiri ei au isibutit să atragă în mrejile lor pe mulţi cre­dincioşi ai blserioei noastre.

•Să vedem laică: poiatie să fie іиіеѵа.га-tă bisenica acestor- oameni. Din capul locului, învâiătiui-a, lor nu este una şi aceeaş. La ei, iiiecaine învaţă cum ii taie loaipul. Sunt şi ei împărţiţi în mai multe partide. Unii prăzniuiesic Sâm­băta, alţii D.iiiinkieica. Şi în multe alte învăţături se mai .deosibesc. Apoi, ei au lăipădat tradiţia, adică, învăţătuna, Jiesteiiiisâ .a Domwlnii uotsbru lieiuis Hri-yt-os. Sfâaitul Eiv-anglielist loan ne spu­ne ііша apriat, că ira toate învăţăturile iui lisai* llriistois is'un »orii in Evianghe.-

lie. Dair toate trehue ь& Je егеае.т. Când libS.uis a trimis pe apostoli în iu­nie, le-a zis: Mergând învăţaţi toate popoarele, botezân.du-i pe ei în nume­le Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh şi invăţânidu-i să păzească toate câte -v'aua opus vouă. Din cele ce le-a spus lisius, pocăiţii au lăpădat üi-vătăturilie neiscrise; piriu urmare bise-jica Iar nu poate eă fie adevărată. Ciliar şi kiivăţătlurile Evangheliei po­căiţii le tâlcuieise greşit, aibătându-ise Uela învăţătura adevăratei biserici.

Învăţăturile aale, lisus şi le-:a vestit in toată lumea pirim apostoli. Lor le-a, dat puterea să kiiveţe pe oamenii, făgă. iduindu-le, că va fi ou ei până la capă­tul veacului. Le-a făgăduit că îi va ajuta, ca să nu greşească şi să nu se abată dala adevăr.

Apostollá n'a întemeiat-o lisius nu­mai pentru vremile .acele, ci pentru toate v.mmile. Altcum doar, irar avea nici un înţeles cuvintele Donuiuiui: la­tă, eu cu voi suinit iu toate zilele, până la capătul veacului. Apos.tolii au mu­rit, dar ei şi-au lăsat urmaşii, pe cari prin punerea manilor i-a făcut opise op i şi preoţi. După rntw-rfeia. apostolilor e-piscwpii şi preoţii au vestit mai departe adevărul şi îl vestesc până in ziiua de asităzi. Pocăiţii insă au lâpădat apo-stolia. Ei nu au ipreoţi şi eip.isoopi, pre-dicabon'u lor doar nu sunt Uinmaçi ai a-postolilior. Nu-ii mirare aşa.dar, ,că în­văţăturile lor sunt greşite. Nu lor le-a tăgăduit iisus că via 11 cu ei până ia caipăuil veacului, ci apostolilor şi ur-aaaş'ilor aioetstora, cari sunt episcopii şi preoţii.

De-aceea, învăţăturile lor sunt nouă, M i n t învăţături iscodite ut zilele de azi, nu sfinţieie, duaiuieze.ieţtile învăţături pe cari le-a vestit in кшіе Fiul cel li­nul născut al Lui Dumnezeu. Învăţatu­rile bisericii uoaBitre samt insă ace-

i azi, ca şi cele veytite de apo-ieaişi stoli.

IbtlS tstrica o ni

a srtj'Us apriat, că ct'lce va iotă mm o cirtă ^slovele cele

i mici în scrisoarea din vremile a-celea), din legea pe care el a predicat-o, unic se va chema întru împărăţia ceru­rilor. Noi u'am stricat diu legea iui Hristos nici măcar o iotă .sau cirtă, ei inisă, au lâpădat o mulţime de învăţă­turi.

lisus Ы-rôtOé şi-a înreme-iat biserica sa. pentru toate timpurile. Apostolilor le-a spus: iată eu ou voi sunt în toate zilele, pâaiă Ш oapătul \ micului. Dacă legea pocăiţilor ar fi cea adevărată, atunci iisus a.r i'i >pnis apostolilor, că numai .(lupă ѵтсчі uouiU-sprezece sute du ani va 11 eu ei, adică in timipu! când se vor ivi pocăiţii. Ar urma atunci, că toţi oauneuiii ca.ii au trăit înainte de ivirea pocăiţilor pe pâimânt. au fost nişt'e rătăciţi.

Ar ішщц că liwus şi-a vărsat sânge­le numai pentru cei câţiva rătăciţi ai' zilelor noastre, cari «e numesc pocăiţi.

Ani airătat şi in Dumineca trecută, că pocăiţii au l.îpăiiat chiar semin.ul sfintei іошіоі, caire cisae steagul coră­biei lui Hristos. Pe cei din corabia iui, Hristos air vrea. să-i лсоаіа de-aoolo şi să-i ducă în coraibia diaivolulul, ca­ro .este a. periau.

Eraţi creştinii Să mulţumim, lui Dumnezeu, că ne-a. învrednicit să fim vânaţi pentru biserica cea adevărată a lui lisus firisto's. Sa imu'iţuimiiim lui Dummeizeu, că nv-a primii' in vorabia cea stântă, a cai'ei. cârmaciu este lisus Hristos ş;i a.!' i-ărei steag este oru-ce;a făcătoaii'1!' de r-taţă. Să rugăm pe lisus să fie jiuirui'ea. cu noi, întărind credinţa noa-iura, ca astfel, liinpü.tre \innlmne tutuiror ispitelor cari vin deia duşmanii bisericii, să rămânem în br-•se.i'ica cea sfântă. Asitlel apoi, ш cora.-b'jia iui Ifeuh Hristos vomi pluti p.rin va­lurile acestei vieţi şi ѵчш ajuiige la li­manul niântuiirii.

Congresul general al avocaţilor ţinut în Cernăuţi — Deia redacţia noastră din Cernăuţi

Mişcări în clerul Eparhiei Dunarii-de-jos Pe ziua ide 1 Septembrie, au avut loc

«maori mişcări în clerul Epairhiiei noa­stre:

Păr. Petru Chkicuţă, parohul bise-ricei Sf. Apostoli şi Misionar eparhial, fs'-a traaisiferat la Bucureşti, ocupând un post insemnat. Sf. Sa lasă um trecut frumos .şi rodnic pe ogorul cultivat nu-numai în cupriinsul pa.rohiei sale ai şi în tot oraşul Galaţi, fiind de o energie şi capacitate superioară in apostolatul s-ău. Toate openile aniari creştine, au a-vut coniouirsul părintelui Chiriouţă, care, prin viu grai -.ţi prim scais. a luptat ai cu zi pentru izbânda lor. Do­rini părintelui ChirJicuţă, aceeaş putere •de luptă şi în nona sa situaţie dala Bucureşti.

Păr. 1. Bădărică, delà biserica Sf. Diwniitr.u, a fost transferat Ja biserica Sf. Apostoli. Preot bine pregătit şi cu rodnică aotfivitate în cartierul înunei-toresc al Bădăilainului, va fi un bun succesor al pre<deoeHOiruilui său. Sf. Sa este şi un bun student al Facultăţii de Litere din Bucureşti şi în curânid îl vom .avea şi ca profesor de limba ro­mână.

Păr. !. Lungit, delà Catedrala Epis­copală, a fost tiraiiriferat la biserica Sf. Dumitru (Bădăloa).

Fire blândă şi îngăduitoare, va fi un bun păstor al muncitorilor, cari loou-•sic in acel cartier şi va culege bune roade din terenul semănat de antaaer-gäto-rul său.

Păr. Const. Todicescu, directorul Se­minarului 'teologic, a fost1 transferat deia parohia III Cudalbi, la Catedrala Episcopală. Sf. Sa va fi o frumoasă (podoabă pentru altarul şi aaurvomuâ ca­tedralei.

Păr. Cornelia Qrumâzescu, delà Ca; todrala Episcopală, şi Seminarul Teo­logic, a fost numit Misionar ai Epar­hiei, în locul l'amas vacant prin denni-sionarea titularului. Toate acestie uiu-miiri au fost aprobate de P. S. Sa Epis­copul Coama al Dunării-tde-jos.

— Vineri, 11 Septembrie, după a-miază, a fost conrvocat eoaruitetul re­vistei eparhiiaile „Căni/inul/1, la pala­tul episioapal. S'a disouitat asupra suc-cesiininii direiCtorului revistei, întrucât pari: ii ele Chirieuţă a plecat la Bucu­reşti. Şi ou aceasta -ocazie s'a relevat de P. Sf. Episcop şi fraţii preoţi, meri­tele indiscutaibile aile părintelui Chiri­euţă.

S'a ales. director a! revistei, părintele Al. Constanţi nrsoi, delà Catedrala Episcopală şi profe-or la Seminar. Ca

i membri ile redacţie au fost aleşi pă-j rititele diacon I. Georgescu, profesor,

părintele O. Todicescu, prof. şi direc­tor la Seminar, părintele Ludovic Cos-uia. profe-ur si părintele Conieliu Gru-măzesc-u.

S'au liotâ-riit a se face îmbunătăţiri pentru bunul mers al revistei şi s'a stăruit ca să fie- cât se poate de mult răspândită in mas*el# poporului.

In zilele de 6 şi 7 August anul aoe-sta, a avut loc în Cernăuţi congireeul general al arvoeatiiloir din tot cupriinsul României întregite. Cam 800 de avo­caţi din toate ţaiiuiturile României s'au înitâuniiit îari oapitaila Bucovdiniei pentiru a lua ponte la desbaterile acestui congres. Consiliul baroului oernăuţeian în frunte cu decanul d-il Dr. Reuţ, а depus, o mun­că foarte imare pentru găzduirea bună a nemiuroşilor oongresişti, găzduire care, mulţumită eoneuirsului benevol al au­torităţilor şi al publicului particulan' din Cernăuţi, а putut fi făcută spire anulţămireia depună a tuturora. Fiind vrieitrnea plăcută, oomigiresiştii iau putut, înitre şedinţe, t să viziteze monumenitele cele mai de seaimă ale oraşului, consta­tând friuimoasa *a situaţie geografică, starea îngrijită şi curată а sitradelor şi peste tot ţinuta prietenoasă a popula­ţiei.

Duminică în 6 August. Dimineaţa eongresiştii au luat parte

la slujba religioasă oficiată ini biserica catedrală. După .terminarea iiturg'hiei I. P. S. S. mitropolitul Neotarie a rostit o cuvântare, arătând însemnătatea stă­rii avocaţilor penitru prosperarea ju­stiţiei şi dând umeouvantlairea sa pen­tru o bună izbândă a lucrărilor con­gresului.

A urmat apoi iu Teatrul Naţional desiohiderea soiemaiă a dezbaterilor. Congresiştii au umplut toate locurile teatrului în vreme oe presidiul şi bi­roul congresului erau pe scenă. Intre cei prezenţi .am remarcat pe d-nii: Do-bresiou, pireşedintete Uuiunlt generale a avocaţilor, -mitropolituJ. Nectarie, Mâr-zescu iiiinjis.ti'ul justiţiei, 1. Kastor mini­strul Bucovinei, general Floiresou co-maaiidantul Diviziei 8, Nicu Floudar pri-manul dm Cernăuţi, Dr. Reuţ decanul baroului Cernăuţi şi alţii.

Preşediaiitele Uuiuaili, d-1 Dobrescu, totodată ptreşedinte al congresului, a аошЫа şediu'iţa priu o evuvàn/twcn /ru moaşă, adiucâiiiu omagiile Regelui şi arătând că corpul avocaţilor reprezin­tă şi susţine aspiraţiile de libertate nu numai a suării lor pnoiprie, ci a «ocie-tăţii omeneşti peste tot.

Decoinuil baroului uliu Cernăuţi Dr. Reuţ, a salutat in ашітеіе avocaţilor ceniiăuţeid pe toţi oaspeţii euuigresişti.

A unmat discursul .d-lui Mârzosou, ministru al justiţiei, care in vederea o-bioctului de mâne a.l ordinei de zi, dis­cuţia despre legea accelerării judecăţi­lor, a ţinut să precizeze cu punctul său de vedere in aceasta materie, arătând motivele din cari a eimamait această le­ge. D-1 ministru, în zelul său de a asi­gura legii eea mai netedă punere în a-plioaire, a pus în vedere măsuri .disci­plinare pentru acei magistraţi cari a.r discuta prea nuilt oportunitatea ei.

Recomandat de d4 Dobresou, a ve­nit la -tribună oea moi interesantă fi­gură a C'ongiresutui, d. Dauailoii, deca­nul baroului din Sofia. Intre viile a-plauze- ale congiresiştiilior, d. DanaiUofi a rostit un frumos discurs :шиго corec­tă iimbă îomâneaiscâ, în care arată dorinţa avooaţilor bulgari de а intra în legături de colaborare paieteneasică ou colegii lor din Ţara Româneasică, ară­tând şi spenamţa eă colaborarea juriş­ti lor bulgari cu cei români, va aduce cu sine o apropiere şi rekufrăyire a om-ibdo.r popoare i'nn)\ieohi te. Тікцет să obseirvăm ciliar aci, că d-1 Danailoff, a luat parte ia desbatej-.üe congresului până la sfârşii, fiind înivitat să pointier pe şi la dejunul dat in onoarea d-lui Mâ.rzesiou, pirccuim şi la ospăţul final şi fiinid primit cu multă luare aminte de eolegii români.

D-1 Ţurican, oouisiller la Curtea de apel din Cerinăuţi, a adus ciongiresului salutul din partea, unagastraitiioir buco­vineni.

D-1 Dr. Cobilansehi a urait avocaţi­lor sp.or ia muncă în num-ele axociatiei anedioilor bucoiviiveini.

.Şedinţa de deschid*i'e n'a -ùwahwat ta ora 1.

A urmat apoi prânzul dat de baroul de Cernăuţi în onoarea d-lui ministru Mârzesiou. in otelul Central s'a servit o (masă de 40 tacâmuri. Prezenţi erau ministrul j.ustiţiei d. ilârzeseu, шііпі-struil Bucovinei d. 1. Nistoir, fostul mi-inist.ru al justiţiei d-1 jeain Th. Floresou, preşedintleie Uniunii .d-1 Dobreseu, vioe-preişediinitele -d-1 Niaumesiou, decanul ba­roului Cernăuţi Dr. Reuţ, decană ce­lorlalte barouri reprezentate la congres şi membrii consiliului barouilui de Cer­năuţi. Cu toate că acest prânz fusese proiectat oa o masă intimă, fără dis­cursuri, buna dispoziţie a mesenilor şi dorul de a-şi maniifesta eenitimentiele de cari erau stăpâniţi, au irupt tăcerea im­pusă de mai înainte. Decanul baroului llfoiv, ,d. Miioesou, a ţinut pxjmiul dis­curs după oare au urmat altele.

După masă a unmat şedinţa în Tea­trul Naţional sub preşedinţia d-lui N'au-iniescu. A vorbit fostul ministru de ju­stiţie d. I. Floirascu, piroolaanat preşe­dinte de onoare al congresului.

A urmat apoi .raportul d-lui Tonces-cu, membru în Consiliul general al a-vocaţiliOT, -despre activitatea Uniunii. Raportul său a fost- foarte bine studiat şi pregătit, cuprinzând şi stludii compa­rative cu stările din alte ţări şi arătând rezultatele obţinute până ай prin mun­ca membrilor Uniunii a-tât în materie de organizaţie cât şi de legislaţie.

Caracterul solemn de până acum al şedinţii fu întrerupt de o notă neplăcu­tă. Se şoptise în public, oă un grup de avooaţi, nemulţumiţi cu conducerea d-liui Dobrescu la. Uniune, or plănui să-i facă scandal în congres. D4 Baoaioglu din Bucureşti, obţinânid cuvântlul prin buuătatea a prezidiului, începu să vo­cifereze întruni mod nepotrivit ou de­corul adunării, încercând să aiducă in discuţie dacă d. Doibresou, poate să mai stee în fruntea Uniunii. Se mai găsiră câţiva -oameni nedise.iplinaţi cari dădu­ră semne de аргоЬате din colţurile tea­trului imde stăteau ascunşi. Insă ma­joritatea congresului isbucni în aplau­ze pentru d. Dobrescu. A displăcut şi înoencaTea d-lui Suciu, deoan al ba­roului din Cluj, de a »bţiae îs «tagre*

satisifaicţie .penitnu nişte pretinse nea­junsuri mici şi mărunte întampiniaitie de el afară de congres.

Luni, in 7 August. Dimineaţa sub preşedinţia d-lui Nau-

meeeu, d-1 Dr. Erich Lupul, avo-cat în Cernăuţi, a început să-şi deswolte con ferinţa .despire „Execuţia oonitra sibaitu-lui, judeţelor şi сотшіеіог". A fost o expunere minunată despre situaţia le­gală după dreptlul bucovinean iu ase­mănare cu dispoziţiile legiuirilar din vechiul Rega.t, pe oari confereniţiar-ul le-ia aflat mai bune, expunere urmată de propuneri menite să fie luate în considerare la viitoarea legiferare a acestei materii.

A urmat aprobarea din partea con­gresului а unei moţiuni ca toţi avocaţii să fie obligaţi să aboneze Buletinul Uniunii şi a altei .moţiuni ea toţi cole­gii parlamentari avooaţi să fie invitaţi a se solidariza cu aspiraţiunile legiti­me ale corpului de avocaţi.

Sub prese diuţia d-lui Grop şan, decan a.l baroului din Timişoara, a luat apoi cuvântul d. N'auiinesou, vorbind despre ,,Legea pentru înlesnirea şi accelerarea judecăţilor'. Tema fiinid foarte însem­nată şi materialul desvoltat de confe­reai ţii, :• foarte pe larg, discursul a fost întrerupt la ora 1 реішіи a fi continuat în şoid.inia de după masă. D-1 Naumes-cu, recunoscând în mod loial bunele in­tenţii ale făuritorilor legii, a desfăşu­rat pe baza unui studiu foarte docu­mentat toate liipisurile acestei legi care, după părerea sa, fac oa ea să nu îşi împlinoască scopul.

A luat apoi euvâintu! d-1 Dam, ropoi'-torul pa.rlaim.entar al acestei legi, care admite că legea are părţi slabe; pre­tinde însă că s'a făcut maximul posi­bil în situaţia de azi. A susţinut şi a încercat să arătle că lipsurile semnailatö -de d-1 N.aumesou sumt numai apareai'te şi o emirate vii iegew re* <lu roade bune.

DT G iuroulescu, decanul baroului din Muscel, înfr'uiu discurs lung, a combătut legira, eerâiiid desapirobarea ei.

Dupăee au mai vorbit în această chestiune şi dinii Dr. Yasile Bodnares-cu, Cernăuţi; Poilicrat şi lovon, Bucu­reşti, preşedintele d-.l Reuţ, a adus la votare moţiunea propusă de d-1 Tou-cescu, în sensul câ congresul consideră iegea ca reaplicabilă, ca o primejdie pentru juistiţiabili .şi că cere «uspeuda-іч-а api licării ei.

iJongircisul а aiprubiajt moţiunea acea­sta -cu toate votările afară de b. -«.ari m p.i'on.ujita couitlna moţiunii.

Peiiiuru congresul anului lStó« м# lio-tăroşte oraşul Timişoara.

şedmiţa «i'.a încheiat la ora 7. Ospăţul.

Seara a urmat ospăţul în sala Casei genmane. Au luat parte 200 de persoa­ne-. Au rostit toastuiri d-n-ii Doibresou preşedintele Uniunii; 1. P. S. S. mitro­politul Neetarie, procurorul general d. Tusim.-sciiii delà Curtea de apel; d-1 Ră-•duliusicu, decanul facultăţii de drept; fostul ministru al justiţie d. Jeaiu Th. Florescu: d. Miculi, presedinitelie carrie-rii notarilor puL-lici din Bucovina, de­canul baroului din Sofia, d. Danailoff; d. Câpăţiuă, consilierul delà Curtea de apel diu Cernăuţi, d. Reuţ decanul ba­roului clin Cernăuţi; d. Naumescu, vice-pre,:e.djntele Unlmid'i; d. Coaisit. Berariu ui rectorul teatrului niaţioanal din Cer­năuţi; d. Paiul-, decan clin iaşi, d. Ra­dule seu, idecan din Călăraşi, Dobres­cu, d. Gropşaai. decan Timişoara.

Svalat

Situata agricolă a ţării — La jumătatea lanei Septembrie —

In Muntenia timpul s'a menţinut nu tocmai satisfăcător, eu puţine ploi par­ţiale. Iu unele localităţi ploaia a fost însoţită de grawlină preoum şi de fur­tună cauzând pagube, de mică însem­nătate, in ce priveşte muncile .agricole, se observă lipsa maşinilor de treerat, din care cauză treeratul păioaseior nu s'a terminat.

In afară de treeratul păioaselor, se cosesc îaneţeie artificiale, se recoltează prunele, s'a început strânsul fasolei, cânepei, cartofilor, se strâng iânurile, se fac ogoare pentru însemânţările de toamnă precum şi lucrările curente la grădinile de zarzavat, cari promit o re­coltă abundentă.

in Moldova, timpul s'a menţinut se­cetos în unele judeţe: Iaşi, Vaslui, Te­cuci, Neamţ, Coviurilui; « schimbător în altele Doirahoi, Roman, Făloiu, Fălti­cenii, Bacău.

Ca lucrări agricole s'a terminat se­ceratul păioaselor şi se continuă tree­ratul lor, precum şi cositul şi căratul nutreţurilor, făcutul ogoarelor, recolta­rea inului, a floarei soarelui, a fasolei, precum şi a grădinilor de zarzavat.

In Dobrogea, ploaie îndestul în jude­ţul Tuleea, timp frumos în jud. Con stonţia, ploi parţiale în Durostor şi in cantitate mică în Caliaora. Pe lângă alte nnunci se continuă treeratul păroa­selor şi făcutul ogoarelor, s'au început semănăturile de toamnă.

In Transilvania, natura a fost mai darnică, ploile fiind îndestulătoare; шшіоМе agricole ce se efectuiază sunt: treeratul păioaselor ogorîtul miriştilor în vederea insemânlarilor, culesul pru­nelor, a treia recoltă a fâneţelor artifi­ciale, apoi strâaisul nutreţurilor, smul­sul cânepei şi a inului, pe alocarea sco­sul cartofilor.

In Basarabia, ploile puţine parţiale ţi în cantităţi neîndestulătoare au mic­şorat recolta culturilor cu producţia de toamaiă. Treeratul păioaselor în aceasta provincie se mai continua încă în urnele judeţe Bălţi, Chişinău, în cele mai mul­te fiinid terminaţi, se recoltează floarea soarelui, se strâng fânuriJe, plantele leguminoase, făcându-»* şi culesul tu-tuniului.

In Bucomn», timpul s'a mMiţmmt «a-ti»fă»ăt*r.

Legea pentru unificarea administrativă

u .

Despre jădeţ Toate treburile şi lucrările necesare

gospodăriei judeţului sunt supuse a-probării consiliului judeţean, caire este îmtocimiai .ca cel сютипаі format din trei cincimi membri aleşi din partea alegătorilor judeţeni, ou vot .universal secret, egal obligator, dat pe listei pre­zentată după grupările partidelor cari dau lupta în- alegere. Două cincimi din •memibrii enunţ cei intraţi în baza sluj­belor ce ocupă.

Numărul consilierilor «e »taibileste după niuimâiiuil locuitorilor dki judeţ şi anume:

'66 consilieri vor *vea jtid#ţel« »u peste 400.000 d*> locultari;

30 consilieri сотшшіііе #u «el puţin 200.000 de locuitori;

24 celelalte judeţe. Afiară de acest număr se mai aleg»

un număr de o treime (12, 10, 8) con­silieri supleanţi, cari vor umplea go­lurile ce s'ar ivi iu sânul consiliului.

Consilieri de drept in consiliul ju­deţean, sunt: primăriul şi încă unul sau doi oonsilieri loomuiiaili din capitala judeţului; revizorul şcolar judeţean; cel mai înalt fiunoţioiiar al Mhiisterului Să­nătăţii (medicul şef judeţean, medicul şef veterinar;; ai Agrioul turei; al miinistratorul financiar; cel mai mare in grad .dintre preoţi cu mai mulţi cre­dincioşi in judeţ şi care are reşedinţă iu -capitala judeţului; câte un delegat al Camerei ue agricultură, Industrie şi Comerţ, şi un delegai al ш*гшЦе1ог coopérative.

Toţi consilierii vor fi aleşi dintre ioc mitorii judeţului.

Consilierii vor depune jiuràmiâut iu faţa prefeotuiui. După aceasta Consi­liul Judeţean, sub preşedeţia celui mai iu vârstă membru, îţ-i aíe^e bkuud (co­mitetul de coniduceiej care e format din: I pre..;ediinite, 2 vlce-preşeidiiiţi, 2 at-orotari şi 2 cliestoii. Biroul va 11 ales ţinând seamă ca membri sa aibă сшю-:-. tiii'ţele difeirite pentru diferitele spe­cialităţi, având *ä l'ucreze la următoa­rele c omisiuni:

a) Comisiuma admi-tustrutică finan­ciară şi de control, oare va -alcătui bu-gotul judeţuilui şi se va ocupa iu jru-neral ш tot- ce priveşite pairtea adnii-i-istnatiivă şi bân-ească:

b) Conúsiunea de kwrări publice, care se va исцм -cu lucrările de căi d-e ciiătonie pe -utcait sau ape, cauiali-zâri, scurgerj de .aipă, zidiri de tot fe­lul, etc.;

M) Comisiunea economică, care se ocupă cu lucrările ce priveac pămâti-itul ţiagirieulitura ou -t.oaite raimurile ei), ue.oţiii .şi indusiria;

d) Соптіиіша instrucţiunii şi a Cul­telor, care se va ooupa eu treburile scolií.or ide tot. felul şi bisericilor din judeţ;

ej Communea Sanitară şi de Atis-teuţă socială, oare poartă grija sănă­tăţii, iuptâmid contra boaMor şi moli­melor, ş. a.

Fiecare din consilierii judeţeni ia pante in eoiufciuniea iin care este spe­cialist, ue ex. un profesor va lua parte in Сшпіокііпеа Instrucţiunii, un medic în Comisiunea Sanitară, un agricul­tor iu Comiisiunea economică, ş. a.

Membrii de drept, -cari sunt şefii in-stituţiuuiior judeţului, cari cadrează in lucrările acestor comisiuni sunt da­tori а lua pante la lucrările camisiuinilor şi .a da orice lămurire în ini teresül bu­nului mers al lucrărilor. Fiecare соші-siuine îşi are câte un raportor -(referent) care îşi faoe raportul în scris. Comisi-uniile .lucrează ori de câte ori este ne-voe. Ele pot fi cooiivocate şi de p.refeot.

Consiliile judeţene pot face orice lucrare în interesul judeţului, dacă nu e»te în loonitiiazicere -ou legile ţării, pot conlucra icu comunei* pemtiru lucrări de folos local şi tu Statul io interesul obştesc.

Deaoeea se intruimeşte in capitala judeţului, în localul prefecturii Su şe­dinţe ordinare la i Martie si 1 Uotoiii-ibrie, în fiecare an, chior dacă u'ar fi convocat. Afară ,d» această dată mai poate fi coiiiViOüat şi iîn- sesiune extra­ordinară.

Convocarea se face de eătră prese-dinteile oansiliului. Adiunarea .ordinară ţine 15 zile, dar poate li prelungită, cea extraordinarăj, H|ără învoirea Minis­terului de Interne, nu poate ţinea mai mult de 15 zile.

Convocarea se faoe publică im foaia oficială a judeţului, «u cel puţin 10 zile înainte de ziua începerii lucrărilor şi in afară de aceasta se mai trimite câte o convocare nominală fiecărui membru. Convocarea trebue să con ţie şi prograunul lucrărilor. Adunările sunt publice. Consiliul nu poate ţine şedinţe dacă nu sunt de iată cel puţin jumă­tate şi încă unul din membrii consiliu­lui. Consilierii votează la apel no mi-nai.

Însărcinarea .de consilier nu e cu plată. Ei primesc însă spese de călăto­rie şi diurnă pe itimpul cât au stat la lucrările oonsiliullui. La lucrările con siliuiui ia parte din partea guvernului prefectul sau sub-prefectul, oari insă n'au drept de vot.

Raportorii (.referenţii) celor cinei comisiiuii formează delegaţiunea per­manentă, a cărei preşedinte este pre­fectul. El lia parte la toate şedinţele deJegaţiunii şi iscăleşte toate hotăririle. Delegaţiunea lucrează totdeauna în orioe zi .de lucru.

Membrii delegaţiusiiii sunt plătiţi şi în aeeilaş timp uu pet аѵла şi altă slujba de obşte.

A V A S E D E L A S A T 15 Din Rjavmţi (jud. Ыоѣіп)

Comitetul de construcţie şcolară din această .oomiună, în- mumele locuitori­lor delà noi aduce vii imuiţămiri d-lui M. Dedau, plutonier din satul Bakum-tovoa, pentru munca depusă la ridica­rea noii clădiri de şcoală.

Preşedinte Efime Hanchievioi, secre­tar C. Tinnoft'e. M. D .

Din Răducăneni (jud. F ă k i u ) In ziiua de 9 August, în satul nostru,

a avut loc o serbare culturală dată de Căminul cultural sub preşedinţia d-lui D. BiaJ.os. însufleţirea a fost mare.

Au luat parte d-nii C. lonescu, ad imiinis'tratlorul plăşei ' Răduicăaienii, I. Gârdei adj. de judecător, I. Mardare, C. Buoui', C. AlöCisamdru, D. lonescu, N. Proca, Ulga lacaini şi 1. lacomi în­văţătorii, D. Bialos, preotul P. Chirica misionarul Mitropoliei Moldovei. Sf. Sa a ţinut o frumoasă cuvântare. D-1 Bia­los а mulţumit sătenilor că s'au adunat în număr aşa de mare.

'faranul C. V. Tasiéi a mulţumit preotului Chirica, în numele sătenilor.

A. \ . Din Cbiţcanî (jiud. TilgiMiiia)

In satul n.ositnu s a inifimţat Coope­rativa agricolă „Plugarul", alegâmdu-sc ші oonsiliu de adniiimstra.ţie format din: d-nii 1. Miron preşediu-te, membri S. Cepurenko, Mitrofan Ignatenko, Const. Zeron şi Martian Urbanovici; cenzoiri d-nii Afanase Dercaoi, T. Ur­banovici şi Eug. G.rossul, şi cenzori su­pleanţi d-nii Mitrofan Stog, Semen Pod«u.rs(ki şi Amtoai Postum.

A. V.

Din Manzina (jmd. Itirgiltina) Jn comuna inwustră p.r.in sitâruinţa

d-lui consilier Nicov şi a.lţi fruntaşi ai judeţului, s'a desoliis o şcoală de agri­cultură, ou \ re-o ÖÜ de Jocuri pentru burse. Şcoala se va desebide la i Uc-tomvrie. Ca secretar al acestei şcoli а fost numit d-i Ch. Aolăriţei. Săptămâ­na tlreouită, în folosul acestei şcoli, s a dat o seirbaie aduiiianidu-ise suma de Ь mii de lei. D-l D. Vrânceanu, fost ar­tist la Teatrul Imperial din Retrograd, a itat couioui-sul său, cântând multe «antele roiinânesti.

I. a. Din Salişte (j,uid. Salb-iti)

Ziua de it> Iun ie, era aştepitlată cu multa nerăbdare ae către şoimii de mărgineni deoarece -trebuia să facă o excursie iu Mare cit profesorii şi p.ro-te.ioa.rele şcoa.lei civile. Era Duminecă şi o mare insutleţire. Ani plecat eu tre­nul -1 a doua zi după auniiazâ am ajuns la Constamţa.

l>upăoe ne-am odiluiit in ziua uii--mât-oare desdediinij:neaţă sub .conduce­rea unui călugăr deia -Seminarul teolo­gic, unde аіт .iosi găzduiţi, am vizitat portul, histituţiile de cultură şi o plim-oare pe iliaire. După nuasă am fost cu toţii la Mainiit.iu, iau- a doua zi Ja Tekir-gol.

Seara înahite de a ne lua rămas bun, peuitnu marea ateinţie. .dată .dan porttea primarului, ne-am -dus cu toţii la locu­inţa sa, iar d-1 profesor C. losif, a rostit o caldă leuivântare şi elev,ii sub condu­cerea d-lui prof. Floaşiu, au câintat câteva cânt-ece naţionale. La înapoiere аіе-ши -oţiJ.rili două zile la Bucureşti peu -tru а vizita unele locuri însemnate.

— Ca în orice au, la sfârşitul iui s'a pregătit îşi .de data aceasta o expoziţie cu lucrurile de an ană făcute de elevele şi elevii şooalelor civile.

Frumoase lucruri şi frumoasă muncă depusă de memibrii corpului didactic suu conducerea înţeleaptă a directoru­lui şi a directoarei acestor .şcoli.

Nu putem uita meritul profesorului de lucru manual delà băeţi, care de

data aceasită şl-a pus toaită sităruinţ» în facerea lucruriiloir cari au и ітй pe vizitatori.

— După mebeerea anului şcolar din 28 Iunie, când s'a ţinut darea de samă •din р.ат1еа diireetorilor .şcoalelor, s"* cânrtlat şii ideiclamat în cuntea işcoalei şi s'a ţinut examenul de gimnastică ф jocuri naţionale.

Cuvinte de laudă se pot aduc» d-lui profesor Floaşiu, care a ştiut să do­vedească că prin muncă se poate £ac«3 iprogres chiar şi in jumătate de aii, cum a fost cazul delà Silişte. Nu să fie persecutat chiar .din partea lamaori-tăţillor şcolare, cari de multe oa i ec las .influenţate de iţtiri îmiprăştiatvi ele răuvoitori uiu uiuimai persoanei ei pro­gresului învăţământului.

— Societaitea de lectură a ale-viii.* şi elevelor şi-a ţinut la sfârţ-itiul :ш iii i* şedinţa festlivă. A fost un pnigivi» frumos şi deosebit. Cântece in c;)r, d«-clamaţii, dări de seamă ale preşodinţiior ai amâiudoroi- societăţi, luerAri огц іпД-le. A întrecut toate iram unsa luarxr* * elevei Dorina la.cab din ol. 4. Au câ»-tait frumos: eleva D. Bârfim la р іш Ф eleva Dobrescu lia vioara.

— Trupa artiştilor deÎM .,Teatrul Popular' din Bucureştii, a j : ; ,-at ia no:

piesa- „Mexicania". — Societatea Meseriaşilor diu Icrâ-

litate şi Societatea siudenţilor ,şi-a'a ţi" nmti petrecerile 'de vară .obişnuite i ' „Neted". Amândouă au leuşit, dor nii-•шаі -că nu erau prea iibufleţite p*t-rj-cerile -ca altădată ia societatea studett' ţii or şi nu ştiu de ce. .

— Vizitatorii în amul acesta la ie» au fost mai puţini .ca'u a'te daţi. Tim­pul ploios şi rece i-au imp^dicat m »* vie.

-— Traiul .din ce In ce, Ja n :л, * a*i scump. Autorităţile locale ar -trjbni «ft se interesezie mai mulit. De pilda: p* când în Sibiu şi Aiba-iulia, vana fnja-pärai cu 40 de leiun sac -de fasole ver. de, aici numai pentru două mâncăi'1..

— Ministerul a aprobat în£iin(*ree, unei şcoli -comerciale j-uperioare i:; í»-í calitate, care se va desciiide cu ci. I. în 'anul viit-ua- şcolar. Se aşteaptă àdt,^ săilşteai a veni în ajutorul .cea'«nap lor pentru a lua ilinţă această şu.ialâ şi profesorii ei să fie 'toc fii Să'Lştii.

— In p-Oitul vacant de ajutor -d.: ju. decător a fost numit d-1 lom seu, avüi»t din Bucureşti.

C. I. Din Poduri (jud. Ba,:ău)

Munca începută de preotul C. Crişan impreuuia cu j'.i,văţâtorii G. Chirnoagj şi A. i^ova pentru luminarea satului nostru, dă r jade bune. S'a înfiinţat ca-lidmul cuitunal „Reniişterea". In şedin­ţa dintâi s'ti citit şi s'a lămurii) u-i ca­pitol din si. Evanghelie delà Matti, d» către pr. C. Crişan. D-t mv. G. Cliir-noagă a explicat din Legea atiministra. tivă. Pentru '/idiiea Casei Naţi,)ni;il# începută cu ajutorul centralei, -s'a dat o serbare în comuna noastră in ziua de 26 Iulie.

Sufletul acestei serbări au fosit іц. dnumătarii spuşi de mai sus. S'au ju. cat două piese de teatru de către dom. nişoareie învăţat. Olimpia lor.dăcheacu şi Mania Bujor, öitiudeiutu! T. Burlaou, înv. C. Crăciun, C. Paitriohe .şi .elevii secundari Zota V., Ţâreă 1., Şovia X., Bujor G., Costaciie G. Mistolie, 1. Chir-uoagă, C. A. Smarandei, Bujor 1. Ele­na îşi Crăcituii M.

La 2 August a avut loc o serbai'ü tot aşa de iruimoasà.

Dumnezeu să ajuta acelora caii lup­tă penitru Ігшііішгеа satelor prin evü-tură.

« . Cttirvaluţa, piugur

Sărbătorirea poetului Ai. Sihleanu Ie »omunia Siltlea, judeţul Rarafmiicul-

Sărait, a fost sărbătorit în ziua de 30 August poetul Alexaaiidmu Silileau'U. de către cercul studenţesc râminiceaai care îi poartă numele. Dimineaţa s'a oficiat un Te-Deuim la biserică, unide se află niorniântul nefericitului bard. La altar s'a depus o mane panglică tricoloră pe oare stă scris: „Cercul studenţesc râm-nieeon, pioasă amintire poetului Alec-saardru Silileiaonu, Lira de argint".

Cu această locarzie s'au pus bazele bibliotecii populare „Al. Sihieaiuu" ca­re numără deocamdată câteva siutle de volume dornte de studenţi, de soc. „România Jună" din Viena (prin d. Uctav Moşescu) şi de „Analele Râmni­cului" (prin d. Ion Game). La biserică, a vorbit studentul Dem. M. Pqpesou, despre îniseininătiaitaa bibliotecii.

După amiază s'au jucat jocuri naţio­nale şi a foşti vizitat „Castelul", panoul şi frumoasele locuri unde şi-a petre­cut Sihleanu copilăria . . .

Seara, la şcoală, d-1 Ion Gane, stu­dent şi publicist, a ţinut o conferinţă •despre viaţa şi іоре.га iui Al. -Sihileamu, la care au luat parte si prinţul şi prin­ţesa Ghioa, rude de-ale poetului. Con­ferenţiarul, în frumoase cuvinte, а ară­tat toată (tragedia vieţii poetului dis­părut Ja 23 de asii, miai înainte de-a fi putut face dovada deplină a marelui său talent. Apărut îai epoca, renaişterii noastre literare, SibJeaaiu a găsit o lim­bă nemiàdioasa îndeajuns, pentru a nu îmtâmp.inia piedici fonmaile în dăltuirea versurilor. Poet de o rară intimitate şi delicateţe, а fost îndeajuns apreciat de Eminiescu, oare i-a, zis: „Liră de argint Sihleaniu".

Deşi născut şi mort în Bucureşti — spune d-1 Gane — toiuş Sihleainu 'apar. ţine Sildet prin faptul că ski petrecut copilăria pe aceste meleaguri pe care le-a cântat în strofe simple, dar cu atât mai sincere şi nuai definitive:

. . . Iacă gârliţa cu tainici şoapte laică pârâul lin, călător, Pe-a cărui maluri eiu zi şi 4oaj»t» Făeeam duliei vi&tri ie viiter.

laica pădurea misterioasă In sânuil cărei mă afundam, .Şi-a filom.elei voce du-іоші Plin de uimiiie tiot aiàewltiam.

Iacă şi dealul ţi vâlcaluşa Umde eu iuber, rangul чііГам І, Gouiam oiţa şi viţeluşa, Cu ciobănaşii doina càaïtând . . . e-t».

Poezia aceasta « datată: Siihllea, 1854. Patrioitißunul iui Silileanu îl găsim în

poezia înititulată „La patria", care pox-1

ta fiigura cu cinste înitr'o bună anitoiio-g-ie eroică. Energia expresiuiniü merg» ; crescând şi ciuiiminează în ultima *tr»-fă, pe icare o reiproducem:

Fii ai iRomâniei, fraţii mei de •ânge, Ras.ooliţi .cenuşa vetrei strămoşeşti; Şi văpaia slavei din trec-ut wrucing« lidmile voasti-e mani şi bărbătieşiti. S'iapărăm a noastre drepturi vechi şi

sfinte; Pe duişmanii noştri singuri s i4 sdro-

bim, Să săpăm cu pala ale lor morminte, Şi într'o 'Uiiiiire toţi să ne silim Sa dărai ţării noastre vie strălucire, S'o 'nălţăm cu fală pan" ia nemurire!

Iu înieheere. conferenţiarul a airătot că cercul stludenţasc râmniceaii are da­toria de a cinsti întotdeauna, aşa ou» se cuvine, memoria poetului SihieairUi fiindcă el reprezintă o verigă din ша-ţ rele lanţ oii evoluţiei literaturii româ-^ neşti, fiindcă toifăţişeuză, alături dej atâţia alţii, tradiţia, trecutul pe iqare-lţ venerăm şi mai mult atunci când în­ţelegem strânsa şi necesara legături dintre Eri şi Azi. . .

După conferinţă, a uramat -um bal «W în saloanele şcoalei Grădişteaaru.

*tudent râmnicean

iïwmërml 128 ѳ v l t и н л p o p o m шѣ юі Ртдіпа H

© v i z i t ă l a ş c o a l e l e p r i m a r e d i n o r a ş u l l l a d ă n ţ i D e l à r e d a c ţ i a n o a s t r ă d i n C e r n ă u ţ i —

Pemönu ritlk-Ü.REIA cudiUuratt * -maufcsie» populär« SÍ PENTRU ^РЮЪІГШИГЕА *I

plantarea, adtn-ÜRATÉÁ cràluri in a-wastă miawsä, foiwepweia- шіш nou un ïeclar ESTE de -cal mai NIIARE interes. «4ci ne prerânita ші Ъш .«d potrivit pir-i-N pentru REFLEXIIUOI. ce le puitem fa.ee pu-pna sitarii noastre culturale în gè­lerai şi asupra situaţiei sc»alel»r nea--*re îa speciali.

sttiaitdstiică liantlegrailă cuprinzând situaţia acestei rategorü de şcoli din întreaga iară, ne voim resibrâiigo a pTodiuice nu­ni aii ші urii; lexeimipliu cu (Mele «niese de .subsemnatul ohiar la fota locului <ЯЕЙКЗ 6 .şcolii primaire din oraşul Rădăuţi în Bucovina.

Toate 'datele diu statiätliea .de faţă le-am cules lia fata locului vSzăitânid în ziua iá* '2 Septemvrie a. c. toate şco-

ä.eirvicikiil .şcolar ffind în prezent pri-m-arail onacjUM Rădăuţi. D-ea mu locu-eşte în şconlă, ci d. Oaiiuirei Gfieirnian, care a fast numit substitut in •lfo-саьі <14uà Popiaiddiuic. biisă náci d-lui nu exeroită ftmic.ţiiium.eia eia director, fiind revizorul judeţului Rădăuţi. In locul d-isoile FTMCŢIIOITOAIZĂ .ea conducător (di­riginte) institutorul losif Sindilariu. Sistemul acesta de euibsitiruiri, în «pe­

inait principiu pedagogie prin aceasta ferire de knminu. Tăbliţa cu іпвюгшр іл şi înnoirea »tradei e în limba germania, eu toate că directorul titular ai acestei şcoli E іртатіашіі oraşului şi directorul titular .ALL aeeßtei şcoiM.

In interior am văzut eă se lucrează la curăţirea şi grijirea şalelor. Intre bând dece s "a, .început atât <de târziu cu grijii** saiieWr. servitoare» şicoJlia mi-a

S T A T I S T I C A

«4

a а

6 «tri

ŞCOALA

Şcoala primară de stat No. 1

de fote

Şcoala primara do stat. No. 2

do foto

Şcoala primară do stat No. o

de foto

Şcoala primara de stat No. 1

do băeţi

Ş:oala primara do stat No 2

do băep

Ş-ioala primară de stat No. o

de băoţi

DIRFDORUL

Locuinţa

Doamna

A. Mihalcean ( locueşte în şcoala)

Doamna

Adolfina Glaser (na locueş te în

şcoală)

D. Soroceau tnu Incueştu în

şcoala)

01 Gh.ïepàiliuc în şcoală locueşte

dl 0. Glierman îeviaoi* şcolar

1 ! 1 ! 1

1 Í 1

Domnul

V. Andruchovici

01 Dim. Teleaga în seoalu locueş te

d i L. iasmaua 1

Sala

9 1

1 1 1 1

6 I 1 i i I î

i i 1

1

Dependeeţe

1*)

i ; i I i I i

I I

i i

a vi CU

,20

Puterile didactice

Namărui elevilor

înscrişi frecvent.

7 3 10

4 6 9

8*;j 3 i i

4 6 10

6 ; 9

158І 66 324

I ! i • 13 І36Й 294

21 246 26'

224!l01;32i

49 І245І2П

48 221 26У

1280

245

1250

Nomurol claselor

8 i 2 i 2

6 ! 1

6 j 3 j 1

1

Biblioteca

Material didactic

(49|52l!

18

13i36 '

107j 96 ! 66

I 26

Foarte bogat si bine con­

servat.

In e*A mai mar» ordine insă e abHolot in»n

fleient

Foarte puţin

Aproape nimic

s tr ic tu l nece­sar (сопГогт raportului t i ­tra revizorát)

lusemnari

*) Лра ѳ foarte rea *) 4 puteri sunt conce­

diate pentru alte servicii

ornice sa>r spume, dam tăria noa-JJ},- vâevwre* mwsfcră ca іццішіе şi ca ^ o u poate p.ro\e.i)ii .dini alita ceva d«-

în JM'iitnujl rán.d uii.u tăria şi vigoa-^oioaätru cui'tiuirmlă. Г.ПІП .putertia cul-pjjii ue voni p-Uitea erua to.aite cele tre-jjjitoaire pentru ѵііЦа şi tot nuniai prin

• cuilitiurii noaisllre vum fi ш stare i apÄraim gira'uitd« tării. liste deoi

(,ca.uză a coilectiviităt.i.i şi imipíLiie.iit. a fie-(írUl iii'd.bvkl, ow tueuevte in această

ca să »II dea cea inai «mare ateii jj olieeti'Uiii.'.i d«*vo-Itarii mOmid» a jdporUiLui iooiLiilor şi .sităpaiiiiito.R al a-jggtei ţâri, a UtwutoArä cu.litu.raile .re-|feaeu4atà tu deosebire pi'iai diferitele ieAeffO-rU de

0ШП in:?â caie in 'Prä1;

pieűiiire.a d<' rg;i, rezuiva

j OOIPERIIL'iiie

L'OILI. :сш,ІА priiiiară eiste aceea ui rând îşi a.re жщта ri a ];epui!ia.riiza in íiiiaisisele VEDE íitiüriíiiifice ipo.zJilive şi iàr'v'Je M inisit.iitiuliuji.LLE

(glturriile de cet mai înalt grad, adecă (j, universităţi, .JE dato, üjceatíta in cele c í .msîiicazà ne vom uvuipa. de aceaisră

jgorie de şcoli, de şiceliile priiiinare. rjjjr fiiindu-ne cu iioputiinţă să ne folo-

!n oadruil unui а.іЧіс.оіі .de ziiaa- de o ^^Wtoïtafiiffi.I-rtt m ііііииміііиімиііиаиі

•lile p.e ránid, num.ai .cifireile privíitoaire la üátuatáa .oleivilw le-aim famt dm rapoar­tele direeţiiuiniiiLer şc-oiiiare înainitiatie că t;re revizoira.tul şeodair tul judeyuiiuá. Cu laiceaistă ocazie trebne .să o,S>seir.v că nu toate icifrele c.o.resipiiind .adevărului, căci unele d.iai ele in ш se contrazic. Aşa vedem fa, şeoaila de fote Ne. 2 că sunt însorise Iii eile.ve romanice plus 302 nexoniânee. ia.r la totail 294 eilieve, ceeciice niieiLcàuid nu o«te poaibit ca de 134-302 :sa de« 294, totaşa şi la- şcoala de bieţi Ne. 2 .sunt 41 elevi români .plite 245 neromânii, iia.r la totlail 271, (••(•eace iairăşi e fals ca 414-245 să dee 271! Ei bine, « din aceste cifre eo-re..-p.un.(Je a.de.vănuiiuiV Coiuehid din tap-tuil .acesta că uanelie rapearte inaiintate forurilor şeala.re nu elint alcătuite conform reailikăt.iii, ci «mt neadevărafe şi p.rin ш ш к nesenioianse, ceeace est« detítuil de idureirois.

IJiar să 'trecem .la ooimtatăriile făcute Ja fa va іюклііЫ iurmàaud şcoaili după şcoallă.

Şcoala primară No. 1 de băeţi. IXkeotoruil tiiltuJair ai aceistlei şcoili e*te

d. (iheorglie Popadiuc, concediait din

ciad la şcoalla «ceasit» cair» a trecut .prin aitâtea pemiipetii, im ewte tournai cei niai feiriejit.

.Mi-se pare ca niciun.ul dintru aceşti 3 conducătoaii ш conduce cu depline puteri şeoadia .şi .ered c i nu odată se vor fi iviimid eciitiioverise în p.riv.inta îu-ІіГоЬапіі că 'adică cine deţine de fapt diligentia şeolară repireze.n.t.aită în cazul acesta, prinitir'o trinitlate.

In exterior .edificiul şcolar « curat şi giriijiit. Lu og.tu.dia apa.n,inătoa.re di-rectorului e glod şii niiuirdăirie, cu toate că de vro-o У—l zile « vreme friumoa-să. G.î'adiiiiiiiţa din faţa şcoilii e neîngri­jită şi pe lâaigă ч-аііе-ѵа leguni-e .se 1«-fâeşte o pădure de cele m.a.i \ ajuaite bu­nicile, l'rofliibuil şcolii e авсииь şi întu­necat piriui.t.r'iMi gia.rd do leţ.uri înapoia .câiuuiia e..-te iun gaa'd viiu de brazi. lirazii .aceştia ennut isădiţi apiroape de zid, fiind distanrva pâ.nă ta durum abia 1.2Ü m.; efectlull e că desişiiil acesta шещше în-tr'iuia ziduil um.e.d, din ca.re cauză cade teniieuiiaiki de pe părete, pe de ailitâ pante îiibă prin іпаЦііішва lor, briazii aceştia imibrewc fereştilie şalelor de in.v'aţă-inanit, p.rin u.uu.aire se caică. un іпвеш-

M [ТПШГІІЦ

Nimic

spus c i pe de o j>amte «mul bim.p fiindcă treitiiuia di iirriiilateaisca nişte oi'î şi O'Văîi a d-ilui Oliörman ţrevizorul şcoian pe de altă parte aee.st ovă* şi orz era aşezaiU chiar aici in şcoaJă prbi sale şi coridoare. Àli-<a inai apus ci în -ziua de 3Ü August a fo»t la această şcoală o cuinisiiuine coanipiUisă din patra dununi, са.пі .s'au uitat la starea şcolii şi au văzut tot orz-ui şi ovă».ul ш şcoa­la. Am aílat pe шіші ci pa,i.r.u dciuuii i*rau ini.ini..truil liucoNiinei d-1 l>r. 1. Nititor ,cu Eni. iliwţ, іпыр.осьог-şei, i>r. Л. Teaciuc. iirsţijecior .ji Dr. E. ilanccscu p.reiie'c.tujl judetuiliuii.

l'a.rte.a bună .la ассіаміа şcoala »sie i-лііюЫіагіа. şi TÓBÜTRT*IC&#, a căror scrip­te &ШЙ. puriaite ш tm, aioi deplină or-ciiine.

In cele dou* sale inci JIIBONT *r ii i...i.;..(: ş,i cu cai© ьа *e kiwtaieze au ate­lier de tâmpilărie, ceeace ar l'i de mare toio* p.raciuio peuiiLTu eilevä »e ai' »er-uetu -À&wi îiiivitàJuâiil.

üturi de seamà

0 carte, îutre cărţi BannÀciUil ditector .al orfelinatului

Gr. Alexanilretsicu'-, din Bucureşti, d. Juan 1. SăiKtttle. ciu, üi»íUnter, in cola-імаіге cu d. líaid.u Petire, pnoleeor de

.gog'ie, a.u i'iparit "un e.di;ura „Cár­ja Кошапшиоса" din Buciiit'şbi, „Geo-paíia Roimàniei" pentm uzul cJ. Ill-a jinmare şi al chmupUot de adulţi şi

plin aliiiiil AITI'âgâlor şi va.riai.ia gi'a-materiei, AIU;uo.rii - - iubitori en-

таф. şi bani cunurcători ai ţării H însuşit sa ne. dea o ca.rte .ce se .li-(Éige priiiîiic nilanu-aiieile şcoilane cu ari йгаіш obişnuiţi. Crâmpeie din „Ro­

UĂ Pitim A.-că'- a M VlaJraţă şi din «sete de-crie ri ale loc.uriluï noa-

făeiute de d-1 1. Simionesicu-Iaşi, teeărate ici^colo iu carte, trezesc in МЙаті liragi^NE de frumibeţiilie cu cari atar» a dăruit din belşug1 ţara uoa-rcră. Interesanite şi amănunţitie descrieri

bl»bogăţiilor solului şi subsolului, o fac ii fie cercetată cu folos ciliar de oa-lenii uiiari cari iui cunosc bogăţiile ioaistire in urma ini.regi.rii ţării. .Ruimiai răsfoinid cartea şl privindu-i

Mie 250 de vederi reuşite şi cele 23 lărţi, -ai impresia că înaintea ochilor ш desfăşoară un prea frumos film imematografic ce ai vrea să nu »<i mai itâirşeaiseă. Imvăţătorii adaptând-o, fac ee>a іалі

rană alegere din .toate punctele de ve-a » . St . Соизіаи limesen

Sgârcitul şi câinele Trăia de mu!t, în vremea veche,

itr'un oraş din Oltenia un sgârcit iră de pereche în lume. Zi şi noapte, ibdând de foame şi de sete, umblând ol şi îngheţat, adunase ban cu ban, iitoaie întregi cu aur. Şi sgârcitul acesta avea un câine

Wre şi frumos, aşa de rău încât ni-leni nu se putea apropia de casa Bârcitului. Câinele acesta, toata ziua I toată noaptea da târcoale casei, Itrând într'una, încât sgârcitul putea " se bucure în voe de bogiţia lui. Dar într'o zi îi muri câinele. Ce facă acuma sgârcitul? Cine ii mai

teea casa şi averea adunată ban cu in? Dacă toţi vor aíía că i-a mu-' câinele au să-1 fure şi ei simţia că fă bănişorii lui nu va mai putea trăi. Şi atunci a luat o hotărîre: toată noap-

da ocol casei lătrând ca un câine. ^Câteva nopţi, sgârcitul a înlocuit 'iele; dar nesomnul şi oboseala

trântit la pat şi după câteva 'Ptj sgârcitul muri, lăsând, cine ştie Inii norocos tot avutul lui. Iată dar unde duce sgârçenia. E

economia, căci e fericit omul «strânge banii albi pentru zile

dar şi ea trebue făcută cu ipăţare şi înţelepciune.

D. DIACONES rU-DiEŞTl,

Cunoştinţele delà medic pentru mame Copalul, arjunis la vârsta d» scoală,

e miult miai piuţin ferit de boli decât copilul ce ută numai pe lângă păutiiţi.

Cela .mai dese boii ce bântuie printre copiii de şcoală suant:

•A) Pojarul i Ліо-пЬіІ-Іц rujeolaj. boala «e arată cu lâcrămare, guturai, tuse aspră, călduri, pete тіікм. roşu iu gat şi pe trup. Petele încep să iaöä întâi pe frunte şi obraz, apoi pe tot trupul.

•Boaila cloceşte (durata de incubaţie; A—11 zile.

Boala uni »* la eâu.d k'au. ivit petele pe trup.

Boaitt «« ia pirin atingere cu .bolna­vul.

Sămânţa iboailei ţimiorabulj uu e» *u-швф* îmică deşi ti*ţi învăţaţii se eteă dueistc *'o aifle.

Legea peideipiseşt» pe »«1 car» nu a-nuniiâ că aire ш caia ш bolnav de po­jar wm că ííde ei ec»te. Boala ье rá« pândeşte foarte reipede mai аіей prin­ţi « copii. Ea şcoala unde .apare boala aceasta trebuie *ă se ia rnăisuii. Se va incluide 15 zale. Boala n.u-i uşo.ară, da­că nu sie caută bine eopiluá bolnav, ră­mâne cu plăanâuiiii slăbiţi şi preg'ătiţi «ă prinieiasci uşor oftica.

Ce poate să faeă părinţii până la venire» madiealHi *a.u im lip*a naecLiftu-lui:

1. Sa ţi» .eoipiliuil bolnaiv in pat 4 zii». 2. Si ţie .«opuitil aţ)»i ~m *aeă і*лк V

zile. e. Cain»ira «a .fi» a«rkJtA ţi «ăldu-

roaiiâ. 4. In tot timpul йатЛ ar» fienbinţi»ili

i-*.e va cta lapte, «afea »u lap ie, »»a-iuri de tei, apă.

După ce-i tre» fienbiaiţelile: *up» a» iugu.uie, purewri d» «airtafi, fiertură ée »airtO'fi, ouă.

i . Mare bâgtar» d» »«aimă la giură ociii, І1Ш.

Se va turna in nas ш íi»oa.re ai eâ-teiva picături Ae eleu mentolat 1 la 2UÖ *au k>e \-or unge înăuntru nările ou va­selina boricaitlă l i& 20 zilnic.

O&hii şe vor spăla üu o .cârpă sau vată «urată, muiată in apă calda sau » ciuţi « 4 la sută de atid bone, caldă.

«. l>apioe au trecut petele ide pe trup, se va ia*e zilniio bae caldă «opi-lului.

7. Ca isă-i treai«ă tusa DAŢA-i eaaiari de tei sa» »er»ţi da, £araua«i», (epiiţerie, *pote»ă). lip.

Brcxmur de Решіи Apă de laur »1res Sirup de tolu A[>à destilaită

Cereţi totdeauna, »j.uitoruil medicului nu vă in credeţi iu babe, v-răjitori sau şarlatani.

Bj Scaiiatina, « o boală răspândită, grea. Se arată eu foarte mari fierbin­ţeli şi pete mari ro.şii ce se ivesc iatâi pe trup apoi la urmă la faţă.

Dupăce trec petele, pietea «• jupoAi». B»a!a els.'eşt» 3—7 іѣ».

liwlaiavul DĂ boala Lui din prima zi de boală pani .EUŢIĂ 40 iile «ala ivirea IJetelor.

Sămânţa boalei aşişderea ва м» noaste.

JuiiMÚtoiriCe ii'l.'ie; I vinaruiui vi toate lnc.iu.riie atlin^e de el răspândesc boala.

Şcolile .tretiucsc 'нксіше, boala trebu» declaxati agentuilui isanitar, primaru­lui, j.anidaranului, niadicului.

E neapărată neivoe &a medicul să dea •ajutor.

Ce ,p.oit face insă părinţii piuă la fi­nirea 'medicului:

1. Să ţie copilul in p»t izolat timp de 20 zile, ia.r în caeă încă 20 zile. Cu totuil 40 zile cei puţin.

2. De mâncare şi băut: Lapte, »afea, apă, ceai de tei în primele 20 de zile.

După aceea: supe de legume, fiertu­ră de cartofi, ouă, fructe coapte, eom-poturi. Nu carne! Băgaţi de Sieamă: Ri­nichiul e atacat de scariiaitină.

3. Gargară, оиіііі ці nasul se vor ţin* curatle.

4. Doică durerea în gât se iuteţect», chemaţi medicul mai repede şi lăsa.ţi-1 si-i facă injecţie contra auigihinei.

«. Dacă jupuia.la a înieeput şi e boga­tă, e bine »i .ungeţi pe Ь»1ваѵ »Ш»ІШ»а-i,a şi seara »W: Rp.

Acid .tactric • TPE. Acid femie І ţr. Gtlyoerolait d» iimliâeit 100 gr.

6. Dacă b.olua.vul ise plânge É» áur»ri la .îneheetluri:

a) Bngeţi seara t»*uril« iirerea*», RP-

üaiaiciűil 6 gr. Y.aiselină. 4» g.r.

b) Daţi-i d» i—-8 »ri p» ж Rp.

Aspirină »ăt» в {r. 60, «uu Rp.

Salioila-t de Sodiu 0 gr. »•. Bicarbonat de Sodiu 1 gr. Soarilatinia atacă în deosebi шшл- ţi

•î-iniichii. ІпсІіееѴитДе ф ureehü« sufem şi ele adesea.

E mai lipicioasă boala ia iu«epet d»-eât ш tionp'U.1 jupuielil'Or.

iar. Apostol

Dorind a ne achita cât mai deplin da datoriile noaitre şi trecând delà vorbe la fapte, subsemnatul împreună cu corpul didactic delà şcoala primară de stat No. 1 de băeţi din Rădăuţi, am înfiinţat pe lângă biblioteca cor­pului didactic (107 volume) şi o bib­lioteca pentru elevi (96 volume) şi alta pentru poporeni (66 volume). Cu toată bunăvoinţa noastră, dar nedis-punând nici de fonduri şi nici de mij­loace particulare, nu suntem In stare a aduce bibliotecile aceste în acea stare, în care am dori să le vedem. Constatând spre bucuria noastră că bibliotecile sunt foarte bine cercetatej amintind că unii elevi in timp de numai 4 luni au împrumutat şi citit până la 15 cărţi, am trebuit sâ consta­tam că numărul cărţilor este neîndes­tulător şi variaţia conţinutului prea mică. Şi dorinţa noastră, de a putea satisface publicul nostru cititor, fiind mai mare decât puterile noastre slabe dorind din tot sufletul să contribuim cât de mult la propagarea culturii ro­mâneşti în acest oraş şi mai ales ajutând tinerimea noastră şcolară, ne adresăm pe această cale cătră toţi prietenii şi binevoitorii tinerimii şcolare, cătră toate instituţiile şi societăţile culturale cu rugarea să binevoiască a dona cărţi pentru bibliotecile de pe lângă această şcoală.

Orice dar se va trimite pe adresa mea: losif Şmăilariu institutor, diri­gintele şcoalei Rădăuţi, (Bucovina) str. Berăriei.

losif Şindiiaria, institutor dirigintele Şcoalei Kadiuţi (Bucovina)

str. Berăriei Ч ІЬ i№i itf i#i i# л

Щ il Ä apărut:

1 fr. ô gT.

20 gi. 80 gr.

Cărţi şi reviste primite: B i b l i o t e c a popora lă a ,,/Vso-

c i a ţ i u n i i " Siblin : „Vasile L. ba­ron Pop, 1819—1875 de Dr. Ilie Dăianu. Preţul 5 lei.

R a m u r i „Drum Drept". Anul 14, No. 7—8 Iulie şi August. 1925. Graiova, Str. Bibesou 6.

„Casa n o a s t r ă , " foae populară lunară, scoasă de C. Filipescu, Bu­cureşti, Str. N. Goleseu 2.

B i b l i o t e c a R ă z b o i u l u i d e î n ­t r e g i r e . Direetor-proprietar : Const. Gh. Cuou, Volumul II. Redacţia şi administraţia: Botoşani, Str. Mar-ekian 25.

1 „Farmecul vietei" | poezii de j|

Gueorghe E. Solomon p

1 De vânzare la Librăriile. : ^ Щ Bârlad: Sava A. Peiroff Ш Щ Leon Blecher Щ jj Haşi: Librăria Naţională I ?

4 Vaslai: S. Urosvald £ Щ laţi: Libr.„Edison" Str. Lăpuşneano43 |£ % Buzău: M. T. Teodorescu fe Щ €ern&uţi: „Ostaşul Kornau" Ѣ jj Leon Kenig Piaţa Unirei 6 1£ él & ţ$ Cine doreşte această broşură, Ь ^ va trimite 25 Lei prin mandat ^ % postai pe adresa : Gh. E. Solomon Ц

comuna Gherăseni, jud. Buzău,';|^ Щ şi va primi 5 exemplare franco. ! j | Щ *

Scrisori din Timişoara In zilele de 6—8 Septemvrie a airut

lac cong'.reeull aniuall al asociaţiei învă-tutto.rLl.oir din Ardeal şi Baaiait. La ordi­nea zilei au fost ehesitiurni de mare în­semnătate, în ceeace priveşte viitoarea organizaţie a în.văţătorLLoir din întrea­ga ţairă.

Deilegiaţii laisiaeiaţiilor învăţător ilor din vechiul Regiat şi Bucovina, uoeiţu la aeeet congires, şi-au arătat! via dorin­ţă .ca întreaga înivăţătorime din ţară sâ fuzioneze într'o singură asociaţie, cu scopul de a иіішіісі intens şi eu mai mare folos penitru binele fiilor de în­văţători, mii urmează studii "universi­taire.

S'a m*i discutat «beeitiun««, posibi­lităţii de a s.e înfiinţa căminuri Staden-teşii, în orăşel» lipsite de asemene* li­sez aminte.

Delegaţii din Cluj au propui» lniiiu-ţarea unui .cămiiin -penitra fiitoden.te, în acel oraş. Delegaţii din Sibiu au arătat necesitatea clădirii unui internat pen­tru elevii de liceu, în Sibiu toate in­ternatele, afară de al „Astrei" fiind mi­noritare. S'a discutat mult şi olădirea în Timişoara a unui cămin.

foloasele acestui cămin ar fi foarte mari, cunoscând neajunsurile în care tirăesic actualii otudeniţi ai politehnicei. Nimic precis însă nu IS'A stabilit. Ur­mează ca să se ţină o nouă şedinţa a asociaţiei învăţătorilor, in care ee va decide începerea construirei unui că­min in .acei oraş, în care necesitatea lui e reclamată în proporţii mai mari de neajunsurile de azi. Tot la această şedinţa se va lua hotârîri definitive eu privire la fuz.ion.area învăţătorilor din cuprinsul României.

— Vechia Reuniune română de cân­tări, din Timişo.ara-Faibrică, şi-a serbat jubileul <de 35 de ani delà înfiinţare, în atlele de 3—6 Septemvrie. Cu prile­jul frumoaselor serbări de înfrăţire cul­turală, la care şi-au dat concursul şi corurile minoritare, a arvut loc şi sfin­ţirea steagului Reiuuiiunei. Naşa stea­gului a fost d-na Sofia Faur. Serbările jubileului au dat dovadă că intre dife­ritele naţiuni poate s i existe cea mai deplină armonie în viaţă socială. Su­fletul organizator al acestor serbări e d-J Raica, preşedinitele Reuniunei, care în lunga, sia activitate culturală ea ţin­tă a muncii sale a avuti întotdeauna deviza înfrăţirea intre naţiuni. Drept recompensă a muncii sale depusă în aee.i.t sens, d. Raica, eu prilejul ser-ibărilur, a fo>t alesni unor călduroase manifesitaţii de s.impatie. Ne arătăm şi durerea ce ano sltiiţit., văzând că per­soanele politice ale. oraşului au Lipsit delà actul sfinţirii steagului precum şi delà co-iicentele organizate.

— Baritonul Dr. Titu Olariu, mem­bru ia.1 operei din Viena şi fiu ai Ba­natului, а dat un concert în ziua d.e 8 Septemvrie, sub auspiciile societăţii sportive ..Banatul". După renumitlul tenor G.rozăvese.u. d-J Olariu este al doilea câintăreţ care în scont timp * reuşit să se іицрігоа publicului din. Vie­na ca un artist de mare valoare. Con­certul .delà T.i.miş.oa.ra. a, hărăzit lui < »• iar iu un suC'.OEIS foarte mare.

Aprecierea pe care i-a arătat-» po­porul d.in Banat baritonului Оіагіім, fiu al acestei ргоѵіплі.і. —- » destui d» au abuliii»'jj!'» işeatr» «tarei» иввіЬги ár­ust.

Mellárja

C u r ţ i noi De curând au eşit de sub tipar

următoarele cărţi pentru săteni de Simeon Rusu.

„Scânteuţe" vol. I. poezii popo­rale (balade chiuituri) adunate din popor; preţul 12 lei.

„In calea duşmanului" piesă is­torică într'un act (din 1848) pentru săteni; preţul 10 lei.

„Pedeapsa păcatului" piesă în 2 acte; 20 lei.

„Vrăjitoarea", comedie în versuri într'un act; 10 lei.

„Viorele" poezii originale; 10 lei. „Moartea sfcímíei"(L>ialog) 10 lei. „Teoftl" (Monolog) 6 lei. „Ştefan şi Victoria" (Dialog) 10 lei. „ Doctorul" (Monolog) 6 lei. „fr'ântevfe* vol. II. 12 lei. „Descântece" la orice boală 20 lei. Toţi aceia cari doresc să aibă

una s'au mai multe din cărţile de mai sus, sunt rugaţi a trimite banii înainte pe adresa de mai jos (plus porto) căci ii se vor trimite franco recomandat.

Simon Rnsn Arohiud p. Teaca via Tg.-Mureş

Mo a ş t e p t a ! POŢI ASIGURA VITELE CON­

TRA BOLILOR ŞT POŢI AJUTA

ÎNGRĂŞAREA LOR PRIN FO­

LOSIREA P UTER NIOULUI.

S S t i n l e S ă p t ă m â n i i Satele trebucso ridicate prin carte; clasa mun­citorească din ateliere desr&bită prin cultură, iar vlăstarele cari cresc pentru a ima locul celor bătrâni, pregătite şi oţetite în lupta vieţii prin ştiinţă şi muncă pozitivă. Tiparul e cel dintâi mijloc de a contribui la răspândirea culturii. Şi popoarele sănătoase şi tÂmlizate au presă să­nătoasa. „Cultura Poporului" umple acest gol în ţara noastră. 'Rămâne numai ca acei cari în­ţeleg înflorirea acestei ţări, alături cu bogăţia economică, să răspândiască scrisul cinstit şi folositor al acestei foi. In sate să pătrundă cât mai mult „Cultura ioporului<(. Şi aceasta e da­toria preoţilor, a învăţătorilor şi ai celorlalţi cărturari din comunele rurale. Mândurile ace­stora să fie cât mai strânse alături cu noi cei cari împrăştiem dragoste creştină, cinstea stră­moşilor noştri cu tonte virtuţile lor mari şi iu­birea de un singur neam şi pământ românesc.

Dl

PEN P-<

SUB patronaj iul A. S. R. Principelui Carol, la Sinaia, s'a format un co­

mitet de iniţiativă pentru desiohiderea unui liceu ds munte după modelul in­ternatelor americane. Liceul • se va deschide clriar în toamna aceasta. Д SOCIAŢIA culturală „Astea", sec-

ţia Cluj. a organizat pentru ziua de 27 Septembrie o excursie la laşi, cu care prilej va întoarce vizita „Ate­neului popular din Tătara şi". Călătoria va dura 4—5 zile sub conducerea d-lui general Anastasiu, comauidanitul cor­pului 0 Teritorial.

CU prilejul Împlinirii a 30 de ani delà înfiinţarea serviciior de .naviga­

ţie ale statului, se va ţine la Galaţi, în cursul lunei üctombrie, un congres general al marinarilor' români.

UFA socotelile iacute viaţa în Ro­mânia este de 4ë de »ri ш e»um

n i «a în anul 1910.

I N ZluA de -l Uotoinvi'ILE, s» va des-.ehide expoziţia înfăptuită de prima­

ria oralului Timişoara. •La această expoziţie va lua parte *i

Familia Regală. O UPRAFAŢA plantată cu vii, în toată O ţara, este: in Basarabia 1ЩШ2 ha.; în jluntemia 37.758 ha.; în Modo-va 29.470 ha.; iu Oltenia 25.991 ha.: ш Crişana 20,W13 ha.; in Transilvania 11.784 ha.; in Banat 7.104 lia.; „şi in Dobrogea 0.407 iia. In total 245.У7У ha.

EN TR li cititorii noştri „Cultura '•ojjoruliú" se gâuideştle în fiecare

clipă, ca sâ fie mai folositoare citito­rilor ci. Şi pentruca îoaea e răspândită destui de mult în America, de aceea se pune la îndemâna acelora cari au neamuri peste Ocean, şi dacă vor să-i întrebe ceva sau să aibă ştiri despre ei, — îuùr'un cuvânt bol ce i-ar inte­resa — vor trimite însemnările lor la „Cultura Poporului" unde vor ii pu­blicate.

Aceilaş lucru şi pentru românii din America, daci doresc să aibă ştiri de­là rudele de ajasă din România, să ne Uimeaţi răvaşe şi ele vor 11 publicate in foaie.

Tipărirea &« v* face fără baud. OG pe toţi aceia, care cunosic eau

;üu ceva despre vărul meu Va­sile Mureşeanu din corn. Bozi, jud. Al-ba-.de-jos (T.ramsilvania), plecat în A-merica acum 17—18 ani şi -despre ca­re ira mai ştiu nimica de 10 ani, a-mi «omuniioa ştiri pe adresa : Marioara .Mureşanu măritată Urigo.re Oooiistanti-nesie» »omereiant, corn. Bărbăteşti-Vâl­cea.

PR i M A R 1 A comunei Balabancea din judeţul Durostor, a fost

atacată săpitămâna trecută de 6 ban­diţi .cari pătrunzând in primărie au legat pe notar şi caraula, încercând apoi să apargà casa de bani fără însă să isibuteaeeă. După aceasta bandiţii au fugit.

SOCIETATEA de cărbunii „Petro­şani1' a dăruit pentru căminurile

eitadanţeşti suma de 150 mii de Iei. Fapta merită toată lauda.

D 4 , V. MANOLESCU-Râmnioeanu: fost prezident al înaltei Curţi de

Casaţi»; s'a dus dăunăzi la moşia d-lui Cazacu, 'oa s i vâneze împreună ou d-1 JMan.ole Amastaisiu; fost eonsiier tot la Caisaţi».

D-1 JIsui]iü;l»s»u- Ramnieeamu, descăr-eând arm* a lovit, din nebăgiare d» «ejwnă, p« aokgul d-iiall» A4. Aeasusiu. «яг» a Murit).

P â n ă ce p o r c i i ş i v i t e l e c o r n u t e s e î m b o l n ă v e s c

Rl

D E 8 I I F E C T Ö R al prîmmedicului veterinar David Elemér protejai eu marcă legală. N U I M A I М С Г Ь Т ! Boală de porci, călbează la oi, durere de gură la vitele cornute şi dalac. Preparatele acestea se pot găsi în toate comunele la comercianţi şi la consumuri, în mai multe comune, jandarmarie, preoţi, învăţători şi d-nii proprietari oare se ocupă cu valorificarea acestui folositor medioament. V* kg. în cutie 20 de iei cu instrucţiuni, 20 cutii 300 de lei dacă se plăteşte înainte, sau

320 de lei, dacă se trimite cu ramburs.

REPREZENTANTUL GENERAL DIN ROMÁNIA:

SOÓS & COMP, TÂBGU-MUBĂŞ, (TRANSILVANIA) STR. PRINCIPESA MARIA 2,

La comande rugam «drese emaotft, Judeţul »t posta olttm*.

O

FÜRD a fondat o socieitaut» pentru I creiarea de fabrici de maşini m

Germania. Noua societate poartă mu­mele For.d Motor şi are sediul în Ber­lin. Capitalul sociali e de 5 milioane mărci aur, împărţit în 5000 acţiuni nominative subscrise de Ford şi soţia lui. Scopul societăţii este oonsitrucţi» de automobile, vehicule, aeroplane, dirigiabile, vapoare şi maşini agricoli».

NOUA nebunie a guvernului so­vietic eisite .aceea a inteziicerii

serbării zilei de Duminecă în cuprinsei Kusiei .sovietice. Ţăranii «unt forjaţi să lucreze in această ei, câmd toţi ere-ştinii odilmetáic.

j-N ziua de 29 Septembrie, та ате* * loc în Bucureşti, un mare congres internaţional de sondaje petroLifere.

PATRIARHIA dispune pentru anul şcolar ce începe, de mai mul*»

burse pentru învăţământul teologi» ia străinătate. Doritorii de a ocupa aieest» bunse, pot să-şi înaimifle'ze cererile di­rect 1. P. Sfinţitului Patriarh. Candi­daţii din celelalte Eparhii trebue a*-apărat ,să,şi .însoţească cererile de re-comainidaţiia Chiniarhului l-oeului. Lă­muriri detaliate se pot cere (lela Bk. Sfântului Sinod.

I N TUE mâncărue americanilor uu Ie* de cinste are şi uiămăliga, dar iiee-

io OE nuimeşte „mush" şi care se нш-iiiaiică mai ales in plaiurile vechi ame­ricane. La cele mai multe spitale »uă-măliga se dă ca leac celor uu i»eade DE i'ăruu.cld şi de ficat.

LA DEPĂRTARE de 200 kilometri de ţânmrd Franţei s'a măisiurat

în zilele trecute adânicimea apei. Până acuim, în acest loc apa avea o adânei-jue de 5000 de metri. La măsurătoare» din zilele trecute adâncimea, a fost nu­mai de 108 metri. Se crede, că în fun­dul oceanului a avut loc un mare *u-tmmur şi că adâncimea apei a suferit „sichimibâri şi în aitie părţi aile oceaem.»-lai Atlantic.

DUMINECA 27 Sepitlemibrăje, ia ••-imuna Vad, jud. Soilnoic-Dâbâ*»,

va avea loc târai.osirea nouei bißeriei gr. ort. Aici, pe vremuri, .a fosit isediui Episcopiei de sub ctitoiria lui ŞtefaM-оеІ-ІМАГ.е. Târ'.niuisirea va fi âăvâişită de cătră P. S. Sa Patriairhuil Мігея Cristea.

14 şi 15 S^itemtorie, >'a ţinut ai pwUrule*. I N zilele ide 13,

la Chiş.inăiu, « couigires al „Uuiiuuei oraişelor diin Re­mania".

a U N Ă Z I , in auceleratuil (Jernăuţi-Buciureşbi, uu departe de Ba­

cău, s'a aprins acoperişul unui vagoa din cauza uin.ei lămpi. întâmplarea * pricinuit o mare panică printre cală-, lori cari au .spart gieamurille vagonu­lui, ca să siară din tuen.

Câţiva călători .au fost) uşor răniţi. FEMEIA Ioana Gh. M. Mozoo, d»

comunia Sineştli (Muntenia) sufe­rind ide pelagră, îintr'o .n.oap'te pe când soţul- şi cei doi copii ai ei doirmeaiu, lapuieând-o n.eibunia, a luat un topor *i i-a măcelărit pe toţi, făcânidu-i bucă­ţele, apoi plină de sânge, a început să fugă .ţipând prin comună şi a .dispărut

Ea a fost arestata, pe teritoriul- ee-îunnei Vaideni. F.ug'imd de sub pază» a fost urmărită .şi găsită spânantraită de un copac.

IN ZIUA de Sfânta-Maria, Aca-* demiă Bărlădeană „Societatea literară de sub conducerea poetului G. Tutoveanu, a ţinut o şezătoare la Poehidia, conacul moşiei d-lui pro­fesor universitar G. Taşcă.

Au luat parte: d-neie Cordelia Taşcă, Lidia Bogdan, Sofia Ulu-beanu, d-rele Natália Paşa, Geor-geta Tttşeă şi d-nii G. Taşcă, G. G. Tutoveanu, G. Paîady, A. Bog­dan, G. Ponetii, C. Chiricuţă, I. Palodă, C. Crişan.

Şezăteaiea viitoare va fi ţinută la domnul N. Lupa Costacdie la conacul moşiei Deaiul-Mare. í A 1 Octombrie, va apare revista *-* .Farul", cu colaborarea eelor mai distinşi seriitori, având ca re­dactori pa d-nii G. Bobei şi I. Strotscu.

Redacţia şi administraţia : str. Radu delà Afumaţi, R-Vâlcea. I N A M E R I C A , u n număr A din foae se vinde cu 10 cenţi.

Anunţuri gratuite ! St t /d» folos abonaţilor noştri, — ca condiţia însă să nu fie nici negustori, nici comercianţi — primim spre publicare fără bani, anunţuri de vânzări şi cumpărări, ori de altă natură. Г ) Е ARENDAT 10 hectare pă-

mânt arabil din cari 2 hectare bun pentru grădină de zarzavat; depărtare 3 km. de oraşul Bârlad, pe şoseaua naţională Tecuci.

Doritorii se vor adresa în seri». Gh. Alexandru Str. N. Iorga 6. Cluj

I

P a g i n a é CULTURA POPORULUI N u m ă r u l 1 2 8

„Cercul Academic Rauaţeaii" G r u p a r e a R e g i o n a l ă L u g o j f n p r o p a g a n d ă c u l t u r a l ă — I s t o r i c u l m i ş c ă r i i s t u d e n ţ e ş t i f n L u g o j — T u r n e u l d i n

a c e s t a n l a F ă g e t , B o c ş a , C a c o v e n i ş i O r a v i ţ a Eram încă cqpii muici, mm p© la

şcoaiedie. primaire, iar alţiâ pe La .cele sec'unndiaffie, când staaen.ţimiea llugojană de oidimioară, idiatloiriită urnei puternicie vieţi româneşti ce puisa în Lugoj şi uimei sio-lidiaimtăţ/i sotiiaile, da іоаіге ne mânàraaim înainte vreme, liuae© ftru-nioasa. mdţiativă de a îrrrtireşrâiiclie o Mânuşă propagandă cuituiriadă şi naţio­nală în Lugoj şi prin ііггцр.теjiwdiiiii, în timpul varaaniţedor şcoJiame, penibra men­ţinerea treaaă a oonistiiámitei româniasti. iLijloaioeile înttabuikriţaite- e r a u : piese teatrale, coriuiri, miuzică .imtamentadă, deciamiaţii, oontfeninte şi întreceri spor­tive.

Aoeaisită mişcare eira în limine ртіп amid ; 1909—il913.

Pe atJunici noi .copiii, urmăream, ou шшге pasiune aoeaisită mişcăm, bia la unele maniietsitari artistice Іиашт. Ышіг pamtle 'jacitivă, pria .сюаісижші dat la unede piese teatrale, ,în .came jucaan ro-luiri ide loqpii. Această mascare izvo­rî tă idinitrîun puternic avânt tàieresc, era puisa pe la început siub pafaona-juil idiferàtel/or tiocietăţi oulLtiumailie şi de bintfaoere, iar .mai apoi s'a alapit „So­cietăţii pentru Fonidui Tieatouliui fto-mâmes/e- idin Ташіыіівдаша §i BainaA".

Răziboiud aiduisie ou sine strarea pe loc a aieœtied viaţi eifcuidlenţeşta. In aicest .timp, moi oei nrici, Bàntàfcem nevoia .eontannrării aiceisited propagande şi pen­tru aïoestl «cop, iiie-aiur adunat un mă-nunicdii .de îiMuifeţiţd îax jiunul regreta­tei d-ne Eiema D.r. Dobrin, а d-arei Cor­nelia O. Brediceanu şi a altora, de­bilitând ou pietse toaitraJle peoitou copii, eu coruri şi deiciainaţiunj], pe la. început in saioamede icasei d-iliui Di. Dofarin^ iar mai târziu pe spania sadei „OoinooTdia". Din. această mică îaijgùebaire. a devenit mod târziu „Asociaţia de Antă drwnaiticä' şi muzică a tinerilor lugojeni", ai .cărei innamihrd icuitreeirau isadielLe şi orăşelele .dom jiunud Lugojiuiui.

.Datr vreunea trecu îşi iăslboiuill aidius© înitiriegiiirea neantuiiui nositiru.

As.taai eletvii liceului, care poartă niumele nrareJiui dispărut Goriodain Kre-.diceainu, au îniiiiniţatt Societatea de ileatiuiră ,yMiüiaá-Viiteaaxi", societate care bătătoreşte аоеіа^ .drum, de laisită, data •mult nrai riesitiingilieriit. O ibună parte din ei păşind pmaguiriile înadlteJor insti-tiuţii .de «uitară, ispre- a .(levmi осшіи-cătorii de. imâinie щ naiţi/uned româneştii, ^oantaniuă opera începută în liee-u, pu­nând ,îai minire cu ceiidallţi sitiidenţi bă­năţenii, bazele „Suicietăţii btudieaiţilior iimivexBitairii bănăţeni", 'came îm adu­narea generală ţiuiuită Ja limişoama, în 1924, a iliuart. oiiuimikea, de „Cemouil Aca-dennic bănăţean", .ceiric eoutsitituiit legal pe ibază .de KitLaitiuite. Oaraud este suib-im-părţiit pe Kecţiimi, in. .oeantirieile ішішѵог-йіЬаіге idliai iBuiourioŞibi, Cluj îşi Timişoara, mvânid irohid ide. a aicţionia ou .deoise-uire iîiii itimpuil anmdiuii .şieodlam, iar o adită subHÎimpăaiţir'e eiste pe aşa zisele „Gra-pări Regionaile" din Tiiurişoama, bugoj, Oairianeeîj.eş, tjraiviţa îşi Sànioolauil-Mare, grupe, oairi îşi desivioită activitatea ex-itira-işaotoră, kr itlimpiul vacantei mari, íiecame gmupaine îm .regiunea sa.

iteucă isiooipiiul pnwpiaigaiudeá ,din trecmt a toßit rnaá ірігоііижЦаі îar memţinerea trează a .oomişitiinţieii- niaţionafle şi J K P O -

piagpnea firimniosui'ui, aisităzii, ітепіюа •ііпіедаЬиІіш |univiemsiiit|air ©site aţintliită spire ordaomtari nnai .iaigd. Diaitorită impilăriiloir îmduirate din partea sităpâ-nirii ide itrisrtă ітіегаюігі©, neamiuli româ­nia* oavârşitloir pe laioeste meleagiufi^ m'a piuibuit să .deja .din. eâimull săiu initelec-ituaili în. itoaite raamurile, în proporţia numerică -ouiveniită, iiinidcă era eleit econioimiceşte .şi ojsitd'al miu-şa piuitea hrăni viăBitaireile ieu icairtie mai nniudltă. Aşa se e-xpliică de .oe îmcă îşi asităai na-ţioanailitiăţile .oonloouitoare, сді deosebire еѵ:геші (cel mai bine înstărit popor), dau în aniuimite гаипигі die aiotiviitate. miai renrtiaibile un niumăir de intelleattrali, prioporiţional (miuilit іщаіі mlaire ioa iro-niaiiii. Trebue, .dar isă formăm гш) mare număr ide eăntiuiraini, ca: profesori, me­dici, ingineri, avocaţi, aginoniomi, eoo-inomişitii şi aiţi profeionişiti irnteilecttiuali, apoi o -clasă puternică de coimericiainţi şi .mesioriiiaşi. Cuini lînsă .madioritlatea «€-lor idoimioi ide a-;şi teimite copiii ia atu-dii înaite, situat lipeiţii de тііііоаое, este nevoie iqa .îantiriaţiiniariea aices.toira ilia &-ceerte şaoade, să se fiacă ;ou spuidinul tutiuiror românjiiioir de bine.

Ineiuiffleiţaţi ide acmsită ideie., „Cereiil acaidamio bănăţean'", a oirgianázat) în a-cesit ian tumneul îni fcllioisiuili toniduliuii „Că-»nnaiiuliui sibuideniţ.iJio.r ibăinăţeni".

Sâmlbătă, 8 Augurât, un grup .de 25 tineri, neiaan imdiiepitatt lou teeavul de uiminieaiţă sipire firunitaşa .comună Fă­get. Ttaeniul deispiieia. în două frumiaasa văile a Beglneiuiluii, iar noi priviani câm­pia (variată în. itojt isioiul (de iciuilrtiuri, prinltra сшті grădinăriitiud şi turtiuntul o--ciupă iun loc idie frunte^ foirmanid un 'івѵог lînisemnait ide câştig pienibnu .un maire munrăr de agiriiauüibotni. Fiaraneoul diminieiţii, ideştepitia în noi fel de led de gâniduri ф speranţe.

După un idnuorr .de două .аѳавіші, a-j-umgiem îu Fagot, i i fiinideă până ia ura .repinezemdaiţieti ena itimp .deătud, am organizat o ©xiouirisie în pădurea din „Dealul Popii". Aici am petrecut câteva iceaeiuini ле>іѳіе în .câmtaae şi g'lmme.

•Seama, ia aivmit loc pirodueţia amtiisiti.că î.n sala j^Dacia". Lume miudită a luat pamte ia .repirezienitaiţie. In sadă am ob-.servaîJ ipriaiibre alţi kiiteleiotuiali, pe ini-inoßu.l pirimpiretoir d. ѴиЛюг loiviţa eu d-ma., ic.cttiicatăţieiainiul: mioistriUi, cacre În­suşi fiind í.buidöiiit .aotiv îmi mişcările de oddnioiairă. a sprijinit idin răsputeri .turneul niowUiui, ccnitiriibuinid da reuişi'ta lui; apoi pe a.vo.oaitud d. Dr. G. Garda, poetul bănăţean!, foarte ounioscuit prin piăcuitele-i p.oez.ii in ginaiul toănăţenesic, d. Titu Oliamiiu, biariton ad operei din Cluj, d. ртітцмте&ог Peniţa din Birchiş ţi alţi miuunerowşi iinvăţători, preoţi, no-Lari, ş. a. Oûffiuil oamţpius .din 20 de per­soane a ifosit condus ou mirată idibăcie de d. Filairat Banbu, srtmdenit ideia loon-6er\iatboiruil .din Ѵ.іетіа. D-isa est* şi au-

tarul ibaladei „Faitonia" /da Gih. Gostau©, a.namijată p.emitimi ear imixt, .ou TSCM. şi aicompaniiaiment ;la pian. D. Iuliu Iloa, situidant lia Cluj, a suisiţiianuit іаоошраатіа-.mentail la p'ian, .dovadinid că ©site stă­pân pe această antă.

S'a jfuiciat şi o comedie ou .d. Luliu Idea şi direle Terezia J urca şd .Marga-гіѳѣа, Lapedaiu.

iProgiraimud a ioat eoanpiaattait pirin monoloage şd poezii în gmai ibănăţenesic recitate ide d-ra Filorioa Huibian, situ-denită da Cluj. După laioeasitja a urmat o petoacei-© idaneauită. ІЧе-аш despăr­ţit iau regierte de aceşti fraţi făgeiţeni, duicâuid cu noi cele mai plăcute amin­tiri.

Bocşa. — Vikiletri, ,14 August, tam iC'Onitliniuat turnéiul pe min/uioata vale a Cârâitului. Seara a lawud toc acelaş progiraim. Prinitre. .auţ.ii au fosit de faţă Sf. Sa protopop 'Mihiaiil Gaşpair, falni­cul teşit idiacon ai .oraşiului Lugoj, ou doamna^ d. D r . V. BMea, direotlorul Scoaiei normade de fete din Lugoj, d. avocat Dr. ÎNiooiae Bireescu m d-na, d. G. Bireiasicu, iziiiarisit eu id-na, d. pr.kn-pretar Vitan a u A-im, d. A. Grainicesicu directorul fidiialei , Allbioa." Lugoj şi idoamma, .d. Dr. Aidáin, imadic şd alţi in-•teJectiuali, aflaţi în viliigiatură în aceas-ită staţiune • .cilimaterică. După conce-rtl şi .teafim a umnat .obioinuita petrecere iou danţ

Sâmlbătă, 15 Auguisit, am eonitiniuat .drumul •inoBitlnu ispre Huid-veat, spre ur­gisita graniţă sârbească, dedlaiungiul căreia .deopante şi de alita suaiit aşezaţi cai mai duiminiaţd şi bine tastarăţi ţăriani ai -noştri. Am .desieiints .din tren, ia ora 11 a. im. în gaira Gacova, munde nii-s'a urat „Bine aţi venit" de căbră d. Dr. P. T. Staniimir, în mijlocul initelacitiu-alilloir din sait. A răspuns niiuiţumin-d, preişedkiteile grupării Lugoj, d. C. Ste­if ano viei, situidant Cluj. Saiul era în. sărbătoare. Ajunşi în iaţa bearioii, care asite o pedoaubă a aítóteciturü sate­lor noastre, fiknd zidită îu stiilud Gate-tlr.ailed dala Sitoüu, aveur înaintea, .noasitră .o privelişte idin tele .ma fru­moase. Tot poporul ladunat in pito­rescul port, ne aştepitla, avâmd în tnuai-te pe -primar, preoţi, îaiivăţăitori .şi două coruri, iz.buioiiiiiud ln uraJe insarfleţite la iadresa иоаыЬга. Gomul „Doaia" a icâiiitiatl „Bine aţi veniit" după «aar© pri­marul^ Nioolae Truda,, cu înfăitişarea úriul ^ăiran .(ieştepit, a rositit' o simţită cuvântare de bine-vienire. Au urmait trei cânrtiace .cânitate de corurille „Câ-'îniimiul GulltiuiraJl'" şi ^D'oina''. Amân­

două corurile, conduse de ţărani, s'au prezentat cât) se p.oate de bine, fiind admiraite ehiar .la cionicursul din Timi-şoama idin 1924, dar nefiind premiate peoiitaiu rnoitiA'ral, că nu s'au prezentat cu ші- ciiiigur ooir. In nuiinele studenţi­lor ilugiojend, d. I Ţenclie, student la StiiiasöLiur-g, a .inulţuimiiit ip.en.tira piri-inirie.

Aftod am viziiiti.M. biserica. Pe urmă am fosit găzidiuiini pa ia .iinitiel.acitiuali şi ţărani, oairi ud-iau uirăfent o deosebită ospitalitate. Penitnu aceasita, noi lugo­jenii, uiu-i .voim uita auicioidaită.

După imasă iáim fosit oaspeţii ыЬішаЬі-ilei doamne văd. Gfedäa, i>r. Нгймші, tot o iiugojiamică de-a. noiaisitră. I n tot itimpul laoasita au icânitait' corurile ţă-iraoïffloir din loiCiaJitiate şi cel din Greoni. Câmteoe, .ciuivânitări şi .voioşie generală.

Progiriaimiull aritisibic is'a săvârşiit în icuiitea ibiserioii, in faţa uniui miumeros puiLiliic, ou deipiiin- sucioas: .inorai şi ma-iteriaL De iremiairicuiö iniiarjelie nuimăr de .еіѳѵі ,de iliioau ,şi atuidenţi uaiiveröitari îu acieaistă reg.iiume. A u.nmat .apoi joc în aceiaiş icuirite a bisericii, .oare pen­tru moi lugojenii a ţiniuit loc de „Rugă".

Laudă .şi raciunoştiiinţă. vouă harnici initelecituiali şi ţărani ai Gaoovei, cari ne-aţi idait aeaasita fruamoasă sânibătoare ou adevăinaiti roiinâniaasică.

Păirăfiim acest ilrumos sal, Duiminieică, în 16 August, pâsitrând peintli'u cetă­ţenii lui cele muai frumoase аяпішЬіти După o caliäitioirie, .car tremuil, de aproa­pe iun, caas, am ayiunis ia ora 12 la.

Oraviţa. Aei simtem întâmpinaţi eu iäiceiaais niragiOHte frăţeaisică, de eăt.ră situdeniţii llocalmici.

rnapine seară iama. iuiait piainte .la Ruga bisericii oirtiodoxa din, Oraiviţa-Monta-nă, care îşi seoiba hrarmul.

Saaira a începuit progrannuii iar sada iteaiinuiul. Diesfăţ.i'.riaii.ea xariâfra a mini ţumit pe idejplin piuibldoul înzesitrait cu un idesrvalitiait gust iairitisitioo-imuzioal. Au plăouit niullit puto.liculiuii şi poeziile în girai ibănăţienesc deoliaanate de isifcuden-tuil Ţeuicilie. După terminarea rqprezen-ita,ţiai a ummiaf petreoanea cu .danţ în salba „Gradinei de tir".

In după amiaza zilei de Luni 17 August, o paintie dàr sitaiidenţii iLugiOJieni şi orăniţemii aiu organizat o frumoasă excursie în comimia înveoinaftă Ciclo-va-Montană, făcânidu-se şi un peleri­naj la, istorica mănăstire din acea lo­calitate.

Astfel s'a terminat acest tlurneu cu u n 'deplin suicioasic material şi moral, dovedind prin aceasta, eă, ista'denţimea luigiojană, este vrednică urmaşă a în-nainitaşiiilior ei şi ducând îaima zicalei: „Tăt Lugiojuni fruncea Bănatiultui".

Veşnică iraounoştiniţă, vouă, mtelec-itiuaili şi ţărani ai acestor sate, cari aţi înţeles roertiul aioeßtei ipiropaganide cul­turale ,şi pe care aţi sprijinit-o icium ee cuvine.

Iosif Popescn

A b o n a m e n t u l : Pe un an 250 lei. Pentru săteni, în-

văţătăori, profesori, preoţi, studenţi, meseriaşi şi munioitlori 200 lei pe .un an. Abonamenit.ul se plăteşte înainte; se fac abonamente şi pe jumătate de an..

Abonamentul pentiru imisitikiuţii finan­ciare, bib.Moteai, oluibuiri şi ioealiuri pu­blice 400 lai. Pentiru Stprijimtórid foaei minimum 500 lei. In America 3 dolari, în Iugoslavia 120 dinari, în âtrăinătait* 450 lei pe an.

D E S C Â N T E C U L — „Ce făr'de inimă eşti Godine, zac

de flitâtea săptămâni şi te^aim tot) ru­gat să ite idiuicd la Gldgior.aaia să-mi dăs-icâintle d'ăl spiuncaf. Te gândeşti ea un unicihiaş bătrân. Oopiliuil meu ©şti tu? De geaba itteiaim legănat şi tenaim cres­cut Godiire?" Oftă bătrâna din pattul pe care de eâtăvia vnem© niu-1 mai pă­răsise.

Codan tăcea privind cai rniidă 'la bă­trâna sa .mamă; dar n'o pricepea. Ar fi vrut sănmaniufll .dirr toată inima s'o ajute, doar era nriaima lui, însă cium putea, s'o ajute? Ge fel de boală să fie asta? Auzise şji el de multe ori de „isidait", de ,^răjiit", ide „isibitiuri", ba chiar şi „d'ăl spurcat", dar ce erau acelea nici idee niavea. Tot ce-1 ne­dumerea- mai miullt însă, era că mi-i venea a orad© că priir .desicâuiteoe se tăniădueş/te omuli de boală.

— „Bine imamă, dacă zici dsta că-ţi trece, apăi mă due şd la Gligoroaia; d a . . . "

— „Aia e meşteră mare Codine, încniagă apele mu alt .ceva. Mi-a mai descântat mie amul trecut şi parcă mi-a luat ou mâna, nu alt oara. Da, trebue să stlai o noapte lângă ea să descânte pe vatră când dorm apele."

— „Stau eu si trei nopţi, numai săţi treacă d-tole" răspunse şi mai nedu­merit Codim.

— „Da' să-1 idad cât o cere mă, că nunra' aşa-i deseâteoul ou Іеаю."

Şi, niuimai aşa să facă pe placul bă­trânei, Godin se iimifarăeă rşi plecă.

Gligoroaia şedea peste tlrei dealuri. Godin, ,oa .Оіпииі mânat de nevoi,

lungi pasul şi pe sulb amiază bătu în poarta ai.

Un dulău mare, lăţos, se repezi uă-trând ou putere arătându-şi ooiliţii hidoşi.

— „Na-, mâncate-ar jigodia" răsună din ,oasă o voce ruginită şi o babă sibârcita ca, M,uim|a,-Pădurii se ivi în ţin­ti;! ТШСЕІ іСЖЮіаіЬе. F&OA MÊNI& strea^ioă ideaisupira ocinilor şl privi înideliungat spre poară, apoi ou pas domol se apropie.

—- „Bună ziua babo." — „iMbulţân'talie" răspunse Gligo­

roaia priviinidu-i pieziş — „M'-a trimes mama sâni descânţi..

zice că eşti miaştiară maire... are jun­ghiuri pe subi eoaste, reiumatisan in eapu' pieip.fculruii — ş'a zlis să-i descânţi d'ăl, d 'ăl . . ."

— „D'ăl spurcai!" еошріееіеака zâmlbiknd şiret bato de în.cawcătura ibâiaituliui.

— „Da, da, d'ăl tşpuincait, d'ăl spur­cat", grăbi uşurat Godin.

—- „lim, de băiete, nu-i toomai uşor dar fiiiinidcă vienişi, să-ţi fac hatâru. Du-ite ţi cumpără o oală nouă ca de-o jimrăta' de Oica şi ia apă din trei fân­tânii ţi să vii cu .ea la mine; da' bagă swniâ să mu greşeşti să vorbeşti când iei apa, că te poceşte."

Mai văzuse Godin femei bătrâne, dar aşa pocitură nu. Vorbele ei hodo­rogite ii sumau mereu în m-eohi. îşi aduse aminte de carviratele miannei sale: „Aia îaricaeagă apele". Se cuitiremură; dair era, hotărît luioru: GligOiroaia va

.desicânitla, şi uiamă-sa se va face sănă­toasă.

— „Da" n'ai vorbit .când ai iuait apa, uiu-.i aşa?"

— „Nn, nu, oe pair'că nor ştiu eu" întări Goidin.

Giniară din oeliace adusese Godin şx, înitr'iuai târziu baba eşi pe vatră şi începu să descânte.

Codim ar £i domnit că. era tränt de oboseală, dar pa reă l priudeaiu fiorii când ştia că pe vatră este „a d© în­cheagă .apele" şi mai cu seamă când nrai auzea din când în când: „să te duci la ooadele mărilor, acolo să tră-eţtd, laioolo să veţueşiti" urmat de trân-itirea \r'un.ui iăciune în viatră, se făcea niiio, mic de tot. Sunit eue nopţile de iaiiMiă lungii, .dar ca noapitea pe oare a ipeitraüut-Jü Codin lia Gd'igoroaia nu.

— „şi cât să-ţi dau bafoă." — „De nraică, am descântat o

iiiiOapte initi-eag-ă: să-md idai trei poli."— Codin îi puise bane în mână doar imucă-sia îi sp.usiesie să-i dea cât o cere ca să aibă leac.

— „Să se spele, pe nespălate, ou ea pe ifaţâ şi pe urnele are j.ungdriuri" mai adăugă balba can.d Codim eşia pe poartă.

i'iiecă spre casă .au oala in mână; &e uită kr ea, aioeiaş apă, numai că pusese baiba o ramură de busuioc. G mirosi, iiieium miros, afară de biusiuioc.

Înălţă nedumerit din .umeri şi-şi continuă drumul.

i>ra iinulţ.nirrit că cal puţin putea duce acasă desicânteciul.

Insă pe când cobora o .oaasită, se impeideică de o .rădăcină, căzu ,ţd trauti oaia, cât' colo.

— „л,а, caon ,păţit-o": oala se fă­cuse cioburi. „Barem de-aş găsi bu­suiocul"; dar de lUnide? Se siuci, se iu-vârti sicarptiuâuidu-se în cap, ,ca omul «ecăjit, iin,zaidaa- însă; oala e r a sparta, busiiiraciud nicăiri.

Ce era de făcut? Să se mai diueă ed iiiiapoi la Gliig'O.i'oaia. Sar fi dus, dar ii iireuuiiaiu iar trei poli. şi să mai pe­treacă el o noapte iar acolo? Grea răspântie-!

Gaiuitlă in pungă; mai a.viea einici leL Ii numără şi iar îi iiiuimărâ, tot cinci arau. Deuda.tă ii veni o idee:

CuiiUipâră o oală şi o porni spre a. La piriima fânitână din ßat o uun-

|>lu cu apă ţi când ajunse .acasă rup-se o i..iiiiiui'ă de busuioc dala straşina caisei şi o vâri înlăunitru.

„'fine maaiiă, a zi- Gligioroiaia, i-a .bei ţi să .te i-p.ali iou ea pe unde te ui.-a.i'L', că-ţi trece."

Grăbită, bătrâna uigiiiţi ,ou sete de 2 — :] ori ;i începu să se ude pe la iàmpi'e, pe la co;isite, pe piept odată, de 2 ori.

Codin privea pe furiş .şi par'că-i ve-.iitu greu când ştia că nm-i dasicânitec.

„De, uu-ţi opuneam eu" — is-I.ucaii 'bătirân.a veselă, „albia nr'anr udat ,-i p-ai'.cà imi-ia. luai. diuireriaa -ou mâna; uite cum mă uşurez, nu spuneam au? aki încheagă apele, meşteră imiuere!"

C od im nnai zăpăcit ca .aiicând de cele ce şuia şi vadea ne rnai piutâandu-se t-iiùipâaii, aşi i;ifairâ şoptinid .mirat. —

Mare ţj-e gira.dina Doamne! txlieorgne ctoituc

Olteanca

Biblioteca „Cultura Poporului66

A p a r e î n C l u j , s u b d i r e c ţ i a d - l u i g e n e r a l X. P e t a l a ş i p r i n î n g r i j i r e a U - r u l u i Od. A p o s t o l

SCOPUL BIBLIOTECII

1) Să puie la îudămâua tuturor celor doritori de a-şi îmbogăţi mintea ou diferite cunoştinţe din toate domeniile activităţii omeneşti, într'o limbă populară, în stil clar şi concis.

Atenţiune deosebită se dă ştiin­ţelor practice şi igienei.

2) Să răspândească mărgăritarele iiteraturei noastre.

Să răspândească până în cel mai mic cătun românesc cărticica cu îndemnuri frumoase în viaţă, sfaturi morale, iubirea de ţară, neam şi rege, temerea de Dumnezeu şi pa­rarea credinţei strămoşeşti.

Au apărut: No. 1. Lupta antiveneriană în

armată de Dr. Od. Apostol. Autorul studiază şi expune cari ar fi mij­loacele cele mai bune pentru pă­strarea sănătăţii ostaşului nostru şi stăvilirea relelor ce decurg din otrăvirea sângelui cu sifilis. Un exemplar 3 lei.

No. 2 . Alcoolismul. E o tradu­cere după d-i medie Eugen Gelma, delà Facultatea de Medicină din Strasburg. Lucrarea a apărut în fran­ţuzeşte în colecţiunea de etudii economice, medicale şi sociale edi­tate de „La vie sociale" din Strass-burg, sub direcţia D-rului în ştiinţe, Aug. Hermann.

La noi, ca şi aiurea, această plagă socială serioasă, face multe victime. E timpul oa să se ia mă­suri.

Autorul expune relele ce decurg din cauza beţiei şi cari ar fi mij­loacele de îndreptare.

Traducătorul, Dr. Od. Apostol, a pus la îndămână într'o limbă uşoară, această lucrare atât de ne­cesară. Un exemplar 5 lei.

No. 3 Oftica. Această broşură, pre­văzută cu multe figuri, trebue s'o citească toţi.

Scrisă clar şi concis de doctorul Od. Apostol, oare se ocupă de multă vreme cu răspândirea în popor a cunoştinţelor de apărare a sănătăţii, umple un gol în litera­tura noastră de acest gen.

Oftica (Tuberculoza) al cărei cul­cuş îl pregăteşte beţia, face prăpăd la noi în ţară, după crâncenul răs­boi, ce ne-a hărăzit soarta să-1 simţim. Un exemplar 3 lei.

No. 4. Ţara noastră. Locuri de odihnă şi de băi pentru păstrarea şi căutarea sănătăţii.

D-rul Od. Apostol a tipărit în cele 16 pagini, în ordine alfabe­tică, toate staţiunile climaterice şi balneare delà noi din ţară.

Cine oare nu vrea să ştie unde ar fi mai bine să- şi caute sănătatea şi cari sunt bogăţiile şi frumuseţile naturale ale ţarii? Un exemplar 5 lei.

No. 5. Sifilisul. E atât de răs­pândită aceasta boală azi la noi, că merge mână în mână cu oftica. E intr'adevăr o plagă socială. Broşura e scrisă frumos cu ardoarea unui apostol, de cunoscutul luptă­tor din cruciada contra plăgilor so­ciale, îndeosebi contra sifilisului, Dr. Dominic Stanca.

Această broşură trebue citită de toată lumea. Reproducerile după fotografii întregesc cele scrise de autor. Un exemplar 8 lei.

Se găsesc de vânzare la toate librăriile din ţară şi la administra­ţia foii „Cultura Poporului", Cluj, str. N. iorga 6.

La comenzile mai mari de 100 exemplare se face reducere de 30%,.

Broşurile se trimit şi contra cost.

10 Tablour i instructive pentru 2 0 de lei

"Multe am inivăbat citinid ,/3ulituia Pop'0'гіиііші". Intre adtai© am aflat .că în casete şatenilor noştri e o oompileotă lipsă de taiblouri .ou învăţături. Pentru a lOirrma acest neajuns, am aicătruiiA o frumoasă cioilaoţie de tablouri demne a împodobi casa oricărui om ce se res­pectă. Tablourile în număr .de 10, lu erate artistic în culori, le trimit la toţi românii din lume, pentru 20 de led, o sumă de nimic. Trimiterea o facem re­comandat, îndată oe primim banii prin arianidat postai. Cu. raimiburs nu trimitem.

Taibliourile arată-: Grozăviile beţiei, Stâlpii cieanmiikii, Movila tai Buiroel, în­vierea Domnului, Evangélistáid Luca, Scafandrul m fundui ilarei, Problema de caloul uninital, Horia, Cloşca şi Două pilde .din E vangihelie. Instituţiile si aşe-zămimtele de euiMatră şi aiuitorităţide, sunt aiugate să comand© aceste tablouri întrucât .contribue ia ©ducarea cetă­ţenilor.

Mulţumesc tuturor cititorilor, cari au fost la înălţimea saorificiidor mele, căci până azi am trimis câteva mii din a-ceste folositoare tabiorari.

Daniel Constantinescu Tutungerie. Piaţa de Flori. Bucureşti.

Apel către foştii legio­nari români din Praga Era pe la sfârşitul tunai Octomvrie

în anul 1918. Soarele dreptăţi s'a a-rătat siträluicitor pe .aerul popoarelor de secole întregi smlbjiugate. Lantiul ro­biei s'a sfărmat ca rnuca adroibită sub picioarele, izbuirdallnlioiilor copiiiliaşi în ziua, Naşterii Domnarliui.

Pirinnuil sitlrigăt de veseilie 1-iaan auzit din giuira prunioillior .de şcoală .din ve­chia. . Piragă. Stegiullleţeile nationale cehe fâlfăiau pe îmtraoute, vestind sfârşitul niăieeluiliuii, .desicătuişairea libertăţii şi dasmorţlreia păcii dar1 soimniui greu de cinai and. Vasul plini de nedreptăţit de asupriri şi de trufie, umpdându^e: a început a iciloootli. Regimentele Austre-Ungare s 'au desooinpius. Asupritorii, măreţii, puternicii şi îniahipiuitii sităpâ-nitoirii .de eri, cari credeaiu că vor în­ghiţi lumea întreagă, au luat-o la să­nătoasa îu cea mai mare debanidadă ; grăbind a se asiouunde iu. viziuimiile lor. Pe aitiuinicii oeiadaiţi: .asupriţii işd smeriţii „valahi" cu nădejdea în viitor, s 'au or­ganisait piamtnu o plecare în corpore, sinb loomairdă, sub ordine şi sub toată bumaHOrâniduiiaiia.

Toată siufilarea româiieasică din Praga şi toţi soiidaţii români sosiţi de pe .dife­rite fronturi, sau toicoirpioirat în „Le­giunea romană din Praga". Această o-rganizaţiuine mrilitară roanâneaseă, îu 25 de zile, cât a petrecut kr capitala boemă, preoum şi um dirunnul ei spre oasă (idin Praga până la Cluj), a dat seimine ide vrectaioie.

ln urma aioaatar împrejurări mă pu­ne pe gânduri întrebarea : Se poate oa uu pas aşa de însemnat, .din viaţa şi faptele a o bună parte de români ar­deleni, .să fie trecute ou vederea, să fie ,da.t uitării?

Uu rod oiaţionail din care s'a desfă­şurat, în faţa dumei întregi, o dovadă sfântă, că: românul e precaut, cuviin­cios şi 'bine disicipliinat, deda tire, oare s'.ar piutea da uitării У Un rod naţional, cu îmidirepităţ iţele sale seopiuri, jucat în cal mai mare oraş oen, .ou atâta dor de ilibaritatte, deo seamă de români bunii ca: Dr. Alexandra de Şimoar, Ze­no de He.nbay, părintel© Dr. Cioban, Dr. Viaţii Miroeia, Dr. I. Cojocar, Mir-.oca Soresiuu, Dir. Horea Petra-Petresiou, Dr. V. Raiuica, H. Sareseu, Nioolae Bá­buié, i>r. likic.aive.i, Victor Cup-şa, Si-niiion Curea, Päniwiedie Laiureutiu Gu­inea, 1>г. Simrion, Turou, Uotai\'iain Buhă-ţied, Li viu Budisain, Viotar Chil'fa, Curmei Muraţam, VirgiU Tnuliaşiu şi alţid ale căror muiine iind soapă, nu poa­te irămâniea nebăgiat în seamă! Astfel .de momenitle treibuase negiraşit eterniza-•te. Le car urmaşii nioştiri! Să le ascun­dem ar li uinuil ddnitre cele •mai mari păcate.

Domnii de mai sus, ipreoum ş.i toţi suboflţarii foşti îm „Legiunea, iromână din Praga", siunt rugaţi a adera la do­rin ţa-mi de-a radaota o broşură, care să cupiinidă iniBreaga activitate a Le­giunii.

Peufii'u íuy'gihebarea uniui asitfed de voiuimaş istoric dioresc a aduna imaite-.rialul necesiair, ceeaioe numai prin con­cursul .domnilor indicaţi s'ar putea. Rog pe fiaaaire să-imi trimită o foto­grafie -dimpiremnă «u o aount'ă schiţă a-suipra aminitiiirilor ce păstreaiză, precum şi ou iindiicairea serviciiilor prestate ca legionar.

D-il Dr. Horea Petra-Petrasou, on-iiiOBcnitull scriitor, ar ajuta foarte mult cauza şi buna mea liuntenţiiie : tiraimiiţân.d isiL.oiriciu.l Legiiiuarii.

Aştqpit ou drag preţioiasal© răispun suri,

Gavrll Cam peana preot-înv. în Gălpâia (jud, Sălaj)

MAI

BINE OA

ORI FI UNDE

SE SERVEŞTE LA

Baia Elisabeta B Ă I DE ABUR,

DE C A D Ă ,

DUŞ, ETC.

C L U J ,

Str, Călugăriţelor (pe Someş).

R e d a c ţ i i l e n o a s t r e d i n ţar i IN BUCUREŞTI: Calea Serbart Vodă No. 42. Redactori d-nii Trăia

Gh. Stoenescu, Pavel Macedonski, Criofim, 1. Nedelescu şi Naum-Deiavai dar; reporteri culturali: d-nii Daniel St. Constantinescu, N. Buia şi R Nicolescu-Mislea.

IN CHIŞINĂU pentru toată Moldova de peste Prut: redacta este C O D

dusă de anii general, Rudeanu, comandantul armatei din Basarabia, Ş Ciobanu şi Paul Gorie, membri ai Academiei Române.

IN CERNĂUŢI pentru Bucovina: str. Caragiale No. 11. Redactor d-1 Eudox Scätat, profesor; reporteri culturali d-nii Galan Teoctist, V. Cojocariu, Stâniloae şi T. Cristurean, studenţi.

IN IAŞI pentru toată Moldova: Ateneul Popular Talaraşi. Redactor d C. N. Ifrim, preşedintele Ateneului şi inspector general al Fundaţiei „Prin cipele Caroi", cu contribuirea scrisului strălucit al d-lor 1. Simionescu, pro fesor universitar şi membru al Academiei române, precum şi M. Sadovean» cel mai puternic prozator al vremurilor noastre şi membru al Academii Române.

Societatea pe acţiuni „Cultura Poporului' fedem că avem presă puternică ţi nu-i a eu/tetului curat romănest

•vedem că avem întreprinderi mari financiare si economice fi sunt ale »*" prietinilor i vedem că industria ei comerţul sunt fagure de miere pentr* toţi străinii, — si totuţ majoritatea romanilor se îndeletniceşte cu nativ nalism sentimental în loc să treacă la muncă asiduă şi rodnică.

Trăim în vremea faptelor. La finanţa naţională, să opunem a noastre la capitaluri străine, ale noastre româneştii ta întreprinderi de tot soivb asemenea; la presa de bulevard, presa de idei şt la cultură străină tura noastră proprie întemeiată prin şcoli, instituţii ştiinţifice, şi altei*

„Cultura JPoporulm" a păşit la înfiinţarea unei societăţi pe acţiuni^ acelaş nume. Societatea va înjgheba un Institut de arte grafice ta cu un capital de H milioane cu drept de emisiune până la 10 milioa** de lei. Institutul acesta va edita Biblioteci eftine şi bune pentru ridicare culturală a satelor. Se vor tipări: Biblia, cărţi religioase creştine, САТП

de agricultură şi tot ce priveşte solul, cărţi de igienă, folklór, poveşti, nografii, cărţi pentru popularizarea ştiinţa, cărţi cu îndemnuri la meŞ& şug, ta negoţ, la societăţi cooperative, ş. a.

O acţiune costă ÜOO de lei. Лсег cari pricep binefacerile unei asem*^ instituţii sunt гидщі sü contribue cu obolul puţin ee-l au, — cavi picatul cu picătură se face marea.

Avem nădejde în oamenii de bine şi de fapte, căci tot se mai găsesc " această ţară.

JJeocamdată primim înscrierile iar când vom publica statutele sode

lăţit pe acţiuni „Cultura toporului", fiecare va trebui să verse cotele cesure.

In jlecare număr vom publica numele sub scriitorilor : Suma din urmă Lei 124.

JJ-l M. 1. Unguveanu, in Casapchioi (Constanţa} JO acţiune Lei *>0, D-na Lucreţia I. Ungureanu ,, ,, S „ ,, Ю% D-na Ana 1. Ungureanu „ „ S ,, lOriţ

Totat • jLCI ^ V * . * Ü J

Feutra cititorii noştri E U G Ă M pe toţi prietenii

noştri: preoţi şi învăţători, ca de cate ori au conlerinţe ale cer­curilor culturale, adunări, şe­zători, etc., să ne comunice din vreme pemru a li-se trimite nu­mere din „Cultura Poporului", pentru a i i împărţite gratuit, ca propagandă.

IN toate oraşele, târgurile ş i comunele rurale d m ţară, vrem să avem ^rieteni. Aceşti prieteni grupaţi în jurul mişcării noas­tre culturale, vor trebui să ne scrie î n foae: lapte bune, mişca­rea culturală, economică, indus­trială din localitatea în care trăesc. Ştiri de asemenea natura în cât să intereseze intelectualii oraşelor, muncitorii de prin ate­liere şi- m m e a delà sate.

Prietenii n e vor trimite ade­rarea lor iar redacţia noastră le va răspunde ce au de tăcut.

A R T I C O L E L E cari le pri­m i m la redacţie, l e publicăm pe rând; de aceea rugăm persoanele cari ni-le trimit să aibă răbdare până ce le văd la tipar.

MRAELE ATELIER DE БОѲАКЦ

Nicolae Săvulescn absolvent al şcoalei de meserii dia comuna Racoviţa (judeţul Muscel),

execută orice fel de comenzi relative Ia această branşă, et

B u ţ i , B u t o a e , P u t i n i , Ve­d r e , H ă r d a e , e t c . , d in m a t e r i a l a l e s ş i u s c a t .

E x e c u ţ i e promptă Preţuri convenabile

Pentru comande şi informaţiuni a se adresa: NICOLiE SÄVÜLESCÜ, satul VALEA STÂNII No. 44 (prin gara Clucereasa, jnd. Muscel). —

A d r e s a te legraf ică: SAVULESCU, Clucereasa.

Răspândiţi „Cul tura Poporului"

De prima calitate plăcută şi răcoritoare este

Fabrica :

Turda, Telefon ă. Depozit principal :

CLUJ, Telefon 394.

AAAAAAAAAAAAAAAAAAAA4AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA1 >AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAfr •4 VÂNTURĂTOARE NR.5 Şl „LUPOAICA"

MAŞINI D E T R E E R A T CU MOTOR,

P O S T A M E N T E D E M O A R Ă ETC.

P R O D U C E Ş I V I N D E

F A B R I C A D E M A Ş I N I

AND. RIEGER S. A. SIBIU La maşinile de treerat acordăm înlesniri de plată. Oferte şi prospecte trimitem gratuit la cerere.

Ѵ ѵ Т Т Т т т Т Т Т Т Т Т Т Т Т т Т Ѵ Т Ч

Specialităţile jabricei de bere CZELL din Cluj

" H E R C U L E S b e r e n u t r i t o a r e , s p e c i a l i t a t e a № E A . G R Á d i n m a l ţ dubl i i

" C R S U S " b e r e A I i » Ă , m u l t a p r e c i a t ă

din cauza calităţilor lor neîntrecute s'au dovedit ca mărcile cele mai superioare. Se capătă pretutindeni.

T i p a r u l T i p e t x a f M „ V i a t a " . C i u l . S t r e d a R a o t e a H a r t a I I ,