�

Resu

scita

re

Protocol de resuscitareI. Suportul vItal de bază la adult

1. Asiguraţi-vă că dvs, victima şi oricare alt martor sunteţi cu toţii însiguranță.

2. Verificaţistareadeconştientăavictimei:miscaţicublândeţeumeriivictimeişiîntrebaţicuvocetare:“Sunteţibine?”

3. Dacă răspunde: • lasaţivictimaînpoziţiaîncareaţigăsit-o,dacăaţistabilitcănu

existăniciunaltpericol; • încercaţisăaflaţiceis-aîntâmpatşichemaţiajutordacăestene-

voie; • reevaluaţi-lcuregularitate. 4. Dacă victima nu răspunde: • sestrigădupăajutor; • victimasepoziţioneazăîndecubitdorsalsiapoisedeschidcăile

aerieneprinhiperextensiacapuluisiridicareabărbiei; • seplaseazăomânăpefruntesiseîmpingecublândeţecapulpe

spate; • pentrudeschidereacăiloraerienesevaridicabărbiavictimeicu

vârfuldegetelorplasatesubmenton. • Menţinând căile aeriene deschise, salvatorul încearcă să stabi-

leascădacăvictimarespiră,utilizândpriveste-ascultă-simte: a.privestemiscărilepereteluitoracic; b.ascultăzgomotelerespiratoriilanivelulguriivictimei; c.simtefluxuldeaerpeobraz; d.decidedacărespireţiaestenormală,anormalăsauabsentă.

5. Dacă victima respiră normal: • seaseazăvictimaînpoziţiedesiguranţă; • salvatorulvasolicitaajutor–vaapela112saunumărullocalde

urgenţă,pentruchemareaambulanţei;• va continua să evalueze respiraţia victimei urmărind dacă

aceastaramânenormală.

Protocol de resuscitare

I. Suportul vital de bază la adult

1. Asiguraţi-vă că dvs, victima şi orice alt martor, sunteţi cu toţii în sigurantă.

2. Verificaţi starea starea de conştientă a victimei: miscaţi cu blândeţe umerii

victimei şi întrebaţi cu voce tare: “Sunteţi bine?”

3. Dacă răspunde:

• lasaţi victima în poziţia în care aţi găsit-o, dacă aţi stabilit că nu există nici

un alt pericol;

• încercaţi să aflaţi ce i s-a întâmpat şi chemaţi ajutor dacă este nevoie;

• reevaluaţi-l cu regularitate.

4. Dacă victima nu răspunde:

• se strigă după ajutor;

• victima se poziţionează în decubit dorsal si apoi se deschid căile aeriene

prin hiperextensia capului si ridicarea bărbiei;

• se plasează o mână pe frunte si se împinge cu blândeţe capul pe spate;

• pentru deschiderea căilor aeriene se va ridica bărbia victimei cu vârful

degetelor plasate sub menton.

• Menţinând căile aeriene deschise salvatorul încearcă să stabilească dacă

victima respiră utilizând priveste –ascultă- simte:

a. priveste miscările peretelui toracic;

b. ascultă zgomotele respiratorii la nivelul gurii victimei;

c. simte fluxul de aer pe obraz;

d. decide dacă respireţia este normală , anormală sau absentă .

5. Dacă victima respiră normal:

• se asează victima în poziţie de siguranţă;

• salvatorul va solicita ajutor – va apela 112 sau numărul local de urgenţă,

pentru chemarea ambulanţei;

• va continua să evalueze respiraţia victimei urmărind dacă aceasta ramâne

normală.

Strigă după ajutor

Deschide calea

respiratorie

Nu respiră normal

Inconştient

?

Sunaţi la 112

30 compresii sternale

2 ventilaţii

30 compresii

1

Resu

scita

re

10

6. Dacă victima nu respiră sau respiră anormal: • salvatorulvatrimitepecinevadupăajutor,săgăseascăsisăadu-

căunDEAdacăacestaestedisponibil; sau,dacăestesingurvafolositelefonulmobilpentrualertareaserviciilordeurgenţă–sal-vatorulvapărasivictimanumaidacănuarealtăalternativă.

• seîncepcompresiiletoracicedupăcumurmează:a.seîngenuncheazălângăvictimă;b.salvatorulplaseazăpoduluneipalmepecentrultoraceluivicti-

mei;c. podul palmei celeilalte mâini se plasează peste cea aflată pe

torace;d.se întrepătrund degetele mâinilor evitându-se compresia pe

coastelevictimei.Nuseîndoiesccoatele.Nusevorfacecom-presiilanivelulabdomenuluisuperiorsaulaniveluiapendice-luixifoid.;

e.salvatorulsevapoziţionaverticaldeasupratoraceluivictimeisivaefectuacomprimareasternuluicucelpuţin5cm(fărăadepăsiînsă6cm);

f. dupăfiecarecompresieîndepărtaţipresiuneaexercitatăpeto-racefărăapierdecontactulîntremâinisauîntrepalmăsistern;repetaţicompresiilecuofrecvenădecelpuţin100pemin(fărăadepăsi120pemin);

g.compresiilesidecompresiiletrebuiesăfieegalecaintervaledetimp.

7. Combinarea compresiilor toracice cu ventilaţiile. • după30decompresiisedeschidecaleaaerianăfolosindhiperex-

tensiacapuluisiridicareamandibulei; • se pensează părtile moi ale nasului folosind policele si indexul

mâiniidepefrunte; • sedeschidecavitateabucalăavictimeimenţinândînsăbărbiari-

dicată; • salvatorulinspirănormalsipunebuzeleînjurulguriivictimeiasi-

gurândobunăetanseitate; • salvatorulexpirăconstantînguravictimeipreţde1secundă,ca

într-orespiraţienormală,urmărindridicareapereteluianterioraltoracelui;

• semenţinecapulînhiperextensiesibărbiaridicată,seîndepăr-teazăguradeguravictimeisiseurmăresterevenireatoraceluilapoziţiainiţialăcaîntr-unexpirnormal;

• seinspirănormalsiserepetăventilaţiapentruaobţinedouăven-tilaţiieficiente.Celedouăventilaţiitrebuiesăfieefectuateînmaiputinde5secunde.Apoi,fărăîntârziere,serepoziţioneazăcorectmâinilepesternulpacientuluisiseefectuează încă30decom-presiitoracice;

• secontinuăefectuareacompresiilortoracicesiaventilaţiilorîntr-unraportde30:2;

• întrerupereamanevrelorpentrureevaluareavictimeiesteindica-tădoardacăaceastadăsemnedetrezire:semiscă,deschideochiisaurespirănormal,altfelnuîntrerupeţiresuscitarea.

• Dacă primele ventilaţii nu produc ridicarea peretelui toracic,atunci,înainteaurmătoareiîncercări:a. seprivesteînguravictimeisiseîndepărteazăoriceobstrucţie;b.sereverificăextensiacapuluisiridicareamandibulei;c. oricumnusuntrecomandatemaimultdedouăîncercăridea

ventilaînainteareluăriicompresiilor. • Dacăsuntprezenţimaimultdeunsalvator,celălaltartrebuisă

preiaresuscitarealafiecare2minutepentruaevitaapariţiaobo-

11

Resu

scita

re

selii. Asiguraţi-vă că întreruperea compresiilor este minimă întimpulschimbuluisalvatorilor.

8. Resuscitarea doar cu compresii toracice sepoateefectuadupăcumurmează:

• dacă salvatorul nu este instruit sau nu doreste să administrezeventilaţiigură-la-gură,atuncivaefectuadoarcompresiitoracice;

• înacestcaz,compresiiletoracicetrebuieefectuatecontinuu,cuofrecvenţadecelpuţin100peminut(darnumaimultde120peminut).

9. Resuscitarea se continua până când: • sosesteajutorcalificatsipreiaresuscitarea; • victimadăsemnedeviaţă:semiscă,deschideochiisaurespiră

normal; • salvatorulesteepuizatfizic.

II. Suportul vItal avanSat la adult

A. Ritmurile cu indicatie de soc electric (FV/TV fără puls)Odatăconfirmatstopulcardiac,cereţiajutor(inclusivdefibrilatorul)siîn-cepeţiRCPcucompresiitoracicesiventilaţiicuunraportde30:2.Când

8. Resuscitarea doar cu compresii toracice se poate efectua după cum urmează:• dacă salvatorul nu este instruit sau nu doreste să administreze ventilaţii

gură-la-gură, atunci va efectua doar compresii toracice;• în acest caz, compresiile toracice trebuie efectuate continuu, cu o frecvenţa

de cel puţin 100 pe minut (dar nu mai mult de 120 pe minut).9. Resuscitarea se continua până când:

• soseste ajutor calificat si preia resuscitarea;• victima dă semne de viaţă: se miscă, deschide ochii sau respiră normal;• salvatorul este epuizat fizic.

II. Suportul vital avansat la adult

Indicaţie de şoc

( FV/TV fără puls)

Revenirea spontană a

circulaţiei1 şoc

Reluaţi imediat RCP pentru 2 minute(Reduceţi la minimum întreruperile)

Reluaţi imediat RCP pentru 2 minute(Reduceţi la minimum întreruperile)

Iniţiaţi imediat tratamentul post

oprire cardiacă :

Utilizaţi abordarea ABCDE

Administrare controlată de O2 şi ventilaţie

ECG cu 12 derivaţiiTrataţi cauzele precipitante

Controlul temperaturii/ Hipotermie controlată

Fără indicaţie de şoc

( DEM, asistolie)

Evaluaţi ritmul

Pe durata RCP

Asiguraţi RCP de bună calitate: frecvenţă , adâncime , recul

Planificţi acţiunile înainte de a întrerupe RCPAdministraţi O2

Luaţi în considerare managementul avansat al căilor aeriene şi capnografia

Odată calea aeriană asgurată, efectuați compresii toracice continue

Acces vascular ( intravenous, intraosos)Administraţi adrenalina la fiecare 3-5 minute,

corectaţi cauzele reversibile

Cauze reversibileHipoxia Hipovolemia

Hipo/Hiperpotasemia, tulburări metabolice

Hipotermia

Tromboza coronariană şi pulmonarăTamponada cardiacă

ToxicePneumotorax compresiv

3

Inconştient?Nu respiră sau gasp-uri ocazionale

Chemaţi echipa de resuscitare

RCP 30:2Ataşaţi defibrilatorul/monitorulReduceţi la minim întreruperile

Resu

scita

re

12

aveţidefibrilatorul,continuaţicompresiiletoraciceîntimpceseataseazăpadelelesauelectroziiadezividedefibrilare.

IdentificaţiritmulsicontinuaticonformprotocoluluiSVA: • DacăritmuldestopcardiacesteFV/TV fără puls,încărcaţidefibrilato-

rulîntimpceunaltsalvatorefectueazăcompresiiletoracice.Odatăceniveluldeenergieafostatins, întrerupeţicompresiile,asiguraţisiguranţadefibrilării,apoiadministraţi socul electric (360J monofazic sau 150-200J bifazic).Minimalizaţiîntrerupereacompresiilortoracicedeoarecesiopauzăde5-10secundepoatereducesuccesulsoculuielectric!

• Fără a reanaliza ritmul sau a verifica pulsul, reincepeţi RCP (raportul CV 30:2),maiîntâicompresiiletoracice.Chiardacădefibrilareaareusit(restabilireaunuiritmdeperfuzie),estenevoiedeputintimppânăsereiacirculaţiapostsocsifoarterarsepoatepalpapulsimediatdupădefibrilareiarîntârziereapentrupalpareapulsuluipoatecom-promitesimaimultmiocarduldacănus-ainstalatunritmdeperfu-zie.

• Continuaţi RCP pentru 2 minute,apoiverificaţirapidritmul;dacă se menţine FV/TV fără puls, administraţi al doilea soc (360J monofazic sau 150-200J bifazic). Fără a reanaliza ritmul sau a palpa pulsul, începeti RCP (raportul CV 30:2)maiîntâicucompresiile.

• Continuaţi RCP pentru 2 minute,apoiverificaţirapidritmul;dacă se mentine FV/TV, administraţi al treilea șoc (360J monofazic sau 150-200J bifazic). Fără a reanaliza ritmul sau a palpa pulsul, începeţi RCP (raportul CV 30:2)maiîntâicucompresiiletoracice.Dacăafoststa-bilitaccesulIV/IOadministraţi 1mg de adrenalină si 300mg de amio-daronă o dată ce compresiile au fost reluate.Dacăcirculaţiaspontanănuafostreluatădupăaltreileașoc,adrenalinavaîmbunătăţifluxulsangvin al miocardului si va crește șansa următoarei defibrilări. Înstudiile pe animale, concentraţia plasmatică de vârf a adrenalineiesteatinsăla90desecundedelaadministrareaeiînperiferie.Dacăs-arestabilitcirculaţiaspontanădupăaltreileașoc,esteposibilcadozabolusdeadrenalinăsăproducătahicardiesihipertensiunesisă precipite recurenţa FV. Oricum concentraţia plasmatică natura-lădeadrenalinăestemaredupărevenireacirculaţieispontane, iarnocivitatea aportului exogen de adrenalină nu a fost studiată. În-trerupereacompresiilortoracicepentruverificareapulsuluieste,deasemenea, nocivă. Utilizarea capnografiei poate detecta reluareacirculaţieispontanefărăaîntrerupecompresiiletoracicesaufărăsăfienevoiedeunbolusdeadrenalinădupăreluareacirculaţieispon-tane.DouăstudiiprospectivepesubiecțiumaniauarătatocreșteresemnificativăaETCO2lareluareacirculaţieispontane.

• Dupăfiecare2minutedeRCP,dacăritmuldevinenesocabil(asistolăsauDEM)vezialgoritmulpentruritmurineșocabile.Dacăestepre-zentunritmorganizat,cucomplexeQRSregulatesauînguste) în-cercaţisăpalpaţipulsul.Verificarearitmuluitrebuiesăsefacărepe-de,iarpulsultrebuieverificatdoardacăritmulesteorganizat.Dacănusunteţisigurideprezenţapulsuluiîncazulunuiritmorganizat,reîncepeţiRCP.Dacăs-areluatcirculaţiaspontană,începeţiîngrijireapost-resuscitare.

• Oricarearfiritmuldestop,administraţi 1mg de adrenalină la fiecare 3-5 minutepânălareluareacirculaţieispontane;înpracticăaceastasevaadministra lafiecaredouăciclurialealgoritmului.Dacăaparsemnedeviaţă(mișcărivoluntare,respiraţienormală,tuse)întim-pul RCP, verificaţi monitorul; dacă este prezent un ritm organizat,verificaţipulsul.Dacăpulsulestepalpabil,continuaţiîngrijirilepostresuscitaresi/sautrataţiaritmiileperistop.Dacăpulsulnuestepal-

13

Resu

scita

re

pabil,continuaţiRCP.EfectuareaRCPcuunraportCVde30:2esteobositoare;schimbaţisalvatorulcareefectueazăcompresiiletoraci-celafiecare2minutecuminimumdeîntrerupereaacestora.

Lovitura precordialăLovituraprecordialăesteoterapieindicatăaseaplicadoarîncazulîncarestopulcardiacs-ainstalatlaunpacientmonitorizat,înprezenţaunuiclini-cian,atuncicânddefibrilatorulnuestelaîndemană.Înpractică,aceastaseîntamplădoarîndepartamentuldeurgenţăsauînterapiaintensivă.

Calea aeriană si ventilaţiaÎntimpulresuscităriiFVpersistente,asiguraţicompresiitoraciceeficienteîntredefibrilări.Gandiţi-vălacauzelepotenţialreversibilealeSCR(4Hsi4T)sidacăleidentificaţi,trataţi-le.Verificaţipoziţiașicontacteleelectro-zilor/padelelordedefibrilaresiluaţiînconsiderarefolosireadesubstanțecaresacreascăconductibilitatea,deex.padelelepregelifiate.Intubarea traheei reprezintă metoda cea mai sigură de protezare a căiiaeriene,însătrebuieefectuatădepersonalinstruitsiexperimentat.Nici un studiu nu a arătat că intubaţia traheală crește rata supravieţuirii după SCR.Dupăintubaţie,confirmaţipoziţiacorectăasondeisifixaţi-ocorespunză-tor.Ventilaţiplămâniicu10ventilaţiipeminut;nuhiperventilaţipacien-tul.Odatăcepacientulafostintubat,continuaţicompresiiletoracicecuofrecvenţăde100peminutfărăpauzepentruventilaţie.

Accesul intravascularAsiguraţiaccesulvenosdacăacestanuafostdejaefectuat.Aborbulvenosperifericestemaiusordefăcut,mairapidsimaisigurdecâtabordulvenoscentral.Drogurileadministratepeveneleperifericetrebuieurmatedeunbolusdefluiddecelpuţin20ml.Dacăaccesulintravenosestedificilsauimposibil,luaţiînconsiderareaccesulintraosos.AdministrareamedicaţieiperutaIOasigurăoconcentraţieplasmaticăasemănătoarecuadministra-reapecateterelecentrale.

MedicatiaAdenalina.PentruFV/TVadministraţiadrenalinădupăaltreileașoc,atuncicândsereiaucompresiile,apoirepetaţila3-5minuteîntimpulstopuluicardiac(alternatecycles).Nuîntrerupeţicompresiiletoracicepentruad-ministrareamedicaţiei.Medicaţia anti-aritmică.DacăFV/TVpersistădupăaltreileasoc,adminis-traţi300mgamiodaronăînbolus.Oaltădozăde150mgdeamiodaronăpoatefiadministrat înFV/TVrecurentăsaurefractară,urmatădeoper-fuziecu900mgamiodaronă în24deore.Lidocaina,1mg/kgc,poatefiadministratăcaalternativădacăamiodaronanuestedisponibilă,însănuadministraţilidocainădacăamiodronaafostdejaadministrată.Magneziul.FolosireaderutinăamagneziuluiînresuscitareNUîmbunătă-ţestesupravieţuireasiNUesterecomandatăînresuscitaredecâtdacăestesuspicionatătorsadavarfurilor(veziaritmiileperistop).Bicarbonatul.UtilizareaderutinăabicarbonatuluidesodiuînresuscitaresaudupăreluareacirculaţieispontaneNUesterecomandată.Administraţibicarbonatdesodiuînresuscitare(50mmoli)dacăestesuspicionatăhi-perpotasemiasausupradozajuldeantidepresivetriciclice;repetaţidozaînfuncţiedesituaţiaclinicăsidevaloareagazelorarterialemăsuratese-riat.

B. Ritmurile neșocabile (asistola si DEM) • Disociația electro-mecanică (DEM) este frecvent urmarea unor ca-

uzereversibilesipoatefitratatădacăacestecauzesuntidentifica-

Resu

scita

re

14

te şi rezolvate. Supravieţuirea, dacă ritmul de oprire cardiacă esteneșocabil, este puţin probabilă, doar dacă este urmarea cauzelorreversibilecaresăfieidentificatesitratateeficient.

• DacăritmuliniţialdeoprirecardiacăesteasistolasauDEM,începeţi RCP 30:2 si administraţi adrenalină 1mgimediatces-astabilitaccesulintravenos.

• După 2 minute de RCP verificaţi ritmul. Dacă asistola se menţine,continuaţiimediatcuRCP.

• Dacăesteprezentunritmorganizat,verificaţipulsul;dacapulsulnuesteprezent(saupalpareapulsuluiestenesigură)continuaţiRCP.

Administraţi1mgdeadrenalina (IV/IO) lafiecarecicludeRCP (deex. lafiecare3-5minute)odatăceafoststabilitaccesulvenos.Dacăpulsulesteprezent,începeţiîngrijirilepost-resuscitare.DacăaparsemnedeviaţăîntimpulRCP,verificaţiritmulsiîncercaţisăpalpaţipulsul.DacăseinstaleazăFV înmijloculcicluluide2minutedeRCP,efectuaţiRCPpână la termi-narea ciclului, apoi administraţi șocul – această strategie va minimalizaîntrerupereacompresiilortoracice.

MedicaţiaAtropina.MaimultestudiirecenteNUaureusitsădemonstrezebeneficiulatropineiadministrateîncazulstopuluicardiacdinspitalsauînafaraluisi,deaceea,folosireaeiderutinăînasistolăsauDEM-NU mai este reco-mandata!Terapia fibrinolitică nuartrebuifolosităderutinăînresuscitare.LuaţiînconsiderarefibrinolizadacăSCRs-aproduscaurmareaembolieipulmo-nare confirmată sau suspectată. Dacă este administrată terapia fibrino-litică în aceste circumstanţe, luaţi în considerare efectuarea a 60-90 deminutedeRCPînaintedeahotarîoprirearesuscitării.RCPîndesfășurarenuesteocontraindicaţiepentrufibrinoliză.Fluidele administrate intravenos.Hipovolemiaesteocauzăpotenţialre-versibilă a SCR. Asiguraţi normovolemia, dar dacă hipovolemia nu esteprezentă,administrareafluidelorînexcespoatefinocivă.

Managementul căilor aeriene si ventilaţia Există trei manevre pentru deschiderea căii aeriene: hiperextensia ca-pului, ridicareabarbieisisubluxaţiaanterioaraamandibulei.Sondana-zolaringianăsiorolaringianăsuntdeseori folositoaresiuneoriesenţialeîn menţinerea deschisă a căii aeriene, mai ales în cazul resuscitării pre-lungite.Întimpulresuscităriiadministraţioxigenoricândsepoate.Iniţialadministraţioxigenînconcentraţiecâtmaimare.ImediatceSaO2poatefimasuratăcorect,fieprinpulsoximetrie,fieprinmăsurareagazelorarte-riale,titraţioxigenuladministratastfelîncâtsaturaţiaînoxigensăfieîntre94%-98%. Intubaţia traheală este considerată cea mai bună metodă deprotezareacăiiaeriene.Nicioîncercaredeaintubanutrebuiesăîntreru-păcompresiiletoracicemaimultde10secunde.Dupăintubaţie,trebuieconfirmatăpoziţiacorectăasondei,apoifixatăsondacorespunzător.ÎntimpulRCP,aufostluateînconsideraremaimultedispozitivealternati-vepentrumanagementulcăiiaeriene.Dispozitivele supraglotice suntmaiusordeplasatdecâtsondatrahealăsi,spredeosebiredeintubaţie,sepotplasafărăîntrerupereacompresiilortoracice.Înabsenţacapnografu-luicuundă,estepreferabilsăsefoloseascădispozitivesupragloticecândesteindicatmanagementulavansatalcăiiaeriene.În spital, dispozitivele mecanice au fost folosite eficient la pacientii cenecesitau intervenţiecoronarianăprimară(PCI)şiCT,şideasemenealaîncercărilederesuscitareîndelungate(deex:hipotermia,otrăvirea,trom-bolizapentruemboliepulmonară,transportprelungit,etc) încareobo-sealasalvatoruluipoateafectaeficacitateacompresiilorsternalemanuale.

15

Resu

scita

re

Înmediulprespitalicesc,undeextragereapacienților,resuscitareaînspaţiiîngusteşimutareapacienţilorpeuncărucior,adeseaîmpiedicăefectua-rea compresiilor sternale manuale eficiente, dispozitivele mecanice potaveaunrolimportant.Întimpultransportuluilaspital,RCPmanualăesteadeseaexecutatădefectuos;RCPmecanicăpoatemenţineoRCPdeca-litate, pe timpul tranferului cu ambulanţa. De asemenea, dispozitivelemecaniceprezintăavantajulexecutăriidefibrilăriifărăafiîntreruptecom-presiilesternale.Dispozitiv cu prag de impedantă (DPI)(impedancethresholddevice)re-prezintaovalvăcarelimiteazăintrareaaeruluiînplămâniîntimpulfazeiderevenireatoraceluiîntrecompresiiletoracice;acestprocesscadepre-siuneaintratoracicășicreșteîntoarcereavenoasă.Lund University cardiac arrest system (LUCAS) CPR.Esteundispozitivdecompresiesternalăacţionatcugazcareîncorporeazăocupădesucţiunepentrudecompresieactivă.RCP cu vestă(AutoPulse).Esteundispozitivcircumferenţialdecompresietoracicăcareincludeobandăconstrictivăacţionatăpneumaticşioplacărigidă.

C. Aritmiile peri-arrestIdentificareacorectăşitratamentularitmiilorlapacientulgravbolnavpotpreveniinstalareastopuluicardiacsaureinstalareasadupăoresuscitareiniţialăreuşită.EvaluareainiţialăşitratamentulunuipacientcuoaritmietrebuiesăurmezeabordareaABCDE.Printreelementelecheiealacestuiprocessuntincluseşievaluareasemne-lordeinstabilitate(adversesigns);administrareadeoxigencudebitmare;accesulintravenosşimonitorizarea(ECG,TA,SpO2).Cândesteposibil,în-registraţiuntraseuECGcu12derivaţii;acestavăvaajutasădeterminaţicuprecizieritmul,fieînaintedetratament,fieretroactiv.Corectaţioricedezechilibruelectrolitic(ex:K+,Mg2+,Ca2+).Luaţiînconsiderarecauzaşicontextulaparițieiaritmieiatuncicândplanificaţitratamentul.Evaluareaşitratamentultuturoraritmiilortrebuiesăiaînconsideraredouăaspecte:stareapacientului(stabilă/instabilă)şinaturaaritmiei.Următoriifactoriindicăinstabilitateaunuipacientdatoratăaritmiei:

1. Șocul – obiectivat prin paloare, transpiraţii, extremităţi umede şireci(activitatesimpaticăcrescută),alterareastăriideconştienţă(fluxsangvincerebralredus)şihipotensiune(ex.TAS<90mmHg).

2. Sincopă–pierdereastăriideconştienţă,apărutăcaoconsecinţăareduceriifluxuluisangvincerebral.

3. Insuficienta cardiacă – aritmia compromite funcţionarea miocar-duluiprin reducereafluxului sangvin lanivelularterelorcoronare.Stările acute sunt reprezentate de edemul pulmonar (insuficiențaventricululuistâng)şi/sau jugulareturgescenteşicongestiehepa-tica(insuficiențaventricululuidrept).

4. Ischemia miocardică–aceastaaparecândmiocardulconsumămaimultoxigendecâtprimeşte.Ischemiamiocardicăsepoatemanifes-taprindureretoracică(angină)saufărădurere,caodescoperireîn-tâmpătoarepeECG-ulîn12derivaţii(ischemiesilențioasă).Prezențaischemieimiocardiceecuatâtmaiimportantăîncontextuluneibolicoronarianepreexistentesauauneibolicardiacestructurale,pentrucăpoatecauzaînviitorcomplicaţiiamenințătoaredeviață,inclusivstopcardiac.

Resu

scita

re

16

TahicardiaTahicardia

Evaluează existenţa semnelor de instabilitate:1.Şoc2.Sincopă3. Ischemie miocardică4. Insuficienta cardiacă

StabilInstabil QRS înguste<0,12 sec

LargiÎnguste

SEE sincron pânăla 3 încercări

Amiodaronă 300 mg şi repetarea şocului apoiAmiodaronă 900 mg/24 ore

Ritm Ritm

Neregulat Regulat Regulat Neregulat

Cere ajutor de specalitate

Posibilităţile includ:FiA cu bloc de ramură – trataţi

ca pentru RS îngustFiA cu sindrom de preexcitație

- luaţi in considerare amiodarona

TV polimorfă de ex torsada vârfurilor – 2g magneziu în 2 min

TV sau ritm neidentificatAmiodaronă 300 mg în

20-60 min apoi 900 mg/24 ore

Dacă ulterior se confirmă TPSV cu bloc de ramură administraţi Adenozină ca pentru tahicardia regulată cu coplexe înguste

Filoseşte manevre vagaleAdenozină 6 mg iv rapid

bolusFără succes încă 12 mgFără succes încă 12 mgMonitorizare ECG continuu

Ritm sinusal restaurat

DA NU

Posiblă reintrare în TPSVÎnregistrează ritmul sinusal în

ECG cu 12 derivaţiiÎn caz de reintrare

administrează din nou adenozină şi ia în considerare un antiaritmic profilactic

Cere ajutor de specalitate

Posibil FiAControlul conducerii AV cu:ΒetablocanteDigoxin sau

Amiodaronă daca sunt semne de IC

Anticoagulant dacă persistă >24 ore

Posibil flutter atrialControlul conducerii atrio-ventriculare( de exemplu betablocante

8

Evaluaţi folosind metoda ABCDEAsigură oxigen şi acces i.v.Monitorizare ECG, TA, SpO2, ECG in 12 derivaţiiIdentifică şi tratează cauzele reversibile (de exemplu dezechilibre hidroelectrolitice)

17

Resu

scita

re

Bradicardia

D. Îngrijirea postresuscitareSindromulpostresuscitarecuprinde:

• leziunicerebralepostresuscitare(comă,convulsii,mioclonii,gradediferitededisfuncţieneurocognitivăşimoartecerebrală);

• disfunctiemiocardicăpostresuscitare; • răspunssistemicischemie/reperfuzie; • persistențapatologiilorpreexistente.

Severitateaacestuisindromvariază în funcţiededurataşicauzastopu-luicardiac.Sindromulpoatesănuseinstaleze,dacăstopulcardiacafostdescurtădurată.Leziunlecerebralepostresuscitarepotfiamplificatedeinsuficienţamicrocirculaţiei,insuficienţaautoreglării,hipercarbie,hipero-xie,pirexie,hiperglicemieşiconvulsii.Disfuncţiamiocardicăsemnificativăestecomunădupastopulcardiac,darseremiteîn2-3zile. Ischemia/re-perfuziaactiveazămecanismeleimunologiceşidecoagulare,contribuielainsuficienţamultiplădeorganşicreşterisculdeinfecţie.

Bradicardia

Apreciază folosind abordarea ABCDE

Asigură oxigen şi acces i.v.Monitorizare TA, SpO2, ECG in 12 derivaţii

Identifică şi tratează cauzele posibil reversibile( de exemplu dezechilibre hidroelectrolitice)

Evaluează existenţa semnelor de instabilitate:

1.Şoc2.Sincopă

3. Ischemie miocardică4. Insuficiență cardiacă

DA

Atropină 500μg i.v.

Răspuns

satisfăcător

DA

Risc de asistolie:Asistolie recentă

BAV gr II Mobitz 2BAV gr III cu complexe QRS largi

Pauză ventriculară > 3 sec

NU

Observă

NU

Măsuri intermediare:Atropină 500μg i.v.

Se poate repeta până la maxim 3 mgIsoprenalină 5μg/min

Adrenalină 2-10 μg/minAlternative *

Sau pacing transcutan

! cheamă ajutor de specialitate

pacing trandvenos

* Alternative

- Aminofilină - Dopamină

- Glucagon (în caz de intoxicaţie cu betablocante sau blocante de calciu)

- Glycopyrolina poate fi folosită în loc de atropină

DA

9

Resu

scita

re

18

Calea respiratorie şi respiraţia • Titrămconcentraţiaoxigenului inspiratpentruamenţinesaturația

arterialăaoxigenuluiînintervalul94-98%.LuaţiînconsiderareIOT,sedareaşiventilaţiacontrolatălaoricepacientcufuncțiecerebralăalterată.

• Asiguraţi normocarbia, pentru monitorizarea acesteia se folosescend-tidalPCO2şivalorilegazelorarteriale.

Circulaţia • tratamentulcufluideşidrogurivasoactivepentrususţinereacircu-

laţiei; • introducereaunuibalondecontrapulsaţieintraaortic; • ţintiţiovaloareapresiuniiarterialemediiastfel încâtsăobţineţio

diurezaadecvată(1ml/kg/h)şiovaloareplasmaticăalactatuluinor-malăsauînscădere, luândîn considerarepresiuneaarterialănor-mală a pacientului, cauza stopului şi severitatea oricărei disfunctiimiocardice.

Dizabilitate (optimizarea recuperării neurologice) • controlulconvulsiilor • controlulglicemiei • controlultemperaturii:

- tratamentulhiperpirexiei - hipotermiaterapeutică(aplicareapracticăahipotermieiesteîm-

păţităîntreifaze:inducere,menţinereşireîncălzire.)Pentruiniţierearăciriipotfifolositemetodeexternesi/sauinterne.Admi-nistrareaprinperfuziea30ml/kgserfiziologicsausolutieHartmannsca-detemperaturacentralăcuaproximativ1,5°C.Altemetodedeinducereşimentinereahipotermieiinclud:pungicugheaţăşi/sauprosoapeude;păturisaupernederăcire;păturicurecircularedeaersauapă;perneca-uciucatecurecircularedeapă;cateterederăcireintravasculară;şibypasscardiopulmonar.Înfazademenţinereestedepreferatometodăcumonitorizareeficacea temperaturii, evitându-se astfel variaţiile de temperatură. Aceasta seobţinecelmaibinecudispozitivederăcireexternăsauinternăcareînre-gistrează înmodcontinuutemperaturaastfelputându-seatingeatingetemperaturaţintită.Reîncălzireatrebuiefăcutălent:rataoptimădeîncălzirenuestecunoscu-tă,darconsensulactualestedereîncălzirecu0,25–0,5°Cpeoră.

III. Suportul vItal de bază pedIatrIcIII.Suportul vital de bază pediatric

1. Se asigură securitatea salvatorului şi a copilului2. Evaluaţi starea de conştienţă a copilului

• Se mişcă uşor copilul şi este întrebat cu voce tare: "Ce s-a întâmplat?"3. În cazul în care copilul răspunde verbal sau prin mişcare:

• Se lasă copilul în poziţia în care a fost găsit (cu condiţia să fie în siguranţă)• Verificaţi starea lui şi cereţi ajutor dacă aveţi nevoie;• Reevaluaţi-l periodic.

4. În cazul în care copilul nu răspunde:• Strigaţi după ajutor;• Intoarceţi cu atenţie copilul în decubit dorsal;• Se deschid căile aeriene

a. prin extensia uşoară a capului şi ridicarea bărbiei;b. Plasaţi mâna pe frunte şi, cu blâdeţe, se împinge capul spre spate;c. În acelaşi timp, cu vârfurile degetelor plasate sub menton se ridică

bărbia. Nu apăsaţi pe ţesutul moale de sub bărbie întrucât puteţi bloca căile aeriene;

d. Dacă în continuare aveţi dificultăţi în deschiderea căilor aeriene, încercaţi subluxaţia mandibulei: plasaţi primele două degete ale fiecărei mâini sub unghiul mandibulei copilului şi împingeţi mandibula spre înainte.

5. Menţinând căile aeriene deschise, priviţi, ascultaţi şi simţiţi respiraţia normală prin aşezarea cu faţa aproape de faţa copilului şi uitându-vă la torace:• Priviţi mişcările toracelui;• Ascultaţi zgomotele respiratorii la nivelul căilor aeriene superioare (nasul

şi gura copilului);• Simţiţi fluxul de aer pe obraz.• În primele câteva minute după oprirea cordului, copilul poate avea gaspuri

rare, zgomotoase. Priviţi, ascultaţi şi simţiţi fluxul de aer pe obraz cel mult 10 secunde – dacă nu sunteţi siguri că victima respiră normal, acţionaţi ca şi cum ea nu ar respira normal.

Strigă după ajutor

Deschide căile aeriene

Nu respiră normal

5 respiraţii

Caută semne vitale

15 compresii sternale

2 respiraţii / 15 compresii sternale

11

Copil nereactiv

1�

Resu

scita

re

1. Se asigurăsecuritateasalvatoruluişiacopilului 2. Evaluaţistareadeconştienţăacopilului

• Semişcăuşorcopilulşieste întrebatcuvocetare:„Ces-a întâm-plat?”

3. În cazul în care copilul răspundeverbalsauprinmişcare: • Selasăcopilulînpoziţiaîncareafostgăsit(cucondiţiasăfieîn

siguranţă) • Verificaţistarealuişicereţiajutordacăaveţinevoie; • Reevaluaţi-lperiodic.

4. Încazulîncarecopilulnurăspunde: • Strigaţidupăajutor; • Întoarceţicuatenţiecopilulîndecubitdorsal; • Sedeschidcăileaeriene

a.prinextensiauşoarăacapuluişiridicareabărbiei;b.Plasaţimânapefrunteşi,cublâdeţe,împingețicapulsprespa-

te;c. Înacelaşitimp,cuvârfuriledegetelorplasatesubmentonseri-

dicăbărbia.Nuapăsaţipeţesutulmoaledesubbărbie,întrucâtputeţiblocacăileaeriene;

d.Dacă în continuare aveţi dificultăţi în deschiderea căilor ae-riene, încercaţi subluxaţia mandibulei: plasaţi primele douădegetealefiecăreimâini subunghiulmandibuleicopilului şiîmpingeţimandibulaspreînainte.

5. Menţinândcăileaerienedeschise,priviţi, ascultaţi şi simţiţi respiraţianormalăprinaşezareacufaţaaproapedefaţacopiluluişiuitându-vălatorace:

• Priviţimişcăriletoracelui; • Ascultaţizgomotelerespiratoriilanivelulcăiloraerienesuperioa-

re(nasulşiguracopilului); • Simţiţifluxuldeaerpeobraz. • În primele câteva minute după oprirea cordului, copilul poate

aveagaspurirare,zgomotoase.Priviţi,ascultaţişisimţiţifluxuldeaerpeobrazcelmult10secunde–dacănusunteţisiguricăvicti-marespirănormal,acţionaţicaşicumeanuarrespiranormal.

6. În cazul în care copilul respiră normal: • Întoarceticopilulînlateral,înpoziţiedesiguranţă; • Trimiteţipecinevasaumergeţidupăajutor–sunaţi lanumărul

unicdeurgenţăpentruambulanţă; • Verificaţirespiraţia.

7. În cazul în care copilul nu respiră normal sau nu respiră deloc: • Îndepărtaţicuatenţieoriceobstrucţieevidentăacăiloraeriene; • Iniţialefectuaţicinciventilaţii; • Cândefectuaţiventilaţiile,fiţiatenţi laoricereflexdevomăsau

tuse laacţiuniledvs.Prezenţasauabsenţaacestorreflexevorfiparteaevaluării„semnelorvitale”.

Ventilaţiile iniţiale la un copil cu vârsta peste 1 an: • Asiguraţiînclinatiacapuluişiridicareabărbiei; • Pensaţipărţilemoialenasuluifolosindindexulşipolicelemâiniiaşe-

zatepefrunteavictimei; • Deschideţicavitateabucalădarmenţineţibărbiaridicată; • Inspiraţi şi puneţi buzele în jurul gurii victimei, asigurând o bună

etanşeitate; • Expiraţiconstantînguravictimeipentru1-1,5s,urmărindridicarea

pereteluitoracic; • Menţineţiextensiacapuluişibărbiaridicată,îndepărtaţiguradevic-

timăşiurmăriţi revenirea toracelui lapoziţia iniţialăpemăsurăce

Resu

scita

re

20

aeruliesedinplamâni; • Inspiraţidinnouşirepetaţisecvenţadecinciori.Identificaţieficien-

ţaprinurmărireatoraceluicopiluluicareurcăşicoboarăîntr-osec-venţialitatesimilarăcuorespiraţienormală.

Ventilaţiile iniţiale la un sugar (copil cu vârsta sub 1 an): • Asiguraţiopoziţieneutrăacapuluişibărbiaridicată; • Inspiraţi şiacoperiţiguraşinasul copilului cuguradvs,asigurând

obunăetanşeitate.Dacăguraşinasulnupotfiacoperitelacopilulmaimare,salvatorulpoateîncercasăacoperedoarnasulsauguracugurasa(dacăsealegenasul,lipiţibuzelepentruaprevenipierde-readeaer);

• Expiraţiconstantînguravictimeipentru1-1,5s,suficientpentruoascensionarevizibilăatoracelui;

• Menţineţipoziţiacapuluişibărbiaridicată,îndepărtaţiguradevic-timăşiurmăriţi revenirea toracelui lapoziţia iniţialăpemăsurăceaeruliesedinplamâni;

• Inspiraţidinnouşirepetaţisecvenţadecinciori; • Dacăaveţidificultăţiînefectuareaunorrespiraţiieficienteatâtpen-

trusugaricâtşipentrucopiiimaimari,atunciesteposibilsăexisteoobstrucţiepecaleaaeriană:

a. Deschideţiguracopiluluişi îndepărtaţioriceobstrucţievizibilă.Nuefectuaţioexplorarecudegetullaîntâmplare;

b. Asiguraţiextensiasuficientăacapuluişiridicareabărbiei,darasi-guraţi-vădeasemeneacăgâtulnuestepreaextins;

c. Dacăextensiacapuluişiridicareabărbieinudeschidcăileaerie-ne,încercaţisubluxaţiamandibulei;

d. Încercaţidemaximcinciorisăobţineţirespiraţiieficienteşi,dacănureuşiţi,începeţicompresiiletoracice.

8. Evaluaţi circulaţia copilului • Nutrebuiesădurezemaimultde10secundesăcăutaţisemnele

vitale–acesteaincludoricemişcare,tuşitsaurespiraienormală(nugaspurisaurespiraţiirare,neregulate).

• Verificareapulsuluitrebuiesădurezecelmult10secunde:a.Launcopilcuvârstapeste1an–puteţipalpapulsullacaroti-

dă;b.Lasugar–puteţipalpapulsullabrahialăpefaţainternăabra-

ţului;c. Pulsul la femurală,cepoatefipalpat înzonasituată la jumă-

tateadistanţeidintrespina iliacăantero-superioarăşi simfizapubiană,poatefi,deasemenea,palpatlasugarişicopii.

9. Dacă sunteţi siguri că puteţi detecta semnele vitale (in 10 secunde): • Dacăestenecesar,continuaţiresuscitarearespiratorie(ventilaţii-

le)pânăcândcopilulrespirăeficientdeunulsingur; • Întoarceţi copilul în poziţie de siguranţă dacă rămâne inconşti-

ent; • Reevaluaţifrecventcopilul.

10.Dacă nu există semne vitale, în afară de situaţia în care sunteţi SIGURI că simţiţi un puls cert, cu o frecvenţă mai mare de 60 bătăi/min, în 10 secunde:

• Începeţicompresiiletoracice; • Combinaţiventilaţiilecucompresiiletoracice.

Compresiile toracicePentru toţi copiii, compresiile se fac în jumătatea inferioară a sternului.Pentruaevitaefectuareacompresiilorînzonaabdomenuluisuperior,lo-calizaţiapendicelexifoidpringăsireaunghiuluiundecoasteleinferioare

21

Resu

scita

re

seunescpe liniamediană.Compresiileseefectuează laodistanţădeolăţimededegetdeasupraacestuia;profunzimeacompresiilortrebuiesăfiedeotreimedingrosimeatoracelui.Nuvăfiefricăsăapăsaţipreatare:„Apăsaţicuputereşirepede”.Eliberaţicompletdepresiuneşirepetaţilaoratădecelpuţin100/minut(darsănudepăşească120/min).După15compresii,înclinaţicapul,ridicaţibărbiaşiefectuaţi2ventilaţiieficiente.Continuaţicompresiileşiventilaţiilecuunraportde15:2.Metodaoptimăpentruefectuareacompresiilorvariazăpuţinlasugarifațădecopiiimaimari.A. Compresiile toracice la sugari

• Dacăesteunsingursalvator,acestavaefectuacompresiilesternalecuvârfurileadouădegete;

• Dacăexistădoisaumaimulţisalvatori,utilizaţitehnicaalternanţei.Aşezaţiambelepolice,înîntregime,deoparteşidealtaajumătătiiinferioareasternului(camaisus),cuvârfurileîndreptatesprecapulsugarului.Întindeţirestulpalmelorastfelîncâtsăînconjuraţiparteainferioarăacuştiitoracice,vârfuriledegetelorsusţinândspatelesu-garului;

• Pentruambelemetode,compresiasternului inferior trebuiesă re-prezintecelpuţinotreimedingrosimeatoraceluisugarului(aproxi-mativ4cm).

B. Compresiile toracice la copiii peste 1 an • Plasaţipoduluneipalmepejumătateainferioarăasternulu(camai

sus).Ridicaţidegetelepentruafisiguricăpresiuneanuesteaplicatăpecoastelecopilului.Poziţionaţi-văverticaldeasupratoraceluivic-timei,cucoateleîntinse,şicomprimaţisternulcucelpuținotreimedingrosimeatoracelui(aproximativ5cm).Lacopiiimaimarisaulaceimici,aceastaseobţinecelmaiuşorprinutilizareaambelormâinicudegeteleîntrepătrunse.

11.Nu întrerupeţi manevrele de resuscitare până când: • Copilulprezintăsemnevitale(începesăsetrezească,săsemişte,

deschideochiişirespirănormal,saupoatefipalpatunpulsputer-nicpeste60/min;

• Ajutorulcalificatsoseşteşipreiaresuscitarea; • Dvs.suntetiepuizat.

Obstrucţia prin corpi străini a căilor aeriene (OCSCA)

11. Nu întrerupeţi manevrele de resuscitare până când:

• Copilul prezintă semne vitale (începe să se trezească, să se mişte, deschide ochii şi respiră normal, sau poate fi palpat un puls puternic peste 60/min;

• Ajutorul calificat soseşte şi preia resuscitarea;• Dvs. sunteti epuizat.

Obstrucţia cu corp străin a căilor aeriene (OCSCA)

Semne pentru OSCA:

• Asistarea la episodul de inhalare a corpului străin;• Tuse/înnecare;• Debut brusc;• Istoric recent pentru copil de jucat/mâncat obiecte mici.

Evalueză severitatea obstrucţiei

Tuse ineficientă:Imposibilitatea de a vorbi sau de a

plângeTuse fără zgomotImposibilitatea de a respiraCianozăScăderea progresivă a nivelului

conştienţei

Tuse eficientă:Plâns/răspuns verbal la

întrebăriTuse zgomotoasăPosibilitatea de a

inspira înainte de a tuşi

Copil perfect reactiv

InconştientDeschide căile aeriene5 respiraţiiÎncepe resuscitarea cardio-pulmonară

Conştient5 lovituri pe spate5 compresii ( toracice pentru sugari; abdominale pentru copii>1 an )

Încurajează tuşitulContină să verifici pentru semne de deteriorare spre tuse ineficientă, sau până la vizualizarea corpului străin.

14

Resu

scita

re

22

SemnepentruOSCA: • Asistarealaepisoduldeinhalareacorpuluistrăin; • Tuse/înnecare; • Debutbrusc; • Istoricrecent(pentrucopil)dejucat/mâncatobiectemici.

Iv. Suportul vItal avanSat la copIlPrognosticulresuscităriiSCRlacopiiestenefavorabil;identificareaetape-lorpremergătoareinsuficienţeicardiacesaurespiratoriiesteoprioritate,întrucâtointervenţieprecoceeficientăpoatefisalvatoaredeviaţă.

A. Managementul insuficienţei respiratorii şi circulatorii:Căile aeriene şi respiraţia

• Deschideţicăileaerienepentruaasiguraatâtventilaţiecâtşioxige-nareadecvate.Asiguraţiunfluxmaredeoxigen.

• Instituiţimonitorizarearespiratorie(primamăsură–pulsoximetria/SpO2).

• Pentruasigurareauneiventilaţiişioxigenăribunesepotutilizaac-cesoriipentrucăileaeriene,respectivventilaţiapemascăşibalon,masca laringiană, securizarea căii aeriene prin IOT şi ventilaţie cupresiunepozitivă.

• Foarterarestenecesarasigurareauneicăiaerienepecalechirurgicală.CopilulaflatînSCRşicomăprofundănunecesităsedaresauanalgeziepentruafiintubat;altfel, intubatiatrebuieprecedatădeoxigenare(oxi-genarea uşoară (blâdă) cu mască şi balon este uneori necesară pentruevitareahipoxiei),sedarerapidă,analgezieşiutilizaredeblocanteneuro-muscularepentruadiminuacomplicaţiileintubaţieişieşecul.Utilizareapresiuniicricoidienepoatepreveniregurgitareaconţinutuluigastricdarpoate deforma calea aeriană şi să îngreuneze astfel laringoscopia şi in-tubaţia.

Recomandare generală pentru calibrul sondei de intubaţie pentru vâr-ste diferite:

Fărăbalonaş Cubalonaş

Nounăscuţi•Prematur•LatermenSugariCopii1–2aniCopil>2ani

Vârstagestaţională/103,53,5–4,04,0–4,5Vârsta/4+4

NusefoloseşteDeobiceinusefoloseşte3,0–3,53,5–4,0Vârsta/4+3,5

Dimensiuneasondeitrahealepoatefideasemeneaestimatăcuajutorullungimiicorpuluicopiluluimasuratăcubenzideresuscitare(resuscitationtapes).Apreciereapoziţieicorecteasondeisefaceprin:

• Observarea prin laringoscopie a trecerii sondei dincolo de corzilevocale;

• Detectareaend-tidalCO2dacăexistăunritmdeperfuzie(aceastapoate fi observată şi printr-o RCP eficientă, dar nu este pe deplinsigură);

• Observareamişcărilorsimetricealepereteluitoracicîntimpulventi-laţieicupresiunepozitivă;

• Observareasondeicareseabureşteîntimpulexpirului; • Absenţadistensieigastrice; • Auscultaţia înaxileşi lavârfurilepulmonareaaeruluicare intră în

modegalbilateral;

23

Resu

scita

re

• Absenţaintrăriiaeruluiînstomac,evidenţiatăprinauscultaţie; • ÎmbunătăţireasaustabilizareaSpO2înintervalulaşteptat(semntar-

div!); • Imbunătăţirea AV spre valorile potrivite vârstei (sau rămânerea în

limitelenormale)(semntardiv!).Peparcursulresuscităriiiniţiale,administraţioxigencuconcentraţiemaxi-mă(100%).Dupărestabilireacirculaţiei,administraţioxigenastfelîncâtsămenţineţiSaO2înintervalul94-98%.Odatăcecaleaaerianăesteprotejatăprin IOT, continuaţi ventilaţia cu presiune pozitivă cu un ritm de 10-12ventilaţii/min, fără a întrerupe compresiile toracice. Când circulaţia esterestabilităsaucândcopilulîncămaiareunritmdeperfuzie,ventilaţicu12-20ventilaţii/minpentruaatingePaCO2normală.Circulaţia

• Instituiţimonitorizareacardiacă(primelemăsuri–SpO2,ECGşimă-surareapresiuniiarterialenon-invaziv).

• Asiguraţiaccesulvascular.AcestapoatefiolinieperifericăIVsauca-nulareaintraosoasă.

• Administraţiunbolusdefluide(20ml/kgc)şi/saudroguri(ex:ino-trope,vasopresoare,antiaritmice),dupăcumestenecesar.

• Cristaloideleizotonesuntrecomandatecafluidederesuscitareiniţi-alelasugariişicopiiicuoricefeldeşoc,inclusivşoculseptic.

• Evaluaţişireevaluaţicopilulcontinuu,incepânddefiecaredatăcucăileaerieneînaintedeatrecelarespiraţieşiapoilacirculaţie.

Circulaţia

• Instituiţi monitorizarea cardiacă (primele măsuri –SpO2, ECG şi măsurarea presiunii arteriale non-invaziv).

• Asiguraţi accesul vascular. Acesta poate fi o linie periferică IV sau canularea intraosoasă.

• Administraţi un bolus de fluide (20 ml/kgc) şi/sau droguri (ex: inotrope, vasopresoare, antiaritmice), după cum este necesar.

• Cristaloidele izotone sunt recomandate ca fluide de resuscitare iniţiale la sugarii şi copiii cu orice fel de şoc, inclusiv şocul septic.

• Evaluaţi şi reevaluaţi copilul continuu, incepând de fiecare dată cu căile aeriene înainte de a trece la respiraţie şi apoi la circulaţie.

Copil nereactivNu respiră/ gaspuri oczionale

RCP ( 5 respiraţii iniţial, apoi 15:2 )Ataşează defibrilator/ monitorMinimalizează întreruperile

Cheamă echipa de resuscitare (iniţial 1 min) RCP dacă sunteţi singur

Evalueză ritmul

Ritm şocabilFV / TV fără puls

Ritm neşocabilAsistolie / DEM

Revenirea spontană a circulaţiei

1 şoc 4 J/ kg

Reia imediat RCP pentru 2 minuteMinimalizează întreruperile

Reia imediat RCP pentru 2 minuteMinimalizează întreruperile

Începeţi imediat tratamentul post stop cardiac :Utilizează abordarea ABCDEVentilaţie şi oxigenare controlatăInvestigaţiiTratarea cauzelor precipitanteControlul temperaturiiHipotermie controlată

În tipul resuscitării :Asigură o bună calitate a resuscitării : ritm,

adâncime, reculPlănuieşte acţiunile înainte de a întrerupe

resuscitareaAdministrează oxigenAsigura acces vascular ( iv. i.o.)Administrează Adrenalină la fiecare 3-5 min

( 10μg/kg maxim 1 mg )Ia în considerare protezarea mecanică a căilor

aeriene şi capnografiaMasaj cardiac continuu odată ce sunt protezate

căile aerieneCorectează cauzele reversibile

Cauze reversibile:

HipoxiaHipovolemiaHipo/hiperkalemiaHipotermia

Pneumotorax sufocantToxiceTamponadă cardiacăTrombembolism

16

Resu

scita

re

24

Aritmii șocabile – FV/TV fără puls • Administraţiadrenalinăîndozăde10micrograme/kgcşiamiodaro-

nă5mg/kgcdupăaltreileaşocdeîndatăceRCPafostreluată; • Administraţiadrenalinăciclic(lafiecare3-5minute,întimpulRCP); • Administraţioadouadozădeamiodaronăde5mg/kgcdacăeste

totînFV/TVfărăpuls,dupăcelde-alcincileaşoc.

Aritmii instabileVerificatisemnelevitaleşipulsulcentrallaoricecopilcuoaritmie;dacăsemnelevitalesuntabsente,trataţicapeunSCR.Încazulîncarecopilularesemnevitaleşipulscentral,evaluaţistatusulhemodinamic.Oricândstatusulhemodinamicestecompromis,primiipaşisunt:

• Deschideticăileaeriene; • Administratioxigenșiasistativentilatiadacăestenecesar; • ConectatimonitorulECGsaudefibrilatorulșievaluatiritmulcardiac; • Stabilitidacăritmulesterarsaurapidpentruvarstacopilului; • Stabilitidacăritmulesteregulatsauneregulat; • MăsuraticomplexulQRS(complexeinguste:<0,08s;complexelargi:

>0,08s) • Optiuniledetratamentsuntdependentedestabilitateahemodina-

micăacopilului.

Bradicardiaesteîngeneralcauzatădehipoxie,acidozăşi/sauhipotensi-uneseverăsipoateevoluaspreSCR.Administraţioxigen100%şi,dacăestenevoie,ventilaţiecupresiunepozitivălaoricecopilcareseprezintăcubradiaritmieşiinsuficienţăcirculatorie.Launcopilperfuzatdeficitarşicareareofrecventăcardiacă<60bătăi/minsinurăspunderapidlaven-tilatiacuoxigen.Începeţicompresiiletoraciceşiadministraţiadrenalină.Dacăbradicardiaestecauzatădestimulareavagală(cumesteceaprodusăde introducereasondeinazogastrice),atunciatropinapoatefieficientă.În general, pacingul cardiac (transvenos sau extern) nu este de folos întimpulresuscitării.PoatefiluatîncalculîncazuriledeblocA-Vsauboalădenodsinusalneresponsivelaoxigenare,ventilaţie,compresiitoraciceşialtedroguri;pacing-ulnuesteeficientînasistolăsauaritmiilecauzatedehipoxiesauischemie.

Dacă ritmul suspicionat este tahicardia supraventriculară (TPSV) atuncimanevrelevagale(Valsalva,reflexulscufundătorului)potfifolositelaco-piiistabilihemodinamic.Elepotfifolositeşilacopiiiinstabilihemodina-micdardoardacănuîntârzieconversiachimică(ex:adenozină)sauelec-trică.Încazulîncarecopilulesteinstabilcuunnivelscăzutalconştienţei,încercaţi imediat cardioversia electrică sincronă. Cardioversia electrică(sincronizatădupăundaR)estedeasemeneaindicatăcândaccesulvas-cularnuestedisponibilsaucândadenozinanuareuşitsăconverteascăritmul.PrimulşocpentruconversiaelectricăaTSVestede0,5-1J/kgcsialdoileaestede2J/kgc.

Lacopii,tahicardia cu complexeQRSlargiesterarîntălnităşiestecelmaiprobabildeoriginesupraventriculară decâtventriculară. Cu toateaces-tea,lacopiiiinstabilihemodinamictrebuieconsideratafiTVpânăsedo-vedeştecontrariul.

PentruTV cu puls instabilăhemodinamic,cardioversiaelectricăsincronăeste tratamentul de elecţie. Aveţi în vedere terapia antiaritmică dacă adouaîncercaredecardioversieeşueazăsauTVreapare.

25

Resu

scita

re

Situatii specialeAnomalii de canal (ionic)Cândstopulcardiacsubitşineexplicatse instalează lacopiişi laadultiitineri,obţineţiunistoricmedicalsifamilialcomplet(inclusivistoricdeepi-soade sincopale, convulsii, accidente inexplicabile/înnecare sau moartesubită) şi analizaţi orice ECG anterior disponibil. La toţi sugarii, copiii şiadultiitinericumoartecardiacăsubităşineaşteptată,trebuiesăseefec-tueze înmodobligatoriuonecropsiecompletă,efectuatăpreferabildeunanatomopatologcupregătireşiexpertizăînpatologiecardiovascula-ră.Trebuieluatăînconsiderareconservareaşianalizageneticăaţesutuluipentruadeterminaprezenţaanomaliilordecanal.

Ventricul unic post etapa 1 de vindecareNuexistădovezicaresăaratecătrebuieurmatăaltăcaleînafarădepro-tocoalele obişnuite de resuscitare. Diagnosticarea stării pre-arrest estedificilădarpoatefiasistatăprinmonitorizareaextracţieideoxigen(venacavăsuperioarăScvO2)sauspectroscopieîninfraroşudeaproape(circula-ţiacerebralăşisplanhnică).Tratamentulrezistenţeivascularecrescutecublocantedereceptoralfa-adrenergicepoateîmbunătăţilivrareasistemicădeoxigen,reduceincienţacolapsuluicardiovascular,şipoateimbunătăţisupravieţuirea.

Ventricul unic post operaţie FontanCopiiiînstarepre-arrestcareanatomicprezintăFontansauhemi-Fontanpotbeneficiadeoxigenareînbunătăţităşidebitcardiacînbunătăţitprininstituireaventilaţieicupresiunenegativă.Oxigenareacumembranăex-tracorporealăpermeabilă(ECMO)poatefisalvatoarepentrucopiiiacărorcirculaţieFontancedează,darnusepoate faceo recomandareprosaucontraECMOlaceicuhemi-Fontansaupentrusalvareîntimpulresusci-tării.

Hipertensiunea pulmonarăLacopiiicuhipertensiunepulmonarăexistăunrisccrescutdestopcardi-ac.Utilizaţiprotocoalelederesuscitarestandard laaceştipacienţicuac-centulpeFiO2crescutşialcaloză/hiperventilaţiepentrucăacesteapotfilafeldeeficienteprecumoxidulnitricînreducerearezistenţeivascularepulmonare.Resucitareaaremarişansedereuşitălapacienţiicuocauzăreversibilă care sunt trataţi cu epoprostenol IV sau oxid nitric inhalator.Dacămedicaţiacarereducepresiuneaînarterapulmonarăafostoprită,atunci,trebuiereluatăşitrebuieavutăînvedereşiutilizareaaerosolilordeepoprostenolsauaoxiduluinitricinhalator.Dispozitivelepenrususţine-reaventricululuidreptpotînbunătăţisupravieţuirea.B. Managementul post-arrestHipotermiaesteobişnuitălacopiiînurmaRCP.Hipotermiacentrală(32-34°C)poatefibenefică,întimpcefebrapoatefidăunătoarepentrucreie-rullezat.Hipotermiauşoarăareunprofildesiguranţăacceptabillaadulţişinounăscuţi.Uncopillacarerestabilireacirculaţieireuşeşte,darrămânecomatosdupăunSCR,poatebeneficiadehipotermiecuotemperaturăcentralăde32-34°Cpentrucelpuţin24h.Copilulresuscitatcusuccesşicuhipotermieşireluareacirculaţieispontanenutrebuiereâncălzitactivdecâtdacătemperaturacentralăestesub32°C.Dupăoperioadădehipo-termieuşoară,reâncălziţicopilulîncetcu0,25-0,5°C/h.Atât hiper- cât şi hipoglicemia pot deteriora evoluţia pacienţilor criticiadulţişicopiişitrebuieevitată,darcontrolulstrictalglicemieideaseme-neapoatefidăunător.

Resu

scita

re

26

v. reSuScItarea nou-năScutuluI

Clasificarea după evaluarea iniţială

1. Respiră puternic sau plânge • Tonalitatebună. • Frecventacardiacămaimarede100/min. • Acestbebeluşnunecesităniciunfeldeintervenţieînafarădeus-

care,înfăşareîntr-unprosopcaldşi,undesepoate,oferiremamei.Bebeluşulvarămânecaldprincontactulpiele-pielecumamasubuncearşafşipoatefiaşezatlasânînaceastăetapă.

2. Respiră neadecvat sau apneic • Tonalitatenormalăsauredusă. • Frecventacardiacămaimicăde100/min. • Uscaţişiînfăşaţi.Stareaacestuibebeluşsepoateînbunătăţiprin

V. Resuscitarea nou-născutului

Usucă n-nÎndepărtează orice prosop umed şi acopera n-nPorneşte cronometru / notează ora

Evaluează raspiraţia şi FC

În caz de gaspuri / lipsa respiraţieiDeschide căile aerieneAdministrează 5 respiraţii (ia în considerare monitorizare SpO2)

Verifică dacă există o creştere a FCPriveşte pentru mişcări ale cutiei toracice

30 ˝

60˝

În cazul în care nu există miscări ale cutiei toraciceVerifică din nou poziţia capuluiConsideră controlul căilor aeriene de către 2 persoane / alte manevre ale căilor aerieneRepetă respiraţiileIa în considerare monitorizarea Spo2Verifică răspunsul

Dacă nu există o creştere a FCPriveşte pentru mişcări ale cutiei toracice

Când cutia toracică se mişcăDacă FC este nedetectabilă sau bradicardie(<60)Începe compresiile toracice3 compresii / 1 respiraţie

Reevaluează FC la fiecare 30˝Dacă FC este nedetectabilă sau bradicardie (<60) ia in considerare accesul venos şi drogurile

SpO2 acceptabil perductal60% 2 min70% 3 min80% 4 min85% 5 min90% 10 min

19

27

Resu

scita

re

umflareamăştiidardacăaceastanucreşteînmodadecvatfrec-venţacardiacă,atunciesteposibilsănecesitecompresiitoracice.

3. Respiră neadecvat sau apneic • Letargic. • Frecventăcardiacăscăzutăsaunedetectabilă. • Adeseapalid,sugerândperfuziescăzută. • Uscaţişiînfăşaţi.Acestbebeluşvanecesitaimediatcontrolulcăii

aeriene, al inflaţiei pulmonare şi ventilaţie. În momentul cândacesteaaufostîndeplinitecusucces,bebeluşuls-arputeasăne-cesitecompresiitoraciceşi,poate,droguri.

Rămâneungruprardebebeluşicare,chiardacărespirăeficientşiauofrec-venţăcardiacăbună,rămânhipoxemici.Acestgrupincludemaimultedia-gnosticecumarfiherniadiafragmatică,deficienţadesurfactant,pneumo-niacongenitală,pneumotoraxsauboalăcardiacăcianoticăcongenitală.

Medicatie • Adrenalina,seadministrează10-30micrograme/kgintravenous. • Bicarbonatul:înstopulcardiacprelungit,refractarlaterapie,bicar-

bonatulartrebuiadministratdoardupaces-aasiguratoventilatieadecvatăsicirculaţiaestestabilăînurmaresuscitării.Odozade1-2mmol/kgcpoatefiadministratăintravenos,lent.

• Fluidele:sepreferăsoluţiizotonecristaloide10ml/kgc.

Sistarea resuscitariiDacă frecvenţa cardiacă a nou-nascutului este nedetectabilă si ramânenedetectabilăpentru10minute,atuncisepotsistamanevrelederesusci-tare.Încazurileîncarefrecvenţacardiacăestemaimicăde60batai/minlanasteresinucrestedupă10sau15minutederesuscitarecontinuăsiadecvată,atuncisituaţiaesteincertă.Pentruaceastăsituaţienuexistăsu-ficientedovezistiinţificepentruaputearecomandacufermitateoprireasaucontinuareamanevrelorderesuscitare.

vI. Stopul cardIac în SItuaţII SpecIaleOtrăvireaModificărialesuportuluivitaldebazăşiavansat:

• Serecomandăpastrareaunuiindiceridicatalsiguranţeipersonaleatuncicândcauzaunuistopcardiacridicăsuspiciuni.Acestlucruseîntamplămaialescândexistămaimultevictimecareintrăînstopcardiacînacelasitimp.

• Sevaevitaventilaţiagură-la-gurăînprezenţasubstanţelorchimiceprecumcianura,sulfidedehidrogen,corozivesiorganofosforate.

• Tahiaritmiilepotenţial letalesevortratacucardioversiecorespun-zatorprotocoalelordetratamentaaritmiilorAcestlucruincludeco-rectareatulburarilorelectroliticesiaceloracido-bazice.

• Se va încerca identificarea agentului otravitor. Rudele, prietenii sipersonalul de pe ambulanţă pot furniza informaţii folositoare înacestsens.Examinareapacientului,deasemenea,poateaducenoiindiciidiagnosticeprecummirosul,urmedeinjectare,tulburărialecineticiipupilaresaualtesemnelanivelulregiuniibucale.

• Sevamasuratemperaturapacientuluideoarecehiposihipertermiapoateapăreadupăsupradozajmedicamentos.

• Serecomandăcapersonalulsăfiepregatitpentruoresuscitaredelungădurată,maialesîncazulpacientilortineri,deoarecemetabo-lizareasaueliminareaagentuluiotravitorpoateavea loc întimpulmanevrelorderesuscitareprelungite.

• Alteabordărialternativecepotfieficaceîntratamentulpacienţilorotrăviţiinclud:

Resu

scita

re

28

o Dozecrescutedemedicaţiefaţădeprotocoalelestandard, o Terapiimedicamentoasenestandardizate, o Resuscitareprelungită.

• Se vor consulta centrele locale si naţionale pentru informaţii asu-pra tratamentului pacientilor otraviţi. Programul Internaţional deSiguranţăChimicădeţinepesite-ulsăuolistăarespectivelorcentre:http://www.who.int/ipcs/poisons/centre/en/

• Bazededateonlinecuprivirelatoxicologiesisubstanţechimicepe-riculoasepotfigăsitelaadresahttp://toxnet.nlm.nih.gov/

Hipotermia accidentală • Hipotermia accidentală are loc atunci când temperatura centrală

scadeneintenţionatsub35°C. • Hipotermiapoateficlasificatăarbitrarînusoară(35-32°C),moderată

(32-28°C)şiseveră(sub28°C). • Launpacienthipotermic,simplaabsenţăasemnelorvitalenueste

destulpentruadeclaradecesul. • Înpre-spital,resuscitareaartrebuiîntreruptănumaiîncazulîncare

stopulcardiacesteclaratribuituneileziuniletale,bolifatale,asfixieiprelungite,sau,dacătoraceleesteincompresibil.

• Toateprotocoaleledeprevenţie,suportvitaldebazăsiavansatseaplicăpacientuluihipotermic.

• Hipoterminapoatedeterminarigiditateapereteluitoracic. • Cordulhipotermicpoatesănuraspundăladrogurilecardioactive,si

nicilapacingelectricsaudefibrilare.Metabolizareamedicamentoa-săesteîncetinită,ducândlaposibilitateaacumulăriiuneiconcentra-ţiiplasmaticetoxicedemedicamente.

• Nuadministraţiadrenalinasaualtămedicaţiefolosită înresuscita-repânăcândpacientulnueste încălzit laotemperaturăcelputin30°C.

• Odată ce s-a ajuns la 30°C, intervalele între care se administreazădozeledemedicaţieartrebuidublate.Pemasurăceseatingenor-motermia (peste35°C), sepoate folosimedicaţiadinprotocoalelestandard. La un pacient hipotermic cu apnee si stop cardiac, estedereferatreîncalzireaextracorporealacaşimetodădereâncălzireactivainterna.

Hipertermia • Hipertermiapoatefiexogenă,cauzatădecondiţidemediu,sau,se-

cundarăproducţeiendogenedecăldură. • Socultermicesteunrăpunsinflamatorsistemicîncaretemperatura

centralădepăşeşte40,6°C, însoţitădeoalterareastăriimentalesidiversenivelededisfuncţieorganică.

AstmModificarileghidurilorALSstandardinclud:

• necesitateaintubariitraheale. • frecvenţarespiratoriede8-10respiraţii/minsiunvolumcurentne-

cesarcauntoracenormalsaseridiceintimpulresuscitariinuartre-buisacauzezehiperinflatiadinamicapulmonara(gastrapping).

• La astmaticii severi ventilaţi mecanic, creşterea timpului expirator(atinsprinreducereafrecventeirespiratorii)asiguranumaiuncâştigmoderatintermenidereducereagastrapping-uluicuunminutvo-lummaiputindecat10l/min.

• Dacahiperinflatiadinamicapulmonaraestesuspicionataintimpulresuscitării,compresiiletoracicesi/sauoperioadadeapnee(deco-nectareatubuluitracheal)potsăasigureevacuareaaerului.

2�

Resu

scita

re

• Hiperinflatiadinamicacreşteimpedantatranstoracică. • Sevaconsideraoenergiemaimarepentrusocurileelectriceincaz

dedefibrilare,maialesdacaprimatentativadedefibrilarenureu-şeşte.

• Pneumotoraxulintensiunepoatefisugestivprinexpansiuneauni-lateralaapereteluitoracic,deplasareatraheeisiemfizemulsubcu-tanat.Ecografiapleuralaesteometodarapidasimultmaisensibiladecatradiografiatoracicapentrudetectiapneumotoraxului.

• Intotdeaunasevaconsiderapneumotoraxulbilateralinstopulcar-diaclegatdeastm.

AnafilaxiaAnafilaxiaintraindiscuţiecasidiagnosticatuncicandunpacientesteex-puslaalergenitriggersidezvoltaopatologieimediata(deobiceiincate-vaminute)cesedezvoltarapid,cupotentialletalasupracailorrespiratoriişi/saucirculaţieisangvine,deobiceiasociatacutulburarişimodificarialemucoaselorsitegumentului.

• Adrenalinaartrebuiadministratatuturorpacientilorcusimptoma-tologiepotentialletala.Caleaintramusculara(IM)esteceamaibunapentru toti resuscitatorii pentru a administra adrenalina in trata-mentulanafilaxiei.Sevorfolosiurmatoareledoze:

- 12anisiadulti:500microgrameIM• >6-12ani:300microgrameIM• >6luni-6ani:150microgrameIM• <6luni:150microgrameIM

• Laadulti,adrenalinaivsevatitrafolosindbolusuride50demicro-grameinfunctiederaspunsulpacientului.

• Initial,sevaadministraceamaimareconcentratiedeoxigenposibi-lafolosindmascasauunrezervordeoxigen.

• Sevoradministrarapidfluideiv(20ml/kgclacopil,500-1000mllaunadult)sisevamonitorizaraspunsul;sevacontinuadacaestenecesar.

Stopul cardiac dupa chirurgie cardiacă • Resuscitareeficientaaunuistopcardiaclaacestipacientiestesase

executeoresternotomiedeurgenta,maialesincazultamponadeisauahemoragiei,undecompresiiletoraciceexternepotfiineficien-te.

• Defibrilareainternafolosindpadeleaplicatedirectpepereteleven-tricularseefectueazacumultmaimicaenergiedecatceaexterna.Sevafolosioenergiede20Jinstopulcardiac,dardoar5Jdacăpaci-entulestepebypasscardiopulmonar.

Stopul cardiac cauzat de trauma • “Commotio cordis” este de fapt stop cardiac cauzat de un impact

bruscsidurlanivelulpereteluitoracicinzonacordului.“Commotiocordis”arelocdeobiceiintimpulpracticariiunorsporturicumingeasaudecontactsauintimpulactivitatilorrecreationale,majoritateavictimelorfiindadultiitineri(varstamediede14ani).

• Toracotomia in pre-spital ar putea fi indicate pentru pacientii custopcardiacasociatcutraumatismtoracicpenetrant.

Stopul cardiac asociat sarciniiCauzele de stop cardiac la o femeie insarcinata include: boala cardiaca;embolismulpulmonar;patologiepsihiatrica;patologiahipertensivaaso-ciatasarcinii;sepsis;hemoragie;embolismculichidamniotic;sarcinaec-topica. De asemenea, femeile insarcinate pot sa aiba aceleasi cauze destopcardiaccasiceleneinsarcinate.

Resu

scita

re

30

PasiicheieinBLSlaofemeiegravidăsunt: • Solicitareaunuimedicexpertcatmairepede(obstetriciansauneo-

natolog). • Inceperea suportului vital de baza conform ghidurilor. Asigurarea

uneicalitatibuneacompresiilortoracicecuintreruperiminime. • Repozitionarea manuala a uterului spre stanga pentru a diminua

compresiuneapevenacavainferioara. • Pentruinclinarealaterala,dacaestenecesara–nusestieexactun-

ghiuloptim.Artrebuiapreciat laaproximativ15-30degrade.Un-ghiuldeinclinaretrebuiesaasigureocalitatebunaacompresiilortoracicesidacaesteposibilasigurareaoperatieidecezarianapentrunastereafatului.

Modificari ale suportului vital avansat: • Intubareatrahealaimediatacupresiunecorectapecricoid. • Untubtrachealde0.5-1mmindiametrulintern(ID),maimicdecat

celfolositlafemeineinsarcinatedeoarececaileaerienelaofemeieînsarcinatasuntmaiingustedatoritaedemului.

• Sevaconsideranecesitateauneihisterectomiideurgentasauauneioperatii de cezariana imediat ce pacienta insarcinata intra in stopcardiac.

• Candresuscitareainitialaesueaza,nastereafatuluipoateimbunatatisanselepentruoresuscitareeficientaatatamamei,catsiafetusu-lui:

o Laovarstagestationalademaiputinde20desaptamani,opera-tiadecezarianadeurgentanutrebuieluatainconsiderare,de-oareceunuterlavarstamicanupoateproducemodificarisemni-ficativepentruacompromitepostsarcinacardiacmaternal.

o Laovarstagestationaladeaproximativ20-23desaptamani,sevainitiahisterectomiedeurgentapentruaasiguraoresuscitareeficienta a mamei, fetusul neavand sanse de supravietuire la ovarstaatatdemica.

o Laovarstagestationalamaimarede24-25desaptamani,sevainitiahisterectomiedeurgentapentruasalvaviataatatmamei,catsifatului.

o Cea mai buna rata de supravietuire a fetusilor peste 24-25 desaptamanidegestatieareloccandnastereaesteefectuataincelmult 5 minute de la instalarea stopului cardiac la mama. Acestfaptducelainitiareahisterectomieilaaproximativ4minutedupainstalareastopuluicardiaclamama.

ElectrocutareaLeziunile prin șoc electric sunt cauzate prin efectul direct al curentuluielectricasupramembraneicelulareșimușchilornetezi.Stopulrespiratorpoateficauzatdeparaliziasistemuluicentralrespiratorsauamusculaturiirespiratorii. Curentul electric poate precipita fibrilația ventriculară dacătraversează miocardul în timpul perioadei vulnerabile (analog cu feno-menulRptT);curentulelectricpoatedeasemeneasăcauzezeischemiemiocardicădatorităspasmuluicoronararterial.Asistoliapoatefiprimară,sausecundarădatorităasfixieidatoratăstopuluirespirator.Fulgerul descarcă aproximativ 300kV în câteva milisecunde. La aceipaciențicaresupraviețuiescșoculuiinițial,arelocoeliberarecrescutădecatecolamineșistimulareautonomă,cauzândhipertensiune,tahicardieșimodificăriEKGnespecifice(incluzândalungireaQTșiinversareatranzito-rieaundeiT)șinecrozamiocardică.Sevorincepemanevredesupportvitaldebazășiavansatstandardime-diat.

31

Resu

scita

re

• Managementulcăiloraerienepoatefidificildacăexistăarsurielec-tricelanivelulfețeișigâtului.Intubareatrahealăcâtmairapidăestenecesarăînacestecazuri,deoareceedemulextensivpoateobstruacăileaeriene.Poateavealoctraumatismalcapuluișicoloanei;sevaimobilizavictimapânăcândsevaputeaevaluastareaacesteia.

• Paraliziamusculară,maialesdupăvoltajînaltpoatepersistapânălacâtevaore;înaceastăperioadăestenecesarsuportventilator.

• FibrilațiaventricularăesteceamaiobișnuităaritmiedupașocACcuvoltajînalt;sevatratacudefibrilareimediată.AsistoliaestemultmaiîntalnitădupășocDC;sevafolosiprotocolulstandarddetratamentpentruaceastasaupentruoricarealtearitmii.

• Sevorinlăturaîmbrăcăminteașipantofiivictimeipentruaîmpiedi-caoleziunetermicăulterioară.

• Sevoradministrafluideivrapiddacăexistădistrucțietisularăîntin-să.Menținereaunuifluxurinarnormalpentruapermiteexcrețiami-oglobinei,potasiuluișiaaltorprodușidecatabolism.

• Sevaluaînconsiderareintervențiachirurgicalăîncazulpaciențilorculeziunitermicesevere.

• Sevamențineimobilizareacoloaneivertebraledacăexistăsuspiciu-neaunuitraumatismcraniansaucervical.

• Sevareexaminapacientulpentruaeliminaalte leziunisecundaretraumaticecauzatedecontracțiamuscularătetanică.

• Electrocutareapoatecauzaleziunisevere,profundedețesutmoalecuminimatraumatizareategumentului,deoarececurentulelectrictindesapătrundăîntreghemurileneurovasculare;sevaexaminacuatențiepacientulpentruleziunisugestivedesindromdecomparti-ment,carevanecesitaulteriorfasciotomie.

Resu

scita

re

32