respiră cât te țin plămânii! - alphega- · pdf filecreşterea semnificativă a...

respiră cât te țin plămânii!Respiraţia dificilă poate ascunde boli grave ale plămânilorTestează-ţi periodic funcţia pulmonară!Informează-te despre simptomele timpurii ale bolilor respiratorii şi consultă medicul specialist în timp util.

DE CE NE INTErESEAZĂ BOLILE rESPIrATOrII? FUMATUL ŞI POLUArEA Principalii duşmani ai sănătăţii plămânilorBOLILE rESPIrATOrII: A TrEIA CAUZĂ DE DECES ÎN UNIUNEA EUrOPEANĂ

rOMÂNIA: PESTE MEDIA EUrOPEANĂ LA MOrTALITATEA PrIN BOLI rESPIrATOrII

Bolile respiratorii ocupă locul trei între cele mai răspândite cauze de deces în Uniunea Europeană, conform Anuarului Regional al Comisiei Europene Eurostat 2014. Dupa bolile cardiovasculare şi cancer, bolile respiratorii ocupă locul trei între cele mai răspândite cauze de deces în UE, cu o medie de 83 de decese la 100.000 de locuitori în 2013. BPOC: o problemă gravă de sănătate publicăConform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, 210 milioane de persoane sunt afectate la nivel mondial de BPOC. Unul din 10 adulţi cu vârsta peste 40 de ani suferă de BPOC şi mai puţin de jumătate dintre aceste persoane sunt diagnosticate.

Bolile respiratorii afectează tot mai multe persoane, mai ales din cauza poluării şi a fumatului, atât a celui activ, cât şi a fumatului pasiv.

Statisticile Comisiei Europene arată că în perioada 2008–2010, în România, au fost înregistrate aproximativ 95 de decese la 100.000 de locuitori, ţara noastră situându-se astfel peste media europeană de 85 de decese la 100.000 de locuitori.

Studiul de Prevalenţă a BPOC în România, realizat în 2011, a evidenţiat că 51% din populaţia cu vârsta peste 40 de ani a fost identificată ca având risc de BPOC. Studiul a fost realizat în perioada iulie-august 2011, pe 9.639 de persoane cu vârsta peste 18 ani. Populaţia ţintă a fost reprezentată de adulţii de peste 40 de ani.

România se situează pe locul 7 ca mortalitate prin bolile respiratorii în UE şi pe locul 5 la mortalitatea prin cancerul bronho-pulmonar.

Astmul bronşic afectează tot mai mulţi copii şi tineri Peste 300 de milioane de oameni din întreaga lume

Se estimează că BPOC va deveni a treia cauză de deces la nivel global, până în anul 2020.

Cancerul pulmonar ocupă primul loc la mortalitatea cauzată de cancer în EuropaCancerul a constituit o cauză majoră de deces, provocând, în medie, 265 de decese la 100.000 de locuitori în UE în 2013, respectiv 25% din numărul total al deceselor. Cancerul pulmonar rămâne pe primul loc la mortalitatea cauzată în Europa, conducând la moartea a peste 266.000 de persoane anual (20,8% din totalul deceselor cauzate de cancer în UE).

suferă de astm bronşic, iar prevalenţa acestei boli este în creştere, în special în rândul copiilor.

În România, prevalenţa astmului este de 4-6 %, fiind afectate aproximativ un milion de persoane, din care se estimează că 60 % sunt copii şi tineri.

România are cei mai mulţi bolnavi de TBC rezistent din Europa România este ţara cu cea mai crescută incidenţă globală a tuberculozei din Uniunea Europeană. Catalogată drept boala sărăciei, tuberculoza

afectează în România peste 15.000 de oameni anual.

Îngrijorător este că România are cei mai mulţi bolnavi din Europa, de TBC rezistent la medicamente. Mulţi pacienţi ajung în faza bolii de tuberculoză rezistentă la medicaţia cunoscută pentru că nu şi-au luat la timp tratamentul corect. Tratată corect şi la timp, tuberculoza este o boală infecţioasă

vindecabilă.

Informează-te și prelungește-ți viața!

02

O singură ţigară fumată

îţi scurtează viaţacu 7 minute.

Renunţă la fumat ACUM!

Ai grijă de plămânii tai!

Informează-te despre simptomele timpurii ale bolilor

respiratorii şi adresează-te

medicului în timp util.

o campanie

03

0504

FUMATUL POLUArEAPrINCIPALUL FACTOr DE rISC PENTrU BOLILE rESPIrATOrII

BOLILE PrODUSE DE POLUArE

COPIII ŞI TINErII CArE CrESC ÎN ZONE POLUATE AU O CAPACITATE PULMONArĂ SCĂZUTĂ

POLUArEA AErULUI AFECTEAZĂ CĂILE rESPIrATOrII ÎNCĂ DIN VIAŢA INTrAUTErINĂ

POLUArEA AErULUI CrEŞTE rISCUL DE BPOC ŞI CANCEr PULMONAr

CUM AFECTEAZĂ FUMATUL SĂNĂTATEA PLĂMÂNILOr?

Fumatul reprezintă un pericol major pentru sănătate. Consecinţele negative ale fumatului se manifestă atât la nivel respirator, cât şi asupra altor organe. Principalele consecinţe ale fumatului sunt: creşterea semnificativă a riscului de cancer bronhopulmonar dar şi cancer cu alte

Sistemul respirator şi cel cardiovascular sunt printre cele mai afectate de poluareSistemul respirator este deosebit de sensibil la poluanţii din atmosferă. Inhalarea de substanţe chimice influenţează morbiditatea prin boli acute ale aparatului respirator şi mai ales cronice, agravând evoluţia acestora. Poluarea afectează plămânii şi alte organe din corp, producând rinofaringită, laringită, traheită acută, faringită şi amigdalită acută, bronşită

Plămânii se dezvoltă între 10 şi 18 ani. După ce ating capacitatea pulmonară maximă, funcţia pulmonară poate să rămână stabilă până la vârsta a treia. Copiii şi tinerii pot fi foarte afectaţi de poluare. Lipsa aerului curat nu permite plămânilor să se dezvolte la capacitatea normală. Cercetările ştiinţifice au demonstrat că tinerii care au crescut într-un mediu foarte

Studiile au evidenţiat că frecvenţa respiratorie a fătului în viaţa intrauterină este influenţată de gradul de poluare a aerului. Cu cât frecvenţa este mai ridicată, cu atât inflamarea sistemului

Agenţia Internaţională pentru Cercetări asupra Cancerului (IARC), a inclus poluarea aerului printre factorii cancerigeni, după ample şi îndelungate activităţi de cercetare şi a unor statistici clare.Statisticile medicale demonstrează că poluarea aerului provoacă, pe lângă cancerul de plămâni, şi tumori maligne ale buzei, cavităţii bucale,

Potrivit datelor publicate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), la nivel mondial, 7 milioane de oameni mor prematur anual din cauza poluării mediului, în special în marile

Fumul de ţigară conduce la dezvoltarea inflamaţiei cronice în pereţii căilor respiratorii şi în ţesutul pulmonar. Inflamaţia conduce în timp la îngustarea semnificativă şi ireversibilă şi la obstrucţia căilor respiratorii mici (bronşiolită obstructivă) şi la pierderea elasticităţii şi distrugerea ţesutului pulmonar (emfizem).

Fumatul accelerează scăderea funcţiei pulmonare şi este principala cauză de apariţie a BPOC. Fumatul poate declanşa sau înrăutăţi astmul şi creşte incidenţa infecţiilor respiratorii.Fumatul este principala cauză a cancerului pulmonar - o boală mortală.

localizări (laringian, faringian, de colon, etc.), creşterea riscului de boli cardiovasculare (boli coronariene, infarct miocardic, boli ale arterelor periferice), creşterea riscului de boli respiratorii, în special BPOC (boala pulmonară obstructivă cronică). şi bronşiolită acută, emfizem şi alte boli

pulmonare obstructive cronice (BPOC), astm bronşic, bronşiectazie.Inhalarea poluanţilor duce la absorbţia acestora în sânge, acesta fiind mecanismul prin care ei pot afecta, ca şi fumatul, orice organ şi toate vasele de sânge. Polarea atmosferică afectează direct pulsul, contractilitatea inimii şi coagularea sângelui, crescând totodată riscul de infarct.

poluat prezintă un risc de cinci ori mai mare de a avea o capacitate pulmonară scăzută, în raport cu subiecţii de aceeaşi vârstă, care au crescut în zone mai puţin poluate. Scăderea capacităţii pulmonare în perioada de creştere are efecte atât pe termen scurt (sensibilitate respiratorie, răceli frecvente), cât şi pe termen lung (boli cronice respiratorii şi cardiovasculare).

respirator este mai pronunţată. Influenţele precoce asupra sistemului respirator determină o intensificare a maladiilor respiratorii la vârsta adultă şi o speranţă de viaţă mai scăzută.

traheei şi bronhiilor, dar şi alte tipuri de cancer.În zonele poluate, un nefumător poate inhala cu peste trei sute de ori mai mulţi radicali liberi decât un fumător, care au efecte grave asupra sănătăţii şi mai ales asupra sistemului respirator, inclusiv riscul ridicat de cancer pulmonar.

aglomerări urbane şi zonele industriale. În funcţie de acţiunea lor asupra organismului, poluanţii atmosferici pot fi: poluanţi iritanţi, fibrozanţi, alergenici sau cancerigeni.

Aceste modificări afectează circulaţia aerului în plămâni şi conduc la îngreunarea respiraţiei şi apariţia unor manifestări precum: respiraţie dificilă, senzaţie de apăsare în piept, tuse persistentă, respiraţie zgomotoasă (şuierătoare).

Informează-te și prelungește-ți viața! o campanie

Fumatul estesingura cauză majoră

de deces şi bolicronice care poate

fi prevenită.

07

AI DIFICULTĂŢI CÂND rESPIrI? GÂFÂI SAU SIMŢI CĂ rÂMÂI FĂrĂ AEr CÂND UrCI SCĂrILE SAU CÂND FACI UN EFOrT?

Testează-ţi risculde BPOC!

Fă un test simplude respiraţie: spirometria


BrONHOPNEUMOPATIA OBSTrUCTIVĂ CrONICĂ (BPOC)CE ESTE BPOC?

CArE SUNT CAUZELE BPOC?

CUM ŞTII DACĂ AI rISC DE BPOC ?

Bronhopneumopatia obstructivă cronică este o boală ce afectează atât bronhiile (bronşită cronică), cât şi plămânii (emfizem pulmonar). Această afecţiune se caracterizează prin scăderea progresivă a capacităţii respiratorii cauzată de obstrucţia ireversibilă a căilor aeriene. Obstrucţia se asociază cu inflamaţia cronică a căilor respiratorii (bronşita) şi pierderea elasticităţii ţesutului pulmonar (emfizem).Exacerbările BPOC sunt episoade de intensificare semnificativă a simptomelor (dispnee, tuse şi/sau secreţie de spută) şi de deteriorare a stării de sănătate. Exacerbările

Principala cauză a BPOC este fumatul, atât cel activ, cât şi fumatul pasiv. Leziunile inflamatorii cronice în BPOC sunt, de obicei, rezultatul expunerii îndelungate la fumul de ţigară. O altă cauză pentru această afecţiune este reprezentată de expunerea pe termen lung la poluare, încălzirea cu cărbuni sau gătitul în spaţii închise. Astmul bronşic, o altă afecţiune cronică

BPOC evoluează fără simptome foarte mulţi ani, iar atunci când apar dificultăţile de respiraţie, multe persoane consideră, în mod greşit, că se datorează fumatului sau îmbătrânirii, prezentându-se la medic adesea în stadii avansate ale bolii. Multă vreme, s-a considerat că BPOC este o boală care apare la vârstnici.

sunt declanşate de infecţii ale tractului respirator (răceală, pneumonie) sau de expunerea la aer poluat.În BPOC, plămânii îşi pierd elasticitatea, devin rigizi şi nu mai funcţionează bine. Apare blocarea fluxului de aer şi respiraţia devine dificilă.

inflamatorie a căilor respiratorii, se poate asocia cu BPOC. Riscul apariţiei BPOC este de 12 ori mai mare la adulţii cu astm decât la persoanele fără astm, risc care poate fi redus prin tratamentul adecvat al astmului.

Cauza BPOC poate fi şi genetică, respectiv deficitul de alfa-1-antitripsină (5% dintre cazurile de BPOC).

În prezent, însă, numărul cazurilor de BPOC a crescut alarmant în întreaga lume, în special în rândul adulţilor tineri şi în rândul femeilor. Jumătate dintre persoanele afectate de BPOC nu ştiu că suferă de această afecţiune. BPOC trebuie suspectată la toţi fumătorii care acuză dispnee la eforturi moderate.

Respiri greu? Simţi că rămâi fără aer? Gâfâi când urci scările sau când faci efort? Tuşeşti chiar dacă nu eşti răcit?Acestea nu sunt semne ale îmbătrânirii!Aceste acuze nu sunt normale, chiar dacă eşti fumator.Informează-te! Ar putea fi BPOC.

06

0908

Ar PUTEA FI BPOC?Fumătorii consideră că este normal să tuşească, de aceea tusea nu îi alarmează. Persoanele mai în vârstă consideră că este normal să înceapă să resimtă o lipsă de aer (dispnee) la eforturi pe care anterior le făceau uşor şi pun aceasta pe seama îmbătrânirii.

Persoanele sedentare pun dispneea pe seama lipsei de exerciţiu fizic. Din păcate, însă, BPOC poate evolua ani de zile chiar în lipsa oricărui simptom. Majoritatea persoanelor care suferă de BPOC se prezintă la medic în stadii avansate ale bolii.


ATEnţIE!Când oboseala la efort este destul de supărătoare ca să te adresezi medicului, capacitatea ta respiratorie a scăzut deja la jumătate!Testează-ţi periodic funcţia pulmonară, chiar dacă nu ai niciun simptom!

Persoanele care suferă de BPOC au un risc crescut de a se îmbolnăvi de pneumonie pneumococică. O infecţie gripală poate duce la apariţia unui episod de exacerbare severă a BPOC.Pentru a reduce exacerbările în BPOC, se recomandă profilaxia infecţiilor respiratorii.

Tusea fumătorului nu este un simptom normal!niciunul dintre simptomele datorate fumatului nu este normal!Aceste semne ar trebui să te avertizeze că plămânii tăi se îmbolnăvesc!nU întârzia momentul prezentării la medic pentru un diagnostic corect!BPOC nu se vindecă, dar poate fi ţinută sub control cu un tratament corect şi administrat constant.Poţi avea o viaţă activă alături de cei dragi!

CUM SE MANIFESTĂ BPOC?Dificultăţile de respiraţie (dispneea) reprezintă simptomul principalPersoanele afectate pot descrie dispneea în mai multe moduri:• Gâfâială care apare la efort• Râmăn fără suflu cand urcă scările • Au nevoie să se oprească şi “să-şi tragă suflul” mai des decât alte persoane de vârste similare• Senzaţia de ’’lipsă de aer’’ care apare la efort• Wheezing (respiraţie şuierătoare)• Necesitatea de a depune un efort suplimentar pentru a respira• Senzaţie de sufocare• Senzaţie de greutate sau presiune în piept

ALTE MANIFESTĂrI CArE APAr ÎN BPOC

BPOC AFECTEAZĂ INIMA ŞI SISTEMUL NErVOS CENTrAL

Infecţiile respiratorii Persoanele cu BPOC răcesc mai des, răcelile se vindecă mai greu şi recidivează mai repede,

BPOC nu afectează doar plămânii! BPOC poate cauza şi creşteri ale tensiunii arteriale şi poate creşte riscul de boli cardiovasculare.

Umflarea picioarelor şi a gleznelor (edeme) Edemele se datorează reţinerii apei şi sărurilor în organism. Apar la pacienţii cu forme severe de BPOC, când boala pulmonară îngreunează funcţionarea inimii sau a rinichilor.

Tulburări de dispoziţie sau de memorie Scăderea oxigenului la nivelul creierului afectează funcţiile cerebrale, inclusiv memoria,

Oboseala Oboseala se acentuează pe măsura efortului tot mai mare pe care organismul îl depune pentru a putea respira. Pacienţii cu BPOC care se simt în permanenţă obosiţi au o funcţie pulmonară mai redusă şi o capacitate mai scăzută de a efectua efort fizic.

Învineţirea pielii (cianoza)Culoarea albăstrui-vineţie a tegumentelor apare atunci când organismul nu mai este oxigenat în mod corespunzător. În BPOC, aerul nu mai poate

virozele se complică adesea prin suprainfecţii bacteriene.

atenţia şi concentrarea. Depresia şi anxietatea sunt tulburări frecvent întâlnite la pacienţii cu BPOC, atât din cauza oxigenării insuficiente cerebrale, cât şi din cauza impactului emoţional negativ al bolii.

fi evacuat în totalitate din plămâni, oxigenul din sânge scade, iar concentraţia de dioxid de carbon creşte - de aici culoarea modificată a pielii.

Pierderi de greutate inexplicabile Acestea apar mai frecvent la pacienţii cu emfizem şi pot fi cauzate de scăderea aportului de nutrienţi, scăderea poftei de mâncare pe fond depresiv, consumul energetic crescut pentru efortul respirator şi atrofia musculară care provine din lipsa de mişcare şi efort fizic din cauza dispneei.

TUSEA cronică este un simptom important în BPOCTusea care apare în BPOC este o tuse cronică, de lungă durată, este însoţită de expectoraţie (tuse productivă). Prin tuse, organismul încearcă să elimine mucusul în exces, rezultat ca urmare a iritării cronice a căilor respiratorii sau este o reacţie a acestora la factorii iritativi.

Pe măsură ce boala avansează, pacienţii cu BPOC ajung să rămână fără aer, chiar la eforturi minime sau în activităţi zilnice de rutină, cum ar fi mersul pe jos, îmbrăcatul, încălţatul sau pregătirea mesei în bucătărie.

Expectoraţia în exces Expectoraţia de mucus este un alt simptom frecvent în BPOC. Producţia de mucus este un fenomen normal, prin care se întreţine umidificarea căilor respiratorii. Sputa este incoloră, în mod normal. Daca ea îşi schimbă culoarea în galben, verde sau roşu, acesta este un semn de gravitate, semnalează prezenţa unei infecţii pulmonare sau a altor afecţiuni severe.

1110

CUM SE DIAGNOSTICHEAZĂ BPOC?

Spirometria este o metodă simplă, ieftină şi accesibilă de testare a sănătăţii pulmonare, care permite determinarea permeabilităţii căilor aeriene.Spirometria măsoară mai mulţi parametri, dintre care cei mai importanţi sunt: cantitatea de aer care circulă prin plămâni şi volumul de aer expirat într-o secundă. Atunci când căile tale respiratorii sunt blocate, inflamate sau obstruate, cantitatea de aer pe care poţi să o scoţi din plămâni este redusă, comparativ cu parametrii unei persoane care are plămânii sănătoşi.

Diagnosticul de BPOC este posibil atunci când rezultatele spirometriei arată prezenţa unei obstrucţii a căilor respiratorii, definită prin:• VEMS* (FEV1) <80% din valoarea prezisă• *VEMS/CVF** (FEV1/FEV6***) < 70% din valoarea prezisă

Dacă după administrarea de medicamente bronhodilatatoare pe cale inhalatorie, permeabilitatea căilor respiratorii se restabilește

Dacă după administrarea de medicamente bronhodilatatoare pe cale inhalatorie, permeabilitatea căilor respiratorii se restabilește

parţial, cauza posibilă a simptomelor poate fi astmul bronşic sau prezenţa concomitentă a astmului şi a BPOC.

parţial, cauza posibilă a simptomelor poate fi astmul bronşic sau prezenţa concomitentă a astmului şi a BPOC.

Diagnosticul de BPOC se confirmă dacă rezultatele spirometriei arată prezenţa unei obstrucţii ireversibile a căilor respiratorii (raportul FEV1 / CVF mai mic de 70%, după utilizarea medicamentelor bronhodilatatoare).

* VEMS (FEV1) - volum expirator maxim în prima secundă**CVF - capacitate vitală forţată***FEV6- volum expirator forţat în 6 secunde, parametru folosit ca echivalent al CVF


SPIrOMETrIA PUNE DIAGNOSTICUL DE BPOC

SPIrOMETrIA AjUTĂ ÎN DIFErENŢIErEA BPOC DE ASTMUL BrONŞIC

Îngustarea căilor aeriene mici, respectiv gradul de reducere a vitezei de circulaţie a aerului în interiorul plămânilor se estimează în cadrul spirometriei, prin parametrul VEMS (FEV1).Severitatea BPOC se apreciază în funcţie de reducerea VEMS (FEV1).

Persoanele care suferă de BPOC ajung la medic foarte târziu, când capacitatea pulmonară se reduce la jumătate şi VEMS ajunge în jur de 50% din normal.

Tratamentul în BPOC are următoarele obiective: • Încetinirea îngustării căilor respiratorii mici şi a pierderii funcţiei pulmonare• Prevenirea apariţiei exacerbărilor şi tratamentul adecvat al exacerbărilor• Ameliorarea simptomelor (dispnee, tuse, oboseală şi alte simptome)• Creşterea rezistenţei la efort fizic• Creşterea calităţii vieţii

Reabilitarea respiratorie în BPOC presupune:• Renunţarea la fumat• Corectarea compoziţiei alimentaţiei • Exerciţii fizice regulate

Reabilitarea respiratorie se recomandă tuturor persoanelor care suferă de BPOC şi, în mod special, atunci când FEV1 scade sub 50% şi în toate situaţiile în care simptomele nu se ameliorează, în ciuda tratamentului medicamentos adecvat.

Reabilitarea respiratorie contribuie atât la ameliorarea simptomelor, cât şi la reducerea riscului de apariţie a bolilor cardiovasculare, a diabetului şi a fracturilor asociate cu osteoporoza.Reabilitarea respiratorie este foarte importantă şi în cazul pacienţilor cu BPOC care nu prezintă simptome, dar care, la spirometrie, arată îngustarea ireversibilă a căilor respiratorii. În aceste situaţii nu se recomandă tratament medicamentos.

Cea mai importantă componentă a tratamentului BPOC este renunţarea la fumat sau întreruperea contactului cu substanţe nocive.

SPIrOMETrIA EVALUEAZĂ SEVErITATEA BPOC

TrATAMENTUL BPOC

SPIrOMETrIA - UTILĂ ÎN MONITOrIZArEA EVOLUŢIEI ŞI A TrATAMENTULUI ÎN BPOC

Pentru diagnosticul pozitiv al BPOC şi diagnosticul diferenţial cu astmul bronşic, se va efectua spirometria după administrarea de medicamente bronhodilatatoare. Acest test va fi efectuat la recomandarea medicului şi sub supraveghere medicală!

Renunţarea la fumat este singura măsură prin care scăderea funcţiei pulmonare poate fi încetinită!La fumători, permeabilitatea căilor respiratorii (FEV1) se reduce, în medie, cu 60 ml pe an. În cazul renunţării la fumat, FEV1 se reduce, în medie, cu 13 ml pe an (la fel ca la persoanele fără BPOC).nicio altă metodă de tratament medicamentos nu poate asigura o asemenea încetinire a pierderii funcţiei pulmonare.

Severitatea BPOC Valoarea FEV1 Stadiul I(BPOC uşoară) ≥ 80%

Stadiul II(BPOC moderată) ≥ 50% < 80%

Stadiul III(BPOC severă) ≥ 30% < 50%

Stadiul IV(BPOC severă) < 30%

Fumatul accelerează scăderea funcţiei pulmonare şi este principala cauză de apariţie a BPOC.

Renunţarea la fumat sau întreruperea contactului cu substanţe nocive are următoarele beneficii:• încetineşte evoluţia BPOC• reduce riscul de apariţie a exacerbărilor • contribuie la ameliorarea semnificativă a simptomelor de BPOC, în special a tusei şi dispneei• reduce riscul de apariţie a pneumoniei şi altor infecţii respiratorii• reduce riscul de apariţie a cancerului pulmonar şi a bolilor cardiovasculare grave

Respiraţia cu buzele ţuguiate Respiraţia cu buzele ţuguiate ajută la reducerea consierabilă a dispneei.

Inspiră pe nas, timp de aproximativ 4 secunde. Apoi expiră pe gură, timp de 6-8 secunde, cu buzele aproape închise - ţuguiate. Acest tip de respiraţie te va ajuta să măreşti cantitatea de aer care circulă prin plămâni.

Respiraţia din abdomen Respiraţia abdominală îmbunătăţeşte capacitatea respiratorie. Aşază-te pe spate sau sprijinit de nişte perne. Pune o mână pe abdomen şi cealaltă pe piept. Inspiră prelung; abdomenul trebuie să se umfle şi mâna să se ridice odată cu ea. Mâna de pe piept nu trebuie să se mişte. Expiră. Mâna de pe abdomen trebuie să revină la poziţia iniţială.

Exersează respiraţia din abdomen în poziţia culcat, în serii de câte 20 de minute, o dată, de două sau de trei ori pe zi, până când poţi respira astfel în mod natural, fără eforturi.

Incearcă apoi să faci acelaşi lucru aşezat sau din picioare.

Apleacă-te înainte Dacă te apleci înainte, din talie, mai mult aer poate intra în plămâni şi respiri mai uşor.

Apleacă-te în faţă şi sprijină braţele pe un scaun sau pe o masă. Această postură transformă muşchii umerilor în muşchi respiratori auxiliari. Tehnica se poate exersa stând jos sau în picioare, cu condiţia să menţii spatele drept.

ÎNVAŢĂ SĂ rESPIrI COrECT!

Nu uita: niciodată nu e prea târziu să renunţi la fumat!

Ia-ţi medicamentele zilnic!


12

MEDICAŢIAAdministrarea zilnică a medicamentelor în BPOC este foarte importantă pentru conservarea funcţiei pulmonare şi ameliorarea simptomelor. În funcţie de severitatea bolii, medicii specialişti prescriu diverse clase de medicamente: antiinflamatoare specifice, mucolitice, expectorante, bronhodilatatoare, etc.Pentru a reduce exacerbările în BPOC, se recomandă profilaxia infecţiilor respiratorii

prin: vaccinarea antipneumococică, vaccinarea antigripală anuală şi alte preparate pentru stimularea imunităţii.

Medicamentele prescrise de medic te vor ajuta să respiri mai uşor, îţi vor calma tusea foarte curând, îţi vor reduce exacerbările bolii, infecţiile respiratorii, reducandu-ţi riscul complicaţiilor grave, precum îmbolnăvirea inimii sau cancerul pulmonar.

13

ASTMUL BrONŞIC CANCErUL PULMONAr

Astmul bronşic este o afecţiune inflamatorie cronică, cu evoluţie des întâlnită în crize şi cu prevalenţă în creştere, mai ales la copii. Se manifestă, în principal, prin respiraţie dificilă, sunete şuierate, ascuţite la expiraţie (wheezing), mai ales la copii. Simptomele apar sau se agravează noaptea. Astmul poate să apară la orice vârstă, dar cel mai frecvent apare încă din copilărie. A fost asociat cu obezitatea, dietele scăzute în vit. C, vit. E, Omega 3, lipsa alăptării, naşterea prematură, vaccinările, antibioterapia.

Persoanele care fumează mai mult de un pachet de ţigări pe zi au un risc de a dezvolta cancer pulmonar de 25 de ori mai mare decât un nefumător.Cancerul pulmonar este cel mai frecvent neoplasm în rândul bărbaţilor şi al patrulea ca frecvenţă la femei.Diagnosticarea cancerului pulmonar este dificilă. Simptomele cancerului pulmonar sunt nespecifice, pot fi confundate adesea cu cele ale unei răceli persistente sau cu tusea cauzată de fumat. Cancerul pulmonar este diagnosticat, în majoritatea cazurilor, când deja se înregistrează metastaze.

Modificările patologice în astm sunt:• Inflamaţia, edemul mucoasei şi hipertrofia musculaturii netede a căilor respiratorii• Hipersecreţie de mucus• Reactivitate crescută la alergeni, infecţii, iritanţi Aceste modificări patologice determină:• îngustarea căilor aeriene

Obiectivele tratamentului în astmul bronşic sunt obţinerea şi menţinerea controlului clinic al simptomelor. Obţinerea controlului se corelează cu o calitate a vieţii mai bună şi cu reducerea consumului resurselor sistemului de sănătate.

• Astmul este bine controlat când pacientul are o viaţă similară cu cea a unei persoane care nu are astm• Astmul este parţial controlat dacă apar simptome diurne de mai mult de 2 ori pe săptămână, dacă apar simptome nocturne, dacă se utilizează medicamente de urgenţă de mai mult de 2 ori pe săptămână, dacă apare limitarea activităţii sau dacă funcţia pulmonară este afectată (sub 80 % din capacitatea normală).

Factori declanşatori (triggers) ai crizelor de astm:

• infecţiile respiratorii, rinita alergica, efortul fizic• expunerea la aerul rece, frig, ceaţa şi umezeala, iritanţi inhalatori (poluarea atmosferică)• expunerea la factori alergeni profesionali• AINS (astmul alergic la aspirină se asociază frecvent cu polipi nazali, sinuzită sau rinită/congestie nazală)• Anxietatea, emoţiile, boala de reflux gastroesofagian

• constricţia bronhiilor (bronhospasm)Clinic, apar următoarele simptome:• Crize de sufocare (dispnee) - cu grade diferite de severitate• Tuse iritantă• Respiraţie şuieratoare (wheezing)

Prin bronhoscopie, se poate face o biopsie din tumoră, adică se poate analiza un fragment din zona modificată, care se trimite la laboratorul de anatomie patologică.

Depistarea precoce a cancerului pulmonar schimbă radical şansele de supravieţuire.

Prezentarea la medic nu trebuie amânată dacă apar simptome respiratorii.

Astmul poate fi controlat şi tratat, astfel încât pacienţii să poată preveni simptomele şi crizele, să necesite mai puţine medicamente de urgenţă (care au efecte secundare semnificative), să aibă o funcţie pulmonară (aproape) normală şi să poată avea o viaţă activă.

• Astmul este necontrolat dacă 3 sau mai multe caracteristici ale astmului parţial controlat sunt prezente într-o săptămână.• Astmul este bine controlat când pacientul are o viaţă similară cu cea a unei persoane care nu are astm.

CE ESTE ASTMUL BrONŞIC?

CE MODIFICĂrI PATOLOGICE APAr ŞI CUM SE MANIFESTĂ ASTMUL?

TrAMENTUL ÎN ASTMUL BrONŞIC

CE ÎNSEAMNĂ CONTrOLUL ASTMULUI BrONŞIC?

1514


Chiar dacă nu poate fi vindecat, astmul poate fi bine controlat. Acesta este obiectivul care trebuie urmărit în astmul bronşic.

Radiografia pulmonară poate arăta prezenţa unei tumori sub forma unei pete de diverse dimensiuni într-unul dintre plămâni. Radiografia normală nu exclude, însă, prezenţa unei tumori mici.Bronhoscopia este o investigaţie esenţială pentru diagnosticul cancerului pulmonar.

Cancerul pulmonar evoluează cel mai adesea destul de rapid, cu accentuarea simptomelor, scădere în greutate, lipsa completă a apetitului, degradarea stării generale, care determină decesul în intervale ce variază de la câteva luni la un an de la data diagnosticului.

• Tuse supărătoare, care nu cedează la medicamente obişnuite• Expectoraţie cu sânge• Dispnee şi durere toracică• Răceli dese, pneumonii sau bronşite repetate• Transpiraţii ale feţei şi gâtului• Scădere nejustificată în greutate, oboseală

CUM SE PUNE DIAGNOSTICUL DE CANCEr PULMONAr?

EVOLUŢIA CANCErULUI PULMONAr

SIMPTOME ÎNGrIjOrĂTOArE CArE TrEBUIE SĂ DETErMINE SĂ VĂ PrEZENTAŢI IMEDIAT LA MEDIC

Cea mai bună profilaxie a cancerului pulmonar este abandonarea din timp a fumatului.

TUBErCULOZA (TBC) CUM POŢI PrEVENI AFECŢIUNILE PULMONArE?

TBC este o boală infecţioasă provocată de o bacterie care se numeşte Mycobacterium tuberculosis sau bacilul Koch. Boala apare cel mai frecvent la plămâni şi, mai rar, în alte părţi ale corpului (oase,

Bolile pulmonare pot fi evitate printr-un stil de viaţă şi printr-o igienă corectă.Principalele măsuri de prevenire a bolilor de plămâni sunt:• Renunţarea la fumat şi igiena corectă sunt principalele măsuri • Evitarea fumatului pasiv este o măsură importantă, din cauza substanţelor chimice eliminate prin arderea tutunului în timpul fumatului. Fumatul pasiv poate avea aceleaşi efecte ca fumatul activ: boli pulmonare şi chiar decesul• Spălarea regulată pe mâini cu apă şi săpun. 80% dintre cazurile de infecţii respiratorii (gripă sau răceală) se transmit prin mâini murdare• Curăţarea suprafeţelor din casă, a căzii sau a duşului şi a chiuvetelor

• Evitarea zonelor poluate. Poluarea din aer poate irita, inflama şi chiar distruge ţesuturile plămânilor. Poluarea poate cauza acutizări ale bolilor pulmonare cronice• Evitarea pesticidelor sau a altor produse chimicale în grădină sau în curtea casei• Controlul nivelului de umiditate în interiorul casei. Este recomandat să păstraţi nivelul de umiditate între 30-50%• Controlul sistemelor de aer condiţionat, curăţarea regulată pentru a evita depunerea de bacterii• Controlul prafului din casă este important, mai ales dacă sunteţi alergic la acarieni. • Aerisirea casei după efectuarea curăţeniei.

Tuberculoza este transmisă prin aer, în picături mici, atunci când o persoană vorbeşte, tuşeşte sau strănută. Bacteriile tuberculozei se află în unele din aceste picături. Când alte persoane inspiră acest aer contaminat, unele picături cu bacterii le pot intra în corp şi pot ajunge la plămânii acestora.nu toate persoanele care sunt infectate cu bacilul tuberculozei se îmbolnăvesc.

Semnele care pot sugera diagnosticul de tuberculoză sunt: • Tuse persistentă care durează mai mult de 2-3 săptămâni • Durere în piept

Pentru a diagnostica tuberculoza pulmonară, sunt necesare examene de spută şi o radiografie toracică. Un test cutanat la tuberculină (IDR la PPD) sau o analiză a sângelui poate arăta

noduli limfatici sau creier). Tuberculoza cu altă localizare decât plămânii se numeşte tuberculoză extrapulmonară.

Se estimează că o treime din populaţia lumii are în corp bacteriile tuberculozei, dar numai aproximativ o persoană din zece dezvoltă boala. Riscul de a dezvolta boala este mai mare pentru persoanele cu un sistem imunitar slăbit (infecţii HIV, diabetul zaharat, stres, alimentaţia precară, consumul de alcool/droguri, etc.).

• Pierderea poftei de mâncare, scăderea în greutate, senzaţie de slăbiciune şi de oboseală • Transpiraţie în timpul nopţii, umflături care apar în zona gâtului, la subraţ sau inghinal

dacă o persoană a fost infectată cu bacteriile tuberculozei, dar aceste teste nu pot face diferenţa dintre infecţia TBC latentă sau îmbolnăvirea cu TBC.

CE ESTE TUBErCULOZA?

CUM SE TrANSMITE TBC?

CUM ŞTII DACĂ AI TUBErCULOZĂ (TBC)?

CUM ESTE DIAGNOSTICATĂ TUBErCULOZA?

16


RETInEţI: Doar tuberculoza pulmonară este contagioasă, tuberculoza extrapulmonară nu este contagioasă. TBC se transmite numai prin aer, prin inspirarea bacilului tuberculozei.Tuberculoza nU se transmite prin contact sexual sau fizic, dacă beţi din aceeaşi cană, folosiţi aceeaşi farfurie, aceleaşi haine sau aceeaşi toaletă cu o persoană infectată.

RETInEţI: Pentru a obţine vindecarea în TBC, tratamentul durează minimum 6 luni şi implică o schemă cu mai multe antibiotice. Tratamentul este gratuit pe toata durata lui. Toate persoanele au acces gratuit la tratamentul tuberculozei. Tratamentul incorect sau incomplet conduce la rezistenţă la medicamente şi la recidiva şi agravarea bolii. Oricine se poate îmbolnăvi de tuberculoză!Tuberculoza netratată este mortală!

17

Referințe:

- Statistici privind cauzele de deces în UE-28. Eurostat 2014- 1 din 4 decese cauzate de cancer in UE-28 — Cancerul pulmonar, principalul tip de cancer fatal — Comunicatul de presă 179/2014 - Prevalenţa BPOC în România – 2011-2012. Fl.Mihaltan, Florentina Furtunescu, Roxana Nemeş, Dana Fărcăşanu, Ioana Daramus. Studiu realizat de TOTEM Research pentru Centrul pentru Politici şi Servicii de Sănătate- Research on Health and Environmental Effects of Air Quality- Early Life Exposure to Air Pollution: How Bad Is It? Carl H. Backes, MD1,#, Timothy Nelin. NIH Public Access.Toxicol Lett. 2013 January 10; -Air Pollution Exposure and Lung Function in Children: The ESCAPE Project. Environ Health Perspect; 2013. DOI:10.1289/ehp.130677- How Tobacco Smoke Causes Disease: The Biology and Behavioral Basis for Smoking-Attributable Disease: A Report of the Surgeon General.Centers for -- Disease Control and Prevention (US); National Center for Chronic Disease Prevention and Health Promotion (US); Office on Smoking and Health (US)-Global Strategy for the Diagnosis, Management, and Prevention of Chronic Obstructive Pulmonary Disease. Global Initiative for Chronic Obstructive Lung Disease., 2015-BPOC. Societatea Română de Pneumologie- An Official American Thoracic Society/European Respiratory Society Statement: Key Concepts and Advances in Pulmonary Rehabilitation. American Journal of Respiratory and Critical Care Medicine. Spruit, M.A. et al., 2013. - Ghid de management al astmului. SRP România- Ghid pentru managementul cancerului pulmonar. SRP Romania - Strategia Naţională de Control al Tuberculozei în România 2015 – 2020. Bucureşti 2015

Martie 2017

Acest material are un rol informativ. Nu reprezintă un instrument de diagnosticare și nu înlocuiește consultul medical. Pentru orice nelămurire, vă rugăm să vă adresați medicului dumneavoastră.

o campanieInformează-te și prelungește-ți viața!

18

respiră cât te țin plămânii! - alphega- · pdf filecreşterea semnificativă a...

Documents