Protezele reprezinta o serie de dispozitive simple/complexe menite sa inlociasca o parte a corpului sau o functie a acestuia.

Primii care s-au gandit la ideea de proteze au fost Egiptenii, iar scopul folosirii lor a fost unul mai mult estetic decat medical.

De asemenea piratii le-au adoptat insa acestia au folosit asa numitul “picior de lemn” pentru scopuri practice

O selecție de protezare din secolul 19 și 20, în arhivele muzeului de Științe din Londra.

proteze dentare proteze oculare proteze auditive Proteze articulare/osoase Protezele cosmetice Implanturi Ex: protezele valvulare cardiace,

neuroprotezele Protezele de viitor: Exoschelet, Exocortex Legea lui Moore descrie o tendință pe termen

lung în istoria mașinilor de calcul: numărul de tranzistori care pot fi plasați pe un circuit integrat se dublează aproximativ la fiecare doi ani. Această tendință a continuat de mai bine de o jumătate de secol. Surse din 2005 se așteptau ca această tendință să continue cel puțin până în 2015 sau 2020. Cu toate acestea, în 2010 s-a estimat o încetinire a creșterii la sfârșitul anului 2013, după care se estimează ca numărul de tranzistori se va dubla la fiecare 3 ani.

Tehnologia evolueaza intr-un ritm accelerat. Cresterea este de fapt exponentiala si nu

liniara! Noile inventii se pot aplica in domeniul

medicinii atat pentru profilaxie cat si pentru tratament de scurta/lunga durata

In nanomedicina Nanoroboti Interfete neuro-electrice Terapii cu localizare foarte precisa In medicina moleculara Genomica Proteomica In medicina regenerativa Organe bio-artificiale Senzoriale Proteze vizuale

Proteze auditive Proteze pentru eliminarea durerii Un mic stimulator electric pentru maduva

spinarii da rezultate pentru tratarea simptomelor bolilor gen Parkinson.Acest stimulator a fost plasat prima oara pe coloana vertebrala a unor soareci si sobolani carora cercetatorii le redusesera in mod semnificativ nivelul de dopamina din corp pentru a reproduce caracteristicile biologice ale persoanelor bolnave de Parkinson si gravele probleme motorii observate la pacienti intr-un stadiu avansat al bolii.

Dopamina este o molecula care asigura comunicarea intre neuroni, celulele nervoase din creier.Cand stimulatorul este pus in functiune, animalele fara dopamina ale caror miscari sunt lente si rigide, incep sa se miste normal. Aceasta ameliorare se poate observa in general la 3,35 secunde dupa inceputul stimularii.

Se poate observa o schimbare in capacitatea animalelor de a functiona cand aparatul le stimuleaza electric maduva spinarii.

Proteze pentru controlul functiilor motoare Stimulatorul radacinii nervoase sacrale poate

ajuta la controlul funcția vezicii urinare. Dispozitivul,care seamănă cu un stimulator cardiac, este implantat sub piele, în fesă. Un fir de la dispozitiv este conectat la un nerv sacral - important în controlul vezicii urinare. Prin fir, dispozitivul emite impulsuri electrice nedureroase care stimulează nervul si ajuta la controlul vezicii urinare.

Un alt dispozitiv este aprobat pentru tratarea simptomelor vezicii urinare hiperactive. În loc de a stimula direct nervul sacral, acest aparat foloseste un electrod plasat sub piele pentru a livra impulsuri electrice nervului tibial. Aceste impulsuri calatoresc de-a lungul nervului tibial apoi ajung la nivelul ramurei sacrale. Dispozitivul ajuta la controlul simptomelor vezicii urinare hiperactive si astfel la imbunatatirea stilului de viata si a calitatii acesteia.

Interfata creier-calculator sau brain computer interface (BCI)

Electroencefalografia este o metoda neinvazivă de explorare a modificărilor de potenţial electric din creier, înregistrat la nivelul scalpului. Pe baza electroencefalogramei, o Interfaţă Creier-Calculator (BCI, în literatura de limbă engleză) poate oferi o cale de comunicare intre creier şi calculator cu beneficii pentru pacienţi cu deficite neuromotorii severe (stadii finale ale Sclerozei Amiotrofice Laterale – ALS, paralizii cerebrale severe, traume la nivelul capului, leziuni medulare). Pe baza activitatii mentale acestia pot comunica cu un echipament de calcul extern, care la randul lui poate genera scrierea unor caractere sau comanda unor dispozitive mecatonice .

In principal, se vor detecta/ clasifica modificarile induse in activitatea cerebrala prin intermediul unor actiuni mentale. Sistemul BCI amplifica biosemnalele culese, sesizeaza aceste modificari si le transforma in semnale de control pentru comunicare sau controlul unor echipamente externe

Exista de asemenea si metode invazive prin implantarea unui microcip direct pe scoarta cerebrala pentru culegerea de semnale bioelectrice.

Proteze Cognitive Proteze cognitive caută sa restabileasca

functia cognitiva la persoanele cu pierderea tesutului cerebral din cauza unor accidentări, boli, sau accidente vasculare cerebrale prin îndeplinirea funcției de tesutul deteriorat cu circuite integrate. Teoria prevede ca functiile creierului sunt localizate la o anumită porțiune al creierului. Cu toate acestea, studii recente privind plasticitatea creierului sugerează că insusi creierul este capabil de refacere, astfel încât o zona a creierului asociata în mod tradițional cu o anumită funcție (de exemplu, cortexul auditiv) poate îndeplini funcțiile asociate cu o altă porțiune de creier. (de exemplu, cortexul auditiv de prelucrare a informației vizuale) Implanturile ar putea profita de plasticitatea creierului de a restabili functia cognitiva, chiar daca tesutul nativ a fost distrus.

Proteze oculare Proteza oculară este facută pentru fiecare

purtător în parte, în prealabil fiind controlate dimensiunile cavității oculare printr-un mulaj special.

Se obține astfel un model din material acrilic care se ajustează după mulaj, până se atinge forma optimă în cavitate, deschiderea fantei palpebrale rămânând egală cu cea a ochiului congener.

Irisul și arborele venal se colorează manual, după culoarea ochiului sănătos, pîna la obținerea unei nuanțe sclerale satisfăcătoare. Se aplică un strat transparent din material acrilic peste proteza realizată pentru protecție și aspect natural. În final se execută ajustarea și șlefuirea protezei.

Termenul optim de efectuare a unei proteze se situează între 8 și 10 săptămâni de la data operației. Foarte important este însă ca medicul să îndrume pacientul către un laborator de oftalmologie la aproximativ două săptamâni de la operație (după ce se scot firele).

Materialele utilizate la confecționarea protezelor sunt rășinile acrilice și acrilate care prezintă urmatoarele caracteristici:

stabilitate volumetrică, rezistență mecanică, insolubilitate în apă rezistență deosebită la acțiunea acizilor și a

bazelor slabe, toleranță foarte bună a țesuturilor. Intoleranțele la acrilat pot apărea foarte rar și

sunt datorate mai curând unei igiene necorespunzătoare sau unei adaptări neadecvate a protezei în cavitatea oculară.

Refacerea cât mai exactă a fizionomiei pacientului prin aplicarea unei proteze oculare este influențată de cauza care a dus la pierderea globului ocular ( malformație congenitală, glob dezorganizat posttraumatic, glob atrofic după afecțiuni oculare medico-chirurgicale, afecțiuni tumorale , microftalmie, anoftalmia ).

Proteza Oculara din Rasina Acrilica Protezele oculare pot fi foarte usor scoase si

reintroduse in cavitatea oculara. Ele sunt sustinute de catre pleoapele superioare si

inferioare. Majoritatea pacientilor poarta protezele tot timpul, scotindu-le doar ocazional pentru a le curata, pe cind alti pacienti le dau jos noaptea. Pastrarea permanenta este cea ideala.

Epitezele Faciale - Protezele Oculo Palpebrale In cazurile de cancere faciale, care pot afecta

grav tesuturile, estetica fetei este asigurata cu ajutorul unor proteze speciale numite epiteze.

Epitezele faciale sint proteze speciale cu ajutorul carora se refac defectele estetice.

Indepartarea chirurgicala a tumorilor presupune din pacate si un anumit grad de mutilare. Pentru o parte din aceste defecte exista posibilitatea confectionarii a diverse proteze faciale (proteze oculo-palpebrale).

Exista cazuri disperate, in care, dupa un traumatism sever sau dupa un cancer extirpat, oamenii ramin efectiv mutilati. Cu ajutorul protezelor, pacientii arata acum aproape la fel de bine ca inainte, recapatindu-si increderea in viata, in fortele proprii si regasind puterea de a merge mai departe.

Ochiul bionic Ce este ochiul bionic? Ochiul bionic, botezat Argus II, este un

dispozitiv creat de compania americana Second Sight Medical Products, si combina biologia cu electronica, acesta fiind primul ochi artificial din lume. Aceasta proteza va necesita realizarea unui implant retinal, precum si purtarea de catre pacient a unor ochelari de soare ce vor avea o camera video atasata. Autorul descoperirii este cercetatorul Mark Humayun, profesor de oftalmologie si inginerie biomedicala la Doheny Eye Institute, din Los Angeles, California.

Alte doua companii din Germania(Retina Implant AG si Intelligent Medical Implants) lucreaza in acest moment la acelasi tip de implant retinian, produsele lor aflandu-se inca in perioada de testare clinica.

Ce proprietati are proteza oculara Argus II? Proteza oculara Argus II va putea reda

vederea persoanelor care au orbit din cauza unor boli degenerative ale retinei. 3% dintre persoanele cu varste de peste 55 de ani sufera de degenerare maculara, o afectiune ce se caracterizeaza prin afectarea vederii centrale.

De asemenea retinita pigmentara, o boala degenerativa care afecteaza receptorii de lumina de la nivelul retinei, afecteaza in jur de 1,5 milioane de persoane. Ambele afectiuni distrug fotoreceptorii, celulele situate in spatele retinei care receptioneaza semnalele luminoase si le transfera creierului sub forma impulsurilor nervoase, urmand ca aceste impulsuri sa fie interpretate ca imagini. In acest context, sistemul Argus II tine locul fotoreceptorilor.

implantul retinal nu se foloseste de ochi pentru a putea vedea, ci apeleaza la o camera video,

in prima instanta pacientii nu vor putea percepe imagini clar conturate, ci doar pete de lumina si forme, pe care vor invata apoi sa le decodifice,

imaginea pe care pacientii o vor distinge va fi neclara initial, deoarece va avea echivalentul a 60 de pixeli, in comparatie cu o retina sanatoasa care ofera creierului cateva milioane de pixeli,

implantul pe care sistemul Argus II il presupune va permite un camp de vedere de 20 de grade,

procesorul video pe care il contine proteza vizuala Argus II va permite ajustarea contrastului in functie de preferintele pacientului.

Ce contine proteza oculara Argus II? o pereche de ochelari cu o camera video

incorporata care receptioneaza imagini in timp real si pe care le transmite unui microcip,

un microcip, care poate fi tinut in mana sau prins de haine si are ca functie procesarea imaginilor video. Acesta transforma imaginile in impulsuri electrice si le trimite unui radio emitator situat in ochelari,

radio emitatorul va transmite wireless impulsurile electrice unui receptor implantat deasupra urechii sau sub ochi,

un receptor radio care trimite impulsurile electrice catre retina, prin intermediul unui cablu de grosimea firului de par,

o matrice de electrozi (60) implantati in retina purtatorului, care va primi impulsurile electrice trimise de receptorul radio,

de la electrozi mesajul va pleca prin nervul optic catre zona corticala responsabila cu vazul.

In cazul unui ochi sanatos, fotoreceptorii de pe retina transforma lumina in impulsuri neuronale care sunt trimise la creier prin nervul optic, iar cel din urma le interpreteaza ca imagini. Insa atunci cand fotoreceptorii nu mai functioneaza corespunzator, aparatul optic devine inutil. Sistemul Argus II suplineste acesti fotoreceptori. Matricea de electrozi implantata pacientului reactioneaza asemenea fotoreceptorilor retinieni. Semnalele electrice generate de electrozi sunt transmise prin intermediul acelorasi cai pe care le folosesc si ochii sanatosi: nervii optici. Creierul interpreteaza semnalele primite, de exemplu: “Ceea ce vezi este un copac”. Este nevoie de antrenament pentru ca pacientii sa perceapa intr-adevar un copac. Pentru inceput, acestia vor observa doar portiuni luminoase si intunecate, dar dupa un timp vor invata sa inteleaga ceea ce le transmite creierul, potrivit Discovery Fit&Health.

Cum va fi imbunatatit implantul retinian in viitor?

Prima versiune a protezei oculare Argus continea doar 16 electrozi implantati, iar aceasta se afla inca in perioada de testare clinica. Se asteapta ca varianta actuala a sistemului sa ofere o rezolutie mai buna a imaginii, dat fiind numarul mult mai mare de electrozi implantati.

Introducerea acestui produs pe piata este o realizare importanta in opinia lui Eberhart Zrenner, directorul Institutului de Cercetare Oftalmologica din cadrul Universitatii Tubingen(Germania) si fondatorul companiei Retinal Implant AG. In cadrul companiei sale, Zrenner lucreaza in acest moment la un dispozitiv ce va contine peste 1,500 de electrozi si care va captura imagini utilizand fotodiode sensibile la lumina incluse in cipul care va fi implantat in ochi. In felul acesta se va elimina camera video externa, potrivit Technology Review.

Nici compania Second Sight Medical Products nu intentioneaza sa opreasca cercetarea in acest punct. Producatorii promit ca implantul

va fi imbunatatit. Ceea ce diferentiaza proteza oculara Argus II de celelalte produse similare este capacitatea de a rezista unei implantari pe termen lung. Argus II a fost testat pana acum pe 30 de pacienti.

Cristalinul si implantul de cristalin artificial Cristalinul este una dintre cele doua lentile ale

ochiului si se afla imediat in spatele partii colorate a ochiului, irisul. Cristalinul are rolul de a focaliza imaginea pe retina. O alta caracteristica importanta este acomodatia, prin care intelegem capacitatea de a vedea la toate distantele.

In anumite situatii cristalinul isi pierde proprietatile si astfel este afectata vederea, afectiunea vinovata fiind cataracta. Din fericire acesta poate fi inlocuit cu unul artificial. Operatia de schimbare a cristalinului se efectueaza prin metoda numita facoemulsificare cu ultrasunete, dureaza aproximativ 7 minute, se face cu anestezie locala, fara internare, pacientul pleacand acasa dupa operatie. Este obligatoriu sa poarte pansament la ochiul operat pana ziua urmatoare cand se prezinta la controlul postoperator. Rata de reusita a acestei operatii este foarte mare, de peste 99%.

Implantul de cristalin artificial Ce este cristalinul artificial? Cristalinul artificial este o lentila fabricata

dintr-un material biocompatibil, fiind foarte bine tolerat de organism; acesta suplineste functia cristalinului natural.

Cristalinele artificiale sunt de mai multe feluri si dimensiuni, in functie de producator si de nevoi, pot fi rigide (PMMA) sau moi (foldabile). Cristalinele rigide sunt din ce in ce mai rar folosite deoarece necesita o incizie mai mare, de aproximativ 6 mm.Cristalinele arificiale moi, cunoscute sub numele de foldabile sunt cele mai moderne si mai dorite, datorita faptului ca se “comprima” cu ajutorul unui injector si astfel pot fi introduse in ochi printr-o microincizie (taietura mica), astfel nemaifiind nevoie de sutura (cusatura). Avantajele oferite de cristalinul foldabil sunt: incizie mica, lipsa firului, vindecare rapida, scaderea riscului de aparitie a complicatiilor intra si postoperatorii.

Tipuri de cristaline foldabile Cristalinele foldabile pot fi: monofocale sferice si asferice. multifocale. torice monofocale. torice multifocale. Cristalinele monofocale restaureaza vederea

dar dupa operatie pacientul va ramane cu ochelari, de cele mai multe ori pentru aproape. Exista situatii in care dupa operatie este nevoie de ochelari si pentru distanta si pentru aproape.

Cristalinele asferice, in comparatie cu cele sferice, furnizeaza o vedere mai clara, cu un contrast mai bun.

Cristalinele torice: au proprietatea de a corecta si dioptriile cilindrice si se adreseaza persoanelor care au astigmatism.

Cristalinele multifocale reprezinta varful tehnologiei, oferindu-i pacientului independenta fata de ochelari in peste 85% din activitatile zilnice. Cristalinele multifocale personalizate se adreseaza celor care au dioptrii extreme, inclusiv astigmatism. Acestea se comanda in urma unor masuratori si investigatii, apoi se fabrica personalizat pentru respectivul pacient.

Pe langa persoanele cu cataracta, cei cu dioptrii forte: miopie, hipermetropie, astigmatism, pot beneficia de operatii pentru reducerea dioptriilor prin schimbarea cristalinului in scop refractiv. In acest caz se calculeaza puterea cristalinului artificial necesara pentru a obtine dupa implantare o dioptrie suficient de mica incat sa nu fie nevoie de ochelari.

Cristalinele artificiale de “camera anterioara”, rigide sau nu, se implanteaza in fata partii colorate a ochiului (iris), la pacientii la care din anumite motive nu se poate implanta un cristalin in locul in care a fost cel natural.

Cristalinele artificiale cu iris reprezinta o solutie pentru pacientii care din nastere (congenital) sau in urma unui accident nu au iris.

Proteze pentru mâini Scurt istoric al protezei pentru mâini

Roman savant Plinius cel Bătrân (23-79 d.Hr.) a scris despre un general roman din al doilea razboi punic (218-210 î.Hr.), care a avut brațul drept amputat. A avut o mână confecționată din fier pentru a deține scutul lui și a fost capabil să se întoarcă la luptă.

În Evul Mediu avansarea în protetica a fost redusa altele decât cârligul pentru mână și piciorul cui. Cele mai multe dintre proteze de timp s-au făcut pentru a ascunde diformitati sau rănilor suferite în luptă.

Acesta a fost comun pentru comercianți, pentru a proiecta și a crea membre artificiale. Ceasornicarii au avut rol esențial în adăugarea de funcții complicate interne cu arcuri și unelte.

Renașterea (1400 la 1800) a inaugurat noi perspective in artă, filozofie, știință și medicină s-a produs o renaștere în istoria de proteze. Protezele în general, în cursul acestei perioade au fost făcute din fier, oțel, cupru și lemn.

Gotz vonBerlichingen-proteza care a revolutionat tehnica protezelor mainii- era confectionata din fier si asigura o mobilitate buna

Îndreaptându-ne spre timpurile moderne Terminalele contin o gama de cârlige,

extensori, mâinile sau alte dispozitive. Cârligul este un sistem format din 2părți, deschiderea voluntară simplu, convenabil, ușor, robust, versatil și relativ accesibile. Cârligele, evident, nu se potrivesc estetic cu mâna umană în aparență și versatilitatea generală.

Dispozitivele cosmetice, din plastic, cu mănuşă, sunt cele mai ieftine proteze de mână, fiind total lipsite de funcţionalitate. Ceva mai complexe sunt protezele funcţionale, cu acţionare prin cablu, dar cele mai performante până la apariţia mâinii bionice erau protezele mioelectrice, care permit mişcări de prindere şi de rotaţie.

Ele captează semnale electrice de la muşchii mâinii atunci când aceştia sunt încordaţi de purtătorul protezei, iar un motoraş transpune aceste semnale în mişcări. Pe acelaşi principiu

funcţionează şi mâna bionică, dar cu deosebirea că ea are cinci motoraşe, câte unul pentru fiecare deget.

Protezele pentru mana pot fi de mai multe tipuri:

Proteza artificiale Proteza mioelectrice Proteza robotica Proteza artificiala este special creata pentru

functia estetica aceasta are aspectul asemanator membrului conrolateral.

Este confectionata in special din rasina acrilica confectionata dupa un mulaj, aceasta variaza in culori si marimi. Usoarã, fiabilã, contribuie substantial la reintegrarea socio-profesionalã a pacientului. Mana se reconstruieste cel mai greu, folosind siliconul, obtinandu-se o proteza de forma, culoare, marime, elasticitate ca si o mana normala.Proteza respectiva se fixeaza cu vacuum, 'gen manusa". Are de obicei rol estetic, dar pacientul poate ridica obiecte usoare (ochelari, un pix, o cesca, pahar nu prea plin)poate fuma, scrie, lucra la calculator, poate conduce, ajutat de cealalta mana.

Proteza mioelectrica• Protezele mioelectrice folosesc semnalele

electromiografice sau potențialele de acțiune ale mușchilor contractați voluntar.

Protezele mioelectrice sunt cele care pot oferii cea mai mare manevrabilitate pentru un pacient. Aceasta are un nivel foarte ridicat din punct de vedere tehnic . Pot fi confectionate din diverse materiale ca fibra de carbon, otel sau titan. Singurul dezavantaj ar fi pretul foarte ridicat

Cel mai important lucru legat de mâna bionică în discuție este modul în care poate ea îndeplini sarcinile cotidiene ale unei persoane. Pentru că, la urma urmei, nu vorbim despre un gadget menit să ne amuze, ci despre un dispozitiv a cărui menire este să amelioreze condițiile de viață ale persoanelor cu anumite dizabilități.

Astfel, în videoclipurile atașate acestui material, Bebionic demonstrează cele 14 tipare de prindere și mișcare ale protezei V3 și modul în care este ea capabilă să presteze activități domestic, de la întinderea untului pe felia de pânine cu un cuțit, până la operarea computerului cu mouse-ul,

rezolvarea unui cub Rubik și chiar legarea șireturilor.

Protezele robotizateBratul DEKA

Pentru ca o lucrare prostetică a membrelor robotizate de a funcționa, trebuie să aibă mai multe componente pentru a le integra în funcțiile corpului: Biosenzori detectează semnale de la sistemul nervos sau muscular al utilizatorului. Apoi releele cu aceste informatii trimit la un controler situat în interiorul aparatului. Exemplele includ fire, care detecteaza activitatea electrica pe piele, electrozi ac implantați în muschi, sau matrice de electrozi solid-state ce ajuta creșterea neuronilor. Un tip de aceste biosenzori sunt angajați în proteza mioelectrică.

Reinervarea musculară vizată este o tehnica in care nervii motori care controlau în prealabil mușchii unui membru amputat sunt redirecționate chirurgical astfel încât să reinerveze o regiune mica a unui mușchi mare, intact, cum ar fi pectoralul mare. Ca rezultat, atunci cand un pacient are degetul mare lipsă, o mică zonă de mușchi de pe pieptul lui se va contracta în schimb. Prin plasarea senzorilor pe muschiul reinervat, aceste contracții pot fi folosite la controlul a unei parți corespunzătoare din proteza robotică.

Mecanism de functionare Cum functioneaza proteza bionica? Spre deosebire de protezele clasice, mana

bionica este controlata miolitic, putand astfel sa execute cele mai delicate miscari. Aceasta functioneaza cu ajutorul catorva electrozi atasati la nivelul pielii, care culeg si interpreteaza semnalele electrice create prin contractia fibrelor musculare de la nivelul bratului amputat.

Astfel, cand persoanele isi incordeaza muschii ramasi din bratul amputat se transmite un semnal mainii bionice, pe care aceasta il transforma in impulsuri electrice. Apoi, prin intermediul a 5 motorase, degetele artificiale sunt miscate.

Proteza Bionica poate fi atasata fara sa fie nevoie de o interventie chirurgicala. Pentru ca

proteza sa poata functiona, este necesar ca anumite grupe musculare sa fie inervate, motiv pentru care, inainte de a achiziţiona proteza, trebuie efectuat un test care sa verifice gradul de funcţionare a muschilor respectivi. In consecinţa, nu orice persoana cu mana amputata poate beneficia de tehnologia performanta.

Daca pacientul are indicatie pentru mana bionica, el va fi invatat, in cadrul centrului de protezare, cum se foloseste, prin intermediul unui simulator pe calculator. Abia dupa ce invata sa-si coordoneze miscarile poate fi montata mana bionica. Nu este necesara nici o interventie chirurgicala pentru a putea fi atasata pe membrul amputate, ci se ataseaza pur si simplu la fel ca si protezele clasice.

Montarea protezeibionice

Pentru că dispozitivul nu are un aspect tocmai plăcut, el trebuie acoperit cu o mănuşă. Opţiunile sunt fie o mănuşă standard, mai ieftină, confecţionată din PVC, fie una fabricată din silicon, care imită foarte bine pielea umană, dar care este şi foarte scumpă. Pe aceasta din urmă pot fi implantate chiar şi fire de păr. Ambele modele se uzează după maximum un an şi trebuie înlocuite.

PROTEZELE MEMBRULUI INFERIOR Protezarea are un rol foarte important atat în

reintegrarea socio-profesionala, cat şi unul estetic imitand forma membrului pierdut. După ce plaga chirurgicala s-a vindecat, se poate începe procesul de protezare. Tehnicianul ortoped va executa o proteză provizorie, pe baza unor masuratori individuale. Dupa 4-6 luni se va confecţiona proteza mai performanta, cea definitiva. Timpul între vindecarea bontului, primirea protezei provizorii şi a celei definitive difera de la o persoana la alta.

Toate protezele pentru membrul inferior moderne au trei componente majore: pilonul, balamalele şi sistemul de suspensie.Componentele suplimentare protezei pentru membrul inferior sunt dependente de tipul de amputaţie care a fost realizat

Protezele membrului inferior sunt realizate in mod traditional din niste bare metalice, mai precis pilonii care sunt scheletele protezei si care acţiuneaza ca o structura cu rol de suport. Mai recent, pilonii au fost realizaţi din carbon si o compozitie pe baza de lemn care le face mult mai uşoare. Uneori, pilonul poate fi acoperit cu plastic care este realizat astfel încât sa imite forma piciorului amputat pentru a conferi un aspect mai natural.Balamalele sunt parte a protezei de picior care conecteaza proteza cu bontul piciorului. Balamalele transfera forţe de pe proteza membrului inferior pe bont, de aceea este necesar ca balamalele sa fie aşezate corespunzator pentru a nu irita pielea.

De exemplu, un pacient care a trecut printr-o amputaţie transfemurala va avea nevoie de o proteza de picior care are nevoie şi de un genunchi artificial. Chiar daca toate protezele de picior au trei componente de baza si alte caracteristici suplimentare, este important ca pacientii sa stie ca fiecare membru este facut în functie de necesitatile acestora pentru a asigura acestora confort şi mobilitate.După ce a fost realizata o amputaţie iar inflamaţia s-a vindecat, un mulaj din ghips este luat pentru a realiza proteza pentru membrul inferior. Chiar si după ce proteza de picior este realizata medicii mai fac unele ajustari. Pacientii au nevoie de asemenea şi de sesiuni de terapie fizica.

TIPURI DE PROTEZE :1.Proteza partiala de picior din silicon:• Picior flexibil din siliconcare asigura confort sporit;• Imita forma şi particularitatile (culoarea, grosimea, duritatea, semne ca: pete de pigment, vene, par etc.) membrului pierdut;•Unghiile încorporate sunt confectionate din acril si pot fi lacuite.2.Proteza parţiala de picior - Lisefranc, Pirogoff sau Chopart• Picior flexibil din fibra de carbon;• Articulatie de glezna fixa;• Cu sau fara manaon intern din multiform;• Manaon extern din rasina artificiala.

3.Proteza de Gamba – Geriatrica•Amputatie la nivelul gambei;• Picior flexibil din material elastic, Cu întaritura din lemn sau fibra de carbon;•Componente modulare si tubulatura din duraluminiu, otel sau titan;• Manson intern din multiform;• Manson extern din material plastic termoformabil sau rasina artificiala;• Îmbracaminte cosmetica (imita forma membrului pierdut)4.Proteza de Gamba - modulara pentru Scurtare conGenitala de membru inferior– tip Saxofon• Scurtare congenitala de membru inferior.• Picior flexibil din material elastic, cu întaritura din lemn sau fibra de carbon;•Articulaţie de glezna fixa sau mobila;•Componente modulare si tubulatura din lemn, duraluminiu, otel sau titan;• Manson intern din multiform;• Manson extern din rasina artificiala sau fibra de carbon;• Se poate aplica si îmbracaminte cosmetica5.Proteza pentru dezarticulatie de Genunchi – modulara• Picior flexibil din material elastic, cu întaritura din lemn sau fibra de carbon;•Articulatie de glezna fixa sau mobila;•Articulatie de genunchi blocabila, cu frana sau libera ;• Manson intern din multiform sau material siliconic care asigura confort sporit;• Manson extern din material plastic;• Îmbracaminte cosmetica (imita forma membrului pierdut), în cazul protezelor definitive.Un nou tip de proteza a membrelor inferioare – bazata pe tehnologie computerizata, senzori si motorase electrice, dezvoltata de Universitatea Vanderbilt, permite celor cu picioarele amputate sa aiba un mers natural.

Craig Hutto, un barbat de 23 de ani cu un picior amputat, care testeaza inventia de cativa ani, sustine ca „piciorul Vanderbilt ramane în urma celui natural cu doar o fracţiune de secunda în urma, spre deosebire

de protezele traditionale, pasive, care ramaneau tot timpul cu un pas în urma.”

Piciorul bionic este rezultatul unei cercetari de sapte ani a Centrului Vanderbilt de Mecatronica Inteligenta, condus de Michael Goldfrab. Aspectele esenţiale ale proiectului au fost patentate de Universitate, care a dat dreptul exclusiv de dezvoltare al noii proteze catre producatorul de proteze Freedom Innovations.

Proteza este destinata uzului zilnic, facand mult mai usoara viata celor cu membre inferioare amputate, permitandu-le sa mearga, sa se aseze sau ridice ori sa urce rampe şi scari. Studiile arata ca utilizatorii acestei proteze se deplaseaza cu 25% mai repede decât cei ai protezelor pasive, tradiţionale.

. Protezele articulare

Elaborat de:Obadă Irina Protezarile articulare sunt utilizate de 30 ani.

in fiecare an, in Marea Britanie sunt inlocuite 40 000 solduri, si 15 -20 000 genunchi.

Protezarea soldului. Protezarea soldului. Indicatia operatorie

uzuala este durerea Din cele 30 000 operatii facute anual, 75% au ca scop inlocuirea soldurilor artrozice. Acesti pacienti sunt de obicei varstnici. Artrita reumatoida este urmatoarea indicatie in ordinea frecntei (pacientii au in general 30-40 ani). Alte afectiuni care pot necesita protezare sunt: necroza avasculara a capului femural, luxatia congenitala de sold, fractura de col femural.

Protezarea genunchiului Este o articulatie mai complicata decat soldul,

iar designul protezelor s-a modificat mult. de la mecanisme -balama cu tije lungi, pana la protezele articulare cu tije scurte favorizate astazi. Indicatii pentru protezarea genunchiului: durere de repaus, durere care nu permite somnul, sau care imobilizeaza la domiciliu. Durerea se coreleaja slab cu semnele radiologice.

Rata de succes: 95%. Supravietuirea articulatiei: 90% in ultimii 15 ani (mai buna decat pentru solduri).

Proteze umăr Articulatia glenohumerala functioneaza

normal efectuand o gama larga de miscari intr-o maniera usoara. Cind suprafetele articulare ale capului humeral sau ale zonei glenoide sunt lezate, miscarea fluida este compromisa, artrita fiind rezultatul.

Normal, capetele oaselor sunt acoperite cu cartilaj articular hialin. In artrita, acest cartilaj este progresiv pierdut, expunind osul.

Nu exista metode pentru inlocuirea cartilajului pierdut cu exceptia interventiei chirurgicale.

Optiunile chirurgicale cuprind artroplastia de inlocuire totala a articulatiei glenohumerale,

Sunt utilizate cu succes proteze in articulatiile degetelor reumatice. Protezele fie cot incep sa fie realizabile cu succces. Ratele de succes ale protezelor de umar incep sa se apropie de cele ale protezelor de genunchi.

Proteze Valvulare Eforturile cercetarii medicale in vederea

gasirii unui substituent valvular mecanic sau biologic de a lungul a mai bine de cinci decenii

s-au concretizat intr-o gama larga de produse comerciale, care tind sa se apropie de functia

unei valve cardiace. Cu toate acestea rezultatele

sunt departe de a fi substituentul valvular ideal.

Caracteristicile unei proteze valvulare ideale.• Sa realizeze o hemodinamica buna, flux central fara turbulenta, fara gradient• Rezistenta la infectii• Netrombogena• Sa nu distruga elementele figurate ale sangelui• Usor de implantat• Cost rezonabil• Usor de procurat• Rezistenta in timp

I- Proteze mecanice. Inelul si discurile care compun proteza sunt metalice sau din pirolit carbon,care permit valvei sa funcioneze ani de zile fara a fi inlocuita.Inelul este acoperit cu tesatura textila ce ajuta la fixarea valvei .Protezele mecanice sunt de 3 tipuri:

Clasificarea protezelor valvulare

Dupa materialele din care sunt confectionate se impart in proteze mecanice si proteze biologice.

1)Cu bila - Starr-Edwards, Smeloff-Cutter – care nu se mai folosesc

2)Cu mono disc- Medtronic-Hall, Sorin Carbocast, Allcarbon, Omnisience

3)Cu dublu disc- St. Jude,Carbomedics, On X, Sorin Bicarbon,

II- Valve biologice. Sunt confectionate din materiale biologice de provenienta animala,(pericard bovin, valve porcine), special tratate si fixate pe un schelet metalic si tesatura textila de fixare (valvele biologice cu stent) sau fara schelet metalic, mai suple (valvele biologice stentless).

Protezele biologice sunt de mai multe tipuri: a)- Heterogrefe sau xenogrefe - valve

recoltate de la animale : Porcine: - cu stent – valva Edwards-Carpentier - fara stent – Freestyle Medtronic Bovine: - cu stent – Ionescu-Shiley, Mitroflow - fara stent- Pericarbon Freedom a)- Valvele mecanice. Se recomanda la:

• Pacienti tineri, cu expectativa de supravetuire indelungata, fara contraindicatii la tratamentul anticoagulant• Femei tinere care au nascut sau nu doresc sa aiba sarcina

Valvele mecanice au o rezistenta indelungata, dar au dezavantajul tratamentului anticoagulant pe viata ,cu implicatiile sale, si sunt mai susceptibile la infectii.

b) - Homogrefe sau alogrefe – recoltate de la cadavre umane

c) - Autogrefe sau izogrefe –valve “confectionate” din țesutul propriu al pacientului prelevate din zona pericardului

Selectia valvelor cardiaceSelectia unei valve se face in functie de varsta pacientului, patologia valvulara, preferintapacientului si a chirurgului, disponibilitatea tipului de valva si experienta medicului.

a)- Valvele mecanice. Se recomanda la:• Pacienti tineri, cu expectativa de supravetuire indelungata, fara contraindicatii la tratamentul anticoagulat

• Femei tinere care au nascut sau nu doresc sa aiba sarcina

Valvele mecanice au o rezistenta indelungata, dar au dezavantajul tratamentului anticoagulat pe viata ,cu implicatiile sale, si sunt mai susceptibile la infectii.

b)- Bioproteze – Xenogrefe porcine sau bovine.

• La femei care doresc sa aiba copii, pentru a evita tratamentul anticoagulat.

• La pacienti varstnici peste 70 ani, la care riscul tratamentului anticoagulat este mare

• La pacienti aflati in zone izolate, care nu pot sa-si controleze tratamentu anticoagulant

• Contraindicatii ale tratamentului anticoagulat (hemoragii digestive, coagulopatii)

• Endocardite, cand homogrefele nu sunt disponibile.

Nu necesita tratament anticoagulat, dar au dezavantajul degenerarii in timp si a necesitatii de reinterventie si schimbare a valvei.

c)- Homogrefe• Copii care sunt in crestere• Tineri care nu doresc sa aiba tratament anticoagulat• Endocardite

Exoscheletul

Oancea Oana Constantina Exoscheletul mecanic este o armura metalica

externa care ajuta purtatorul sa se miste si sa realizeze anumite tipuri de activitati ,cum ar fii aceea de a-si putea purta propria greutate.

In timpul functionarii sale,o serie de senzori biometrici detecteaza semnalele nervoase pe care creierul le transmite muschilor extremitatilor noastre atunci cand incepem sa mergem.Unitatea de procesare a exoscheletului raspunde,deci acestor semnale,le proceseaza si face ca exoscheletul sa raspunda intr-o fractiune de secunda

Primul exoschelet in scopul in care reprezenta o masinarie mobila integrata cu miscarile umane a fost creeata de Generation Electric in armata S.U.A. in 1960(se numea Hardiman).

Initial au fost folosite in scopuri militare pentru a ajuta soldatii sa ridice greutati mult

mai mari decat greutatea proprie .In zonele civilizate,exoscheletele similare erau folosite de catre pompieri si alti oameni ce se ocupau cu salvari,pentru a putea rezista in respectivele zone periculoase (Robot Exoscheleton de la Cyberdyne putea ajuta oamenii sa curete zonele in urma bombei nucleare de la Fukushima).

Proiectul HAL Acest proiect avea ca scop ajutarea

persoanelor in varsta si acelor cu dizabilitati pentru a putea merge ‘’pe propriile picioare’’, lucru ce s-a putut realiza in anul 2000 cu HAL3

In anul 2005 a fost imbunatatit ultimul model HAL-5: proteza pentru statura trunchiului. S-a redus din greutatea sa, s-a marit durata de mentinere functionala a bateriilor si s-a ajustat aspectul exterior.

HAL=Hybrid Assistive Limb(creeat de Cyberdyne inc in scopul medicale, in Japonia).

Majoritatea modelelor utilizeaza sisteme hidraulice controlate prin computere integrate. Ele pot functiona cu ajutorul motorului cu combustie interna, pe baterii, sau prin fuel cells( pila de combustie care transforma energia chimica in energie electrica).

In fata numarului tot mai mic de personal medical si a numarului crescand de patienti ce necesita ingrijiri(persoanele in varsta mai ales), o echipa de ingineri japonezi au realizat exoschelete special concepute pentru a ajuta asistentele medicale in a transporta si ridicat pacientii.

Exoscheletul poate fi utilizat si in reabilitare in caz de accident vascular cerebral sau in cazul afectiuniilor maduvei spinarii (Step Rehability Robots).

Exoscheletii pot fi de asemenea vazuti ca ‘’roboti de purtat’’=sistem mecatronic (combinatie sinergica si sistematizata a mecanicii, electronicii si informaticii in timp real.)-conceput dupa forma si functia corpului uman cu segmentele si articulatiile corespunzatoare a celor persoane cu care sunt cuplate extern.

Aceasta tehnologie, este acum angajata in cercetarea si reabilitarea telemanipulatiei,

amplificatiei umane si controlul neuro-motor si asistarea controlului motor uman inapt.

Una dintre cele mai mari probleme pentru

producatorieste sursa de putere. In prezent sunt putine surse suficiente pentru a mentine exoscheletul in functiune pentru mai mult de cateva ore. Pe langa motorul cu combustie interna si bateriile ce dureaza putin, mai sunt folosite’’Pilulele de combustie electrochimicale’’, ca de exemplu pilula cu oxid solid (SOFC)-produc energie instantaneu.

Ele pot fi incarcate rapid combustil lichid (metanolul), insa si acestea au un mare impediment: necesita temperatura mare pentru a functiona(600ᴼ C).

Initial in realizarea exoscheletelor au fost adeseori utilizate materiale usor de gasit si ieftine precum aluminium si otelul.

Otelul este greu si exoscheletul trebuie sa foloseasca mult din energie pentru a-si cara propria greutate, plus ca trebuie sa transporte si alte greutati, reducandu-si astfel eficacitatea.

Aliajele din aluminiu utilizate sunt usoare dar esueaza prin oboseala rapida. Inginerii au progresat in tehnologie prin achizitionarea si confectionarea exoscheletului din materiale mai scumpe si rezistente dar si usoare ca titanul si in utilizarea de metode de confectionare complexe cum ar fii placile turnate din fibra de carbon.

Flexibilitatea articulatiilor reprezinta un alt impediment al exoscheletului. Majoritatea articulatiilor umane precum cea a soldurilor sau a umerilor sunt rotunde cu centrul de rotatie in interiorul corpului. Este dificil pentru un exoschelet sa se potriveasca exact miscarilor articulatiilor rotunde utilizand o serie de axuri singulare externe de puncte de articulatie( external single acces hinge points).

Controlul si modularea unei miscari excesive si nedorite este o alta mare problema. Nu este suficient sa realizezi o simpla miscare asistata, motorie, o pozitie de control cu: inainte/stop/inapoi si fara controlul unui computer integrat.

Un exoschelet este de obicei construit din materiale foarte rezistente si dure, in timp ce

corpul uman este mai fragil decat aliajele dure din plastic folosite in confectionarea lor.

Un exoschelet de obicei nu poate fi purtat direct in contact cu pielea deoarece se produce ciupirea pielii acolo unde placutele exoscheletului se incaleca una pe alta.

In schimb, purtatorul este acoperit cu un costum special fabricat pentru a proteja incheieturile si pielea de aceste intamplari neplacute.

Sarcos/Raytheon.XOS ( pentru brate si picioare) este utilizat in armata(greutate 68 kg si permite purtatorului sa ridice 90kg)-American engineering-SALT LAKE CITY, UTAH.EKSO Bionics (HULC=human universal load carrier-Lockheed Martin)-utilizat in scopuri medicale pentru a ajuta pacientii sa mearga.Cyberdyne’s HAL-5 (pentru brate si picioare) este utlizat in spitalele japoneze.Rex Bionics’Rex, robotic exoscheleton pentru picioare, ajuta pacientii imobilizati in scaune cu rotile sa se ridice, sa mearga, sa se intoarca, sa ridice picioarele sus jos si sa paseasca foarte bine pe suprafete dure, inclusiv rampe sau pante.Costa 150.000 nzd. Se asteapta ca pretul sa scada o data ce comenzile cresc.

Restaurări protetice dentare fixe sau mobile Încă din antichitate a existat o preocupare de

înlocuire a dinților lipsă care urmărea doar obiectivul estetic sau fizionomic.

Mai târziu când a progresat metoda de ancorare a dinților artificiali de cei naturali s-a avut în vedere și obiectivul funcțional (masticația).

De-a lungul timpului s-au confecționat dinți din diverse materiale iar un pas important în dezvoltarea acestui domeniu a fost realizat de colaborarea franco-americană care a dus la fabricarea în serie a dinților din porțelan.

În cazul absenței unui singur dinte sau a unui grup de dinți se pot realiza lucrări protetice fixe cu sprijin pe dinții vecini restanți.

În situațiile în care spațiile edentate (lipsite de dinți) nu sunt mărginite de dinți restanți există posibilitatea confecționării unor proteze ce vor avea un sistem de sprijin dintr-un schelet metalic precum și diverse sisteme speciale de ancorare la nivelul dinților restanți; alegerea

acestora depinde de situația clinică a fiecărui pacient în parte.

Edentația totală reprezintă starea clinică care se caracterizează prin absența tuturor dinților de la nivelul unei arcade-edentație totală unimaxilară (maxilară sau mandibulară) sau de la nivelul ambelor arcade - edentația totală bimaxilară, absență produsă după erupția dinților, ea fiind deci dobândită.

Corectarea acestei situații clinice se realizează cu proteze dentare mobile.

În edentația totală sunt tulburate toate funcțiile ADM (aparat dento-maxilar):masticație,fizionomie,fonație,automenținerea cu elementele sale de autoapărare, autostimulare, autoreglarepot apărea și tulburări psihice.

Înaintea începerii oricărui tratament, protetic sau de alt tip, se impune efectuarea unei examinări paraclinice pentru a putea evalua corect starea de sănătate a ADM.

În medicina dentară cel mai des se folosește radiografia ambelor arcade dentare sau ortopantomografia.

Aceste radiografii se utilizează și după efectuarea anumitor tratamente sau etape de tratament pentru a verifica dacă au fost efectuate corect.

Se poate verifica poziția implanturilor inserate la nivelul arcadei superioare

În trecut se apela la o proteză dentară totală atunci când nu mai există nici un dinte pe arcada dentară.

Astăzi, prin beneficiul adus de implantele dentare se poate confecționa o lucrare fixă (punte totala pe implante ) care să nu mai necesite îndepărtarea ei periodică.

Această inovație oferă și avantajul protezării spațiilor edentate fără a mai sacrifica substanța dentară a dinților limitrofi.

Din păcate, nu toată lumea poate beneficia de restaurări fixe pe implante. Restaurările fixe pe implante necesită un suport osos satisfăcător și o stare de sănătate bună.

De asemenea și din punct de vedere financiar sunt mai solicitante deoarece necesită inserarea unui număr mai mare de implante.

Atunci când una din condițiile de mai sus nu poate fi îndeplinită se poate apela cu succes la proteza stabilizată pe implante. Ea reprezintă o soluție de succes atât la pacienții care au mai purtat proteze obișnuite înainte cât și la cei care necesită pentru prima dată o proteză dentară.

Ca multe aspecte ale vieții, importanța anumitor lucruri ne scapă până în momentul când acestea nu mai sunt.

Protezele dentare pot reda stilul de viață de dinainte optimizând funcțiile zilnice, de exemplu mâncatul și vorbitul, redând pacientului în același timp și încrederea în sine care vine odată cu îmbunătățirea aspectului și recăpătarea zâmbetului.

PROTEZA AUDITIVA Când este indicata purtarea unei proteze

auditive? Din punct de vedere funcțional, urechea se

compune din:1. "partea mecanică" - urechea externă si urechea medie2. "partea electrică" - urechea internă

Auzul normal acoperă intervalul 0-30 dB. Scăderea auzuluisub 30dB (hipoacuzia)

produce dificultăți în comunicare și afectează calitatea vieții.

Scăderea auzului poate fi determinată de afectarea:

urechii externe sau a urechii medii –hipoacuzia de transmisie

urechii interne –hipoacuzia neurosenzorială ambelor părți - hipoacuzia mixta În cazul unei hipoacuzii de transmisie

rezultate auditive bune pot fi obținute prin intervenții chirurgicale

hipoacuzia neurosenzorială implică utilizarea unei proteze auditive.

Dacă scăderea de auz afectează ambele urechi se protezează urechea cea mai buna pentru a obține rezultate optime!

Aparatul auditiv conține: un microfon

un amplificatorcu filtre

o cască Alimentarea

aparatului se face cu baterii sau acumulatori Aparatul auditiv amplifică semnalul sonor din

mediul înconjurător Cu cât este mai mică proteza, cu atât este de

putere mai mică și mai susceptibilă de a produce un ecou

Tipuri de proteze auditive:1. de corp2. retroauriculare (în spatele urechii)3. intraauricular4. în canal (conductul urechii)5. de unica folosința6. Implantabile - BAHA (BONE ANCHORED HEARING AID)

Proteza auditiva de corp: Microfonul pentru recepția sunetelor poate fi

prins la haină Puterea de amplificare este mult mai mare

fata de celelalte tipuri este recomandat pentru hipoacuzia moderată

si severa sunt rareori folosite Retroauriculare: sunt mai voluminoase pentru că au în

componente mai multe circuite de amplificare sunt utile pentru scăderi mai mari de auz sunt indicate la copii deoarece aceștia le

tolerează și le utilizează mai ușor sunt executate după un mulaj Intrauriculare: sunt indicate in cazul unor scăderi mai mici de

auz ele sunt executate după un mulaj În conductul urechii: se adresează indivizilor deranjați de aspectul

unei proteze auditive aceste modele sunt și mai ușor de folosit

împreună cu un telefon nu furnizează suficientă amplificare în caz de

o depreciere avansată a auzului micile butoane de reglare sunt dificil de reglat De unica folosință: au cost redus și viață lungă a bateriei

sunt evitate costurile reparațiilor un dezavantaj semnificativ este acela că nu se

găsesc pe măsuri, așa că nu se potrivesc confortabil oricui

Implantabile: BAHA-proteză parțial implantabilă fixată cu un implant de titaniu, de cca 3-4

mm ,in spatele urechii Poate fi implantată bilateral, când pierderea

de auz este de valori apropiate la ambele urechi.

Ea este formata din MICROPROCESOR , PIESA DE LEGATURA –ABUTMENT - dintre implant si proteza, IMPLANTUL DE TITANIU de3-4 mm

Indicată în hipoacuzii de transmisie sau mixte(severe), neurosenzoriale unilaterale profunde,sau neurosenzoriale bilateraleProteza auditivă BAHA

Din punctul de vedere al prelucrării informației sonore, aparatele auditive pot fi:

1.analogice2.digitale

Analogice: funcționează prin amplificarea tuturor

sunetelor din jurul –sunetele dorite cât și nedorite

sunt simple amplificatoare ale auzului restant acuratețea sunetelor și înțelegerea vorbirii

sunt mai puțin obținute Digitale: sunt "mici calculatoare" programabile pe

computer cu redare superioara a sunetelor si un zgomot

de fond practic imperceptibil Unele au o telecomandă care permite

schimbarea cu ușurință a programului cu altul mai potrivit pentru condițiile date, cum ar fi conversația într-o ambianță liniștită sau într-un restaurant zgomotos

Cum alegem o proteză auditivă: În funcție de vârsta de conformația anatomica a urechii respective

(mărimea conductului auditiv extern), de gradul hipoacuziei aspectul curbei audiometrice starea urechii (ureche uscata sau ureche care

curge)

dacă un pacient are o scădere moderata a auzului ar fi indicat un dispozitiv intraauricular

dacă are un conduct auditiv foarte îngust opțiunea corecta este pentru o proteza retroauriculară

Perioada de probă și garanția: O perioadă de probă tipică are 30 de zile Garanția ar trebui să se extindă pe o perioadă

de 1-2 ani și să acopere și piesele de rezervă și manopera reparațiilor.

Cum folosim o proteză auditivă: obișnuirea cu o proteză auditivă durează ceva

timp sunetul auzit este diferit pentru că este

amplificat e nevoie de exercițiu pentru a învăța cum să

se înlăture zgomotul de fond cea mai bună cale de acomodare cu proteza

auditivă este purtarea ei în fiecare zi, făcând-o să devină ceva obișnuit, de rutină

Cum pot fi obținute protezele: la recomandarea medicului O.R.L. de la diverse firme importatoare preturile variază in funcție de performanta

aparatului prețurile pot fi acoperite integral (nu însa și

cele mai performante) de Casa de Asigurări de Sănătate.

Protezele auditive pentru copii: sunt de ajutor copiilor cu pierdere ușoară sau

moderată a auzului Pierderea auzului poate fi provocată de: afectarea urechii interne expunerea la zgomote puternice reacția la anumite medicamente rănirea capului factori genetici (moștenirea de la un membru

de familie). Copiii cu proteze auditive raportează că: le ajută să înțeleagă mai bine vorbirea în cele

mai diverse situații le permite o mai bună participare la întâlniri

de grup și ședințe aud sunetele ușoare, încete pe care este

posibil să nu le fi auzit de mai mulți ani Avantajele protezării auditive: Îmbunătățirea nivelului auditiv

Reintegrarea în viața sociala si creșterea performanțelor profesionale

Demutizarea copiilor cu surditate Dezavantajele protezării auditive: Efortul adaptării la proteza auditiva Evitarea mediului cu zgomot Printarea 3D Viitorul medicinii! Bio-imprimanta 3-D reprezinta o platforma

foarte flexibila, putand fi utilizata pentru numeroase tipuri de celule si tesuturi. Un software special permite inginerilor sa construiasca un model tridimensional al structurii tisulare prevazute a fi reconstituita, dupa care tesutul este construit efectiv, celula cu celula, cu ajutorul unor dispozitive automate, calibrate extrem de precis, cu ajutorul laserilor.

Chirurgii găsesc că tehnicile de imprimare 3D sunt adevărate salvatoare. În domeniul medical, oamenii de ştiinţa lucrează deja la printarea celulelor stem embrionare şi a ţesutului uman viu, cu scopul de a produce părţi din corp care să poată fi ataşate direct corpului.

Chiar dacă printarea ţesuturilor artificială gata pentru transplant nu se va realiza prea curând, imprimantele 3D industriale îşi fac deja loc printre instrumentele medicale. Două dintre cele mai mari companii producătoare de imprimante 3D industriale, din Statele Unite au în oferte maşini care pot crea replici după organe umane.

Folosind tehnici de imagistică, precum computerul tomograf, aceste imprimante pot construi modele transparente care le permit chirurgilor să înţeleagă structura internă a ficaţilor sau rinichilor.

În funcţie de mărimea organului, copia este printată în câteva ore. Întregul proces, care include convertirea imaginilor medicale pentru a putea fi utilizate în printare, durează câteva zile

Cu toate acestea, există multe aspecte care conducerea unui spital le are în vedere înainte de a putea achiziţiona o astfel de imprimantă. Imprimantele 3-D folosite pentru crearea copiilor de organe costă între 250.000 şi 500.000 de dolari, lucru care face ca un astfel

de aparat să nu fie accesibil pentru spitalele mici. Mai mult, maşinile au nevoie de operatori angajaţi special să se ocupe de buna funcţionare a lor.

Momentan, sunt foarte puţini chirurgi care folosesc printarea 3D. Cel mai adesea imprimantele 3D sunt utilizate pentru a crea replici de pe oase.

Bio-plotterul – imprimanta producatorului german Envisiontec este special proiectata pentru aplicatii de prototipare rapida, avand capacitatea de a prelucra biomateriale pentru a transforma o matrice structurala 3D intr-o schela structurala 3D fizica, folosita in ingineria tesuturilor, protectia si vindecarea ranilor si leziunilor sau stimularea si accelerarea legarii si cresterii celulelor si tesuturilor. Scopul final al bioingineriei il reprezinta inlocuirea fizica a tesuturilor dure sau moi, degradate sau distruse in urma bolilor, imbatrinirii, accidentelor, etc.

în funcție de calitatea osului, urmând apoi atașarea protezei propriu-zise

- confecționarea protezei din silicon: mulaj de ceară după amprentă,

matriță ghips, colorarea siliconului, polimerizare dupa o tehnica asemanatoare cu cea dentara

se construieste din silicon, o proteza = un nas, de forma, culoare, elesticitate asemanatoare cu cel normal. Scopurile Protezei Nazalea) ajuta la respiratieb) pacientul doarme mai bine,c) vorbested) se alimenteaza mai binee) Integrare socialaf) redă pacientului o înfăţişare normalăg) înlăturarea implicaţiilor psihologice

importante Nanoroboti Introducere Progresele care se inregistreaza in domeniul

medical, in ultimii ani, sunt de necontestat. Oriunde privim - genetica, imunologie, microbiologie, farmacologie, informatiile, descoperirile, realizarile, se succed si circula cu viteza ametitoare.

Pe masura ce mijloacele tehnice si metodele moderne de investigare se dezvolta, sporeste si volumul datelor, informatiilor, cunostiintelor dintr-un domeniu sau altul.

Dar daca pana acum, tendinta generala era de a dezvolta aceste mijloace si metode, de a utiliza aceasta tehnologie in “afara” noastra, apar acum domenii revolutionare in medicina, care isi propun sa actioneze mult mai rapid si eficient, direct in interiorul organismului.

Nanotehnologia nu mai e de mult un vis pentru cercetatorii din intreaga lume, care planuiesc sa "invadeze organismul uman cu masinarii de dimensiuni microscopice in stare sa poata vindeca orice afectiune.

Posibile aplicatii ale nanotehnologiei in medicina

Domeniul nanomedicinei il constituie cercetarea modalitatilor de a utiliza dispozitive de ordin nanometric – nanoroboti – in sfera medicala.

Dispozitivele respective se afla deocamdata in stadiul de proiect, se studiaza detalii legate de aspectul exterior, forma, dimensiuni, structura, modul in care acestia actioneaza in interiorul corpului, comunicarea si controlul asupra lor, modalitati de terapie prin intermediul lor.

Elementele nanorobotilor Carbonul va fi cel mai probabil elementul

principal din care va fi constituit în mare un nanorobot medical, probabil înglobat într-un diamant sau nanocompozit diamondoid. Multe alte elemente usoare ca hidrogenul, sulful, oxigenul, nitrogenul, fluorina, siliconul, etc. vor fi folosite în scopuri speciale în uneltele nano-scalate si alte componente.

Examinarea morfologică nu a arătat nici un fel de vătămare fizică din partea fibroblastelor si macrofagelor, iar osteoblastele umane confirma regula biochimică cum că nu au fost înregistrate nici un fel de toxicitate si nici un fel de reactie inflamatorie în vitro. Cu cât este mai perfectă si mai lipsită de defecte suprafata diamantului, cu atât este mai scăzută activitatea leucocitelor si absorbtia fibrinogenului.

Cum ar arata un nanorobot ?

Mărimea tipică a unui nanorobot conceput specific pentru medicina va fi între 0.5-3 micrometri deoarece este mărimea maximă permisă din cauza cerinţelor pasajului capilar.

Interiorul va fi vidat, iar exteriorul, desi expus diverselor substante chimice din organism, va fi destul de rezistent. Lichidele nu pot patrunde in interior, decat in cazul in care s-ar solicita o eventuala analiza a acestora.

Energia necesara functionarii acestui mecanism va fi asigurata prin metabolismul local al glucozei sau oxigenului, sau, extern, prin existenta unei surse de energie acustica.

Comunicarea cu nanorobotii din interior spre exterior, si invers, se face prin semnale acustice, asemanator ca principiu si mod de functionare cu ultrasunetele.

Nanorobotii vor putea distinge categorii de celule ale organismului-gazda in urma analizarii antigenelor de suprafata ale acestora, pe baza unor senzori chemotactici prevazuti in structura lor.

Nanoroboti - avantaje Nanorobotii medicali pot fi de o mare

importanţă pentru a corecta cu acurateţe defectele genetice, şi pentru a ajuta şi a asigura creşterea longevităţii.

De asemenea nanorobotii ar putea fi utilizaţi pentru a îmbunătăţi capacităţile umane.

Pe de altă parte, aparatelor nanomedicale mecanice nu le-ar fi permisă auto-reproducerea în interiorul corpului uman, şi nici nu ar fi nevoie de auto-reproducerea sau repararea înăuntrul corpului uman atâta timp cât aceşti nanoroboti sunt construiţi exclusiv şi setaţi cu atenţie în nanofabrici cu cea mai mare precizie.

Capacitatea de a modela, construi, şi a elibera un număr mare de nanoroboti medicali în corpul uman ar face posibilă eliminarea rapidă a bolii cu o eficientă şi o recuperare relativ nedureroasa survenite în urma unei traume fizice.