proteismul liricii argheziene

7/22/2019 Proteismul liricii argheziene

http://slidepdf.com/reader/full/proteismul-liricii-argheziene 1/19



Viața și opera

pseudonimul lui Ion Nicolae Theodorescu

poet, prozator, publicist

Debutează în revista ”Liga ortodoxă” cu poezia

”Tatălui meu” semnând Ion Theo

Colaborează la revistele ”Viața nouă” și ”Revista

modernă” sub numele de Ion Th. Arghezi

Colaborează la revista ”Făclia” cu versuri,

pamflete, polemici, cronici dramatice și plastice



Este premiat de Societatea Scriitorilor Românipentru volumul ”Cuvinte potrivite”

Editează revista ”Bilete de papagal” prin

intermediul careia lansează poeți tineri

1934 – Premiul Național pentru Poezie

1936 – Premiul Național pentru Literatură

Se întoarce împotriva ideilor promovate deMacedonski prin nonconformismul continuu,prin provocarea tradiției și prin refuzul de a se

afilia unei direcții



E miraculos cuvântul pentru că la fiecare obiect din natură şi din

închipuire corespunde un cuvânt. Vocabularul e harta prescurtată

şi esenţială a naturii, şi omul poate crea din cuvinte, din simboluri,

toată natura din nou, creată din materiale în spaţiu, şi o poateschimba.

Tudor Arghezi, ”Scrisoare cu tibisirul”



TestamentBelșug Plugule

Caligula

Cuvânt

Grâu, popușoi, săcară, mei, si orz, Nicio sămânță n-are să se piardă. Săcurea plugului, când s-a întors,

Rămâne-o clipă-n soare ca să ardă.

Ca să schimbăm, acum, intâia oară

Sapa-n condei şi brazda-n calimară Bătrânii au adunat, printre plavani,

Sudoarea muncii sutelor de ani. Din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite

Eu am ivit cuvinte potrivite Şi leagăne urmaşilor stăpâni.

Cine-a purces în ploaie și furtuniȘi a brăzdat în negură și zloată

Șesul blajin și gras, întâiași dată,Cu blesteme, nădejdi și rugăciuni?

Vrui, cititorule, să-ți fac un dar,

O carte pentru buzunar,O carte mică, o cărticică. Din slove am ales micile Și din înțelesuri furnicile. Am voit să umplu celule Cu suflete de molecule.

Mi-a trebuit un violoncel: Am ales un brotăcel

Pe-o foaie de trestie-ngustă. O harpă : am ales o lăcustă.

Cimpoiul trebuia să fie un scatiu Și nu mai știu...

De pe pod, la miezul nopții, le aruncă

mâna bună

Pâinea, ce nutrește truda și trudeștevisătorii.

Mâini, lăsați-le flămânde să se-acopere cu luna;

Lebezi, așteptați ca pâinea să v-o deasemănătorii.



Psalmul VI : ”pari când a fi, când

că nu mai ești”

4 atitudini esențiale : umilința, lauda,

ironia, revolta/acuza

Sentimente : îndoiala,incertitudinea, nădejde, credință

Caută divinitatea -perfectă

În sufletul bolnav de oseminte

De zei străini,frumoși în templul lor,Se iscă aspru un îndemn fierbinte

Și-mi simt sculate aripi de cocor.

Întoarcerea

în țarină

Psalmii

Nehotărâre

Un om, trudit și acela, îmi va deschide mâine Mormântul pomenirii cu mâna-i preacurată,

Ca să mă frângă-n soare, schimbat prinmoarte-n pâine,

Și fraților din urmă, șoptind să mă împartă.



Arghezi – poet

erotic

Melancolie

Creion

Mireasă

Căsnicie

Câtă vreme n-a venitM-am uitat cu dor în

zare.Orele și-au împletit

Firul lor cu firulmare.

Obrajii tăi mi-s dragiCu ochii lor ca lacul,

În care se-oglindesc Azurul şi copacul.

Șerpii casei nu te-au mai văzut,Oile se opresc, vacile rag.

Și măgarilor încurcați în muște,le-ai căzutCu drag.

Pământul umblă după tine să te soarbă Cu vârfuri boante de iarbă oarbă.

Din sângele tău băut și din sudoare Pot să iasă alte poame și feluri noi de

floare.



Treci peste tine, ca peste un drum închis,Și nu spune cine te-a trimis.

Treci prin pirul negru și bălăria groasă, Ca un câine care se-ntoarce acasă

Să nu-ți pierzi lacrima.

Păstrează. O să fie nevoie.

Drept înainte, inimă trează! Pitește-te, Cineva o să bată

La ușă, pe dinlăuntru încuiată. Să nu răspunzi că ești bolnav de vreme.

Cântă. O să asculte, o să te cheme

Ora e umedă și rece -Și o să plece.

Reacția în

fața morții Liniște

interioară

De-a v-ați

ascuns

Ora rece

Poate că este

ceasul

Spaimă

Duhovnicească

Poate că este ceasul, de vreme

ce scoboară Din arbori toată frunza ce-a fost

și strălucit, Să ne privim trecutul în față,

liniștit, Când urma lui de umbră începe

să ne doară. Cine-i acolo? Răspunde!De unde vii și ai intrat pe

unde?Tu ești, mamă? Mi-e frică,Mamă bună, mamă mică!

E un joc viclean debătrâni

Cu copii, ca voi, cu fetițe

ca tine,Joc de slugi și joc de

stăpâni, Joc de păsări, de flori, de

câni,Și fiecare îl joacă bine.



Explorareauniversuluicopilăresc –

inocența

Reîntoarcerea lacopilărie

Încercarea de reconstituire alumii fără pericole, fără griji, fără

păcate

O furnică

Cântec deadormit

Mițura

Zdreanță

O furnică mică, mică Dar înfiptă, va să zică, Ieri, la prânz, mi s-a

urcat

De pe vişinul uscat Pe picioare, pentru căci Mi le-a luat drept nişte

crăci.

Și-n pridvor, un ochi de

apă Cu o luntre cât chibritul,Ca-n crâmpeiul lui să-

ncapă Cerul tău și nesfârșitul.

L-aţi văzut cumva pe

Zdreanţă,

Cel cu ochii de

faianţă?

E un câine zdrenţuros De flocos, dar e

frumos.

proteismul liricii argheziene

Documents