momente ale liricii romanesti in sec xx-1

5/11/2018 Momente Ale Liricii Romanesti in Sec XX-1

1/33

r .1 ,

. .UNIVERSITATEA SPIRUHARET0 Des~rierea CIp'a:Blb'li~tciiNationale a RonHin'l~iBALAN, ION DODUMomente ale UricH romanestlfu secolql Y o " ! . ' !Ion Dodu Balan.j- Ed. a 2~a.~,Bueure~t,i: ,E,clitu'raFundatieiRomania de Mdine, 2005' , ,,','332 p .; 23, 5 em;Bibl iogr .ISBN: 973~725-221-7

~..

~~ .

Id N DODUBALAN' ,j " -~I..

Dodu Balan Ion

821.135.1,09-1"19"

, ' ,

Editura F u nd at ie lR omd n ia d e M a jn e, : 2 0 0 5

.editia a II-a . . J

Tehnoredactor: Marilena Gurlui (Balan)Coperta: Stan Baron

Bun detipar: 1.II1. .2005; Col i t ipar: 20,75Format: 16/70xI00

Editura ~Tipografia Fundatiei Romdnia de MaineSplaiul Independentei nl' .313, Bucurest i, s. 6, O. P. 83

Tel .l Fax: 410 43 80; www.spiruharet.roe-mail: contact@editul'aromaniademaine.l'o

EDITURA FUNDATIEI ROMANIA DE MAINEBucuresti, 2005
http://www.spiruharet.ro/http://www.spiruharet.ro/


2/33

, i:-1i, I , !It,i i . 1 ._ ' ~ . I. t : ~ r . . ; r: . _1' ~!- ,

-;. 1 " " , '" CUPRINS ' . . ; '; , J I ~.l.:

( " .: , '_ ! 1 - ~ I ' { : \~~ ~.:- /

-,.? ,_~,

If~\ , ..... " < , , , l \;I "._"- : ;. :: .:~._~-~I.t ,,I , ..: " ; ' i f :_ ~ :; . . ~ ' . i~'d~k:!, f>te~an ,Oct avi an . Iosi f (1875 ~ 19,13)1Jq , tnq~ r l d ,e ,ex i ,s t ,~ J l ,t a9P~ t~i ar te i ;e l ; JpV~nl;lOZ al.. :ii iicantecului elegiac , " .'0.. . .. ".. "1 ' , " ':' e . - ' ;,31O cta vi an G og a ( i8 81 ., i < J 3 S ) Uriiversul poetic .. , : : .'." : '. , . " .'.: 38" ..~ ", __ ~ " j.,;;. ~'~'r I i - .... - ,;" 1 ' j ~1 '\ l 1 I : ~ . "Panait C er na ( 18 81 - 1 91 3) Uft,mill 'al dragosteide vlata:


3/33

Aron Cotrus (1891- 1961) , 199Stefan Baciu (1918 - 1993) Un exilat eu tara-n suflet 225POETI COTRUSIENI ,:. '.''::.'..) '.. ' 235Mihai Beniue (1907 - 1988) .. , 237V. Copilu Cheatra (1912 - 1997) , , 245Ion Th, Ilea (1908-1980) 251Vlaieu Barna ( 1913-1999) , 252

, ', . ~ 1 1 ' _ ' . ( - ' : ~ : l ;'_)POETI D'E LA "VIAlA' ROMANEScN',:: :.:: , ~ :: . . ' :. '.. ' .:.253E -~ j - : 'r. _..";_ ) ' _ . _ : ' . , ) _ , " r~L L , ; :! . ', J ~ _ . .: !' 1, _ cl: > r ~ 'Alexandru A. Phi li pp ide (1900 - 1979 )Un moderni st au te nt ic ... , ,\ ,' ". . " ,1.Y, ., , .;255George Toparceanu (1886":' '1937)D urerea prilej de veselie. ~ ... : : . ...... .. '.. . ' : i 5 8

'Demostene.Botez (1893 - 1973) lntre saniai1atOliism~'i'simbolism.. ' 1, ;,;:,!, .' '.. '.. '.1259Mihai Codreanu (1872 - 1957) Un as al sonetului 261Otili~ Cazlinir(189ltL 1961)'Fi~ete$iSimplita:te l ir i6{ . '. ' < ' ( . . ' . ' X , ':i":'> : . ; 2'63iMagda Isanos (1916 -1944) : .,: .. ::.,' : ; t: ;'.' ::.:'.','!'264' . . ,+.... ," - .< .- . _ , i;I>~;.~)1 ; - ',,t ri!;l;;~:-;:RETROSPECTIV A ASUPRA ,~yAN9ARDEC LITE~A~9 {.; .~., ; '. " ,."", ,.,; ." .267'T'" T ('1896"1963), " 'o ' i : , , . " " " , .,';1 :.:!',: ". 11)1::1);"""'2'7':1. tristan zara' - ,' )' : ' ,.','IonVinea (1895 -1964) :.: , : ,' : ;' .' 214'B.Pundoiariu (1898-1944) : ~.' : : : '.:.' .'. '. ; : .'.', ':' .. :;.! ' . ;:277/Ilarie Voronca (1903 - 1946) .. : , " ' '. , : :.v: ; . " . 1 : , : (,i):': 278.Gellu Naum (1915-2002) , ." . j . ' ,' ; t~~OVirgil Teodorescu (1909-1987) Un poet suprarealist daruit poeziei i c et at ii . ' .. . ' .. . ' . 1 81,F;ugen Ionescu (1909 - 1994) ' '.' ........ ',' . '.' ,' ,' " "., .. 1 ,,,,.'~:284,Ge(l Bogza (1,908 -:-1993) , . " " , , .. , .... " '. , ...... :.:.; .. ";':' .. , . . , 'I;,~!.':.+'~,5,Aurel Baranga (1913.- 1977) " " ",,;;, .. ,. , . i ;' I , " :' " : . ; ., " i , i " \ ' ; - ', " ; " , '" . ' ~ .,:!, ;2~5\ ,', - . I':; .: "'J' "\ .'i',h.'LA RASCRUCE DEDRtj'M .. : : : : .. .' .. \ : ," . ,. '287..../ ':':.:,.,~q ,j;,~.~:~-->~,( . - - ~ i ' ;~ ;~~,._)l i-~t.J:,', ~1~~:~.;1-,.L1Jt '\1;; ,'" -:

, " " '

PRO,LEGOMENE

'Zaharia Staneu (l902~1974y:?~q.,';::, :.: '. .'~ .:: .. ,. : ' : , ' ; ; . < . ' . . ; ! ; J : '.(./';.30'6'Marin Sorescu (l936~ 1996fPobtif hid~ns';:.'3IN LOC DE CONCLUZII , ' '............. '.. ,..'.',',.'., ,,\ .. 326.BIBLIOOMFIE,ORIENTATIVA ,', .. " .' .:,.'.. ", .' .. ,.. J . ' , . 1 (. , . ,:.,~27"P(l)STFATA., ..... , . ... ,"',., ..... " ,., .. , .. ,',.,", . , . ..... , . ... ', '. i.,\,',,,'. 1. f. , - . ! ,3,30.6


4/33

"'. 'i'i

,,,:; .\ i~;. 'I i.! ~ i,.

L.,

,.,!

, Poezia romaneasca din secolul ~X cuprinde un ter itor iu, un relief spiritual,extrem de intins si de variat. " , ",) , ,!, I D e ' aceeacercetarea e i; mai ales 'cand'se'face' i ii scop'didactic , nu va putea.cuprinde toti poetii, toate'operelesi' revistele din'acest rastirnp istor ic : Dintre doi.poefi '~idintre thai 'multe opere, cuvaloare aproximativ egala , vom poposi asupraacelora care marcheaza mai'pregnant $1 reliefeaza un curent-o directieIi~etara; 0


5/33

Urmarind evolutia I ir ic ii romanesti in relatii le e i f iresti eu aIte literatur i, amcautat, in mod deosebit, sa- i conturam speeificul propriu, inlaturand prejudeeataea uneori n-ar f idecat un ecou allir ic ii apusene, 0 imita tie, mai muIt sau mai putinservila , a inovatiilor din alte literaturi. .Preocuparea .noastra e aceea de a demonstra originalita tea lir ie ii romanesti ,progresele inregistrate de ea pe coordonatele raportului dia lectic dintre traditie siinovatie , In viz iunea noastra e yorba de un ra port de complementa rita te, nu de.respingere antagonica, de0 inovare din interioruI traditiei vii, dinamiee, creatoare,~inu impotriva ei.

, Faptul e demonst ra t depoezia lui Bacovia, Arghezi , Blaga , Ion Barbu, ega lavaloric eu cele mai de seama realizari ale liricii universale.". .': 'Arhitectonipavolumului e structurata,p~9att?V?'!coloane tematice ~istilistice.esentiale, in jurul unor.curente literar-artistice,' dir~plii' ideologice, si.reviste careau marcat momente decisive in evoluti~Ji~ic iifomane~ti" Cl~ay~m eleisecontureaza Iasfarsitul veacului a lXIX -Iea prin Eminescu; Macedonski, Cosbuc,' ,F ire ~t e, am re aliz at faptul c a nici, un poet autenti c nupoat e fi a coperit, de0singura formulacr itica, sa zicem: simboli$t,el fiil}d~~iparnasian sau necromantic,modem, cand el este, inegalamasura, ~iraditionalist.etc, .Nici numai.deo singuracoordonata.temattca, precum: .poet militant, revoltatsocial, poet religios sau alsentimentului-cosmic, chtonic .eroticsau mai s ti u en cum.

Fireste , auactionat in struoturarea lucrarii sianumiteratiuni didactice , uneleobligat orii prin programel e a naliti ce ca re asigura reali zarea reformer ininvatamant. Dintr-o asemenea pcrspeotivastructurarea se.puteaface, si.s-a facutin parte;in,compartimenteprecum:.., 'Poetii neoromantici si sarnanatoristi: $t.OJosif"O.Goga, PanaitCerna,

ZahariaBarsan, Maria Cuntan, Victor Eftimiu. , ., ,,Poeli simbolisti, trubaduri ~i-fantezisti; 'parnasieni: (St.Petica, IonMinulescu, G .Bacovia, N . Davidescu , D. Angbel , .EmilIsac, Barbu Nernteanu,Cincinat Pavelescu, Al.T.Stamatiad, Elena Farago; G. Toparceanu, DemosteneBotez, Otilia Cazimir. ' ' ,,' :, Poeti gandiristi, ai sentimentuluicosmic !'~i de ' ;inspinttie religioasa!(N.Cniinic, T. Argbezi, L.Blaga, A.LA. Philippide, Vasile Voiculescu, IonPillat, ,A. Mal1iti,RaduGyr, D. Ciurezu)., , ," Dacaurmam ocale mult batator ita in rnanualele scolarear fi 'trebuit' Sastructurez mater ia pe etape cronologice intre 1900 $ 1 /918, intre aceasta data.a'desavar~irii statului national unitar (cureferiri Iapoetiibasarabeni, ,AI.Mateevici$ibucovineni, ignorati de programeleanalitico .vreme de cinei ' decenii)$i 1944,'din '44'pahaazL' ,"',' , ',"'" ,". " ,',', " ,, Am tinutseama de e rdnologie I'n inte rionil unor direc tiic areau dete rmina tstructuri t~mMi&esi stilistice, socotind diIn felul acesta intro'ducem 0viziune noua

asupra devenirii Iiricii'romanesti dinsecolul al XX~lea; in alcarui a~urgne 'amlin.~.

, ~' .

'1 0

I_~I

't .

',",

PRINCIPALE'LE DIRECTII LIRICE- , . ,~ , ,LA CUMPANA VEACURILOR:, EMINESCU, MACEDONSKI, CO~BUC

,i

~ ;


6/33

.. "' . \'.'I',

,;t J , ~ , r; J , : .

" \

: . i J

)

.J ., ,I. ' :' t ~ .: _ 1 I ;

'.:,( I ' : ' ( C ' Ie}

f lY'I , . ,, ',

\ f . . ~ _ ;i. . i,: t ' : \ ' : , : , i

'. ' < ' : , I " ! ~ : r. .

. \ .: ."'\ ,t,

I " ~." ; t I . 1 , -,J.'~,:. '.' ,

' . ,J i.;. .,!;, J;,! ,~j; .i i .~~f,.,:t'!

Poezia, ' in ai r hr tl f d ec ii t' O ti ca te dl tl tr e ~ er iu ri 1e ' l it er at e" ~ i' di nf il g .erteIng en er e, e st e 0 e xp re si e p ro fu nd a si.complexa a s ufle tu lu i u nu i po po r. E a e ste m aimult decat 0 c om un ic ar e ,d e atitudini, ganduri si s en timent e. E st e marturisireaI , un~ icon$ ti ih te ' i n di vi d u'Md tn r el a ti a' e l 4U i lec ti da , ' ' iu t if uA , 'b l ibb ,l lH i ll faco lec ti v a a[ , " ( i M i ' i ri tt egJ 'nA fi ri ri i; Q l ex p ri lh a re ' pl enID.B.~." '{ . i. "iii 'I, ' i' '.'+))1 i: ' Poez ia i- t dmaMasc i i! d itV sec6 1U1 ' i t l : XX . il ea 'r ea li 'z ea za " m a il 'mult' t l' eca t i n.. " " , ,; , . ' . .~ , ,. , " .. ., ,, I,, " ,:. . " ..-, :r;~ric~ni p er io ad a, c u "e xc ep ti a m oment ul ui ' Em ir ie sc ti , 'atest , fe'rio,efi!' Profund~,!fiolia'si lnnoitoare, l i r ica romaneasca din acestsecol' se i l li jdine~te i$i 's~{a t ' i r m a ; in: ' i i Y 6 d : st tah i9 it , ' .!p r in~~o I,ma re v ar ie ta te d e' pe rs on al if at i i at ti st ic .~ ' ~i'd~,;itectii'~est!;l6ce;tri'cadrul'rapoftiiltii'dialec~icdintrtHradi'tie si iIipvali> , r. " '; if"! 1 , . '/ ' , , : . J : i" I n ; j ur ul a nu lu i 11900erali constituite ~itecUiiosbu&' de pu bliculci ti t b l 'mari le~aditii ale Iiricif f omar te$ ti : p oe' zi apop ul a :r a ," c1i lea sa ~ 'i d i ft iz 'a t i' i' pe sd u: a l a tga2,:;'p'eziaculta, de' l a t rMucer ea' ' s r t i . ;Wmai- exact, iadaptarea' P s a l m i l o r , tea'lizata:;~la1 167'3'; de 'Do~ofte ' i; ' f ,' ana h i !poezia:q IMiCa~ rd rm~n~ica '~ i 'simbolista: :Persbhalitfitide" pr im r al ig f a l e ' l~d bi i 'r6hlane~ti: Iotil Budai -Deleami, Gr igo re 'A : lex at it lr e scu ; Ion; 'Heliade- Radulescu , V~sil~Alecsandri, Dimitrie'Bolintineahu, ' MihaifEitHhescu,i ' ~l exa t i4 i1 iMaced dns IH;Ged tge ' q( )~bu c; A .~[ ahu !a~ ' ~tO. Io s if e rau recunoscuti,' la ; ' a9 'ea st a ' da t a, ca p oet i nationali .Ei vor ~auri '}haril~ directii :d~ ' dyzvolfate" ale'p oe zie i 'ir bm an e tidirt 'veacul "al xx :J l!ea,, 'c ar e v or e vo 1U 'a ~; ip ~l 'a le l i 's du..inteiferandu-se, tlecodrdouatelettadWei si' a le ' i n ov at ie i. ': ;I 'U .,; " i , , I -;

r.. irea'inceputul' ultimului .deceniual veacului al X I X J IM ' sb1 h~ t f~ s t~ ' ~p '0 ezi a1 } 6 r i 1 a n e a s c ai \ t re f ' di tec fi i! ' ' fuWdarneh ta le , i . pr6dlise!' Id e iinflu.eh{a" I ,f6ffiimticului.:Eminescu; aclasicului Cb$btic i :a simbolis tu lu il,' su t g e n e r i s , " Maqedo'ijski;:tiltimii"doi a .f la t ie i il l~ i i su b '0 antimita:itJ.fluenJ[i' 'en1iriesciatla~''datexprHriand' ih rapottcu;Eiri.ifiescualteBitetel~'i'a1t~;ipostaitral'e sufletului tuitionaL,Primii :d6i's u n t 'cititi;cu::pasiulte', de masele' pepulare, Emineseumairnult :de tifiefbt;: COi?bu~;trtai"mu tt i inIfamilie . 'Macedonski' 'e admirat ' d :u tl :, c er c ma i r e st ran s d e C~ t1 to t i; p t' il it te 'c a te , i n:'prih1ul'rand; tineri' i nt e lec ti ui J i; ' c aWd id a fi e i; in ~ i$ il a g l or i a n l' uze lo f ;' TbW au ' av ut

: 13


7/33

n um er os i i mi ta to ri , l a ' ca re s e o bs er va 0 p er ma ii en ta e zi ta re i nt re c el e t re i d ir ec ti i,D in p oe zi a a ta t d e p op ul ar a a l ui C os bu c s e v ad ez vo lt a, p ri nt re a lt el e, dareel ma ii mp et uo s, p oe zi a s am an at or is ta d e l a r ev is te le Samcmatorui, Bu cu te ~ ti '{ 19 01 -1910), Luceaforul, Bu da pe st a, S i bi u ( 19 02 - '- } 9 14 ), F'at-Frumos, B ar la d' ( 19 04 -1909), Ramuri, C raio va (1905 - 1914), ilustrata de un St.OJosifPanait Cerna,O'Goga, Ltl.Soricu.MariaCuntan, Victor Eftimiu, Vasile Militaru, Eca te r in a P i ti s ,N .V ulo vic i, M aria Cio ba nu , A nd re i B ars ea nu , I on B ar se an u, G i'I ut ev ea nu,Corneliu Moldov an, AMd r td ru, Al.Mateevici, P~ Halipa, acesti doi, in Basarabiaroaba in imper iu l tarist, Desiaproliferatnumerosiepigoni, Cosbuc afostdintre aceip oe ti m a ri c a re n -a p .u ti tt cr ea in sa ~ c oa l~ . S h lf os t s uf ic ie nt l ui i ns u1 ;l i: ', ', -< ' .' . ' . . . . . , " J. . " .,.I ,

. ., ,' I - . , -~ ' - - :~J~ . '_ ". - , ,- , ;1 ; ; 1. 1 '. "I) d) "" ,,:,_, ~ _ ., " :~_-'- ' . " ,' "I . P o et n at io na l I n toata puterea RqvallWlui,' EM IN Jj SC {j v a i~am:i. sensib;lt o at e d i ry c li i le liricii.rornanesti, d e ja 1 9 00p al ia , as t a2 ( , . .Ap f lr ti n ~l ) ,d , o r gan ic f ii n te i.noastrenationale, ,e~ ar.exprirnat Jntreg HJ.~iv.ers de ga nduri~ i sim tiri a leo ameni lo r d e p e a ce st e p la iw i , rom an e1 ;l ti : cO l ll w:m ia ,I or d es pr e Im ri e 1 ; l i \ di l~ , f el ullo r de


8/33

*. .. ' ,II. Din liri,caluiMACEPONSKI'va inflor] pOy:ziasim~ciIis,tade la Literatorul(1880 1920) s i neos imbo l is t a de I a r e vi st a c u un n um ei mp ru mu ta t d in Dante Via/anoud (1905 - i4J) a lui qvid D~n'~~'~ian~,4arid~ Ja multealte publicatli careg azdu iau po et i s imbol is ti , precum: Reyistqce!iJrlal!i (1908), Ver sur i $ ipr ,o za (r91~),Gra di na Hes pe r id e lo r (1912).E verba, printre'aItii,de p i on ie r ii ' simbol ismu lu iromdnesc: S t e fan P e ti ca, Traian Demetr e scu , Iu li u Cezar S~v~scu, Dimitrie Ang4el,de parnasienij , de. Si.ffl~olio}ti a f ~ 4 C ! ; n r i z C l l i / i , : ?e,:a,a-pumitul fi:tIssimbolism,reprezentat, de: N'Davidescu, Mircea ' Dernetriad, G.Orleanu,A,l.Qbedeiiarn,

A1.Petroff etc., de simbolismul patetic, gakmi$i exotic, ilustrat de Ion Minulescu,AJ,T- Stamatiad, ,MihaifSaulescu, D'.Ia,c9b~sClhM .Crnce'anu,Elel1~ Fago, Oreste~.a;, de s imh,Ql i smul:autohto l1 . i zan t , , in frun tecu .ce l ,1V~ide sei:qna eoet simbolist. f!Jmall:G.Bacovia, urmat detM.R,acl1;,Elpil Isac, Barbu N em te an u s imulti alpi," '. In cenaclul sau ~iin revista Literatorul (l~80 ~.r9~0), Macedonski se impotrhreaJeMuiingust.i invechit de a intdeg~, poe;zia ip'ledapentru,zborni n~ingfJit"~1fanteziei, rn~nimsa, .dezvaluie ,inteIes~ri, l1~ia,~elumii,. sesiza~d .deo~.ebifea.de fonddintre poeziyi proza, afirmand insol\t.;,A:fi poet inSyangla ~,tip'oet; i.Iogica pqezieieste,daca neputem exprima astfel,rieIQg!a:lntr-un mod's~blint,;'! '., ."~.' P~ntm MaGe4ons~i,Sntr~?,.evidenta f igura. de stil, si mai put~q;}_lti-~Ojudecata de valoare, logica poezle,~e absurdllL. ' .... ..': .: ' . Exemplele imprurnutate.Tn a rt icolele sale: d il l ,m~r .i ip~e ti ' ai Iumi] ) r~taI impedecael dorea doarsa de,li,~iteze,po~zi~ aut~nti~adq)roza ritmat~ ~i'rirnat~.J31 nucere 0 a~ta care sa f ie in chipdeliberat ostila i 'a tiunii ' ,i in.acY,esibila .BIpropupe pentp!, ,~criit,?rii:1?-otri1;,a mo~eI,.,arta c~~ra~,oriic4~ accesibi\~,:ap~poarelor nedlatine , In articole caLogicapaeziei, Poezia viitorului, In pragulsecolului sauin Gljrs1{leje analiza ~ri#ca (fpoeziei , Macedonskise .arataa fichiar,lIn,' p~ecur.sor ,~Lsimbolisnwlui e u ro p ea n .' P ri na sem enea s tu d ii " e l da 0 riouaoriept


9/33

,I, .Poetul eare cala rea don quijote ste visul nu era, c um s-ar parea.uneori, unc a bo ti n, A yea de spuseontemporanilor, ' care r tu l - auascu l tat indeajuns, lucruripecare nu Ie mai putea spune altcineva; avea dec a nt at e la nu ri le u ne i s im t ir i de suflu.larg, Sidaca I imba.lui nu are savoareasisiguranta aceleea a lui Eminescu.Cosbuc-sau-Gogasi daca opera lui e foarteinegala.ielpoatefi totusicomparatcu poetulLuceafdrului. Nu In toa ta int inderea poez ie i sale, c ar e, int re aga, nu- sus tine o:asemenea comparatie; Ins!!';,catestrofe din-opera lui Macedonski rezista 'sunt ale-unui poet mare, tot asademareca ~iEminescu-in 'punctulcel mai malt a tins". "Unpoe t de pa thos, de ial ti tUdini~'\ea re a cantat , inNoaptea.de decembrie,aspiratia.nestinsa spre Ideal.netenta toare de sacrlficiu.care a rostit oreplica tumultoasadevitalitate pesimismului invadator in l i ri c a v r em i i , Excelsior ' (mai sus l),se chearna'c il lege rea sa de versuridin 1895, s tr iga t' al , unui sufle t robust, ' iubitor de mar iavanturi, Sufletul acosta a fost agi ta t nu 0 dat a de indignare si inversulluiMacedonski a u ra suna taccen te sa rcast ic e, p recum ace lea d in s 'a ti ra pe ' alocurieminesciana Noapiea. de .noieinbrie;care~i 'placuse rmult lui". Hasdeu. $i.Macedonsk i, c are proclama in 1882; inprefata volumulu i sau dePoesii, nevoiaunei lir ic isocia le .r leatitudine barbateascain fata vie tii, si-a pus nu0data scrisulin slujba l upte lo r p rezentu lu i , dand glas, de pilda; sentimentelor sale antidinastice,priri v er su ri c a s i prin a t t i c o i ' e , . . . . 'Deve ni t t in ta u no r a ta c ur i a s a de v io le nt e c aa ce le a c ar e s -a n adunat asupra lUiMacedonski dupa1883 ,un a ltul 's -a r fi incovoiat , poa te , subpovara unor sul ridepresive . Macedonski, i tis~,agasita tutlci insufletul sallrezerve pentrua Inalta, inN od pt ea d e m ai , un imn ju b il ant n a tu r ii , unpoem de s en in a ta te t ri um f at o ar e s i e la n,Vitalitate' exploziva, chemari ' de viata freneticavornregasiadesea inscrisulluiMacedonski, in poezii caStepa si Lewki (rtumele Insulei 'SeI:pii~r) sau ln romamilThdlassa" publicat in frantuzeste la Parissi tradus de 'autor numaiin partt:,. .. ,Poet). ll , Gum ~.aratat acad, Tudor V ianu, eo fire . larg deschisa inf iiti~arilorlumii 4~afara ~iu intoarsa inauntru, spre reflect~l1ne;' s~ri.~}lalitatea luiexuberanta ,11 ' in4eam)1ii mereu spre descr iptia fastuoasa . EI; se. apleac a cuvoluptate .asemenea.parnasienilor, asupra obiecte lor frumoase produse de arta siiscusinta omeneasca , pe c are .l~1 can ta .c el d in ta i la, noi"ip.ch inand, in Poemarondelurilor, versuri, admirabile .unei.cupe str~vezii de .Murano sau, slavind, in:culegerea Flori sacre (1912), Vasul"d,eayr virgin sehinte ia t cu placi de nacru;;' incrustat cu p ie tr e . scumpe , . zvel t.da r t ra in ic .ca un bronz" , .Floa re -aproapenereala se inalla hieratic,! 0splendoare ca de soare raspandesteimprejur'Lspunedespreel.tvrajit, .Macedonski , pe-ca rc .contempla rea .luc ruri lo r frumoase 11transporta intr-o stare de adevarata, euforie. Placerea de a evoea materiiSOniptuoase;: mangaietoarepentm tact~i viiz, aurul ~inestematele ,i catifeaua~imatasurileiiapropie pepoe t de pre ferintele.multora dintre simboli~ti, c areimpra~t iau in versuri le lor, ' pana la sat ie ta te , s tr aluc ir ea unora st fe l de mater iip re lioa se . Proza ' lui Macedonsk i, eminamente descr ipt iva, izbut ind mai ' a le s in"nuvele tara oameni' ?; in 'picturi de interioa re sau de natura luc ra te eu ri sipa d l : ldetalii ~iculoare{manipulahdintl'.:.un felearn'artificios asociatia'intelectuaUi ..:.-sea$aza lapunctu: l de porni l' e a lune i di rect ii c ar e va Insun ia hume ea ace lea a le luiPetica, Anghel~i Arghezi. '., .i18

f,;JA,w.ni,"-,1" -de .inovatii preocupat. s a ' demons treze va loarea muz ical itat ii inl.l'''''8'''i~ .,.,..,I>UI-H.....curisculde aalunecaca teodatape panta unorexercitii formaliste--I.t&i:Hi(JfttSJK'l\a'anticipatr in versurile lui simbolismul:.. oi contributii teoretice laintelegerea'simbolismului vaaducefilologul,

'il~IlUJ~"LJLp'. ,.~\ejiiticul.~i .istoriculIiterar .Ovid D en su si an u ( "1813-193 8),ln revista'.............. (1905 - 1925), in' p ol em ic a a pr in sa eu samanatorismul 'per itt~~,tj 'd6:l1at'~,e :t radi tie ~ 'inova tie, ' rur al s i urbanm arta, . specific.national-s i ,tM~:d~ltt11ltl.He;EI cereadrept de.ceta temediului urban pe care-I considera Iafeldeanuu>o.u(jasi eel ruraL ." ,',. ,.,; .. , " ' .' ".':

'conferinta,' .si apo i in eartea;:Sujletul'noufn poezie, Densusianu facea. 0pledoarie pentru simbolismcareseintemeiaza peimbogatireasufletului'. . senzatii, cu emotiuni noi si, in acelasi t imp, eu 0 i nt el eg e re m a i adanca a

'incorijuratoare.. . .. '. . ".". , ' , ,' q, I rt :sufletulde astazi> sp un ea c r it icu l ~partea intelectuala ~i'emotiva e 0. .ne'sffir$itade note. .o comoara Incarefiecare zi adaugaceva nou. 'Totedata.ty.ZJIUI.l. 'a.noastra despre naturas-a.complieanvedem cc.nuvedeau oameniideU~J ,n ~'l , '"gasirrt raporturi intre lucruri ',& 'care 'nimeni nu~$i 'da . seama inaintc."'.J!,.L.


10/33

;, Inuniversul liricii si!llb?Iiste nt


11/33

. : genera ti~de-a randul, . .v~ r~uri l~ ,.~em?rab ile p . l1in .m~nescul s i sinceritatealor, prinprofu~zl~ea loraforistica, p nnm e~ l~ l p ro ~ od le l l fa r: tn ec ul ~i expresieipoeticep ro p~ lU- zl se ;p ~ .~ c ee a, Co ~ bu c l as a tmpresia ca.seconfunda e u i ns a~ i i de ea . d e; ,p~ezl~, .ale ?arellzv': .ar~pulseaza.Jn: adancur il e , v ie ti i, c a nd clocotind.de . du re re s i?'evolta ( N O . 1 :vre111.:paJn~nt~.poina;lSpanzural i . , I, :de. , i misel), candfrematand dedragostea ~1~ uc~ la de a ~ al (Nunt a_ , zam ji r' i; La pa r. au j Dusmancele.La oglindii;'~ea., :de. p!ata), c ~ nd e le gi ac .i zb uc ium at , . dr am a ti c ' .s i .t ra gi c, .ca in ' Ma ma , F atamorarului, o SCrlsoarr;>de 'la MUfelim Selo, R u gi im i n. te a d in . ur m ii ; Moartea luiFul~e:, Nebuna, sau IIIprea putincunoscutul-poem Ideal , un fel.de Luceafarf em i ni n: pe nt ru c ar e- cf em i ni ta tc a' d e. pe T e tr a a r m e ri ta .s a- i inalte un monumen tp oe tu lu i d e~ l a Hordou.si sa - i pas treze, Q : ye ~ ni ca s tim a, A i ci ,Hy pe ri dn uI , - fi in taC(!)Os~cventacu ~sme,: .care respects. .dragostea si cuvantuldat, fiinta tragica iestefemel~ , CO~bUCl?SCrl1ndu,~se ':1poemul sau intr-odecenta ~ i b in ev en it a r ep li ca s aunua n 1 i i : _ l ~' H y pe no n~ le mm eS q la n. D ea ltf el , i n . m u lt e p r iv i n te , Co~bucs e . a fl a .l na c ea s t~ s l~ a~~ e c a r~ - Jf a ?e s a repre zin te .u n mome nt n o u, d is ti nc t: s i s em n if ic at iv i ne vo lu ti a l ir ic ii r om a ne sn u np an da nt 1a :c re al ia em in es ~i an a. . ,'. ! 'J 'a tu ra pa re ad l- lh ar az is e J a aceasta.siiata de : ce . : .I ni un ie .1 8 89 , m u re a.M ih ai Em in es cu .. . . S in te za s tr ~l u? ita ,:~ v ai or ii f ol cl ~r ic e, l i~ gv i~ ti ~e s i I ite ra re d in tr e~ 4t uln os tr u, p ~ nt ru !l lu 1j l . Em i ne sc u p ar ~ a ~


12/33

Cantec ul Iui Cosbuc e smuls din ins~isufle tul poporului .. ' . ,.', I: . ; Mer~t~lcel mai de.seamaalpoeziei sale este autenticitatea datoratalegaturuindestructibile cu viata poporului, cutraditiile sitrecutul.sau istoric, cu-aspiratiilscelor obiditisi cunatura , in sensul eelmai-profund simai complex, a l cuvantului . . '. : .Dand glasin poezia saunor mariidealur i colective.ccantand.rin.acordu-jstt:abiitute depatos revolutionar, aspiratia pentru liber ta te acelor multi 'si Iacandsa rasune puternic in poemelesale sentimentul demnita tii nationale"G.Cobuc:aSHi~0 'pagina nemuritoare a-liricii sociale-sipatriotice romanestic.consolidandastfe l traditia ~ilitan~ismuhii cestrabateca un.firrosu intreaga noastracreatiedeIa poezia anonimului popula r la aceea a ,:vaca ret ilor ,~ i pana lamareapoezieinterbelica. Din.revoltacontraasupritonlon straini,.din atitudinea demna ieroicainfata vietiis-aunaseut, subc01'ldeiullui,Co$bue, unele dintrecelemaifrumoases i mai durabi le c reat ii b rice na tionale, c reat ii incarcate dedragoste sac ra pen tru'independenta neamului romanesc, de re spee tul pen tn i e ro ismul s i . abnega tiaaparatorilor gliei.stramosesti, carora.lc-aconsacrat stantele avantate, energice dinCdntece de vitejie. Marile "lui poem'epatriotice;izvoratedinidentificareaeu~de~lurilei fi~ea poporului, pun iuvaloareo conceptieactivaesupravietii, nobilalU~lre a . liber ta tii .~i neatamarii, mandria oamenilor care :nu ,inle legrostulexisten te i a lt fe l decat Iuptand pen tru afis tapani pe propr iu lIor des tin: "Din zeide-am fiscoboratori, / IT'~omoart'e totsuntem datoril I Totuna e daca-ai: murit/Flacau ori~o~ ingarboVit,IDaniu.:.itotund leu sdmori /Oricane-nliinfuit'.(Decebal cafre popot) '..'. . i.. . .... Avem.: asadar, in creatia sociala si: patriotica a lui G'Cosbuc un .inalt~xemp~u de contopi~e ~ar ti stului -cetateancu cele maiuutenticcaspiratiislmsusm ale ne amului sa u, un model de portre t etnopsihologic -al rorna nuluiintruchipat inceea ce am-puteanumi-omuloosbucian, intf-un univers artisti~.celui eminesciandin care auroditmulte ramuri ale liricii din secolul a lXx-lea.

* .1 }." .. 'Ori ce cpoca ' 'istorica ii creea za un tip t iman idea lspre c are lla zuie ie,luandu-l camodel si reflectand in el propriareprezentare despresine. ". ". : 'F ir e te , asemenea reprezentaride spre om se expr ima direct p rinmitologie,filozofie ~rarla,~i rnai ales prin litet'a:ttira si Cl'eatiap'aretiliologiea.'Aa se fa ce: 'c a dinc ol o sa u ~i11"i~te rioiul,l fneoii, al ce lor trei conceptiifundamentale despre om, s tabi li tede fi losoful Max i Scheler ( iudeo-crestina: :aomuluiizgonit dip.tf!unrai iluzoriu; greaca: 'a omului rational, ' si tiintifica:aomului' ca 'produsevolutiv), irt ta lnim un tip uman in viziunea umanismului .-Renasterii,: al:ntro'c~hii, clasicismului siromantisrnului, '.0 reprezentareumana.semnificativa 'pentru naturalism, simbolism, expresionism sau avangardism,pen tru sam,ana to ri sm, poporan ism sau gandi ri sm si pen tru-d iver se a lte: $c611,mi~cafr sau curer ite I iterar-artistice . . '1'. ' . " I'., ', ' .Exista,insa;iri. cadrul mi~cariloi~deidei colective sio reprezentare a omului,'specificaunui ~~time filosof, artist.sau'scriitor.A vern, astfel, imagined uneifilntehomerice.eschilicne sau euripidiene, epicureicesau stoice, danteti sau petrarchiene,rabelaisiene sau cervanteschiene, dostoievskierie, enrinesciene, slaviciene;sadoveniene,'24

;,nllt:Ill>;"kafkiene,baudelairiene sauargheziene..blagiene sau cosbuciene etc.,. din urmane vomopri putin . Cum arata muItedin tipuriles -a incercat sa. se c re ioneze de mai mul te ori , s i in mul te oazuri ,a... L~~. remarcabile , mai ales i n analiza prozatorilor. ,.'spus prea multe despre omul cosbucian, decat ca e .vesel si~i'senin, in.opozitiecu eel eminescian, pesimist si visator-"-..cenici nu eadevaratpe tot spatiul .universului saupoetic , . . : "

universul poeziei cosbuciene ecomplex, in ciuda aparentei simplitatiitat}sutLel:e~te,daca-lurmarim cu atentie dincolo de perimetrul anecdotei. Ase'Stlre:!i~xe:m]:)1U~'n acest sens, poemul Ideal care.e, in esenta, cum spuneam unfeminitatii, inzestrata cumari valori mora le s i intelectuale. . ,'~i~~l:iw'ace rmparat dinpoemulfcec/. e un 'tip 'reprezentativ.si simbolicallii11:-a~ll\tr'aolvcmalt:omanesti, Eaaretoate trasaturile de caracter ale taranciisa aduca apa de Ia. izvor, c atar anci le lui Grigore scu. Pe drum

111;")~""UU''''~''''''''' deimparat.cu toatasuita dupael, ' Intre ei se inf ir ipa 0dragoste! ;, "~1P" r i> pentru ,el.instabila , trecatoare.pentruea profunda' si sta tornica, de-a. Iispune , oarecum in aga ,sali a step te ea se va intoa rce . la ea. Da r 0:'.in .schimb, e de 0 statornicie si cr~din!a in iubire careiau aspecte

,".".IJ,U ... . .M a step ta ri i e i ia proport ii cosmice si se masca ra nu cu ceasorn iculEueno:anLl,ci cu elementele firii, cu devenirea naturii si a uman i ta ti i, .V remeafl)J~fnc:et2It.astarii din lunci devincopaci batrani, 'copiii sematurizeaza si au,.lor~copiL Toate tree, numaifetei indragostite nu-i trece rabdarea''Statornicia e i eo .inepuizabila sursade tragism, dar $i de nepatatasi. . chiardaca totul pare a se i necain eeata unei tristeti rara Ieac. Ea, omului eosbucian. . , ., "uman din poez ia lui Cosbuc intra toa te va rste le, de la copil laramane adolescenta: .fetele si flacaii, muncitori '~if " " ' . ' n , . . . . , . , . . . .. . . " ' . .defocul dragostei; intra varia te categorii socia le , de la prole tarul.....' si-grofulhapsan, dela taranul traditional.cu aura de legenda s i, ') la~craii;; ,multului 'afund", la craiese si imparati, caPenes, sau Mugur, din. Intra oameni surprinsi in c onfrunta ri de cisive cu impre jurimil e.. .destinul, oamenicu opsihologie bogata si variata, nuantata de 0,\M


13/33

coordonatele ei se contureaza nuuneu liricsubiectiv, ci unul.obiectiv,in existen te umane d is tinc te ce populeaza .lumea istoriei , a satelor i .a~_~~.""'''''Hnoastre, dar carerprintr-o wiziune-runitara.vse insumeaza intr-un-tiprepreze ntati v, de fa ctura c lasic a, da rc u. prec iza re a c a e. maimult: .vorba .dec la sici smul greco-roman s i nu de c la sici smul secolului a l XVI I- le a:pent ru ca, _dintr-un unghi psihologic, omullui Cosbuc-are in e l i foar te mul ta intelepciun1 ..echilibru, dar sisimtire sipasiune netarmurita de tip romantic; Desi foarte r igurosdeterminat de timpsi spatiu, ernul cosbucian se plarnadeste dintr-o.experiemqistoricasi sociala multimilenara, . . .'..:l El se ive ste d in p la smae tici i s i e stet ic ii popu la re cu obars ii le int r-o . . lumece credea 'in basmesi.vorbea in poezii "-;-,-cumarfi zis Eminescu. . ..El creste, totodata, din ;viata" de. to ate.'-zilele, din .realitatea concretaa. existen te i, d in spa tiul lui "aa este", da r' coboa ra s id in mitolog ie s i poveste, d inlumea miraculoasa a lui , .,cumam vreasa fie".

Vazut in aceasta raspantiede drumuri, omul cosbucian a pututlasa impresiacae.o f iinta idilica , funciar senina, pana a nu-si mai trili propria-i via ta interioara ,permanent vesela, simplista sisuperficiala, I ipsita de profunzime psihologioa:Nimic maiabsurd, mai s impl ifica to r imai f als,Totul e natural, ibucuria , sidurerea , siveselia , ideznadejdea, si iubirea .siura. Elnu vrea sa poata ceeace nu se poate, Ornul sau are0viata sufleteascabogata, complexa s inuantata, . . . IEl nu e . cr e at dupa re te te l e v reunui curent f i lozofie , sau literar. Else vrea liber,descatusat de lantul prejudedllilor,stapanpeApropriu-i destin, pe gandurile 'isentimentele sale pe caren u le vinde pe nimict .., Imi fac de cap? Dar las ' sa - rn i fac l/Cutraiul eu am sa ma -mpac l-$ieu,am sa raman sarac ,lMunc indbatut derele",Optiunile lui sunt transante si esentia le ..si intotdeauna valor ile spirituale,morale, prevaleaza asupracelor mater ia le : "Dar cupamdntul ce s a fac? I Si cefolos.de boi si vaci? /Nevasta dacd nu t i-o.placi, I Le dai in trdsnet toate '~;. El pretuiestedragosteadar si castita tea, pretuieste voinicia dezlantuita dar .sicumpatarea si infranareain fata patimei sia ispitei, Intelepciunea siechilibru.iiguverneaza conceptiadespreexistenta.caci "0 fiviata.chin rabdat. / Dar una stiu:ea ni s-a qat I Cas-o traim''. IFla ca u sau fa ta, omule un tip funci ar solar, dar casi lumina soarelului, e lcunoaste umbra care marcheaza lumina s i-i da contur. '. . .,Omul cosbucian ecreatdin datini i-credinte vechi, din viziunea poporuluidespre viajii si moarte.despre iubire s i u ra , d es pr e r as s i despre plans; despre adevarsi minc iuna, despre curaj, vite jie i l asita te, despre cinste i vic lenie, despreconsecven tanestatornicie i morals, despre b ine i r au, frumossi u ra t, valoros inonvaloare, desprepacat sivirtute.etem ~icaduc, dar si in viata colectivitatiietnice,c are curge dupa legea pamantu lu i I si datini strabune, considerandu-se .intr-un

.suprem.judecatonal.vietii fiecaruia. Sepotcita sute de versuri in aceasta privinta,l:valas pe dumneavoastra sa procedati Ia un asemeneaexerciliu,realizando,luerare. p ro p ri e. cu t em a : Valori si expresiipf!!:emiologice in.poezia: lui Cosbuc. , .Omul c osbuc ian a re '.chipulsi-asemanareaportretului. .etno-psihologic-alneamului romanesc, asa cums-a rasfrant in doine, proverbe.balade.si povesti . Deaceeamarturiseapoetultn poezia A tque nos 1: '26

irni plac.e ffi;tlt p?::-estea,~:,)ca~i p.oporul s~ descriee lpe sme msusi m povesti s- si-mi place ml7:'.'1>~JUVJVE;~'",. rornanesti: Dorul, in toate i posta ze le sa le. De ac ee a, si ac ea staH. ~~ v-o propunem ca noutate in completarea lui Gherea: CO$BUC NU ESTE

UN POET AL TARANIMII, CI AL ROMANIMII SI PRIN ACEASTA ALSI AL INTREGII UMANITATI.

.1 B.Croce, Poezia, Editura UnIvers, 1972, p. 27.2 De la impulsul dat de . revista Dacia literara (1840) pentru culegerea si valorificarea

aparusera, p ana l a 1900, co lec ti il e fundamen tal e de I it er atura popul ara:Poezii populare ale romdnilor, Bucuresti, 1852-53, loan Urban Jarnik si Andrei

'::,':Bai'sieanu,oine si strtgaturi din Ardeal, 1885, G. Dem. Teodorescu, Poezii populare romdne,1885, Grigore Tocilescu, Materialuri folcloristice, Bucuresti, 1900.Rebreanu, Lauda tdramdui romdn - discurs rostit la29 mai 1940 in sedinta publica

;" +",::".'."~l',lJlJl


14/33

r , ' , ''- , ;1_ ,' "

(-l

i ,"

,:

""" ', i'! i!: ,:r;

', ."\

t "

, . '' i",' :

,,"

t:

'f

,"

;",;

POETI NEOROMANTICISI SAMANATORISTI

~TEFAN OCTAVIAN IOSIFOCTAVIAN GOGAPANAIT CERNA

, MARIA CUNTANALEXEIMATEEVICIZAHARIA HARSANVICTOR EFTI'MIU


15/33

."STEFAN OCTAVIAN,IQSIF(1875 - 1913) .

! ' . ' /.

'vina lui, ci di n pricini obie ctive ce decurg din structura istorica ,,'s0ciala a epocii in care a trait, Stefan Octavian Iosif - ca saxpre siaunu ipoe t fr ancez ~ n-a avut v ia ta pe care a r f imeri ta t-o . Fir eaccentuatasi deo constanta subrezenie fizica, el aa sprimi le v ie ti i, opaci ta te a vremii fa ta def rumoss i poezie,-oamenilor, uneori .chiar: apr ie tenilor cei .mai apropiati , foamea,zilei de maine si mizeria: 'terna , orbita demirajul banului ' si-al inavtitir ii ,patura sa buna si

l"",i,~.'\"""""" din el un model de existenta robita artei, In mijlocul unei~H;ih:(IW~relntei vulgare, el a manifestat 0pasiune lara egal pentru creatie ..adeva ra t cul t a l .munc ii , int r-o soc ie ta te in care rnunca nu e ra. mult munca intelectuala ~iartistica . Repede poetulsi-a dat. ""1< , . """" ' ' ' ' ' ' , con tradict ii , c ar e au deveni t pen tru e l0 sur sa inepu izab ila deemultumit .deprezent , e l.va cau ta , nu0 data, in spirit samanatorist,un, v i a . t a in t re cut ; spe riat de vacarmul orasului se va refugiacu suf le tu l. lat " ' " , ." " . . .. ' dura ,a existente i va cauta 8"0 transfigureze in viziuni de poveste ,

lp.m,lIDjmt,con~tic:mte marile contradictii care-o sIa~ie si-o macina.nemilos,~WI~~ij>,~llll!radecalajuluidint re viata mer itata s ic ea t ra ita se va ros ti ade sea in~t1$"~~'l"""''''0jale.si amaraciunepotolita, In poezia Deprofundis, scrisa catre,~\O!"ilw.a1", '" a lviet ii sale, si ina carei tesiit ura raz ba tparca ecouri obosit ecantecde lebada, poetul delicat alcopilar ie i, a l natur ii , a lunor vremiin . carom imaginatiasa creao exagerata.aureola patriarhala,,I:&:Ilt~r:irlte.idiscrete a altora, sinte tiza , lucidsi ~aspicat, . drama proprie i sale...",.,..OjDoamne, cate ti-am cerut I~i ce rni -a idat in sch imbtu mie! /Po top.Ia-nceput /Si-abia un s trop de bucurie". ,

;0 yiMa~ubreda, minata de bolisi rnizerie, peste , ruinile a numeroase. 'iubh;~ ~,i.prietenii pierdute cu pretul unormari sufer inte .isingura lui" era intalnirea .cu naturasi viata , ,ce lor multi , era .amintireaPfttip1a nobila acreatiei. Din,..n.~a\nirea dintre potopul de chin si stropul a lviet ii . sa le , $ t.O. losi f a s tiut , ~~.obtina; printr-o alchimie poetica." '. '. Iirica origina ls, c onc re tiza ta in a ce l sentiment a l duiosie i de0 . i~ve rsur ile sale ' ca re fac.d in e l ~n vi rtuoz a l can tecului e legiac .H~scu~laBrasov in) 1123 ( )cWmbriy1875:,ca al c incilea copil, din ceimrezece pecare i-:a avut prqfesoru14eelinii.,~i, germana de l a gimnaz iul. local itate, ~ lsot ia sa, P~ra~chjvaMih~l te anu, cu care se d .sator ise.Viitorul poet, nascut intt~o.familie stramtorata de nevoi materiale,

1 : . -

. .;., '

" ~ I

31


16/33

isi va incepe studiile in orasul natal, la0scoala de fete, trecand apoi !a,VI']mnaznnmare public roman de confesiune ortodoxa orientaladin Brasov, a ldupa moartea lui Ion Meseta, a junsese tatal,sau .La aceasta scoala exigenta siorganizata, $t.O.losif se afirma ca un elev:..cii! iMnt si pasionat, obtinand notebine si foarte bine. Cand, in 18~9, tatalsau, -in viirsta de 57 de ani.tseretrags]pe nsie si se muta la Sibiu, oc upa nd ac olo, -la Mitropolie, un post' . . .'elevul losifva fi transferatsi ella.liceulmaghiar, in.clasa a V-a. C(lrelmcmd,enf:, purtata de losif cu colegii ramasi la Brasov, ca si unele poezi i, at csta ., poet ul ui pentru orasul de la poale le Ta rnpei si ne da 0 informatie, indeajunsexacta, asupra opiniilor, preferintelorsi-preocuparilnr lui literare. Citea.cuscr iitorii . romani: Alecsandri, Costache .Negruzzi, Bolintineanu, Joan.Eminesc u-c are-i fuca un z eu alpoeziei -literatura populara si.clasicii 'universale , de la .latinipana la vremurilemcderne. 0 atractiedeosebitatanarulpoet pentru studiul limbii poporului roman si al artei, sale, "pe cafe , ."cunoaste mai cu seama in timpulvacantelor petrecute labunicii sai dinsprela Vingard, lapga Alba-Iulia: .Limba poporului are,pentru'mine - martutisear'"colegului sau AurelPop=- 0 dulce ata pe c are .nu t i-opot desc rie ", 'La lice ul din Sibiu, losif areprilejulde.acunoastefoarro, binemaghia ra - din care va traduce.magistral. dar intampina si marl dificultati,.toate disciplinele eraupredate in limbacare inca nu-i era indeajuns de'l $t.OJosifse va acomoda .gr~ucu viata Cap~talei~i~n ver!u!i~e ~a!~, .' des regretuldupa plaiurile natale, sentimentul dezraclacmarn,l'~T(,)1'i;"


17/33

poemul dramatic intrei acte Legenda funigeilor (1907), volurne le de un ~~'.'U"~.deosebitsi deo critica.vehementa; Caleidoscopul lui AiMirea . {1908. si191comedia.intrei acte'Cpmeta (1908),poemul istoric: Carmen.secularaeisCiresul lui Luculusi'proza (1910) si Portrete (1910) . Aeea~ta >cpJaborarea ..pana in e lipa in'Ca rep.Anghe l i ijasotialui losif , pe poeta Natalia Negru, cuaeesta se!cfisatori.s!;}5p.1903. Drama.s-aprodus In 1910. Iosifva ramane.deznadajduit si tot rnai .ameninta t ,de boalaeare parea .a-i .anunta srar~itu1.lui vafi de-acum plangerea neintreruptaa unei iubiripierduteri.O, tu, peniciodata IN-au ochii-mi tristi s-o mai revaza, ITe pl ang inc eadin urma raz amoare-n zarea-nsangerata" (Cantec}... .:: ..Curios.ipoetulnublestearna si nucondamna, poate '~l eu . . .. .. ..l'Ieri -7 el m-adormeapemen'; Candera copilca tine .:/Maine"oand voifi pamant,1zi- le , / Zi- le doina, cantec sfant, I 'La copiii mi, eopile! '"istorie.(poemul Din zile mari, piesaZoriie,poeziileGorunul

\lUHU,.. liberta/ii, Haiducul, Gruia, Cronicari; \'$im:ai)"tra.ditiilespeciile fo~clomlui: 'canteeul~de le~gan,doin~, basmul si'bala~~unghi-personal al :artistului.vcu' -sentimentul nosta lgie itFt:iII;;UI-, "tlIU,,"" ' ' '~ '' se structureazalinistit, rara zgoinote epatantein poezia'. masura obiectiva si intima. . . j', ;

i.1-r"r,.if"fo. inteligent siponderat, inzestrat cu 0fina putere de caraeterizare,Golisl:anun,esc:u '=arata , intr-un medalion consacrat lui 10sif , e ii HeIJ)Y:'~.UIH 0 intensitate-potolita 'a' sentimentelor, ',';Regretul: -'-"observaniciodata culmiledisperar iirbucurianu s.esparge in freneziacum niei iubirea sau ura nu la$nescvuldlnic din sufle tulsau,oxuberanta Ieintaln:imnu in Iiricaeuluipropriu, ciin cea.obiectiva,starile .sufletesti a le unorgrupuri (haiduci; copii.nameni prinsisauin'zile de' sarbaiori)", La $t.O.Iosifsiirqato,area:p()pularapedlfl1ertsn:"'lTIl'jee i folclor ice ea omanifestare' colectiva totals, cum,~",..n.. ' 'Mauss; ea pune injoc toate dorintc le $i toateresurseleomului.

uu reprezinta 0 de'zIantuire colectiva totala, corp sisuflet, 0VAI""V zi ' a fiintei umane, ScirBatOarea; Maret amurg' d~.sdrbiitoare,., Novdcestii s ima i a le s Veselie suntexernplare in.a~eastaprivin,ta:',;La":b 'erie ;/Stra~nieii in asta-searal . 'I Nimini nu ,mal' vrea sa 'stie / Ce. . . . ' ; . 1 Glasuri v es el e r as un a, / Zt6vioar;urlavantul; . . / Jdaenoti

. . ' 1 Duduie sub ei panlantulF! Danduitarii grij a; scarba, !nima inI .: / 'Pan' si popa- i trage sarb a, / C u cre~tinii1a6ralta!" . ., . ' 0 . Iosi f re al iz eaza in ansamblul ei un universbine statornicit, cu.5"L.......,nelipsita de 0 vrajii a thaica debalhda, in carev iata oamen i loranume melaneolie dupa- datini stravechi, e~puneteaza r iguros sis uc c es iu ne a . anotinipurilor. Imllmtr iil acestui univers, aureolat de. 0~.leiqm.italte unor vremi de:trai p a tr ia r ha l ,' s e desIa~'oafii, parca, secyerite

''''''''


18/33

materi:'lle. Ve~~l~a~: 'l6,g_atadesarbatori si de, petreceri.iAtunoi Ia Qranda se aud'glasurile b;t~urley~w! vioare, se.-nci?8 jocuri de duduie pamari~l. Veselia bahicae ~emta.sa::l fac':B~ o am em ~ u it a Vlrormta~e afara si viscoliriledin suflet(Spre, Sa~ Vas l le , ), D~ca l~ir-o'poezle ca=,~1nal sus, c .a Zi le d e c he f~ i rnulte altele,mal ~les.dm pnm~l ~dlum, e prec,~! ,a~ltor:~n s~nt~lI lent de ex al t ar e co lec ti v a. s i~eat~~dme" mf;:'~l.t~lSeceta, depdd~~ taranl1s~an~lla earci~ma' su nt cu pr i ns i d,e,m~n~or~e:,apa.~.at14eod~rere mocmta: "La crasma gloatastautaranii, ICe trista:dolt~~ Z1Ctlg~ml, !c.lon~lrele stau t o at e . goal e , IBa tr an ii d a u. di n cap ajale ... ,/NU-I chef de Joe, nU.-IVOlebuna." ," i "", " , ' ", ~W ? ~ ~f1:1q_n~ci~oropii, lumea propriei c~pi14rii a.poetului, cun~ivit~rile sizburdalniciileei, l~l:g~se~te un dulce eco~ inpoez i irc ,aLumeq lor, Furtuna, 'Copil,s~u~un?a~t~ aoe~~t,~,de-~,dreptul tragl~~ in Goana; in care cop ii i de, t igani ,d~n~IUgll g01,.ah;:


19/33

?~os~bit s~cce~ de'publ ic , Zguduifoarea drama a tanaru lu i poe t a misca tmImI rornanestr, . '!' . ". . .. ...~e indoios,intr-o'.via taa tat de scurte ~idezbuciwnata , $t.O.Iosif a IlmpreSlOnan! .demult- (vol1.:fmede. versuri~articole,piese"de teatru);a .......tU'Ui'l.,aseme?ea" din. numeroasehteratufl, versun: s r t eat ru ~i eel maiadeseastral~clt, yuneori .inegalabil. P07tu 1 AI:.A.~~lippide,. ~l in~u2i.excelent H~'-lUl"j;llUr"considera unul din eel mal bUllltraducatorun versun. Inebnam.acrede.camarcatun moment de-seamain istoria cuIturii noas tr e , n - a pu tu t. s c ri e ~v",u'.~' ' ' ' "Jmare peyc~e I -a p~t ,i~ suf l~ t,vda r, d i~ ~otive a ta t de.d ifer ite ~ si- n p ri mu l .pentru ca I-a fostliarazIt:a,o ~la1ii~hl~Ul~pe care 1_!-ament_at-o'-:-.:I-a duseumorm~ntul de la BelIu..Poetul insusi a intuit.aceasta cand ascns poezia C dntec : .toate cM,tecele me,Ie- / ~n cantec mi-ema i d ra g .oa toate, l$i~l cant intristegrele I$l-n ceasunde singuratate, j El n - ar e su ne t nici cuvinte ,IE ca un ..de care / ~bia d l l - t i ~ai.aduciaminte, IDe-aceea'mai.frumosIti pare. IC~a~"un"."."41cur~td: miere, (In,:,gan4ul~eu~ eldu~c~canta:jMi-astampara orice dure re / $1.l~cnm~ mi -o zv an ta , 1$1-1eantm zo n si-n faptul serii,IDa r niciodatanu-l voiS i -a r p ie rd e f a rmecn ]. mce ri j f Cand s-ar asterne pe barrie." . .

. din, vedere carac te ru l complex a l v ie ti i. '~Lal c reat ie i sale in' .. "publieistiea, teatru, memorialistiea.~" .' ~.I.IIL.lUIV" .. ' lui Octavian -Goga, eu 'rezonante.atat de putermc,e m:!~ate.cu implicatiiadanciIn felurite 'medii"~tlltur~le ~1 politice,,>l~+r"'''l'r'1'''l'saiu asezat epitete dintrecelemai felur~te: p~eta ~~t~s,r~t!)atlrplualoastre", un Tirteu al "eanteeelor fii'rat{tra",t-au ZISum~, 1~:nliltd(~schI2;at()rde drumuri crainicul dezrobiriineamului.erou al ideii

li:1VJlUll ...... Ca poet ~ipubl ic is t, nu pu~inia~ vazut in e l con tinuat~ru lr.Jj


20/33

mea tresare I De-al. ~1t!illtiri1orsuvoi, I Arcasii lui Stefaneel Mare I Imi cerazimoastele-napoi ..,,:'In, sinteza tragediei istotice ia Basarabiej.. evocata de,Prut,batranul Mures s 'chi{eaza tragedia ~j mai intuneca ta a , .Transilvaniei aromanismului impJi~fd~ pretutindeni; "In valulmeu de veacuri-plango / Aceia~ivaier stinssimut, /:rvt:aimulteIacrimi decat sangeINisipul .meu.acunoscut.1 Tu-tipla~gi marj~ea ingr,opf!ta,I Eujalea veche an dean, I Tu.ai avut parintiodata, !~veel de veClam .fost orfan ... " , "Opel'a~i;aCtivi~aiea luiOctavian Gogasunt bogate ~ivar iate. Din ~le secontureaza Imaginea.poetulut militant cu'.piepnrl zbuciumat.de doruri", purtand inb r at ul s a u "taria urii~i~.aiubirii", privind spre soarta celor r amas i i n iu rma, in umbra

istoriei, garbovit i depovara n ed re pt ap lo r, E imaginea poetuluireprezentativpentruun neam intreg, c


21/33

- la tar a; / Eu'va vad .alatur i, mi- e maimare dragu l. .. . / Suntet i ra ra numar, pop i cubarbi carunte , / Cu 'lumina scr isa-n fruntile senine, / Cercetasi. de codri si pastoride munte , / Ceatii'nesffir~ita, voi veniti oumine.z/La soborul.vostrumintea.meaculege / Taine .din.zapise , rosturi din hrisoave, ; Mi seplang ciobanii de calca ri delege, ISi-mi suspina-n noapte ruga de.ceasloave, j Cao ce nusotc a mintea meaasculta / Cum franturi deveacuri striga din ruine, ; Prinde-abia unpicur dinvaltoarea multa'i.'Sise-nchiha voua.ca-veniti cu mine.z / Eu dinoas tea.ma re nu- sdecatsolia, ; Ucenic.cucemic va vestesc .cuvantul, / Nu-s decat un fulger smuls .devijelia ; Ce-a inchis in' sanu-i milostiv pamantul. ; Ramane!ila mine voiintotdeauna , ; Inft atiti cu focul sa nge lui din vi ne , ; Cac i se stinge glasul ~i sefrange struna /Cand in.goana vietii nu-timaifi eumine . .. " (Voivenu! cumine. ..).

*OctavianGogas-a nascut la Rasinar i, m.ziua de 20martie stil vechi,1apri lie s ti l j iou ; "a-anului 188 L Era anul in care; dupa lungi dezbatericontradictorii, Conferinta nationala.vconvocataIa .Sibiu in-luna mai-intareapentru romanii transilvaneni.tactica abtiner ii de la orice manifestare politics sire trage rea deputat ilor d in Par lament . A 't riumfa t a tune i ideea pro te stari i mute, arezistenteipasive, impusadepartizanii obositi ai formulei defensive: lata decespune Goga ca-el s-anascut cu pumnii stransi a protes t. In tr -o a semenea,atmosfera politica; aspectele sociale se inIati~au si e le in oulori dint re cele maiintuneca te,c are dade au contur tra gic unor .sta ri a proa pe feudale , ca a ce ea acla ca silor de pe mosiile intinse a legrofilor .. E ra 0 ima gine re care poe tulovazuse nu 0 da ta l a Craci une l, oproprie tat e de c ate va iugare ~i 0 casaalbataranea sc'a , in c are c opi larise el insusi. Acolo i~i aduee a pa rinte le 108if, in

fiecare vara, familia.rasa incat Goga si-a impartitvacanteleintre Ra~iIlati ~iCraciunel, LaCraciunel.Goga, ca si fratii sai, se lasa impresionatde vastaintindere-a zari i; de l impezimea diminetilor pline de so are, de apoteozaarnurgurilor insangerate , deintreaga vibratie a peisajului campenesc pe care n-oi'titaInea la Rasinari, intre coastele muntilor., Si-apoi casade la Rasinari era.ingraditajur-imprejur-de zidurilegospodariilor vecine, lncdt retezauorizontulsi impiedicau desfasurarea larga aprivirilor insetate de spatiuRareoricopiiipreotului se putea u strec ura pe stega rdul din fundul gradinii pe nt ru a fugi sajoaee pop ice la crasma lui Vidrighin, In-schimb, IaCraciunel, I ivezile si luncasitoata campia se ofere au cugenerozitate zburdalnicieicopiilor , Printre ceasurilede joa ca ~i, de tihna, micul Tavi-cu inte ligenta ~i sensibili tate a l ui asc utita,inre gi stra scene di nt re ce le ma i drama tic e, c arese vorstrec ura, cuvremea, 'inconstiinta sa artistica . Socurile.pr imite.aici.In copilar ie , se vor limpezi hi poeziein locur i s ir as timpuri dint re celemai d if er ite, Vacan te le pet recu te laRasmarisila Craciur te li-au sapat in sufle tvra~ma~ia muntelui ~iduioia eolinelor .ln satulnatal a l tataluii, unTung t recu tde iobag ie sporise sufer in la~i intari se sp ir itul derevolta ; Acolo, povesteau batranii, s:"a inf iili~at imparatului Austr ie i, Iosi[alII-l ea, un t arancu ca rha ~a -insa nge ra ta,c a otri sta~i simbol iea pe titie ; Ae olot rebu ie cau ta ta geneza poeziei Cliica$ii. Tot de peacolo e ~i Laie Chiorul ~ipreotul s tapani tde' demoni d in p ie se Me$terul Manole. ..42

" - : ' Cop~laria 'poetului a fost frumoasa, leganatii: de basme.si Iegende, in ritmul!doine1or~l.a:1baladelor, Octavian - Tavi al intimitatii familiale, i p oco ri s ti c . cu care;va sisemna multepoezii - era primul copil al dMcalitei, si-al protopopului din)ta~inari, oameni care nu tineau pe polite sipe masivele stelaje din stejar.numai..oale eu ~~ant~~a,i.sticle c ,uvin, c i ~i.car ti sigazete , adunate .de-a Iungul ani lor de~,o.arturarn familiei ~l \lneon scrise.chiar de ei. . i.':~' ,, '.'.Oc tavia n Goga va cunoaste de timpuriu vi ata imunea oamenilor, dar Ie va,patrunde si universulspiritual, asa cum se afirma in folclorsi.intoiul.sezatorilor,c ad ecouri din duhul s ia tmosfe ra lor va razba te putern ic inpoez ii le sale. Inpacea:senilor de toamna coboara I leana Cosanzeana ~izane balaie.vin e roi eu coi fu riar.g!nta~e,s~spina doinele si rade.hora (Plugarii); neveste le plangand sporesc , in~ezatqn, fuiorul pe fus (Noi).. .. . . ' . !, Invatator l-a avut pe Moise Fratila(l861, - 1920),intelectual inimos si'patriot, care aslujit scoala din Rasinari.vremedeS? de ani .Pen trua ti tud inea sa.dem~aa fost inchis de a utorit atile ungure stidoi ani in.temnitele Clujului, si a. su fent o condamnare Ia .moa rte, de care a scapa t "ca prin minune", Imaginea unuiasemenea dascal vafi int ra t s ie a in idealurile de luptatqr aleluiGoga siva fi fost,poate, prototipul poeziei Dascdlul: "Mo~neag senin, e u tampla ta curata.v 0 cerr = veci, nadejdii melepaza, I:Din soarele copilarieimele / Pe fnu1te~ tamailica re ste-o.ra za, ; In suflet simt c um negurase sfa rma !S ise-mplet~~te alba:dimineata (Cand och iu l tau in inima-mi. coboara.v Topind inc et ce tate a ei de,ghea!a .l / . '" 1 / .Caci' .simt plutind prin ..fumul de tamaie / .Sfintenia cantariipreacurate, / C e -a r um eni t 0 lume e u . se ni na z Cucernicie-a vremiloruitate, / Si-nochii tai.vad stralucind scanteia zDin focul ma re -al dra gostei de le ge,/ Ce prinpotopul veacurilor negre / Ne-a lumina! carar ile pribege", La examenul de sfarsitde ,an, c~res-a tinutla 14 iun ie 1890 , rniculTavi aobtinut mediafoartebine,c~hficat1vcu .car.~se va hidrepta spre scolile inaltede la oras, De Ia Rasinar i.Jayarsta de 9 am, viitorul poet pleaca la liceul unguresc dinSibiu, Momentul ruperiide.:.$,l!.!~,ie ~amilie cunoaste si el ~couri prelungisi amare in poeziile lui Goga:Batrdni; Rem tors, Casa noastra, Zadarnic, Prima-lux, aeeas ta d in urmaconsemnandu-l, ca 0 fila de jurnal intim, cu ac cente de ma re .a utentic ita te. ,. ,; Era prin 1890, la inceputul toamnei.i.Frunza. ruginise,ploile marunte,.anocanesti", desfundasera drumurile de tara si, din intunericul satelor oropsite,'p~mea~ agale ~arute cu cai.care duceaula Sibiu.cate un vlastar depopa, .dedascaion4~ taran mal r as~ri t sa invete cane , inal ta j sa se faca ; ,domn", adica tot popa sau,d~sca~. ~.~~.a pornit inanulacela.idincurteapopii dinRasinari, 0 caru!a care a..ajuns 1ll.lm~~O!a~ulU1,I~.~coa~a un_gurea~ca..Aici misunalumedin toatepartile,.Au :ve~l1tpanntu cu copm, eel mal mul ti .sun t. ta rani ' in s tr aie dedumin ica, sco t.bani dlt~~erpar.~i se feresc din drum~l domnilor profesoricu palar ia ;in mana, sunt.s i.pr eo ti cu haina lor cam trecu ta 1copii de toata marimea", Parintii.seintorc~eara tarziuacasa , dupa ce-i lasa pe copii tn seama profesorilor. Incepeinvatatura.I~vij.tat~ra gre .a ,pot.icnita, caeitotpl se preda in limba maghiara, iar cei mal multidmtre e lnu t1auo Iota de aca sa . In c1asa e rauamestecat i cop ii ideromani cuceic l~~nguri . Leaga prieteni i, d iscu ta ,i~i inf ir ipa v isuri ~ i idea lu ri : De a ic i,de laSlbm, pes te cateva lun i, la28 mar tie, de zhm tatalui sau , Goga ' iiva t rimi te pr ima

43


22/33

poez ie , un e logiuadustaranului romanexploatat , Ver suri le aufostci ti te la masasarbatoreasca de.notatiil din sat, om de seama sicarturar , care vaveni peste catevazile la Sibiusi-i va: aducecadou Poeziile lui EminescuTira, desigur, editia'Maiorescu, fr:umqs,,legata, cu dedicatia "Micului poet O.G.capr{}grani".Neindoiosca-editia a -circulatdin mana in manaprintre ele vii romani -de .lagimnaziu. Aici, profesori retrograzi, sovini, urmaresc sistematicatatarea ur~iint~~c op ii i ; , celor, dp~a ~ationa:litati, desnationalizarea cu orice pret a r om an il or , 1 1jignesc ~i le falsifica.istoria, seamana neincredereareciproca ~irascolesc; c lipa de"clipa.jarul dusmaniei. Iatace spuneGoga in aceastaprivinta, a,tuncican~ e s_ilitsase ape re in fata Cur ti icu jur i d in :Cluj de inv inui rea ca a j ign it ~co~la i~ ~ lO.olu~-Generatie noua:"Bumi-am pet recu t ani i de s tud iu la I ic eul .maghiar d in Sib iu ~lcunosc, domnilor jurati, felul dejudecata nenorocita care calauzeste pe unii dintreprofesorii mei, sunt in-curent cuspirituldetestabil a l acestui sistem deeducatie,sub p o va ra c a ru ia rn -am zb at ut 'a ni d ez il e, Din dite am vazut aici,din cate.am trait~im-au tulbura t tncet opt ani , e ll ' am da t numai c rampeie fugare in randuri le melede gazeta . . ; ;Aspu teaformula spi ri tu l a ce stui sistempedagogic in'urmatoarelecuvinte glumete 'cemi-a adresat odinioara un bun ~icinstit pr~fesor: ,O,e ~tat ~egrea meseria noastra, ~ prQfesor~lor l;a ~colil~ de st~t: ... ~;hza~bea C1;11r?m~,cuhlinteac'est omluminat; Vezi, not avem indatoriri duble. NOI 'trebuiesa vairivatam 'carte si Sava' facem unguri: pe tine trebuie sa te lnvatmatematicile. $ i totprinrostul meu sa te maghiarizez. Firete'ca infelul acesta noi ajungem laun'rezultat ciudat:' nicidin matematici nu stii nirnic;' nici ungur nu te fa d; .. lata,domnilor jurati, nenorocitul dualismfiresc al acestei educatii.t , . .....' ,' . '. Cad ce seintampla, de exemplu, intr-un liceu in care elevii sunt.omareparte de nationalita teromana? Din cei mal multiprofesorilipseste' e li desavarsireacel lumin~s'sehtin'1ent de umanitarism, acea bunavointa parinteasca fata deelevulIor, :tata decare adevarata educa tie nu se poate-inchipui'".Cu' asemenea profesori elevii 0 duceau mtr-o continua incordare'. . ,I n c la sa a VIII -a ; Goga parases te Sib iu l, impreuna cu colegul sau de 'bancaIon Lupas - viitorul-academician si mare istoric' inurma unui indderitc~profesorul de istor ia , TompaArpad, care-I jignisesi tinea cu tot dinadinsulsa- ideznationalizeze pe' elevii romani s i c aru ia 'Goga i-a replicat cu exemplarademnitate. :,, . ."Plecarea din Sibiu, inconditiile amintite, a provo cat protest ~iindignarechiar$iin' randurile 'colegilorimguri: Sunt semnificativecuvintele unui asemenea coleg,carerostete un lung discurs, in gara, laplecarea lui G6ga~ia luiIdn Lupa: "Noi nu~Hnic eva sa zic a polit ica . Noi tim lin singur lucru.~tim ca~tH;untemprieteni~'sUhtem 'colegi, ~ie pacatos : ace l om care vrea s a striee ptietenia noastra cutrebuncarepe noi nu ne'pr ivesc;pe 'carenoi nu' le pri 'cepem!" Goga par~se~te Sibiul, 'prinlurtanoiembrie, i se'muta iriclasaa . VIII-ala liceul ror iJ.anesc din Braov. Era ', in1898;Se ducea 'cu sufle tul tasc01it;dar $icutemeir iice cuno~tili le , mai eu seaina deliteratura rriaghiar iL' La liceul romanesc din'ceta tea, BraoV1ilui,veche vatra de'eulturaromaneasea, in' care ostenisera ochii lui Coresipeste primele tipar itur i in:li1l1ba'fialionala~ int&lneteprofes()rientuzia$ti~mati carti.itarica Virgil Onitiu,Vasi le ' Gold i , cel ce~ l v~inuminiai in ta i "poet ri l' pa timiri i noast re ", lup ta tor i44

ne1nti'iealip.en:tnidrepturileromanilor, pentru unirea lor.intr-un singur stat national.fXrecl;lreaprin Bra$ov a lui Octavian Goga si a colegului saude'banca, Ion Lupas,::flultIDor larani dela Sali~te, n-a du ra t d eca t u n se rnes tr u ijufnatat{l, da r a insemnat:p,entru amandoi ?pro.~~a inyiorarel1:10r~la. CaJamai~oate liceti~e;roman~~ti d i , ?lTransilvama, exista laici, pentru eleviidin.cursul superior, oSocietate de lectura,:Unde se tineau scurte dizertatii, urmate de dezbateri, si s e citeauproductii originale,S,odeU(lil~Lliterate ale elevilor cunosc 0deosebita dezvoltareirr deceniul al saselea.~tl:yeaeuluiaLXIX~lea. Asezamintebine organizate decultura nationala, ele devintreptat focare a l er edes tep ta r ii cons t ii n te i .n a ti ona l e, E l e dezvolta,gtistul p ent r u c i ti t,,p,l;\ntr1i stu?iul ~iteratUr~irom~ne~ti, pentru~ulti,:~ea l~mbii n~astre }i descoper~reafolclorulm. ACl se.cultivau ~lnoile talente, inspiritul literaturiiluptatoare.ungajate,J] l:prpcesul descuturare a jugului.oprimarii . Octavian Gogaacititde mai multe ori:ptoductiior igir ia le in cadrul Societa tii, delectura , starnind mari sperante printre~plegii . si profesorii sai.. Sextil Puscariu ii aminteste : "untanar maruntel cu.par:hl ilai~i oeh i mat i, a lbas tr i, in cur su l unei plirnbari pe .dealurile Brasovului, .imi!reojtadit;l memorie poezii in caredescr iacoltur i din Rasinar ii Ardealului, satul sau;llatal,purtandu-se. cu gandu l sa alcatuiasca d in. e le p r imu l . s au v e lum" 3.Goga.care;rnca dela Sibiu incepuse papublice ."slabute versuri de dragoste" ~ cum apreciael:-Jeaiciin atentia tuturor. In cadrulSocietatii deIecturase aud-cuecouri.prelungi,Hversurile sale .indraznete, in care patrunde spiritul protestatar at lui Gavrilr(M.Uhtt:ianu,GeorgeBa ri ti u s i Andrei Mu re sa nu - f ig u ri s tr al uc it e c e a ui lu st ra t. de -a- lungul vremiivia ta culturala a Brasovului . In 1900, Goga in: fr .unta ho ta ra t, in.coloanele ziarului Tribuna, .pe calomniatorii .marelui revolut iona r de, la 1848,Avram Iancu.janticipand scr isul.sau energic , eu noternesianiee, prinpoezia In.calomniatores. 0 gazeta scri sa in. limba .maghiaraa runcase cunesocotinta lO !patapeste. amintirea .Craiului Muntilor si, .indata, stranepotul claoasilor ,de,pe Tamave;.celoestia asa bine povestea Revolutie i din Transilvania delal,848,sar ise dinbancaiAe:Iicean, .euprotestul sau energic, afirmand, in cadenta unui versraspicat; "Trai~va.veoinicIancu in doinaplangatoare r . ; I. .Trai-va soris In' ste le etern numelelui . .. " .i ~ ;" " ."In poez ia lu i Goga~ scria Cal inescu. ina saIstorie a literaturii romdne ...- ,. dam de s tructura poeziei luiEminescu, dar .a st fe l a cope ri ta .jncat abia. se baga deseama . Goga a intui t rnai b ine decaf or ic are gen iu l lui .Eminescu . si a s tiutsa -l:continue C J _ l materia noua", , . .. .( ". inceputur.ilepoet~ce ale lui. Octavian Goga sefixeaza departs In anii.copilariei.Debutulin presa a avut loc cevalll~itarz iu, intre sff ir~itul anlllui, 18,97:.~inceputulanului 1902. Atund, Octayian GogapublicaJn Tribuna,i in Tribunaliterara un numa r de circa 36 de poez ii, ma jo ri tate a ,~emnate , Oc tavia n, unac(Atunci) semnata Tavi, iar a lta (Dragoste,parbara}, Sfinx. In acela~i rastimp,tan~tul poe t de laRa~ inar i mai publ ic a :ve rs ;u ri(11 poezii)in l!amilim lui Iosif:Vulcan de la Oradea, . ca re gazduise ~i inceputuri le Jui , Eminescu,Co~Quc ,~t.O.Iosif, ~i 0 poezie, Nu-i fericire pe pamant, in Revistailustrata, foaie,encJclopediG& literara luna,ra ,cu administralja .in SQimu~ i (edaetia in Reteag.


23/33

1898, cand Goga :implinea 17 ani, dupa ce",in numarulprecedent, la rubricaTelegraful redactiutiei, .intre douauume, ramase necunoscute, un-oarecare"Me teor " s i "D4Pet ra D;~',primite' cu mati r~zerve, intalnim pe acela de'Octavian, inta1hpina'1le'u jnctedere ,~isfa turi prietenesti: "Ai .talent, t inere amic,cul tiveaza- l cu d iHgehta capo tideveni mare; Ziuabuna dedimineata searata . Unlucru iiibunsi -l t inemin te : nucumvasa neg li je zi datorintele de s tudinte pen truexercitii stilisticesi 'poetice. Mai intai datorinta trebuie indeplinitacu sfintenie ;apoimai ajunge timp, citeste ce crezi ca- i bine ~iscr ie ce crezi capoti, Bucurostevedem Iucrandlarevistanoastra, Salutare.", Dupa cum 'sevede , debutul s icolaborarea cea mai bogata a tanaruluipeet aavutloc in paginile 'Tribunei si a le Tribunei literare de la Sibiu. ', Pe Hinga poezi i, in ta ln im,in pag in ile Tribunei literare, ~iune le buc ati inproza, semnate Octavian, mai toate :avand un pronuntat caracter autobiograf ic :Tempora mutantur, Ouiirosii,Din hiirtiile luiNila; Ceasul desteptarii. Versurile,celedirtFamilia, indeajuns denumeroase , .pre] ca de-un velum de poezii' t. .dupacum' marturi seste Goga insusi - 'nu se remarcau printr-o nota personalapronuntata. Braumaimultreminiscente siecouri literare din Eminescu, Cosbuc siuni ipoe ti ge rmani (prefer a. indeoseb i pe Uhland, Schi ller s i Heine , d in care , ' invremea aceea, se publicau Inpresa ardeleana multe traduceri). Inprimii c inciani'de activit a te Iiterara.poezialuiGogasta sub semnul unui erotism mimat, al unuipes imism confect iona tdupa re te te st ra ines i nureprezinta a ltceva - dupa propr iaopinie ia poetului - dedit "incercaritinere~ti, rasarite-pe-urmavegetatieieminesciene". Ca toti contemporanii sai, poetul 'i~idadei}tributu{ispiritual mare-luigeniu, Pevremeadebutului lui Gogarintreaga atmosfera literarade la noi sere simtea de pe urma .Jnvaziei" epigon iloreminesc ieni . -.Tanarul'Goga a deseifrat ~itainele vrajiteale lirismului eminescian sifireledetor t a le baladelor luiCosbuc. Deaceea, in l iteratura noastra , f iz ionomia sa lir ica sedefinesteaparte, intre elegia em in es ci an a s i nota eroica a luiCosbuc. Avandafinitatieu amandoi, cantecul lui Gogapoate .f i def init 0 "elegie eroica" (N.Crainic). ' 'Inrnijloeul studentilor de la Budapesta apare , intr-o zi de octombrie a anului1900, un ' tana.r scund, blond, eu oehii stralucitor ide inteligen:ta. Octavian Goga.Numele luinu ' le eranecunoscut: Unii.fostielevi la Si bi u sau Brasov, s tiau deeliminarea lui de la liceul maghiar , a ltii 11intalnisera in presa, in Familia'siu:Tribuna.Ora~uHI tulburasi pe-el si- i trezesternari ' indoielLCe'"i va aduce, oare,, 'infruntatea cu destinul? Casa-si curme nelinistile si casa-si potoleascasetea decunoasteresefuriseaza prinmuzee.runde-I cuceresc panzele lui Minkac s, sere fugiaza- in 'bibl io teci , c it indope ra lui Shakespeare in t raducere maghiara,urmeaza cursurile de ' la Universitatesi scr ie versurideznadajduite. Privatiunilemater ia le cu care se.confrunta - catoti colegii romani, de altfe l=-Ie-martur isesteintr~o poezie= Carmen miserabilae ~ eu aecen te dure roase, d in care nu l ipsea,tnsa, 0 finanota umoristica. 'Int r~oasemenea . s ta re , Octa vian Goga se arata preoc upa t desc rie re aTomanului loan ,Botezatorul;care t rebu ia sa ' in Ia ti~ezeo cut remura toare'spovedanie privitoareladotinta sa deretar iinire , de intoarcere' la via taruralii. Nuse~tie; insa, care a fost destinulf inal a l acestuiproiect.

46

r ; ; : ' / ' v , ,Intr-onoa pt e. de insomnie di n anii .stude ntiei deIa .Buda pesta , Goga sej;gande~te sa se intoarca la Craciunel, sa~~.iyanda hainele, C f u 1 : i J ~ 1ceasornicul de aur,'1'a~t0n.ul.l?u,cumparat cu 60 de.coroanedin praval~a lui Neuman, sa se In~alte cur.OPlllCl$l sa apuce pentru totdeaunacoameleplugului. Ideea aceasta va reaparea, nu;:()I'data,in versurile sale, nu ca 0 .simpla poza adezradacinar ii , s_ica . un p r in c ip i u?s10eerde viala, de regasire a omeniei si a.autenticitatii existentei, In ,ora~il tulburau:dureroasele contradictii, nepotrivirile cu.simplitatea si morala.satului. Incep acumIchinuit(i)'areleIamurir i cu sine insusi: In sprijinul acestui proces Yin bogatele sale~lecturidin marii scriitori ai lumii. Laceptivatbrutala sinceritate e.Confestunilor lui~)JeanJacques' Rousseau, eu tulburatorulei amestec de dualitate dintrevirtute si: ;{;kiu, pornirea lui mizantropa impotriva-civilizatie i istovite, Apoi=ideeavde':persecutie,atat d e o bs ed an ta 'I a Rousseau' ("Lumea-i Iacutq din oamenicare rnaMase" ), r aspundea foa rte b ine, inace l moment, unei anume stan de spirit a luiiGa ga,ca re era chinuit, casi filosoful i conoc la st de la Geneva; de problemaideztadiicinarii ~iali ber ta tii, I I ispitea, de asemenea, credintalui Rousseau ea actulde cul tu ra , oore la t cu evo lu tia omulu i, e ste 0 decadere d in s ta reade l ibe rtate.;:Eliterele;$tiintek~i artele, u rmand d rumu l ev clut ie i orn ulu i, devin uti lux ~isunt, cai atare, contra natur ii , Animalul-om care seocupa cue le e ste un anima l deprava t,:''Ace,stproces duceIa drama culturii sia dezriidaeiniirii;pentru caomul in societate"este,'in m od necesar, pervertit, intrucatsi -a pierdut starealui naturals, de liber ta te , 0[data cu apadtia ptoprietatii private, Rousseau propune, de a cee anu 0 intoarce re la:'t1afura,ei ideea dupa care, in oriceomexista nosta lgia natur ii . Ideea ' aceasta va" ,t ruauri ' putemicpoez ia lui Goga , care va e logia bunatatea innascn taa .ce lo r maiL J J u n i copii a if ir ii"; clacasilor de pe campiile'Tarnavei. Daca omula : fos t bun ~ ia-devehi trau ' in soc ie ta te a umana bazata pe proprietate, a tunc i; a ceas ta soc ie ta te ,,gandea Goga, trebuie sa!fie reformata. Conc1uzia ii convenea'de-minune tanarillui',bare'riildevenise inca unpoetalrevoltei si a l1uptei. Tot acum Ilzguduie profundintalnirea cu scr iitorii rusi, mai cu seama cu romanele. lui Dostoievski. Mai mult de, 'un:a.n l-a urmarit 'umbra lui Raskolnicov, ascunzand sub pulpanahainei 0 secureipa ta tade sange , Vedeni ile bolnave a le tortur atului Dostoievski .amint ir ile lui del'spaima din. ..casa mortilor", nepotolita-i nevoie de autoflagelare.rnedumeririledi jteida se a lcunui mis tici sm speci fic. raburi i del irului care se r id icauca 0ceata: 'di~tre randuri l-auinfasuratpe Goga tutr-a atmosfera de mister mfricosator , i-auIgucluitnervii, 'dar Iau s i ra sp la ti t ,' eutrista cunoastere. a ' nefericirii .omenesti, In'acelast'timp continua 'sa-l uYirlareasca geniullui Eminescu.. i .,."La Budapesta --:rr i.ar turise~teGoga -la Universitate, am descinscurevolta:iwe'aimpotriva statului ostil sicu visurile deinfrigurare I iterara carema tineau sub'~$tapanirea lor . Filosofia luiSchopenhauersi Nietzsche era atuncila ordinea zilei,'Qi te amnegre~i t foa rtemul ta l itera tu re s tra ina, d in toa te l imbi le , in t raduce re:,'~t1fmana.Cartea care m-azguduit ) . U a l .mult'inviajaa fost Crima i pedeapsa".:A~iide studentie , cu lecturimetodice , 'determina o mutatie radicalain universul. li rici i . sa le . . Pbeziamarun ta , int ifu is t-epigonica e ste patas ita,~i poe tu li~ilor ie il te aza c reat ia cat re 'ma ri le probleme a le compa 't ri6t ilor sai : "Pe a tunc i-. cont inua ' Goga ' in ace la~i interviu ~ au ineeput ~ireviiuirile meie. Era, epOcaB,~st-eniir iesci~na, eu atmosfera ei' de foaie ' 've~teda~iboli ' inchip~ite . Eram,,"_,,," ,f " .: . , . "!, " ; '

47


24/33

fireste, ~ieu atins desuflarea de.foe alui.Eminescu, Citeam peSiirmanul Dionissidin ver suri le lui ma. robea mai a le s maies tr ia l imbi i. Pro te stam tnsa impotrivaucenicilor maladivi.si nu rna puteamimprieteni eu acele aerede resemnarecare!invaluiau pe atuncirsocietatea noastra incepatoare . Mi se-parea ea trebuie 0, zguduir e puternica sa ne aduca lamatcancas tr a. Ma gandeam lao0 literatura.carerascoleste si.propagamarile.adevaruri, Eram.convins ca numai un realism sanatospoate f itemeliaunei orientari penttu 0 literatura militants. Dinaceasta protestares -a inchega t un e rez a rt is tic.Tmi.ziceam, acolo, pe malul Duna ri i. euaicinu sunt.decat un exila t, Sufle teste tra iesc .acolo, Ia mine in sat. Literatura mea deci trebuiesa vie de-aoasa, Sa rascolesc deci satul cutoate .zbuciumarile lui.reale si sasacrifictot mirajul.idilic pentru a putea scormonieceasta.Iume si a-i da un fel deindreptarepentruziuade maine. Mi-aduc aminte, dinaeest proces de reintegratesufle tea sca s-a nascutc icl ul .poe ziilor mel edin primul volum.? '. . ..,La Budapes ta , Goga int ra depl in in vantur ile a spre a le v ie ti i. . Incepe epoeaLuceafdrului; care apare .la 1 iulie 1902, din initiativalui A.P.Biinuniunde crezull itera ra l poe tu lu i se.vaconc re tiza in poezi i deo d is tinc ta origina li ta te , ", In anul 1906, Goga obtinuse premiul Herescu Nasturel.al AcademieiRomane pen tru volumulpoez ii ,.avandu-l ea rapor to r pe' T itu Maiorescu . E .uneveniment de odeQseb ita,importan ta : care- t consacrarepede .si-i da, o mareautor itate siincredere in sine, Tot in acestan, se casatoreste euHortensia Cosma.: Goga urea, 0 data cu familia Cosma, soarile palatului regal si, f ilra 8~-~i deaseamaIncepea a fi solicitat 4t:.Q alta lume, cucare pana,aeumn-avuse:senimieeomun. Casator ia , care aIuat proportiile unei adevarate sarbatori nationale.js-a.celebrat la Sibiu,Jnprezenta multorpersonalitati ,na~i f iind poetul AlexandruVlahuta s iso tia sa.Alexandr ina. Evenimentul i-a inspi ra t lui Gogapoez ia Orazd.D.up~razboi va di~qrta ~iseva casatori eu Veturia Triteanu, dl.ntareata de opera..Dupavreo tre i ani de.activitate in cadrulAstrei, Goga s~simtetotmai multchemat sprealteorizpnturi.,. , i . . " '.Goga ' izbu te ste. sa ob liQAtonduri de la Asociat iune ~ idreptul de a edi taoreyi~ta care; sa militeze pentru idealur ile romanilor , El.e .constient.de necesitateaunei publicatiirnai operative decat vechea Transilvanie, care sapatl11nda 'in.masele largi a lepoporuluieu un spor.de informare sieducare po~itiea a cititor ilor ,In , a ce st scop .Asoc ia tiunea .va edi ta , incepandcu :l :~anua rie 1907, 0, re~i$tapopulara, .menitasa patrunda.in toatepaturile .sociale ~iindeosebi Ia sate; Astfe la~are Tara noastrd, "revista,popo~ala a AsociaJi\WHpentru lite~f\tura romara ~icult ura poporului mman",avandc a re dact or pe Octavia n G,og&., ., "Dupa.reyistaLuqeaforul.ce-am seos laBudapesta i~ibiu,cu impletiturideful ge re ; ~i lac rimi din. Arde al, in revist~ .Taranoastrii; t ie -am lua t aere .' ded~lllehijoti!lti",~~iAcri o.ctavian Gqga. Ta r ; f , l nod~tra, revistage p,olitica ~iqlltl,lra,t ipar ita laSib iu in fonnat de z ia r (19P7-190~) , apQi laCluj (1922), sub forma decarte , !~i, in.~eledin 11ma, la Bueure~ti (19,26) ,tot I~n,format d~z iar, pan~ la'dispari lia e i, in: 193;8, a fost s ingura publica tie. G U . ,ori(,":ntaiepopofanista dinTra nsilyania ~is-ahij cura t de un de ose bit pres~igiu pentru,pa tri o~ismul ~iintranpigenta de care'.adat dovada., ',' ... ! , .. '. . . . .. , , .. In paginile aeestei reviste , Goga,va.publica f l:proape numar de nUlllar poezHoriginale, traduceri din poeti maghiafi ~igermani, fnlgmente din Tragedia omului

48

dllui .Madaeh; precum si un numar impre sionan tdea rt ic cle l itera re ~ ipol it ic e,".dj:ntre,care uneleau intrat, in volumele saledepublicistica, alteleau ramasinca,;&'p;roape.uitate,in paginile acesteipublicatii, prea putin literara, Aici apat.peIparcllrsul a mai.multiani, poeziile: Graiul painii,.,$tramoii, Revedere, Peun,4 .l,pupl , Car1J1ef1,l~boris, S a stii, Vita,nuova, lsus pe v al uri, K ar lsb ad , ,A m fost ...,!3o.st..bflluW, Treeutul, Deprofundis, C e ti nd p e Baudelaire, J:4mant s i cer. " ' . "' :: ' . 0 ae~~tate'~olitica i nt en sa s i friimau!_ata,sesfarsestetragic.Nu se putea altfel.\V~chea boa laa. lu i Goga se accen tueaza , In curand, poetul vapleca la Viena, La .tn


25/33

, . Incontextul' unei.monografii l ir ice, Goga a facut savorbeasca d innou , s icuurr timbru original; sentimente si idei, 'pe care 'anume cuvinte invechite ; tocitc,.obos ite paua la epu izare in: poezia samanator is ta a satului . . .nuIe mai puteau.exprima, Farmecul misteriesal lunii, pe careun Bolintineanu '0vedea stralucindcai.unglob deaur'k.Eminescu ca pe'o , ;r eg ina a noptii" sau o,'"vatra dejaratio",,Co~buc ,~ca'0 fi'llnte .de poet", W recapataprospetimeaIn .versurile lui' Goga,.clezvaluindtain:~lerio~tii,v!aja cerului, melancolia'pamantului laapusulsoarelui:'"Mireasa ceruluialbastru /I~i1mpanze~te":n apechipul, I De vrajaei tresare unda I'$i~nfioreaza-se nisipul."{Pe inseratey .. ' J ,.Poezia lui Gogareleva secretele izvoarelor care tresar larasaritul'soarelui ;,caun sande fata mare'Ltainelepadurilor, tristetea muta a "pUiului golas de ciocarlie",singurata tea majestuoasa a inaltiinilor montane,' nosta lgiile ceose degaja din valiilbrumeiargintii sipierderea coplJiir~d"lang~oniargine de drum", Munca inTeleasacao valoare umanaspecifica, sntirnentul tragical.trecerii ireversibile' a timpu1ui,:dorul ~ra-nt1ubh~pare, amarac~1ill.eal a r a , Ie ac in, fata mortii, f iorul dragost~! , pescurt, un intre~(ullivers, sufletesc puls(;-:a:tape coordonatele .monografiei lirice as,atului.MOnografi~a~e~sta are la baza cunoastereadirecta a vietii, '~o,lid,arifuteacu.lumea satului, surpp.nscu Si:isu'~iri1esale ,~pecif ice, caracteristice 1itmi anumitmqinent istor ic al 'existentd sale.E un sat 'cu 0 poveste trista, t iPiic'~in:p~ctll1 devedere , '


26/33

noastre frate".Pentm a . insi sta pe ideea inf r:at iri i cunatura, Goga epu izeazaaproape toti tenmeniirlinsfena acestei notiuni. 01411, pr6i~ctatpy., istoriesire f lec tand tn .el i s to r ia , enumit cu untennen .vechi s ipopular, fratane,proba1;>il,"dup~~pluralul frM&n,i\S~tulluiGoga e un univers foarte bine definit si unitar. :os tr uc tu ra i n care totul se sublimeaza intr-unpronume personal cu uncontinuti~bogatit. Noi.: i~~~mnand precis laeLsatul, n~amul;":$~treaga,existell~.romaneasca din Tr,a)1~i1vania.S i nu ma gandesc numai laPO~~IJleNo i sau.Z not,c i 1amul te a ltele, in.yare prenumele pe rsona le la p lu ra l acope ra int reaga sfer a a.unei cci le ct iv itat ie tn ice:"Si-nvremece. s Ia r~i ti de z ile I _ N o i la_!lgacruci ne.tanguim, I Ei pascl~ flori de pe movile./ Eini se-ng~a~e-n tint~rjip." ~In.tintirir:t):, , ' An ii cop iULriei au.f ixat .inmemor ia .poe tu lui notele cele.mai caracteristice.ale vietiisa,t,ull,li, cu dimensiunile istorice ~isemnificatiilelor e_xacte,incontextulgeneral al"patiflli~ii .noastre". " ' " .' ". ,.': ' , . '.; E un sat-personaj 111O.ra1,ocial siistoric.Un sat.a l muncn, al valor ilor eticeperene, a l unei osmoze aproape mitice cu natura. E un.sat a l duiosie i, a lregretelor.nostalgice, a1a,m.~pt~rilo.rrascoHt()are,cv' oameni lie o~~n~e, c.~rese , f~nfrunta cudestinul, cu vrcmurile.masteresi rele.un.sat al.durerii si-al buc uriei, un sa t aliubiril9f idilic e ori patim~~e~i, .ma i presus ,de toate, un sa t ;11nade jdi lorizbavitoare, E un;:atstruct:u'~at parca in categoriietice ~iestetice, fundamentale,Omeni a ~ iDo l7 !1 carorale lipsesc.nuantele.prea rafinate, dar nu le lipsesc esenteledef in itor ii , de care or ic e roman .se s imte legat p rin inv iz ibi le r adac in i. Deaicia tractia psihica pe care O . . exerci ta poezia lui Oc tavian Goga , pan lnd a act iona in,vir tutea unei legi a gravita tiei. spirituale, G~ ne integreaza, si ne orienteaza.jnuniversul ei de gapduri si simtiri. , \ "\ .; '.' '. "" ." ,,', ,',. Ca, panzele batranldui B r ue g el .. p o ez ia .I ui . Go g a, privita ina ns amb l ul . e i ,respira un aer de grandoaresi tristete, Imensele :SC{l~~Ae fundal di.f1'o.lt~l,Plugarii, Noi, L a no t, C l ii ca ~ ii , ,de~ta~urate parca pe toata intinderea spatiuluisi atimpului nostruistoric, asigura 0anume majesta teIuneoritragica , a lteori senina)episoadelor~~figuri)or,din, primul plan; micilor tablouri rust~c,e,~cupatiilorzilnice, evenim\:jp,te'tpr din viala'ta:ranilor, integrandu-l cu discretieir; ritml,llvietiiuniversale, Nici 0el1tapastor~m, nici o conventie idilica , Tonurile aspq;:, tr~ste,tragice, dinfundal, se rasfrang nuantatpe .figurile dinprimul plan, pedestinulinvolburat al oamenilor, " . , " ,Dupa 0solemna RugiiCiune,carenue altceva.decat cre;z.ul,poetic aUui Goga,in primul sau volum de.f>oezii, urmeaza Plugarii, ca fundamentaledificiuluinatiqn'll, martiri ai,milqrsuferinle: I "Fratibun~ ,a i :mmzelof din codro, ICqpii .aimap

6 , . . "Ii' i,'; Prill tipicitatea ~i,o11aei generalizatoare , prin eoincidenla perfecta dintre,"'starea de spirit a poetului~i a ta tea altedestine dezr~d~c~nate;.C ~ sa ~ ~ as tr ~ vaI:generat;ca ~iBiitrani, ihtreaga'literatura pe tema;cas~l pannte~t1: ~azuta l?-lUll~a.,Uila:idintre cele mai sernnificativeeste,neindoios, poezla eu acela.!?1lt1Ua lUIVasIleVoiculescu, din volumul Poezii(l9.J6); Aceea~istructUra, acela~t ;titlu,aeela~i

5 3


27/33

, sentiment dominant; icrescut din nostalgia .dupa "vremi nespus de bune" ~i din.dureroasa imagine-aruinei, Suntevocati vecinii , ca sila Goga.flor ile copilar ie i, iarlocul prunilor fratanie luat ;,de",unteicu coama franUi.".Sen t imen tul dezradacinar ii ,regretul de a-si.fi parasitJeaganul cop il a ri e i e . ex p rima t in spirit gogian, cu ousoara, ~ inostalgica v inova tie: ; ,Si nu s tiu a ste vremur i de-au fost ani: lungi ori c lipe . . " ICresteau in cuibulpasnicsi-ntocmaica lastunul zDe cumprinsei oleaca abate din rafipe! Zburai in Iungullumii ~i.parasii catunul",, "Tot din copi!arie;ii apare lui Goga figura preotului rasant l a por ti ta ca .mosneagalbitde zi le negre 't+ouch ip de ap osto l s i p r of e tca l. u ne i v r em i- ce va sa vie", .in jurulc a ru ia : . Jn t re g popo ru l .i aam in te , /Ascu lt aj al ni ca pove s te , I S i fu sul s e op re s te - n mana!I ndu io s at el o r n eve s te , !Mosnegi i top fiirama .Iacrimi I Cu gene1e tremuratoare./,Apr insi , fecio r ii strangpraseaua I Cut itu lu id in c ingatoare ." (Apostolul) .Se profileaza.in portreteplastice, originale.sugestive dascalii idealiusemeni. unor sfinti dintr-o i coana veche , . zugravi ta de-un mester de la tara,,,cu fata ta blajina; I. cu zambe t bun , cu ochi c um in ti s i limpezi, I straluoitori de Iacrimi ~ilumina", cuigestu r i p rofeticerpur tand ,In oehi scanteie: "din focul mare-al dragostei de l eg e / ceprin potopulveacurilon negr e / jt e- a luminat cararilepribege.. .", dascalite mucenite,care ingrijesc "eopiii altor marne" , i n fl o re sc altita fetelor, ascul tap lan sul n eves te l o reu "feciorii,du~i i n. sl uj ba .l a-mpar at ul " s i Ie,ascund ,, 0 l ac r ima -nt re s lo v e" , "in alte taricand Ie trimit oftatul", In .:z;ambetele,dascalitei.. e scrisa .seninatatea.slovei.dinscr iptura", Figurile.sa tului se inmultesc si se diversifica; pe.langacei .arnintiti,;intfilnimpe popa Solomon"Naecantorol, b ia ta Mu ra c u f ec io r ul , c a nt o ru l. C imp o i,Iautarul, :ee",poarta fereeate durerile .oamenilor pe corzile strunelor . sale:"Inele-mpletit-austrabunii.cucernici I Credin ta visar ii .desarte , ISi-n graiullor pJange sin-are .repaos I Am ar ul n ad ej di lo r . mo ar te " (Lal, l tarul). apoi t ig an ii . Iep ur e ,~inemuri to ru l La ie Chioru l. r. ca repo la rizeaza in jurul saucele ma i . ra scol itoa resentimente; este inelatata.poezie, atata vraja~i umanitate, incilt parca .acoperacusufletulsau jaleaunei t a r i intregi. LacrasmadinDealu-Mare, unde-i era~maritaAnita,,,cu trup~orsubtire,l1aW:,jn fata lui Laie Chiorulpulseaza viata,~ipatima, sebea yin z il e- n s ir ,' c a I a nunta .din Cana Galileii (pana,~i carciumii, Goga ligase$tecorespondente biblice) t ,.Lacarciuma, stanle sufle testi puternice , miilededoruri '~i.multele patimi se traduc in stravechi gesturi haiducestiri.Candde dor neziceLaie, ITremura cupa pe masa;i Cand de jale cantilLaie,/ Zboara eupa pe fereastra.", . Ciclulacesta. jnohinatcrasmei din Dealu-Mare.si lui Laie Chiorul, e intitula t,semnit1eativ,c;'antece,fiindea,flira c a nt ec e , n u se poa te con cep e . mon cg ra f ia unuisat. Cdntecele lui Gogasl ln ta idomadoinelor noas tr epopulare: de do! ~ i. ja le . InCan.teceleinearcate ,.cusimliri ~isensuri adancj, senthnentul iubirii capMa expresia, 'domlu i foleloric;Es te ine leonesp:usasete .d e . viata, 0 discretilparerede.rau"ob:ucurie dezlantuita ~i~ounda de nelini~te, 0goana dupa naiuea celei iubite,e "un.nu~tiuce ~inu ~tiueumdurerosde dulce:' , ce secheama doqi care,se impline~te apiaiu'vrajanoppior, spulbera ndu-se 0 datil cu zorii: "Dorurlle. 1i1ele IN-auintruchipare,/ Dorurile mele-s I Frunze peearare . .. /Yisuiile mele, I 'Stralucjta'$alba,'; Salba de marge1e. '. IMinunata'~i pierduta salM de margele . . :II Tot ee-mitesenoaptea, I Zori le -mides tr flma , IMi s-a dus .noroeuI. .. INu-l maipl,nge,.mama ... ! ~ajcoana Preaeuratei, l l'u-Imai.plange, mama:~f54

, :." .E;, a ie i, aceeasi cutremurare . lirica , acelasi sentirnental .pierderii fer ic ir iiprlcinuitde stingere~ visului, spulb~rat ca ~n str igc:i in. lum~na, dincunoscutul,cantecpopular: ,iAsta noapte te-am.visat, IMandro, ca te-amsaruta t 1M-am sculat':bam:pipait,! Dat~imiea n-am.gasit,!N1!m~i do:u! inimii/.ser~spe{~ata,p~rinii."I Sunt versurr -mcare .arde, parca .ivapaia pagana .asimturilor din Cdntarea(c t i f1. t j jr i l or , ."Cautat-'am' noaptea, in, as te r nu tul r n eu , cau ta t -am pe ace la dupa careininia mea tatlje~te~cauta tu- l -am, insa nu I-am aflat" (Cdntarea cdntdrilor, c.1, v.l);"" . De obse rvat a , sub:raportul structurii prozodice.si, ingeneral,al mij loacelor.formale, ea s i . su b r ap o r tu l r n o ti v el o rs i al temelor, l ir ica. lui Goganu are prea multe;interferente viz ibilecu folclorul. Dar , eeea ce este important :~ispecific e faptul ea.(simtim p re z en ta un e i v iz iu ni f ol cl or ic e , u n universal starilor-afective, illcare Goga" integreaza, organic, fo lc lo ru l, nunumai eel poe tic, c i in ansamblu llui . . : "' "ii j: ; , .E.vo:ba,


28/33

freamat al codrului, asetp:anatoracelul"glascucemic de troparevzice poetul: "Nu-ijalea patimirii tal!:),!Tremurato!lfea ta plansoare, / Ci-iicariteculde-ngropaciune/ AIdoinei noastre, care.moare." (In codruy . .,' , \", ' , ' Involburarea:cpcb;ului este semnificativa ~iaidoma unei- revolutii sociale:,.Departes-a aprinsun-fulger, /Lovind.in.creasta tanspraznio./ Si-n-tot hotarultau,maniaJSi- ;linc~putpaganulpraznic. j E~al/azvratir iinoastre .tunet, J Si-n, neagra ta cutremlJf~r .e ;1 Atateaveacuri umilitev.Isigem-str ivita.razbunare." "-. ' " ,La Goga~. cas ila Sadoveanu , uneori=-naturaeste istor izanta , in sensul ea.insumeaza.Tn sanul.siin'memoria ei.menumarate evenimenteistor ice, socia le ,politiee, alepoporuluinostru. Natura patriei eo prezenta .eterna.care a asistat lamarile noastre opintiri istorice.avazut trudanoastra, a auzit serasnetul durerilornoastre , a cunoscut datinile si obiceiurile .delanoi, Natura din versurile lui Gogaseprezinta, uneori.ca-ocronica.ee generis. Eapare memoria vie acolectivitatiinationale inexisten,ta eiistor ica. Asa osimte sio concepe poporulnostru, Natura,.iripcezia lui Goga.,c oglindita folclor ic . Nu Intalnim abuz de descriptiipeisagistice, ci natura ca a tmosfera, in sens .s tr ic t l iric. Unexemplu deprezentaanatur ii , creatoare de atmosfera lir ica, ni- loferapoeziaDascalila: ,;Sfios,arilurgultoamnei mohorate I I~i:mi~p~-ncet podoaba lui bolnava; I Cadin cadelniti fumul,de tamaie, /Prelungse zbate frunza din dumbrava: I Tu stai In.prag, si din fragar 0frunza I La sanul tau s-a coborat sa rnoara, / lap van tu l spune c reng ilor p leca te IPovestea ta, frumoasa domnisoara. .. " , ". Pamantul cutarinile lui , instra inate,codrul simuntii , Oltul ~iMuresul.cerul eucetatile destele.puiul de ciocarlie siti'iranii luiGoga.electroni de-manic acumulata,fr an tu ri de epopeeromaneasca sun tprofundt ragici dar de un t ragism ero ic . '. .Epopeea unui mileniu derobiesisufer inta , de lupta sinadejde, Pana~idorulpoetului deai sai nu-i undor sentimental ci unul tragic, care vibreaza dintr-un.instinct nou, .creat de 'acest mileniu, "instinctuI1acrimei"_:_"cumll numea Dragos'Protopopescu/ be aceeaGoga l~i vede, adesea printrelacrimi.conationalii. InpoeziaZ noi, numai in cincistrofe; cuvantullaerima, alternat cujale ~ipliinset,revinevde unsprezece ori . Poezia lui Goga. reprezinta . rezonantavtragica amilen iu lu i din Trans ilvania robi ta . In laorimii ~iref lexul e i, revolta, aceastarezonanta i~i gaseste sambureleeiprofetic. ' ."Plansul ._C spunea mate le poet spaniol Leon Felipe -, nu estetrecutin'programuloameniler politici, nicirnpragmaticelearhiereilorc-Bl 'se afla in,versete le profetilor, in inima dezanragita .rnahnita.aomului. Darplansuljoaca unrolmai mare decat Iegile irrevolutia popoarelor. Plansul ' rupe granite le politice alelumii , s i vafaceca, ' 'lnt r-o z i. ioarneni isase 'intelea s_a rna i> bine. Astazi,candvorbim atatea limbi difer ite, plf ingem totu~i toti JafeI . Inainte nuera a~a.Plansul i~i av~a ritualul sau indigen $i cerem6niasa n:eao~a. .:,,8, Un astfe~ de plans, cu'semhif icatii specifice , cuunritual propriu uneiistor ii chinuite ~izbuciumate;unastfe l de plans, care seeonfuhda culimbajul dureros al unor realita ti ,tragice ,esteplansul dirt versurile lui Octavian Goga. . ... '.i .," ., . . In major itateap'oezi ilor lui Gogat reniura duio~ia, murmurapHinsu l, c ade'lacrima, se aude'oftatul,ijilfloara geamatul; 'dand; toate' impreuna, ,sentimentulacelei mari nelini$ti,~i tulburatoare jelanii, ex:priri1ata 'irrtr- 'Ullplans)inabu~it, dar56

'odemn~iprotestatar. Aceasta stare psihicaimpune poeziilorIui Goga0constructie(camuna: jale ~ipIa.ns inprima parte .neliniste sirevolta in.cea de a doua. De aceea,.pe dreptcuvant .rc an ta rea sa poa te fi c ar ac te riza ta ca , ,0'-elegie eroica". Asadar,i.peisajuI, inpoezia-lui Goga ,a re un caractersocial. Oltuleste 0citadela.jn care:;,Dorm -cantecelc noastre toate /'Si fierbe tainuita jale !Avisurilor sfaramate."[ri.: Stralucirea soarelui se manifesta, ~iea, in strahsa legatUra cuviata rornanului:i!jPe bolta, sus, e.mai aprins, ILa noi, bi'itranul soare, IDe candpeplaiurilenoastre z' iNti pentru noi rasare. . ." (Noi). Durerea oamenilor pulseaza.si 'in petalele florilor,1;ID~aceea:"SifluWii stintmai s f io s i' 19and zboa ra - n za ri a l bas tr e , ID oa r r ou a d e peitrandafiri IE laorimi de-ale noastre ." In f ine, 0mare forta de sugestie, pentruideea\ffeestei,fuziuni, se realizeaza in strofa: "La neidejalepovestesc !A codrilorides.i~uri, ISijaleduceMura~ul, lSi due tustreleCrisuri." !.;,'.' .Preocupareapoetului pentrusoartaa Ior.saieste atatde intensa, inc at,:panai '$imomentill solemnal mortii constituie 'unprilejpentru a si-o manifesta . 'Lagroapa. Iu i La ie Chioru l, poetul indeamna pe eel mort saceara pent ru poporu l saU


29/33

e un tovaras care din.oand in cand ina1ta capul-se da l a 0 parte; !C~savi~ iarasi, Vapo t spune c a a s a a r rrp limbat ~uimagincaclacasului rOI?an pre~tmdem; !m dus~oe u mine , rn-a persec utat pnn .muze ele din Be rl~n ~l a~~e .f1s aee asta p..?e zle ~Clilca~ii;. in gra dinade la Cha rlott enburg, Am eantat simtirea mea eu a tat malver id ic eu cat eu e ram mai depa rte de tar a, . fi indcao duceam. in. sangele meu" . i " .' Tablou l c laca si lo r e ste 0 rnagist ra la c reat ie p ic turala, cop le si toare pri~autenticitatea grupurilor si miscarea grea, anevoioasa, efectuata, parca.cu lant4nlapie ioare; culoarea saradl; sumbra, ehipurile ~tar~ite, (asem~nato~re ~finJ~lo:b izan tini o ri osand it ilor d in iad: .Erau a ta ti -ns lujba lor .de c laca / Cei osand it i saplanga ~;sa taea;rMo~.negi sh' ibiti, ee ser is-aveau pe frunte / Zad~~ie~a plete lor.carunte; / Barbati sIar~ili,eu sufle te le moarte, / Cutotamarul unei vletl,t1e~~rte. /Si-n lung s irag, f emei le t rudi te , / Cu oeh ii s tins i, eu sanul supt de truda, /Jnaintauineale garbovite / De munea lunga, vitrega.si c ru d a , / Cum se ta ra poporu l rnut deumbre'/ Parea 0c e at a t ri st a de-ngropare, / S i . ar s it a c ade a uc ig a to a re !e-a seceriisclipire ne-ndurata.' , , . '.. ~..,' , ~.,. Ve rsul epope ic e lung s idens.ca un b191a lmame i ~. l~asufenntele tar a:1111o:r om a ni , S im pl ic it at ea f orm ei sug~re~z~ sarac~a faramargini a a~estor oamemIa:_asprijin irara de noroc, Inpoticnirile fonice de. pe alocuri, se aude, parea,scr asne tu l dure ri i une i. co lect ivi ta ti , c ar e nu numai ca se. sf ar se ste de obosealafizica , dar se s i sufoca de un r~u spi ri tua l, reva rsat , c a0 lava de blesteme, pesteexistenta ei istorica. . .,' . . . '.Dragost ea p ent ru ce i. obi di ti e intovaraita, iripoezi

momente ale liricii romanesti in sec xx-1

Documents