UNIVERSITATEA ``OVIDIUS`` CONSTANȚA

FACULTATEA DE DREPT ȘI ȘTIINȚE ADMINISTRATIVE

SPECIALIZAREA: ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ

PROPRIETATEA ANULABILĂ

Student:

Cazacu (Samsonov) Cristina-Elena

Constanța 2013

PROPRIETATEA  ANULABILĂ

DEFINIŢIE

 Proprietatea este anulabilă atunci când transferul dreptului de proprietate s-a realizat în temeiul unui act juridic

lovit de nulitate relativă.

 Proprietatea anulabilă este acea modalitate a dreptului de proprietate ce apare în situația în care

dreptul de proprietate asupra unui bun a fost dobândit printr-un act juridic translativ de

proprietate lovit de nulitate relativă.1 Printre cauzele de nulitate relativă amintim: viciile

de consimțământ, lipsa discernământului, nerespectarea dreptului de preemțiune, prevazut de art.

14, alin. 1, din Legea nr. 54/1998, lipsa capacității de exercițiu.2

 Ceea ce este esențial este ca actul prin care s-a transmis dreptul de proprietate, este lovit de

nulitate relativă. Un act este "anulabil" cand a fost încheiat prin viciereaconsimțământului, cu

nerespectarea condițiilor referitoare la capacitate, cand absențaconsimțământului este urmarea

lipsei discernământului etc.  Nulitatea relativă poate fi invocată numai în cadrul termenului de

prescripție extinctivă și poate fi acoperită prin confirmare expresă ori tacită, de către cel ce o

poate invoca. Deoarece acțiunea în anulare este prescriptibilă, până la împlinirea termenului de

prescripție extinctivă, cel ce a dobândit dreptul de proprietate se află într-o situație incertă.

Desigur, incertitudinea este vremelnică și ea durează până la expirarea termenului de prescripție

a acțiunii în anulare. Faptul de a nu se invoca anulabilitatea în termenul de prescripție ar echivala

cu o confirmare prezumată. Credem că incertitudinea poate fi stopată chiar înainte de împlinirea

termenului de prescripție, atât timp cât are loc o confirmare expresă, menită a acoperi nulitatea

relativă. Prin confirmare sau expirarea termenului de prescripție, actul de proprietate anulabil

se consolidează. Este o modalitate temporară, care dureaza până la consolidarea dreptului

1 Nulitatea relativă este nulitatea care sancționează nerespectarea, la încheierea actului juridic civil, a unei norme care ocrotește un interes particular, individual ori personal. Nulitatea relativă este indicată prin formulele: -actul este anulabil, sau actul este anulat. Nulitatea absolută este nulitatea care sancționează nerespectarea , la încheierea actului juridic, a unei norme care ocrotește un interes general, obsteșc. În legislație, nulitatea absolută este desemnată prin formule ca, nulitatea de drept, ìnulitate sau ìnulitate de plin drept.2 Legea nr. 54 publicată in Monitorul Oficial nr. 102 din data: 03/04/1998 privind circulația juridică a terenurilor

de proprietate prin confirmare, tacită sau expresă (art. 1190 din Codul civil), a actului anulabil

sau până la desființarea actului translativ de proprietate, ca urmare a acțiunii în anulare

promovată în justiție de o persoana interesată. Acțiunea în nulitate relativă este prescriptibilă în

termenul general de prescripție de 3 ani, așa încât în această perioadă transmițătorul poate

oricând cere anularea actului, iar admiterea acțiunii duce la desființarea retroactivă a dreptului

dobânditorului. Actul nul relativ poate fi confirmat tacit de cel în drept să invoce nulitatea, fie

prin executarea actului anulabil, fie prin neinvocarea nulității în termenul de prescripție

extinctivă. I ncertitudinea în care se află cel care a dobândit dreptul de proprietate printr-un act

anulabil, poate fi stopată chiar înainte de împlinirea termenului de prescripție extinctivă, atâta

timp cât are loc o confirmare expresă, care va acoperi nulitatea relativă a actului prin care s-a

transmis dreptul de proprietate. Confirmarea expresă se realizează printr-un act confirmativ

încheiat în condițiile art. 1190 din Codul civil, conform căruia:

„actul de confirmare sau de ratificare a unei obligații în contra careia legea admite acțiunea în nulitate nu este

valabil decât atunci când cuprinde obiectul, cauza și natura obligației și când face mențiune de motivul acțiunii

în nulitate, precum și despre intenția de a repara viciul pe care se întemeia acea acțiune”.

 În urma confirmării actul juridic lovit de nulitate relativă, devine valabil. Acest efect se produce

retroactiv, de la data încheierii actului confirmat. Dreptul de proprietate al dobânditorului se

consolidează, cu efect retroactiv, devenind un drept pur si simplu. Pâna la consolidarea dreptului

în patrimoniul dobânditorului, exista vocatia exercițiului său atât pentru transmițător cât și pentru

dobânditor.

 

Exemplu:

Un contract de vânzare-cumpărare, vânzătorului fiindu-i afectat consimţământul prin dol

(înşelăciune). Dacă titularul acţiunii în anularea actului juridic, va confirma titlul translativ

de proprietate care este anulabil, sau dacă dreptul la acţiunea în anulare s-a prescris, dreptul de

proprietate al dobânditorului va fi consolidat.

 

CARACTERISTICILE PROPRIETĂȚII ANULABILE:

• introducerea cu succes a acțiunii în nulitate relativă are rolul unei condiții rezolutorii; 

• dobânditorul bunului este proprietar sub condiție rezolutorie; 

• împlinirea termenului de prescripție sau confirmarea nulității consolidează definitivdreptul

dobînditorului.

EFECTELE PROPRIETĂŢII ANULABILE:

- desfiinţarea actului anulabil, are efect retroactiv şi afectează şi actele încheiate de

către proprietarul anulabil, cu terţii (deoarece el nu poate transmite un drept pur şi simplu, ci

doar, tot anulabil).

- confirmarea actului anulabil validează definitiv dreptul de proprietate, precum şi actele

subsecvente încheiate cu terţii. Referitor la actele încheiate cu terţii, efectele confirmării actului

anulabil, se produc sub rezerva protecţiei acestora. Astfel, dacă o persoană lipsită de capacitate

deplină de exerciţiu a încheiat un act de dispoziţie cu o persoană, şi apoi, după ce a devenit

capabilă din punct de vedere juridic, a încheiat un alt act juridic cu o altă persoană, act ce are ca

obiect acelaşi bun, ea nu va putea confirma primul act juridic, anulabil, deoarece pentru cel de-

al doilea dobânditor, primul act rămâne nul.3 

Excepţii:

- dobândirea proprietăţii bunurilor mobile de către terţi posesori de bunăcredinţă;

- dobândirea proprietăţii imobilelor prin uzucapiune;

- validarea aparenţei de drept.

3 Gh. Beleiu - „Tratat de drept civil”, Editura Şansa SRL, Bucureşti, 1998

Bibliografie

1. Beleiu Gh. - „Tratat de drept civil”, Editura Şansa SRL, Bucureşti, 1998

2. Stoica Adrian – Note de curs – Dreptul de proprietate si alte drepturi reale

3. Legea nr. 54 publicată în Monitorul Oficial nr. 102 din data: 03/04/1998 privind

circulația juridică a terenurilor