proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de...

PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII Documentatie tehnica pentru obtinerea Acordului DE APA SI APA UZATA IN JUDETUL TULCEA de mediu din partea ARBDD Tulcea

Martie 2019

PROGRAMUL OPERATIONAL INFRASTRUCTURA MARE – POIM

SPRIJIN PENTRU PREGATIREA APLICATIEI DE FINANTARE SI A DOCUMENTATIILOR DE ATRIBUIRE PENTRU PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APA SI APA UZATA DIN

JUDETUL TULCEA IN PERIOADA 2014 – 2020

BENEFICIARUL PROIECTULUI

PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APA SI APA UZATA IN JUDETUL

TULCEA

MEMORIU DE PREZENTARE

CONFORM

LEGII NR. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului , ANEXA 5E


Martie 2019

CUPRINS GENERAL

PIESE SCRISE

Memoriu tehnic

ANEXE

LISTA DE SEMNATURI

Nr. Crt.

Nume si prenume Functia Semnatura

1 Badea Gabriela Expert de Mediu


3

CUPRINS MEMORIU TEHNIC

I. Denumirea proiectului .................................................................................................................... 4

II. Titular ............................................................................................................................................... 4

III. Descrierea caracteristicilor fizice ale intregului proiect ……………………………………………………………….4

IV. Descrierea lucrarilor de demolare necesare …………………………………………………………………………..397

V. Descrierea amplasarii proiectului ............................................................................................... 397

VI. Descrierea tuturor efectelor semnificative posibile asupra mediului ale proiectului, în limita informațiilor disponibile…………………………………………………………………………………………………………………429

VII. Descrierea aspectelor de mediu susceptibile a fi afectate în mod semnificativ de proiect…………………………………………………………………………………………………………………………………….……..465

VIII. Prevederi pentru monitorizarea mediului ……………………………………………………………………………..470

IX. Legatura cu alte acte normative si/sau planuri /programe/strategii/documente de planificare……………………………………………………………………………………………………………………………………...472

X. Lucrari necesare organizarii de santier ……………………………………………………………………..……………..473

XI. Lucrari de refacere a amplasamentului la finalizarea investitiei , in caz de accidente si/sau la incetarea activitatii ………………………………………………………………………………………………………………………..474

XII. Anexe-piese desenate ……………………………………………………………………………………………………………..475

XIII. Pentru proiectele care intră sub incidența prevederilor art. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011 memoriul se completeaza si alte informatii………………………………………………………………………………………………….……..572

XIV. Pentru proiectele care se realizează pe ape sau au legătură cu apele, memoriul va fi completat cu informații, preluate din Planurile de management bazinale, actualizate…………………………………………580

PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII Documentatie tehnica pentru obtinerea Acordului

DE APA SI APA UZATA IN JUDETUL TULCEA de mediu din partea ARBDD Tulcea

4

MEMORIU DE PREZENTARE

I. Denumirea proiectului: PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A

INFRASTRUCTURII DE APA SI APA UZATA IN JUDETUL TULCEA

II. Titular

- numele: SC AQUASERV SA TULCEA - adresa poştală : Tulcea , str. Rezervorului , nr.2, judet Tulcea - numărul de telefon, de fax şi adresa de e-mail, adresa paginii de

internet: 0240 511 369 - numele persoanelor de contact:

director/manager/administrator: Caraman Ionel – Director general SC Aquaserv SA; Rodica Iacomi – sef UIP POIM -SC Aquaserv SA;

responsabil cu documentatia privind protecţia mediului : Badea Gabriela – 0740017298, fax:0340104067, e-mail: [email protected]

III. Descrierea caracteristicilor fizice ale întregului proiect:

a) un rezumat al proiectului; Deoarece in fiecare localitate se prevad alte investitii , descrierea sumara a

proiectului se va face dupa cum urmeaza : 1. Investitii in infrastructura de apa potabila din localitatile Tulcea si Mineri

Luand in considerare deficientele existente identificate, rezultatele obtinute in urma modelarii hidraulice a retelei de distributie existenta, a studiilor si expertizelor realizate, s-au identificat masurile necesare pentru extinderea, reabilitarea si optimizarea functionarii sistemului de alimentare cu apa Tulcea, prin:

• Reabilitarea captarii situata la Mila 42+500; • Inlocuirea conductelor de aductiune apa bruta, avariate; • Realizarea unui rezervor nou si a unei statii de pompare apa potabila; • Reabilitarea rezervoarelor si a statiilor de pompare din sistemul de alimentare

cu apa; • Inlocuirea aductiuni de apa tratata; • Reabilitarea retelei de distributie; • Extinderea retelei de distributie; • Integrarea obiectelor propuse in SCADA, cu scopul monitorizarii permanente a

conditiilor de functionare a acestora. Investitii in infrastructura de apa uzata din localitatile Tulcea si Mineri : Luand in considerare situatia existenta a sistemului de colectare si epurare a

apelor uzate din mun. Tulcea si a deficientelor acestuia, se propun urmatoarele masuri:

mailto:[email protected]



5

o Extinderea retelei de canalizare; o Reabilitarea retelei de canalizare; o Reabilitarea statilor de pompare apa uzata existente; o Realizarea de noi statii de pompare apa uzata; o Lucrari la statia de epurare Tulcea.

2. Investitii in infrastructura de apa potabila din localitatea Babadag Investitii proiectate pentru frontul de captare

Principalele investitii la frontul de captare Satul Nou au avut in vedere eliminarea deficientelor constatate in urma analizei situatiei existente.

Principalele probleme ale frontului de captare Satul Nou sunt generate de starea actuala a unor foraje (colmatate care necesita deznisipare), starea avansata de uzura a structurilor, echipamentelor, instalatiilor hidraulice si instalatiilor electrice, lipsa unei trepte de dezinfectie eficienta si lipsa dotarilor pentru operarea in conditii de siguranta a frontului.

Masurile de reabilitare propuse vizeaza toate componentele frontului subteran Satul nou, si anume captarea apei, stocarea acesteia in rezervorul tampon de la captare, dezinfectia apei captate si transportul acesteia catre rezervoarele de inmagazinare amplasate in orasul Babadag si monitorizarea sursei in vederea eliminarii situatiilor de degradare a calitatii apei brute.

Lucrarile prevazute la rezervoarele din sistemul de alimentare cu apa Babadag constau in lucrari de reabilitare a structurilor existente, instalatiilor hidraulice si electrice.

Pentru toate rezervoarele complexelor de inmagazinare din sistem, Zahar, Carierei, Cabanei, Padure si Ferme lucrarile de reabilitare sunt similare si constau in: • Lucrari la structura rezervorului si a camerei de vane: - Indepartarea pamantului din jurul rezervorului si a camerei de vane; - Indepartarea hidroizolatiei/termoizolatiei existente de la exteriorul peretilor; - Pasivarea armaturilor expuse si protejarea lor; - Refacerea hidroizolatiei/termoizolatiei peretilor la exterior; - Refacerea tencuielilor interioare; - Refacerea umpluturilor. • Lucrari la planseului rezervorului: - Planseu nou; - Termo / hidroizolatii pe suprafata planseului; • Lucrari la suprastructura camerei de vane: - Demolarea acesteia si realizarea unei suprastructuri noi.

Se mentioneaza ca la complexul de inmagazinare Padure sunt propuse lucrari de reabilitare si de punere in functiune si a cuvei nefunctionale in momentul de fata.



6

Investitii proiectate pentru statii de tratare a apei Deoarece apa bruta este de buna calitate singurul treapta de tratare necesara o

reprezinta treapta de dezinfectie finala cu asigurarea concentratiilor de clor rezidual, conform Legii 458/2002 cu amendamentele ulterioare.

In acest scop pentru tratare apei au fost propuse statii de electroclorurare la complexele de inmagazinare amplasate in interiorul orasului.

S-a propus amenajarea a cate o statie de reclorurare containerizata, amplasata langa suprastructura camerei de vane a rezervoarelor din localitate, instalatii de electroclorurare compacte, cu interventie umana minima.

Investitii proiectate pentru aductiune apa tratata

In sistemul de alimentare cu apa Babadag exista o conducta cu plecare din complexul de inmagazinare Carierei, cu functionare gravitationala, care asigura alimentarea complexului de inmagazinare Cabanei.

Investitii proiectate pentru reteaua de distributie

In vederea stabilirii masurilor de reabilitare a retelei de distributie existenta s-au avut in vedere principalele deficiente ale modului de functionare existent, puse in evidenta de analiza sistemului existent.

Astfel, principalele deficiente ale retelei de distributie sunt date de gradul insuficient de acoperire cu servicii si de conductele vechi din retea, cu avarii frecvente si grad mare de coroziune, care genereaza pierderi importante de apa si insecuritatea in caz de incendiu.

Masurile de investitii propuse in reteaua de distributie Babadag sunt extinderi si inlocuiri cu diferite diametre si lungimi. Investitiile detaliate, precum si planurile cu situatia propusa sunt prezentate in anexele Studiu de Fezabilitate.

3. Investitii in infrastructura de apa potabila din localitatea Isaccea si cartierele Revarsarea si Tichilesti Investitii in sistemul de alimentare cu apa Isaccea

Luand in considerare deficientele existente si rezultatele obtinute in urma modelarii hidraulice a retelei de distributie existente, s-au identificat masurile necesare pentru extinderea, reabilitarea si optimizarea functionarii sistemului de alimentare cu apa al orasului Isaccea, respectiv: Reabilitarea captarii de apa bruta, situata la mila 55+925; Completarea si extinderea statiei de tratare; Statie de pompare cu hidrofor; Extinderea retelei de distributie.



7

Investitii proiectate pentru statia de epurare Isaccea Statia de epurare Isaccea a fost pusa in functiune in anul 2012. In prezent, statia

de epurare functioneaza sub capacitatea proiectata, dat fiind faptul ca lucrarile de reconfigurare, reabilitare si extindere a sistemului de canalizare si conectare a consumatorilor la reteaua publica de canalizare, nu sunt inca finalizate.

Principalele masuri de investitie propuse pentru statia de epurare Isaccea sunt menite sa imbunatateasca activitatea operationala a statiei de epurare reflectata in calitatea efluentului produs si a namolului rezultat din proces, fiind gandite ca solutii de remediere a deficientelor constatate la evaluarea situatiei existente si a performantelor statiei de epurare la momentul elaborarii studiului de fezabilitate. Investitii in sistemul de alimentare cu apa Revarsarea

Luand in considerare deficientele existente si rezultatele obtinute in urma modelarii hidraulice a retelei de distributie existente, s-au identificat masurile necesare pentru extinderea, reabilitarea si optimizarea functionarii sistemului de alimentare cu apa al cartierului Revarsarea, respectiv:

Aductiune de apa tratata;

Reabilitarea rezervorului existent 1x300 m3;

Extinderea retelei de distributie. Investitii proiectate pentru aductiunea de apa tratata

Avand in vedere problemele existente identificate la fronturile de captare existente in Revarsarea si capacitatea de productie a statiei de tratare Isaccea dupa implementarea investiilor, se propune o aductiune de apa tratata de la rezervoarele 2x250 m3 din Isaccea, care sa asigure transportul apei la rezervoarele din Revarsarea si Tichilesti.

Investitii proiectate pentru complexul de inmagazinare

Avand in vedere ca rezervorul existent in Revarsarea prezinta degradari structurale vizibile , pentru remedierea problemelor identificate sunt necesare urmatoarele masuri de investitie: Lucrari de reabilitare rezervor (V=1x300 mc) si camera de vane, inclusiv refaceri

structuri, inlocuire instalatii hidraulice, electrice si actionari; Punct de masura debit, inclusiv camin, lucrari de punere in opera si

procurare/montaj debitmetru electromagnetic DN 150 mm; Statie de electroclorurare 50 g/h inclusiv, sistem de dedurizare apa de

preparare, sistem de electroliza, stocare sare, pompe dozatoare senzor de clor rezidual si control dEchipamente de protectie la statia de electroclorurare;

Lucrarile de instalatii electrice propuse constau in urmatoarele : Instalatii electrice la statia de clorarure (tablouri, cabluri, aparate, corpuri de

iluminat, impamantare, paratraznet, suporti metalici, etc);



8

Inlocuire instalatie electrica si de actionare la rezervor; Nu necesita suplimentarea alimentarii cu energie electrica, ramane cea

existenta. Investitii proiectate pentru reteaua de distributie

In vederea stabilirii masurilor de extindere a retelei de distributie existente s-au avut in vedere principalele deficiente ale modului de functionare existent, puse in evidenta de analiza sistemului existent.

Pentru a remedia problemele identificate in urma modelarii hidraulice, cu privire la neasigurarea presiunilor minime necesare la consumatori dar si a problemelor referitoare la lipsa unor inele in reteaua de distributie, au fost propuse urmatoarele masuri:

- Extinderea retelei de distributie in zonele noi dezvoltate; - Realizarea unor inele in retea, pentru a creste siguranta in exploatare, in cazul

aparitiei unor avarii in retea; - Analiza comportamentului sistemului la debitul maxim prognozat pentru

orizontul de timp al proiectului, care sa asigure functionarea corespunzatoare a sistemului.

Investitii in sistemul de alimentare cu apa Tichilesti Luand in considerare deficientele existente si rezultatele obtinute in urma

modelarii hidraulice a retelei de distributie existente, s-au identificat masurile necesare pentru extinderea, reabilitarea si optimizarea functionarii sistemului de alimentare cu apa al cartierului Revarsarea, respectiv:

Aductiune de apa tratata;

Rezervor nou 1x30 m3;

Inlocuirea retelei de distributie. Investitii proiectate pentru complex de inmagazinare si statie de pompare apa potabila

Avand in vedere ca operatorulul nu detine informatii referitoare la starea actuala a rezervorului, la amplasamentul acestuia si accesul la rezervor fiind foarte dificil, astfel pentru remedierea problemelor identificate sunt necesare urmatoarele masuri de investitie: Rezervor nou V=1x30 m3, inclusiv instalatie hidraulica si instalatie electrica,

amenajarea si imprejmuirea amplasamentulu; Constructie cladire statie de pompare; Statie noua de pompare apa potabila, cu turatie variabila, echipata cu (1+1)

pompe avand caracteristicile: Q=7-18 m3/h; H=40 m, inclusiv tablou electric; Statie de electroclorurare 50 g/h inclusiv, sistem de dedurizare apa de

preparare, sistem de electroliza, stocare sare, pompe dozatoare senzor de clor rezidual si control dozare functie de concentratia reziduala de clor;

Echipamente de protectie la statia de electroclorurare;



9

Punct de masura debit, inclusiv camin, lucrari de punere in opera si procurare/montaj debitmetru electromagnetic DN 150 mm;

Statie de electroclorurare 50 g/h inclusiv, sistem de dedurizare apa de preparare, sistem de electroliza, stocare sare, pompe dozatoare senzor de clor rezidual si control dozare functie de concentratia reziduala de clor

Echipamente de protectie la statia de electroclorurare; Lucrari de instalatii electrice: Instalatii electrice la statia de clorurare; Instalatii electrice la rezervor; Instalatii electrice la statia de pompare Retele electrice incinta (cabluri, priza de pamant, iluminat, paratraznet); Generator mobil de 15 kVA; Alimentare cu energie electrica din reteaua de locala a Furnizorului de

Electricitate pentru toate intreaga G.A.

Investitii proiectate pentru reteaua de distributie In vederea stabilirii masurilor de reabilitare a retelei de distributie existenta s-

au avut in vedere principalele deficiente ale modului de functionare existent, puse in evidenta de analiza sistemului existent. Pentru remediere deficientelor retelei de distributie existente in cartierul Tichilesi s-a propus inlocuirea retelei de distributie existente. 4. Investitii in infrastructura de apa potabila din localitatea Macin

Luand in considerare deficientele existente si rezultatele obtinute in urma modelarii hidraulice a retelei de distributie existente, s-au identificat masurile necesare pentru extinderea si optimizarea functionarii sistemului de alimentare cu apa Macin, respectiv extinderea retelei de distributie.


In reteaua de distributie sunt propuse lucrari de: • Extindere a retelei de distributie cu conducte realizate din PEID, PE100 RC, PN 6, cu diametrul de 110 mm cu lungimea totala de 3.03 km, reprezentand atat conducte pozate in trama stradala cat si subtraversari, pozate exclusiv in domeniu public; • 1,280 bransamente noi DN25-50 mm pe sectoarele propuse spre extindere si pe conductele existente, realizate prin finantari CNI; • 26 hidranti noi, DN 80-100 mm, pe sectoarele propuse spre extindere; • 28 camine de vane pe sectoarele propuse spre extindere.



10

Investitii in infrastructura de apa uzata din localitatea Macin Luand in considerare situatia existenta a sistemului de colectare si epurare a

apelor uzate din Macin si a deficientelor acestuia, se propun urmatoarele masuri: • Extinderea retelei de canalizare; • Reabilitarea statiei de pompare ape uzate „SPAU Veche”; • Extinderea si completarea proceselor de epurare din Statia de Epurare Macin.

5. Investitii in infrastructura de apa potabila din localitatea Carcaliu

Luand in considerare deficientele sistemului de alimentare cu apa si rezultatele modelarii hidraulice pentru reteaua de alimentare cu apa a localitatii Carcaliu, s-au determinat masurile necesare pentru reabilitarea, optimizarea si extinderea sistemului de alimentare cu apa. Acestea sunt prezentate in continuare: Extindere front de captare Carcaliu; Reabilitare front de captare Carcaliu; Renuntarea la rezervorul existent si construirea unui nou rezervor; Statie noua de dezinfectie a apei la rezervor; Reabilitarea retelei de distributie a localitatii; Extinderea retelei de distributie a localitatii.

Investitii proiectate pentru captari de apa

Principalele investitii la frontul de captare Carcaliu au avut in vedere eliminarea deficientelor constatate in urma analizei situatiei existente. Deoarece forajele existente sunt in stare buna de functionare, lucrarile de vizeaza asigurarea sursei. Pentru acesta s-au propus lucrari de refacere a zonei de protectie sanitara, sisteme de monitorizare video a sursei cu transmitere video la distanta si sisteme antiefractie pentru eliminarea riscului de vandalizare a forajelor. Investitiile propuse pentru frontul de captare Carcaliu au rolul de a creste capacitatea frontului de captare si siguranta in exploatare a acestuia. Lucrarile propuse constau in:

- Foraj nou, H = 120 m, inclusiv pompa cu urmatoarele caracteristici: Q=10-15 m³/h si H= 100 m;

- Instalarea unui sistem de monitorizare video frontului de captare in sistemul SCADA;

- Imprejmuirea si semnalizarea zonei de protectie sanitare. Investitii proiectate pentru aductiuni de apa bruta

Este propusa extinderea aductiunilor de apa bruta prin prevederea unei conducte de aductiune DN 110 mm, L= 440 m care va transporta apa de la forajul nou pana la conducta existenta de aductiune Dn 200 mm.



11

Investitii proiectate pentru rezervoare, statii de pompare apa potabila si statii de clorurare/ re-clorurare

Lucrarile prevazute la rezervorul din sistemul de alimentare cu apa Caracaliu constau in renuntarea la rezervorul existent si constructia unui nou rezervor (V=400 m³) ce va asigura inmagazinarea apei potabile, incluzand urmatoarele componente:

Structura rezervor si camera de vane; instalatie hidraulica la rezervor (conducte si armaturi); instalatie electrica si de actionare la rezervor; Statie noua de electroclorurare cu capacitatea de 50g Cl2/h, inclusiv, sistem de dedurizare apa de preparare, sistem de electroliza, stocare sare, pompe dozatoare si control;

Senzori clor rezidual apa potabila, cu control echipament dozare.

Investitii proiectate pentru statii de tratare a apei Deoarece apa bruta este de buna calitate singurul treapta de tratare necesara o

reprezinta treapta de dezinfectie finala cu asigurarea concentratiilor de clor rezidual, conform Legii 458/2002.

In acest scop pentru tratare apei a fost propusa o statie de electroclorurare la complexul de inmagazinare amplasate in apropierea frontului de captare.

Instalatile de electroclorurare vor produce local o doza de solutie de hipoclorit de sodiu utilizand apa potabila prelevata din rezervoare si sare alimentara (NaCl), in vederea asigurarii dozei de clor rezidual liber de 0.5 mg Cl2/l la iesirea din rezervoarele de inmagazinare, in conformitate cu Legea 458/2002 cu modificarile si completarile ulterioare. Capacitatea instalatiei de electroclorurare propusa este de 50 g/h. Investitii proiectate pentru reteaua de distributie :

- Inlocuire conducte retea de distributie - In vederea stabilirii masurilor de reabilitare a retelei de distributie existenta s-

au avut in vedere principalele deficiente ale modului de functionare existent, puse in evidenta de analiza sistemului existent.

Astfel, principalele deficiente ale retelei de distributie sunt date de gradul insuficient de acoperire cu servicii si de conductele subdimensionate din retea, care genereaza insecuritatea in caz de incendiu.

In vederea identificatii masurilor optime de reabilitare s-a realizat modelul hidraulic al retelei de distributie pentru situatia de perspectiva in care au fost integrate masuri de remediere a deficientelor identificate anterior si anume:

reconfigurarea sistemului, astfel incat sa se asigurare presiunilor minime in toata reteaua in situatia combaterii unui incendiu folosind hidranti exteriori;



12

analiza comportamentului sistemului la debitul maxim prognozat pentru orizontul de timp al proiectului, care sa asigure functionarea corespunzatoare a sistemului.

Extindere retea de distributie

Lucrarile de extindere a retelei de distributie cuprind: o Extinderea retelei de distributie cu conducte realizate din PEID, PE100 RC, PN 6,

cu diametrul cuprins intre 110 si 125 mm cu lungimea totala de 2.51 km, reprezentand conducte pozate in trama stradala, pozate exclusiv in domeniu public;

o 68 bransamente noi DN25-50 mm pe sectoarele propuse spre extindere; o 26 hidranti noi, DN 80-100 mm, pe sectoarele propuse spre extindere; o 25 camine de vane pe sectoarele propuse spre extindere.

Investitii in infrastructura de apa uzata din localitatea Carcaliu

Luand in considerare faptul ca in urma finalizarii proiectelor de extindere a retelei de canalizare a localitatii Carcaliu, aflate in curs de implementare, aceasta va beneficia de un grad de acoperire cu retea de 100%, nu au fost prevazute lucrari de extindere sau reabilitare a sistemului de canalizare.

Au fost propuse o serie de dotari/echipamente, dupa cum urmeaza: - Obturator pneumatic pentru conductele de canalizare DN 200-500 mm; - Exhaustor camine de canalizare; - Aparatura de laborator pentru statia de epurare.

6. Investitii in infrastructura de apa potabila din localitatea Mahmudia

Luand in considerare deficientele existente si rezultatele obtinute in urma modelarii hidraulice a retelei de distributie existente, s-au identificat masurile necesare pentru extinderea si optimizarea functionarii sistemului de alimentare cu apa Mahmudia, respectiv: • Reabilitarea structurii statiei de pompare apa bruta; • Reabilitarea retelei de distributie; • Extinderea retelei de distributie. Investitii proiectate pentru statii de pompare apa bruta : Principalele deficiente sunt generate de starea actuala a constructiei statiei de pompare apa bruta. Lucrarile propuse pentru statia de pompare apa bruta constau in:

- Repararea zidariei deteriorate prin umplerea golurilor si consolidare structurala prin realizarea unei tencuieli armate pe ambele fete ale peretilor exteriori;

- Inlocuirea tamplariei existente; - Inlocuirea hidroizolatiei existente cu o hidroizolatie noua.



13

Deoarece Statia de pompare a fost echipata recent cu pompe noi iar acestea vor fi date in folosinta OR dupa preluarea localitatii, nu au fost propuse lucrari la pompe si la instalatiile hidraulice. Investitii proiectate pentru statia de tratare

Lucrarile prevazute la statia de tratare constau in completarea schemei de tratare existente si extinderea capacitatii de tratare a statiei existente prin prevederea unei noi linii de tratare dotata cu modul de ultrafiltrare. Lucrarile de completare a schemei de tratare existente constau in:

- Deznisipator nou V=25m³; - Camere de reactie rapida si lenta; - Instalatie de deshidratare namol; - Platforma acoperita de depozitare namol deshidratat. - Lucrarile de extindere a capacitatii de tratare ale statiei existente constau in: - Statie noua de tratare cu modul de ultrafiltrare cu capacitatea de 25 m³/h - Cladire noua pentru statia de tratare cu modul de ultrafiltrare; - Statie noua de electroclorurare cu capacitatea 50 g/h; - Prevederea unui laborator de calitate apa potabila. In vederea extinderii capacitatii de tratare a statiei existente se propune o linie noua

de tratare, dotata cu instalatie compacta de ultrafiltrare cu functionare automata. Investitii proiectate pentru rezervoarele de inmagazinare apa potabila

In localitatea Mahmudia sunt propuse lucrari de reabilitare a structurilor rezervoarelor existente, inclusiv inlocuirea instalatiilor hidraulice si electrice.

Este propusa integrarea celor 4 rezervoare reabilitate in sistemul SCADA pentru a urmari evolutia in timp real a parametriilor de functionare. Investitii proiectate pentru reteaua de distributie

Inlocuire conducte retea de distributie In vederea stabilirii masurilor de reabilitare a retelei de distributie existenta s-

au avut in vedere principalele deficiente ale modului de functionare existent, puse in evidenta de analiza sistemului existent.


In vederea identificatii masurilor optime de reabilitare s-a realizat modelul hidraulic al retelei de distributie pentru situtia de perspectiva in care au fost integrate masuri de remediere a deficientelor identificate anterior si anume:



14

Inlocuirea conductelor vechi din otel ce sufera avarii frecvente pentru a asigura continuitatea in alimentarea cu apa a localitatii si a limita pierderile operatorului provenite din pierderile de apa pe consuctele avariate;

Reconfigurarea sistemului astfel incat sa se asigure presiunile minime in toata reteaua inn situatia combaterii unui incendiu folosind hidranti exteriori;

Analiza comportamentului sistemului la debitul maxim prognozat pentru orizontul de timp al proiectului, care sa asigure functionarea corespunzatoare a sistemului.

Extindere retea de distributie In urma analizei situtiei existente a retelei de distributie sunt propuse

urmatoarele lucrari: - Extinderea retelei de distributie cu conducte realizate din PEID, PE100 RC, PN 6,

cu diametrul Dn 110 mm cu lungimea totala de 4.8 km reprezentand atat conducte pozate in trama stradala, cat si subtraversari, pozate exclusiv in domeniu public;

- 134 bransamente noi DN25-50 mm pe sectoarele propuse spre extindere; - 50 hidranti noi, DN 80-100 mm, pe sectoarele propuse spre extindere; - 28 camine de vane pe sectoarele propuse spre extindere

Investitii in infrastructura de apa uzata din localitatea Mahmudia

Luand in considerare situatia existenta a sistemului de colectare si epurare a apelor uzate din Mahmudia si a deficientelor acestuia, se propun urmatoarele masuri:

o Reabilitarea retelei de canalizare; o Extinderea retelei de canalizare; o Conducte de refulare aferente statiilor de pompare propuse; o Extinderea si completarea proceselor de epurare din Statia de Epurare

Mahmudia. 7. Investitii in infrastructura de apa potabila din localitatea Vacareni

Luand in considerare deficientele existente si rezultatele obtinute in urma modelarii hidraulice a retelei de distributie existente, s-au identificat masurile necesare pentru extinderea si optimizarea functionarii sistemului de alimentare cu apa Vacareni, respectiv:

• Reabilitare si extindere front de captare Vacareni; • Statie noua de tratare; • Statie noua de pompare apa tratata; • Extindere complex de inmagazinare prin constructia a doua noi rezervoare V=2

x 300 m³; • Reabilitarea retelei de distributie;



15

• Extinderea retelei de distributie.

Investitii in infrastructura de apa uzata din localitatea Vacareni Deoarece in localitatea Vacareni nu exista sistem centralizat de colectare si

epurare a apelor uzate, s-au propus o retea noua de colectare a apelor uzate si o statie noua de epurare. 8. Investitii in infrastructura de apa potabila din localitatea Chilia Veche

Luand in considerare deficientele existente si rezultatele obtinute in urma modelarii hidraulice a retelei de distributie existente, s-au identificat masurile necesare pentru extinderea, reabilitarea si optimizarea functionarii sistemului de alimentare cu apa al localitatii Chilia Veche, respectiv:

o Reabilitarea captarii de apa bruta, situata la km 46+200; o Reabilitare gospodarie de apa; o Reabilitare si extindere retea de distributie.

Investitii in infrastructura de apa uzata din localitatea Chilia Veche Investitii proiectate pentru sistemul de colectare a apei uzate din localitatea Chilia Veche

Avand in vedere ca in localitatea Chilia Veche exista retea de canalizare numai in zona blocurilor, dar ale carei colectoare sunt vechi si sparte datorita greutatii autovehiculelor, se propune realizarea unei retele de canalizare noi, care va deservi toti locuitorii aglomerarii Chilia Veche.

Investitiile detaliate, precum si planurile cu situatia propusa sunt prezentate in anexele Studiului de Fezabilitate.

9.Investitii in infrastructura de apa potabila din localitatile C.A. Rosetti, Letea, Periprava si Sfistofca Comuna C.A. Rosetti formata din satele C.A. Rosetti (resedinta), Letea, Periprava, Sfistofca si Cardon are un numar de locuitori de 877. In prezent, comuna nu beneficiaza de sistem centralizat de alimentare cu apa, sursa de apa fiind fantani individuale.

Se propune infiintarea unui sistem centralizat de alimentare cu apa al comunei C.A. Rosetti, folosind ca sursa de apa Fluviul Dunarea. Investitii proiectate pentru captari de apa Captarea apei se face din Fluviul Dunarea in satul Periprava. Principalele lucrari la captare constau in: Captare din Dunare, Q=240 m3/zi; Conducta de aductiune apa bruta, PEID PE100RC, Dn 75 mm.



16

Investitii proiectate pentru statii de pompare apa bruta Se propune o statie de pompare apa bruta – Periprava:

- Statie noua de pompare, Q=10 m3/h, H=20m; - Post de transformare si linie electrica de alimentare de la cel mai apropiat punct,

inclusiv facilitati ridicare tensiune si contor principal; - Echipamente electrice aferente statiei de pompare, inclusiv instalatie electrica

de actionare armaturi; - Dotare statie de pompare cu debitmetre; - Echipamente de preluare si transmisie date/comenzi in sistem SCADA

Investitii proiectate pentru aductiuni de apa bruta Se va realiza o conducta de aductiune apa bruta, PEID, PE100RC, PN6, SDR 26,

DN 75 mm, intre captare si statia de tratare cu o lungime de aproximativ 200 m. Investitii proiectate pentru statia de tratare a apei

Procesele de tratare propuse in concordanta cu calitatea apei sursei, necesarul de apa si conditiile locale specifice, sunt: Filtrare directa in instalatie cu membrane ultrafiltrante, complet automatizata; Dezinfectie finala cu clor, cu instalatie de electroclorurare, complet

automatizata, pentru asigurarea concentratiei reziduale de clor. Investitii proiectate pentru aductiuni de apa tratata

Pentru alimentarea cu apa a satelor C.A. Rosetti, Letea si Sfistofca se va realiza o aductiune de apa tratata intre complexul de inmagazinare din satul Periprava si complexul de inmagazinare din satul C.A. Rosetti.

Intrucat comuna C.A. Rosetti are mai putin de 2000 de locuitori, investitiile in sistemul de canalizare nu sunt eligibile in cadrul POIM. In acest sens nu se prevede infiintarea unui sistem centralizat de colectare a apei uzate. 10. Investitii in infrastructura de apa potabila din localitatile Ceatalchioi, Patlageanca, Plauru si Salcieni Investitii proiectate pentru captari de apa

In prezent captarea de suprafata din bratul Chilia a localitatilor Ceatalchioi, Patlageanca, Plauru si Salcieni nu dispune de o delimitare a zonei de protectie sanitara cu regim sever.

In acest sens masurile prospuse pentru respectarea conditiilor minime din Hotararea de Guvern numarul 930/2005 sunt urmatoarele: Amplasarea de balize de semnalizare la limita zonei de protectie sanitara cu

regim sever; Imprejmuire pe mal si amplasarea de placute avertizoare. In cadrul sistemului de canalizare din aglomerarile Ceatalchioi, Patlageanca, Plauru

si Salcieni nu se vor realiza investitii datorita faptului ca nu se incadreaza in conditia de eligibilitate a proiectului, respectiv nu dispune de minim 2,000 de LE .



17

11. Investitii in infrastructura de apa potabila din localitatea Sulina

Captarea apei pentru alimentarea cu apa a localitatii Sulina, este recent reabilitata prin POS Mediu 2007-2013 cuprinsa in cadrul contractului CL3-“Extinderea si reabilitarea capacitatilor de tratare a apei in aglomerarile Sulina, Macin si Isaccea”. Investitii proiectate pentru statii de tratare a apei

Statia de tratare este in curs de reabilitare prin POS Mediu 2007-2013 cuprinsa in cadrul contractului CL3-“Extinderea si reabilitarea capacitatilor de tratare a apei in aglomerarile Sulina, Macin si Isaccea”.

Pentru asigurarea zonei de protectie sanitara a obiectelor componente situate in incinta Gospodariei de apa, respectiv pentru asigurarea distantelor minime prevazute de HG 930/2005 (20 m de la zidurile exterioare ale instalatiei de tratare, 10m de la zidurile exterioare cladirii statiei de pompare), incinta existenta imprejmuita cu suprafata de 7,961 mp trebuie extinsa cu suprafata de 2,632 mp, rezultand o suprafata totala de 10,593 mp.

Investitii proiectate pentru rezervoare de inmagazinare

In prezent, apa tratata este inmagazinata in rezervorul subteran cu capacitatea de 600 m3. Din acesta, apa este aspirata si pompata in castelul de apa (V=300m3) si in reteaua de distributie.

Pentru orizontul 2023, se anticipeaza un grad de conectare la sistemul de alimentare cu apa, de 100% pentru populatia estimata in localitatea Sulina, de 3,384 locuitori, pentru care este necesar un volum de inmagazinare suplimentar, cu o capacitate de 400 m3.

Astfel, se propune constructia unui rezervor nou, din beton armat, care se va realiza pe amplasamentul unde in prezent este statia de filtre lente, statie care se va demola la finalizarea noii statii de filtre sub presiune, prevazute prin POS Mediu.


Extindere retele de distributie Reteaua de distributie a localitatii Sulina, asigura un grad de conectare de 89,6%,

deservind un numar de 3,154 de locuitori din totalul populatiei de 3,521 locuitori (la nivelul anului 2017).

Se propune extinderea retelei de distributie cu o lungime totala de 6,440 m formata din conducte din material PEID, PE100, PN6 de diametru De 110mm. Reabilitare retele de distributie

Conductele propuse spre reabilitare au fost alese in functie de impactul pe care il au in functionarea sistemului.



18

Vechimea retelelor de distributie reprezinta un factor important de afectare a calitatii apei distribuite prin: accidente frecvente, pierderi importante de apa si contaminare ulterioara a apei.

In conditiile frecventelor intreruperi in distributia apei starea retelelor de distributie conduc la modificarea calitatii organoleptice si fizico-chimice a ape, cei mai afectati parametri sunt culoarea, gustul, mirosul, turbiditatea, parametrii microbiologici depasind frecvent valorile admise.

Prin prezentul proiect se propune reabilitarea retelei de alimentare cu apa a localitatii Sulina pe o lungime totala de 7,253 m, retea care nu corespunde din punct de vedere tehnic, care prezinta avarii repetate, sunt subdimensionate.

Pe traseul noilor conducte din material PEID, PE100, PN6 de diametru Dn 110mm se vor realiza cca. 219 bransamente la consumatori, 68 de hidranti de incendiu si 40 camine de vane.

Lucrari de monitorizare in retea In vederea monotorizarii presiunii din reteaua de distributie se propun urmatoarele investitii: Senzori de presiune, instalati in reteaua de distributie – 5 bucati; Alimentare cu energie electrica pentru puncte de masura presiune in reteaua de

distributie – 5 bucati; Instalatii electrice interioare si tablou electric pentru puncte de masura presiune

in reteaua de distributie – 5 bucati; Sistem antiefractie si automatizare, inclusiv SCADA, pentru puncte de masura

presiune in reteaua de distributie – 5 bucati. Investitii proiectate pentru reteaua de canalizare

Sistemul de canalizare al localitatii este unul divizor, reteaua de canalizare menajera asigura in prezent un grad conectare a populatiei de cca. 84.2%, 2,963 locuitori racordati din totalul de 3521 locuitori (aferente anului 2017). Lungimea totala a retelei de canalizare menajera este de 16,498 m, alcatuita din conducte realizate din material PVC-KG cu diametrul Dn 250 mm, realizate prin POS Mediu si asigura racordarea populatiei exclusiv de pe malul drept al localitatii. Pe malul stang nu exista in prezent sistem centralizat de colectare a apelor uzate menajere.



19

12. Investitii in infrastructura de apa potabila din localitatile Crisan, Caraorman si Mila 23 Investitii in infrastructura de apa potabila din localitatea Crisan

Investitii proiectate pentru captari de apa Sursa de apa aferenta localitatii Crisan este reprezentata de captarea de

suprafata din canalul Sulina. Tinand cont de principalele deficiente identificate in cadrul captarii se propune reabilitarea captarii cu crib, inclusiv semnalizarea zonei de protectie sanitara.In acest sens masurile prospuse pentru respectarea conditiilor minime din Hotararea de Guvern numarul 930/2005 si a cerintelor legii 458/2002 sunt urmatoarele:

Amplasarea de balize de semnalizare la limita zonei de protectie sanitara cu regim sever;

Imprejmuire pe mal si amplasarea de placute avertizoare; Reabilitare captare de suprafata cu crib.

Investitii proiectate pentru statii de pompare apa bruta In vederea cresterii sigurantei in exploatare, in cadrul statiei de pompare apa

bruta sunt propuse urmatoarele investitii: Inlocuire conducta de aspiratie cu conducta DN110 mm, PEID PE 100 RC, PN6, in

lungime de 35 m, Inlocuirea grupului de pompare existent, cu un grup de pompare (1+1) pompe

avand urmatoarele caracteristici: Q=12m3/h, H=12mCA;

electrice interioare noi, inclusiv tablou electric si de automatizare; Punct de masura debit, inclusiv camin, lucrari de punere in opera si

procurare/montaj debitmetru electromagnetic Dn50mm; Echipamente de preluare si transmisie date/comenzi in sistem SCADA local.

Investitii proiectate pentru statia de tratare a apei

In cadrul statiei de tratare se propun urmatoarele investitii : o Demolare cladire existenta a statiei de tratare (S=156 m2); o Construire cladire noua statie de tratare pe structura metalica, inclusiv dispecer

SCADA si laborator; o Statie noua de tratare cu modul de ultrafiltrare; o Echipament de protectie, inclusiv haine si dus de ochi; o Instalatii electrice interioare de forta, iluminat si prize, automatizari,

instrumentatie, instalatie electrica de protectie de echipotentializare pentru cladiri si echipamente noi si existente;



20

o Instalatii electrice exterioare de forta, paratrasnet, prize de pamant, instalatie electrica interioara / exterioara de echipotentializare, instrumentatie, automatizari pentru cladiri si echipamente noi si existente;

o Punct de Control Local SCADA, inclusiv pregatirea pentru integrarea in dispeceratul central Aquaserv Tulcea, echipat cu tablou de automatizare general pentru toata GA Crisan, tablou echipat cu PLC + HDMI 12 inch + router GSM/GPRS + UPS, software necesar si licente, amplasat in spatiu dedicat;

o Grup electrogen pentru alimentare cu energie electrica de rezerva, inclusiv tablou electric prevazut cu AAR, integrat in SCADA;

o Laborator analize; o Sistem antiefractie si automatizare; o Amenajarea si imprejmuirea amplasamentului (cabluri, apa potabila, hidranti,

fosa septica si retea de colectare ape uzate menajere); o Integrare obiecte aferente statiei de tratare in sistemul SCADA local; o CCTV pentru intreaga gospodarie de apa; o Retele electrice exterioare de forta, iluminat si Instrumentatie.

Investitii proiectate pentru rezervoare, statii de pompare apa potabila si statii de clorinare Rezervoare de inmagazinare

In cadrul complexului de inmagazinare apa potabila, in vederea asigurarii volumului necesar de inmagazinare sunt necesare urmatoarele investitii: Reabilitare rezervor inmagazinare din beton armat cu volumul de 200 m3 –

constructii, instalatii electrice si instalatii hidraulice; Punct de masura debit la intrarea in rezervoare, inclusiv camin, lucrari de punere

in opera si procurare/montaj debitmetru electromagnetic DN100 mm. Statii de pompare apa potabila Datorita perioadei de functionare indelungata, si a defectiunilor inregistrate la cele

doua grupuri de pompare cu hidrofor, acestea nu mai prezinta siguranta in exploatare. In vederea remediereii deficientelor mai sus mentionate si cresterii sigurantei in exploatare sunt propuse urmatoarele investitii:

- Inlocuirea celor doua grupuri de pompare existente,cu un grup de pompare nou (2+1) pompe cu turatie variabila, avand caracteristicile Q=9-19 m3/h si H=30 mCA, inclusiv convertizor de frecventa, panouri de comanda si control.

- Inlocuire instalatie hidraulica interioara la statia de pompare apa tratata (conducte si armaturi);

- Instalatii electrice interioare noi; - Punct de masura debit injectat in reteaua de distributie, inclusiv camin, lucrari

de punere in opera si procurare/montaj debitmetru electromagnetic DN100mm;



21

- Generator de urgenta pentru statie de pompare, 10 kVA, inclusiv lucrari de montaj;

- Echipamente de preluare si transmisie date/comenzi in sistem SCADA local. Statii de clorinare

In urma realizarii studiului de calitate apa potabila, a rezultat faptul ca treapta de dezinfectie din cadrul gopodariei de apa, nu functioneaza corespunzator.

In vederea eficientizarii treptei de dezinfectie se propune reabilitarea statiei existente prin inlocuire cu o statie noua de electroclorurare cu capacitatea de 50 g Cl2/h, inclusiv sistem de dedurizare apa de preparare, sistem de electroliza, stocare sare, pompe dozatoare, senzor de clor rezidual si control dozare functie de concentratia reziduala de clor. Investitii proiectate pentru reteaua de distributie

Extindere retele de distributie

Lucrarile propuse prin prezentul studiu de fezabilitate privind extinderea si optimizarea functionarii retelei de distributie din localitatea Crisan sunt urmatoarele:

Extinderea retelei de distributie cu 3,365 m conducte PEID, PE 100RC, PN6, SDR 26, cu diametre cuprinse intre 63 mm si 160 mm, reprezentand conducte pozate in trama stradala.

Reabilitare retele de distributie Se propun lucrari de reabilitare a retelei de distributie de alimentare cu apa dupa

cum urmeaza: - Str. Principala (mal drept) - in amonte de statia de Gospodaria de Apa, pe o

lungime de 1,850 m cu conducte din PEID, RC PE100, PN6, Dn 110. - Pe reteaua de distributie reabilitata sunt prevazute a se realiza 3 camine de vane

noi si inlocuirea bransamentelor aferente (59 de bransamente noi contorizate, inclusiv camine de apometru), Dn25 PEID PE 100 PN10, Ltotal=100 m.

Investitii in infrastructura de apa potabila din localitatea Caraorman

Sursa de apa aferenta localitatii Caraorman este reprezentata de captarea de suprafata din canalul Caraorman. In prezent captarea de suprafata nu dispune de o delimitare a zonei de protectie sanitara cu regim sever.

In acest sens masurile propuse pentru respectarea conditiilor minime din Hotararea de Guvern nr. 930 / 2005 sunt urmatoarele:


Imprejmuire pe mal si amplasarea de placute avertizoare.



22

Investitii in infrastructura de apa potabila din localitatea Mila 23 Sursa de apa aferenta localitatii Mila 23 este reprezentata de captarea de

suprafata din canalul Dunarea Veche. Tinand cont de principalele deficiente identificate in cadrul captarii se propune reabilitarea captarii cu crib, inclusiv semnalizarea zonei de protectie sanitara.In acest sens masurile prospuse pentru respectarea conditiilor minime din Hotararea de Guvern numarul 930/2005 si a cerintelor legii 458/2002 sunt urmatoarele:


Imprejmuire pe mal si amplasarea de placute avertizoare;

Reabilitare captare de suprafata cu crib.

Investitii in infrastructura de apa uzata din localitatea Crisan In cadrul sistemului de canalizare existent in localitatea Crisan, nu se vor realiza

investitii datorita faptului ca nu se incadreaza in conditia de eligibilitate a proiectului, respectiv nu dispune de minim 2,000 de LE.

Investitii in infrastructura de apa uzata din localitatea Caraorman

In cadrul sistemului de canalizare din localitatea Caraorman nu se vor realiza investitii datorita faptului ca nu se incadreaza in conditia de eligibilitate a proiectului, respectiv nu dispune de minim 2,000 de LE. Investitii in infrastructura de apa uzata din localitatea Mila 23

In cadrul sistemului de canalizare existent in localitatea Mila 23, nu se vor realiza investitii datorita faptului ca nu se incadreaza in conditia de eligibilitate a proiectului, respectiv nu dispune de minim 2,000 de LE. 13. Investitii in infrastructura de apa potabila din localitatile Maliuc, Gorgova, Partizani si Ilganii de Sus Investitii in infrastructura de apa potabila din localitatea Maliuc

Luand in considerare deficientele existente identificate, rezultate in urma modelarii hidraulice a retelei de distributie existenta, a studiilor si expertizelor realizate, s-au identificat masurile necesare pentru extinderea, reabilitarea si optimizarea functionarii sistemului de alimentare cu apa Maliuc, prin:

- reabilitarea captarii de apa de suprafata; - reabilitare statie de pompare apa bruta; - reabilitare, extindere si reconfigurare gospodarie de apa; - integrarea obiectelor noi si existente in SCADA, cu scopul monitorizarii

permanente a conditiilor de functionare a acestora;



23

Investitii in infrastructura de apa potabila din localitatea Gorgova Sursa de apa aferenta localitatii Gorgova este reprezentata de captarea de

suprafata din canalul Sulina. Tinand cont de principalele deficiente identificate in cadrul captarii se propune reabilitarea captarii cu crib, inclusiv semnalizarea zonei de protectie sanitara, Q =130 m3/zi.

In acest sens masurile propuse pentru respectarea conditiilor minime din Hotararea de Guvern nr. 930 / 2005 sunt urmatoarele: Amplasarea de balize de semnalizare la limita zonei de protectie sanitara cu

regim sever; Imprejmuire pe mal si amplasarea de placute avertizoare.

Investitii in infrastructura de apa potabila din localitatile Partizani si Ilganii de Sus

Sursa de apa aferenta localitatilor Partizani si Ilganii de Sus este reprezentata de captarea de suprafata din canalul Sulina. Tinand cont de principalele deficiente identificate in cadrul captarii se propune reabilitarea captarii cu crib, inclusiv semnalizarea zonei de protectie sanitara, Q =176 m3/zi.


regim sever; Imprejmuire pe mal si amplasarea de placute avertizoare.

Investitii in infrastructura de apa uzata Investitii in infrastructura de apa uzata din localitatea Maliuc

In cadrul sistemului de canalizare din localitatea Maliuc nu se vor realiza investitii datorita faptului ca nu se incadreaza in conditia de eligibilitate a proiectului, respectiv nu dispune de minim 2,000 de LE. Investitii in infrastructura de apa uzata din localitatea Gorgova

In cadrul sistemului de canalizare din localitatea Gorgova nu se vor realiza investitii datorita faptului ca nu se incadreaza in conditia de eligibilitate a proiectului, respectiv nu dispune de minim 2,000 de LE. Investitii in infrastructura de apa uzata din localitatile Partizani si Ilganii de Sus

In cadrul sistemului de canalizare din localitatea Partizani nu se vor realiza investitii datorita faptului ca nu se incadreaza in conditia de eligibilitate a proiectului, respectiv nu dispune de minim 2,000 de LE.



24

14.Investitii in infrastructura de apa potabila din localitatea Pardina Luand in considerare deficientele existente si rezultatele obtinute in urma

modelarii hidraulice a retelei de distributie existente, s-au identificat masurile necesare pentru extinderea, reabilitarea si optimizarea functionarii sistemului de alimentare cu apa al localitatii Pardina, respectiv: Reabilitare gospodarie de apa; Reabilitare si extindere retea de distributie.

Investitii in infrastructura de apa uzata din localitatea Pardina

In cadrul sistemului de canalizare din localitatea Partizani nu se vor realiza investitii datorita faptului ca nu se incadreaza in conditia de eligibilitate a proiectului, respectiv nu dispune de minim 2,000 de LE. b) justificarea necesităţii proiectului;

Investitiile in infrastructura de apa si apa uzata pentru localitatile din judetul Tulcea incluse in proiect au in vedere imbunatatirea calitatii factorilor de mediu si imbunatatirea conditiilor de viata ale populatiei.

Obiectivul general al Proiectului il reprezinta imbunatatirea infrastructurii in sectoarele de apa si apa uzata din localitatile din judetul Tulcea, in vederea indeplinirii obligatiilor de conformitate din POS Mediu, Tratatul de Aderare si mai ales din Directiva Europeana 98/83/CE referitoare la calitatea apei potabile, transpusa in legislatia nationala prin Legea 311/2004 care modifica si completeaza Legea 458/2002 privind calitatea apei potabile si Directiva 91/271/CE transpusa in legislatia nationala prin Hotararea 352/2005, referitoare la epurarea apei uzate urbane.

Obiectivul general al Proiectului inglobeaza urmatoarele aspecte:

Respectarea in totalitate a Directivelor UE si a legislatiei romanesti in domeniul alimentarii cu apa, a colectarii si epurarii apelor uzate, respectiv cerintele Normativelor Romane NTPA 001 si NTPA 011 si conformarea cu Directiva Europena 91/27/EEC, privind apele uzate epurate;

Cresterea gradului de acoperire a populatiei cu servicii de alimentare cu apa si canalizare pana la 100% in aglomerarile cuprinse in proiect;

Cresterea capacitatii institutionale locale de implementare a proiectelor. Obiectivele specifice ale acestui proiect sunt urmatoarele: Pentru sistemele de alimentare cu apa:

- Imbunatatirea accesului populatiei la servicii de alimentare cu apa si conformarea cu Directiva 98/83/CE privind calitatea apei potabile destinate consumului uman, in aria de proiect;



25

- Asigurarea serviciului de alimentare cu apa la presiuni adecvate, fara intreruperi in furnizare si la costuri accesibile;

- Reducerea pierderilor de apa in aria de proiect, in vederea eficientizarii costurilor de operare si conservarii resurselor;

- Imbunatatirea calitatii efluentului, prin masuri de evitare a evacuarii necontrolate in apele de suprafata a namolurilor rezultate din tratarea apei.

- Monitorizarea eficienta a parametrilor de functionare a sistemului de alimentare cu apa;

Pentru sistemele de canalizare:

Conformarea in aria de proiect cu Directiva 91/271/CE privind apele uzate;

Imbunatatirea colectarii apelor uzate menajere;

oReducerea infiltratiilor in retelele de canalizare, pentru marirea eficientei statiilor de epurare si optimizarea costurilor de exploatare;

Monitorizarea eficienta a parametrilor de functionare a sistemului de canalizare.

Rezultatele preconizate ale proiectului prin promovarea investitiilor propuse in domeniul apei si apei uzate si vizeaza indeplinirea angajamentelor ce deriva din directivele europene privind:

Epurarea apelor uzate (Directiva 91/271/EEC) - respectiv ape uzate urbane colectate si epurate pentru toate aglomerarile mai mari de 2.000 l.e. din aria de operare;

Calitatea apei destinate consumului uman (Directiva 98/83/CE) - respectiv serviciu public de alimentare cu apa potabila, controlata microbiologic, in conditii de siguranta si protectie a sanatatii, extins la populatia din localitatile cu peste 50 locuitori din aria de operare.

c) valoarea investiției: 158317502 Euro, fara TVA

d) perioada de implementare propusă: investitiile prevazute in cadrul Master Planului, atat pentru sectorul de apa potabila cat si pentru sectorul de canalizare au fost prioritizate functie de termenele de conformare in 3 etape dupa cum urmeaza:

Etapa 1: 2014 – 2015 – toate masurile incluse in aceasta faza sunt legate de elaborarea unei noi aplicatii pentru Fondurile de coeziune si finalizarea investitiilor propuse in Master Planul – 2006 si in prima aplicatie pentru FC. In concordanta cu cerintele de calitate a apei si obiectivele POS Mediu, aceasta prima faza a proiectului cauta sa imbunatateasca standardele alimentarii cu apa indiferent de marimea localitatii si sa imbunatateasca colectarea si epurarea apei uzate pentru localitati cu mai mult de 10.000 populatie echivalenta. Potrivit celor prezentate in Planul de Dezvoltare, atentia acestei faze se concentreaza mai departe pe o imbunatatire semnificativa a retelelor pentru a reduce pierderile si infitratiile de apa. Operatorul va



26

imbunatati in aceasta faza managementul activelor prin implementarea unei rutine de operare-intretinere pro-activa, dintre care programele de detectarea pierderilor de apa, sunt in mod particular importante. La modul general, accentul va fi pe consolidarea nivelului serviciului furnizat.

Etapa 2: 2016 – 2018 – Localitatile cu o populatie mai mica de 2.000 de locuitori vor face subiectul acestei faze. Localitatile mai mici vor fi incluse doar din motive stringente de protectia mediului sau daca se solicita actiuni pentru asigurarea realizarii beneficiilor rezultate din alte investitii in aceste localitati. In aceasta faza, se urmareste continuarea imbunatatirii nivelului de servicii. Supozitiile care au fost facute pana acum in prezentul document (MP) pentru diversi parametri, pot fi modificate in faza a doua pe masura ce se identifica si se dezvolta, (de exemplu pentru: cresterea populatiei, cererea specifica de apa, schimbari semnificative in consumul comercial/industrial, etc.).

Etapa 3: 2019 – 2040 – in aceasta etapa, investitiile majore nu mai sunt necesare. Sistemele sunt suficient de dezvoltate, standardele de tratare sunt bine stabilite si numarul consumatorilor poate creste marginal (din cauza ca ratele de conectare sunt considerate deja mari). In consecinta, toate activitatile sunt orientate pe imbunatatirea continua a rutinei de operare si mentinerea unui standard ridicat al serviciilor, eventualele investitii vor fi finantate din alte surse.

Figura 1. Graficul de implementare



27

e) planşe reprezentând limitele amplasamentului proiectului, inclusiv orice suprafaţă de teren solicitată pentru a fi folosită temporar (planuri de situaţie şi amplasamente): atasate .

f) o descriere a caracteristicilor fizice ale intregului proiect, formele fizice ale proiectului (planuri, clădiri, alte structuri, materiale de construcţie etc.)

Sintetic , indicatorii fizici caracteristici pentru proiectul supus avizarii sunt prevazuti in tabelele urmatoare :



28



29



30



31



32

Se prezintă elementele specifice caracteristice proiectului propus: - profilul şi capacităţile de producţie :

Profilul proiectului vizeaza realizarea de lucrari hidroedilitare pentru alimentarea cu apa si canalizare ( doar in localitatile care depasesc 2000 LE ) din localitatile Tulcea, Mineri , Babadag ,Isaccea , Revarsarea , Tichilesti ,Macin ,Carcaliu , Mahmudia,Vacareni, Chilia Veche ,Pardina , CA Rosetti , Periprava, Sfistofca , Letea , Ceatalchioi , Plauru , Salcieni , Sulina , Crisan, Caraorman , Mila 23 , Maliuc, Partizani , Gorgova , Ilganii de Sus .



33

A. ALIMENTAREA CU APA

1. INFRASTRUCTURA DE APA IN MUNICIPIU TULCEA SI LOCALITATEA MINERI

INVESTITII PROPUSE IN INFRASTRUCTURA DE APA POTABILA DIN LOCALITATILE TULCEA SI MINERI

Luand in considerare deficientele existente identificate, rezultatele obtinute in urma modelarii hidraulice a retelei de distributie existenta, a studiilor si expertizelor realizate, s-au identificat masurile necesare pentru extinderea, reabilitarea si optimizarea functionarii sistemului de alimentare cu apa Tulcea, prin: • Reabilitarea captarii situata la Mila 42+500; • Inlocuirea conductelor de aductiune apa bruta, avariate; • Realizarea unui rezervor nou si a unei statii de pompare apa potabila; • Reabilitarea rezervoarelor si a statiilor de pompare din sistemul de alimentare cu apa; • Inlocuirea aductiuni de apa tratata; • Reabilitarea retelei de distributie; • Extinderea retelei de distributie; • Integrarea obiectelor propuse in SCADA, cu scopul monitorizarii permanente a conditiilor de functionare a acestora. Captare Mila 42+500

In urma analizei situatiei existente si a expertizelor tehnice realizate este propusa reabilitarea tuturor obiectelor componente captarii situate la Mila 42+500 (sunt incluse: reabilitarea criburilor – 4 unitati, reabilitarea cladirii statiei de pompare apa bruta, reechiparea statiei de pompare apa bruta cu pompe noi – 4 unitati, inlocuirea instalatiilor hidraulice si electrice, achizitionare si montare echipamente de preluare si transmisie date/ comenzi in sistem SCADA, lucrari care vizeaza incinta captarii).

- Lucrari in cadrul statiei de pompare apa bruta care includ: * Reabilitarea criburilor, instalatie hidraulica, achizitionarea si montarea unui sistem de semnalizare cu balize luminoase – 4 unitati; * Reabilitarea camerelor de vane existente pe conductele de aspiratie apa bruta – 4 unitati; * Reabilitarea cladirii statiei de pompare apa bruta, inclusiv a camerelor conexe (grup sanitar, vestiar, camera instalatie electrica):

curatarea suprafetelor interioare expuse (radier, perete, intrados planseu) cu apa sub presiune;

reabilitare structura de rezistenta (reabilitarea zonelor unde armaturile sunt expuse si corodate);

repararea marginilor golurilor tehnologice din planseu; inlocuirea confectiilor metalice existente ce acopera golurile tehnologice;



34

inlocuira scarii de acces in sala pompelor; inlocuirea tamplariei metalice existenta in zona infrastructurii respectiv a tamplariei din PVC din zona suprastructurii,

efacerea hidroizolatiei existente la partea superioara a planseelor, refacerea tencuielilor interioare si exterioare, reabilitarea acoperisului si a sistemului de colectare a apei pluviale (realizare sistem de colectare cu sarpanta);

inlocuirea sistemului de ventilatie; * Inlocuirea podului rulant existent, inclusiv achizitionare si montare sistem electric de ridicare; * Inlocuirea instalatiei hidraulice existente in statia de pompare apa bruta (conducte si armaturi); * Inlocuirea pompelor existente cu 2+2 pompe noi cu turatie variabila, fiabile din punct de vedere al transportului apei brute cu particule si nisip, fiecare cu Q=800÷1200 m3/h, H=40 m, inclusiv achizitonare si montare panouri de comanda si control; * Reabilitarea camerelor de vane existente pe conductele refulare pompe apa bruta – 4 unitati; * Achizitionarea si montarea de echipamente de preluare si transmisie date/comenzi in sistem SCADA inclusiv inspectarea si reabilitarea echipamentului de monitorizare si alarma. Instalatiile de automatizare aferente captarii situata la Mila 42+500 vor asigura functionarea in regim manual fara PLC si automat prin PLC. Inlocuirea instalatiei electrice existenta in statia de pompare apa bruta: * Demontare instalatii electrice de medie tensiune (U=6kV) existente (celule, cabluri, baterii condensatoare, trafo 160 kVA, etc) si inlocuirea acestora cu instalatii electrice de medie tensiune (celule, cabluri, baterii condensatoare, trafo 630 kVA, etc) noi, adaptate noilor tipuri de pompe si noii puterii electrice simultan absorbite; * Demonare instalatii electrice de joasa tensiune (U=0,4kV) interioare si exterioare existente (tablouri, cabluri, baterii de condensatoare, aparate, iluminat, suporti metalici, etc) si inlocuirea acestora cu instalatii electrice de joasa tensiune noi (tablouri, cabluri, baterie condensatoare, aparate, CF, corpuri de iluminat, suporti metalici, impamantare, paratraznet, etc); * Achizitionarea si montarea unui generator electric de urgenta pentru intreaga statie de pompare apa bruta, 700kVA; - Lucrari in incinta statiei de pompare apa bruta: * Reabilitarea digului de protectie in zona statiei de pompare apa bruta (inlocuire pereu si izolatii beton); * Inlocuirea instalatiei hidraulice din incinta statiei de pompare apa bruta (conducte si armaturi);



35

* Reabilitarea sistemului de drenaj al apei pluviale; * Inlocuirea imprejmuirii zonei de protectie sanitara.

De asemenea, sunt propuse lucrari de suprainaltarea digului de protectie pe distanta de 1,7 km de la captare pana in zona canalului deschis numita “7 tevi” si refacerea integrala a drumului de acces cu dale de beton. Conducte de aductiune apa bruta Mila (42+500)

Pentru a mari siguranta in exploatare a sistemului de alimentare cu apa este propusa reabilitarea in intregime (5.51 km) a celei de-a doua conducte de aductiune apa bruta care deserveste captarea situata la Mila 42+500 si care prezinta un grad mare de uzura.

Pentru remedierea deficientelor conductei de aductiune din otel, DN 1000 mm (conducta veche care prin utilizare pot fi generate pierderi insemnate de apa) sunt propuse urmatoarele masuri: * Reablitarea conductei de aductiune existenta DN 1000 mm, otel, pe o lungime totala de 5,510 m; * Instalarea pe traseul conductei de aductiune a unui numar de 14 camine de vane (prevazute cu vane de sectorizare, de aerisire, golire); *Instalarea unui debitmetru electromagnetic DN 1000 mm, in caminul din apropierea captarii; * Reabilitarea urmatoarelor traversari: - Supratraversare canal in zona “7 tevi” cu o lungime de 60 m; - Subtraversare CF in apropierea Santierului Naval cu o lungime de 35 m.

Captare Mila 40

Pentru utilizarea sursei de suprafata de la Mila 40 pentru alimentarea cu apa a municipiului Tulcea ca sursa alternativa captarii de la Mila (42+500) este propusa reabilitarea conductei de aductiiune existente, fiind propuse urmatoarele masuri: * Inlocuirea conductei de aductiune existenta cu o conducta noua DN 800 mm, PAFSIN, pe o lunigime totala de 760 m; * Instalarea pe traseul conductei de aductiune a unui numar de 4 camine de vane (prevazute cu vane de sectorizare, de aerisire, golire); * Instalarea unui debitmetru electromagnetic DN 800 mm; * Realizarea unei subtraversari CF cu lungimea de 50 m.

Captare Bogza

Lucrarile incluse in cadrul frontului de captare Bogza cuprind inlocuirea postului de transformare a energiei electrice care deserveste captarea. Lucrarile de instalatii electrice propuse constau in inlocuirea instalatiilor electrice existente din postul de



36

transformare (celule 20kV, trafo 2x630kVA, 20/0.4 kV, tablou distributie jt, iluminat, prize, impamantare, etc.) cu instalatii electrice noi.

S-a confirmat faptul ca unele foraje ale frontului de captare Bogza prezinta depasiri ale concentratiilor maxime admise prin legea pentru parametrii: nitrati, sulfati si cloruri.

Pentru utilizarea apei captate din foraje este necesar amestecul cu apa tratata provenita din sursa de suprafata.

Statia de tratare Tulcea

Statia de tratare Tulcea a fost retehnologizata si extinsa recent prin investitii finantate prin POS Mediu. Nu sunt necesare lucrari de reabilitare sau de realizare de obiecte tehnologice noi, cu exceptia inlocuirii unui tronson al liniei electrice subterane existente.

De asemenea, este propusa achizitionarea unor utilaje si dotari precum si a unui sistem de producerea a energiei electrice cu panouri fotovoltaice. In urma analizei functionarii statiei de tratare au fost propuse recomandari privind optimizarea procesului de tratare existent.

Lucrari in incinta statiei de tratare Tulcea

In urma deficientelor identificate este propusa inlocuirea unui tronson al liniei electrice subterane de medie tensiune (U=6kV) care deserveste statia de tratare.

De asemenea pentru optimizarea costurilor cu energia electrica din statia de tratare este propusa o instalatie de producere a energie electrica cu panouri fotovoltaice (cuprinde: 8 panouri, montaj, conexiuni, invertoare, tablou, echipament monitorizare, suporti metalici, racord la TGD, impamantare, etc ) pentru alimentarea iluminatului interior. Puterea produsa de acestea, Pi =2 kW. Dotari : De asemenea pentru statia de tratare Tulcea a fost propusa achizitionarea urmatoarelor utilaje si dotari: Utilaje:

Motostivuitor – 1 unitate; Masina de interventii – 1 unitate; Auto-laborator pentru interventii PRAM – 1 unitate;

Aductiune apa potabila

Pentru a spori siguranta in exploatare a sistemului de alimentare cu apa se considera necesara inlocuirea trosoanelor din otel respectiv PEID, DN 500 mm ale conductei de aductiune existenta care transporta apa potabila din statia de tratare Tulcea in rezervoarele de la cota (+70), care in prezent nu sunt functionale, sunt propuse urmatoarele masuri:



37

- Inlocuirea conductei de aductiune apa potabila de la statia de tratare Tulcea la complexul de inmagazinare pompare cota +70, Dn 500 mm, L=2,926 m;

- Realizarea unei subtraversari, a dumului national DN22, cu lungimea de 30 m; - Realizarea unei subtraversari, a unui canal, cu lungimea de 30 m; - Instalarea pe traseul conductei de aductiune a unui numar de 8 camine de vane

(prevazute cu vane de sectorizare, de aerisire, golire). - Transportul apei potabile se va realiza cu ajutorul grupului de pompare existent

in statia de pompare SP2, in cadrul statiei de filtre rapide pe nisip din statatia de tratare Tulcea. Apa potabila pompata este distribuita printr-o conducta principala, DN 1,000 mm, la care sunt conectate 3 conducte de aductiune (intre care si tronsonul de conducta propusa pentru inlocuire) si 4 conducte principale de distributie, fiecare conducta de aductiune avand un camin echipat cu un debitmetru electromagnetic, localizate in incinta statiei de tratare Tulcea, reaalizate prin POS Mediu.

- Conducta inlocuita va fi conectata in caminul existent in statia de tratare Tulcea, va avea traseul tronsoanelor conductelor nefunctionale si va conecta conducta principala, DN 1,000 mm existenta in incinta complexului de inmagazinare, pompare de la cota (+70) care distribuie apa potabila in rezervoarele existente cu capacitatea de 3,500 m3 si 5,000 m3.

Complex de inmagazinare – pompare Rezervor nou si statie de pompare apa potabila in incinta statiei de tratare Tulcea

Pentru asigurarea autonomiei de functionare a sistemului de alimentare cu apa prin compensarea variatiilor de consum orare si zilnice si asigurarea rezervei intangibile a incendiului (in prezent din rezervorul existent in statia de filtre cu o capacitate de 1,500 m3 este alimentat rezervorul situat in complexul de inmagazinare de la cota (+70), din care se alimenteaza rezervorul de la cota (+110) cat si o parte din reteaua de distributie a municipiului Tulcea), este propusa realizarea unui rezervor nou si o statie de pompare apa potabila amplasate in incinta statiei de tratare Tulcea.

Statia de pompare propusa va asigura alimenarea cu apa a noului rezervor din rezervorul final amplasat sub statia de filtre cu nisip din cadrul statiei de tratate Tulcea, iar rezervorul nou va conecta conducta de admisie a statiei de pompare apa potabila existenta. Lucrarile propuse includ: * Rezervor nou cu o capacitate de 10,000 m3; * Cladire statie de pompare echipata cu (2+1) pompe noi cu Q=630 m3/h, H=15 m, actionate cu convertizoare de frecventa (CF), panouri de comanda si control; * Instalatie hidraulica noua (conducte si armaturi) care vor asigura alimentarea; * Instalatie hidraulica noua pentru conectarea la infrastructura existenta; * Instalatii electrice (0,4kV) la rezervor si la statia de pompare (tablouri, cabluri, aparate, corpuri de iluminat, impamantare, paratraznet, suporti metalici, etc.)



38

* Alimentarea cu energie electrica se face de la TGD existent in incinta statiei de tratare; * Instalatiile de automatizare aferente rezervorului si statiei de pompare (2+1) vor asigura functionarea in regim manual fara PLC si automat prin PLC. Instalatiile de automatizare vor fi amplasate in acelasi tablou cu instalatiile electrice si vor cuprinde cel putin un UPS, PLC, HMI, modem GSM/GPRS. Reabilitare complex de inmagazinare-pompare situat la cota (+70)

Complexul de inmagazinare-pompare situat la cota (+70) a fost modernizat recent prin investitii finantate prin POS Mediu (rezervoarele de inmagazinare si retelele din incinta complexului de inmagazinare au fost reabilitate, iar pentru dezinfectia apei a fost realizata o statie de clorurare noua). In urma analizei situatiei existente si a deficientelor identificate sunt necesare o serie de masuri pentru a finaliza modernizarea complexului de inmagazinare-pompare, sunt propuse: * Reabilitare cladirii statii de pompare apa potabila 1 si 2, inclusiv achizitionare sistem de ridicare a pompelor; * Inlocuire instalatie hidraulica in statiile de pompare apa potabila 1, 2 (conducte si armaturi); * Inlocuire instalatii electrice in statia de pompare apa potabila: Demonare instalatii electrice de joasa tensiune (U=0,4kV) interioare existente (TGD, tablouri locale, cabluri, baterie de condensatoare, aparate, iluminat, suporti metalici, impamantare, etc) si inlocuirea acestora cu instalatii electrice de joasa tensiune noi. Instalatii electrice de joasa tensiune (U=0,4kV) exterioare noi (iluminat, cablu alimentare TGD de la trafo existent, paratraznet, priza de pamant, etc); * Inlocuire pompa existenta, in cadrul statiei de pompare 2, cu o pompa noua cu Q=500 m3/h, H=45 m, inclusiv panouri de comanda si control; * Inlocuire pompe existente, in cadrul statiei de pompare 2, cu pompe noi, (1+1) pompe noi cu turatie variabila fiecare cu Q=5-20 m3/h, H=50 m, inclusiv panouri de comanda si control; * Achizitionare generator de urgenta pentru intregul complex de inmagazinare, 300kVA; * Reabilitare imprejmuirire zona de protectie sanitara complex de inmagazinare-pompare; * Instalatiile de automatizare aferente complexului de inmagazinare-pompare situat la cota (+70) si a statiei de pompare (1+1) vor asigura functionarea in regim manual fara PLC si automat prin PLC. Reabilitare complex de inmagazinare situat la cota (+110)

In urma deficientelor identificate in cadrul complexului de inmagazinare apa potabila situat la cota (+110) sunt propuse urmatoarele lucrari:



39

* Reabilitarea acoperisului rezervorului existent; * Refacerea tencuielilor interioare si exterioare ale rezervorului, * Reabilitarea sistemului de drenare a apei pluviale; * Dotare cu debitmetre; * Instalea in cladirea existenta a unei instalatii de de electroclorurare cu o capacitate de 250 g/h, prevazuta cu sistem de dedurizare a apei de preparare, sistem de electroliza, stocare sare, pompe dozatoare si senzori clor rezidual si control dozare in functie de concentratia de clor rezidual; * Instalatii electrice (0,4kV) la statia de clorurare (tablouri, cabluri, aparate, corpuri de iluminat, impamantare, paratraznet, suporti metalici, etc.). Alimentarea se face de la TGD existent in incinta complexului; *Instalatiile de automatizare aferente complexului de inmagazinare-pompare situat la cota +110 si statiei de pompare (1+1) vor asigura functionarea in regim manual fara PLC si automat prin PLC. SCADA In incinta complexului de inmagazinare de la cota +70 este propusa realizarea unui dispecerat SCADA Regional, intr-o cladire noua prevazuta cu echipamente si softuri care sa preia informatiile de la toate dispeceratele locale din judetul Tulcea existente si propuse.

Scopul lucrarilor de automatizare propuse este acela de a pune la dispozitia personalului de exploatare aflat in dispeceratul SCADA regional pe apa si dispeceratul SCADA regional pe canal toate datele referitoare la parametrii hidraulici, valorile instrumentatiei, parametrii de stare ai tuturor echipamentelor si parametrii retelei electrice de alimentare.

Dispeceratele nou proiectate vor fi redundande si vor asigura atat monitorizarea cat si comanda echipamentelor(acolo unde se cere).

Sistemele SCADA (unul pentru sistemul de alimentare cu apa si unul pentru sistemul de canalizare) care urmeaza a se implementa la Dispeceratul Regional Tulcea vor fi sisteme unitare, redundante, care vor prelua date de la toate dispeceratele SCADA, de la punctele de monitorizare, SPAU-uri, SP-uri hidrofoare, etc. din judetul Tulcea situate în aria de operare a companiei S.C. Aquaserv SA. Sistemele SCADA propuse vor permite operatorilor si managerilor de sistem monitorizarea si controlul (numai pentru locatiile preluate direct in dispeceratul regional) prin intermediul unui sistem de comunicatie si a unei interfete securizate.

Sistemele SCADA propuse vor permite operatorilor si managerilor de sistem vizualizarea la distanta, prin internet a intregului sistem prin intermediul unei aplicatii tip Web, sistem de client-server, cu nivel de acces si comanda securizat



40

Structura celor 2 dispecerate SCADA se va baza pe o arhitectura redundanta la nivel de dispecer. Comunicatia intre dispecerele locale si dispeceratul regional Tulcea pe apa se va baza pe comunicatia GSM.

Extinderea retetelei de distributie in municipiul Tulcea Datorita dezvoltarii municipiului Tulcea in principal prin aparitia de cartiere noi

(ex. Cartier Baltag, Cartier Sud Vii, Cartier Mesteceni) este necesara extinderea retelei de distributie in zona municipiului Tulcea, fiind propuse urmatoarele lucrari:

o Extinderea retelei de distributie cu conducte realizate din PEID, PE100 RC, PN 10, cu diametrul cuprins intre 110 si 160 mm cu lungimea totala de 16.4 km, reprezentand atat conducte pozate in trama stradala cat si subtraversari, pozate exclusiv in domeniu public;

o Realizarea a 595 bransamente noi DN 25 mm, DN 50 mm, DN 75 mm (inclusiv camine de apometru echipat cu contor cu citire la distanta) pe sectoarele propuse spre extindere;

o Realizarea a 204 hidranti noi, DN 80, DN 100 mm, pe sectoarele propuse spre extindere;

o Realizarea a 99 camine de vane propuse pe sectoarele propuse spre extindere; o Instalarea a 3 senzori de presiune in reteaua de distributie, pe sectoarele

propuse spre extindere, inclusiv alimentare cu energie electrica, instalatii electrice interioare/ exterioare si tablou electric, sistem anti-efractie si automatizare, SCADA. Instalare debitmetre electromagnetice in reteaua de distributie pe sectoarele propuse spre extindere, inclusiv alimentare cu energie electrica, instalatii electrice interioare/ exterioare si tablou electric, sistem anti-efractie si automatizare, SCADA:

1 unitate – DN 100 mm;

1 unitate – DN 150 mm;

1 unitate – DN 200 mm. In tabelul urmator sunt prezentate caracteristicile conductelor propuse pentru

extindere in reteaua de distributie a municipiului Tulcea (lungimea conductelor propuse include si lungimea subtraversarilor).



41

Tabelul 1. Caracteristicile conductelor propuse pentru extindere in reteaua de distributie - municipiul Tulcea.

Nr. Crt.

Strada Lungime [m] Diametru [mm] Caraceristici material

Tehnologia de executie

1 Mesteceni 346 110 PEID, PE100, PN 10, SDR 17

sapatura deschisa

2 Cernica 176 110 PEID, PE100, PN 10, SDR 17

sapatura deschisa

3 Sperantei 309 110 PEID, PE100, PN 10, SDR 17

sapatura deschisa

4 Prof. Ivan Eliseev 216 110 PEID, PE100, PN 10, SDR 17

sapatura deschisa

5 Fiz. Nicolae Dinulescu 378 110 PEID, PE100, PN 10, SDR 17

sapatura deschisa

6 Cocos 1110 110 PEID, PE100, PN 10, SDR 17

sapatura deschisa

7 Lacrimioarelor 479 110 PEID, PE100, PN 10, SDR 17

sapatura deschisa

8 Mat. Grigore Moisil 229 110 PEID, PE100, PN 10, SDR 17

sapatura deschisa

9 Voronetului 195 110 PEID, PE100, PN 10, SDR 17

sapatura deschisa

10 Graf. C-tin Gavenea 145 110 PEID, PE100, PN 10, SDR 17

sapatura deschisa

11 Celic 195 110 PEID, PE100, PN 10, SDR 17

sapatura deschisa

12 Georges Boulanger Pantazi 306 110 PEID, PE100, PN 10, SDR 17

sapatura deschisa

13 Soan 186 110 PEID, PE100, PN 10, SDR 17

sapatura deschisa

14 Sc. Ion Jalea 215 110 PEID, PE100, PN 10, SDR 17

sapatura deschisa

15 Transformatorului 1217 110 PEID, PE100, PN 10, SDR 17

sapatura deschisa

16 Ciresilor 118 110 PEID, PE100, PN 10, SDR 17

sapatura deschisa

17 Anasonului 305 110 PEID, PE100, PN 10, SDR 17

sapatura deschisa

18 Manastirii 355 110 PEID, PE100, PN 10, SDR 17

sapatura deschisa

19 Iasomiei 289 110 PEID, PE100, PN 10, SDR 17

sapatura deschisa

20 Isaccei (E87) 1849 160 PEID, PE100, PN 10, SDR 17

sapatura deschisa



42

21 Intrarea Livezilor IV 131 110 PEID, PE100, PN 10, SDR 17

sapatura deschisa

22 Aleea Caisului 134 110 PEID, PE100, PN 10, SDR 17

sapatura deschisa

23 Aleea Marului 101 110 PEID, PE100, PN 10, SDR 17

sapatura deschisa

24 Aleea Livezilor 177 110 PEID, PE100, PN 10, SDR 17

sapatura deschisa

25 11 (Intrarea Livezilor VI) 377 110 PEID, PE100, PN 10, SDR 17

sapatura deschisa

26 Livezilor 258 110 PEID, PE100, PN 10, SDR 17

sapatura deschisa

27 Forestierului 1174 110 PEID, PE100, PN 10, SDR 17

sapatura deschisa

28 Aleea Forestierului 297 110 PEID, PE100, PN 10, SDR 17

sapatura deschisa

29 Intrarea Forestierului 251 110 PEID, PE100, PN 10, SDR 17

sapatura deschisa

30 Energiei 517 110 PEID, PE100, PN 10, SDR 17

sapatura deschisa

31 Darius 203 110 PEID, PE100, PN 10, SDR 17

sapatura deschisa

32 Antenei 102 160 PEID, PE100, PN 10, SDR 17

sapatura deschisa

33 Artarilor 250 110 PEID, PE100, PN 10, SDR 17

sapatura deschisa

34 Aleea Sinfoniei 309 110 PEID, PE100, PN 10, SDR 17

sapatura deschisa

35 Aleea Mahmudiei 259 110 PEID, PE100, PN 10, SDR 17

sapatura deschisa

36 1 547 110 PEID, PE100, PN 10, SDR 17

sapatura deschisa

37 2 147 110 PEID, PE100, PN 10, SDR 17

sapatura deschisa

38 3 246 110 PEID, PE100, PN 10, SDR 17

sapatura deschisa

39 4 466 110 PEID, PE100, PN 10, SDR 17

sapatura deschisa

40 5 298 110 PEID, PE100, PN 10, SDR 17

sapatura deschisa

41 6 203 110 PEID, PE100, PN 10, SDR 17

sapatura deschisa

42 7 (Aleea Orhideelor) 222 110 PEID, PE100, PN 10, SDR 17

sapatura deschisa



43

43 8 113 110 PEID, PE100, PN 10, SDR 17

sapatura deschisa

44 9 253 110 PEID, PE100, PN 10, SDR 17

sapatura deschisa

45 Str. Potcovari 108 110 PEID, PE100, PN 10, SDR 17

sapatura deschisa

46 Str. Cosasului 596 110 PEID, PE100, PN 10, SDR 17

sapatura deschisa

Total 16,357

In tabelul urmator sunt prezentate caracteristicile subtraversarilor propuse in

cadru lucrarilor de extindere a retelei de distributie a Mun. Tulcea.

Tabelul 2. Caracteristicile subtraversarilor propuse pentru extindere in reteaua de distributie - municipiul Tulcea.

Nr. Crt.

Strada Caracteristici conducta de subtraversat Obiectiv subtraversat


Lungime [m] Diametru mm] Material

1 Strada 8 11 110 PEID, PE100, SDR 17

Str. Viticulturii (DJ222)

Foraj orizontal dirijat

2 Strada 7 15 110 PEID, PE100, SDR 17



3 Aleea Simfoniei 15 110 PEID, PE100, SDR 17



4 Isaccei 33 160 PEID, PE100, SDR 17

DN 22 Foraj orizontal dirijat

5 Isaccei 20 160 PEID, PE100, PN 10, SDR 17


Total 94

Extinderea retetelei de distributie in localitatea Mineri

Datorita dezvoltarii localitatii Mineri este necesara extinderea retelei de distributie fiind propuse urmatoarele lucrari:

o Extinderea retelei de distributie cu conducte realizate din PEID, PE100 RC, PN 10, cu diametrul de 110 mm cu lungimea totala de 711 m, reprezentand atat conducte pozate in trama stradala cat si subtraversari, pozate exclusiv in domeniu public;

o Realizarea 34 bransamente noi DN25 mm (inclusiv camine de apometru echipat cu contor cu citire la distanta) pe sectoarele propuse spre extindere;

o Realizarea a 8 hidranti noi, DN 80 mm, pe sectoarele propuse spre extindere; o Realizarea a 7 camine de vane propuse pe sectoarele propuse spre extindere.



44

In tabelul urmator sunt prezentate caracteristicile conductelor propuse pentru

extindere in reteaua de distributie a localitatii Mineri (lungimea conductelor propuse include si lungimea subtraversarilor).

Tabelul 3. Caracteristicile conductelor propuse pentru extindere in reteaua de distributie – localitatea Mineri

Nr. Crt.

Strada Lungime [m] Diametru [m] Caraceristici material Tehnologia de executie

1 Strada 1 270 110 PEID, PE100, SDR 17 sapatura deschisa



Total 711

Inlocuirea retelei de distributie in municipiul Tulcea Datorita existentei unor conducte vechi, aflate intr-o stare avansata de

degradare si care genereaza avarii frecvente si pierderi de apa insemnate sunt propuse urmatoarele masuri:

o Inlocuirea conductelor vechi si deteriorate cu conducte noi, realizate din PEID, PE100 RC, PN 10, cu diametrul cuprins intre 110 si 500 mm cu lungimea totala de 11.0 km, reprezentand atat conducte pozate in trama stradala cat si subtraversari, pozate exclusiv in domeniu public;

o Realizarea a 608 bransamente noi DN25 mm, DN 50 mm, DN75 mm (inclusiv camine de apometru echipat cu contor cu citire la distanta) pe sectoarele propuse spre inlocuire;

o Realizarae a 137 hidranti noi, DN 80 mm, DN100 mm, pe sectoarele propuse spre inlocuire;

o Realizarea a 92 camine de vane pe sectoarele propuse spre inlocuire; o De asemenea pentru reducerea presiunii de lucru din reteaua de distributie

existenta este propusa instalarea unui numar de 6 vane de reducere a presiunii. In tabelul urmator sunt prezentate caracteristicile conductelor propuse pentru

inlocuire in reteaua de distributie a municipiului Tulcea.

Tabelul 4. Caracteristicile conductelor propuse spre inlocuire in reteaua de distributie -municipiul Tulcea

Nr. Crt.

Strada Lungime [m]

Diametru [m]

Caraceristici material Tehnologia de executie

1 Complex inmagazinare cota +70 - Str. Pacii

1,451 500 PEID, PE100, PN 10, SDR 17 sapatura deschisa

2 Combustibilului 701 180 PEID, PE100, PN 10, SDR 17 sapatura deschisa

3 Combustibilului 192 110 PEID, PE100, PN 10, SDR 17 sapatura deschisa



45

4 Spitalului 284 200 PEID, PE100, PN 10, SDR 17 sapatura deschisa



7 Alunisului 219 160 PEID, PE100, PN 10, SDR 17 sapatura deschisa

8 Toamnei 178 110 PEID, PE100, PN 10, SDR 17 sapatura deschisa

9 Crivat 122 110 PEID, PE100, PN 10, SDR 17 sapatura deschisa

10 Buna Vestire 218 110 PEID, PE100, PN 10, SDR 17 sapatura deschisa

11 Carpati 199 110 PEID, PE100, PN 10, SDR 17 sapatura deschisa

12 Aleea Piata Veche 123 110 PEID, PE100, PN 10, SDR 17 sapatura deschisa

13 Mihai Eminescu 477 110 PEID, PE100, PN 10, SDR 17 sapatura deschisa

14 Delfinului 90 110 PEID, PE100, PN 10, SDR 17 sapatura deschisa

15 Scarii 42 110 PEID, PE100, PN 10, SDR 17 sapatura deschisa

16 Victoriei 500 110 PEID, PE100, PN 10, SDR 17 sapatura deschisa

17 Progresului 216 110 PEID, PE100, PN 10, SDR 17 sapatura deschisa

18 C. A. Rosetti 167 200 PEID, PE100, PN 10, SDR 17 sapatura deschisa

19 Gavrilov Corneliu 586 200 PEID, PE100, PN 10, SDR 17 sapatura deschisa

20 Gavrilov Corneliu 155 250 PEID, PE100, PN 10, SDR 17 sapatura deschisa

21 Plevnei 254 200 PEID, PE100, PN 10, SDR 17 sapatura deschisa

22 Pleveni 421 160 PEID, PE100, PN 10, SDR 17 sapatura deschisa

23 Aleea Albatros 261 160 PEID, PE100, PN 10, SDR 17 sapatura deschisa

24 Comertului 262 200 PEID, PE100, PN 10, SDR 17 sapatura deschisa

25 I. L. Caragiale 566 160 PEID, PE100, PN 10, SDR 17 sapatura deschisa

26 Aleea Labiruntului 137 160 PEID, PE100, PN 10, SDR 17 sapatura deschisa

27 Aleea Trifoiului 100 160 PEID, PE100, PN 10, SDR 17 sapatura deschisa

28 Aleea Merisor 100 160 PEID, PE100, PN 10, SDR 17 sapatura deschisa

29 Eternitatii 507 200 PEID, PE100, PN 10, SDR 17 sapatura deschisa

30 Antenei 142 250 PEID, PE100, PN 10, SDR 17 sapatura deschisa

31 Rezervorului 220 110 PEID, PE100, PN 10, SDR 17 sapatura deschisa

32 Babadag 320 200 PEID, PE100, PN 10, SDR 17 sapatura deschisa

33 Intrarea Movilitei 140 110 PEID, PE100, PN 10, SDR 17 sapatura deschisa

34 Trandafirilor 221 110 PEID, PE100, PN 10, SDR 17 sapatura deschisa

35 Decebal 106 110 PEID, PE100, PN 10, SDR 17 sapatura deschisa

36 Cezar 237 250 PEID, PE100, PN 10, SDR 17 sapatura deschisa

37 Drochiei 400 110 PEID, PE100, PN 10, SDR 17 sapatura deschisa

Total 10,972



46

In tabelul urmator sunt prezentate caracteristicile subtraversarilor propuse in cadru lucrarilor de inlocuire a retelei de distributie a Mun. Tulcea

Tabelul 5. Caracteristicile subtraversarilor propuse pentru inlocuire in reteaua de distributie - municipiul Tulcea

Nr. Crt.



Lungime [m] Diametru mm] Material

1 Oborului 20 500 PEID, PE100, SDR 17


2 Spitalului 13 180 PEID, PE100, SDR 17

Str. Spitalului Foraj orizontal dirijat

Total 33

Realizarea unei statii de pompare cu hidrofor in municipiul Tulcea

Datorita optimizarii retelei de distributie a municipiului Tulcea si reducerea presiunii este necesara realizarea unei statii de pompare cu hidrofor amplasata in zona strazii Urzicii, care va implica urmatoarele masuri:

o Constructie cladire statie de pompare si echiparea cu (1+1) pompe cu turatie variabila cu urmatoarele caracteristici: Q=5-10 m3/h; H=15 m;

o Instalatie hidraulica, inclusiv vane si conducte; o Instalatii electrice (0,4kV) (tablou, cabluri, aparate, corpuri de iluminat,

impamantare, suporti metalici, etc.); o Sistem anti-efractie si automatizare, SCADA. Instalatiile de automatizare

aferente statiei de pompare tip hidrofor vor asigura functionarea in regim de revizie fara PLC si automat prin PLC. Instalatiile de automatizare vor fi amplasate in acelasi tablou cu instalatiile electrice si vor cuprinde cel putin un UPS, PLC, HMI, modem GSM/GPRS. Automatizarea se va realiza cu un PLC industrial prevazut cu unitate centrala si module de intrare/iesire digitale si analogice. Prin programul soft de aplicatie se vor asigura cel putin urmatoarele functiuni:

o Functionarea in regim automat; o Protectia si comanda tuturor echipamentelor; o Rotatia pompelor, contorizarea numarului de ore de functionare; o Monitorizarea parametrilor de stare pentru toate echipamentele, retea alimentare; o Se vor achizitiona datele transmise de instrumentatie; o Se vor transmite prin GSM parametrii de stare, avarii, valori instrumentatie la dispecerul local sau regional.



47

Dotari : Pentru reteaua de distributie a fost propusa achizitionarea urmatoarelor utilaje

si dotari: Utilaje:

Utilaj de tip incarcator frontal – 1 unitate;

Auto-utilitara 3.5 t cu dubla cabina cu bena – 1 unitate;

Auto-laborator pentru interventii – 1 unitate;

Auto-macara 12-20 tone - unitate; Dotari:

o Motopompa interventie in retea, Qmin=1100 l/min – 1 unitate; o Aparat de sudura cap la cap pentru conducte de PEID, pana la DN 500 – 1 unitate; o Aparat de sudura cap la cap pentru conducte de PEID, pana la DN 315 – 1 unitate; o Aparat de sudura prin electrofuziune pentru conducte de PEID, pana la DN 500 – 1 unitate; o Aparat de sudura prin electrofuziune pentru conducte de PEID, pana la DN 315 – 1 unitate; o Aparat de sudura conducte metalice – 3 unitati; o Debitmetru ultrasonic portabil – 2 unitati; o Camera endoscopica pentru inspectii in locuri inguste – 4 unitati; o Echipament detectare pierderi de apa – 1 unitate; o Mai compactor – 2 unitati; o Generator electric mobil – 1 unitate; o Electro-palan 1 tona – 1 unitate; o Terminal portabil pentru citirea contoarelor la distanta – 5 unitati; o Software pentru descarcarea datelor de la terminalele portabile – 1 unitate.

2. INFRASTRUCTURA DE APA DIN LOCALITATEA BABADAG

INVESTITII PROPUSE IN INFRASTRUCTURA DE APA POTABILA DIN LOCALITATEA BABADAG

Principalele componente ale sistemului:

2 fronturi de captare (Satul Nou si Ghiol);

Dezinfectie cu clor la Satul Nou;

Aductiuni apa bruta - 18.6 km;

3 statii de pompare;

5 Rezervoare - 2450 m3;

Retea distributie - 71.4 km.



48

Surse de apa

Frontul Satul Nou Principalele investitii la frontul de captare Satul Nou au avut in vedere eliminarea

deficientelor constatate in urma analizei situatiei existente. Prinicipalele probleme ale frontului de captare Satul Nou sunt generate de

starea actuala a unor foraje (colmatate care necesita deznisipare), starea avansata de uzura a structurilor, echipamentelor, instalatiilor hidraulice si instalatiilor electrice, lipsa unei trepte de dezinfectie eficienta si lipsa dotarilor pentru operarea in conditii de siguranta a frontului.

Masurile de reabilitare propuse vizeaza toate componentele frontului subteran Satul nou, si anume captarea apei, stocarea acesteia in rezervorul tampon de la captare, dezinfectia apei captate si transportul acesteia catre rezervoarele de inmagazinare amplasate in orasul Babadag si monitorizarea sursei in vederea eliminarii situatiilor de degradare a calitatii apei brute.

Lucrari prevazute la foraje constau in reabilitarea a 10 foraje de mare adancime (F2, F3, F4, F5, F6, F8, F9, F10, F11, F12) prin: • Refacerea coloanelor filtrante si a filtrului de pietris; • Dotarea cu cabine de foraj, complet echipate, inclusiv robinet de izolare si apometru; • Pompe de foraj, Q=10-12 m3/h, H=50 m, inclusiv turatie variabila, accesorii de comanda si control.

Pentru conectare forajelor s-au prevazut conductele de legatura cu urmatoarelor specificatii: • Conducte de legatura, DN 90 mm, PEID, PE 100 RC, PN 10, L=400 m; • Conducte de legatura, DN 110 mm, PEID, PE 100 RC, PN 10, L=400 m; • Conducte de legatura, DN 140 mm, PEID, PE 100 RC, PN 10, L=400 m; • Conducte de legatura, DN 160 mm, PEID, PE 100 RC, PN 10, L=400 m; • Conducte de legatura, DN 180 mm, PEID, PE 100 RC, PN 10, L=400 m.

Pentru asigurarea sursei, s-au propus lucrari de refacere a zonei de protectie sanitara si un sistem de monitorizare video cu transmisie la distanta, respectiv un sistem antiefractie pentru eliminarea riscurilor de vandalizare a forajelor.

Lucrarile prevazute la rezervorul tampon si la statia de pompare apa bruta Apa bruta colectata de forajele de la frontul de captare Satul Nou este pompata in rezervorul tampon cu volumul de 200 m3 amplasat la captare. Din acest rezervor tampon apa este pompata catre rezervoarele amplasate in orasul Babadag prin intermediul unei statiei de pompare apa bruta Satul Nou.

Lucrarile prevazute la rezervorul tampon si la statia de pompare apa bruta constau in lucrari de reabilitare a structurilor existente, instalatiilor hidraulice si



49

electrice, lucrari de inlocuire echipamente de pompare, precum si lucrari de reabilitare a treptei de clorurare. Lucrarile de reabilitare structiuri la rezervor, camera de vane, precum si la

structura statiei de pompare existente constau in:

Lucrari la structura rezervorului si a camerei de vane:

Indepartarea pamantului din jurul rezervorului si a camerei de vane;

Indepartarea hidroizolatiei/termoizolatiei existente de la exteriorul peretilor;

Pasivarea armaturilor expuse si protejarea lor;

Refacerea hidroizolatiei/termoizolatiei peretilor la exterior;

Refacerea tencuielilor interioare;

Refacerea umpluturilor;

Lucrari la planseul rezervorului:

Planseu nou;

Termo / hidroizolatii pe suprafata planseului;

Lucrari la suprastructura camerei de vane:

Demolarea acesteia si realizarea unei suprastructuri noi;

Lucrari de constructii la statia de pompare:

Decopertarea tencuielilor exterioare si interioare;

Refacerea zidariei deteriorate;

Demontarea si inlocuirea tamplariei existente;

Refacerea tencuielilor exterioare si interioare si a finisajelor;

inlocuirea trotuarului perimetral;

Inlocuirea acoperisului.

Toate lucrarile de constructii prevazute la structuri sunt in concordanta cu rezultatele expertizei tehnice de structuri, realizata pentru obiectele frontului de captare Satul Nou.

In completarea lucrarilor de constructii sunt propuse urmatoarele lucrari:

Inlocuire instalatie hidraulica la rezervor (conducte si armaturi);

Inlocuire instalatie electrica si de actionare la rezervor;

Inlocuire instalatie hidraulica in statia de pompare (conducte si armaturi);

Inlocuire pompe existente cu pompe noi, (2+1) pompe, fiecare cu Q=70 m3/h, H=100 m, inclusiv panouri de comanda si control;

Echipamente electrice noi aferente statiei de pompare, inclusiv instalatie electrica de actionare armaturi;

Instalatii electrice interioare si exterioare inclusiv generator de urgenta pentru intreaga gospodarie;



50

Dotare statie de pompare cu debitmetre, 2 x 250 mm, pentru fiecare conducta de aductiune catre rezervoare;

Statie noua de electroclorurare 200 g/h inclusiv complet echipata, inclusiv sistem de dedurizare apa de preparare, sistem de electroliza, stocare sare, pompe dozatoare senzor de clor rezidual si control dozare functie de concentratia reziduala de clor;

Echipamente de protectie in statia de clorurare.

Pentru monitorizarea calitatii apei produse s-au prevazut urmatoarele facilitati: Laborator de analize de calitate apa potabila;

Senzori pentru monitoriozare azotati;

Senzori clor rezidual apa pompata, cu control echipament dozare.

Pentru intreg frontul de captare au fost prevazute toate instalatiile si echipamentele electrice necesare pentru functionarea acestuia: Instalatii electrice la foraj;

Retele de cabluri alimentare foraje;

Instalatii electrice la statia de clorurare;

Instalatii electrice la rezervor;

Instalatii electrice la statia de pompare;

Retele electrice incinta GA (cabluri, priza de pamant, iluminat, paratraznet);

Generator mobil de 100 kVA;

Linie electrica medie tensiune;

Transformator 20/0.4kV, 100kVA.

Toate instalatiile prevazute sunt monitorizate si controlate prin intermediul unui sistem local SCADA, amplasat in incinta Statiei de Epurare Babadag. Pentru preluarea datele de operare si controlul proceselor sunt prevazute toate obiectele din frontul de captare cu echipamente de preluare si transmisie date/comenzi in sistemul SCADA.

Pentru rezervorul tampon si SP Satul Nou s-a prevazut o instalatie de automatizare ce va asigura functionarea in regim de revizie fara PLC si automat prin PLC. Investitii proiectate pentru aductiunile de apa bruta

Apa extrasa din sursa subterana Satul Nou este transportata la complexele de înmagazinare prin intermediul a doua conducte de aducţiune independente, din azbociment şi oţel, fiecare cu diametrul de Dn 250 mm. Prima conducta de aducţiune transporta apa de la frontul de captare Satul Nou la complexul de înmagazinare Zahar, aflat în incinta fostei platforme industriale şi are o lungime totala de 9800 m.Cea de a doua conducta de aducţiune transporta apa de la frontul de captare Satul Nou la complexul de înmagazinare Carierei, amplasat în oraşul Babadag pe strada Carierei şi are o lungime totala de 7500 m.



51

Satu Nou – Zahar OL/azbociment Dn 250 L= 9,800 m

Satu Nou – Carierei OL/azbociment Dn 250 L=7,500 m

Masurile de reabilitate propuse pentru conductele de aductiunile de apa bruta, care transporta apa de la frontul de captare Satul Nou catre complexele de inmagazinare Carierei si Zahar, remediaza disfunctionalitatile evidentiate de situatia existenta si constau in urmatoarele masuri: Inlocuire conducta de aductiune de la frontul Satul Nou la rezervoare Zahar, DN

250 mm, PEID, PE 100 RC, PN 10, L=9,800 m;

Inlocuire conducta de aductiune de la frontul Satul Nou la rezervoare Carierei, DN 250 mm, PEID, PE 100 RC, PN 10, L= 7,500 m;

traversari ale Baltii Toprachioi cu conducta de aductiune din PEID, DN 250 in tub de protectie din PEID Dn 400 mm, L=200 m, executata prin foraj orizontal;

Subtraversare E87 cu conducta de aductiune din PEID, DN 250 in tub de protectie din otel Dn 400 mm, L=20 m, executata prin foraj orizontal, pe tronsonul catre rezervoarele Cariera

17 camine de vane (sectorizare, golire, aerisire/dezaerisire) instalate pe conductele de aductiune;

Masive de ancoraj;

9 sisteme de actionare electrica pentru vana de sectorizare pe conductele de aductiune;

9 sisteme de alimentare cu energie electrica pentru camine de sectorizare cu vane actionate electric pe conducta de aductiune;

Instalatiii electrice interioare pentru camine de sectorizare, inclusiv tablou electric;

6 senzori de presiune, instalati in camin de sectorizare pe conducta de aductiune;

9 echipamente de preluare si transmisie date/comenzi pentru camine de sectorizare pe conducta de aductiune.

Fiecare camin de monitorizare a presiunii de pe conductele de aductiune apa bruta de la frontul Satul Nou la rezervoarele Zahar si rezervoarele Carierei va cuprinde cel putin un UPS, PLC, HMI, modem GSM/GPRS. Investitii proiectate pentru rezervoare si statii de pompare apa potabila

Lucrarile prevazute la rezervoarele din sistemul de alimentare cu apa Babadag constau in lucrari de reabilitare a structurilor existente, instalatiilor hidraulice si electrice.

Pentru toate rezervoarele complexelor de inmagazinare din sistem, Zahar, Carierei, Cabanei, Padure si Ferme lucrarile de reabilitare sunt similare si constau in:



52

Lucrari la structura rezervorului si a camerei de vane:

Indepartarea pamantului din jurul rezervorului si a camerei de vane;

Indepartarea hidroizolatiei/termoizolatiei existente de la exteriorul peretilor;

Pasivarea armaturilor expuse si protejarea lor;

Refacerea hidroizolatiei/termoizolatiei peretilor la exterior;

Refacerea tencuielilor interioare;

Refacerea umpluturilor;

Lucrari la planseul rezervorului:

Planseu nou;

Termo / hidroizolatii pe suprafata planseului;

Lucrari la suprastructura camerei de vane:

Demolarea acesteia si realizarea unei suprastructuri noi.

Se mentioneaza ca la complexul de inmagazinare Padure sunt propuse lucrari de reabilitare si de punere in functiune si a cuvei nefunctionale in momentul de fata.

In completarea lucrarilor de constructii sunt propuse la rezervoare lucrari de:

Inlocuire instalatii hidraulice la rezervoare (conducte si armaturi), inclusiv amenajare puncte de masura debit pe plecarile de la rezervoare;

• Inlocuire instalatii electrice si de actionare la rezervoare, inclusiv retele electrice incinta (cabluri, priza de pamant, iluminat, paratraznet), generatoare pentru intregul complex de inmagazinere si echipamente de alimentare cu energie electrica pentru rezervoarele Cariera si Padure.

La complexele de inmagazinare Zahar si Cabanei, unde exista statii de pompare sunt prevazute si lucrari de reabilitare a statiilor de pompare care constau in lucrari de reabilitare structuri, lucrari de inlocuire a echipamentelor de pompare si inlocuire a instalatiilor hidraulice si electrice: Lucrari de constructii similare la ambele statii de pompare:

Decopertarea tencuielilor exterioare si interioare; Refacerea zidariei deteriorate;

Demontarea si inlocuirea tamplariei existente;

Refacerea tencuielilor exterioare si interioare si a finisajelor;

Inlocuirea acoperisului.

Inlocuire instalatii hidraulice in statiile de pompare (conducte si armaturi);

Inlocuire pompe existente cu pompe noi, (2+1) pompe cu turatie variabila, fiecare cu Q=15-35 m3/h, H=5 m, inclusiv convertizor de frecventa la complexul de inmagazinare Zahar;

Pompe noi, (1+1) pompe, fiecare cu Q=15 m3/h, H=70 m, inclusiv panouri de comanda si control la complexul de inmagazinare Zahar pentru rezervorul Ferme;



53

Inlocuire pompe existente cu pompe noi, (2+1) pompe cu turatie variabila, fiecare cu Q=15-35 m3/h, H=70 m, inclusiv convertizor de frecventa, la complexul de inmagazinare Cabanei;

Echipamente electrice noi aferente statiei de pompare, inclusiv instalatie electrica de actionare armaturi.

Pentru monitorizarea calitatii apei distribuite din complexele de inmagazinare s-au prevazut urmatoarele facilitati: Senzori clor rezidual apa distribuita, cu control echipament dozare.

Toate lucrarile de constructii prevazute la structurile complexelor de inmagazinare sunt in concordanta cu rezultatele expertizelor tehnice de structuri, realizata pentru acestea.

Toate instalatiile prevazute sunt monitorizate si controlate prin intermediul unui sistem local SCADA, amplasat in incinta SE Babadag. Pentru preluarea datele de operare si controlul proceselor sunt prevazute toate obiectele de la complexul de inmagazinare cu echipamente de preluare si transmisie date/comenzi in sistem SCADA.

La fiecare complex de inmagazinare a fost prevazuta cate o statie de electroclorurare.

Investitii proiectate pentru statii de tratare a apei

Deoarece apa bruta este de buna calitate singura treapta de tratare necesara o reprezinta treapta de dezinfectie finala cu asigurarea concentratiilor de clor rezidual, conform Legii 458/2002 cu amendamentele ulterioare.

In acest scop pentru tratare apei au fost propuse statii de electroclorurare la complexele de inmagazinare amplasate in interiorul orasului.

S-a propus amenajarea a cate o statie de reclorurare containerizata, amplasata langa suprastructura camerei de vane a rezervoarelor din localitate, instalatii de electroclorurare compacte, cu interventie umana minima.

Instalatile de electroclorurare vor produce local o doza de solutie de hipoclorit de sodiu utilizand apa potabila prelevata din rezervoare si sare alimentara (NaCl), in vederea asigurarii dozei de clor rezidual liber de 0.5 mg Cl2/l la iesirea din rezervoarele de inmagazinare, in conformitate cu Legea 458/2002 cu modificarile si completarile ulterioare.

Capacitatea instalatiilor de electroclorurare propuse sunt: Statie de electroclorurare cu capacitatea de 100 g/h la Complexul de

inmagazinare Zahar;

Statie de electroclorurare cu capacitatea de 100 g/h la Complexul de inmagazinare Cariera;



54

Statie de electroclorurare cu capacitatea de 100 g/h la Complexul de inmagazinare Cabanei;

Statie de electroclorurare cu capacitatea de 50 g/h la Complexul de inmagazinare Padure;

Statie de electroclorurare cu capacitatea de 50 g/h la Complexul de inmagazinare Ferme.

Fiecare statie de electroclorurare are in componenta principalele instalatii: Pompe de apa de preparare si instalatie hidraulica de prelevare apa din rezervor;

O instalatie de dedurizare a apei pentru obtinerea solutiei de saramura;

O pompa pentru dozarea solutiei de saramura catre celula electrolizoare;

O celula electrolizoare pentru a converti solutia de saramura si apa dedurizata in solutie de hipoclorit de sodiu 4-8 g/l;

Un panou de comanda pentru alimentarea electrica;

Elemente pentru supravegherea si controlul generarii hipocloritului de sodiu;

Un sistem de ventilatie pentru eliminare hidrogen rezidual, generat in urma procesului, si un sistem de evacuare;

Un rezervor de saramura pentru electroliza si regenerare echipament de dedurizare.

Un rezervor de stocare-dozare hipoclorit de sodiu;

Pompe dozatoare si instalatie hidraulica aferenta circuitelor de hipoclorit;

Senzor de clor rezidual si control dozare functie de concentratia reziduala de clor;


Toate statiile de electroclorurare sunt integrate in sistemul SCADA al complexului de inmagazinare si pot fi urmarite si controlate din dispecerul local amplasat in SE Babadag.

Pentru rezervoarele Zahar si SP Zahar, rezervorul Cabanei si SP Cabanei s-a prevazut cate o instalatie de automatizare ce va asigura functionarea in regim de revizie fara PLC si automat prin PLC.

Pentru rezervoarele Carierei si rezervorul Padure s-a prevazut cate o instalatie de automatizare ce va asigura monitorizarea instrumentatiei aferente rezervoarelor. Instalatiile de monitorizare vor fi amplasate in acelasi tablou cu instalatiile electrice si vor cuprinde cel putin un UPS, PLC, HMI, modem de transmisie prin GSM.

Investitii proiectate pentru aductiune apa tratata

In sistemul de alimentare cu apa Babadag exista o conducta cu plecare din complexul de inmagazinare Carierei, cu functionare gravitationala, care asigura



55

alimentarea complexului de inmagazinare Cabanei. Masurile de reabilitate propuse pentru aceasta conducta constau in: Inlocuire conducta de aductiune de la rezervoare Cariera la rezervoare Cabanei,

DN 250 mm, PEID, PE 100 RC, PN 6, L=2,380 m;

1 camin de vane instalat pe conducta de aductiune;

5 masive de ancoraj;

1 sistem de actionare electrica pentru vana de sectorizare pe conductele de aductiune;

1 sistem de alimentare cu energie electrica pentru camine de sectorizare cu vane actionate electric pe conducta de aductiune;

Instalatiie electrica interioara pentru camin de sectorizare, inclusiv tablou electric;

1 senzor de presiune, instalat in camin de sectorizare pe conducta de aductiune;

1 echipament de preluare si transmisie date/comenzi pentru camin de sectorizare pe conducta de aductiune.

S-a prevazut un camin de monitorizare presiune pe conducta de aductiune apa tratata intre complexele Carierei-Cabanei ce va cuprinde cel putin un UPS, PLC, HMI, modem GSM/GPRS.

In vederea alimentarii rezervorului existent cu volumul V=200 m3 Ferme s-a prevazut o conducta de aductiune apa treatata cu plecare din complexul de inmagazinare Zahar, cu functionare prin pompare. Masurile propuse pentru aceasta conducta constau in: Conducta noua de aductiune de la rezervoare Zahar la rezervorul existent V=200

m3, DN 110 mm, PEID, PE 100 RC, PN 10, L=1,486 m;

camine de vane instalat pe conducta de aductiune;


1 sistem de actionare electrica pentru vana de sectorizare pe conductele de aductiune;

1 sistem de alimentare cu energie electrica pentru camine de sectorizare cu vane actionate electric pe conducta de aductiune;

Instalatiie electrica interioara pentru camin de sectorizare, inclusiv tablou electric;

1 senzor de presiune, instalat in camin de sectorizare pe conducta de aductiune;

1 echipament de preluare si transmisie date/comenzi pentru camin de sectorizare pe conducta de aductiune.

S-a prevazut un camin de monitorizare presiune pe conducta de aductiune apa tratata intre complexele Zahar-Ferme ce va cuprinde cel putin un UPS, PLC, HMI, modem GSM/GPRS.



56




In vederea identificatii masurilor optime de reabilitare s-a realizat modelul hidraulic al retelei de distributie pentru sitautia de perspectiva in care au fost integrate masuri de remediere a deficientelor identificate anterior, si anume:

in vederea reducerii pierderilor de apa generate de presiunile ridicate aparute in sistem s-au prevazut masuri pentru reducerea presiunilor in zonele identificate cu presiuni mai mari de peste 6 bari prin reconfigurarea schemei retelei combinata cu prevederea de vane reducatoare de presiune;

reconfigurarea sistemului, astfel incat sa se asigure presiuni minime in toata reteaua, in situatia combaterii unui incendiu folosind hidranti exteriori;

analiza comportamentului sistemului la debitul maxim prognozat pentru orizontul de timp al proiectului, care sa asigure functionarea corespunzatoare a sistemului.

Rezultatele furnizate de modelul hidraulic pentru situatia de perspectiva pun in evidenta faptul ca nu mai exista zone de presiune in care presiunea sa depaseasca 6 bari, comparativ cu situatia actuala in care presiunile depasesc 6 bar.

Pentru situatia de perspectiva s-a realizat o uniformizare a presiunilor disponibile in retea, cu valori intre 25-60 bar, eliminand riscurile generate de situatia actuala in cazul combaterii unui incendiu folosind hidrantii exteriori, in zona intersectiei strazilor Primaverii cu prelungirea Dacia (in apropierea caii ferate).

S-a propus modificarea alimentarii zonei intersectiei strazilor Primaverii cu prelungirea Dacia (in apropierea caii ferate) prin schimbarea modului actual de alimentare gravitational cu modul de alimentare prin pompare din complexul Zahar, utilizand pompele din SP Zahar. De asemenea pentru cresterea sigurantei in exploatare se propune utilizarea rezervorului Fermei pe post de contra-rezervor pentru alimentarea acestei zone.

Aceasta modificare, combinata cu schimbarea configuratiei actuale a retelei din zona joasa a permis reducerea inaltimii de pompare din SP Zahar, de la 70 m cat este in momentul de fata, la 5 m.

Noua configuratie, obtinuta prin inchidere de inele, folosirea presiunii disponibile in mod diferit de situatia actuala si utilizarea in anumite puncte de vane reducatoare de presiune asigura o reducere a energiei consumate pentru distributia



57

apei simultan cu evitarea depasirii presiunii maxime de 6 bar si asigurarea sigurantei in caz de incendiu in orice punct al retelei.

O schema generala a lucrarilor propuse in reteaua de distributie este prezentata in figura urmatoare.

Figura 2. Schema generala a lucrarilor propuse in reteaua de distributie. Linie verde – retea existena;

Linie rosie - retea reabilitata; Linie magenta – extindere retea.

Masurile de investitii propuse in reteaua de distributie Babadag sunt sintetizate in cele ce urmeaza, pe tipuri de lucrari (extinderi si inlocuiri), diametre si lungimi.

Investitiile propuse in zona de extindere a retelei de distributie Babadag constau in: Extindere retea de distributie, DN 110 mm, PEID, PE100, PN10, L= 13,713 m,

inclusiv refacere structura rutiera, tehnologie de executie - sapatura deschisa;

Extindere retea de distributie, DN 125 mm, PEID, PE100, PN10, L= 94 m, inclusiv refacere structura rutiera, tehnologie de executie - sapatura deschisa;

Conducte de bransament, in zona de extindere retea, DN 25 mm, PEID, PE100, PN10, L= 3,584 m, inclusiv refacere structura rutiera, tehnologie de executie - sapatura deschisa;

512 camine de apometru pentru conducte bransament De 25 mm, in zona de extindere a retelei, inclusiv robinet de concesie, vane de izolare, apometru Dn 20 mm cu contor cu citire la distanta;

90 hidranti, DN 100 mm;

50 camine de vane.

Investitiile propuse in zona de inlocuire a retelei de distributie Babadag constau in: Inlocuire retea de distributie, DN 110 mm, PEID, PE100, PN10, L= 14,401 m,

inclusiv refacere structura rutiera, tehnologie de executie - sapatura deschisa; Inlocuire retea de distributie, DN 200 mm, PEID, PE100, PN10, L= 858 m, inclusiv

refacere structura rutiera, tehnologie de executie - sapatura deschisa;

Inlocuire retea de distributie, DN 110 mm, PEID, PE100, PN10, L= 1,493 m, inclusiv refacere structura rutiera, tehnologie de executie – foraj orizontal;



58

Inlocuire retea de distributie, DN 160 mm, PEID, PE100, PN10, L= 546 m, inclusiv refacere structura rutiera, tehnologie de executie – foraj orizontal;

Inlocuire retea de distributie, DN 315 mm, PEID, PE100, PN10, L= 3,590 m, inclusiv refacere structura rutiera, tehnologie de executie – foraj orizontal;

Subtraversare E87 cu retea de distributie, pe strada Republicii, intersectie cu Ciucurovei, DN 315 mm, PEID, PE100, PN10, in tub de protectie DN 457x8 mm, OL, tehnologie de executie - foraj orizontal;

Subtraversare E87 cu retea de distributie, pe strada Republicii, intersectie cu Calea Macin, DN 110 mm, PEID, PE100, PN10, in tub de protectie DN 229x8 mm, OL, tehnologie de executie - foraj orizontal;

Conducte de bransament, in zona de inlocuiri retea, DN 25 mm, PEID, PE100, PN10, L= 7,980 m, inclusiv refacere structura rutiera, tehnologie de executie - sapatura deschisa;

1,140 camine de apometru pentru conducte bransament De 25 mm, in zona de extindere a retelei, inclusiv robinet de concesie, vane de izolare, apometru Dn 20 mm cu contor cu citire la distanta;

200 hidranti, DN 100 mm;

198 camine de vane.

Pe langa masurile de reabilitare metionate anterior pentru optimizarea functionarii retelei de distributie s-a propus instalarea de senzori de presiune, puncte de masura a debitului si camine de vane pentru reducerea presiunii:

15 senzori de presiune instalati in reteaua de distributie;

15 echipamente de alimentare cu energie electrica pentru puncte de masura presiune in reteaua de distributie;

15 instalatii electrice interioare si tablou electric pentru puncte de masura presiune in reteaua de distributie;

15 sisteme anti-efractie si automatizare, inclusiv SCADA, pentru puncte de masura presiune in reteaua de distributie;

4 debitmetre electromagnetice Dn 100 mm, instalate in reteaua de distributie;

4 echipamente de alimentare cu energie electrica pentru puncte de masura debite in reteaua de distributie;

4 instalatii electrice interioare si tablou electric pentru puncte de masura debite in reteaua de distributie;

4 sisteme anti-efractie si automatizare, inclusiv SCADA, pentru puncte de masura debite in reteaua de distributie;

14 camine de vane pentru reducerea presiunii.

Datele preluate de la senzorii de presiune si punctele de masura a debitelor vor fi monitorizate de dispecerul local amplasat in SE Babadag.



59

Fiecare camin de monitorizare a presiunii din reteaua de distributie din Babadag va cuprinde cel putin un UPS, PLC, HMI, modem GSM/GPRS.

In vederea asigurarii unei operari normale a retelei de distributie au fost prevazute dotari pentru interventii in retea:

Utilaj de tip Bobcat pentru interventii in retele (va deservi si interventiile in reteaua de canalizare);

Auto-utilitara 3.5 t cu dubla cabina cu bena (va deservi si interventiile in reteaua de canalizare);

Motopompa interventie in retea, Qmin=700 l/min;

Aparat de sudura cap la cap pentru conducte de PEID;

Aparat de sudura prin electrofuziune pentru conducte de PEID;

Aparat de sudura conducte metalice;

Generator electric mobil;

Echipament detectare pierderi de apa ;

Freza taiere asfalt;

Mai compactor.

3. INFRASTRUCTURA DE APA DIN LOCALITATILE ISACCEA , REVARSAREA SI

TICHILESTI

3.1 DATE PRIVIND INFRASTRUCTURA DE APA – INVESTITII IN SISTEMUL DE ALIMENTARE CU APA ISACCEA

In prezent, localitatea Isaccea beneficiaza de un sistem de alimentare cu apa ce asigura un grad de acoperire de 95 % si deserveste 3,387 locuitori. O parte din componentele sistemului de alimentare cu apa au fost realizate prin POS Mediu si CNI. Alimentarea cu apa este asigurata 24 ore/zi

Luand in considerare deficientele existente si rezultatele obtinute in urma modelarii hidraulice a retelei de distributie existente, s-au identificat masurile necesare pentru extinderea, reabilitarea si optimizarea functionarii sistemului de alimentare cu apa al orasului Isaccea, respectiv:

Reabilitarea captarii de apa bruta, situata la mila 55+925;

Completarea si extinderea statiei de tratare;

Statie de pompare cu hidrofor;

Extinderea retelei de distributie.

Masurile de investitii propuse pentru imbunatatirea sistemului de alimentare cu apa si justificarea acestora sunt rezumate in urmatorul tabel.



60

Tabelul 6. Investitiile propuse pentru remedierea deficientelor sistemului de alimentare cu apa Isaccea.

Nr. Crt.

Componente Masuri propuse Justificarea masurilor propuse

1 Captare mila 55+925

Reabilitare cladire statie de pompare apa bruta.

In zona pieselor de trecere a conductelor prin peretii cladirii statiei de pompare, apar infiltratii vizibile.

2 Statie de tratare Extinderea statiei de tratare si completarea treptelor existente.

In urma calculelor facute la statia de tratare existenta, a rezultat ca aceasta statie de tratare nu poate functiona cu un debit de 100 m3/h (debit proiectat) si in realitate poate functiona in conditii bune la un debit maxim de Q=25 m3/h (12.5 m3/h pentru fiecare linie) cu conditia sa se asigure un dezinisipator inaintea statiei de tratare si o treapta independenta de coagulare-floculare amonte de decantoare;

Statia de tratare nu beneficiaza de un sistem de gestionare a apei de la spalarea filtrelor, in prezent, apa de la spalarea filtralor fiind deversata intr-o zona din apropierea statiei de tratare;

In urma realizarii studiului de tratabilitate de catre ECOIND, a rezultat ca apa tratat este neconforma cu legislatia in vigoare si de accea sunt necesare trepte noi de tratare.

3 Statie de pompare apa potabila

Statie noua de pompare cu hidrofor.

In zona rezervoarelor 2x300 m3, alimentata in prezent gravitational, nu se poate asigura presiunea minima la consumatori, locuintele fiind amplasate la o cota apropiata de cea a rezervoarelor.

4 Retea de distributie

Extindere retea de distributie.

In urma modelarii hidraulice, a rezultat ca in sistem sunt conducte subdimensionate, cu diametre de 63 mm, care duc la neasigurarea presiunilor minime la consumatori;

Lipsa unor inele in retea, care sa asigure buna functionare a sistemului si in cazul aparitiiei unor avarii in retea. Deoarece in prezent alimentare cu apa a localitatii se realizeaza numai din rezervoarele 2x250 m3, iar toata zona de sud a localitatii (de pe partea dreapta a strazii closca, pe directia de mers catre drumul national) este alimentata printr-o singura conducta, in cazul in care pe aceasta conducta apare o avarie, toata zona de sud a localitatii ramane fara apa;

Acoperire insuficienta pentru zonele dezvoltate recent.



61

Investitii proiectate pentru captarea din sursa de suprafata fluviul Dunarea (mila 55+925)

Pentru a remedia problemele identificate in uma vizitelor in teren, cu privire la infiltrarea apei subterane in cladirea statiei de pompare, in zona pieselor de trecere cu conductele prin pereti, sunt propuse urmatoarele masuri:

Reabilitarea cladirii statiei de pompare, prin refacerea etansarii cladirii si remedierea structurii afectate de infiltratii;

Pentru statia de pompare a apei brute s-a prevazut o instalatie de automatizare ce va asigura functionarea manuala in regim de revizie fara PLC si automat prin PLC.

Pentru eliminarea riscurilor de vandalizare a captarii de la mila 55+925, s-a prevazut un sistem de monitorizare CCTV si un sistem antiefractie cu transmisie la dispecerul local.

Investitii proiectate pentru statia de tratare apa de suprafata Isaccea

Avand in vedere ca in urma calculelor efectuate pentru statia de tratare Isaccea, acestea au relevat faptul ca, capacitatea reala de productie a statiei este mult mai mica fata de capacitatea statiei, se propun urmatoarele masuri de investitie, necesare pentru remedierea problemelor idntificate: Deznisipator nou vertical, cu V=10 mc, instalatie hidraulica, inclusiv vane si

conducte;

Camere noi de reactie rapida si lenta;

Echipamente camere de reactie (mixere, racloare, pompe de recirculare, instalatie hidraulica, inclusiv vane si conducte, accesorii);

Bazin deshidratare namol, inclusiv vane si conducte;

Echipament de ingrosare namol;

Statie de pompare supernatant, echipata cu 1+1 pompe;

Instalatie de deshidratare namol;

Instalatie de preparare si dozare polimer;

Platforma acoperita pentru depozitare namol deshidratat, inclusiv infrastructura de beton, sistem mineral de drenaj si lucrari auxiliare;

Instalatie automata de transport namol deshidratat;

Utilaj de tip Bobcat pentru manevrarea namolului in depozitul de namol deshidratat;

Incalzire, ventilatie si retele interioare;

Vana fluture cu actionare electrica, DN 100 mm, inclusiv lucrari de montaj, pentru filtrele sub presiune;

Senzor de pH; Senzor de turbiditate;



62

Controler universal pentru senzori;

Sistem de alarma in caz de incendiu;

Statie noua de tratare cu modul de ultrafiltrare;

Cladire statie tratare, inclusiv depozit de reactivi;

Amenajarea si imprejmuirea amplasamentului, retele de incinta (cabluri, priza de pamant, iluminat, paratraznet, apa potabila, hidranti);

Punct de masura debit apa bruta, inclusiv camin, lucrari de punere in opera si procurare/montaj debitmetru electromagnetic DN 150 mm;

Statie de electroclorurare 300 g/h cu posibilitatea de injectie in 2 puncte, inclusiv, sistem de dedurizare apa de preparare, sistem de electroliza, stocare sare, pompe dozatoare senzor de clor rezidual si control dozare functie de concentratia reziduala de clor;



Instalatii electrice la statia de tratare inclusiv retele electrice incinta (cabluri, priza de pamant, iluminat, paratraznet,etc.);

Suplimentarea alimentarii electrice (racord electric) pentru statia de tratare din reteaua de 0,4kV locala a Furnizorului de Electricitate.

Pentru statia de tratare Isaccea s-a prevazut o instalatie de automatizare si un dispecerat local SCADA ce va asigura functionarea manuala in regim de revizie si automat. Instalatiile de automatizare vor fi amplasate in acelasi tablou cu instalatiile electrice si vor cuprinde cel putin un UPS, PLC, HMI, modem de transmisie prin GSM.

Pentru eliminarea riscurilor de vandalizare a statiei de tratare, s-a prevazut un sistem de monitorizare CCTV si un sistem antiefractie cu transmisie la dispecerul local.

Investitii proiectate pentru statia de pompare cu hidrofor

Deoarece in zona rezervoarele 2 x 300 m3, locuintele in prezent alimentate gravitational, sunt amplasate la o cota apropiata cu cea a rezervorului si nu au asigurata presiunea minima la bransament, a fost propusa o statie de pompare cu hidrofor alcatuita din: Cladire statie de pompare apa tratata;

Statie de pompare cu hidrofor, echipata cu 2+1 pompe cu turatie variabila, avand caracteristicile: Q = 7-18 m3/h si H = 40 m;

Instalatie hidraulica noua (conducte si armaturi);

Instalatie hidraulica noua, pentru conectarea la infrastructura existenta; Generator de urgenta;



63

Pentru statia de pompare cu hidrofor s-a prevazut o instalatie de automatizare ce va asigura functionarea manuala in regim de revizie fara PLC si automat prin PLC.

Se vor transmite prin GSM parametrii de stare, avarii, valori instrumentatie la dispecerul local sau regional.

Pentru eliminarea riscurilor de vandalizare a statiei de pompare a apei potabile, s-a prevazut un sistem de monitorizare CCTV si un sistem antiefractie cu transmisie la dispecerul local.


In vederea stabilirii masurilor de extindere a retelei de distributie existenta s-au avut in vedere principalele deficiente ale modului de functionare existent, puse in evidenta de analiza sistemului existent.

Pentru a remedia problemele identificate in urma modelarii hidraulice, cu privire la neasigurarea presiunilor minime necesare la consumatori dar si a problemelor referitoare la lipsa unor inele in reteaua de distributie, au fost propuse urmatoarele masuri: Extinderea retelei de distributie in zonele noi dezvoltate;

Realizarea unor inele in retea, pentru a creste siguranta in exploatare, in cazul aparitiei unor avarii in retea;

Dublarea conductelor cu diametre mici DN 63 mm, care nu pot asigura presiunile minime la bransament, in cazul aparitiei unor incendii exterioare;

Reconfigurarea sistemului, astfel incat sa se asigurare presiunilor minime in toata reteaua in situatia combaterii unui incendiu folosind hidranti exteriori;


In figura urmatoare este prezentata schema generala a lucrarilot propuse in reteaua de distributie a orasului Isaccea.



64

Figura 3. Schema generala a lucrarilor propuse in reteaua de distributie a orasului Isaccea. Linie

verde – retea existena; Linie albastra - extindere retea; Linie magenta – lucrari fazate.

Masurile de investitii propuse in reteaua de distributie Isaccea sunt sintetizate in cele ce urmeaza, pe tipuri de lucrari, diametre si lungimi. Investitiile detaliate, precum si planurile cu situatia propusa sunt prezentate in anexele prezentului Studiu de Fezabilitate.

Investitiile propuse in zona de extindere a retelei de distributie din orasul Isaccea constau in:

Extinderea retelei de distributie, cu conducte realizate din PEID, PE100 RC, PN 6, cu diametre cuprinse intre 110 si 140 mm, cu lungimea totala de 17,897 m, reprezentand atat conducte pozate in trama stradala cat si subtraversari, pozate exclusiv in domeniu public - lucrarile de extindere a retelei de distributie constau in dublarea conductelor subdimensionate, inchidere/realizare inele si extinderea retelei de distributie in zonele recent dezvoltate.

8 subtraversari de drum national si o subtraversare de canal;

96 bransamente noi DN25-50 mm pe sectoarele propuse spre reabilitare;

182 hidranti noi, DN 100 mm, pe sectoarele propuse spre extindere;

114 camine de vane pe sectoarele propuse spre extindere;

Instalarea a 2 senzori de presiune in reteaua de distributie, cu scopul monitoriizarii permanente a conditiilor de functionare a acesteia;



65

1 debitmetru electromagnetic Dn 100 mm, instalat pe sectoarele propuse spre extindere;

Integrarea senzorilor de presiune in sistemul SCADA - s-au prevazut 2 camine de monitorizare presiune pe reteaua de distributie din Isaccea ce vor cuprinde cel putin senzor de presiune, vana cu actionare electrica, UPS, PLC, HMI, modem GSM/GPRS.

Implementarea unor sisteme de monitorizare video si antiefractie atat pentru senzorii de presiune, cat si pentru debitmetrul electromagnetic.

Datele preluate de la senzorii de presiune vor fi monitorizate de dispeceratul amplast in incinta laboratorului Isaccea.

In cadrul investiilor propuse in reteaua de distributie a localitatii Isaccea, sunt incluse si o serie de dotari/echipamente, dupa cum urmeaza:

o Utilaj de tip Bobcat pentru interventii in retele;

o Auto-utilitara 3.5 t cu dubla cabina cu bena;

o Motopompa interventie in retea, Qmin=700 l/min;

o Aparat de sudura conducte metalice;

o Echipament detectare pierderi de apa;

o Mai compactor;

o Generator electric mobil.

In tabelul urmator sunt prezentate caracteristicile conductelor propuse pentru extindere in reteaua de distributie a localitatii Isaccea.

Tabelul 7. Caracteristicile conductelor propuse spre extindere in reteaua de distributie – orasul Isaccea

Nr.

Crt.

Strada Lungime [m]

Diametru [m]

Caraceristici material conducta propusa


1 Campia Libertatii 2,693 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 sapatura deschisa

2 Campia Libertatii 2 154 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 sapatura deschisa

3 Campia Libertatii 1 289 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 sapatura deschisa

4 Nicolae Iorga 239 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 sapatura deschisa

5 Livezii 973 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 sapatura deschisa

6 Saunului 621 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 sapatura deschisa

7 Strada 2 495 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 sapatura deschisa


9 Taberei 279 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 sapatura deschisa

10 Avram Iancu 1,692 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 sapatura deschisa

11 Nucilor 273 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 sapatura deschisa

12 Ciresului 402 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 sapatura deschisa



66

13 Visinului 404 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 sapatura deschisa

14 Nucilor 1 182 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 sapatura deschisa

15 Curentului 1 504 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 sapatura deschisa

16 Curentului 168 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 sapatura deschisa

17 Dimitrie Bolintineanu 490 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 sapatura deschisa

18 Republicii 172 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 sapatura deschisa

19 M. Kogalniceanu 265 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 sapatura deschisa

20 Gheorghe Ureche 331 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 sapatura deschisa

21 Doctor Marinescu 124 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 sapatura deschisa

22 Independentei 1 103 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 sapatura deschisa

23 Predeal 439 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 sapatura deschisa

24 Alexandru Vlahuta 337 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 sapatura deschisa

25 Dorobantilor 1 189 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 sapatura deschisa

26 Dorobantilor 331 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 sapatura deschisa

27 Panait Cerna 242 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 sapatura deschisa

28 Dobrogeanu Gherea 108 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 sapatura deschisa

29 Cuza Voda 63 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 sapatura deschisa

30 Ion Creanga 207 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 sapatura deschisa

31 Vasile Alecsandri 228 140 PEID, PE100 RC, SDR 17 sapatura deschisa

32 Vasile Alecsandri 100 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 sapatura deschisa

33 Viitorului 1 139 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 sapatura deschisa

34 Eroilor 147 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 sapatura deschisa

35 Viitorului 177 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 sapatura deschisa

36 Grivitei 167 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 sapatura deschisa

37 Aurel Vlaicu 155 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 sapatura deschisa

38 Closca 1 266 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 sapatura deschisa

39 Closca 579 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 sapatura deschisa

40 Brailei 113 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 sapatura deschisa

41 Dambovitei 235 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 sapatura deschisa

42 Suhat 464 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 sapatura deschisa

43 Ioan Slavici 190 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 sapatura deschisa

44 9 Mai 198 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 sapatura deschisa

45 I. P. Pincio 214 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 sapatura deschisa

46 Miron Costin 77 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 sapatura deschisa

47 Calea Macin 1,173 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 sapatura deschisa

Total 17,897



67

In tabelul urmator sunt prezentate caracteristicile conductelor propuse, pozate in traversare, in reteaua de distributie a localitatii Isaccea.

Tabelul 8. Caracteristicile traversarilor cu conducte retea de distributie propusa spre extindere

Nr.

Crt.

Strada Lungime [m] Diametru [m] Caraceristici material conducta propusa


1 Calea Macin 14 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 foraj orizontal



4 Avram Iancu 10 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 foraj orizontal





9 Closca 26 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 foraj orizontal

Total 152

3.2 DATE PRIVIND INFRASTRUCTURA DE APA – INVESTITII IN SISTEMUL DE ALIMENTARE CU APA REVARSAREA

Luand in considerare deficientele existente si rezultatele obtinute in urma modelarii hidraulice a retelei de distributie existente, s-au identificat masurile necesare pentru extinderea, reabilitarea si optimizarea functionarii sistemului de alimentare cu apa al cartierului Revarsarea, respectiv: Aductiune de apa tratata;

Reabilitarea rezervorului existent 1x300 m3;



Tabelul 9. Investitiile propuse pentru remedierea deficientelor sistemului de alimentare cu apa Revarsarea

Nr. Crt.


1 Aductiune de apa tratata

Aductiune noua de apa tratata de la rezervoarele 2x250 m3 din Isaccea, ce va alimenta rezervorul din Revarsarea si rezervorul din Tichilesti.

Forajele F1 si F3 nu pot asigura necesarul de apa, pentru alimentarea cu apa a cartierului si de aceea au fost puse in conservare.

Al doilea front de captare, format din forajele F3, F4 si F5, este limitat de faptul ca forajul F3 se afla pe o proprietate privata si oricand se poate inceta utilizarea acestuia, iar forajul F5 nu este echipat si nu a fost exploatat pana in prezent.



68

Nu exista un foraj de rezerva - in urma studiului hidrogeologic a rezultata ca forajul F5, nu are un debit suficient de mare pentru a asigura functionarea sistemului in cazul unor avarii la forajele F3 si F4.

In prezent traseul aductiunii de apa tratata, ce transporta apa tratata de la forajul F3 pana la injectia in iesirea din rezervor, este prin proprietati private.

2 Rezervor Reabilitare rezervor existent si statie de electroclorurare cu o capacitate de 50 g/h

In urma vizitelor realizate in terea, s-a constata ca rezervorul prezint degradari vizibile ale structurii si necesita reabilitare;

Clorurarea apei se realizeaza la forajul F3, iar in urma studiului de calitatea a apei facut de ECOIN, a rezultata ca, clorurarea este ineficienta, deoarece in reteaua de distributie au rezultat concentratii foarte mici ale clorului rezidual liber ( sub limita minima admisibila, conform Legii 458/2002), ceea ce duce la dezvoltarea si inmultirea incarcarii bacteriene in retea


Extindere retea de distributie In urma modelarii hidraulice, a rezultat ca in sistem sunt conducte subdimensionate, cu diametre de 40-90 mm, care duc la neasigurarea presiunilor minime la consumatori, atat in regim de functionare normal, cat si in cazul verificarii la incendiu exterior.

Lipsa unor inele in retea, care sa asigure buna functionare a sistemului in cazul aparitiei unor avarii in retea.

Investitii proiectate pentru aductiunea de apa tratata

Avand in vedere problemele existente identificate la fronturile de captare existente in Revarsarea si capacitatea de productie a statiei de tratare Isaccea dupa implementarea investiilor, se propune o aductiune de apa tratata de la rezervoarele 2 x 250 m3 din Isaccea, care sa asigure transportul apei la rezervoarele din Revarsarea si Tichilesti.

Investiile propuse in cadrul aductiunii de apa tratata de la Isaccea la Revarsarea sunt urmatoarele:

Conducta noua de aductiune DN 110 mm, PEID, PE100 RC, PN6;

5 camine de vane (sectorizare, golire, aerisire/dezaerisire) instalate pe conducta de aductiune;

5 sisteme de actionare electrica pentru vanele de sectorizare de pe conductele de aductiune;

Alimentare cu energie electrica pentru camine de sectorizare cu vane actionate electric pe conducta de aductiune;





69

5 senzori de presiune, instalati in caminele de sectorizare pe conducta de aductiune;

Integrarea senzorilor de presiune in sistemul SCADA - s-au prevazut 5 camine de monitorizare presiune pe conducta de aductiune GA Isaccea - GA Revarsarea ce vor cuprinde cel putin senzor de presiune, vana cu actionare electrica, UPS, PLC, HMI, modem GSM/GPRS.

Un punct de masura debit, inclusiv camin, lucrari de punere in opera si procurare/montaj debitmetru electromagnetic DN 110 mm;

Alimentare cu energie electrica pentru puncte de masura debite pe conducta de aductiune;

Instalatiii electrice interioare pentru puncte de masura debite, inclusiv tablou electric.

Datele preluate de la senzorii de presiune si de la punctul de masura a debitelor vor fi monitorizate de dispeceratul amplast in incinta laboratorului Isaccea.

In tabelul urmator sunt prezentate pe strazi, caracteristicile conductelor de aductiune propuse pentru alimentarea cu apa a cartierului Revarsarea.

Tabelul 10. Caracteristicile conductei de aductiune apa potabila – cartierul Revarsarea

Nr.

Crt.

Strada Lungime [m]

Diametru [mm] Caraceristici material conducta propusa



2 DN 22 3,519 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 sapatura deschisa

3 Viilor 187 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 sapatura deschisa

4 Campului 251 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 sapatura deschisa

Total 4,666

Investitii proiectate pentru complexul de inmagazinare

Avand in vedere ca rezervorul existent in Revarsarea prezinta degradari structurale vizibile, si de aceea pentru remedierea problemelor identificate sunt necesare urmatoarele masuri de investitie: Lucrari de reabilitare rezervor (V=1x300 mc) si camera de vane, inclusiv refaceri

structuri, inlocuire instalatii hidraulice, electrice si actionari;





70


Lucrarile de instalatii electrice propuse constau in urmatoarele : Instalatii electrice la statia de clorurare (tablouri, cabluri, aparate, corpuri de

iluminat, impamantare, paratraznet, suporti metalici, etc);

Inlocuire instalatie electrica si de actionare la rezervor;

Nu necesita suplimentarea alimentarii cu energie electrica, ramane cea existenta.

Pentru rezervorul Revarsarea s-a prevazut o instalatie de automatizare ce va asigura monitorizarea instrumentatiei aferente rezervorului.

Pentru eliminarea riscurilor de vandalizare a complexului de inmagazinare, s-a propus un sistem antiefractie cu transmitere la distanta.


In vederea stabilirii masurilor de extindere a retelei de distributie existente s-au avut in vedere principalele deficiente ale modului de functionare existent, puse in evidenta de analiza sistemului existent.

Pentru a remedia problemele identificate in urma modelarii hidraulice, cu privire la neasigurarea presiunilor minime necesare la consumatori dar si a problemelor referitoare la lipsa unor inele in reteaua de distributie, au fost propuse urmatoarele masuri: Extinderea retelei de distributie in zonele noi dezvoltate; Realizarea unor inele in retea, pentru a creste siguranta in exploatare, in cazul

aparitiei unor avarii in retea;





71

Figura 4. Schema generala a lucrarilor propuse in reteaua de distributie a cartierului Revarsarea.

Linie verde – retea existena; Linie albastra - extindere retea.

Masurile de investitii propuse in reteaua de distributie Revarsarea sunt sintetizate in cele ce urmeaza, pe tipuri de lucrari, diametre si lungimi. Investitiile detaliate, precum si planurile cu situatia propusa sunt prezentate in anexele prezentului Studiu de Fezabilitate.

Investitiile propuse in zona de extindere a retelei de distributie din cartierul Revarsarea constau in: Extinderea retelei de distributie, cu conducte realizate din PEID, PE100 RC, PN 6,

cu diametre de 110 mm, cu lungimea totala de 4,695 m, reprezentand atat conducte pozate in trama stradala cat si subtraversari, pozate exclusiv in domeniu public - lucrarile de extindere a retelei de distributie constau in dublarea conductelor subdimensionate, inchidere/ realizare inele si extindere retelei de distributie in zonele recent dezvoltate.

5 subtraversari de drum national si o subtraversare de canal;





Integrarea senzorilor de presiune in sistemul SCADA - s-au prevazut 2 camine de monitorizare presiune pe reteaua de distributie din Revarsarea ce vor cuprinde cel putin senzor de presiune, vana cu actionare electrica, UPS, PLC, HMI, modem GSM/GPRS. Pentru alimentarea fiecarui camin de sectorizare si monitorizare presiune se va executa un bransament la reteaua locala de energie;

Implementarea unor sisteme de monitorizare video si antiefractie atat pentru senzorii de presiune, cat si pentru debitmetrul electromagnetic.



72


In tabelul urmator sunt prezentate caracteristicile conductelor propuse pentru extindere in reteaua de distributie a localitatii Revarsarea.

Tabelul 11. Caracteristicile conductelor propuse spre extindere in reteaua de distributie – Cartierul Revarsarea.

Nr.

Crt.

Strada Lungime [m]

Diametru [m] Caraceristici material conducta propusa


1 Victoriei 2720 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 sapatura deschisa

2 Pescarilor 177 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 sapatura deschisa

3 Zefirului 121 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 sapatura deschisa

4 Viilor 183 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 sapatura deschisa

5 Primaverii 63 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 sapatura deschisa

6 Fantanilor 122 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 sapatura deschisa

7 Zorilor 123 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 sapatura deschisa

8 8 Martie 1132 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 sapatura deschisa

Total 4,641

In tabelul urmator sunt prezentate caracteristicile conductelor propuse, pozate in traversare, in reteaua de distributie a localitatii.

Tabelul 12. Caracteristicile traversarilor cu conducte retea de distributie propusa spre extindere

Nr.

Crt.



1 Victoriei 11 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 foraj orizontal





Total 54 - - Total

3.3 DATE PRIVIND INFRASTRUCTURA DE APA – INVESTITII IN SISTEMUL DE ALIMENTARE CU APA TICHILESTI

Luand in considerare deficientele existente si rezultatele obtinute in urma modelarii hidraulice a retelei de distributie existente, s-au identificat masurile necesare pentru extinderea, reabilitarea si optimizarea functionarii sistemului de alimentare cu apa al cartierului Revarsarea, respectiv: Aductiune de apa tratata;



73

Rezervor nou 1 x 30 m3;

Inlocuirea retelei de distributie.

Masurile de investitii propuse pentru imbunatatirea sistemului de alimentare cu apa Tichilesti si justificarea acestora sunt rezumate in urmatorul tabel.

Tabelul 13. Investitiile propuse pentru remedierea deficientelor sistemului de alimentare cu apa Tichilesti

Nr. Crt.


1 Aductiune de apa tratata

Aductiune noua de apa tratata de la razervoarele 2x250 m3 din Isaccea, ce va alimenta rezervorul din Revarsarea si rezervorul din Tichilesti.

Nu se cunoaste capacitatea izvoarelor si nu exista o sursa de rezerva in cazul in care apare o poluare a accidentala a unuia dintre izvoare

2 Rezervor Reabilitare rezervor existent si statie de electroclorurare cu o capacitate de 50 g/h

In urma vizitelor realizate in teren, nu a fost identificata starea actuala a rezervorului, accesul la rezervor fiind foarte dificil;

Clorurarea apei se face periodic, si nu se cunoaste natura agentului dezinfectant.

In urma studiului de tratabilitate a rezultata ca la data prelevarii probelor de apa, nu s-a facut dezinfectie, calitatea apei fiind neconforma cu Legea 458/2002.


Inlocuire retea de distributie Operatorul nu detine informatii referitoare la materialul, diametrul sau varsta retelei de distributie si nici a avariilor aparute in retea;

Investitii proiectate pentru aductiunea de apa tratata

Avand in vedere problemele existente identificate la izvoarele existente in Tichilesti si capacitatea de productie a statiei de tratare Isaccea dupa implementarea investiilor, se propune o aductiune de apa tratata de la rezervoarele 2 x 250 m3 din Isaccea, care sa asigure transportul apei la rezervoarele din Revarsarea si Tichilesti.

Investiile propuse in cadrul tronsonului de aductiune de apa tratata de la Revarsarea la Tichilesti sunt urmatoarele:

Conducta noua de aductiune DN 63 mm, PEID, PE100 RC, PN6, cu o lungime totala de 3,694 m;

4 camine de vane (sectorizare, golire, aerisire/dezaerisire) instalate pe conducta de aductiune;

4 sisteme de actionare electrica pentru vanele de sectorizare de pe conductele de aductiune;

Alimentare cu energie electrica pentru camine de sectorizare cu vane actionate electric pe conducta de aductiune;



74



4 senzori de presiune, instalati in caminele de sectorizare pe conducta de aductiune;

Integrarea senzorilor de presiune in sistemul SCADA - s-au prevazut 4 camine de monitorizare presiune pe conducta noua de aductiune apa tratata Tichilesti ce vor cuprinde cel putin senzor de presiune, vana cu actionare electrica, UPS, PLC, HMI, modem GSM/GPRS. Pentru alimentarea fiecarui camin de sectorizare si monitorizare presiune se va executa un bransament la reteaua locala de energie;

Un punct de masura debit, inclusiv camin, lucrari de punere in opera si procurare/montaj debitmetru electromagnetic DN 110 mm;

Alimentare cu energie electrica pentru puncte de masura debite pe conducta de aductiune;

Instalatiii electrice interioare pentru puncte de masura debite, inclusiv tablou electric;

Echipament de preluare si transmisie date/comenzi pentru punctele de masura debit pe conducta de aductiune.


In tabelul urmator sunt prezentate pe strazi, caracteristicile conductelor de aductiune propuse pentru alimentarea cu apa a cartierului Tichilesti.

Tabelul 14. Caracteristicile conductei de aductiune apa potabila – cartierul Tichilesti

Nr.

Crt.

Strada Lungime [m] Diametru [m]



1 DN 22 2,409 63 PEID, PE100 RC, SDR 17 sapatura deschisa

2 DC 53 1,285 63 PEID, PE100 RC, SDR 17 sapatura deschisa

Total 3,694 - - -

Investitii proiectate pentru complex de inmagazinare si statie de pompare apa potabila

Avand in vedere ca operatorulul nu detine informatii referitoare la starea actuala a rezervorului, la amplasamentul acestuia si accesul la rezervor fiind foarte dificil, astfel pentru remedierea problemelor identificate sunt necesare urmatoarele masuri de investitie: Rezervor nou V=1x30 m3, inclusiv instalatie hidraulica si instalatie electrica,

amenajarea si imprejmuirea amplasamentulu;



75

Constructie cladire statie de pompare; Statie noua de pompare apa potabila, cu turatie variabila, echipata cu (1+1)

pompe avand caracteristicile: Q=7-18 m3/h; H=40 m, inclusiv tablou electric;

Statie de electroclorurare 50 g/h inclusiv, sistem de dedurizare apa de preparare, sistem de electroliza, stocare sare, pompe dozatoare senzor de clor rezidual si control dozare functie de concentratia reziduala de clor;





Lucrari de instalatii electrice: Instalatii electrice la statia de clorurare;


Instalatii electrice la statia de pompare

Retele electrice incinta (cabluri, priza de pamant, iluminat, paratraznet);

Generator mobil de 15 kVA;

Alimentare cu energie electrica din reteaua de locala a Furnizorului de Electricitate pentru toate intreaga G.A.

Pentru rezervor si SP apa tratata Tichilesti s-a prevazut o instalatie de automatizare ce va asigura functionarea manuala in regim de revizie fara PLC si automat prin PLC.

Pentru eliminarea riscurilor de vandalizare a statiei de pompare, s-a propus un sistem antiefractie cu transmitere la distanta.


In vederea stabilirii masurilor de reabilitare a retelei de distributie existenta s-au avut in vedere principalele deficiente ale modului de functionare existent, puse in evidenta de analiza sistemului existent. Pentru remediere deficientelor retelei de distributie existente in cartierul Tichilesi s-a propus inlocuirea retelei de distributie existente.




76

Figura 5. Schema generala a lucrarilor propuse in reteaua de distributie a cartierului Tichilesti.

Linie verde – retea existena; Linie cyan - inlocuire retea.

Masurile de investitii propuse in reteaua de distributie Tichilesti sunt sintetizate in cele ce urmeaza, pe tipuri de lucrari, diametre si lungimi. Investitiile detaliate, precum si planurile cu situatia propusa sunt prezentate in anexele prezentului Studiu de Fezabilitate.

Investitiile propuse in cadrul inlocuirii retelei de distributie din cartierul Tichilesti constau in: Inlocuirea retelei de distributie, cu coducte din PEID, PE 100 RC, PN6 cu diametre

de 110 mm, in lungime totala de 471 m;


4 camine de vane pe sectoarele prospuse spre inlocuire.

4. INFRASTRUCTURA DE APA DIN LOCALITATEA MACIN

INVESTITII PROPUSE IN INFRASTRUCTURA DE APA POTABILA DIN LOCALITATEA MACIN

Luand in considerare deficientele existente si rezultatele obtinute in urma modelarii hidraulice a retelei de distributie existente, s-au identificat masurile necesare pentru extinderea si optimizarea functionarii sistemului de alimentare cu apa Macin, respectiv extinderea retelei de distributie.

Masurile de investitii propuse pentru imbunatatirea sistemului de alimentare cu apa si justificarea acestora sunt rezumate in urmatorul tabel:



77

Tabelul 15. Investitiile propuse pentru remedierea deficientelor sistemului de alimentare cu apa Macin

Nr. Crt.


1 Reteaua de distributie

Extinderea retelei de distributie; Acoperire insuficienta pentru zonele dezvoltate recent


In reteaua de distributie sunt propuse lucrari de: Extindere a retelei de distributie cu conducte realizate din PEID, PE100 RC, PN

6, cu diametrul de 110 mm cu lungimea totala de 3.03 km, reprezentand atat conducte pozate in trama stradala cat si subtraversari, pozate exclusiv in domeniu public;

1,280 bransamente noi DN25-50 mm pe sectoarele propuse spre extindere si pe conductele existente, realizate prin finantari CNI;

26 hidranti noi, DN 80-100 mm, pe sectoarele propuse spre extindere;


In tabelul urmator sunt prezentate caracteristicile conductelor propuse pentru extindere in reteaua de distributie a localitatii Macin :

Tabelul 16. Caracteristicile conductelor propuse spre inlocuire in reteaua de distributie – localitatea Macin

Nr.

Crt.

Strada Lungime [m]



1 Rahova 150 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa

2 G. Cosbuc 200 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa

3 Brailei 300 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa

4 V. Lupu 200 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa

5 Dorobanti 150 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa

6 Vanatori 150 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa

7 Fantani 282 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa

8 Islaz 200 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa

9 Bateriei 200 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa

10 A.I. Cuza 50 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa

11 Grigore Moisil 350 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa

12 Viticultori 200 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa

13 Libertatii 340 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa

14 Ovidiu 131 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa

15 Sfintii Apostoli 130 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa

Total 3,033



78

In cadrul investiilor propuse in reteaua de distributie a localitatii Macin, sunt incluse si o serie de dotari/echipamente, dupa cum urmeaza:

Auto-laborator pentru interventii la reteaua de distributie;

Debitmetru ultrasonic portabil;

Aparat de sudura invertor 220V;

Camera endoscopica pentru inspectii ale conductelor cu diametrul minim de 16 mm;

Detector portabil pentru pierderi de apa.

5. INFRASTRUCTURA DE APA DIN LOCALITATEA CARCALIU

INVESTITII PROPUSE IN INFRASTRUCTURA DE APA POTABILA DIN LOCALITATEA CARCALIU

Luand in considerare deficientele sistemului de alimentare cu apa si rezultatele modelarii hidraulice pentru reteaua de alimentare cu apa a localitatii Carcaliu, s-au determinat masurile necesare pentru reabilitarea, optimizarea si extinderea sistemului de alimentare cu apa. Acestea sunt prezentate in continuare: Extindere front de captare Carcaliu;

Reabilitare front de captare Carcaliu;

Renuntarea la rezervorul existent si construirea unui nou rezervor;

Statie noua de dezinfectie a apei la rezervor;

Reabilitarea retelei de distributie a localitatii;

Extinderea retelei de distributie a localitatii.

De asemenea, este necesara integrarea sistemului de alimentare cu apa in SCADA, cu scopul monitorizarii parametrilor de functionare.

Masurile de investitii propuse pentru imbunatatirea sistemului de alimentare cu apa si justificarea acestora sunt rezumate in urmatorul tabel :

Tabelul 17. Investitiile propuse pentru remedierea deficientelor sistemului de alimentare cu apa Carcaliu

Nr. Crt.


1 Frontul de captare Carcaliu

- Extindere front de captare;.

- Sistem de monitorizare video a forajelor;

- Sistem antiefractie si anticontaminare sursa;

- Echipamente de preluare a datelor si transmiterea acestora in sistem SCADA;

- Imprejmuirea si semnalizarea zonei de protectie sanitara

- Frontul de captare existent nu poate asigura cerinta de apa a localitatii Carcaliu;

- Deoarece forajele existente ce alcatuiesc frontul de captare al localitatii Carcaliu se afla intr-o stare buna de functionare, singurele lucrari propuse au scopul de a creste siguranta in exploatare a sursei de apa.



79

2 Complex de inmagazinare

- Renuntarea la rezervorul existent si constructia unui rezervor nou cu capacitatea de 400 m³;

- Rezervorul existent a suferit o inclinatie fata de pozitia initiala si exploatarea acestuia pe termen lung nu se poate realiza in conditii de siguranta corespunzatoare.


- Extinderea retelei de distributie;

- Inlocuirea conductelor subdimensionate care nu asigura respectarea cerintelor privind protectia zonelor deservite in caz de incendiu.

- Acoperire insuficienta

- In urma simularii modului de functionare a sistemului de alimentare cu apa al localitaii au rezultat presiuni scazute in cazul unui incendiu;

- Existenta unor diametre mai mici de 100 mm duce la imposibilitatea instalarii si functionarii corespunzatoare a hidrantilor,


Principalele investitii la frontul de captare Carcaliu au avut in vedere eliminarea deficientelor constatate in urma analizei situatiei existente.

Deoarece forajele existente sunt in stare buna de functionare, lucrarile de vizeaza asigurarea sursei. Pentru acesta s-au propus lucrari de refacere a zonei de protectie sanitara, sisteme de monitorizare video a sursei cu transmitere video la distanta si sisteme antiefractie pentru eliminarea riscului de vandalizare a forajelor.

Investitiile propuse pentru frontul de captare Carcaliu au rolul de a creste capacitatea frontului de captare si siguranta in exploatare a acestuia. Lucrarile propuse constau in: Foraj nou, H = 120 m, inclusiv pompa cu urmatoarele caracteristici: Q=10-15

m³/h si H= 100m;

Instalarea unui sistem de monitorizare video al frontului de captare;

Integrare frontului de captare in sistemul SCADA;

Imprejmuirea si semnalizarea zonei de protectie sanitare.

Toate instalatiile prevazute sunt monitorizate si controlate prin intermediul unui sistem local SCADA, amplasat in incinta gospodariei de apa.



80

Investitii proiectate pentru aductiuni de apa bruta

Este propusa extinderea aductiunilor de apa bruta prin prevederea unei conducte de aductiune DN 110 mm, L= 440 m care va transporta apa de la forajul nou pana la conducta existenta de aductiune Dn 200 mm.


Lucrarile prevazute la rezervorul din sistemul de alimentare cu apa Caracaliu constau in renuntarea la rezervorul existent si constructia unui nou rezervor (V=400 m³) ce va asigura inmagazinarea apei potabile, incluzand urmatoarele componente: Structura rezervor si camera de vane;

instalatie hidraulica la rezervor (conducte si armaturi);

instalatie electrica si de actionare la rezervor;

Statie noua de electroclorurare cu capacitatea de 50g Cl2/h, inclusiv, sistem de dedurizare apa de preparare, sistem de electroliza, stocare sare, pompe dozatoare si control;

Senzori clor rezidual apa potabila, cu control echipament dozare.

Lucrarile de instalatii electrice propuse constau in urmatoarele: Rezervor si statie de clorurare noi: Instalatii electrice la statia de clorurare;


Retele electrice incinta G.A. (cabluri, priza de pamant, iluminat, paratraznet);

Generator pentru alimentare electrica de urgenta; Alimentare cu energie electrica din reteaua de locala. (linie 20 kV si trafo

20/0,4kV) a Furnizorului de Electricitate pentru G.A. (Rezervorul si statia de clorurare se vor amplasa la cca 3 km de localitate).

Cladirea administrativa (aflata in localitate): Instalatii electrice la cladirea administrativa;

Generator de urgenta pentru alimentare electrica de urgenta;

Alimentare cu energie electrica din reteaua de locala a Furnizorului de Electricitate pentru intreaga G.A.

Echipamente de preluare si transmisie date/comenzi in sistem SCADA: Pentru rezervorul Carcaliu s-a prevazut o instalatie de automatizare ce va

asigura monitorizarea instrumentatiei aferente rezervorului.



81


Deoarece apa bruta este de buna calitate singurul treapta de tratare necesara o reprezinta treapta de dezinfectie finala cu asigurarea concentratiilor de clor rezidual, conform Legii 458/2002.

In acest scop pentru tratare apei a fost propusa o statie de electroclorurare la complexul de inmagazinare amplasate in apropierea frontului de captare.

Instalatile de electroclorurare vor produce local o doza de solutie de hipoclorit de sodiu utilizand apa potabila prelevata din rezervoare si sare alimentara (NaCl), in vederea asigurarii dozei de clor rezidual liber de 0.5 mg Cl2/l la iesirea din rezervoarele de inmagazinare, in conformitate cu Legea 458/2002 cu modificarile si completarile ulterioare.

Capacitatea instalatiei de electroclorurare propusa este de 50 g/h.

Statia de electroclorurare are in componenta principalele instalatii: Pompe de apa de preparare si instalatie hidraulica de prelevare apa din rezervor;






Un sistem de ventilatie pentru eliminare hidrogen rezidual, generat in urma procesului si un sistem de evacuare;







Inlocuire conducte retea de distributie




82

Astfel, principalele deficiente ale retelei de distributie sunt date de gradul insuficient de acoperire cu servicii si de conductele subdimensionate din retea, care genereaza insecuritatea in caz de incendiu.

Sunt propuse urmatoarele lucrari: Inlocuirea conductelor cu diametre mai mici de 110 mm cu conducte noi,

realizate din PEID, PE100 RC, PN 6, cu diametrul de 110 mm cu lungimea totala de 4.34 km, reprezentand atat conducte pozate in trama stradala cat si subtraversari, pozate exclusiv in domeniu public;

284 bransamente noi DN 25-50 mm pe sectoarele propuse spre reabilitare;

22 hidranti noi, DN 80-100 mm, pe sectoarele propuse spre reabilitare;

47 camine de vane pe sectoarele propuse spre reabilitare;

Instalarea a 5 senzori de presiune in reteaua de distributie.

In tabelul urmator sunt prezentate caracteristicile conductelor propuse pentru inlocuire in reteaua de distributie a localitatii Carcaliu.

Tabelul 18. Caracteristicile conductelor propuse spre inlocuire in reteaua de distributie – localitatea Carcaliu

Nr.

Crt.

Strada Lungime [m]



1 Strada 6 118 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa

2 Campului 72 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa

3 Cernei 67 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa

4 Dragani 245 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa

5 Intrarea Dragani 165 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa

6 Malasneanca 1023 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa

7 Malului 171 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa

8 Marginea 136 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa

9 Parcului 121 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa

10 Partizani II 306 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa

11 Partizani III 253 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa

12 Plopului 232 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa

13 Postei 109 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa

14 Primariei 93 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa

15 Salcamilor 263 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa

16 Salciei 153 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa

17 Scolii 133 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa

18 Scurta 196 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa



83

19 Tineretului 346 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa

20 Vadului 135 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa

Total 4,337


Lucrarile de extindere a retelei de distributie cuprind: Extinderea retelei de distributie cu conducte realizate din PEID, PE100 RC, PN 6,

cu diametrul cuprins intre 110 si 125 mm cu lungimea totala de 2.51 km, reprezentand conducte pozate in trama stradala, pozate exclusiv in domeniu public;

68 bransamente noi DN25-50 mm pe sectoarele propuse spre extindere;


25 camine de vane pe sectoarele propuse spre extindere.

In tabelul urmator sunt prezentate caracteristicile conductelor propuse pentru extindere in reteaua de distributie a localitatii Carcaliu.

Tabelul 19. Caracteristicile conductelor propuse spre extindere in reteaua de distributie – localitatea Carcaliu

Nr.

Crt.



1 Malasneanca 262 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa

2 Morii 227 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa

3 Dragani 111 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa

4 Marginea 181 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa

5 Brazdei 323 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa

6 Macilor 135 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa

7 Florilor 330 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa

8 Campului 224 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa


10 Parcului 43 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa



Total 2,502

O schema generala a lucrarilor propuse in reteaua de distributie este in figura urmatoare.



84

Figura 6. Lucrari propuse in sistemul de alimentare cu apa Carcaliu. Linie verde – retea existenta;

Linie rosie - retea reabilitata; Linie magenta – extindere retea

In tabelul urmator sunt prezentate caracteristicile subtraversarilor propuse in reteaua de distributie a localitatii Carcaliu.

Tabelul 20. Caracteristicile subtraversarilor propuse in reteaua de distributie – localitatea Carcaliu

Nr. Crt

Strada Lungime [m]

Dn [m] Conducta propusa Tub de protectie


Obiectriv subtraversat

1 Macilor 10 110 PEID, PE100RC, SDR 17

OTEL, Dn 229x8 mm


Drum judetean

2 Campului 10 110 PEID, PE100RC, SDR 17

OTEL, Dn 229x8 mm


Drum judetean

Total 20

S-au prevazut 5 camine de sectorizare si monitorizare presiune in reteaua de distributie din Carcaliu ce vor cuprinde cel putin senzor de presiune, vana cu actionare



85

electrica, UPS, PLC, HMI, modem GSM/GPRS. Pentru alimentarea fiecarui camin de sectorizare si monitorizare presiune se va executa un bransament la reteaua locala de energie.

In cadrul investiilor propuse in reteaua de distributie a localitatii Carcaliu, sunt incluse si o serie de dotari/echipamente, dupa cum urmeaza:

Utilaj tip autoutilitara 3.5 t cu dublacabina si bena;

Mai compactor;

Aparat sudura 230V cu invertor.

6. INFRASTRUCTURA DE APA DIN LOCALITATEA MAHMUDIA

INVESTITII PROPUSE IN INFRASTRUCTURA DE APA POTABILA DIN LOCALITATEA MAHMUDIA

Luand in considerare deficientele existente si rezultatele obtinute in urma modelarii hidraulice a retelei de distributie existente, s-au identificat masurile necesare pentru extinderea si optimizarea functionarii sistemului de alimentare cu apa Mahmudia, respectiv: Reabilitarea structurii statiei de pompare apa bruta;

Reabilitarea retelei de distributie;


De asemenea, este necesara integrarea sistemului de alimentare cu apa in SCADA, cu scopul monitorizarii parametrilor de functionare.


Tabelul 21. Investitiile propuse pentru remedierea deficientelor sistemului de alimentare cu apa Mahmudia

Nr. Crt.


1 Statia de pompare apa bruta

Reabilitare structura statie de pompare

Cladirea statiei de pompare se afla intr-o stare avansata de degradare.

2 Statia de tratare Completare si extindere Statia existenta nu poate furniza debitul necesar pentru alimentarea localitatii

3 Rezervoare de inmagazinare a apei

Reabilitare structurala


Reabilitarea retelei de distributie

Extinderea retelei de distributie;

Acoperire insuficienta

In urma simularii modului de functionare a sistemului de alimentare cu apa al localitaii au rezultat presiuni scazute in cazul unui incendiu;



86

Existenta unor diametre mai mici de 100 mm duce la imposibilitatea instalarii si functionarii corespunzatopare a hidrantilor;

Conducte vechi din otel, ce determina avarii frecvente si pierderi semnificative de apa. Balantele de apa au aratat ca pierderile reale de apa sunt de 381 m³/zi.

Investitii proiectate pentru statii de pompare apa bruta

Principalele deficiente sunt generate de starea actuala a constructiei statiei de pompare apa bruta. Lucrarile propuse pentru statia de pompare apa bruta constau in: Repararea zidariei deteriorate prin umplerea golurilor si consolidare structurala

prin realizarea unei tencuieli armate pe ambele fete ale peretilor exteriori;

Inlocuirea tamplariei existente;

Inlocuirea hidroizolatiei existente cu o hidroizolatie noua.

Deoarece Statia de pompare a fost echipata recent cu pompe noi iar acestea vor fi date in folosinta OR dupa preluarea localitatii, nu au fost propuse lucrari la pompe si la instalatiile hidraulice.

Investitii proiectate pentru statia de tratare

Lucrarile prevazute la statia de tratare constau in completarea schemei de tratare existente si extinderea capacitatii de tratare a statiei existente prin prevederea unei noi linii de tratare dotata cu modul de ultrafiltrare.

Lucrarile de completare a schemei de tratare existente constau in: Deznisipator nou V=25m³;

Camere de reactie rapida si lenta;

Instalatie de deshidratare namol;

Platforma acoperita de depozitare namol deshidratat.

Lucrarile de extindere a capacitatii de tratare ale statiei existente constau in: Statie noua de tratare cu modul de ultrafiltrare cu capacitatea de 25 m³/h

Cladire noua pentru statia de tratare cu modul de ultrafiltrare;

Statie noua de electroclorurare cu capacitatea 50 g/h;

Prevederea unui laborator de calitate apa potabila.

In vederea extinderii capacitatii de tratare a statiei existente se propune o linie noua de tratare, dotata cu instalatie compacta de ultrafiltrare cu functionare automata.

Ultrafiltrarea (UF) este un proces de filtrare sub presiune pe membrane cu pori de la 0.1 pana la 0.01 microni, prin care se separa impuritatile coloidale insolubile din apa. Apa impreuna componentele sale solubile trec prin membrana, iar impuritatile retinute raman atasate la membrana. Acestea din urma sunt expulzate din membrane



87

in timpul spalarii inverse care se executa la intervale regulate automat, comandate de un controller.

Ultrafiltrarea permite simultan operatii de limpezire si dezinfectare. Membrana UF este poroasa si permite retinerea substantelor dizolvate de dimensiuni mari (macromolecule), toate tipurile de microorganisme ca virusuri si bacterii si toate tipurile de particule. Deoarece nu se retin substantele dizolvate cu greutate moleculara mica, presiunea osmotica poate fi neglijata. Presiunea de operare a acestor module de ultrafiltrare este 0.5 – 5.0 bari.

Principalul avantaj al acestei tehnologii il reprezinta capacitatea de a elimina toti compusii biologici (bacterii, microbi, spori, chisturi, virusi, etc) din apa in proportie de 99.99% fara a fi necesara tratarea chimica a acesteia.

Materialele din care sunt confectionate membranele sunt polimeri hidrofobi polisulfonici (PS), polieteri sulfonici (PES), polipropilena (PP), fluorura de poliviniliden (PVDF).

Fibrele sunt etanse in zona de admisie a apei de alimentare a modulului. Apa de alimentare intra in modul in partea de jos prin intermediul unor goluri mari, se filtreaza prin membrana si trece in interiorul fibrei. Fibrele sunt deschise in partea superioara de unde apa filtrata din interiorul fibrei (permeatul) paraseste modulul.

Unitatea de ultrafiltrare functioneaza in mod cvasi-continuu cu filtrare inversa periodica pentru curatirea modulului de filtrare.

Pentru functionarea normala (filtrare si vibrare cu aer membrane) nu este necesara interventia unui operator, functionarea fiind complet automata.

Principalele faze de functionare a unitatii de ultrafiltrare sunt: Filtrarea; Spalarerea perioodica cu aer si permeat;

Curatare chimica.

In faza de filtrare, apa de alimentare a modulului este introdusa in suportul modulului (prin intermediul unei pompe de alimentare cu alimentare) si intra in zona inferioara a modulului.

Figura 7. Modul de ultrafiltrare – faza de filtrare



88

In faza de filtrare pe suprafata membranelor apar depuneri, care in timp duc la colmatarea acestora. In vedere evitarii colmatarii periodic membranele sunt curatate prin introducera de aer sub presiune.

In aceasta faza, are loc o purjare a membranelor prin introducerea de permeat sub presiune, simultan cu aer sub presiune. Introducerea simultana de apa si aer realizeaza o curatire a suprafetei membranelor, eliminand retinerile anterioare.

Figura 8. Modul de ultrafiltrare – faza de filtrare inversa

Aceasta metoda de spalare produce un contact intens trifazic (aer, apa, strat solid / membrana) care permite indepartarea depunerilor aderente.

Apa rezultata din procesul de spalare a modulului nu contine substante chimice, doar retinerile filtrate anterior.

Dupa curatarea automata sistemul revine la modul normal de filtrare. Spalarea automata se realizeaza la intervale de timp intre 20 - 60 min si dureaza intre 30 - 100 s in functie de continutul de suspensii din apa bruta.

Pe langa procedurile de curatare automata, care fac parte din procesul obisnuit, poate fi necesara din cand in cand curatarea chimica a membranelor pentru a-si recupera performantelor de filtrare initiala.

In functie de tipul de functionare al modulului si caracteristicile apei brute spalarea chimica este efectuata cu reactivi chimici slab acizi si slab alcalini.

In timpul spalarii chimice, simultan cu introducerea solutiilor de spalare se va introduce si aer sub presiune pentru vibrarea membranelor. Solutia chimica (acida sau alcalina) este recirculata prin rackul modulului timp de aproximativ 1 - 2 ore.

Pentru functionarea instalatiei de membrane s-au prevazut suplimentar urmatoarele:

o Cladire pentru amplasarea instalatiei de ultrafiltrare dotata complet cu instalatii de incalzire, electrice, ventilatii si iluminat;

o Alimentarea electrica a instalatiei de ultrafiltrare;

o Racord pentru evacuarea apei de la spalare.



89

Aditional, la statia de tratare s-a prevazut in aceeasi cladire cu modulul de ultrafiltrare amenajarea unui laborator de analize de calitate pentru analize curente de apa potabila dotat cu urmatoarele echipamente:

Exsicator; Agitator magnetic;

Bidistilator; Turbidimetru;

pH-metru; Balanta analitica;

Conductometru; Spectrofotometru cu kit-uri;

Etuva; Baie de apa;

Frigider; Termometru electronic;

Sticlarie de laborator; Mobilier de laborator;

Plita electrica.

Pentru dezinfectia apei se propune o statie de electroclorurare cu capacitatea de 50 g/h ce are in componenta principalele instalatii:

Pompe de apa de preparare si instalatie hidraulica de prelevare apa din rezervor;



O celula de electroliza pentru a converti solutia de saramura si apa dedurizata in solutie de hipoclorit de sodiu 4-8 g/l;


Elemente pentru supravegherea si controlul generarii hipocloritului de sodiu; Un sistem de ventilatie pentru eliminare hidrogen rezidual, generat in urma

procesului si un sistem de evacuare;

Un rezervor de saramura pentru electroliza si regenerare echipament de dedurizare;





Lucrarile de instalatii electrice propuse constau in urmatoarele: Instalatii electrice la statia de tratare;

Generator pentru alimentare electrica de urgenta, de 40 kVA, la statia de tratare.



90

Investitii proiectate pentru rezervoarele de inmagazinare apa potabila

In localitatea Mahmudia sunt propuse lucrari de reabilitare a structurilor rezervoarelor existente, inclusiv inlocuirea instalatiilor hidraulice si electrice.

Este propusa integrarea celor 4 rezervoare reabilitate in sistemul SCADA pentru a urmari evolutia in timp real a parametriilor de functionare.





Rezultatele furnizate de modelul hidraulic pentru situatia de perspectiva, pun in evidenta faptul ca nu mai exista zone de presiune in care presiunea sa scada sub 1.5 bar, comparativ cu situatia actuala in care presiunile scad sub 1.5 bar.

In urma analizei situtiei existente a retelei de distributie sunt propuse urmatoarele lucrari: Inlocuirea conductelor vechi si deteriorate cu conducte noi, realizate din PEID,

PE100 RC, PN, cu diametrul cuprins intre 110 si 160 mm cu lungimea totala de 7.2 km;




Instalarea a 3 senzori de presiune in reteaua de distributie;

Instalarea a 6 vane pentrru reducerea presiunii.

In tabelul urmator sunt prezentate caracteristicile conductelor propuse pentru inlocuire in reteaua de distributie a localitatii Mahmudia:



91

Tabelul 22. Caracteristicile conductelor propuse spre inlocuire in reteaua de distributie – localitatea Mahmudia

Nr. Crt.

Strada Lungime [m]

Diametru [m]



1 Castelului 1031 160 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa

2 Culturii 514 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa

3 Tulcei 885 140 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa

4 Trandafirilor 581 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa

5 Amurgului 625 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa

6 Randunelelor 590 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa



9 Pacii 295 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa

10 Libertatii 276 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa

11 Turnului 310 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa

12 Vasile Bacalu 360 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa

13 Pescarusilor 166 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa

14 Nordului 404 140 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa

15 Salsoviei 165 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa

16 Zambilelor 320 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa

Total 7,436

In tabelul urmator sunt prezentate caracteristicile subtraversarilor propuse in reteaua de distributie a localitatii Mahmudia :

Tabelul 23. Caracteristicile subtraversarilot propuse in reteaua de distributie – localitatea Mahmudia

Nr. Crt

Strada Lungime [m]

Dn [m]

Conducta propusa

Tub de protectie



1 Castelului 11 110 PEID, PE100RC,

SDR 17

OTEL, Dn 229x8 mm


Drum judetean

2 Amurgului 10 110 PEID, PE100RC,

SDR 17

OTEL, Dn 229x8 mm


Drum judetean

3 Trandafirilor 11 110 PEID, PE100RC,

SDR 17

OTEL, Dn 229x8 mm


Drum judetean

Total 32



92


In urma analizei situtiei existente a retelei de distributie sunt propuse urmatoarele lucrari: Extinderea retelei de distributie cu conducte realizate din PEID, PE100 RC, PN 6,





In tabelul urmator sunt prezentate caracteristicile conductelor propuse pentru extindere in reteaua de distributie a localitatii Mahmudia.

Tabelul 24. Caracteristicile conductelor propuse spre extindere in reteaua de distributie – localitatea Mahmudia

Nr. Crt.

Strada Lungime [m]

Diametru [m]







5 Colinelor 140 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa

6 Crizantemei 123 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa

7 Culturii 98 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa

8 Dunarii 1410 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa

9 Eternitatii 180 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa

10 Mioritei 188 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa

11 Primaverii 108 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa

12 Portului 830 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa

13 Tulcei 445 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa

14 Turnului 100 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa

15 Unirii 184 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa

16 Salsoviei 86 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa

Total 4,675

In tabelul urmator sunt prezentate caracteristicile subtraversarilor propuse in reteaua de distributie a localitatii Mahmudia.



93

Tabelul 25. Caracteristicile subtraversarilot propuse in reteaua de distributie – localitatea Mahmudia

Nr. Crt

Strada Lungime [m]

Dn [m]

Conducta propusa Tub de protectie



1 Strada 5 10 110 PEID, PE100RC, SDR 17

OTEL, Dn 229x8 mm


Drum judetean

2 Crizantemelor 10 110 PEID, PE100RC, SDR 17

OTEL, Dn 229x8 mm


Drum judetean

3 Salsoviei 11 110 PEID, PE100RC, SDR 17

OTEL, Dn 229x8 mm


Drum judetean

Total 31

O schema generala a lucrarilor propuse in reteaua de distributie a localitatii este prezentata in figura urmatoare.

Figura 9. Lucrari propuse in sistemul de alimentare cu apa Mahmudia.



94

Linie verde – retea existenta; Linie rosie - retea reabilitata; Linie magenta – extindere retea.

S-au prevazut 3 camine de sectorizare si monitorizare presiune in reteaua de distributie din Mahmudia ce vor cuprinde cel putin senzor de presiune, vana cu actionare electrica, UPS, PLC, HMI, modem GSM/GPRS. Pentru alimentarea fiecarui camin de sectorizare si monitorizare presiune se va executa un bransament la reteaua locala de energie.

In cadrul investiilor propuse in reteaua de distributie a localitatii Mahmudia, sunt incluse si o serie de dotari/echipamente, dupa cum urmeaza: Aparat de sudura prin electrofuziune pentru conductele de PEID cu diametrul de

pana la 315mm;

Mai compactor;

Aparat de sudura invertor 220V;

Camera endoscopica pentru inspectii ale conductelor cu diametrul minim de 16mm;

Detector portabil pentru pierderi de apa.

7. INFRASTRUCTURA DE APA DIN LOCALITATEA VACARENI

INVESTITII PROPUSE IN INFRASTRUCTURA DE APA POTABILA DIN LOCALITATEA VACARENI

Luand in considerare deficientele existente si rezultatele obtinute in urma modelarii hidraulice a retelei de distributie existente, s-au identificat masurile necesare pentru extinderea si optimizarea functionarii sistemului de alimentare cu apa Vacareni, respectiv: Reabilitare si extindere front de captare Vacareni;

Statie noua de tratare;

Statie noua de pompare apa tratata;

Extindere complex de inmagazinare prin constructia a doua noi rezervoare V=2x300 m³;

Reabilitarea retelei de distributie;


De asemenea, este necesara integrarea sistemului de alimentare cu apa in SCADA, cu scopul monitorizarii parametrilor de functionare. Masurile de investitii propuse pentru imbunatatirea sistemului de alimentare cu apa si justificarea acestora sunt rezumate in urmatorul tabel.



95

Tabelul 26. Investitiile propuse pentru remedierea deficientelor sistemului de alimentare cu apa Vacareni

Nr. Crt.


1 Front de captare Reabilitarea forajelor existente prin inlocuirea pompelor si a instalatiilor electrice

Extinderea frontului de captare prin realizarea unui nou foraj de medie adancime

Capacitate insuficienta de captare a apei in localitate

Din 7 foraje existente, 3 foraje sunt nefunctionale

2 Aductiuni apa bruta

Reabilitarea aductiunilor de apa bruta Reabilitarea aductiunilor de apa bruta este necesara din cauza reconfigurarii sistemului. In prezent, rezervoarele sunt alimentate direct din foraje. Deoarece apa bruta contine concentratii semnificative de nitrati, aceasta trebuie tratata, ceea ce implica reconfigurarea traseelor conductelor de aductiune apa bruta;

2 Statie de tratare Statie noua de tratare cu osmoza inversa

Statie de noua electroclorurare cu capacitatea de 100 g Cl2/h

Conform studiilor de calitate efectuate de catre ECOIND in anul 2017, dezinfectia apei se realizeaza defectuos;

Studiile de calitate apa efectuate atat de operator cat si de catre ECOIND in anul 2017 au semnalat prezenta azotatilor in apa bruta

3 Statie de pompare apa tratata

Complex nou de pompare apa bruta de la statia de tratare la rezervorul nou, propus in zona de cota inalta a localitatii, inclusiv coducta de aductiune apa tratata cu lungimea egala cu 1.8 km.

3 Complex de inmagazinare

Constructia unui nou complex de inmagazinare V=600 m³

In prezent, capacitatea de stocare este insuficienta pentru a satisface cerinta de apa a localitatii;


Reabilitarea retelei de distributie

Extinderea retelei de distributie;

Instalarea de senzori de presiune in reteaua de distributie a localitatii

Instalarea de vane reducatoare in reteaua de distributie a localitatii.

Reteaua existenta de distributie nu are capacitatea de transport a debitului conform cerintei existente;

Sistemul existent nu asigura presiunea necesara pentru toti consumatorii;

In urma simularii modului de functionare a sistemului de alimentare cu apa al localitaii au rezultat presiuni scazute in cazul unui incendiu;

Existenta unor diametre mai mici de 100 mm duce la imposibilitatea instalarii si functionarii corespunzatopare a hidrantilor,

6 SCADA Integrarea tuturor componentelor sistemului de alimentare cu apa in sistemul SCADA

Urmarirea in timp real a parametriilor de functionare a sistemului


In urma analizei situatiei existente au fost prevazute urmatoarele lucrari la frontul de captare: Foraj nou H=120 m, inclusiv cabina de foraj si delimitare zona de protectie;

Echiparea forajului nou cu o pompa cu turatie variabila, Q-20 m³/h, H=120 m;



96

Inlocuirea pompelor de la forajele existente cu pompe cu turatie variabila dupa cum urmeaza:

Forajul F1 – Q=5-10 m³/h, H= 70 m;

Forajul F2 – Q=5-10 m³/h, H= 70 m;

Forajul F3 – Q=5 m³/h, H= 30 m;

Forajul F5 – Q=5-10 m³/h, H= 40 m;

Forajul F6 – Q=5-10 m³/h, H= 40 m;

Forajul F7 – Q=48 m³/h, H= 30 m.

Este popusa refacerea imprejmuirii zonei de protectie sanitara pentru forajele reabilitate cat si instalarea unui sistem de monitorizare video cu transmisie la distanta a zonei sursei.

Lucrarile de instalatii electrice propuse pentru foraje constau in: Generator pentru alimentare electrica de urgenta de 100 kVA;

Alimentare cu energie electrica (linie 20kV, trafo 20/0,4kV, 100kVA) din reteaua de locala a Furnizorului de Electricitate.

Fiecare foraj din cele 7 din frontul de captare Vacareni va fi prevazut cu o instalatie de automatizare ce va asigura functionarea manuala in regim de revizie fara PLC si automat prin PLC.


Pentru a asigura o calitate buna a apei potabile, este necesara tratarea acesteia inainte de inmagazinare si distributia catre consumatori. Acest lucru implica reconfigurarea traseelor conductelor existente de aductiune apa bruta.

Sunt propuse doua conducte de aductiune, ce vor alimenta statia de tratare a localitatii Vacareni. Acestea sunt detaliate in tabelul urmator.

Tabelul 27. Caracteristicile conductelor de aductiune propuse spre inlocuire – localitatea Vacareni

Nr.

Crt.

Foraje deservite DN (mm) Lungime (m) Material

1 F6 200 903 PEID PE 100, PN 10

F1

Foraj nou

2 F2 200 2,345 PEID PE 100, PN 10

F3

F6

F7



97

S-au prevazut 2 camine de sectorizare si monitorizare presiune pe conducta aductiune de apa bruta din Vacareni ce vor cuprinde cel putin senzor de presiune, vana cu actionare electrica, UPS, PLC, HMI, modem GSM/GPRS. Pentru alimentarea fiecarui camin de sectorizare si monitorizare presiune se va executa un bransament la reteaua locala de energie.


Deoarece apa provenita din frontul de captare Vacareni contine concentratii peste limita CMA pentru cloruri si azotati s-a propus o statie noua de tratare cu osmoza inversa si inlocuirea treptei de dezinfectie existente cu o statie de electroclorurare noua cu capacitatea de 100 g Cl2/h.

Statia de electroclorurare are in componenta urmatoarele instalatii:

Pompe de apa de preparare si instalatie hidraulica de prelevare apa din rezervor;






Un sistem de ventilatie pentru eliminare hidrogen rezidual, generat in urma procesului si un sistem de evacuare;






Lucrarile de instalatii electrice propuse pentru componentele de tratare si pompare apa tratata constau in:

Instalatii electrice la statia de tratare;




Generator pentru alimentare electrica de urgenta de 100 kVA;

Alimentare cu energie electrica (linie 20kV, trafo 20/0,4kV, 100kVA) din reteaua de locala a Furnizorului de Electricitate pentru G.A. (incl. foraj F1).



98

Cladire administrativa

Cladirea administrativa a localitatii va fi amplasata in incinta GA Vacareni. Principalele lucrari electrice propuse la cladirea administrativa sunt constituite din:

Instalatii electrice la cladirea administrativa;

Generator de pentru alimentare electrica de urgenta;

Alimentare cu energie electrica din reteaua de locala a Furnizorului de Electricitate pentru intreaga G.A.

Investitii proiectate pentru statii de pompare apa tratata

Este prevazuta o statie noua de pompare care va transporta apa de la statia de tratare in complexul de inmagazinare nou, situat in zona inalta a localitatii Vacareni.

Statia de pompare va fi dotata cu (2+1) pompe cu caracteristicile: Q=30 m³/h, H=130 m.

Statia de pompare va fi integrata in sistemul SCADA.

Lucrarile de instalatii electrice propuse pentru componentele de tratare si pompare apa tratata constau in: Instalatii electrice la statia de tratare;



Retele electrice incinta G.A. (cabluri, priza de pamant, iluminat, paratraznet).

Investitii proiectate pentru aductiuni de apa tratata

Este prevazuta o conducta noua de aductiune alcatuita din PEID PE 100, PN 16, Dn 250 mm cu lungimea egala cu 1,772 m.

Este propusa o supraversare a drumului national cu conducta de aductiune cu lungimea de 4 m. Subtraversarea se va executa prin foraj orizontal.

S-au prevazut 2 camine sectorizare si monitorizare presiune pe conducta aductiune de apa tratata din Vacareni ce vor cuprinde cel putin senzor de presiune, vana cu actionare electrica, UPS, PLC, HMI, modem GSM/GPRS. Valoarea presiunii va fi achizitionata de PLC si prin programul soft de aplicatie se va asigura transmiterea prin GSM la dispecerul local. Pentru alimentarea fiecarui camin de sectorizare si monitorizare presiune se va executa un bransament la reteaua locala de energie.


In localitatea Vacareni sunt propuse lucrari de reabilitare a structurilor rezervoarelor existente, inclusiv inlocuirea instalatiilor hidraulice si electrice.



99

Este propusa integrarea ambelor rezervoare reabilitate in sistemul SCADA pentru a urmari evolutia in timp real a parametriilor de functionare.

Se propune extinderea capacitatii de inmagazinare apa potabila a localitatii Vacareni prin constructia unui nou complex de inmagazinare cu volumul total de 600 m³. Complexul de inmgazinare va fi construit in zona inalta a localitatii (zona “Releului”).

Lucrarile de instalatii electrice propuse pentru rezervoare constau in: Instalatii electrice la statia de clorurare de la rezervorul nou;


Retele electrice incinta rezervor (cabluri, priza de pamant, iluminat, paratraznet);

Generator pentru alimentare electrica de urgenta (pentru fiecare rezervor);

Alimentare cu energie electrica din reteaua de locala a Furnizorului de Electricitate (pentru fiecare rezervor).



Reteaua de distributie existenta este subdimensonata in raport cu cerinta de apa actuala.

In vederea identificatii masurilor optime de reabilitare s-a realizat modelul hidraulic al retelei de distributie pentru sitautia de perspectiva. Reconfigurarea sistemului, astfel incat sa se asigurare presiunile minime in toata

reteaua in situatia combaterii unui incendiu folosind hidranti exteriori;


Rezultatele furnizate de modelul hidraulic pentru situatia de perspectiva, pun in evidenta faptul ca reteaua propusa are capacitatea de a transporta debitul maxim conform situatiei actuale si a situatiei prognozate, comparativ cu situatia actuala in care presiunile scad sub 0.7 bar chiar si in perioada de consum normal.

O schema generala a lucrarilor propuse este prezentata in figura urmatoare.



100

Figura 10. Schema generala a lucrarilor propuse in reteaua de distributie.

Linie verde – retea existenta; Linie rosie - retea reabilitata; Linie magenta – extindere retea.


In urma analizei situtiei existente a retelei de distributie sunt propuse urmatoarele lucrari:

Inlocuirea conductelor vechi si deteriorate cu conducte noi, realizate din PEID, PE100 RC, PN 10, cu diametrul cuprins intre 110 si 140 mm cu lungimea totala de 13 km;




Instalarea a 3 senzori de presiune in reteaua de distributie;

Instalarea a 10 vane pentru reducerea presiunii.

In tabelul urmator sunt prezentate caracteristicile conductelor propuse pentru inlocuire in reteaua de distributie a localitatii Vacareni.



101

Tabelul 28. Caracteristicile conductelor propuse spre inlocuire in reteaua de distributie – localitatea Vacareni

Nr.

Crt.

Strada Lungime [m]

Diametru [m]



1 Albinei 611 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa

2 Castanilor 293 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa

3 Ciresilor 432 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa

4 Crapina 340 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa

5 Crinului 197 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa

6 Dogariei 380 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa


8 Lalelelor 406 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa

9 Livezilor 181 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa

10 Movilitei 277 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa

11 Narciselor 265 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa

12 Periferiei 566 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa


14 Principala 3,100 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa

15 Randunelelor 313 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa

16 Rasaritului 55 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa

17 Releului 210 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa


19 Sperantei 827 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa

20 Stiintei 437 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa

21 Stejarului 1,162 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa

22 Sudului 247 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa


24 Toamnei 360 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa


26 Vanatorilor 269 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa

27 Visinilor 281 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa

Total 12,980

In tabelul urmator sunt prezentate caracteristicile subtraversarilor propuse in reteaua de distributie a localitatii Vacareni.



102

Tabelul 29. Caracteristicile subtraversarilor propuse in reteaua de distributie – localitatea Vacreni

Nr. Crt

Strada Lungime [m]

Dn [mm]

Conducta propusa

Tub de protectie Tehnologia de executie


1 Rasaritului 12 110 PEID, PE100RC,

SDR 17

OTEL, Dn 229x8 mm Foraj orizontal dirijat

Drum national

Total 12


In urma analizei situtiei existente a retelei de distributie sunt propuse urmatoarele lucrari: Extinderea retelei de distributie cu conducte realizate din PEID, PE100 RC, PN 6,




102 camine de vane pe sectoarele propuse spre extindere.

In tabelul urmator sunt prezentate caracteristicile conductelor propuse pentru extindere in reteaua de distributie a localitatii Vacareni.

Tabelul 30. Caracteristicile conductelor propuse spre extindere in reteaua de distributie – localitatea Vacareni

Nr.

Crt.

Strada Lungime [m]

Diametru [m]



1 Agriculturii 599 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa

2 Castanilor 456 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa

3 Ciresilor 169 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa

4 Crapina 418 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa

5 Crinului 268 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa

6 Dispensarului 739 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa

7 Dogariei 109 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa



10 Mare 990 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa



13 Nordului 432 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa



103

14 Periferiei 105 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa


16 Principala 626 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa

17 Rasaritului 94 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa

18 Releului 102 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa

19 Salciei 775 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa

20 Stejarului 41 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa

21 Stiintei 282 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa


23 Toamnei 221 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa



26 Trifoiului 331 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa

27 Vanatorilor 381 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa

28 Vestului 281 110 PEID, PE100RC, SDR 17 sapatura deschisa

Total 9,639

In tabelul urmator sunt prezentate caracteristicile subtraversarilor propuse in reteaua de distributie a localitatii Vacareni.

Tabelul 31. Caracteristicile subtraversarilot propuse in reteaua de distributie – localitatea Vacareni

Nr. Crt

Strada Lungime [m]

Dn [m]

Conducta propusa

Tub de protectie



1 Vanatorilor 12 110 PEID, PE100RC,

SDR 17

OTEL, Dn 229x8 mm

Foraj orizontal dirijat Drum national

2 Florilor 14 110 PEID, PE100RC,

SDR 17

OTEL, Dn 229x8 mm


3 Principala 11 110 PEID, PE100RC,

SDR 17

OTEL, Dn 229x8 mm


4 Vestului 13 110 PEID, PE100RC,

SDR 17

OTEL, Dn 229x8 mm


5 Nordului 9 110 PEID, PE100RC,

SDR 17

OTEL, Dn 229x8 mm


6 Trandafirilor 10 110 PEID, PE100RC,

SDR 17

OTEL, Dn 229x8 mm




104

7 Popinei 11 110 PEID, PE100RC,

SDR 17

OTEL, Dn 229x8 mm


8 Agriculturii 13 110 PEID, PE100RC,

SDR 17

OTEL, Dn 229x8 mm


Total 93

In reteaua de distributie a localitatii Vacareni au fost propuse 10 vane pentru reducerea presiunii.

S-au prevazut 3 camine de sectorizare si monitorizare presiune in reteaua de distributie din Vacareni ce vor cuprinde cel putin senzor de presiune, vana cu actionare electrica, UPS, PLC, HMI, modem GSM/GPRS. Valoarea presiunii va fi achizitionata de PLC si prin programul soft de aplicatie se va asigura transmiterea prin GSM la dispecerul local. Pentru alimentarea fiecarui camin de sectorizare si monitorizare presiune se va executa un bransament la reteaua locala de energie.

8. INFRASTRUCTURA DE APA DIN LOCALITATEA CHILIA VECHE

INVESTITII PROPUSE IN INFRASTRUCTURA DE APA POTABILA DIN LOCALITATEA CHILIA VECHE

Luand in considerare deficientele existente si rezultatele obtinute in urma modelarii hidraulice a retelei de distributie existente, s-au identificat masurile necesare pentru extinderea, reabilitarea si optimizarea functionarii sistemului de alimentare cu apa al localitatii Chilia Veche, respectiv: Reabilitarea captarii de apa bruta, situata la km 46+200;

Reabilitare gospodarie de apa;

Reabilitare si extindere retea de distributie.


Tabelul 32. Investitiile propuse pentru remedierea deficientelor sistemului de alimentare cu apa Chilia Veche

Nr. Crt.


1 Captare km 46+200

Reabilitare captare si statie de pompare apa bruta.

Captarea existenta este alcatuita dintr-un tronson de conducte lansat in Dunare - a agatat de o nava si in prezent curatarea acesteaia se realizeaza dificil, fiind nevoie de scafanfrii.

In urma expertizei tehnice a rezultat ca infrastructura chesonului nu necesita reabilitare a structurii, dar este necesara o reabilitare a betonului de pe suprafetelor



105

interioare ale infrastructurii chesonului si inlocuirea confectiilor metalice.

In urma expertizei tehnice a rezultat ca suprastructura chesonului necesita reabilitare reabilitarea structurii sau demolarea completa si realizarea unei suprastructuri complet noi.

2 Gospodarie de apa

Reabilitare statie de tratare si complex de inmagazinare


Obiectele tehnologice existente, sunt foarte vechi si se afla intr-o stare de degradare avansata.

Statia de tratare a fost pusa in exploatare in anul 1972 si nu are in componenta treptele necesare in cazul unei poluari accidentale.

In prezent reactivii sunt dozati manual.

In timpul inundatiilor, cand creste nivelul apei subterane, apa se infiltreaza in rezervor, ducand la degradarea acesteia si la punerea in pericol a sanatatii consumatorilor.


Reabilitare si extindere retea de distributie

In urma modelarii hidraulice, a rezultat ca in sistem sunt conducte subdimensionate, cu diametre de 40 mm, care duc la neasigurarea presiunilor minime la consumatori.

Peste 75% din reteaua de distributie este alcatuita din conducte de otel si azbociment care sunt in exploatare din anul 1972 si au durata de viata depasita, ducand la aparitia avariilor in retea.

Reteaua de distributie noua, facuta prin fondurile primariei in anul 2016, nu este utilizata deoarece nu au fost prevazute fonduri pentru realizarea bransamentelor

Investitii proiectate pentru captarea din sursa de suprafata fluviul Dunarea (km 46+200)

Pentru a remedia problemele identificate in urma analizei situatiei existente si a expertizei tehnice, cu privire la captarea si statia de pompare a apei brute, sunt propuse urmatoarele masuri de investitie: Captare cu crib din albia raului, inclusiv semnalizare zona de protectie sanitara;

reabilitare cheson statie de pompare apa bruta, inclusiv echiparea cu 2+1 pompe, fiecare avand urmatoarele caracteristici Q=25 mc/h si H=40 m;

Instalatii electrice la statia de pompare apa bruta;

Alimentare cu energie electrica din reteaua de locala a Furnizorului de Electricitate.

Instalatiile de automatizare aferente captarii din Dunare, km 46+200 vor asigura functionarea manuala in regim manual fara PLC si automat prin PLC.



106

Pentru eliminarea riscurilor de vandalizare a captarii de km 46+200, s-a propus un sistem antiefractie cu transmisie la distanta.

Investitii proiectate pentru gospodaria de apa Chilia Veche

Statie de tratare apa de suprafata

Avand in vedere ca statia de tratare Chilia Veche a fost pusa in exploatare in anul 1972 si ca obiectele tehnologice prezinta degradari structurale, se propune o statie noua de tratare cu ultrafiltrare si un laborator nou de caliate apa potabila, dupa cum urmeaza: Cladire statie tratare, inclusiv dispecer si laborator;




Dispecerat local SCADA, inclusiv integrare obiective;




Instalatii electrice la statia de tratare; Alimentare cu energie electrica pentru intreaga GA din reteaua de locala a

Furnizorului de Electricitate;

Retele electrice incinta pentru intreaga GA (cabluri, priza de pamant, iluminat, paratraznet);

Laborator de calitate apa potabila echipat cu: Exsicator, agitator magnetic, bidistilator, turbidimetru, pH-metru, balanta analitica, conductometru, spectometru cu kit-uri, etuva, baie de apa, frigider, termometru electronic, sticlarie de laborator, mobilier de laborator si plita electrica.

Pentru statia de tratare Chilia Veche s-a prevazut o instalatie de automatizare si un dispecerat local SCADA ce va asigura functionarea manuala in regim de revizie si automat.

Statie de tratare cu ultrafiltrare

Ultrafiltrarea (UF) este un proces de filtrare sub presiune pe membrane cu pori de la 0.1 pana la 0.01 microni, prin care se separa impuritatile coloidale insolubile din apa. Apa impreuna cu componentele sale solubile trec prin membrana, iar impuritatile retinute raman atasate la membrana. Acestea din urma sunt expulzate din membrane



107

in timpul spalarii inverse care se executa la intervale regulate automat, comandate de un controller.




Cladire pentru amplasarea instalatiei de ultrafiltrare dotata complet cu instalatii de incalzire, electrice, ventilatii si iluminat;

Alimentarea electrica a instalatiei de ultrafiltrare;

Racord pentru evacuarea apei de la spalare.

Complex de inmagazinare - pompare Chilia Veche

Avand in vedere problemele identificate la rezervor in urma analizei situatiei existente, prezentate detaliat in capitolul 4, la complexul de inmagazinare - pompare sunt necesare a fi implementate urmatoarele masuri de investitie: Rezervor nou V=1x350 mc, inclusiv instalatie hidraulica si instalatie electrica,

amenajarea si imprejmuirea amplasamentului;

Lucrari de reabilitare la statia de pompare, inclusiv refaceri structuri, inlocuire instalatii hidraulice, electrice si actionari;




Echipamente de preluare si transmisie date/comenzi in sistem SCADA, inclusiv sistem anti-efractie;

Generator pentru alimentare electrica de urgenta de 20 kVA;

Pentru a creste siguranta in exploatare, toate obiectele tehnologice din cadrul gospodariei de apa vor fi prevazute cu echipamente de preluare si transmisie date/comenzi SCADA, dipeceratul fiind amplasat in incinta gospodariei .

Pentru eliminarea riscurilor de vandalizare a gospodariei de apa, s-a propus un sistem de monitorizare video cu transmisie la distanta, respectiv un sistem antiefractie.



108


In vederea stabilirii masurilor de reabilitare si extindere a retelei de distributie existenta s-au avut in vedere principalele deficiente ale modului de functionare existent, puse in evidenta de analiza sistemului existent.

Pentru a remedia problemele identificate in urma modelarii hidraulice, cu privire la neasigurarea presiunilor minime necesare la consumatori dar si a problemelor referitoare la lipsa unor inele in reteaua de distributie, au fost propuse urmatoarele masuri:

Reabilitarea retelei de distributie, prin inlocuirea conductelor din OL si AZBO;

Extinderea retelei de distributie in zonele noi dezvoltate;

Reconfigurarea sistemului, astfel incat sa se asigurare presiunilor minime in toata reteaua in situatia combaterii unui incendiu folosind hidranti exteriori;


O schema generala a lucrarilor propuse in reteaua de distributie a localitatii Chilia Veche este prezentata in figura urmatoare.

Figura 11. Schema generala a lucrarilor propuse in reteaua de distributie a localitatii Chilia Veche

Linie verde – retea existena; Linie albastra - extindere retea; Linie cyan – reabilitare retea



109

Investitiile propuse in zona de extindere a retelei de distributie din localitatea Chilia Veche constau in: Extinderea retelei de distributie, cu conducte realizate din PEID, PE100 RC, PN 6,

cu diametre de 110 mm, cu lungimea totala de 11,126 m, reprezentand atat conducte pozate in trama stradala cat si subtraversari, pozate exclusiv in domeniu public;

600 bransamente noi DN25-50 mm pe sectoarele propuse spre reabilitare si pe conductele existente dar care in prezent nu sunt functionale deoarece nu aveau bransamente;




debitmetre electromagnetice Dn 150 mm, instalate pe sectoarele propuse spre extindere;

Integrarea senzorilor de presiune in sistemul SCADA - s-au prevazut 3 camine de monitorizare presiune pe reteaua de distributie din Vacareni ce vor cuprinde cel putin senzor de presiune, vana cu actionare electrica, UPS, PLC, HMI, modem GSM/GPRS. Valoarea presiunii va fi achizitionata de PLC si prin programul soft de aplicatie se va asigura transmiterea prin GSM la dispecerul local. Pentru alimentarea fiecarui camin de sectorizare si monitorizare presiune se va executa un bransament la reteaua locala de energie;

Implementarea unor sisteme de monitorizare video si antiefractie atat pentru senzorii de presiune, cat si pentru debitmetrele electromagnetice.

Investitiile propuse in zona de reabilitare a retelei de distributie din localitatea Chilia Veche constau in:

Inlocuirea conductelor existente din reteaua de distributie, cu conducte realizate din PEID, PE100 RC, PN 6, cu diametre de 110 mm, cu lungimea totala de 12,389 m, reprezentand atat conducte pozate in trama stradala cat si subtraversari, pozate exclusiv in domeniu public;

617 bransamente inlocuite DN25-50 mm pe sectoarele propuse spre reabilitare;

124 hidranti noi, DN 100 mm, pe sectoarele propuse spre reabilitare;

55 camine de vane pe sectoarele propuse spre reabilitare.

Datele preluate de la senzorii de presiune si de la punctele de masura a debitelor vor fi monitorizate de dispeceratul amplast in incinta gospodariei de apa Chilia Veche.

Se mai propune si un terminal portabil pentru citirea contoarelor la distanta si un software pentru descarcarea datelor de la terminalele protabile.



110

In cadrul investiilor propuse in reteaua de distributie a localitatii Chilia Veche, sunt incluse si o serie de dotari/echipamente, dupa cum urmeaza:

Auto-utilitara 3.5 t cu dubla cabina cu bena;


Aparat de sudura cap la cap pentru conducte de PEID;

Aparat de sudura prin electrofuziune pentru conducte de PEID;

Aparat de sudura conducte metalice;

Echipament detectare pierderi de apa;

Mai compactor;

Generator electric mobil.

In tabelul urmator sunt prezentate caracteristicile conductelor propuse pentru extindere in reteaua de distributie a localitatii Chilia Veche.

Tabelul 33. Caracteristicile conductelor propuse spre extindere si reabilitare in reteaua de distributie – localitatea Chilia Veche.

Nr. Crt.

Strada Lungime [m]

Diametru [m]




1 Unirii 230 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 Sapatura deschisa

2 Strada 1 229 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 Sapatura deschisa

3 Gradinilor 90 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 Sapatura deschisa

4 Randunicii 120 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 Sapatura deschisa

5 Albinei 345 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 Sapatura deschisa

6 Dobrogei 503 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 Sapatura deschisa

7 Lalelelor 270 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 Sapatura deschisa

8 Socului 302 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 Sapatura deschisa

9 Toamnei 234 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 Sapatura deschisa

10 Albatros 160 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 Sapatura deschisa

11 Delfinului 246 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 Sapatura deschisa

12 Morilor 923 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 Sapatura deschisa


14 Movilei 259 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 Sapatura deschisa

15 Mierlei 815 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 Sapatura deschisa

16 Dropiei 258 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 Sapatura deschisa

17 Condor 320 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 Sapatura deschisa

18 Pelican 205 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 Sapatura deschisa

19 Mioarelor 202 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 Sapatura deschisa

20 Abatorului 243 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 Sapatura deschisa




111

22 Lastun 358 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 Sapatura deschisa

23 Doamnelor 728 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 Sapatura deschisa


25 Campului 678 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 Sapatura deschisa

26 Primaverii 1572 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 Sapatura deschisa

27 Revolutiei 763 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 Sapatura deschisa

28 Florilor 282 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 Sapatura deschisa


Total extinderi 11,126 - - -

Reabilitare retea de distributie

30 Movilei 1 92 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 Sapatura deschisa

31 Pelican 390 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 Sapatura deschisa

32 Lastun 103 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 Sapatura deschisa

33 Albinei 731 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 Sapatura deschisa

34 Dobrogei 405 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 Sapatura deschisa

35 Randunicii 177 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 Sapatura deschisa

36 Lalelelor 226 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 Sapatura deschisa

37 Albatros 404 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 Sapatura deschisa

38 Morilor 422 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 Sapatura deschisa

39 Movilei 713 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 Sapatura deschisa

40 Mierlei 142 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 Sapatura deschisa

41 Dropiei 521 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 Sapatura deschisa

42 Condor 196 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 Sapatura deschisa

43 Rezelor 384 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 Sapatura deschisa

44 Plevnei 388 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 Sapatura deschisa

45 7 Noiembrie 460 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 Sapatura deschisa

46 Mioarelor 302 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 Sapatura deschisa

47 Campului 982 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 Sapatura deschisa

48 Primaverii 178 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 Sapatura deschisa

49 Revolutiei 453 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 Sapatura deschisa

50 Florilor 317 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 Sapatura deschisa

51 Trandafirilor 1434 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 Sapatura deschisa

52 Gradinilor 565 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 Sapatura deschisa

53 Veseliei 260 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 Sapatura deschisa

54 Nuferilor 1026 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 Sapatura deschisa

55 Dunarii 692 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 Sapatura deschisa

56 Egreta 324 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 Sapatura deschisa



112

57 Cale de acces parcela 3654-3600

102 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 Sapatura deschisa

Total reabilitari 12,389 - - -

Total general 23,515 - - -

9. INFRASTRUCTURA DE APA DIN LOCALITATILE C.A. ROSETTI, LETEA, PERIPRAVA

SI SFISTOFCA

INVESTITII PROPUSE IN INFRASTRUCTURA DE APA POTABILA DIN LOCALITATILE C.A. ROSETTI, LETEA, PERIPRAVA SI SFISTOFCA

Comuna C.A. Rosetti este formata din satele C.A. Rosetti (resedinta), Letea, Periprava, Sfistofca si Cardon si are un numar de locuitori de 877. In prezent, comuna nu beneficiaza de sistem centralizat de alimentare cu apa, sursa de apa fiind fantani individuale.

Se propune infiintarea unui sistem centralizat de alimentare cu apa al comunei C.A. Rosetti, folosind ca sursa de apa Fluviul Dunarea.

In tabelul urmator sunt sintetizate investitiile propuse pentru remedierea deficientelor constatate in sistemul de alimentare cu apa existent.

Tabelul 34. Investitiile propuse pentru sistemului de alimentare cu apa C.A. Rosetti.

Nr. Crt.

Componente Investitii propuse

1 Captarea apei Captare noua din Dunare – Periprava, Q=240 m3/zi.

2 Statii de pompare apa bruta

Statie noua de pompare apa bruta, avand caracteristicile: Q=10 m3/h, H=20 m.

3 Tratarea apei Statie noua de tratare – Periprava

4 Rezervoare Rezervor nou de inmagazinare – Periprava, V=100 m3;

Rezervor nou de inmagazinare – C.A. Rosetti, V=150 m3.

5 Statii de pompare apa potabila

Statie noua de pompare apa bruta – Periprava, Q=10 m3/h, H=20 m;

Statie noua de pompare apa tratata – Periprava, (1+1) pompe cu turatie variabila, avand fiecare urmatoarele caracteristici Q=4-8 m3/h, H=20 m;

Statie noua de pompare apa tratata – Periprava, (1+1) pompe cu turatie fixa, avand fiecare urmatoarele caracteristici Q=8 m3/h, H=35 m;

Statie noua de pompare apa tratata – C.A. Rosetti, (2+1) pompe cu turatie variabila, avand fiecare urmatoarele caracteristici Q=9-18 m3/h, H=25 m.

6 Aductiuni Conducta noua de aductiune apa bruta, L=200 m, DN 75 mm;

Conducta noua de aductiune apa tratata, L=12.32 km, DN 90 mm.

7 Reteaua de distributie Conducte noi cu diametre cuprinse intre 110 si 160 mm, L=37.1 km.



113


Figura 12. Schema generala a lucrarilor propuse in reteaua de distributie. Linie albastra – retea

propusa; Linie magenta – conducte noi de aductiune.


Captarea apei se face din Fluviul Dunarea in satul Periprava. Principalele lucrari la captare constau in:

Captare din Dunare, Q=240 m3/zi;



114

Conducta de aductiune apa bruta, PEID PE100RC, Dn 75 mm.


Se propune o statie de pompare apa bruta – Periprava: Statie noua de pompare, Q=10 m3/h, H=20m;

Post de transformare si linie electrica de alimentare de la cel mai apropiat punct, inclusiv facilitati ridicare tensiune si contor principal;

Echipamente electrice aferente statiei de pompare, inclusiv instalatie electrica de actionare armaturi;

Dotare statie de pompare cu debitmetre;

Echipamente de preluare si transmisie date/comenzi in sistem SCADA. Instalatiile de automatizare aferente captarii din Dunare – Periprava vor asigura functionarea in regim manual fara PLC si automat prin PLC. Instalatiile de automatizare vor fi amplasate in acelasi tablou cu instalatiile electrice si vor cuprinde cel putin un UPS, PLC, HMI, modem GSM/GPRS. Automatizarea se va realiza cu un PLC industrial prevazut cu unitate centrala si module de intrare/iesire digitale si analogice. Prin programul soft de aplicatie se vor asigura cel putin urmatoarele functiuni: Functionarea in regim automat;

Protectia si comanda tuturor echipamentelor;

Rotatia pompelor, contorizarea numarului de ore de functionare;

Monitorizarea parametrilor de stare pentru toate echipamentele, retea alimentare;

Se vor achizitiona datele transmise de instrumentatie;

Se vor transmite prin GSM parametrii de stare, avarii, valori instrumentatie la dispecerul local.


Se va realiza o conducta de aductiune apa bruta, PEID, PE100RC, PN6, SDR 26, DN 75 mm, intre captare si statia de tratare cu o lungime de aproximativ 200 m.


Principalele ipoteze care au fost luate in considerare in selectarea tehnologiilor adecvate de tratare a apei sunt: Procesele adoptate vor produce apa tratata care va respecta standardele

referitoare la apa potabila si cerintele in privinta calitatii stabilite prin Directiva Europeana 98/83/CE;

Selectarea celor mai bune solutii tehnologice disponibile, capabile sa functioneze pentru minim 30 de ani, indiferent de posibilele modificari ale



115

calitatii apei brute sau modificari ale cerintelor legale privind calitatea apei tratate;

STAP trebuie sa poata functiona cu debit variabil, pentru a putea raspunde la cerinta variabila de apa la consumatori.

Procesele de tratare propuse in concordanta cu calitatea apei sursei, necesarul de apa si conditiile locale specifice, sunt: Filtrare directa in instalatie cu membrane ultrafiltrante, complet automatizata;

Dezinfectie finala cu clor, cu instalatie de electroclorurare, complet automatizata, pentru asigurarea concentratiei reziduale de clor.

In vederea extinderii capacitatii de tratare a statiei existente se propune o linie noua de tratare, dotata cu instalatie compacta de ultrafiltrare cu functionare automata.

Ultrafiltrarea (UF) este un proces de filtrare sub presiune pe membrane cu pori de la 0.1 pana la 0.01 microni, prin care se separa impuritatile coloidale insolubile din apa. Apa impreuna componentele sale solubile trec prin membrana, iar impuritatile retinute raman atasate la membrana. Acestea din urma sunt expulzate din membrane in timpul spalarii inverse care se executa la intervale regulate automat, comandate de un controller.







Aditional, la statia de tratare s-a prevazut in aceeasi cladire cu modulul de ultrafiltrare amenajarea unui laborator de analize de calitate pentru analize curente de apa potabila dotat cu urmatoarele echipamente:

Exicator; Agitator magnetic;

Bidistilator; Turbidimetru;



116

pH-metru; Balanta analitica;

Conductometru; Spectrofotometru cu kit-uri;

Etuva; Baie de apa;

Frigider; Termometru electronic;

Sticlarie de laborator; Mobilier de laborator;

Plita electrica.

Pentru asigurarea alimentarii cu energie electrica, controlul si automatizarea functionarii sistemului de alimentare cu apa, in GA Periprava s-au prevazut urmatoarele lucrari:

o Instalatii electrice la statia de tratare;

o Instalatii electrice la statie de pompare pentru GA CA Rosetti;

o Instalatii electrice la statia de pompare pentru RD Periprava;

o Instalatii electrice la rezervor;

o Retele electrice incinta G.A. (cabluri, priza de pamant, iluminat, paratraznet);

o Generator pentru alimentare electrica de urgenta de 10 kVA pentru SP RD Periprava;

o Alimentare cu energie electrica din reteaua de locala a Furnizorului de Electricitate.

o Instalatie de automatizare si un dispecerat local SCADA ce va asigura functionarea manuala in regim de revizie si automat.

Investitii proiectate pentru aductiuni de apa tratata

Pentru alimentarea cu apa a satelor C.A. Rosetti, Letea si Sfistofca se va realiza o aductiune de apa tratata intre complexul de inmagazinare din satul Periprava si complexul de inmagazinare din satul C.A. Rosetti.

Lucrarile la acest obiectiv constau in: Aductiune noua intre gospodaria de apa Periprava si gospodaria de apa C.A.

Rosetti, PEID, PE100RC, PN6, SDR 26, DN 90 mm, L=12.32 km;

S-au prevazut 13 camine de sectorizare si monitorizare presiune pe conducta de aductiune din C.A. Rosetti, cuprinzand cel putin senzor de presiune, vana cu actionare electrica, UPS, PLC, HMI, modem GSM/GPRS. Valoarea presiunii va fi achizitionata de PLC si prin programul soft de aplicatie se va asigura transmiterea prin GSM la dispecerul local;

Instalatii electrice interioare pentru camine de sectorizare, inclusiv tablou electric si lucrari de punere in opera si montaj;



117

Pentru alimentarea cu energie a caminelor de sectorizare si monitorizare presiune se vor executa bransamente la reteaua locala de energie.


Investitiile propuse constau in: Statii de pompare: Statie noua de pompare apa tratata – Periprava, (1+1) pompe cu turatie

variabila, avand fiecare urmatoarele caracteristici Q=4-8 m3/h, H=20 m, pentru reteaua de distributie a satului Periprava;

Statie noua de pompare apa tratata – Periprava, (1+1) pompe cu turatie fixa, avand fiecare urmatoarele caracteristici Q=8 m3/h, H=35 m, pentru complexul de inmagazinare din satul C.A. Rosetti;

Statie noua de pompare apa tratata – C.A. Rosetti, (2+1) pompe cu turatie variabila, avand fiecare urmatoarele caracteristici Q=9-18 m3/h, H=25 m, pentru reteua de distrbutie a satelor C.A. Rosetti, Letea si Sfistofca.

Rezervoare: Rezervor de inmagazinare – Periprava, V=100 m3; Rezervor de inmagazinare – C.A. Rosetti, V=150 m3.

Statie de re-clorurare GA C.A. Rosetti;

Avand in vedere distanta mare, aproximativ 12.5 km, dintre GA Periprava si GA CA Rosetti, s-a prevazut o statie de re-clorurare in complexul de inmagazinare din satul C.A. Rosetti.

Pentru asigurarea alimentarii cu energie electrica, controlul si automatizarea functionarii sistemului de alimentare cu apa, in GA C.A. Rosetti s-au prevazut urmatoarele lucrari: Instalatii electrice la statia de re-clorurare;

Instalatii electrice la statia de pompare pentru RD C.A. Rosetti, Letea si Sfistofca;



Generator pentru alimentare electrica de urgenta de 10 kVA pentru SP RD C.A. Rosetti, Letea si Sfistofca;

Alimentare cu energie electrica din reteaua de locala a Furnizorului de Electricitate;

Instalatie de automatizare si un dispecerat local SCADA.



118


In prezent, comuna C.A. Rosetti nu beneficiaza de un sistem centralizat de alimentare cu apa, sursa de apa fiind fantani individuale.

Pentru realizarea retelei de distributie sunt propuse urmatoarele lucrari: Sat Periprava:

Extinderea retelei de distributie cu conducte realizate din PEID, PE100RC, PN 6, SDR 26, cu diametrul de 110 mm cu lungimea totala de 6 km, reprezentand conducte pozate in trama stradala, pozate exclusiv in domeniu public;



S-au prevazut 2 camine de monitorizare presiune pe reteaua de distributie din Periprava, fiecare cuprinzand cel putin un UPS, PLC, HMI, modem GSM/GPRS. Valoarea presiunii va fi achizitionata de PLC si prin programul soft de aplicatie se va asigura transmiterea prin GSM la dispecerul local. Pentru alimentarea tabloului de monitorizare se va executa un bransament la reteaua locala de energie.

Sat C.A. Rosetti: Extinderea retelei de distributie cu conducte realizate din PEID, PE100RC,

PN 6, SDR 26, cu diametre cuprinse intre 110-160 mm cu lungimea totala de 16 km, reprezentand conducte pozate in trama stradala, pozate exclusiv in domeniu public;




S-au prevazut 2 camine de monitorizare presiune pe reteaua de distributie din C.A. Rosetti, fiecare cuprinzand cel putin un UPS, PLC, HMI, modem GSM/GPRS. Valoarea presiunii va fi achizitionata de PLC si prin programul soft de aplicatie se va asigura transmiterea prin GSM la dispecerul local. Pentru alimentarea tabloului de monitorizare se va executa un bransament la reteaua locala de energie.

Sat Letea: Extinderea retelei de distributie cu conducte realizate din PEID, PE100RC,

PN 6, SDR 26, cu diametrul de 110 mm cu lungimea totala de 10 km, reprezentand conducte pozate in trama stradala, pozate exclusiv in domeniu public;






119

S-au prevazut 2 camine de monitorizare presiune pe reteaua de distributie din Letea, fiecare cuprinzand cel putin un UPS, PLC, HMI, modem GSM/GPRS. Valoarea presiunii va fi achizitionata de PLC si prin programul soft de aplicatie se va asigura transmiterea prin GSM la dispecerul local. Pentru alimentarea tabloului de monitorizare se va executa un bransament la reteaua locala de energie.

Sat Sfistofca: Extinderea retelei de distributie cu conducte realizate din PEID, PE100RC

RC, PN 6, SDR 26, cu diametrul de 110 mm cu lungimea totala de 5 km, reprezentand conducte pozate in trama stradala, pozate exclusiv in domeniu public;

74 bransamente noi DN25 mm pe sectoarele propuse spre extindere;



S-au prevazut 2 camine de monitorizare presiune pe reteaua de distributie din Sfistofca, fiecare cuprinzand cel putin un UPS, PLC, HMI, modem GSM/GPRS. Valoarea presiunii va fi achizitionata de PLC si prin programul soft de aplicatie se va asigura transmiterea prin GSM la dispecerul local. Pentru alimentarea tabloului de monitorizare se va executa un bransament la reteaua locala de energie.

In cadrul investitiilor propuse pentru reteaua de distributie a comunei C.A. Rosetti sunt incluse urmatoarele dotari/ echipamente: Mai compactor;

Utilaj de tip Buldo-excavator pentru interventii in retele.

In tabelul urmator sunt prezentate caracteristicile conductelor propuse pentru extindere in reteaua de distributie a comunei C.A. Rosetti.

Tabelul 35. Caracteristicile conductelor propuse pentru extindere in reteaua de distributie – comuna C.A. Rosetti.

Nr. crt.

Strada Diametrul [mm]

Caracteristici material conducta propusa

Tehnologie de executie

Lungime [m]

Extindere retea de distributie sat Periprava

1 Nuferilor 110 PEID, PE100RC, SDR 26 sapatura deschisa 714

2 Strada 3 110 PEID, PE100RC, SDR 26 sapatura deschisa 192


4 Chilimbeica 110 PEID, PE100RC, SDR 26 sapatura deschisa 588

5 Lebedei 110 PEID, PE100RC, SDR 26 sapatura deschisa 144

6 Pensiunii 110 PEID, PE100RC, SDR 26 sapatura deschisa 95

7 Egretei 110 PEID, PE100RC, SDR 26 sapatura deschisa 101



120

8 Dunarii 110 PEID, PE100RC, SDR 26 sapatura deschisa 826

9 Cocorului 110 PEID, PE100RC, SDR 26 sapatura deschisa 235

10 Lacului 110 PEID, PE100RC, SDR 26 sapatura deschisa 400

11 Eternitatii 110 PEID, PE100RC, SDR 26 sapatura deschisa 717

12 Salcamului 110 PEID, PE100RC, SDR 26 sapatura deschisa 606

13 Scolii 110 PEID, PE100RC, SDR 26 sapatura deschisa 319

14 Trestiei 110 PEID, PE100RC, SDR 26 sapatura deschisa 692

15 Crinului 110 PEID, PE100RC, SDR 26 sapatura deschisa 78

16 Pelicanului 110 PEID, PE100RC, SDR 26 sapatura deschisa 71

TOTAL EXTINDERI RETEA DE DISTRIBUTIE - PERIPRAVA [m] 6,013

Extindere retea de distributie sat Letea

1 Mare 110 PEID, PE100RC, SDR 26 sapatura deschisa 2,271

2 Salciilor 110 PEID, PE100RC, SDR 26 sapatura deschisa 240

3 Merilor 110 PEID, PE100RC, SDR 26 sapatura deschisa 413

4 Stiucii 110 PEID, PE100RC, SDR 26 sapatura deschisa 291

5 Dogarului 110 PEID, PE100RC, SDR 26 sapatura deschisa 352

6 Baltii 110 PEID, PE100RC, SDR 26 sapatura deschisa 221

7 Deltei/DC4 110 PEID, PE100RC, SDR 26 sapatura deschisa 635

8 Stufului 110 PEID, PE100RC, SDR 26 sapatura deschisa 52


10 Scolii 110 PEID, PE100RC, SDR 26 sapatura deschisa 1,618

11 Nufarului 110 PEID, PE100RC, SDR 26 sapatura deschisa 416

12 Saraturii 110 PEID, PE100RC, SDR 26 sapatura deschisa 1,157

13 Linului 110 PEID, PE100RC, SDR 26 sapatura deschisa 395

14 Fantanii 110 PEID, PE100RC, SDR 26 sapatura deschisa 1,142

15 Invierii 110 PEID, PE100RC, SDR 26 sapatura deschisa 459

16 Mica 110 PEID, PE100RC, SDR 26 sapatura deschisa 233

TOTAL EXTINDERI RETEA DE DISTRIBUTIE - LETEA [m] 9,949

Extindere retea de distributie sat Sfistofca

1 Catinii 110 PEID, PE100RC, SDR 26 sapatura deschisa 1,039

2 Bisericii 110 PEID, PE100RC, SDR 26 sapatura deschisa 1,143

3 Berzei 110 PEID, PE100RC, SDR 26 sapatura deschisa 1,141

4 Campului 110 PEID, PE100RC, SDR 26 sapatura deschisa 147

5 Salciei 110 PEID, PE100RC, SDR 26 sapatura deschisa 634

6 Linului 110 PEID, PE100RC, SDR 26 sapatura deschisa 326

7 Invierii 110 PEID, PE100RC, SDR 26 sapatura deschisa 278

8 Deltei 110 PEID, PE100RC, SDR 26 sapatura deschisa 90



121

9 Fantanii 110 PEID, PE100RC, SDR 26 sapatura deschisa 347

10 Cailor 110 PEID, PE100RC, SDR 26 sapatura deschisa 88

TOTAL EXTINDERI RETEA DE DISTRIBUTIE - SFISTOFCA [m] 5,233

Extindere retea de distributie sat C.A. Rosetti

1 Unirii 110 PEID, PE100RC, SDR 26 sapatura deschisa 647

2 Unirii 125 PEID, PE100RC, SDR 26 sapatura deschisa 137

3 Morii 110 PEID, PE100RC, SDR 26 sapatura deschisa 827

4 Neptun 110 PEID, PE100RC, SDR 26 sapatura deschisa 1,429

5 Toamnei 110 PEID, PE100RC, SDR 26 sapatura deschisa 706

6 Luminii 110 PEID, PE100RC, SDR 26 sapatura deschisa 780

7 Pacii/DC3 110 PEID, PE100RC, SDR 26 sapatura deschisa 1,706

8 Pacii/DC3 160 PEID, PE100RC, SDR 26 sapatura deschisa 50

9 Lunii 110 PEID, PE100RC, SDR 26 sapatura deschisa 1,468

10 Brigazii 110 PEID, PE100RC, SDR 26 sapatura deschisa 689

11 Arinului 110 PEID, PE100RC, SDR 26 sapatura deschisa 162

12 Padurii 110 PEID, PE100RC, SDR 26 sapatura deschisa 226

13 Stejarului 110 PEID, PE100RC, SDR 26 sapatura deschisa 459

14 Soarelui 110 PEID, PE100RC, SDR 26 sapatura deschisa 361

15 Frasinului 110 PEID, PE100RC, SDR 26 sapatura deschisa 318

16 Teiului 110 PEID, PE100RC, SDR 26 sapatura deschisa 581

17 Crinului 110 PEID, PE100RC, SDR 26 sapatura deschisa 354

18 Berzei 110 PEID, PE100RC, SDR 26 sapatura deschisa 296



21 DC4 (C.A. Rosetti-Letea) 125 PEID, PE100RC, SDR 26 sapatura deschisa 2,857

22 DC4 (C.A. Rosetti-Sfistofca) 110 PEID, PE100RC, SDR 26 sapatura deschisa 1,644

TOTAL EXTINDERI RETEA DE DISTRIBUTIE – C.A. ROSETTI [m] 15,905

TOTAL EXTINDERI RETEA DE DISTRIBUTIE [m] 37,100



122

10. INFRASTRUCTURA DE APA DIN LOCALITATILE CEATALCHIOI, PATLAGEANCA,

PLAURU SI SALCIENI

INVESTITII PROPUSE IN INFRASTRUCTURA DE APA POTABILA DIN LOCALITATILE CEATALCHIOI, PATLAGEANCA, PLAURU SI SALCIENI

In prezent captarea de suprafata din bratul Chilia a localitatilor Ceatalchioi, Patlageanca, Plauru si Salcieni nu dispune de o delimitare a zonei de protectie sanitara cu regim sever.

In acest sens masurile prospuse pentru respectarea conditiilor minime din Hotararea de Guvern numarul 930/2005 sunt urmatoarele: Amplasarea de balize de semnalizare la limita zonei de protectie sanitara cu

regim sever;


In figura de mai jos este reprezentata propunerea de delimitare a zonei de protectie sanitara cu regim sever pentru captarea de suprafata din localitaea Ceatalchioi respectand conditiile minime impuse de HG 930/2005 dupa cum urmeaza :

100 m, pe directia amonte de priza;

25 m, pe directia aval de ultimele lucrari componente ale prizei;

25 m lateral fata de priza de captare.

Figura 13. Delimitare zona de protectie sanitara cu regim sever propusa la captarea de suprafata din

localitatea Ceatalchioi


In vederea cresterii sigurantei in exploatare, in cadrul statiei de pompare apa bruta sunt propuse urmatoarele investitii: Punct de masura debit, inclusiv camin, lucrari de punere in opera si

procurare/montaj debitmetru electromagnetic DN 80;



123

Reconfigurare traseu conducta de refulare statie de pompare apa bruta, DN 110 mm, L=75m.


Luand in considerare deficientele existente inregistrate in cadrul vizitelor de teren, cat si in urma realizarii studiilor de tratabilitate si calitate apa potabila in cadrul proiectului a reiesit faptul ca sunt necesare lucrari de reabilitare a statiei de tratare in vederea conformarii parametrilor apei potabile cu prevederile legii 458/2002 si a cresterii sigurantei in exploatare.

In cadrul statiei de tratare se propun urmatoarele investitii : Cladire noua statie de tratare din structura metalica;


Echipament de protectie, inclusiv haine si dus de ochi;

Instalatii electrice interioare aferente statiei de tratare, inclusiv instalatie electrica actionare armaturi;

Dispecerat local SCADA;

Punct de Control Local SCADA pentru GA Ceatalchioi, echipat cu tablou de automatizare general pentru toata GA Ceatalchioi, tablou echipat cu PLC + HDMI 12 inch + router GSM/GPRS + UPS, software necesare si licente, amplasat in spatiu dedicat, pregatit pentru integrare in Dispeceratul Central Aquaserv Tulcea;

Grup electrogen pentru alimentare cu energie electrica de rezerva , inclusiv tablou electric prevazut cu AAR , integrat in SCADA, pentru GA Ceatalchioi;

Punct de Control Local SCADA pentru GA Patlageanca, echipat cu tablou de automatizare general pentru toata GA Ceatalchioi, tablou echipat cu PLC + HDMI 12 inch + router GSM/GPRS + UPS, software necesare si licente, amplasat in spatiu dedicat, pregatit pentru integrare in Punctul de Control Local SCADA GA Ceatalchioi;

Grup electrogen pentru alimentare cu energie electrica de rezerva, inclusiv tablou electric prevazut cu AAR, integrat in sistemul SCADA Patlageanca;

Sistem anti-efractie si automatizare, inclusiv dotari SCADA;

Amenajarea amplasamentului, retele de incinta (cabluri, priza de pamant, iluminat, paratraznet, apa potabila, hidranti);

Implementare zona de protectie sanitara cu regim sever pentru gospodaria de apa Ceatalchioi;

CCTV pentru intreaga gospodarie de apa Ceatalchioi si gospodaria de apa Patlageanca;

Retele electrice exterioare de forta, iluminat si Instrumentatie.



124


Rezervor de inmagazinare GA Ceatalchioi

In cadrul rezervorului de inmagazinare apa potabila aferent GA Ceatalchioi se propune instalarea unui punct de masura debit injectat in rezervor, inclusiv camin, lucrari de punere in opera si procurare/montaj debitmetru electromagnetic DN80 mm.

Rezervor de inmagazinare GA Patlageanca

In cadrul rezervorului de inmagazinare apa potabila aferent GA Patlageanca se propune instalarea unui punct de masura debit injectat in rezervor, inclusiv camin, lucrari de punere in opera si procurare/montaj debitmetru electromagnetic DN80 mm.

Statie de pompare apa potabila GA Ceatalchioi

In cadrul statiei de pompare apa potabila aferenta GA Ceatalchioi se propun urmatoarele investitii: Punct de masura debit injectat in reteaua de distributie, inclusiv camin, lucrari

de punere in opera si procurare/montaj debitmetru electromagnetic DN80 mm;

Generator de urgenta pentru statia de pompare, 20 kVA, inclusiv lucrari de montaj;

Instalatii electrice exterioare de forta, paratrasnet, prize de pamant, instalatie electrica interioara/exterioara de echipotentializare, instrumentatie, automatizari pentru cladiri si echipamente noi si existente.

Statie de pompare apa potabila GA Patlageanca

In cadrul statiei de pompare apa potabila aferenta GA Ceatalchioi se propun urmatoarele: Punct de masura debit injectat in reteaua de distributie, inclusiv camin, lucrari

de punere in opera si procurare/montaj debitmetru electromagnetic DN 100 mm;

Generator de urgenta pentru statia de pompare, 10 kVA, inclusiv lucrari de montaj;

Instalatii electrice exterioare de forta, paratrasnet, prize de pamant, instalatie electrica interioara/exterioara de echipotentializare, instrumentatie, automatizari pentru cladiri si echipamente noi si existente.

Statii de clorurare si reclorurare

Datorita lipse treptei de dezinfectie din actualul proces tehnologic, se propun urmatoarele investitii: Statie noua de electroclorurare cu capacitatea de 50 g CL2/h, inclusiv sistem de

dedurizare apa de preparare, sistem de electroliza, stocare sare, pompe



125

dozatoare, senzor de clor rezidual si control dozare functie de concentratia reziduala de clor pentru GA Ceatalchioi;

Statie noua de reclorurare cu capacitatea de 50 g CL2/h, inclusiv sistem de dedurizare apa de preparare, sistem de electroliza, stocare sare, pompe dozatoare, senzor de clor rezidual si control dozare functie de concentratia reziduala de clor pentru GA Patlageanca.

Instalatii electrice de forta, iluminat si prize, protectie prize de pamant si de echipotentializare interior/exterior, automatizari, instrumentatie, inclusiv tablou electric si de automatizari.



Lucrarile propuse prin prezentul studiu de fezabilitate privind extinderea si optimizarea functionarii retelei de distributie din localitatile Ceatalchioi, Patalgeanca, Plauru si Salcieni sunt urmatoarele: Extinderea retelei de distributie cu PEID, PE 100RC, PN6, SDR 26, cu diametre

cuprinse intre Dn 63 mm si Dn 90 mm PEID, Ltotal= 6,605 m, reprezentand conducte pozate in trama stradala, inclusiv camine de vane si bransamente contorizate.

Extinderea conductei de transport cu PEID, PE 100RC, PN6, SDR 26, cu diametru Dn 63 mm PEID, Ltotal= 4,810 m, reprezentand conducte pozate in trama stradala, inclusiv camine de vane si bransamente contorizate.

Tabelul 36. Extinderi retele de distributie localitatile Ceatalchioi, Plauru, Salcieni si Patlageanca

Nr.

Crt.

Denumire strada Diametru (mm)

Lungime (m) Material

Localitatea Plauru

1 Str. Salciilor 63 1,800 PEID

Total extinderi localitatea Plauru 1,800

Localitatea Ceatalchioi

1 Str. Lostritei 90 210 PEID

2 Str. Trifoiului 90 600 PEID

3 Str.Oitelor 90 200 PEID

4 Str. Campului 90 115 PEID

5 Str. Salcamilor 90 205 PEID

6 Str. Nuferilor 75 120 PEID

7 Str. Macului 90 100 PEID

8 Str. Lalelelor 63 285 PEID



126

9 Str. Frasinului 90 620 PEID

Total extinderi localitatea Ceatalchioi 2,455

Localitatea Salcieni

1 Str. Trandafirilor 63 1,870 PEID

Total extinderi localitatea Salcieni 1,870

Localitatea Patlageanca

1 Str. Albatros 63 480 PEID

Total extinderi localitatea Patlageanca 480

Total extindere = 6,605 m

Tabelul 37. Extinderi conducta de transport localitatile Ceatalchioi, Plauru si Salcieni

Nr.

Crt.



Localitatea Plauru

1 Str. DJ222/DC1 63 2,250 PEID

Total extinderi localitatea Plauru 2,250


1 Str. DJ222/DC1 63 510 PEID

Total extinderi localitatea Ceatalchioi 510

Localitatea Salcieni

1 Str. DC 13 63 1,860 PEID

2 Str. Livezilor 63 190 PEID

Total extinderi localitatea Salcieni 2,050


In retelele de distributie sunt prevazute a se realiza camine de vane noi si bransamente noi contorizate (inclusiv camine de apometru) dupa cum urmeaza: bucati camine de vane si 34 bransamente (L=275 m) – loc. Plauru;

28 bucati camine de vane si 181 bransamente (L=1,600 m) – loc. Ceatalchioi;

3 bucati camine de vane si 29 bransamente (L=370 m) – loc. Salcieni;

0 bucati camine de vane si 3 bransamente (L=60 m) – loc. Patlageanca;

Reabilitare retele de distributie

Se propun lucrari de reabilitare a retelei de distributie de alimentare cu apa dupa cum urmeaza.



127

Tabelul 38. Reabilitare retele de distributie localitatile C eatalchioi si Patlageanca

Nr.

Crt.




1 Str. Dunarii 90 1,515 PEID

2 Str. Frasinului 90 195 PEID

3 Str. Portului 90 170 PEID

4 Str. Marului 90 700 PEID

6 Str. Narciselor 75 1020 PEID

7 Str. Nuferilor 75 650 PEID

8 Str. Primaverii 90 120 PEID

9 Str. Bisericii 90 390 PEID

10 Str. Lostritei 90 215 PEID

11 Str. Salcamilor 75 425 PEID

12 Str. Macului 90 685 PEID

13 Str. Nr. 3 90 75 PEID

Total Reabilitari localitatea Ceatalchioi 6,160

Localitatea Patlageanca

1 Str. Cormoran 63 385 PEID

2 Str. Pescarusului 63 415 PEID

3 Str. Privighetorilor 63 1,090 PEID

4 Str. Egretei 63 640 PEID

5 Str. Albatros 63 455 PEID

6 Str. Lebedei 63 130 PEID

Total reabilitari localitatea Patlageanca 3,115

Total reabilitare = 9,275 m

Lucrari de monitorizare in retea

In vederea monotorizarii presiunii din reteaua de distributie se propun urmatoarele investitii: Instalatii electrice pentru camine, inclusiv alimentare cu energie electrica de la

cel mai apropiat punct, tablou electric si de automatizari – 4 bucati;

Senzori de presiune, instalati in camine de monitorizare – 4 bucati;

Echipamente de preluare si transmisie date/comenzi in sistemul SCADA – 4 bucati.



128

11. INFRASTRUCTURA DE APA DIN LOCALITATEA SULINA

INVESTITII PROPUSE IN INFRASTRUCTURA DE APA POTABILA DIN LOCALITATEA SULINA


Captarea apei pentru alimentarea cu apa a localitatii Sulina, este recent reabilitata prin POS Mediu 2007-2013 cuprinsa in cadrul contractului CL3-“Extinderea si reabilitarea capacitatilor de tratare a apei in aglomerarile Sulina, Macin si Isaccea”.

In prezent, nu sunt respectate prevederile Hotararii de Guvern 930/2005 cu privire la delimitarea zonei de protectie sanitara.

Pentru conformare, este necesara delimitarea zonei de protectie sanitara cu regim sever prin marcarea pe suprafata apei cu geamanduri sau alte semne conventionale vizibile si se va imprejmui pe maluri. Imprejmuirea va fi marcata cu placute avertizoare.

In figura de mai jos este evidentiata zona de protectie sanitara necesara captarii.


localitatea Sulina.

Dimensiunile minime ale zonei de protectie sanitara vor respecta HG 930/2005 si anume:

100 m pe directia amonte de priza;



129

25 m pe directia aval de ultimele lucrari componente ale prizei;

25 m lateral, de o parte si de alta a prizei.

Suprafata astfel delimitata va fi pastrata curata prin grija Operatorului, care va lua masuri de protectie corespunzatoare.


Statia de tratare este in curs de reabilitare prin POS Mediu 2007-2013 cuprinsa in cadrul contractului CL3-“Extinderea si reabilitarea capacitatilor de tratare a apei in aglomerarile Sulina, Macin si Isaccea”. Situatia actuala este prezentata detaliat in capitolul 4.

Pentru asigurarea zonei de protectie sanitara a obiectelor componente situate in incinta Gospodariei de apa, respectiv pentru asigurarea distantelor minime prevazute de HG 930/2005 (20 m de la zidurile exterioare ale instalatiei de tratare, 10m de la zidurile exterioare cladirii statiei de pompare), incinta existenta imprejmuita cu suprafata de 7,961 mp trebuie extinsa cu suprafata de 2,632mp, rezultand o suprafata totala de 10,593mp.

Asa cum se constata in figura de mai jos, limita de imprejmuire a zonei de protectie sanitara necesara se suprapune peste proprietatile private existente din imediata apropiere. In acest sens, nu este posibila extinderea imprejmuirii statiei de tratare.

Figura 15. Zona de protectie sanitara cu regim sever necesara la Gospodaria de apa localitatea Sulina

Deficientele constatate, precum si masurile propuse pentru remediere sunt centralizate in tabelul urmator.



130

Tabelul 39. Masurile propuse pentru remedierea deficientelor constatate la statia de tratare Sulina.

Nr. crt.

Deficienta constatate Masuri propuse pentru remediere

1 Lipsa recuperarii apei provenita de la spalarea filtrelor

Investitii propuse:

Reabilitarea decantorului suspensional si transformare in concentrator de namol

lare filtre

2 Capacitate de inmagazinare insuficienta

Investitii propuse:

3 Deficiente la instalatia electrica si lipsa SCADA

Investitii propuse:

Debitele caracteristice la care se vor calcula toate componentele sistemului de alimentare cu apa situate in amonte de rezervoare, in aval de rezervoare si reteaua de distributie, precum si verificarea acestora in perspectiva anului 2023 sunt urmatoarele:

QIc= 1,677 m3/zi;

QIIc= 127 m3/h;

QIIV= 138 m3/h.

Investitiile propuse se vor realiza in incinta statiei de tratare, si au fost proiectate pentru orizontul de timp 2023.

Recuperare apa provenita din spalarea filtrelor

In prezent este in reabilitare treapta de filtrare, iar filtrele lente existente vor fi inlocuite cu filtre rapide sub presiune. Pentru acestea nu este prevazuta preluarea apei rezultata in urma spalarii filtrelor, de aceea se propune prin proiect reablilitarea decantorului suspensional existent si transformarea lui in concentrator de namol, decantor propus spre conservare prin proiectul POS Mediu de reabilitare al statie de tratare.

Apa rezultata din spalarea filtrelor va fi pompata in concentratorul de namol prin intermediul unei statii de pompare cu (1+1) pompe avand urmatoarele caracteristici Q=45m3/h si H=4.4m.

Namolul rezultat va fi raclat si transportat catre treapta de deshidratare mecanica.

Alte dotari in cadrul Gospodariei de apa Sulina

cladire administrativa noua;

barca de transport persoane;



131

barca de transport materiale;

aparat sudura 220v cu invertor.

Investitii proiectate pentru rezervoare de inmagazinare

In prezent, apa tratata este inmagazinata in rezervorul subteran cu capacitatea de 600m3. Din acesta, apa este aspirata si pompata in castelul de apa (V=300m3) si in reteaua de distributie.

Pentru orizontul 2023, se anticipeaza un grad de conectare la sistemul de alimentare cu apa, de 100% pentru populatia estimata in localitatea Sulina, de 3,384 locuitori, pentru care este necesar un volum de inmagazinare suplimentar, cu o capacitate de 400 m3.

Astfel, se propune constructia unui rezervor nou, din beton armat, care se va realiza pe amplasamentul unde in prezent este statia de filtre lente, statie care se va demola la finalizarea noii statii de filtre sub presiune, prevazute prin POS Mediu.

Alimentarea rezervorului se va realiza prin intermediul unei conducte de PEID, PE100, PN6 diametru Dn 250mm, de la statia de pompare apa potabila in lungime de 620m.

La intrarea in rezervor se va prevedea un camin de vane nou.



Reteaua de distributie a localitatii Sulina, asigura un grad de conectare de 89,6%, deservind un numar de 3,154 de locuitori din totalul populatiei de 3,521 locuitori (la nivelul anului 2017).

Se propune extinderea retelei de distributie cu o lungime totala de 6,440 m formata din conducte din material PEID, PE100, PN6 de diametru De 110mm.

In tabelul de mai jos, se regaseste impartirea pe strazi a retelelor de alimentare cu apa, propuse spre extindere.

Tabelul 40. Extinderea retelei de distributie pe strazi in localitatea Sulina.

Nr.

Crt.


Material Lungime (m)

1 Strada C.A. Rosetti 110 PEID 106

2 Strada Duiliu Zamfirescu 110 PEID 115

3 Strada Aleea Tineretului 110 PEID 183

4 Strada Europolis 110 PEID 640

5 Strada FD1 (Fara Denumire)

Tronson: str. M. Sadoveanu-str. Republicii

110 PEID 150



132

6 Strada Sf. Alexandru 110 PEID 325

7 Strada Mihail Sadoveanu 110 PEID 602

8 Strada Europa 110 PEID 710

9 Strada Salciilor 110 PEID 135

10 Strada Stanjenelului 110 PEID 170

11 Strada Sulfinei 110 PEID 221

12 Strada Pescarusului 110 PEID 565

13 Strada Lopatarului 110 PEID 432

14 Strada Pelicanului 110 PEID 167

15 Strada Berzei 110 PEID 117

16 Strada Egretei 110 PEID 663

17 Srtrada Cormoranului 110 PEID 518

18 Strada Albatrosului 110 PEID 526

19 Strada Ion Ghica 110 PEID 27

20 Strada Cuza Voda 110 PEID 34

21 Strada Pacii 110 PEID 34

Total extindere (m) = 6,440

Pe traseul retelei de distributie proiectata, se vor realiza un numar de cca. 364 bransamente la consumatori, 62 hidranti de incendiu si 28 camine de vane.

Se vor realiza toate instalatiile electrice necesare iar punctele de masurare a presiunii se vor integra in SCADA.


Conductele propuse spre reabilitare au fost alese in functie de impactul pe care il au in functionarea sistemului.

Vechimea retelelor de distributie reprezinta un factor important de afectare a calitatii apei distribuite prin: accidente frecvente, pierderi importante de apa si contaminare ulterioara a apei.

In conditiile frecventelor intreruperi in distributia apei starea retelelor de distributie conduc la modificarea calitatii organoleptice si fizico-chimice a ape, cei mai afectati parametri sunt culoarea, gustul, mirosul, turbiditatea, parametrii microbiologici depasind frecvent valorile admise.

Prin prezentul proiect se propune reabilitarea retelei de alimentare cu apa a localitatii Sulina pe o lungime totala de 7,253 m, retea care nu corespunde din punct de vedere tehnic, care prezinta avarii repetate, sunt subdimensionate.



133

Pe traseul noilor conducte din material PEID, PE100, PN6 de diametru Dn 110mm se vor realiza cca. 219 bransamente la consumatori, 68 de hidranti de incendiu si 40 camine de vane.

Repartitia pe strazi a retelelor de distributie propuse spre reabilitare sunt prezentate in tabelul urmator.

Tabelul 41. Reabilitarea retelei de distributie in localitatea Sulina

Nr.

Crt.


Material Lungime (m)

1 Strada Artur Popescu 110 PEID 862

2 Strada Independentei 110 PEID 3652

3 Strada Pescarului 110 PEID 154

4 Strada Marea Neagra 110 PEID 100

5 Strada Morunului 110 PEID 103

6 Strada Mircea Florian 110 PEID 309

7 Strada 1 Mai 110 PEID 391

8 Strada Europolis 110 PEID 468

9 Strada Sf. Gheorghe 110 PEID 1,214

Total reabilitare (m) = 7,253

Ca urmare a masurilor de reabilitare propuse in proiect pierderile si implicit volumul de apa intrat in sistem va scadea.

Consumatorii casnici si non-casnici vor fi rebransati la reteaua de distributie reabilitata a apei potabile prin intermediul unor bransamente din PEID cu diametre De 50 mm si De 25 mm.

De asemenea, pe reteaua de distributie propusa spre reabilitare, se va monta un debitmetru electromagnetic cu diametrul Dn 80mm.

Se va asigura legatura tronsoanelor propuse spre reabilitare cu reteaua de alimentare cu apa existenta prin intermediul caminelor de vane, dotate corespunzator. In cadrul proiectului se vor inlocui instalatiile hidraulice aferente caminelor de pe traseul conductelor care se vor reabilita (camine de bransament, de vane, hidranti etc.).

Alte dotari pentru reteaua de distributie

Aparat de sudura PEID – cap la cap pentru teava de pana la De315 mm (inclusiv);

Aparat de sudura PEID – electrofuziune pentru teava de pana la De315 mm (inclusiv);

Mai compactor;



134

Debitmetru ultrasonic portabil;

Camera endoscopica pentru inspectii in locuri inguste precum tevi si conducte de bransament de minim 16 mm;

Detectoare de pierderi.

12. INFRASTRUCTURA DE APA DIN LOCALITATILE CRISAN, CARAORMAN SI MILA

12.1 DATE PRIVIND INFRASTRUCTURA DE APA – INVESTITII IN INFRASTRUCTURA DE APA POTABILA DIN LOCALITATEA CRISAN


Sursa de apa aferenta localitatii Crisan este reprezentata de captarea de suprafata din canalul Sulina. Tinand cont de principalele deficiente identificate in cadrul captarii se propune reabilitarea captarii cu crib, inclusiv semnalizarea zonei de protectie sanitara.In acest sens masurile prospuse pentru respectarea conditiilor minime din Hotararea de Guvern numarul 930/2005 si a cerintelor legii 458/2002 sunt urmatoarele:




In figura de mai jos este reprezentata propunerea de delimitare a zonei de protectie sanitara cu regim sever pentru captarea de suprafata din localitaea Crisan respectand conditiile minime impuse de HG 930/2005 dupa cum urmeaza:





localitatea Crisan



135


In vederea cresterii sigurantei in exploatare, in cadrul statiei de pompare apa bruta sunt propuse urmatoarele investitii: Inlocuire conducta de aspiratie cu conducta DN110 mm, PEID PE 100 RC, PN6, in

lungime de 35 m,

Inlocuirea grupului de pompare existent, cu un grup de pompare (1+1) pompe avand urmatoarele caracteristici: Q=12m3/h, H=12mCA;

Inlocuire instalatie hidraulica interioara, inclusiv vane si conducte;

Instalatii electrice interioare noi, inclusiv tablou electric si de automatizare; Punct de masura debit, inclusiv camin, lucrari de punere in opera si

procurare/montaj debitmetru electromagnetic Dn50mm;

Echipamente de preluare si transmisie date/comenzi in sistem SCADA local.



In cadrul statiei de tratare se propun urmatoarele investitii : Demolare cladire existenta a statiei de tratare (S=156 m2);

Construire cladire noua statie de tratare pe structura metalica, inclusiv dispecer SCADA si laborator;



Instalatii electrice interioare de forta, iluminat si prize, automatizari, instrumentatie, instalatie electrica de protectie de echipotentializare pentru cladiri si echipamente noi si existente;

Instalatii electrice exterioare de forta, paratrasnet, prize de pamant, instalatie electrica interioara / exterioara de echipotentializare, instrumentatie, automatizari pentru cladiri si echipamente noi si existente;

Punct de Control Local SCADA, inclusiv pregatirea pentru integrarea in dispeceratul central Aquaserv Tulcea, echipat cu tablou de automatizare general pentru toata GA Crisan, tablou echipat cu PLC + HDMI 12 inch + router GSM/GPRS + UPS, software necesar si licente, amplasat in spatiu dedicat;

Grup electrogen pentru alimentare cu energie electrica de rezerva, inclusiv tablou electric prevazut cu AAR, integrat in SCADA;



136

Laborator analize;

Sistem antiefractie si automatizare;

Amenajarea si imprejmuirea amplasamentului (cabluri, apa potabila, hidranti, fosa septica si retea de colectare ape uzate menajere);

Integrare obiecte aferente statiei de tratare in sistemul SCADA local;

CCTV pentru intreaga gospodarie de apa;

Retele electrice exterioare de forta, iluminat si Instrumentatie.

Avand in vedere ca limita de imprejmuire a zonei de protectie sanitara necesara se suprapune peste proprietatile private existente nu este posibila extinderea imprejmuirii zonei de protectie sanitara cu regim sever in cadrul gospodariei existente.

Investitii proiectate pentru rezervoare, statii de pompare apa potabila si statii de clorurare

Rezervoare de inmagazinare

In cadrul complexului de inmagazinare apa potabila, in vederea asigurarii volumului necesar de inmagazinare sunt necesare urmatoarele investitii: Reabilitare rezervor inmagazinare din beton armat cu volumul de 200 m3 –

constructii, instalatii electrice si instalatii hidraulice;

Punct de masura debit la intrarea in rezervoare, inclusiv camin, lucrari de punere in opera si procurare/montaj debitmetru electromagnetic DN100 mm.

Statii de pompare apa potabila

Datorita perioadei de functionare indelungata, si a defectiunilor inregistrate la cele doua grupuri de pompare cu hidrofor, acestea nu mai prezinta siguranta in exploatare. In vederea remediereii deficientelor mai sus mentionate si cresterii sigurantei in exploatare sunt propuse urmatoarele investitii: Inlocuirea celor doua grupuri de pompare existente,cu un grup de pompare nou

(2+1) pompe cu turatie variabila, avand caracteristicile Q=9-19 m3/h si H=30 mCA, inclusiv convertizor de frecventa, panouri de comanda si control.

Inlocuire instalatie hidraulica interioara la statia de pompare apa tratata (conducte si armaturi);

Instalatii electrice interioare noi;

Punct de masura debit injectat in reteaua de distributie, inclusiv camin, lucrari de punere in opera si procurare/montaj debitmetru electromagnetic DN100mm;

Generator de urgenta pentru statie de pompare, 10 kVA, inclusiv lucrari de montaj;

Echipamente de preluare si transmisie date/comenzi in sistem SCADA local.



137

Statii de clorurare

In urma realizarii studiului de calitate apa potabila, a rezultat faptul ca treapta de dezinfectie din cadrul gopodariei de apa, nu functioneaza corespunzator.

In vederea eficientizarii treptei de dezinfectie se propune reabilitarea statiei existente prin inlocuire cu o statie noua de electroclorurare cu capacitatea de 50 g Cl2/h, inclusiv sistem de dedurizare apa de preparare, sistem de electroliza, stocare sare, pompe dozatoare, senzor de clor rezidual si control dozare functie de concentratia reziduala de clor.



Lucrarile propuse prin prezentul studiu de fezabilitate privind extinderea si optimizarea functionarii retelei de distributie din localitatea Crisan sunt urmatoarele:

Extinderea retelei de distributie cu 3,365 m conducte PEID, PE 100RC, PN6, SDR 26, cu diametre cuprinse intre 63 mm si 160 mm, reprezentand conducte pozate in trama stradala si si in albia raului.

Tabelul 42. Extinderi retele de distributie localitatea Crisan

Nr.

Crt.


Lungime (m)

Material

1 Str. Principala (mal stang) 63 2,780 PEID

2 Str. Principala (mal drept) Zona Insulita – canal Caraorman (mal drept)

63 135 PEID

3 Subtraversare de rau cu retea de distributie, DN 160 mm, PEID, PE100 RC, PN6, in tub de protectie DN 280 mm, PEID, PE100 RC, PN16

160 160 PEID


110 130 PEID


110 160 PEID


Pe reteaua de distributie extinsa sunt prevazute a se realiza 13 camine de vane noi si 29 de bransamente noi contorizate (inclusiv camine de apometru), Dn25 PEID PE 100 PN10, Ltotal=185m .


Se propun lucrari de reabilitare a retelei de distributie de alimentare cu apa dupa cum urmeaza:



138

Str. Principala (mal drept) - in amonte de statia de Gospodaria de Apa, pe o lungime de 1,850 m cu conducte din PEID, RC PE100, PN6, Dn 110.

Pe reteaua de distributie reabilitata sunt prevazute a se realiza 3 camine de vane noi si inlocuirea bransamentelor aferente (59 de bransamente noi contorizate, inclusiv camine de apometru), Dn25 PEID PE 100 PN10, Ltotal=100 m.

Lucrari de monitorizare in retea

In vederea monotorizarii presiunii din reteaua de distributie se propun urmatoarele investitii: Senzori de presiune, instalati in reteaua de distributie – 5 bucati;

Alimentare cu energie electrica pentru puncte de masura presiune in reteaua de distributie – 5 bucati;

Instalatii electrice interioare si tablou electric pentru puncte de masura presiune in reteaua de distributie – 5 bucati;

Sistem antiefractie si automatizare, inclusiv SCADA, pentru puncte de masura presiune in reteaua de distributie – 5 bucati.

12.2 DATE PRIVIND INFRASTRUCTURA DE APA – INVESTITII IN INFRASTRUCTURA DE APA POTABILA DIN LOCALITATEA CARAORMAN


Sursa de apa aferenta localitatii Caraorman este reprezentata de captarea de suprafata din canalul Caraorman. In prezent captarea de suprafata nu dispune de o delimitare a zonei de protectie sanitara cu regim sever.

In acest sens masurile propuse pentru respectarea conditiilor minime din Hotararea de Guvern nr. 930 / 2005 sunt urmatoarele:



In figura de mai jos este reprezentata propunerea de delimitare a zonei de protectie sanitara cu regim sever pentru captarea de suprafata din localitatea Caraorman, respectand conditiile minime impuse de HG 930 / 2005 dupa cum urmeaza:






139


localitatea Caraorman.

Investitii proiectate pentru statia de pompare apa bruta

In vederea cresterii sigurantei in exploatare, in cadrul statiei de pompare apa bruta sunt prevazute a se realiza urmatoarele lucrari:

Punct de masura debit, inclusiv camin, lucrari de punere in opera si procurare / montaj debitmetru electromagnetic DN 100 mm;

Instalatie de automatizare ce va asigura functionarea manuala in regim de revizie fara PLC si automat prin PLC.

Pentru eliminarea riscurilor de vandalizare a captarii si a pomparii, s-a prevazut un sistem de monitorizare CCTV si un sistem antiefractie cu transmisie la dispecerul local.


In urma vizitelor in teren s-a identificat faptul ca pe un sector de 10 m conducta se gaseste la o adancime de ingropare mai mica de 0.5 m, iar pe un tronson de 2 m conducta se afla la suprafata.

Drept urmare, in cadrul prezentului proiect s-a prevazut inlocuirea conductei de aductiune apa bruta cu conducta noua din PEID, PE 100, PN6, DN 110 mm pe o lungime de 20 m.


Luand in considerare deficientele existente inregistrate in cadrul vizitelor de teren, cat si in urma realizarii studiilor de tratabilitate si calitate apa potabila in cadrul proiectului a reiesit faptul ca sunt necesare lucrari de reabilitare a statiei de tratare in vederea conformarii parametrilor apei potabile cu prevederile legii 458 / 2002 si a cresterii sigurantei in exploatare.

In cadrul statiei de tratare se propun urmatoarele investitii:



140

Cladire noua statie de tratare din structura metalica, inclusiv dispecer si laborator;

Statie noua de tratare cu modul de ultrafiltrare, pentru Q = 133 m3/zi;

Statie noua de electroclorurare cu capacitatea de 50 g Cl2/h, inclusiv, sistem de dedurizare apa de preparare, sistem de electroliza, stocare sare, pompe dozatoare de clor rezidual si control dozare functie de concentratia reziduala de clor;


Materiale de montaj, inclusiv: tevi, vane, armaturi, elemente de asamblare – PVC.

Ultrafiltrarea este un proces de filtrare sub presiune pe membrane cu pori de la 0.1 pana la 0.01 microni, prin care se separa impuritatile coloidale insolubile in apa. Apa impreuna cu componentele sale solubile trec prin membrana, iar impuritatile retinute raman atasate la membrana. Acestea din urma sunt expulzate din membrane in timpul spalarii inverse care se executa la intervale regulate automat, comandate de un controller.

Principalul avantaj al acestei tehnologii il reprezinta capacitatea de a elimina toti compusii biologici (bacterii, microbi, spori, virusi, etc.) din apa in proportie de 99.99% fara a fi necesara tratarea chimica a acesteia.

Instalatia de electroclorurare va produce local o doza de solutie de hipoclorit de sodiu utilizand apa potabila prelevata din rezervor si sare alimentara, in vederea asigurarii dozei de clor rezidual liber de 0.5 mg Cl2/l la iesirea din rezervoarele de inmagazinare, in conformitate cu Legea 458 / 2002 cu modificarile si completarile ulterioare.

Statia de electroclorurare are in componenta principalele instalatii:

pompe de apa de preparare si instalatie hidraulica de prelevare apa din rezervor;

o instalatie de dedurizare a apei pentru obtinerea solutiei de saramura;

o pompa pentru dozarea solutiei de saramura catre celula de electrolizare;

o celula electrolizare pentru a converti solutia de saramura si apa dedurizata in solutie de hipoclorit de sodiu 4-8 g/l;

un panou de comanda pentru alimentarea electrica;

elemente pentru supravegherea si controlul generarii hipocloritului de sodiu;

un sistem de ventilatie pentru eliminare hidrogen rezidual, generat in urma procesului si un sistem de evacuare;

un rezervor de saramura pentru electroliza si regenerare echipament de dedurizare;

un rezervor de stocare – dozare hipoclorit de sodiu;



141

pompe dozatoare si instalatie hidraulica aferenta circuitelor de hipoclorit;

senzor de clor rezidual si control dozare functie de concentratia reziduala de clor;

echipamente de protectie in statia de clorurare.

Alte lucrari propuse a se realiza in cadrul gospodariei de apa Caraorman: Amenajarea si imprejmuirea amplasamentului, retele de incinta (apa potabila si

retea de colectare ape uzate menajere), inclusiv lucrari de punere in opera, global;

Dotari de laborator de calitate apa potabila;

Alimentare cu energie electrica noua conform cu noii consumatori de energie electrica;

Punct control Local SCADA, inclusiv pregatirea pentru integrarea in dispeceratul central Aquaserv Tulcea, echipat cu tablou de automatizare general pentru toata GA Caraorman, tablou echipat cu PLC + HDMI 12 inch + router GSM / GPRS + UPS, software necesare si licente, amplasat in spatiu dedicat;

Grup electrogen pentru alimentare cu energie electrica de rezerva, inclusiv tablou electric prevazut cu AAR, integrat in SCADA

Instalatii electrice interioare/exterioare de forta, iluminat si prize, automatizari, instrumentatie, instalatie electrica de protectie de echipotentializare pentru cladiri si echipamente noi si existente, paratraznet;

Tablou electric si de automatizare general prevazut cu PLC + HDMI;

Retele electrice exterioare de forta, iluminat si instrumentatie;

Sistem anti-efractie si CCTV pentru intreaga gospodarie de apa.

Investitii proiectate pentru rezervoare, statii de pompare apa potabila

Inmagazinare apa tratata

In cadrul inmagazinarii apei potabile se prevede instalarea unui punct de masura debit, inclusiv camin, lucrari de punere in opera si procurare / montaj debitmetru electromagnetic DN 100mm.


Pentru alimentarea cu apa a localitatii Caraorman si pentru asigurarea presiunii necesare la consumatori s-au prevazut urmatoarele investitii: Grup nou de pompare prevazut cu (1+1) pompe cu turatie variabila, avand

fiecare urmatoarele caracteristici: Q = 5 - 11 m3/h, H = 50 m;

Instalatii hidraulice interioare, inclusiv vane si conducte, inclusiv lucrari de montaj;

Instalatii electrice interioare, inclusiv tablou electric si de automatizari, inclusiv lucrari de montaj;



142

Punct de masura debit injectat in reteaua de distributie, inclusiv camin, lucrari de punere in opera si procurare / montaj debitmetru electromagnetic DN 100 mm;

Generator de urgenta pentru statia de pompare, 10 kVA, inclusiv lucrari de montaj .


In vederea stabilirii masurilor de reabilitare si extindere a retelei de distributie existenta s-au avut in vedere principalele deficiente ale sistemului de alimentare cu apa existent.

Masurile de investitii propuse in reteaua de distributie a localitatii Caraorman sunt sintetizate in cele ce urmeaza, pe tipuri de lucrari, diametre si lungimi. Investitiile detaliate, precum si planurile cu situatia propusa sunt prezentate in anexele Studiului de Fezabilitate.

In cadrul Studiului de Fezabilitate s-a luat in considerare reconfigurarea retelei de distributie existenta si inlocuirea conductelor subdimensionate cu conducte noi.

Investitiile propuse in zona de reabilitare a retelei de distributie din localitatea Caraorman constau in: inlocuirea conductelor existente din reteaua de distributie, cu conducte

realizate din PEID, PE 100 RC, PN 6, DN 90 mm, cu lungime totala de 6,510 m, reprezentand conducte pozate in trama stradala;

153 bransamente noi pe sectoarele propuse spre reabilitare - bransamentele vor include caminele de apometru pentru conducte de bransament De 25 mm, inclusiv robineti de concesie, vane de izolare, apometru Dn 20 mm cu contor cu citire la distanta;


instalarea unui senzor de presiune in reteaua de distributie, cu scopul monitorizarii permanente a conditiilor de functionare a acesteia;

integrarea senzorului de presiune in sistemul SCADA – caminul in care se va instala senzorul de monitorizare presiune va cuprinde cel putin , vana cu actionare electrica, UPS, PLC, HMI, modem GSM / GRPS. Valoarea presiunii va fi achizitionata pe PLC si prin programul soft de aplicatie se va asigura transmiterea prin GSM la dispecerul local. Pentru alimentarea caminului de sectorizare si monitorizare presiune se va realiza un bransament la reteaua locala de energie;

implementarea unor sisteme de monitorizare video si antiefractie pentru senzorul de monitorizare presiune.

Investitiile propuse in zona de extindere a retelei de distributie din localitatea Caraorman constau in:



143

extinderea conductelor existente din reteaua de distributie, cu conducte realizate din PEID, PE 100 RC, PN 6, DN 90 mm, cu lungime totala de 1,381 m, reprezentand conducte pozate in trama stradala;

14 bransamente noi pe sectoarele propuse spre extindere si 28 bransamente noi pe sectoarele de retea de distributie existenta - bransamentele vor include caminele de apometru pentru conducte de bransament De 25 mm, inclusiv robineti de concesie, vane de izolare, apometru Dn 20 mm cu contor cu citire la distanta;

camine de vane pe sectoarele propuse spre extindere;

instalarea unui senzor de presiune in reteaua de distributie, cu scopul monitorizarii permanente a conditiilor de functionare a acesteia;

integrarea senzorului de presiune in sistemul SCADA – caminul in care se va instala senzorul de monitorizare presiune va cuprinde cel putin , vana cu actionare electrica, UPS, PLC, HMI, modem GSM / GRPS.

implementarea unor sisteme de monitorizare video si antiefractie pentru senzorul de monitorizare presiune.

In tabelele urmatoare este prezentata situatia strazilor pe care se fac reabilitari si extinderi la retelele de distributie

Tabelul 43. Reabilitari retele de distributie localitatea Caraorman.

Nr.

Crt.


Lungime (m) Caracteristici material Tehnologia de executie

1 Strada a I-a 90 2,620 PEID, PE100 RC, PN6 sapatura deschisa

2 Strada a VI-a 90 686 PEID, PE100 RC, PN6 sapatura deschisa

3 Aleea Dunelor 90 56 PEID, PE100 RC, PN6 sapatura deschisa

4 Strada a III-a 90 2,054 PEID, PE100 RC, PN6 sapatura deschisa

5 Aleea Ghioceilor 90 179 PEID, PE100 RC, PN6 sapatura deschisa

6 Aleea Fagului 90 109 PEID, PE100 RC, PN6 sapatura deschisa

7 Aleea Stejarului 90 9 PEID, PE100 RC, PN6 sapatura deschisa

8 Strada a IV-a 90 402 PEID, PE100 RC, PN6 sapatura deschisa

9 Strada a V-a 90 395 PEID, PE100 RC, PN6 sapatura deschisa

Total reabilitare = 6,510

Tabelul 44. Extindere retele de distributie localitatea Caraorman

Nr.

Crt.


Lungime (m) Material Tehnologia de executie

1 Aleea Uzinei 90 209 PEID, PE100 RC, PN6 sapatura deschisa

2 Aleea Arinului 90 139 PEID, PE100 RC, PN6 sapatura deschisa



144

3 Strada a VI-a 90 113 PEID, PE100 RC, PN6 sapatura deschisa

4 Strada a V-a 90 121 PEID, PE100 RC, PN6 sapatura deschisa

5 Strada a III-a 90 125 PEID, PE100 RC, PN6 sapatura deschisa

6 Strada a I-a 90 310 PEID, PE100 RC, PN6 sapatura deschisa

7 Aleea Nucului 90 114 PEID, PE100 RC, PN6 sapatura deschisa

8 Aleea Plopului 90 250 PEID, PE100 RC, PN6 sapatura deschisa

Total extindere = 1,381

12.3 DATE PRIVIND INFRASTRUCTURA DE APA – INVESTITII IN INFRASTRUCTURA DE APA POTABILA DIN LOCALITATEA MILA 23


Sursa de apa aferenta localitatii Mila 23 este reprezentata de captarea de suprafata din canalul Dunarea Veche. Tinand cont de principalele deficiente identificate in cadrul captarii se propune reabilitarea captarii cu crib, inclusiv semnalizarea zonei de protectie sanitara.In acest sens masurile prospuse pentru respectarea conditiilor minime din Hotararea de Guvern numarul 930/2005 si a cerintelor legii 458/2002 sunt urmatoarele: Amplasarea de balize de semnalizare la limita zonei de protectie sanitara cu

regim sever;



In figura de mai jos este reprezentata propunerea de delimitare a zonei de protectie sanitara cu regim sever pentru captarea de suprafata din localitaea Mila 23 respectand conditiile minime impuse de HG 930/2005 dupa cum urmeaza :






145


localitatea Mila 23


In urma efectuarii calculelor pentru debitele de calcul din cadrul proiectului a rezultat faptul ca actualul grup de pompare este supradimensionat si nu se mai incadreaza in noua schema a sistemului de alimentare cu apa.

Se propune inlocuirea grupului de pompare existent cu un grup de pompare nou (1+1) pompe avand caracteristicile Q=10m3/h, H=10 mCA. De asemenea se propune inlocuirea conductelor de aspiratie apa bruta a statiei de pompare cu conducte DN 110mm, PEID, PE100 RC, PN6 in lungime de 40 m, si inlocuirea conductelor de refulare cu conducte DN110mm, PEID, PE100 RC, PN6 in lungime de 40 m.

Pentru inregistrarea debitului de apa bruta extras de la sursa se propune realizarea unui punct de masura debit, inclusiv camin, lucrari de punere in opera si procurare/montaj debitmetru electromagnetic DN80.

Toate obiectele statiei de pompare apa bruta vor fi prevazute cu echipamente de preluare si transmitere date/comenzi in SCADA local.



In cadrul statiei de tratare se propun urmatoarele investitii: Reabilitare cladire existenta statiei de tratare prin recompartimentare;




146


Instalatii electrice interioare aferente statiei de tratare, inclusiv instalatie electrica de actionare armaturi;

Dispecer sistem SCADA, inclusiv integrare obiecte;

Laborator analize;

Sistem antiefractie si automatizare, inclusiv SCADA;

Amenajarea si imprejmuirea amplasamentului, retele de incinta (cabluri, priza de pamant, iluminat, paratraznet, apa potabila, hidranti si retea de colectare ape uzate menajere);

Implementare zona de protectie sanitara cu regim sever in vederea respectarii cerintelor minime din HG 930/2005.

Figura 19. Zona de protectie sanitara cu regim sever necesara la Gospodaria de apa localitatea Mila

23.

Asa cum se constata in figura anterioara, delimitarea necesara a zonei de protectie sanitara se suprapune peste proprietatile private existente. In acest sens, nu este posibila extinderea imprejmuirii zonei de protectie sanitara cu regim sever in cadrul gospodariei existente.

Investitii proiectate pentru rezervoare, statii de pompare apa potabila si statii de clorurare

Rezervoare de inmagazinare

In urma deficientelor inregistrate la vizitele in teren cat si a realizarii calculului debitelor de perspectiva a rezultat faptul ca este necesara extinderea capacitatii de inmagazinare existente (4x25m3), in vederea asigurarii volumului necesar de inmagazinare de 160 m3 rezultat din calcul.



147

Pentru a remedia deficientele enumerate mai sus se propun urmatoarele investitii: Realizarea unui rezervor inmagazinare semiingropat nou din beton armat cu

volumul de 200m3, inclusiv instalatie hidraulica si instalatie electrica;

Realizarea unui punct de masura debit injectat in rezervor, inclusiv camine, licrari de punere in opera si procurare/montaij debitmetru electromagnetic DN100mm.


In cadrul statiei de pompare apa potabila se propun urmatoarele investitii: Instalarea unui grup de pompare (2+1) pompe cu turatie variabila avand

urmatoarele caracteristici: Q=9-18 m3/h si H=30 mCA;


Instalatii electrice interioare, inclusiv lucrari de montaj;

Punct masura debit injectat in reteaua de distributie, inclusiv camin, lucrari de punere in opera si procurare/montaj debitmetru electromagnetic DN 150 mm;

Generator de urgenta pentru statia de pompare, 10 kVA, inclusiv lucrari de montaj.

Statii de clorinare

In urma realizarii studiului de calitate apa potabila, a rezultat faptul ca treapta de dezinfectie din cadrul gopodariei de apa nu functioneaza corespunzator.

In vederea eficientizarii treptei de dezinfectie se propune reabilitarea acesteia prin inlocuire cu o statie de electroclorurare cu capacitatea de 50 g CL2/h, inclusiv sistem de dedurizare apa de preparare, sistem de electroliza, stocare sare, pompe dozatoare, senzor de clor rezidual si control dozare functie de concentratia reziduala de clor.


In vederea monotorizarii presiunii din reteaua de distributie se propun urmatoarele investitii: Senzori de presiune, instalati in reteaua de distributie – 3 bucati;

Alimentare cu energie electrica pentru puncte de masura presiune in reteaua de distributie – 3 bucati;

Instalatii electrice interioare si tablou electric pentru puncte de masura presiune in reteaua de distributie – 3 bucati;

Sistem antiefractie si automatizare, inclusiv SCADA, pentru puncte de masura presiune in reteaua de distributie –3 bucati.



148

13. INFRASTRUCTURA DE APA DIN LOCALITATILE MALIUC, GORGOVA, PERTIZANI

SI ILGANII DE SUS

13.1 DATE PRIVIND INFRASTRUCTURA DE APA – INVESTITII IN INFRASTRUCTURA DE APA POTABILA DIN LOCALITATEA MALIUC

Luand in considerare deficientele existente identificate, rezultate in urma modelarii hidraulice a retelei de distributie existenta, a studiilor si expertizelor realizate, s-au identificat masurile necesare pentru extinderea, reabilitarea si optimizarea functionarii sistemului de alimentare cu apa Maliuc, prin: reabilitarea captarii de apa de suprafata;

reabilitare statie de pompare apa bruta;

reabilitare, extindere si reconfigurare gospodarie de apa;

integrarea obiectelor noi si existente in SCADA, cu scopul monitorizarii permanente a conditiilor de functionare a acestora;

Investitii proiectate pentru captarea din sursa de suprafata

Sursa de apa aferenta localitatii Maliuc este reprezentata de captarea de suprafata din canalul Sulina. Tinand cont de principalele deficiente identificate in cadrul captarii se propune reabilitarea captarii cu crib, inclusiv semnalizarea zonei de protectie sanitara.

In acest sens masurile propuse pentru respectarea conditiilor minime din Hotararea de Guvern nr. 930 / 2005 sunt urmatoarele: mplasarea de balize de semnalizare la limita zonei de protectie sanitara cu regim

sever;


In figura de mai jos este reprezentata propunerea de delimitare a zonei de protectie sanitara cu regim sever pentru captarea de suprafata din localitatea Maliuc, respectand conditiile minime impuse de HG 930 / 2005 dupa cum urmeaza:






149


localitatea Maliuc.

Investitii proiectate pentru gospodaria de apa Maliuc

Investitii proiectate pentru statia de pompare apa bruta

In vederea cresterii sigurantei in exploatare si pentru eficientizarea consumurilor energetice, in cadrul statiei de pompare apa bruta sunt prevazute a se realiza urmatoarele lucrari: Reabilitare structura cladire statie de pompare apa bruta;

Inlocuirea pompelor existente cu un grup nou de pompare prevazut cu (1+1) pompe, avand Q = 6.4 m3/h, H = 20 m, inclusiv tablou electric;

Inlocuire instalatie hidraulica interioara, inclusiv vane si conducte, inclusiv lucrari de montaj global;

Inlocuire instalatii electrice interioare, inclusiv tablouri electrice si de automatizare, inclusiv lucrari de montaj, global;

Sistem anti-efractie si automatizare, inclusiv SCADA, global;

Punct de masura debit, inclusiv camin, lucrari de punere in opera si procurare / montaj debitmetru electromagnetic DN 100 mm.


Luand in considerare deficientele existente inregistrate in cadrul vizitelor de teren, cat si in urma realizarii studiilor de tratabilitate si calitate apa potabila in cadrul proiectului, se propune o statie noua de tratare cu ultrafiltrare si un laborator nou de calitate apa potabila dupa cum urmeaza: Reabilitare extindere si reconfigurare cladire statie de tratare, inclusiv dispecer

si laborator;



150




Laborator de calitate apa potabila echipat cu: exscator, agitator magnetic, bidistilator, turbidimetru, pH-metru, balanta analitica, conductometru, spectometru cu kit-uri, etuva, baie de apa, frigider, termometru electronic, sticlarie de laborator, mobilier de laborator si plita electrica;

Materiale de montaj, inclusiv: tevi, vane, armaturi, elemente de asamblare – PVC;

Instalatii electrice interioare aferente statiei de tratare, inclusiv instalatie electrica de actionare armaturi.


Principalul avantaj al acestei tehnologii il reprezinta capacitatea de a elimina toti compusii biologici (bacterii, microbi, spori, virusi, etc.) din apa in proportie de 99.99% fara a fi necesara tratarea chimica a acesteia. Instalatia de electroclorurare va produce local o doza de solutie de hipoclorit de sodiu utilizand apa potabila prelevata din rezervor si sare alimentara, in vederea asigurarii dozei de clor rezidual liber de 0.5 mg Cl2/l la iesirea din rezervoarele de inmagazinare, in conformitate cu Legea 458 / 2002 cu modificarile si completarile ulterioare.











151






Alte lucrari propuse a se realiza in cadrul gospodariei de apa Maliuc:

Amenajarea si imprejmuirea amplasamentului, retele de incinta (apa potabila, hidranti, fosa septica si retea de colectare ape uzate menajere), inclusiv lucrari de punere in opera, global;

Alimentare cu energie electrica pentru GA Maliuc, global;

Sistem anti-efractie si CCTV pentru intreaga gospodarie de apa, global;

Punct de Control Local SCADA,

Grup electrogen pentru alimentare cu energie electrica de rezerva, inclusiv tablou electric prevazut cu AAR, integrat in SCADA.

Investitii proiectate pentru inmagazinarea apei potabile

Conform expertizei tehnice intocmite pentru cerinta A1 a rezultat ca atat rezervoarele existente cat si camera vanelor necesita lucrari de reabilitare a structurii de rezistenta, cat si inlocuirea integrala a instalatiei hidraulice. Tinand cont de calculele de debite realizate in cadrul acestui proiect a rezultat ca pentru acoperirea necesarului de apa pentru localitatea Maliuc este nevoie de un volum de apa de cel putin 112 m3. Drept urmare, in cadrul inmagazinarii de apa potabila se propun urmatoarele investitii:


Reabilitare rezervor existent – 1 cuva V = 150 m3, inclusiv camera de vane, instalatie hidraulica si instalatie electrica, global;

Punct de masura debit injectat in reteaua de distributie, inclusiv camin, lucrari de punere in opera si procurare / montaj debitmetru electromagnetic DN 150 mm;

Instalatii electrice de forta si instrumentatie, inclusiv tablouri electrice si de automatizare.


In prezent reteaua de distributie acopera intreaga localitate, aceasta fiind prevazuta inclusiv cu bransamente contorizate.

In vederea cresterii sigurantei in exploatare a retelei de distributie se propune realizarea a doua camine de sectorizare si monitorizare presiune in reteaua de



152

distributie ce vor cuprinde cel putin un senzor de presiune, vana cu actionare electrica, UPS, PLC, HMI, modem GSM / GPRS. De asemenea, vor fi implementate sisteme de monitorizare video si antiefractie pentru senzorii de presiune.

13.2 DATE PRIVIND INFRASTRUCTURA DE APA – INVESTITII IN INFRASTRUCTURA DE APA POTABILA DIN LOCALITATEA GORGOVA

Sursa de apa aferenta localitatii Gorgova este reprezentata de captarea de suprafata din canalul Sulina. Tinand cont de principalele deficiente identificate in cadrul captarii se propune reabilitarea captarii cu crib, inclusiv semnalizarea zonei de protectie sanitara, Q =130 m3/zi.


regim sever;


In figura de mai jos este reprezentata propunerea de delimitare a zonei de protectie sanitara cu regim sever pentru captarea de suprafata din localitatea Gorgova, respectand conditiile minime impuse de HG 930 / 2005 dupa cum urmeaza:





localitatea Gorgova





153

Inlocuirea pompelor existente cu un grup nou de pompare prevazut cu (1+1) pompe cu turatie fixa, avand urmatoarele caracteristici: Q = 5.4 m3/h, H = 10 m, inclusiv tablou electric;

Inlocuire instalatie hidraulica interioara, inclusiv vane si conducte, inclusiv lucrari de montaj;

Inlocuire instalatii electrice interioare, inclusiv tablou electric si de automatizari, inclusiv lucrari de montaj;

Sistem anti-efractie si automatizare, inclusiv SCADA, global.


Pentru alimentarea cu apa a localitatii Gorgova este propusa reabilitarea conductei de aductiune existente, fiind propuse urmatoarele masuri: inlocuirea conductei de aductiune existenta care transporta apa bruta de la

putul colector la gospodaria de apa cu o conducta noua din PEID, PE 100 RC, PN6, DN 75 mm, pe o lungime totala de 160 m;

instalarea pe traseul conductei de aductiune a unui numar de 1 camin de vane;

instalarea unui debitmetru electromagnetic DN 65 mm;

realizarea unei subtraversari de drum cu lungimea de 14 m.

Investitii proiectate pentru gospodaria de apa Gorgova


Luand in considerare deficientele existente inregistrate in cadrul vizitelor de teren, cat si in urma realizarii studiilor de tratabilitate si calitate apa potabila in cadrul proiectului a reiesit faptul ca sunt necesare lucrari de reconfigurare a statiei de tratare in vederea conformarii parametrilor apei potabile cu prevederile legii 458 / 2002 si a cresterii sigurantei in exploatare.

Astfel ca, in cadrul statiei de tratare se propun urmatoarele investitii: Construire cladire noua statie de tratare din structura metalica, inclusiv dispecer

SCADA si laborator;





Instalatii electrice interioare aferente statiei de tratare, inclusiv instaltie electrica de actionare armaturi.



154






instalatie de dedurizare a apei pentru obtinerea solutiei de saramura;

pompa pentru dozarea solutiei de saramura catre celula de electrolizare;

celula electrolizare pentru a converti solutia de saramura si apa dedurizata in solutie de hipoclorit de sodiu 4-8 g/l;









Alte lucrari propuse a se realiza in cadrul gospodariei de apa Gorgova:

Demolare cladire existenta statie de tratare;

Alimentare cu energie electrica pentru GA Gorgova conform cu noii consumatori de energie electrica;



155



Punct Control Local SCADA, inclusiv pregatirea pentru integrarea in dispeceratul central Aquaserv Tulcea, echipat cu tablou de automatizare general pentru toata GA Gorgova, tablou echipat cu PLC + HDMI 12 inch + route GSM/GPRS + UPS, software necesare si licente, amplasat in spatiu dedicat;


Sistem anti-efractie si CCTV pentru intreaga gospodarie de apa;

Instalatii electrice interioare / exterioare de forta, iluminat si prize, automatizari, instrumentatie, instalatie electrica de protectie de echipotentializare pentru cladiri si echipamente noi si existente, paratraznet;

Tablou electric si de automatizare general prevazut cu PLC + HDMI;

Completari de instalatii electrice, instrumentatie, protectii pentru instalatii existente;

Retele electrice exterioare de forta, iluminat si instrumentatie.


Din calculul debitelor de dimensionare realizat in cadrul proiectului a rezultat ca pentru acoperirea necesarului de apa pentru localitatea Gorgova este necesar un volum de apa de cel putin 98 m3.

Tinand cont de starea actuala a castelului de apa si de capacitatea de inmagazinare, in cadrul prezentului proiect se propun urmatoarele masuri pentru asigurarea volumului de apa necesar alimentarii cu apa a consumatorilor din localitatea Gorgova:


Rezervor nou V = 1 x 100 m3, inclusiv instalatie hidraulica si instalatie electrica.

Statie de pompare apa potabila

Pentru alimentarea cu apa a localitatii Gorgova si pentru asigurarea presiunii necesare la consumatori s-au prevazut urmatoarele investii:

Grup nou de pompare prevazut cu (1+1) pompe cu turatie variabila, avand fiecare urmatoarele caracteristici: Q = 7 - 15 m3/h, H = 25 m;


Instalatii electrice interioare, tablou electric si de automatizari, inclusiv lucrari de montaj;



156

Punct de masura debit injectat in reteaua de distributie, inclusiv camin, lucrari de punere in opera si procurare / montaj debitmetru electromagnetic DN 100 mm.


Pentru imbunatatirea sistemului de alimentare cu apa prevazut in localitatea Gorgova s-a prevazut extinderea retelei de distributie prin implementarea unui sistem de monitorizare a presiunii din retea. Astfel ca, prin prezentul proiect au fost prevazute urmatoarele lucrari: Camine de vane, inclusiv lucrari de montaj si punere in opera – 2 unit.;

Senzor de presiune instalat in reteaua de distributie – 2 unit.;

Alimentare cu energie electrica pentru punctele de masura presiune in reteaua de distributie, global – 2 ans.;

Instalatii electrice interioare si tablou electric si de automatizari pentru puncte de masura presiune in reteaua de distributie, inclusiv lucrari de montaj, global – 2 ans.;

Sistem anti-efractie si automatizare, inclusiv SCADA, pentru puncte de masura presiune in reteaua de distributie, global – 2 ans.

13.3 DATE PRIVIND INFRASTRUCTURA DE APA – INVESTITII IN INFRASTRUCTURA DE APA POTABILA DIN LOCALITATILE PARTIZANI SI ILGANII DE SUS

Sursa de apa aferenta localitatilor Partizani si Ilganii de Sus este reprezentata de captarea de suprafata din canalul Sulina. Tinand cont de principalele deficiente identificate in cadrul captarii se propune reabilitarea captarii cu crib, inclusiv semnalizarea zonei de protectie sanitara, Q =176 m3/zi.


regim sever;


In figura de mai jos este reprezentata propunerea de delimitare a zonei de protectie sanitara cu regim sever pentru captarea de suprafata din localitatile Partizani si Ilganii de Sus, respectand conditiile minime impuse de HG 930 / 2005 dupa cum urmeaza:






157


localitatile Partizani si Ilganii de Sus.



Inlocuirea pompelor existente cu un grup nou de pompare prevazut cu (1+1) pompe cu turatie fixa, avand urmatoarele caracteristici: Q = 7.3 m3/h, H = 10 m, inclusiv tablou electric si de automatizare;

Inlocuire instalatie hidraulica interioara, inclusiv vane si conducte, inclusiv lucrari de montaj global;

Inlocuire instalatii electrice interioare, inclusiv lucrari de montaj, global;

Sistem anti-efractie si automatizare, inclusiv SCADA, global;

Punct de masura debit, inclusiv camin, lucrari de punere in opera si procurare / montaj debitmetru electromagnetic DN 50 mm.


Luand in considerare deficientele existente inregistrate in cadrul vizitelor de teren, cat si in urma realizarii studiilor de tratabilitate si calitate apa potabila in cadrul proiectului a reiesit faptul ca sunt necesare lucrari de reconfigurare a statiei de tratare in vederea conformarii parametrilor apei potabile cu prevederile legii 458 / 2002 si a cresterii sigurantei in exploatare.

Astfel ca, in cadrul statiei de tratare se propun urmatoarele investitii: Construire cladire noua statie de tratare din structura metalica, inclusiv dispecer

SCADA si laborator, global;


Statie noua de electroclorurare cu capacitatea de 50 g Cl2/h, inclusiv, sistem de dedurizare apa de preparare, sistem de electroliza, stocare sare, pompe



158

dozatoare de clor rezidual si control dozare functie de concentratia reziduala de clor;



Instalatii electrice interioare aferente statiei de tratare, inclusiv instalatie electrica de actionare armaturi.

















159


echipamente de protectie in statia de clorurare

Alte lucrari propuse a se realiza in cadrul gospodariei de apa Partizani si Ilganii de Sus:

Demolare cladire existenta statie de tratare;

Alimentare cu energie electrica pentru GA Partizani conform cu noii consumatori de energie electrica;



Punct de Control Local SCADA, inclusiv pregatirea pentru integrarea in dispeceratul central Aquaserv Tulcea, echipat cu tablou de automatizare general pentru toata GA Partizani, tablou echipat cu PLC + HDMI 12 inch + router GSM / GPRS + UPS, software necesare si licente, amplasat in spatiu dedicat;


Sistem anti-efractie si CCTV pentru intreaga gospodarie de apa;

Instalatii electrice interioare / exterioare de forta, paratraznet, iluminat si prize, automatizari, instrumentatie, instalatie electrica de protectie de echipotentializare pentru cladiri si echipamente noi si existente;

Completari de instalatii electrice, instrumentatie, protectii pentru instalatii existente;

Retele electrice exterioare de forta, iluminat si instrumentatie.

Investitii proiectate pentru rezervoare, statii de pompare apa potabila


Din calculul debitelor de dimensionare realizat in cadrul proiectului a rezultat ca pentru acoperirea necesarului de apa pentru localitatile Partizani si Ilganii de Sus este necesar un volum de apa de cel putin 128 m3.

Tinand cont de starea actuala a castelului de apa si de capacitatea acestuia de inmagazinare, in cadrul prezentului proiect se propun urmatoarele masuri pentru asigurarea debitului de apa necesar consumatorilor:




160

Rezervor nou V = 1 x 150 m3, inclusiv instalatie hidraulica si instalatie electrica, global.


Pentru alimentarea cu apa a localitatilor Partizani si Ilganii de Sus si pentru asigurarea presiunii necesare la consumatori s-au prevazut urmatoarele investii:

Grup nou de pompare prevazut cu (1+1) pompe cu turatie variabila, avand fiecare urmatoarele caracteristici: Q = 9-19 m3/h, H = 30 m;


Instalatii electrice interioare, inclusiv tablou electric si de automatizare, inclusiv lucrari de montaj;

Punct de masura debit injectat in reteaua de distributie, inclusiv camin, lucrari de punere in opera si procurare / montaj debitmetru electromagnetic DN 100 mm.


In cadrul retelei de distributie din localitatile Partizani si Ilganii de Sus se propun urmatoarele lucrari:

Conducta de distributie noua, de la gospodaria de apa plecand pe strada 1 din PEID, PE100, PN 6, cu De 110 mm, in lungime de 93 m, necesara pentru inchiderea unui inel in cadrul retelei de apa;

Camine de apometru pentru conducte de bransament De 25 mm, inclusiv robinet de concesie, vane de izolare, apometru Dn 20 mm cu contor cu citire la distanta si lucrari de montaj si punere in opera – 2 unit;

Camine de vane, inclusiv lucrari de montaj si punere in opera – 3 unit.;

Senzor de presiune instalat in reteaua de distributie – 3 unit.;

Alimentare cu energie electrica pentru punctele de masura presiune in reteaua de distributie, global – 3 ans.;

Instalatii electrice interioare si tablou electric si de automatizare pentru puncte de masura presiune in reteaua de distributie, inclusiv lucrari de montaj, global – 3 ans.;

Sistem anti-efractie si automatizare, inclusiv SCADA, pentru puncte de masura presiune in reteaua de distributie, global – 3 ans.



161

14. INFRASTRUCTURA DE APA DIN LOCALITATEA PARDINA

INVESTITII PROPUSE IN INFRASTRUCTURA DE APA POTABILA DIN LOCALITATEA PARDINA

Luand in considerare deficientele existente si rezultatele obtinute in urma modelarii hidraulice a retelei de distributie existente, s-au identificat masurile necesare pentru extinderea, reabilitarea si optimizarea functionarii sistemului de alimentare cu apa al localitatii Pardina, respectiv: Reabilitare gospodarie de apa;

Reabilitare si extindere retea de distributie.


Tabelul 45. Investitiile propuse pentru remedierea deficientelor sistemului de alimentare cu apa Pardina

Nr. Crt.


1 Gospodarie de apa Pardina

Automatizarea captare de apa bruta

Statie noua de tratare cu ultrafiltrea;

Reabilitare rezervor si automatizare statie de pompare apa potabila;

Reabilitare statie de pmpare apa tratata

Obiectele tehnologice din cadrul statiei de tratare sunt vechi si prezinta degradari structurale;

Instalatia de preparare, dozare si injectare solutie de sulfat de aluminiu este nefunctionala; reactivul se introduce manual in decantoare;

Instalatia de dozare clor gazos nu este automatizata;

rezervorul nefunctional este degradat, necesita reabilitari structurale;

rezervorul in functiune necesita lucrari de etansare la nivelul capacului prin care se realizeaza accesul in rezervor.

Statia de pompare apa tratata a fost operata necorespunzator, pompele ajungand sa nu mai functioneze la parametrii optimi, una dintre pompe avand axul strab.

3 Retea de distributie Reabilitare si extindere retea de distributie

In urma modelarii hidraulice, a rezultat ca in sistem sunt conducte subdimensionate, cu diametre de 63 mm, care duc la neasigurarea presiunilor minime la consumatori;

Reteaua de distributie este in intregime realizata ramificat, astfel ca in caz de avarie, zonele afectate sunt considerabile;

Alimentarea cu apa nu se realizeaza in mod continuu, ci numai 8-10 ore din considerente de cheltuieli mari de operare;

O parte din conducte sunt amplasate in proprietati private.



162

Investitii proiectate pentru gospodaria de apa Pardina

Captare de suprafata Pardina Avand in vedere ca in urma analizei situatiei existente a captarii din Dunare si a

statiei de pompare a apei brute nu au fost identificate deficiente majore, singura deficienta fiind lipsa automatizarii, se propune remedierea acestei deficiente prin automatizarea captarii si integrarea echipamentelor in sistemul SCADA, pentru a creste siguranta in exploatare.

Statia de tratare

Avand in vedere ca statia de tratare Pardina este veche fiind pusa in exploatare inainte de 1990 si ca obiectele thnologice prezinta degradari structurale, se propune o statie noua de tratare cu ultrafiltrare si un laborator nou de caliate apa potabila, dupa cum urmeaza: Cladire statie tratare, inclusiv dispecer si laborator;







Instalatii electrice la statia de tratare;

Alimentare cu energie electrica;

Retele electrice incinta (cabluri, priza de pamant, iluminat, paratraznet);

Laborator de calitate apa potabila echipat cu: Exsicator, agitator magnetic, bidistilator, turbidimetru, pH-metru, balanta analitica, conductometru, spectometru cu kit-uri, etuva, baie de apa, frigider, termometru electronic, sticlarie de laborator, mobilier de laborator si plita electrica.

Pentru statia de tratare Pardina s-a prevazut o instalatie de automatizare si un dispecerat local SCADA ce va asigura functionarea manuala in regim de revizie si automat. Instalatiile de automatizare vor fi amplasate in acelasi tablou cu instalatiile electrice si vor cuprinde cel putin un UPS, PLC, HMI, modem de transmisie prin GSM.

Statie de tratare cu ultrafiltrare Ultrafiltrarea (UF) este un proces de filtrare sub presiune pe membrane cu pori de

la 0.1 pana la 0.01 microni, prin care se separa impuritatile coloidale insolubile din apa. Apa impreuna componentele sale solubile trec prin membrana, iar impuritatile



163

retinute raman atasate la membrana. Acestea din urma sunt expulzate din membrane in timpul spalarii inverse care se executa la intervale regulate automat, comandate de un controller.







Complex de inmagazinare - pompare Pardina

La complexul de inmagazinare-pompare sunt necesare a fi implementate urmatoarele masuri de investitie:

Lucrari de reabilitare rezervor (V=1x200 m3) si camera de vane, inclusiv refaceri structuri, inlocuire instalatii hidraulice, electrice si actionari;

Lucrari de reabilitare la statia de pompare, inclusiv refaceri structuri, inlocuire instalatii hidraulice, electrice si actionari;



Generator de 16 kVA.

Avand in vedere problemele identificate la statia de pompare apa tratata, probleme prezentate detaliat in capitolul 4, se propun urmatoarele masuri:

Statie noua de pompare apa potabila, cu turatie variabila, echipata cu (2+1) pompe avand caracteristicile: Q=18-30 mc/h; H=40 m, inclusiv tablou electric;

Instalatii electrice la statia de pompare cu hidrofor.



164

Pentru a creste siguranta in exploatare, toate obiectele tehnologice din cadrul gospodariei de apa vor fi prevazute cu echipamente de preluare si transmisie date/comenzi SCADA, dipeceratul fiind amplasat in incinta gospodariei

Pentru eliminarea riscurilor de vandalizare a gospodariei de apa, s-a propus un sistem de monitorizare video cu transmisie la distanta, respectiv un sistem antiefractie.

Investitii proiectate pentru reteaua de distributie In vederea stabilirii masurilor de reabilitare si extindere a retelei de distributie

existenta s-au avut in vedere principalele deficiente ale modului de functionare existent, puse in evidenta de analiza sistemului existent.

Pentru a remedia problemele identificate in urma modelarii hidraulice, cu privire la neasigurarea presiunilor minime necesare la consumatori dar si a problemelor referitoare la lipsa unor inele in reteaua de distributie, au fost propuse urmatoarele masuri: Reabilitarea retelei de distributie, prin inlocuirea conductelor cu diametre de 63

mm si prin inlocuirea conductelor aflate pe proprietati private;

Extinderea retelei de distributie in zonele noi dezvoltate;

Reconfigurarea sistemului astfel incat sa se asigurare presiunilor minime in toata reteaua in situatia combaterii unui incendiu folosind hidranti exteriori;


O schema generala a lucrarilor propuse in reteaua de distributie a localitatii Pardina este prezentata in figura urmatoare.



165

Figura 23. Schema generala a lucrarilor propuse in reteaua de distributie a localitatii Pardina Linie

verde – retea existena; Linie albastra - extindere retea; Linie cyan – reabilitare retea

Masurile de investitii propuse in reteaua de distributie Pardina sunt sintetizate in cele ce urmeaza, pe tipuri de lucrari, diametre si lungimi. Investitiile detaliate, precum si planurile cu situatia propusa sunt prezentate in anexele prezentului Studiu de Fezabilitate.

Investitiile propuse in zona de extindere a retelei de distributie din localitatea Pardina constau in: Extinderea retelei de distributie, cu conducte realizate din PEID, PE100 RC, PN 6,

cu diametre de 110 mm, cu lungimea totala de 4,720 m, reprezentand atat



166

conducte pozate in trama stradala cat si subtraversari, pozate exclusiv in domeniu public;

64 bransamente noi DN25-50 mm pe sectoarele propuse spre reabilitare si pe conductele existente dar care in prezent nu sunt functionale deoarece nu aveau bransamente;





Integrarea senzorilor de presiune in sistemul SCADA - s-au prevazut 2 camine de monitorizare presiune pe reteaua de distributie din Pardina ce vor cuprinde cel putin senzor de presiune, vana cu actionare electrica, UPS, PLC, HMI, modem GSM/GPRS. Valoarea presiunii va fi achizitionata de PLC si prin programul soft de aplicatie se va asigura transmiterea prin GSM la dispecerul local. Pentru alimentarea fiecarui camin de sectorizare si monitorizare presiune se va executa un bransament la reteaua locala de energie;

Implementarea implementarea unor sisteme de monitorizare video si antiefractie atat pentru senzorii de presiune, cat si pentru debitmetrul electromagnetic.

Investitiile propuse in zona de reabilitare a retelei de distributie din localitatea Pardina constau in:

Inlocuirea conductelor existente din reteaua de distributie, cu conducte realizate din PEID, PE100 RC, PN 6, cu diametre de 110 mm, cu lungimea totala de 2,977m, reprezentand atat conducte pozate in trama stradala cat si subtraversari, pozate exclusiv in domeniu public;

30 bransamente inlocuite DN25-50 mm pe sectoarele propuse spre reabilitare;

22 hidranti noi, DN 100 mm, pe sectoarele propuse spre reabilitare;

Datele preluate de la senzorii de presiune si de la punctele de masura a debitelor vor fi monitorizate de dispeceratul amplast in incinta gospodariei de apa Pardina.

Se mai propune si un terminal portabil pentru citirea contoarelor la distanta si un software pentru descarcarea datelor de la terminalele protabile.

In tabelul urmator sunt prezentate caracteristicile conductelor propuse pentru extindere in reteaua de distributie a localitatii Pardina.



167

Tabelul 46. Caracteristicile conductelor propuse spre extindere si reabilitare in reteaua de distributie – localitatea Pardina

Nr.

Crt.

Strada Lungime [m]

Diametru [m]




1 Garla Comarovca 168 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 Sapatura deschisa

2 Ecluzei 185 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 Sapatura deschisa

3 Garla Retca 732 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 Sapatura deschisa


5 Aleea Veche 293 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 Sapatura deschisa

6 Aleea Parcului 497 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 Sapatura deschisa


8 Aleea Scolii 396 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 Sapatura deschisa



11 Pescarilor 241 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 Sapatura deschisa

12 Salcamilor 328 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 Sapatura deschisa

13 Plopilor 521 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 Sapatura deschisa

Total extindere retea 4,720 - - -

Reabilitare retea de distributie

14 Ecluzei 757 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 Sapatura deschisa


16 Crangului 318 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 Sapatura deschisa

17 Garla Retca 276 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 Sapatura deschisa

18 Plopilor 411 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 Sapatura deschisa

19 Mostenitorilor 280 110 PEID, PE100 RC, SDR 17 Sapatura deschisa


Total reabilitare retea 2,977 - - -

Total general 7,697 - - -



168

B. SISTEME DE APA UZATA

1. INFRASTRUCTURA DE APA UZATA DIN MUNICIPIU TULCEA SI LOCALITATEA

MINERI

INVESTITII PROPUSE IN INFRASTRUCTURA DE APA UZATA DIN LOCALITATILE TULCEA SI MINERI

Luand in considerare situatia existenta a sistemului de colectare si epurare a apelor uzate din municipiul Tulcea si a deficientelor acestuia, se propun urmatoarele masuri: Extinderea retelei de canalizare;

Reabilitarea retelei de canalizare;

Reabilitarea statilor de pompare apa uzata existente;

Realizarea de noi statii de pompare apa uzata;

Lucrari la statia de epurare Tulcea.

De asemenea, este necesara integrarea statiilor de pompare apa uzata propuse in SCADA, cu scopul monitorizarii permanente a conditiilor de functionare a acestora.

INVESTITII PROIECTATE PENTRU RETEAUA DE CANALIZARE

Extinderea retetelei de canalizare in municipiul Tulcea

Datorita dezvoltarii municipiului Tulcea in principal prin aparitia de cartiere noi (ex. Cartier Baltag, Cartier Sud Vii, Cartier Mesteceni) dar si prezenta zonelor care in prezent dispun de alimentare cu apa dar nu detin infrastructura de apa uzata, este necesara extinderea retelei de canalizare.

Sunt propuse urmatoarele lucrari:

Extinderea retelei de canalizare in zonele neacoperite in prezent, cu conducte noi realizate din ceramica vitrificata si PVC-KG, SN8 cu diametre cuprinse in intervalul 250 mm si 400 mm, pe o lungime totala de 13.5 km, reprezentand atat conducte pozate in trama stradala cat si subtraversari, pozate exclusiv in domeniul public;

Realizarea a 673 racorduri noi, DN 160 mm, DN 200 mm, amplasate pe sectoarele de extinderi;

Realizarea a 313 camine de vizitare, amplasate pe sectoarele de extinderi.

In figura urmatoare este prezentat amplasamentul retelelor de canalizare propuse pentru extindere in mun. Tulcea.



169

Figura 24. Amplasamentul conductelor de canalizare propuse pentru extindere in mun. Tulcea

In tabelul urmator sunt prezentate caracteristicile conductelor propuse pentru extindere in reteaua de canalizare a municipiului Tulcea (lungimea conductelor propuse include si lungimea subtraversarilor).

Tabelul 47. Caracteristicile conductelor propuse pentru extindere in reteaua de canalizare - municipiul Tulcea

Nr. Crt.

Strada Lungime [m]

Diametru [mm]


1 Cocos 1005 250 PVC-KG, SN8 sapatura deschisa

2 Prof. Ivan Eliseev 220 250 PVC-KG, SN8 sapatura deschisa

3 Mesteceni 350 250 PVC-KG, SN8 sapatura deschisa

4 Cernica 120 250 PVC-KG, SN8 sapatura deschisa

4 Sperantei 280 250 PVC-KG, SN8 sapatura deschisa

5 Fiz. Nicolae Dinulescu 350 250 PVC-KG, SN8 sapatura deschisa

6 Lacaramioarelor 440 250 PVC-KG, SN8 sapatura deschisa

7 Georges Boulanger Pantazi 280 250 PVC-KG, SN8 sapatura deschisa

8 Mat. Grigore Moisil 210 250 PVC-KG, SN8 sapatura deschisa

9 Voronetului 180 250 PVC-KG, SN8 sapatura deschisa

10 Graf. C-tin Gavenea 60 250 PVC-KG, SN8 sapatura deschisa

11 Scl. Ion Jalea 210 250 PVC-KG, SN8 sapatura deschisa



170

12 Celic 200 250 PVC-KG, SN8 sapatura deschisa

13 Saon 177 250 PVC-KG, SN8 sapatura deschisa

14 Acvila 155 250 PVC-KG, SN8 sapatura deschisa

15 Sudului 110 250 PVC-KG, SN8 sapatura deschisa

16 C. A. Rosetti 30 250 PVC-KG, SN8 sapatura deschisa

17 Darius 135 250 PVC-KG, SN8 sapatura deschisa

18 Energiei 520 250 PVC-KG, SN8 sapatura deschisa

19 Aleea Livezilor 180 250 PVC-KG, SN8 sapatura deschisa

20 Intrarea Livezilor IV 120 250 PVC-KG, SN8 sapatura deschisa

21 Aleea Caisului 135 250 PVC-KG, SN8 sapatura deschisa

22 Aleea Marului 107 250 PVC-KG, SN8 sapatura deschisa

23 Livezilor 635 250 PVC-KG, SN8 sapatura deschisa

24 11 (Intrarea Livezilor VI) 220 250 PVC-KG, SN8 sapatura deschisa

25 Aleea Forestierului 120 250 PVC-KG, SN8 sapatura deschisa

26 Intrarea Forestierului 80 250 PVC-KG, SN8 sapatura deschisa

27 Vlad Tepes 220 250 PVC-KG, SN8 sapatura deschisa

26 Gavrilov Corneliu 126 250 PVC-KG, SN8 sapatura deschisa

27 Gavrilov Corneliu 54 400 Ceramica vitrificata sapatura deschisa

28 Transformatorului 1279 250 PVC-KG, SN8 sapatura deschisa

29 Ciresilor 90 250 PVC-KG, SN8 sapatura deschisa

30 Anasonului 215 250 PVC-KG, SN8 sapatura deschisa

31 Iasomiei 225 250 PVC-KG, SN8 sapatura deschisa

32 Manastirii 270 250 PVC-KG, SN8 sapatura deschisa

33 10 248 250 PVC-KG, SN8 sapatura deschisa

34 Isaccei (E87) 415 250 PVC-KG, SN8 sapatura deschisa

35 Artarilor 230 250 PVC-KG, SN8 sapatura deschisa

36 Aleea Simfoniei 235 250 PVC-KG, SN8 sapatura deschisa

37 Aleea Mahmudiei 452 250 PVC-KG, SN8 sapatura deschisa







44 7 (Aleea Orhideelor) 220 250 PVC-KG, SN8 sapatura deschisa





171

47 Str. Potcovari 110 250 PVC-KG, SN8 sapatura deschisa

48 Str. Cosasului 250 250 PVC-KG, SN8 sapatura deschisa

Total 13,457

Tabelul 48. Caracteristicile subtraversarilor propuse pentru extindere in reteaua de canalizare - municipiul Tulcea

Nr. Crt.



Lungime

[m]

Diametru [mm]

Material

1 Aleea Mahmudiei 22 250 PVC-KG, SN8 Str. Viticulturii (DJ222)


2 Strada 8 12 250 PVC-KG, SN8 Str. Viticulturii (DJ222)


3 Strada 7 15 250 PVC-KG, SN8 Str. Viticulturii (DJ222)


4 Gavrilov Corneliu 25 250 PVC-KG, SN8 Str. Viticulturii (DJ222)


Total 74

Retea noua de canalizare in localitatea Mineri

In figura urmatoare este prezentat amplasamentul retelelor de canalizare propuse in loc. Mineri.

Figura 25. Amplasamentul conductelor de canalizare propuse in loc. Mineri.

In prezent localitatea Mineri nu dispune de un sistem centralizat de colectare si epurare a apelor uzate menajere, fiind propuse urmatoarele lucrari:



172

Realizarea unei retele de canalizare noi care sa deserveasca locuitorii din localitatea Mineri aflati in zona de operare a SC Aquaserv, cu conducte noi realizate din PVC-KG cu diametre de 250 mm, cu o lungime totala de 4.3 km, reprezentand atat conducte pozate in trama stradala cat si subtraversari, pozate exclusiv in domeniul public;

Realizarea a 316 racorduri noi, DN 160 mm, amplasate pe sectoarele de retele noi;

Realizarea a 108 camine de vizitare, amplasate pe sectoarele de retele noi.

In tabelul urmator sunt prezentate caracteristicile conductelor propuse pentru reteaua noua de canalizare in localitatea Mineri (lungimea conductelor propuse include si lungimea subtraversarilor).

Tabelul 49. Caracteristicile conductelor propuse pentru reteaua noua de canalizare – localitatea Mineri

Nr. Crt.

Strada Lungime [m] Diametru [mm]


1 E87 2277 250 PVC-KG, SN8 sapatura deschisa

2 Berzei 490 250 PVC-KG, SN8 sapatura deschisa

3 Baltag 165 250 PVC-KG, SN8 sapatura deschisa

4 Livezii 300 250 PVC-KG, SN8 sapatura deschisa

5 Fantanii 170 250 PVC-KG, SN8 sapatura deschisa

6 Nufarului 135 250 PVC-KG, SN8 sapatura deschisa

7 Strada 1 270 250 PVC-KG, SN8 sapatura deschisa



Total 4,332

In tabelul urmator sunt prezentate caracteristicile subtraversarilor propuse in cadru lucrarilor pentru realizarea retelei de canalizare a localitatii Mineri.

Tabelul 50. Caracteristicile subtraversarilor propuse pentru reteaua noua de canalizare – localitatea Mineri

Nr. Crt



Lungime

[m]

Diametru [mm]

Material

1 DN 22 16 250 PVC-KG, SN8 DN 22 Foraj orizontal dirijat




Total 62



173

Inlocuirea retelei de canalizare in municipiul Tulcea

Datorita existentei unor conducte vechi, aflate intr-o stare avansata de degradare si care genereaza avarii frecvente sunt propuse urmatoarele masuri: Inlocuire a conductelor vechi si avariate si a conductelor amplasate pe

proprietati private, cu conducte noi realizate din ceramica vitrificata, PVC-KG, SN8, respectiv PAFSIN, SN 10,000 cu diametre cuprinse in intervalul 250 mm si 1,000 mm, pe o lungime totala de 10.9 km, reprezentand conducte pozate exclusiv in domeniul public;

Realizarea a 585 racorduri noi, DN 160 mm, DN 200 mm, amplasate pe sectoarele reabilitate;

Realizarea a 280 camine de vizitare, amplasate pe sectoarele reabilitate.

In figura urmatoare este prezentat amplasamentul retelelor de canalizare propuse pentru inlocuire in mun. Tulcea.

Figura 26. Amplasamentul conductelor de canalizare propuse pentru inlocuire in mun. Tulcea.

In tabelul urmator sunt prezentate caracteristicile conductelor propuse pentru extindere in reteaua de canalizare a municipiului Tulcea (lungimea conductelor propuse include si lungimea subtraversarilor).



174

Tabelul 51. Caracteristicile conductelor propuse pentru inlocuire in reteaua de canalizare - municipiul Tulcea

Nr. Crt.

Strada Lungime [m]

Diametru [mm]


1 Colector SEAU 2503 1000 PAFSIN sapatura deschisa

2 Victoriei 210 700 PAFSIN sapatura deschisa

3 Victoriei 296 300 Ceramica vitrificata sapatura deschisa

4 Progresului 227 700 PAFSIN sapatura deschisa

5 Progresului 101 250 PVC-KG, SN8 sapatura deschisa

6 Progresului 92 300 Ceramica vitrificata sapatura deschisa

7 Gavrilov Corneliu 1492 400 Ceramica vitrificata sapatura deschisa

8 Mica 80 250 PVC-KG, SN8 sapatura deschisa

9 Toamnei 220 250 PVC-KG, SN8 sapatura deschisa

10 Delfinului 80 250 PVC-KG, SN8 sapatura deschisa

11 Carpati 126 250 PVC-KG, SN8 sapatura deschisa

12 Mihai Eminescu 75 250 PVC-KG, SN8 sapatura deschisa

13 Combustibilului 500 250 PVC-KG, SN8 sapatura deschisa

14 Alunisului 280 250 PVC-KG, SN8 sapatura deschisa

15 C. A. Rosetti 70 300 Ceramica vitrificata sapatura deschisa

16 Plevnei 230 300 Ceramica vitrificata sapatura deschisa

17 Plevnei 864 250 PVC-KG, SN8 sapatura deschisa

18 Aleea Albatros 240 250 PVC-KG, SN8 sapatura deschisa

19 Davila 240 250 PVC-KG, SN8 sapatura deschisa

20 Babadag 405 400 Ceramica vitrificata sapatura deschisa

21 Comertului 335 250 PVC-KG, SN8 sapatura deschisa

22 Aleea Labirintului 135 250 PVC-KG, SN8 sapatura deschisa

23 I.L. Caragiale 395 250 PVC-KG, SN8 sapatura deschisa

24 Aleea Piata Veche 200 250 PVC-KG, SN8 sapatura deschisa

25 7 Noiembrie 228 250 PVC-KG, SN8 sapatura deschisa

26 Smardan 210 250 PVC-KG, SN8 sapatura deschisa

27 Razboieni 80 250 PVC-KG, SN8 sapatura deschisa

28 Varariei 100 250 PVC-KG, SN8 sapatura deschisa

29 Isaccei 55 400 Ceramica vitrificata sapatura deschisa

30 Isaccei 100 250 PVC-KG, SN8 sapatura deschisa

31 Unirii 125 250 PVC-KG, SN8 sapatura deschisa

32 Cezar 200 250 PVC-KG, SN8 sapatura deschisa

33 Drochiei 455 250 PVC-KG, SN8 sapatura deschisa



175

Total 10,949

In tabelul urmator sunt prezentate caracteristicile subtraversarilor propuse in cadru lucrarilor de inlocuire a retelei de canalizare a Mun. Tulcea.

Tabelul 52. Caracteristicile subtraversarilor propuse pentru extindere in reteaua de canalizare - municipiul Tulcea.

Nr. Crt



Lungime

[m]

Diametru [mm]

Material

1 Isaccei 29 400 Ceramica vitrificata


Total 29

Reabilitare conducta de descarcare apa epurata

Pentru remedierea deficientelor conductei de descarcare apa epurata, DN 1000 mm sunt propuse urmatoarele masuri: Reablitarea conductei de descarcare apa epurata existenta DN 1000 mm, beton

(PREMO), pe o lungime totala de 294 m;

Inlocuirea conductei din otel avariata care traverseaza digul de protectie (fl. Dunarea), prin inlocuirea acesteia cu o conducta noua din PAFSIN, DN 10000 mm, de asemenea este propus un sistem de semnalizare cu balize luminoase a zonei unde se realizeaza descarcarea in Dunare,

Realizarea unui camin nou echipat cu vana de sectorizare.

Dotari

Pentru reteaua de canalizare a fost propusa achizitionarea urmatoarelor utilaje si dotari:

Utilaje: o Autoutilitara vidanja 18,000 l (pentru transportul apei uzate din zona

cartierului Tudor Vladimirescu localizat pe malul celalat al Dunarii) – 1 unitate;

o Barja cu impingator pentru transport (pentru transportul autoutilitarei propusa pentru transportul apei uzate din cartierul Tudor Vladimirescu) – 1 unitate;

o Autocuratitor combinat 10 mc pentru retele de canalizare – 1 unitate;

o Autocuratitor combinat 2.5 mc pentru retele de canalizare – 1 unitate;



176

o Autobasculanta 10 t, deservire sisteme de distributie si canalizare – 1 unitate;

o Instalatie mobila (remorca tractabila) de curatat canale cu jet de inalta presiune;

Dotari: o Exhaustor camine de canalizare – 6 unitati;

o Obturator conducte de canalziare DN 200-500 – 6 unitati;

o Obturator conducte de canalziare DN 600-1000 – 4 unitati;

o Sistem inspectie CCTV pentru conducte cu DN minim 100 mm cu cablu de 550 m – 1 unitate;

o Mai compactor – 1 unitate;

o Generator electric mobil – 1 unitate;

o Electro-palan 1 tona – 2 unitati;

INVESTITII PROIECTATE PENTRU STATII DE POMPARE APA UZATA

In reteaua de canalizare a municipiului Tulcea sunt propuse 13 statii de pompare noi amplasamentul acestora este prezentat in figura urmatoare.

Figura 27. Amplasamentul statiilor de pompare apa uzata si conductele de refulare aferente propuse in mun. Tulcea.



177

Statie noua de pompare apa uzata menajera SP3 bis

In urma reconfigurarii retelei de canalizare din mun. Tulcea este propusa realizarea unei statii noi de pompare SP3 bis, propusa langa statia de pompare existenta SP3, pentru care sunt propuse urmatoarele lucrari: Statie noua de pompare ape uzate menajere, cu (2+1) pompe cu urmatoarele

caracteristici: Q= 600 m3/h, H=20 m;

Instalatie hidraulica din statia de pompare (conducte si armaturi);

Instalatii electrice interioare si exterioare inclusiv alimentare cu energie electrica;

Instalare echipamente de preluare si transmisie date/comenzi in sistem SCADA;

Conectarea noi statii de pompare la conducta existenta DN 1200, PAFSIN.

Instalatiile de automatizare aferente statiiei de pompare vor asigura functionarea in regim de revizie fara PLC si automat prin PLC.

Datorita capacitatii mari a statiei e pompare apa uzata SP 3bis si pentru a prevenii oprirea functionarii datorate unei avarii la alimentarea electrica este propusa achizitionarea unui generator electric pentru alimentare electrica de urgenta cu o capacitate de 300kVA.

In cadrul statiei de pompare apa uzata SP3bis este propusa realizare unei conducte de refulare noua DN 500 mm, PEID, PE100, PN 6 cu o lungime totala de 634m.

Statii noi de pompare apa uzata menajera in Mun. Tulcea

Datorita configuratiei terenului din zona de extindere a retelei de canalizare (dar si a retelei de canalizare existenta pe strada Atelierelor care nu este functionala) pentru a se putea realiza transportul apei uzate este propusa realizarea a 11 statii de pompare apa uzata noi prefabricate, echipate cu (1+1) pompe inclusiv instalatii hidraulice si instalatii electrice interioare.

Fiecare statie de pompare apa uzata va fi prevazuta cu alimentarea electrica (racorduri electrice) din reteaua de 0,4kV locala a Furnizorului de Electricitate cu sistem anti-efractie si automatizare SCADA.

Instalatiile de automatizare aferente statiilor de pompare vor asigura functionarea in regim de revizie fara PLC si automat prin PLC. Instalatiile de automatizare vor fi amplasate in acelasi tablou cu instalatiile electrice si vor cuprinde cel putin un UPS, PLC, HMI, modem GSM/GPRS.

In tabelul urmator sunt prezentate, locatia statiilor de pompare, caracteristicile pompelor cu care vor fi echipate si a conductelor de refulare aferente.



178

Tabelul 53. Caracteristicile pompelor si a conductelor de refulare ale statiilor de pompare propuse - municipiul Tulcea.

Nr. SPAU Localizare Caracteritici pompe propuse Caracteristici conducte de refulare

Pact. Prez. Q H Lungime Diametru Material

unit. unit. m3/h m m mm -

SPAU 12 Str. Prof. Ivan Eliseev intersectie cu Str. Mesteceni

1 1 16.2 45.0 677 90 PEID, PE100, SDR 26

SPAU 13 Str. Sperantei 1 1 3.6 30.0 192 50 PEID, PE100, SDR 26

SPAU 14 Str. Georges. Boulanger Pantazi

1 1 3.6 15.0 344 50 PEID, PE100, SDR 26

SPAU 15 Str. Sudului intersectie cu Str. Acvilei

1 1 3.6 20.0 121 50 PEID, PE100, SDR 26

SPAU 16 Str. Manastirii intersectie cu Str. Isaccei (E87)

1 1 41.4 50.0 1736 140 PEID, PE100, SDR 26

SPAU 17 Str. Livezilor IV 1 1 3.6 20.0 178 50 PEID, PE100, SDR 26

SPAU 18 Str. Livezilor 1 1 7.2 55.0 1563 63 PEID, PE100, SDR 26

SPAU 19 Aleea Forestierului 1 1 3.6 40.0 840 50 PEID, PE100, SDR 26

SPAU 20 Intrarea Forestierului

1 1 3.6 35.0 865 50 PEID, PE100, SDR 26

SPAU 21 Str. 11 1 1 3.6 20.0 372 50 PEID, PE100, SDR 26

SPAU 22 Atelierelor 1 1 3.6 15.0 290 50 PEID, PE100, SDR 26

SPAU 23 Str. Cosasului 1 1 7.2 50 1179 63 PEID, PE100, SDR 26

Pentru noile conducte de refulare sunt necesare doua subtraversari a DN 22, realizate prin tehnologia – foraj orizontal dirijat:

Conducta de refulare SPAU 16, DN 140 mm, PEID, PE100, PN6 cu o lungime de 15 m,

Conducta de refulare SPAU 23, DN 63 mm, PEID, PE100, PN6 cu o lungime de 15 m.



179

Statii noi de pompare apa uzata menajera in localitatea Mineri

Datorita configuratiei terenului din zona localitatii Mineri pentru a se putea realiza transportul apei uzate este propusa realizarea a 8 statii de pompare apa uzata.

In figura urmatoare este prezentat amplasamentul statiilor de pompare apa uzatata si conductele de refulare aferente, propuse in localitatea Mineri.

Figura 28. Amplasamentul statiilor de pompare apa uzata si conductele de refulare aferente propse in localitatea Mineri.

Toate statiile de pompare vor fi prefabricate, echipate cu (1+1) pompe inclusiv instalatii hidraulica, instalatii electrice interioare.

Fiecare statie de pompare apa uzata va fi prevazuta cu alimentarea electrica (racorduri electrice) din reteaua de 0,4kV locala a Furnizorului de Electricitate cu sistem anti-efractie si automatizare SCADA.

Instalatiile de automatizare aferente statiilor de pompare vor asigura functionarea in regim de revizie fara PLC si automat prin PLC.

In tabelul urmator sunt prezentate, locatia statiilor de pompare, caracteristicile pompelor cu care vor fi echipate si a conductelor de refulare aferente.

Tabelul 54. Caracteristicile pompelor si a conductelor de refulare ale statiilor de pompare propuse – localitatea Mineri

Nr. SPAU Localizare Caracteritici pompe propuse Caracteristici conducte de refulare

Pact. Prez. Q H Lungime Diametru Material

unit. unit. m3/h m m mm -

SPAU 1 (MIN)

Str. 3

1 1 16.2 45.0 677 90 PEID, PE100, SDR 26

SPAU 2 (MIN)

E87

1 1 3.6 30.0 192 50 PEID, PE100, SDR 26



180

SPAU 3 (MIN)

Str. Nufarului

1 1 3.6 15.0 344 50 PEID, PE100, SDR 26

SPAU 4 (MIN)

Str. Baltag

1 1 3.6 20.0 121 50 PEID, PE100, SDR 26

SPAU 5 (MIN)

Str. 2

1 1 41.4 50.0 1736 140 PEID, PE100, SDR 26

SPAU 6 (MIN)

Str. 3

1 1 3.6 20.0 178 50 PEID, PE100, SDR 26

SPAU 7 (MIN)

E 87 1 1 7.2 55.0 1563 63 PEID, PE100, SDR 26

SPAU 8 (MIN)

E87 intersectie cu Str. Berzei

1 1 3.6 40.0 840 50 PEID, PE100, SDR 26

Reabilitare statii de pompare apa uzate menajere in Municipiul Tulcea

In figura urmatoare este prezentat amplasamenele statiilor de pompare apa uzatata propuse pentru reabilitare in mun. Tulcea si conectarea conductei sub presiune DN 630 PEID existenta pe strada Isaccei.

Figura 29. Amplasamentul statiilor de pompare apa uzata propuse pentru reabilitare in mun. Tulcea



181

Reabilitare statie de pompare ape uzate menajere - SP 0

Pentru remedierea deficientelor rezultate in urma analizei situtiei existente si a expertizei tehnice realizate in cadrul statiei de pompare apa uzata existente SP0 sunt propuse urmatoarele lucrari:

Reabilitarea cladirii statiei de pompare apa uzata inclusiv a bazinului de aspiratie: o curatarea suprafetelor interioare expuse (radier, perete, intrados planseu) cu

apa sub presiune;

o reabilitare structura de rezistenta, refacere hidroizolatie, refacere tencuieli interioare si exterioare,

o inlocuirea confectiilor metalice si a scarii de acces metalica

o inlocuirea tamplariei existenta,

o reabilitarea acoperisului si a sistemului de colectare a apei pluviale,

o reabilitarea sistemului de ventilatie);

Reechipare statie de pompare ape uzate menajere, cu (2+1) pompe cu urmatoarele caracteristici: Q=170 m3/h; H=30 m,

Inlocuirea instalatiei hidraulice din statia de pompare (conducte si armaturi);

Instalare echipamente de preluare si transmisie date/comenzi in sistem SCADA. Reabilitare statie de pompare ape uzate menajere - SP 1

Pentru remedierea deficientelor rezultate in urma analizei situtiei existente si a expertizei tehnice realizate in cadrul statiei de pompare apa uzata existente SP 1 sunt propuse urmatoarele lucrari:


apa sub presiune;


o inlocuirea confectiilor metalice si a scarii de acces metalica o inlocuirea tamplariei existenta, o reabilitarea acoperisului si a sistemului de colectare a apei pluviale, o reabilitarea sistemului de ventilatie);

Reechipare statie de pompare ape uzate menajere, cu (3+2) pompe cu urmatoarele caracteristici: Q=280 m3/h; H=30 m,


Inlocuire instalatii electrice interioare si exterioare;

Instalare echipamente de preluare si transmisie date/comenzi in sistem SCADA.



182

Reabilitare statie de pompare ape uzate menajere - SP 2

Pentru remedierea deficientelor rezultate in urma analizei situtiei existente si a expertizei tehnice realizate in cadrul statiei de pompare apa uzata existente SP 2 sunt propuse urmatoarele lucrari:


apa sub presiune;


o inlocuirea confectiilor metalice si a scarii de acces metalica

o inlocuirea tamplariei existenta,

o reabilitarea acoperisului si a sistemului de colectare a apei pluviale,

o reabilitarea sistemului de ventilatie);

Reechipare statie de pompare ape uzate menajere, cu (2+1) pompe cu urmatoarele caracteristici: Q=280 m3/h, H=25 m,



Instalare echipamente de preluare si transmisie date/comenzi in sistem SCADA. Reabilitare statie de pompare ape uzate menajere - SP 4

Pentru remedierea deficientelor rezultate in urma analizei situtiei existente in cadrul statiei de pompare apa uzata existente SP 4 sunt propuse urmatoarele lucrari:

Reabilitarea cladirii statiei de pompare apa uzata inclusiv a bazinului de aspiratie: o reabilitarea acoperisului si a sistemului de colectare a apei pluviale,

o reabilitarea sistemului de ventilatie;

Reechipare statie de pompare ape uzate menajere, cu (2+1) pompe cu urmatoarele caracteristici: Q= 180 m3/h, H=15 m,



Instalare echipamente de preluare si transmisie date/comenzi in sistem SCADA.

Instalatiile de automatizare aferente statiilor de pompare vor asigura functionarea in regim de revizie fara PLC si automat prin PLC. Instalatiile de automatizare vor fi amplasate in acelasi tablou cu instalatiile electrice si vor cuprinde cel putin un UPS, PLC, HMI, modem GSM/GPRS. Automatizarea se va realiza cu un PLC industrial prevazut cu unitate centrala si module de intrare/iesire digitale si analogice. Prin programul soft de aplicatie se vor asigura cel putin urmatoarele functiuni:

Functionarea in regim automat;



183



Monitorizarea parametrilor de stare pentru toate echipamentele, retea alimentare;


Se vor transmite prin GSM parametrii de stare, avarii, valori instrumentatie la dispecerul local sau regional.

Generatoare mobile pentru statiile de pompare apa uzata in Mun. Tulcea

Pentru a prevenii oprirea functionarii statiilor de pompare apa uzata datorita unei avarii la alimentarea electrica este propusa achizitionarea urmatoarelor echipamente:

Generator mobil de 16kVA (pentru SPAUri echipate cu (1+1) pompe cu P<5,5kW) – 6 unitati;

Generator mobil de 40kVA (pentru SPAUri echipate cu (1+1) pompe cu P>5,5kW– 1 unitate.

Generatoare mobile pentru statiile de pompare apa uzata in loc. Mineri

Pentru a prevenii oprirea functionarii statiilor de pompare apa uzata datorita unei avarii la alimentarea electrica este propusa achizitionarea urmatoarelor echipamente:

Generator mobil de 16kVA (pentru SPAUri echipate cu (1+1) pompe cu P<2kW) – 3 unitati.

SCADA

Este propusa procurarea de echipamente de preluare si transmisie date/comenzi in sistem SCADA pentru integrarea in Dispeceratul SCADA regional, pentru statiile de pompare apa uzata existente: SP6, SP7 (SP6BIS), SP8, SP9, SP10, SP11, SP12, SP13, SP14, SP15, SP16, SP17, SP18, SP19, SP20, SPAU1, SPAU2, SPAU3, SPAU4, SPAU5(BITAU1), SPAU6(BITAU2), SPAU7, SPAU8, SPAU9.

Conectare conducta sub presiune existenta DN 630, PEID

Datorita reconfigurarii retelei de canalizare existente si scoaterea din functiune a colectoarelor existente 2xDN 1000 mm in care se realiza conectarea conductei sub presiune existenta DN 630 PEID (punctul de conectare fiind la rondul situat la intersectia strazilor Isaccei, Pacii, 9 Mai si Grigore Antipa) se propune conectarea conductei in colectorul DN 1000 PAFSIN din strada Pacii printr-o conducta noua cu o lungime de 40 m, realizata prin foraj orizonta dirijat.



184

LUCRARI LA STATIA DE EPURARE TULCEA Statia de epurare Tulcea este o statie noua care a fost pusa in functiune in anul

2014. Statia de epurare, in configuratia actuala, poate asigura conformarea la cerintele Directivei UWWT 91/271 EEC, avand prevazute toate unitatile de proces necesare pentru epurarea biologica avansata a apei uzate, in scopul producerii unui efluent conform.

Intrucat lucrarile de reconfigurare, reabilitare si extindere a retelei de canalizare din municipiul Tulcea sunt in derulare, statia de epurare nu functioneaza inca la capacitatea proiectata, operatorul statiei fiind nevoit sa adapteze functionarea acesteia la conditiile date de debit si de incarcare in poluanti, reconfigurand temporar schema tehnologica de epurare (by-passarea decantorului primar, realizarea stabilizarii namolului in BNA, cu pastrarea temporara a fermentatoarelor anaerobe in stand-by etc) in scopul obtinerii unor performante cat mai bune.

Principalele masuri de investitie propuse pentru statia de epurare Tulcea sunt menite sa imbunatateasca activitatea operationala a statiei de epurare si sunt gandite ca solutii de remediere a deficientelor constatate in evaluarea situatiei existente si a performantelor statiei de epurare la momentul elaborarii studiului de fezabilitate.

In tabelul urmator sunt listate principalele deficiente constatate si masurile de remediere propuse sub forma de masuri de investitie si masuri administrative si operationale.

Tabelul 55. Masurile propuse pentru remedierea deficientelor constatate la statia de epurare Tulcea.

Nr. crt.

Deficienta constata Masuri propuse pentru remediere

1 Defectarea frecventa a echipamentelor de pompare din statia de pompare apa bruta

- Investitii propuse:

Camin echipat cu tocator la admisia in SE, montat fie in camin amonte de statia de pompare apa uzata bruta, fie in statia de pompare apa uzata bruta

Echipamente pentru facilitarea operatiunilor de mentenanta la nivelul statiei de pompare apa uzata bruta

2 Performante scazute privind calitatea efluentului la unii indicatori


Statie completa de receptie vidanje si bazin de omogenizare pentru amestecul vidanjat

Procurare auto-utilitara pentru vidanjare, in operarea Aquaserv Tulcea, pentru controlul descarcarii amestecului vidanjat transportat, in statia de epurare

- Masuri administrative si operationale:

Revizuire proceduri de lucru laborator analize de calitate

Adaptare proceduri operare treapta biologica pentru incadrarea tuturor indicatorilor de calitate in limitele admisibile

Adaptare functionare statie la conditiile de debit si de incarcare

Monitorizarea descarcarilor de apa uzata bruta in reteaua publica de canalizare in ceea ce priveste respectarea limitelor impuse prin NTPA 002



185

3 Acumulare namol pe platforma de depozitare existenta in incinta statiei


Statie regionala de incinerare namol si platforma de stocare namol pentru incinerator

Incarcator frontal pentru manipulare namol

Acoperire platforma de namol existenta


Implementare strategie de management local al namolului

4 Consumuri ridicate de energie la nivelul statiei de epurare


Sistem complet de alimentare cu energie electrica cu panouri fotovoltaice ce vor acoperi depozitul de namol existent si depozitul nou pentru incinerator

Generator de energie electrica functionand pe baza de biogaz

Pentru orizontul 2023, se anticipeaza un grad de conectare la sistemul public de canalizare de 100% pentru populatia estimata in localitatea Tulcea, respectiv 69,507 persoane. Capacitatea statiei de epurare, exprimata in locuitori echivalenti, calculata pentru orizontul 2023, este de 48,300 l.e.

Debitele caracteristice de apa uzata si meteorica ce vor fi prelucrate in statia de epurare Tulcea, in perspectiva anului 2023 sunt urmatoarele:

Quzimed, 2023 = 13,626 m3/zi = 158 l/s

Quzimax, 2023 = 15,495 m3/zi = 179 l/s

Quhmax, 2023 = 909 m3/h = 252 l/s.

Nu se anticipeaza depasirea capacitatii hidraulice proiectate a statiei de epurare Tulcea, iar calitatea estimata a apei uzate brute precum si valorile parametrilor de calitate pentru apa epurata, in perspectiva anului 2023 sunt cele prezentate in tabelul urmator. Nu sunt necesare extinderi ale capacitatii obiectelor tehnologice in statia de epurare si nici introducerea de noi componente de proces in schema tehnologica de epurare.

Tabelul 56. Indicatori de calitate apa uzata bruta si apa epurata - statia de epurare Tulcea – orizont 2023.

Nr. Crt.

Indicator u.m. Valoare estimata in influent

Valoare impusa in efluent

1 CBO5 mg O2/ l 187.1 25

2 CCO-Cr mg O2/ l 446.6 125

3 MTS mg/ l 172.8 35

4 NT mg/ l 51.3 10

5 N-NH4+ mg/ l 23.7 2

6 NTK mg/ l 51.0 -

7 PT mg/ l 5.8 1



186

Pentru perspectiva 2023, se estimeaza ca la statia de epurare Tulcea se va produce un volum zilnic de namol deshidratat de 6.9 m3 (cu umiditatea de 75% si o cantitate de substanta uscata de 2,178 kg/zi), care va trebui evacuat pentru depozitarea finala, conform prevederilor strategiei locale a namolului.

Descrierea masurilor de investitie propuse la statia de epurare Tulcea

Investitiile propuse au fost proiectate pentru orizontul 2023, tinand cont de parametrii de baza ai statiei de epurare, mentionati mai sus. Toate investitiile propuse se vor realiza in amplasamentul existent, in incinta statiei de epurare existand spatiu suficient pentru noile componente.

In cele ce urmeaza sunt prezentate detalii privind investitiile propuse pentru statia de epurare.

Instalatie completa tip tocator pentru apa uzata bruta (cominutor)

Echipamentul propus – furnitura completa – va fi montat in camin sau in interiorul statiei de pompare, pe suport.

Echipamentul va functiona in domeniul de debite Q = 160 ÷ 252 l/s; cu ajutorul acestui echipament se vor marunti materiile solide grosiere aflate in apa uzata bruta care trec de gratarele rare si care blocheaza rotoarele pompelor, evitand astfel arderea motoarelor acestora si scoaterea lor din functiune.

Echipamentul se poate monta fie intr-o camera noua, amplasata amonte de cladirea de degrosisare, asa cum este prezentat in planul de situatie pentru investitii propuse, fie in statia de pompare existenta, pe un suport special, in dreptul admisiei apei uzate brute in bazinul de aspiratie.

Echipamentul va include si tablou de comanda cu protectii la scurt circuit, tensiuni minime si maxime etc, automat programabil (PLC), dispozitive de prindere, fixare si ghidare a tocatorului. Comanda echipamentului se va putea face atat manual, cat si automat, iar pentru functionarea automata, comanda va putea fi integrata in sistemul general de automatizare al statiei de epurare.

Costul de investitie a fost calculat in varianta cu montaj intr-o camera noua, din beton armat, realizata ingropat pe conducta de admisie in statia de epurare.

Statie de receptie vidanje

Echipamentul – furnitura completa – va cuprinde: statie automata containerizata cu tablou de comanda (container din inox, cu dimensiunile 3600 x 2400 mm), modul pH, modul conductivitate, sistem de separare mecanica a grosierului, gratar cu sita spirala, bazin de retentie subteran de capacitate 30 m3, cu pompe si mixer, captor de pietre, realizat din inox, sistem de macinare de tip grinder, cu functionare automata,



187

software adecvat care va permite integrarea in sistemul SCADA al statiei, inregistrarea, vizualizarea si exportarea datelor de interes.

Capacitatea statiei de receptie vidanje va fi de 160 m3/h iar debitul maxim al sitei va fi de 40 l/s. Diametrul sitei va fi de 300 mm iar ochiul sitei va avea dimensiunea de 8 mm.

Platforma betonata de descarcare va avea dimensiunile: 20 x 4.0 m, va fi prevazuta cu retea de canalizare pentru preluarea apelor reziduale si de spalare si va fi prevazuta cu un aparat de spalare cu apa sub presiune.

Pentru colectarea deseurilor retinute din amestecul vidanjat sunt prevazute 4 containere din otel inoxidabil, cu dimensiunile 2400 x 1400 mm.

Autoutilitara de tip vidanja

Este prevazuta achizitionarea unui echipament de acest tip, cu capacitatea de 8,000 l, acesta urmand a fi in exploatarea exclusiva a operatorului; este de asemenea necesara reglementarea activitatii de vidanjare la nivelul municipiului Tulcea, in asa fel incat aceasta sa poata fi realizata numai de catre operatorul regional si/ sau agenti economici autorizati de catre Operatorul Regional, urmarindu-se astfel ca descarcarea vidanjelor sa se realizeze numai la statia de receptie vidanje si nu in orice punct al retelei publice de canalizare. Scopul acestei masuri este de a se evita producerea de socuri de incarcare cu poluanti asupra statiei de epurare, care conduc la perturbarea proceselor biologice care se desfasoara in statie.

Bazin de omogenizare amestec vidanjat

In imediata apropie a statiei de receptie vidanje se va amenaja un bazin de omogenizare a amestecului vidanjat, care va avea o capacitate utila de 100 m3. Bazinul va fi circular, avand un diametru de 8.0 m si o adancime utila de 2.0 m. Echipamentul cu care va fi dotat bazinul va cuprinde minim: 1+1 pompe de curatare, filtru pentru materiale textile si de alta natura si sistem anti-inghet.

Laboratorul de analize de calitate

Intrucat este necesara si monitorizarea calitatii namolului produs in statia de epurare se va dota laboratorul existent cu aparatura necesara pentru realizarea analizelor de calitate a namolului, inclusiv termobalanta pentru probele instantanee.

Analizele necesar a se efectua pentru namolul produs in statie sunt, minim: indicele Molhman si varsta namolului activat, raportul mineral/ volatil la namolul primar, activat si fermentat, umiditatea namolului primar, in exces, ingrosat, fermentat si deshidratat, temperatura, pH, acizi volatili şi alcalinitate la namolul fermentat.

Statie regionala de ardere namol

Pentru solutionarea problemei acumularilor de namol in depozitele temporare din incintele statiilor de epurare din zona proiectului, la statia de epurare Tulcea se



188

prevede realizarea unei statii regionale de ardere namol, care va incinera namolul deshidratat produs in statiile de epurare existente: Tulcea, Isaccea, Babadag, Macin, Mahmudia, Sulina si in statiile noi de epurare Vacareni, respectiv Chilia Veche.

Conform prevederilor strategiei privind gestionarea namolurilor, statia de incinerare va avea o capacitate de prelucrare de 1,000 kg/h. Statia de incinerare va avea un proces tehnologic in doua trepte, piroliza si post-combustie, rezultand un produs fertilizant de buna calitate.

Pentru asigurarea capacitatii de depozitare necesara deservirii instalatiei de ardere namol se prevede un depozit suplimentar cu o suprafata totala de cca. 350 m2. Depozitul de namol va fi de asemenea acoperit si va fi prevazut cu panouri fotovoltaice.

Pentru manevrarea namolului in zona depozitului de namol se prevede un incarcator frontal.

Lucrari la platformele existente de depozitare namol deshidratat

S-au prevazut lucrari de acoperire a depozitului existent de namol deshidratat, avand suprafata de 1,700 m2. Peste noul acoperis se vor monta panourile fotovoltaice, de asemenea prevazute prin proiect.

Sistem complet de alimentare cu energie electrica generata de panouri fotovoltaice, de retea

Sistemul va fi achizitionat ca furnitura completa. S-a prevazut un kit complet de alimentare cu energie electrica generata de panouri fotovoltaice – grad IP maxim, care va cuprinde cel putin: un generator fotovoltaic format din panouri, unul sau mai multe invertoare de retea, controlere, un tablou general prevazut cu protectii la minima/ maxima tensiune si frecventa, precum si sistemele necesare de cabluri. Sistemul fotovoltaic fiind in varianta “de retea” nu are in componenta baterii de acumulatori, iar energia electrica produsa pe durata zilei este utilizata pentru consum propriu sau se injecteaza in SEN (numai pe baza de autorizatie) pentru a fi utilizata de alti consumatori. Cantitatea estimata de energie electrica generata de panourile fotovoltaice va fi de 236,600 kWh/an, acoperind o parte din necesarul de energie pentru alimentarea consumatorilor din statia de epurare.

Panourile vor fi montate deasupra platformei existente de depozitare a namolului, care are o suprafata de 1,700 m2 si de asemenea deasupra noii platforme de depozitare ce va deservi instalatia de ardere namol, ce va avea o suprafata de 350 m2. S-au prevazut 724 panouri fotovoltaice care vor fi montate in asa fel incat sa asigure acoperirea completa a platformelor de namol existenta si proiectata.

Generator de energie electrica functionand pe baza de biogaz

Pentru acoperirea necesarului de energie electrica, se prevede de asemenea un generator care va functiona cu excesul de biogaz produs din procesul de fermentare anaeroba a namolului produs in statia de epurare.



189

Statia de co-generare va cuprinde un modul cu functionare pe biogaz (furnitura completa), modul comanda si control modem, sistem automatizat de reglare temperatura retur, schimbator de caldura pentru racire de urgenta, turn de racire exterior, turn de racire exterior intercooler, compensatoare de vibratii si dilatare, statie de ridicare a presiunii gazului precum si o serie de filtre prevazute pe linia de biogaz.

Lucrari prevazute pentru cladirea de degrosisare/ statia de pompare apa uzata bruta

Pentru statia existenta de pompare apa bruta sunt prevazute urmatoarele investitii menite sa ajute la imbunatatirea conditiilor de operare si anume:

Inlocuire lanturi de actionare gratare rare (2 unitati) si dese (2 unitati), cele existente avand un grad avansat de degradare datorata coroziunii; lanturile de actionare vor fi realizate din otel inoxidabil;

Instalatie mobila de golire completa a statiei de pompare, pentru activitati de reparatii si intretinere la echipamentele de pompare; instalatia consta din 1+1 pompe apa uzata bruta, cu Qp = 30 m3/h si Hp = 15 m si o conducta flexibila de refulare, DN110 mm ce va descarca apa uzata pompata in amonte de gratarele fine amplasate in avalul SP de apa bruta;

Electropalan cu lant din inox, cel existent dand semne vizibile de degradare, data fiind utiliziarea lui foarte frecventa. Echipamentul va avea o capacitate suficienta de ridicare pentru a deservi atat zona statiei de pompare (ridicarea echipamentelor de pompare si armaturilor din instalatia hidraulica a acestora) cat si zonele de gratare rare si dese (ridicarea echipamentelor tehnologice prevazute aici) care sunt amplasate in aceeasi cladire;

Sistem de ventilatie cu biofiltru pentru ventilarea si aerisirea intregii cladiri de degrosisare.

Lucrari prevazute pentru bazinele biologice cu namol activat

Pentru bazinele existente cu namol activat sunt prevazute urmatoarele investitii care au rolul de a remedia unele probleme aparute si de a asigura elementele care lipsesc:

Instalatie de golire rapida a namolului activat intre bazinele 1-3 si 2-4, care va cuprinde: 4+1 pompe de namol activat, cu Qp = 275 m3/h si conductele aferente de refulare din PE-HD, PE100,RC, fiecare avand DN 355 mm si o lungime de 65 m; timpul de golire a bazinelor va fi de 4 ore; golirea se va realiza la terminarea unui ciclu de functionare, respectiv la finalizarea fazei de extragere a apei limpezite si de evacuare a namolului in exces, cand in bazin ramane numai namolul activat depus pe radier care urmeaza sa intre in ciclul urmator de functionare;

Pentru fiecare bazin s-a prevazut cate o scara de acces in interiorul bazinului, pentru activitati de mentenanta fie la sistemul de aerare, fie la echipamentele



190

tehnologice existente – mixere, pompe etc; s-a prevazut cate o scara din inox cu cos de protectie si lungimea de 7.00 m pentru fiecare bazin;

Refacerea acoperisului zonei de acces in bazinele biologice; tabla zincata din care este acesta alcatuit este corodata, din acest motiv s-a prevazut cate un acoperis realizat din elemente de policarbonat, inclusiv structura de sustinere, pentru fiecare bazin biologic.

Lucrari prevazute pentru sistemul de utilizare apa epurata pentru nevoi tehnologice - spalat bazine, stropit spatii verzi

Pentru spalarea bazinelor tehnologice, stropit spatii verzi etc, s-a solicitat realizarea unui bazin de stocare apa epurata, cuplat cu o statie de pompare si o retea de apa tehnologica, in incinta statiei de epurare.

In acest scop, s-au prevazut urmatoarele investitii:

Conducta de preluare apa epurata direct din canalul de evacuare al apei din bazinele biologice “C-Tech”, amonte de statia de pompare apa epurata; conducta va fi realizata din PEHD, PE100 RC, PN6, va avea un diametru de 63 mm si lungimea de 100 m; amonte si aval se vor monta pe conducta de transport, vane cutit de izolare, DN50, montate ingropat; la trecerea conductei prin peretele canalului existent se va monta o piesa de trecere etansa;

Bazin de retentie din beton armat, realizat ingropat; diametrul structurii va fi de 6.0 m, adancimea utila de 2.0 m, adancimea totala de 2.5 m; volumul util va fi de 50 m3;

Statie de pompare apa epurata, tehnologica, de spalare - cladire noua, dotata cu 1+1 pompe montate in uscat, Q1p = 2 l/s, Hp = 60 m care vor aspira apa din bazinul de stocare proiectat;

Retea de distributie apa tehnologica de spalare, in incinta statiei de epurare, realizata din PEHD, PE100 RC, PN10, va avea un diametru de 50 mm si lungimea totala de 500 m; pentru conectarea furtunelor flexibile de spalare s-au prevazut 8 guri de racord cu robinet ce vor fi montate ingropat si vor avea capace carosabile; la toate punctele unde vor fi montate gurile de racord vor exista panouri de atentionare privind caracterul nepotabil al apei;

Furtun flexibil, mobil, pentru spalare bazine, in lungime totala de 50 m. Lucrari prevazute pentru inlocuirea conductei de evacuare apa epurata

Reabilitare conducta existenta de evacuare apa epurata, PREMO DN1000 mm, prin tehnologia fara sapatura deschisa; lungime 294 m;

Inlocuire conducta descarcare efluent, PAFSIN DN1000 mm, in zona digului de protectie, inclusiv sistem de semnalizare cu balize luminoase si refacere zona dig;

Camine de vane instalate pe conducta de descarcare apa epurata.



191

Lucrari prevazute pentru cladirea de prelucrare a namolului

Sistem de ventilatie cu biofiltru pentru ventilarea si aerisirea intregii cladiri de prelucrare a namolului, inclusiv pentru camera echipamentelor electrice.

Lucrari prevazute pentru operarea si monitorizarea statiei de epurare

Incarcator frontal pentru manevrarea in incinta statiei de epurare a echipamentelor voluminoase, containerelor cu reactivi etc;

Analizor portabil de biogaz pentru O2, S, CO2, CH4, H2S in marja 0-90%, complet echipat;

Analizor de potential Redox cu transmitere online in SCADA – NH4, NO3, NO2;

4 foraje de observatie – H = 15 m, situate in zona amplasamentului statiei de epurare, pentru asigurarea conformarii la prevederile Legii Apelor nr 107/ 1996.

Lucrari prevazute pentru atelierul mecanic

Pentru statia de epurare este prevazuta de asemenea realizarea unui atelier mecanic ce va cuprinde minim urmatoarele:

Cladire atelier mecanic, inclusiv grup sanitar cu dus, toaleta, vestiare;

Banc de lucru complet echipat;

Trusa de lucru lacatuserie, complet echipata;

Ustensile si echipamente specifice activitatii atelierului mecanic (masini de gaurit, seturi de burghie, polizor, subler digital, ciocan si letcon de lipit, moltimetru, miliohm-metru, fierastrau electric, aparat de sudura, macara mobila, transpalet manual, strung, cric hidraulic, compresor aer, pompe gresat, presa manuala, palan manual, exhaustor gaze evacuare etc);

dulapuri metalice securizate cu lacat. Lucrari privind extinderea dispeceratului local SCADA, lucrari de instalatii electrice

Dispeceratul local SCADA se va extinde si vor fi integrate noile obiecte. De asemenea, se mai prevad urmatoarele:

extinderea WINCC SCADA cu toti parametrii din statia de ingrosare mecanica si centrifuge (parametrii de pe panourile locale vor fi afisati la SCADA pentru arhivare istoric si depanari);

conexiune de tip STEP7 intre MCC1 si MCC10 pentru automatizare pod raclor desnisipare si control SCADA;

posibilitatea de transmitere si afisare in SCADA pentru analiza si istoric, parametrii – NH4, NO3, NO2 cu transmitere instantanee de la analizorul de potential Redox, prevazut ca investitie noua.

Sunt prevazute toate lucrarile electrice necesare pentru componentele noi proiectate, care necesita alimentare cu energie electrica.



192

SOLUTII DE EVACUARE A VOLUMELOR DE APA GENERATE IN URMA PRECIPITATIILOR SI ACUMULATE LA SUPRAFATA TERENULUI IN ZONA MUNICIPIULUI TULCEA

Se mentioneaza faptul ca in prezentul proiect nu sunt eligibile investitiile propuse in infrastructura de colectare si evacuare a apei pluviale.

In completarea studiului privind impactul ploilor torentiale din mun. Tulcea s-a realizarea o evaluare(grosiera) privind solutiile ce ar putea fi implementate pentru a putea evacua cat mai rapid volumele generate de catre precipitatii si acumulate la suprafata terenului in zonele cele mai sensibele ale Mun. Tulcea. Trebuie mentionat ca aceasta evaluare este realizata simplist, la nivel de debite si volume transportate, fara a tine cont de situatia exacta din teren

Conform analizei datelor colectate si a rezultatelor modelelor, cele mai sensibile puncte se afla in zona obiectelor 2, 4, 5, si 6 iar in stransa legatura cu acestea sunt obiectele 3 si 7. Pe langa obiectele mentionate anterior, mai exista doua obiecte si anume 1 si 8, datorita pozitiei acestora au fost excluse din analiza.

Pentru a creste gradul de siguranta in zona de centru a municipiului Tulcea s-a optat pentru utilizarea rezultatelor obtinute cu ploaie de calcul IDF 1:5 in predimensionarea solutiilor de evacuare si retentive. Pornind de la aceste premise s-a optat pentru doua solutii de evacuare si retentie ale apelor acumulate in zonele cele mai sensibile ale municipiului Tulcea si anume zona obiectelor 2, 3, 4, 5, 6 si 7. Cele doua solutii sunt de tip caseta, prevazute cu panta la radier si care sunt amplasate sub strazile din zona obiectelor mentionate anterior. De asemnea, pentru cresterea sigurantei in exploatare, solutiile trebuie sa fie echipate si cu statii de pompare. Amplasamentul celor doua solutii este prezentat in figurile urmatoare.

Figura 29. Solutia I pentru evacuarea si retentia apei din zona obiectelor 2, 3, 4, 5, 6.



193

In figura de mai sus, cu hasura si culoare albastra sunt prezentate casetele propuse iar cu culoare rosie este reprezentata statia de pompare care comunica cu caseta propusa. Prin conectarea celor 2 zone mari cu probleme (Babadag – Unirii si Pacii – Antipa-Isaccei) apele sunt colectate in acelasi punct si se poate utiliza o singura statie de pompare. Un aspect important al solutiei este dat de posibilitatea de colectare a apei din strada Isaccei pe sectorul dintre strazile Unirii si Pacii (in cazul in care o cantiate importanta de apa ramane la suprafata acesta va fi colectata mai usor prin solutia I).

Propuneri privind obiectele propuse in cadrul solutiei 1

Caseta Obiecte 2, 3, 4 (str. Unirii)

Pentru evacuarea debitelor si volumelor din zona obiectelor 2, 3, 4 este necesara o caseta cu urmatoarele caracteristici:

Hinterior – 3 m;

Binterior – 10 m;

Lungime – 209 m

Panta – 0.5 %

Volum – 6,270 m3

Caseta Obiecte 5, 6 (strada Isaccei)

Pentru evacuarea debitelor si volumelor din zona obiectelor 5 si 6 este necesara o caseta cu urmatoarele caracteristici:

Hinterior – 3m;

Binterior – 8m;

Lungime – 146 m;

Panta – 0.5 %;

Volum – 3,504 m3.

Caseta Obiecte 2, 3, 4, 5, 6 (parc – Zona parcare Hotel Delta)

Pentru evacuarea debitelor si volumelor din zona obiectelor 2, 3, 4, 5, 6 este necesara o caseta cu urmatoarele caracteristici:

Hinterior – 3 m;

Binterior – 16 m;

Lungime – 76 m;

Panta – 0.5 %;

Volum – 3,648 m3.



194

In figura urmatoare, similar cu situatia anterioara, cu hasura si culoare albastra sunt prezentate casetele propuse iar cu culoare rosie este reprezentata statia de pompare care comunica cu caseta propusa. In cazul casetei pentru obiectele 5 si 6 este posibil sa poata fi utilizata statia de pompare existenta (SPAP 3) dar cu siguranta acestea trebuie redimensionata (atat partea constructiva cat si pompele). In aceasta configuratie casetele sunt independente si nu comunica intre ele. O situatie usor defavorabila fata de solutia I este data de lipsa unei casete din Str. Isaccei pe sectorul dintre strazile Unirii si Pacii. In aceasta solutie, in cazul in care o cantitate semnificativa de apa ramane la suprafata terenului pe zona mentionata, va fi mult mai dificil de colectat fata de solutia I.

Figura 30. Solutia II pentru evacuarea si retentia apei din zona obiectelor 2, 3, 4, 5, 6.

Propuneri privind obiectele propuse in cadrul solutiei 2

Caseta Obiecte 2, 3, 4 (str. Unirii)

Pentru evacuarea debitelor si volumelor din zona obiectelor 2, 3, 4 este necesara o caseta cu urmatoarele caracteristici:

Hinterior – 3 m;

Binterior – 10 m;

Lungime – 280 m;

Panta – 0.5 %;

Volum – 8,400 m3



195

Caseta Obiecte 5, 6 (strada G. Antipa)

Pentru evacuarea debitelor si volumelor din zona obiectelor 5 si 6 este necesara o caseta cu urmatoarele caracteristici:

Hinterior – 3 m;

Binterior – 8 m;

Lungime – 160 m;

Panta – 0.5 %;

Volum – 3,840 m3.

Concluzii privind solutiile prezentate

Ambele solutii utilizeaza casete de dimensiuni ridicate pentru evacuarea debitelor de la suprafata terenului, diferentele constand in traseul ales pentru acestea si de modul in care lucreaza:

Volumul total care poate fi acumulat in casete este Vtotal in solutia I – 13,422 m3 fata de Vtotal in solutia II – 12,240 m3 (ΔV = 1182 m3) (diferenta relativ mica).

In ambele cazuri sunt necesare statii de pompare in zona aval;

Colectarea apelor din strada Isaccei este mai buna pentru solutia I fata de solutia II

Ambele solutii prezentate nu reprezinta neaparat solutiile optime (acestea putand fi identificate in urma unor calcule detaliate), dar reprezinta o solutie rapida pentru problemele in cauza.



196

2. INFRASTRUCTURA DE APA UZATA DIN LOCALITATEA BABADAG

INVESTITII PROPUSE IN INFRASTRUCTURA DE APA UZATA DIN LOCALITATEA BABADAG


In zona de extindere a retelei de canalizare este necesara o statie de pompare de capacitate mica, amplasata in camin, pentru a transfera apa uzata dintr-o zona joasa intr-un colector amplasat la o cota superioara. In acest sens au fost prevazute in zona de extindere a retelei de canalizare urmatoarele facilitati:

Statie noua de pompare ape uzate menajere SP3, prefabricata (D= 0.8 m, H= 3 m), (1+1) pompe avand caracteristicile: Q=7.2 m3/h; H=20 m, inclusiv instalatie hidraulica, instalatii electrice interioare;

Conducta noua de refulare de la SP3, pe strada Primaverii, DN 63 mm, PEID, PE100, PN6, L=398 m, inclusiv refacere structura rutiera, tehnologie de executie - sapatura deschisa

Pentru aceasta statie de pompare noua s-au prevazut echipamentele electrice necesare: tablou electric TSP, instalatii electrice noi (cutii locale, cabluri, aparate, corpuri de iluminat, impamantare, suporti metalici, etc), un generator mobil de 10 kVA si un sistem de alimentare cu energie electrica dintr-o sursa existenta.

In zona de reabilitare a retelei de canalizare este necesara reabilitarea unei statii de pompare de capacitate mica.

In sistemul de canalizare Babadag exista o statie de pompare principala, SPAU 1 (Q = 32 l/s, Hp = 15 m), statie de pompare noua, si o statie de pompare mica SPAU 2 (Q = 1.5 l/s, Hp = 15 m) in camin, functionala ale carei utilaje sunt vechi si necesita inlocuire.

Aceasta statie de pompare colecteaza apa uzata din zona strazii 1 Decembrie 1918 (calea Macin) din punctul de cota cea mai scazuta si pompeaza in contrapanta pe aceeasi strada apa colectata, printr-o conducta de refulare Dn 200 mm, L=783 m intr-un camin amonte de statia de pompare principala SPAU 1, care o repompeaza catre statia de epurare.

Deficientele principale ale acestui sistem de pompare sunt date de vechimea pompelor si diametrul mult prea mare al conductei de refulare pentru debitul pompat. Datorita faptului ca pe acesta conducta vitezele sunt foarte mici, apar frecvent colmatatri ale acesteia si necesita interventiii frecvente si dificile ale operatorului.

De asemenea, faptul ca aceasta conducta descarca apa uzata amonte de SPAU 1 conduce la o pompare dubla a acesteia, care genereaza costuri suplimentare.



197

Pentru a evita dubla pompare si problemele de exploatare, s-a propus inlocuirea pompelor existente cu pompe noi, cu caracteristici asemanatoare celor existente si modificarea traseului conductei de refulare, astfel incat aceasta sa descarce direct in statia de epurare.

Figura 31. Conducta de refulare de la SPAU2 la SE (linia neagra).

Lucrarile propuse pentru reabilitarea acestei statii de pompare, SPAU 2 constau in: Refacere structura camin existent si inlocuire pompe de apa uzate menajere la

SPAU 2, (1+1) pompe avand caracteristicile: Q=5.4 m3/h; H=15 m, inclusiv instalatie hidraulica, instalatii electrice interioare;

Conducta de refulare de la SPAU 2, pe strada Republicii pana la intersectia cu strada Bailor, DN 50 mm, PEID, PE100, PN6, L=240 m, inclusiv lucrari de refacere structura rutiera, tehnologie de executie - foraj orizontal;

Conducta de refulare SPAU2, pe strada Bailor pana la SE Babadag, DN 50 mm, PEID, PE100, PN6, L=625 m, inclusiv refacere structura rutiera, tehnologie de executie - sapatura deschisa;

Subtraversare E87 cu conducta de refulare, strada Republicii, in aceasi zona cu conducta de refulare de la SPAU1, DN 50 mm, PEID, PE100, PN6, in tub de protectie DN 168.3x8 mm, OL, inclusiv lucrari de montaj, tehnologie de executie - foraj orizontal.



198

La fiecare statie de pompare apa uzata s-a prevazut cate o instalatie de automatizare ce va asigura functionarea in regim de revizie fara PLC si automat prin PLC.

INVESTITII PROIECTATE PENTRU STATIA DE EPURARE BABADAG

Statia de epurare Babadag a fost pusa in functiune in iunie 2012. In prezent, statia de epurare functioneaza sub capacitatea proiectata, dat fiind faptul ca lucrarile de reconfigurare, reabilitare si extindere a sistemului de canalizare si conectare a consumatorilor la reteaua publica de canalizare, nu sunt inca finalizate.

Principalele masuri de investitie propuse pentru statia de epurare Babadag sunt menite sa imbunatateasca activitatea operationala a statiei de epurare, reflectata in calitatea efluentului produs si a namolului rezultat din proces, fiind gandite ca solutii de remediere a deficientelor constatate la evaluarea situatiei existente si a performantelor statiei de epurare la momentul elaborarii studiului de fezabilitate.

In tabelul urmator sunt listate principalele deficiente constatate la statia de epurare si masurile de remediere propuse, care sunt atat masuri de investitie cat si masuri administrative si operationale.

Tabelul 57. Masurile propuse pentru remedierea deficientelor constatate la statia de epurare Babadag.

Nr. crt.


1 Descarcari necontrolate de amestec vidanjat, in amonte de statia de epurare

* Investitii propuse:

Statie completa de receptie vidanje

Procurare auto-utilitare pentru vidanjare, in operarea Aquaserv Tulcea – Centrul operational Babadag, pentru controlul descarcarii amestecului vidanjat transportat, in statia de epurare

2 Echipamente nefunctionale in zona de degrosisare; dificultati in eliminarea retinerilor de pe gratar, sita, nisip depus in canale; echipamente incomplete


Inlocuirea echipamentelor defecte sau incomplete, montate in obiectele care se mentin in schema statiei

Reparatii la structurile obiectelor care se mentin

Reconfigurare zona de degrosisare:

Statie noua de pompare apa uzata bruta

Statie noua de degrosisare cu echipament compact

Reechipare statie de pompare existenta pentru apa degrosisata, montare mixer

Retele de incinta in zona de degrosisare

3 Nu se monitorizeaza calitativ si cantitativ influentul; nu se monitorizeaza calitativ efluentul


Amenajare punct de masura debit si monitorizare calitate influent

Amenajare punct de monitorizare calitate efluent; inlocuire debitmetru existent

* Masuri administrative si operationale:



199

Implementare program de monitorizare calitativa si cantitativa permanenta a influentului si efluentului SE, precum si a namolului produs in statie

4 Capacitati insuficiente ale obiectelor tehnologice existente in treapta biologica si pe linia namolului; CMA depasite pentru compusii N si P situatie datorata functionarii necontrolate a BNA si defectarii instalatiei de preparare si dozare clorura ferica; namolul nu este stabilizat


Camera de distributie noua la BNA, pentru ambele linii

Extinderea capacitatii BNA pentru a asigura si stabilizarea namolului; echipare completa pentru noua linie

Suflanta de rezerva pentru statia de suflante existenta

Instalatie completa de preparare, dozare si injectare solutie de clorura ferica

Conducta evacuare apa epurata pana la iesirea din statia de epurare

Sistem complet de dezinfectie cu UV

Reconfigurare si reechipare statie de pompare namol recirculat si in exces, cu pastrarea functiei in schema statiei; montare mixer

Refacere si largire trotuar perimetral pentru decantorul secundar; reabilitare pod raclor decantor secundar

Bazin nou tampon namol in exces, cuplat cu statie de pompare catre treapta de deshidratare mecanica

Amenajare cladire statie de pompare ca statie de prelucrare namol

Echipament nou de deshidratare mecanica namol si instalatie conditionare chimica namol

Transportor de namol deshidratat pentru transportul namolului in afara statiei de namol; containere namol deshidratat

Amenajare statie de pompare supernatant

Retele de legatura intre obiectele tehnologice noi sau reconfigurate

Retea de alimentare cu apa in incinta, montare 4 hidranti


Asigurarea functionarii echipamentelor de aerare, mixare, pompare, dozare clorura ferica, deshidratare etc conform programului stabilit de proiectantul statiei de epurare;

Stabilirea corecta si respectarea intocmai a dozelor de coagulant si polielectrolit pentru conditionare chimica namol, conform recomandarilor


5 Nu exista platforme de depozitare namol deshidratat. Nu exista un management al namolului


Amenajare depozit de namol deshidratat cu sistem drenaj supernatant

Acoperire depozit de namol deshidratat, proiectat cu panouri fotovoltaice

Utilaj pentru manevrarea namolului in zona platformei de uscare


Implementarea masurilor privind strategia de management al namolului

6 Automatizare nefunctionala; sistem de supraveghere incinta, nefunctional; nu exista cabina portar


Verificare si refacere sistem SCADA

Verificare si refacere sistem de supraveghere incinta

Realizare cabina portar la intrarea in incinta SE



200

8 Nu exista pavilion tehnologic si administrativ; drumuri acces in incinta neamenajate; decantoare vechi nefunctionale, tip Imhoff; personal de exploatare nespecializat


Realizare cladire noua pentru pavilionul administrativ, inclusiv birouri, vestiar, grupuri sanitare, laborator complet echipat

Demolare decantoare Imhoff existente

Amenajare drumuri de acces in incinta SE

Amenajare spatii libere in incinta SE


Pregatirea adecvata si continua a personalului de operare

Verificarea respectarii intocmai a programului de functionare a echipamentelor prevazute in statia de epurare

Incheierea de contracte de service de specialitate pentru toate echipamentele care necesita verificari periodice si service specializat

9 Consum ridicat de energie electrica


Sistem fotovoltaic de retea, complet

Pentru orizontul 2023, se anticipeaza un grad de conectare la sistemul public de canalizare, de 100% pentru populatia estimata in localitatea Babadag, respectiv 8,675 persoane. Capacitatea statiei de epurare, exprimata in locuitori echivalenti, calculata pentru orizontul 2023 este de 3,400 l.e.

Debitele caracteristice de apa uzata ce vor fi prelucrate in statia de epurare Babadag, in perspectiva anului 2023 sunt urmatoarele:

Quzimed, 2023 = 1,075 m3/zi = 12.4 l/s

Quzimax, 2023 = 1,431 m3/zi = 16.6 l/s

Quhmax, 2023 = 128 m3/h = 35.6 l/s.

Nu se anticipeaza depasirea capacitatii hidraulice proiectate a statiei de epurare Babadag, iar calitatea estimata a apei uzate brute precum si valorile parametrilor de calitate pentru apa epurata, in perspectiva anului 2023 sunt cele prezentate in tabelul urmator. Sunt necesare: reconfigurarea schemei tehnologice a statiei, extinderi (generate de cerintele de proces) ale capacitatii unor obiecte tehnologice, introducerea de noi componente pe linia namolului.

Tabelul 58. Indicatori de calitate apa uzata bruta si apa epurata - statia de epurare Babadag – orizont 2023.

Nr. Crt.



1 CBO5 mg O2/ l 140 25

2 CCO-Cr mg O2/ l 461 125

3 MTS mg/ l 216.5 35

4 NT mg/ l 79.4 10

5 N-NH4+ mg/ l 33.6 2



201

6 NTK mg/ l 78.4 -

7 PT mg/ l 6.0 1

Pentru perspectiva 2023, se estimeaza ca la statia de epurare Babadag se va produce un volum zilnic de namol deshidratat de 1.29 m3 (cu umiditatea de 75% si o cantitate de substanta uscata de 411 kg/zi), care va trebui evacuat pentru depozitarea finala, conform prevederilor strategiei locale a namolului.

Descrierea masurilor de investitie propuse la statia de epurare Babadag

Investitiile propuse au fost proiectate pentru orizontul 2023, tinand cont de parametrii de baza ai statiei de epurare, mentionati mai sus. Toate investitiile propuse se vor realiza in incinta amplasamentului statiei de epurare existand spatiu suficient pentru noile componente.

Ca si concept general, investitiile propuse pentru eficientizarea procesului de epurare la statia de epurare Babadag incep cu reconfigurarea zonei de degrosisare existenta, din care se pastreaza si se reabiliteaza numai canalul de admisie pe care se va monta un nou gratar rar, cu curatare mecanica. Dupa trecerea prin gratarul rar, apa uzata este pompata in noul echipament compact de degrosisare. Se realizeaza deci o noua statie de pompare apa uzata, complet echipata. Se renunta la echipamentul de sitare si deznisipatorul existent si se inlocuiesc cu echipamentul compact de degrosisare aminitit mai sus. Apa uzata degrosisata este trimisa apoi in statia de pompare apa uzata existenta, care se reabiliteaza. De aici, apa uzata este pompata in treapta biologica, care se extinde prentru a asigura si aerarea prelungita, avand ca efect stabilizarea namolului, concomitent cu procesele de oxidare substanta organica si nitrificare. Treapta biologica se extinde deci cu o linie simetrica celei existente, asigurand in continuare si denitrificarea. Se inlocuieste echipamentul defect de preparare si dozare clorura ferica, pentru precipitarea P. Noua linie va fi complet echipata.

Un sistem de dezinfectie cu UV a apei epurate va inlocui treapta actuala de dezinfectie, renuntandu-se deci la bazinul de contact si dozarea manuala a solutiei dezinfectante, pe baza de clor.

Pentru decantorul secundar existent sunt prevazute cateva lucrari de reabilitare pod raclor si largire trotuar perimetral, pentru siguranta exploatarii. Capacitatea existenta a decantorului secundar a rezultat suficienta, deci nu se propune realizarea unui nou decantor secundar.

Statia de pompare namol activat recirculat si in exces se reabiliteaza. Namolul in exces se stocheaza intr-un nou bazin tampon, de unde, omogenizat cu amestecul vidanjat, se pompeaza in instalatia noua de deshidratare mecanica. Transportul namolului deshidratat catre exteriorul statiei de prelucrare namol (amenajata in cladirea actualei statii de pompare, unde este montat si echipamentul existent de



202

deshidratare) se va face cu ajutorul unui transportor automat. Pentru depozitarea temporara a namolului deshidratat pana la depozitarea finala a acestuia (conform prevederilor strategiei de namol), s-a prevazut un depozit amenajat in incinta statiei de epurare. Statia de pompare supernatant va fi de asemenea amenajata si echipata corespunzator.

Figura urmatoare prezinta schema tehnologica rezultata in urma completarii procesului tehnologic, precum si bilantul de substanta pentru statia de epurare Babadag, reconfigurata. Schema poate fi de asemenea consultata impreuna cu notele de calcul, in Anexa: Note de calcul pentru statia de epurare Babadag.

Figura 33. Statia de epurare Babadag reconfigurata – schema tehnologica si bilant masic, 2023.

In cele ce urmeaza sunt prezentate detalii privind investitiile propuse pentru statia de epurare.

Statia de receptie vidanje

Echipamentul – furnitura completa – va cuprinde: statie automata containerizata (container din inox, cu dimensiunile: 2400x1400 mm) cu tablou de comanda, modul pH, modul conductivitate, sistem de separare mecanica a grosierului, gratar cu sita spirala, bazin de retentie subteran de capacitate 30 m3, cu pompe si mixer, captor de pietre, realizat din inox, sistem de macinare de tip grinder, cu functionare automata,



203

software adecvat care va permite integrarea in sistemul SCADA al statiei, inregistrarea, vizualizarea si exportarea datelor de interes.


Platforma betonata de descarcare va avea dimensiunile: 20 x 4.0 m, va fi prevazuta cu retea de canalizare pentru preluarea apelor reziduale si de spalare si va fi prevazuta cu un aparat de spalare cu apa sub presiune.

Autoutilitare de tip vidanje Este prevazuta achizitionarea a doua echipamente de acest tip, cu capacitatea de

12,000 l, acestea urmand a fi in exploatarea exclusiva a operatorului; este de asemenea necesara reglementarea activitatii de vidanjare la nivelul orasului Babadag, in asa fel incat aceasta sa poata fi realizata numai de catre operatorul regional si agenti economici autorizati de catre Operatorul Regional, urmarind-se astfel ca descarcarea vidanjelor sa se realizeze numai la statia de receptie vidanje si nu in orice punct al retelei publice de canalizare. Scopul acestei masuri este de a se evita producerea de socuri de incarcare cu poluanti asupra statiei de epurare (ducand la perturbarea proceselor biologice care se desfasoara in statie).

Reabilitare canal si echipare cu gratar rar cu curatare mecanica, nou

Canalul pentru gratar rar se pastreaza si se prevad lucrarile de reparatii necesare (refacere tencuieli, decolmatare etc). Pe canalul rar, cu latimea B = 0.8 m si L = 4.0 m se monteaza un nou gratar rar cu curatare mecanica. Se preved de asemenea doua containere de colectare a deseurilor retinute pe gratar, cu capacitatea de 1.1 m3, un container putand asigura o durata de colectare a reziduurilor uscate, de cca. 4.0 zile. Gratarul rar va avea distanta dintre bare de 30 mm si va fi realizat din inox. Adancimea apei in canal este considerata de 2.10 m.

Cantitatea estimata de retineri uscate colectate (de la gratarul rar si gratarul des inglobat in echipamentul compact de degrosisare) este 509 kg/zi, respectiv 186 to/ an.

Punct de monitorizare debit si calitate influent

Aval de gratarul rar se va amenaja corespunzator un punct de monitorizare debit si calitate influent. In acest sens, se va prevedea un debitmetru electromagnetic pentru apa uzata si un prelevator automat de probe.

Monitorizarea se va face permanent si se vor pastra registre cuprinzand inregistrari ale indicatiilor debitmetrului si ale rezultatelor analizelor de calitate influent efectuate zilnic pentru probele prelevate.

Statie noua de pompare apa uzata bruta

In noua configuratie este necesara o noua statie de pompare apa uzata bruta. Statia de pompare va fi o constructie ingropata de tip cheson din beton armat, avand un



204

diametru de 5.0 m, adancimea utila de 2.0 m si o inaltime totala estimata de 3.30 m. Volumul util al chesonului este de 55 m3.

Statia de pompare va fi echipata cu un mixer care va preveni depunerea materiilor solide din apa uzata pe radierul bazinului de aspiratie. Mixerul va fi selectat in conformitate cu dimensiunile chesonului si volumul util al acestuia.

Statia de pompare va fi echipata cu 1+1 pompe pentru apa uzata bruta, cu Qp = 45 l/s si Hp = 5.0 m. Pompele vor functiona cu turatie variabila. Conducta generala de refulare va fi realizata din PEID si va avea un diametru de 250 mm. Apa uzata bruta va fi pompata catre echipamentul compact de degrosisare.

Statie de degrosisare

In noua configuratie, canalul cu sita si deznisipatorul sunt inlocuite cu un echipament compact care va asigura trecerea printr-un gratar des, deznisiparea si separarea grasimilor din apa uzata bruta. Echipamentul va fi procurat ca furnitura completa si va cuprinde de asemenea instalatiile eferente, suflanta, echipamentele de presare si evacuare retineri de pe gratarul des, evacuare si spalare nisip si evacuare grasimi retinute etc. Grasimile vor fi evacuate si colectate intr-un camin situat adiacent statiei de degrosisare, temporar fiind vidanjate si transportate pentru fermentare la cea mai apropiata statie de epurare dotata corespunzator (in acest caz, SE Tulcea, in ipoteza functionarii treptei de fermentare). Nisipul va fi colectat in containere, le fel si retinerile de pe gratare si apoi vor fi evacuate la depozitul de deseuri.

Echipamentul compact va functiona in gama de debite 4 … 36 l/s si va fi amplasat intr-o constructie noua, inchisa, realizata pe structura metalica. Se va asigura o temperatura ambientala adecvata si ventilatia corespunzatoare a spatiului. Echipamentul va fi realizat din otel inoxidabil.

Se vor prevedea containere pentru colectarea retinerilor de pe gratar si pentru nisip.

Cantitatea de nisip estimata a fi colectata este de cca. 129 kg nisip/ zi, respectiv 47 to/ an. Volumul zilnic de grasimi estimat a fi retinut este de cca. 0.02 m3, respectiv 7.8 to/ an.

Apa uzata degrosisata este transportata gravitational catre statia de pompare apa uzata existenta, pentru aceasta fiind prevazuta o noua conducta de legatura.

Statie existenta de pompare apa uzata degrosisata

Statia de pompare existenta se reabiliteaza. Se prevad lucrari de reparatii la structura statiei – completari pentru acoperirea armaturii aflata la vedere, tencuieli, lucrari de vopsitorie pentru componentele metalice – capace rame, sisteme de ridicat etc.



205

Echipamentele de pompare existente (3+1 pompe cu Qp = 41 m3/s si Hp = 8.0 m) se inlocuiesc si se monteaza un mixer, selectat in conformitate cu dimensiunile bazinului de aspiratie. Volumul util al bazinului este de cca. 60 m3.

Extinderea bazinului cu namol activat existent; statia de suflante pentru BNA Pentru o exploatare cat mai facila si pentru asigurarea cerintelor procesului biologic

selectat, bazinul cu namol activat existent se va extinde cu inca o linie, avand configuratia identica cu cea a bazinului existent. Pentru distributia uniforma a debitului intre cele doua linii se va construi o camera de distributie in amonte de BNA. Noul bazin cu namol activat va avea compartimente anoxice si aerate si aceeasi echipare cu mixere si dispozitive de aerare ca si bazinul existent. Volumul util total suplimentar al noului bazin va fi de 1,253 m3 cu 348.5m3 in zona anoxica si 904.1 m3 in zona aerata. Volumul util total rezultat al bazinelor biologice va fi de 2,505.3 m3. Pentru executia noii linii este necesara demolarea decantoarelor Imhoff existente, intrucat noua linie se va construi adiacent celei existente.

Cu capacitatea extinsa, pentru procesul biologic rezulta o varsta a namolului de 32.6 zile, durata de aerare la debitul de calcul de 1.26 zile, asigurand astfel stabilizarea namolului. Concentratia amestecului din bazin este de 4,000 mg/l. Volumul zonei anoxice, alocata denitrificarii reprezinta 28% din volumul util total al bazinului biologic. Eficienta denitrificarii determinata in aceste conditii este de 84.3%. Rata de recirculare a namolului activat este 100%.

Amestecul nitrifiat este recirculat din avalul zonei aerate in zona anoxica, pentru aceasta fiind prevazute pompe noi, atat pentru linia noua cat si pentru cea existenta (pompa existenta de recirculare interna se va inlocui, intrucat are o capacitate prea mica, 120 m3/h). Pompele de amestec nitrifiat recirculat intern vor avea Q1p = 130 m3/h si Hp= 10m. Se prevede o pompa in rezerva rece. Se prevad de asemenea tronsoanele de conducta necesare pentru refularile acestor pompe. In compartimentul de denitrificare al noii linii se va monta un agitator, selectat in conformitate cu dimensiunile bazinului si volumul util in care va actiona (cca. 350 m3). In compartimentele aerate se vor monta difuzori cu membrana elastica perforata, similari celor existenti. Se vor prevedea de asemenea toate conductele necesare pentru transportul si insuflarea aerului, precum si realizarea legaturilor la suflantele existente in statia de suflante.

Debitul de aer necesar procesului biologic, tinand cont si de oxigenul castigat in procesul de denitrificare, este de 1,952 Nm3 aer/h, debit ce poate fi asigurat de cele 4 suflante existente, functionand impreuna. Se va achizitiona o suflanta noua de capacitate similara celor existente, ca rezerva rece. Suflanta va putea furniza un debit de aer de 541 Nm3 aer/h.

Pentru eliminarea fosforului in exces se prevede inlocuirea instalatiei defecte de preparare si dozare solutie de clorura ferica cu o instalatie noua, achizitionata ca furnitura completa. Doza de Fe introdusa este de 2.7 mg Fe/ mg P precipitat. Din



206

calculele efectuate a rezultat ca este necesar sa fie precipitata o cantitate de 7.7 kg P/ zi. Injectarea solutiei de clorura ferica se va face in conducta de legatura dintre bazinul cu namol activat si decantorul secundar. P va fi precipitat in decantorul secundar si va fi evacuat odata cu namolul in exces.

Lucrari la decantorul secundar existent

Lucrarile prevazute la decantorul secundar existent vizeaza verificarea sistemului de antrenare al podului raclor, reabilitarea acestuia si largirea trotuarului perimetral din jurul decantorului.

Sistem dezinfectie UV pentru efluent

Pentru dezinfectia efluentului se prevede un sistem complet de dezinfectie cu UV, amplasat aval de decantorul secundar existent, renuntandu-se la varianta existenta, de dezinfectie cu solutie de clor (actualmente dozarea se face manual, fara niciun fel de control) si trecere prin bazinul de contact.

Se prevede un sistem cu camera de dezinfectie liniara de tip mosor de teava din otel inoxidabil, conexiuni cu flansa, cu lampi UV de medie presiune multiunda, speciale pentru dezinfectia apelor uzate epurate, reglaj in trepte a puterii lampii, sistem automat de curatare a lampilor, senzor UV si sistem de control automat.

Punct de monitorizare debit si calitate efluent

Aval de unitatea de dezinfectie UV se va amenaja corespunzator un punct de monitorizare debit si calitate influent. In acest sens, se va prevedea un debitmetru electromagnetic adecvat pentru apa uzata (inlocuindu-l pe cel existent) si un prelevator automat de probe.

Monitorizarea se va face permanent si se vor mentine inregistrari ale indicatiilor debitmetrului si ale rezultatelor analizelor de calitate efluent efectuate zilnic pentru probele prelevate.

Reconfigurarea statiei de pompare namol activat recirculat si in exces

Debitele de namol activat recirculat si namol in exces rezultat din procesul biologic sunt: Qn.a.r = 1,433 m3/ zi si Qn.e. = 32.4 m3/zi. Cantitatea de substanta uscata in namolul in exces este de 261.1 kg/ zi iar umiditatea namolului este de 99.2%.

Statia de pompare namol activat recirculat si in exces se va reconfigura si vor fi inlocuite pompele existente. Se vor efectua lucrari de reparatii la structura bazinului de aspiratie a pompelor – completari pentru acoperirea armaturii aflata la vedere, tencuieli, lucrari de vopsitorie pentru componentele metalice – capace rame, sisteme de ridicat etc.

Pompele de namol existente se inlocuiesc cu: (2+1) pompe pentru namolul activat recirculat, Q1p = 30 m3/h, Hp = 10 m si (1+1) pompe pentru namolul in exces, Q1p = 1.5 m3/h si Hp = 10 m.



207

De asemenea, in bazinul de aspiratie se va monta un agitator selectat pentru volumul util de bazin, in scopul prevenirii depunerii de namol pe radierul bazinului.

Statia de prelucrare namol

Cladirea existenta deasupra statiilor de pompare apa bruta si namol se va reconfigura si va servi drept statie pentru prelucrarea namolului. Aceasta va adaposti noul echipament de deshidratare mecanica, instalatia de preparare si dozare polielectrolit pentru conditionarea chimica a namolului, depozitul de reactivi si sistemul de transport al namolului deshidratat, in exteriorul cladirii.

Bazin nou tampon de namol in exces si amestec vidanjat

Se va realiza un nou bazin tampon de namol in exces si amestec vidanjat (cel existent nu are capacitatea necesara). Bazinul va fi din beton armat, realizat ingropat. Diametrul bazinului va fi de 5.5 m si va avea adancimea utila de 3.5 m. Bazinul va fi echipat cu un mixer pentru omogenizarea namolului si va fi cuplat cu o statie de pompare cu 1+1 pompe cu Q1p = 3 m3/h si Hp = 10 m, care vor pompa namolul catre echipamentul de deshidratare mecanica.

Volumul zilnic de namol in exces este de 32.4 m3, cu o cantitate de substanta uscata de 261.1 kg/ zi iar umiditatea este de 99.2%. Se anticipeaza de asemenea ca amestecul vidanjat aduce un aport de substanta uscata de 150 kg/ zi, cu o umiditate de 90.8%. Prin urmare, amestecul ce va fi pompat catre unitatea de deshidratare mecanica va avea un continut de substanta uscata de 411 kg/zi, o umiditate de 98.8% si un volum zilnic rezultat de 34.6 m3/zi.

Echipament nou de deshidratare mecanica a namolului

In statia de prelucrare namol se va monta un nou echipament de deshidratare mecanica a namolului, ce va fi procurat ca furnitura completa, incluzand si instalatia de conditionare chimica a namolului ce va intra la deshidratare.

In calculele de dimensionare s-a considerat un echipament care sa asigure o reducere a umiditatii de cca. 24%, astfel incat namolul deshidratat rezultat sa aiba o umiditate de 75%. Cantitatea de substanta uscata se conserva, iar volumul se reduce pana la 1.3 m3/zi.

Doza de polielectrolit s-a considerat de 10 g polielectrolit/ kg s.u., rezultand un consum zilnic de polielectrolit de 4.1 kg, iar anual, de 1.5 to.

Echipamentul de deshidratare mecanica selectat va avea o capacitate de prelucrare orara de cca. 3 m3/h si respectiv 35 kg s.u./ h de functionare. Programul considerat de functionare a echipamentului este de 16 h/zi, 6 zile/ saptamana.

Pentru transportul namolului deshidratat spre platforma de depozitare namol, in statia de prelucrare namol se prevede un transportor automat (transportor elicoidal sau o banda transportoare). Sunt prevazute de asemenea 3 containere pentru



208

transportul namolului la depozitul nou de namol, amenajat in incinta statiei de epurare.

Supernatantul este preluat de reteaua de colectare supernatant si condus catre statia noua de pompare supernatant. Volumul zilnic de supernatant produs la deshidratarea mecanica a namolului este de 33.3 m3.

Depozitul pentru stocarea temporara a namolului deshidratat

Namolul va fi stocat temporar in statie intr-un nou depozit amenajat, dimensionat pentru o perioada de min. 6 luni. Inaltimea considerata a stratului de namol depus este de 1.5 m. Depozitul de namol deshidratat va avea o suprafata de 200 m2 si este prevazut cu un sistem de drenaj pentru supernatantul scurs din namolul depozitat. Se apreciaza ca, din namol depus in depozit, se va drena zilnic, un volum de cca. 0.12 m3 de supernatant.

Depozitul va fi imprejmuit cu un gard din beton prevazut cu o poarta culisanta de acces. Radierul va fi realizat de asemenea din beton armat. Sistemul de montaj al panourilor fotovoltaice (prezentat mai jos) va asigura acoperirea depozitului la o inaltime suficienta, astfel incat sa permita manevrarea namolului depozitat, cu utilajul de incarcare. Pentru manevrarea namolului in zona depozitului de namol se prevede un incarcator frontal.

Sistem complet (de retea) de alimentare cu energie electrica generata de panouri fotovoltaice

Sistemul va fi achizitionat ca furnitura completa. La solicitarea Beneficiarului a fost prevazut un kit complet de alimentare cu energie electrica generata de panouri fotovoltaice, care va cuprinde cel putin: un generator fotovoltaic format din panouri, unul sau mai multe invertoare de retea, controlere, un tablou general prevazut cu protectii la minima/ maxima tensiune si frecventa, precum si sistemele necesare de cabluri. Sistemul fotovoltaic de retea nu are in componenta baterii de acumulatori, iar energia electrica produsa pe durata zilei este utilizata pentru consum propriu sau se injecteaza in SEN pentru a fi utilizata de alti consumatori. Cantitatea de energie generata de panourile fotovoltaice va acoperi necesarul pentru alimentarea tuturor consumatorilor din statia de epurare.

Conform cerintei Beneficiarului, panourile vor fi montate deasupra platformei proiectate de depozitare a namolului, care va avea o suprafata de 200 m2. Panourile vor fi montate in asa fel incat sa asigure acoperirea completa a platformei proiectate de depozitare a namolului deshidratat.

Statia de pompare supernatant

Supernatantul colectat de la statia de prelucrare namol si de la depozitul temporar de namol va fi transportat intr-o noua statie de pompare supernatant care va fi echipata cu 1+1 pompe cu Q1p = 6 m3/h, Hp = 10 m. Supernatantul va fi pompat in camera de distributie a BNA, intrand apoi in fluxul procesului biologic.



209

Alte lucrari de investitie prevazute pentru statia de epurare Babadag

Intrucat in prezent nu exista un pavilion administrativ, se va construi o cladire avand aceasta destinatie. Cladirea va cuprinde spatiile necesare pentru birou, laborator de analize fizico-chimice pentru apa uzata si namol – complet echipat, magazie de reactivi, vestiare, grupuri sanitare, loc de luat masa, camera dispecer central al sistemului local SCADA Babadag etc.

Sistemul local Babadag va deservi atat sistemul centralizat de alimentare cu apa cat si sitemul de canalizare si epurare a apelor uzate.

Se va reface si completa sistemul SCADA existent al statiei de epurare. Sistemul local SCADA Babadag va transmite datele colectate catre dispecerul central Tulcea.

Se va completa sistemul de supraveghere existent in incinta statiei si se va realiza o cabina de paza la poarta de acces in incinta statiei de epurare.

Se vor reconfigura toate retelele din incinta statiei de epurare, conform propunerilor privind procesul si se va prevedea o retea de alimentare cu apa pe care se vor monta 4 hidranti de incendiu. Conductele retelei de distributie apa potabila si apa tehnologica se vor realiza din PEHD, PE100 RC, iar conductele retelei de canalizare apa meteorica si canalizare apa uzata menajera se vor realiza din PP corugata. Caminele de canalizare vor fi realizate din PP. Conductele de legatura dintre obiecte se vor realiza din PEHD, PE100 RC. Conductele care se vor monta suprateran se vor proteja obligatoriu impotriva inghetului. Conductele care se vor realiza transversal pe drumurile de acces pe care se va circula cu utilaj greu in incinta statiei de epurare, se vor monta in tuburi de protectie din otel protejat, pe toata zona de influenta a drumurilor respective.

Toate componentele echipamentelor si conductelor care vin in contact cu apa uzata, in bazinele tehnologice, in statiile de pompare etc, vor fi realizate din otel inoxidabil.

In incinta statiei de epurare se vor amenaja de asemenea drumurile de acces si spatiile verzi. Decantoarele vechi tip Imhoff se vor demola pentru a face loc noii linii a treptei biologice.

Lucrari prevazute pentru monitorizarea influentei statiei de epurare asupra apei subterane

foraje de observatie – H = 15 m, situate in zona amplasamentului statiei de epurare, pentru asigurarea conformarii la prevederile Legii Apelor nr 107/ 1996.



210

3. INFRASTRUCTURA DE APA UZATA DIN LOCALITATEA ISACCEA SI CARTIERELE

REVARSAREA SI TICHILESTI

INVESTITII PROPUSE IN INFRASTRUCTURA DE APA UZATA DIN LOCALITATEA ISACCEA SI CARTIERELE REVARSAREA SI TICHILESTI

INVESTITII PROIECTATE PENTRU SISTEMUL DE COLECTARE A APEI UZATE DIN LOCALITATEA ISACCEA

Luand in considerare deficientele existente si rezultatele obtinute in urma modelarii hidraulice a retelei canalizare din localitatea Isaccea, s-au identificat masurile necesare pentru extinderea, reabilitarea si optimizarea functionarii retelei de canalizare, respectiv: Extindere retea de canalizare;

Echipare statii de pompare existente;

Statii noi de pompare si conducte de refulare;

Masurile de investitii propuse pentru imbunatatirea sistemului de colectare a apei uzate din Isaccea si justificarea acestora sunt rezumate in urmatorul tabel.

Tabelul 59. Investitiile propuse pentru remedierea deficientelor sistemului de colectare a apei uzate Isaccea

Nr. Crt.


1 Reteaua de canalizare

Extindere retea de canalizare in zonele noi dezvoltate

In zona pieselor de trecere a conductelor prin peretii cladirii statiei de pompare, apar infiltratii vizibile. Pana la finalizarea investitiilor fazate reteaua de canalizare noua functioneaza in paralel cu reteaua veche.

Sunt zone unde apa uzata nu poate fi colectata datorita lipsei legaturilor dintre colectoare

In urma modelarii hidraulice a rezultat ca pe anumite tronsoane gradele de umpere sunt mai mari decat cele recomandate iar vitezele pe anumite colectoare nu asigura viteza minima de autocuratire, in cazul acesta fiind necesare spalari periodice ale acestor colectoare.

2 Statiile de pompare apa uzata

Echipare statii de pompare apa uzate, care in prezent sunt neechipate;

Statii noi de pompare apa uzata.

Pana la finalizarea investiilor fazate sistemul de colectare a apei uzate nu poate functiona corespunzator, nu au fost constuite (2 statii) si echipate (o statie) toate statiile de pompare ale apei uzate, astfel ca in prezent sunt zone unde exista canalizare, dar din cauza lipsei sattiilor de pompare, apa uzata nu poate fi colectata de la populatie.

Sunt 4 statii de pompare apa uzata care au fost executate prin CNI si nu au fost echipate cu pompe, ceea ce duce la imposibilitatea functionarii sistemului de colecatare a apei uzate pe zonele deservite de aceste statii de pompare.

Statia de pompare SPAU SP Portului a fost propusa prin CNI/ altefonduri dar nu a fost executata. Refularea pompei a fost



211

executata, deoarece se asfalta strada Portului si nu se dorea executia ulterioara a unor lucrari pe acesta strada.

Sunt 2 strazi in oras, unde exista retea de canalizare, dar statiile de pompare si conductele de refulare nu au fost prevazute in respectivele proiecte.

3 Conducta de descarcare efluent statie de epurare

Modificare traseu conducta de descarcare efluent statie de epurare si traversare noua a digului in zona captarii de apa bruta

Conducta de descarcare efluent statie de epurare este pozata in zona digului de protectie, in conducta de desecare OL, Dn 600 mm, care traverseaza digul. Se doreste repunerea in functiune a sistemului de desecare si de aceea se doreste scoaterea conductei de descarcare efluent din conducta de desecare.

Investitii proiectate pentru reteaua de canalizare Isaccea

Analiza dezvoltarii sistemului de canalizare din localitatea Isaccea s-a facut pe baza rezultatelor furnizate de model hidraulic al sistemului de canalizare, dezvoltat pentru a asigura functionalitatea in situatia de perspectiva.

Masurile de investitii propuse in reteaua de canalizare Isaccea, dezvoltate in modelul hidraulic, sunt sintetizate in cele ce urmeaza, pe tipuri de lucrari (extinderi si inlocuiri), diametre si lungimi.

Investitiile propuse in zona de extindere a retelei de canalizare Isaccea constau in urmatoarele masuri:

Extindere retea de canalizare, DN 250 mm, PVC-KG, SN8, L=5,264 m, inclusiv refacere structura rutiera, tehnologie de executie - sapatura deschisa;

103 racorduri (conducte si camine de racord);

153 camine de vizitare.

In cadrul investiilor propuse in sistemul de colectarea a apei uzate din localitatea Isaccea, sunt incluse si o serie de dotari/echipamente, dupa cum urmeaza:

- Autocuratitor combinat cu capacitatea de 3.5 mc;

- Motopompa interventie in retea, Qmin=700 l/min;

- obturatoare pentru conducte de canalizare;

- Camera endoscopica pentru inspectii in locuri inguste;

- Mai compactor;

- Generator electric mobil;

- Exhaustor;

In tabelul urmator sunt prezentate caracteristicile conductelor propuse pentru extindere in reteaua de canalizare a aglomerarii Isaccea.



212

Tabelul 60. Caracteristicile conductelor propuse spre extindere in reteaua de canalizare – localitatea Isaccea.

Nr.

Crt.

Strada Lungime [m]

Diametru [m]



1 Avram Iancu 1,680 250 PVC-KG, SN 8 sapatura deschisa

2 Strada 1 490 250 PVC-KG, SN 8 sapatura deschisa


4 Saunului 150 250 PVC-KG, SN 8 sapatura deschisa

5 Independentei 1 100 250 PVC-KG, SN 8 sapatura deschisa

6 M. Kogalniceanu 85 250 PVC-KG, SN 8 sapatura deschisa

7 Doctor Marinescu 119 250 PVC-KG, SN 8 sapatura deschisa

8 Miron Costin 80 250 PVC-KG, SN 8 sapatura deschisa

9 Vlad Tepes 185 250 PVC-KG, SN 8 sapatura deschisa

10 1 Decembrie 112 250 PVC-KG, SN 8 sapatura deschisa

11 Dambovitei 260 250 PVC-KG, SN 8 sapatura deschisa

12 Aurel Vlaicu 140 250 PVC-KG, SN 8 sapatura deschisa

13 I.P. Pincio 196 250 PVC-KG, SN 8 sapatura deschisa

14 Stuparilor 150 250 PVC-KG, SN 8 sapatura deschisa

15 Calea Macin 615 250 PVC-KG, SN 8 sapatura deschisa

16 Ioan Slavici 68 250 PVC-KG, SN 8 sapatura deschisa

17 9 Mai 219 250 PVC-KG, SN 8 sapatura deschisa

18 C. Brancoveanu 135 250 PVC-KG, SN 8 sapatura deschisa

Total 5,264 - - -

In tabelul urmator sunt prezentate caracteristicile conductelor propuse, pozate in traversare, in reteaua de canalizare propusa in localitatea Isaccea .

Tabelul 61. Caracteristicile traversarilor cu conducte retea de canalizare propusa in aglomerare Revarsarea

Nr.

Crt.

Strada Lungime [m]



1 Avram Iancu 9 250 PVC-KG, SN 8 foraj orizontal

Total 9 - - Total

O schema generala a lucrarilor propuse in reteaua de canalizare Isaccea este prezentata in figura urmatoare.



213

Figura 34. Schema generala a lucrarilor propuse in reteaua de canalizare a aglomerarii Isaccea. Linie verde – retea existena; Linie rosie - extindere retea; Linie magenta – lucrari fazate; Linie neagra -

refulare noua.

Investitii proiectate pentru statiile de pompare a apei uzate

Avand in vedere ca din analiza sistemului existent a rezultat ca in sistemul de colectare a apei uzate sunt statii de pompare apa uzata care nu au fost echipate sau a fost executata canalizare si statia de pompare nu a fost prevazuta, se propune echiparea statiilor de pompare existente si statii noi de pompare atat in zonele unde exista canalizare dar nu a fost prevazuta statie de pompare apa uzata, cat si in zonele unde s-au propus extinderi ale retelei de canalizare dupa cum urmeaza:

Echipare statie de pompare apa uzata SPAU SP Libertatii cu (1+1) pompe avand caracteristicile: Q=18 mc/h; H=20 m, inclusiv instalatie hidraulica, instalatii electrice interioare;

Echipare statie de pompare apa uzata SPAU SP 4 CNI cu (1+1) pompe avand caracteristicile: Q=18 mc/h; H=20 m, inclusiv instalatie hidraulica, instalatii electrice interioare;





214

Statie noua de pompare ape uzate menajere SPAU 1, prefabricata (D= m, H= m), (1+1) pompe avand caracteristicile: Q=3.6 mc/h; H=20 m, inclusiv instalatie hidraulica, instalatii electrice interioare;

Conducta noua de refulare SPAU 1 pe strada Grivitei, DN 50 mm, PEID, PE100, PN10, L=87 m, adancime medie de ingropare H=2 m, inclusiv lucrari de montaj si refacere structura rutiera - macadam, tehnologie de executie - sapatura deschisa;


Conducta noua de refulare SPAU 2 pe strada Campia Libertatii 1, DN 50 mm, PEID, PE100, PN10, L=140 m, adancime medie de ingropare H=2 m, inclusiv lucrari de montaj si refacere structura rutiera - macadam, tehnologie de executie - sapatura deschisa


Conducta noua de refulare SPAU 3 pe strada Dambovitei, DN 50 mm, PEID, PE100, PN10, L=274 m, adancime medie de ingropare H=2 m, inclusiv lucrari de montaj si refacere structura rutiera - macadam, tehnologie de executie - sapatura deschisa;

Statie noua de pompare ape uzate menajere SPAU 4, prefabricata (D= m, H= m), (1+1) pompe având caracteristicile: Q=3.6 mc/h; H=20 m, inclusiv instalatie hidraulica, instalatii electrice interioare;

Statie noua de pompare ape uzate menajere SPAU 5, prefabricata (D= m, H= m), (1+1) pompe având caracteristicile: Q=3.6 mc/h; H=20 m, inclusiv instalatie hidraulica, instalatii electrice interioare;

Conducta noua de refulare SPAU 5 pe strada Avram Iancu, DN 50 mm, PEID, PE100, PN10, L=846 m, adancime medie de ingropare H=2 m, inclusiv lucrari de montaj si refacere structura rutiera - asfalt, tehnologie de executie - sapatura deschisa;

Statie noua de pompare ape uzate menajere SPAU SP Portului, prefabricata (D= m, H= m), (1+1) pompe având caracteristicile: Q=18 mc/h; H=15 m, inclusiv instalatie hidraulica, instalatii electrice interioare.

In cadrul statiilor de pompare apa uzate sunt propuse urmatoarele lucrari de instalatii electrice:

Demontare instalatii electrice pentru SPAU-ri existente si instalatii electrice noi pentru toate SPAU-rile.



215

Generatoare electrice mobile (2 buc) pentru alimentare electrica de urgenta pentru toate statiile de pompare apa uzata.

Alimentare cu energie electrica din reteaua de locala a Furnizorului de Electricitate pentru toate statiile de pompare apa uzata.

Instalatiile de automatizare aferente statiilor de pompare apa uzata reabilitate (4 bucati) cat si celor noi (6 bucati) vor asigura functionarea manuala in regim de revizie fara PLC si automat prin PLC. Instalatiile de automatizare vor fi amplasate in acelasi tablou cu instalatiile electrice si vor cuprinde cel putin un UPS, PLC, HMI, modem GSM/GPRS. Automatizarea se va realiza cu un PLC industrial prevazut cu unitate centrala si module de intrare/iesire digitale si analogice. Prin programul soft de aplicatie se vor asigura cel putin urmatoarele functiuni:

- Functionarea regim automat;

- Protectia si comanda tuturor echipamentelor;

- Rotatia pompelor, contorizarea numarului de ore de functionare;

- Monitorizarea parametrilor de stare pentru toate echipamentele, reteaua de alimentare;

- Se vor achizitiona datele transmise de instrumentatie;

- Se vor transmite prin GSM parametrii de stare, avarii, valori instrumentatie la dispecerul local .

Statiile de pompare apa uzata sunt prevazute cu sisteme anti-efractie cu transmitere la distanta.

Statile existente de pompare apa uzata din localitatea Isaccea vor fi dotate cu : echipamente de preluare si transmisie date/comenzi in sistem SCADA pentru integrarea in Dispeceratul SCADA regional, pentru statiile existente de pompare apa uzata: SPAU 1, SPAU 2, BITAU 3, BITAU 4, SPAU SP 1 CNI, SPAU SP 2 CNI, SPAU SP 3 CNI.

Investitii proiectate pentru reteaua de canalizare Revarsarea

Avand in vedere ca in prezent in Revarsarea nu exista un sistem centralizat de colectare si epurare a apei uzate, se propune realizarea unui sistem de colectarea a apei uzate si transportul in reteaua de canalizare a localitatii Isaccea, statia de epurare avand capacitatea de a prelua surplusul de apa uzata provenita de la Revarsarea.

Investitiile propuse in zona de extindere a retelei de canalizare Revarsarea constau in urmatoarele masuri:

Extindere retea de canalizare, DN 250 mm, PVC-KG, SN8, L=9,886 m, inclusiv refacere structura rutiera, tehnologie de executie - sapatura deschisa;

subtraversari de drum national;

190 racorduri (conducte si camine de racord);



216


In tabelul urmator sunt prezentate caracteristicile conductelor propuse pentru extindere in reteaua de canalizare a aglomerarii Revarsarea.

Tabelul 62. Caracteristicile conductelor propuse spre extindere in reteaua de canalizare – localitatea Isaccea.

Nr.

Crt.

Strada Lungime [m]



1 Victoriei 4,880 250 PVC-KG, SN 8 sapatura deschisa

2 Pescarilor 172 250 PVC-KG, SN 8 sapatura deschisa

3 Florilor 1,874 250 PVC-KG, SN 8 sapatura deschisa

4 8 Martie 1,567 250 PVC-KG, SN 8 sapatura deschisa


6 Fantanilor 120 250 PVC-KG, SN 8 sapatura deschisa

7 Zorilor 186 250 PVC-KG, SN 8 sapatura deschisa

8 Primaverii 63 250 PVC-KG, SN 8 sapatura deschisa

9 Campului 910 250 PVC-KG, SN 8 sapatura deschisa

Total 9,862 - - -

In tabelul urmator sunt prezentate caracteristicile conductelor propuse, pozate in traversare, in reteaua de canalizare propusa in localitatea Revarsarea.

Tabelul 63. Caracteristicile traversarilor cu conducte retea de canalizare propusa in aglomerare Revarsarea.

Nr.

Crt.

Strada Lungime [m] Diametru [m]



1 Victoriei 9 250 PVC-KG, SN 8 foraj orizontal



Total 24 - - Total

O schema generala a lucrarilor propuse in reteaua de canalizare Revarsarea este prezentata in figura urmatoare.



217

Figura 35. Schema generala a lucrarilor propuse in reteaua de canalizare a aglomerarii Isaccea. Linie

rosie - extindere retea; Linie neagra - refulare noua.

Investitii proiectate pentru statiile de pompare a apei uzate

Avand in vedere ca din analiza configuratiei terenului a rezultat ca sunt zone unde colectoarele nu pot functiona gravitational, se propune realizarea a 3 statii de pompare apa uzata dupa cum urmeaza: Statie noua de pompare ape uzate menajere SPAU 1, prefabricata (D= m, H= m),

(1+1) pompe avand caracteristicile: Q=3.6 mc/h; H=15 m, inclusiv instalatie hidraulica, instalatii electrice interioare;

Conducta noua de refulare SPAU 1 pe strada Victoriei, DN 75 mm, PEID, PE100, PN6, L=227 m, adancime medie de ingropare H=2 m, inclusiv lucrari de montaj si refacere structura rutiera - asfalt, tehnologie de executie - sapatura deschisa;


Conducta noua de refulare SPAU 2 pe strada Victoriei, DN 75 mm, PEID, PE100, PN6, L=306 m, adancime medie de ingropare H=2 m, inclusiv lucrari de montaj si refacere structura rutiera - asfalt, tehnologie de executie - sapatura deschisa;


Conducta noua de refulare SPAU 3 pe strada Victoriei, DN 125 mm, PEID, PE100, PN6, L=1,807, adancime medie de ingropare H=2 m, inclusiv lucrari de montaj si refacere structura rutiera - asfalt, tehnologie de executie - sapatura deschisa;

Conducta noua de refulare SPAU 3 pe strada Suhat, DN 125 mm, PEID, PE100, PN6, L=1,452, adancime medie de ingropare H=2 m, inclusiv lucrari de montaj si refacere structura rutiera - macadam, tehnologie de executie - sapatura deschisa.

In cadrul statiilor de pompare apa uzata din localitatea Revarsarea, sunt propuse urmatoarele lucrari de instalatii electrice:



218

Instalatii electrice pentru toate SPAU-rile.

Un generator electric mobil pentru alimentare electrica de urgenta pentru toate statiile de pompare apa uzata.

Alimentare cu energie electrica din reteaua de locala a Furnizorului de Electricitate pentru toate statiile de pompare apa uzata

Instalatiile de automatizare aferente statiilor de pompare apa uzata noi (3 bucati) vor asigura functionarea manuala in regim de revizie fara PLC si automat prin PLC. Instalatiile de automatizare vor fi amplasate in acelasi tablou cu instalatiile electrice si vor cuprinde cel putin un UPS, PLC, HMI, modem GSM/GPRS.


INVESTITII PROIECTATE PENTRU STATIA DE EPURARE ISACCEA

Statia de epurare Isaccea a fost pusa in functiune in anul 2012. In prezent, statia de epurare functioneaza sub capacitatea proiectata, dat fiind faptul ca lucrarile de reconfigurare, reabilitare si extindere a sistemului de canalizare si conectare a consumatorilor la reteaua publica de canalizare, nu sunt inca finalizate.

Principalele masuri de investitie propuse pentru statia de epurare Isaccea sunt menite sa imbunatateasca activitatea operationala a statiei de epurare reflectata in calitatea efluentului produs si a namolului rezultat din proces, fiind gandite ca solutii de remediere a deficientelor constatate la evaluarea situatiei existente si a performantelor statiei de epurare la momentul elaborarii studiului de fezabilitate.

In tabelul urmator sunt prezentate principalele deficiente constatate la statia de epurare si masurile de remediere propuse. Dupa cum se poate observa, au fost propuse atat masuri de investitie cat si masuri administrative si operationale.

Tabelul 64. Masurile propuse pentru remedierea deficientelor constatate la statia de epurare Isaccea

Nr. crt.


1 Blocarea sitelor la intrarea in statie a unor debite ce depasesc capacitatea acestora; blocarea zonei de evacuare retineri in perioadele de iarna datorita inghetarii componentelor aflate in aer liber


- Realizarea unei camere de admisie cu deversor, care sa limiteze debitele intrate in statie


- Adaptare functionare site la conditiile de debit si de incarcare, conform recomandarilor manualului de operare furnizat de producatorul statiei

- Coordonare intre statiile de pompare apa uzata in ceea ce priveste programul de pornire-oprire pompe, in asa fel incat in statia de epurare sa nu intre debite mai mari decat capacitatea proiectata a sitelor



219

2 Nisipul nu se retine in totalitate in modulul mecanic compact, ajungand in echipamentul de deshidratare mecanica a namolului, afectand functionarea acestuia


- Adaptare functionare decantor primar cuplat cu deznisipator la conditiile de debit si de incarcare, conform recomandarilor manualului de operare furnizat de producatorul statiei

3 Performante scazute privind calitatea efluentului la unii indicatori, in special depasirea concentratiei limita impusa in mod expres prin aut. de G.A. pentru N amoniacal in efluent


- Statie completa de receptie vidanje

- Procurare auto-utilitare pentru vidanjare, in operarea Aquaserv Tulcea – prin Centrul Operational Isaccea, pentru controlul descarcarii amestecului vidanjat transportat, in statia de epurare


- Adaptare proceduri operare treapta biologica pentru incadrarea indicatorilor de calitate in limitele admisibile

- Adaptare functionare statie la conditiile de debit si de incarcare

- Monitorizarea descarcarilor de apa uzata bruta in reteaua publica de canalizare in ceea ce priveste respectarea limitelor impuse prin NTPA 002

4 Namolul produs in statie nu este stabilizat, el fiind direct deshidratat


- Stabilizator de namol primar si in exces

- Statie de suflante pentru stabilizatorul de namol

- Bazin tampon de namol stabilizat, cuplat cu o statie de pompare namol stabilizat

5 Reteaua de drenare supernatant de la platformele de depozitare temporara namol deshidratat nu preia apa de pe intreaga platforma; supernatantul balteste pe platforma


- Refacere sistem de drenaj supernatant la nivelul platformei de depozitare namol

- Refacerea radierului platformei de depozitare namol, cu pantele necesare scurgerii supernatantului separat din namolul depozitat, catre reteaua de colectare

- Acoperirea platformei existente de depozitare namol deshidratat



- Implementare strategie de management local al namolului

7 Lipsa monitorizare calitativa si cantitativa apa bruta influenta in statie


- Amenajare zona montare debitmetru pentru masurarea debitului influent si montare prelevator automat de probe influent


- Asigurarea continuitatii activitatii de laborator in cadrul statiei de epurare, pentru monitorizarea calitativa a apei uzate brute si a celei epurate



- Sistem complet de alimentare cu energie electrica cu panouri fotovoltaice

Pentru orizontul 2023, se anticipeaza un grad de conectare la sistemul public de canalizare, de 100% pentru populatia estimata in localitatea Isaccea - Tichilesti,



220

respectiv 4,405 persoane. Capacitatea statiei de epurare, exprimata in locuitori echivalenti, calculata pentru orizontul 2023 este de 1,500 l.e.

Debitele caracteristice de apa uzata ce vor fi prelucrate in statia de epurare Isaccea, in perspectiva anului 2023 sunt urmatoarele:

Quzimed, 2023 = 499 m3/zi = 5.8 l/s

Quzimax, 2023 = 670 m3/zi = 7.8 l/s

Quhmax, 2023 = 43 m3/h = 11.9 l/s.

Nu se anticipeaza depasirea capacitatii hidraulice proiectate a statiei de epurare Isaccea, iar calitatea estimata a apei uzate brute precum si valorile parametrilor de calitate pentru apa epurata, in perspectiva anului 2023 sunt cele prezentate in tabelul urmator. Nu sunt necesare extinderi ale capacitatii obiectelor tehnologice in statia de epurare, insa este necesara introducerea de noi componente pe linia namolului, pentru completarea schemei tehnologice de epurare.

Tabelul 65. Indicatori de calitate apa uzata bruta si apa epurata - statia de epurare Isaccea – orizont 2023

Nr. Crt.



1 CBO5 mg O2/ l 130.3 25

2 CCO-Cr mg O2/ l 327.8 125

3 MTS mg/ l 161.1 35

4 NT mg/ l 73.1 15

5 N-NH4+ mg/ l 34.9 3

6 NTK mg/ l 72.3 -

7 PT mg/ l 6.7 2

Pentru perspectiva 2023, se estimeaza ca la statia de epurare Isaccea se va produce un volum zilnic de namol deshidratat de 0.3 m3/zi (cu umiditatea de 78% si o cantitate de substanta uscata de 83 kg/zi), care va trebui evacuat pentru depozitarea finala, conform prevederilor strategiei locale a namolului.

Descrierea masurilor de investitie propuse la statia de epurare Isaccea

Investitiile propuse au fost proiectate pentru orizontul 2023, tinand cont de parametrii de baza ai statiei de epurare, mentionati mai sus. Toate investitiile propuse se vor realiza in incinta amplasamentului statiei de epurare, existand spatiu suficient pentru noile componente.

In cele ce urmeaza sunt prezentate detalii privind investitiile propuse.



221

Camera de admisie cu deversor

Camera de admisie va fi o constructie din beton armat, realizata ingropat, prevazuta amonte de statia de pompare apa uzata bruta. Camera de admisie va asigura limitarea debitului de apa uzata intrata in statie, pana la finalizarea lucrarilor de reconfigurare a sistemului de canalizare (transformarea acestuia din sistem unitar in sistem divizor). Debitul admis in statia de epurare nu va depasi capacitatea instalata a echipamentelor de sitare.

Degivrare gratare

Pentru evitarea blocarii gratarelor pe perioada de iarna datorita inghetului se va prevedea o instalatie de degivrare care va incalzi zona gratarealor si sitelor aflata la suprafata libera a apei. Zona respectiva va fi de asemenea si acoperita local cu un capac de tabla. Statie de receptie vidanje

Echipamentul – furnitura completa – va cuprinde: statie automata containerizata (container din inox, cu dimensiunile: 2000x1000 mm) cu tablou de comanda, modul pH, modul conductivitate, sistem de separare mecanica a grosierului, gratar cu sita spirala, bazin de retentie subteran de capacitate 30 m3, cu pompe si mixer, captor de pietre, realizat din inox, sistem de macinare de tip grinder, cu functionare automata, software adecvat care va permite integrarea in sistemul SCADA al statiei, inregistrarea, vizualizarea si exportarea datelor de interes.


Platforma betonata de descarcare va avea dimensiunile: 20 x 4.0 m, va fi prevazuta cu retea de canalizare pentru preluarea apelor reziduale si de spalare si va fi prevazuta cu un aparat de spalare cu apa sub presiune. Este prevazut de asemenea un container pentru colectare si evacuare retineri din statia de receptie vidanje. Autoutilitare de tip vidanje

Este prevazuta achizitionarea a doua echipamente de acest tip, cu capacitatea de 6,000 l, acestea urmand a fi in exploatarea exclusiva a operatorului; este de asemenea necesara reglementarea activitatii de vidanjare la nivelul orasului Isaccea, in asa fel incat aceasta sa poata fi realizata numai de catre operatorul regional si agenti economici autorizati de catre Operatorul Regional, urmarind-se astfel ca descarcarea vidanjelor sa se realizeze numai la statia de receptie vidanje si nu in orice punct al retelei publice de canalizare. Scopul acestei masuri este de a se evita producerea de socuri de incarcare cu poluanti asupra statiei de epurare ce duc la perturbarea proceselor biologice care se desfasoara in statie.



222

Stabilizator de namol primar si in exces

Intrucat statia de epurare existenta nu asigura stabilizarea namolului produs in statie, amestecul de namol primar si in exces fiind direct deshidratat mecanic, s-a propus realizarea unui bazin de stabilizare aeroba a namolului. Bazinul va avea un volum util de cca. 60 m3. Dimensiunile in plan, propuse. sunt: 6.5 x 3.0 m, cu 3.0 m adancime utila. Bazinul va fi realizat din beton armat si va fi echipat cu instalatie de insuflare a aerului prin difuzori cu membrana elastica perforata si conducte de alimentare cu aer a acestora.

Bazinul a fost dimensionat pentru preluarea unui debit de 9.1 m3/zi amestec namol, cu o cantitate de substanta uscata de 127.6 kg/zi, asigurand o durata de stabilizare de 6.4 zile, la o incarcare organica a bazinului de 2 kg s.o./ m3 bazin, zi. Debitul de aer necesar pentru aerarea namolului este de 28 m3 aer/ h si va fi asigurat de suflante noi. Adancimea de insuflare a aerului este de 2.7 m.

Volumul de namol stabilizat rezultat este de 3.4 m3/zi, cu o cantitate de substanta uscata estimata la 83 kg s.u./zi.

Se va realiza de asemenea conducta de refulare de la bazinul de amestec namol primar si in exces, existent, catre bazinul de stabilizare. Statie de suflante pentru stabilizatorul de namol

Se vor prevedea 1+1 suflante care sa asigure debitul de aer necesar pentru stabilizarea namolului, respectiv 28 m3 aer/ h, HT = 3.2 m.

Suflantele se vor monta pe o platforma din beton armat, realizata langa bazinul de stabilizare namol.

Se prevede de asemenea instalatia completa de conducte de legatura intre suflante si sistemul de aerare prevazut pentru bazinul de stabilizare. Bazin tampon de namol stabilizat, cuplat cu statie de pompare

S-a prevazut un bazin tampon cu capacitatea de cca. 11 m3, care va asigura o perioada de stocare a namolului stabilizat, inainte de deshidratarea mecanica, de 3.1 zile.

Bazinul va fi echipat cu un mixer ales in conformitate cu volumul care trebuie omogenizat, functie de geometria bazinului.

Bazinul este propus a fi realizat din beton armat, avand forma circulara, cu diametrul interior de 3.0 m si cu o adancime utila de 1.5 m.

Amestecul de namol se pompeaza in instalatia de deshidratare mecanica. Se propun 1+1 pompe de namol cu Qp = 3 m3/ h si Hp = 10.0 m. Se prevede si conducta generala de refulare catre statia de deshidratare namol.



223

Refacere sistem colectare supernatant si radier platforma de depozitare namol deshidratat

Se va verifica si completa sistemul de drenaj al platformei de depozitare namol deshidratat, se va reface radierul paltformei, dand pantele corespunzatoare catre conductele sistemului de drenaj. S-a prevazut de asemenea un utilaj pentru manevrarea namolului in zona depozitului de namol.

Conform strategiei namolului, namolul deshidratat de la SE Isaccea se va transporta la statia regionala de ardere a namolului, care va fi realizata in incinta statiei de epurare Tulcea.

Platforma existenta de depozitare namol deshidratat se va acoperi iar deasupra elementelor de acoperis se vor monta panouri fotovoltaice. Punct masurare debite si prelevare probe influent

Pentru monitorizarea continua a calitatii si debitului influentului, pe conducta de admisie in statia de epurare se va amenaja o zona in care vor fi montate un debitmetru electromagnetic si un prelevator automat de probe. Sistem complet (de retea) de alimentare cu energie electrica generata de

panouri fotovoltaice

Sistemul va fi achizitionat ca furnitura completa. A fost prevazut un kit complet de alimentare cu energie electrica generata de panouri fotovoltaice – IP maxim, de retea, care va cuprinde cel putin: un generator fotovoltaic format din panouri, unul sau mai multe invertoare de retea, controlere, un tablou general prevazut cu protectii la minima/maxima tensiune si frecventa, precum si sistemele necesare de cabluri. Sistemul fotovoltaic de retea nu are in componenta baterii de acumulatori, iar energia electrica produsa pe durata zilei este utilizata pentru consum propriu sau se injecteaza in SEN pentru a fi utilizata de alti consumatori. Cantitatea estimata de energie generata de panourile fotovoltaice este de 42,000 kWh/an si va acoperi o parte din necesarul pentru alimentarea consumatorilor din statia de epurare.

Panourile vor fi montate deasupra platformei existente de depozitare a namolului, care are o suprafata de 233 m2. S-au prevazut 84 panouri fotovoltaice care vor fi montate in asa fel incat sa asigure acoperirea completa a platformei de namol existente. Alte masuri de investitie

Intrucat este necesara si monitorizarea calitatii namolului produs in statia de epurare se va dota laboratorul existent cu aparatura necesara pentru realizarea analizelor de calitate a namolului. Analizele necesar a se efectua pentru namolul produs in statie sunt, minim: indicele Molhman si varsta namolului activat; raportul mineral/ volatil la namolul primar, activat si stabilizat, umiditatea namolului primar, in



224

exces, stabilizat si deshidratat, temperatura, pH, acizi volatili si alcalinitate la namolul stabilizat.

Pentru manevrarea namolului deshidratat in depozit este prevazut un incarcator frontal.

Se vor realiza toate retelele de conducte de incinta si conductele de legatura care sunt necesare ca urmare a introducerii noilor componente descrise mai sus.

Conductele retelei de distributie apa potabila si apa tehnologica se vor realiza din PEHD, PE100 RC, iar conductele retelei de canalizare apa meteorica si canalizare apa uzata menajera se vor realiza din PP corugata. Conductele de legatura dintre obiecte se vor realiza din PEHD, PE100 RC. S-a prevazut de asemenea inlocuirea conductei de descarcare efluent.

Sunt prevazute investitii privind extinderea dispeceratului local SCADA, inclusiv integrarea obiectelor noi. Lucrari prevazute pentru monitorizarea statiei de epurare - 2 foraje de observatie – H = 15 m, situate in zona amplasamentului statiei de

epurare, pentru asigurarea conformarii la prevederile Legii Apelor nr 107/ 1996.

Conducta de descarcare efluent statie de epurare Isaccea

Avand in vedere ca in prezent conducta de descarcare efluent statie de epurare Isaccea subtraverseaza digul de aparare impotriva inundatiilor trecand prin conducta existenta de desecare si tinand cont de faptul ca in prezent se doreste repunerea in functiune a sistemului de desecare, se propune modificarea traseului conductei de descarcare efluent statie de epurare si realizarea unei subtraversari noi a digului. Lungimea traseului modificat al conductei de descarcare efluent statie de epurare este de 110 m (in acesta lungime fiind inclusa si subtraversarea).

4. INFRASTRUCTURA DE APA UZATA DIN LOCALITATEA MACIN

INVESTITII PROPUSE IN INFRASTRUCTURA DE APA UZATA DIN LOCALITATEA MACIN

Luand in considerare situatia existenta a sistemului de colectare si epurare a apelor uzate din Macin si a deficientelor acestuia, se propun urmatoarele masuri:

Extinderea retelei de canalizare;

Reabilitarea statiei de pompare ape uzate „SPAU Veche”;

Extinderea si completarea proceselor de epurare din Statia de Epurare Macin.

Masurile de investitii propuse pentru imbunatatirea sistemului de canalizare si justificarea acestora sunt rezumate in urmatorul tabel.



225

Tabelul 66. Investitiile propuse pentru remedierea deficientelor sistemului de alimentare cu apa Macin

Nr. Crt.


1 Reteaua de canalizare Extinderea retelei de canalizare; Acoperire insuficienta pentru zonele dezvoltate recent.

2 Statii de pompare ape uzate

Reabiitarea structurii statiei de pompare ape uzate “SPAU Veche”

Structura statiei de pompare ape uzate este degradata, prezentand riscuri importante atat in privind siguranta in exploatare cat si pentru siguranta personalului de operare.

3 Statia de epurare Extindere (completare) statie de epurare

Performante scazute privind calitatea efluentului la unii indicatori (in special compusi ai N si P).

In reteaua de canalizare sunt propuse lucrari de: Extindere a retelei de canalizare in zonele neacoperite in prezent, cu conducte

noi realizate din PVC KG, SN 8 cu diametrul DN 250 mm, pe o lungime totala de 3,034 m, reprezentand conducte pozate in trama stradala, exclusiv in domeniul public;

85 racorduri noi, DN 160 - 200 mm, amplasate pe sectoarele de extinderi si 963 racorduri noi, amplasate pe conductele existente, realizate prin finantari CNI;

76 camine de vizitare, amplasate la intersectiile colectoarelor pe sectoarele de extinderi.

In tabelul urmator sunt prezentate caracteristicile conductelor propuse pentru extindere in reteaua de canalizare a localitatii Macin.

Tabelul 67. Caracteristicile conductelor propuse spre inlocuire in reteaua de distributie – localitatea Macin

Nr.

Crt.

Strada Lungime

[m]

Diametru

[m]



1 Dorobanti 150 250 PVC KG, SN 8 sapatura deschisa

2 V. Lupu 200 250 PVC KG, SN 8 sapatura deschisa

3 G. Cosbuc 180 250 PVC KG, SN 8 sapatura deschisa

4 Vanatori 150 250 PVC KG, SN 8 sapatura deschisa

5 Brailei 300 250 PVC KG, SN 8 sapatura deschisa

6 Isalz 200 250 PVC KG, SN 8 sapatura deschisa

7 Rahova 150 250 PVC KG, SN 8 sapatura deschisa

8 Bateriei 200 250 PVC KG, SN 8 sapatura deschisa

9 A.I. Cuza 50 250 PVC KG, SN 8 sapatura deschisa

10 Strada 3 350 250 PVC KG, SN 8 sapatura deschisa

11 Viticultori 200 250 PVC KG, SN 8 sapatura deschisa



226

12 Libertatii 340 250 PVC KG, SN 8 sapatura deschisa

13 Plopilor 340 250 PVC KG, SN 8 sapatura deschisa

14 Ovidiu 124 250 PVC KG, SN 8 sapatura deschisa

15 Sfintii Apostoli 100 250 PVC KG, SN 8 sapatura deschisa

Total 3,034

In cadrul investiilor propuse in reteaua de canalizare a localitatii Macin, sunt incluse si o serie de dotari/echipamente, dupa cum urmeaza:

Utilaj de tip Buldo-excavator;

Utilaj tip Autocuratitor combinat 2.5 mc pentru conducte de distributie si conducte de canalizare;

Utilaj tip Autobasculanta de 10 t;

Motopompa Q min=1100 l/min;

Obturatoare pneumatice pentru conductele de canalizare DN 200-500 mm;

Obturatoare pneumatice pentru conductele de canalizare DN 600-1000 mm;

Exhaustor camine de canalizare;

Mai compactor;

Autocuratitor portabil.


Sunt propuse lucrari de reabilitare structurala a cladirii statiei de pompare ape uzate “SPAU Veche”.

Aceste lucrari constau in:

Indepartarea betonului degradat si refacerea acestuia in zonele de trecere a conductelor prin pereti;

Refacerea structurii in zonele in care armaturile sunt expuse si corodate;

Inlocuirea confectiilor metalice existente ce acopera golul tehnologic si golul de acces cu confectii metalice noi, protejate anticoroziv;

Inlocuirea instalatiei hidraulice, electrice cat si integrarea statiei de pompare in sistemul SCADA.

Instalatiile de automatizare aferente statiei de pompare apa uzata vor asigura functionarea manuala in regim de revizie fara PLC si automat prin PLC. Instalatiile de automatizare vor fi amplasate in acelasi tablou cu instalatiile electrice si vor cuprinde cel putin un UPS, PLC, HMI, modem GSM/GPRS. Automatizarea se va realiza cu un PLC industrial prevazut cu unitate centrala si module de intrare/iesire digitale si analogice. Prin programul soft de aplicatie se vor asigura cel putin urmatoarele functiuni:

Functionarea in regim automat;



227



Monitorizarea parametrilor de stare pentru toate echipamentele, reteaua de alimentare;


Se vor transmite prin GSM parametrii de stare, avarii, valori instrumentatie la dispecerul local, minim: Starea pompelor (pornit/oprit/avariat);

Parametri electrici pompe;

Nivelul apei in statiile de pompare apa uzata;

Presiunea din conducta de refulare;

Timpul total de functionare a pompelor.

INVESTITII PROIECTATE PENTRU STATIA DE EPURARE MACIN

Statia de epurare Macin a fost pusa in functiune in noiembrie 2012. In prezent, statia de epurare functioneaza sub capacitatea proiectata, dat fiind faptul ca lucrarile de reconfigurare, reabilitare si extindere a sistemului de canalizare si conectare a consumatorilor la reteaua publica de canalizare, nu sunt inca finalizate.

Principalele masuri de investitie propuse pentru statia de epurare Macin au in vedere imbunatatirea activitatii operationale a statiei de epurare reflectata in calitatea efluentului produs si a namolului rezultat din proces, fiind gandite ca solutii de remediere a deficientelor constatate la evaluarea situatiei existente si a performantelor statiei de epurare la momentul elaborarii studiului de fezabilitate.




228

Tabelul 68. Masurile propuse pentru remedierea deficientelor constatate la statia de epurare Macin

Nr. crt.


1 Performante scazute privind calitatea efluentului la unii indicatori (in special compusi ai N si P)



Procurare auto-utilitare pentru vidanjare, in operarea Aquaserv Tulcea – prin Centrul Operational Macin, pentru controlul descarcarii amestecului vidanjat transportat, in statia de epurare


Adaptare proceduri operare treapta biologica pentru incadrarea indicatorilor de calitate in limitele admisibile



2 Lipsa monitorizare cantitativa apa bruta influenta in statie


Amenajare zona montare debitmetru pentru masurarea debitului influent; procurare si montare debitmetru influent

3 Namolul produs in statie nu este stabilizat, el fiind direct deshidratat



Statie de suflante pentru stabilizatorul de namol

Bazin tampon de namol stabilizat, cuplat cu o statie de pompare namol stabilizat






Sistem complet de alimentare cu energie electrica cu panouri fotovoltaice, de retea

Pentru orizontul 2023, se anticipeaza un grad de conectare la sistemul public de canalizare, de 100% pentru populatia estimata in localitatea Macin, respectiv 7,617 persoane. Capacitatea statiei de epurare, exprimata in locuitori echivalenti, calculata pentru orizontul 2023 este de 4,600l.e.

Debitele caracteristice de apa uzata ce vor fi prelucrate in statia de epurare Macin, in perspectiva anului 2023 sunt urmatoarele:

Quzimed, 2023 = 948 m3/zi = 11 l/s

Quzimax, 2023 = 1,193 m3/zi = 13.8 l/s

Quhmax, 2023 = 77 m3/h = 21.4 l/s.

Nu se anticipeaza depasirea capacitatii hidraulice proiectate a statiei de epurare Macin, iar calitatea estimata a apei uzate brute precum si valorile parametrilor de



229

calitate pentru apa epurata, in perspectiva anului 2023 sunt cele prezentate in tabelul urmator. Nu sunt necesare extinderi ale capacitatii obiectelor tehnologice in statia de epurare, insa este necesara introducerea de noi componente pe linia namolului, pentru completarea schemei tehnologice de epurare.

Tabelul 69. Indicatori de calitate apa uzata bruta si apa epurata - statia de epurare Macin – orizont 2023.

Nr. Crt.



1 CBO5 mg O2/ l 229.4 25

2 CCO-Cr mg O2/ l 595.0 125

3 MTS mg/ l 449.4 60

4 NT mg/ l 53.6 15

5 N-NH4+ mg/ l 31.3 3

6 NTK mg/ l 53.1 -

7 PT mg/ l 7.5 2

Pentru perspectiva 2023, se estimeaza ca la statia de epurare Macin se va produce un volum zilnic de namol deshidratat de 1.22 m3 (cu umiditatea de 78% si o cantitate de substanta uscata de 341 kg/zi), care va trebui evacuat pentru depozitarea finala, conform prevederilor strategiei locale a namolului.

Descrierea masurilor de investitie propuse la statia de epurare Macin

Investitiile propuse au fost proiectate pentru orizontul 2023, tinand cont de parametrii de baza ai statiei de epurare, mentionati mai sus. Toate investitiile propuse se vor realiza in incinta amplasamentului statiei de epurare, existand spatiu suficient pentru noile componente.

In cele ce urmeaza sunt prezentate detalii privind investitiile propuse. Statie de receptie vidanje





230

Platforma betonata de descarcare va avea dimensiunile: 20 x 4.0 m, va fi prevazuta cu retea de canalizare pentru preluarea apelor reziduale si de spalare si va fi prevazuta cu un aparat de spalare cu apa sub presiune. Este prevazut de asemenea un container de colectare si evacuare a retinerilor din statia de receptie vidanje.

Autoutilitare de tip vidanje

Este prevazuta achizitionarea a doua echipamente de acest tip, cu capacitatea de 12,000 l, acestea urmand a fi in exploatarea exclusiva a operatorului; este de asemenea necesara reglementarea activitatii de vidanjare la nivelul orasului Macin, in asa fel incat aceasta sa poata fi realizata numai de catre operatorul regional si agenti economici autorizati de catre Operatorul Regional, urmarind-se astfel ca descarcarea vidanjelor sa se realizeze numai la statia de receptie vidanje si nu in orice punct al retelei publice de canalizare. Scopul acestei masuri este de a se evita producerea de socuri de incarcare cu poluanti asupra statiei de epurare ce duc la perturbarea proceselor biologice care se desfasoara in statie.

Punct masurare debite influent

Pentru monitorizarea continua a debitului influentului, pe conducta de admisie in statia de epurare se va amenaja o zona in care va fi montat un debitmetru electromagnetic.


Intrucat statia de epurare existenta nu asigura stabilizarea namolului produs in statie, amestecul de namol primar si in exces fiind direct deshidratat mecanic, s-a propus realizarea unui bazin de stabilizare aeroba a namolului. Bazinul va avea un volum util de cca. 234 m3. Dimensiunile in plan, propuse, sunt: 12 x 6.5 m, cu 3.0 m adancime utila. Bazinul va fi realizat din beton armat si va fi echipat cu instalatie de insuflare a aerului prin difuzori cu membrana elastica perforata si conducte de alimentare cu aer a acestora.

Se va realiza de asemenea conducta de refulare de la bazinul de amestec namol primar si in exces, existent, catre bazinul de stabilizare.

Bazinul de stabilizare a fost dimensionat pentru preluarea unui debit de 37.4 m3/zi amestec namol, cu o cantitate de substanta uscata de 524.3 kg/zi, asigurand o durata de stabilizare de 6.3 zile, la o incarcare organica a bazinului de 1.6 kg s.o./ m3 bazin, zi. Debitul de aer necesar pentru aerarea namolului este de 113 m3 aer/ h si va fi asigurat de suflante noi. Adancimea de insuflare a aerului este de 2.7 m.

Volumul de namol stabilizat rezultat este de 14.0 m3/zi, cu o cantitate de substanta uscata estimata la 340.8 kg s.u./zi.

Statie de suflante pentru stabilizatorul de namol

Se vor prevedea 1+1 suflante care sa asigure debitul de aer necesar pentru stabilizarea namolului, respectiv 113 m3 aer/ h, HT = 3.2 m.



231

Suflantele se vor monta pe o platforma din beton armat, realizata langa bazinul de stabilizare namol.

Se prevede de asemenea instalatia completa de conducte de legatura intre suflante si sistemul de aerare prevazut pentru bazinul de stabilizare.

Bazin tampon de namol stabilizat, cuplat cu statie de pompare

S-a prevazut un bazin tampon cu capacitatea de cca. 32 m3, care va asigura o perioada de stocare a namolului stabilizat, inainte de deshidratarea mecanica, de 2.3 zile.

Bazinul va fi echipat cu un mixer ales in conformitate cu volumul care trebuie omogenizat, functie de geometria bazinului.

Bazinul este propus a fi realizat din beton armat, avand forma circulara, cu diametrul interior de 4.5 m si cu o adancime utila de 2.0 m.

Amestecul de namol se pompeaza in instalatia de deshidratare mecanica. Se propun 1+1 pompe de namol cu Qp = 3 m3/ h si Hp = 10.0 m. Se prevede si conducta generala de refulare catre statia de deshidratare namol.


Sistemul va fi achizitionat ca furnitura completa. A fost prevazut un kit complet de alimentare cu energie electrica generata de panouri fotovoltaice, de retea, care va cuprinde cel putin: un generator fotovoltaic format din panouri, unul sau mai multe invertoare de retea, controlere, un tablou general prevazut cu protectii la minima/ maxima tensiune si frecventa, precum si sistemele necesare de cabluri. Sistemul fotovoltaic de retea nu are in componenta baterii de acumulatori, iar energia electrica produsa pe durata zilei este utilizata pentru consum propriu sau se injecteaza in SEN pentru a fi utilizata de alti consumatori. Cantitatea estimata de energie electrica generata de panourile fotovoltaice este de 58,770 kWh/an si va acoperi o parte din necesarul pentru alimentarea consumatorilor din statia de epurare.

Panourile vor fi montate deasupra platformei existente de depozitare a namolului, care are o suprafata de 510 m2 si pentru care s-a prevazut acoperirea. S-au prevazut 180 de panouri fotovoltaice care vor fi montate in asa fel incat sa asigure acoperirea completa a platformei de namol existente.

Alte masuri de investitie

Pentru manevrarea namolului deshidratat in depozit este prevazut un incarcator frontal.

Dispeceratul local SCADA se va extinde si se vor integra toate obiectele noi. Se vor executa toate lucrarile de instalatii electrice necesare pentru functionarea noilor obiecte tehnologice.



232

Se vor realiza toate retelele de conducte de incinta si conductele de legatura intre obiecte, care sunt necesare ca urmare a introducerii noilor componente descrise mai sus.

Conductele retelei de distributie apa potabila si apa tehnologica se vor realiza din PEHD, PE100 RC, iar conductele retelei de canalizare apa meteorica si canalizare apa uzata menajera se vor realiza din PP corugata. Conductele de legatura dintre obiecte se vor realiza din PEHD, PE100 RC.

Lucrari prevazute pentru monitorizarea statiei de epurare

Se prevad 2 foraje de observatie – H = 15 m, situate in zona amplasamentului statiei de epurare, pentru asigurarea conformarii la prevederile Legii Apelor nr. 107/ 1996.

5. INFRASTRUCTURA DE APA UZATA DIN LOCALITATEA CARCALIU

INVESTITII PROPUSE IN INFRASTRUCTURA DE APA UZATA DIN LOCALITATEA CARCALIU

Luand in considerare faptul ca in urma finalizarii proiectelor de extindere a retelei de canalizare a localitatii Carcaliu, aflate in curs de implementare, aceasta va beneficia de un grad de acoperire cu retea de 100%, nu au fost prevazute lucrari de extindere sau reabilitare a sistemului de canalizare.

Au fost propuse o serie de dotari/echipamente, dupa cum urmeaza: Obturator pneumatic pentru conductele de canalizare DN 200-500 mm;


Aparatura de laborator pentru statia de epurare.

INVESTITII PROIECTATE PENTRU STATIA DE EPURARE CARCALIU

Pentru statia de epurare Carcaliu, obiectiv in curs de executie prin alte fonduri, s-au prevazut investitiile descrise mai jos.

Investitii propuse pentru sistemul SCADA al statiei de epurare - echipamente de preluare si transmisie date/ comenzi in sistem SCADA pentru integrare in Dispeceratul SCADA regional.

Investitii prevazute prevazute pentru monitorizarea statiei de epurare - se prevad 2 foraje de observatie – H = 15 m, situate in zona amplasamentului statiei de epurare, pentru asigurarea conformarii la prevederile Legii Apelor nr. 107/ 1996.



233

6. INFRASTRUCTURA DE APA UZATA DIN LOCALITATEA MAHMUDIA

INVESTITII PROPUSE IN INFRASTRUCTURA DE APA UZATA DIN LOCALITATEA MAHMUDIA

Luand in considerare situatia existenta a sistemului de colectare si epurare a apelor uzate din Mahmudia si a deficientelor acestuia, se propun urmatoarele masuri:

Reabilitarea retelei de canalizare;

Extinderea retelei de canalizare;

Conducte de refulare aferente statiilor de pompare propuse;

Extinderea si completarea proceselor de epurare din Statia de Epurare Mahmudia.


Inlocuire conducte in reteaua de canalizare

In urma analizei situtiei existente a retelei de canalizare sunt propuse urmatoarele lucrari:

Inlocuirea conductelor vechi si deteriorate cu conducte noi, realizate din PVC KG, SN8, cu diametrul Dn 250 mm cu lungimea totala de 1,036 m;

43 racorduri noi Dn 160 mm pe sectoarele propuse spre reabilitare;

36 camine de vizitare pe sectoarele propuse spre reabilitare.

In tabelul urmator sunt prezentate caracteristicile conductelor propuse pentru extindere in reteaua de canalizare a localitatii Mahmudia.

Tabelul 70. Caracteristicile conductelor propuse spre reabilitare in reteaua de canalizare – localitatea Mahmudia.

Nr.

Crt.



1 Libertatii 294 250 PVC KG, SN 8 sapatura deschisa

2 Pacii 286 250 PVC KG, SN 8 sapatura deschisa

3 Tulcei 238 250 PVC KG, SN 8 sapatura deschisa

4 Pescarusilor 214 250 PVC KG, SN 8 sapatura deschisa

Total 1,036

In tabelul urmator sunt prezentate caracteristicile subtraversarilor propuse in reteaua de canalizare a localitatii Mahmudia.



234

Tabelul 71. Caracteristicile subtraversarilot propuse in reteaua de canalizare – localitatea Mahmudia.

Nr. Crt

Strada Lungime [m]

Dn [m]

Conducta propusa



1 Pacii 10 250 PVC KG, SN 8


Drum judetean

2 Libertatii 10 250 PVC KG, SN 8


Drum judetean

Total 20

Extindere conducte in reteaua de canalizare In urma analizei situtiei existente a retelei de canalizare sunt propuse

urmatoarele lucrari de extindere a retelei de canalizare:

Conducte noi de canalizare realizate din PVC KG, SN8, Dn 250 mm, in lungime totala de 8,6 km;

277 racorduri noi Dn 160 mm pe sectoarele propuse spre extindere;

265 camine de vizitare pe sectoarele propuse spre extindere. In tabelul urmator sunt prezentate caracteristicile conductelor propuse pentru

inlocuire in reteaua de canalizare a localitatii Mahmudia.

Tabelul 72. Caracteristicile conductelor propuse spre extindere in reteaua de canalizare – localitatea Mahmudia.

Nr. Crt.

Strada Lungime [m]

Diametru [m]








7 Amurgului 250 250 PVC KG, SN 8 sapatura deschisa

8 Colinelor 752 250 PVC KG, SN 8 sapatura deschisa

10 Deltei 212 250 PVC KG, SN 8 sapatura deschisa

11 Dunarii 1467 250 PVC KG, SN 8 sapatura deschisa

12 Eternitatii 481 250 PVC KG, SN 8 sapatura deschisa

13 Lacramioarei 180 250 PVC KG, SN 8 sapatura deschisa

14 Nordului 265 250 PVC KG, SN 8 sapatura deschisa

15 Orizontului 268 250 PVC KG, SN 8 sapatura deschisa

16 Pietruita 300 250 PVC KG, SN 8 sapatura deschisa

17 Salciilor 322 250 PVC KG, SN 8 sapatura deschisa

18 Salsoviei 714 250 PVC KG, SN 8 sapatura deschisa



235

19 Soarelui 196 250 PVC KG, SN 8 sapatura deschisa

20 Sperantei 618 250 PVC KG, SN 8 sapatura deschisa

21 Trandafirilor 225 250 PVC KG, SN 8 sapatura deschisa

22 Tulcei 448 250 PVC KG, SN 8 sapatura deschisa

23 Unirii 573 250 PVC KG, SN 8 sapatura deschisa

24 Zambilelor 289 250 PVC KG, SN 8 sapatura deschisa


26 Zorilor 150 250 PVC KG, SN 8 sapatura deschisa

Total 8,564

Rezultatele furnizate de modelul hidraulic al retelei de canalizare pentru situatia de perspectiva in ceea ce priveste gradul de umplere al colectoarelor si vitezele de curgere sunt prezentate in figura urmatoare.

Figura 36. Retelea de canalizare - perspectiva – grad de umplere (stanga) si viteze de curgere

(dreapta).

O schema generala a lucrarilor propuse in localitatea Mahmudia privind reteaua de canalizare este prezentata in figura urmatoare.



236

Figura 37. Schema generala a lucrarilor propuse in reteaua de canalizare.

Linie maro – retea existena; Linie rosie – extindere retea; Linie magenta – retea reabilitata; Linia albastra – conducte de refulare existente. Linie verde - conducta refulare extindere.

Simularea functionarii retelei pune in evidenta faptul ca toate colectoarele au capacitate de transport suficienta, fara a exista riscuri de inundare a acestora.

Din punct de vedere a vitezelor de curgere la mai multe colectoare, in special cele de capat, vitezele de autocuratire nu pot fi asigurate din cauza debitelor mici preluate de la consumatori. Din acest motiv, in vederea evitarii reducerii sectiunii de curgere si colmatarii colectoarelor, este necesara realizarea periodica a activitatilor de mentenanta preventiva constand in spalarea conductelor din zonele de capat de retea, respectiv verificarea si spalarea conductelor de refulare existente.

In cadrul investiilor propuse in reteaua de canalizare a localitatii Mahmudia, sunt incluse si o serie de dotari/echipamente, dupa cum urmeaza:



237

Utilaj tip Autocuratitor combinat 2.5 mc pentru conducte de distributie si conducte de canalizare;

Utilaj de tip Buldo-excavator;

Utilaj tip autoutilitara 3.5 t cu dublacabina si bena;

Utilaj tip Autobasculanta de 10 t;

Motopompa Qmin=700 l/min;

Obturator pneumatic pentru conductele de canalizare DN 200-500 mm;

Exhaustor camine de canalizare.


Localitatea Mahmudia este deservita de 2 statii de pompare:

SP 1 este localizata la intersectia strazilor Turnului si Portului. Este constituita dintr-o structura din beton armat cu dimensiunile in plan de 3x3 m si o inaltime de 5 m. In interiorul bazinului de colectare este instalat un grup de pompare alcatuit din 2 pompe tip Flygt.

SP 2 este localizata la intersectia strazilor Culturii si Portului. Este constituita dintr-o structura din beton armat de cu dimensiunile in plan 2,5x3 m si o inlatime de 3 m. In interiorul bazinului este instalat un grup de pompare alcatuit din 2 pompe tip Flygt.

Statiile de pompare se afla intr-o stare buna, acestea fiind reabilitate in anul 2013. Din aceasta cauza, nu au fost propuse lucrari la statiile de pompare existente.

Sunt propuse 5 statii noi de pompare apa uzata in zonele de extinderi ale retelei de canalizare. Statiile de pompare sunt prezentate in continuare:

SPAU 1 – amplasata pe strada Dunarii; constructia statiei de pompare este reprezentata de un cheson cu dimensiunile: D=0.8 m, H=3 m; echipat cu (1+1) pompe, avand o conducta de refulare din PEID, PE 100RC, PN 6, SDR 26, cu lungimea totala de 500 m si diametrul conductei de 75 mm. Pompele vor avea urmatoarele caracteristici:

Debit: Qp = 9 m³/h;

Inaltime pompare: H = 20 m.

SPAU 2 – amplasata pe strada Sperantei; constructia statiei de pompare este reprezentata de un cheson cu dimensiunile: D=0.8 m, H=2 m; echipat cu (1+1) pompe, avand o conducta de refulare din PEID, PE 100RC, PN 6, SDR 26, cu lungimea totala de 435 m si diametrul conductei de 50 mm. Pompele vor avea urmatoarele caracteristici:

o Debit: Qp = 1.8 m³/h;



238

o Inaltime pompare: H = 20 m.

SPAU 3 – amplasata pe strada Orizontului; constructia statiei de pompare este reprezentata de un cheson cu dimensiunile: D=0.8 m, H=2 m; echipat cu (1+1) pompe, avand o conducta de refulare din PEID, PE 100RC, PN 6, SDR 26, cu lungimea totala de 277 m si diametrul conductei de 50 mm. Pompele vor avea urmatoarele caracteristici:

Debit: Qp = 1.8 m³/h;


SPAU 4 – amplasata pe strada Salsoviei; constructia statiei de pompare este reprezentata de un cheson cu dimensiunile: D=0.8 m, H=4 m; echipat cu (1+1) pompe, avand o conducta de refulare din PEID, PE 100RC, PN 6, SDR 26, cu lungimea totala de 67 m si diametrul conductei de 50 mm. Pompele vor avea urmatoarele caracteristici:



SPAU 5 – amplasata pe strada 5; constructia statiei de pompare este reprezentata de un cheson cu dimensiunile: D=0.8 m, H=2.5 m; echipat cu (1+1) pompe, avand o conducta de refulare din PEID, PE 100RC, PN 6, SDR 26, cu lungimea totala de 273 m si diametrul conductei de 50 mm. Pompele vor avea urmatoarele caracteristici:



Sunt propuse urmatoarele lucrari de instalatii electrice:

Instalatii electrice la statiie de pompare apa uzata;

Un generator electric mobil pentru alimentare electrica de urgenta pentru toate statiile de pompare apa uzata;

Alimentare cu energie electrica din reteaua de locala a Furnizorului de Electricitate pentru toate statiile de pompare apa uzata.

INVESTITII PROIECTATE PENTRU STATII DE EPURARE

Statia de epurare Mahmudia a fost pusa in functiune in anul 2013. In prezent, statia de epurare functioneaza sub capacitatea proiectata.

Principalele masuri de investitie propuse pentru statia de epurare Mahmudia sunt menite sa imbunatateasca activitatea operationala a statiei de epurare reflectata in calitatea efluentului produs, fiind gandite ca solutii de remediere a deficientelor



239

constatate la evaluarea situatiei existente si a performantelor statiei de epurare la momentul elaborarii studiului de fezabilitate.


Tabelul 73. Masurile propuse pentru remedierea deficientelor constatate la statia de epurare Mahmudia.

Nr. crt.


1 Lipsa control asupra descarcarilor de ape uzate vidanjate, amonte de statia de epurare; efluent neconform la majoritatea parametrilor de calitate analizati



Procurare auto-utilitara pentru vidanjare, in operarea Aquaserv Tulcea – prin Centrul Operational Mahmudia, pentru controlul descarcarii amestecului vidanjat transportat, in statia de epurare


Contractarea de servicii de service specializat din partea producatorului instalatiei de epurare si inlocuirea tuturor componentelor nefunctionale, improvizate sau incompatibile

Adaptare proceduri de operare pentru incadrarea indicatorilor de calitate in limitele admisibile



2 Echipamente defecte; instalatii improvizate; automatizare nefunctionala


Inlocuirea tuturor echipamentelor defecte sau improvizate

Refacerea sistemului de automatizare

3 Lipsa monitorizare calitativa si cantitativa apa bruta influenta in statie; lipsa monitorizare calitativa efluent; debitmetrul pentru efluent nu prezinta inregistrari de incredere


Amenajare zona montare debitmetru pentru masurarea debitului influent si montare prelevator automat de probe influent

Amenajare zona debitmetru efluent pentru amplasare prelevator automat de probe efluent

Inlocuire debitmetru efluent existent

Amenajare laborator in incinta statiei de epurare si dotare cu aparatura necesara pentru analize de calitate apa uzata si namol


Asigurarea continuitatii activitatii de laborator in cadrul statiei de epurare, pentru monitorizarea calitativa a apei uzate brute, a celei epurate si namolului produs

4 Lipsa activitate mentenanta de specialitate


Incheierea de contracte de service de specialitate cu firme specializate



240







Pentru orizontul 2023, se anticipeaza un grad de conectare la sistemul public de canalizare, de 100% pentru populatia estimata in localitatea Mahmudia, respectiv 2,163 persoane. Capacitatea statiei de epurare, exprimata in locuitori echivalenti, calculata pentru orizontul 2023 este de 2,300 l.e.

Debitele caracteristice de apa uzata ce vor fi prelucrate in statia de epurare Mahmudia, in perspectiva anului 2023 sunt urmatoarele:

Quzimed, 2023 = 368 m3/zi = 4.3 l/s

Quzimax, 2023 = 531 m3/zi = 6.1 l/s

Quhmax, 2023 = 44 m3/h = 12.2 l/s.

Nu se anticipeaza depasirea capacitatii hidraulice proiectate a statiei de epurare Mahmudia, iar calitatea estimata a apei uzate brute precum si valorile parametrilor de calitate pentru apa epurata, in perspectiva anului 2023 sunt cele prezentate in tabelul urmator. Nu sunt necesare extinderi ale capacitatii obiectelor tehnologice in statia de epurare, insa este necesara introducerea catorva noi componente.

Tabelul 74. Indicatori de calitate apa uzata bruta si apa epurata - statia de epurare Mahmudia – orizont 2023.

Nr. Crt.



1 CBO5 mg O2/ l 256.9 25

2 CCO-Cr mg O2/ l 659.7 125

3 MTS mg/ l 172.3 60

4 NT mg/ l 125.5 15

5 N-NH4+ mg/ l 52.5 3

6 NTK mg/ l 124.5 -

7 PT mg/ l 8.1 2

Pentru perspectiva 2023, se estimeaza ca la statia de epurare Mahmudia se va produce un volum zilnic de namol deshidratat de 1.03 m3/zi (cu umiditatea de 85% si o cantitate de substanta uscata de 154 kg/zi), care va trebui evacuat pentru depozitarea finala, conform prevederilor strategiei locale a namolului.



241

Descrierea masurilor de investitie propuse la statia de epurare Mahmudia

Investitiile propuse au fost proiectate pentru orizontul 2023, tinand cont de parametrii de baza ai statiei de epurare, mentionati mai sus. Toate investitiile propuse se vor realiza in incinta amplasamentului statiei de epurare, existand spatiu suficient pentru noile componente. In cele ce urmeaza sunt prezentate detalii privind investitiile propuse.

Statie de receptie vidanje



Platforma betonata de descarcare va avea dimensiunile: 20 x 4.0 m, va fi prevazuta cu retea de canalizare pentru preluarea apelor reziduale si de spalare si va fi prevazuta cu un aparat de spalare cu apa sub presiune. Este prevazut de asemenea un container pentru colectarea si evacuarea retinerilor din statia de receptie vidanje.

Autoutilitara de tip vidanje

Este prevazuta achizitionarea unui echipament de acest tip, cu capacitatea de 6,000 l, acesta urmand a fi in exploatarea exclusiva a operatorului; este de asemenea necesara reglementarea activitatii de vidanjare la nivelul localitatii Mahmudia, in asa fel incat aceasta sa poata fi realizata numai de catre operatorul regional si agenti economici autorizati de catre Operatorul Regional, urmarind-se astfel ca descarcarea vidanjelor sa se realizeze numai la statia de receptie vidanje si nu in orice punct al retelei publice de canalizare. Scopul acestei masuri este de a se evita producerea de socuri de incarcare cu poluanti asupra statiei de epurare ce duc la perturbarea proceselor biologice care se desfasoara in statie.

Inlocuirea echipamentelor nefunctionale

Este prevazuta inlocuirea tuturor echipamentelor din statia de epurare, in acest sens prevazandu-se o furnitura completa de componente care le vor inlocui pe cee nefunctionale, defecte, improvizate sau incompatibile.

Inlocuirea echipamentelor se va face de catre o companie specializata pe acest tip de statie de epurare compacta, a carei tehnologie este patentata.



242

Totodata se va reface sistemul de automatizare al intregii statii, preluand si datele privind componentele noi ce vor fi instalate.

Punct masurare debite si prelevare probe influent si efluent

Pentru monitorizarea continua a debitului influentului, pe conducta de admisie in statia de epurare se va amenaja o zona in care va fi montat un debitmetru electromagnetic. De asemenea se va monta un echipament de prelevare automata a probelor de apa uzata.

Un prelevator automat de probe se va monta si in zona de monitorizare debit efluent iar debitmetrul existent va fi inlocuit cu un debitmetru electromagnetic adecvat, nou.

Amenajare laborator in incinta statiei de epurare

In incinta statiei de epurare se va realiza o cladire cu destinatia de laborator, pentru care se prevede echipare completa cu echipamente si aparatura de laborator, pentru realizarea de analize de calitate apa uzata si namol.


Sistemul va fi achizitionat ca furnitura completa. A fost prevazut un kit complet de alimentare cu energie electrica generata de panouri fotovoltaice, de retea, care va cuprinde cel putin: un generator fotovoltaic format din panouri, unul sau mai multe invertoare de retea, controlere, un tablou general prevazut cu protectii la minima/ maxima tensiune si frecventa, precum si sistemele necesare de cabluri. Sistemul fotovoltaic de retea nu are in componenta baterii de acumulatori, iar energia electrica produsa pe durata zilei este utilizata pentru consum propriu sau se injecteaza in SEN pentru a fi utilizata de alti consumatori. Cantitatea estimata de energie generata de panourile fotovoltaice este de 2,616 kWh/ an si va acoperi o parte din necesarul pentru alimentarea consumatorilor din statia de epurare.

Panourile vor fi montate deasupra platformei existente de depozitare a namolului, avand o suprafata de 24 m2, care se va acoperi. S-au prevazut 8 panouri fotovoltaice care vor fi montate in asa fel incat sa asigure acoperirea completa a platformei de namol existente. Pentru manevrarea namolului deshidratat in depozit este prevazut un incarcator frontal.

S-a prevazut un generator electric pentru alimentare electrica de urgenta pentru SE de 80kVA. Vor fi de asemenea realizate toate instalatiile electrice necesare pentru buna functionare a noilor componente si a intregii statii de epurare.


Se prevad 2 foraje de observatie – H = 15 m, situate in zona amplasamentului statiei de epurare, pentru asigurarea conformarii la prevederile Legii Apelor nr 107/ 1996.



243

Descrierea masurilor administrative si operationale propuse la statia de epurare Mahmudia

Pe langa masurile de investitie propuse, descrise in paragraful anterior, este necesar sa fie implementate o serie de masuri legate de operarea si de administrarea statiei existente. Astfel, pentru imbunatatirea functionarii statiei de epurare Mahmudia, se recomanda suplimentar:

Monitorizarea calitativa si cantitativa permanenta (zilnica) a influentului si efluentului statiei de epurare, precum si a calitatii namolului produs in statia de epurare;

Implementarea de masuri privind adaptarea functionarii statiei de epurare la conditiile curente de incarcare hidraulica si in poluanti; acest lucru se realizeaza si in prezent, insa masurile luate trebuie ajustate, dat fiind ca efluentul nu corespunde din punct de vedere calitativ, la toti indicatorii; adaptarea trebuie sa se faca cu respectarea manualului de operare care a fost elaborat de catre executantul statiei, la punerea in functiune a acesteia, in limitele garantate de functionare a obiectelor si echipamentelor tehnologice si tinand cont de rezultatele analizelor de calitate efectuate pentru apa uzata bruta, apa epurata, namolul produs in statie, dar si functie de debitele masurate pentru influentul si efluentul statiei de epurare; monitorizarea trebuie sa se realizeze permanent sau dupa un program care sa conduca la rezultate relevante;

Implementarea si mentinerea unui sistem de management local al namolului; acesta trebuie adoptat in conformitate cu recomandarile incluse in strategia de management al namolului; conform strategiei namolului, namolul deshidratat de la SE Mahmudia se va transporta la statia de ardere a namolului care va fi realizata in incinta statiei de epurare Tulcea;

Pastrarea de registre continand inregistrarile privind debitele de apa uzata intrate in statie, calitatea apei uzate brute si a celei epurate (conform analizelor efectuate in statie), cantitati de namol produse, calitatea acestuia, cantitati de reactivi utilizati in procesul tehnologic etc; registre privind reviziile efectuate la echipamente, lucrarile de reparatii, inlocuiri, orele de functionare ale echipamentelor (pompelor, suflantelor, echipamentelor de concentrare deshidratare mecanica etc);

Monitorizarea descarcarilor de ape uzate in reteaua publica de canalizare in vederea respectarii reglementarilor impuse prin NTPA 002;

Contractarea serviciilor de service unor firme specializate in statii de epurare de tip Resetilovs.



244

7. INFRASTRUCTURA DE APA UZATA DIN LOCALITATEA VACARENI

INVESTITII PROPUSE IN INFRASTRUCTURA DE APA UZATA DIN LOCALITATEA VACARENI

Deoarece in localitatea Vacareni nu exista sistem centralizat de colectare si epurare a apelor uzate, s-au propus o retea noua de colectare a apelor uzate si o statie noua de epurare. Masurile de investitii propuse pentru imbunatatirea sistemului de canalizare si justificarea acestora sunt rezumate in urmatorul tabel.

Tabelul 75. Investitiile propuse pentru remedierea deficientelor sistemului de alimentare cu apa Vacareni.

Nr. Crt.


1 Reteaua de canalizare

Retea noua de canalizare In prezent, localitatea nu dispune de sistem centralizat de preluare si epurare a apelor uzate

2 Statii de pompare ape uzate

2 Statii noi de pompare a apei uzate

In prezent, localitatea nu dispune de sistem centralizat de preluare si epurare a apelor uzate

3 Statia de epurare Statie noua de epurare In prezent, localitatea nu dispune de sistem centralizat de preluare si epurare a apelor uzate


Extindere conducte in reteaua de canalizare

In localitatea Vacareni sunt propuse lucrari de extindere a retelei de canalizare.

Conducte noi de canalizare realizate din PVC KG, SN8, Dn 250 mm, in lungime totala de 25.4 km;

1,200 racorduri noi Dn 160 mm pe sectoarele propuse spre extindere;

690 camine de vizitare pe sectoarele propuse spre extindere.

In tabelul urmator sunt prezentate caracteristicile conductelor propuse pentru inlocuire in reteaua de canalizare a localitatii Vacareni.

Tabelul 76. Caracteristicile conductelor propuse spre extindere in reteaua de canalizare – localitatea Vacareni

Nr.

Crt.

Strada Lungime [m]

Diametru [m]



1 Albinei 562 250 PVC KG, SN 8 sapatura deschisa

2 Agriculturii 350 250 PVC KG, SN 8 sapatura deschisa

3 Castanilor 749 250 PVC KG, SN 8 sapatura deschisa

4 Ciresilor 544 250 PVC KG, SN 8 sapatura deschisa

5 Crapina 751 250 PVC KG, SN 8 sapatura deschisa

6 Crinului 694 250 PVC KG, SN 8 sapatura deschisa



245

7 Dispensarului 843 250 PVC KG, SN 8 sapatura deschisa

8 Dogariei 540 250 PVC KG, SN 8 sapatura deschisa

9 Florilor 819 250 PVC KG, SN 8 sapatura deschisa

10 Lalelelor 414 250 PVC KG, SN 8 sapatura deschisa

11 Livezilor 240 250 PVC KG, SN 8 sapatura deschisa

12 Mare 1,335 250 PVC KG, SN 8 sapatura deschisa

13 Movilitei 505 250 PVC KG, SN 8 sapatura deschisa

14 Narciselor 326 250 PVC KG, SN 8 sapatura deschisa

15 Nordului 639 250 PVC KG, SN 8 sapatura deschisa

16 Periferiei 1,183 250 PVC KG, SN 8 sapatura deschisa

17 Popinei 527 250 PVC KG, SN 8 sapatura deschisa

18 Primaverii 874 250 PVC KG, SN 8 sapatura deschisa

19 Principala 3,508 250 PVC KG, SN 8 sapatura deschisa

20 Randunelelor 318 250 PVC KG, SN 8 sapatura deschisa

21 Rasaritului 172 250 PVC KG, SN 8 sapatura deschisa

22 Releului 299 250 PVC KG, SN 8 sapatura deschisa

23 Salciei 742 250 PVC KG, SN 8 sapatura deschisa

24 Sperantei 956 250 PVC KG, SN 8 sapatura deschisa

25 Stejarului 1,000 250 PVC KG, SN 8 sapatura deschisa

26 Stiintei 723 250 PVC KG, SN 8 sapatura deschisa

27 Sudului 330 250 PVC KG, SN 8 sapatura deschisa

28 Tineretului 230 250 PVC KG, SN 8 sapatura deschisa

29 Toamnei 578 250 PVC KG, SN 8 sapatura deschisa

30 Trandafirilor 1,032 250 PVC KG, SN 8 sapatura deschisa

31 Trifoiului 306 250 PVC KG, SN 8 sapatura deschisa

32 Vanatorilor 663 250 PVC KG, SN 8 sapatura deschisa

33 Vestului 378 250 PVC KG, SN 8 sapatura deschisa

34 Visinilor 267 250 PVC KG, SN 8 sapatura deschisa

35 Strada 1 1,747 250 PVC KG, SN 8 sapatura deschisa



Total 25,359

In tabelul urmator sunt prezentate caracteristicile subtraversarilor propuse in

reteaua de canalizare a localitatii Vacareni.



246

Tabelul 77. Caracteristicile subtraversarilor propuse in reteaua de canalizare – localitatea Vacareni

Nr. Crt

Strada Lungime [m]

Dn [m]

Conducta propusa



1 Principala 17 250 PVC KG, SN 8 OTEL, Dn 419x8 mm


Drum national

2 Vestului 12 250 PVC KG, SN 8 OTEL, Dn 419x8 mm


Drum national

Total 12

Rezultatele furnizate de modelul hidraulic al retelei de canalizare pentru situatia de perspectiva in ceea ce priveste gradul de umplere al colectoarelor si vitezele de curgere sunt prezentate in figura urmatoare.

Figura 38. Retelea de canalizare - perspectiva – grad de umplere (stanga) si viteze de curgere (dreapta).

Simularea functionarii retelei pune in evidenta faptul ca toate colectoarele au capacitate de transport suficienta, fara a exista riscuri de inundare a acestora.

Din punct de vedere a vitezelor de curgere la mai multe colectoare, in special cele de capat, vitezele de autocuratire nu pot fi asigurate din cauza debitelor mici preluate de la consumatori. Din acest motiv, in vederea evitarii reducerii sectiunii de curgere si colmatarii colectoarelor, este necesara realizarea periodica a activitatilor de mentenanta preventiva constand in spalarea conductelor din zonele de capat de retea, respectiv verificarea si spalarea conductelor de refulare existente.

In cadrul investiilor propuse in reteaua de canalizare a localitatii Vacareni, sunt incluse si o serie de dotari/echipamente, dupa cum urmeaza:

Utilaj tip autocuratitor sub presiune;

Motopompa Qmin=700 l/min;

Obturator pneumatic pentru conductele de canalizare DN 200-500 mm;




247

Mai compactor.

O schema generala a lucrarilor propuse in reteaua de canalizare a localitatii Vacareni este prezentata in figura urmatoare.

Figura 39. Schema generala a lucrarilor propuse in reteaua de canalizare.

Linie rosie – extindere retea; Linie albastra – conducta de refulare.


In sistemul de canalizare al localitatii Vacareni sunt propuse doua statii noi de pompare apa uzata, acestea sunt prezentate in continuare: SPAU 1 – amplasata pe strada Principala; constructia statiei de pompare este

reprezentata de un cheson cu dimensiunile: D=0.8 m, H=3 m; echipat cu (1+1) pompe, avand o conducta de refulare din PEID, PE 100RC, PN 6, SDR 26, cu lungimea totala de 783 m si diametrul conductei de 125 mm. Pompele vor avea urmatoarele caracteristici:



248


Inaltime pompare: H = 20 m. SPAU 2 – amplasata pe strada Trandafirilor; constructia statiei de pompare este

reprezentata de un cheson cu dimensiunile: D=0.8 m, H=5.5 m; echipat cu (1+1) pompe, avand o conducta de refulare din PEID, PE 100RC, PN 6, SDR 26, cu lungimea totala de 543 m si diametrul conductei de 90 mm. Pompele vor avea urmatoarele caracteristici:



Sunt propuse urmatoarele lucrari de instalatii electrice:

Instalatii electrice pentru SPAU;

Un generator electric mobil pentru alimentare electrica de urgenta;


Sistemul SCADA

Instalatiile de automatizare aferente statiilor de pompare apa uzata vor asigura functionarea manuala in regim de revizie fara PLC si automat prin PLC.

INVESTITII PROIECTATE PENTRU STATIA DE EPURARE VACARENI

Pentru localitatea Vacareni este prevazuta o statie noua de epurare ce va fi amplasata in afara zonei rezidentiale a comunei Vacareni iar apa uzata epurata va fi descarcata prin intermediul canalelor de desecare existente, in Dunare. Statia de epurare va fi amplasata pe terenul alocat de autoritatile locale, dupa cum este aratat in piesele desenate anexate studiului. Statia de epurare este prevazuta cu tehnologie de epurare mecano-biologica si prelucrarea corespunzatoare a namolului rezultat din proces. Depozitarea finala a namolului se va face in conformitate cu prevederile strategiei locale de management al namolului. Pentru orizontul 2023, se anticipeaza un grad de conectare la sistemul public de canalizare, de 100% pentru populatia estimata in localitatea Vacareni, respectiv 2,038 persoane. Capacitatea statiei de epurare, exprimata in locuitori echivalenti, calculata pentru orizontul 2023 este de 2,500 l.e.

Debitele caracteristice de apa uzata ce vor fi prelucrate in statia de epurare Vacareni, in perspectiva anului 2023 sunt urmatoarele:

Quzimed, 2023 = 175 m3/zi = 2.0 l/s;



249

Quzimax, 2023 = 503 m3/zi = 5.8 l/s;

Quhmax, 2023 = 58 m3/h = 16.1 l/s.

Valorile parametrilor de calitate pentru apa epurata, in perspectiva anului 2023 sunt cele prezentate in tabelul urmator, conform NTPA 002.

Tabelul 78. Indicatori de calitate apa uzata bruta si apa epurata - statia de epurare Vacareni – orizont 2023

Nr. Crt.



1 CBO5 mg O2/ l 300 25

2 CCO-Cr mg O2/ l 500 125

3 MTS mg/ l 350 35

4 NT mg/ l - 15

5 N-NH4+ mg/ l 30 3

6 NTK mg/ l - -

7 PT mg/ l 5 2

Pentru perspectiva 2023, se estimeaza ca la statia de epurare Vacareni se va produce un volum zilnic de namol deshidratat de 0.32 m3/zi (cu umiditatea de 75% si o cantitate de substanta uscata de 81 kg/zi), care va trebui evacuat pentru depozitarea finala, conform prevederilor strategiei locale a namolului.

Statia de epurare Vacareni proiectata va cuprinde urmatoarele componente:

Masurare debit si calitate influent;

Gratar rar cu lumina de 20 mm;

Statie de pompare apa uzata bruta;

Sita fina;

Decantor primar;

Bazin de egalizare debite;

Unitate de epurare biologica – biofiltru;

Unitate de dezinfectie efluent;

Masurare debit si calitate efluent;

Bazin de stabilizare aeroba namol;

Deshidratare namol;

Depozitare temporara namol deshidratat.

Schema tehnologica a noii statii de epurare Vacareni este prezentata in figura urmatoare



250

Figura 40. Statia de epurare Vacareni – schema tehnologica propusa

Tehnologia biologica selectata pentru statia de epurare Vacareni este biofiltrarea in flux ascendent. Se are in vedere monitorizarea debitului si calitatii influentului si efluentului statiei de epurare. Toate obiectele statiei de epurare vor fi amplasate intr-o cladire avand 20.0 x 13.0 m, rezultand o suprafata totala de 260 m2, la care se adauga suprafata platformei de depozitare temporara a namolului deshidratat. Statia de epurare cuprinde urmatoarele obiecte:

1. Statie automata de receptie vidanje, complet echipata; este prevazuta ca investitie si o vidanja cu capacitatea de 6,000 l, in exploatarea Aquaserv Tulcea – Centrul operational Vacareni; container de colectare si evacuare retineri din statia de receptie vidanje;

2. Gratar rar automat, cu lumina dintre bare de 20 mm; gratarul este completat cu o instalatie de compactare, deshidratare si depozitare retineri in containere;

3. Statie de pompare apa uzata bruta dotata cu 1+1 pompe submersibile cu convertitor de frecventa, Qmax = 35 m3/h, pompa;

4. Sita fina cu compactor de tip melc; se retin particulele cu diametrul mai mare de 2 mm; retinerile pe sita sunt ambalate automat in saci de plastic, fara a se produce mirosuri neplacute; retinerile sunt stocate in containere;

5. Decantorul primar va fi de tip lamelar si va avea o suprafata orizontala de 40 m2; aici se vor elimina din apa uzata particulele sedimentabile, nisipul dar si grasimile;



251

6. Bazinul de egalizare cu un volum util de 80 m3 va avea rolul de a atenua varfurile de incarcare hidraulica dar va servi si ca bazin de stocare apa necesara pentru spalarea biofiltrului;

7. Biofiltrul, cu un diametru de 3.40 m este alimentat din bazinul de egalizare prin intermediul a 1+1 pompe de alimentare; in interiorul biofiltrului, poluantii din apa uzata vor fi degradati biologic si indepartati pana la limita ceruta, prin activitatea biologica ca efect al filtrarii; cca. o data pe zi sau la 2 zile, biofiltrul va fi spalat cu aer+apa pentru a se indeparta suspensiile si biomasa produsa din corpul filtrului; spalarea filtrului se va face cca. 30 min si va fi precedata de stocarea apei in bazinul de egalizare; 1+1 suflante vor asigura un debit de aer suficient, fiind echipate cu convertizor de frecventa; aerul va fi insuflat prin difuzori cu membrana elastica perforata; apa de spalare incarcata cu materii in suspensie va fi trimisa in bazinul de stocare apa de spalare, avand de asemenea un volum de 80 m3. Din acest bazin, apa de spalare va fi pompata continuu in amonte de decantorul lamelar, unde toate suspensiile vor fi indepartate din apa uzata; namolul primar si biologic sedimenteaza astfel in decantorul lamelar;

8. Punct de masura debit efluent – debitmetru electromagnetic;

9. Conducta evacuare efluent – lungime 300 m; efluentul va fi descarcat in cel mai apropiat canal de desecare;

10. Amestecul de namol primar si biologic extras din decantor va avea un continut in substanta uscata de 5% si va fi evacuat periodic din bazin prin intermediul a 1+1 pompe de namol, direct in bazinul de stabilizare aeroba, care va avea un volum de 60 m3; prin stabilizare aeroba se va reduce productia de namol cu pana la 30%; cantitatea de s.u. din amestecul de namol este estimata de 115 kg s.u./zi; durata de stabilizare aeroba este de 26 de zile;

11. Din stabilizatorul de namol, namolul este preluat de 1+1 pompe de namol si transportat catre deshidratarea mecanica ce se va realiza cu o centrifuga; consumul de polielectrolit ce va fi necesar pentru conditionarea chimica a namolului ce intra la deshidratare va fi de 7 kg/ to s.u., respectiv de 0.6 kg/zi; cantitatea zilnica de substanta uscata din namolul deshidratat va fi de 81 kg; volumul zilnic de namol deshidratat: 0.32 m3/zi;

12. Namolul deshidratat se colecteaza in containere si se transporta pe platforma de namol deshidratat, care va fi acoperita. Platforma de depozitare temporara a namolului deshidratat a fost dimensionata pentru o perioada de stocare de cca. 6 luni si va avea o suprafata totala de 40 m2; inaltimea considerata a stratului de namol deshidratat este de 1.5 m; conform strategiei namolului, namolul deshidratat de la SE Vacareni se va transporta la statia de ardere a namolului care va fi realizata in



252

incinta statiei de epurare Tulcea; pentru manevrarea namolului deshidratat in depozit este prevazut un incarcator frontal;

13. Pentru asigurarea energiei electrice necesare functionarii procesului tehnologic se prevede acoperirea depozitului de namol deshidratat cu panouri fotovoltaice. Sistemul va fi achizitionat ca furnitura completa. A fost prevazut un kit complet de alimentare cu energie electrica generata de panouri fotovoltaice, “sistem de retea” care va cuprinde cel putin: un generator fotovoltaic format din panouri, unul sau mai multe invertoare de retea, controlere, un tablou general prevazut cu protectii la minima/ maxima tensiune si frecventa, precum si sistemele necesare de cabluri. Sistemul fotovoltaic in varianta “de retea” nu are in componenta baterii de acumulatori, iar energia electrica produsa pe durata zilei este utilizata pentru consum propriu sau se injecteaza in SEN (numai pe baza de autorizatie) pentru a fi utilizata de alti consumatori. Cantitatea estimata de energie generata de panourile fotovoltaice este de 5,76 kWh/ an si va acoperi o parte din necesarul pentru alimentarea consumatorilor din statia de epurare.

Panourile vor fi montate deasupra platformei proiectate de depozitare a namolului. S-au prevazut 24 de panouri fotovoltaice care vor fi montate in asa fel incat sa asigure acoperirea completa a platformei de namol proiectate.

14. Laborator in incinta statiei de epurare - In incinta statiei de epurare se va realiza o cladire cu destinatia de laborator, pentru care se prevede echipare completa cu echipamente si aparatura de laborator, pentru realizarea de analize de calitate apa uzata si namol.

Statia de epurare va fi complet automatizata si va fi operata in deplina conformitate cu prevederile manualului de operare.

Personalul de operare al statiei va include obligatoriu: operatori statie (1 operator pe schimb, 3 schimburi/ zi a cate 8

ore/schimb);

1 specialist proces;

1 electrician;

1 mecanic;

1 laborant;

1 paznic.

Consumul de energie estimat pentru statia noua de epurare Vacareni este de 160 kWh/ d, 58,400 kWh/ an. Statia de epurare va fi dotata cu un generator electric de 12 kVA. Se va asigura conectarea la reteaua electrica zonala si se vor realiza toate lucrarile de instalatii electrice necesare functionarii statiei de epurare.



253

Incinta statiei de epurare va fi imprejmuita, iar pentru monitorizare se va monta un sistem de supraveghere video.

Vor fi de asemenea realizate toate lucrarile necesare pentru amenajare drumuri, alei, spatii verzi in incinta amplasamentului statiei de epurare.

Apa uzata epurata va fi descarcata prin intermediul unui colector, in canalul de desecare cel mai apropiat.


Se prevad 2 foraje de observatie – H = 15 m, situate in zona amplasamentului statiei de epurare, pentru asigurarea conformarii la prevederile Legii Apelor nr 107/ 1996.

8. INFRASTRUCTURA DE APA UZATA DIN LOCALITATEA CHILIA VECHE

INVESTITII PROPUSE IN INFRASTRUCTURA DE APA UZATA DIN LOCALITATEA CHILIA VECHE

Avand in vedere ca in localitatea Chilia Veche exista retea de canalizare numai in zona blocurilor, dar ale carei colectoare sunt vechi si sparte datorita greutatii autovehiculelor, se propune realizarea unei retele de canalizare noi, care va deservi toti locuitorii aglomerarii Chilia Veche.

Investitiile propuse in zona de extindere a retelei de canalizare Chilia Veche constau in urmatoarele masuri: Extindere retea de canalizare, DN 250 mm, PVC-KG, SN8, L=30,127 m, inclusiv

refacere structura rutiera, tehnologie de executie - sapatura deschisa;

1,217 racorduri (conducte si camine de racord);


In cadrul investiilor propuse in sistemul de colectarea a apei uzate din localitatea Chilia Veche, sunt incluse si o serie de dotari/echipamente, dupa cum urmeaza:

Control CCTV intre DN 100-2000 mm, cu cablu de 550 m;

Autocuratitor combinat cu capacitatea de 3.5 mc;


Obturator conducte de canalizare;

Camera endoscopica pentru inspectii in locuri inguste;

Electropalan 1000 kg;

Mai compactor;

Generator electric mobil;



254

Exhaustor;

Autocuratitor portabil.

In tabelul urmator sunt prezentate caracteristicile conductelor propuse pentru realizarea sistemului de colectare a apei uzate din localitatea Chilia Veche.

Tabelul 79. Caracteristicile conductelor propuse pentru realizarea unui nou sistem de colectare a apei uzate– localitatea Chilia Veche

Nr.

Crt.

Strada Lungime

[m]

Diametru

[mm]



1 Unirii 596 250 PVC -KG, SN 8 Sapatura deschisa

2 Albinei 1062 250 PVC -KG, SN 8 Sapatura deschisa

3 Socului 280 250 PVC -KG, SN 8 Sapatura deschisa

4 Dobrogei 907 250 PVC -KG, SN 8 Sapatura deschisa

5 Lalelelor 482 250 PVC -KG, SN 8 Sapatura deschisa

6 Libertatii 1397 250 PVC -KG, SN 8 Sapatura deschisa

7 Toamnei 590 250 PVC -KG, SN 8 Sapatura deschisa

8 Delfinului 250 250 PVC -KG, SN 8 Sapatura deschisa

9 Albatros 763 250 PVC -KG, SN 8 Sapatura deschisa

10 Morilor 1081 250 PVC -KG, SN 8 Sapatura deschisa

11 Movilei 980 250 PVC -KG, SN 8 Sapatura deschisa

12 Mierlei 913 250 PVC -KG, SN 8 Sapatura deschisa

13 Dropiei 729 250 PVC -KG, SN 8 Sapatura deschisa

14 Condor 501 250 PVC -KG, SN 8 Sapatura deschisa

15 Rezelor 345 250 PVC -KG, SN 8 Sapatura deschisa

16 Plevnei 377 250 PVC -KG, SN 8 Sapatura deschisa

17 7 Noiembrie 440 250 PVC -KG, SN 8 Sapatura deschisa

18 Randunicii 260 250 PVC -KG, SN 8 Sapatura deschisa

19 Viitorului 384 250 PVC -KG, SN 8 Sapatura deschisa

20 Portului 480 250 PVC -KG, SN 8 Sapatura deschisa

21 Strada 1 160 250 PVC -KG, SN 8 Sapatura deschisa




25 Dunarii 3156 250 PVC -KG, SN 8 Sapatura deschisa


27 Egreta 300 250 PVC -KG, SN 8 Sapatura deschisa

28 Cale de acces parcela 3654-3600

102 250 PVC -KG, SN 8 Sapatura deschisa



255

29 Veseliei 245 250 PVC -KG, SN 8 Sapatura deschisa

30 Nuferilor 967 250 PVC -KG, SN 8 Sapatura deschisa

31 Gradinilor 1869 250 PVC -KG, SN 8 Sapatura deschisa

32 Trandafirilor 1225 250 PVC -KG, SN 8 Sapatura deschisa

33 Florilor 579 250 PVC -KG, SN 8 Sapatura deschisa

34 Primaverii 1638 250 PVC -KG, SN 8 Sapatura deschisa

35 Revolutiei 1253 250 PVC -KG, SN 8 Sapatura deschisa

36 Campului 1729 250 PVC -KG, SN 8 Sapatura deschisa

37 Doamnelor 704 250 PVC -KG, SN 8 Sapatura deschisa

38 Lastun 421 250 PVC -KG, SN 8 Sapatura deschisa


40 Pelican 670 250 PVC -KG, SN 8 Sapatura deschisa

41 Movilei 1 95 250 PVC -KG, SN 8 Sapatura deschisa


43 Mioarelor 395 250 PVC -KG, SN 8 Sapatura deschisa

44 Abatorului 250 250 PVC -KG, SN 8 Sapatura deschisa

Total 30,127 - - -

O schema generala a lucrarilor propuse in reteaua de canalizare Chilia Veche este prezentata in figura urmatoare.



256

Figura 41. Schema generala a lucrarilor propuse in reteaua de canalizare a aglomerarii Chilia Veche.

Linie rosie - extindere retea; Linie neagra - refulare noua.



257

INVESTITII PROIECTATE PENTRU STATIILE DE POMPARE A APEI UZATE

Avand in vedere ca din analiza configuratiei terenului a rezultat ca sunt zone unde colectoarele nu pot functiona gravitational, se propune realizarea a 8 statii de pompare apa uzata dupa cum urmeaza:

Statie noua de pompare ape uzate menajere SPAU 1, prefabricata (D= m, H= m), (1+1) pompe avand caracteristicile: Q=18 mc/h; H=25 m, inclusiv instalatie hidraulica, instalatii electrice interioare;

Conducta noua de refulare SPAU 1, DN 110 mm, PEID, PE100, PN6, L=972 m, adancime medie de ingropare H=2 m, inclusiv lucrari de montaj si refacere structura rutiera - macadam, tehnologie de executie - sapatura deschisa


Conducta noua de refulare SPAU 2, DN 125 mm, PEID, PE100, PN6, L=1,229 m, adancime medie de ingropare H=2 m, inclusiv lucrari de montaj si refacere structura rutiera - macadam, tehnologie de executie - sapatura deschisa


Conducta noua de refulare SPAU, DN 50 mm, PEID, PE100, PN10, L=183 m, adancime medie de ingropare H=2 m, inclusiv lucrari de montaj si refacere structura rutiera - macadam, tehnologie de executie - sapatura deschisa








258




Statie noua de pompare ape uzate menajere SPAU 8, prefabricata (D= m, H= m), (1+1) pompe avand caracteristicile: Q=63 mc/h; H=115 m, inclusiv instalatie hidraulica, instalatii electrice interioare;


In cadrul statiilor de pompare apa uzata sunt propuse urmatoarele lucrari de instalatii electrice:

Instalatii electrice la fiecare din cele 8 SPAUri;

Generatoare electrice mobile (3buc) alimentare electrica de urgenta pentru cele 8 SPAUri;


Instalatiile de automatizare aferente statiilor de pompare apa uzata noi (8 bucati) vor asigura functionarea manuala in regim de revizie fara PLC si automat prin PLC. Instalatiile de automatizare vor fi amplasate in acelasi tablou cu instalatiile electrice si vor cuprinde cel putin un UPS, PLC, HMI, modem GSM/GPRS.


INVESTITII PROIECTATE PENTRU STATIA DE EPURARE CHILIA VECHE

Pentru localitatea Chilia Veche este prevazuta o statie noua de epurare ce va fi amplasata in afara zonei rezidentiale a comunei Chilia Veche iar apa uzata epurata va fi descarcata in Dunare. Statia de epurare va fi amplasata pe terenul alocat de autoritatile locale, dupa cum este aratat in piesele desenate anexate studiului. Terenul alocat statiei este o platforma inaltata peste nivelul terenului natural in zona, cu o inaltime medie de 2.0m. Suprafata ce va fi ocupata de statia de epurare necesita extinderea in afara platformei alocate. Pentru suprafata totala ce va fi ocupata de statia de epurare a fost realizat un studiu de inundabilitate iar concluziile sunt urmatoarele:



259

- Extinderea zonei inundabile pentru debitele Q1% si Q5% nu difera substantial, insa din punct de vedere al nivelurilor se observa o diferenta relativ importanta, cca. 46 cm, aceasta diferenta traducandu-se printr-o adancime aproape dubla a lamei de apa in zona joasa a amplasamentului statiei de epurare;

- Intrucat amplasamentul propus pentru SEAU Chilia Veche este pozitionat partial pe o platforma inaltata fata de terenul din jur (cota medie a platformei este de 3.6 m, in timp ce cota medie a terenului natural in zona platformei este de 2 m), a rezultat ca zona inaltata nu este inundata in ambele cazuri de simulare. Astfel, in cazul debitului maxim Q5%, nivelul profilului statiei este de 2.49 mMN75, iar adancimea medie in zona limitrofa platformei este de cca 48 cm. In cazul debitului maxim Q1%, nivelul obtinut in profilul statiei este de 2.95 mMN75, iar adancimea medie limitrofa platformei este de cca 94 cm. Desi platforma nu este inundata, vor exista probleme ridicate de asigurarea accesului la statia de epurare in timpul perioadelor de viitura.

Avand in vedere concluziile studiului de inundabilitate efectuat, este necesara protejarea zonei joase a viitorului amplasament cu un dig de protectie ce va avea o inaltime de 2.0 m si o lungime de cca. 250 m.

Statia de epurare este prevazuta cu tehnologie de epurare mecanica si epurare biologica si prelucrarea namolului in filtre plantate cu stuf. Conform strategiei namolului, namolul deshidratat de la SE Chilia Veche se va transporta la statia regionala de ardere a namolului, care va fi realizata in incinta statiei de epurare Tulcea.

Pentru orizontul 2023, se anticipeaza un grad de conectare la sistemul public de canalizare, de 100% pentru populatia estimata in localitatea Chilia Veche, respectiv 1,970 persoane. Capacitatea statiei de epurare, exprimata in locuitori echivalenti, calculata pentru orizontul 2023 este de 3,000 l.e.

Debitele caracteristice de apa uzata ce vor fi prelucrate in statia de epurare Chilia Veche, in perspectiva anului 2023 sunt urmatoarele:

Quzimed, 2023 = 343 m3/zi = 4.0 l/s

Quzimax, 2023 = 592 m3/zi = 7.0 l/s

Quhmax, 2023 = 62 m3/h = 17.2 l/s.

Valorile parametrilor de calitate pentru apa epurata, in perspectiva anului 2023 sunt cele prezentate in tabelul urmator, conform NTPA 002.



260

Tabelul 80. Indicatori de calitate apa uzata bruta si apa epurata - statia de epurare Chilia Veche – orizont 2023.

Nr. Crt.



1 CBO5 mg O2/ l 300 25

2 CCO-Cr mg O2/ l 500 125

3 MTS mg/ l 350 35

Tehnologia de epurare ce va fi aplicata in noua statie de epurare Chilia Veche proiectata a rezultat in urma analizei de optiuni efectuata pentru trei variante selectate si va fi cea utilizand pentru epurarea biologica a apei uzate si pentru prelucrarea namolului, filtre plantate cu stuf.

Schema tehnologica a statiei de epurare Chilia Veche este prezentata in figura urmatoare

Figura 42. Statia de epurare Chilia Veche – schema tehnologica.

Apa uzata este mai intai supusa unui proces de degrosisare dupa care este pompata succesiv in doua etaje de filtre cu stuf unde se produce atat epurarea biologica a apei uzate cat si tratarea namolului. La o perioada de cca. 7-10 ani filtrele cu stuf sunt curatate, rezultand un volum de cca. 500 m3 namol care se depoziteaza pe o platforma temporara de namol deshidratat (cantitate s.u. 18). Conform strategiei namolului, namolul deshidratat de la SE Isaccea se va transporta la statia regionala de ardere a namolului, care va fi realizata in incinta statiei de epurare Tulcea.

Filiera propusa pentru epurarea apelor uzate va cuprinde asadar:



261

Statie automata de receptie vidanje, complet echipata; este preveazuta ca investitie si o vidanja cu capacitatea de 6,000 l, in exploatarea Aquaserv Tulcea – Centrul operational Chilia Veche; un container metalic va colecta si descarca retinerile din statia de receptie vidanje;

Camin de By-Pass;

Deznisipator static – bazin rectangular, 4.0 x 2.5 m, adancime apa: 1.45 m;

Gratar automat – prevazut cu un sistem de autocuratare; operare integral automatizata; gratarul va fi montat intr-un canal din beton armat cu lungime de 4 m si latimea de 1.5 m; distanta intre bare: 15 mm, latime bare gratar – 40 mm;

Statie de pompare si injectie apa uzata in primul etaj plantat cu stuf - este echipata cu 3 pompe submersibile, special concepute pentru apa uzata incarcata, avand un debit unitar de 325m3/h, asigurand pomparea influentului catre primul etaj de filtre plantate cu stuf; Hp = 8.0 m; statie tip cheson din beton armat, D = 3.30 m; H = 4.50 m; Vu = 12.83 m3. Instrumentatie: 2 debitmetre electromagnetice; 1 sonda de masura hidrostatica; 3 indicatoare de nivel tip flotor; conducte din otel inoxidabil;

2 filtre plantate cu stuf pentru primul etaj, fiecare filtru avand cate 3 module; suprafata/ modul: 405 m2; suprafata total a filtrelor din primul etaj: 2,430 m2; sistem de distributie a apei uzate format dintr-o conducta de alimentare per filtru, un sistem de tevi subterane repartizate per filtru si o retea de distributie in 16 puncte, per filtru; structura filtru (de jos in sus): membrana tip Geocomposite; membrana tip Geotextil de protectie; Geomembrana PeHD; membrana Geotextil de protectie; dren DN160 cu o densitate = 60ml/ 100 m2 prevazut cu o teava de ventilatie si un capac; Pietris 20/50; Nisip 4/22; Nisip fin 2/6; stuf specia Phragmites Communis Australis;

Statie de pompare si injectie apa uzata in cel de-al doilea etaj plantat cu stuf - este echipata cu 3 pompe submersibile avand un debit unitar de 245 m3/h, permitand pomparea apei uzate catre al doilea etaj de filtre plantate cu stuf; Hp = 8.0m; statie tip cheson din beton armat, D = 3.30 m; H = 5.50 m; Vu = 12.40 m3. Instrumentatie: 2 debitmetre electromagnetice; 1 sonda de masura hidrostatica; 3 indicatoare de nivel tip flotor; conducte din otel inoxidabil;

Vane de izolare amonte de fiecare filtru;

2 filtre plantate cu stuf pentru al doilea etaj, fiecare filtru avand cate 2 module; suprafata/ modul: 405 m2; suprafata total a filtrelor din primul etaj: 1,620 m2; sistem de distributie a apei uzate format dintr-o conducta de alimentare per filtru, un sistem de tevi subterane repartizate per filtru si o retea de distributie cu orificii perforate, per filtru; structura filtru (de jos in sus): membrana tip Geocomposite; membrana tip Geotextil de protectie – 300 g/m2; Geomembrana PeHD; membrana Geotextil de protectie – 200 g/m2; dren DN160 CR8 cu o



262

densitate = 60ml/100 m2 conducta de ventilatie cu palarie de ventilatie; Pietris 20/50; Pietris 4/22; Nisip 0/4 RL; stuf specia Phragmites Communis Australis;

Canal de masura a debitului efluent, tip Venturi;

Depozit temporar de namol deshidratat – cca. 350 m2; platforma acoperita, imprejmuita cu gard din beton, cu poarta culisanta; sistem de drenaj; inaltimea stratului de namol: 1.5 m; incarcator frontal pentru manevrarea namolului pe platforma de depozitare.

Sistemul propus pentru tratarea namolului presupune stabilizarea aeroba (macrofite) la primul etaj.

Se vor prevedea urmatoarele lucrari auxiliare:

Dispozitiv de masura debit influent; prelevator automat de probe influent; prelevator automat de probe efluent;

Instalatia electrica si de automatizare – puterea absorbita necesara este de 45 kW; automatizare completa pentru toate echipamentele prevazute in statie; dulap electric echipat minim cu: elemente de protectie la descarcari electrice, circuite de distributie protejate cu disjunctori, circuite de pornire motor pentru pompele din instalatie, relee, automat programabil, conectori;

Amenajari generale: drumuri si cai de acces; imprejmuire, poarta de acces; local de exploatare; laborator complet echipat; dig de protectie incinta in zona de cota joasa;

Sistem de alimentare cu energie electrica cu panouri fotovoltaice – IP maxim, care vor produce energie electrica ce va acoperi o parte din consumul echipamentelor tehnologice prevazute in statie. Pentru asigurarea energiei electrice necesare functionarii procesului tehnologic se prevede acoperirea depozitului de namol deshidratat cu panouri fotovoltaice. Sistemul va fi achizitionat ca furnitura completa. A fost prevazut un kit complet de alimentare cu energie electrica generata de panouri fotovoltaice, “sistem de retea” care va cuprinde cel putin: un generator fotovoltaic format din panouri, unul sau mai multe invertoare de retea, controlere, un tablou general prevazut cu protectii la minima/ maxima tensiune si frecventa, precum si sistemele necesare de cabluri. Sistemul fotovoltaic in varianta “de retea” nu are in componenta baterii de acumulatori, iar energia electrica produsa pe durata zilei este utilizata pentru consum propriu sau se injecteaza in SEN (numai pe baza de autorizatie) pentru a fi utilizata de alti consumatori. Cantitatea estimata de energie generata de panourile fotovoltaice este de 22,855 kWh/ an si va acoperi o parte din necesarul pentru alimentarea consumatorilor din statia de epurare. Panourile vor fi montate deasupra platformei proiectate de depozitare a namolului. S-au prevazut 70 de panouri fotovoltaice care vor fi montate in asa fel incat sa asigure acoperirea completa a platformei de namol proiectate;



263

Pentru statia de epurare Chilia Veche s-a prevazut o instalatie de automatizare si un dispecerat local SCADA ce va asigura functionarea manuala in regim de revizie si automat. Instalatiile de automatizare vor fi amplasate in acelasi tablou cu instalatiile electrice si vor cuprinde cel putin un UPS, PLC, HMI, modem de transmisie prin GSM. Dispeceratul va fi fara redundanta cu un singur PC desktop, imprimanta, UPS modem GSM. Automatizarea se va realiza cu un PLC industrial prevazut cu unitate centrala si module de intrare/iesire digitale si analogice. Prin programul soft de aplicatie se vor asigura cel putin urmatoarele functiuni:

- Functionarea in regim automat;

- Protectia si comanda tuturor echipamentelor;

- Rotatia echipamentelor in sarcina si de rezerva, contorizarea numarului de ore de functionare;

- Monitorizarea parametrilor de stare pentru toate echipamentele, retea alimentare;

- Se vor achizitiona datele transmise de instrumentatie;

- Se vor transmite prin GSM parametrii de stare, avarii, valori instrumentatie la dispecerul local.

Figura urmatoare prezinta dispunerea obiectelor proiectate in incinta alocata statiei de epurare.

Figura 43. Statia de epurare Chilia Veche – dispunerea in plan a obiectelor proiectate.

(zona in care se va amenaja depozitul de namol nu este inclusa in imaginea de mai sus)

Fata de amplasamentul alocat initial statiei de epurare este necesara extinderea suprafetei cu cca. 4,000 m2, in imediata vecinatate.

Laborator in incinta statiei de epurare - In incinta statiei de epurare se va realiza o cladire cu destinatia de laborator, pentru care se prevede echipare completa cu echipamente si aparatura de laborator, pentru realizarea de analize de calitate apa



264

uzata si namol.

Consumul de energie electrica estimat este de 26,200 kWh/an. Din aceasta cantitate de energie, cca. 22,855 kWh se vor produce anual cu ajutorul panourilor fotovoltaice prevazute.

Personalul de operare al statiei va include obligatoriu: - 3 operatori statie (1 operator pe schimb, 3 schimburi/ zi a cate 8 ore/schimb);

- 1 specialist proces;

- 1 electrician;

- 1 mecanic;

- 1 laborant;

- 1 paznic.

Statia de epurare va fi complet automatizata si va fi operata in deplina conformitate cu prevederile manualului de operare.

Incinta statiei de epurare va fi imprejmuita, iar pentru monitorizare se va monta un sistem de supraveghere video. Pentru siguranta, este prevazut un generator electric de 16 kVA.

Vor fi de asemenea realizate toate lucrarile necesare pentru amenajare drumuri, alei, spatii verzi in incinta amplasamentului statiei de epurare. Zona situata in afara platformei inaltate va fi protejata cu un dig perimetral, pentru a se evita inundarea filtrelor cu stuf – etaj 2 la niveluri pe fluviul Dunarea asociate unui debit Q5%. Digul de protectie va avea o inaltime de 2.0m.



INVESTITII PROIECTATE PENTRU CONDUCTA DE DESCARCARE EFLUENT STATIE DE EPURARE

Se propune realizarea unei conducte de descarcare efluent statie de epurare Chilia Veche, din PEID, PE 100 RC, DN 140 mm, cu o lungime totala de 900 si amenajarea unui punct de descarcare a efluentului statiei de epurare. Punctul de descarcare va fi amplasat pe malul drept al Dunarii, bratul Chilia, aval de captare si la o distanta de 1 km fata de acesta. Punctul de descarcare se va amenaja corespunzator.



265

9. INFRASTRUCTURA DE APA UZATA DIN LOCALITATILE C.A. ROSETTI, LETEA,

PERIPRAVA, SFISTOFCA

INVESTITII PROPUSE IN INFRASTRUCTURA DE APA UZATA DIN LOCALITATILE C.A. ROSETTI, LETEA, PERIPRAVA, SFISTOFCA

Intrucat comuna are mai putin de 2000 de locuitori, investitiile in sistemul de canalizare nu sunt eligibile in cadrul POIM. In acest sens nu se prevede infiintarea unui sistem centralizat de colectare a apei uzate. 10. INFRASTRUCTURA DE APA UZATA DIN LOCALITATILE CEATALCHIOI,

PATLAGEANCA, PLAURU SI SALCIENI

INVESTITII PROPUSE IN INFRASTRUCTURA DE APA UZATA DIN LOCALITATILE CEATALCHIOI, PATLAGEANCA, PLAURU SI SALCIENI

In cadrul sistemului de canalizare din aglomerarile Ceatalchioi, Patlageanca, Plauru si Salcieni nu se vor realiza investitii datorita faptului ca nu se incadreaza in conditia de eligibilitate a proiectului, respectiv nu dispune de minim 2,000 de LE.

11. INFRASTRUCTURA DE APA UZATA DIN LOCALITATEA SULINA

INVESTITII PROPUSE IN INFRASTRUCTURA DE APA UZATA DIN LOCALITATEA SULINA

Sistemul de canalizare al localitatii este unul divizor, reteaua de canalizare menajera asigura in prezent un grad conectare a populatiei de cca. 84.2%, 2,963 locuitori racordati din totalul de 3521 locuitori (aferente anului 2017). Lungimea totala a retelei de canalizare menajera este de 16,498 m, alcatuita din conducte realizate din material PVC-KG cu diametrul Dn 250 mm, realizate prin POS Mediu si asigura racordarea populatiei exclusiv de pe malul drept al localitatii. Pe malul stang nu exista in prezent sistem centralizat de colectare a apelor uzate menajere.

Pentru asigurarea gradului de conectare de 100% este necesara extinderea retelei de canalizare cu conducte din material PVC-KG, SN8 cu diametrul nominal Dn 250mm pe o lungime de 10,182 m. In acest sens, se propune implementarea sistemului centralizat de colectare a apelor uzate menajere si pe malul stang al localitatii (cartierul Prospect) si extinderea retelei de canalizare pe strazi de pe malul drept (inclusiv zonele lotizate) .

Strazile propuse pentru extinderea retelei de canalizare sunt prezentate in tabelul urmator.

Tabelul 81. Extinderea retelei de canalizare in localita tea Sulina.

Nr. Crt.

Denumire strada Material Lungime (m)

1 Strada Independentei PVC-KG 2,580



266

2 Strada Artur Popescu PVC-KG 755

3 Strada Mircea Florian PVC-KG 260

4 Strada Marea Neagra PVC-KG 91

5 Strada Morunului PVC-KG 97

6 Strada C.A. Rosetti PVC-KG 97

7 Aleea Tineretului PVC-KG 178

8 Strada Af. Alexandru PVC-KG 311

9 Strada Mihail Sadoveanu PVC-KG 265

10 Strada Nicolae Balcescu PVC-KG 252

11 Strada Walter Maracineanu PVC-KG 173

12 Strada Europolis PVC-KG 970

13 Strada Sf. Gheorghe PVC-KG 502

14 Strada Europa PVC-KG 553

15 Strada Salciilor PVC-KG 107

16 Strada Stanjenelului PVC-KG 144

17 Strada Sulfinei PVC-KG 186

18 Strada Egretei PVC-KG 536

19 Strada Albatrosului PVC-KG 536

20 Strada Cormoranului PVC-KG 553

21 Strada Pescarusului PVC-KG 411

22 Strada Lopatarului PVC-KG 371

23 Strada Pelicanului PVC-KG 131

24 Strada Berzei PVC-KG 123

Total extindere (m) = 10,182

Pe traseul conductelor de canalizare se vor realiza 545 de racorduri, inclusiv camine de racord, si un numare de 386 camine de vizitare. Conductele de racord se vor realiza din material PVC-KG, SN8 de diametru Dn 160 mm.

Alte dotari in cadrul retelei de canalizare - Sistem control CCTV intre Dn 100-2000 mm cu cablu de 550m; - Autocuratitor combinat de 2.5 m3;

- Autocuratitor sub presiune pe remorca;

- Obturatoare pentru reteaua de canalizare DN200-500 mm;

- Masina de desfundat;

- Exhaustor camine canalizare;



267

- Generator electric mobil 220v/380v/15kW;

- Electropalan 1.0 tone;

- Autocuratitor portabil 3kW.


Pe traseul retelei de canalizare menajera se vor realiza 6 statii de pompare apa uzata cu conductele de refulare aferente din PEID, PE100, PN6, Dn 90 mm, in lungime totala de 2,417 m.

Tabelul 82. Caracteristici statii de pompare ape uzate si conducte de refulare

Denumire statie de pompare

Denumire strada pe care este amplasata statia

Caracteristici statii de pompare

Caracteristici conducta de refulare

Q

(m3/h)

H

(m)

L

(m)

Dn

(mm)

SPAU 5 Strada Nicolae Balcescu 14.4 5 187 90

SPAU 6 Strada Europolis 14.4 8 270 90

SPAU 7 Strada Europolis 14.4 6 138 90

SPAU 8 Strada Independentei 14.4 26 1,537 90

SPAU 9 Strada Independentei 14.4 6 35 90

SPAU 10 Strada Independentei 18 12 250 90

SPAU 11 Strada Ivan Patzaichin 14.4 5 105 90

SPAU 12 Strada Europa 14.4 5 233 90

SPAU 13 Strada Cormoranului 14.4 5 623 90

Reteaua de canalizare nou proiectata de pe malul stang (cartierul Prospect) va subtraversa Fluviul Dunarea, bratul Sulina printr-o conducta de refulare in din material PEID, PE 100, PN6 in lungime de 250m, amplasata in tub de protectie din PEID, PE100, PN16 prin foraj orizontal dirijat.

De asemenea, conductele de refulare aferente statiilor de pompare SPAU 7, SPAU 8, SPAU 9 si SPAU 10 care subtraverseaza curs de apa, vor fi montate in tub de protectie din PEID, PE100, PN16 si realizate prin foraj orizontal dirijat.

Se vor realiza instalatiile electrice necesare, iar statiile de pompare se vor integra in SCADA.

INVESTITII PROIECTATE PENTRU STATII DE EPURARE

Statia noua de epurare Sulina a fost pusa in functiune in anul 2017. In prezent, statia de epurare functioneaza sub capacitatea proiectata.



268

Principalele masuri de investitie propuse pentru statia de epurare Sulina au in vedere imbunatatirea activitatii operationale a statiei de epurare reflectata in calitatea efluentului produs si a namolului rezultat din proces, fiind gandite ca solutii de remediere a deficientelor constatate la evaluarea situatiei existente si a performantelor statiei de epurare la momentul elaborarii studiului de fezabilitate.

In tabelul urmator sunt prezentate principalele deficiente constatate la statia de epurare si masurile de remediere propuse. Au fost propuse atat masuri de investitie cat si masuri administrative si operationale.

Tabelul 83. Masurile propuse pentru remedierea deficientelor constatate la statia de epurare Sulina

Nr. crt.


1 Performante scazute privind calitatea efluentului la unii indicatori



Procurare auto-utilitare pentru vidanjare, in operarea Aquaserv Tulcea – prin Centrul Operational Sulina, pentru controlul descarcarii amestecului vidanjat transportat, in statia de epurare


Statia de epurare se gaseste in perioada de notificare a defectelor; este necesara o adaptare a procedurilor de operare privind treapta biologica pentru incadrarea indicatorilor de calitate in limitele admisibile



2 Lipsa monitorizare calitativa apa bruta influenta in statie si cantitativa apa epurata


Amenajare zona montare prelevator automat de probe influent si procurare prelevator automat de probe

Amenajare zona montare debitmetru efluent si procurare debitmetru pentru efluent

Completare dotare laborator pentru efectuarea analizelor de calitate pentru namolul produs in statie

3 Lipsa unei unitati de dezinfectie a efluentului statiei de epurare


Introducere treapta de dezinfectie apa uzata epurata

4 Nu exista o platforma de depozitare namol deshidratat; nu exista o strategie de management al namolului produs in statie


Amenajare platforma acoperita de depozitare namol deshidratat

Masuri administrative si operationale:







269

Pentru orizontul 2023, se anticipeaza un grad de conectare la sistemul public de canalizare, de 100% pentru populatia estimata in localitatea Sulina, respectiv 3,384 persoane. Capacitatea statiei de epurare, exprimata in locuitori echivalenti, calculata pentru orizontul 2023 este de 2,480 l.e. Debitele caracteristice de apa uzata ce vor fi prelucrate in statia de epurare Sulina, in perspectiva anului 2023 sunt urmatoarele:

Quzimed, 2023 = 608 m3/zi = 7 l/s

Quzimax, 2023 = 1,083 m3/zi = 12.5 l/s

Quhmax, 2023 = 110 m3/h = 30.6 l/s.

Nu se anticipeaza depasirea capacitatii hidraulice proiectate a statiei de epurare Sulina, iar calitatea estimata a apei uzate brute precum si valorile parametrilor de calitate pentru apa epurata, in perspectiva anului 2023 sunt cele prezentate in tabelul urmator. Nu sunt necesare extinderi ale capacitatii obiectelor tehnologice in statia de epurare, insa este necesara introducerea unor noi componente, pentru completarea schemei tehnologice de epurare.

Tabelul 84. Indicatori de calitate apa uzata bruta si apa epurata - statia de epurare Sulina – orizont 2023

Nr. Crt.



1 CBO5 mg O2/ l 137.0 25

2 CCO-Cr mg O2/ l 343.2 125

3 MTS mg/ l 51.2 60

4 NT mg/ l 56.5 -

5 N-NH4+ mg/ l 32.1 2

6 NTK mg/ l 56.4 -

7 PT mg/ l 5.2 -

Pentru perspectiva 2023, se estimeaza ca la statia de epurare Sulina se va produce un volum zilnic de namol deshidratat de 0.31 m3 (cu umiditatea de 75% si o cantitate de substanta uscata de 113 kg/zi), care va trebui evacuat pentru depozitarea finala, conform prevederilor strategiei locale a namolului.

Descrierea masurilor de investitie propuse la statia de epurare Sulina

Investitiile propuse au fost proiectate pentru orizontul de timp 2023, tinand cont de parametrii de baza ai statiei de epurare, mentionati mai sus. Toate investitiile propuse se vor realiza in incinta amplasamentului statiei de epurare, existand spatiul necesar pentru noile componente.

In cele ce urmeaza sunt prezentate detalii privind investitiile propuse.



270

Statia de receptie vidanje



Platforma betonata de descarcare va avea dimensiunile: 20 x 4.0 m, va fi prevazuta cu retea de canalizare pentru preluarea apelor reziduale si de spalare si va fi prevazuta cu un aparat de spalare cu apa sub presiune. S-a prevazut de asemenea un container pentru colectare si evacuare retineri din statia de receptie vidanje.

Autoutilitara de tip vidanja

Este prevazuta achizitionarea unui echipament de acest tip, cu capacitatea de 6,000 l, acesta urmand a fi in exploatarea exclusiva a operatorului; este de asemenea necesara reglementarea activitatii de vidanjare la nivelul localitatii Sulina, in asa fel incat aceasta sa poata fi realizata numai de catre operatorul regional si agenti economici autorizati de catre Operatorul Regional, urmarind-se astfel ca descarcarea vidanjelor sa se realizeze numai la statia de receptie vidanje si nu in orice punct al retelei publice de canalizare. Scopul acestei masuri este de a se evita producerea de socuri de incarcare cu poluanti asupra statiei de epurare (ducand la perturbarea proceselor biologice care se desfasoara in statie).

Punct de monitorizare calitate influent

In zona punctului de monitorizare debit influent se va prevedea un prelevator automat de probe. Monitorizarea se va face permanent si se vor pastra registre cuprinzand inregistrari ale indicatiilor debitmetrului si ale rezultatelor analizelor de calitate influent efectuate zilnic pentru probele prelevate.

Sistem dezinfectie UV pentru efluent

Pentru dezinfectia efluentului statiei de epurare se prevede un sistem complet de dezinfectie cu UV, amplasat aval de decantarea secundara.

Se prevede un sistem cu camera de dezinfectie liniara de tip mosor de teava din otel inoxidabil, conexiuni cu flansa, cu lampi UV de medie presiune multiunda, speciale pentru dezinfectia apelor uzate epurate, reglaj in trepte a puterii lampii, sistem automat de curatare a lampilor, senzor UV si sistem de control automat.



271

Punct de monitorizare debite efluent

In zona punctului de monitorizare calitate efluent se va prevedea si un debitmetru electromagnetic. Monitorizarea se va face permanent si se vor pastra registre cuprinzand inregistrari ale indicatiilor debitmetrului si ale rezultatelor analizelor de calitate efluent efectuate zilnic pentru probele prelevate.

Depozitul pentru stocarea temporara a namolului deshidratat

Namolul va fi stocat temporar in statie pe un nou depozit amenajat, dimensionat pentru o perioada de min. 6 luni. Inaltimea considerata a stratului de namol depus este de 1.5 m. Depozitul de namol deshidratat va avea o suprafata de 50 m2 si va fi prevazut cu un sistem de drenaj pentru supernatantul scurs din namolul depozitat. Se apreciaza ca, din namol depus in depozit, se va drena zilnic, un volum de cca. 0.03 m3 de supernatant care poate fi preluat de echipamentele existente de pompare.

Depozitul va fi imprejmuit cu un gard din beton prevazut cu o poarta culisanta de acces. Radierul va fi realizat din beton armat. Sistemul de montaj al panourilor fotovoltaice (prezentat mai jos) va asigura acoperirea depozitului la o inaltime suficienta, astfel incat sa permita manevrarea namolului depozitat, cu utilajul de incarcare. Pentru manevrarea namolului in zona depozitului de namol se prevede un incarcator frontal.


Sistemul va fi achizionat ca furnitura completa. A fost prevazut un kit complet de alimentare cu energie electrica generata de panouri fotovoltaice – IP maxim, care va cuprinde cel putin: un generator fotovoltaic format din panouri, unul sau mai multe invertoare de retea, controlere, un tablou general prevazut cu protectii la minima/maxima tensiune si frecventa, precum si sistemele necesare de cabluri. Sistemul fotovoltaic de retea nu are in componenta baterii de acumulatori, iar energia electrica produsa pe durata zilei este utilizata pentru consum propriu sau se injecteaza in SEN pentru a fi utilizata de alti consumatori. Cantitatea estimata de energie generata de panourile fotovoltaice este de 7,020 kWh/ an si va acoperi o parte din necesarul pentru alimentarea consumatorilor din statia de epurare.

S-a prevazut un numar de 25 panouri fotovoltaice, care vor fi montate deasupra platformei proiectate de depozitare a namolului, care va avea o suprafata de 50 m2. Panourile vor fi montate in asa fel incat sa asigure acoperirea completa a platformei proiectate de depozitare a namolului deshidratat.



272

Completare dotari de laborator

Intrucat este necesara si monitorizarea calitatii namolului produs in statia de epurare se va dota laboratorul existent cu aparatura necesara pentru realizarea analizelor de calitate a namolului. Analizele necesar a se efectua pentru namolul produs in statie sunt, minim: indicele Molhman si varsta namolului activat; raportul mineral/ volatil la namolul activat si namolul stabilizat, umiditatea namolului in exces, stabilizat si deshidratat, temperatura, pH, acizi volatili si alcalinitate la namolul stabilizat.



12. INFRASTRUCTURA DE APA UZATA DIN LOCALITATILE CRISAN, CARAORMAN SI

MILA 23

INVESTITII PROPUSE IN INFRASTRUCTURA DE APA UZATA DIN LOCALITATILE CRISAN, CARAORMAN SI MILA 23

INVESTITII IN INFRASTRUCTURA DE APA UZATA DIN LOCALITATEA CRISAN

In cadrul sistemului de canalizare existent in localitatea Crisan, nu se vor realiza investitii datorita faptului ca nu se incadreaza in conditia de eligibilitate a proiectului, respectiv nu dispune de minim 2,000 de LE.

INVESTITII IN INFRASTRUCTURA DE APA UZATA DIN LOCALITATEA CARAORMAN

In cadrul sistemului de canalizare din localitatea Caraorman nu se vor realiza investitii datorita faptului ca nu se incadreaza in conditia de eligibilitate a proiectului, respectiv nu dispune de minim 2,000 de LE.

INVESTITII IN INFRASTRUCTURA DE APA UZATA DIN LOCALITATEA MILA 23

In cadrul sistemului de canalizare existent in localitatea Mila 23, nu se vor realiza investitii datorita faptului ca nu se incadreaza in conditia de eligibilitate a proiectului, respectiv nu dispune de minim 2,000 de LE.



273

13. INFRASTRUCTURA DE APA UZATA DIN LOCALITATILE MALIUC, GORGOVA,

PARTIZANI SI ILGANII DE SUS

INVESTITII PROPUSE IN INFRASTRUCTURA DE APA UZATA DIN LOCALITATILE MALIUC, GORGOVA, PARTIZANI SI ILGANII DE SUS

INVESTITII IN INFRASTRUCTURA DE APA UZATA DIN LOCALITATEA MALIUC

In cadrul sistemului de canalizare din localitatea Maliuc nu se vor realiza investitii datorita faptului ca nu se incadreaza in conditia de eligibilitate a proiectului, respectiv nu dispune de minim 2,000 de LE.

INVESTITII IN INFRASTRUCTURA DE APA UZATA DIN LOCALITATEA GORGOVA

In cadrul sistemului de canalizare din localitatea Gorgova nu se vor realiza investitii datorita faptului ca nu se incadreaza in conditia de eligibilitate a proiectului, respectiv nu dispune de minim 2,000 de LE.

INVESTITII IN INFRASTRUCTURA DE APA UZATA DIN LOCALITATILE PARTIZANI SI ILGANII DE SUS


14. INFRASTRUCTURA DE APA UZATA DIN LOCALITATEA PARDINA

INVESTITII PROPUSE IN INFRASTRUCTURA DE APA UZATA DIN LOCALITATEA PARDINA




274

- DESCRIEREA INSTALAŢIEI ŞI A FLUXURILOR TEHNOLOGICE EXISTENTE PE AMPLASAMENT (DUPĂ CAZ) :

1. Sisteme de alimentare cu apa

1.1. Sistemul de alimentare cu apa Tulcea-Mineri

Situatia existenta

Sistemul de alimentare cu apa Tulcea deserveste aproximativ 94.2% din populatia existenta in aria de acoperire. In figura urmatoare este prezentata schema sistemului de alimentare cu apa Tulcea.

Figura 44. Schema sistemul de alimentare cu apa Tulcea

Sistemul de alimentare cu apa Tulcea deserveste municipiul Tulcea (inclusiv cartierul Tudor Vladimirescu amplasat pe malul celalalt al Dunarii) si partial localitatea Mineri (zona de operare a operatorului regional - S.C. Aquaserv S.A.), aproximativ 94.2% din populatia totala existenta in zona de operare. Consumul actual de apa pentru sistemul de alimentare cu apa Tulcea este de 92.3 l/om,zi. Componentele sistemului de alimentare cu apa Tulcea sunt prezentate in paragrafele urmatoare.



275

Captarea de suprafata – sursa: fluviul Dunarea - Mila (42+500) – a fost pusa in functiune in anul 1983, este compusa din 4 criburi, statie de pompare apa bruta (echipata cu 4 pompe cu o capacitate totala de 8,440 m3/h) si 2 conducte de aductiune apa bruta (firul 1 a fost reabilitat prin POS Mediu este realizat din PAFSIN, cu diametru de 900 mm cu o lugime de 3.7 km si otel (reabilitat prin camasuire) cu un diametru de 1,000 mm si o lugime de 2.4 km, iar firul 2 este realizat din otel, cu un diametru de 1,000 mm si o lungime toatala de 5.5 km).

Principalele deficiente identificate le reprezinta varsta si uzura mare a obiectelor componente, prezenta unor pompe cu o capacitate mare care duc la un consum inutil de electricitate. Toate obiectele existente necesita lucrari de reabilitare cu exceptia firului 1 al conductei de aductiune. Alte deficiente identificate in cadrul captarii le reprezinta drumul de acces la captare care este inundat in perioadele in care nivelul Dunarii este foarte ridicat si cablurile liniei electrice aeriene ce deserveste captarea, care sunt apropiate de sol.

Captarea de suprafata – sursa: fluviul Dunarea - Mila (40) – este in proprietatea unei companii private, reprezinta o sursa de alimentare cu apa utilizata in situatii exceptionale (cand este scoasa din functiune captarea de la Mila 42+500).

Deficientele captarii sunt repezentate de uzura conductei de aductiune apa bruta.

Sursa subterana - frontul de captare Bogza – a fost reabilitat recent prin investitii finante prin POS Mediu, are in componenta 10 foraje (9 functionale - capacitate totala 480 m3/h); rezervor tampon (V=1,000 m3); statie de pompare (echipata cu (1+1) pompe cu o capacitate de 500 m3/h); statie de clorurare; conducta de aductiune apa clorata (realizata din PEID, cu un diametru de 450 mm si o lungime de 3.9 km); sistem de automatizare (SCADA).

Deficientele frontului de captare Bogza le reprezinta depasirile concentratiilor de nitrati, sulfati si cloruri peste valorile CMA specifice (L458/2002) dar si punctul de transformare cu energie electrica care deserveste captarea, care este vechi, avand durata de viata depasita.

Statia de tratare pentru sursa de suprafata – a fost retehnologizata prin POS Mediu, are o capacitate Q=350 l/s si are in componenta:

Linia apei: Camin debitmetru; Predecantor (decantorul existent nr. 1), cu posibilitate de by-pass; Dozare dioxid de clor pentru procesul de pre-oxidare; Camera de distributie pe 2 linii tehnologice; Camera de contact pentru pre-oxidare (2 bazine); Bazin de coagulare (2 bazine) cu mixer rapid si dozare de acid; Dozare carbune activ pudra (PAC) in caz de poluari accidentale; Floculare, doua bazine pe fiecare linie amplasate in serie; Dozare de polimer in ultimul bazin de floculare; Decantor lamelar cu recirculare namol (2 unitati); Statie de pompare intermediara; Filtre cu nisip (10 cuve x 60 m2); Filtre cu nisip (8 cuve x 25 m2);



276

Rezervor intermediar (2 x 250 m3 – nou); Rezervor intermediar (500 m3 – reabilitat); Statie de pompare intermediara si statie de pompare apa spalare filtre; Statie ozonare cu bazine de contact si unitati de generatoare de ozon; Filtre cu carbune activ granular (4 cuve x 60 m2); Statie de clorurare pentru dezinfectie finala; Dozare lapte de var pentru corectare pH; Rezervor final (1,500 m3); Statie de pompare apa tratata (transporta apa potabila in rezervoarele de inmagazinare si in reteaua de distributie); conducte distributie apa potabila dotate cu debitmetre;

Preparare si dozare reactivi: Echipamente si utilaje pentru prepararea si dozarea urmatorilor reactivi: Carbune Activ Pudra (CAP); Sulfat de Aluminiu; Polimer, Apa de Var; Acid Sulfuric; Statie de clor (dozare clor gazos pentru dezinfectia finala si ClO2 pentru preoxidare);

Recuperare apa de la spalare filtre si tratare namol: Bazin de colectare apa de la spalare filtre; Bazin de namol; Statia de deshidratare namol (cuprinde instalatie de dozare polimer, statie de pompare namol si instalatii deshidratare cu filtru presa);

Sistem de automatizare (SCADA).

Deficientele statiei de tratare Tulcea le reprezinta un tronson al instalatiei electrice subterane cu durata de viata depasita. De asemenea a fost identificata necesitatea adoptarii unor masuri cu privire la imbunatatirea modul de operare al statiei de tratare. Conducte transport apa potabila

Conducte transport apa potabila din statia de tratare Tulcea - asigura prin intermediul a 7 conducte transportul apei potabile direct in reteaua de distributie (4 conducte) respectiv transportul apei potabile in rezervoarele de inmagazinare (3 conducte), sunt realizate din PEID, PAFSIN si otel, fonta, PREMO reabilitate prin camasuire, cu diametre cuprinse intre 315 si 800 mm cu o lungime totala de 20 km (aprox. 90% din total reprezinta conducte reabilitate sau extinse prin POS Mediu).

In urma analizei situatiei existente au fost identificate tronsoane de conducte nefunctionale.

Conducte transport apa din gospodariile de apa existente – asigura transportul apei potabile catre reteaua de distributie prin intermediul a 5 conducte realizate din PEID, PREMO, otel, fonta, azbociment, cu diametre cuprinse intre 315 si 600 mm cu o lungime totala de 5.6 km (aprox. 40% din total reprezinta conducte inlocuite prin POS Mediu).

In urma analizei situatiei existente au fost identificate tronsoane de conducte vechi, prin a caror utilizare se genereaza pierderi de apa.



277

Rezervoare, statii de pompare apa potabila, statii de re-clorurare Complexul de inmagazinare, pompare cota (+70) – are in componeneta

urmatoarele obiecte: rezervor cu un volum de 3,500 m3 (construit in anul 1910 si care a fost reabilitat recent prin lucrari finantate prin POS Mediu); rezervor cu un volum de 5,000 m3 (construit intre anii 1960-1965 care a fost reabilitat recent prin lucrari finantate prin POS Mediu); statie de reclorurare (realizata recent prin investitii propuse prin POS Mediu), statia de pompare 1 (1+1 pompe cu o capacitate totala de 1,300 m3/h respectiv o pompa care nu este instalata cu o capacitate de 500 m3/h); statia de pompare 2 (echipata cu 1+1 pompe cu o capacitate de 150 m3/h); retele de incinta (reabilitate prin POS Mediu si sistem de automatizare si control (SCADA).

Principale deficiente identificate sunt durata de viata depasita a unor obiectele, echipamente si instalatii ale statiilor de pompare, degradarea cladirii statiilor de pompare.

Complexul de inmagazinare cota (+110) – are in componenta un rezervor cu un volum de 5,000 m3 si o statie de reclorurare (prevazuta cu instalatie cu clor gazos).

Principale deficiente ale complexului de inmagazinare de la cota (+110) le reprezinta acoperisul rezervorului care este in stare precara, lipsa echipamentelor de masura a debitelor, respectiv echipamentele statiei de clorurare sunt vechi si au o durata de viata depasita.

O deficienta care nu are legatura directa cu cele doua complexe de inmagazinare-pompare prezentate mai sus o reprezinta volumului redus de inmagazinare la statia de tratare, care nu poate asigura o autonomie de functionare a sistemului de alimentare cu apa in cazul unor avarii.

Retea de distributie – a fost reabilitata si extinsa prin POS Mediu (in prezent mai exista o mica parte din lucrari in curs de derulare), are o lungime totala de 189.4 km, este realizata din conducte de azbociment, fonta, otel si PEID cu diametre cuprinse intre 50 si 500 mm.

Principalele deficiente ale retelei de distributie le reprezinta acoperirea insuficienta cu retele de distributie pentru zonele dezvoltate recent; existenta conductelor vechi cu durata de viata depasita care produc pierderi de apa; presiuni ridicate (mai mari de 6 bari) cu un impact major asupra pierderilor din retea; rezultatele investigatiilor efectuate pentru apa potabila au evidentiat o calitate inrautatita a apei transportate prin conducte in localitatea Mineri.

In tabelul urmator sunt sintetizate deficientele principale ale sistemului de alimentare cu apa Tulcea.



278

Tabelul 84. Principalele deficiente ale sistemului de alimentare cu apa Tulcea

Nr. Crt.

Componente Deficiente principale

1 Captare Mila (42+500)

Instalatia hidraulica a criburilor este deteriorata;

In perioadele in care apa din Dunare prezinta o turbiditate mare in corpul pompelor patrunde mal si nisip, ducand la deteriorarea acestora;

Cladirea statiei de pompare se afla in stare avansata de degradare, fiind vizibile zone cu infiltratii;

Componentele electrice ale statiei de pompare sunt vechi cu durata de viata depasita;

Principala pompa (Q=2,700 m3/h, H=40 m) functioneaza la un debit mai mare decat este necesar a fi captat, iar excedentul de debit este descarcat in Dunare, fiind inregistrat un consum inutil de energie electrica;

Pentru siguranta in exploatare se considera necesar ca ambele conducte de aductiune apa bruta sa fie functionale. Prin utilizarea conductei din otel (nereabilitata) sunt generate pierderi de apa insemnate. De asemenea pe aceasta conducta nu este montat niciun echipament de monitorizare a debitului;

Drumul de acces la captare este inundat in perioadele in care nivelul Dunarii este foarte ridicat in zona unde acesta traverseaza un canalul deschis (zona 7 tevi);

Cablurile liniei electrice aeriene care deserveste captarea sunt apropiate de sol, prezentand un pericol pentru persoanele care tranziteaza zona.

2 Captare Mila (40) Conducta de aductiune are durata de viata depasita, utilizarea acesteia conducand la pierderi de apa. De asemenea pe aceasta conducta nu este prezent un echipament de monitorizare a debitului.

3 Captare Bogza Punctul de transformare electrica care deserveste captarea este vechi, cu o durata de viata depasita;

Depasiri fata de limita admisa in apa potabila conform Legii 458/2002 pentru parametrii: nitrati, cloruri si sulfati.

4 Statia de tratare Instalatie electrica subterana cu durata de viata depasita;

Modul de operare a statiei de tratare poate fi inbunatatit;

Pierderi tehnologice foarte mari.

5 Conducte de transport apa potabila

Tronsoanele conductei de transport apa potabila din statia de tratare Tulcea la complexul de inmagazinare de la cota (+70), nu sunt functionale:

Tronsonul din PEID s-a deteriorat in momentul punerii in functiune in anul 2005;

Tronsonul de conducta din otel este degradat.

In cazul unei avarii la conducta principala de aductiune DN 800 mm este pusa in pericol alimentarea cu apa a rezervoarelor de la cota+70. Pentru a creste siguranta in exploatare a sistemului de alimentare cu apa este necesara inlocuirea tronsoanelor nefunctionale.

Pe traseul conductei de transport apa potabila din rezervoarele situate la cota (+70) in reteaua de distributie existenta pe strada Pacii, (conform declaratiilor Operatorului) sunt inregistrate avarii cu pierderi insemnate de apa.

6 Inmagazinare pompare

In prezent apa tratata stocata in rezervorul final cu un volum de 1,500 m3 amplasat sub filtrele rapide de nisip existente in statia de tratare Tulcea, este pompata direct in reteaua de distributie si in rezervoarele de cota. Datorita volumului de inmagazinare redus, in cazul in care este necesara realizarea unor lucrari de mentenanta a rezervorului, nu poate fi asigurata o autonomie de functionare a sistemului de alimentare cu apa



279

7 Complexul de inmagazinare pompare cota (+70)

Obiectele, echipamentele si instalatiile statiilor de pompare au o durata de viata depasita, iar pompele sunt ineficiente din punct de vedere al consumului de energie electrica;

Cladirea statiilor de pompare este degradata.

8 Complexul de inmagazinare cota (+110)

Acoperis in stare precara;

Lipsa echipament de masura debit la iesirea din rezervor;

Echipamentele statiei de clorurare sunt vechi si au o durata de viata depasita


Acoperire insuficienta pentru zonele dezvoltate recent;

Existenta conductelor vechi cu durata de viata depasita care produc pierderi de apa;

Presiuni ridicate, mai mari de 6 bari in cea mai mare parte a retelei de distributie (modelare hidraulica) care au un impact major asupra pierderilor din retea;

Rezultatele investigatiilor efectuate pentru apa potabila evidentiaza aparitia de bacterii mezofile si coliformi totali in reteaua de distributie din localitatea Mineri.

1.2. Sistemul de alimentare cu apa Babadag

Situatia existenta

Limitele sistemului de alimentare cu apa (exceptand frontul de captare si aductiunile) coincid cu limitele administrative ale orasului.

Figura 45. Localizarea infrastructurii sistemului de alimentare cu apa Babadag (Sursa: Google Maps In momentul actual Orasul Babadag este alimentat cu apa potabila provenita din

sursa subterana Satu Nou. Apa extrasa de la frontul Satu Nou este colectata intr-un rezervor tampon cu un

volum de 200 m3, in care se realizeaza si dezinfectia cu clor. Apa colectata in bazinul tampon este pompata cu ajutorul unei statii de pompare



280

adiacenta la doua complexe de inmagazinare, Carierei si Zahar, amplasate in orasul Babadag.

Transportul apei catre cele 2 complexe de inmagazinare se face cu 2 conducte de aductiune independente din otel si azbociment, cu diametre de 250 mm.

Exista un alt front de captare in apropierea orasului, frontul de captare Ghiol, aflat in conservare in momentul de fata, care a fost utilizat pentru alimentarea cu apa a localitatii. Datorita debitelor captate reduse si a degradarii calitatii apei, acest front a fost abandonat.

De la complexul de inmagazinare Carierei, o parte din apa este distribuita gravitational consumatorilor, iar o alta parte este transportata gravitational la un alt rezervor, amplasat pe strada Cabanei.

Acest rezervor are in principal rolul de bazin de aspiratie pentru o statie de repompare. Apa din acest rezervor este pompata la un complex de inmagazinare amplasat intr-o zona inalta, limitrofa padurii, de unde se distribuie gravitational consumatorilor. Tot din rezervorul de pe strada Cabanei se alimenteaza gravitational si o parte din consumatorii din zona strazii Cabanei.

De la complexul de inmagazinare Zahar o parte din apa este distribuita gravitational consumatorilor iar o alta parte prin pompare.

Reteaua de distributie a orasului are o lungime totala de 40 km cu diametre intre Dn=63-300 mm din OL, AZBO si PEID si deserveste un numar de 7,689 consumatori, ceea ce reprezinta aproximativ 87% din numarul total de 8,829 locuitori.

Schema generala a sistemului de alimentare cu apa Babadag este prezentata in figura urmatoare.

Figura 46. Schema generala a sistemului de alimentare cu apa Babadag



281

Obiectele sistemului de alimentare cu apa sunt vechi, mari consumatoare de energie, cu avarii frecvente si pierderi mari de apa.

Singurele masuri de reabilitare implementate in ultimii ani au fost in reteaua de distributie, prin implementarea unui proiect finantat de CNI, ce a constat in inlocuirea a 7.35 km de conducte vechi si extinderea retelei cu 5.40 km, restul retelei de distributie avand varste cuprinse intre 30 si 60 de ani.

Tabelul 85. Principalele deficiente ale sistemului de alimentare cu apa Babadag.

Nr. crt.

Componenta Deficiente principale

1 Captarea apei Prinicipalele probleme ale frontului de captare functional Satul Nou sunt generate de starea actuala a unor foraje, colmatate care necesita deznisipare, starea avansata de uzura a echipamentelor, instalatiilor hidraulice si instalatiilor electrice. Sunt inregistrate depasiri temporare ale concentratiilor admise ale indicatorului azotat si nu exista posibilitatea selectarii forajelor cu apa conforma in acele perioade.

2 Statie de pompare apa bruta

Cladirea statiei de pompare necesita reparatii si de asemenea instalatia hidraulica ce deserveste statia de pompare trebuie inlocuita. Nu exista dotari pentru masurarea debitelor pompate la rezervoare. In statia de pompare nu exista facilitati pentru operarea automata, pompele sunt operate manual.

3 Tratarea apei Treapta actuala de dezinfectie este ineficienta, este operata manual si fara a exista posibilitatea de control a dozei de clor rezidual in apa. Nu exista masuri de protectie impotriva scaparilor accidentale de clor.

In sistem nu exista facilitati de reclorurare la rezervoarele de inmagazinare din localitate, ceea ce conduce la distributia apei nedezinfectate.

4 Aductiuni Principalele deficiente sunt generate de varsta si uzura excesiva a materialelor componente. Armaturile sunt inutilizabile datorita coroziunii, conductele prezinta avarii frecvente, iar starea de uzura genereaza pierderi semnificative in sistem.

5 Complexe de inmagazinare si statii de pompare apa tratata

Principalele deficiente ale rezervoarelor si statiilor de pompare apa potabila din sistemul Babadag sunt generate de varsta acestora, uzura excesiva a materialelor componente ce genereaza deficiente structurale, starea avansata de uzura a echipamentelor, instalatiilor hidraulice si instalatiilor electrice.

Armaturile din camerele de vane ale rezevoarelor sunt fie inutilizabile, fie extrem de dificil de utilizat datorita coroziunii, iar conductele prezinta o stare avansata de coroziune. Nu exista dotari pentru monitorizarea debitelor distribuite.


Principalele deficiente ale retelei de distributie sunt date de gradul insuficient de acoperire cu servicii, de conductele vechi din retea din azbociment si otel corodat care genereaza avarii frecvente si pierderi importante de apa. Nu exista dotari pentru monitorizarea debitelor distribuite si a presiunilor.

In caz de incendiu exista zone in care nu se poate asigura presiunea minima necesara de 0.7 bar.



282

1.3. Sistemele de alimentare cu apa Isaccea, Revarsarea si Tichilesti

Situatia existenta

Sistemul de alimentare cu apa Isaccea Isaccea este un oras din judetul Tulcea, Dobrogea, Romania. Acesta are in

componenta sa localitatea resedinta Isaccea si cartierele Tichilesti si Revarsarea. Acesta e traversat de soseaua Tulcea - Braila si este situat la 35 km N-V de municipiul Tulcea.

Cartierul Tichilesti ce apartine din punct de vedere administrativ de localitatea Isaccea, este situat la o distanta de 1.5 km fata de soseaua Tulcea - Braila, 2.5 km fata de cartierul Revarsarea si 6.5 km fata de orasul Isaccea.

In figurile urmatoare sunt prezentate sistemele de alimentare cu apa pentru localitatea Isaccea si cartierul Tichilesti, fiecare avand sistem independent.

Figura 47. Plan general de amplasare in zona - Localitatea Isaccea si cartierele apartinatoare



283

Figura 48. Plan general retea de distributie existenta - localitatea Isaccea

Figura 49. Plan general retea de distributie existenta - cartier Tichilesti



284

Sistemul de alimentare cu apa al localitatii Isaccea asigura un grad de acoperire de 95 % , o parte din sistem a fost realizat prin POS Mediu si CNI si este constituit din:

Captari de apa: In prezent in localitatea Isaccea captarea apei se realizeaza atat din sursa de

suprafata Dunarea cat si din sursa de subteran, printr-un front de captare alcatuit din 4 foraje.

Statie de pompare apa bruta: Statie de pompare apa bruta, amplasata pe digul de centura al localitatii Isaccea, pe

malul drept al Dunarii, la mila 55+925.

Aductiuni de apa bruta: De la captarea din sursa de suprafata apa este transportata la statia de tratare prin

intermediul aductiunilor, in lungime totala de 1,219 m.

De la foraje apa este transportata pana la intersectia cu aductiunile de apa tratata prin intermediul aductiunilor de apa bruta, in lungime totala de 389 m.

Statie de tratare a apei:

In localitate exista o statie de tratare apa de suprafata, compacta, compusa din doua module de tratare cu o capacitate de 50 m3/h fiecare.

Statie de pompare apa tratata:

In localitate exista o statie de pompare apa bruta, ce pompeaza apa de la statia de tratare, la rezervoarele vechi si rezervoarele noi. Laborator si dispecerat; Aductiuni de apa tratata:

De la statia de tratare apa este transportata la rezervoare prin intermediul aductiunilor de apa tratata, in lungime totala de 5,118 m, din care 1,696 m reprezinta conducta de legatura dintre rezervoarele vechi si rezervoarele noi.

Rezervoare, statii de pompare si statii de clorurare:

Rezervoare - in localitatea Isaccea exista un bazin de stocare apa tratata 1x56 m3, amplasat in incinta statiei de tratare, rezervoare noi 2x250 m3 amplasate in zona de N-V a localitatii si rezervoare vechi 2x300 m3;

Statii de pompare - apa tratata din bazinul de stocare amplasat in incinta statiei de tratre este pompata la rezervoarele vechi si rezervoarele noi prin intermediul unei statii de pompare echipata cu doua pompe Grundfos cu o capacitate de 97 m3/h;

Statii de clorurare - in incinta rezervoarelor vechi, respectiv rezervoarelor noi sunt amplasate si statii de clorurare.



285

Retea de distributie a apei:

Alimentare cu apa a localitatii se face gravitational de la rezervoarele vechi si rezervoarele noi prin intermediul retelei de distributie alcatuita din conducte din PEID cu diametre cuprinse intre 63 - 315 mm.

Figura 50. Schema sistemul de alimentare cu apa - localitatea Isaccea

Sistemul de alimentare cu apa al cartierului Tichilesti asigura un grad de

acoperire de 100% si este alcatuit din: Captare din 2 izvoare amplasate langa statia de pompare apa bruta;

Statie de pompare apa bruta;

Aductiuni de apa bruta: apa bruta este transportata la rezervoare prin intermediul aductiunilor de apa bruta.

Rezervor, amplasat la cota cea mai inalta din localitatea

Retea de distributie cu o lungime totala de aproximativ 200 m.



286

Figura 51. Schema sistemul de alimentare cu apa - cartier Tichilesti

Tabelul urmator prezinta principalele deficiente ale sistemului de alimentare cu apa Isaccea :

Tabelul 86. Principalele deficiente ale sistemului de alimentare cu apa.

Nr. Crt.


1 Captarea apei In urma studiului de tratabilitate a rezultata ca apa de la forajul F4 prezinta depasiri la nitrati, de 4.8 ori peste limita maximia admisibila de 50 mg/l, conform Legii 458/2002

2 Statie de pompare apa bruta - mila 55+925

In zona pieselor de trecere a conductelor prin peretii cladirii statiei de pompare, apar infiltratii vizibile.

3 Tratarea apei In urma calculelor facute la statia de tratare existenta, a rezultat ca aceasta statie de tratare nu poate functiona cu un debit de 100 m3/h (debit proiectat) si in realitate poate functiona in conditii bune la un debit maxim de Q=25 m3/h (12.5 m3/h pentru fiecare linie) cu conditia sa se asigure un dezinisipator inaintea statiei de tratare si o treapta independenta de coagulare-floculare amonte de decantoare.

Statia de tratare nu beneficiaza de un sistem de gestionare a apei de la spalarea filtrelor, in prezent, apa de la spalarea filtralor fiind deversata intr-o zona din apropierea statiei de tratare.


4 Reteaua de distributie In urma modelarii hidraulice, a rezultat ca in sistem sunt conducte subdimensionate, cu diametre de 63 mm, care duc la neasigurarea presiunilor minime la consumatori.

Lipsa unor inele in retea, care sa asigure buna functionare a sistemului si in cazul aparitiiei unor avarii in retea. Deoarece in prezent alimentare cu apa a localitatii se realizeaza numai din rezervoarele 2x250 m3, iar toata zona de sud a localitatii (de pe partea dreapta a strazii closca, pe directia de mers catre drumul national) este alimentata printr-o singura conducta, in cazul in care pe aceasta conducta apare o avarie, toata zona de sud a localitatii ramane fara apa.

Acoperire insuficienta pentru zonele dezvoltate recent. In zona rezervoarelor 2x300 m3, alimentata in prezent gravitational, nu se poate asigura presiunea minima la consumatori, locuintele fiind amplasate la o cota apropiata de cea a rezervoarelor.



287

Sistemul de alimentare cu apa Revarsarea Revarsarea este un cartier apartinator din cadrul Orasului Isaccea din judetul

Tulcea, Dobrogea, Romania. Se afla in partea de nord - est a judetului Tulcea, in Lunca Dunarii.

In figura nr. 53 , urmatoare este prezentat sistemul de alimentare cu apa al cartierului Revarsarea .

Sistemul de alimentare cu apa al cartierului Revarsarea, a fost realizat in anul 2009, prin CNI. Acesta este alcatuit din urmatoarele componente:

Captare din subteran: In prezent, in cartierul Revarsarea captarea apei se realizeaza din sursa de subteran prin 2 fronturi de captare, primul fiind alcatuit din 2 foraje, in prezent dezafectate, iar al doilea front este alcatuit din 3 foraje, numai 2 dintre ele fiind in exploatare.

Aductiuni de apa bruta: Apa captata la cele doua foraje aflate in conservare, era transportata la rezervorul de 300 m3, prin intermediul unei aductiuni de apa bruta, din PEID, cu diametrul de 110 mm si cu o lungime totala de 810 m. Apa bruta, captata la forajul F4 este transportata si injectata in aductiunea de apa tratata, prin intermediul unei aductiuni de apa bruta, din PEID, cu diametrul de 63 mm si o lungime totala de 62 m.

Statie de tratare a apei: Tratarea apei se face prin realizarea unei clorari a apei la forajul F3.



288

Aductiuni de apa tratata: Apa tratata la forajul F3, este transportata si injectata in iesirea din rezervorul de 300 m3,prin intermediul unei aductiuni de apa tratata, din PEID, cu diametrul de 110 mm si cu o lungime totala de 2,868 m.

Rezervoare: In cartier exista un rezervor suprateran, din beton armat, cu o capacitate de 300 m3, realizat prin CNI, in anul 2009.

Retea de distributie a apei: Alimentarea cu apa a cartierului se realizeaza prin intermediul retelei de distributie, alcatuita din conducte de PEID cu diametre cuprinse intre 40 - 160 mm.

Figura 54. Schema sistemului de alimentare cu apa – cartierul Revarsarea.

Principalele deficiente din sistemul de alimentare cu apa sunt prezentate in tabelul urmator.

Tabelul 87. Principalele deficiente ale sistemului de alimentare cu apa Revarsarea

Nr. Crt.


1 Captarea apei Forajele F1 si F3 nu pot asigura necesarul de apa, pentru alimentarea cu apa a cartierului si de aceea au fost puse in conservare.

Al doilea front de captare, format din forajele F3, F4 si F5, este limitat de faptul ca forajul F3 se afla pe o proprietate privata si oricand se poate inceta utilizarea acestuia, iar forajul F5 nu este echipat si nu a fost exploatat pana in prezent.

2 Aductiuni In prezent traseul aductiunii de apa tratata, ce transporta apa tratata de la forajul F3 pana la injectia in iesirea din rezervor, este prin proprietati private.

3 Rezervor In urma vizitelor realizate in terea, s-a constata ca rezervorul prezint degradari vizibile ale structurii si necesita reabilitare

4 Tratarea apei Clorurarea apei se realizeaza la forajul F3, iar in urma studiului de calitatea a apei facut de ECOIN, a rezultata ca , clorurarea este ineficienta, deoarece in reteaua de distributie au rezultat concentratii foarte mici ale clorului rezidual



289

liber ( sub limita minima admisibila, conform Legii 458/2002), ceea ce duce la dezvoltarea si inmultirea incarcarii bacteriene in retea.

5 Reteaua de distributie In urma modelarii hidraulice, a rezultat ca in sistem sunt conducte subdimensionate, cu diametre de 40-90 mm, care duc la neasigurarea presiunilor minime la consumatori, atat in regim de functionare normal, cat si in cazul verificarii la incendiu exterior.

Lipsa unor inele in retea, care sa asigure buna functionare a sistemului in cazul aparitiei unor avarii in retea.

1.4. Sistemul de alimentare cu apa Macin

Situatia existenta

Localitatea Macin este un oras din judetul Tulcea , situat la confluenta unitatilor morfologice fluviul Dunarea cu Muntii Macinului , la 75 de km de municipiul Tulcea. Accesul in localitate se poate face rutier pe drumul DN22D si naval pe Dunare.

Sistemul de alimentare cu apa al localitatii Macin asigura un grad de acoperire

al localitatii de aproximativ 95% si este constituit din:

Captarea apei. Localitatea Macin este alimentata cu apa din frontul de captare situat in partea de est a localitatii. Frontul de captare este alcatuit din 7 foraje.

Aductiuni de apa bruta. De la captare, apa este transportata catre rezervorul tampon aflat in aproprierea frontului de captare din partea de est a localitatii prin intermediul aductiunilor in lungime totala de 1,476 m.

Rezervoare; statii de pompare; statii de clorurare/ re-clorurare. Apa provenita de la foraje este pompata intr-un rezervor tampon V=300 m3. Rezervorul tampon este dotat cu statie de clorurare. Clorurarea apei se face utilizand clor



290

gazos. De aici, apa este pompata la rezervoarele situate in partea de nord a localitatii, la cota +70 m. Statia de pompare este dotata cu (2+1) pompe cu Q=275 m3/h, H= 80 m, care asigura transportul apei de la rezervorul tampon in rezervoarele din oras. Volumul total de inmagazinare a apei potabile este egal cu 2800 m3, acesta fiind asigurat de doua rezervoare cu capacitatea de 1000 m3 fiecare, un rezervor, V= 500 m3 si un rezervor V= 300 m3. Apa din rezervoare este reclorata in incinta complexului de inmagazinare, utilizand clor gazos.

Reteaua de distributie a apei. Alimentarea cu apa a localitatii se realizeaza gravitational, prin conducte din PEID Dn 110-300 mm. Lungimea totala a retelei de distributie dupa finalizarea lucrarilor propuse prin POS Mediu va fi egala cu 43 km. In figura urmatoare este prezentata schema sistemului de alimentare cu apa a localitatii Macin.

Principalele deficiente ale sistemului de alimentare cu apa sunt prezentate in tabelul urmator.

Tabelul 88. Principalele deficiente ale sistemului de alimentare cu apa Macin

Nr. Crt.


1 Captarea apei Captarea apei din sursa de suprafata este intr-o stare avansata de degradare.

Sunt inregistrate depasiri ale indicatorului azotat.

2 Statii de pompare Nu este cazul

3 Tratarea apei Treapta de dezinfectie este ineficienta.

4 Reteaua de distributie Nu au fost finalizate lucrarile POS, in prezent functioneaza atat conductele vechi (care au fost propuse pentru dezafectare prin POS) cat si conducte noi executate prin POS.


Presiuni mai mari decat presiunea admisibila in zonele de cota redusa ale localitatii in regim de consum redus.



291

1.5. Sistemul de alimentare cu apa Carcaliu

Situatia existenta

Carcaliu este satul de resedinta al comunei cu acelasi nume din judetul Tulcea, Romania. Se afla in partea de vest a judetului, in Lunca Dunarii si este situat la 78 de km de municipiul Tulcea. Accesul in localitate se poate face rutier pe drumul DN22.

Sistemul de alimentare cu apa al localitatii Carcaliu asigura un grad de conectare

la infrastructura de apa de 73.5%. In anul 2009 au fost finalizate lucrarile care au vizat reabilitarea retelei de distributie a localitatii.

Captarea apei - Localitatea Carcaliu este alimentata cu apa din frontul de captare amplasat la aproximativ 10 km de localitate, la poalele muntelui Macin. Frontul de captare este alcatuit din 2 foraje;

Aductiuni de apa bruta - De la captare, apa este transportata la rezervorul de inmagazinare a apei prin intermediul unei aductiuni din PEID, L= 2,6 km, Dn 200 mm.

Statii de tratare a apei - Tratarea apei se face prin clorurare, utilizand hipoclorit de sodiu in concentratie de 10-15%, in statia de clorurare a apei.

Rezervoare, statii de pompare, statii de clorurare/ re-clorurare - Apa potabila este inmagazinata intr-un rezervor amplasat la cota +138 mdM, la o distanta de aproximativ 3 km fata de localitate;

Reteaua de distributie a apei - Alimentarea cu apa a localitatii se realizeaza gravitational, prin conducte din PEID Dn 63-200 mm.



292

In figura urmatoare este prezentata schema sistemului de alimentare cu apa a localitatii Carcaliu.

Figura 57. Schema sistemului de alimentare cu apa – localitatea Carcaliu

In tabelul urmator sunt prezentate deficientele cheie ale sistemului de alimentare cu apa Carcaliu.

Tabelul 89. Principalele deficiente ale sistemului de alimentare cu apa.

Nr. Crt.


1 Captarea apei Nu sunt inregistrate deficiente

2 Statii de pompare NA

3 Tratarea apei Automatizarea statiei de clorurare nu functioneaza

Dezinfectia apei este realizata defectuos.

4 Reteaua de distributie Bransamentele artizanale determina avarii frecvente si pierderi semnificative de apa.

Exista vane nefunctionale in reteaua de distributie care fac dificila izolarea avariilor.

Siguranta scazuta in caz de incendiu



293

1.6. Sistemul de alimentare cu apa Mahmudia

Situatia existenta Localitatea Mahmudia este resedinta comunei cu acelasi nume, alcatuita doar

din localitatea Mahmudia., este situat la circa 34 km de Municipiul Tulcea, pe malul drept al bratului Sf. Gheorghe, la poalele estice ale dealului Bestepe. Localitatea Mahmudia este delimitata de urmatoarele teritorii: la nord comuna Maliuc, la est si sud comuna Murighiol si la vest de comuna Bestepe.

Accesul in localitatea Mahmudia se poate face pe uscat, utilizand drumul judetean DJ222C sau naval, pe Bratul Sf. Gheorghe.

Sistemul de alimentare cu apa al localitatii Mahmudia asigura un grad de acoperire al localititatii de aproximativ 90% si este constituit din:

Captarea apei: Localitatea Mahmudia este alimentata cu apa din sursa de suprafata – Bratul Sf. Gheorghe-Dunare.

Statie de pompare apa bruta: Apa captata din Dunare este pompata la uzina de apa Mahmudia utilizand o statie de pompare amplasata in zona captarii.

Aductiuni de apa bruta: Apa este transportata in incinta uzinei de apa prin intermediul unei conducte de aductiune de lungime 2.0 km.

Statii de tratare a apei: In incinta uzinei de apa a localitatii Mahmudia se afla statia de tratare a localitatii.

Rezervoare de inmagazina a apei potabile: In incinta uzinei de apa a localitatii Mahmudia se afla 4 rezervoare cu capacitatea de 3x300 m3 respectiv, 1x250 m³ dintre care doua sunt in functionare curenta.

Reteaua de distributie a apei: Alimentarea cu apa a localitatii Mahmudia se face gravitational, prin conducte din PEID Dn 63-110 mm si conducte de Otel Dn 100-150 mm.



294

Figura 58. Plan general SAA– localitatea Mahmudia.

In localitatea Mahmudia au avut loc lucrari de reabilitare a statiei de pompare apa bruta, a conductei de aductiune apa bruta si a fost construita o statie noua de tratare. In prezent, aceste obiecte sunt nefunctionale, ele vor fi data in folosinta odata cu preluare serviciului de alimentare cu apa si canalizare de catre Operatorul Regional SC. Aquaserv SA.

In figura urmatoare este prezentata schema sistemului de alimentare cu apa a localitatii Mahmudia.

Figura 59. Schema sistemului de alimentare cu apa – localitatea Mahmudia.



295

1.7. Sistemul de alimentare cu apa Vacareni

Situatia existenta

Vacareni este localitatea de resedinta a comunei cu acelasi nume din judetul Tulcea. Este situata in partea de vest a judetului Tulcea, la 25 km fata de localitatea Isaccea si 61 km fata de municipiul Tulcea. Accesul in localitate se poate face pe Drumul National DN22.

Sistemul de alimentare cu apa al localitatii Vacareni a fost executat prin Programul National de Dezvoltare Rurala, asigura un grad de acoperire al localitatii de aproximativ 92% si este constituit din:

Captarea apei - Localitatea Vacareni este alimentata cu apa din sursele subterane situate in intravilanul localitatii. Frontul de captare este alcatuit din 7 foraje din care 4 sunt in functionale, 3 dintre acestea fiind in exploatare curenta. Forajele sunt echipate cu electropompe submersibile amplasate in cabinele betonate ale forajelor.

Aductiuni de apa bruta - Lungimea totala a aductiunilor din localitatea Vacareni este aproximativ egala cu 6 km. Din lungimea totala, doar 3.3 km de aductiune este utilizata deoarece restul conductelor deservesc forajele nefunctionale.

Statii de tratare a apei - Tratarea apei se face prin dezinfectie, utilizand solutie de cloramina, dozata manual in rezervoarele de inmagazinare apa.

Rezervoare; statii de pompare; statii de clorurare/ re-clorurare - Apa potabila este inmagazinata in doua rezervoare aflate in zonele inalte ale localitatii. Un rezervor (R1) are capacitatea de 250 m3 iar cel de-al doilea rezervor (R2) are capacitatea de 200 m3.

Reteaua de distributie a apei - Alimentarea cu apa a localitatii se realizeaza gravitational, prin conducte din PEID Dn 63-140 mm si conducte din Azbociment Dn 180 mm.



296

Figura 60. Plan general SAA– localitatea Vacareni.

In figura urmatoare este prezentata schema sistemului de alimentare cu apa a localitatii Vacareni

Figura 61. Schema sistemului de alimentare cu apa – localitatea Vacareni

Tabelul urmator prezinta deficientele cheie din sistemul de alimentare cu apa al localitatii Vacareni.

Tabelul 90. Principalele deficiente ale sistemului de alimentare cu apa Vacareni



297

Nr. Crt.


1 Captarea apei Facilitati insuficiente de captare a apei,

Din cele 7 foraje existente, 3 sunt nefunctionale

Apa extrasa de la frontul de captare prezinta valori peste limita CMA pentru cloruri si nitrati.

2 Statii de pompare -

3 Tratarea apei Dezinfectia apei este realizata defectuos.

4 Aductiuni -

5 Inmagazinarea apei Capacitate insuficienta de inmagazinare a apei potabile.

6 Reteaua de distributie Sistemul existent este subdimensionat in raport cu cerinta actuala de apa.si nu poate asigura presiunea necesara pentru toti consumatorii.

Risc crescut in caz de incendiu.

Grad insuficient de acoperire cu retelele de apa.

1.8. Sistemul de alimentare cu apa Chilia Veche

Situatia existenta Comuna Chilia Veche este situata in extremitatea nordica a Dobrogei, pe malul

drept al Dunarii, la aproximativ 66 km de Tulcea, pe Drumul Comunal 1. Teritoriul administrativ al comunei Chilia Veche se invecineaza la nord cu bratul Chilia, limita frontierei de stat cu Ucraina, la vest cu comuna Pardina, la sud cu comunele Crisan si Maliuc iar la est cu teritoriul administrativ al comunei C.A. Rosetti.

In figura urmatoare este prezentat sistemul de alimentare cu apa al localitatii Chilia Veche.



298

Figura 62. Plan general retea de distributie existenta – localitatea Chilia Veche.

In figura urmatoare este prezentata schema sistemului de alimentare cu apa al localitatii Chilia Veche.

Figura 63. Schema sistemul de alimentare cu apa - localitatea Chilia Veche.

Sistemul de alimentare cu apa al localitatii Chilia Veche a fost executat prin Hg

577/1997+PDR, asigura un grad de acoperire de 70 % si este alcatuit din:



299

Captarea din Dunare: Localitatea Chilia Veche are o captare de suprafata din fluviul Dunarea. Priza de captare a apei brute este constituita dintr-un tronson de conducte din otel si PEID, lansat in Dunare.

Statie de pompare apa bruta: este in amplasata in chesonul de pe malul drept al Dunarii. Acesta este echipata cu 1+1 pompe Grundfos fiecare avand Q=36 m3/h.

Aductiuni de apa bruta: Transportul apei brute de la captare la statia de tratare se face prin intermediul unei aductiuni din PEID, DN 160 mm, data in exploatare in anul 2007.

Statie de tratare a apei: Localitatea Chilia Veche are o statie de tratare din anul 1972, aceasta este alcatuita din: Bazin de amestec sulfat de aluminiu;

Statie de pompare apa cu sulfat de aluminiu;

Decantor suprateran, facut din beton armat, amplasat in incinta statiei de tratare;

Filtre rapide de nisip - filtrarea apei se face cu ajutorul unei statii de filtre alcatuita din 4 filtre rapide de nisip, ce folosesc un sistem de drenaj format din placi cu crepine;

Statie de pompare apa de spalare;

Dezinfectie cu clor - clorurarea apei se face cu clor gazos, utilizand un sistem de dozare cu vacuum. Pompele dozatoare sunt de tip Chlormix, una activa si una de rezerva. Consumul de clor este de 50 g/h.

Batal de decantare - apa de la spalarea filtrelor ajunge intr-un bazin subteran, numit batal de decantare.

Rezervor: Apa tratata este stocata intr-un rezervor ingropat, din beton armat, amplasat in incinta statiei de tratare, lipit de statia de clorurare.

Statie de pompare apa tratata: apa tratata este pompata in reteaua de distributie prin intermediul unei statii de pompare, echipata cu doua pompe centrifugale orizontale, tip Grundfos cu o capacitate de 72m3/h.

Reteaua de distributie a apei: a fost pusa in exploatare in anul 1972, a fost extinsa si reabilitata in anul 2007, este alcatuita din conducte din PEID, otel si azbociment, cu diametre cuprinse intre 40 si 200 mm, cu o lungime totala de 19,444 m. In localitate a fost executata o retea de distributie noua, alcatuita din conducte din PEID, cu diametre cuprinse intre 160 si 180 mm, in lungime totala de 7,402 m, care in prezent este neexploatata.

Principalele deficiente ale sistemului de alimentare cu apa sunt prezentate in tabelul urmator.



300

Tabelul 91. Principalele deficiente ale sistemului de alimentare cu apa Chilia Veche.

Nr. Crt.


1 Captarea apei In urma expertizei tehnice a rezultat ca infrastructura chesonului nu necesita reabilitare a structurii, dar este necesara o reabilitare a betonului de pe suprafetelor interioare ale infrastructurii chesonului si inlocuirea confectiilor metalice.

In urma expertizei tehnice a rezultat ca suprastructura chesonului necesita reabilitare reabilitarea structurii sau demolarea completa si realizarea unei suprastructuri complet noi.

2 Tratarea apei In urma realizarii studiului de tratabilitate de catre ECOIND, a rezultat ca apa tratat este neconforma cu legislatia in vigoare si de accea sunt necesare trepte noi de tratare.

Obiectele tehnologice existente, sunt foarte vechi si se afla intr-o stare de degradare avansata.

Statia de tratare a fost pusa in exploatare in anul 1972 si nu are in componenta treptele necesare in cazul unei poluari accidentale.

In prezent reactivii sunt dozati manual.

3 Rezervor In timpul inundatiilor, cand creste nivelul apei subterane, apa se infiltreaza in rezervor, ducand la degradarea acesteia si la punerea in pericol a sanatatii consumatorilor

4 Reteaua de distributie In urma modelarii hidraulice, a rezultat ca in sistem sunt conducte subdimensionate, cu diametre de 40 mm, care duc la neasigurarea presiunilor minime la consumatori.

Peste 75% din reteaua de distributie este alcatuita din conducte de otel si azbociment care sunt in exploatare din anul 1972 si au durata de viata depasita, ducand la aparitia avariilor in retea.

Reteaua de distributie noua , facuta prin fondurile primariei in anul 2016, nu este utilizata deoarece nu au fost prevazute fonduri pentru realizarea bransamentelor.

1.9. Sistemele de alimentare cu apa C.A. Rosetti, Letea, Periprava, Sfistofca

Situatia existenta Comuna C.A. Rosetti nu beneficiaza de sistem centralizat de alimentare cu apa. Populatia din C.A. Rosetti nu beneficiaza de sistem centralizat de alimentare cu

apa, singura sursa de apa fiind fantanile individuale, apa nefiind potabila:

In Periprava apa prezinta depasiri privind nitratii si indicele permanganat de potasiu;

In C.A. Rosetti apa prezinta depasiri privind nitratii;

In Letea s-au inregistrat depasiri privind indicele permanganat de potasiu;

In Sfistofca apa prezinta o turbiditate ridicata si s-au inregistrat depasiri privind concentratiile amoniu si cloruri.



301

1.10. Sistemele de alimentare cu apa Ceatalchioi, Patlageanca, Plauru, Salcieni

Situatia existenta Localitatile Ceatalchioi si Patlageanca, alaturi de localitatile Plaur si Salcieni fac

parte din Comuna Ceatalchioi. Comuna Ceatalchioi este amplasata in nordul judetului Tulcea, pe malul drept al

bratului Chilia – Fluviul Dunarea si este delimitata de urmatoarele teritorii comunale:

Nord – bratul Chilia si frontiera de stat cu cu Ucraina;

Vest – bratul Chilia si frontiera de stat cu Ucraina;

Est – teritoriul administrativ al comunei Pardina;

Sud – teritoriul administrativ al comunei Somova si al municipiului Tulcea.

In figura urmatoare este prezentata schema generala a sistemului de alimentare cu apa.

Figura 64. Sistemul de alimentare cu apa – Ceatalchioi si Patlageanca.

In prezent doar pentru localitatile Ceatalchioi si Patlageanca este in curs de executie un sistem de alimentare cu apa, investitie finantata de Administratia Nationala Apele Romane – Administratia Bazinala de Apa Dobrogea – Litoral. Progresul lucrarii este de 98%.

Sistemul de alimentare cu apa existent in localitatile Ceatalchioi si Patlageanca este format din urmatoarele componente:



302

Captare de suprafata si pompare apa bruta – bratul Chilia, fluviul Dunarea;

Tratare - Filtrare lenta pe nisip ;

Inmagazinare si pompare apa tratata;

Retea distributie.

In figura de mai jos este prezentata schema generala a sistemului de alimentare cu apa.

Figura 65. Schema sistemului de alimentare cu apa a localitatilor Ceatalchioi si Patlageanca.

Principalele deficiente inregistrate in urma efectuarii vizitelelor in amplasament

cat si in urma efectuarii investigatiilor si expertizelor de specialitate sunt evidentiate in tabelul urmator.

Tabelul 92. Principalele deficiente ale sistemului de alimentare cu apa Ceatalchioi-Patlageanca.

Nr. Crt.

Componente Deficiente principale*

1 Captarea apei Lipsa delimitare zona de protectie sanitara cu regim sever;

2 Statii de pompare Lipsa masuratoare debit extras de la sursa;

3 Tratarea apei Lipsa treapta de coagulare-floculare;

Treapta de filtrare este neacoperita;

Lipsa treapta de decantare;

Lipsa treapta de dezinfectie;

Lipsa unui sistem de automatizare SCADA;

Lipsa monitorizare calitate apa bruta si apa tratata.

4 Aductiuni -


o Reteaua de distributie este realizata din conducte subdimensionate cu diametre cuprinse in intervalul 25-50 mm;



303

In cadrul retelei de distributie nu exista camine individuale de bransament prevazute cu contorizare;

Acoperire partiala cu retea de distributie in localitati;

Lipsa sistem de monitorizare si automatizare in cadrul retelei de distributie.

1.11. Sistemul de alimentare cu apa Sulina

Situatia existenta

Sistemul de alimentare cu apa al orasului Sulina, de pe malul drept, este recent reabilitat, realizat prin Programul Operational Sectorial si de Mediu si cuprinde:

Captare de suprafata, din fluviul Dunarea, bratul Sulina;

Gospodarie de apa, formata din: Statie de pompare apa bruta;

Statie de tratare;

Statie de pompare apa potabila;

Inmagazinare in castel de apa.

Retea de distributie a apei potabile.

In figura urmatoare este evidentiata localizarea sistemului existent de alimentare cu apa al localitatii Sulina.

Figura 66. Sistemul de alimentare cu apa al localitatii Sulina.




304

Figura 67. Schema generala a sistemului existent de alimentare cu apa, Sulina.

Nota: “CA” reprezinta camin de vane de pe reteaua de distributie

Principalele deficiente ale sistemului de alimentare cu apa Sulina sunt prezentate in tabelul urmator.

Tabelul 93. Principalele deficiente ale sistemului de alimentare cu apa

Nr. Crt.


1 Captare-Statie de tratare Defectiune la instalatia de dezinfectie cu clor – se remediaza prin proiectul aflat in derulare;

Capacitate de inmagazinare insuficienta;

Nu este asigurata zona de protectie sanitara cu regim sever la captare si la statia de tratare.

2 Reteaua de distributie Existenta conductelor vechi care prezinta avarii, sunt subdimensionate si produc pierderi de apa;




305

1.12. Sistemele de alimentare cu apa Crisan, Caraorman, Mila 23

Situatia existenta

Sistemul de alimentare cu apa Crisan Localitatea Crisan este amplasata in zona de est a judetului Tulcea, in Delta

Dunarii, delimitata de urmatoarele teritorii comunale: la nord teritoriul administrativ al comunei Chilia Veche si al comunei C.A. Rosetti; la sud teritoriul administrativ al comunei Sf. Gheorghe; la vest teritoriul administrativ al comunei Murghiol si al comunei Maliuc si la est teritoriul administrativ al orasului Sulina. Pe directia est-vest comuna Crisan este strabatuta de bratul Sulina.

In prezent comuna Crisan este compusa din urmatoarele localitati:

Crisan – resedinta de comuna;

Caraorman, situata la 10 km sud fata de resedinta de comuna;

Mila 23, situata la 9 km nord-vest fata de resedinta de comuna.


Figura 68. Sistemul de alimentare cu apa – Crisan.

Localitatea Crisan dispune de un sistem de alimentare cu apa care deserveste partial localitatea, iar din totalul de 444 locuitori sunt conectati 435 locuitori, ceea ce reprezinta un grad de conectare de 98%.

Sistemul de alimentare cu apa existent in localitatea Crisan este format din urmatoarele componente:

Captare de suprafata si pompare apa bruta – bratul Sulina, fluviul Dunarea;



306

Tratare : Coagulare-Floculare; Decantare; Filtrare; Dezinfectie;

Inmagazinare si pompare apa tratata;

Retea de distributie.

In figura urmatoare este prezentata schema generala a sistemului de alimentare cu apa:

Figura 69. Schema sistemului de alimentare cu apa al localitatii Crisan.

Principalele deficiente inregistrate in urma efectuarii vizitelelor in amplasament cat si in urma efectuarii investigatiilor si expertizelor de specialitate sunt evidentiate in tabelul urmator.

Tabelul 94. Principalele deficiente ale sistemului de alimentare cu apa Crisan

Nr. Crt.


1 Captarea apei Lipsa delimitare zona de protectie sanitara cu regim sever prin asigurarea distantelor minime prevazute de HG930/2005 (100 m amonte de priza de apa, 25 m aval de priza si 25 m lateral de priza).

Instalatie hidraulica la captare prezinta urme avansate de uzura.

2 Statii de pompare apa bruta Lipsa masuratoare debit extras;

Una din cele doua pompe ale grupului de pompare apa bruta este defecta;

3 Tratarea apei Lipsa automatizare dozare coagulant [Al2(SO4)3];

Instalatii hidraulice si electrice vechi si uzate;

Constructia statiei de tratare prezinta un grad accentuat de degradare;

Treapta de dezinfectie ineficienta;



307

Lipsa unui sistem SCADA;

Lipsa monitorizare calitate apa bruta si calitate apa tratata;

Nu este asigurata zona de protectie sanitara cu regim sever.

4 Rezervoare, Statie de pompare apa tratata

Rezervorul din beton armat cu V=200 m3, se prezinta intr-o stare avansata de degradare;

Lipsa etanseitate la un rezervor din material polstif V2=100 m3;

Cele doua grupuri de pompare sunt vechi si prezinta defectiuni frecvente, ceea ce scade siguranta in exploatare;


5 Reteaua de distributie Acoperire insuficienta;

Tronsonul de conducta din material PVC, DN 160 prezinta avarii multiple (18 avarii inregistrate in anul 2016);

Datorita avariilor tronsonului din material PVC, operatorul introduce o presiune de maxim 2 bar in reteaua de distributie, iar consumatorilor aflati spre extremitati nu li se mai asigura presiunea minima admisibila;

Lipsa unui sistem de automatizare si control.

Sistemul de alimentare cu apa Caraorman Localitatea Caraorman este amplasata in partea de nord-est a judetului Tulcea

si in partea central-sudica a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii. Totodata este pozitionata intre bratele Sulina si Sfantul Gheorghe, pe grindul Caraorman.

In figura urmatoare este prezentata vederea de ansamblu asupra sistemului de alimentare cu apa ce deserveste localitatea Caraorman.



308

Figura 70. Sistemul de alimentare cu apa – Caraorman

Localitatea Caraorman dispune de un sistem de alimentare cu apa care nu deserveste integral localitatea, in prezent existand zone care nu au acces la reteaua publica de distributie.



309

Sistemul de alimentare cu apa existent in localitatea Caraorman nu a fost pus in functiune, insa in urma investigatiilor in teren s-a identificat ca sistemul este alcatuit din urmatoarele componente:

Captare apa bruta din sursa de suprafata – canalul Caraorman, fluviul Dunarea;

Pompare apa bruta;

Aductiune apa bruta;

Gospodarie de apa – tratare apa bruta, inmagazinare, pompare apa tratata;

Retea de distributie prevazuta cu cismele stradale.


Figura 71. Schema generala sistem de alimentare cu apa Caraorman

In tabelul urmator sunt prezentate componentele sistemului de alimentare cu apa din localitatea Caraorman si totodata sunt punctate principalele deficiente ale sistemului.

Tabelul 95. Principalele deficiente ale sistemului de alimentare cu apa - Caraorman

Nr. Crt.


1 Captarea apa bruta Lipsa zona de protectie sanitara cu regim sever

2 Pompare apa bruta -

3 Aductiune apa bruta Lipsa subtraversare in zona conductei metalice prin care circula apa odata cu fluctuatiile nivelului Dunarii

4 Statia de tratare Imposibilitate deversare apa tehnologica

Lipsa reactivi

5 Inmagazinare -

6 Pompare apa tratata Capacitatea pompelor este insuficienta pentru asigurarea debitului necesar de apa tratata consumatorilor.



310

7 Reteaua de distributie Conducte subdimensionate, improprii pentru o retea de distributie (diametru 25-63 mm);

Lipsa hidranti in reteaua de distributie;

Lipsa camine de bransament, inclusiv contorizare;

Lipsa sistem monitorizare si automatizare;

Acoperire partiala cu retea de distributie in localitate;

Lipsa operare.

Sistemul de alimentare cu apa Mila 23

Localitatea Mila 23 dispune de un sistem de alimentare cu apa care deserveste integral localitatea, iar din totalul de 439 locuitori sunt conectati la sistemul de alimentare cu apa 431 locuitori, cea ce reprezinta un grad de conectare de 98.20%.

In figura urmatoare este evidentiata infrastructura de apa existenta.

Figura 72. Sistemul de alimentare cu apa al localitatii Mila 23.

Sistemul de alimentare cu apa existent in localitatea Mila 23 este format din urmatoarele componente:

Captare de suprafata si pompare apa bruta – bratul Sulina, fluviul Dunarea;

Tratare : Preclorurare; Coagulare-Floculare;



311

Decantare; Filtrare ; Deferizare/dedurizare; Dezinfectie;

Inmagazinare apa tratata;

Retea distributie.


Figura 73. Schema de alimentare cu apa a localitatii Mila 23.

In tabelul urmator sunt evidentiate principalele deficiente ale sistemului de alimentare cu apa al localitatii Mila 23.

Tabelul 96. Principalele deficiente ale sistemului de alimentare cu apa Mila 23.

Nr. Crt.


1 Captarea apei Lipsa delimitare zona de protectie sanitara cu regim sever;

Conductele de aspiratie in dreptul digului de protectie, sunt fisurate pe generatoarea superioara;

2 Statii de pompare apa bruta

Nu sunt inregistrate deficiente

Grupul de pompare existent este supradimensionat si nu se mai incadreaza in noua schema tehnologica a sistemului de alimentare cu apa.

3 Tratarea apei Treapta de preclorurare este nefunctionala;

Treapta de filtrare ineficienta;

Treapta de dezinfectie ineficienta;

Lipsa unui sistem de automatizare SCADA;

Lipsa monitorizare calitate apa bruta si calitate apa tratata;




312

4 Rezervoare, Statii de pompare apa potabila

Izolatie termica necorespunzatoare, risc ridicat de inghet pe perioada rece;

In urma efectuarii calculelor de verificare, a rezultat ca actuala capacitate de inmagazinare (100 m3) este insuficienta, necesarul de inmagazinare apa potabila fiind de 188 m3;

Avand in vedere starea precara a rezervoarelor din material plastic suspendate, cu ajutorul carora se face aliemntarea gravitationala a consumatorilor, si marirea capacitatii de inmagazinare, se impune inlocuirea acestora cu un rezervor nou, semiingropat, iar presiunea in retea urmand a fi asigurata cu un grup de pompare nou cu turatie variabila.


5 Reteaua de distributie Lipsa unui sistem de automatizare si control;

1.13. Sistemele de alimentare cu apa Maliuc, Gorgova, Partizani si Ilganii de Sus

Situatia existenta

Sistemul de alimentare cu apa Maliuc Localitatea Maliuc este amplasata in zona de nord-est a judetului si in partea

centrala a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii. Localitatea este situata pe malul stang al bratului Sulina.

Din punct de vedere administrativ localitatea Maliuc face parte din comuna Maliuc, care are in componenta sa urmatoarele localitati:

Satul Maliuc - resedinta;

Satul Gorgova;

Satul Ilganii de Sus;

Satul Partizani;

Satul Vulturu.

In figura urmatoare este prezentata vederea de ansamblu asupra sistemului de alimentare cu apa ce deserveste localitatea Maliuc.



313

Figura 74. Sistem de alimentare cu apa Maliuc

Localitatea Maliuc dispune de un sistem de alimentare cu apa care deserveste

integral localitatea. Toti cei 230 locuitori sunt conectati la sistemul de alimentare cu apa, ceea ce reprezinta un grad de conectare de 100%.

Sistemul de alimentare cu apa existent in localitatea Maliuc este alcatuit din urmatoarele componente:

Captare apa bruta din sursa de suprafata – din bratul Sulina, fluviul Dunarea;

Pompare apa bruta;

Gospodarie de apa – decantare, filtrare pe nisip, filtrare pe carbune activ granular, dezinfectie, inmagazinare, pompare in reteaua de distributie;

Retea distributie existenta.




314

Figura 75. Schema generala sistem de alimentare cu apa Maliuc.

In tabelul urmator sunt prezentate componentele sistemului de alimentare cu apa din localitatea Maliuc si totodata sunt punctate principalele deficiente ale sistemului.

Tabelul 97. Principalele deficiente ale sistemului de alimentare cu apa Maliuc

Nr. Crt.


1 Captare apa bruta Lipsa imprejmuire zona de protectie sanitara;

Constructie crib dezafectata;

Camin vane de izolare dezafectat – infiltratii;

Lipsa hidroizolatie put colector, lipsa vane izolare put colector.

2 Pompare apa bruta Constructia statiei de pompare apa bruta prezinta urme vizibile de degradare;

Pompa dozare reactiv si instalatie electrica – degradate;

Grupul de pompare existent este supradimensionat si nu se mai incadreaza in noua schema tehnologica a sistemului de alimentare cu apa.

3 Tratare. Inmagazinare. Pompare apa tratata

Constructia decantoarelor verticale prezinta urme vizibile de degradare datorita varstei inaintate de exploatare;

Intalatia hidraulica si componentele metalice aflate in cladirea decantoarelor se afla in stare avansata de corodare, de asemenea scara de acces in cladire este intr-o stare avansata de degradare;



315

Reteaua de canalizare interioara dezafectata si colmatata;

Cladirea statie de filtre rapide de nisip prezinta un grad accentuat de degradare;

Cuvele filtrelor sunt realizate din metal, iar acesta a fost foarte afectat de coroziune de-a lungul timpului;

Spalarea filtrelor se realizeaza manual doar cu apa, fara insuflare de aer;

Filtre sub presiune amplasate impropriu in eurocontainer;

Instalatia de realizare a dezinfectiei nu este functionala;

Lipsa automatizare la nivelul intregii statii de tratare;

4 Inmagazinare Rezervoarele de apa tratata se gasesc in stare avansata de degradare, infiltratii-exfiltratii apa, instalatie hidraulica dezafectata;

Betonul armat a fost vizibil afectat in timp de agresivitatea ionului de clor.

5 Pompare apa tratata -

6 Reteaua de distributie -

Sistemul de alimentare cu apa Gorgova Localitatea Gorgova este amplasata in zona de nord a judetului Tulcea si in

partea centrala a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii. Totodata, localitatea este situata pe malul drept al bratului Sulina, invecinata in partea de Vest cu localitatea Vulturu si in partea de Est cu localitatea Crisan.

In figura urmatoare este prezentata vederea de ansamblu asupra sistemului de alimentare cu apa ce deserveste localitatea Gorgova.

Figura 76. Sistemul de alimentare cu apa Gorgova



316

Localitatea Gorgova dispune de un sistem de alimentare cu apa care deserveste si acopera integral localitatea. Toti cei 141 locuitori sunt conectati la sistemul de alimentare cu apa, ceea ce reprezinta un grad de conectare de 100%.

Sistemul de alimentare cu apa existent in localitatea Gorgova este alcatuit din urmatoarele componente:

Captare apa bruta din sursa de suprafata – din canalul Sulina, fluviul Dunarea;

Pompare apa bruta;


Gospodarie de apa – statie compacta de tratare, dezinfectie apa bruta, inmagazinare apa potabila;

Retea distributie existenta.


Figura 77. Schema generala sistem de alimentare cu apa Gorgova

In tabelul urmator sunt prezentate componentele sistemului de alimentare cu apa Gorgova si totodata sunt punctate principalele deficiente ale sistemului.



317

Tabelul 98. Principalele deficiente ale sistemului de alimemtare cu apa - Gorgova

Sistemul de alimentare cu apa Partizani si Ilganii de Sus Localitatile Partizani si Ilganii de Sus sunt amplasate in zona de nord a judetului

Tulcea si in partea centrala a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii. Totodata, localitatea Partizani este situata pe malul drept al bratului Sulina, iar localitatea Ilganii de Sus este situata pe malul stang al bratului Sulina. Localitatea Partizani este strabatuta de la Est la Vest de drumul comunal DC2, care ii asigura legatura terestra cu localitatile Vulturul si Gorgova.

In figura urmatoare este prezentata vederea de ansamblu asupra sistemului de alimentare cu apa ce deserveste localitatile Partizani si Ilganii de Sus.

Figura 78. Sistemul de alimentare cu apa Partizani si Ilganii de Sus.



318

Localitatile Partizani si Ilganii de Sus dispun de un sistem comun de alimentare cu apa care deserveste si acopera integral cele doua localitati, iar din totalul de 409 locuitori sunt conectati la sistemul de alimentare cu apa 404 locuitori, cea ce reprezinta un grad de conectare de 98.6%.

Sistemul de alimentare cu apa existent in localitatile Partizani si Ilganii de Sus este alcatuit din urmatoarele componente:

Captare apa bruta din sursa de suprafata – din bratul Sulina, fluviul Dunarea;

Pompare apa bruta;


Gospodarie de apa – statie compacta de tratare, dezinfectie apa bruta, inmagazinare apa tratata;



Figura 79. Schema generala sistem de alimentare cu apa Partizani-Ilganii de Sus.

In tabelul urmator sunt prezentate componentele sistemului de alimentare cu apa din localitatile Partizani si Ilganii de Sus si totodata sunt punctate principalele deficiente ale sistemului.

Tabelul 99. Principalele deficiente ale sistemului de alimentare cu apa – Partizani si Ilganii de Sus

Nr. Crt.


1 Captare apa bruta Constructie crib dezafectata;

Instalatia electrica si instalatia hidraulica aferente putului colector se gasesc in stare precara din punct de vedere tehnic;

Lipsa imprejmuire zona de protectie sanitara.

2 Pompare apa bruta Solutie improprie si ineficienta de pompare apa bruta;

3 Aductiune apa bruta -



319

4 Statia de tratare Lipsa reactivi, inclusiv aprovizionare ritmica in anul 2017;

Grup de pompare invechit si incomplet, cu eficienta foarte scazuta;

Lipsa automatizare la nivelul intregii gospodarii de apa;

Obiecte tehnologice si procese invechite de tratare, cu eficienta scazuta;

Instalatia electrica si cladirea sunt degradate;

Apa furnizata catre consumatori nu indeplineste conditiile de potabilitate conform Legii 458 / 2000.

5 Inmagazinare Turnul de apa tip hidrosfera se gaseste in stare avansata de degradare, lipsa hidroizolatie, exfiltratii apa, coroziune acentuata la nivelul partilor metalice;

Volum insuficient.

6 Reteaua de distributie Lipsa presiune in retea in cazul unui incendiu.

1.14. Sistemul de alimentare cu apa Pardina

Situatia existenta Cu exceptia amplasamentului captarii din Dunare, limitele sistemului de

alimentare cu apa coincid cu limitele administrative ale comunei Pardina. Localitatea Pardina beneficiaza de un sistem de alimentare cu apa care deserveste toti cei 541 de locuitori, gradul de conectare fiind de 95.0% (517 locuitori conectati). Programul de furnizare a apei potabile catre consumatori este de 8-10 ore/ zi.

In figura urmatoare este prezentat sistemul de alimentare cu apa al localitatii Pardina.



320

Figura 80. Plan general retea de distributie existenta - localitatea Pardina

Sistemul de alimentare cu apa existent cuprinde:

Captare din sursa de suprafata – bratul Chilia Veche, al fluviului Dunarea;

Statie de pompare apa bruta;


Statie de tratare;

Rezervor;

Statie de pompare si hidrofor;

Aductiune apa potabila;




321

Figura 81. Schema sistemului de alimentare cu apa – localitatea Pardina.

Tabelul 100. Principalele deficiente ale sistemului de alimentare cu apa Pardina

Nr. crt.

Componenta Deficiente principale

1 Captarea apei Nu sunt deficiente

2 Statie de pompare apa bruta

Nu sunt deficiente

3 Statia de tratare - obiectele tehnologice din cadrul statiei de tratare sunt vechi si prezinta degradari structurale;

instalatia de preparare, dozare si injectare solutie de sulfat de aluminiu este nefunctionala; reactivul se introduce manual in decantoare;

- instalatia de dozare clor gazos nu este automatizata;

- rezervorul nefunctional este degradat, necesita reabilitari structurale;

- rezervorul in functiune necesita lucrari de etansare la nivelul capacului prin care se realizeaza accesul in rezervor.

4 Statia de pompare a apei potabile

- statia de pompare este operata necorespunzator si de aceea pompele nu mai functioneaza la parametrii optimi; una dintre pompe are axul stramb si a fost scoasa din functiune.

5 Reteaua de distributie - reteaua de distributie este in intregime realizata ramificat, astfel ca in caz de avarie, zonele afectate sunt considerabile;

- alimentarea cu apa nu se realizeaza in mod continuu, ci numai 8-10 ore din considerente de cheltuieli mari de operare;

- o parte din conducte sunt amplasate in proprietati private.



322

2. Sisteme de canalizare

2.1. Sistemul de canalizare din localitatea Tulcea-Mineri

Situatia existenta

Analiza situatiei existente si a optiunilor identificate pentru sistemele de canalizare din proiect au impus masurile de investitie necesare fiecarui sistem in parte.

In prezent sistemul de canalizare Tulcea deserveste municipiul Tulcea. In figura urmatoare este prezentata situatia generala a sistemului de canalizare in care sunt prezentate amplasamentele obiectelor componente sistemului de canalizare, dar si limitele administrative ale localitatilor precum si limitele sistemului de canalizare.

Figura 81. Sistemul de canalizare Tulcea

Figura urmatoare prezinta schema sistemului de canalizare din Municipiul Tulcea



323

Figura 82. Schema sistemului de canalizare Tulcea

Sistemul de colectare si epurare a apelor uzate din localitatea Tulcea-Mineri deserveste municipiul Tulcea, aproximativ 87.4% din populatia existenta in zona de operare, componentele acestuia sunt descrise in paragrafele urmatoare.

Retea de canalizare – functioneaza in sistem mixt, are o lungime totala de 152km.

Retea de canalizare apa uzata menajera a fost reabilitata si extinsa prin POS Mediu (in prezent mai exista o mica parte din lucrari in curs de derulare), este realizata din conducte din PVC, PAFSIN, beton, si azbociment cu diametre cuprinse intre 200 si 1200 mm, cu o lungime totala de 127.8 km.

In cadrul retelei de canalizare apa uzata au fost identificate urmatoarele deficiente: Acoperie insuficienta pentru zonele dezvoltate recent, inclusiv a zonei de operare din localitatea Mineri; colectoare cu un grad ridicat de colmatare; tronsoane de conducte care traverseaza proprietati private, existenta conductelor vechi cu durata de viata depasita pe care se produc avarii; reatea de canalizare existenta nefunctionala (Str. Atelierelor); tronsonul de otel al colectoarelor care descarca apa epurata in Dunare a fost avariat.

Retea de canalizare in sistem unitar este realizata din beton cu diametre cuprinse intre 400 si 1200 mm cu o lungime totala de 6.0 km.

Principala deficienta a colectoarelor de canalizare in sistem unitar o reprezinta deversarile de apa uzata menajera direct in Dunare.



324

Retea de canalizare apa meteorica este in curs de reabilitare si extindere (prin investitii finantate din fondurile municipalitatii) este realizata din PVC, PAFSIN, beton si azbociment cu diametre cuprinse intre 250 si 1900 mm, cu o lungime totala de 18.2km.

Deficiente: Capacitate insuficienta de colectare si evacuare a apelor pluviale in timpul unor ploi torentiale majore.

Statii de pompare apa uzata si apa meteorica Statiile de pompare apa uzata menajera sunt in numar de 31 dintre care 5 statii

de pompare apa uzata au fost puse in functiune in perioada 1960-1970 si sunt statii de pompare de tip cheson echipate cu pompe cu debite cuprinse intre 80 m3/h si 308 m3/h; 24 statii de pompare au fost puse in functiune intre anii 2011 si 2016 si sunt statii de pompare echipate cu pompe cu debite cuprinse intre 5 m3/h si 180 m3/h iar 2 statii de pompare sunt in curs de executie.

Conductele de refulare aferente statiilor de pompare apa uzata sunt realizate din PEID, PVC si azbociment, au diametre cuprinse intre 63 si 400 mm si o lungime toatala de aprox. 10 km.

Deficientele principale ale statiilor de pompare apa uzata le reprezinta cladirile degradate respectiv pompele acestora care sunt ineficiente din punct de vedere al consumului de energie (statiile de pompare vechi).

Statiile de pompare apa meteorica sunt in numar de 5, sunt statii de pompare de tip cheson echipate cu pompe cu debite cuprinse intre 150 m3/h si 6,800 m3/h.

Conducte de refulare aferente statiilor de popmpare apa meteorica sunt realizate din beton si PVC, au diametre cuprinse intre 350 si 1,000 mm si o lungime totala de aprox. 3.4 km.

Statia de epurare Tulcea Statia de epurare a municipiului Tulcea a fost realizata in perioada 2011-2014,

prin lucrari finantate prin programul POS Mediu. Statia de epurare cuprinde trepte de epurare mecanica si biologica avansata pe linia apei si o linie de prelucrare a namolului produs in proces.

Capacitatea proiectata a statiei de epurare, exprimata in locuitori echivalenti este de 100,000 l.e. Capacitatea hidraulica proiectata (debit zilnic maxim de apa uzata) este de 18,853 m3/zi. Capacitatea biologica maxima folosita in prezent este de 13,000 l.e. iar capacitatea hidraulica utilizata este de 5,042 m3/zi (exprimata ca debit zilnic maxim).

Emisarul natural in care este descarcat efluentul statiei de epurare este fluviul Dunarea.

Deficientele identificate pentru statia de epurare sunt urmatoarele: Distanta prea mare intre barele gratarelor rare – efect: blocare rotoare pompe

apa uzata bruta si ardere motoare;



325

Modul de operare a statiei nu este adaptat la conditiile temporare de incarcare hidraulica si in poluanti, fiind necesara o verificare a procedurilor de laborator, rezultatele analizelor determinand modul de ajustare a functionarii proceselor – efect: performante scazute privind calitatea efluentului la unii indicatori;

Descarcarea necontrolata a vidanjelor amonte de statia de epurare determina disfunctii in functionarea statiei – efect: performante scazute privind calitatea efluentului la unii indicatori;

Acumularea continua de namol pe platformele amenajate in statie datorita lipsei strategiei de management al namolului;

Consumuri ridicate de energie electrica, inregistrate.

In tabelul urmator sunt sintetizate deficientele privind sistemul de apa uzata Tulcea.

Tabelul 101. Principalele deficiente ale sistemului de canalizare Tulcea

Nr. crt.

Componente Principalele deficiente

1 Reteaua de canalizare Acoperie insuficienta pentru zonele dezvoltate recent;

Lipsa retelei de canalizare in cartierul Tudor Vladimirescu si in localitatea Mineri (zona de operare a operatorului regional - S.C. Aquaserv S.A.);

Colectoarele principale 2xDN 1000 mm: prezinta un grad ridicat de colmatare (peste 50% din sectiune); tronsoane care traverseaza proprietati private (zona intersectiei strazilor Grigore Antipa si Independentei) interventiile pentru activitatile de mentenanta si remediere avarii se realizeaza cu dificultate;

Existenta conductelor vechi cu durata de viata depasita pe care se produc avarii;

Retea de canalizare existenta, realizata prin POS Mediu, pe strada Atelierelor care nu are punct de deversare, in prezent fiind nefunctionala;

Tronsoanele conductelor de beton (PREMO) care deverseaza apa epurata in Dunare sunt degradate iar tronsonul de otel a fost avariat de navele care tranziteaza zona.

Colectoare care functioneaza in sistem unitar si deverseaza apa uzata menajera direct in Dunare.

2 Reteaua de canalizare – apa meteorica

Capacitate insuficienta de colectare si evacuare a apelor pluviale in timpul unor ploi torentiale majore


Cladirile unor statii de pompare sunt degradate (SP0, SP1, SP2, SP3);

Echipamentele unor statii de pompare apa uzata sunt ineficiente din punct de vedere al consumului de energie

Lipsa echipamente de preluare si transmisie date/ comenzi in sistem SCADA.

5 Statia de epurare Distanta prea mare intre barele gratarelor rare – efect: blocare rotoare pompe apa uzata bruta si ardere motoare;

Modul de operare a statiei nu este adaptat la conditiile temporare de incarcare hidraulica si in poluanti, fiind necesara o verificare a procedurilor de laborator, rezultatele analizelor determinand modul de ajustare a functionarii proceselor – efect: performante scazute privind calitatea efluentului la unii indicatori;



326

Descarcarea necontrolata a vidanjelor amonte de statia de epurare determina disfunctii in functionarea statiei – efect: performante scazute privind calitatea efluentului la unii indicatori;

Acumularea continua de namol pe platformele amenajate in statie datorita lipsei strategiei de management al namolului;

Consumuri ridicate de energie electrica, inregistrate.

In ceea ce priveste conformarea la prevederile Directivei UWWT 91/271 EEC, statia de epurare Tulcea se conformeaza total in privinta parametrilor CBO5 si CCO-Cr si se conformeaza partial in privinta parametrilor: MTS, N Total si P Total. Statia de epurare este dotata cu unitatile de proces corespunzatoare unei epurari avansate a apelor uzate; prin adaptarea corespunzatoare a modului de operare la conditiile date de incarcare hidraulica si in poluanti se pot obtine performantele scontate.

2.2. Sistemul de canalizare din localitatea Babadag

Situatia existenta

Localitatea Babadag coincide cu limita administrativ teritoriala a orasului Babadag. In vecinatatea orasului nu se gasesc localitati care sa poata forma o aglomerare cu orasul.

Sistemul de canalizare din orasul Babadag este un sistem separativ, insuficient dezvoltat. Acesta preia apa uzata de la un numar de 2,682 consumatori, ceea ce reprezinta 30.4% din totalul consumatorilor conectati la reteaua de distributie, respectiv 30% din numarul total de locuitori din localitate.

Apa uzata este colectata cu ajutorul unei retele de canalizare cu lungimea de 13.35 km (fara conducte de refulare) si este directionata catre o statie de pompare principala amplasata la intersectia strazilor Morii cu Fabricii, la aproximativ 1 km amonte de statia de epurare Babadag. Apa uzata colectata in aceasta statie de pompare este pompata catre statia de epurare Babadag. Efluentul statiei de epurare este descarcat in paraul Tabana, afluent al lacului Babadag.

Apele pluviale de pe raza orasului sunt evacuate gravitational, prin intermediul rigolelor, in paraul Tabana.

Reteaua de canalizare din orasul Babadag a fost executata in urma cu 30 ani pentru un numar redus de consumatori din zona centrala a orasului, din conducte de azbociment.

In anul 2010 au avut loc lucrari de modernizare a retelei, care au constat in inlocuirea a 2.76 km de conducte vechi de azbociment cu conducte noi de PVC si extinderea cu 8.32 km a retelei in zona de est a orasului.

Din punct de vedere tehnic reteaua noua de canalizare din PVC este intr-o stare buna in marea ei majoritate si nu prezinta probleme de functionare. Disfunctionalitatile acestor colectoare sunt date de debitele mici de apa uzata colectata, ce conduc la formarea de depuneri. Conductele vechi de azbociment sunt



327

deteriorate, prezinta avarii frecvente si sunt dificil de exploatat. O problema specifica orasului Babadag o reprezinta izvoarele subterane, care

prin actiunea asupra caminelor de vizitare existente au generat avarierea unora dintre acestea, ceea ce duce la preluarea in reteaua de canalizare a acestor ape subterane.

Efectele asupra influentului statiei de epurare sunt puse in evidenta de rezultatele analizelor de calitate apa uzata, care releva un influent diluat, cu efecte nefavorabile asupra proceselor de epurare (CBO5 = 58-75 mg O2/l, CCO-Cr =168 – 247 mg O2/l ).

Sunt necesare masuri de reabilitare a infrastructurii afectate si de evitare a interceptiei retelei de canalizare de catre izvoarelor subterane care genereaza infiltratii importante in sistem.

In reteaua de canalizare Babadag exista o statie de pompare principala, care preia toata apa uzata din localitate si o pompeaza catre statia de epurare. Aceasta statie de pompare a fost realizata in cadrul proiectului de reabilitare a sistemului de canalizare din anul 2010.

In sistemul de canalizare Babadag mai exista 2 statii de pompare mici care au rolul de a transfera apa uzata colectata de la cateva strazi de pe malul stang al paraului Tabana, pe malul drept, la colectoarele care transporta apa uzata catre statia de epurare. Aceste puncte de pompare au echipamente vechi, care necesita inlocuire. Apa uzata colectata de pe teritoriul localitatii este pompata in Statia de Epurare Babadag. Statia de epurare Babadag a fost pusa in functiune in urma retehnologizarii statiei existente, in luna iunie 2012, executia statiei fiind finantata de Compania Nationala de Investitii (CNI). Statia de epurare cuprinde trepte mecano-biologica si chimica si prelucrare namol.

Capacitatea statiei de epurare, exprimata in locuitori echivalenti este 10,000 l.e; capacitatea hidraulica este de 25 l/s (2,160 m3/zi). Gradul de conectare la reteaua de canalizare din localitatea Babadag este in prezent de cca. 30% din totalul populatiei existente. Emisarul natural in care este descarcat efluentul statiei de epurare este paraul Tabana, care se varsa in lacul Babadag.

Schema statiei de epurare este prevazuta cu unitati de epurare biologica avansata a apelor uzate, in conditiile unei functionari corespunzatoare putand asigura un efluent de calitate conforma cerintelor Directivei UWWT 91/271 EEC pentru debitul actual. Nu este asigurata insa mineralizarea substantei organice din namolul produs. Capacitatile hidraulice si de proces sunt insuficiente pentru o epurare avansata a apei uzate la debitele de dimensionare.

In ceea ce priveste conformarea la prevederile Directivei UWWT 91/271 EEC, in situatia de functionare actuala, statia de epurare Babadag se conformeaza total in privinta parametrilor MTS, CBO5 si CCO-Cr si se conformeaza partial in privinta parametrilor N Total si P Total.



328

Principalele deficiente remarcate pentru sistemul de canalizare existent din localitatea Babadag sunt prezentate pe componente, in tabelul urmator.

Tabelul 102. Principalele deficiente ale sistemului de apa uzata Babadag

Nr. crt.


1 Reteaua de canalizare – apa uzata Grad de acoperire insuficient, doar 30% din locuitori sunt conectati.

Conductele vechi de azbociment sunt deteriorate, necesita interventiii frecvente si sunt dificil de exploatat.

Existenta izvoarelor subterane conduce la deteriorarea infrastructurii existente si la debite de infiltratii semnificative.

2 Reteaua de canalizare apa meteorica N.A.

3 Reteaua de canalizare sistem unitar N.A.

4 Statiile de pompare apa uzata Pompele mici din sistem, montate in camine, necesita inlocuire echipamente.

5 Statia de epurare - Echipamente nefunctionale;

- Nu se monitorizeaza calitativ si cantitativ influentul;

- capacitati insuficiente ale obiectelor tehnologice existente in treapta biologica;

- CMA depasite pentru compusii N si P situatie datorata functionarii necontrolate a BNA si defectarii instalatiei de preparare si dozare clorura ferica;

- Nu exista platforme de depozitare namol deshidratat;

- Nu exista un management al namolului;

- Automatizare nefunctionala;

- Personal de exploatare nespecializat;

- Nu exista pavilion tehnologic si administrativ.

Schema statiei de epurare este prevazuta cu unitati de epurare biologica avansata a apelor uzate, in conditiile unei functionari corespunzatoare putand asigura un efluent de calitate conforma cerintelor Directivei UWWT 91/271 EEC pentru debitul actual; nu este asigurata insa mineralizarea substantei organice din namolul produs. Capacitatile hidraulice si de proces sunt insuficiente pentru o epurare avansata a apei uzate la debitele de dimensionare.

In ceea ce priveste conformarea la prevederile Directivei UWWT 91/271 EEC, in situatia de functionare actuala, statia de epurare Babadag se conformeaza total in privinta parametrilor MTS, CBO5 si CCO-Cr si se conformeaza partial in privinta parametrilor N Total si P Total.



329

2.2. Sistemele de canalizare din aglomerarile Isaccea, Revarsarea si Tichilesti

Situatia existenta

Sistemul de canalizare Isaccea Isaccea este un oras din judetul Tulcea, Dobrogea, Romania. Acesta are in

componenta sa trei aglomerari si anume, localitatea resedinta Isaccea si cartierele apartinatoare Tichilesti si Revarsarea. Acesta e traversat de soseaua Tulcea - Braila si este situat la 35 km N-V de municipiul Tulcea.

Cartierul Tichilesti ce apartine din punct de vedere administrativ de localitatea Isaccea, este situat la o distanta de 1.5 km fata de soseaua Tulcea - Braila, 2.5 km fata de localitatea Revarsarea si 6.5 km fata de localitatea Isaccea.

In figurile urmatoare sunt prezentate atat schema sistemului existent de colectare a apei uzate din Isaccea, cat si configuratia retelei de canalizare.

Figura 83. Plan general de amplasare in zona - Aglomerarile Isaccea, Revarsarea si Tichilesti.



330

Figura 84. Plan general retea de canalizare existenta - localitatea Isaccea

Figura 85. Schema sistemului de colectare a apelor uzate - localitatea Isaccea



331

In figurile urmatoare sunt prezentate atat schema sistemului existent de colectare a apei uzate din cartierul Tichilesti, cat si configuratia retelei de canalizare. Traseul retelei de canalizare a fost realizat in urma vizitei pe teren si a vizionarii amplasamentelor caminelor de vizitare si a punctului de deversare a apei uzate.

Figura 86. Plan general RCE - cartierul Tichilesti.

Figura 87. Schema sistemului de colectare a apei uzate - cartier Tichilesti

In prezent localitatea Isaccea beneficiaza de un sistem mixt de colectare a apei uzate menajere si pluviale, iar la finalizarea investitiilor fazate localitatea va beneficia de un sistem divizor de colectare a apei uzate menajere (in zona centrala a localitatii exista si reteaua veche in sistem unitar, care va fi dezafectata la finalizarea investitiilor fazate). Sistemul actual are un grad de acoperire de 95 %, dar numai 21 % din populatie este conctata la sistem. Reteaua de canalizarea existenta a fost reabilitata si extinsa prin programele de finantare POS Mediu si CNI, si este alcatuita din conducte de PVC cu diametre de 250 mm si conducte din AZBO ( canalizarea veche din zona de centru a



332

localitatii),cu diametre de 250 - 300 mm. Componentele sistemului de colectare a apei uzate menajere sunt urmatoarele:

Retea de canalizare existenta, a fost extinsa si reabilitata prin POS Mediu si CNI, iar la finalizarea investiilor fazate, aceasta va fi alcatuita in totalitate, numai din conducte din PVC, cu diametre de 250 mm si cu o lungime de 35.84 km. La finalizarea investiilor fazate reteaua de canalizare va colecta numai apa uzata menajera.

Retea de canalizarea veche ce va fi dezafectata dupa finalizarea investiilor fazate, este alcatuita din conducte de AZBO cu diametre cuprinse intre 250 si 300 mm, cu o lungime de 3.60 km. In prezent aceasta colecteaza atat apa uzata menajera cat si apa pluviala;

15 statii de pompare apa uzata: 4 statii de pompare apa uzata echipate cu pompe (o statie de pompare a fost

echipata prin POS Mediu, iar restul au fost echipate prin CNI);

6 statii de pompare apa uzata, neexecutate ( 2 statii fac parte din investiile fazate si se vor echipa prin POS Mediu, iar celelalte 4, au facut parte din investiiile pe CNI sau ale primariei si nu a fost executate;

5 neechipate cu pompe ( 2 statii fac parte din investiile fazate si se vor echipa prin programul de finantare POS Mediu, restul au fost executate prin CNI si lasate fara pompe)

Conductele de refulare aferente statiilor de pompare apa uzata, sunt alcatuite din conducte din PEID, in lungime totala de 4,160 m, cu diametre cuprinse intre 63-200 mm.

Statia de epurare a orasului Isaccea a fost pusa in functiune in mai 2012 si cuprinde

trepte de epurare mecanica si biologica pe linia apei si o linie de prelucrare a namolului produs in proces. Executia statiei de epurare a fost finantata prin programul POS Mediu, in cadrul contractului de lucrari CL5.

Capacitatea proiectata a statiei de epurare, exprimata in locuitori echivalenti este de 5,000 l.e. (conform Proiectului tehnic) iar capacitatea hidraulica proiectata este de 769 m3/zi (debit zilnic maxim de apa uzata). Gradul de conectare la reteaua de canalizare din orasul Isaccea este in prezent de 38%. Capacitatea biologica folosita in prezent este de 250 l.e. iar capacitatea hidraulica utilizata este de 188 m3/zi (debit zilnic maxim de apa uzata).

Emisarul natural in care este descarcat efluentul statiei de epurare este fluviul Dunarea. Reteaua de canalizare este realizata inca in sistem unitar, prin lucrarile aflate in desfasurare, urmarindu-se separarea retelelor de colectare apa uzata si respectiv meteorica. Statia de epurare ocupa un amplasament in suprafata de 2,500 m2 localizat in partea de nord-est a orasului.

In prezent, in cartierul Tichilesti exista un colector cu o lungime de aproximativ 200



333

m, care colecteaza apa din cartier. Apa uzata este transportata gravitational prin colector catre punctul de descarcare in emisar (reprezentat de un canal) si apoi este deversata in acesta, fara a fi epurata.

Traseul retelei de canalizare a fost realizat in urma vizitei pe teren si a vizionarii amplasamentelor caminelor de vizitare si a punctului de deversare a apei uzate.

Tabelul urmator prezinta deficientele principale ale sistemului de canalizare din Isaccea.

Tabelul 103. Principalele deficiente ale sistemului de apa uzata Isaccea

Nr. crt.


1 Reteaua de canalizare – apa uzata

Pana la finalizarea investitiilor fazate, reteaua de canalizare noua functioneaza in paralel cu reteaua veche.

Sunt zone unde apa uzata nu poate fi colectata datorita lipsei legaturilor dintre colectoare.

In urma modelarii hidraulice a rezultat ca pe anumite tronsoane gradele de umpere sunt mai mari decat cele recomandate iar vitezele pe anumite colectoare nu asigura viteza minima de autocuratire, in cazul acesta fiind necesare spalari periodice ale acestor colectoare.

2 Reteaua de canalizare – sistem mixt

Pana la finalizarea investiilor fazate va functiona si canalizarea veche, in sistem mixt, care in prezent preia si apa meteorica. In urma finalizarii investitiilor fazate, va fi colectata numai apa uzata menajera.


Pana la finalizarea investiilor fazate sistemul de colectare a apei uzate nu poate functiona corespunzator, nu au fost construite (2 statii) si echipate (o statie) toate statiile de pompare ale apei uzate, astfel ca in prezent sunt zone unde exista canalizare, dar din cauza lipsei statiilor de pompare, apa uzata nu poate fi colectata de la populatie.

Sunt 4 statii de pompare apa uzata care au fost executate prin CNI si nu au fost echipate cu pompe, ceea ce duce la imposibilitatea functionarii sistemului de colecatare a apei uzate pe zonele deservite de aceste statii de pompare.

Statia de pompare SPAU SP Portului a fost propusa prin CNI/ alte fonduri dar nu a fost executata. Refularea pompei a fost executata, deoarece se asfalta strada Portului si nu se dorea executia ulterioara a unor lucrari pe acesta strada.

Sunt 2 strazi in oras, unde existe retea de canalizare si conducte de refulare, dar statiile de pompare nu au fost prevazute in respectivele proiecte.

4 Statia de epurare - blocarea sitelor la intrarea in statie a unor debite ce depasesc capacitatea acestora; blocarea zonei de evacuare retineri in perioadele de iarna datorita inghetarii componentelor aflate in aer liber;

- nisipul nu se retine in totalitate in modulul mecanic compact, ajungand in echipamentul de deshidratare mecanica a namolului, afectand functionarea acestuia;

- performante scazute privind calitatea efluentului la unii indicatori, in special depasirea concentratiei limita impusa in mod expres prin aut. de G.A. pentru N amoniacal in efluent;

- namolul produs in statie nu este stabilizat, el fiind direct deshidratat;



334

- reteaua de drenare supernatant la platformele de depozitare temporara namol deshidratat nu preia apa de pe intreaga platforma;

- acumulare namol pe platforma de depozitare;

- lipsa strategie management local al namolului;

- lipsa monitorizare calitativa si cantitativa apa bruta influenta in statie;

- consumuri ridicate de energie electrica.

5 Conducta de descarcare efluent statie de epurare

Conducta de descarcare efluent statie de epurare este pozata in zona digului de protectie, in conducta de desecare OL, Dn 600 mm, care traverseaza digul. Se doreste repunerea in functiune a sistemului de desecare si de aceea este necesara scoaterea conductei de descarcare efluent din conducta de desecare.

In ceea ce priveste conformarea la prevederile Directivei UWWT 91/271 EEC, statia de epurare Isaccea se conformeaza total in privinta parametrilor MTS, CBO5 si CCO-Cr, partial in privinta P Total si nu se conformeaza deloc in privinta N Total. Desi caietul de sarcini in baza caruia a fost atribuit contractul de proiectare si executie a statiei de epurare a impus o tehnologie care sa asigure epurarea avansata a apelor uzate, statia nu a fost astfel executata, prin urmare nu poate sa asigure concentratiile impuse pentru compusii N si P in efluent. In situatia existenta insa, adaptand adecvat modul de operare a statiei de epurare si utilizand intreaga capacitate a obiectelor tehnologice disponibile, s-ar putea asigura in plus, atat procesul de nitrificare cat si stabilizarea namolului produs in procesul de epurare.

Sistemul de canalizare Revarsarea

Cartierul Revarsarea nu dispune de sistem centralizat de colectare si epurarea a apei uzate menajere. Locuitorii au sisteme individuale (fose septice).

2.3. Sistemul de canalizare din localitatea Macin

Situatia existenta Localitatea Macin coincide cu limita administrativ teritoriala a orasului Macin. In prezent, sistemul de canalizare ce deserveste localitatea Macin asigura un

grad de acoperire de aproximativ 95%. Sistemul existent de canalizare a fost reabilitat si extins prin programele de finantare POS Mediu si CNI.

In figura urmatoare este prezentata situatia existenta a sistemului de canalizare in care sunt prezentate amplasamentele obiectivelor din cadrul infrastructurii de apa uzata.



335

Figura 88. Sistemul de canalizare Macin.

Infrastructura de apa uzata Macin asigura un grad de acoperire de circa 95% dar numai 39 % din populatie este conectata la reteaua de canalizare deoarece populatia orasului refuza sa se racordeze la sistemul de canalizare.

Sistemul de canalizare Macin are in componenta urmatoarele componente:

Retea de canalizare;

Statii de pompare apa uzate (5 unit.);

Statie de epurare cu o capacitate de 10,000 l.e.

In figura urmatoare este prezentata schema sistemului de canalizare al localitatii Macin

Figura 89. Schema sistemului de canalizare Macin.

Prinicipalele deficiente ale sistemului de colectare si epurare apa uzata sunt prezentate in tabelul urmator.



336

Tabelul 104. Principalele deficiente ale sistemului de canalizare Macin

Nr. crt.


1 Reteaua de canalizare – apa uzata Pana la finalizarea lucrarilor propuse prin POS, functioneaza in paralel conductele vechi, propuse spre dezafectare, cat si cele noi din reteaua de canalizare;

Viteze mici de curgere, datorate numarului mic de locuitori conectati la sistemul de canalizare.

2 Statiile de pompare apa uzata Structurile statiilor de pompare apa uzata sunt deteriorate;

Conductele de refulare aferente statiilor de pompare SPAU CNI si SPAU SPM1 sunt supradimensionate in raport cu debitele influente in reteaua de canalizare.

3 Statia de epurare Efluentul rezultat prezinta depasiri ale CMA pentru indicatorii N amoniacal si P total;

Lipsa monitorizarii cantitative a influentului;

Namolul produs in statie nu este stabilizat;

Acumulare namol deshidratat pe platforma de depozitare temporara existenta in statie; lipsa stragie de management local al namolului;

Inregistrarea unui consum ridicat de energie electrica la nivelul statiei.

2.4. Sistemul de canalizare din localitatea Carcaliu

Situatia existenta

In prezent, localitatatea Carcaliu nu beneficiaza de sistem integrat de colectare si epurare a apelor uzate. Se afla in derulare doua proiecte de realizare a unui sistem de canalizare si constructie a unei noi statii de epurare. Dupa finalizarea acestui proiect, localitatea va beneficia de grad de acoperire 100% cu infrastructura de apa uzata, inclusiv statie de epurare noua.

Luand in considerare faptul ca in urma finalizarii proiectelor de extindere a retelei de canalizare a localitatii Carcaliu, aflate in curs de implementare, aceasta va beneficia de un grad de acoperire cu retea de 100%, nu au fost prevazute lucrari la sistemul de canalizare Carcaliu.

2.5. Sistemul de canalizare din localitatea Mahmudia

Situatia existenta Localitatea Mahmudia coincide cu limita administrativ teritoriala a localitatii

Mahmudia. Sistemul de canalizare al localitatii Mahmudia este un sistem separativ. Acesta

preia apa uzata de la un numar de 1,200 consumatori, ceea ce reprezinta 44% din numarul celor conectati la sistemul de alimentare cu apa si 38% din numarul total de



337

locuitori. Apa uzata este colectata cu ajutorul unei retele de canalizare cu lungimea de 8,4 km (fara conductele de refulare) si este directionata catre o statie de pompare principala (SP1). De aici, apa uzata este pompata in statia de epurare Mahmudia. Efluentul statie de epurare Mahmudia este descarcat in Bratul Sf. Gheorghe, unul dintre cele trei brate de varsare ale Dunarii in Marea Neagra.Apele pluviale sunt evacuate in bratul Sf. Gheorghe. Reteaua de canalizare a localitatii Mahmudia a fost reabilitata in anul 2013 printr-un proiect PNDL.

Sistemul existent de canalizare al localitatii Mahmudia este prezentat in figura urmatoare.

Figura 90. Plan general Sistem de canalizare– localitatea Mahmudia



338

Localitatea Mahmudia este deservita de 2 statii de pompare: SP 1 este localizata la intersectia strazilor Turnului si Portului. Este constituita

dintr-o structura din beton armat cu dimensiunile in plan de 3x3 m si o inaltime de 5 m. In interiorul bazinului de colectare este instalat un grup de pompare alcatuit din 2 pompe tip Flygt.

SP 2 este localizata la intersectia strazilor Culturii si Portului. Este constituita dintr-o structura din beton armat de cu dimensiunile in plan 2,5x3 m si o inlatime de 3 m. In interiorul bazinului este instalat un grup de pompare alcatuit din 2 pompe tip Flygt.

Statia de epurare Mahmudia a fost pusa in functiune in anul 2013 si cuprinde trepte de epurare mecanica si biologica avansata, precum si o linie de prelucrare a namolului. Capacitatea estimata a statiei de epurare este de 3,480 l.e. Capacitatea biologica folosita in prezent este de 660 l.e. iar capacitatea hidraulica utilizata este de 242.1 m3/zi (debit zilnic maxim).

In figura urmatoare este prezentata schema sistemului de canalizare al localitatii Mahmudia.

Figura 91. Schema sistemului de canalizare– localitatea Mahmudia

Principalele deficiente ale sistemului de canalizare existent din loclitate

Mahmudia sunt prezentate in urmatorul tabel.

Tabelul 105. Principalele deficiente ale sistemului de canalizare Mahmudia.

Nr. crt.


1 Reteaua de canalizare – apa uzata Reteaua de colectare a apei uzate nu acopera integral localitatea.

Tronsoane artizanale in reteaua de canalizare cu diametru mai mic decat cel necesar.

Nu se asigura viteza minima de autocuratire pentru tronsoanele de capat ale retei.



339

2 Statii de epurare

- Descarcari necontrolate, in statie, de amestec vidanjat;

- Echipamente defecte in modulul biologic; instalatii improvizate pentru dozare reactivi; automatizare nefunctionala;

- Lipsa activitate de mentenanta de specialitate pentru echipamentele din statie;

- Nu se monitorizeaza calitativ si cantitativ influentul; debitmetrul pentru masurare debit efluent, inlocuit, nu prezinta inregistrari de incredere; nu se monitorizeaza calitativ efluentul; nu exista laborator; - Lipsa strategie de management local al namolului; - Consum ridicat de energie electrica.

In ceea ce priveste conformarea la prevederile Directivei UWWT 91/271 EEC, statia de epurare Mahmudia, in situatia actuala, se conformeaza total numai in privinta MTS, se conformeaza partial in privinta parametrilor: CBO5, CCO-Cr si nu se conformeaza deloc in privinta N Total si a P Total. Statia de epurare este prevazuta cu echipamente de epurare biologica avansata, deci in conditiile unei functionari si operari corespunzatoare ar putea sa produca un efluent conform; din pacate lipsa intretinerii specializate si a unui personal suficient de bine pregatit pentru exploatarea unei astfel de statii de epurare compacte inca de la punerea sa in functiune, au condus la degradarea actuala a calitatii efluentului.

2.6. Sistemul de canalizare din localitatea Vacareni

Situatia existenta

In prezent, in localitatea Vacareni nu exista un sistem centralizat de colectare si epurare a apelor uzate.

2.7. Sistemul de canalizare din localitatea Chilia Veche

Situatia existenta Comuna Chilia Veche este situata in extremitatea nordica a Dobrogei, pe malul

drept al Dunarii, la aproximativ 66 km de Tulcea, pe Drumul Comunal 1. Teritoriul administrativ al comunei Chilia Veche se invecineaza la nord cu bratul Chilia, limita frontierei de stat cu Ucraina, la vest cu comuna Pardina, la sud cu comunele Crisan si Maliuc iar la est cu teritoriul administrativ al comunei C.A. Rosetti.

In planul urmator este prezentata reteaua de canalizare din localitatea Chilia Veche.



340

Figura 92. Plan general retea de canalizare existenta - Localitatea Chilia Veche

In prezent in localitatea Chilia Veche exista o retea de canalizare in sistem unitar, in lungime totala de 645 m, realizata din conducte din AZBO cu diametre cuprinse intre 100-250 mm. Reteaua a fost data in exploatare in anul 1972 si a fost prevazuta pentru blocurile din localitate si pentru a colecta apa de la batalul de decantare a apei de la spalarea filtrelor. In prezent apa de la spalarea filtrelor ajunge in colectorul de canalizare alcatuit din conducte din azbociment, dar din cauza greutatii autovehiculelor, colectorul s-a spart, iar apa colectata de la batalul de decantare se infiltreaza in pamant.

Apa uzata este colectata si transportata gravitational la statia de pompare tip cheson, echipata cu o pompa EPEG cu un debit de 40 m3/h. Apa uzata este pompata intr-o incinta indiguita, printr-o conducta de refulare din OL, DN 150 mm, cu o lungime de aproximativ 78 m, apoi ajunge in Dunare fara a fi epurata. Statia de pompare a apei uzate este pusa in functiune dimineata si functioneaza aproximativ 30 min/zi.

Principalele deficiente ale sistemului de canalizare sunt urmatoarele: Sistemul existent de colectare a apei uzate menajere, deserveste numai

locuitorii de la blocurile din localitate;

O parte din colectoarele existente s-au spart datorita greutatii autovehiculelor, apa uzata infiltrandu-se in pamant;

Apa uzata este deversata fara a fi epurata, pe un teren din apropierea blocurilor, apoi ajunge in Dunare, amonte de captarea de apa bruta.



341

2.8. Sistemele de canalizare din localitatile C.A. Rosetti, Letea, Periprava, Sfistofca

Situatia existenta

Comuna C.A. Rosetti nu beneficiaza de sistem centralizat de colectare a apei uzate.

2.9. Sistemele de canalizare din localitatile Ceatalchioi, Patlageanca, Plauru, Salcieni

Situatia existenta

Pentru aglomerarile mai sus mentionate nu este dezvoltat un sistem centralizat de colectare ape uzate menajere.

2.10. Sistemul de canalizare din localitatea Sulina

Situatia existenta In localitatea Sulina, infrastructura de apa uzata existenta, cuprinde doar malul

drept al localitatii , asigurand un grad de acoperire de 84.2% din totalul populatiei de 3521 (raportata la anul 2017). Pe malul drept, o parte din investitiile pe retelele de canalizare sunt realizate prin POS Mediu in cadrul contractului CL9 – “Reabilitarea si extinderea retelei de distributie si a sistemului de canalizare inclusiv statii de pompare in Sulina” si cuprind retele de canalizare, statii de pompare apa uzata si statie de epurare cu o capacitate de 5,000 l.e.

Pe malul opus, nu exista sistem centralizat de colectare a apelor uzate menajere.

In figura urmatoare este prezentata localizarea sistemului existent de canalizare al localitatii Sulina.

Figura 93. Sistemul de canalizare al localitatii Sulina



342

In figura urmatoare este prezentata schema generala a sistemul de canalizare.

Figura 94. Schema generala a sistemului de canalizare

Tabelul urmator prezinta deficientele principale ale sistemului de apa uzata.

Tabelul 106. Principalele deficiente ale sistemului de canalizare Sulina


Reteaua de canalizare Grad de acoperire de 96.6%;

In majoritatea colectoarelor, nu se asigura viteza minima de autocuratire;

Curgerea prin conductele de refulare aferente SPAU 1 si SPAU 2 se realizeaza la viteze mai mici decat viteza de autocuratire

Statia de epurare

- Performante scazute privind calitatea efluentului la unii indicatori;

- Lipsa monitorizare calitativa apa bruta influent si cantitativa pentru efluent;

- Lipseste treapta de dezinfectie a efluentului;

- Nu exista platforme de depozitare namol; nu exista o strategie locala de management al namolului;

- Statia de epurare inregistreaza consum ridicat de energie.

In ceea ce priveste conformarea la prevederile Directivei UWWT 91/271 EEC, in situatia de functionare actuala, statia de epurare Sulina se conformeaza total in privinta MTS si CCO-Cr si nu se conformeaza la indicatorii: CBO5, N Total si P Total.



343

Statia de epurare Sulina este prevazuta cu procesele de epurare avansata necesare pentru a asigura conformarea cu cerintele Directivei UWWT 91/271 EEC.

2.11. Sistemele de canalizare din localitatile Crisan, Caraorman, Mila 23

Situatia existenta

Sistemul de canalizare din localitatea Crisan Sistemul de canalizare existent din localitatea Crisan cuprinde doar malul drept

al bratului Sulina, si este nefunctional datorita lipsei racordurilor la consumatori si a lipsei racordului electric al Statiei de Epurare.

Este format din:

Retea de canalizare – formata din tuburi de PVC cu diametre de 250-315 mm, cu o lungime totala de 6,400 m si un numar de 135 camine de vizitare prefabricate;

Statii de pompare apa uzata – sunt prevazute 15 camine tip statii de pompare;

Conducte de refulare – cu diametrul Dn 100 mm si L = 1,150m;

Statie de epurare – de tip SBR AQUA CLEAN 3000 LE.

Sistemul de canalizare din localitatea Caraorman

In prezent localitatea Caraorman nu beneficiaza de sistem centralizat de colectare si epurare apa uzata menajerea si nici nu se vor realiza investitii datorita faptului ca nu se incadreaza in conditia de eligibilitate a proiectului, respectiv nu dispune de minim 2,000 de LE.

Sistemul de canalizare Mila 23

In prezent localitatea Mila 23 dispune de retea de canalizare menajera realizata din conducte de PVC cu diametrul de 250 mm. In figura urmatoare este reprezentat amplasamentul sistemului de canalizare din localitatea Mila 23.



344

Figura 95. Sistemul de colectare a apelor uzate menajere din localitatea Mila 23 (nefunctional).

Reteaua de canalizare a localitatii Mila 23 este realizata din tuburi din material PVC dur pentru canalizare cu diametre de 250 mm, cu lungimea totala de 3,443 m, 93 camine de vizitare din beton prefabricat si un numar de 190 de racorduri la consumatori. Reteaua de canalizare a fost executata in anul 2014 prin fonduri locale.

2.12. Sistemele de canalizare din localitatile Maliuc, Gorgova, Parizani si Ilganii de Sus

Situatia existenta

Sistemul de canalizare din localitatea Maliuc In prezent localitatea Maliuc dispune de retea de canalizare menajera realizata

din tuburi de beton cu diametrul de 200 mm. Reteaua de canalizare are o vechime de peste 30 ani si este partial colmatata, fiind nefunctionala.

In figura urmatoare este prezentata vederea de ansamblu asupra sistemului de canalizare ce deserveste localitatea Maliuc.



345

Figura 96. Sistem de colectare apa uzata Maliuc

Reteaua de canalizare menajera nu este deservita de o statie de epurare. In localitate exista un amplasament al unei vechi statii de epurare unde nu exista niciun obiect tehnologic.

Drept urmare, apa uzata menajera este deversata direct in fluviul Dunanea fara a se efectua epurarea prealabila.

Tabelul 107. Principalele deficiente ale sistemului de canalizare Maliuc.

Nr. crt.


1 Reteaua de canalizare – apa uzata Retea de canalizare menajera foarte veche, colmatata, cu deversare directa in Dunare;

2 Statii de epurare Lipsa statie de epurare apa uzata menajera.

Sistemul de canalizare din localitatea Gorgova

In prezent localitatea Gorgova nu beneficiaza de sistem centralizat de colectare si epurare apa uzata menajerea.

Sistemele de canalizare din aglomerarile Partizani si Ilganii de Sus

In prezent localitatile Partizani si Ilganii de Sus nu beneficiaza de un sistem centralizat de colectare si epurare a apelor uzate menajere.

2.13. Sistemul de canalizare din localitatea Pardina

Situatia existenta

In prezent localitatea Pardina nu beneficiaza de un sistem centralizat de colectare si epurare a apelor uzate menajere.



346

- DESCRIEREA PROCESELOR DE PRODUCŢIE ALE PROIECTULUI PROPUS, ÎN FUNCŢIE DE SPECIFICUL INVESTIŢIEI, PRODUSE ŞI SUBPRODUSE OBŢINUTE, MĂRIMEA, CAPACITATEA

Prin proiect se va imbunatati infrastructura in sectoarele de apa si apa uzata din localitatile Tulcea - Mineri , Babadag , Isaccea –Revarsarea-Tichilesti , Macin , Sulina, CA Rosetti –Letea –Periprava –Sfistofca , Mahmudia , Ceatalchioi-Plauru-Salceni - Patlageanca , Chilia Veche , Maliuc –Gorgova – Partizani – Ilganii de Sus , Crisan-Caraorman –Mila 23 , Vacareni , Pardina , Carcaliu asa cum au fost descrise anterior.

Proiectul prevede preluarea apei din sursa subterana sau emisar , aducerea acesteia prin procesele tehnologice descrise la parametrii de potabilizare , distributia la consumatori , dupa care preluarea apelor uzate prin sisteme centralizate de canalizare , epurare si evacuare in emisar . In zonele in care nu sunt posibile realizarea unor sisteme centralizate de canalizare , cu statii de epurare ( pentru localitatile sub 2000 Le ) , evacuarea apelor uzate se va realiza in bazine betonate vidanjabile , sau se vor realiza ministatii de epurare ( pentru locatiile cu destinatie turistica sau activitati comerciale ) .

- MATERIILE PRIME, ENERGIA ŞI COMBUSTIBILII UTILIZAŢI, CU MODUL DE ASIGURARE A ACESTORA :

Pentru realizarea acestei investiţii se vor utiliza, la faza de implementare a proiectului, o serie de materii prime şi auxiliare, energie şi combustibili.

Principalele lucrari efectuate pentru realizarea investitiilor sunt: Lucrari de constructie de conducte de apa si canalizare a apelor reziduale pe

distante mari; Lucrtari de constructii: cofrare, armare si betoanare; Lucrari de constructii statii de pompare, epurare.

In faza de constructie vor fi utilizate resurse minerale sub forma de agregate concasate si sortate si apa: Agregate (nisip, pietris, pamant); Piatra; Apa; Lemn.

Materialele necesare punerii in aplicare a investitiei vor fi achizitionate de la societatile autorizate.

Toate materialele, armăturile, confecţiile şi accesoriile utilizate la execuţia conductelor, vor corespunde standardelor şi normelor de fabricaţie şi vor fi însoţite de certificate de calitate care se vor păstra (arhiva) pentru a fi incluse în CARTEA TEHNICĂ A CONSTRUCŢIEI.



347

La recepţia materialelor se va verifica corespondenţa cu certificatele de calitate însoţitoare.

Materialele care nu corespund calitativ nu vor fi folosite la executarea lucrării.

Orice înlocuire sau schimbare de material se va putea face numai cu acordul scris al proiectantului general şi al beneficiarului.

Toate materialele, armăturile, confecţiile şi accesoriile utilizate vor fi depozitate corespunzător pe toată durata execuţiei, pentru a se evita deteriorarea, degradarea sau pierderea acestora.

Pentru etapa de exploatare se va utiliza energie electrica pentru statiile de tratare apa potabila, pentru statiile de pompare si statiile de epurare. Se va face legatura la cel mai apropiat punct trafo conform avizului eliberat de furnizorul de energie electrica.

Principala activitate desfasurata de operatorul SC Aquaserv SA este furnizarea de servicii de alimentare cu apa potabila si epurarea apelor uzate colectate din zona proiectului.

Principala resursa folosita in desfasurarea activitatii Operatorului este apa.

In perioada de implementare a proiectului se vor utiliza combustibili pentru functionarea utilajelor si autovehiculelor folosite , conform tabelului nr.108.

Tip La ce este utilizat De unde provine Loc de depozitare Grad de periculozitate

Motorina Functionarea utilajelor si autovehiculelor utilizate

De la statii de distributie carburanti

Nu se depoziteaza pe amplasamentele organizarilor de santier

Periculos

Ulei hidraulic Functionarea utilajelor si autovehiculelor utilizate



Periculos

Ulei de transmisie Functionarea utilajelor si autovehiculelor utilizate ( cutiilor de viteza )



Periculos

Ulei de motor Functionarea utilajelor si autovehiculelor utilizate


Nu se depoziteaza pe amplasamentele

Periculos



348

organizarilor de santier

În perioada de realizare a investiţiei ar putea fi considerată necesară utilizarea punctuală şi în situaţii excepţionale a sudurii cu flacără oxiacetilenică . Astfel , pot fi enumerate ca probabil a fi folosite si urmatoarele substante si preparate chimice periculoase -tabel nr. 109.

Substanta/

Preparatul chimic

Date de identificare

Fraze de risc Periculozitate Depozitare Destinatie

Oxigen CAS:7782-44-7

EC:231-956-9

CLP: H270 – oxidant, poate cauza sau intensifica arderea; gaz sub presiune DSC: O; R8 – oxidant; contactul cu materialele combustibile poate provoca incendii

Periculos Pe amplasamentul organizării de şantier, tuburi sub presiune pe rastel, sub cheie, separat de orice alte materiale

Lucrari de sudura

Acetilena CAS : 74-862 EC: 200-8169

CLP: H220 – gaz extrem de inflamabil; EUH006 – exploziv cu sau fara contact cu aerul DSC: R5-R6F+; R12


Lucrari de sudura

În perioada de funcţionare a investiţiilor propuse prin proiect, consumurile de substanţe şi preparate chimice se datorează în mare măsură funcţionării sistemelor de tratare şi potabilizare a apei pentru consum şi consumurilor înregistrate în staţiile de epurare noi şi reabilitate. În tabelul de mai jos este prezentată lista substanţelor şi preparatelor chimice utilizate în cadrul sistemelor de tratare şi potabilizare a apei şi la staţiile de epurare a apelor uzate.



349

Tabel 110 – substante si preparate chimice periculoase /nepericuloase utilizate

Substanta/

Preparatul chimic



Hipocloritul de sodiu

CAS : 7681-529 EC: 231-668-3

CLP: H314 – provoaca arsuri severe pe piele si ochi; H400 – foarte toxic pentru vieţuitoare acvatice; EUH031 – contactul cu acizi produce gaz toxic

DSC: C; R34-R31N;R50

Periculos Depozitarea in rezervoare metalice cu protectie interioara anticoroziva, la temperaturi de max. 250 C, in spatii uscate, departe de caldura si razele soarelui. Din cauza instabilitatii hipocloritului de sodiu, trebuie evitat contactul direct al produsului cu metalele (cobalt, cupru, fier, nichel si aliajele acestora si săruri).

Tratarea apei în staţiile de clorinare amplasate lângă rezervoarele de înmagazinare

Clor gazos (Cl2)

EC: 231-959-5 CAS: 7782-505

CLP: H270-oxidant puternic; H315 – iritant ptr piele; H319iritant ptr ochi; H331toxic prin inhalare; H335-iritant ptr caile respiratorii; H400foarte toxic ptr vieţuitoarele acvatice

Periculos Depozitare la temperature cea mai joasă posibilă în tancuri ventilate echipate cu sisteme antiexplozie. Creşterea temperaturii poate produce evaporare şi

Staţia de tratare



350

DSP: O;R8-T;R23Xi;R36/37/38-N;R50

poate conduce la descompunere

Agent de precipitare FeCl3 (>40%)

CAS: 7705-080 EC: 231-729-4

CLP: H302-toxicitate acută; H315-iritarea pielii; H317sensibilizarea pielii; H318-lezarea gravă a ochilor; H290substanta coroziva pentru metale

DSC: Xn;R22- Xi:R38;R41-R43

Periculos Produsul se depoziteaza in ambalajul original sau in rezervoare protejate anticoroziv, in conditii de inchidere etansa inspatii special amenajate. Locurile de depozitare trebuiesc bine ventilate, ferite de actiunea caldurii, umiditatii si aintemperiilor, separat de substante inflamabile, combustibile si/sau incompatibile. Se recomandă depozitarea în butoaie de plastic cu dopuri din acelaşi material (plastic ABS, CPVC, Epoxy, LDPE, PTFE (Teflon), polipropilena, PVC)

Statiile de epurare ape uzate pentru precipitarea fosforului

Sulfat de aluminiu

EC: 605-511-8 CAS: 1682811-8

CLP: H318-produce leziuni oculare; H315-iritarea pielii;

Periculos Se depozitează în locuri special închise

Agent de coagulare în staţiile de



351

H319-iritatii oculare:

H335-poate cauza iritaţii respiratorii

şi uscate, departe de material incompatibile (aer, apă, baze tari). Containerele de stocare se mentin inchise etans si se verifica periodic pentru evitarea scurgerilor .

tratare a apei sau in staţiile de epurare ape uzate .

Ca(OH)2 -var

EC: 215-137-3

CAS: 1305-620

CLP: H318-produce leziuni oculare; H315-iritarea pielii; H335-poate cauza iritaţii respiratorii

Periculos Se depozitează în locuri special amenajate, reci, uscate şi bine ventilate. Containerele de stocare se menţin închise etanş.

Agent de corecţie pH şi dedurizare apă în staţiile de tratare a apei

Reactiv spălare gaze arse în instalaţia de valorificare termică a nămolului

CO2 EC: 204-696-9 CAS: 124-38-9

CLP: H280- gaz sub presiune; poate exploda la căldură

Nepericulos

In recipient sub presiune, in locuri bine ventilate, la temperaturi sub 50C, in spatii bine ventilate.

Adjuvant pentru îmbunătăţirea floculării în instalaţiile de corecţie pH din staţiile de tratare a apei .

Acid Sulfuric (H2SO4

30%)

EC: 215-185-5 CAS: 1310-732

CLP: H314- provoacă arsuri la nivelul pielii şi ochilor DSD: C; R35- produce arsuri severe

Periculos Substanta trebuie depozitata in conditii uscate. Va fi evitat orice contact cu aerul si

Reactiv de dezodorizare în instalaţia de uscare şi valorificare termică a nămolului



352

umiditatea. Hidroxidul de sodiu ambalat in ambalajele originale va fi depozitat într-o zonă lipsita de umiditate, ferita de caldura, bine ventilată, departe de contactul cu alte substante incompatibile. Se va evita deteriorarea fizică a containerelor. Materiale interzise pentru depozitare: Nu se va depozita in containere confectionate din aluminiu, zinc, staniu si plumb

Uree (sol 30%)

EC: 200-315-5 CAS: 57-13-6

CLP: H315-produce iritatia pielii; H319 produce iritatia ochilor

Periculos Se depozitează în ambalaje etanş închise, în zone reci (sub 23 °C), bine ventilate. Chiar şi ambalajele goale prezintă risc de aprindere, de aceea nu se păstrează în apropiere de material oxidante

Reactiv spălare gaze arse în instalaţia de valorificare termică a nămolului.

Cărbune activ

EC: 264-846-4 CAS: 6436511-3

Nepericulos Se va depozita în zone separate, la răcoare şi ventilate, departe de material combustibile. Ambalajele se păstrează închise

Reactiv spălare gaze arse în instalaţia de valorificare



353

etanş şi se evităorice sursă de aprindere (scântei sau flacără).

termică a nămolului

Ca materii prime auxiliare se vor folosi substante utilizate in curatenie ( pentru igienizarea spatiilor administrative , laboratoare de analiza ) , precum si reactivi ( pentru analizele fizico-chimice efectuate in vederea stabilirii calitatii apei si a apei uzate ) .

- RACORDAREA LA REŢELELE UTILITARE EXISTENTE ÎN ZONĂ :

Energie electrica : conform avizului de amplasament favorabil nr. 247791490/17.12.2018 emis de Enel Distributie Dobrogea , prin bransament la Sistemul Energetic National .

Alimentarea cu apă : conform descrierilor anterioare .

Evacuarea apelor uzate :conform descrierilor anterioare .

Alimentarea cu energie termică :

Pe perioada desfăşurării lucrărilor în anotimpul rece, spaţiile de pe şantier care vor funcţiona ca vestiare pentru personal, birou, sala de şedinţe vor fi încălzite prin sursă proprie (radiatoare/convectoare electrice). După perioada implementării birourile vor fi dotat cu aparate de aer conditionat si radiatoare/convectoare electrice.

- DESCRIEREA LUCRĂRILOR DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI ÎN ZONA AFECTATĂ DE EXECUŢIA INVESTIŢIEI :

Natura îmbrăcăminţii căii de circulaţie şi importanţa acesteia pentru traficul rutier reprezintă un reper important pentru lucrările de refacere. După terminarea şi recepţia provizorie a lucrărilor, suprafeţele carosabilă şi necarosabilă supuse săpăturilor şi lucrărilor de instalaţii se vor reface şi aduce la starea initiala (beton, asfalt, pietris, macadam, sol vegetal), până la recepţia finală. La fel, se refac şi spaţiile verzi care au fost degradate de lucrări prin acoperirea cu pamant vegetal si plantarea de vegetatie existenta in zona. Moluzul şi pământul excedentar se vor evacua doar în zonele indicate de către Autoritatea locală.

Prin grija Antreprenorului, la faza de executie, acesta va identifica, functie de situatia terenului la acel moment, amplasamente prin care sa reduca afectarea temporara sau permanenta a spatiilor verzi. Prin grija Antreprenorului, spatiile verzi posibil a fi afectate de lucrari se vor reface integral la finalizarea acestora, terenul aducandu-se cel putin la starea initiala.



354

- CĂI NOI DE ACCES SAU SCHIMBĂRI ALE CELOR EXISTENTE :

Accesul catre Gospodariile de apa si Statiile de epurare existente nu se modifica.

- RESURSELE NATURALE FOLOSITE ÎN CONSTRUCŢIE ŞI FUNCŢIONARE :

In vederea realizarii proiectului, vor fi necesare diverse materii prime: apa, nisip, pietris, ciment /mortar etc. pentru realizarea infrastructurii proiectate .

In faza de exploatare singura resursa naturala utilizata este apa .

- METODE FOLOSITE ÎN CONSTRUCŢIE/DEMOLARE :

La pozarea conductelor noi, se vor respecta prevederile SR 4163-95 - Retele de distributie si STAS 8591/97- Amplasarea in localitati a retelelor subterane.

Sapatura pentru pozarea conductelor de distributie se va executa atat manual cat si mecanizat. Conducta se va poza pe un pat din material necoeziv (nisip) avand granulometria ≤ 10 mm si grosimea de 15 cm. De asemenea peste generatoarea superioara se va realiza un strat de umplutura cu grosimea de 15 cm din acelasi material necoeziv (nisip) cu aceeasi granulometrie. In rest umplutura se va executa cu straturi de max. 15 cm (straturi succesive din pamant curatat de elemente cu diametrul ≥ 10 cm si de fragmente vegetale si animale), umplutura compactata 95%.

Adancimea de pozare a conductelor variaza intre 1.1 – 1.7 m in ax, in functie de panta data conductelor, pentru realizarea golirii tronsoanelor de retea.

In cazul in care lucrarile vor intersecta alte retele subterane existente a caror pozitie nu a fost confirmata prin avize de societatile detinatoare de retele, se vor lua toate masurile necesare evitarii perturbarii bunei functionari a acestora.

Sapaturile in zonele de intersectie cu alte retele se vor efectua manual, cu deosebita atentie si cu anuntarea prealabila a societatilor care exploateaza retelele intersectate. Se vor respecta normele de tehnica securitatii muncii, conform normativelor in vigoare.

La pozarea conductelor se va ține seama de celelalte reţele edilitare existente (LES linie electrică subterană de 20 kV, 6kV şi 1 kV; LEA linie electrică aeriană; cabluri alimentare reţea transport urban; TC telefonie; telecomunicaţii locale, interne şi internaţionale; gaze naturale de medie presiune şi presiune redusă; apă; termoficare; canalizare menajeră şi pluvială, etc).

La definitivarea amplasării canalului colector se vor avea în vedere prevederile STAS 8591 – 97 privind reţelele edilitare subterane.

În zonele în care conductele se vor intersecta cu alte reţele, menţionate de utilizatori pe planul coordonator, săpăturile vor fi executate manual.



355

In cazul in care lucrarile vor intersecta alte retele subterane existente, a caror pozitie nu a fost confirmata prin avize de catre societatile detinatoare de retele, se vor lua toate masurile necesare evitarii perturbarii bunei functionari a acestor retele.

- PLANUL DE EXECUŢIE, CUPRINZÂND FAZA DE CONSTRUCŢIE, PUNEREA ÎN FUNCŢIUNE, EXPLOATARE, REFACERE ŞI FOLOSIRE ULTERIOARĂ : conform pagina 26 – perioada de implementare propusa .

- RELAŢIA CU ALTE PROIECTE EXISTENTE SAU PLANIFICATE :

Prin toate axele sale prioritare, POIM contribuie la atingerea obiectivelor Strategia UE pentru Regiunea Dunarii , in special a celor pentru Pilonul 2. Protejarea mediului in regiunea Dunarii.

Astfel, in Anexa 4 a Ghidului POIM este prezentata corelarea intre actiunile SUERD si Axele Prioritare 1…6 si 8 ale POIM, pentru Axa 3 fiind relevante urmatoarele (tabelul urmator reprezinta un extras din Anexa 4 a Ghidului POIM „Corelarea obiectivelor POIM cu obiectivele Strategiei Dunarii”).

Proiectul contribuie la: Reabilitarea si constructia de statii de tratare a apei potabile, inclusiv masuri de

crestere a sigurantei in alimentarea cu apa si reducerea riscurilor de contaminare a apei potabile;

Construirea/reabilitarea retelelor de canalizare si a statiilor de epurare a apelor uzate (cu treapta tertiara de epurare, acolo unde este cazul) care asigura colectarea si epurarea incarcarii organice biodegradabile in aglomerari mai mari de 2.000 l.e., acordandu-se prioritate aglomerarilor cu peste 10.000 l.e.;

Reabilitarea si extinderea sistemelor existente de transport si distributie a apei; Reabilitarea si extinderea sistemelor existente de canalizare a apei uzate; Dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii sistemelor centralizate de

alimentare cu apa si canalizare in localitatile urbane si rurale: o Realizarea unui sistem SCADA centralizat la nivelul intregii arii de operare; o Achizitia de utilaje si echipamente de operare pentru sistemul de apa si cel

de apa uzata.

Tabel 111: obiective realizabile prin SUERD si POIM

SUERD – Strategia UE pentru Regiunea Dunarii

POIM 2014-2020

pilonul 2 : Protejarea mediului in regiunea Dunarii

Axa prioritara Prioritare de investitii/Obiectiv

specific/Activitati eligibile

Alocare financiara

POIM Arie prioritara Actiuni

Restabilirea si mentinerea calitatii apelor

Stimularea investitiilor majore in construirea si

Axa prioritarã 3: Dezvoltarea infrastructurii de

Prioritate de investitii 6.ii: Investitii in sectorul apa pentru a indeplini cerintele

2.574.274.969 Euro



356

modernizarea instalatiilor de epurare a apelor urbane din bazinul Dunarii, inclusiv masuri pentru a dezvolta

capacitatea (la nivel regional si local) pentru proiectarea de astfel de infrastructure

Implementarea Planului de Management al Bazinului Dunarii

Tratarea substantelor periculoase si a namolurilor contaminate cu cele mai noi si cele mai bune tehnologii disponibile si sa elaboreze si sa promoveze masuri de remediere pentru producerea periculoase sau de zonele industriale abandonate si depozitele de deseuri

mediu in conditii de management eficient al resurselor

acquis-ului de mediu al Uniunii si pentru a raspunde nevoilor identificate de statele membre pentru investitii suplimentare acestor cerinte

Obiectiv Specific 3.2: Cresterea nivelului de colectare si epurare a apelor uzate urbane si cresterea gradului de asigurare a alimentarii cu apa potabila a populatiei

1. Proiecte integrate de apa si apa uzata (noi si fazate), cu urmatoarele tipuri de subactiuni:

o Construirea/reabilitarea retelelor de canalizare si a statiilor de epurare a apelor uzate (cu treapta tertiara de epurare, acolo unde este cazul) care asigura colectarea si epurarea incarcarii organice biodegradabile in aglomerari mai mari de 2.000 l.e., acordandu-se prioritate aglomerarilor cu peste 10.000 l.e.;

o Implementarea si eficientizarea managementului namolului rezultat in cadrul procesului de epurare a apelor uzate;

o Reabilitarea si constructia de statii de tratare a apei potabile, impreuna cu masuri de crestere a sigurantei in alimentare si reducerea riscurilor de contaminare a apei potabile;

o Reabilitarea si extinderea sistemelor existente de transport si distributie a apei;

o Dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii sistemelor centralizate de alimentare cu apa in localitatile urbane si rurale.

2. Dezvoltarea unui laborator national pentru imbunatatirea monitorizarii



357

substantelor deversate in ape, acordandu-se prioritate in special substantelor periculoase, si a calitatii apei potabile .

- DETALII PRIVIND ALTERNATIVELE CARE AU FOST LUATE ÎN CONSIDERARE :

Selectarea soluției optime de amenajare a infrastructurii de apă și apă uzată propusă a fost bazată pe o analiză multicriterială, în cadrul căreia au fost luate în considerare atât aspecte care țin de disponibilitatea resurselor de apă, cât și aspecte de natură tehnică, financiară, dar și de elementele de defavorabilitate și de vulnerabilitate față de schimbările climatice.

Analiza scenariilor tehnico- economice pentru infrastructura de apă/apă uzată, privite din punct de vedere al protecției mediului, a urmărit evidențierea variantei optime pentru investiții care să asigure un impact minim asupra mediului, conform cerințelor legislației românești și europene în vigoare.

Procesul de analiza a posibilelor optiuni s-a realizat in general pe diverse nivele de optiune, functie de specficul fiecarei situatii.

A. Analize de optiuni privind sistemele de alimentare cu apa

O sinteza a analizelor de optiuni identificate si analizate pentru sistemele de alimentare cu apa din zona de proiect este sintetizata in tabelul urmator.

Tabelul 112. Rezumatul analizelor de optiuni pentru sistemele de alimentare cu apa

Nr. crt

Sistem de alimentare cu

apa

Optiune analizata Cost de investitie

Euro

Cost de operare

Euro/an

VAN / NPV 4% rata discount

Optiune aleasa

Sursa si aductiunea Zahar reabilitate alegere diametru tehnico economic Dn 225 mm

2,589,240 112,536 3,949,278 NU

Sursa si aductiunea Zahar reabilitate alegere diametru tehnico economic Dn 250 mm

2,490,220 105,207 3,771,396 DA

Babadag Sursa si aductiunea Zahar reabilitate alegere diametru tehnico economic Dn 280 mm

2,643,080 105,722 3,894,514 NU

Sursa si aductiunea Carierei reabilitate alegere diametru tehnico economic Dn 225 mm

2,305,830 105,870 3,621,443 NU



358

1 Sursa si aductiunea Carierei reabilitate alegere diametru tehnico economic Dn 250 mm

2,229,580 77,070 3,164,068 DA

Sursa si aductiunea Carierei reabilitate alegere diametru tehnico economic Dn 280 mm

2,346,330 77,459 3,257,914 NU

Alimentare Babadag din Tulcea si alegere diametru tehnico economic Dn 225 mm

21,376,448 1,104,146 31,903,707 NU

Babadag Alimentare Babadag din Tulcea si alegere diametru tehnico economic Dn 250 mm

21,627,761 1,043,697 31,246,265 NU


22,116,541 1,031,500 31,448,632 NU


25,795,844 1,073,685 34,834,402 NU

Sursa de apa de suprafata (captare din Dunare – satul Periprava)

1,904,019 59,537 2,687,378 DA

Transportul apei potabile din localitarea Sulina

3,826,833 92,330 4,905,431 NU

2 C.A. Rosetti Sursa de apa subterana (front de captare in satul C.A. Rosetti)

1,977,391 79,842 2,998,921 NU

Sursa de suprafata (Dunarea – Periprava si Letea)

1,743,949 73,078 2,727,482 NU

3 Mahmudia Completare linie existenta de tratare si extinderea statiei cu inca o linie identica

692,020 117,406 2,386,683 DA

Completare linie existenta de tratare si extinderea statiei cu o linie noua cu modul de ultrafiltrare

800,882 80,611 1,983,560 NU

Alimentarea din sursa de suprafata fluviul Dunarea - extinderea statiei de tratare Isaccea cu doua linii identice cu linia existenta

1,931,397 224,212 5,040,539 NU



359

4 Isaccea-Revarsarea-Tichilesti

Alimentarea din sursa de suprafata fluviul Dunarea - extinderea statiei de tratare existente cu o linie noua cu ultrafiltrare

1,568,989 134,874 3,383,673 DA

Alimentarea din sursa de suprafata fluviul Dunarea - completare statie de tratare existenta si alimentare din sursa subterana - front nou fantana lui Murat

2,139,642 175,140 4,373,876 NU

Alimentarea din sursa de suprafata fluviul Dunarea - extindere statie de tratare existenta si alimentare Revarsarea si Tichilesti din sursa subterana - foraje Suhat

1,527,594 153,551 3,603,118 NU

Alimentare din sursa de suprafata fluviul Dunarea si din sursa subterana (forajul F4) - extindere statie de tratare existenta cu o linie noua cu ultrafiltrare si statie de tratare cu osmoza inversa la forajul F4

2,200,569 251,275 5,705,707 NU

5 Ceatalchioi, Plauru, Salceni, Patlageanca

Bransare la SAA Tulcea si extindere SAA Ceatalchioi

1,768,912 102,277 3,105,928 NU

Retehnologizare ST Ceatalchioi si extinderea SAA Ceatalchioi

463,548 37,675 995,488 DA

Extinderea SAA Ceatalchioi si Patlageanca, retehnologizare ST Ceatalchioi si SAA independente in Plauru si Salcieni

1,342,587 79,192 2,489,652 NU

Rezultatele analizelor de optiuni, ca si descrierea succinta a solutiilor studiate pentru fiecare optiune in parte, sunt prezentate mai jos, iar prezentarea detaliata a acestora este realizata in Capitolul 8 al Studiului de fezabilitate (SF).



360

1. Analize de optiuni pentru sistemul de alimentare cu apa Babadag

Prinicipalele probleme ale frontului de captare functional Satul Nou sunt generate de starea actuala a unor foraje (colmatate care necesita deznisipare, starea avansata de uzura a echipamentelor, instalatiilor hidraulice si instalatiilor electrice) si de unele variatii de calitate a apei surei. Sunt inregistrate depasiri temporare ale concentratiilor admise ale indicatorului azotat si nu exista posibilitatea selectarii forajelor cu apa conforma in acele perioade.

In ceea ce priveste sistemul de aductiuni prin care se transporta apa coletata de la sursa Satul Nou la rezervoarele de inmagazinare din Babadag, principalele deficiente intregistrate sunt generate de varsta si uzura excesiva a materialelor componente. Armaturile sunt inutilizabile datorita coroziunii, conductele prezinta avarii frecvente, iar starea de uzura genereaza pierderi semnificative in sistem.

O solutie alternativa la sistemul existent il constituie utilizarea apei tratate produsa de Statia de tratare Tulcea pentru cresterea sigurantei calitatii apei distribuite in sistemul Babadag.

Luand in considerare deficientele sistemului existent si existenta unei ape tratate de buna calitate la Tulcea, s-au analizat ca solutii viabile pentru sistemul de alimentare cu apa Babadag urmatoarele optiuni:

Optiunea 1 - utilizarea sursei existente Satul Nou, cu reabilitare si dotare corespunzatoare si transportul apei captate la complexele de inmagazinare din oras;

Optiunea 2 - utilizarea apei tratate in statia de tratare Tulcea si transportul acestea la complexele de inmagazinare din Babadag.

Prima optiune analizata este Optiunea 1 - utilizarea sursei existente cu reabilitarile necesare frontului existent si conductelor de aductiune.



361

Figura 97. Conducte de aductiune Satul Nou – Complex Zahar si Satul Nou – Complex Cariera, Babadag

Optiunea 2 - utilizarea apei tratate in statia de tratare Tulcea si transportul

acestea la complexele de inmagazinare din Babadag -Traseul aductiunii propuse urmareste traseul Drumului European E87 intre cele 2 localitati. Lungimea totala a traseului este de 31.8 km, iar conducta de aductiune va fi amplasata paralel cu E87, in zona de siguranta a acestuia. Din acest motiv este necesara pozarea conductei, in tub de protectie conform legislatiei in vigoare.



362

Figura 98. Traseul aductiunii Tulcea - Babadag (Sursa: Google Maps).

Concluzia generala rezultata din analiza celor doua optiuni este ca solutia de alimentare cu apa a localitatii Babadag din sistemul de alimentare cu apa Tulcea genereaza costuri de investitie si operare foarte mari (de 17 ori mai mari decat in cazul alimentarii din sursa existenta reabilitata), impactul asupra solului , aerului in perioada de implementare sunt mult mai mari fata de prima varianta , ceea ce descalifica aceasta optiune.

Se recomanda utilizarea sursei existente Satul Nou, reabilitata ca sursa de alimentare cu apa a localitatii Babadag si transportul acesteia la complexele de inmagazinare din localitate.



363

2. Analiza de optiuni privind alimentarea cu apa a localitatilor Revarsarea si

Tichilesti din UAT Isaccea

Optiunile generale identificate privind alimentarea cu apa orasului Isaccea si a cartierelor Revarsarea si Tichilesti sunt:

Optiunea 1: Alimentarea din sursa de suprafata fluviul Dunarea - extinderea statiei de tratare Isaccea cu doua linii identice cu linia existenta;

Optiunea 2: Alimentarea din sursa de suprafata fluviul Dunarea - extinderea statiei de tratare existente cu o linie noua cu ultrafiltrare;

Optiunea 3: Alimentarea din sursa de suprafata fluviul Dunarea - completare statie de tratare existenta si alimentare din sursa subterana - front nou fantana lui Murat;

Optiunea 4: Alimentarea din sursa de suprafata fluviul Dunarea - extindere statie de tratare existenta si alimentare Revarsarea si Tichilesti din sursa subterana - foraje Suhat.

In Optiunea 1 se va asigura alimentarea cu apa a cartierelor Revarsarea si Tichilesti

din sistemul de alimentare cu apa Isaccea, unde este propusa extinderea statiei de tratare a apei de suprafata Isaccea, prin completarea liniei existente si prin extinderea capacitatii de tratare cu doua linii identice cu linia existenta.

Solutia rezultata din analiza cotelor terenului a permis ca aductiunea propusa pentru alimentarea cu apa a cartierelor Revarsarea si Tichilesti sa funtioneze gravitational.

Pentru extinderea statiei de tratare cu 2 linii identice cu linia existenta, este necesara achizitionarea unor suprafete suplimentare de teren, proces de durata, cu impact semnificativ asupra termenelor de implementare proiectului.

In Optiunea 2 se va asigura alimentarea cu apa a cartierelor Revarsarea si Tichilesti din sistemul de alimentare cu apa Isaccea, unde este propusa extinderea statiei de tratare a apei de suprafata Isaccea, prin completarea liniei existente si prin extinderea capacitatii de tratare cu prevederea unei linii de tratare cu instalatie compacta de ultrafiltrare.

Conducta de aductiune pentru alimentarea cu apa a cartierelor Revarasarea si Tichilesti are traseul identic cu traseul din Optiunea 1.

Intre Optiunile 1 si 2 diferenta consta in tehnologia aleasa pentru extinderea capacitatii de tratare.

Traseul aductiunii propuse este prezentat in figura urmatoare.



364

Figura 98. Optiunile 1 si 2 – Traseul aductiunii propuse.

In Optiunea 3 se va construi sistemul centralizat de alimentare cu apa a cartierelor Revarsarea si Tichilesti, sistem ce va fi alimentat cu apa de amestec din Fluviul Dunarea si cu apa din sursa subterana de la frontul de captare Fantana lui Murat. In acesta optiune se propune extinderea statiei de tratare a apei de suprafata Isaccea, prin completarea liniei existente si realizarea unui front nou de captare alcatuit din 8 foraje (6 in exploatare si 2 de rezerva) in zona Fantana lui Murat.



365

Apa captata la noul front de captare va fi pompata si injectata in conducta de legatura dintre rezervoare, amestecul de apa bruta din sursa de subteran si apa tratata din sursa de suprafata realizandu-se in cele doua complexe de inmagazinare existente.

Planul general de situatie in aceasta optiune este prezentat in figura urmatoare

Figura 99. Optiunea 3 – Alimentarea din sursa de suprafata fluviul Dunarea - completare statie de tratare existenta si

alimentare din sursa subterana - front nou Fantana lui Murat.

In Optiunea 4 se va construi sistemul centralizat de alimentare cu apa a

cartierelor Revarsarea si Tichilesti, sistem ce va fi alimentat cu apa din sursa subterana prin frontul de captare din Suhat, fiind necesare lucrari de reabilitare a forajelor existente si realizarea unui foraj nou pentru a acoperi necesarul de apa si siguranta corespunzatoare in exploatare. Tot in aceasta optiune se propune alimentarea orasului Isaccea din sursa de suprafata Fluviul Dunarea, cu apa tratata la statia de tratare Isaccea, unde este propusa extinderea statiei de tratare, prin completarea liniei existente si prin extinderea capacitatii de tratare prin prevederea unei linii de tratare a apei prin ultrafiltrare.

Pentru completarea statiei de tratare si pentru realizarea frontului de captare propus in zona Fantana lui Murat, este necesara achizitionarea unor suprafete suplimentare de teren, proces de durata, cu impact semnificativ asupra termenelor de implementare a proiectului.

Un alt aspect important este reprezentat de necesitatea trecerii in domeniul



366

public a terenului pe care este amplasat forajul F3 din satul Revarsarea (unul dintre cele doua foraje aflate in prezent in exploatare, propuse in aceasta optiune spre mentinere in functiune), proces de durata, cu potential impact asupra termenelor de obtinere a finantarii, respectiv de implementare a proiectului.

Avand in vedere aspectele mentionate mai sus se propune reabilitarea celor doua foraje existente si extinderea frontului de captare Suhat cu un foraj nou.

Apa captata la frontul de captare Suhat va fi pompata in rezervorul din Revarsarea.

Datorita configuratiei favorabile a terenului pe traseul dintre Revarsarea si Tichilesti, transportul apei de la rezervorul din Revarsarea la rezervorul propus in Tichilesti se va face gravitational.

Planul general al acestei optiuni este prezentat in figura urmatoare.

Figura 100. Optiunea 4 – Alimentarea din sursa de suprafata fluviul Dunarea - extindere statie de tratare existenta si

alimentare Revarsarea si Tichilesti din sursa subterana - foraje Suhat



367

Din punct de vedere tehnic, cele 4 optiuni analizate prezinta urmatoarele avantaje si dezavantaje:

Optiunea 1: prezinta avantajul alimentatarii cu apa dintr-un singur sistem, avantatajul

utilizarii unei scheme de tratare clasica, cunoscuta de actualul operator, relativ usor de implementat de catre personalul de operare dupa o instruire corespunzatoare;

prezinta dezavantajul utilizarii multor echipamente, reactivi chimici, necesita control si supraveghere permanenta. Datorita utilizarii numarului mare de echipamente prezinta riscuri mai mari de aparitie a unor avarii.

Optiunea 2: prezinta avantaje superioare optiunii 1, deoarece include o linie noua de

tratare dotata cu instalatie de ultrafiltrare, complet automatizata. Personalul de operare nu are nevoie de cunostinte avansate pentru a opera acest modul de tratare, deoarece este un sistem compact, inchis, singurele actiuni fiind start/stop.

Optiunea 3: prezinta avantajul utilizarii unei scheme de tratare clasica, cunoscute de

actualul operator, precum si flexibilitate mai ridicata prin utilizarea a doua surse de apa;

prezinta dezavantajul utilizarii mai multor echipamente, reactivi chimici, necesitand control si supraveghere permanenta. Datorita utilizarii numarului mare de echipamente prezinta riscuri mai mari de aparitie a unor avarii. In cazul sursei subterane prezinta dezavantajul necesitatii modificarii si cresterii complexitatii proceselor tehnologice in cazul in care sursa va fi afectata de tendinta de degradare existenta in zona (cresterea in timp a concentratiilor de nitrati). Un alt dezavantaj in reprezinta aspectele privind necesitatea obtinerii terenurilor pentru construirea lucrarilor.

Optiunea 4 prezinta avantajul alimentarii din doua surse diferite si avantajul utilizarii unei

linii noi de tratare dotata cu ultrafiltrare, complet automatizata. Personalul de operare nu are nevoie de cunostinte avansate pentru a opera acest modul de tratare, deoarece este un sistem compact, inchis, singurele actiuni fiind start/stop;

prezinta dezavantajul utilizarii mai multor echipamente si datorita utilizarii numarului mare de echipamente prezinta riscuri mai mari de aparitie a unor avarii. In cazul sursei subterane prezinta dezavantajul modificarii si extinderilor proceselor tehnologice in cazul deteriorarii sursei. Un alt



368

dezavantaj il reprezinta aspectele privind durata procedurilor de obtinere a terenurilor.

Ca urmare a evaluarii optiunilor considerate, optiunea selectata este Optiunea 2 – Alimentarea cartierelor Revarsarea si Tichilesti din sistemul de alimentare cu apa Isaccea din sursa de suprafata fluviul Dunarea cu extinderea statiei de tratare existente cu o linie noua cu ultrafiltrare.

3. Analiza de optiuni privind selectarea tehnologiei de tratare a apei in

localitatea Mahmudia

Sursa de alimentare cu apa a localitatii Mahmudia o constituie sursa de suprafata – Fluviul Dunarea, bratul Sf. Gheorghe, situat in parte de nord a localitatii.

Apa bruta este tratata in statia de tratare veche, construita cu circa 30 de ani in urma. In prezent, in localitatea Mahmudia exista o statie de tratare noua, construita in anul 2013. Aceasta nu este insa in functiune, urmand sa fie data in folosinta Operatorului Regional ( OR) dupa preluarea serviciului de alimentare cu apa si canalizare al localitatii. Verificarea prin calcul a statiei de tratare noi a relevat faptul ca aceasta nu are capacitatea de a produce debitul necesar in conformitate cu debitele prevazute dupa terminarea proiectului.

Analiza de optiuni vizeaza modul in care se poate realiza extinderea capacitatii de tratare a apei. Sunt propuse spre analiza 2 optiuni:

Optiunea 1: Completare linie existenta de tratare si extinderea statiei cu inca o linie identica

Optiunea 2: Completare linie existenta de tratare si extinderea statiei cu o linie noua cu modul de ultrafiltrare

In Optiunea 1 este propusa reabilitarea statiei de tratare ce va fi data In folosinta Operatorului Regional prin completarea liniei existente de tratare si extinderea capacitatii de tratare prin prevederea unei noi linii de tratare, identice cu linia existenta.

In Optiunea 2 este propusa reabilitarea statiei de tratare ce va fi data In folosinta Operatorului Regional prin completarea liniei existente de tratare si extinderea capacitatii de tratare prin prevederea unei linii de tratare a apei prin ultrafiltrare.

Din punct de vedere tehnic, ambele optiuni prezinta grade asemanatoare de risc. Optiunea 1 prezinta avantajele unui scheme de tratare clasica, cunoscuta de

actualul operator, relativ usor de implementat de catre personalul de operarare dupa o instruire corespunzatoare.

Prezinta dezavantajul utilizarii multor echipamente, reactivi chimici, necesita control si supraveghere permanenta.

Optiunea 2 prezinta avantaje superioare optiunii 1, deoarece propune o linie noua de tratare dotata cu ultrafiltrare, complet automatizata. Personalul de operare nu are



369

nevoie de cunostinte avansate pentru a opera acest modul de tratare, deoarece este un sistem compact, inchis, singurele actiuni fiind start/stop.

De asemenea, in optiunea 2 personalul de exploatare este mai redus. Din punct de vedere al impactului asupra mediului riscul este mai mic in Optiunea

2, deoarece modulul de membrane nu utilizeaza reactivi chimici in mod curent, doar acid citric si hipoclorit de sodiu la spalarile de intretinere.

Ca urmare a evaluarii optiunilor considerate, optiunea recomandata este Optiunea 2 – Completare linie existenta de tratare si extinderea statiei cu o linie noua cu modul de ultrafiltrare.

4. Analiza de optiuni privind sistemul de alimentare cu apa din C.A. Rosetti si

satele apartinatoare

In comuna C.A. Rosetti nu exista un sistem de alimentare cu apa centralizat.

Optiunile identificate privind constituirea sistemului de alimentare cu apa sunt:

Optiunea 1: Sursa de apa de suprafata (captare din Dunare – satul Periprava)

Optiunea 2: Transportul apei de la localitatea Sulina

Optiunea 3: Sursa de apa subterana (front de captare in satul C.A. Rosetti)

Optiunea 4: Sursa de suprafata (Dunarea – Periprava si Letea)

In Optiunea 1 se va construi sistemul centralizat de alimentare cu apa din comuna C.A. Rosetti, care va fi alimentat cu apa bruta din Fluviul Dunarea in satul Periprava, unde se va construi o statie de tratare si un complex de inmagazinare.



370

Figura 101. Configuratia generala a sistemului de alimentare cu apa – Optiunea 1

Un aspect important al acestei optiuni il reprezinta disponibilitatea terenurilor pentru amplasarea conductelor de aductiune intre GA Periprava si GA C.A. Rosetti.

Pentru alegerea tehnologiei pentru tratarea apei , principalele ipoteze care au fost luate in considerare in selectarea tehnologiilor adecvate de tratare a apei sunt:

Procesele adoptate vor produce apa tratata care va respecta standardele referitoare la apa potabila si cerintele in privinta calitatii stabilite prin Directiva Europeana 98/83/CE;



371

Selectarea celor mai bune solutii tehnologice disponibile, capabile sa functioneze pentru minim 30 de ani, indiferent de posibilele modificari ale calitatii apei brute sau modificari ale cerintelor legale privind calitatea apei tratate;

STAP trebuie sa poata functiona cu debit variabil, pentru a putea raspunde la cerinta variabila de apa la consumatori.

Procesele de tratare propuse in concordanta cu calitatea apei sursei, necesarul de apa si conditiile locale specifice, sunt:

• Filtrare directa in instalatie cu membrane ultrafiltrante, complet automatizata;

• Dezinfectie finala cu clor, cu instalatie de electroclorurare, complet automatizata, pentru asigurarea concentratiei reziduale de clor.

In Optiunea 2, sistemul centralizat de alimentare cu apa al comunei C.A. Rosetti va fi construit utilizand apa tratata din orasul Sulina, unde exista o statie de tratare a apei captate din Fluviul Dunarea, capacitatea de productie putand acoperi si necesarul pentru SAA C.A. Rosetti. Reteaua de distributie existenta in Sulina permite conectarea pe malul stang al Fluviului Dunarea a unei conducte de aductiune care sa aduca apa pana la complexul de inmagazinare din satul C.A. Rosetti. Traseul conductelor insa sunt amplasate in interiorul unor zone protejate ( situri Natura 2000 – ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim Sinoe si ROSCI0065 Delta Dunarii ) , cu afectarea unor habitate comunitare/prioritare .



372

Figura 102. Configuratia generala a sistemului de alimentare cu apa – Optiunea 2.

Un aspect important in cazul acestei optiuni il reprezinta traversarea zonelor cu grinduri dintre cele doua localitati, lucrarile necesare implicand:

• Costuri de investitie semnificativ mai ridicate fata de sapatura deschisa, generate de instalarea in terenuri foarte slabe, cu nivel freatic foarte ridicat sau chiar inundate;

• Dificultati deosebite in realizarea operatiunilor de mentenanta, datorita accesului dificil.

In ceea ce priveste disponibilitatea terenurilor situatia este identica cu cea din



373

Optiunea 1. Masurile propuse in optiunea 2 cuprind urmatoarele elemente: • Componente in orasul Sulina:

Statie de pompare apa potabila noua - (1+1) pompe (Q=10 mc/h, H=95 m) pentru alimentarea GA C.A. Rosetti.

Aductiune RD Sulina – GA CA Rosetti - PEID, PE 100 RC, Dn 90 mm, L=18 Km cu solutii adaptate terenului mlastinos/grinduri dintre localitati;

• Componente in satul CA Rosetti: Complex de inmagazinare;

Statie de electroclorurare cu capacitatea de 50 g Cl2/h;

Statie noua de pompare apa potabila cu (2+1) pompe cu turatie variabila (Q=9-18 mc/h, H=25 m) pentru reteaua de distributie din satele C.A. Rosetti, Letea si Sfistofca;

Statie noua de pompare apa potabila cu (1+1) pompe cu turatie fixa (Q=2 mc/h, H=20 m) pentru aductiunea care alimenteaza complexul de inmagazinare din satul Periprava;

• Aductiune GA CA Rosetti – GA Periprava - PEID, PE 100 RC, Dn 63 mm, L=12.5Km;

• Componente in satul Periprava: Complex de inmagazinare;

Statie de electroclorurare cu capacitatea de 50 g Cl2/h; Statie de pompare apa potabila - (1+1) pompe cu turatie variabila

(Q=4-8 mc/h, H= 20 m) pentru reteaua de distributie din satul Periprava.

In Optiunea 3 se va construi sistemul centralizat de alimentare cu apa al comunei C.A. Rosetti, care va fi alimentat cu apa potabila din frontul de captare – foraje, realizat in satul C.A. Rosetti.

Informatiile relevate de studiile realizate in cadrul proiectului indica urmatoarele aspecte:

• Acviferul de adancime din zona analizata este alimentat cu apa din Marea Neagra, avand salinitate ridicata;

• Acviferul freatic din zona analizata: este un acvifer litoral, in care calitatea apei dulci poate fi degradata in

timp de intruziunea apelor marine – sarate; forajele de observatii – foraje de mica adancime (18-20 m) realizate in

zona au avut nivelul hidrostatic la 1.5-6.4 m, avand capacitati de productie de 2.1-2.2 l/s, cu denivelari de 2.47-5.10 m;



374

• Analizele de calitate a apei utilizate in prezent din surse individuale – fantani, care intercepteaza apa acviferului freatic au relevat faptul ca apa nu este potabila, calitatea apei inregistrand variatii importante in timp, cu depasiri privind parametrii microbiologici precum si privind concentratiile de azotati, cloruri, amoniu, mangan si arsen.

Avand in vedere aceste aspecte, singura tehnologie capabila sa asigure potabilizarea apei brute disponibile in acviferul freatic existent in zona este tratarea cu instalatii de osmoza inversa.

Statiile de tratare prin osmoza inversa sunt proiectate sa asigure o reducere de minim 90% a sarurilor totale dizolvate continute in apa bruta, indiferent de calitatea apei brute.

Procesul prezinta un grad foarte mare de automatizare, ceea ce il face pretabil in zonele rurale, fara a fi nevoie de operator permanent cu grad mare de calificare.

Schema generala a schemei de tratare cu osmoza inversa propusa este prezentata in figura urmatoare.

Figura 103. Schema tratare cu osmoza inversa C.A. Rosetti – Optiunea 3

Problema principala o constituie formarea concentratului, care, ca si saramura rezultata de la schimbul ionic, trebuie tratat sau depozitat corespunzator.

Inainte de a intra in treapta de osmoza inversa este necesara o pretratare a apei brute. Procesul consta intr-o filtrare simpla sub presiune pe un filtru dublu-strat, iar microfiltrarea consta intr-o retinere pe un mediu polimeric (cartuse filtrante).

Este obligatorie utilizarea reactivilor chimici pentru fiecare pas de tratare, iar acestia sunt utilizati pentru urmatoarele procese: Coagulare;

Dezinfectie;

Neutralizare clor;

Corectie pH;

Anti-incrustare.



375

Statia de tratare cu osmoza inversa propusa va avea urmatoarele caracteristici principale: Debit total de permeat: 1.50 m3/h;

Debit necesar de apa bruta: 2.40 m3/h;

Recirculare concentrat: 0.30 m3/h;

Evacuare concentrat: 0.10 m3/h;

Debitul pompei de alimentare: 2.7 m3/h;

Presiunea de alimentare: 4.9 bari;

Energie specifica consumata: 0.33 kWh/m3.

Figura 104. Debite vehiculate in statia de tratare prin osmoza inversa C.A. Rosetti.

In vederea asigurarii conformarii calitatii apei tratate cu prevederile Legii 458/2002 cu modificarile si completarile ulterioare, respectiv pentru a preveni efectele negative asociate unei ape cu mineralizare redusa, este necesar ca statia de tratare sa includa procese de remineralizare prin injectare de dioxid de carbon, urmata de apa de var.

Pentru clorarurea apei se propune o treapta de dezinfectie finala formata dintr-o statie de electro-clorurare cu capacitatea maxima de 50 g/h care acopera necesarul de 8 g/h a sistemului.

In Optiunea 4 se va construi sistemul centralizat de alimentare cu apa al comunei C.A. Rosetti, care va fi alimentat cu apa potabila din 2 captari de suprafata realizate pe fluviul Dunarea.

Configuratia generala a sistemelor propuse este prezentata in figura urmatoare.



376

Figura 105. Configuratia generala a retelei de distributie – Optiunea 4.

Masurile propuse in optiunea 4 cuprind urmatoarele elemente: • Componente in satul Periprava:

Captare noua din sursa de suprafata- Dunare (Q=50 mc/zi);

Statie de pompare apa bruta (Q=2 mc/zi, H=20 m);

Statie de tratare noua;

Complex de inmagazinare;

Statie de pompare apa potabila - (1+1) pompe cu turatie variabila ( Q=4-8 mc/h, H=20 m) pentru reteaua de distributie din satul Periprava.

• Componente in satul Letea: Captare noua din sursa de suprafata- Dunare - amplasata in satul Letea

(Q=190 mc/zi);

Statie de pompare apa bruta – amplasata in satul Letea (Q=8 mc/h, H=10 m);

Statie noua de tratare – amplasata in satul Letea;

Complex de inmagazinare – amplasat in satul Letea;



377

Statie de pompare apa potabila - (1+1) pompe cu turatie variabila (Q=4-8 mc/h, H=20 m) pentru reteaua de distributie din satul Letea;

Statie de pompare apa potabila – (1+1) pompe (Q= 4 mc/h, H=25 m) pentru alimentarea GA CA Rosetti;

• Aductiune GA Letea – GA CA Rosetti -PEID, PE 100 RC, DN 63 mm, L=5629 m;

• Componente in CA Rosetti si Sfistofca: Complex de inmagazinare;

Statie de re-clorurare;

Statie de pompare apa potabila - (2+1) pompe cu turatie variabila (Q=9-18 mc/h, H=25 m) pentru reteaua de distributie din satele C.A. Rosetti si Sfistofca.

In urma evaluarii detaliate a analizelor de optiuni au fost sintetizate avantajele si dezavantajele fiecarei optiuni, iar acestea sunt prezentate in tabelul urmator.

Tabelul 112. Sinteza avantajelor si dezavantajelor optiunilor privind captarea si transportul apei.

Parametri Optiunea 1 Optiunea 2 Optiunea 3 Optiunea 4

Descriere Sursa de suprafata (captare din Dunare – satul Periprava)

Transportul apei de la localitatea Sulina

Sursa de apa subterana (front de captare in satul C.A. Rosetti)

Sursa de suprafata (Dunare – Periprava si Letea)

Avantaje Costuri de operare mai reduse fata de optiunile 2, 3 si 4

Garanteaza alimentarea cu apa dintr-un sistem sigur

Lungimea conductelor de aductiune necesare este mai redusa fata de optiunea 2

Sisteme locale, in care lungimea conductelor de aductiune este mai redusa fata de optiunile 1, 2 si 3

Consum minim de energie, in raport cu optiunile 2, 3 si 4

Numar minim de utilaje si echipamente, in raport cu optiunile 1, 3 si 4

Produce permanent apa tratata de foarte buna calitate

Cost de investitie minim, in raport cu optiunile 1, 2 si 3

Necesita personal avand calificare minima



Stocare si manipulare substante fara risc pentru sanatatea umana si mediu (sare)



Dezavantaje Cost de investitie mai mare fata de Optiunea 4

Cost de investitie mai mare in raport cu optiunile 1, 3 si 4

Necesita personal de inalta calificare pentru lucrarile de intretinere curente

Necesita operarea a 2 statii de tratare, cu personal mai numeros si numar mai mare de utilaje si echipamente in raport cu optiunile 1, 2 si 3



378

Necesita transportul apei pe distante lungi



Costuri de operare mai ridicate fata de optiunile 1, 3 si 4

Necesita masuri suplimentare pentru gestionarea concentratului rezultat in proces.

Dificultati deosebite privind accesul la conducta de aductiune Sulina – CA Rosetti

Traseul conductei de aductiune trece prin habitate comunitare /prioritare protejate , conform legislatiei

Ca urmare a evaluarii optiunilor considerate, optiunea selectata este Optiunea 1 – Sursa de apa de suprafata (captare din Dunare – satul Periprava).

5. Analiza de optiuni privind alimentarea cu apa a localitatilor Ceatalchioi, Patlageanca, Plauru si Salcieni

In prezent, este in curs de finalizare un sistem centralizat de alimentare cu apa care sa deserveasca localitatile Ceatalchioi si Patlageanca, format din:

Sursa de suprafata – fluviul Dunarea, bratul Chilia;

Conducta de aductiune de la sursa la gospodaria de apa din Ceatalchioi;

Gospodarie de apa formata din statie de tratare, rezervor de inmagazinare si statie de pompare a apei catre consumatori;

Retea de distributie a apei catre consumatorii din localitatea Ceatalchioi, prevazuta prin cismele stradale;

Rezervor tampon, statie de pompare si retea de distributie pentru localitatea Patlageanca, distributia apei fiind prevazuta prin cismele stradale.

Sistemul de alimentare cu apa nu este pus in functiune. Totusi, avand in vedere faptul ca statia de tratare este prevazuta doar cu treapta de filtrare, Consultantul apreciaza ca apa tratata nu va respecta cerintele de potabilitate prevazute de Legea calitatii apei potabile (Legea 458/2002). Astfel, in cadrul prezentului proiect, sistemul de alimentare cu apa al localitatilor Ceatalchioi si Patlageanca s-a considerat ca fiind neconform din punct de vedere al calitatii apei care ar urma sa fie livrata consumatorilor, drept pentru a fost inclus in cadrul prezentei analize de optiuni, in cadrul careia se analizeaza si alimentarea cu apa a localitatilor componente comunei



379

Ceatalchioi, localitatile Salcieni si Plauru, care in prezent nu beneficiaza de sisteme centralizate de alimentare cu apa.

In vederea asigurarii alimentarii cu apa in cantitatea si la calitatea necesara a celor 4 localitati au fost identificate si analizate 3 optiuni:

Optiunea 1 – “Extinderea sistemului existent de alimentare cu apa al localitatilor Ceatalchioi si Patlageanca si extinderea retelelor de distributie in localitatile Plauru si Salcieni, prin bransarea la sistemul existent de alimentare cu apa al municipiului Tulcea”;

Optiunea 2 – “Extinderea si reabilitarea sistemului de alimentare cu apa al localitatilor Ceatalchioi si Patlageanca si extinderea retelelor de distributie in localitatile Plauru si Salcieni, utilizand sursa existenta a sistemului de alimentare cu apa Ceatalchioi – Patlageanca”;

Optiunea 3 – “Extinderea si reabilitarea sistemului existent de alimentare cu apa al localitatilor Ceatalchioi si Patlageanca si infiintarea de sisteme independente de alimentare cu apa in localitatile Plauru si Salcieni”.

Optiunea 1 prevede extinderea sistemului existent de alimentare cu apa al localitatilor Ceatalchioi si Patlageanca si extinderea retelelor de distributie in localitatile Plauru si Salcieni, prin conectare la sistemul existent de alimentare cu apa al municipiului Tulcea.

Figura 106. Optiunea 1 – extindere sisteme de alimentare cu apa Ceatalchioi si Patlageanca si extindere retele de

distributie Plauru si Salcieni prin conectare la sistemul Tulcea.



380

Optiunea 2 prevede extinderea si reabilitarea sistemului de alimentare cu apa al localitatilor Ceatalchioi si Patlageanca si extinderea retelelor de distributie in localitatile Plauru si Salcieni, utilizand sursa existenta a sistemului de alimentare cu apa Ceatalchioi – Patlageanca.

Figura 107. Optiunea 2 – extindere sisteme de alimentare cu apa Ceatalchioi si Patlageanca si extindere retele de

distributie Plauru si Salcieni cu utilizarea sursei existente a sistemului Ceatalchioi - Patlageanc

Optiunea 3 prevede extinderea si reabilitarea sistemului existent de alimentare cu apa al localitatilor Ceatalchioi si Patlageanca si infiintarea de sisteme independente de alimentare cu apa in localitatile Plauru si Salcieni.



381

Figura 108. Optiunea 3 – extindere sisteme de alimentare cu apa Ceatalchioi si Patlageanca si infiintarea de sisteme

independente in Plauru si Salcieni. In analiza comparativa a celor trei optiuni nu au fost luate in considerare

extinderea retelelor de distributie existente precum si reabilitarea conductelor de distributie subdimensionate, precum si a extinderii retelelor de distributie pentru localitatile Plauru si Salcieni, fiind aceleasi lucrari in toate variantele.

In urma evaluarii detaliate a analizelor de optiuni au fost analizate avantajele si dezavantajele aferente, prezentate in tabelul urmator.

Tabelul 113. Sinteza avantajelor si dezavantajelor optiunilor privind captarea si transportul apei

Parametri Optiunea 1 Optiunea 2 Optiunea 3

Descriere Bransare la SAA Tulcea si extinderea SAA Ceatalchioi

Retehnologizare ST Ceatalchioi si extinderea

SAA Ceatalchioi

Extinderea SAA Ceatalchioi si Patlageanca, Retehnologizare ST Ceatalchioi si SAA independente

in Plauru si Salciei

Garanteaza alimentarea cu apa dintr-un sistem sigur

Costuri de operare mai reduse fata de optiunile 1,

si 3

Avantaje Numar minim de utilaje si echipamente, in raport cu

optiunea 3

Numar minim de utilaje si echipamente, in raport cu

optiunea 3

Transportul apei pe distante scurte



382




Stocare si manipulare substante fara risc pentru sanatatea umana si mediu

(sare)

Stocare si manipulare substante fara risc pentru sanatatea umana si mediu

(sare)

Stocare si manipulare substante fara risc pentru sanatatea

umana si mediu (sare)

Cost de investitie mai mare fata de Optiunea 2 si 3

Dezavantaje Necesita transportul apei pe distante lungi

Necesita un numar mai mare de personal de exploatare

Costuri de operare mai ridicate fata de optiunile 1 si

3

Necesitatea subtraversarii fluviului Dunarea cu toate inconvenientele ce decurg

din aceasta varianta .

Ca urmare a evaluarii optiunilor considerate, optiunea recomandata este Optiunea 2 – Retehnologizare ST Ceatalchioi si extinderea SAA Ceatalchioi.



383

B. Analize de optiuni privind sistemele de canalizare

In vederea selectarii celor mai bune optiuni, din toate punctele de vedere, pentru fiecare investitie, mai multe optiuni specifice au fost luate in considerare pentru fiecare locatie a lucrarilor.

Aceste analize de optiuni sunt prezentate detaliat in Capitolul 8 al Studiului de Fezabilitate.

1. Analiza de optiuni privind inlocuirea colectoarelor principale 2xDN 1000 mm in localitatea Tulcea – Mineri

Principalele deficientele identificate in urma analizei situatiei existente a obiectelor componente incluse in analiza de optiuni sunt prezentate in tabelul urmator.

Tabelul 114. Principalele deficiente privind obiectele componente incluse in “Analiza de optiuni privind inlocuirea colectoarelor principale 2xDN 1000 mm in localitatea Tulcea – Mineri”.

Nr. crt.


1 Colectoarele principale 2xDN 1000 mm

* Grad ridicat de colmatare (peste 50% din sectiune);

* Tronsoane care traverseaza proprietati private (zona intersectiei straziilor Grigore Antipa si Independentei) interventiile pentru activitatile de mentenanta si remediere avarii se realizeaza cu dificultate;

* Existenta conductelor vechi cu durata de viata depasita pe care se produc avarii.


* Cladirile statiilor de pompare (SP1, SP2, SP3); sunt degradate;

* Echipamentele statiilor de pompare apa uzata (SP1, SP2, SP3); sunt ineficiente din punct de vedere al consumului de energie;

* Lipsa echipamente de preluare si transmisie date/comenzi in sistem SCADA.

Pentru remedierea deficientelor prezentate anterior privind colectoarele generale 2xDN 1000 mm din municipiul Tulcea, este propusa reconfigurarea retelei de canalizare existenta in zona statiei de pompare apa uzata existenta SP3 si realizarea unei statii de pompare apa uzata noi SP3bis.

S-au analizat optiunile aplicabile pentru realizarea reconfigurarii colectoarelor si stabilirea modului in care se va realiza transportul apei uzate din SP 3bis respectiv SP3 existent, avand in vedere conditiile specifice zonei in care sunt propuse lucrarile de reconfigurare a retelei de canalizare (strazi inguste cu multe utilitati existente, teren in proprietate privata).



384

Pentru stabilirea solutiei optime, s-au analizat 3 optiuni privind modul in care va fi realizat transportul apei uzate din zona statiei de pompare apa uzata existenta SP 3 la SE Tulcea:

Optiunea 1: Reconfigurarea traseului existent si propunerea unei noi statii de pompare apa uzata SP 3bis sa preia debitul de la SP 1 si SP 2;

Optiunea 2: Reconfigurarea traseului existent iar transportul apei uzate sa se realizeze separat pentru SP 1, SP2, SP 3;

Optiunea 3: Transportul apei uzate sa se realizeze separat pentru SP 1, SP2, SP 3, utilizand pentru conductele de refulare un traseu similar cu traseul conductelor de 2x1000 mm existente.

In figura urmatoare este prezentata amplasarea statiilor de pompare SP1, SP2 si SP 3.

Figura 109. Inlocuire colectoare principale DN 1000 mm in Mun. Tulcea - Localizare SP1, SP2, SP3.

Din toate optiunile analizate au fost excluse partile comune care vizau inlocuirea colectoarelor principale DN 1000 mm si a statiilor de pompare SP1 si SP2. Principalele componente care nu se regasesc in analize o reprezinta colectorul nou, DN 1000, PAFSIN, cu o lungime totala de 2,503 m, care va transporta gravitational apa uzata in statia de epurare Tulcea, avand traseul propus de la intersectia strazilor Soarelui si Gradinarilor, cu traversarea strazii Gradinarilor, Strada Prislav, Strada Fabricilor pana in caminul deversor de la intrarea in stratia de Epurare Tulcea care va inlocui conductele existente 2xDN 1000 respectiv o parte din lucrarile prevazute la statiile de



385

pompare apa uzata SP1 si SP2 (reabiliare calidiri, alimentarea cu energie electrica, echipamente SCADA).

In Optiunea 1 s-a analizat reconfigurarea retelei de canalizare astfel incat apa uzata provenita de la SP1 respectiv SP2 sa fie transportata gravitational intr-o statie de pompare noua SP3bis amplasata langa statia de pompare existenta SP3, de unde va fi transportata prin pompare in noul colector gravitational propus.

In figura urmatoare sunt prezentate traseele conductelor propuse in optiunea 1.

Figura 110. Optiunea 1 - Trasee conducte propuse.

Lungimea totala mai mica a conductelor propuse reprezinta un avantaj important al acestei optiuni, in conditiile in care pe strazile din Municipiul Tulcea exista numeroase conducte functionale aferente infrastructurii de apa si apa uzata existenta, precum si cabluri si conducte aferente altor utilitati, pozarea de conducte noi implicand lucrari cu grad ridicat de dificultate. Principalul dezavantaj al acestei optiuni il reprezinta necesitatea cresterii capacitatii statiei de pompare SP 3bis.

In Optiunea 2 s-a analizat reconfigurarea retelei de canalizare astfel incat apa uzata provenita de la SP1 respectiv SP2 sa fie transportata prin pompare directa in caminul de vizitare de capat propus la intersectia strazilor Soarelui si Gradinarilor pe colectorul gravitational inlocuit DN 1000 mm care va transporta apa uzata in statia de epurare Tulcea.



386

Figura 111. Optiunea 2 - Trase conducte propuse.

Principalul avantaj al acestei optiuni il reprezinta asigurarea unei capacitati mai reduse pentru statia de pompare SP 3, in timp ce lungimea totala mai mare a conductelor necesare reprezinta un dezavantaj.

In Optiunea 3 s-a analizat reconfigurarea retelei de canalizare astfel incat apa uzata provenita de la SP1 respectiv SP2 sa fie transportata prin pompare direct in caminul de vizitare de capat propus la intersectia strazilor Soarelui si Gradinarilor, amplasat pe colectorul gravitational inlocuit DN 1000 mm care va transporta apa uzata in statia de epurare Tulcea.




387

Figura 112. Optiunea 3 - Trase conducte propuse

Principalul avantaj al acestei optiuni il reprezinta asigurarea unei capacitati mai reduse pentru statia de pompare SP 3. Un dezavantaj important al acestei optiuni provine din lungimea totala mai mare a conductelor propuse, respectiv din amplasarea conductelor in terenuri aflate in proprietate privata.

Ca urmare a evaluarii optiunilor considerate, optiunea selectata este Optiunea 1 – Reconfigurarea traseului existent iar SP 3bis sa preia debitul de la SP 1 si SP 2.

2. Analiza de optiuni privind inlocuirea colectarea, transportul si epurarea apelor

uzate din cartierul Tudor Vladimirescu, localitatea Tulcea-Mineri

Tudor Vladimirescu este un cartier care apartine din punct de vedere teritorial

municipiului Tulcea. Este amplasat pe malul stang al Dunarii, pe bratul Tulcea. Are o populatie de 274 locuitori (conform recensamantului din anul 2011).

Din analiza generala a cartierului Tudor Vladimirescu rezulta:

Cartierul este alimentat in totalitate cu apa potabila;

Cartierul nu detine infrastructura de colectare si epurare a apelor uzate;

Cartierul se afla intr-o zona izolata, accesul cel mai rapid catre municipiul Tulcea se poate realiza doar traversand cursul Dunarii ;

Nu are in componenta consumatori industriali care sa reprezinte o sursa de poluare majora.



388

Figura 113. Localizare cartier Tudor Vladimirescu.

Analiza de optiuni vizeaza modul in care se poate realiza colectarea, transportul

si epurarea apelor uzate menajere din cartierul Tudor Vladimirescu. Sunt propuse spre analiza trei optiuni:

Optiunea 1: Vidanjare latrine/fose individuale si transportul apei uzate in statia de epurare Tulcea;

Optiunea 2: Realizarea unui sistem centralizat de colectare a apelor uzate si transportul apei uzate in reteaua de canalizare a municipiului Tulcea;

Optiunea 3: Realizarea unui sistem centralizat de colectare a apelor uzate si tranportul apei uzate intr-o statie de epurare noua propusa in cartierul Tudor Vladimirescu.

In Optiunea 1 este propusa vidanjarea latrinelor/foselor individuale existente in

cartierul Tudor Vladimirescu si transportul apei uzate prin intermediul unei autoutilitare vidanja in statia de epurare a mun. Tulcea.

Masurile propuse in optiunea 1 includ: • Achizitionarea unei autoutilitare vidanja cu o capacitate de 18,000 l;

• Datorita faptului ca cea mai rapida cale de a ajunge in cartierul Tudor Valdimirescu o reprezinta traversarea pe apa a fluviului Dunarea pentru transportul autoutilitarei este propusa achizitionarea unei barje cu impingator.



389

In Optiunea 2 este propusa realizarea unui sistem centralizat de colectare a apelor uzate care sa deserveasca locuitorii cartierului Tudor Vladimirescu si pomparea apei uzate colectate in reteaua de canalizare a municipiului Tulcea (epurarea realizandu-se in statia de epurare existenta in municipiul Tulcea).


Figura 114. Amplasamentul lucrarilor – Optiunea 2 privind colectarea transportul si epurarea apelor

uzate din cartierul Tudor Vladimirescu.

In Optiunea 3 este propusa realizarea unui sistem centralizat de colectare a

apelor uzate si transportul apei uzate intr-o statie de epurare locala.


Figura 115. Amplasamentul lucrarilor – Optiunea 3 privind colectarea transportul si epurarea apelor

uzate din cartierul Tudor Vladimirescu.



390


Tabelul 115. Sinteza avantajelor si dezavantajelor optiunilor privind colectarea transportul si epurarea apelor uzate din cartierul Tudor Vladimirescu.


Descriere Vidanjare latrine/fose individuale si transportul apei uzate in statia de epurare Tulcea

Realizarea unui sistem centralizat de colectare a apelor uzate si transportul apei uzate in reteaua de canalizare a municipiului Tulcea

Realizarea unui sistem centralizat de colectare a apelor uzate si tranportul apei uzate intr-o statie de epurare noua propusa in cartierul Tudor Vladimirescu

Avantaje Costuri de investitie reduse si timp redus de implementare a masurilor propuse.

Costuri de operare mai reduse fata de celelalte optiuni

Costuri de operare mai reduse fata de optiunea 1

Nu sunt prezente obiecte tehnologice care sa implice o monitorizare permanenta a acestora.

Dezavantaje Riscuri privind restrictiile de navigatie pe cursul Dunarii.

Costuri de operare mai mari fata de celelalte optiuni.

Costuri de investitie mai mari fata de optiunea 1 si mai mici fata de optiunea 2

Costuri de investitie mai mari fata de celelalte optiuni

Prezenta unor obiecte tehnologice care necesita o monitorizare permanenta a acestora.

Prezenta unor obiecte tehnologice care necesita o monitorizare permanenta a acestora (cu un dezavantaj fata de optiunea 2 prin prezenta statiei de epurare propusa).

Ca urmare a evaluarii optiunilor considerate, optiunea selectata este Optiunea 1 – Vidanjare latrine/fose individuale si transportul apei uzate in statia de epurare Tulcea.

3. Analiza de optiuni privind selectarea tehnologiei de epurare din localitatea Chilia Veche

Scopul analizei de optiuni este selectarea tehnologiei adecvate de epurare pentru noua statie de epurare din Localitatea Chilia Veche. Pentru selectarea tehnologiei de epurare ce va fi implementata pentru noua statie de epurare s-au analizat din punct de vedere tehnic si financiar urmatoarele optiuni:

Optiunea 1 – statie de epurare cu pretratare mecanica, utilizand apoi tehnologia de epurare cu filtre plantate cu stuf pentru epurarea biologica a apei uzate si prelucrarea namolului;

Optiunea 2 – statie cu epurare mecano-biologica a apei uzate si paturi de stuf pentru prelucrarea namolului;



391

Optiunea 3 – statie cu epurare mecano-biologica a apei uzate cu filtru biologic, cu stabilizare aeroba si deshidratarea namolului.

Cele trei optiuni au fost selectate plecand de la cerintele care trebuie indeplinite,

respectiv: sa asigure o epurare corespunzatoare a apei uzate colectate din localitatea

Chilia Veche, astfel incat, pe de o parte, efluentul sa corespunda cerintelor la deversarea in emisarul natural – fluviul Dunarea iar pe de alta parte, namolul rezultat din proces sa fie un produs care sa nu puna probleme in ceea ce priveste depozitarea finala;

sa indeplineasca criteriile privind protejarea mediului inconjurator din punctul de vedere al tuturor factorilor de mediu;

pe cat posibil, sa se incadreze in amplasamentul alocat;

operarea statiei sa nu necesite personal cu pregatire deosebita iar exploatarea sa fie cat mai facila.

Principalele avantaje si dezavantaje ale optiunilor selectate sunt prezentate in tabelul urmator.

Tabelul 116. Avantaje si dezavantaje ale optiunilor selectate

Obiectiv Identificarea optiunilor Justificari pentru selectie

1) Construirea unei statii de epurare cu filtre plantate cu stuf pentru epurarea biologica a apei uzate si prelucrarea namolului

Avantaje: efluent conform cerintelor; namol corespunzator prelucrat; consum minim de energie electrica; tehnologie simpla si usor de operat si intretinut; nu sunt emise mirosuri neplacute; nivel scazut de zgomot datorat functionarii echipamentelor; cost mediu de investitie; costuri minime de operare; tehnologie care se preteaza conditiilor de mediu din zona proiectului

Dezavantaje: suprafete mari de teren ocupate; necesar teren suplimentar celui alocat

Justificare pentru selectie: furnizarea unui efluent conform si a unui namol bine prelucrat

STATIA DE EPURARE CHILIA VECHE - obiectiv nou

2) Construirea unei statii de epurare cu paturi cu stuf numai pentru namol; epurare mecano-biologica a apei uzate

Avantaje: incadrare in suprafata alocata statiei de epurare; efluent conform cerintelor; namol corespunzator prelucrat; tehnologie clasica pentru epurarea apelor uzate; namol corespunzator prelucrat; nu sunt emise mirosuri neplacute in zona de prelucrare namol; tehnologie care se preteaza conditiilor de mediu din zona proiectului

Dezavantaje: consum mare de energie electrica; costuri de investitie si operare mari


3) Construirea unei statii de epurare cu epurare mecano-biologica a apei uzate si

Avantaje: incadrare in suprafata alocata statiei de epurare; efluent conform cerintelor; namol corespunzator prelucrat; tehnologie usor de operat; consum mediu de energie electrica



392

pelucrarea namolului produs in proces

Dezavantaje: costuri de operare mari


Toate cele trei optiuni analizate sunt conforme din punct de vedere al criteriilor

de natura tehnica, in sensul ca in toate cele trei optiuni, statia poate produce un efluent de calitate conforma iar namolul rezultat va fi un produs care nu va pune probleme din punct de vedere al depozitarii finale; complexitatea proceselor tehnologice este insa mai mare pentru schema propusa in Optiunea 3 iar cea mai simpla tehnologie este cea propusa in Optiunea 1.

Din punct de vedere al considerentelor de mediu, toate cele trei optiuni au impact minim asupra factorilor de mediu, in principal aduc beneficii din punct de vedere al calitatii apei prin descarcarea unui efluent conform in emisarul natural, impactul asupra solului, aerului si factorului uman fiind similar in toate cele trei optiuni analizate.

Criteriile care pot departaja cele trei optiuni selectate pentru analiza sunt cele legate de valorile costurilor de investitie si ale costurilor de operare si de intretinere.

Ca urmare a evaluarii optiunilor considerate se alege ca varianta optima Optiunea 1 - “Epurare cu filtre plantate cu stuf”.

4. Analiza de optiuni privind colectarea si epurare apei uzate din Revarsarea- UAT

Isaccea

Optiunile generale privind colectarea si epurarea apei uzate menajere din cartierul Revarsarea sunt:

Optiunea 1: Vidanjare fose septice si transpotul apei uzate la statia de epurare Isaccea;

Optiunea 2: Realizarea unui sistem centralizat de colectare a apei uzate si transportul in reteaua de canalizare a localitatii Isaccea;

Optiunea 3: Realizarea unui sistem centralizat de colectare a apei uzate si epurarea locala la statia de epurare Revarsarea.

In Optiunea 1 este propusa vidanjarea foselor septice propuse in cartierul

Revarsarea si transportul apei uzate prin intermediul a doua autoutilitare vidanja in statia de epurare a orasului Isaccea.

In Optiunea 2 se propune realizarea unui sistem centralizat de colectare a apei uzate menajere din cartier si transportul apei uzate prin pompare in reteaua de canalizare a localitatii Isaccea. Statia de epurarea a localitatii Isaccea are o capacitate



393

de 5000 l.e. si poate prelua si epura surplusul de apa uzata menajera provenita de la Revarsarea.

Disponibilitatea terenurilor pentru amplasarea colectoarelor, statiilor de pompare apa uzata menajera si a conductelor de refulare, reprezinta un aspect important al acestei optiuni.

Datorita configuratiei terenului din zona Revarsarea si a orasului Isaccea pentru a se putea realiza transportul apei uzate in reteaua de canalizare a orasului Isaccea este propusa realizarea unei statii de pompare apa uzata.

Figura 116. Optiunea 2 – Realizarea unui sistem centralizat de colectare si transport a apei uzate in

reteaua de canalizare a localitatii Isaccea.



394

In Optiunea 3 se propune realizarea unui sistem centralizat de colectare a apei uzate menajere din cartier si epurarea apei uzate intr-o statie de epurare noua propusa in cartierul Revarsarea.

Pentru realizarea statiei de epurare Revarsarea este necesara achizitionarea de teren, proces de durata, cu impact semnificativ asupra termenelor de implementare a proiectului.

Un alt aspect important este reprezentat de posibilitatea deversarii efluentului statiei de epurare in canalul de langa amplasamentul propus pentru statia de epurare aferenta cartierului.

Figura 117. Optiunea 3 – Realizarea unui sistem centralizat de colectare a apei uzate si epurarea

locala la statia de epurare Revarsarea




395

Tabelul 117. Sinteza avantajelor si dezavantajelor optiunilor analizate


Descriere Vidanjare fose septice si transpotul apei uzate in statia de epurare Isaccea

Realizarea unui sistem centralizat de colectare a apei uzate si transportul in reteaua de canalizare a localitatii Isaccea

Realizarea unui sistem centralizat de colectare a apei uzate si epurarea locala la statia de epurare Revarsarea

Avantaje Costuri de investitie reduse si timp redus de implementare a masurilor propuse.

Costuri de operare mai reduse fata de celelalte optiuni

Costuri de operare mai reduse fata de optiunea 1

Nu sunt prezente obiecte tehnologice care sa implice o monitorizare permanenta a acestora.

Este utilizata infrastructura existenta (SEAU Isaccea)

Dezavantaje Necesita personal de operare calificat

Costuri de operare mai mari fata de celelalte optiuni.

Costuri de investitie mai mari fata de optiunea 1 si mai mici fata de optiunea 2

Costuri de investitie mai mari fata de celelalte optiuni

Prezenta unor obiecte tehnologice care necesita o monitorizare permanenta a acestora.

Prezenta unor obiecte tehnologice care necesita o monitorizare permanenta a acestora (cu un dezavantaj fata de optiunea 2 prin prezenta statiei de epurare propusa).

Ca urmare a evaluarii optiunilor considerate, optiunea selectata este Optiunea 2 – Realizarea unui sistem centralizat de colectare a apei uzate si transportul in reteaua de canalizare a localitatii Isaccea.

- ALTE ACTIVITĂŢI CARE POT APĂREA CA URMARE A PROIECTULUI (DE EXEMPLU, EXTRAGEREA DE AGREGATE, ASIGURAREA UNOR NOI SURSE DE APĂ, SURSE SAU LINII DE TRANSPORT AL ENERGIEI, CREŞTEREA NUMĂRULUI DE LOCUINŢE, ELIMINAREA APELOR UZATE ŞI A DEŞEURILOR) : NU este cazul.



396

- ALTE AUTORIZAŢII CERUTE PENTRU PROIECT: conform Certificatului de urbanism nr. 158/11.10.2018 s-au solicitat urmatoarele avize si acorduri:

alimentare cu energie electrica

alimentare cu apa

canalizare

salubritate

securitatea la incendiu

sanatatea populatiei

acordul de mediu

avizul Directiei Judetene pentru Cultura, Culte si Patrimoniul Cultural National

acordul Inspectoratului Judetean in Constructii Tulcea – Inspectoratul Regional in Constructii Sud-Est ( in conditiile Ordinului nr. 486/500/2007 ) ;

acordul Consiliului Judetean Tulcea pentru lucrari in zona Drumului Judetean;

avizul Companiei Nationale de Administrare a Infrastructurii Rutiere -Directia Regionala de Drumuri si Poduri Constanta

Aviz Compania Nationala de Cai ferate CFR SA -Sucursala Regionala de Cai Ferate Constanta

Aviz Administratia Fluviala a Dunarii de Jos RA Galati

Avizul SNTGN Transgaz SA Medias

Avizul CNTEE Transelectrica SA

Avizul Agentiei Nationale de Imbunatatiri Funciare Tulcea

Avizul Sistemului de Gospodarire a Apelor Tulcea

Avizul Statului Major General , in conditiile HG 62/1996

Acordul legal al altor detinatori de terenuri /bunuri afectati ( dupa caz, in conditiile Codului Civil si legislatiei specifice )



397

IV. DESCRIEREA LUCRĂRILOR DE DEMOLARE NECESARE

- planul de execuţie a lucrărilor de demolare, de refacere şi folosire ulterioară a terenului : Sistemele de alimentare cu apa si canalizare vor functiona pe o perioada de circa 50 de ani, cu probabilitatea de prelungire in urma reviziilor. Astfel nu sunt necesare, la acest moment, prevederea de modalitati de inchidere, dezafectare.

- descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului : zonele in care se va interveni , conform lucrarilor proiectului , se vor ecologiza prin indepartarea tuturor categoriilor de deseuri, iar pamantul decopertat se va aduce la cota initiala . Pentru o refacere rapida a vegetatiei se recomanda ca pamantul sa fie depozitat pe orizonturi pedologice.

- căi noi de acces sau schimbări ale celor existente, după caz : NU este cazul .

- metode folosite în demolare : NU este cazul , nu sunt prevazute lucrari de demolare a unor constructii existente .

- detalii privind alternativele care au fost luate în considerare : au fost prezentate in analiza de optiuni .

- alte activităţi care pot apărea ca urmare a demolării : eliminarea deşeurilor generate in perioada de constructie a obiectivelor de investitie mentionate prin proiect se va face prin Serviciile de salubritate existente la nivelul fiecarui UAT . Executantul va incheia contracte de preluare a deseurilor generate pe fiecare amplasament in parte.

V. DESCRIEREA AMPLASĂRII PROIECTULUI:

- distanţa faţă de graniţe pentru proiectele care cad sub incidenţa Convenţiei privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, adoptată la Espoo la 25 februarie 1991, ratificată prin Legea nr. 22/2001 cu modificarile si completarile ulterioare: NU este cazul, proiectul Nu se incadreaza in prevederile Legii nr.22/2001.

- localizarea amplasamentului in raport cu patrimoniul cultural potrivit Listei Monumentelor Istorice actualizata periodic si publicata in Monitorul Oficial al Romaniei si a Repertoriului Arheologic National instituit prin OG nr.43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național, republicată, cu modificările și completările ulterioare: prin adresa nr. 9672/06.12.2018 a fost depusa la Directia Judeteana pentru Cultura Tulcea documentatia tehnica in vederea emiterii avizului de specialitate.

Conform datelor publicate in Monitorul Oficial al Romaniei , partea I , nr. 113 bis /15.11.2016 “ Lista monumentelor istorice 2015 “ in localitatile unde sunt propuse a se realiza investitii , conform proiect au fost identificate urmatoarele monumente istorice ( tabel nr.118 ) .



398

Deoarece coordonatele Stereo 1970 ale acestor monumente istorice nu sunt publice ( nu se regasesc pe site-ul Directiei Judetene pentru Cultura Tulcea si nici in lista mai sus mentionata ( numai anumitor monumente li s-au precizat coordonatele geografice ) nu s-a realizat localizarea investitiilor in raport cu patrimoniul cultural .

Au fost insa transmise coordonatele Stereo 1970 ale tuturor invetitiilor propuse prin proiect , urmand ca Directia Judeteana pentru Cultura Tulcea sa-si exprime punctul de vedere .



399

localitatea Cod RAN Denumire Localitate Adresă Datare Descoperit Coordonate

BABADAG

159669.04.01 Fortificația romano-bizantină de la Babadag - "Podul Topraichioi" / ansamblu anonim

oraș Babadag

Podul Topraichioi

romano-bizantină

(Cod LMI: TL-I-s-B-05736)

(Categorie: fortificație) sec. IV - VI

(Tip: Fortificație)

159669.05.01

Așezarea medievală de la Babadag - lângă Biserica Sf. Gheorghe / ansambluanonim

oraș Babadag

str. Fabricii, nr. 2, punct lângă Biserica Sf. Gheorghe

sec. XVII-XVIII

2003

(Categorie: locuire civilă)

(Tip: Așezare)

159669.02.01

Așezarea romană de la Babadag-Vicus Nov(us) / ansamblu anonim

oraș Babadag Vicus Nov(us) sec. II - IV 44°52′35″N 28°41′11″E


(Tip: Așezare rurală)

https://ro.wikipedia.org/wiki/Cod_RAN

https://ro.wikipedia.org/wiki/Babadag

https://ro.wikipedia.org/wiki/Cod:LMI:TL-I-s-B-05736




https://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_siturilor_arheologice_din_jude%C8%9Bul_Tulcea_-_B#/maplink/0




400

159669.06

Situl arheologic de la Babadag-Autogară / ansamblu anonim

oraș Babadag Autogară sec. XVIII-XIX

44°53′33″N 28°43′13″E (Categorie: locuire)

(Tip: Locuire)

159669.03.01 Situl arheologic de la Babadag - Geamia Ali-Gazi pașa / ansambluanonim

oraș Babadag

str. Geamiei nr.1/ 5/ 6, punct Geamia Ali-Gazi pașa

sec. X-XVIII 1991 44°53′36″N 28°43′21″E


(Categorie: locuire)

(Tip: așezare)

159669.03.02 Situl arheologic de la Babadag - Geamia Ali-Gazi pașa / ansambluanonim

oraș Babadag

str. Geamiei nr.1/ 5/ 6, punct Geamia Ali-Gazi pașa

sec. II - VI 1991 44°53′36″N 28°43′21″E



(Tip: așezare)

TL-I-m-B-05735.01

Așezare oraș Babadag

„La Geamie”, str. Geamiei 2 Babadag și zona înconjurătoare

sec. X - XII; XV - XVIII, Epoca medievală

















401

TL-I-m-B-05735.02

Așezare oraș Babadag

„La Geamie”, str. Geamiei 2 Babadag și zona înconjurătoare

sec. II - VI p. Chr., Epoca romană

TL-I-s-B-05736

Fortificație oraș Babadag

Extravilan spre N, punctul „Podul Topraichioi”, la 250 m V de E87, pe malul sudic al lacului Topraichioi; T77, P881/p

sec. IV - VI p. Chr., Epoca romano-bizantină

(RAN: 159669.04.01)

CRIȘAN

160289.01.01 Necropola Latene de la Caraorman-grindul Ivancea / ansambluanonim

sat Caraorman, comuna Crișan

grindul Ivancea

greco-getică


(Categorie: descoperire funerară)

(Tip: Necropolă tumulară)

CRIȘAN

160289.02.01 Așezarea medievală de la Caraorman-la V de sat / ansamblu anonim

sat Caraorman, comuna Crișan

la V de sat







402



(Tip: Așezare)

160298.01.01

Situl arheologic de la Mila 23-Taraschina / ansamblu anonim

sat Mila 23, comuna Crișan

Taraschina Gumelnița


(Tip: așezare)

160298.01.02



Taraschina sec. IV a. Chr.


(Tip: așezare)

160298.01.03



Taraschina sec. II a. Chr.


(Tip: așezare)





403

160298.01.04



Taraschina sec. II-V


(Tip: așezare)

160298.01.05



Taraschina sec. X


(Tip: așezare)

CARCALIU

159954.01.01 Situl arheologic de la Carcaliu-la 5 km E de sat / ansamblu anonim

sat Carcaliu, comuna Carcaliu

la 5 km E de sat

(Cod LMI: TL-I-m-B-05757.02)


(Tip: Așezare)

159954.01.02 Situl arheologic de la Carcaliu-la 5 km E de sat / ansamblu anonim


la 5 km E de sat

https://ro.wikipedia.org/wiki/Cod:LMI:TL-I-m-B-05757.02





404

(Cod LMI: TL-I-m-B-05757.01)


(Tip: Așezare)

159954.01.03 Situl arheologic de la Carcaliu-la 5 km E de sat / ansambluanonim


la 5 km E de sat

(Cod LMI: TL-I-m-B-05757.03)


(Tip: Grup de doi tumuli)

CHILIA VECHE

160181.01.01 Așezarea medievală de la Chilia Veche-la S de sat / ansamblu anonim sat Chilia Veche,

comuna Chilia Veche

la S de sat



(Tip: Așezare)

160181.02.01 Tumulii de la Chilia Veche / ansambluanonim

sat Chilia Veche, comuna Chilia Veche











405



(Tip: Grup de tumuli)

ISACCEA

159696.02.01

Tumulii de la Isaccea / ansamblu anonim

oraș Isaccea



159696.03.01

Așezarea medievală de la Isaccea / ansamblu anonim

oraș Isaccea sec. X - XIII


(Tip: Așezare)

159696.07 Biserica "Sf. Gheorghe" din Isaccea / ansambluBiserica "Sf. Gheorghe"

oraș Isaccea sec. XVIII

ISACCEA

(Cod LMI: TL-II-m-B-06007)

(Categorie: structură de cult/religioasă)

(Tip: Biserică)



https://ro.wikipedia.org/wiki/Isaccea



https://ro.wikipedia.org/wiki/Cod:LMI:TL-II-m-B-06007

https://ro.wikipedia.org/wiki/Cod:LMI:TL-II-m-B-06007



406

159696.06.01

Necropola birituală de la Noviodunum- La Movilele Dese / ansamblu anonim(Movila popii)

oraș Isaccea

La Movilele Dese

romană

1990

(Cod LMI: TL-I-m-A-05804.06)


sec. II-III

(Tip: Necropolă birituală)

159696.04.01

Situl arheologic de la Isaccea - "Suhat" / ansamblu anonim

oraș Isaccea Suhat Boian - Giulești

1990


(Tip: Așezare)

ISACCEA 159696.04.02

Situl arheologic de la Isaccea - "Suhat" / ansambluanonim

oraș Isaccea Suhat 1990


(Tip: Necropolă)


https://ro.wikipedia.org/wiki/Cod:LMI:TL-I-m-A-05804.06







407

159696.04.03


oraș Isaccea Suhat getică 1990


(Tip: Locuire)

ISACCEA 159696.04.04


oraș Isaccea Suhat elenistică 1990


(Tip: Locuire)

159696.04.05


oraș Isaccea Suhat 1990


(Tip: Locuire)

159696.05.01 Situl arheologic de la Isaccea - "Noviodunum-La Pontonul Vechi" / ansambluanonim

oraș Isaccea

La Pontonul Vechi

sec. II - VIII 1955 45°16′15″N 28°29′28″E





https://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_siturilor_arheologice_din_jude%C8%9Bul_Tulcea_-_I#/maplink/0




408

(Cod LMI: TL-I-m-A-05804.02)


(Tip: Cetate)


oraș Isaccea

La Pontonul Vechi

getică 1955 45°16′15″N 28°29′28″E

ISACCEA

(Cod LMI: TL-I-m-A-05804.04)


(Tip: așezare)


oraș Isaccea

La Pontonul Vechi

sec. I - VII 1955 45°16′15″N 28°29′28″E

ISACCEA

(Cod LMI: TL-I-m-A-05804.03)


(Tip: așezare)


















409


oraș Isaccea

La Pontonul Vechi

sec. VIII - XV

1955 45°16′15″N 28°29′28″E

(Cod LMI: TL-I-m-A-05804.01)


(Tip: așezare)


oraș Isaccea

La Pontonul Vechi

sec. I - VII 1955 45°16′15″N 28°29′28″E

(Cod LMI: TL-I-m-A-05804.02)


(Tip: Val)

ISACCEA


oraș Isaccea

La Pontonul Vechi

sec. I - VII 1955 45°16′15″N 28°29′28″E

(Cod LMI: TL-I-m-A-05804.02)






















410

(Tip: șanț)

MAHMUDIA 160733.14.01

Așezarea Latene de la Mahmudia- pe grindul Moroianu / ansambluanonim sat Mahmudia,

comuna Mahmudia grindul Moroianu

geto-dacică

1949

(Categorie: așezare)

(Tip: Așezare)

MAHMUDIA

160733.01.01 Situl arheologic hallstattian de la Mahmudia-sector E / ansambluanonim

sat Mahmudia, comuna Mahmudia

sector E

(Cod LMI: TL-I-m-B-05822.01)


(Tip: Așezare)

160733.01.02 Situl arheologic hallstattian de la Mahmudia-sector E / ansambluanonim sat Mahmudia,

comuna Mahmudia sector E

(Cod LMI: TL-I-m-B-05822.02)










411

(Tip: Necropolă)

160733.02.01

Necropola hallstattiană de incinerație de la Mahmudia - "Cairacul Mare" / ansambluanonim


Cairacul Mare

Ferigile - Bârsești



sec. VI - V a. Chr.

(Tip: Necropolă plană de incinerație)

160733.03.01 Așezarea rurală de epocă romană de la Mahmudia-la cca. 2 km E de sat / ansambluanonim


cca. 2 km E de sat

sec. IV



(Tip: Așezare rurală)

160733.04.01 Situl arheologic de la Mahmudia-la cca. 2,5 km E de sat / ansamblu anonim


cca. 2,5 km E de sat







412

(Cod LMI: TL-I-m-B-05825.02)


(Tip: Așezare)

160733.04.02 Situl arheologic de la Mahmudia-la cca. 2,5 km E de sat / ansamblu anonim



sec. II-III

(Cod LMI: TL-I-m-B-05825.01)


(Tip: Așezare)

160733.05.01 Așezarea Latene de la Mahmudia-la cca. 3,2 km E de sat / ansamblu anonim



geto-dacică


(Categorie: locuire civilă) sec. IV - III a. Chr.

(Tip: Așezare)

160733.06.01 Așezarea Latene de la Mahmudia-cca. 4 km E de sat / ansambluanonim


cca. 4 km E de sat

geto-dacică











413


(Categorie: locuire civilă) sec. IV - III a. Chr.

(Tip: Așezare)

160733.07.01 Așezarea medievală de la Mahmudia-cca. 4 km E de sat / ansambluanonim


cca. 4 km E de sat

sec. XI



(Tip: Așezare)

160733.08.01 Tumulul de la Mahmudia-la cca. 3,5 km E de sat / ansamblu anonim





(Tip: Tumul)

160733.09.01 Tumulul de la Mahmudia-cca. 3,5 km E de sat / ansambluanonim















414

(Tip: Tumul)

160733.10.01 Tumulii de la Mahmudia-Dealul Hîrtop / ansamblu anonim


Dealul Hîrtop




160733.11.01 Tumulii de la Mahmudia-în marginea de S și de V ale localitătii / ansambluanonim


în marginea de S și de V ale localitătii




160733.13.01 Așezarea hallstattiană de la Mahmudia- Școala Mahmudia / ansamblu anonim


Școala Mahmudia

45°05′14″N 29°05′35″E



(Tip: Așezare)





https://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_siturilor_arheologice_din_jude%C8%9Bul_Tulcea_-_M#/maplink/0






415

160733.12.01

Cetatea romano-bizantină de la Mahmudia - Salsovia / ansamblu Cetatea romană Salsovia


Cetatea Salsovia

sec. IV - VI 45°06′03″N 29°04′06″E

(Cod LMI: TL-I-m-A-05833.01)


(Tip: Cetate)

MAHMUDIA

160733.12.02 (Cod LMI: TL-I-s-A-05833)

Cetatea romano-bizantină de la Mahmudia - Salsovia / ansamblu anonim

sec. IV - VI 45°06′03″N 29°04′06″E

MĂCIN (Categorie: locuire civilă)

oraș Măcin La Cetate romană 45°14′20″N 28°07′39″E

(Cod LMI: TL-I-m-A-05837.02) (Tip: Așezare)

(Tip: Cetate)

159749.01.02 Situl arheologic de la Măcin - "La Cetate" / ansamblu anonim

oraș Măcin La Cetate

(Cod LMI: TL-I-m-A-05837.01)


(Tip: Așezare)








https://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83cin












416

159749.01.03 Situl arheologic de la Măcin - "La Cetate" / ansamblu Așezarea civilă a cetății Arrubium


(Cod LMI: TL-I-m-A-05837.03)


(Tip: așezare)

159749.01.04 Situl arheologic de la Măcin - "La Cetate" / ansamblu anonim


(Cod LMI: TL-I-m-A-05837.04)


(Tip: Cimitir)

159749.02.01 Necropola romană de la Măcin / ansambluNecropola cetății Arrubium

oraș Măcin romană

(Cod LMI: TL-I-m-A-05837.05)


(Tip: Necropolă)















417

159749.03.01

Fortificația romano-bizantină de la Măcin / ansamblu anonim

oraș Măcin romano-bizantină

(Categorie: fortificație)


159749.03.01

Fortificația romano-bizantină de la Măcin / complex anonim

oraș Măcin

(Categorie: fortificație)

(Tip: tezaur)

159749.04.01

Descoperiri neolitice la Măcin / ansambluanonim

oraș Măcin

(Categorie: descoperiri izolate de artefacte)

(Tip: Locuire)

159749.05.01 Așezarea romană timpurie de la Măcin- Nuferilor, nr. 27 A / ansamblu anonim

oraș Măcin

Nuferilor, nr. 27 A, punct Nuferilor, nr. 27 A

romană







418


sec. II p.Ch.

(Tip: Groapă menajeră)

SOMOVA

161311.01.01 Situl arheologic de la Somova - "La poieniță" / ansamblu anonim

sat Somova, comuna Somova

La poieniță geto-dacică

(Cod LMI: TL-I-m-B-05928.03)


(Tip: Așezare)



La poieniță

(Cod LMI: TL-I-m-B-05928.02)


(Tip: Așezare)



La poieniță









419

(Cod LMI: TL-I-m-B-05928.01)


(Tip: Așezare)

161311.02.01 Situl arheologic Latene de la Somova - "La batace" / ansambluanonim


La batace geto-dacică

(Cod LMI: TL-I-m-B-05929.01)


(Tip: Așezare)

161311.02.02 Situl arheologic Latene de la Somova - "La batace" / ansambluanonim


La batace geto-dacică

(Cod LMI: TL-I-m-B-05929.02)


(Tip: Necropolă)












420

TULCEA

159623.01.01 Cetatea romană Aegyssus de la Tulcea - "Colnicul Hora" / ansamblu anonim

municipiul Tulcea

Str. Gloriei, punct Colnicul Hora

geto-dacică

(Cod LMI: TL-I-m-A-05718.06)


(Tip: Cetate)


municipiul Tulcea


(Cod LMI: TL-I-m-A-05718.05)


(Tip: Cetate)


municipiul Tulcea


(Cod LMI: TL-I-m-A-05718.05)


https://ro.wikipedia.org/wiki/Tulcea














421

(Tip: Cetate)


municipiul Tulcea


(Cod LMI: TL-I-m-A-05718.01)


(Tip: Așezare)


municipiul Tulcea


(Cod LMI: TL-I-m-A-05718.02)


(Tip: Așezare)

159623.01.06

Cetatea romană Aegyssus de la Tulcea - "Colnicul Hora" / ansamblu Așezarea civilă Aegyssus

municipiul Tulcea













422

(Cod LMI: TL-I-m-A-05718.03)


(Tip: așezare)

159623.01.07

Cetatea romană Aegyssus de la Tulcea - "Colnicul Hora" / ansamblu Necropola orașului Aegyssus

municipiul Tulcea


(Cod LMI: TL-I-m-A-05718.04)


(Tip: necropola)

159623.03.01 Situl arheologic de la Tulcea - "La Via judecătorului" / ansamblu anonim

municipiul Tulcea La Via

(Cod LMI: TL-I-m-B-05719.01)




municipiul Tulcea

La Via Judecătorului















423

(Cod LMI: TL-I-m-B-05719.02)


(Tip: Așezare civilă)


municipiul Tulcea

La Via Judecătorului

elenistică



(Tip: Așezare civilă)

159623.04.01 Situl arheologic de la Tulcea - "Dealul Taberei" / ansambluanonim

municipiul Tulcea Dealul Taberei



(Tip: Așezare)

159623.04.02 Situl arheologic de la Tulcea - "Dealul Taberei" / ansambluanonim municipiul Tulcea Dealul Taberei

















424

(Tip: Așezare)


municipiul Tulcea Dealul Taber



(Tip: Necropolă)





(Tip: Necropolă)



(Cod LMI: TL-I-m-B-05720.02)


(Tip: Fermă)













425





(Tip: Necropolă)



(Cod LMI: TL-I-m-B-05720.01)


(Tip: așezare)

59623.06.01

Așezare din epoca modernă de la Tulcea - "str. Prislav, nr. 139 E" / ansamblu anonim

municipiul Tulcea

str. Prislav, nr. 139 E, punct str. Prislav, nr. 139 E

sec. XIX 2002


(Tip: Așezare)











426

159623.09.01

Așezare din epoca modernă de la Tulcea- str. Timișoarei, nr. 4 / ansamblu anonim

municipiul Tulcea

str. Timișoarei, nr. 4, punct str. Timișoarei, nr. 4

sec. XIX


(Tip: Așezare)

159623.07.01

Necropola romană de la Tulcea- str. Ciurel, nr. 1 / ansambluanonim

municipiul Tulcea

str. Ciurel, nr. 1, punct str. Ciurel, nr. 1


(Tip: necropola)

159623.08.01

Situl arheologic de la Tulcea- Str. Surorilor, nr. 16 / ansambluanonim

municipiul Tulcea

Str. Surorilor, nr. 16, punct Str. Surorilor, nr. 16


(Tip: Așezare)

159623.08.02 Situl arheologic de la Tulcea- Str. Surorilor, nr. 16 / ansambluanonim

municipiul Tulcea

Str. Surorilor, nr. 16, punct Str. Surorilor, nr. 16







427


(Tip: Așezare)

159623.10.01

Situl arheologic de la Tulcea- Str. Veseliei, nr. 9 / ansambluanonim

municipiul Tulcea

Str. Veseliei, nr. 9, punct Str. Veseliei, nr. 9

romană

(Categorie: locuire) sec. II-III

(Tip: Așezare)

159623.10.02

Situl arheologic de la Tulcea- Str. Veseliei, nr. 9 / ansambluanonim

municipiul Tulcea

Str. Veseliei, nr. 9, punct Str. Veseliei, nr. 9

sec. XI


(Tip: Locuire)




428

- HĂRŢI, FOTOGRAFII ALE AMPLASAMENTULUI CARE POT OFERI INFORMAŢII PRIVIND CARACTERISTICILE FIZICE ALE MEDIULUI, ATÂT NATURALE, CÂT ŞI ARTIFICIALE ŞI ALTE INFORMAŢII PRIVIND:

folosinţele actuale şi planificate ale terenului atât pe amplasament, cât şi pe zone adiacente acestuia:

Conform C.U nr. 158/12462/11.10.2018 proiectul se va implementa in intravilanul si extravilanul municipiului Tulcea, orasul Isaccea, satele Revarsarea , Tichilesti , orasul Macin , orasul Babadag , orasul Sulina , comuna Somova , satul Mineri , comuna Chilia, satul Chilia Veche , comuna Mahmudia , satul Mahmudia , comuna Vacareni , satul Vacareni , comuna Carcaliu , satul Carcaliu , comuna Ceatalchioi , satele Ceatalchioi , Patlageanca , Plauru , Salceni , comuna CA Rosetii , satele CA Rosetti , Letea , Periprava , Sfistofca , comuna Crisan , satele Crisan , Mila 23 , Caraorman , comuna Maliuc , satele Maliuc , Gorgova , Partizani , Ilganii de Sus , comuna Pardina, satul Pardina , comuna Mihai Bravu , satul Mihai Bravu , conform Planurilor Urbanistice Generale aprobate si avizelor nr. 27222/28.09.2018 , 1/01.10.2018 , 11823/03.10.2018 , 5224/03.10.2018 , 5176/03.10.2018 , 8782/26.09.2018 , 5843/25.09.2018, 3795/02.10.2018 , 5614/24.09.2018, 2568/27.09.2018, 1884/28.09.2018, 2627/19.09.2018, 4238/02.10.2018, 2756/26.09.2018, 5449/05.10.2018 emise de primari .

politici de zonare şi de folosire a terenului :

Conform C.U nr. 158/12462/11.10.2018 terenurile pe care se vor construi investitiile prevazute prin proiect au folosinta actuala : drumuri , strazi , drum comunal , drum national/european , drum judetean , arabil , curti si curti cu constructii , ape statatoare, cai de comunicatie conform incadrarii cadastrale si avizelor emise de primari , iar destinatia propusa : lucrari tehnico-edilitare , cai de comunicatie , conform Planului Urbanistic General aprobat .

arealele sensibile :

Amplasamentul proiectului se suprapune cu: Babadag: este amplasat la limita ROSPA0091 Padurea Babadag si se suprapune

partial cu ROSCI0201 Podisul Nord Dobrogean

Ceatalchioi: se suprapune cu RBDD, cu ROSCI0065 Delta Dunarii si partial cu

ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoe

Isaccea: partial, se suprapune cu ROSPA0073 Macin Niculitel, cu ROSPA0031

Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoe si se afla la limita ROSCI0201 Podisul

Nord Dobrogean si la aproximativ 35m fata de limita RBDD

C.A.Rosetti: se suprapune cu RBDD, cu ROSCI0065 Delta Dunarii si partial cu



429

Chilia Veche: se suprapune cu RBDD, cu ROSCI0065 Delta Dunarii si partial cu


Macin: partial, se afla la limita ROSCI0012 Bratul Macin si se afla la aproximativ

180m fata de ROSPA0040 Dunarea Veche Bratul Macin

Caraorman: se suprapune cu RBDD, cu ROSCI0065 Delta Dunarii si cu

ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoe. Este amplasat la

aproximativ 280 m fata de rezervatia naturala Padurea Caraorman

Crisan: se suprapune cu RBDD, cu ROSCI0065 Delta Dunarii si cu ROSPA0031

Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoe

Mahmudia: partial, se suprapune cu ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul

Razim Sinoe, cu ROSCI0065 Delta Dunarii si cu Rezervatia Naturala Dealurile

Bestepe. Este amplasat la limita RBDD

Carcaliu: partial, se afla la limita (aproximativ 10m), ROSPA0073 Macin

Niculitel

Gorgova: se suprapune cu RBDD, cu ROSCI0065 Delta Dunarii si ROSPA0031


Maliuc: se suprapune cu RBDD, cu ROSCI0065 Delta Dunarii si ROSPA0031


Mila 23: se suprapune cu RBDD, cu ROSCI0065 Delta Dunarii si ROSPA0031


Pardina: se suprapune cu RBDD, cu ROSCI0065 Delta Dunarii si ROSPA0031


Partizani + Ilgani: se suprapune cu RBDD, cu ROSCI0065 Delta Dunarii si


Sulina: se suprapune cu RBDD, cu ROSCI0065 Delta Dunarii si se afla la limita


Tulcea + Mineri: partial, se suprapune cu RBDD, cu ROSCI0065 Delta Dunarii si

cu ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoe

Vacareni: se suprapune partial cu ROSPA0073 Macin Niculitel si se afla la limita


- coordonatele geografice ale amplasamentului proiectului, care vor fi prezentate sub formă de vector în format digital cu referinţă geografică, în sistem de proiecţie naţională Stereo 1970 – avand in vedere numarul mare de coordonate Stereo 1070 , acestea sunt atasate prezentului memoriu in format electronic ( CD ) .

- detalii privind orice variantă de amplasament care a fost luată în considerare : a se vedea analiza de optiuni anterioara .


430

VI. DESCRIEREA TUTUROR EFECTELOR SEMNIFICATIVE POSIBILE ASUPRA MEDIULUI ALE PROIECTULUI, ÎN LIMITA INFORMAȚIILOR DISPONIBILE

A. Surse de poluanţi şi instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia poluanţilor în mediu

1. Protecţia calităţii apelor:

- sursele de poluanţi pentru ape, locul de evacuare sau emisarul;

În perioada de execuţie a investitiilor propuse , principalele surse de poluare pentru ape sunt reprezentate de lucrarile de realizare a sistemului de alimentare cu apa, a sistemului de canalizare, organizarea de santier, traficul utilajelor si mijloacelor de transport. Impactul asupra componentei de mediu apa in etapa de realizare a investitiei este nesemnificativ si temporar.

Sursele de poluare pe timpul execuţiei pot fi: amplasarea necorepunzătoare sau avarierea containerelor sanitare în cadrul

organizării de șantier. lucrarile desfasurate pe santier si traficul utilajelor si mijloacelor de transport

sunt generatoare de noxe si pulberi care, prin intermediul ploilor, spala suprafata organizarii de santier, rezultand astfel ape pluviale uzate.

depozitarea pe termen lung a deşeurilor rezultate in perioada de execuţie depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor tehnologice (deşeuri metalice,

folie de polietilenă, conducte de PVC, conducte de PEHD) care pot contamina factorul de mediu apă şi pot modifica proprietăţile fizico–chimice ale componentei hidrice;

depozitarea necorespunzatoare a materiilor prime utilizate în implementarea investiţiei;

intretinerea necorespunzatoare a utilajelor utilizate pentru realizarea lucrarilor propuse

statiile de mentenanta a utilajelor si mijloacelor de transport pot genera uleiuri, combustibili si apa uzata de la spalarea masinilor.

utilajele si mijloacele de transport ale santierului datorita accidentelor, prin scurgeri de uleiuri şi carburanţi.

Lucrările de executie se vor realiza conform prevederilor legislatiei in vigoare.

Organizarile de santier nu vor fi amplasate in zona forajelor de alimentare cu apa si a cursurilor de apa, astfel asigurandu-se prevenirea si minimizarea impactului asupra corpurilor de apa de suprafata si subterane.


431

În perioada de exploatare, în cazul în care tehnologia este exploatata corespunzator, infrastructura de alimentare cu apa si canal nu va produce poluări care sa afecteze factorii de mediu: sol, ape de suprafaţă sau subterane.

În aceasta faza de funcţionare a investiţiei sursele de poluare a apelor de suprafaţă şi a celor subterane sunt următoarele:

eventuale avarii ale conductelor de canalizare care pot permite scurgeri ale apelor uzate şi contaminarea apelor de suprafaţă sau a celor subterane;

eventuale avarii ale staţiilor de epurare care pot împiedica epurarea apelor la

randamentul şi la parametrii de evacuare reglementaţi.

Măsurile ce se vor lua prin proiectare exclud orice risc de poluare a apelor în exploatarea sistemului.

- staţiile şi instalaţiile de epurare sau de preepurare a apelor uzate prevăzute.

Pe perioada de realizare a investiţiei nu se vor utiliza instalaţii de epurare sau preepurare a apelor uzate. Realizarea sau îmbunătăţirea unor instalaţii de epurare a apelor uzate reprezintă obiective ale proiectului propus.

1. Statia de epurare Tulcea – lucrari propuse

Principalele masuri de interventie la Statia existenta de Epurare Tulcea, nou construita, constau in:

Investitii propuse: Camin echipat cu tocator la admisia in SE; Statie de receptie vidanje; Auto-utilitare tip vidanje; Dotare laborator existent cu aparatura suplimentara, necesara pentru

efectuarea de analize de calitate namol; Statie regionala de ardere namol; Platforma acoperita de depozitare namol deshidratat pentru deservirea

incineratorului regional; acoperire platforma existenta de depozitare namol deshidratat;

Utilaj de manevrare namol pe platforma de depozitare; Sistem complet de alimentare cu energie electrica produsa cu panouri

fotovoltaice;

Generator de energie electrica, complet echipat, functionand pe baza de biogaz;

Sistem de stocare si distributie apa epurata pentru nevoi tehnologice. Investitiile propuse au fost proiectate pentru orizontul 2023. Pentru orizontul 2023, se anticipeaza un grad de conectare la sistemul public de canalizare de 100% pentru populatia estimata in localitatea Tulcea, respectiv 69,507 persoane. Capacitatea statiei de epurare, exprimata in locuitori echivalenti, calculata pentru orizontul 2023, este de


432

48,300 l.e. Debitele caracteristice de apa uzata si meteorica ce vor fi prelucrate in statia de

epurare Tulcea, in perspectiva anului 2023 sunt urmatoarele: Quzimed, 2023 = 13,626 m3/zi = 158 l/s Quzimax, 2023 = 15,495 m3/zi = 179 l/s Quhmax, 2023 = 909 m3/h = 252 l/s.

Nu se anticipeaza depasirea capacitatii hidraulice proiectate a statiei de epurare Tulcea.

Nu sunt necesare extinderi ale capacitatii obiectelor tehnologice in statia de epurare si nici introducerea de noi componente de proces in schema tehnologica de epurare.

2. Reabilitarea si extinderea Statiei de epurare Babadag

Principalele masuri de interventie la Statia de Epurare Babadag constau in interventii la echipamentele existente, amplasate in incinta statiei de epurare existente:

Lucrari la gratarul rar;

Lucrari la treapta de degrosisare;

Lucrari la SP apa uzata bruta care devine SP apa uzata degrosisata;

Lucrari la statia de pompare namol activat recirculat si namol in exces;

Lucrari la bazinul de omogenizare namol;

Lucrari la deshidratare, SP supernatant si depozitare namol deshidratat.

Toate masurile propuse vor asigura aceasta un efluent de calitate conforma cerintelor impuse.

Principalele masuri de investitie propuse pentru statia de epurare Babadag sunt menite sa imbunatateasca activitatea operationala a statiei de epurare, reflectata in calitatea efluentului produs si a namolului rezultat din proces, fiind gandite ca solutii de remediere a deficientelor constatate la evaluarea situatiei existente si a performantelor statiei de epurare la momentul elaborarii studiului de fezabilitate. Investitiile propuse au fost proiectate pentru orizontul 2023. Pentru orizontul 2023, se anticipeaza un grad de conectare la sistemul public de canalizare de 100% pentru populatia estimata in localitatea Babadag, respectiv 8,675 persoane. Capacitatea statiei de epurare, exprimata in locuitori echivalenti, calculata pentru orizontul 2023, este de 3,400 l.e.

Debitele caracteristice de apa uzata ce vor fi prelucrate in statia de epurare Babadag, in perspectiva anului 2023 sunt urmatoarele: Quzimed, 2023 = 1,075 m3/zi = 12.4 l/s Quzimax, 2023 = 1,431 m3/zi = 16.6 l/s


433

Quhmax, 2023 = 128 m3/h = 35.6 l/s.

Nu se anticipeaza depasirea capacitatii hidraulice proiectate a statiei de epurare Babadag.

Sunt necesare: reconfigurarea schemei tehnologice a statiei, extinderi (generate de cerintele de proces) ale capacitatii unor obiecte tehnologice, introducerea de noi componente pe linia namolului.

3. Completare Statie de epurare Isaccea

Principalele masuri de interventie la Statia de Epurare Isaccea constau in interventii la echipamentele existente, amplasate in incinta statiei de epurare existente:

Statie de receptie vidanje;

Camera de admisie cu deversor;

Punct de masura debit influent;

Degivrare gratare;

Lucrari la stabilizatorul nou de namol si la statia de suflante aferenta;

Lucrari la bazinul tampon de namol stabilizat;

Lucrari la conducta de descarcare efluent.

Toate masurile propuse vor asigura aceasta un efluent de calitate conforma cerintelor impuse de Directiva UWWT 91/271 EEC si NTPA 011/2002.

Principalele masuri de investitie propuse pentru statia de epurare Babadag sunt menite sa imbunatateasca activitatea operationala a statiei de epurare, reflectata in calitatea efluentului produs si a namolului rezultat din proces, fiind gandite ca solutii de remediere a deficientelor constatate la evaluarea situatiei existente si a performantelor statiei de epurare la momentul elaborarii studiului de fezabilitate.

Pentru orizontul 2023, se anticipeaza un grad de conectare la sistemul public de canalizare, de 100% pentru populatia estimata in localitatea Isaccea - Tichilesti, respectiv 4,405 persoane. Capacitatea statiei de epurare, exprimata in locuitori echivalenti, calculata pentru orizontul 2023 este de 1,500 l.e.

Debitele caracteristice de apa uzata ce vor fi prelucrate in statia de epurare Isaccea, in perspectiva anului 2023 sunt urmatoarele: Quzimed, 2023 = 499 m3/zi = 5.8 l/s Quzimax, 2023 = 670 m3/zi = 7.8 l/s Quhmax, 2023 = 43 m3/h = 11.9 l/s.

Nu se anticipeaza depasirea capacitatii hidraulice proiectate a statiei de epurare Isaccea,

Nu sunt necesare extinderi ale capacitatii obiectelor tehnologice in statia de epurare, insa este necesara introducerea de noi componente pe linia namolului, pentru completarea schemei tehnologice de epurare.


434

4. Reabilitarea (completarea) Statiei de epurare Macin

Principalele masuri de interventie la Statia de Epurare Macin constau in interventii la echipamentele existente, amplasate in incinta statiei de epurare existente:

Statie noua de receptie vidanje;

Punct de masura debit influent;

Lucrari la stabilizatorul nou de namol si statia de suflante pentru stabilizatorul de namol;

Lucrari la bazinul tampon de namol deshidrat;

Lucrari de acoperire plaforma de namol deshidratat.

Masurile de investitie propuse vor asigura o functionare adecvata a statiei de epurare si obtinerea unui efluent de calitate conforma cerintelor impuse de Directiva UWWT 91/271 EEC si NTPA 011/2002.

Principalele masuri de investitie propuse pentru statia de epurare Macin au in vedere imbunatatirea activitatii operationale a statiei de epurare reflectata in calitatea efluentului produs si a namolului rezultat din proces, fiind gandite ca solutii de remediere a deficientelor constatate la evaluarea situatiei existente si a performantelor statiei de epurare la momentul elaborarii studiului de fezabilitate.

Pentru orizontul 2023, se anticipeaza un grad de conectare la sistemul public de canalizare, de 100% pentru populatia estimata in localitatea Macin, respectiv 7,617 persoane. Capacitatea statiei de epurare, exprimata in locuitori echivalenti, calculata pentru orizontul 2023 este de 4,600 l.e.

Debitele caracteristice de apa uzata ce vor fi prelucrate in statia de epurare Macin, in perspectiva anului 2023 sunt urmatoarele: Quzimed, 2023 = 948 m3/zi = 11 l/s Quzimax, 2023 = 1,193 m3/zi = 13.8 l/s Quhmax, 2023 = 77 m3/h = 21.4 l/s.

Nu se anticipeaza depasirea capacitatii hidraulice proiectate a statiei de epurare Macin

Nu sunt necesare extinderi ale capacitatii obiectelor tehnologice in statia de epurare, insa este necesara introducerea de noi componente pe linia namolului, pentru completarea schemei tehnologice de epurare.

5. Reabilitarea Statiei de Epurare Mahmudia

Principalele masuri de interventie la Statia de Epurare Mahmudia constau in interventii la echipamentele existente, amplasate in incinta statiei de epurare existente:


Prevederea de autoutilitare tip vidanja;


435

Inlocuirea echipamentelor nefunctionale;

Prevederea de puncte de masura al debitului si prelevare probe influent.

Masurile de investitie propuse vor asigura functionarea corespunzatoare a statiei si obtinerea unui efluent de calitate conforma cerintelor impuse de Directiva UWWT 91/271 EEC si NTPA 011/2002.

Principalele masuri de investitie propuse pentru statia de epurare Mahmudia sunt menite sa imbunatateasca activitatea operationala a statiei de epurare reflectata in calitatea efluentului produs, fiind gandite ca solutii de remediere a deficientelor constatate la evaluarea situatiei existente si a performantelor statiei de epurare la momentul elaborarii studiului de fezabilitate.

Pentru orizontul 2023, se anticipeaza un grad de conectare la sistemul public de canalizare, de 100% pentru populatia estimata in localitatea Mahmudia, respectiv 2,163 persoane. Capacitatea statiei de epurare, exprimata in locuitori echivalenti, calculata pentru orizontul 2023 este de 2,300 l.e.

Debitele caracteristice de apa uzata ce vor fi prelucrate in statia de epurare Mahmudia, in perspectiva anului 2023 sunt urmatoarele: Quzimed, 2023 = 368 m3/zi = 4.3 l/s Quzimax, 2023 = 531 m3/zi = 6.1 l/s Quhmax, 2023 = 44 m3/h = 12.2 l/s.

Nu se anticipeaza depasirea capacitatii hidraulice proiectate a statiei de epurare Mahmudia

Nu sunt necesare extinderi ale capacitatii obiectelor tehnologice in statia de epurare, insa este necesara introducerea catorva noi componente.

6. Vacareni - Statie noua de epurare Este propusa o statie noua de epurare cu capacitatea, exprimata in locuitori

echivalenti, de 2,500 l.e.

Masurile de investitie propuse vor asigura un efluent de calitate conforma cerintelor impuse de Directiva UWWT 91/271 EEC si NTPA 011/2002.

Pentru localitatea Vacareni este prevazuta o statie noua de epurare ce va fi amplasata in afara zonei rezidentiale a comunei Vacareni iar apa uzata epurata va fi descarcata prin intermediul canalelor de desecare existente, in Dunare.

Pentru orizontul 2023, se anticipeaza un grad de conectare la sistemul public de canalizare, de 100% pentru populatia estimata in localitatea Vacareni, respectiv 2,038 persoane. Capacitatea statiei de epurare, exprimata in locuitori echivalenti, calculata pentru orizontul 2023 este de 2,500 l.e.

Debitele caracteristice de apa uzata ce vor fi prelucrate in statia de epurare Vacareni, in perspectiva anului 2023 sunt urmatoarele:


436

Quzimed, 2023 = 175 m3/zi = 2.0 l/s; Quzimax, 2023 = 503 m3/zi = 5.8 l/s;

Quhmax, 2023 = 58 m3/h = 16.1 l/s. Statia de epurare Vacareni proiectata va cuprinde urmatoarele componente:

Masurare debit si calitate influent;

Gratar rar cu lumina de 20 mm;

Statie de pompare apa uzata bruta;

Sita fina;

Decantor primar;

Bazin de egalizare debite;

Unitate de epurare biologica – biofiltru;

Unitate de dezinfectie efluent;

Masurare debit si calitate efluent;

Bazin de stabilizare aeroba namol;

Deshidratare namol;

Depozitare temporara namol deshidratat.

7. Chilia Veche - Statie noua de epurare

Pentru localitatea Chilia Veche este prevazuta o statie noua de epurare ce va fi amplasata in afara zonei rezidentiale a comunei Chilia Veche iar apa uzata epurata va fi descarcata in Dunare.

Statia de epurare este prevazuta cu tehnologie de epurare mecanica si epurare biologica si prelucrarea namolului in filtre plantate cu stuf.

Pentru orizontul 2023, se anticipeaza un grad de conectare la sistemul public de canalizare, de 100% pentru populatia estimata in localitatea Chilia Veche, respectiv 1,970 persoane. Capacitatea statiei de epurare, exprimata in locuitori echivalenti, calculata pentru orizontul 2023 este de 3,000 l.e.

Debitele caracteristice de apa uzata ce vor fi prelucrate in statia de epurare Chilia Veche, in perspectiva anului 2023 sunt urmatoarele: Quzimed, 2023 = 343 m3/zi = 4.0 l/s Quzimax, 2023 = 592 m3/zi = 7.0 l/s

Quhmax, 2023 = 62 m3/h = 17.2 l/s.

8. Lucrari de completare a Statiei de epurare Sulina

Lucrari de completare a Statiei de Epurare Sulina, constau in:



437

Sistem nou dezinfectie apa epurata;

Realizare platforma acoperita de namol deshidratat;

Sistem de producere energie electrica cu panouri fotovoltaice;

Completarea dotarilor de laborator.

Principalele masuri de investitie propuse pentru statia de epurare Sulina au in vedere imbunatatirea activitatii operationale a statiei de epurare reflectata in calitatea efluentului produs si a namolului rezultat din proces, fiind gandite ca solutii de remediere a deficientelor constatate la evaluarea situatiei existente si a performantelor statiei de epurare la momentul elaborarii studiului de fezabilitate.

Pentru orizontul 2023, se anticipeaza un grad de conectare la sistemul public de canalizare, de 100% pentru populatia estimata in localitatea Sulina, respectiv 3,384 persoane. Capacitatea statiei de epurare, exprimata in locuitori echivalenti, calculata pentru orizontul 2023 este de 2,480 l.e. Debitele caracteristice de apa uzata ce vor fi prelucrate in statia de epurare Sulina, in perspectiva anului 2023 sunt urmatoarele: Quzimed, 2023 = 608 m3/zi = 7 l/s

Quzimax, 2023 = 1,083 m3/zi = 12.5 l/s Quhmax, 2023 = 110 m3/h = 30.6 l/s.

Nu se anticipeaza depasirea capacitatii hidraulice proiectate a statiei de epurare Sulina.

Nu sunt necesare extinderi ale capacitatii obiectelor tehnologice in statia de epurare, insa este necesara introducerea unor noi componente, pentru completarea schemei tehnologice de epurare.

2. Protecţia aerului:

- sursele de poluanţi pentru aer, poluanţi, inclusiv surse de mirosuri

Potenţialele surse de poluare a aerului in perioada de execuţie pot fi: pulberi şi praf generate de lucrările de săpare a tranşeelor pentru pozarea

conductelor, emisia acestor poluanti va fi limitata în timp pentru un amplasament dat - lucrările se vor executa pe tronsoane, care sunt programate succesiv în funcţie de graficul de execuţie şi ritmul de finalizare a lucrărilor.

utilajele si echipamentele prin functionarea lor in zona fronturilor de lucru. Poluarea specifica activitatii utilajelor si echipamentelor se apreciaza dupa consumul de carburanti care genereaza poluanti precum: NOx, SOx, CO, COVnm, aldehide, hidrocarburi, acizi organici, particule in suspensie si sedimentabile.

traficul rutier desfasurat atat in si dinspre organizarea de santier. Poluarea specifica traficului rutier se apreciaza dupa consumul de carburanti care genereaza poluanti precum: NOx, CO, COVnm, particule in suspensie si sedimentabile.

neintretinerea corespunzatoare a utilajelor si vehiculelor


438

praful generat de excavatiile realizate, traficul utilajelor si manipularea materialelor de constructii

depozitarea in conditii improprii a combustibililor utilizati pentru realizarea lucrarilor de constructii

Minimizarea impactului emisiilor de la vehiculele rutiere şi nerutiere prin păstrarea valorilor concentraţiilor de poluanţi sub limitele normate se va realiza prin utilizarea echipamentelor în bună stare de funcţionare şi în bune condiţii tehnice.

Poluanţii menţionaţi se manifestă doar pe o perioadă scurtă de timp şi pe tronsoane ale lucrărilor de execuţie care se mută odată cu evoluţia lucrărilor. De aceea, se estimează că în perioada de construcţie impactul poluant asupra atmosferei va fi minim şi perioada de expunere va fi redusă.

Potenţiale surse de poluare a aerului în faza de funcţionare a investiţiei pot fi: emisii de gaze şi antrenarea unor particule în suspensie rezultate din traficul auto

generat ca urmare a activităţilor de mentenanţă sau de intervenţie în caz de avarii;

emisii atmosferice și mirosuri din procesul tehnologic de tratare a apelor uzate.

- instalaţiile pentru reţinerea şi dispersia poluanţilor în atmosferă :

Atât în faza de realizare a investiţiei, cât şi în faza de exploatare a investiţiei, nu se vor utiliza instalaţii pentru reţinerea şi dispersia poluanţilor în atmosferă.

Se recomanda urmatoarele masuri pentru perioada de executie:

amenajarea de platforme speciale pentru depozitarea materialelor, a utilajelor si deseurilor

activitatile care produc mult praf vor fi reduse in perioadele cu vant puternic sau se va urmari o umectare a suprafetelor

verificarea periodica a utilajelor si mijloacelor de transport in ceea ce priveste nivelul de emisii de monoxid de carbon si a altor gaze de esapament si punerea in functiune numai dupa remedierea eventualelor defectiuni. In acest sens, unitatile de constructii vor trebui sa se doteze cu aparatura de testare necesara si sa efectueze reviziile la utilajele si mijloacele de transport, conform instructiunilor specifice.

Pe perioada de exploatare, se recomanda urmatoarele masuri:

Eliminarea namolului de pe amplasament, in conformitate cu solutia prevazuta in Strategia de gestiune a namolului (utilizare in agricultura, incinerare elc);

Structura acoperita pentru tratarea si stocarea namolului;

Evitarea traversarii zonelor urbane si utilizarea traseelor alternative pentru transportul namolului pana la destinatia finala;


439

Realizarea de inspectii periodice ale retelei de canalizare pentru a se detecta la timp orice disfunctionalitati si adoptarea masurilor corective adecvate pentru evitarea mirosurilor neplacute/altor defectiuni.

In perioada de functionare se vor monitoriza, dupa caz, imisiile, in special legate de mirosuri NH3 si H2S.

3. Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor:

- sursele de zgomot şi de vibraţii :

În perioada de executie pentru realizarea diferitelor categorii de lucrari (excavatii, sapaturi etc.) se folosesc o serie de utilaje de constructie si mijloace de transport. Toate acestea reprezinta o prima sursa de zgomot in perioada de executie, sursa care este deci generata de activitatea care se desfasoara in cadrul santierului.

O alta sursa de zgomot in perioada de executie este reprezentata de circulatia mijloacelor de transport care transporta materiile prime necesare realizarii lucrarii, precum si de traficul utilajelor de constructie din cadrul santierului (motocompresor, macara, incarcator, buldozer, pompa beton, autobetoniere, autobasculante, excavator etc).

Ca surse suplimentare de zgomot in perioada de executie a proiectului, pot fi amintite traficul rutier si activitatile existente care se desfasoara in vecinatatea infrastructurii.

Locuitorii străzilor pe care se vor efectua lucrările, vor suporta impactul în perioada de execuţie. Intensitatea zgomotului şi vibraţiilor nu va fi cu mult mai mare comparativ cu perioade normale fără lucrări.

In perioada de exploatare, principala sursă de zgomot este reprezentată de: staţiile de pompare, amplasate în gospodăriile de apă, statiile de repompare amplasate pe traseul retelei de distributie, statiile de pompare ape uzate de pe traseul retelei de canalizare.

- amenajările şi dotările pentru protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor :

In timpul executiei lucrarilor, se vor avea in vedere urmatoarele masuri de protectie impotriva zgomotului şi vibraţiilor pentru amplasamentele din vecinatatea localitatilor, se recomanda lucru numai

in perioada de zi, respectandu-se perioada de odihna pentru a nu se depasi limitele de toleranta admise, in perioada de executie,

utilajele si mijloacele de transport folosite vor fi supuse procesului de atestare tehnica.

in vederea atenuării zgomotelor şi vibraţiilor provenite de la utilajele de construcţii şi transport, se va asigura folosirea de utilaje si mijloace de transport


440

silentioase, precum si evitarea rutelor de transport prin localitati si utilizarea unor rute ocolitoare

pentru reducerea nivelului de zgomot, este necesara reducerea la minimum a traficului utilajelor de constructie in apropierea zonelor locuite

intretinerea si functionarea la parametrii normali ai mijloacelor de transport, utilajelor de constructie, astfel incat sa fie atenuat impactul sonor.

Impactul resimţit de locuitorii zonelor afectate de lucrările proiectului va fi redus prin respectarea unui orar strict al perioadelor de lucru şi al orelor de linişte, impuse constructorului prin Normele de Lucru. Zgomotul şi vibraţiile produse pe timpul perioadei de execuţie se vor încadra în limitele normale cuprinse în STAS 10009-1988. Având în vedere acest lucru, s-a estimat ca impactul produs de sursele de zgomot şi vibraţii va fi nesemnificativ.

Echipamentele electromecanice şi pompele din incinta staţiilor de pompare vor fi corect montate, in conformitate cu manualul tehnic al producătorului, astfel ca, in exploatare , se estimeaza ca investitiile propuse nu vor genera zgomot şi vibraţii peste limitele legale, producand un impact nesemnificativ.

Din masuratorile efectuate pentru activitati similare, nivelul zgomotului in zona utilajelor la distante de 10 – 15 m prezinta urmatoarele valori:

- 60 -115 dB – zona de actiune a mijloacelor auto (basculante, cisterne, etc.);

- 70 - 85 dB – zona de actiune a buldozerului;

- 80 - 125 dB – zona de actiune a ciocanului peneumatic si picamer;

- 70 - 75 dB – zona de actiune a incarcatorului frontal.

Activitatile specifice organizarii de santier se vor incadra ca fiind locuri de munca in spatiu deschis, si se vor raporta la limitele admise conform prevederilor Normelor de Protectie a Muncii, care prevad ca limita maxima admisa la locurile de munca cu solicitare neuropsihica si psihosenzoriala normala a atentiei un nivel acustic echivalent continuu pe saptamana de lucru de 90 dB. La aceasta valoare se adauga o corectie de 10 dB in cazul zgomotelor impulsive (impulsuri de amplitudini sensibil egale).

Pentru etapa de functionare, sursele principale de zgomot vor fi reprezentate de echipamentele care au subansamble in miscare: pompe de diferite capacitati, compresoare sau motoare electrice si termice, generatoare electrice. Totodata, reducerea nivelului de zgomot se va realiza mai ales prin montarea acestor echipamente in interiorul unor hale. Pentru zgomotul din interiorul instalatiei – in zonele unde valoarea nivelului de zgomot va depasi 85 dB(A), va fi necesar sa se utilizeze protectii acustice la urechi, iar aceste zone trebuie sa fie vizibil marcate.


441

Nivelul de zgomot echivalent continuu la limita amplasamentului va avea o valoare de 65 dB(A), conform prevederilor STAS 10009/88, respectiv o valoare de 87 dB(A) la 1 m distanta de echipament, conform Normelor generale de protecție a muncii.

4. Protecţia împotriva radiaţiilor:

- sursele de radiaţii : Activitatea specifică ce se va desfăşura nu va produce niciun fel de radiaţii, nu se pune problema poluării în acest mod şi a măsurilor de limitare a efectelor.

- amenajările şi dotările pentru protecţia împotriva radiaţiilor: Nu este cazul.

5. Protecţia solului şi a subsolului:

- sursele de poluanţi pentru sol, subsol, ape freatice și de adâncime:

În perioada de execuţie sursele potenţiale de poluare ale solului, subsolului si apelor freatice ar putea fi: traficul mijloacelor si utilajelor grele dinspre si in organizarea de santier care genereaza poluanti atat de la arderea combustibililor (NOx, SO2, CO, pulberi), cat si de la functionarea utilajelor in fronturile de lucru (NOx, SO2, CO, Pb, pulberi), poluanti care prin intermediul mediilor de dispersie, in special prin sedimentarea poluantilor din aer, se pot depune pe suprafata solului si conduce la modificari structurale ale profilului de sol; intretinerea necorespunzatoare si defectiuni tehnice ale utilajelor, alimentare cu

carburanti, reparatii utilaje, accidente ce pot genera pierderi de combustibili si ulei care se pot depune in sol, conducand, de asemenea, la modificari structurale ale solului;

deseurile rezultate atat in procesele tehnologice, cat si cele menajare se pot depune si polua solul;

depozitarea necontrolata şi pe spatii neamenajate a carburanţilor şi lubrifianţilor precum şi a altor materiale necesare executiei lucrarilor.

Solul va fi afectat temporar de lucrări de realizarea a infrastructurii de apa.

În perioada de execuţie a lucrărilor, riscul potenţial de poluare a solului este dat de pierderi accidentale de carburanţi sau lubrifianţi de la vehicule, de la echipamentele electromecanice.

O parte din pamantul excavat pe traseele de pozare a conductelor va fi utilizat la reumplere şi aducerea la cotele iniţiale după pozarea conductelor, iar restul va fi transportat la un depozitul de deşeuri municipale, pentru a fi folosit ca material de acoperire.

Având in vedere cele prezentate, se poate estima că impactul asupra solului si subsolului datorat lucrărilor de execuţie va fi minim.

In cazul unei operări in condiţii normale - fără defecţiuni – nu vor exista surse de poluare a solului, subsolului si apelor freatice. Eliminarea namolului de pe amplasament se va realiza in conformitate cu solutia prevazuta in Strategia de gestiune a namolului


442

(utilizare in agricultura, incinerare elc) si se va proceda la controlarea procesului de epurare a apelor uzate si de tratare a namolului si monitorizarea parametrilor acestor procese.

- lucrările şi dotările pentru protecţia solului şi a subsolului.

In faza de executie, impactul asupra factorului de mediu sol poate fi diminuat prin:

impunerea antreprenorului de a realiza organizari de santier corespunzatoare din punct de vedere al facilitatilor si al protectiei factorilor de mediu prin ocuparea unor suprafete cat mai mici de teren;

evitarea ocuparii terenurilor suplimentare pentru organizarile de santier, bazelor de utilaje, depozite temporare sau definitive de terasamente si materiale de contructii;

interzicerea amplasarii organizarilor de santier, bazelor de utilaje, in zone cu habitate prioritare/comunitare sau in zone cu alunecari de teren;

se va evita poluarea solului cu carburanti, uleiuri rezultati in urma operatiilor de

stationare, aprovizionare, depozitare sau alimentare cu combustibili a utilajelor si mijloacelor de transport sau datorita functionarii necorespunzatoare a acestora;

orice rezervor de stocare a combustibililor si carburantilor va fi atent etansat si

supravegheat si amplasat pe platforma betonata , in cuva metalica pentru a prelua eventualele scurgeri ;

parcarea corespunzatoare a utilajelor si vehiculelor (pe platforma betonata, in masura in care acest lucru este posibil);

colectarea selectiva a deseurilor rezultate in urma executiei lucrarilor si evacuarea in functie de natura lor pentru depozitare sau valorificare catre serviciile de salubritate, pe baza de contract, tinand cont de prevederile OUG nr. 16/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclate, aprobata prin Legea nr. 456/2001 si Legii nr. 426/2001 privind regimul deseurilor pentru aprobarea OUG nr. 78/2000, cu completarile si modificarile ulterioare;

depozitarea rationala a materialului excavat, pe orizonturi pedologice ,astfel incat sa fie ocupate suprafete cat mai mici de teren;

refacerea solului (reconstructie ecologica) in zonele unde acesta a fost afectat prin lucrarile de excavare, depozitare de materiale, stationare de utilaje in scopul redarii in circuit la categoria de folosinta detinuta initial;

evacuarea controlata a apelor uzate in timpul realizarii investitiei, astfel incat sa se evite infiltrarea acestora in panza freatica;

in perioada de executie se interzice deversarea apelor uzate neepurate pe sol;

Constructorul are obligatia, conform prevederilor H.G. nr. 856/2002 sa realizeze o evidenta lunara a gestiunii deseurilor, respectiv producerii, stocarii provizorii, tratarii si transportului, reciclarii si depozitarii definitive a deseurilor. Aceasta evidenta se va tine


443

pe baza “Listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase” prezentata in anexa 2 a H.G. 856/2002.

Dupa finalizarea lucrarilor se vor realiza: un plan de eliminare a deseurilor in timpul si la finalizarea lucrarilor si

ecologizarea zonei dupa inchiderea santierului refacerea terenurilor ocupate temporar si redarea acestora folosintei initiale.

In vederea protejarii impotriva poluarii solului si subsolului se impune in perioada de operare respectarea mai multor masuri, si anume:

asigurarea unei intretineri corespunzatoare a infrastructurii de apa/canal;

monitorizarea calitatii namolului conform normativelor in vigoare, astfel incat sa nu se afecteze calitatea - terenurilor agricole in eventualitatea in care va fi folosit ca ingrasamant;

eliminarea namolului de pe amplasament, in conformitate cu solutia prevazuta in Strategia de gestiune a namolului (utilizare in agricultura, incinerare elc);

Controlarea procesului de epurare a apelor uzate si de tratare a namolului si monitorizarea parametrilor acestor procese;

se interzice deversarea pe sol a oricaror categorii de ape uzate;

6. Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice:

- identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect:














Caraorman: se suprapune cu RBDD, cu ROSCI0065 Delta Dunarii si partial cu


aproximativ 280m fata de Rezervatia Naturala Padurea Caraorman


444

Crisan: se suprapune cu RBDD, cu ROSCI0065 Delta Dunarii si partial cu






Niculitel

Gorgova: se suprapune cu RBDD, cu ROSCI0065 Delta Dunarii si partial cu


Maliuc: se suprapune cu ROBB, cu ROSCI0065 Delta Dunarii si este amplasat la

aproximativ 10m fata de ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoe

Mila 23: se suprapune cu RBDD, cu ROSCI0065 Delta Dunarii

Pardina: se suprapune cu RBDD, cu ROSCI0065 Delta Dunarii si se afla la limita


Partizani + Ilgani: se suprapune cu RBDD, cu ROSCI0065 Delta Dunarii si se afla

la limita ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoe







- lucrările, dotările şi măsurile pentru protecţia biodiversităţii, monumentelor naturii şi ariilor protejate:

Pentru limitarea impactului lucrarilor asupra siturilor Natura 2000 s-a optat din faza de proiectare pentru variantele cu cel mai mic impact asupra biodiversitatii , asa cum rezulta si din analiza de optiuni .

7. Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public

- identificarea obiectivelor de interes public, distanţa faţă de aşezările umane, respectiv faţă de monumente istorice şi de arhitectură, alte zone asupra cărora există instituit un regim de restricţie, zone de interes tradiţional etc.;

Pe amplasamentul retelelor de alimentare si canalizare sau in imediata vecinatate a acesteia nu sunt obiective de interes public, investitii, monumente istorice sau de arhitectura, care ar putea fi afectate de lucrarile de constructie prevazute in cadrul proiectului de investitie.

In perioada de executie a lucrarilor de constructie a retelelor de alimentare cu apa si canalizare, deplasarea utilajelor mari de constructie ar putea perturba traficul


445

rutier sau bloca unele drumuri. In acest sens, este necesar sa se prevada o limitare a accesului in zonele locuite a utilajelor si autovehiculelor cu mase mari. Transportul şi manipularea materiilor prime şi auxiliare pot cauza disconfort prin zgomot şi creşterea concentraţiilor de pulberi în suspensie. Depozitarea necontrolată a deşeurilor rezultate din activitatea de construcţie pot crea disconfort din punct de vedere estetic .

- lucrările, dotările şi măsurile pentru protecţia aşezărilor umane şi a obiectivelor protejate şi/sau de interes public:

Pe perioada executiei lucrarilor de constructie, santierul poate fi o sursa de insecuritate.

Prin respectarea normativelor specifice lucrarilor hidroedilitare si normelor de protectia muncii vor fi evitate accidentele in care se pot implica mijloacele de transport materiale de constructie, si accidentele provocate de utilajele de constructie.

In perioada de executie a lucrarilor se vor avea in vedere urmatoarele masuri de protectie a locuitorilor din apropierea/vecinatatea fronturilor de lucru: in zonele de lucru amplasate in vecinatatea zonelor locuite, activitatile specifice

organizarilor de santier se vor desfasura numai in perioada de zi, cu respectarea perioadei de liniste si odihna de noapte;

executarea lucrarilor fara a produce disconfort locuitorilor prin generarea de noxe, praf, zgomot si vibratii;

evitarea rutelor de transport prin localitati si utilizarea unor rute de ocolitoare; optimizarea traseelor utilajelor de constructie si mijloacelor de transport a

materialelor, astfel incat sa fie evitate blocajele si acccidentele de circulatie; realizarea lucrarilor pe tronsoane, pe baza unui grafic de lucrari, astfel incat sa fie scurtata perioada de executie pentru a diminua durata de manifestare a efectelor negative si in acelasi timp pentru tronsoanele afectate sa fie redate destinatiei initiale intr-un interval de timp cat mai scurt;

utilizarea mijloacelor tehnologice si utilajelor de transport silentioase; functionarea la parametrii optimi proiectati a utilajelor tehnologice si mijlaocelor

de transport pentru reducerea noxelor si zgomotului care ar putea afecta factorul uman;

umectarea periodica a materialelor de terasamente pentru reducerea emisiilor in atmosfera pe perioada manevrarii, care ar putea afecta factorul uman, asezarile umane si alte obiective de interes public;

asigurarea de puncte de curatare manuala sau mecanizata a pneurilor utilajelor tehnologice si mijloacelor de transport;

evitarea pierderilor de materiale din utilajele de transport; asigurarea etanseitatiii recipientilor de stocare a uleiurilor si combustibililor

pentru utilaje si mijloacele de transport;


446

asigurarea mentinerii curateniei traseelor si drumurilor de accces folosite de mijloacele tehnologice de transport;

asigurarea semnalizarii zonelor de lucru cu panouri de avertizare; asigurarea protectiei monumntelor istorice, siturilor arheologice, diverselor

asezaminte, constructiilor si amenajarilor existente, ariilor naturale protejate; refacerea ecologica a zonelor afectate de organizarile de santier; evitarea afectarii altor lucrari de interes public existente pe traseul obiectivului

propus; asigurarea accesului echipelor de interventie a autoritatilor specializate pentru

prevenirea sau remedierea unor defectiuni ale retelelor sau lucrarilor de interes public existente in zona organizarilor de santier;

toate masurile prevazute in prezentul memoriu de prezentare pentru perioada de executie pentru ficare factor de mediu in parte pentru a se evita impactul asupra asezarilor umane si a altor obiective de inters public. In situatia in care pe timpul executiei lucrarilor de alimentare cu apa si canalizare vor avea loc descoperiri arhelogice intamplatoare vor fi sistate lucrarile si se va anunta in termen de 72 de ore autoritatile pe raza careia s-a realizat descoperirea.

Constructorul va respecta conditiile impuse prin avizele/acordurile solicitate prin Certificatul de Urbanism.

În perioada de funcţionare a investiţiei pot apărea o serie de forme de impact asupra populaţiei din vecinătatea amplasamentului datorate următoarelor: sporirea confortului de locuire prin creşterea gradului de acoperire cu servicii de

alimentare cu apă potabilă şi de colectare a apelor uzate menajere; disconfort datorat zgomotului sau vibraţiilor generate de eventualele lucrări de

intervenţie în situaţii de avarie.

8. Prevenirea și gestionarea deșeurilor generate pe amplasament în timpul realizării proiectului/în timpul exploatării, inclusiv eliminarea:

- lista deșeurilor (clasificate și codificate în conformitate cu prevederile legislației europene și naționale privind deșeurile), cantități de deșeuri generate :

În perioada de realizare a lucrărilor de investiţie cuprinse în proiectul propus, vor rezulta deşeuri periculoase, nepericuloase şi inerte care trebuie valorificate şi/sau eliminate conform prevederilor Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor cu modificările şi completările ulterioare. Principalele deşeuri codificate conform HG nr. 856/2002 care vor rezulta pe parcursul execuţiei lucrărilor de extindere şi reabilitare a reţelelor de alimentare cu apă şi de canalizare sunt:


447

Tabel nr. 118 : Deseurile generate in perioada de constructie a obiectivelor propuse prin proiect

Sursele de deseuri

Cod deseu

Denumirea deseului generat

Cantitate estimata

Mod de depozitare temporara

Modalitati de gestionare propuse; cod de valorificare/eliminare

( cf. Legii 211/2011 anexele 2 si 3 )

Periculozitate -cf. Legii 211/2011 , Anexa 4

Lucrarile de excavare

170101 Deseuri de beton 12000 mc Depozitare temporara pe amplasamentele organizarilor de santier

Reutilizare la utilizarea umpluturilor-R5

Nepericulos

170301* Asfalturi cu continut de gudron de huila

4400 mc Colectare in recipiente adecvate-depozitare la nivelul organizarilor de santier

Eliminare prin firma specializata -D1

Periculos

170504 Pamant si pietre din excavarea santurilor de pozare

2000000 mc

Depozitare temporara pe amplasamentele organizarilor de santier

Reutilizate la realizarea umpluturilor -R5

Nepericulos

170101 Deseuri de beton de la inlocuirea conductelor,

forajelor

1250 tone

Depozitare temporara pe amplasamentele organizarilor de santier


Nepericulos

170107 Amestecuri de beton , caramizi,

Materiale ceramice de la realizarea constructiilor

10 tone Depozitare temporara pe amplasamentele organizarilor de santier


Nepericulos

170201 Deseuri de lemn din cofraje


Reutilizare sau eliminare prin firme specializate -R5/D1

Nepericulos

170203 Deseuri PEHD, PVC, geotextil de la pozarea conductelor noi , inlocuirea conductelor existente


Valorificare prin firma specializate -R12

Nepericulos

170405 Deseuri de otel din conducte , vane inlocuite

200 tone Depozitare temporara pe amplasamentele


Nepericulos


448

Lucrari de constructie pe amplasamente

/trasee

organizarilor de santier

170407 Deseuri metalice de la armaturi ,taieri,suduri,

piese de schimb



Nepericulos

170411 Deseuri de cablu de la instalatiile electrice , de masura si de comanda

0,5 tone Depozitare temporara pe amplasamentele organizarilor de santier


Nepericulos

170301* Asfalturi cu continut de gudron de huila

100 mc Colectare in recipiente adecvate-depozitare la nivelul organizarilor de santier


Periculos

170603* Deseuri de la hidroizolatie bituminoasa

2 tone Colectate in recipiente adecvate -depozitare la nivelul organizarilor de santier

Eliminare prin firma specializata D1/D10

Periculos

150110* Ambalaje de materii prime cu caracter periculos

(vopsele,

diluanti, adezivi etc.)

0,5 tone Colectate in recipienti adecvati -depozitare la nivelul organizarilor de santier


Periculos

200306 Deseuri din curatarea conductelor rehabilitate



Nepericulos

170203 Deseuri de benzi de delimitare si avertizare a amplasamentelor de lucru

0,300 tone

Colectate in recipienti adecvati -depozitare la nivelul organizarilor de santier

Valorificare prin firma specializata -R12

Nepericulos

200306 Deseuri de la curatarea canalizarii si caminelor de vizitare

0,500 tone

Colectate in recipienti adecvati -depozitare la nivelul organizarilor de santier

Eliminare prin firma specializata – D1

Nepericulos


449

Organizari de santier

Organizari de santier

150101 Deseuri de carton de la materiile prime si materialele utilizate

0,500 tone

Colectate in recipiente adecvate -depozitate la nivelul organizarilor de santier


Nepericulos

150102 Deseuri de plastic (folie, banda etc) de la materiile prime si materialele utilizate

0,300 tone



Nepericulos

150103 Europaleti si alte ambalaje din lemn de la materiile prime si materialele utilizate

2 tone Colectate in recipiente adecvate -depozitate la nivelul organizarilor de santier


Nepericulos

150111* Butelii goale

(oxigen , acetilena)

100 butelii

Depozitare la nivelul organizarilor de santier

Returnare la furnizor pentru reumplere .

Valorificare prin firma specializata (pentru cele neutilizabile )-R12

Periculoase – H1/H2

150203 Materiale absorbante,

echipamente de protectie uzate

0,500 tone


Eliminate prin firma specializata -D10

Nepericulos

200301 Deseuri menajere 500 tone/an

Depozitare in pubele ecologice la nivelul organizarilor de santier

Eliminare prin firma de salubritate -D1

Nepericulos

200304 Deseuri din fosele septice

5 tone Fose septice Eliminare prin vidanjare -D8

Nepericulos

Pe durata funcţionării obiectivelor propuse prin proiect, vor rezulta deşeuri de la staţiile de epurare a apelor uzate şi de la tratarea apelor pentru alimentare cu apă şi uz industrial, prezentate în tabelul următor:


450

Tabel nr. 119 : Deseuri generate in perioada de functionare a obiectivelor propuse prin proiect

Sursele de deseuri

Cod deseu

Denumirea deseului generat

Cantitate estimata

Mod de depozitare temporara

Modalitati de gestionare propuse; cod de valorificare/eliminare

( cf. Legii 211/2011 anexele 2 si 3 )

Periculozitate -cf. Legii 211/2011 , Anexa 4

Alimentare cu apa

190901 Deseuri de pe microsite

5 tone/an

Colectare in recipient adecvati


Nepericulos

190902 Namoluri de la filtrare/

decantare

20 tone/an

Colectare in recipient adecvati

Eliminare SEAU Tulcea

Nepericulos

150111* Butelii goale (clor)

800 bucati

Depozitare temporara la nivelul statiilor de clorinare

Returnare la furnizor pentru reumplere . Valorificare prin firma specializata (pentru cele neutilizabile ) -R12

Periculos -H6


4 tone/an

Colectate in recipient adecvati


Periculos -H15


5 tone /an

Colectate in recipient adecvati


Periculos -H15

200306 Deseuri de la curatarea canalizarii si caminelor de vizitare

0,500 tone

Depozitare temporara pe amplasamentul SEAU

Eliminare prin firma specializata sau tratare in instalatia de valorificare termica a namolurilor SEAU Tulcea – D1

Nepericulos

190801 Deseuri solide de pe gratare si site

500 tone/an


Eliminare prin firma specializate (depozite conforme)-D1

Nepericulos


451

Canalizare

190812 Deseuri din deznisipatoare

30 tone/an


Eliminare prin firma specializate (depozite conforme)-D1

Nepericulos

190805 Namoluri de la epurarea apelor uzate

(din toate treptele)

20000 tone/an


Tratare in instalatia de valorificare termica a namolurilor SEAU Tulcea sau utilizare in agricultura (daca este cazul ) -R12/R1/R10

Nepericulos

150103 Europaleti si alte ambalaje din lemn de la materiile prime si materialel utilizate

0,500 tone/an

Colectate in recipiente adecvate

Valorificate prin firma specializata -R12

Nepericulos

Activitatea administrativa/

personal

angajat

150101 Deseuri de carton de la materiile prime si materialele utilizate si de la personal

0,500 tone/an

Colectate in recipiente adecvate la nivelul fiecarui punct de lucru


Nepericulos

150102 Deseuri de plastic (folie,PET) de la consumul personalului

0,500 tone/an



Nepericulos

200101 0,500 tone/an



Nepericulos


452

Activitatea administrativa/

personal

angajat

170407 Deseuri metalice din activitatea de intretinere a echipamentelor

1 tona/an



Nepericulos

150203 Materiale absorbante,

echipamente de protectie uzate din activitatea de intretinere

0,500 tone/an



Nepericulos

200301 Deseuri menajere

11 tone/an

Depozitare in pubele ecologice la nivelul fiecarui punct de lucru

Eliminare prin firma de salubritate -D1

Nepericulos

160209*/

160210*/

200121*

Deseuri de EEE , corpuri de iluminat (tuburi fluorescente etc. ) baterii si acumulatori de la echipamente , casare EEE

1 tona/

an

Recipiente de plastic/carton sau vrac pentru echipamentele voluminoase


Periculos -H15

Instalatia de digestie namol SEAU Tulcea si activitatea de incinerare namol SEAU Sulina

19 01 05* Deşeuri din filtrul scruber de la epurarea gazelor de uscare / Filtre saci după neutralizarea gazelor arse înaintea evacuării pe coş

500 kg/an

Colectarea în recipiente adecvate

Eliminare prin firme specializate (incinerare)

Periculoase


453

19 01 13*/ 19 01 14

Cenuşă zburătoare din cicloane de la separarea gazelor de ardere

50 kg/an

Colectarea în recipiente adecvate

Eliminare prin firme specializate (incinerare / depozitare in funcţie de analiza cenuşii)

Periculoase/ Nepericulos (în funcţie de buletinul de analiză)

- PROGRAMUL DE PREVENIRE ȘI REDUCERE A CANTITĂȚILOR DE DEȘEURI GENERATE

Activitatile desfasurate trebuie sa tina cont intotdeauna de o ierarhie a optiunilor de gestionare a deseurilor, conform fig.118.

Fig.118- piramida gestionarii deseurilor

Prima optiune este prevenirea producerii de deseuri prin alegerea, inca din faza de proiectare, a celor mai bune tehnologii. Daca evitarea producerii de deseuri nu este intotdeauna posibila, atunci trebuie minimizata cantitatea de deseuri generata prin reutilizare, reciclare si valorificare energetica. Astfel, colectarea selectiva a deseurilor in vederea valorificarii acestora contribuie la reducerea cantitatii de deseuri ce sunt eliminate prin depozitare.

Etapa de eliminare a deseurilor trebuie aplicata numai dupa ce au fost folosite la maxim toate celelalte mijloace, in mod responsabil, astfel incat sa nu produca efecte negative asupra mediului.

Cantitatile de deseuri generate sunt centralizate in evidenta gestiunii deseurilor care se completeaza lunar, in conformitate cu HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase. Raportul privind evidenta gestiunii deseurilor se transmite lunar si anual catre Agentia competenta pentru Protectia Mediului .


454

Masurile specifice privind prevenirea si/sau reducerea cantitatilor de deseuri rezultate din activitatea proprie poate fi realizata prin implementarea unor politici si practici cum ar fi:

1. Gestionarea eficienta a hartiei/cartonului:

Masuri: • Evitarea generarii deseurilor si reducerea folosirii hartiei:

- Printare doar daca este absolut necesar; - Print fata- verso; - Micsorare fonturi, rezultand astfel mai putine pagini printate.

• Amplasarea optima in birouri si ultilizarea recipientilor pentru colectare selectiva a hartiei/maculaturii. • Informarea angajatilor in legatura cu tipurile de hartie/carton care se pot recicla. • Reutilizarea cutiilor de carton in care este ambalata hartia utilizata pentru realizarea documentelor. • Predarea selectiva a deseurilor de hartie si carton catre agenti economici autorizati in domeniul reciclarii.

Responsabil: Angajati 2. Gestionarea eficienta a ambalajelor din materiale

plastice/hartie/carton/metal/lemn

Masuri: • Micsorarea cantitatii de deseuri de materiale plastice prin scaderea numarului de

pahare de unica folosinta de la dozatoarele de apa. Angajatii sunt incurajati sa foloseasca pahare din sticla/ cani din ceramica.

• Amplasarea optima si ultilizarea recipientilor pentru colectarea selectiva a deseurilor de ambalaje generate pe amplasament.

• Reutilizarea pungilor de plastic sau utilizarea sacoselor realizate din materiale textile.

• Achizitionarea de produse neambalate sau produse fara ambalaje excesive. • Reutilizarea ambalajelor de lemn/metal/plastic utilizate pentru transportul

produselor comercializate si ramase pe amplasament in urma dezambalarii. Responsabil: Angajati .

3. Reducerea cantitatiilor de ambalaje contaminate

Masuri: • Achizitionarea produselor lichide in recipienti de volum mare pentru evitarea producerii de deseuri de ambalaje care contin reziduuri sau sunt contaminate cu substante periculoase. • Prospectarea pietii in vederea identificarii produselor eco de curatenie.


455

• Respectarea procedurilor de lucru in vederea evitarii deteriorarii ambalajelor produselor periculoase. Responsabil: Angajati

4. Imbunatatirea controlului inventarului

Masuri: • Mentinerea unei evidente clare cu privire la termenele de valabilitate pe fiecare categorie de produse in parte. • Comandarea de substante chimice periculoase numai la comanda si in cantitati minime pentru a evita formarea de stocuri si expirarea acestora. • Distribuirea de substante chimice cu termen de garantie limitat de folosire din stocul deja existent, mai vechi, inaintea distribuirii stocului cel nou. Responsabil: Angajati

5. Gestionarea eficienta a deseurilor de echipamente electrice si electronice,

tuburi fluorescente, baterii/acumulatori

Masuri:

• Evitarea generarii de DEEE-uri prin repararea echipamentelor defecte,

• Predarea echipamentelor electrice si electronice casate catre agenti economici autorizati in domeniul reciclarii,

• Inlocuirea tuburilor fluorescente cu corpuri de iluminat pe baza de led-uri cu durata mare de viata,

• Utilizarea acumulatorilor reincarcabili in locul bateriilor.

Responsabil: Angajati 6. Instruirea angajatilor

Masuri:

• Instruirea angajatilor cu privire la prevenirea generarii deseurilor si obligatia reutilizarii produselor si a prevenirii si colectarii selective a deseurilor.

Responsabil: compartiment resurse umane/mediu

- PLANUL DE GESTIONARE A DEȘEURILOR

Scop : Creşterea gradului de informare şi conştientizare, dar şi de educare a angajatilor cu privire la colectarea selectivă a deşeurilor, pentru a putea fi reciclate şi reutilizate, tot acest proces având drept scop protejarea mediului inconjurător

Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca sistemul de colectare selective a deseurilor, conform Legii 132/2010


456

a) pentru fiecare locatie vor fi amplasate 3 recipiente de colectare selectivă a deşeurilor. În functie de tipul de deşeuri colectate, recipientele vor avea următoarele culori: albastru pentru deşeuri de hârtie şi carton, galben pentru deşeuri de metal şi plastic şi alb/verde pentru sticlă albă/colorată; b) recipientele vor fi amplasate într-un loc uşor accesibil, marcat şi indicat corespunzător; c) recipientele din interiorul clădirii apartinând institutiei vor fi golite în functie de intensitatea activitătii/ritmul de umplere de către personalul însărcinat cu efectuarea curăteniei; d) marcarea containerelor în culorile prevăzute la lit. b) se poate face prin vopsire, prin aplicare de folie adezivă sau prin alt procedeu similar, pe minimum 20% din suprafata totală vizibilă; e) inscriptionarea şi aplicarea marcajului colorat trebuie să fie durabile şi vizibile, astfel încât să se asigure identificarea destinatiei containerelor şi a recipientelor de colectare selectivă.

Masuri privind gestionarea deseurilor generate pe amplasament, in conformitate cu legislatia in vigoare

✓ Deseurile rezultate din activitate sunt colectate separat, pe fiecare tip de deseu

✓ Toate categoriile de deseuri sunt depozitate astfel incat sa nu afecteze mediul inconjurator, in recipiente de plastic/metal/saci etc, etichetate corespunzator codului deseului. Se va evita formarea de stocuri care ar putea prezenta risc de incediu, mirosuri etc pentru vecinatati.

✓ Locul de depozitare a deseurilor reciclabile/valorificabile este inchis, pe platforma betonata, prevazut cu un acoperis si ferit de intemperii.

✓ Deseurile periculoase se stocheaza in recipiente metalice, rezistente la soc mecanic si termic, inchise etas, spatiul de depozitare respectiv sa fie prevazut cu dotari pentru prevenirea si reducerea poluarilor accidentale.

✓ La predarea deseurilor se solicita si sunt pastrate conform legislatiei, formularele doveditoare privind trasabilitatea deseurilor periculoase sau nepericuloase.

✓ Se va evita formarea de stocuri care ar putea pune in pericol sanatatea umana si ar dauna mediului inconjurator (riscuri de poluare a apei, aerului, solului, fauna, flora, generare de mirosuri, risc de incediu pentru vecinatati).

✓ Transportul deseurilor se realizeaza numai de catre operatori economici care detin autorizatie de mediu conform legislatiei in vigoare pentru activitatile de colectare/stocare temporara/tratare/valorificare/eliminare in baza HG 1061/2008 privind transportul deseurilor periculoase si nepericuloase pe teritoriul Romaniei.


457

✓ La predarea deseurilor se vor completa in 3 exemplare Formularele de incarcaredescarcare deseuri nepericuloase (Anexa 3) sau Formular de expeditie/transport deseuri periculoase (Anexa 2), dupa caz, pentru fiecare tip de deseu, in conformitate cu HG 1061/2008 privind transportul deseurilor pe teritoriul Romaniei. Acestea vor fi semnate si stampilate de catre, generator, transportator si colectorul/valorificatorul/eliminatorul final autorizat, un exemplar revenindu-i producatorului de deseuri (generatorul, cel care preda aceste deseuri). Acest exemplar poate fi trimis si prin fax sau posta, cu confirmare de primire, catre generator, care il pastreaza ca parte a evidentei gestiunii deseurilor intocmita in conformitate cu HG 856/2002.

✓ Deseurile PERICULOASE pot fi transportate fara alte aprobari de la autoritati competente (APM, ISU) NUMAI DACA intr-un an, indiferent de numarul transporturilor efectuate, cantitatea totala ESTE MAI MICA DE 1 TONA. Pentru cantitati anuale mai mari de 1 tona se va respecta regimul strict de inregistrare si avizare prevazut in HG 1061/2008.

✓ Pentru asigurarea trasabilitatii deseurilor generate, indiferent de categoria deseului predat (nepericulos sau periculos) formularele de incarcare-descarcare deseuri nepericuloase sau formularele de expeditie/transport deseuri periculoase trebuie completate in totalitate, sa aiba numar si serie, datele fiecarui operator implicat, categoria de deseu transportata, CODUL si CANTITATEA colectata, precum si destinatia finala (valorificare/eliminare).

✓ De asemenea, titularul detine contractele cu toti colectorii autorizati sa preia deseurile generate si autorizatiile de mediu ale acestora, in care se mentioneaza activitatea de preluare, colectare, transport deseuri in vederea efectuarii operatiunilor de valorificare si/sau eliminare, si cel mai important, codurile deseurilor colectate. In cazul in care deseurile sunt preluate in vederea stocarii temporare la colector (acesta nefiind valorificatorul/eliminatorul final), acesta are obligatia sa puna la dispozitia generatorului datele despre instalatia unde se va efectua operatia de valorificare/reciclare/eliminare (denumire agent economic, autorizatie de mediu, dupa caz certificat de valorificare/eliminare a deseurilor preluate).


458

9. Gospodărirea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase:

- substanţele şi preparatele chimice periculoase utilizate şi/sau produse:

In perioada de implementare a proiectului se vor utiliza combustibili pentru functionarea utilajelor si autovehiculelor folosite , conform tabelului nr.120.

Tip La ce este utilizat De unde provine Loc de depozitare Grad de periculozitate

Motorina Functionarea utilajelor si autovehiculelor utilizate



Periculos

Ulei hidraulic Functionarea utilajelor si autovehiculelor utilizate



Periculos

Ulei de transmisie Functionarea utilajelor si autovehiculelor utilizate ( cutiilor de viteza )



Periculos

Ulei de motor Functionarea utilajelor si autovehiculelor utilizate



Periculos

În perioada de realizare a investiţiei ar putea fi considerată necesară utilizarea punctuală şi în situaţii excepţionale a sudurii cu flacără oxiacetilenică . Astfel , pot fi enumerate ca probabil a fi folosite si urmatoarele substante si preparate chimice periculoase -tabel nr. 121.

Substanta/

Preparatul chimic



Oxigen CAS:7782-44-7

EC:231-956-9

CLP: H270 – oxidant, poate cauza sau intensifica arderea; gaz sub presiune DSC: O; R8 –

Periculos Pe amplasamentul organizării de şantier, tuburi sub presiune pe rastel, sub cheie, separat

Lucrari de sudura


459

oxidant; contactul cu materialele combustibile poate provoca incendii

de orice alte materiale

Acetilena CAS : 74-862 EC: 200-8169

CLP: H220 – gaz extrem de inflamabil; EUH006 – exploziv cu sau fara contact cu aerul DSC: R5-R6F+; R12


Lucrari de sudura

În perioada de funcţionare a investiţiilor propuse prin proiect, consumurile de substanţe şi preparate chimice se datorează în mare măsură funcţionării sistemelor de tratare şi potabilizare a apei pentru consum şi consumurilor înregistrate în staţiile de epurare noi şi reabilitate. În tabelul de mai jos ( 122 ) este prezentată lista substanţelor şi preparatelor chimice utilizate în cadrul sistemelor de tratare şi potabilizare a apei şi la staţiile de epurare a apelor uzate.

Substanta/

Preparatul chimic



Hipocloritul de sodiu

CAS : 7681-529 EC: 231-668-3

CLP: H314 – provoaca arsuri severe pe piele si ochi; H400 – foarte toxic pentru vieţuitoare acvatice; EUH031 – contactul cu acizi produce gaz toxic

DSC: C; R34-R31N;R50

Periculos Depozitarea in rezervoare metalice cu protectie interioara anticoroziva, la temperaturi de max. 250 C, in spatii uscate, departe de caldura si razele soarelui. Din cauza instabilitatii hipocloritului de sodiu, trebuie evitat contactul direct al

Tratarea apei în staţiile de clorinare amplasate lângă rezervoarele de înmagazinare


460

produsului cu metalele (cobalt, cupru, fier, nichel si aliajele acestora si săruri).

Clor gazos (Cl2)

EC: 231-959-5 CAS: 7782-505

CLP: H270-oxidant puternic; H315 – iritant ptr piele; H319iritant ptr ochi; H331toxic prin inhalare; H335-iritant ptr caile respiratorii; H400foarte toxic ptr vieţuitoarele acvatice

DSP: O;R8-T;R23Xi;R36/37/38-N;R50

Periculos Depozitare la temperature cea mai joasă posibilă în tancuri ventilate echipate cu sisteme antiexplozie. Creşterea temperaturii poate produce evaporare şi poate conduce la descompunere

Staţia de tratare

Agent de precipitare FeCl3 (>40%)

CAS: 7705-080 EC: 231-729-4

CLP: H302-toxicitate acută; H315-iritarea pielii; H317sensibilizarea pielii; H318-lezarea gravă a ochilor; H290substanta coroziva pentru metale

DSC: Xn;R22- Xi:R38;R41-R43

Periculos Produsul se depoziteaza in ambalajul original sau in rezervoare protejate anticoroziv, in conditii de inchidere etansa inspatii special amenajate. Locurile de depozitare trebuiesc bine ventilate, ferite de actiunea caldurii, umiditatii si aintemperiilor, separat de substante inflamabile,

Statiile de epurare ape uzate pentru precipitarea fosforului


461

combustibile si/sau incompatibile. Se recomandă depozitarea în butoaie de plastic cu dopuri din acelaşi material (plastic ABS, CPVC, Epoxy, LDPE, PTFE (Teflon), polipropilena, PVC)

Sulfat de aluminiu

EC: 605-511-8 CAS: 1682811-8

CLP: H318-produce leziuni oculare; H315-iritarea pielii; H319-iritatii oculare:

H335-poate cauza iritaţii respiratorii

Periculos Se depozitează în locuri special închise şi uscate, departe de material incompatibile (aer, apă, baze tari). Containerele de stocare se mentin inchise etans si se verifica periodic pentru evitarea scurgerilor .

Agent de coagulare în staţiile de tratare a apei sau in staţiile de epurare ape uzate .

Ca(OH)2 -var EC: 215-137-3

CAS: 1305-620

CLP: H318-produce leziuni oculare; H315-iritarea pielii; H335-poate cauza iritaţii respiratorii

Periculos Se depozitează în locuri special amenajate, reci, uscate şi bine ventilate. Containerele de stocare se menţin închise etanş.

Agent de corecţie pH şi dedurizare apă în staţiile de tratare a apei Reactiv spălare gaze arse în Instalatia de digestie namol SEAU Tulcea si activitatea de


462

incinerare namol SEAU Sulina

Acid Sulfuric (H2SO4 30%)

EC: 215-185-5 CAS: 1310-732

CLP: H314- provoacă arsuri la nivelul pielii şi ochilor DSD: C; R35- produce arsuri severe

Periculos Substanta trebuie depozitata in conditii uscate. Va fi evitat orice contact cu aerul si umiditatea. Hidroxidul de sodiu ambalat in ambalajele originale va fi depozitat într-o zonă lipsita de umiditate, ferita de caldura, bine ventilată, departe de contactul cu alte substante incompatibile. Se va evita deteriorarea fizică a containerelor. Materiale interzise pentru depozitare: Nu se va depozita in containere confectionate din aluminiu, zinc, staniu si plumb

Reactiv de dezodorizare în Instalatia de digestie namol SEAU Tulcea si activitatea de incinerare namol SEAU Sulina

Uree (sol 30%)

EC: 200-315-5 CAS: 57-13-6

CLP: H315-produce iritatia pielii; H319produce iritatia ochilor

Periculos Se depozitează în ambalaje etanş închise, în zone reci (sub 23 °C), bine ventilate. Chiar şi ambalajele goale prezintă risc de aprindere, de

Reactiv spălare gaze arse în instalaţia de valorificare termică a nămolului.


463

aceea nu se păstrează în apropiere de material oxidante

Cărbune activ

EC: 264-846-4 CAS: 6436511-3

Nepericulos Se va depozita în zone separate, la răcoare şi ventilate, departe de material combustibile. Ambalajele se păstrează închise etanş şi se evităorice sursă de aprindere (scântei sau flacără).

Reactiv spălare gaze arse în instalaţia de valorificare termică a nămolului

- modul de gospodărire a substanţelor şi preparatelor chimice periculoase şi asigurarea condiţiilor de protecţie a factorilor de mediu şi a sănătăţii populaţiei : va exista o evidenta stricta a tuturor cantitatilor existente pe amplasament . Modul de depozitare a fost descris in tabelele anterioare .

B. Utilizarea resurselor naturale, in special a solului, a terenurilor, a apei si a biodiversitatii

SOL SI TERENURI

Infrastructura de apa si apa uzata presupune executarea unor lucrari de decopertare a cuverturii de sol vegetal, excavarea solului pentru pozarea conductelor si asternerea stratului de nisip sub conducte si rambleierea santurilor formate astfel incat terenul sa fie adus la cota si starea fizica de dinaintea executiei lucrarilor. In general, pentru pozarea conductelor de transport apa si apa uzata se folosesc suprafetele adiacente cailor de acces, pozarea realizandu-se in zona de protectie/ampriza a drumului cu vegetatie ierboasa, nefiind necesare lucrari de defrisare pentru executia lucrarilor de excavare.

Suprafetele de teren ocupate definitiv de constructiile executate sunt cele aferente rezervoarelor de înmagazinare a apei propuse, terenul aferent amplasarii gospodariilor de apa si a statiilor de epurare ( acolo unde nu exista ) .

In aceste locatii pe langa lucrarile de excavare sunt executate si lucrari de fundare a infrastructurii care implica fundatii de beton armat pe care se vor ridica viitoarele constructii. In perioada de executie a infrastructurii de apa si apa uzata sunt necesare organizari de santier pentru amplasarea unor containere tip vagon utilizate ca si vestiar, administrativ sau depozite de materii prime care necesita depozitare inchisa, iar in aer liber in cadrul organizarii de santier sunt amplasate depozitele deschise pentru materii prime.


464

Suprafetele alese pentru organizarile de santier ( pe amplasamentele unde se desfasoara lucrari de extindere/reabilitare acestea se vor amplasa in zonele unde se desfasoara aceasta activitate -gospodarii de apa/statii de epurare ) sunt situate in intravilan, in general vor avea intre 200 şi 300 mp, dar nu vor depasi 600 mp, pentru a caror amplasare ( locatiile noi ) se vor alege locatii cu vegetatie antropizata .

APA

Analizând procesul de realizare a infrastructurii de apa si apa uzata se poate afirma că apele de suprafaţă sau apele freatice pot fi afectate în perioada de realizare a investiţiei prin următoarele acţiuni:

scurgerile de produse petroliere de la masinile utilizate pe amplasament conduc

la modificarea proprietatilor fizico-chimice a cuverturii edafice si implicit la

aparitia unor dezechilibre la nivelul solului şi a apelor freatice;

gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor tehnologice rezultate în urma

activităţii de realizare a infrastructurii de apa si apa uzata (uleiurile minerale uzate

rezultate de la utilaje, deşeuri metalice, deşeuri de beton, recipienţi metalici cu

urme de vopsea, deseuri de PVC provenite de la conducte etc).

În perioada de exploatare a infrastructurii de apa si apa uzata, apele de suprafaţă şi apele freatice pot fi afectate astfel:

o gestionarea neadecvata a apei uzate sau a namolului rezultat de la statiile

de epurare, precum si a celui de la curatarea conductelor de transport ape

uzate poate determina o contaminare a apelor freatice;

o eventualele situatii de avarie a conductelor de transport al apelor uzate ar

putea determina infiltraţii ale apelor uzate şi respectiv potenţiala

contaminare a apelor de suprafaţă sau a apelor freatice.

BIODIVERSITATE

La stabilirea scenariilor de extindere a infrastructurii de alimentare cu apă şi canalizare s-au avut în vedere evitarea suprapunerii cu arii naturale protejate şi identificarea, pe cât posibil, a unor trasee situate la exteriorul ariilor naturale protejate. Astfel, amplasamentele propuse pentru realizarea investiţiei evită teritoriile acoperite cu habitate protejate conform fiselor standard Natura 2000, în cadrul cărora, în conformitate cu legislaţia naţională în vigoare, nu este permisă amenajarea teritoriului şi dotarea cu elemente de infrastructură .

Există si situatii în care nu a putut fi evitată incidenţa cu arii protejate de tipul siturilor Natura 2000 ( cele din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii in totalitate ) , sectoarele de drum pe care a fost propusă realizarea lucrărilor de infrastructură fiind situate în situri de interes comunitar şi arii de protecţie specială avifaunistică, delimitate


465

cu scopul protejării habitatelor naturale şi speciilor de plante, amfibieni, reptile, nevertebrate şi respectiv păsări.























Niculitel













466




ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoe .

Facem precizarea ca proiectul NU utilizeaza specii de flora, fauna , avifauna in realizarea sa.

VII. Descrierea aspectelor de mediu susceptibile a fi afectate în mod semnificativ de proiect:

- impactul asupra populaţiei, sănătăţii umane, biodiversității (acordând o atenție specială speciilor și habitatelor protejate), conservarea habitatelor naturale, a florei și a faunei sălbatice, terenurilor, solului, folosinţelor, bunurilor materiale, calităţii şi regimului cantitativ al apei, calităţii aerului, climei (de exemplu, natura și amploarea emisiilor de gaze cu efect de seră), zgomotelor şi vibraţiilor, peisajului şi mediului vizual, patrimoniului istoric şi cultural şi asupra interacţiunilor dintre aceste elemente; natura impactului (adică impactul direct, indirect, secundar, cumulativ, pe termen scurt, mediu şi lung, permanent şi temporar, pozitiv şi negativ):

În cele ce urmează este prezentată matricea de impact asociată proiectului propus pentru etapa de realizare a proiectului propus şi respectiv pentru etapa de funcţionare a acestuia. Astfel, valorile acordate pentru impactul potenţial asociat proiectului propus au fost următoarele: - 3 - impact negativ semnificativ; - 2 - impact negativ; - 1 - impact negativ nesemnificativ; 0 - fără impact; + 1 - impact pozitiv nesemnificativ; + 2 - impact pozitiv; + 3 - impact pozitiv semnificativ

Tabel 123 – matricea de impact in perioada de constructie

Tip lucrare

Factor de mediu

Apa Aer Sol Subsol biodiverisitate Peisaj Mediu socio-

economic

Extindere a retelei de distributie apa potabila

-1 -2 -2 -1 -1 -1 -1

Reabilitarea retelei de distributie a apei potabile

-1 -2 -2 -1 -1 -1 -1

Extindere retea de canalizare -1 -2 -2 -1 -1 -1 -1


467

Reabilitare retea de canalizare

-1 -2 -2 -1 -1 -1 -1

Statie de epurare -1 -1 -2 -1 -1 -1 -1

Conducta de aductiune -1 -2 -2 -1 -1 -1 -1

Reabilitare conducta aductiune

-1 -2 -2 -1 -1 -1 -1

Extindere conducta de refulare

-1 -2 -2 -1 -1 -1 -1

Amplasare rezervoare noi de inmagazinare apa potabila

-1 -2 -2 -1 -1 -1 -1

Amplasare statii de clorinare -1 -2 -2 -1 -1 -1 -1

Reabilitare prin inlocuire statie de clorinare

-1 -2 -2 -1 -1 -1 -1

Reabilitare statie de tratare a apei

-1 -2 -2 -1 -1 -1 -1

Reabilitare sursă subterană de apă

-2 -2 -2 -1 -1 -1 -1

Foraje noi -1 -2 -2 -1 -1 -2 -1

Amplasare staţii noi de pompare a apei potabile

-1 -2 -1 -1 -1 -1 -1

Reabilitare staţii de pompare a apei potabile

-1 -1 -1 -1 -1 -1 -1

Amplasare statii noi de pompare ape uzate

-1 -2 -1 -1 -1 -1 -1

Reabilitarea statiilor de pompare ape uzate

-1 -1 -1 -1 -1 -1 -1

Din matricea de mai sus se observă faptul că pe parcursul executării lucrării, în general proiectul manifestă un impact negativ nesemnificativ, cu excepţia factorilor de mediu aer şi sol asupra cărora proiectul propus poate genera un impact negativ.

Pentru perioada de functionare matricea de impact estimata se regaseste in tabelul urmator :


468

Tabel 124 : matricea de impact in perioada de functionare

Tip lucrare

Factor de mediu

Apa Aer Sol Subsol biodiverisitate Peisaj Mediu socio-

economic

Extindere a retelei de distributie apa potabila

-1 0 +1 +1 +1 0 +3

Reabilitarea retelei de distributie a apei potabile

-1 0 +1 +1 +1 0 +3

Extindere retea de canalizare +2 +1 +2 +2 +2 0 +3

Reabilitare retea de canalizare

+2 +1 +2 +2 +2 0 +3

Statie de epurare +2 +1 +2 +2 +2 0 +3

Conducta de aductiune 0 0 +1 +1 +1 0 +3

Reabilitare conducta aductiune

0 0 +1 +1 +1 0 +3

Extindere conducta de refulare

+2 +1 +1 +1 +1 0 +3

Amplasare rezervoare noi de inmagazinare apa potabila

-1 0 0 0 +1 -1 +3

Amplasare statii de clorinare 0 0 0 0 +1 0 +3

Reabilitare prin inlocuire statie de clorinare

0 0 0 0 +1 0 +3

Reabilitare statie de tratare a apei

0 0 0 0 +1 +1 +3

Reabilitare sursă subterană de apă

0 0 0 0 +1 +1 +3

Foraje noi -1 0 0 0 +1 -1 +3

Amplasare staţii noi de pompare a apei potabile

0 0 0 0 +1 -1 +3

Reabilitare staţii de pompare a apei potabile

0 0 0 0 +1 0 +3

Amplasare statii noi de pompare ape uzate

0 0 0 0 +1 -1 +3

Reabilitarea statiilor de pompare ape uzate

0 0 0 0 +1 0 +3


469

In cazul acestui tip de proiecte se observa ca impactul manifestat in perioada de functionare este unul pozitiv .

Referitor la Impactul schimbarilor climatice asupra proiectului

Conform “Liniilor directoare pentru manageri de proiect: Realizarea de investitii rezistente la schimbarile climatice”1, etapele de lucru pentru stabilirea necesitatii de adaptare la schimbari climatice a proiectelor de alimentare cu apa si canalizare, urmareste parcurgerea urmatoarelor etape:

A. Identificarea sensibilitatii proiectului la efectele schimbarilor climatice

B. Evaluarea expunerii Proiectului la schimbari climatice (situatia curenta si viitoare)

C. Evaluarea vulnerabilitatii proiectului (la conditiile climatice existente si viitoare)

D. Evaluarea riscurilor asupra Proiectului

Dupa parcurgerea acestor etape de lucru se trece la: Identificarea optiunilor de adaptare;

Evaluarea optiunilor de adaptare si integrarea in proiect a masurilor de

adaptare si ameliorare.

In ceea ce priveste impactul schimbarilor climatice asupra sistemelor de

Iernile mai calde si mai scurte conduc la scaderea volumului de zapada si la topirea

scaderea cantitativa si calitativa a resurselor de apa si implicit, la cresterea cererii de apa.

Evaluare sensibilitate. Pentru identificarea aspectelor de sensibilitate a proiectului la schimbari climatice, efectele directe referitoare la modificarea regimului termic si de precipitatii au fost detaliate cu efecte secundare probabile si consecinte de risc natural, din care sa poata fi selectate cele mai relevante pentru tipurile de lucrari propuse in Studiul de Fezabilitate.

Pentru un sistem de alimentare cu apa, schimbarile climatice pot avea relevanta deosebita la nivelul captarilor, al statiilor de tratare, al apei furnizate si retelei de distributie, iar pentru un sistem de apa uzata intrarile pot fi afectate de apele pluviale, cu impact in statia de epurare si apoi in emisar, iar efectele depasirii capacitatii de preluare a retelei de canalizare pot fi de la deversari necontrolate pana la inundabilitate urbana.

Evaluare expunere. Evaluarea expunerii proiectului la schimbarile climatice se refera la probabilitatea aparitiei unor riscuri climatice specifice in locatia proiectului; evaluarea expunerii s-a realizat pe


470

variabilele considerate includ efectele prognozate ale schimbarilor climatice.

Pentru aceasta evaluare comparativa, a fost luat in considerare un interval de timp acoperitor (2014 - 2050) care a fost impartit in doua subintervale, respectiv:

o 2014 – 2023 pentru perioada curenta/de referinta, necesara implementarii

proiectului – lucrari de constructii si reabilitare.

o 2024 – 2050 pentru perioada viitoare, de exploatare a sistemelor de apa si

canalizare dupa implementarea proiectului, cu masurile adoptate pentru

adaptare la efectele schimbarilor climatice si rezilienta la cresterea

factorilor de risc natural.

Evaluare vulnerabilitate. Evaluarea vulnerabilitatii combina rezultatele evaluarii sensibilitatii cu cele ale evaluarii expunerii proiectului si s-a facut atat pentru situatia prezenta, cat si pentru cea viitoare, pentru sistemele de alimentare cu apa si pentru sistemele de canalizare.

Evaluarea riscurilor asupra proiectului. Riscul a fost evaluat ca functie a probabilitatii de producere a unei pagube si a consecintelor probabile/severitatea (gravitatea), fiind inteles astfel ca masura a impactului unei amenintari naturale.

Clasificarea gravitatii (severitatii) impactului si probabilitatea de producere a riscului a fost realizata separat, pentru sistemele de alimentare cu apa si pentru cele de canalizare.

Pentru proiect au fost identificate riscuri de nivel mediu atat pentru sistemele de alimentare cu apa, cat si pentru cele de apa uzata, pentru care au fost detaliate masuri de adaptare la efectele schimbarilor climatice si rezilienta in fata dezastrelor.

Amprenta de carbon a proiectului

Avand in vedere specificul lucrarilor propuse prin prezentul proiect, ca surse de emisii de GES au fost luate in considerare:

Emisii directe

Emisiile de metan (CH4) provenite din procesul de epurare al apei uzate si din metantancurile pentru fermentarea/tratarea namolului, in incinta statiilor de epurare ape uzate

Emisii indirecte :

a. Emisii de CO2 provenite din consumul de energie electrica;

b. Emisii CO2 provenite din transportul si eliminarea/valorificarea namolului;

Pentru proiectele de alimentare cu apa si canalizare, emisiile considerate sunt date de metanul provenit din incinta statiilor de epurare ape uzate, in bazinele de


471

fermentare a namolului activ. Pentru celelalte componente ale proiectului, emisiile de GES sunt considerate ca fiind nesemnificative.

- extinderea impactului (zona geografică, numărul populaţiei/habitatelor/speciilor afectate) : NU este cazul , proiectul se manifesta pe spatii bine determinate , fara afectarea speciilor si habitatelor caracteristice siturilor Natura 2000 .

- magnitudinea şi complexitatea impactului : o eventuală suprapunere temporală a lucrărilor de execuţie cu lucrări ale altor proiecte de infrastructură sau infrastructură edilitară, de regulă realizate în zona drumurilor, poate determina efecte cumulative asupra traficului rutier, dar şi asupra confortului populaţiei, ca urmare a zgomotului şi vibraţiilor generate în zonele de lucru. Trebuie menţionat caracterul temporar al tuturor acestor tipuri de lucrări şi faptul că frontul de lucru al lucrărilor avansează în fiecare zi, prin urmare sursele de zgomot şi vibraţii, principala formă de impact cumulativ pe durata execuţiei lucrărilor, nu sunt unele staţionare cu un impact permanent, ci mobile, cu un impact asociat temporar.

- probabilitatea impactului: a se vedea matricea de impact pe perioada de derulare a lucrarilor si cea din perioada de exploatare .

- durata, frecvenţa şi reversibilitatea impactului : impactul progozat este pe termenul de realizare a lucrarilor ( scurt ) , reversibil .

- măsurile de evitare, reducere sau ameliorare a impactului semnificativ asupra mediului:

- natura transfrontieră a impactului : NU este cazul , proiectul NU se incadreaza in Anexa nr.1 a Legii nr. 22/2001 pentru ratificarea Conventiei privind evaluarea impactului asupra mediului in context transfrontiera, adoptata la Espoo la 25 februarie 1991 .

VIII. Prevederi pentru monitorizarea mediului

- dotări şi măsuri prevăzute pentru controlul emisiilor de poluanţi în mediu, inclusiv pentru conformarea la cerințele privind monitorizarea emisiilor prevăzute de concluziile BAT aplicabile. Se va avea în vedere ca implementarea proiectului să nu influențeze negativ calitatea aerului în zonă.

Trebuie precizat faptul că la realizarea studiului de fezabilitate care a stat la baza proiectului propus, au fost efectuate determinări fizico-chimice şi bacteriologice ale căror rezultate se regăsesc în Studiul de calitate a apei captate si a a apei uzate şi în Studiul de tratabilitate a apei brute.

În acest sens, au fost efectuate analize ca calitatii apei potabile din Caraorman, Crisan , Gorgova , Maliuc, Partizani, Babadag, Carcaliu , Macin, Vacareni, CA Rosetti , Ceatalchioi , Chilia Veche , Isaccea , Mahmudia , Mila 23 , Sulina, Tulcea si a apelor uzate evacuate din SEAU Chilia Veche , Babadag, Isaccea , Macin , Mahmudia , Sulina si Tulcea.


472

Evaluarea impactului asupra mediului reprezintă o prognoză la un moment dat a impactului pe care o acţiune proiectată îl generează asupra mediului.

Implementarea monitorizării implică, pe de o parte, verificarea modului în care s-a aplicat proiectul, conform specificaţiilor prevăzute şi aprobate în documentaţia care a stat la baza evaluării impactului şi, pe de altă parte, verificarea eficienţei măsurilor de minimizare în atingerea scopului urmărit. Astfel de verificări implică inspecţii fizice (amplasarea construcţiilor, realizarea retelelor de alimentare cu apa/canalizare, materiale de construcţii, depozitarea deşeurilor) sau măsurători (asupra emisiilor), folosind aparatura specifică şi metode profesionale de prelucrare şi interpretare.

Monitorizarea este implementată cu respectarea unui set de norme legislative: planificarea folosirii terenului, proceduri de control al poluării etc. Principalul rol al monitorizării constă în a evidenţia dacă funcţionarea unui obiectiv respectă condiţiile impuse la momentul aprobării sale.

Programul de monitorizare va trebui să fie coordonat cu măsurile de minimizare aplicate în timpul implementării proiectului şi anume:

- să furnizeze feedback pentru autorităţile de mediu şi pentru autorităţile de decizie despre eficienţa măsurilor impuse;

- să identifice necesitatea iniţierii şi aplicării unor acţiuni înainte să se producă daune de mediu ireversibile.

In perioada de implementare a proiectului monitorizarea implica urmatoarele actiuni:

- verificarea lucrarilor la realizarea infrastructurii de apa si apa uzata ce se vor desfasura in ariile protejate de interes comunitar sau in vecinatatea acestora-se va verifica daca respectivele lucrari sunt realizate cu respectarea proiectului tehnic si a avizelor/acordurilor emise de catre autoritati specificate prin certificatul de urbansim; - monitorizarea modului in care se va face gestionarea deseurilor, atat la nivelul organizarilor de santier cat si in fronturile de lucru, colectarea separata a acestora si eliminarea valorificarea prin firme autorizate/specializate.

În ceea ce priveşte componenta de biodiversitate, pe parcursul executării lucrărilor propuse prin proiect, va fi desfăşurat un plan de monitorizare a efectelor implementării proiectului asupra biodiversităţii . Calendarul de implementare şi monitorizare a aplicării măsurilor propuse de reducere a impactului asupra biodiversităţii va rezulta în urma elaborării Studiului de evaluare adecvată aferent prezentului proiect.

In perioada de functionare/explotare a infrastructurii de apa si apa uzata creata monitorizarea implica urmatoarele actiuni:


473

- cuantificarea volumelor de apa care sunt introduse in retelele de alimentare cu apa aferente fiecarei localitati;

- cuantificarea volumelor de apa intrata in spatiile de epurare si volumele de apa epurate;

- cuantificarea volumelor de namol ce rezulta de la fiecare statie de epurare in parte si procesate in incinerator (Instalatia de digestie namol SEAU Tulcea si activitatea de incinerare namol SEAU Sulina )

- monitorizarea calitativa si cantitativa a apelor care ies din statiile de epurare;

- monitorizarea calitativa si cantitativa a emisiilor atmosferice generate in Instalatia de digestie namol SEAU Tulcea si activitatea de incinerare namol SEAU Sulina.

Planul de monitorizare a stării factoriilor de mediu pe parcursul funcţionării obiectivelor propuse prin proiect presupune si monitorizarea calitatii apei (vor fi respectate prevederile anexei 1 a legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, cu modificările şi completările ulterioare ).

Cu privire la monitorizarea de control, aceasta va fi realizată în conformitate cu cerinţele anexei 2 a legii nr. 458/2002, scopul acesteia fiind acela de a produce periodic informaţii despre calitatea organoleptică şi microbiologică a apei potabile, produsă şi distribuită.

IX. Legătura cu alte acte normative și/sau planuri/programe/strategii/documente de planificare

A. Justificarea încadrării proiectului, după caz, în prevederile altor acte normative

naţionale care transpun legislaţia comunitară (IED, SEVESO, Directiva-cadru apă,

Directiva-cadru aer, Directiva-cadru deşeuri etc.) :

Obiectivul general al Proiectului il reprezinta imbunatatirea infrastructurii in sectoarele de apa si apa uzata din localitatile din judetul Tulcea, in vederea indeplinirii obligatiilor de conformitate din POS Mediu, Tratatul de Aderare si mai ales din Directiva Europeana 98/83/CE referitoare la calitatea apei potabile, transpusa in legislatia nationala prin Legea 311/2004 care modifica si completeaza Legea 458/2002 privind calitatea apei potabile si Directiva 91/271/CE transpusa in legislatia nationala prin Hotararea 352/2005, referitoare la epurarea apei uzate urbane.

B. se va mentiona planul/programul/strategia/documentul de programare/planificare din care face proiectul, cu indicarea actului normativ prin care a fost aprobat :NU este cazul la aceasta faza ( studiu de fezabilitate ).


474

X. Lucrări necesare organizării de şantier:

- descrierea lucrărilor necesare organizării de şantier: O organizare de şantier constă în organizare de şantier tehnologică şi organizare

de şantier socială. Organizarea de şantier (tehnologică) cuprinde spaţii de lucru precum şi spaţii de

depozitare a materialelor care vor fi puse în operă. In zonele unde nu exista gospodarii de apa/statii de epurare , organizarea de

santier va incepe cu împrejmuirea terenului , acoperirea solului cu un strat de pietris/balast pe care se vor amplasa grupurile sanitare, containere mobile pentru vestiar şi portar .

- localizarea organizării de şantier:

Organizarea de şantier centrală (sediul şantierului) este amenajată în ampriza incintei Gospodăriilor de apă existente/viitoare , respectiv a statiilor de eppurare existente/viitoare. În vederea realizării lucrărilor pentru rezervorul de apă şi clădirile din cadrul gospodăriei de apă precum şi montării instalaţiilor pentru obiectele din incinta, depozitarea acestora şi a materialelor folosite se va face imediat în ampriza gospodăriei de apă.

La capitolul spaţii de lucru pentru personal se prevăd birouri, vestiare, magazii materiale si platforme depozitare. În vederea realizării lucrărilor pentru sediul dispecer şi laborator precum şi montării instalaţiilor pentru obiectele din clădire, depozitarea acestora şi a materialelor folosite se va face imediat în ampriza incintei.

Pe lângă spaţiile de depozitare centralizate la sediul şantierului, vor fi distribuite şi altele pe lângă punctele importante de lucru:

În vederea realizării lucrărilor pentru frontul de captare precum şi montării instalaţiilor, depozitarea temporară a acestora şi a materialelor folosite se va face imediat în ampriza forajelor şi în ampriza gospodăriei de apă.

În vederea montării conductelor de aducţiune apă, depozitarea acestora şi a utilajelor folosite se va face imediat în apropierea amprizei drumurilor care se înscriu în traseu şi în în ampriza gospodăriei de apă

- descrierea impactului asupra mediului a lucrărilor organizării de şantier: avand in vedere ca in majoritatea cazurilor exista gospodarii de apa/statii de epurare si organizarile de santier vor fi amplasate in aceste zone , impactul este nesemnificativ, zonele fiind antropizate . Pentru locatiile unde nu exista gospodarii de apa /statii de epurare, amplasamentul organizarilor de santier se va face in zona proiectului , deoarece pe aceste amplasamente in urma monitorizarilor efectuate s-a constatat ca impactul asupra mediului este nesemnificativ .

- surse de poluanţi şi instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia poluanţilor în mediu în timpul organizării de şantier: toate utilajele utilizate vor avea inspectia tehnica


475

la zi ( ceea ce inseamna dotarea acestora cu filtre pentru retinerea poluantilor emisi in urma arderii combustibililor ).

- dotări şi măsuri prevăzute pentru controlul emisiilor de poluanţi în mediu- emisiile prognozate sunt cele datorate intensificarii traficului , adica emisii difuze provenite din surse mobile . Daca utilajele /mijloacele auto sunt cu inspectia tehnica la zi , nu mai sunt necesare alte dotari/masuri pentru controlul emisiilor de poluanti in mediu .

XI. Lucrări de refacere a amplasamentului la finalizarea investiţiei, în caz de accidente şi/sau la încetarea activităţii, în măsura în care aceste informaţii sunt disponibile:

- lucrările propuse pentru refacerea amplasamentului la finalizarea investiţiei, în caz de accidente şi/sau la încetarea activităţii;

La finalizarea investiţiei pentru refacerea cadrului natural se vor adopta următoarele măsuri: -eliminarea tuturor deşeurilor şi a materiilor prime în exces de pe amplasament; - acoperirea cu sol vegetal rezultat în urma activităţilor de pe amplasament şi nivelarea porţiunilor de drum afectate de lucrări; - acoperirea cu un strat de piatră spartă şi cu un strat de asfalt (după caz) a porţiunilor de drum afectate de lucrări; - dezafectarea organizărilor de şantier, conform urmatoarelor etape : După terminarea lucrărilor se vor demonta împrejmuirile, se vor elimina grupurile sanitare, containerele mobile pentru vestiar şi portar, va avea loc decopertarea stratului de balast de pe platformă, fiind utilizat pe alte

amplasamente la lucrări de rambleiere, readucând suprafaţa de teren la starea iniţială.

- aspecte referitoare la prevenirea şi modul de răspuns pentru cazuri de poluări accidentale:

In cazul unor poluari accidentale ( emisii necontrolate de poluanţi în atmosferă/ poluarea apelor de suprafaţă sau a celor subterane/producerea unui nivel ridicat de zgomot şi vibraţii/nerespectarea măsurilor de protecţie a muncii ) se vor lua masuri imediate de remediere ( utilizarea unor substante absorbante care sa fie recuperate in saci etansi , care vor fi predate societatilor autorizate sa le elimine ) .

Pe durata funcţionării proiectului, potenţialele situaţii de risc sunt cele asociate funcţionării necorespunzătoare a instalaţiilor de alimentare cu apă şi canalizare şi a staţiilor de epurare a apelor uzate. În vederea prevenirii acestor situaţii, pe durata funcţionării obiectivelor propuse prin plan, vor fi respectate fluxurile tehnologice corespunzătoare în care sunt implicate substanţe chimice, iar gestionarea acestora din urmă se va face cu respectarea măsurilor impuse în fişele tehnice de securitate. De asemenea, vor fi respectate regulamentele de funcţionare, exploatare şi întreţinere a instalaţiilor hidroedilitare, planurile de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale


476

asupra mediului şi planurile operative de prevenire și de management al situaţiilor de urgenţă

- aspecte referitoare la închiderea/dezafectarea/demolarea instalaţiei:NU este cazul.Lucrarile prevazute prin proiect privind alimentarea si evacuarea apei in sistem centralizat in judetul Tulcea va putea suferi peste ani lucrari de reabilitare / modernizare / extindere . NU se pune problema inchiderii / dezafectarii / demolarii instalatiilor proiectate .

- modalităţi de refacere a stării iniţiale/reabilitare în vederea utilizării ulterioare a terenului:După terminarea lucrărilor se vor demonta împrejmuirile, se vor elimina grupurile sanitare, containerele mobile pentru vestiar şi portar, va avea loc decopertarea stratului de balast de pe platformă, fiind utilizat pe alte amplasamente la lucrări de rambleiere, readucând suprafaţa de teren la starea iniţială.

XII. Anexe - piese desenate

1. Planul de încadrare în zonă a obiectivului şi planul de situaţie, cu modul de planificare a utilizării suprafeţelor; formele fizice ale proiectului (planuri, clădiri, alte structuri, materiale de construcţie etc.); planşe reprezentând limitele amplasamentului proiectului, inclusiv orice suprafaţă de teren solicitată pentru a fi folosită temporar (planuri de situaţie şi amplasamente) – atasate .

2. Schemele-flux pentru procesul tehnologic şi fazele activităţii, cu instalaţiile de depoluare – descrise anterior .

3. Schema – flux a gestionării deșeurilor -aferent planului de gestionare a deseurilor.

4. Alte piese desenate, stabilite de autoritatea publică pentru protecţia mediului- nu s-au solicitat .

XIII. Pentru proiectele care intră sub incidența prevederilor art. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, memoriul va fi completat cu următoarele:

a) descrierea succintă a proiectului şi distanţa faţă de aria naturală protejată de interes comunitar, precum şi coordonatele geografice (Stereo 70) ale amplasamentului proiectului. Aceste coordonate vor fi prezentate sub formă de vector în format digital cu referinţă geografică, în sistem de proiecţie naţională Stereo 1970 sau de un tabel în format electronic conţinând coordonatele conturului (X, Y) în sistem de proiecţie naţională Stereo 1970;

Coordonatele Stereo 1970 ale terenului pe care se va implementa proiectul sunt atasate pe CD datorita numarului foarte mare .


477

b) numele şi codul ariei naturale protejate de interes comunitar;

Amplasamentul se suprapune cu: Babadag: este amplasat la limita ROSPA0091 Padurea Babadag si se suprapune






















Niculitel















478



c) prezenţa şi efectivele/suprafeţele acoperite de specii şi habitate de interes comunitar în zona proiectului:

Cercetările asupra florei au avut ca scop stabilirea impactului asupra diversităţii vegetale pe care l-ar putea avea proiectul asupra siturilor Natura 2000 şi elaborarea unor măsuri pentru menţinerea stării favorabile de conservare a habitatelor şi speciilor de plante Natura 2000 în zonele vizate.

Astfel, pe parcursul colectării datelor obiectivele urmărite au fost:

Inventarierea completă a florei din suprafeţele vizate;

Identificarea tipurilor de habitate / comunităţi vegetale din suprafeţele vizate;

Apreciarea posibilului impact semnificativ asupra tipurilor de habitate și plante de interes comunitar și național. S-a realizat o evaluare a speciilor de plante superioare (cormofite), determinand

asociatiile vegetale si habitatele existente. Pentru studiul florei şi vegetaţiei au fost utilizate metodele de studiu clasice,

respectiv relevee fitocenotice în pieţe de probă fixe în care s-a determinat compoziţia floristică notându-se pentru fiecare specie abundenţa – dominanţa după scara Braun – Balanquet.

Pe lângă relevee a mai fost utilizată metoda transectelor, în special pentru identificarea speciilor de importanţă conservativă sau protejate de legislaţia în vigoare.

Evidenţierea completă a compoziţiei nu se poate face decât cercetând o anumită suprafaţă dintr-o fitocenoză. Prin cercetări comparative s-a putut stabili că, pentru fiecare categorie mare de fitocenoze, există o suprafaţă minimă în care se pot identifica toate speciile fitocenozei. Această suprafaţă minimă se numeşte areal minim.

Determinarea arealului minim s-a facut prin înregistrarea speciilor pe un şir de suprafeţe de dimensiuni diferite. S-a început pe o suprafaţă mică ( de ex. 0,25 mp ), apoi înregistrările s-au facut pe o suprafaţă de două ori mai mare, de 4 ori mai mare, de 8 ori mai mare ş.a.m.d. Arealul minim este acea suprafaţă de la care curba numărului speciilor nu mai creşte ci devine aproape paralelă cu abscisa.

S-au făcut liste cu speciile identificate pe suprafeţele analizate, având în vedere valoarea abundenţei –dominanţei (după scara Braun-Blanquet), ecologia speciilor şi valoarea lor indicatoare pentru arealul pe care îl ocupă. În funcţie de aceste valori s-a apreciat gradul de „antropizare” a zonei supusă studiului.

Cunoscând ecologia speciilor identificate, putem face aprecieri asupra gradului de conservare în care se află un teren înainte de amplasarea unor obiective antropice noi într-un peisaj natural sau seminatural, în cazul de faţă apreciind potenţialul impact asupra covorului vegetal, în zona.

Evaluarea abundenţei s-a realizat folosind scara Braun-Blanquet.


479

Indicii scării Braun-Blanquet:

1= exemplare foarte puţine

2= exemplare puţine

3= exemplare puţin numeroase

4= exemplare numeroase

5= exemplare foarte numeroase

Scara ce se bazează pe indicii de mai sus se sprijină pe distanţa medie între exemplarele fitopopulaţiei. La populaţiile speciilor de plante de talie mijlocie (circa 30 cm) care intră în compoziţia pajiştilor, se pot folosi următoarele date ( Tabel nr. 126 ):

Distanţa medie între plante(în cm)

Peste 4000

400-4000

40-400

10-40

Sub 10

Nr. Aproximativ de plante

1-2

20

50

1500

60 000

Indicii scării Braun-Blanquet

1

Acoperire

10% din suprafaţă

2

Acoperire 10-25%

Din suprafaţă

3

Acoperire 25-50% din suprafaţă

4

Acoperire 50-75 % din suprafaţă

5

Acoperire 75-100% din suprafaţă

Datele se referă la plante cu distribuţie uniformă pe suprafaţa investigată. Cele mai multe specii nu au însă o asemenea distribuţie, ci apar grupat, astfel că, pe o suprafaţă, numărul de exemplare poate fi mai mare, iar pe alta mai mic, sau, poate lipsi complet.

Evaluarea efectivelor s-a realizat prin numărarea în suprafeţele de probă a exemplarelor fiecărei specii prezente.

Pentru derularea corespunzătoare a monitorizării s-au folosit: o Fişă de observaţii o G.P.S. o Pungi de plastic pentru eşantionare o Presă plante o Lupă 3X – 20X o Aparat foto


480

Numărul de relevee a fost ales în aşa fel încât să cuprindă toate tipurile de asociaţii vegetale caracteristice zonei studiate. În cazul habitatelor, s-a monitorizat dimensiunea respectivului habitat şi eventualele efecte pe care le are managementul zonei asupra acestuia.

Urmare releveele fitocenotice realizate pe amplasamentele monitorizate s-au identificat urmatoarele specii de flora :

VACARENI

S= 30 x 10 = 300 mp 1. Rumex crispus +

2. Taraxacum officinale +

3. Plantago lanceolata +

4. Agrostis stolonifera +1

5. Lolium perenne +

6. Cichorium inthybus +

7. Verbascum phlomoides +

8. Cynodon dactylon 1

9. Xanthium italicum +

10. Anthemis arvensis +

11. Fumaria officinalis +

12. Descurainia sophia +

13. Atriplex tatarica +1

Elemente ale asociației Cynodonto – Atriplicetum tataricae Morariu 1943 .

Asociație pioneră, ruderală, xero –mezofilă fără a fi inițiat un proces de înțelenire cu acoperire mare.

Nu sunt elemente constitutive de habitat veritabil din nomenclatorul românesc sau Rețeaua Natura 2000.

II. La Padurescu

S= 30x 20 = 600 mp 1. Agrostis stolonifera 1

2. Stelaria media 1

3. Lamium amplexicaule +


5. Onopordon acanthoides +

6. Malva officinalis +

7. Conia maculatum +


481

8. Cynodon dactylon +

9. Trifolium repens +

10. Veronica hederefolia +

11. Oenanthe aquatica +

12. Atriplex patula +

13. Capsella bursa pastoris +

Elemente ale asociației Stellarietum mediae Prodan 1939,Hadac 1969

Ca urmare a activităților antropice din zona solurile sunt bogate in substanțe organice in descompunere . Nu sunt elemente caracteristice habitatelor naturale protejate in cadrul Rețelei Natura 2000.

III. Foraj 1 Vacareni – La Tanase

S= 25 x 10 = 250 mp 1. Conyza canadensis +



4. Agrostis stolonifera 1

5. Stelaria media 1

6. Marrubium vulgare +



9. Veratrum album r

10. Echium italicum +


12. Polygonum aviculare +



IV. Foraj II – La Petcu

S= 25 x 10 = 250 mp 1. Vincetoxicum hirundinaria +

2. Cynoglossum officinale r


4. Polygonum aviculare 1


482


6. Festuca pratensis +

7. Cerastium glomeratum +


9. Taraxacum offinale +

10. Salvia nemorosa +

11. Artemisia austriaca 1

12. Astragalus hamosus r

13. Rumex crispus +

14. Trifolium repens 1

15. Achilea setacea +

16. Galium humiffusum +

17. Muscari racenosum +

18. Erodium cicutarium +

19. Thlaspi perfoliatum +

20. Atriplex tataricum 1-2

Elemente ale asociației Cynodonto dactyli – Atriplicetum tataricae Morariu 1943


V. Foraj 3 – La Ureche

S= 25 x 20 = 500 mp

1. Medicago sativa +


3.Stelaria media 1-2



6. Calamagrostis epigeios +

7. Agrostis stolonifera 1

8. Ornitogalum refractum r +

9.Antriscus cerefolium +

10.Plantago lanceolata +

11. Lepidium draba +


483

12. Androsace maxima +

13. Capsella bursa- pastoris +



VI. La Baranga

S= 30 x 20 = 600 mp 1. Lamium amplexicaule +


3. Onopordon acanthium 2

4. Cychorium inthybus +

5. Achilea milefolium +

6. Artemisia alba +

7. Conium maculatum +

8. Rumex crispus +

9. Galium aparine +


11. Arabidopsis thaliana +


13. Bupleurum asperuloides +


15. Lappula squarrosa +

16. Xanthium spinosum +


Elemente ale asociației Onopordetum acanthii Br.Bl et al 1936 Ca urmare a activităților antropice din zona solurile sunt bogate in substanțe

organice in descompunere . Nu sunt elemente caracteristice habitatelor naturale protejate in cadrul Rețelei Natura 2000.

VII. Zona La Caramarin – Rezervor 2 S= 30 x 20 = 600 mp

1. Galium molugo +

2. Rumex crispus +


4. Onopordon acanthium +


484

5. Anthriscus cerefolium +

6. Cychorium inhybus +


8. Stelaria media 1




12. Hibiscus trionum +

13. Anagalis foemina +



VIII. Zona de amplasare bazin Vacareni

S= 30 x 20 = 600 mp 1. Dichanthium ischemum +

2. Sanguisorba minor +



5. Centaurea difussa +

6. Artemisia austriaca +

7. Euphorbia seguieriana +

8. Viola tricolor +

9. Sedum acre +

10. Festuca valesiaca r +

11. Thymus pannonicus r +


13. Hypericum perforatum +

14. Berteroa incana +



17. Atriplex tataricum +

18. Roripa silvestris +


485

Câteva elemente disparate ale Clasei FESTUCO – BROMETEA în asociere cu specii ruderale ce indică activități antropice in perimetru. Nu există o asociație încheiată care să fie caracteristică habitatelor naturale protejate in cadrul Rețelei Natura 2000.

TICHILESTI

S= 30 x 25 = 750 mp 1. Chelidonium majus +


3. Urtica dioica +


5. Rumex crispus +

6. Menta aquatica +

7. Potentila reptans +

8. Veronica hederifolia +

9. Thlaspi arvensis +

10. Ranunculus ficaria +

11. Ranunculus repens +

12. Tragopogon pratensis +


14. Alliaria petiolata +

15. Plantago major +

16. Arctium lappa +

17. Anemone ranunculoides +

18. Sambucus nigra +

19. Humulus lupulus +

20. Fraxinus excelsior +

21. Chelidonium majus +

22. Galium aparine +

23. Lysimachia vulgaris +

24. Alium ursinum +

25. Juglans regia r ( 1ex)

26. Tilia tomentosa +

27. Ulmus minor +

In vecinătatea perimetrului analizat ecosistem de pădure cu elemente ale asociației Tilio tomentosae – Carpinetum betuli Doniță 1968.


486

In zona bazinului nu sunt asociații caracteristice fiind zona de întreținere incintă prin cosire de către locuitorii spitalului Tichilesti.

Nu sunt elemente constitutive de habitat din nomenclatorul românesc sau Rețeaua Natura 2000.

SULINA I. Statia de pompare, epurare, distributie oras

Incinta turn apa :S= 50 x 40 = 2000 mp 1. Trifolium dubium +

2. Menta aquatica +


4. Rumex crispus +

5. Bidens tripartita +

6. Lolium perenne + 1


8. Setaria verticillata +



11. Tragopogon dubium +


13. Plantago angustifolia +

14. Convolvulus arvensis +

15. Lotus corniculatus +


17. Verbena officinalis +

18. Bromus arvensis +

19. Trifolium pratense +

20. Lapsana communis r

Se intâlnesc elemente ale asociației Lolio – Plantaginetum (Linkola 1921) Berger 1930 em. Sissingh 1969. Nu exista asociații vegetale caracteristice habitatelor prioritare din Rețeaua Natura 2000.

II. Stația de epurare

S= 80 x 60 = 4800 mp ( incinta imprejmuita intretinuta cu vegetatie putina si vecinatate pana la Dunare)


2. Juncus maritimus 1


487

3. Lycopus europaeus +



6. Pulicaria desynterica +

7. Mentha aquatica +

8. Populus x canadensis r

9. Eleagnus angustifolia r



12. Bromus squarrosus +


14. Tamarix ramossisima r

15. Conyza canadensis +

16. Polypogon monspeliensis +

17. Rumex crispus +


19. Lolium perenne +


21. Medicago falcata +

22. Papaver rhoeas +

23. Daucus carota +

24. Artemisia annua +

25. Typha angustifolia 1

26. Ranunculus sceleratus r

27. Euphorbia palustris +

28. Bidens tripartita +

29. Eupatorium canabinum +


31. Butomus umbellatus +

32. Thelipteris palustris +

33. Solanum dulcamara +

34. Petasites spurius +

35. Lysimachia nummularia +

36. Sparganium erectum +

37. Agrostis stolonifera +


488

38. Juncus gerardii +


40. Hordeum geniculatum +

Sunt identificate elemente ale asociației Juncetum maritimi (Rubel 1930) Pign.1953 și elemente disparate ale Clasei PHRAGMITETEA AUSTRALIS R.Tx.et Preising 1942 fără a forma habitate protejate la nivel național sau în cadrul Rețelei Natura 2000. Releveul este realizat in vecinatatea stației de epurare și a fostei cherhanale fiind afectată de pășunat cu animale domestice și alte actvități antropice.

REVARSAREA

S= 30 x20 = 600 mp 1. Urtica dioica +


3. Eleagnus angustifolia r +


5. Artemisia alba +



8. Agrostis stolonifera 1-2








16. Bromus tectorum +

Elementele fitocenotice identificate corespund in bună parte asociației Agrostietum stoloniferae Burduja et al. 1956 . Nu avem habitat Natura 2000. Zonă suprapășunată intens antropizată.

PATLAGEANCA

S= 30 x 20 = 600 mp

Incinta intretinuta prin cosire 1. Erodium cicutarium +

2. Convolvolus arvense +

3. Hordeum murinum +


489

4. Bromus hordeaceus +

5. Alopecurus pratensis +

6. Matricaria chamomilla +

7. Galium aparine +

8. Fragaria vesca +

9. Rumex crispus +



12. Carduus nutans +



15. Polygonum arvense +



Există elemente ale asociației Hordeo murini – Cynodontetum ( Felfoldy 1992) Felfoldy ex Borhidi 1996. Nu există habitate Natura 2000.

PARDINA

S= 40 x 25 = 1000 mp 1. Plantago lanceolata +





6. Medicago falcata +

7. Galium aparine +

8. Rumex crispus +

9. Lolium perenne +

10. Trifolium hybridum +




14. Arctium lappa +

15. Cirsium lanceolatum +

16. Tanacetum vulgare +



490



20. Amaranthus retroflexus +

21. Echinochloa crus -galii +


23. Aristolochia clematitis +

24. Amorpha fruticosa + 1

25. Potentila reptans +1

26. Leonurus cardiaca +


Elemente ale asociației Potentiletum repentis P.Elias 1974 emend I Pop 1978. La malul Dunării spre zona de captare remarcăm prezența specie invazive Amorpha

fruticosa.Nu există elemente caracteristice unui habitat prioritar din rețeaua Natura 2000.

MINERI

Sud sat : S= 40 x 15 = 600 mp 1. Rumex crispus +


3. Malva neglecta +

4. Anthriscus cerefolium 1

5. Daucus carota +

6. Dicanthium ischemum +

7. Populus tremula r


9. Cirsium arvense +



12. Arctium lappa +


14. Artemisa vulgare +

15. Rubus cesius +

16. Stelaria media 1


18. Symphytum officinale +



491




23. Viola arvensis r +

Elemente ale asociației Stelarietum mediae Prodan 1939, Hadac 1969. Nu există elemente de habitat prioritar din Rețeaua Natura 2000.

MALIUC

Stațiie de captare dinspre Dunare spre incinta : S= 20x 20 = 400 mp 1. Bidens tripartita +


3. Bromus sterilis 1


5. Amorpha fruticosa +

6. Polygonum arenaria + 1


8. Carduus nutans r+



11. Stelaria media +


13. Setaria verticilata +



S-a efectuat o inventariere de la Dunare in zona de captare . Nu există o asociație veritabila fiind o trecere bruscă de la malul Dunării spre incinta stației de tratare. Se observă elemente ale alianței Bidention tripartiti dar și ale asociației Hordeo murini – Cynodontetum ( Felfoldy1942) Felfoldy et Borhidi 1999. Nu există elemente specifice unui habitat prioritar din Rețeaua Natura 2000.

II Statii de pompare filtrare distributie:S= 60 x 50 m = 3000 mp ( incinta imprejmuita) 1. Anagallis foemina +

2. Anagalis arvensis +





492

6. Daucus carota +

7. Lapsana communis +



10. Hordeum murinum +1

11. Leonurus cardiaca r+

12. Trifolium dubium +

13. Trifolium pratense 1

14. Fraxinus excelsior r

15. Hedera helix +

16. Secale silvestre +

17. Atriplex patulla +

18. Arctium lappa +

19. Vitis quinquefolia +




23. Solanum nigrum +

24. Lytrum salicaria +

25. Setaria viridis +

26. Juncus effusus +


28. Diplotaxis tenuifolia +







35. Agrostis canina +


O prezență heterogenă influențată de intervențiile antropice de ,, curățire,, a terenului prin cosire in incinta Maliuc. Există câteva elemente specifice asociației Hordeo murini – Cynodontetum ( Felfoldy1942) Felfoldy et Borhidi 1999. Nu există elemente specifice unui habitat prioritar din Rețeaua Natura 2000.


493

MACIN

S= 50 x 40 = 2000 mp 1. Capsella bursa pastoris 2



4. Descurai sophia +



7. Senecio jacobea +

8. Lepidium draba +


10. Rumex crispus +

11. Stelaria media 1

12. Urtica dioica +

13. Cychorium inthybus +

14. Lolium perenne 1

15. Convolvulus arvense +


Elemente ale asociației Capsello –Descuranietum sophiaeMucina 1993 . Nu exista elemente ale habitatelor prioritare din Rețeaua Natura 2000.

II. Malul Dunării – incintă : S= 30 x 20 m = 600 mp

1. Lolium perenne 2


3. Salix babylonica r



6. Trifolium repens 1

7. Lapsana communis r


9. Arctium lappa +

10. Malva pussila +

11. Lepidium draba + 1




494



16. Artemisa alba +



19. Poa pratensis +

Elemente ale asociației Trifolio repenti – Lolietum Krippelova 1967. Nu exista elemente ale habitatelor prioritare din Rețeaua Natura 2000.

ISACCEA

S= 60 x 25 = 1500 mp :,, La Bagula ,, 1. Arabidopsis thaliana +

2. Veronica hederifolia +


4. Erodium cicutarium 2

5. Artemisia setacea +

6. Ornithogalum refractum +




10. Vicia cracca +


12. Muscari racemosum +


14. Salvia nemorosa +

15. Marrubium peregrinum +

16. Cynosorus cristatus +


18. Teucrium polium +

19. Dichantium ischemum +

20. Rosa canina r ( 1 ex)

21. Festuca valesiaca r

22. Artemisia alba +



25. Sanguisorba minor +


495

Elemente ale Clasei PLANTAGINETEA MAJORIS Tx.et.Prsg. 1950 . Zonă antropizată fără elemente de habitat Rețeaua Natura 2000.

II. Statia de captare Dunare: S= 30 x 20 m= 600 mp 1. Artemisia austriaca 1


3. Stelaria media 1

4. Galium aparine +








12. Antriscus cerefolium + 1


14. Oenanthe biennis +

15. Ononis spinosa +

16. Cirsium lanceolata +

17. Eleagnus angustifolia r

18. Typha lathifolia +

19. Mentha pulegium +



Elemente caracteristice Clasei STELLARIETEA MEDIAE R. Tx. Lohm. et. Prsg.in R. Tx.1950. Nu sunt elemente specifice habitatelor din Rețeaua Natura 2000.

III. Statia oras epurare : S= 30 x 20 m = 600 mp 1. Xanthium spinosum + 2. Conium maculatum + 3. Arctium lappa + 4. Marrubium vulgare + 5.Cirsium arvense + 6.Galium aparine + 7. Xanthium italicum + 8. Rumex crispus + 9. Malva neglecta +


496

10. Matricaria chamomilla + 11. Polygonum aviculare + 12.Cynodon dactylon + 1 13.Agrostis stolonifera + 14. Atriplex patula + 15. Atriplex tatarica +1 16.Lolium perenne + 17.Setaria viridis +

Elemente ale Clasei Sisymbrietalia J.Tuxen in Lohmeyer et al1962 cu sectiuni in care apar elemete ale asociatiilor Hordeum murinum – Cynodontetum Felfoldy ex Borhidi 1999 și Cynodonto – Atriplicetum tataricae Morariu 1943. Soluri mentinute in stare de pionerat prin intretinere – cosire. Nu exista elemente ale habitatelor Natura 2000.

IV. Statia 2 epurare oras :S= 25 x 20 = 500 mp 1. Rumex crispus +



4. Stelaria media +1

5. Carex distans +


7. Galium aparine +



10. Arctium lappa +

11. Malva negecta +

12. Trifolium pretense +




Elemente caracteristice asociației Stelarietum mediae Prodan 1939, Hadac 1969. Nu sunt elemente specifice habitatelor din Rețeaua Natura 2000.

V. Depozit de apa bazin central – Isache : S= 25x 20 m = 500 mp 1. Stelaria media + 1 2. Artemisia alba + 3. Lamium amplexicaule + 4. Taraxacum officinale + 5. Capsella bursa pastoris +


497

6. Trifolium campestre + 7. Achilea setacea + 8. Centaurea difussa + 9. Atriplex patula + 10. Carex distans + 11. Plantago lanceolata + 12. Vicia cracca + 13. Carduus nutans + 14.Cerastium glomeratum 1 15. Medicago sativa +

Elemente caracteristice asociației Stelarietum mediae Prodan 1939, Hadac 1969. Nu sunt elemente specifice habitatelor din Rețeaua Natura 2000.

REVARSAREA 1. Urtica dioica +


3. Eleagnus angustifolia r +


5. Artemisia alba +



8. Agrostis stolonifera 1-2










Nu sunt elemente specifice habitatelor din Rețeaua Natura 2000.


498

GORGOVA I. Stația de colectare – filtrare: S= 40 x 25 m=1000 mp




4. Plantago major +


6. Arctium lappa +



9. Onoprdon acanthium +



12. Verbascum officinalis +

13. Trifolium dubium + 1

14. Potentilla reptans +1


16. Lathyrus pratensis +

17. Trifolium pratense +


19. Bromus sterilis +

20. Rubus caesius +

21. Centaurea calcitrapa +

22. Artemisa annua +

23. Rumex crispus +



26. Phragmites australis +



29. Glycyrrhiza echinata r

30. Astragalus asper +






499

Elemente caracteristice Clasei STELLARIETEA MEDIAE R. Tx. Lohm. et. Prsg.in R. Tx.1950. Nu sunt elemente specifice habitatelor din Rețeaua Natura 2000.

II. Gorgova – punct captare Dunare: S= 25 x 20 = 500 mp



3. Daucus carota +








11. Atriplex tatarica +

12. Polygonum arenaria +



15. Aristolochia clematitis +

16. Fraxinus pennsylvanica r (1 ex)



19. Trifolium arvense +

20. Lysimachia nummularia +




24. Tanacetum vulgare +

25. Ropripa austriaca +

26. Alisma plantago –aquatica +

Cateva elemente ale Clasei CHENOPODIETEA Br.-Bl, 1951 emend. Lohm.,J,Tx. Et Tx 1961, ale Clasei FRAGMITETEA Tx. Et. Prsg.1942 – Ordinul Phragmitetalia Kokh 1926 și câteva elemente ale Clasei ARTEMISIETEA Lom.,Prsg.et Tx et Tx. 1950 – Ordinul Artemisietalia Lohm. Ex Tx 1947 din care mai multi indivizi in asociația Conietum maculatum I.Pop 1968. Nu sunt elemente specifice habitatelor din Rețeaua Natura 2000.


500

MILA 23

Zona de Captare: S= 20x 20 = 400 mp 16. Artemisia annua +

17. Amorpha fruticosa +

18. Carduus nutans r+







25. Bidens tripartites +


27. Bromus sterilis 1


29. Polygonum arenaria + 1

S-a efectuat o inventariere de la Dunare in zona de captare . Nu există o asociație veritabila fiind o trecere bruscă de la malul Dunării spre incinta stației de tratare. Se observă elemente ale alianței Bidention tripartiti dar și ale asociației Hordeo murini – Cynodontetum ( Felfoldy1942) Felfoldy et Borhidi 1999. Nu există elemente specifice unui habitat prioritar din Rețeaua Natura 2000.

Gospodaria de apa S= 60 x 50 m = 3000 mp ( incinta imprejmuita) 37. Taraxacum officinale +


39. Solanum nigrum +








47. Diplotaxis tenuifolia +




501

50. Daucus carota +




54. Leonurus cardiaca r+

55. Anagallis foemina +

56. Atriplex patulla +

57. Arctium lappa +

58. Vitis quinquefolia +










68. Trifolium pratense 1

69. Fraxinus excelsior r

70. Hedera helix +

71. Secale silvestre +

O prezență heterogenă influențată de intervențiile antropice de ,, curățire,, a terenului prin cosire in incinta Mila 23. Există câteva elemente specifice asociației Hordeo murini – Cynodontetum ( Felfoldy1942) Felfoldy et Borhidi 1999. Nu există elemente specifice unui habitat prioritar din Rețeaua Natura 2000.

CRISAN I. Stația de epurare Crișan interior perimetru ingradit si imediata vecinatate

S= 40 x 25 m = 1000 mp 1. Xantium italicum +

2. Cynodon dactylon 1-2

3. Ononis spinosa 1

4. Onopordon acanthium 1

5. Verbascum blataria +



502


8. Plantago coronopus r +

9. Polypogon monspeliensis +

10. Salicornia herbacea +








18. Centaurea solstitialis +


20. Matricaria chammomilla +

Se observa elemente ale Clasei STELARIETEA MEDIAE R.Tx.Lohm. et.Prsg In R.tx. 1950 si ale Clasei ARTEMISIETEA VULGARIS Lohm. et.al. In R.Tx.1950. Nu exista habitate Natura 2000.

II. Statia de pompare :S= 30 x 20 = 600 mp




4. Daucus carota +

5. Plantago major +



8. Malva oficinalis +


10. Morus alba r ( 1ex)



13. Juncus inflexus +

14. Tragopogon dubius +





503





22. Arctium lappa +

Elemente ale asiciatiei Hordeo murini – Cynodontetum ( Felfoldy 1942) Felfoldy et Borhidi 1999. Nu există asociații care să constituie Habitate ale Rețelei Natura 2000. III.Subtraversari retea de distributie ( Zona Insulita 2, zona Lebada, zona Mila 13) 40 x25 = 1000 mp insulita 2 maluri

1. Salix alba +

2. Populus alba +

3. Potamogeton crispus +

4. Amorpha fruticosa 1-2

5. Daucus carota 1






11. Rubus caesius +

12. Tragopogon dubius +

13. Echium vulgare +









Se observă elemente ale Clasei SALICETEA PURPUREAE Moor 1958 si cateva elemente ale Clasei ALNETEA GLUTINOSAE . Subtraversarile sunt identificate pe marginea antropizata a malurilor Dunării din satul Crișan. Nu exista asociatii si implicit habitate cu valoare conservativa la nivel national sau european. Nu au fost identficate habitate din Rețeaua Natura 2000.


504

CHILIA I. Stația de captare :S= 25 x 20 = 500 mp

1. Hordeum murinum 1-2

2. Menta aquatica +








10. Cerastium glomeratum +1

11. Coronila varia +


13. Coronilla varia +

14. Matricaria chamomila +


16. Atriplex tatarica + 1

Elemente ale asociației Hordeetum murinum Libbert 1932 em.Pass 1964. Zona ruderalizată antropizată. Nu există elemente ale habitatelor Natura 2000.

II. Platforma :S= 40 x 25 m = 1000 mp

1. Artemisia campestris + 1

2. Potentilla reptans 2


4. Medicago lupulina +1

5. Rorippa austriaca +




9. Tamarix ramossisima +

10. Matricaria chammomila +


12. Shoenoplectus lacustris +

13. Salicornia herbacea r+



505

15. Latyrus pratensis +

16. Artemisia absinthum +



19. Covolvulus arvensis +





24. Poa pratensis +

25. Geranium rotundifolium +1


Elemente ale asociației Potentilletum repentis P.Ekias emend. I.Pop 1978. Zona antropizată intensiv prin pășunat. Nu sunt identificate habitate din Rețeaua Natura 2000.

III. Stația de tratare – decantare: S= 40 x 25 m = 1000 mp


2. Festuca pratensis + 1



5. Matricaria chamomila +

6. Papaver rhoeas +


8. Tragus racemosus 1

9. Poa annua 1

10. Sonchus arvensis +

11. Geranium rotundifolium +

12. Artemisia campestris +



15. Capsella bursa – pastoris 1


17. Vicia cracca +

18. Asperula rumelica +



506




Elemente fragmentate ale Clasei STELARIETEA MEDIAE R.Tx. Lohm. et Prsg. In

R.Tx. 1950 – Asociația Hordeo murini – Cynodontetym ( Felfoldy 1942) Felfoldy et Borhidi 1999. Elemente ale Clasei ARTEMISIETEA VULGARIS , Lohm et Prsg. In R.Tx. 1955.

Nu sunt identificate habitate din Rețeaua Natura 2000.

PARTIZANI Gospodaria de apa :S= 30 x 20 = 600 mp (Incinta intretinuta prin cosire)



3. Convolvolus arvense +




7. Carduus nutans +



10. Polygonum arvense +

11. Galium aparine +

12. Fragaria vesca +

13. Rumex crispus +





Există elemente ale asociației Hordeo murini – Cynodontetum ( Felfoldy 1992) Felfoldy ex Borhidi 1996. Nu există habitate Natura 2000.

CEATALCHIOI I. Stavilar:S= 40 x 25 m = 1000 mp

1. Amorpha fruticosa 1-2

2. Salix alba +

3. Oenothera aquatica 1

4. Tamarix ramosissima r

5. Galium aparine +


507

6. Rumex crispus +

7. Arctium lappa +

8. Viola collina +

9. Poa pratensis 1







16. Polygonum hydropiper +

17. Eleocharis palustris +

18. Thelypteris palustris +


Elemente ale Clasei SALICETEA PURPUREAE Moor 1958 si ale Clasei OENATHETALIA AQUATICAE Hejny in Kopecky 1965 – Alianța Oenanthion aquaticae Heyny ex. Neuhaust 1959.

II. Stația de epurare

S= 40 x 25 = 1000 mp 1. Viola hirta +

2. Carduus nutans +

3. Matricaria chamomilla + 1

4. Polygonum aviculare + 1


6. Arctium lappa +

7. Erysimum repandum +

8. Oenothera aquatica +





13. Rumex crispus +


15. Poa annua +

16. Erysimum odoratum +


508








Elemente ale Clasei STELARIETEA MEDIAE R.Tx. Lohm.et.Prsg. in R.Tx.1950. Nu sunt identificate habitate component ale Rețelei Natura 2000.

CA ROSETTI I. Flora Statie pompare CARosetti ( nord sat CARosetti) :S= 50x 30 m = 1500

mp ( islaz deschis)

1. Consolida regalis +

2. Euphorbia seguieriana + 1


4. Vincetoxicum hirundinaria +


6. Plantago arenaria +

7. Centaurium pullchelum +



10. Carex distans r

11. Eryngium campestre r+


13. Tragopogon floccosus +

14. Tunica prolifera +

15. Lytrum salicaria r

16. Verbascum lanatum +



19. Bromus squarrosus +

20. Crepis setosa +

21. Echium vulgare +

22. Pulicaria dysenterica +



509

24. Hordeum murinum 1


26. Plantago arenaria +


28. Poa pratensis +

Elemente ale asociației Hordeo murini –Cynodontetum (Felfoldy 1942) Felfoldy et Borhidi 1999. Amplasament in parte de nord a comunei C.A.Rosetti intens antrpizată in special prin pașunat și circulatie cu vehicule. Nu există elemente ale habitatelor din Rețeaua Natura 2000.

II. Reteaua de distributie in zona padurii

S= 100 x 40 = 4000 mp 1. Euphorbia seguieriana +

2. Secale silvestre + 1


4. Ephedra dystachya r

5. Coronila varia +

6. Carex colchica +

7. Teucrium chamaedrys +

8. Onosma arenaria r


10. Centaurea arenaria +

11. Linum austriacum r

12. Scabiosa ochroleuca +

13. Scirpoides holoschoenus +

14. Bromus tectorum + 1

Rețeaua de canalizare intre C.A. Rosetii si Periprava va fi amplasată de-a lungul unor drumuri de țară utilizate de sute de ani. Traseul de amplasare rețea de canalizare intersectează nisipuri slab fixate sau in curs de fixare fara a afecta habitate de interes care să facă parte din Rețeaua Natura 2000.

Se intâlnesc elemente ale asociațiilor Secale sylvestris – Brometum tectorum Popescu și Sanda 1987 și ( rar, fragmente disparate ) Scabiosa argentea – Caricetum colchicae ( Simion) Knauch 1985.


510

III. Stația de pompare, distribuție Periprava: S= 80 x 50 = 4000 mp 1. Setaria verticilata +

2. Hordeum murinum + 1


4. Conium maculatum + 1





9. Mentha aquatica +

10. Bidens tripartite +

11. Trifolium arvense +




15. Pulicaria dysenterica +


17. Malva neglect +

18. Rumex crispus +

19. Euphorbia palustris + 1

20. Polygonum monspeliensis +

21. Alisma plantago-aquatica +

22. Butomus umbellatus +

23. Equisetum palustre +



26. Centaurea calcitrapa 1-2 ( spre dig)

27. Arctium lappa +

28. Onopordon acanthium + 1

Se întâlnesc elemente ale Clasei STELLARIETEA MEDIAE – Ordinul Sysimbrietalia – Alianța Lolio – Plantagion, Clasei PRAGMITETALIA și ale clasei ONOPORDETALIA .

In zona ingradită perimetru destinat pompelor vegetația este in stare de pionerat prin intreținere. In zona adiacentă este vizibil efectul pășunatului animalelor domestic din satul Periprava.

In perimetrul analizat nu există habitate din Rețeaua Natura 2000.


511

CARCALIU I. Statie sat : S= 40x 25 m = 1000 mp

1. Artemisia alba +


3. Ballota nigra +

4. Urtica dioica +

5. Arctium lappa +



8. Daucus carota +





13. Rumex stenophyllus +



16. Phlomis punges +

17. Rumex crispus +

18. Matricaria inodora +1

19. Matricaria chamommilla +




Au fost identificate elemente ale clasei STELLARIETEA MEDIAE R.Tx. Lohm. et Prsg. In R.Tx. 1950 – Alianța Matricario – Chenopdion albi Timar 1957 mai clar diferențiate ale asociației Dauco – Matricarietum inodorae Pop I. 1966, 1968.Nu sunt identificate elemente sau habitate din Rețeaua Natura 2000.

2. Bazin 1 Carcaliu – 2 km est de Carcaliu : S= 40 x 25m = 1000 mp 1. Lamium amplexicaule +



4. Ballota nigra +

5. Urtica dioica +

6. Artemisia austriaca + 1


512

7. Arctium lappa +



10. Daucus carota +







17. Poa annua +


Există elemente ale asociației Hordeo murini –Cynodontetum (Felfoldy 1942) Felfoldy et Borhidi 1999.

Nu există elemente sau habitate din Rețea Natura 2000.

CARAORMAN I. Stația de tratare – distribuție : S= 40 x 25 m = 1000 mp

1. Euphorbia seguieriana 2

2. Eryngium campestre +


4. Populus alba r ( 1 ex)

5. Cynodon dactylon +1




9. Daucus carota +

10. Festuca arenicola +


12. Verbascum lanatum +

13. Cuscuta europaea +

14. Hordeum murinum 1


16. Crepis foetida +



513

Elemente disparate ale asociației Hordeo murini –Cynodontetum (Felfoldy 1942) Felfoldy et Borhidi 1999. Nu exista habitate din Rețeaua Natura 2000.

II. Stația de captare : S= 40 x 25 m = 1000 mp

1. Euphorbia seguieriana 2

2. Eragrostis minor +

3. Crepis foetida +

4. Artemisia austriaca 1


6. Carduus acanthoides +


8. Daucus carota +



11. Phragmites australis r


13. Datura stramonium r

14. Melilotus officinalis +

15. Verbascum lanata r



18. Festuca arenicola +

19. Linaria genistifolia r


21. Sonchus arvensis +



24. Matricaria inodora +

Elemente ale Clasei STELARIETEA MEDIAE – Ordinul Sysimbrietalia J.Tx. Lohm.et al 1966 și Ordinul Eragrostetalia J.Tx.ex.Poli 1966 , usor mai mult vizibile cele ale asociației Dauco – Matricarietum inodorae Pop I. 1966,1968.

Nu există pe amplasamente habitate din cadrul Rețelei Natura 2000.


514

MAHMUDIA

Statia de epurare :S= 40 x 25 = 1000 mp 24. Convolvulus arvense +






30. Rumex crispus +


32. Carduus nutans +

33. Matricaria chamomilla + 1

34. Polygonum aviculare + 1


36. Poa annua +

37. Erysimum odoratum +




41. Viola hirta +

42. Arctium lappa +

43. Erysimum repandum +

44. Oenothera aquatica +



Elemente ale Clasei STELARIETEA MEDIAE R.Tx. Lohm.et.Prsg. in R.Tx.1950. Nu sunt identificate habitate component ale Rețelei Natura 2000.

Gospodaria de apa: S= 40 x 25 = 1000 mp 19. Taraxacum officinale +

20. Ballota nigra +

21. Urtica dioica +




25. Poa annua +


515


27. Artemisia austriaca + 1

28. Arctium lappa +





33. Daucus carota +




Există elemente ale asociației Hordeo murini –Cynodontetum (Felfoldy 1942) Felfoldy et Borhidi 1999.

Nu există elemente sau habitate din Rețea Natura 2000.

TULCEA

Uzina de apa -suprafata 5000 mp

In vecinatatea uzinei de apa au fost identificate habitate seminaturale dar care

nu se încadrează ca fiind habitate de interes conservativ protejate prin Directiva

Habitate în cadrul reţelei Natura 2000. Fitocenoze edificate de specii europene şi

eurasiatice. Stratul arborilor este compus exclusiv din salcie (Salix alba), sau cu amestec

de plesnitoare (Salix fragilis), plop alb (Populus alba) – la distanta de cca 100 m fata de

amplasament.

Specii de plante:

Amaranthaceae

1. Amaranthus albus L.

Boraginaceae

2. Heliotropium europaea L.

3. Myosotis scorpioides L.

4. Symphytum officinale L.

Caryophyllaceae

5. Cerastium dubium (Bast.) Guepîn.

6. Cerastium gracile Dufour

7. Stellaria media (L.) Vill.


516

Chenopodiaceae

8. Atriplex tatarica L.

9. Camphorosma annua Pall.

10. Chenopodium album L.

11. Halimione pedunculata (L.) Aellen

Compositae

12. Arctium lappa L.

13. Artemisia annua L.

14. Artemisia vulgaris L.

15. Aster tripolium L.

16. Bidens tripartita L.

17. Carduus acanthoides L.

18. Carduus nutans L.

19. Cichorium intybus L.

20. Cirsium alatum (S. G. Gmel.) Bobrov

21. Cirsium arvense (L.) Scop.

22. Matricaria recutita L.

23. Onopordum acanthium L.

24. Tanacetum vulgare L.

25. Xanthium italicum Moretti

26. Xanthium spinosum L.

Convolvulaceae

27. Convolvulus arvensis L.

Cruciferae

28. Lepidium ruderale L.

29. Sinapsis arvensis L.

Euphorbiaceae

30. Euphorbia palustris L.

31. Euphorbia cyparissias L.

Lamiaceae

32. Lamium amplexicaule L.

33. Leonurus marrubiastrum L.

34. Marrubium vulgare L.

35. Mentha aquatica L.


517

Leguminosae

36. Trifolium campestre Schreb.

37. Trifolium fragiferum L.

38. Trifolium repens L.

Lythraceae

39. Lythrum salicaria L.

Malvaceae

40. Malva neglecta Wallr.

Plantaginaceae

41. Plantago lanceolata L.

42. Plantago media L.

Polygonaceae

43. Polygonum hydropiper L.

44. Rumex crispus L.

Portulacaceae

45. Portulaca oleracea L.

Ranunculaceae

46. Ranunculus aquatilis L.

47. Ranunculus lingua L.

48. Ranunculus repens L.

Rosaceae

49. Potentilla reptans L.

Rubiaceae

50. Galium palustre L.

Scrophulariaceae

51. Linaria vulgaris Mill.

Solanaceae

52. Datura stramonium L.

53. Solanum nigrum L.

Umbelliferae

54. Anthriscus cerefolium Hoffm. Ssp. trichosperma Nyman

55. Cicuta virosa L.


518

56. Conium maculatum L.

57. Oenanthe aquatica (L.) Poir.

Urticaceae

58. Urtica dioica L.

59. Urtica urens L.

Zygophyllaceae

60. Tribulus terrestris L.

Alismataceae

61. Alisma plantago-aquatica L.

62. Sagittaria sagittifolia L.

Cyperaceae

63. Carex distans L.

64. Eleocharis palustris (L.) Roem. Et. Schult.

Gramineae

65. Agropyron cristatum (L.) Gaertn.

66. Agropyron repens (L.) Beauv.

67. Cynodon dactylon (L.) Pers.

68. Hordeum hystrix Roth.

69. Hordeum murinum L.

70. Lolium perenne L.

71. Setaria verticillata (L.) Beauv

72. Puccinelia convoluta (Hornem.) Hay.

Juncaceae

73. Juncus gerardi Lois.

Pe majoritatea suprafeţelordin vecinatatea Uzinei de apa se dezvoltă păduri de

sălcii cu plop. Fitocenoze edificate de specii europene şi eurasiatice. Stratul arborilor

este compus exclusiv din salcie (Salix alba), sau cu amestec de plesnitoare (Salix fragilis),

plop alb (Populus alba) şi mai rar plop negru (Populus nigra). Stratul arbuştilor este slab

dezvoltat sau dezvoltat variabil, compus din Amorpha fruticosa care predomină,

Sambucus nigra, Rosa canina. Stratul ierbos şi subarbustiv este de regulă bine dezvoltat

şi dominat de Rubus caesius, Polygonum hidropiper, Lycopus exaltatus.


519

În momentul de faţă habitatele prezente în zona de interes sunt habitate

seminaturale de luncă reprezentate de păduri de salcie cu plop aflate într-o stare bună

de conservare datorită intensității reduse a activităților antropice.

Pe amplasament au fost identificate habitate seminaturale dar care nu se

încadrează ca fiind habitate de interes conservativ protejate prin Directiva Habitate în

cadrul reţelei Natura 2000.

Statia de epurare -in interiorul statiei de epurare in afara platformei betonate exista o zona de spatiu verde innierbat 5000 mp

1. Artemisia austriaca + 2. Muscari racemosum + 3. Verbascum phlomoides + 4. Salvia nemorosa + 5. Marrubium vulgare + 6. Anthriscus cerefolium + 7. Taraxacum officinale + 8. Vicia cracca + 9. Dichantium ischemum + 10. Festuca valesiaca r 11. Artemisia alba + 12. Cichorium inthybus + 13. Plantago major + 14. Sanguisorba minor + 15. Marrubium peregrinum + 16. Cynosorus cristatus + 17. Euphorbia seguieriana + 18. Teucrium polium + 19. Arabidopsis thaliana + 20. Veronica hederifolia + 21. Plantago lanceolata + 22. Erodium cicutarium 2 23. Artemisia setacea + 24. Ornithogalum refractum +

Elemente ale Clasei PLANTAGINETEA MAJORIS Tx.et.Prsg. 1950 . Zonă antropizată fără elemente de habitat Rețeaua Natura 2000.

Forajele de la Bogza :S= 25 x 20 = 500 mp 1. Matricaria chamomila +


3. Atriplex tatarica + 1


520


5. Hordeum murinum 1-2

6. Menta aquatica +

7. Cerastium glomeratum +1

8. Coronila varia +









Elemente ale asociației Hordeetum murinum Libbert 1932 em.Pass 1964. Zona ruderalizată antropizată. Nu există elemente ale habitatelor Natura 2000.

SULINA III. Statia de pompare, epurare, distributie oras

1. Trifolium dubium + 2. Menta aquatica + 3. Xanthium italicum + 4. Rumex crispus + 5. Bidens tripartita + 6. Lolium perenne + 1 7. Festuca pratensis + 8. Setaria verticillata + 9. Cynodon dactylon + 10. Malva officinalis + 11. Tragopogon dubium + 12. Taraxacum officinale + 13. Plantago angustifolia + 14. Convolvulus arvensis + 15. Lotus corniculatus + 16. Atriplex patula + 17. Verbena officinalis + 18. Bromus arvensis + 19. Trifolium pretense + 20. Lapsana communis r


521

II. Stația de epurare 1. Xanthium spinosum + 2. Juncus maritimus + 3. Lycopus europaeus + 4. Malva officinalis + 5. Festuca pratensis + 6. Pulicaria desynterica + 7. Mentha aquatica + 8. Populus x canadensis r 9. Eleagnus angustifolia r 10. Cynodon dactylon + 11. Euphorbia seguieriana + 12. Bromus squarrosus + 13. Lotus corniculatus + 14. Tamarix ramossisima r 15. Conyza canadensis + 16. Polypogon monspeliensis + 17. Rumex crispus + 18. Onopordon acanthium + 19. Lolium perenne + 20. Xanthium italicum + 21. Medicago falcata + 22. Papaver rhoeas + 23. Daucus carota + 24. Artemisia annua + 25. Typha angustifolia 1 26. Ranunculus sceleratus r 27. Euphorbia palustris + 28. Bidens tripartita + 29. Eupatorium canabinum + 30. Verbena officinalis + 31. Butomus umbellatus + 32. Thelipteris palustris + 33. Solanum dulcamara + 34. Petasites spurius + 35. Lysimachia nummularia + 36. Sparganium erectum + 37. Agrostis stolonifera + 38. Juncus gerardii + 39. Lysimachia vulgaris +


522

40. Hordeum geniculatum +

PASARI identificate in urma monitorizarii :

Babadag : tabel 127 : pasari monitorizate in localitatea Babadag

Nr. Crt.

Specia ROSPA0091

Frecventa in zona

Prezenta in zona

1 Accipiter brevipes x z

2 Accipiter gentilis x z

3 Accipiter nisus x z

4 Alauda arvensis x z

5 Anser albifrons x z

6 Anser anser x z

7 Anthus campestris x z

8 Aquila pennata xx sz

9 Aquila pomarina x sz

10 Buteo buteo x z

11 Buteo lagopus x z

12 Buteo rufinus xx z

13 Buteo vulpinus xx z

14 Carduelis cannabina x z

15 Carduelis carduelis x z

16 Carduelis chloris x z

17 Carduelis spinus x z

17 Chroicocephalus ridibundus x z

19 Ciconia ciconia x sz

20 Ciconia nigra x sz

22 Circaetus gallicus x z

23 Circus aeruginosus x z

24 Circus cyaneus x z

25 Circus macrourus x z

26 Circus pygargus x z

27 Coracias garrulus x z


523

28 Corvus cornix x z

29 Corvus frugilegus x z

30 Corvus monedula x z

31 Coturnix coturnix x z

32 Cuculus canorus x z

33 Cygnus cygnus x z

34 Cygnus olor x z

35 Delichon urbica x z

36 Emberiza citrinella x z

37 Falco columbarius x z

38 Falco subbuteo x z

39 Falco tinnunculus x z

40 Falco vespertinus x z

41 Fringilla coelebs x z

42 Galerida cristata x z

43 Haliaeetus albicilla x z

44 Hirundo rustica x z

45 Lanius collurio x z

46 Larus cachinnans x z

47 Melanocorypha calandra x z

48 Merops apiaster x z

49 Miliaria calandra x z

50 Milvus migrans x z

51 Motacilla alba x z

52 Motacilla flava x z

53 Oenanthe isabellina x z

54 Oenanthe oenanthe x z

55 Passer domesticus x z

56 Passer montanus x z

57 Pelecanus onocrotalus x z

58 Perdix perdix x z

59 Pernis apivorus x z


524

60 Phalacrocorax carbo x z

61 Phasianus colchicus x z

62 Pica pica x z

63 Riparia riparia x z

64 Saxicola rubetra x z

65 Saxicola torquatus x z

66 Sturnus vulgaris x z

67 Turdus pilaris x z

68 Upupa epops x z

Legenda : x – specii prezente in zona xx – specii cu prezenta buna in zona s – specii identificate stand pe teren , tufarisuri, copaci, stalpi z- specii identificate in zbor

sz – specii migratoare

CA Rosetti tabel 128 : pasari monitorizate in localitatea CA Rosetti

Nr. crt .

Denumirea speciei in Latina

Frecventa in zona

Prezenta in zona

Formular Natura

2000

1 Ixobrychus minutus x z SPA Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe

2 Lullula arborea x z SPA Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe

3 Ardeola ralloides x z SPA Delta Dunarii si

Complexul Razim-Sinoe

4 Egretta garzetta x z SPA Delta Dunarii si


5 Egretta alba x z SPA Delta Dunarii si


6 Ardea cinerea x z SPA Delta Dunarii si


7 A. purpurea x z SPA Delta Dunarii si


8 Ciconia ciconia xx sz SPA Delta Dunarii si


9 Ciconia nigra x sz SPA Delta Dunarii si


10 Plegadis falcinellus x z SPA Delta Dunarii si


11 Platalea leucorodia x z SPA Delta Dunarii si



525

12 Anser albifrons xx z

13 Anser anser xx z SPA Delta Dunarii si


14 Branta ruficollis x z SPA Delta Dunarii si


15 Anas crecca x z SPA Delta Dunarii si


16 Anas platyrhyncos x z

17 Aythya fuligula x z


19 Milvus migrans x z SPA Delta Dunarii si


20 Circaetus gallicus x sz SPA Delta Dunarii si


21 Cygnys cygnus xx z SPA Delta Dunarii si


22 Cygnus olor x z SPA Delta Dunarii si




25 Upupa epops x z SPA Delta Dunarii si


26 Buteo buteo xx sz SPA Delta Dunarii si


27 Buteo rufinus x sz SPA Delta Dunarii si


28 Falco subbuteo x z SPA Delta Dunarii si


29 Aquila pomarina x z SPA Delta Dunarii si


30 Hieraaetus pennatus x z SPA Delta Dunarii si


31 Falco tinnunculus x sz

32 Falco columbarius x z SPA Delta Dunarii si



34 Falco cherrug 1 sz SPA Delta Dunarii si


35 Falco vespertinus x z SPA Delta Dunarii si


36 Falco peregrinus x z SPA Delta Dunarii si


37 Perdix perdix x zs


526

38 Coturnix coturnix x sz

39 Burhinus oedicnemus x sz SPA Delta Dunarii si


40 Larus canus x sz SPA Delta Dunarii si


41 Larus ridibundus x sz

42 Galerida cristata x sz

43 Llulula arborea x sz


45 Hirundo rustica xx z SPA Delta Dunarii si


46 Delichon urbica xx z

47 Anthus campestris xx sz SPA Delta Dunarii si


48 Anthus trivialis x sz SPA Delta Dunarii si


49 Motacilla flava x sz SPA Delta Dunarii si


50 Motacilla alba xx sz SPA Delta Dunarii si


51 Troglodytes troglodytes x sz

52 Erithacus rubecula x sz

53 Saxicola rubetra x sz SPA Delta Dunarii si


54 Saxicola torquata x sz SPA Delta Dunarii si


55 Oenanthe oenanthe xx sz

56 Turdus merula x sz

57 Turdus pilaris 24 sz SPA Delta Dunarii si


58 Turdus philomelos x z SPA Delta Dunarii si


59 Turdus viscivorus x z SPA Delta Dunarii si


60 A. shoenobaenus x z

61 Acrociphalus scirpaceus x z

62 A. arundinaceus x z

63 Hippolais pallida x sz SPA Delta Dunarii si


64 Hippolais icterina x sz SPA Delta Dunarii si



527

65 Sylvia nisoria x sz SPA Delta Dunarii si


66 Sylvia curruca xx sz

67 Sylvia communis x sz SPA Delta Dunarii si


68 Sylvia borin x sz SPA Delta Dunarii si


69 Sylvia atricapilla xx sz SPA Delta Dunarii si


70 Phylloscopus sibilatrix x z

71 Phylloscopus collybita x sz

72 Phylloscopus trochilus x sz

73 Regulus regulus x sz

74 Muscicapa striata x sz

75 Ficedula parva x z

76 Ficedula albicollis x z SPA Delta Dunarii si


77 Ficedula hypoleuca x z

78 Sterna hirundo x sz

79 Parus cauruleus x sz

80 Parus major x sz

81 Oriolus oriolus x sz

82 Lanius collurio xx sz

83 Lanius minor xx sz

84 Garrulus glandarius x z

85 Pica pica 9 sz

86 Corvus monedula xx sz

87 Corvus frugilegus xx sz

88 Corvus corone cornix xx sz

89 Sturnus vulgaris 8 sz

90 Passer domesticus xx sz

91 Passer montanus xx sz

92 Himantopus himantopus xx sz

93 Serinus serinus x sz

94 Carduelis chloris x sz

95 Carduelis carduelis x sz

96 Carduelis spinus x sz

97 Vanellus vanellus x sz

98 Emberiza 527itronella x sz


528

99 Emberiza hortulana x sz SPA Delta Dunarii si


100 Emberiza schoeniclus x sz

101 Columba palumbus xx -1 sz

102 Phasianus colchicus xx sz

103 Pelecanus onocrotalus x z SPA Delta Dunarii si


104 Pelecanus crispus x z SPA Delta Dunarii si


105 Phalacrocorax carbo xx s , z

106 Phalacrocorax pygmeus xx s , z



Carcaliu tabel 129 : pasari monitorizate in localitatea Carcaliu

Nr. crt .


Frecventa in zona

Prezenta in zona

Formular Natura

2000

1 Ixobrychus minutus x z SPA Dunarea Veche-

Bratul Macin

2 Nycticorax nycticorax x z

SPA Dunarea Veche-Bratul Macin

3 Ardeola ralloides x z

4 Egretta garzetta x z SPA Dunarea Veche-

Bratul Macin

5 Egretta alba x z

6 Ardea cinerea x z

7 A. purpurea x z SPA Dunarea Veche-

Bratul Macin

8 Ciconia ciconia xx sz

SPA Dunarea Veche-Bratul Macin si SPA0073

Macin-Niculitel

9 Ciconia nigra x sz SPA Dunarea Veche-

Bratul Macin

10 Plegadis falcinellus x z SPA Dunarea Veche-

Bratul Macin

11 Platalea leucorodia x z SPA Dunarea Veche-

Bratul Macin



529

13 Anser anser xx z

14 Branta ruficollis x z SPA Dunarea Veche-

Bratul Macin

15 Anas crecca x z






Macin-Niculitel

20 Circaetus gallicus x sz SPA0073 Macin-Niculitel

21 Circus aeruginosus xx z

22 Circus cyaneus x z SPA0073 Macin-Niculitel



25 A. brevipes x z

SPA Dunarea Veche- Bratul Macin si SPA0073

Macin-Niculitel

26 Buteo buteo xx sz

27 Buteo rufinus x sz SPA Dunarea Veche-

Bratul Macin


29 Aquila pomarina x z SPA Dunarea Veche-

Bratul Macin

30 Hieraaetus pennatus x z

SPA0073 Macin-Niculitel




34 Falco cherrug 1 sz SPA0073 Macin-Niculitel



Si

36 Falco peregrinus x z



39 Burhinus oedicnemus x sz


40 Melanocorypha calandra x sz



530

41 Calandrella brachydactyla x sz





45 Hirundo rustica xx z


47 Anthus campestris xx sz SPA Dunarea Veche-

Bratul Macin

48 Anthus trivialis x sz

49 Motacilla flava x sz

50 Motacilla alba xx sz



53 Saxicola rubetra x sz

54 Saxicola torquata x sz



57 Turdus pilaris 24 sz

58 Turdus philomelos x z

59 Turdus viscivorus x z

60 Hippolais pallida x sz

61 Hippolais icterina x sz

62 Sylvia nisoria x sz SPA Dunarea Veche-

Bratul Macin


64 Sylvia communis x sz

65 Sylvia borin x sz

66 Sylvia atricapilla xx sz







531



Macin-Niculitel

73 Ficedula albicollis x z SPA Dunarea Veche-

Bratul Macin


75 Parus lugubris x sz

76 Parus major x sz


78 Lanius collurio xx sz SPA Dunarea Veche-

Bratul Macin

79 Lanius minor xx sz SPA Dunarea Veche-

Bratul Macin


81 Pica pica 9 sz









90 Carsuelis carduelis 14 sz


92 Carduelis cannabina x sz


94 Emberiza citrinella x sz

95 Emberiza hortulana x sz SPA Dunarea Veche-

Bratul Macin


97 Miliaria calandra xx -1 sz


Legenda : x – specii prezente in zona xx – specii cu prezenta buna in zona s – specii identificate stand pe teren , tufarisuri, copaci, stalpi


532

z- specii identificate in zbor


Ceatalchioi-Plauru-Patlageanca tabel 130 : pasari monitorizate in localitatile Ceatalchioi-Plauru-Patlageanca

Nr. crt .


Frecventa in zona

Prezenta in zona

Formular Natura

2000









6 Ardea cinerea x z




























533













































534












































535




80 Parus major x sz





85 Pica pica 9 sz









94 Carduelis chloris 14 sz












104 Pelecanus crispus 12 z SPA Delta Dunarii si





536

Chilia Veche-Pardina tabel 131 : pasari monitorizate in localitatile Chilia Veche-Pardina

Nr. crt .


Frecventa in zona

Prezenta in zona

Formular Natura

2000








































537













































538












































539


80 Parus major x sz





85 Pica pica 9 sz













98 Emberiza Citronella x sz















540

Crisan – Mila 23 – Caraorman tabel 132 : pasari monitorizate in localitatile Crisan-Mila 23-Caraorman

Nr. crt .


Frecventa in zona

Prezenta in zona

Formular Natura

2000








































541













































542












































543


80 Parus major x sz





85 Pica pica 9 sz




























544

Isaccea -Revarsarea – Tichilesti tabel 133 : pasari monitorizate in localitatile Isaccea-Revarsarea-Tichilesti

Nr. crt . Denumirea speciei

Frecventa in zona

Prezenta in zona

Formular Natura

2000

1 Ixobrychus minutus x z


SPA Macin-Niculitel

3 Ardeola ralloides x z SPA 0031 DD

4 Egretta garzetta x z SPA 0031 DD

5 Egretta alba x z SPA Macin-Niculitel

6 Ardea cinerea x z

7 A. purpurea x z SPA Macin-Niculitel

8 Ciconia ciconia xx sz SPA Macin - Niculitel

9 Ciconia nigra x sz SPA Macin - Niculitel

10 Plegadis falcinellus x z SPA 0031 DD

11 Platalea leucorodia x z SPA 0031 DD

12 Cygns olor xx z

13 Cygnus cygnus x z SPA 0031 DD


15 Anser anser xx z

16 Branta ruficollis x z SPA 0031 DD

17 Anas penelope x z

18 Anas strepera x z

19 Anas crecca x z


21 Anas acuta x

22 Anas qurquedula x z

23 Anas clypeata x z

24 Ayhtya ferina xx z

25 Aythya nyroca x z SPA 0031 DD



28 Milvus migrans x z SPA Macin-Niculitel

29 Circaetus gallicus x sz SPA 0031 DD

30 Circus aeruginosus xx z SPA Macin-Niculitel

31 Circus cyaneus x z SPA Macin-Niculitel




545

34 A. brevipes x z

SPA Macin-Niculitel

SPA 0031 DD


36 Buteo rufinus x sz

SPA Macin-Niculitel

SPA 0031 DD


38 Aquila pomarina x z

SPA Macin-Niculitel

SPA 0031 DD


SPA Macin-Niculitel

SPA 0031 DD



SPA Macin-Niculitel

SPA 0031 DD


43 Falco cherrug 1 sz

SPA Macin-Niculitel SPA 0031 DD


SPA Macin-Niculitel

SPA 0031 DD


SPA Macin-Niculitel

SPA 0031 DD




SPA Macin-Niculitel

SPA 0031 DD


SPA 0031 DD


SPA Macin-Niculitel



SPA Macin-Niculitel

SPA 0031 DD




56 Anthus campestris xx sz SPA Macin-Niculitel



546

58 Motacilla flava flava x sz




62 Phoenicurus ochruros x sz

63 Phoenicurus phoenicurus xx sz













76 Sylvia nisoria x sz SPA Macin-Niculitel










86 Ficedula parva x z SPA Macin-Niculitel

87 Ficedula albicollis x z SPA Macin-Niculitel



547



91 Parus major x sz



SPA Macin-Niculitel

SPA 0031 DD

94 Lanius minor xx sz SPA 0031 DD


96 Pica pica 9 sz







103 Fringilla coelebs xx sz





108 Cocothraustes c. x sz


110 Emberiza hortulana x sz

SPA Macin-Niculitel

SPA 0031 DD






548

Macin tabel 134 : pasari monitorizate in localitatea Macin

Nr. crt .


Frecventa in zona

Prezenta in zona

Formular Natura

2000

1 Ixobrychus minutus x z SPA Dunarea Veche-

Bratul Macin

2 Nycticorax nycticorax x z SPA Dunarea Veche-

Bratul Macin

3 Ardeola ralloides x z

4 Egretta garzetta x z SPA Dunarea Veche-

Bratul Macin

5 Egretta alba x z

6 Ardea cinerea x z

7 A. purpurea x z SPA Dunarea Veche-

Bratul Macin

8 Ciconia ciconia xx sz


Macin-Niculitel

9 Ciconia nigra x sz SPA Dunarea Veche-

Bratul Macin

10 Plegadis falcinellus x z SPA Dunarea Veche-

Bratul Macin

11 Platalea leucorodia x z SPA Dunarea Veche-

Bratul Macin


13 Anser anser xx z

14 Branta ruficollis x z SPA Dunarea Veche-

Bratul Macin

15 Anas crecca x z






Macin-Niculitel

20 Circaetus gallicus x sz SPA0073 Macin-Niculitel

21 Circus aeruginosus xx z

22 Circus cyaneus x z SPA0073 Macin-Niculitel



25 A. brevipes x z

SPA Dunarea Veche- Bratul Macin si SPA0073

Macin-Niculitel


549


27 Buteo rufinus x sz SPA Dunarea Veche-

Bratul Macin


29 Aquila pomarina x z SPA Dunarea Veche-

Bratul Macin

30 Hieraaetus pennatus x z SPA0073 Macin-Niculitel




34 Falco cherrug 1 sz SPA0073 Macin-Niculitel



Si




39 Burhinus oedicnemus x sz SPA Dunarea Veche-

Bratul Macin

40 Melanocorypha calandra x sz SPA Dunarea Veche-

Bratul Macin








47 Anthus campestris xx sz SPA Dunarea Veche-

Bratul Macin


49 Motacilla flava x sz









550









65 Sylvia nisoria x sz SPA Dunarea Veche-

Bratul Macin












Macin-Niculitel

76 Ficedula albicollis x z SPA Dunarea Veche-

Bratul Macin




80 Parus major x sz


82 Lanius collurio xx sz SPA Dunarea Veche-

Bratul Macin

83 Lanius minor xx sz SPA Dunarea Veche-

Bratul Macin


85 Pica pica 9 sz






551










99 Emberiza hortulana x sz SPA Dunarea Veche-

Bratul Macin






Mahmudia tabel 135 : pasari monitorizate in localitatea Mahmudia

Nr. crt .


Frecventa in zona

Prezenta in zona

Formular Natura

2000


















552




































SPA Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe








553











































554


























80 Parus major x sz





85 Pica pica 9 sz








555







98 Emberiza Citronella x sz






103 Pelecanus onocrotalus x z






Legenda : x – specii prezente in zona xx – specii cu prezenta buna in zona s – specii identificate stand pe teren , tufarisuri, copaci, stalpi

z- specii identificate in zbor

Maliuc- Partizani -Ilganii de Sus– Gorgova

tabel 135 : pasari monitorizate in localitatile Maliuc-Partizani-Ilganii de Sus -Gorgova

Nr. crt .


Frecventa in zona

Prezenta in zona

Formular Natura

2000










556














































557











































558
































80 Parus major x sz





85 Pica pica 9 sz





559
























Sulina tabel 137 : pasari monitorizate in localitatea Sulina

Nr. crt .


Frecventa in zona

Prezenta in zona

Formular Natura

2000








560














































561











































562


































80 Parus major x sz





85 Pica pica 9 sz




563

























Tulcea-MIneri tabel 138 : pasari monitorizate in localitatile Tulcea-Mineri

Nr. crt .


Frecventa in zona

Prezenta in zona

Formular Natura

2000




564














































565











































566




















69 Parus major x sz





74 Pica pica 9 sz
















567









Vacareni tabel 139 : pasari monitorizate in localitatea Vacareni

Nr. crt . Denumirea speciei

Frecventa in zona

Prezenta in zona

Formular Natura

2000


SPA Macin-Niculitel

2 Ardeola ralloides x z SPA 0031 DD

3 Ardea cinerea x z

4 A. purpurea x z SPA Macin-Niculitel

5 Ciconia ciconia xx sz SPA Macin - Niculitel

6 Ciconia nigra x sz SPA Macin - Niculitel

7 Plegadis falcinellus x z SPA 0031 DD

8 Platalea leucorodia x z SPA 0031 DD

9 Cygns olor xx z

10 Cygnus cygnus x z SPA 0031 DD


12 Anser anser xx z

13 Branta ruficollis x z SPA 0031 DD


15 Milvus migrans x z SPA Macin-Niculitel

16 Circaetus gallicus x sz SPA 0031 DD

17 Circus aeruginosus xx z SPA Macin-Niculitel

18 Circus cyaneus x z SPA Macin-Niculitel



21 A. brevipes x z SPA Macin-Niculitel


568

SPA 0031 DD


23 Buteo rufinus x sz

SPA Macin-Niculitel

SPA 0031 DD


25 Aquila pomarina x z

SPA Macin-Niculitel

SPA 0031 DD


SPA Macin-Niculitel

SPA 0031 DD



SPA Macin-Niculitel

SPA 0031 DD



SPA Macin-Niculitel

SPA 0031 DD


SPA Macin-Niculitel

SPA 0031 DD




SPA Macin-Niculitel

SPA 0031 DD


SPA 0031 DD


SPA Macin-Niculitel



SPA Macin-Niculitel

SPA 0031 DD



41 Anthus campestris xx sz SPA Macin-Niculitel


43 Motacilla flava flava x sz




569


47 Phoenicurus ochruros x sz

48 Phoenicurus phoenicurus xx sz













61 Sylvia nisoria x sz SPA Macin-Niculitel










71 Ficedula parva x z SPA Macin-Niculitel

72 Ficedula albicollis x z SPA Macin-Niculitel




76 Parus major x sz



570


SPA Macin-Niculitel

SPA 0031 DD

79 Lanius minor xx sz SPA 0031 DD


81 Pica pica 9 sz







88 Fringilla coelebs xx sz





93 Cocothraustes c. x sz


95 Emberiza hortulana x sz

SPA Macin-Niculitel

SPA 0031 DD






571

ALTE SPECII IDENTIFICATE : Nevertebrate:

Insectele – identificate in zona de intravilan apartin urmatoarelor ordine de insecte terestre: Lepidoptera ( fluturi), Hymenoptera ( albine, bondari, viespi, bondari, furnici ) , Diptera ( muste si tantari ) , Odonata ( libelule ), Orthoptera ( lacuste, cosasi), Caleoptera ( gandaci ) , Heteroptera ( plosnite ) .

Din monitorizarea efectuata in intravilan nu s-au identificat specii de insecte care sa fie incluse pe anexele Directivei 92/43/CEE .

Lepidoptere : dintre fluturii de zi s-au identificat speciile Pieris brassicae ( fluturi de varza), Vanessa cardui , Aricia agentis, Pieris napi , Lycaena phlaeas , Maniola jurtina, Pararge megera, care sunt caracteristice ecosistemelor antropizate . Dintre fluturii nocturni amintim Autographa gamma – buha legumelor , Helicoverpa armigera , Heliothis viriplaca , Dysgona algira .

Plantele segetale si cele care cresc la marginea culturilor atrag speciile de himenoptere ( albine domestice , albine solitare – Halictidae , viespi – Scolia hirta , Vespa germanica ) . Dintre speciile daunatoare s-a identificat Cephus pygmaeus ( viespea paiului ) .

Heteropterele ( plosnitele ) sunt nelipsite din culturile de cereale paioase ( Eurygaster intergriceps, Aelia rostrata , Aelia acuminata , Eurygaster maura ) .

Orthopterele sunt reprezentate de specii precum Gryllus campestre –greierele de camp , Oecanthus pellucens , Gryllotalpa gryllotalpa – coropisnita , Calliptamus italicus – lacusta migratoare italiana . Specii ca Oedipoda coerulescens , Oedipoda germanica , Acrida hungarica apar in special in habitatele de stepa cu aflorimente . Miriapodele – sunt reprezentate de specii detritivore ( diplopodele – Blanjulus si Julus) si de chilopode ( Scolopendra cingulata – caraiac si Lithobius – urechelnite comune ) .

Gasteropodele ( melci ) – au fost identificati melci cu cochilie ( Cernuella virgata, Helicella obvia, Helix lucorum ) sau fara cochilie ( Limax cinereus , Limax flavus ) . Toate aceste specii au o larga raspandire in Dobrogea continentala si sunt tolerante la impactul antropic.

Mamifere - În cazul speciilor de mamifere, ca urmare a analizei probelor directe (observarea unor exemplare) şi indirecte (precum identificarea vizuinilor, a urmelor, ingluviilor şi/sau excrementelor) au fost identificate urmatoarele specii : popândăul (Citellus citellus/Spermophilus citellus ), soarecele de camp (Microtus arvalis), cartita ( Talpa europaea) , iepurele de câmp (Lepus europaeus) şi vulpea roşcată (Canis vulpes).

În ceea ce priveste soarecele de camp (Microtus arvalis), acesta are o distributie mai mare in cadrul zonelor cu terenuri agricole, fiind mult mai restrans, aproape inexistent, in zonele de pasune, cu efective stabile si distributie uniforma.

Referitor la iepurele de câmp (Lepus europaeus) si vulpea roscată (Canis vulpes) aceste două specii sunt prezente atât în habitatele agricole, cât si cele de păsune, fiind interconectate datorită relatiei de tip pradă – prădător. În acelasi timp, aceste specii nu sunt deranjate de vecinătatea zonelor antropizate, astfel că distributia lor, inclusiv în


572

zone cu terenuri agricole (care reprezintă doar zone de hrănire pentru ambele specii) este relativ uniformă si stabilă.

Referitor la popândău (Citellus citellus), acesta este singura specie de importantă pentru situl Natura 2000 ROSCI0201 Podișul Nord Dobrogean . Desi această specie are o distributie relativ uniformă pe zone cu habitate naturale de stepă si păsune, în cadrul zonei de studiu aceasta se află la limita ariei de distributie datorită impactului antropic existent în zona proiectului .

d) se va preciza dacă proiectul propus nu are legătură directă cu sau nu este necesar pentru managementul conservării ariei naturale protejate de interes comunitar: proiectul NU are legatura cu managementul conservarii ariilor naturale protejate de interes comunitar mentionate anterior .

e) se va estima impactul potenţial al proiectului asupra speciilor şi habitatelor din aria naturală protejată de interes comunitar:

Sursele potenţiale de impact asupra ariilor naturale protejate sunt reprezentate de: zgomotul şi vibraţiile produse de utilajele de execuţie a lucrărilor; poluarea luminoasă ca urmare a funcţionării utilajelor; efectuarea tranşeelor pentru pozarea conductelor în zone care pot constitui

habitate pentru reproducerea/hrănirea unor specii; scurgeri de uleiuri de la utilajele de execuţie a lucrărilor; depozitarea necontrolată a deşeurilor sau a materialelor de construcţie. Datorită faptului că impactul implementării proiectului asupra siturilor de interes

conservativ învecinate este aproape de zero, nefiind identificate specii sau habitate asupra cărora implementarea proiectului să manifeste un potenţial impact negativ, EVALUAREA IMPACTULUI TOTAL a proiectului se va face luând în calcul numai elementele de interes conservativ din siturile cu care acesta se suprapune.

Calcularea indicelui de impact, raportat şi la elementele de interes conservativ din siturile cu care proiectul se invecinează este irelevantă pentru obiectivele acestui studiu şi relativă din punct de vedere metodologic. Un indice concret, relevant şi comparabil cu alte rezultate se va obţine luând în calcul numai elemente de interes conservativ din cadrul siturilor cu care proiectul se suprapune.

f) alte informaţii prevăzute în legislatie in vigoare- NU s-au solicitat .


573

XIV. Pentru proiectele care se realizează pe ape sau au legătură cu apele, memoriul va fi completat cu următoarele, informații, preluate din Planurile de management bazinale, actualizate:

1. Localizarea proiectului:

- bazinul hidrografic : Dunăre

- cursul de apă: denumire şi codul cadastral – tabelul 1

- corpul de apă (de suprafață și/sau subteran): denumire şi cod -tabelul 141

Cod bazin/spațiu hidrografic

Denumire apă de suprafață

Denumire corp de apă

Codul corpului de apă de suprafață

Categoria de apă

Stare chimică

RO06 Fluviul Dunărea

PFI RORW14.1_B1 LA 3


PFII RORW14.1_B2 LA 3

RO06 Delta Dunării

Isaccea-Sulina

RORW14.1_B5 HMWB 2

RO06 Delta Dunării

Chilia RORW14.1_B6 RW 2

RO06 Delta Dunării

Mila 35 RORW14.1_B10 AWB 2


CDMN 1 RORW15.1.10b_B1 AWB 2


CDMN 2 - CPAMN

RORW15.1.10b_B2 AWB 2

Notă:

Explicații privind adnotările din anumite coloane:

Coloana “Categoria de apa”: RW = râu, LW = lac natural, LA = lac acumulare,

HMWB = corp de apă puternic modificat, AWB = corp de apă artificial, TeW = apă

teritorială, TW = apă tranzitorie, CW = apă costieră.

Coloana „Stare chimică”: 2 = bună, 3 = nu se atinge starea bună.

Corpul de apă subterană RODL01 Tulcea

Corpul de apă subterană de tip mixt (freatic şi de adâncime) RODL01 Tulcea este cantonat în depozite calcaroase triasice (calcare roşii noduloase, calcare negre şi dolomite cenuşii, conglomerate şi gresii) situate la sud de oraşul Tulcea, în lungul Dunării (aceste depozite alcătuiesc o serie de cute anticlinale şi sinclinale orientate aproximativ


574

NV – SE şi sunt afectate de linii de fracturi care au creat sisteme fisurale locale) şi în partea NV a lacului Razelm.

Stratul acoperitor este constituit din depozite loessoide de grosime variabilă dar, în general, mică; pe suprafeţe relativ extinse acestea chiar lipsesc iar depozitele triasice aflorează de sub sol. Infiltraţia eficace în zonă este estimată la 15 – 30 mm coloană de apă pe an. Aceste condiţii conjugate conduc la obţinerea unei clase de protecţie globală ce poate fi caracterizată drept medie (PM).

Parametrii hidrogeologici furnizaţi de forajele distribuite în mod neuniform pe suprafaţa corpului sunt: K = 0,2 – 250 m /zi şi T = 2 – 6500 m2 /zi adică parametrii tipici pentru un mediu neomogen şi anizotrop cum este cel fisural carstic din zonă. Dat fiind faptul că protecţia globală a corpului se încadrează exclusiv în clasa PM este necesară monitorizarea calităţii apei din acest corp, care este foarte vulnerabil ca urmare a lipsei locale a oricărui strat acoperitor.

Din analiza hărţii utilizării terenului (programul Corine Land Cover 2000) (figura 1) se observă că cea mai mare parte din suprafaţa acestui corp de apă subterană mixt (freatic şi de adâncime), este acoperită de terenuri cultivate.

Fig. 119 – Corpul de apă RODL01 Tulcea

Corpul de apă subterană RODL02 Babadag

Corpul de apă de tip mixt (freatic –adâncime) este fisural-carstic, fiind localizat în depozite cretacic-superioare reprezentate prin calcare, calcare gresificate, calcare marnoase şi nisipuri calcaroase. Aceste depozite sunt acoperite, parţial, de loessuri (atribuite intervalului Pleistocen mediu-Pleistocen superior), depozite loessoide (Pleistocen superior-Holocen) şi de aluviuni actuale şi subactuale (Holocen).

Depozitele cretacic-superioare din bazinul Babadag prezintă cute largi de tip platformă, orientate de la nord-vest la sud-est şi suprapuse oblic peste structurile hercinice şi kimmerice vechi ale fundamentului, faţă de care se dezvoltă independent.


575

Pe ambele flancuri ale bazinului se remarcă dispoziţia transgresivă a depozitelor cretacic-superioare, slab înclinate, peste cutele strânse din fundament.

În zona Babadag au fost executate două foraje. Forajul F1 a fost executat la adâncimea de 107,7 m şi a captat intervalul 19,4-65,4 m; la execuţie, debitul a fost de 4,4 l/s, la o denivelare de 17,4 m, adâncimea nivelului hidrostatic fiind de 2 m, conductivitatea hidraulică de 1,78 m/zi, iar raza de influenţă de 324 m. Forajul F2 Babadag a fost executat la adâncimea de 104,7 m şi a captat intervalul 57,5-78,5 m. La execuţie, debitul a fost de 14 l/s, la o denivelare de 8,4 m, adâncimea nivelului piezometric fiind de 13,85 m, conductivitatea hidraulică de 1,78 m/zi, iar raza de influenţă de 324 m.

Din analiza hărţii utilizării terenului (programul Corine Land Cover 2000) (figura 2) se observă că cea mai mare parte din suprafaţa acestui corp de apă subterană mixt (freatic şi de adâncime), este acoperită de terenuri cultivate și păduri .

Fig. 120 – Corpul de apă RODL02 Babadag

2. Indicarea stării ecologice/potențialului ecologic și starea chimică a corpului de apă de suprafață; pentru corpul de apă subteran se vor indica starea cantitativă și starea chimică a corpului de apă – tabelul 142 .

Nr. Crt.

Denumire corp apă

Categoria corpului de apă

Tipologie corp apă

Codul corpului de apă de suprafață

Stare/

potential

Stare ecologică/

potențial

ecologic

(FB, B, M, S, P)

1 Lacul Somova LW ROLN02 ROLW14.1_B4 S B

2 Lacul Zaghen HMWB-LW

ROLNPM02

ROLW14.1_B5 P B


576

3 Isaccea - Sulina

HMWB-RW

RO15CAPM

RORW14.1_B5 P M

4 Chilia RW RO15 RORW14.1_B6 S M

5 CDMN1 AWB-RW

RO14CAA

RORW15.1.10b_B1

P B

6 CDMN2-CPAMN

AWB-RW

RO14CAA

RORW15.1.10b_B2

P B

7 Crisan-Caraorman

AWB-RW

RO15CAA

RORW14.1_B8 P B

8 Mila 35 AWB-RW

RO15CAA

RORW14.1_B10 P B

9 Lacul Babadag LW ROLN02 ROLW15.1_B3 S B

3. Indicarea obiectivului/obiectivelor de mediu pentru fiecare corp de apă identificat, cu precizarea excepţiilor aplicate şi a termenelor aferente, după caz.

Obiectivele de mediu prevăzute în Directiva Cadru Apă reprezintă unul dintre elementele centrale ale acestei reglementări europene, având ca scop protecţia pe termen lung, utilizarea şi gospodărirea durabilă a apelor.

Directiva Cadru Apă stabileşte, aşa cum s-a menţionat şi în primul Plan de Management, în Art. 4 (în special pct. 1) obiectivele de mediu, incluzând în esenţă următoarele elemente:

o pentru corpurile de apă de suprafaţă: atingerea stării ecologice bune şi a stării chimice bune, respectiv a potenţialului ecologic bun şi a stării chimice bune pentru corpurile de apă puternic modificate şi artificiale;

o pentru corpurile de apă subterane: atingerea stării chimice bune şi a stării cantitative bune;

o reducerea progresivă a poluării cu substanţe prioritare şi încetarea sau eliminarea treptată a emisiilor, evacuărilor şi pierderilor de substanţe prioritare periculoase în apele de suprafaţă, prin implementarea măsurilor necesare;

o „prevenirea sau limitarea” evacuării de poluanţi în apele subterane prin

semnificativă și durabilă a concentrațiilor de poluanţi în apele subterane; o nedeteriorarea stării apelor de suprafaţă şi subterane (art. 4.1(a)(i), art.

4.1(b)(i) ale DCA); o pentru zonele protejate: atingerea obiectivelor prevăzute de legislaţia

specifică. În cazul în care unui corp de apă i se aplică unul sau mai multe obiective se va

selecta cel mai sever obiectiv pentru corpul respectiv (Art. 4.2 al Directivei Cadru Apă).


577

Pentru apele de suprafaţă, din punct de vedere al stării ecologice, obiectivele de mediu reprezentate de „starea ecologică bună” pentru corpurile de apă naturale şi „potentialul ecologic bun” pentru corpurile de apă puternic modificate şi artificiale sunt definite în Anexa 6.1 a Planului Național de Management.

Obiectivele de mediu vizând “starea chimică bună” a corpurilor de apă de suprafață și apelor teritoriale sunt stabilite în conformitate cu prevederile din Directiva 2008/105/CE (modificată de Directiva 2013/39/UE) și sunt prezentate în Anexa 6.1.6 a Planului Național de Management.

Pentru apele subterane, obiectivele de mediu sunt reprezentate de starea chimică bună și starea cantitativă bună a corpurilor de apă subterană. Pentru starea chimică a corpurilor de apă subterană, obiectivele de mediu sunt stabilite în conformitate cu prevederile Ordinului Ministrului nr. 621 din 7 iulie 2014 privind aprobarea valorilor de prag pentru apele subterane din România și a prevederilor Directivei 118/2006/EC.

Se menţionează că atingerea obiectivelor de mediu reprezentate de „stare ecologică bună/potenţial ecologic bun” indicate în Planurile de Management bazinale are termen 2015 (termenul stipulat în Directiva Cadru Apă), mai puţin pentru corpurile de apă cu excepţii de la obiectivele de mediu. În cazul substanțelor prioritare existente, pentru care s-au stabilit noi standarde de calitate a mediului (tabel 6.1.6.2), starea chimică bună trebuie atinsă în 2021. Neatingerea obiectivelor de mediu este posibilă numai în contextul aplicării excepţiilor de la obiectivele de mediu, cu respectarea condiţiilor Art. 4.4, 4.5, 4.6, 4.7 ale DCA a căror prezentare detaliată este cuprinsă în Cap.10 - Excepții de la obiectivele de mediu.

Referitor la obiectivele de mediu în relaţie cu procesul de stabilire al excepţiilor în cadrul celui de al doilea Plan de Management se menţionează următoarele:

- prin aplicarea prevederilor Art. 4.4 obiectivele de „stare bună (ecologică şi chimică/potenţial ecologic bun şi stare chimică bună) vor fi atinse în ciclul de planificare 2022-2027;

- prin aplicarea prevederilor Art.4.5 s-au definit „obiective de mediu mai puţin severe”;

- situaţii sub incidenţa Art.4.6 nu au fost identificate; - identificarea „unor obiective alternative” în cadrul Art.4.7. Procesul de stabilire al obiectivelor de mediu şi al excepţiilor este un proces

iterativ ce este dezvoltat şi îmbunătăţit în cadrul ciclurilor de planificare, pe baza datelor şi informaţiilor aferente.

Procesul de stabilire al obiectivelor de mediu şi al excepţiilor se realizează la nivel de corp de apă, fiecărui corp de apă fiindu-i asociat obiectivul de mediu. Aplicarea excepţiilor la nivelul corpurilor de apă reprezintă un mecanism de prioritizare al acţiunilor şi al programelor de măsuri, deoarece nu toate ”problemele” referitoare la corpurile de apă pot fi abordate şi toate obiectivele de mediu să fie atinse în cadrul unui ciclu de planificare.


578

Obiectivul “nedeteriorării stării“ corpurilor de apă este unul dintre elementele cheie privind protecţia corpurilor de apă. Acest obiectiv se analizează prin utilizarea instrumentelor de modelare, a datelor de monitoring/datelor obţinute prin grupare, a criteriilor care nu se încadrează în categoria „clear-cut”/criterii ce nu indică presiuni severe (în relaţie cu presiunile hidromorfologice), a opiniei expertului (expert judgement), etc. De asemenea, în vederea verificării respectării principiului nedeteriorării, se analizează dacă substanțele prioritare care au tendința de a se acumula în cantități semnificative în sedimente și/sau biotă27 nu conduc, eventual, în timp, la deteriorarea stării chimice bune. În acest sens se urmărește ca valorile concentrațiilor acestor substanțe prioritare din sedimente și/sau biotă să prezinte valori descrescătoare, respectiv constante în timp. Deteriorarea/riscul de deteriorare a stării ecologice a corpurilor de apă în relaţie cu proiectele noi de infrastructură se va permite numai cu respectarea prevederilor Art. 4.7 al Directivei Cadru Apă.

Deteriorarea stării (ecologice) a corpurilor de apă se analizează la nivel de element de calitate constitutiv al stării, cu aplicarea principiului “celei mai defavorabile situaţii/one out-all out”, având în vedere prevederile din Anexa V a DCA. Aceasta implică faptul că deteriorarea reprezintă trecerea la clasa imediat inferioară la nivel de element de calitate, având în vedere definiţiile normative din Anexa V a DCA, în conformitate cu soluţia pronunţată de Curtea Europeană de Justiţie în procesul C-461/13 privind interpretarea noţiunii de “deteriorare a stării ecologice” a corpurilor de apă.

În estimarea deteriorării/riscului de deterioare a stării ecologice, impactul potențial cumulat al viitoarelor proiecte de infrastructură (cât şi a celor existente) este luat în considerare. Noile proiecte/lucrări care sunt identificate în cadrul unui ciclu de planificare şi care nu au fost cuprinse în Planul de Management precedent, pot fi implementate cu îndeplinirea cerinţelor Art. 4.7 al DCA (în cazul în care se preconizează riscul de deteriorare a stării ecologice/ne-atingere a stării bune a corpului de apă), urmând a fi publicate/cuprinse în următorul Plan de Management.

De asemenea, pentru cazurile în care va avea loc modificarea obiectivului de mediu prin trecerea corpului de apă din categoria corpurilor de apă naturale în corpuri de apă puternic modificate aceasta se realizează prin respectarea cerinţelor Art.4.7 şi al Art.4.3 al DCA.

Referitor la măsurile de realizare a sistemelor de colectare și epurare urbane, se menţionează faptul că, urmare a aplicării acestor măsuri, poluarea difuză produsă de aglomerările umane fără astfel de sisteme se transferă în poluare concentrată (punctiformă), putând contribui, prin evacuarea directă de ape uzate epurate în cazul râurilor nepermenente sau cu debit redus, la creșterea aportului de substanțe poluante. În aceste situații poate fi necesară realizarea epurării apelor uzate urbane la un nivel ridicat (cu limite mai stringente la evacuare decât cele prevăzute de legislația în vigoare), astfel asigurându-se nedeteriorarea stării corpurilor de apă.


579

MĂSURI PENTRU CONTROLUL PRELEVĂRILOR DIN SURSELE DE APĂ PENTRU FOLOSINŢE Măsurile privind controlul și autorizarea prelevărilor de apă din surse de suprafață

și subterane pentru populaţie, industrie,agricultură (irigații, zootehnice) și alți utilizatori, se înscriu în categoria cerinţelor art. 11.3.e al DCA şi se concretizează în activităţi referitoare la:

- controlul respectării cerinţelor din avizele şi autorizaţiile de gospodărirea apelor, respectiv pentru stabilirea condiţiilor pentru prelevarea din sursele de apă pentru folosinţe şi

- controale planificate, tematice şi comune pentru activităţile de prelevare din sursele de apă pentru folosinţe.

Acestea au fost descrise pe larg în primul Plan de Management (subcapitolul 9.4) şi se menţin şi în continuare în cadrul celui de-al doilea ciclu de planificare, aplicânduse lucrărilor care au legătură cu prelevările din surse de apă pentru folosinţe de tipul: lucrări de folosire a apelor, construcţii şi instalaţii pentru protecţia calităţii apelor sau care influenţează calitatea apelor şi lucrări şi instalaţii pentru urmărirea parametrilor hidrologici și fizico-chimice sau urmărirea automată a calităţii apei.

Conform prevederilor art. 4 din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, stabilirea regimului de folosire a resurselor de apă, indiferent de forma de proprietate, este un drept exclusiv al Guvernului, exercitat prin autoritatea publică centrală în domeniul apelor, cu excepţia apelor geotermale.

Apele din domeniul public sunt date în administrarea Administraţiei Naţionale "Apele Române" de către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, în condiţiile legii. Reglementarea navigaţiei şi a activităţilor conexe acesteia pe căile navigabile se face de către Ministerul Transporturilor, prin unităţile de profil.

Potrivit prevederilor art. 9, alin. (2) din Legea apelor nr. 107/1996 cu modificările și completările ulterioare, apele de suprafaţă sau subterane pot fi folosite liber, cu respectarea normelor sanitare şi de protecţie a calităţii apelor, pentru băut, adăpat, udat, spălat, îmbăiat şi alte trebuinţe gospodăreşti, dacă pentru aceasta nu se folosesc instalaţii sau se folosesc instalaţii de capacitate mică de până la 0,2 l/s, destinate exclusiv satisfacerii necesităţilor gospodăriei proprii.

Pentru instalații cu o capacitate mai mare de 0,2 l/s, utilizatorii de apă trebuie să obțină autorizație și să plătească contribuții pentru utilizarea resurselor de apă. Conform prevederilor Legii Apelor nr. 107/1996 cu modificările și completările ulterioare, capitolul 4, art.78, se supune controlului de specialitate activitatea de gospodărirea apelor și respectarea prevederilor legii, care include: „controlul lucrărilor, construcţiilor, instalaţiilor sau activităţilor care au legătura cu apele şi verificarea dacă acestea sunt realizate şi exploatate în conformitate cu prevederile legale specifice şi cu respectarea avizelor sau a autorizaţiilor de gospodărire a apelor, după caz”.

Controlul și inspecția respectării prevederilor actelor de reglementare emise în baza Legii apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare, precum şi în baza Ordinului nr. 662/2006 privind aprobarea Procedurii şi a competenţelor de emitere


580

a avizelor şi autorizaţiilor de gospodărire a apelor și Ordinului nr. 799/2012 privind aprobarea Normativului de continut al documentatiilor tehnice de fundamentare necesare obtinerii avizului de gospodarire a apelor si a autorizatiei de gospodarire a apelor, se realizează de către personalul împuternicit al autorităţii centrale pentru gospodărirea apelor.

Responsabilităţile privind implementarea măsurilor revin astfel Administraţiei Naţionale “Apele Române“, prin Administraţiile Bazinale de Apă, în ceea ce priveşte reglementarea, controlul şi inspecția prelevărilor de apă din surse de suprafaţă şi subterane.

Actele de reglementare în domeniul gospodăririi apelor se referă în principal la avizul şi autorizaţia de gospodărire a apelor în ceea ce priveşte aspectele cantitative (prelevare, uzinare, derivaţii de debit, etc.).

Verificarea activităţii folosinţelor de apă se realizează prin acţiuni de control periodice efectuate de către Administraţia Naţională “Apele Române“, Administraţiile Bazinale de Apă şi Sistemele de Gospodărire a Apelor, prin compartimentele de specialitate.

Potrivit art. 11, alin. 1 din Ordinul nr. 662/2006, în avizul de gospodărire a apelor sunt incluse, printre altele, condiţii privind asigurarea contorizării prelevărilor de apă, evitarea risipei de apă și asigurarea conservării şi dezvoltării resursei de apă. Autorizația de gospodărirea apelor pentru prelevările de apă din surse de suprafaţă şi subterane se revizuiește ori de câte ori este necesar și se reînnoiește în maxim 5 ani.

Pentru corpurile de apă care nu au atins starea bună sau potenţialul ecologic bun în perioada planificată în Planurile de management ale bazinelor/spațiilor hidrografice, potrivit art. 55 alin. (6) din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, se reactualizează prevederile autorizaţiilor de gospodărire a apelor.

Măsurile privind controlul şi autorizarea prelevărilor de apă din surse de suprafaţă şi subterane sunt reprezentate de măsuri pentru monitorizarea, reglementarea, controlul şi inspecţia, precum şi asigurarea suportului tehnic privind infrastructura, echipamentele, aparatele, etc. pentru urmărirea parametrilor hidrologici sau urmărirea automată a calităţii apei. Potrivit prevederilor Anexei 3, pct. C a Legii apelor nr. 107/1996 cu modificările și completările ulteriore, se autorizează și controlează captările de apă de suprafaţă şi subterană, și se menține la zi un registru al captărilor de apă. Controalele se reanalizează periodic şi, unde este necesar, se reactualizează.

Activitatea de inspecție se desfășoară în baza ”Normelor tehnice privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de inspecţie şi control, a inspecţiei teritoriale a apelor din cadrul Administraţiei Naţionale „Apele Române” din domeniul gospodăririi apelor”. Aceste norme au fost elaborate în conformitate cu Recomandarea Parlamentului şi Consiliului European din 4 aprilie 2001 privind criteriile minime pentru inspecţiile de mediu în Statele Membre, transpusă în legislaţia românească prin Ordinul nr 464/2009 "Normele tehnice privind organizarea şi desfăşurarea controlului şi a


581

activităţilor de inspecţie de mediu" şi prevederile Legii Apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare.

Costurile pentru măsurile de control și inspecție se asigură din bugetul Administraţiilor Bazinale de Apă şi sunt recuperate de la utilizatorii de apă, prin mecanismul economic specific în domeniul gospodăririi cantitative și calitative a resurselor de apă. Costurile pentru reglementarea folosințelor sunt suportate de către utilizatorii de apă.

XV. Criteriile prevăzute în anexa nr. 3 se iau in considerare, dacă este cazul, în

momentul compilării informațiilor în conformitate cu punctele III-XIV.

Intocmit ,

SC ECO GREEN CONSULTING SRL

Administrator ,

BADEA GABRIELA

proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de...

Documents