cuprins planului sau programului, precum si a relatiei...

RAPORT DE MEDIU „PUZ Lotizare sat vacanta cu specific pescaresc 1 “ Comuna Corbu, jud. Constanta

CUPRINS

1. DATE GENERALE1.1. Denumire a planului/prog r a m ului ……………………………………...........................31.2. Proiectan t ul lucrarii ……………………………………………………..........…..........31.3. Beneficiarul lucrarii ..……………………………………………………......................31.4. Elabora to r ul lucra rii………………………………………………………………….....31.5. Colabora to r i………………………………………………………………………….....31.6. Evaluare a stra te gica de mediu ………………………………………............................3

2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PLANULUI SAU PROGRAMULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE2.1. Continutul si obiectivele planului/progr a m ului ………………….........…..........................42.2. Relatia cu alte planuri/prog r a m e …………………………………......................................9

3. ASPECTELE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PLANULUI SAU PROGRAMULUI PROPUS3.1. Aspecte ale starii actuale in zona de amplasa m e n t ..........……………................................133.2. Elemente de geologie ..... ……………………………………………..................................133.3. Relief............................................................................................ ….....................................163.4. Solul ......................................................................................................................................183.5. Elemente de hidrologie .........................................................................................................193.6. Clima si calita te a aerului .......................................................................................................193.7. Elemente de biodiversi ta t e ....................................................................................................263.8. Patrimoniu cultural ................................................................................................................1053.9. Asezari umane si alte obiective de interes public...................................................................1053.10. Stare a mediului pe amplasa m e n t u l studia t . . .. . .. .....................................................................108

4. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA SEMNIFICATIV4.1. Mediul acvatic ……………………………………………………….….….........................110

1


4.2. Mediul teres t ru ………………………………………………………..….............................1114.3. Atmosfera …………………………………………………...................................................1134.4. Biodiversi ta t e a………………………………………………..…….......................................1134.5. Mediul socio- economic …………………………………………………..............................114

5. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE, RELEVANTE PENTRU PLAN SAU PROGRAM……………………………………………………....................................................1156. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI STABILITE LA NIVELNATIONAL, COMUNITAR SAU INTERNATIONAL, CARE SUNT RELEVANTEPENTRU PLAN SAU PROGRAM SI MODUL IN CARE S-A TINUT CONT DE ACESTEOBIECTIVE SI DE ORICE ALTE TIPURI DE CONSIDERATII DE MEDIU IN TIMPULPREGATIRII PLANULUI SAU PROGRAMULUI………................................................................................116

6.1. Obiective de protec tie a mediului ………………………………………................................122

6.2. Modul de indeplinire a obiectivelor de protectie a mediului ……...........................................131

7. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA ASPECTELOR CA: BIODIVERSITATEA, POPULATIA, SANATATEA UMANA, FAUNA, FLORA, SOLUL, APA, AERUL, PEISAJUL, FACTORII CLIMATICI, VALORILEMATERIALE, PATRIMONIUL CULTURAL, INCLUSIV CEL ARHITECTONIC SI ARHEOLOGIC SI ASUPRA RELATIILOR DINTRE ACESTI FACTORI ..........................1337.1. Matricea de impact ………………………………………………………............................1337.2. Efecte cumula te , sinergice ……………………………………............................................1357.3. Efecte posibile asupra sana ta t ii umane ..................................................................................138

8. POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA SANATATII, IN CONTEXT TRANSFRONTALIER…….........................................................139

9. SCHIMBARI CLIMATICE ......................................................................................................14010.MASURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE SI COMPENSA, CAT DE COMPLET POSIBIL, ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTARII PLANULUI SAU PROGRAMULUI ………………...............................................................................................162

2


10.1. Masuri de diminua re a impactului asupra solului/subsolului….......................................16210.2. Masuri de diminua re a impactului asupra apei de suprafa t a….........................................16310.3. Masuri de diminua re a impactului asupra apei subte ra n e…….........................................16310.4. Masuri de diminua re a impactului asupra aerului atmosfe ric….......................................16310.5. Masuri de diminua re a impactului asupra biodiversi ta t ii………......................................164

11. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR ALESE SI O DESCRIERE A MODULUI IN CARE S-A EFECTUAT EVALUAREA, INCLUSIV ORICE DIFICULTATI (PRECUM DEFICIENTELE TEHNICESAU LIPSA DE KNOW- HOW) INTAMPINATE IN PRELUCRAREA INFORMATIILOR CERUTE………………………………………………………………...................................... 17111.1. Introduce r e……………………………………………………………….........................17111.2. Prezen ta r e a alterna t ivelor………………………………………………….…...................172

12. DESCRIEREA MASURILOR AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PLANULUI SAU PROGRAMULUI ………….....................................................…..............................................................................17812.1. Introduce r e……………………………………….……………………………..................17812.2. Monitorizare PUZ…………………………………………………………..……...............17912.3. Raporta r e . . . . . . .. .......................................................................................................................18413. BIBLIOGRAFIE ...................................................................................................................18714. ANEXE................................................................................................................................. .189

3


1.DATE GENERALE

1.1. Den u m ir e a plan ul u i /pr o g r a m u l u i : „PLAN URBANISTICZONAL Lotizare vacan ta cu spec i f i c pes car e s c 1 “ Comu n aCorbu, jud. Consta n t a

1.2. Proiectan t u l lucrarii : S.C. ROW STUDIU S.R.L.

1.3. Ben ef i c i ar i i lucrari i : S.C. BLACK SEA TRANSPORT S.R.L., RUSUIONUT CRISTIAN SI PRIMARIA COMUNEI CORBU.

1.4. Elaborat or i : Ecolog Corina Trofim p e rsoana fizica in sc r isain Re g ist r u l Nat ion a l a le la b or ato r ilor d e st u d ii p en t ru p r o t ect iam ed iu lu i la p ozit ia 554, pe n tru RM , RIM , BM, EA.

Biolog Giorgiana Badea p e rsoana fizica in sc r isa

in Re g ist r u l Nat ion a l a l e la b or ato r ilor d e st u d ii p en t ru p r ot ect ia m ed iu lu ila p ozit ia 555, pe n tru RM , RIM , EA.

1.5. Colaboratori : Silviu Covaliov – biolog

1 .6. Evaluare a strate g i c a de mediu

Este un instrum e n t folosit in mod sistem a tic la cel mai inalt niveldecizional, care faciliteaza, inca de foarte devrem e, integra r e aconside ren t e lo r de mediu in procesul de luare a deciziilor, conduce laindentificar ea masurilor specifice de ameliora r e a efectelor si stabiles te uncadru pentru evaluare a ulterioar a a proiectelor din punct de vedereal protec tiei mediului.

Evalurea stra t egica se aplica, de catre unele state si la nivel depolitici si chiar de legisla tie , fiind o metoda de asigura r e a uneidezvolta r i durabile. In aces t sens, s-a dezvolta t un instrum e n tinterna t ional, pe care si Romania l-a semna t la Kiev in 2003. Protocolulprivind evaluare a stra t egica de mediu - aces ta se refera la planuri,progra m e, politici si legislatie care pot face obiectul evaluarii de mediu.

Evaluare a stra tegica de mediu s-a dezvolta t ca masura de precau tie ,la nivel decizional inalt, deoarece evaluare a impactului la nivel de proiect s-a dovedit o masura destul de limitativa si slaba, si in consecin t a ,insuficient a. Aceasta , datori t a moment ului tarziu in procesul decizional, in

4


care se aplica procedu r a EIA la proiecte . Astfel, raspuns u r ile la intreba r ileadresa t e la nivelul cel mai inalt, de tipul “ce fel de dezvolta r e trebuie saaiba loc, unde si daca acesta trebuie intradeva r sa aiba loc” au fost, de celemai multe ori, nefunda m e n t a t e din punct de vedere al protec t iei mediului.

Evaluare a de mediu sau “evaluare a stra tegica de mediu” se aplica lacel mai inalt nivel decizional sau de planificare , de exemplu la dezvolta re apoliticilor, strage t iilor si, evident al planurilor si progra m elor .

In acest mod se poate focaliza pe “sursa” impactului asupra mediuluisi nu pe “rezolvarea” simptom elor aparu t e in urma produce rii impactului.

2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELORPRINCIPALE ALE PLANULUI SAU PROGRAMULUI ,

PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SIPROGRAME RELEVANTE

2.1. Contin u t u l si obie c t ive l e planulu i /pro gr a m u l u i

Contin u t u l planul u i :

Documen t a t ia analizeaza:- elabora r e a lotizarii unui sat de vacanta cu specific pescare sc cu

functiunile admise conform Regulam e n t ului Rezervat iei Biosferei DeltaDunarii - Cap. III – Utilizari functionale Admise – Art. 6 - Functiuni admisecat si Art. 7 - Functiuni admise cu conditionari;

- schimbar e a destinat iei terenului ;- asigura r e a acceselor carosabile cat si pietonale dintr- o circula tie

publica;- stabilirea functiunilor admise in zona de studiu;- tipologia parcelelor nou proiect a t e ;- ret rage r e a de la aliniamen t ul stradal cat si ret rage r il e fata de

limitele deproprie t a t e ;- accesul si parcar e a autovehiculelor;- regimul maxim de inaltime admis;- aspectul exterior al cladirilor;- mate r iale de const ruc t ie admise;- cromatica exterioar a a viitoarelor obiective arhitec tu r a le ;- asigura r e a echipa rii edilita re;- asigura r e a spatiilor planta t e ;- imprejmuire a terenu r ilor catre domeniul public;

5


- posibiliata ti maxime de ocupa re si utilizare a terenului;

Este vorba despre 3 initiatori: S.C. BLACK SEA TRANSPORT S.R.L.,Rusu Ionut Cristian si Primaria comunei Corbu.

Beneficiarii terenu rilor intentione az a const rui re a pe o suprafa t a de20,89 ha, din extravilanul localita tii Corbu, a unui sat de vacanta turisticpent ru sezonul estival.

Conform Certificatului de urbanism nr.6/22.01.2015 emis de Primariacomunei Corbu pentru : S.C. BLACK SEA TRANSPORT S.R.L., Rusu IonutCristian.

1. Regimul juridic:- amplasa r e : extravilan comuna Corbu ;- tip proprie t a t e : privata.2. Regimul economic:- folosinta actuala: terenu ri neproduc t ive si degrad a t e si ape

stata toa r e cu destina tia actuala de „nisipuri” si „lacuri si balti natu rale”;- destina t ie propusa: sat de vacanta cu specific pescare sc .

3. Regimul tehnic : Totodata subliniem ca in conformita t e cu Certificatului de urbanis m nr.6 / 22.01.2015 emis de Primaria comunei Corbu, construc t iile propuse a firealizate sunt amplasate pe terenuri care fac parte din zona economica aRezervatiei Biosferei Delta Dunarii.

6


Fig.1 Ampla sa m e n t u l studia t (sursa Googl e earth - imagi n e sate l i tara 201 5 )

Conform „Proiectului tehnic” pus la dispozitie de beneficiar , rezultacateva aspect e elocvente pent ru poten tialul impact al planului asupraobiectivelor de conserva re din cele doua situri:

- Zona PUZ- ului propus face parte din extravilanul comuneiCorbu, zona faleza – golf a Marii Negre - Terenul studia t este situa t la odistant a de 8 km nord de Comuna Corbu ce are o buna legatu r a rutierajudetean a , pe DJ 226. Acest drum pornes t e din zona Midia - Navodari , cuconexiune pe DN 22 B, prin Navodari – Ovidiu, la DN 2 A – E 60 spreBucures t i – Constan t a , autost r ad a A4 ce face legatu r a cu Autost ra daSoarelui A2 si pe litoral prin zona turistica Navodari – Mamaia - Constan t a .Acestea se invecineaza cu un teren partial const rui t , fiind amplasa t lanordul terenului pe care se intentioneaz a dezvoltar e a imobiliara – satvacanta Corbu 1.

- Conform prevede rilor Regulam en t ului Rezerva t iei Biosfera DeltaDunarii – sunt admise functiuni precum – Locuinte, Case de vacanta ,Cazare turistica in locuinte tradi tionale, Hoteluri cu maxim 20 camere ,Pensiuni si Moteluri cu maxim 10 camere , Campare , Comer t , Servicii,Agremen t , Sport si Echipam e n t e edilita re si Parcar e cu functiunicomplem en t a r e .

- Se va constitui si Zona de spatii verzi proteja t e . Astfel vom avea :- ZR1 – ZONA MIXTA - Conform prevede r ilor Regulame n t ului

Rezerva tiei Biosfera Delta Dunarii – sunt admise functiuni precum -Locuinte/ Case de vacanta / Cazare turistica in locuinte tradi tionale/Hoteluri cu max 20 camere/ Pensiuni si Moteluri cu max. 10camere/Ca m p a r e / Comer t / Servicii/ Agremen t / Sport/ Echipam en t eedilita re .

- Regimul maxim de inaltime va fi de P+2E echivalentul a10,00m.

- ZR2 - ZONA MIXTA - Conform prevede rilor Regulame n t uluiRezerva tiei Biosfera Delta Dunarii - Locuinte/ Case de vacanta / Cazareturistica in locuinte tradi tionale/ Hoteluri cu max 20 camere/ Pensiuni siMoteluri cu max. 10 camere/ Campar e/ Comer t /Servicii/ Agrement / Sport/ Echipame n t e edilitare Parcar e cu functiunicomplem en t a r e .

- Regimul maxim de inaltime va fi de P+2E echivalentul a10,00m.

- ZR3 - ZONA SPATII VERZI PROTEJATE

Zona de amplasa m e n t este situa ta in extravilanul localita tii Corbu inzona litorala / de coasta a Marii Negre , pana la platoul terase i abrup te . Din

7


punct de vedere adminis t ra t iv, zona planului este par te a UAT Corbu,judetul Constan t a , Regiunea 2 Sud- Est Dobroge a.

Fata de Siturile Natura 2000 ROSPA 0031 si ROSCI 0065, perimet r u lse situeaza in interiorul acesto ra , la limita sudica a celor doua arii proteja te(Fig.3).

Fig 2 . Amplasam e n t ul propus al PUZ (detaliu – oval alb) fata delimitele ariilor proteja te (linie verde – limita SCI, linie rosie – limita SPA

Terenu rile au urmatoa r e le vecinata t i :- sud – domeniu public, Plaja Corbu;- est – teren proprie t a t e privata;- nord – De 608;- vest – De 608.

Terenul are accesibilita te din: nord si vest De 608, pe latura sudicadin domeniul public plaja Corbu si in est drum de exploat a r e

Conform Certifica tului de Urbanism nr. 6/22.01.2015, folosintaactuala a terenului este terenu ri neproduc tive si degrad a t e si apestata toa r e cu destina tia actuala de „nisipuri” si „lacuri si balti natu rale”, iardestina t ia propus a este conform Regulame n t ului Local de Urbanismaferen t - IS t – subzona turism – agrem e n t .

8


Principalii indici urbanis tici – POT si CUT se incadre aza in indicii maximide ocupare a terenului stabiliti prin Regulam e n t ul –cadru de urbanismpent ru Rezerva t ia Biosferei Delta Dunarii.

Regimul de aliniere a const ruc t iilor : va fi de maxim 10 ml echivalen tul a 3 etaje - conform Regulam en t ului

Rezerva tiei Biosferei Delta Dunarii - Cap. IV – Art. 12; Se va respec t a limita de 150 m fata de linia cea mai inainta t a a

marii, conform HG 749/2004, privind stabilirea respons a bili ta t ilor,crite riilor si modului de delimita re a fasiei de teren aflate in imedia taapropie re a zonei costiere , in scopul conserva r ii conditiilorambient ale si valorii patrimoniale si peisagis t ice din zonele situa t e inapropie re a tarmului, se va lua in considera r e si OUG 202/2002 siOrdonan t a 19/2006.

Echipare a tehnic o - edil i tara core s p u n z a t o a r e dezvol tari i zone i

Echipare a cu ener g i e elec tr i ca Situat ia exis t e n t a: in prezen t , parcela vecina are amplasa t a o centralaeoliana avand ca furnizor S.C. MONSON GROUP S.R.L..Situat i a propu s a: se va realiza prin bransa r e a la reteau a nou proiecta t a .

Configura t ia finala, sectiunile conduc toa r e lo r , punctul de derivare,se vor stabili de catre furnizorul de energie elect rica si se vor executa infaza preme rg a t o a r e punerii in functiune a primului obiectiv din zonastudia t a .

Proiectul ce va fi elabora t pent ru alimenta r e a zonei va cuprinde sisolutia tehnica pent ru asigura r e a ilumina tului stradal public .

Solutia efectiva va fi elabora t a conform fisei de solutie ce va fi datade furnizorul de energie elect ric , la fazele ulterioar e de proiecta r e .

9


Alime n t ar e a cu ap a – pe amplasa m e n t u l studiat nu exista retea dedistribu tie apa (potabila sau menaje r a ).

Situat i a propu s a : se va realiza prin legarea la reteaua de apa a localita tiiinvecina te Corbu.

Evacu ar e a apelor uzate : in prezen t nu exista in zona studiat a reteade canalizare

Situat i a propu s a: - Se considera doua statii de pompare ape uzate (cateuna pentru fiecare) zona de loturi. SP1 avand un debit mai mic refuleaza inchesonul SP2 si de aici in reteau a de canalizare a localita tii Corbu. Ele sevor amplasa in punctele de cota minima si ocupa aproximativ 50 mpfiecare .

Reteaua de canalizare menaje r a se realizeaza cu conduc te din PVC-KG Dn 250 urmand traseul strazilor din zona lotizata . Caminele de vizitaresi de schimbare directie se amplase az a din 50 in 50 metri si vor fi de tipprefabrica t confectiona te din PVC sau beton.- Ca variant a alterna t iva, se propune folosirea de bazine vidanjabile dinmater iale anticorozive prietenoa s e cu mediul (plas tic special, polies te r iarmati cu fibra de sticla etc.) care vor fi adapta t e volumet r ic in functie decapacita t e a dorita si care sa asigure neinfiltra r e a in sol, implicit in pinzafreatica, a apelor uzate rezulta t e . Menten a n t a se va face prin vidanjare , iarimpleme n ta r e a bazinelor vidanjabile se va face fara a distruge covorulvegetal existent , iar acolo unde nu este posibil, dupa finalizarea contruc t ieiacestor a covorul vegetal se va reface utilizand specii din habita t elerelictar e vecine.Ulterior, const ruc t iile vor fi racorda t e la un sistem de canaliza re menaje r arealizat conform prezen ta r ii tehnice de mai sus.

Alime n t ar e a cu ener g i e termic a : actualme n t e pe amplasa m e n t e nuexista surse de produce r e a agentului termic.Situat i a propu s a : - Se vor realiza individual surse de energie termicarespec t a n d u- se legislatia in vigoare , in special daca se vor utiliza sistemede incalzire avand componen t e sub presiune – gen cent ra le termice cuagent termic lichid. Pe cat posibil, se va opta catre utilizarea variantelortraditionale – incalzire cu lemn de foc / peleti sau cu energie elect rica.Daca exista resurs e , se pot instala pompe de caldura , panouri fotovoltaicesau panouri termice de capta r e a energiei solare, insa in regim individual.Este indicat sa se optez e pentru variant e l e ecolo g i c e care samics or e z e cat mai mult emis i i l e de CO 2 in atmo s f er a .Alimenta r e a cu gaze natur ale se va realiza din reteau a nou proiecta t a .

Telefo n i c e , cablu - intern e t , date si tv – nu sunt existen te

10


Situat i a propu s a : telefonia, cablul- interne t , date si tv se vor executa incanaliza tie ingropa ta .

Gestiu n e a des e u r i l or : In prezen t , pe amplasa m e n t nu se desfasoa raactivita ti genera toa r e de deseu ri. Situat i a propu s a : dupa obtinere a Autoriza tiei de const ruc t ie , peamplasa m e n t vor fi genera t e deseu ri atat in faza de const ruc t ie , cat si infaza de functiona re .

In conformita t e cu prevede r ile HG nr. 349/2005 privind depozita r e adeseu rilor , art.3, alin .(7): “ spatiile de depozita r e din zona rurala sereabili teaza pana la data de 16 iulie 2009, prin salubriza r e a zonei sireint roduc e r e a aces teia in circuitul natu ra l sau prin inchidere … “ agentiieconomici sunt obligate sa incheie contrac t e de prelua re a deseu rilor cusocieta t i de salubriza re autoriza t e .

Deseurile genera t e in faza de const ruc t ie , in functie decategorie , vor fi eliminate prin utilizare ca umplutu ra , pent rusistema t iza r e a terenului (cele iner te fara continu t de subst an t epericuloase), la amenaja r e a drumurilor sau in alte locuri stabilite dePrimarie . Materialele care nu se pot valorifica sau recupe r a , in urmaexecuta r ii lucra r ilor de const ruc t ii se vor transpo r t a la un depozit dedeseu ri autoriza t .

Dupa finalizare a investitiei, se va efectua o colecta r e selectiva adeseu rilor in europubele, amplasa t e in zone special amenaja t e .

Eliminare a deseu rilor recupe r a bile (har tie , PET, sticla, eventualedeseu ri metalice) se va face prin societa t i de profil autoriza t e .

2.2. Relat ia cu alte planuri/pro gr a m e

Certificatul de Urbanism nr. 6 / 22.01.2015, emis de Primariacomunei Corbu (vezi anexa) mentioneaza ca in conformita t e cu PlanulUrbanis tic General , amplasam e n t u l este situa t in extravilan, pe unteren avand categoria de folosinta terenu ri neproduc t ive si degrada t e siape stata toa r e cu destina t ia actuala de „nisipuri” si „lacuri si baltinatur ale”.

Potrivit art. 91 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, amplasa r e anoilor const ruc t ii trebuie facuta in intravilan. Prin exceptie, uneleconst ruc t ii care prin natur a lor pot genera efecte poluan te factorilor demediu, pot fi amplasa t e in extravilan. In acest caz, amplasa m e n t e l e se vorstabili pe baza de studii ecologice de impact , prealabile, avizate deorganele de specialita te privind protectia mediului inconjura to r .Autorizar e a executa r ii const ruc t iilor pe terenu ri situa te in extravilan se vaface cu respec t a r e a conditiilor impuse de Legea nr. 18/1991, corela ta cu

11


prevede r ile Legii nr. 50/1991, republica t a , cu modificarile si complet a r ileulterioar e .

Nu se recoma nd a realizarea unor trupu ri izolate, distant a t e fata delocalita te , asigura r e a utilita tilor facandu- se in acest caz prin surse proprii.Autorizar e a executa r ii const ruc t iilor si amenaja r ilor pe terenu ri agricoledin extravilan este permisa pentru functiunile stabilite prin lege. Suntinterzise const ruc t ii pe terenu ri agricole avand clasa de calitate I si II, peterenu r i amenaja t e cu lucra ri de imbuna t a t i r i funciare . Se interzicconst ruc t ii pe terenu ri inundabile .

Conform prevede r ilor art.32 din Legea nr.350/200, cumodificarile si complet a r ile ulterioar e , privind amenaja r e a teritoriului siurbanism ului , in cazul in care se solicita o deroga r e de la prevede r iledocumen t a t i ei de urbanism aproba te se poate elabora o alta documen t a t iede urbanism (Plan Urbanis t ic Zonal), prin care sa se justifice si sa sedemonst r ez e posibilita tea interven tiei urbanis tice solicita te . Intocmireadocumen t a t i ei este conditiona t a de obtinere a avizului favorabil de laSistemul de Gospoda ri r e a Apelor, legat de inundabilita te aamplasa m e n t u lui si de posibilita te a executa r ii unor masuri tehnice caresa elimine riscul inundabili ta tii, conform prevede r ilor acestui aviz. PlanulUrbanis tic Zonal intocmit pe ridicare a topografica a amplasa m e n t ului si avecinata t ilor va fi recep tiona t de Oficiul de Cadast ru si Publicita teImobiliara Tulcea si va contine mate rial fotografic. Planul Urbanis tic Zonalva detalia problema inundabili ta tii terenului si a masurilor de contraca r a r ea riscului, conditiile de amplasa r e , regimul de inaltime, accesul, modul deasigura r e cu utilita ti, incadra r e a in arhitec tu r a deltaica. Avand in vedere caamplasa m e n t u l este situa t intr- o zona cu risc la inunda tii, lucra rile suntposibile doar in cazul in care, prin Planul Urbanis tic Zonal si proiec tulpent ru autoriza re a executa r ii lucra rilor de const rui r e se va demons t r a case elimina orice risc .

Conform HG nr. 1516/2008 privind aproba r e a Regulame n t ului- cadru

de urbanism pent ru Rezerva t ia Biosferei Delta Dunarii, la Capitolul III –Utilizari functionale :

Art. 7 Pe teritoriul pe care se aplica prezen tul regulame n t suntadmise urmatoa r e le functiuni:

a) locuirea , cu variant ele locuire permane n t a , locuire sezoniera , casede vacanta , cazare turistica in locuinte tradi tionale, cu suprafa t a const rui tala sol de maximum 200 m2;

b) institutii, servicii, dota ri publice;c) spatii verzi pentru agrem e n t , sport;d) gospoda ri e comunala ;e) amenaja r i piscicole;

12


f) unitati agricole, mestesug a r e s t i , indust r iale , de pres ta r i de serviciisi de transpor t ;

g) circulat ii rutiere si navale, cu dotarile aferen t e ;h) edificii de cult, cu const ruc t ii anexe.

Art. 8 Sunt admise, cu conditionari , urmatoa re le functiuni:a) campare a , inclusiv in zonele de locuit, conditiona ta de dotarea cu

instala tii tehnico- sanita r e , cu respec t a r e a prevede rilor legale specificepent ru structu r ile de primire turis tica;

b) functiunile comerciale si serviciile profesionale, daca se inscriu inconditiile de configura r e a parcelelor si cladirilor, precum si cu conditiona ricare se refera la forma, mate riale de const ruc t ie si finisaj;

c) sunt permise const ruc t ii izolate pentru alimenta t ie publica, cuconditiona ri referi toa r e la forma, mate riale de const ruc t ie si finisaj, inconformita t e cu legislatia specifica, cu prevede r ile prezen tului regulame n tsi cu respec t a r e a legislatiei privind protec tia mediului;

d) in extravilanul localita tilor se autorizeaza numai lucra ri deinfras t ruc t u r a si anexe ale

exploata t iilor agricole, piscicole sau zootehnice;e) structu r ile de agrem en t care nu includ serviciul de alimenta t ie

publica sunt admisecu conditia limitarii impactului vizual si sonor asupra vecinat a t ilor ,

precum si cu respec t a r e a normelor privitoare la forma, mate r iale deconst ruc t ie si finisaj din prezen tul regulame n t ;

f) locuinte cu suprafa t a const rui ta la sol pana la 300 m2, cu conditiaincadra r ii in indicato rii urbanis t ici aproba t i si a respec t a r ii prevede r ilorCodului civil;

g) case de vacanta cu suprafa t a const rui ta la sol pana la 350 m2, cuconditia incadra r i i in indicator ii urbanis tici aproba ti si a respec t a r iiprevede r ilor Codului civil;

h) depozita ri de mate riale refolosibile, cu conditia respec t a r iilegislatiei specifice;

i) platform e de precolec ta r e a deseu rilor menaje r e , cu respec t a r e alegislatiei privind protec t ia mediului;

j) activita ti care utilizeaza pentru depozita r e sau produc tie terenulvizibil din circula tiile publice sau de pe parcelele adiacen te , cu conditiarespec t a r ii normelor sanita r e si neproduce r ii de noxe sau zgomote carederanjeaza vecinat a t i le;

k) spatii comerciale cu suprafa t a utila peste 300 m2, cu conditiaasigura r ii locurilor de parca r e pentru aprovizionare si cu respec t a r e alegislatiei privind protec t ia mediului.

Art. 9 Pe teritoriul pe care se aplica prezen tul regulame n t suntinterzise urmatoa r e l e utilizari:

13


a) struc tu r i de cazare de mari dimensiuni: hoteluri cu mai mult de 20de camere , pensiuni si moteluri cu mai mult de 10 camere ; ansam blu rilehoteliere cu mai mult de 20 de camere se vor dispune in sistem pavilionar;

b) in intravilan: structu r i si anexe pentru cres te r e a si folosireaanimalelor domes tice pentru agrem e n t (herghelii, hipodrom); depozita r eangro, cu suprafa t a const rui t a mai mare de 100 mp si depozita r e in aerliber cu suprafa t a mai mare de 150 mp;

c) activita ti produc tive poluante de orice fel, cu risc tehnologic sauincomode prin traficul genera t ;

d) depozita re a substan t e lo r inflamabile sau toxice.

In Planul Stra tegic pentru Turismul Durabil in Delta Dunarii sementioneaza ca “dezvolta re a activita tilor de turism pe raza Deltei Dunariisi judetului Tulcea trebuie sa tina seama de principiile durabili ta tiiturismului, print re care :

Minimizarea impactului activita tilor turistice asupra mediuluinatur al , in vederea obtinerii durabilita t ii ecologice, contribuind astfella conserva r e a si pas t ra r e a element e lo r natu ra le , cu intoarce r e a uneiparti a veniturilor obtinute prin turism in aria proteja t a ;

Minimizarea impactului nega tiv al activita tilor turis tice necont rola t easupra comuni ta t ilor locale si membrilor ei, in vederea obtineriidurabili ta tii sociale; dezvolta re a acelor forme de turism care nu pertu rb aviata de zi cu zi a popula tiei destina t iei turistice ; evitare a apari t ieisitua tiilor conflictuale in relatia cu comuni ta t e a locala;

Minimizarea impactului nega tiv al activita tii turistice asupra culturii,traditiilor, obiceiurilor locale, in vederea obtiner ii durabili ta tii cultura le;dezvolta r ea unui turism capabil sa dete rmine mentine r e a auten tici ta t ii siindividuali ta t ii culturilor locale si evitarea satura r ii aces tor culturi cuinfluente externe;

Maximizare a beneficiilor economice , aduse prin dezvolta re aturismului la nivelul localnicilor, in vederea obtinerii durabilita tiieconomice a comunita t ilor;

Educa tia , prega ti r ea , informar e a , ca procese ce stau la bazadezvolta r ii turismului; educare a turistului in scopul intelege rii si aprecie riiimpactului provocat de acesta , in vederea imbuna ta t i r ii atitudiniipersonale in ceea ce priveste protec t ia mediului si reduce re aimpactului; dezvoltar e a unei componen t e ecologic- educa tive pent ruvizitatori , localnici, adminis t r a t i a locala, populat ia mediului rural si urbanetc.; Coordona r e a locala; par ticipar e a comunita t ii locale si consulta r e aacesteia referi tor la dezvolta re a turistica durabila , popula t ia consti tuind unfactor de decizie activ.

In Planul Local de Dezvoltare Durabila cat si conform strat egieilocale:

Turismul are un potential deosebi t , valorificat in prezen t doar intr- ofoarte mica masura .

14


In judet se practica un numar diversifica t de tipuri de turism: turismpeisagis t ic , birdwatching, vanatoa re si pescuit sportiv, plaja marina sisportu ri nautice, turism stiintific, turism cultural si religios, turism decroaziera si, mai ales, turism rural si ecotu ris m, cu un numar total de peste1050 de unitati turistice.

Avand in vedere ca pe amplasa m e n t inca nu exista alti agentieconomici axati pe turism, impactul produs de turisti este mult redus sinecumula t iv. Impac tul se cumuleaza cu agentii economici dinvecinata t e(com plex turistic - „La casa veche” si complex turistic -

„Complex Plaja Golf”), care insa desfasoa ra activitati turisticeintensive. Satul pescare sc va functiona sub o forma prietenoas a cu mediul,cat mai integra t in natura , tinzand prin aceste a sa devina un exemplu debune practici pentru alte investitii similare.

Se urmares t e in principal clientela din straina t a t e , mult mai educa t asi recep tiva la problemele de mediu care sa serveasca drept exemplupopula t iei locale in mate r ie de manage m e n t eficient par ticipa t iv. Sedores t e practica r e a unui turism de calita te si nu neapa r a t cantita t e , faptcare reduce presiune a asupra biodiversi t a t i i/habi ta t e lo r dar contribuie inacelasi timp la promovare a si constient iza r e a eficienta a turistilor in ceeace priveste impor tan t a RBDD la nivel interna t ional .

Practica re a turismului constituie o alterna t iva la activita te atraditionala preponde r e n t a de pescuit in RBDD, fiind o sursa de venitlocala.

Se realizeaza dease m e ni o promovare a siturilor Natura 2000 prinexperime n t a r e a naturii - birdwatching, relaxare , pescuit sportiv, activita tide agrem e n t .

In acest mod se contribuie la procesul de constient iza r e locala siinterna t ionala privind R.B.D.D. sit UNESCO, RAMSAR si Natu ra 2000.

Contribu tie la manage m e n t u l durabil al R.B.D.D. prin creare a despatii de campare , cazare si servicii conforme.

Planul Urbanis t ic Zonal integreaza prevede ri punctuale referi toar e lacomuna Corbu cu alte planuri si progra m e , dupa cum urmeaza :

- Planul Urbanis t ic General al comunei Corbu, aproba t prin HCLnr.29/04.11.2002;

- Extindere si reabili ta re retea de alimenta r e cu apa potabila si reteade canalizare in comuna Corbu - 2013;

- Modernizar e a infras t ruc t u r ii de baza a comunei Corbu. ;- Proiect de racorda re la gaze a comunei Corbu - 2015;- Program de dezvolta r e locala- Maste r Plan – Dezvoltar e a durabila in Delta Dunarii – 2004

15


3.ASPECTELE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE AMEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN

SITUATIA NEIMPLEME NTARII PLANULUI SAUPROGRAMULUI PROPUS

3.1. Aspec t e ale stari i actu a l e a mediu l u i in zona ampla s a m e n t u l u i

Dobrogea Centrala in perimet r ul careia se inscriu localitat ea Corbu siamplasa m e n t u l analizat este reprezen t a t a in ansamblul ei de Podisul Casimcei ce se desfasoa ra la sud de Podisul Babadag pana la aliniame nt ul depre siunilor de contac t Stupina, Doroban tu , Balcescu. Pe flancul vestic limita o formeaza valea Dunarii, iar catre est litoralul Marii Negre . Dobrogea Centrala cuprinde ca subuni ta t i fizico- geografice: sectorul central – Podisul Casimcei, sectorul dunare a n – Podisul Garliciu si sectorul maritim – Podisul Istriei.

3.2. Elem e n t e de geo lo g i e

Prin prisma alcatui rii sale geologice, Podisul Dobrogei Centra le s-aconsolidat ca entita te structu r a la , in orogeneza baikaliana , caract e r is t icefiindu- i grupul de Ceamurlia si grupul sisturilor verzi, ambele cu rocimetamorfice, precum si grupul formatiunilor jurasice, numai din rocisediment a r e .

Format iunile cretacice afloreaza de sub mantia de loess, pe spatiifoarte reduse , in malul drept al Dunarii si in unele vai torentiale, afluenteacesteia . De asemen e a , in nord- est, sunt reprezen t a t e prin argilecaolinitice, calcare , microconglom er a t e , gresii calcaroas e , creta .Cuate rna r u l este intalnit pe suprafe t e intinse; are grosimi reduse si secompune din argile rosii si verzi pleistocene cu concre t iuni de ghips, loess,depozite aluviale si maritime holocene .

Masivele calcaroas e existent e in cadrul Podisului Casimcei suntrestu ri ale unei vechi bariere de corali din Marea Jurasica, aparand camartor i de eroziune sub forma de chei (Cheile Dobrogei), doline, peste r i .In anexa 7 este prezen t a t a coloana stra tigr afica a Dobrogei Centrale .Conform normat ivului P 100/92 si P100/2006, amplasam e n t ul se afla in :• zona seismica „E”;

16


• coeficient de seismicita t e ks = 0,12;• perioada de control Tc = 0,7 sec;• accele ra t ia de varf ag = 0,16 g.

Adancimea maxima de inghe t in zona este de 0,80 m, iar frecventamedie a zilelor de inghe t , cu tempera t u r i mai mici de 0oC este de 73,2zile/an. Din punct de vedere al incarca r ilor de vant, amplasa m e n t u l seincadre aza in zona C avand viteza mediat a pe doua minute v2m = 30 m/s sipresiune a dinamica de baza la inaltimea de 10 m deasup r a nivelului soluluide 0,55 kN/m2.

3.2.1 . Elem e n t e de geol o g i e pe amplas a m e n tBazinul Marii Negre (numit si Bazinul Euxinic) se afla in par tea

sudica a placii litosferice Eurasia t ice in apropie r e a contac tului cu placilelitosferice Africana si Arabica. Aici au avut loc procese geotectonice deformare a platformelor , muntilor si bazinelor de sedimen t a r e intr- osuccesiune din care au rezulta t structu r a , tectonica si relieful actual. Cercet a r i le efectua t e inca din a doua jumata t e a secolului al XIX-lea aurelevat trasa tu r i le generale ale Bazinului Euxinic, margini t de munti tineriin sud, est si nord- est, de platform e stravechi si de bazine tectonice intenssediment a t e , in nord si vest. Mai tarziu a fost descope ri t a struc tu r a , extremde complica ta , a bazinului Marii Negre , precum si trasa tu r ile tectonice sistructu r a l e ale regiunilor inconjura toa r e de care este strans legatamorfogenez a bazinului. Dupa cel de al doilea razboi mondial, cerce t a r ilemagne tice , gravita tionale si datele rezulta t e din analizele seismo- acusticeau dovedit ca, din punct de vedere geologic si geofizic, bazinul Marii Negrese dezvolta atat pe crus ta continen t a la , cat si pe crusta oceanica. Bazinul Marii Negre este un bazin tectonic alcatui t din douacompar t ime n t e , vestic si estic, separa t e de ridicarea Andrusov cu aspect dehors t. Intreaga regiune se suprapun e unui fundam e n t dezvoltat pe crustaoceanica si pe crus ta continen t a la distribuite neuniform in profilultransve rs a l vest- est al bazinului. Crusta ocea n i c a tipica se afla in par tea centrala a bazinului vestic, subCampia Abisala Euxinica delimita t a de izobata de -2000 m. Aici, niveluldiscontinui ta t i i Moho se ridica spre suprafa ta , ajungand in par tea cent ralaa bazinului la numai 20 km sub nivelul actual al marii. Stratul bazaltic, cu ogrosime maxima de 8 km, se suprapu n e mantalei superioar e care aretemper a t u r i de 500- 600°C si este acoperi t de sediment e neconsolidat e cugrosimea de 7-14 km. Crusta cont i n e n t a l a este situat a pe marginile bazinului vestic si secarac te r izeaza prin cobora r e a discontinui ta t ii Moho pana la cca 35 kmadancime, prin ingrosar e a stra tului bazal tic care ajunge la 15- 18 km si prinextinde re a larga a stra tului granitic acoperi t cu alte tipuri de sedimen t econsolidate . Bazinul estic este suprapus unei scoar t e continen t al e cu stra tbazal tic gros de 8-9 km peste care se afla un stra t granitic subtire acoperi tcu sediment e neconsolida t e dezvoltat e pe o grosime de 10- 12 km. Aceasta

17


crusta continen t a la se ingroasa din ce in ce mai mult spre est, unde atingegrosimi de peste 40 km. In par tea centrala a Marii Negre se afla ridica rea cent ra la a Marii Negresau ridica rea Andrusov, formata din crusta continen t a la cu stra t bazal tic mai gros peste care se afla un stra t granitic subtire si apoi stiva desediment e neconsolidat e . La est de ridicarea Andrusov nu mai putem vorbide scoart a oceanica tipica, datorit a prezen te i stra tului granitic subtire careacopera stra tul bazal tic.

Din studiile geotehnice întocmite pent ru alte proiecte în regiune,putem concluziona c în zon nu se semnaleaz fenomene fizico- geologiceă ă ăactive (alunec ri sau pr bu iri), care s pericliteze stabilita tea viitoareloră ă ș ăconst ruc ii.ț

Zona PUZ 1 este situa ta imedia t sub treap t a unei prispecontinen t a le(cup r ins între 10 – 20 m) ce se desf oar paralel cu rmulă ăş ă ţăm rii, fiind asezata pe platforma Dobrogei Continen ta le .ă

Fig.3 Schita tec to n i c a a Regiu n i i Marii Negr e ( https: // e c o m a r e a n e a g r a . w o r d pr e s s . c o m / m a r e a -nea gra / s tr u c t u r a / )

Lege n d a 1.Tarm Oroge n 2. Falie gravita t i o n a l a a riftulu i 3. Faliimajore de prabu s ir e 4. Falii majore 5. Limite ale depre s i u n i l orsi/sau cres t e l or 6. Zone lipsi t e de crus ta grani t i c a 7. Cruste subtia t e

18

https://ecomareaneagra.wordpress.com/marea-neagra/structura/

https://ecomareaneagra.wordpress.com/marea-neagra/structura/


Bazin u l Marii Negr e se dezvolta pe trei tipuri de unita ti tectonicedistincte : cratonice, pericra tonice si intrac r a tonice (A.M. Nikishin et al.,2003). Unitat i l e craton i c e sunt reprezen ta t e prin platformele cristalineprecam b ri en e si paleozoice situat e in nordul si estul bazinului: PlatformaEst- Europea n a , Platforma Scitica si Platforma Moesica. Aceste platform esunt specifice par tii sud- estice a marii placi litosferice eurasia t ice si aureprezen t a t marginea stabila dincolo de care s-au desfasu ra t proceseleactive ale tectogen ezelor: Assyntica in Cambrian , Varisca in Carbonife r siPermian, Alpina in Mezozoic si Neozoic. Platform a Est- Europe an a , numita si platforma Europei Orientale sauPlatform a Rusa, este un soclu cristalin precam b ri a n extins mult spre nordsi est de bazinul Marii Negre . Platforma Scitica, situa ta in sudul Platformei Est- Europene , este maitanara (Paleozoic inferior) si mai intens fractu r a t a . Contac tul cu PlatformaEst- Europea n a se face print r- un sir de grabene pe care s-au dezvolta t oserie de bazine tectonice de sediment a r e : Depresiune a Barlad, Depresiune aPredobrog e a n a , Depresiune a Odessa- Sivas, Depresiune a Indol- Kuban,Depresiunea Manici care comunica cu depresiunile peri- caspice (M.Sandulescu , 1984). Platforma Moesica are aceasi varsta ca si Platforma Scitica, dar este multmai extinsa, din fundame n t ul Campiei Romane si din Dobrogea pana inDepresiunea Rion. Spre nord este delimita t a de lantul intrac r a tonicDobrogea de Nord- Crimeea- Caucazul Mare, iar spre sud de lantulpericra tonic alpin Balcani- Istrange a- Pontici- Caucazul Mic. PlatformaMoesica a fost denumita de H. Stille (1953) Walachische Sporn (PintenulValah), cu extensiune foarte larga intre Carpa ti si bazinul caspic. Unitat i l e intracra to n i c e sunt reprezen t a t e prin orogenul Nord-Dobrogea n si orogenul Crimeii, prelungit pana in Muntii Caucaz. Peversan tu l continen t al al Crimeii, in fata portului Sevastopol a fostdescope ri t Masivul Lomonosov (o creas t a submar ina) alcatui t din bazal te,andezite si dacite rezulta t e din eruptii cu varsta Albiana peste care se afla sediment e din Cretacic- superior si post- cretacice (A.M. Nikishin et al.,2003). Unitat i l e pericrat o n i c e sunt situa t e in estul si sudul bazinuluireprezen t a n d partea cea mai tanara a marginii bazinului formata in maimulte etape ale orogenezei Alpine. Aici se incadre aza orogenul alpin alMuntilor Caucaz, Muntilor Pontici si Masivului Istrange a . Latura sudica a bazinului Marii Negre este borda t a de arcul magm at iccretacic Srednego ri e- Pontide- Achara- Trialet- Karabah. In jurul Marii Negre se afla o serie de bazine tectonice formate prinriftogeneza continen ta la in Aptian- Albian: bazinul Belgorsk situat in estulCrimeii, grabenul Salgir din sud- estul Crimeii, santul Karkinit din GolfulOdessa, grabenul Shtormovaya situat la sud de santul Karkinit , bazinulAlma situat in sud- vestul Crimeii, bazinul Kuban situat pe flancul nord-vestic al Muntilor Caucazul Mare (A.M. Nikishin et al., 2003).

19


Intregul bazin este straba tu t de falii, majori ta t ea continuand u- se inregiunile continen t a le alatur a t e bazinului. Complexita t e a geologica si geofizica deosebita a bazinului Marii Negre ,exprima o evolutie morfogene t ica foar te agita ta , de altfel normala pent rupozitia la marginea placii Eurasia t ice, nu depar t e de contac tul acesteia cuplacile Africana si Arabica.

3.3. Reliefu l

Din punct de vedere morfologic, Podisul Dobrogei Centrale seprezinta cu aspect de pediplena , usor valuri t si inalta t , straba t u t de putinecursuri de apa care seaca pe timp de vara. Vaile formate prin eroziuneselectiva si climatica au contu ra t suprafe t e de nivelare , inselbergu r i ,pedimen t e si alte trepte de relief.

Evolutia indelunga t a a acestei unitati sub actiunea miscarilorepirogen e t ice a individualizat trei trepte principale de relief situat e la 250-400 m, la 100- 240 m si la 0-100 m (Radulescu I.).

In Podisul Istriei, unita te geografica ce include localita tea Corbu,relieful se prezinta larg valuri t cu inaltimea medie de 80- 100 m si esteformat din intinse pedimen te , domina te de inselbergu r i , grupa te in cadrulunor culmi, orienta t e vest- est si dispuse in trepte spre litoral (Posea, 1980).

In regiunea lacurilor Tasaul si Corbu se evidentiaza forme de reliefmarin si lacus t ru: plaje si faleze vechi si active in formatiuni calcaroase ,sisturi verzi si depozite loessoide, grinduri, perisipuri , precum si existen t aunor depresiuni- golfuri: Baia, Nuntasi, Tasaul, Corbu.

20


Fig. 4 Podi s u l Dobro g e i

3.3.1 Reliefu l pe amplas a m e n t

Relieful bazinului Marii Negre se subdivide, din punct de vederemorfotec tonic si morfost ruc tu r a l , in doua provincii: cent ra la si marginala. Provin c ia centrala , dezvolta ta pe crusta bazal tica de tip oceanic sipar tial pe crusta continen ta la , cuprinde Campia Abisala Euxinica situa ta laadancimi sub 2000 m. Relieful tectonic primar a a fost ingropa t desediment e le depuse in ultimii 80- 100 milioane de ani, astfel incat reliefulactual, dezvolta t pe sediment e neconsolida te fine si ultrafine, se prezintadeosebi t de plan si neted, cu energie de relief de numai cativa metri.

Provin c ia margi n a l a are o structu r a mult mai complexa. Relieful acesteiprovincii poate fi asocia t marginilor continen t al e oceanice , prezen ta n ddiferen te marcan t e pe fiecare dintre laturile sale. Latura nordica poate fi aseman a t a cu marginile continen t al e pasive,stabile, prezen ta n d toate trasa tu r ile morfologice specifice: campie costiera ,campii litorale, self continen ta l larg extins, versan t continen t a l usorinclinat , glacis continen t al larg.

21


Laturile sudica si estica sunt aseman a to a r e marginilor continen t a leactive, instabile, fara campii costiere , cu campii litorale putine si reduse caextensiune , cu selfuri continen t a le inguste , versan t continen t al abrup t siglacisuri continen ta le inguste si abrup t e . Latura vestica are trasa tu r i mixte strans legate de structu r a , tectonica simorfogenez a . Zona PUZ 1, este cuprinza in zona dintre plaja Marii Negre sitreap t a / t e r a s a continen ta la fiind reprezen t a t a de nisipuri fixate, canale sibalti mici.

3.4. Solul

In Podisul Dobrogei Centra le exista mai multe asocieri de soluri.Solurile balane se intalnesc pe cele doua laturi, dunare a n a si maritima,ocupand trept ele cobora t e al reliefului. Cernoziomurile se gasesc pe ceamai mare parte a suprafe t ei podisului, fiind caract e r i s t ice stepeidobrogen e . In lungul vaii Casimcea , pe calca rele cretacice, s-au dezvolta trendzinele si rendzinele brune. Solonetu r ile se afla la coada Lacului Tasaulsi Lacului Nuntasi.

In zona comunei Corbu terenu r ile agricole au o pondere de doar 37%din cauza unitatilor lacust r e si a terenu r ilor nisipoase si sara tu roas e cu omai mare extensie .

3.4.1 . Solul pe amplas a m e n tZona ce mai intinsa este carac t e r iza t a de soluri nisipoase sau

psamosoluri .Psamosolurile sunt definite prin textura lor nisipoas i de un profilă ş

de sol slab dezvolta t . Nivelul genera l de fertilita te al psamosolurilor estefoarte sc zut . La solurile localizate în apropie r ea M rii Negre , adâncime aă ăpânzei freatice este cuprins între 0,5 – 1 m, situa ie care dete rmină ţ ăfenomene de gleizare puternic . Reac ia aces to r soluri este modera t sauă ţputernic alcalin , cu valori de pH cuprinse între 8,5- 9.3. Solurile sunt slabăaproviziona te cu fosfor mobil i potasiu mobil. Textura este grosiera sauşmijlocie, fiind nisipolutoas a sau lutonisipoasa i având con inutu ri de argilş ţ ăcoloidal cuprinse între 8 – 22 %. Datorit faptului c înveli ul de sol esteă ă ă şputernic afecta t de fenomen e de degrad a r e , calitatea produc tiv aăterenu r ilor este foarte sc zut , ducând la folosirea lor sub form deă ă ăp une.ăş

O alta categorie mai redus a este cea a solurilor sara tu roas e sausolonceac u r i .

Solonceacu r ile includ toate tipurile de sol, care au limita superioa r aăorizontului salic în primii 20cm de la suprafa a solului. Solonceacu r ileţsupor t un covor vegetal s rac, care const din paji ti halofile de calita teă ă ă şfoarte sc zut pent ru vite. Prin natu ra lor, acestea au o biodiversi t a t eă ăsc zut . Pentru agricul tu r (exceptând p una tul extensiv) este imposibil aă ă ă ăş

22


fi folosite f r un drenaj artificial i sp larea s rurilor. O problem specială ă ş ă ă ă ăa solonceacu r i lor nisipoase , care au fost odat drena t e , este faptul că ăprezint un risc ridica t de eroziune eolian .ă ă

Un procen t mai redus, prezen t in principal la marginea vestica si peterase, este reprezen t a t de Solurile balane (SB) sunt carac t e r i s t ice stepeiuscate . Reac ia solului este slab alcalin , cu valori ale phului cuprinse întreţ ă7,9 – 8,3. Con inutul de humus este cuprins între 2,3 – 2,8 %, iar rezerva deţhumus pe adâncime a de 0 – 50 cm este mijlocie: 130 – 150 t/ha. Solurilesunt modera t aprovizionate cu fosfor mobil i potasiu mobil. Con inutul deş ţargil coloidala este cuprins între 18–26%. Solurile balane modera t suntăfolosite ca p uni.ăş

Un procen t si mai redus este reprezen t a t de histosoluri , ce reprezin t asupor tul de baz pentru ecosis tem ele umede: stuf ri u r i , vegeta iaă ă ş ţacvatic , submer s , prezen te in zona de canale si balti existent e peă ăamplasa m e n t .

In stare a actua la , solu l nu est e afec ta t in niciu n fel.

3.5. Elem e n t e de hidrolo g i e

Desi inconjura t a de ape, Dobrogre a este regiunea cea mai uscat a dintara noast r a . Aceasta caract e r i s t ica ii este conferi ta de clima semiarida ,constitu ti a geologica si, ca o consecin t a , densi ta t ea mica sau chiar lipsaretelei hidrografice superficiale perma n e n t e . Pe de o par te , cantit a tilereduse de precipi ta t ii si evapotr a ns pi r a t i a ridica ta determina deficit deumidita t e . Pe de alta par te , caract e ru l torential al precipita t i ilor sistructu r a litologica dete rmina scurge r e a vijelioasa a apei sau infiltra re a eiin adancime.

Hidrografia este reprezen t a t a prin ape subte r a n e , izvoare, ape desuprafa t a si lacuri.

Apele freatice sunt cantona te , in cea mai mare parte , la bazacuver tu r ii loessoide sau a depune rilor cuate rn a r e care acopera sisturileverzi imperm e a bile . Exista si ape freatice cu circula tie activa neregula t a ,prin fisuri si goluri in spatiile calcaroase . Panze mai bogate in apa apar labaza versan tilor , in depozite coluvio- pluviale sau in lunca.

In spatiul hidrografic Dobroge a- Litoral au fost identifica te , delimita t esi descrise un numar de 10 corpuri de ape subte r an e , dintre care 4 apar tintipului poros- permea bil (depozite holocene, pleistocen medii- superioa r e ,jurasic- cretacice), 4 corpuri apar t in tipului fisural- cars tic (dezvolta t e indepozite de varsta triasica si sarma tian a) si doua corpuri apar t in tipuluicars tic- fisural (de varsta jurasica).

Corpul de apa subt era n a RODL05 Dobro g e a Centrala este de tipporos- perme a bil , fiind localizat in aluviuni actuale si subac tuale (atribui te

23


Holocenului), in depozite loessoide (Pleistocen superior , Holocen), in loess(Pleistocen mediu - Pleistocen superior), precum si la limita dintre loessuri/loessoide si par tea terminala altera t a a calcarelor (atribuite Jurasiculuimediu, Jurasicului superior sau Cretacicului inferior) sau a sisturilor verzi(atribuite Precam b ri anului superior) . Datorit a consti tu ti ei litologice,carac te r i s t icilor geomorfologice si conditiilor struc tu r a l- tectonice, corpulprezinta mari variatii de ordin canti ta t iv si calitativ, atat pe orizontala catsi pe verticala. Acest corp constituie sursa principala de alimenta r e cu apaa majori ta t ii localita tilor din Dobrogea Centrala .

Corpul de apa subter a n a RODL08 Casim c e a este de tip cars tic-fisural, fiind localizat in depozite jurasic- medii (reprezen ta t e prin calcarecu silicifieri, calcare gresificate , calcare conglome ra t ice , marne) si/sau indepozite jurasic- superioa re (reprezen t a t e prin calcare cu silicifieri, calcaredolomitice, calcare recifale, marnocalca r e , dolomite, argile). Depozitelecarbona t ice prezinta numeroas e fisuri si goluri cars tice.

Aceasta din urma hidrost ruc t u r a , impor tan t a pent ru amplasa m e n t u lanalizat, reprezin t a un sinclinal orient a t NV-SE. Fragm e n t a r e a acesteistructu r i a dete rmina t aparit ia de izvoare, precum cele de la Piatra ,Fantanele , Gura Dobrogei.

Apele subte r a n e din aceas t a par te a Dobrogei au pH- ul cuprins intre7-8 grade, iar din punct de vedere al potabili ta tii se inscriu in limiteexceptionale (Marin I.).

Raurile Dobro g e i Central e au un regim hidrologic de tipdobrogea n , carac t e r iza t prin debite foarte scazute , aproape in tot cursulanului, avand viituri de scur ta dura t a legate de precipi ta t iile din lunile mai-iunie si decembrie- februa rie . Dintre raurile Dobrogei Centrale numai pat ruprezinta cursuri perman e n t e : Casimcea, Topologul, Hamangia si Nuntasi.

In platoul dobroge an inunda tiile au caract e r local si sunt genera t e deunde singula re de viitura cu caract e r torential sau cvasitoren t ial pemajori ta t e a vailor.

Tinand cont de hartile de hazard ale caror rezulta t e reprezin t a zoneleunde se pot produce efecte ca urmare a inunda tiilor, asupra popula tiei saua terenu r ilor , autori t a t i le locale au propus o serie de masuri struc tu r a le sinon- struc tu r a l e in vedere a prevenirii produce rii unor astfel de evenimen t e .In Planul pentru preveni rea , protec tia si diminuar e a efectelor inunda tiilorin bazinul hidrografic Dobrogea- Litoral, elabora t in 2014 pent ruadminis t r a t i a bazinala Dobrogea- Litoral, se propun o serie de lucra ri deapara r e impotriva inunda tiilor si in zona localita tii Corbu. Astfel, raulCorbu, cu o lungime de 7 km si o suprafa t a a bazinuluihidrografic de 26 km2, ar urma sa fie regula riza t . Lucra r ile preazu te a sedesfasura pe trei tronsoan e vor presupu n e consolidar ea taluzurilor,eliminare a stra tului vegetal, betona re a albiei in anumite zone, const rui re a

24


unor ziduri de protec tie compleme n t a r e , cu scopul de a reduce viteza apeisi de a evita aluneca r ile.

Lacurile Dobrogei Centrale apar sub forma unor limanuri fluviatilesau maritime, caract e r izand extremita t i le vestica si estica ale Podisului. Eleformeaza unita ti hidrografice si complexe fizico- geografice impreun a curegiunile in care sunt cantona t e .

Lacul Corbu (Gargal i c ) este un liman maritim tipic. Are o suprafa t ade 528 ha, adancimea maxima de 2 m si un volum de apa de 7,7 mil. m3.Bazinul hidrografic al lacului este de cca. 71 km2, fiind consti tui t inprincipal (37 km2) de valea Gargalic care are un carac t e r perman e n t .Depresiunea lacului Corbu, de forma tronconica, are malurile constitui t e incea mai mare parte din depozite lessoide, sub forma unei faleze cuinaltimea de 2-5 m. Nivelurile lacului Corbu au inregis t r a t o fluctua tie marede la un an la altul, nu datori t a conditiilor de alimenta r e , ci din motivetehnice, de aici evacuand u- se spre mare, prin canalul de legatu r a , cantita tiinsemna t e de apa. Lacurile Corbu si Tasaul sunt unite print r- un canal,alcatuind un complex lacust ru , ultimul din sectorul tarmului inalt al MariiNegre cu faleza activa. Lacul este separa t de un dig in lacul Corbu Mare silacul Corbu Mic. Lacurile sunt exploata t e de ferme piscicole, careorganizeaza anual si concurs u r i de pescuit sportiv.

Lacul Tasaul are o suprafa t a de 2 306 ha, adancime maxima de 3,5m si un bazin hidrografic de 872 km2, format in cea mare parte de raulCasimcea (755 km2). Lacul nu are legatu r a direc ta cu marea decat prininterm e diul lacului Corbu. Depresiunea Lacului Tasaul, axata pe cursulinferior al raului Casimcea , s-a largit datori t a abraziunii marine si ulteriorprin abraziune lacust r a in calcare le jurasice si in sisturile verzi. Lacomplexul Tasaul- Corbu bazinul hidrografic este bine repreze n t a t si arepondere a cea mai mare ca rapor t in bilantul hidric, fata de apor tulsubte r a n . Mineraliza tia apei este redusa in cazul ambelor lacuri, eleincadran d u- se in tipul clorosodic evident , acest fapt conducan d la folosireaei in scopuri agricole - irigatii (Gastescu P., Breier A).

Marea Neagr a este o mare de tip continen t al , cu o suprafa t a de 410000 km2. Geneza acestei mari, oscilatiile de nivel au contribui t lacontura r e a carac t e r is t icilor sale geografice. Stabilindu- se o legatu r adirecta cu Marea Medite r a n a prin stramtoa r e a Bosfor, nivelul acestei mari,ca si nivelul oceanului planet a r , s-a inalta t in ultimele doua milenii cuaproximativ 4 m, oscilatie care s-a observa t de- a lungul tarmului, de laVama Veche la complexul lacust ru Razim- Sinoe.

In adancime, bazinul Marii Negre este alcatui t din platformacontinen t a la care coboara pana la 180- 200 m si care reprezin t a 30% dinsuprafa t a marii. In dreptul tarmului romane sc aceas t a platforma areaspec tul unei trept e late de 100- 200 km. Un alt sector, povarnisulcontinen t a l , are adancime a intre 180- 200 m si 1 000- 1 500 m (10 % dinsuprafa t a marii), iar in interiorul bazinului marin este zona adanca,

25


abisala inconjura t a de izobata de 1 000- 1 500 m, atingand adancimilecele mai mari (in jur de 2 200 m).

Marea Neagra are tarmur ile putin cres ta t e , cu golfuri larg deschise,cu putine peninsule si insule.

Tempera t u r a medie anuala a apelor marine in zona litoraluluiromanes c este de 12,7 0C, depasind temper a t u r a medie a aerului numai cu1 0C. La Constan t a , vara se intalnesc cele mai ridicate temper a t u r i ale apei(22,4 0C), iar cele mai scazute in februa rie (2,9 0C).

Salinita t ea oscileaza intre 17% pe litoralul romane sc si 18% in larg,iar in adancimi atinge 22%. Astfel apele Marii Negre au salinitat e mult mairedusa decat ale oceanului planet a r , precum si o stra tifica re par ticula r a aapelor sale in doua paturi de apa suprapus e , cu salinita t e si densi ta t e netdiferite . Aceasta stra t ificar e se explica prin schimbul de ape ce are loc prinstramtoa r e a Bosfor si prin patrund e r e a unui contracu r e n t adanc de apesara t e dinspre Marea Marma r a spre Marea Neagra . Diferen ta de densi ta t eimpiedica formare a curentilor verticali spre suprafa t a si de aceea maselede apa sub 200 m adancime nu au posibilita tea de a se oxigena ca in patur asuperficiala, cu valuri si curen ti , care o fac favorabila vietii. De aceea sub200- 220 m, apele Marii Negre , lipsite de oxigen, sunt lipsite si de viata, cuexceptia bacte riilor sulfuroase anaerobe , produca toa r e de hidrogensulfura t .

La suprafa t a Marii Negre curentii sunt ocazionali, determina t i devantul de nord- est, dirijati in doua inele pe langa linia de tarm. Exista si doicuren ti de directie inversa in zona stramto rii Bosfor, care transpo r t a laadancime apele sara t e dinspre Marea Medite r a n a , iar la suprafa t a apeleMarii Negre .

Alte miscari ale apei sunt valurile produse in mare parte de vantu ri ,iar mareele, de mica amplitudine , oscileaza pe litoralul romanes c intre 8 si12 cm.

Luata in ansam blu , Marea Neagra este o adevara t a uzina biologica,cu particula ri t a t i nemaian t a lni te in alte mari, cu o fauna si o flora specifice,fiind considera t a un „unicum hidrobiologicum”. In fauna Marii Negre seintalnesc specii interesa n t e cum sunt: calul de mare, pisica de mare, focade Marea Neagra , unele specii de delfin si un mic rechin. Flora MariiNegre este alcatui ta din alge verzi, brune si rosii si se dezvolta pana la 75-80 cm, pana unde pat rund e lumina soarelui.

3.5.1 . Elem e n t e de hidrolo g i e pe amplas a m e n tCeea ce exista strict pe amplasa m a n t u l PUZ 1 sunt canalele si baltile

cu apa dulce, alimenta t e din panza freatica aflata la mica adancime de izvoare subte r a n e de apa dulce.

26


Aspec t gen er a l al unuia din canal e l e exist e n t e pe ampla s a m e n t u l PUZ 1.

Prezen ta acestor a favorizeaza existent a plantelor specifice de apa si demlastina precum stuful,, papura , pipirigul, rogozuri etc. In masa apeiregasim plante acvatice cu specific ubicvist, indicatoa re de eutrofizareprecum Ochiul broast ei – Potamoge ton crispus sau Matasea broast ei –Spirogyra sp.. Foarte probabil ca izvoarele subte r a n e ce alimente aza acestecorpuri de apa, sa colecteze nutrien t ii de N si F din fertilizantii utilizati laagricul tu r a ce se practica in vecinata t e pe terasa .Adancimea aces to r corpuri de apa este foarte redusa nedepasind 1m.

In stare a actua la , apele nu sunt afec ta t e in niciu n fel.

Inund ab i l i t a t e a zone i - riscul la inund a t i i

Este strans a legata de caract e r is t icile hidrologice ale zonei litorale ale Marii Negre .

Conform Gâ tescu P., tiuc R., 2008, „mareele, ca oscila ie ş Ş ă ţperiodic cauzat de atrac ia Lunii, cu o perioad medie de 12h 25', nu au ă ă ţ ăun rol deosebit în modela re a liniei de rm, dat fiind amplitudinea mic i ţă ă ă şparticula r i t ile morfologice ale litoralului românes c”.ăţ

Dup datele maregr afului de la Constan a i din litera tu r a deă ţ şspecialita t e , amplitudinea mareelor atinge în Marea Neagr între 7 i 11ă şcm (C. Bondar , 1963).

27


Fig 5. Exemple de maree (5 – 7 martie 1962) în Marea Neagr la Constan a pe ă ţtimp calm (dup C. Bondar, 1963ă

Figura 6 Exemple de sei e (15 – 16 februa r ie 1962) în Marea Neagr ş ăla Constan a pe timp calm (dup C. Bondar , 1963)ţ ă

„O alt manifes ta r e periodic a varia iei nivelului m rii o consti tuieă ă ţ ăsei ele provocate de trecer e a rapid a unor frontu ri de aer sau cicloaneş ăînso ite de intensific ri bru te ale vântului într- o zon litoral , ceea ceţ ă ş ă ăatrage dup sine un dezechilibru al presiunii atmosfe rice pe suprafa aă ţîntregului acvatoriu”, conform Gâ tescu P., tiuc R., 2008.ş Ş ă

28


Tot in aceeasi lucrar e „pent ru Marea Neagr se men ioneaz varia iiă ţ ă ţmedii ale nivelului datori t sei elor de 50 cm, fiind citate amplitudiniă şmaxime de 60 – 70 cm la Odessa i Sevas topol”. ş

Litera tu r a de specialita te mentioneaza ca: „de i se carac t e r izeazş ăprin amplitudini mai mari decât mareele, sei ele produse în zona litoraluluişromânes c nu consti tuie nici ele un agent modela to r activ, dat fiindăperiodicita t e a , dura t a i intensi ta t e a lor redus ; în majori ta t e a cazurilor,ş ăcre te r e a nivelului m rii este calm , nefiind înso it de agitar ea peş ă ă ţ ăorizontal a maselor de ap care s exerci te un lucru mecanic efectivă ă ăasupra nivelului rmului” (C. Bondar , 1963).ţă

In consecin t a , riscul la inunda t ii pe zona amplasa m e n t ului este foartescazut, mult mai redus decat in cazul malurilor si albiilor majore ale apelorcurga toa r e continen ta le romanes t i .

3.6. Clima si calitat e a aerulu iSituare a Dobrogei Centrale in zona climei temper a t- continen ta l e , in

sectorul de interfe re n t a a anticiclonilor continen t a li euro- asiatici cu ceimedite r an e e n i , peste care se suprapu n influentele Dunarii si Marii Negre ,gradul de impaduri r e si activita tile umane determina anumite aspec tespecifice climatice si topoclimatice .

Regimul termic de iarna se caract e r izeaza prin fenomene de inghet ,care cresc ca frecventa si intensi ta t e dinspre est si vest, spre parteacentrala , incat dura t a intervalului fara inghet este de 220 zile spre litoral,200- 210 in par tea centrala si sub 200 zile in portiunea nordica.

Regimul termic de vara dete rmina procese intense deevapot ra n s pi r a t i e potentiala , care ating 700 mm anual in portiunea˃continen t a la si 700 mm in portiune a estica, inregis t r a n d u- se astfel un˂deficit mediu anual de cca. 300 mm de apa.

Influentele Marii Negre si ale Dunarii se resimt in distribu tia valorilorextreme ale tempera t u r i i aerului: minimele absolute au in regiunileperiferice de est si de vest, valori de -23°C …-25°C si sub aceste valori inpartea cent rala , iar cele maxime absolute pot atinge si depasi 40°C spre estsi 38°C spre par tea cent rala .

29


Fig. 7 Harta climaticaCantita t ile medii anuale de precipita t ii totalizeaza sub 400 mm spre

litoral, intre 400 si 450 mm in zona central- nordica si cca. 425 mm spreBaltile Dunarii. Precipita t iile au adesea carac t e r toren tial; maximele deprecipi ta t ii in 24 h pot atinge si depasi ¼ din canti ta t e a anuala, ceea cecontribuie la spalare a solurilor, a loessurilor (seluri) si la biciuirearecoltelor.Viteza medie anuala a vantului depas es t e 4,1- 4,5 m/s spre litoral si cca. 3,6m/s in par tea centra la , fapt ce contribuie la intensifica rea fenomenelo r deuscaciune si secet a. In regiune se produc anual, in medie, 21 perioade deuscaciune cu o perioada medie de 13 zile si 7-8 perioade de seceta cu odura t a medie de 18- 20 de zile. In aceste conditii fenomen ele de uscaciunesi seceta sunt posibile in orice luna din an, dar mai ales, in perioada devegeta t ie (Bogdan O., Ilie I.).3.6. 1. Clima i calita t e a aerulu i pe amplas a m e n tș

Clima evolueaz pe fondul genera l al climatului temper a t continen t al ,ăprezen t ân d anumite par ticula ri t i legate de pozi ia geografic i deăţ ţ ă şcomponen t e le fizico- geografice ale teritoriului. Existen a M rii Negre i aţ ă şfluviului Dun rea , cu o perman e n t evapora r e a apei, asigur umidita te aă ă ăaerului i totoda t provoac reglare a înc lzirii acestuia . Marea Neagr ,ş ă ă ă ăprin volumul s u mare de ap , exerci t o ac iune de atenua r e aă ă ă ţamplitudinilor termice i de dezvoltar e a unei circula ii locale a aerului.ş ţ

Vara, când Anticiclonul Azoric ocup spa iul Medite r a n ei , teritoriulă ţRomâniei este invada t de aer tropical nord- african. Aceasta aduce timpsenin, secet i ridicare a temper a t u r i i . În acela i anotimp, masele de aeră ş şSiberian, în deplasa r e a lor spre vest, ocup teritoriul rii noast r e ,ă ţăproducân d secete accentu a t e i uscarea solului, mai ales în par tea de sud-şest a rii (Câmpia Român i Dobrogea) .ţă ă ş

Iarna îns , în mod obi nuit , circula ia atmosfe ric deasup r aă ş ţ ăteritoriului rii este dete rmina t de anticiclonul eurosibe rian , iar sc derileţă ă ămari de tempera t u r se produc datori t înaint r ii spre sud a maselor deă ă ă

30


aer subpolar . Aceste mase de aer cald tropical au drept urm ri: ridicare aătemper a t u r i i , dezghe ul timpuriu i instalar e a unui timp prim vera t ic . Înţ ş ăanotimpur ile de tranzi ie (prim vara , toamna), timpul ploios este favorizatţ ăde ciclonii de pe Marea Medite ra n , care se deplaseaz spre nord- est.ă ă

Tempera t u r il e medii anuale se înscriu cu valori superioar e mediei peara - 11,2ºC). Media anual în anotimpul de var este de 23,6ºC, iar în celţ ă ă

de iarna media lunar nu coboar sub 0ºC.ă ăÎn comuna Corbu, valorile maxime înregis t r a t e , au fost în 10.08.1947

+38,5 ºC, iar minimele de - 25ºC în 10.02.1929.Vânturile sunt dete rmina t e de circula ia genera l atmosfer ic iţ ă ş

condi iile geografice locale. Caract e r i s t ice zonei sunt brizele de zi i deţ şnoapte . În perioada rece (lunile XI-III) înregis t re az cele mai mari vitezeămedii lunare ale vântului, de 3,8 – 3,9 m/sec. În sezonul de var vitezaămedie a vânturilor se reduce fiind de 2,6 – 2,7 m/sec., în lunile iulie işaugus t . Viscolul reprezin t unul din fenomenele specifice perioadei deăiarn , cu viteza mai mare de 20 – 25 m/s.ă

Cea a se formeaz datori t advec iei aerului cald i umed, sau dinţ ă ă ţ şcauza cre te r ii canti t ii de vapori de ap , deasup r a lacului.ş ăţ ă

Num rul mediu anual de zile cu cea este de 58 de zile. Umezealaă ţăaerului prezint cele mai ridicate valori, datorit proceselor de evapora r eă ăîn spa iul mari tim. Aceasta nu coboar sub 75%, pe parcurs ul anului, însţ ă ăexist deosebiri în timpul unui an, în special între sezonul de var i cel deă ă şiarn .ă

Precipita iile atmosfe rice sunt reduse canti ta tiv, datori t faptului cţ ă ămasele de aer oceanic care afecteaz teritoriul rii noast r e , deplasând u- seă ţăde la vest spre est, ajung sec tui te , iar o alimenta r e cu aer umed dinspreăMarea Neagr este împiedica t de circula ia genera l , dinspre continen t , aă ă ţ ăaerului. Pe de alt par te , în anotimpul cald, în condi iile suprafe eloră ţ ţîntinse de ap a c ror tempera t u r este mai scazut decât tempera t u r aă ă ă ăaerului de deasup r a , nu numai c nu se formeaz norii de convec ie, dar,ă ă ţdatori t descende n ei aerului, se împr t ie i norii adu i din zoneleă ţ ăş ş şînvecina te .

In stare a actua la , clima si aerul nu sunt afec ta t in niciu n fel.

3.7. Elem e n t e de biodivers i t a t e

In genera l, in Podisul Dobrogei Centra le , vegeta tia se past re az a subforma unor mici areale de stepa , silvostepa si padure . Intrazonal aparplante halofile, arenicole si hidrofile, legate de anumite conditii localespecifice.

Fauna este alcatui ta din specii ponto- medite r a n e e n e , ce traiesc peterenu r ile deschise, in timp ce in paduri predomina elemen te le central-europen e.

Vegeta t ia de pajiste este mult degrad a t a din cauza pasuna t uluiexcesiv. In prezen t , pajistile ocupa 20% din suprafa ta podisului, fiind

31


raspandi te , in general , pe terenu ri pietroas e , acciden ta t e . Una dint re celemai raspandi te asociatii ierboase este cea cu barboas a (Botriochloaischaem u m), in cadrul careia apar si alte specii ca: maturica (Centau r e adiffusa), volbura (Convolvulus lineatus), Tunica prolifera. Mai apar pajisticu ciulei (Ceratoca rp u s arena r ius), sau asocia tia cu perisor (Elymus asper).Pe coaste abrup te si viroage sunt pajisti cu iarba vantoasa .

Pe subst r a t u l pietros, ce apare la zi, se intalnesc: paiusul (Festucacallieri), Stachys angus t ifolia sau sincerica (Scleran t hu s perennis).

Zonele stancoase sunt acoperi t e uneori cu muschi si licheni, cu talulsub forma de crusta , ce adera puternic de suprafa t a piet relor , pentru o maibuna rezisten t a la vant.

Planul se situeaza in zona litorala / de coasta a Marii Negre , pana laplatoul terase i abrup t e (figurile 2,3). Din punct de vedere administ r a t iv,zona planului este par te a UAT Corbu, judetul Constan ta , Regiunea 2 Sud-Est Dobroge a.

Fata de Siturile Natura 2000 ROSPA 0031 si ROSCI 0065, perimet r u lse situeaza in interiorul acesto ra , la limita sudica a celor doua ariiproteja t e . (fig. 6)

Figura 8. Amplasar e a PUZ in teren (C1)

Des cr i er e a Ariei de Prote c t i e Spec ia la Avifaun s i t i c a ROSPA0 0 3 1 Delta Dunari i si Compl ex u l Razim- Sinoi e

Aria de Protec tie Speciala Avifaunis tica avand codul ROSPA 0031 estesituata in par tea sud- estica a Romaniei, in lunca Dunarii (zona de formare adeltei si varsa re in Marea Neagra si zona lacurilor litorale, avandurmatoa r e l e coordona t e geografice: latitudine N 44° 54’ 41”, longitudine E28° 55’ 42”, cu o altitudine de la 0 m pana la 137 m. Suprafa t a ROSPA0037 insume az a 512 820 ha.

Din punct de vedere adminis t ra t iv se situeaza in judetele Tulcea siConstan t a . Suprafa t a PUZ este integral inclusa in SPA.

32


In privinta pasarilor ca obiectiv de conserva r e al SPA-ului, aria detinepopula t ii insemna t e sau cele mai mari popula tii nationale sau europen e lanumeroas e specii (cuibari toa r e , de pasaj sau de iarna), precum: Pelecanuscrispus , P. onocrota lus , Phalacrocorax pygmeus, Botaurus stellaris,Ixobrychus minutus , Ardea purpure a , Ardea alba, Egret t a garze t ta , Ardeolaralloides, Nycticorax nycticorax, Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia,Ciconia ciconia, Cygnus cygnus, C. columbianus , Branta ruficollis, Aythyanyroca, Circus aeruginosus , Haliaee tu s albicilla, Aquila pomarina , Falcocher rug, Charad rius alexandrinus , Himantopus himantopus , Recurviros t r aavoset ta , Philomachus pugnax, Tringa glareola, Larus genei, L. minutus ,Sterna hirundo, S. caspia, S. albifrons, Gelochelidon nilotica, Chlidoniasniger, C. hybrida etc.

Speciile de pasar i de intere s comunita r pentru care s-a desemn a t situl,sunt prezen ta t e in tabelul 2.

Spec ia Populat i eRezide n t a Migrato ar e

Cuibarit Iernat PasajGavia stellata 40- 50 Gavia arctica 50- 80

Puffinus yelkouan 20- 100Pelecanus onocrotalus 3560- 4160

Pelecanus crispus 320- 410 Phalacrocorax 8700- 9500 4000- 6500 4000- 6500

Botaurus stellaris 800- 1000Ixobrychus minutus 3000- 3500

Nycticorax nycticorax 3500- 4000Ardeola ralloides 3000- 4000Egret ta garzet ta 1700- 2500 20- 60

Ardea alba 320- 360 1000- 1200Ardea purpurea 230- 450

Ciconia nigra 2-5 i 500- 1000Ciconia ciconia 100- 120 45000- 60000

Plegadis falcinellus 2000- 3200Platalea leucorodia 360- 440

Cygnus cygnus 340- 1270 Cygnus columbianus 10- 40

Branta ruficollis 1000- 3000 7000- 24000Anser erythropus 10- 30

Aythya nyroca 3800- 4200Oxyura leucocephala 1-4

Mergus albellus R 4000- 5000Haliaeetus albicilla 26- 28

33


Circus aeruginosus 300- 400Circus cyaneus 150- 200

Circus pygargus 3-6 i 500- 800Circus macrourus 50- 60

Aquila heliaca 1-3Aquila clanga 8-14

Aquila pomarina 200- 300Pandion haliaetus RC

Hieraae tus pennatus 50- 80Circaetus gallicus R

Buteo rufinus 4-5Accipiter brevipes 3-5 40- 80

Milvus migrans 6-7 20- 30Falco peregrinus 2-4 10- 20

Falco columbarius 20- 60Falco vesper t inus 300- 350 2000- 3000Falco naumanni 1-3Falco cherrug 2-4 5-10

Porzana porzana 300- 400Porzana parva 2000- 3000Porzana pusilla V

Grus grus RHimantopus himantopus 220- 370 1400- 2200Recurvirostra avoset ta 220- 280 800- 1200

Pluvialis apricaria 300- 500Eudromias morinellus R

Charadrius 90- 120 450- 520Glareola ptatincola 420- 450

Philomachus pugnax 13000- 18000Xenus cinereus 1-3

Limosa lapponica 1-5Num e nius tenuirostris 1-3

Gallinago media 20- 80Burhinus oedicne m u s 44- 60

Phalaropus lobatus 700- 1200Larus genei 20- 70

Larus melanocephalus 160- 200Larus minutus 1000- 12000

Gelochelidon nilotica 8-12 320- 350Sterna caspia 500- 1000

Sterna albifrons 40- 100Sterna hirundo 1800- 2300

Sterna sandvicensis 250- 300 3000- 5000Chlidonias hybridus 5000- 6000 30000- 50000

Chlidonias niger 200- 300Asio flam m e u s 8-12

34


Alcedo atthis 1500- 1700Coracias garrulus 500- 600

Picus canus RCDryocopus martius RC

Dendrocopos medius RDendrocopos syriacus RC

Melanocorypha calandra RCLullula arborea R R

Anthus campes t ris RCAcrocephalus 400- 1000Sylvia nisoria R RC

Ficedula albicollis CFicedula parva CLanius collurio RC CLanius minor R C

Oenanthe pleschanka 12- 24Luscinia svecica 300- 700

Emberiza hortulana RTabelul 2. Speciile de pasari interes comuni ta r (anexa I a DirectiveiPasari)

Lege n d a:- reziden ta / seden ta r a : specie a carei popula tie cuibare s t e in sit si

ierneaza in acelasi teritoriu- cuibari t : specie a carei popula tie cuibare s t e in sit, dar migreaza

pent ru iernare in alte zone - pasaj: specie a carei popula tie nu cuibare s t e in sit, ci apare doar in

migra t iile de primava r a / toamna , sinonim cu specie de pasaj de pasaj- iernat : specie a carei popula tie nu cuibare s t e in sit, ci ierneaza aici,

sinonim cu specie oaspe te de iarna- p = numar de perechi cuibari toa r e - i = numar de indivizi / exempla re referi tor la speciile sau popula t iile

necuiba ri toa r e si care apar in pasaj sau iarna* - s-a utilizat termen ul de popula tie avand in vedere posibilita tea ca

la aceeasi specie sa existe popula tii ce au statu t fenologic total diferit, cumsunt speciile cu popula tii cuibari toa r e si popula tii de pasaj sau careierneaza , ori specii cu populat ii seden ta r e si populat ii de pasaj sau oaspe tide iarna pent ru sit

- pentru speciile cuibari toa r e din categoriile: cuibari t si reziden t a ,popula t iile sunt exprimat e in numar de perechi , iar pentru celelalte rubriciin numar de exemplar e / indivizi

- R – rara- RC – relativ comuna- C – comuna- V – acciden ta l a

35


Des cr i er e a ROSCI00 6 5 Delta Dunari i

Situl de Impor ta n ta Comunita r a avand codul ROSCI 0065 are in cea maimare parte aceeasi pozitionare ca si ROSPA 0031, avand urmatoa r e l ecoordona te geografice: latitudine N 44° 54’ 1”, longitudine E 28° 55’ 13”,cu o altitudine de la 0 m pana la 229 m.

Din punct de vedere adminis t ra t iv se situeaza in judetele Tulcea siConstan t a . Suprafa t a PUZ este integral inclusa in SCI.

In conformita t e cu H.G. 971/2011, suprafa t a ROSCI 0065 totalizeaza454 037 ha.

Pentru SCI au fost identificte mai multe tipuri de habita t e de interescomunita r , precum si specii de plante si animale din anexa II a DirectiveiHabita t e .

In ce priveste habita t ele de interes comuni ta r , se remarca o marevarieta te (aproape 30 de tipuri), dintre care le amintim doar pe celepriorita r e : Stepe ponto- sarmat ice , Lagune costiere , Dune gri, Mlastinicalcaroase cu Cladium mariscus , Tufarisu ri de foioase ponto- sarma tice ,Pajisti si mlastini sara tu r a t e panonice si ponto- sarma tice , Pajisti xerice pesubst r a t calcaros .

Cinci specii de plante de interes comuni ta r au reprezen t a t obiectivele dedesemn a r e si manage m e n t ale sitului, dint re care: Centau re a pontica,Marsilea quadrifolia, Echium russicum.

Animalele never teb r a t e sunt reprezen t a t e de 11 specii, precum: Lycaenadispar , Catopta thrips, Theodoctus transve rs al is , Anisus vorticulus ,Leptidea morsei etc.

Dintre vertebr a t e , cei mai bine reprezen t a t i sunt pestii. Cateva speciiedificante pent ru SCI, sunt: Aspius aspius, Alosa immacula t a , Cobitistaenia, Misgurnus fossilis, Pelecus cultra tus , Sabanejewia aura t a , Zingelzingel, Umbra kramer i, Rhodeus sericeus amarus etc. Amfibienii si reptileleau impreun a 5 reprezen t a n t i specii de interes comunita r , dintre careamintim: Testudo graeca , Triturus dobrogicus , Emys orbicula ris, Bombinabombina. Tot 5 specii de mamife re de interes comunita r sunt identificat e insit, astfel: Spermophilus citelus, Lutra lutra , Mustela lutreola, Vormelaperegus n a , Mustela eversm a n nii .

Habita t ele si speciile de interes comuni ta r sunt prezen ta t e in tabele 3,4, 5, 6, 7, 8.

Cod Habita t

Proce n tdin

totalu lsuprafe tei sitului

(%)

Stare decons erva

re

40C0* Tufarisur i de foioase ponto- sarma tice 0,001 B62C0* Stepe ponto- sarma tice 1 A

36


91AAVegeta t ie forestie r a ponto- sarma tica cu stejar

pufos0,002

B

1110Bancuri de nisip acoperi t e perman e n t de un

stra t mic de apa de mare1

B

1210 Vegeta t ie anuala de- a lungul liniei tarmului 1 B

1310Comunita t i cu Salicornia si alte specii anuale

care colonizeaza terenu rile umede si nisipoase1

B

2160 Dune cu Hippophae rhamnoides 1 A

2190 Depresiuni umede intradun a le 1 A

6410Pajisti cu Molinia pe soluri calcaroas e , turboas e

sau argiloase (Molinion caeruleae)1

B

6420Pajisti medite r a n e e n e umede cu ierburi inalte de

Molinio- Holoschoenion0,0001

B

6430Comunita t i de liziera cu ierburi inalte higrofile

de la nivelul campiilor, pana la cel montan sialpin

30A

6440 Pajisti aluviale din Cnidion dubii 1 B

6510Pajisti de altitudine joasa (Alopecurus pra tensis

Sanguisorb a officinalis)1

B

3130Ape stata toa r e oligotrofe pana la mezot rofe cu

vegeta t ie din Littorelle tea uniflorae si/sauIsoeto- Nanojunce te a

1A

3150Lacuri eut rofe natu rale cu vegeta t ie tip

Chenopodium rubri si Bidention10

A

3260 Cursuri de apa din zonele de campie , pana la

cele montane, cu vegeta t ie din ranunculionfluitantis si Callitricho- Batrachion

2A

3270Rauri cu maluri namoloase cu vegeta t ie de

Chenopodion rubri si Bidention 1

A

92A0 Zavoaie cu Salix alba si Populus alba 3 A

2110 Dune mobile embriona re (in formare) 1 B

2130*Dune fixate cu vegeta t ie herbace e perena (dune

gri)5

A

1150* Lagune costiere 2 B

3140Ape pute rnic oligo- mezot rofe cu vegeta t ie

bentonica de specii de Chara1

B

1410Pajisti sara tu r a t e de tip medite r a n e e a n

(Juncetalia mari timi)1

A

92D0Galerii ripariene si tufarisu r i (Nerio- Tamarice t e a

si Securinegion- tinctoriae)0,2

B

3160 Lacuri distrofice si iazuri 1 B

37


7210* Mlastini calcaroas e cu Cladium mariscus 0,001 B

91F0

Paduri ripariene mixte cu Quercus robur , Ulmuslaevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus

angus t ifolia, din lungul marilor rauri (Ulmenionminoris)

0,8

A

1530*Pajisti si nlastini sara tu r a t e panonice si ponto-

sarma tice1

B

6120* Pajisti xerice pe subst r a t calcaros 1 ATabelul 3. Tipurile de habita t e de interes comunita r (anexa I a Directivei

Habita t e)

Legenda:* - habita t e de interes comuni ta r priorita r e

Cod Spec i i de planteStare de

cons ervar e4067 Echium russicu m A

1516 Aldrovanda vesiculosa B

2253 Centaurea jankae B

1428 Marsilea quadrifolia B

2255 Centaurea pontica BTabelul 4. Speciile de plan te din ROSCI 0065, cuprins e in

anexa II a Direc t ivei Habit a t e


con s ervar e1037 Ophiogo m p h u s cecilia B4028 Catopta thrips B1060 Lycaena dispar B4045 Coenagrion ornatu m -1089 Morimus funereus -4027 Arytrura musculus B4030 Colias myr midone B4064 Theodoxus transversalis B4056 Anisus vorticulus B1082 Graphoderus bilineatus B4036 Leptidea morsei B

Tabelul 5. Speciile de never teb r a t e din ROSCI 0065, cuprinse in anexa II aDirectivei Habita t e


con s ervar e4127 Alosa tanaica B

38


1130 Aspius aspius A1149 Cobitis taenia B1124 Gobio albipinnatus A1157 Gymnocep halus schraetz er B1145 Misgurnus fossilis A2522 Pelecus cultratus B1134 Rhodeus sericeus amarus A1146 Sabanejewia aurata B1160 Zingel streber B2511 Gobio kessleri -1159 Zingel zingel B2011 Umbra krameri B2555 Gymnoce phalus baloni A4125 Alosa immaculata B

Tabelul 6. Speciile de pesti din ROSCI 0065, cuprinse in anexa II aDirectivei


con s ervar e1298 Vipera ursinii A1219 Testudo graeca B1993 Triturus dobrogicus B1220 Emys orbiculris B1188 Bombina bombina A

Tabelul 7. Speciile de amfibieni si reptile din ROSCI 0065,cuprinse in anexa II a Directivei


con s ervar e1335 Sper mop hilus citellus B1355 Lutra lutra B1356 Mustela lutreola B2635 Vormela peregusna B2633 Mustela evers man nii B

Tabelul 8. Speciile de mamifere din ROSCI 0065, cuprinse in anexa II aDirectivei

Tip u rile de h a b it at ma jor id e n t ifi c a t e p e s u p ra fata PU Z-u lui pro p us

Ȋn r a p or t cu p ot e n t ia lul im p a ct al p la n u lu i, id e nt ificarea sid e sc r ie r ea h a b it a t e lor m a jor e ca m e di u de viat a , r e p r e zinta un as p ectd e os e b it de im p or t a nt ce s -a lu a t in co n s id e r are in p r e ze n t ul s t u di u.

Con for m Dir e c t ivei H a b it ate, h a b it a t e le n a t ura le r e p r e zinta area le

39


t e r est r e sau ac vatic e , care se d is t ing prin a n umite ca r act e r is ti cig e og r a fice , a bi otice s i b iotice n a t ura le sau semi -n a t ura le. Daca ner a p or t am la sp e c ie, h a b it atul ac e s t e ia e s t e m e di ul d e sc r is de fact or iia bi otici si b iotici p e n tr u oric a r e d in s t a d iile cic luri lor sa le b io logi ce.

Es t e im p ort a n t de su bli n iat, fa p t ul ca in ca zul m u lt or sp e c ii dea ni m a le (m ai a les p a sari) e xis t a d ifere n t e m ai m a r i sau m ai m ic iint r e h a b it at u l de r e p r od uc e r e al lor s i h a b it atul de h r a ni r e, e ve n t u a lde odi h n a, in n op t are e t c . Exis t a n u m e r oase ca zuri in ca r e sp e c iauti lize a za h a b it ate t otal d ifer it e in p e r ioa da cu ib a r it u lu i, spre e xe m p lup a d u r e p e nt r u co n s tr u ir e a cu ib ul ui si c r este r ea p uil or si t e r en d esc hi s(p a jis t e, cu lt u r a, s t e p a et c .) p e n t r u hran ir e. Un e xemp lu e loc ve n t in ac e s tse n s e s t e cel al m u lt or sp e c ii de p as a r i r a pi t oa r e, ce cu ib a r esc in arborisi se hranesc m ai a les pe t erenuri desc hi se, e vit a n d p a durea . M ai m u lt ,in p e r ioade le d e p lasari lor se zoni ere, m u lt e sp e c ii folos e sc t ip u r i deh a b it ate d iferite fata d e ce le unde cu ib a r e sc.

Cat pri veste h a b it ate le de inte r es comun it a r , ac e s t ea se vor tr ata sub r a p or t u l

p ot e n t ia lu lui im p a ct al p r oiectu lui in t r-un ca pi t ol u lt eri or .Pe su p r a fata PUZ -u lui propu s , au fos t ide n t ificate m ai m u lt e

t ip u r i de h a b it ate m a jor e, pre ze n t a t e m ai jos .Descri e r ea t ip u r ilor de h a bi t ate m a jor e, cara c t er is t ice sp e c iilor de

a ni m a le de inte r e s comun it a r , s-a r e ali zat in fu nctie de ceri n t e le ac e s t or a ,p r ivind r e p r od u c erea, hran ir e a , s t ati on a r e a , in n op t are a , d e p las a r ile,h ib e r n a r ea s au a lt e a c t ivit ati fiziologi e .

S -au id e nt ifica t u rm a t oa r e le t ip u r i de h a b it ate m a jore:

1. Plaja (b an d a lit ora la) ca h a b it at cu p r ins in t r e m are si s t e p a, seca r act er ize a za prin n is ip u r i t ip ice p la je lor m ari n e si lipsave g eta t iei (f ig u r a 6) . Ar e o latime d e 3 0 -50 m . N u va fi vizata inm od d ir ect de co n tr u c t iile p r e vaz u t e p r in PUZ.

40


F ig u r a 9. Pl a ja / b a n d a lit ora la (foto Ion e scu D.)

2. S t e p a (ve g et at ie ierboasa pe n is ip sau so luri n is ip oas e ). Es t ecu p r insa in tr e b a n d a lit ora la si h a b it atul cu ve g eta t ie em e r sa saude m lasti n a. S e ca r a c t eri ze a za prin ve g eta t ie ierboasa in g e n eralr ara si r e lativ scu n d a , ce c r e s t e pe n is ip (fig u r a 7). Exis t a si p la n t elemnoase izo late, precum sa lc ioa r a (Ele ag n us ang u s t ifo lia ). Ar e olatime de 20 -1 4 0 m .

41


Fig. 10 Zone de stepa pe nisip cu vege t a t i e ierboa s a rara(oval alb)foto Ione s c u D

3. H abi t ate de p lan t e eme rse si de m lasti n a, ca n ale, b al t i m ici(fig u r ile 8, 9 ). Es t e ce l m ai inti n s t ip de h a b it a t d in zon a PU Z-u lu i,r e p r e ze n t at de s t u faris cu su p r a fa t a d om in a nta, in cea m ai m arep a r t e fa r a a p a la su p r a fa t a (in p e r ioa d el e p loioa se m ai a les d inprima vara o p a r t e a ac e s t ora e s t e in u n d ata ). H a bi t atul cu p r in d e sim lasti n i cu a p a m ica , ca n a le si b a lt i, u n de se g a s este s t u f si a lt et ip u r i de as oc iatii ve g eta le (p ip ir ig u r i etc .). Ca n a le le su n t p a r t ialac op e r it e de ve g eta t ie su b m er s a / n a t a nt a (for m a t a d in as oc ieri desp e c ii, prec u m : Pota m og e t on spp ., Le m na sp p ., Cera t op hy llumd e m e rsu s , M yrr iop hy llum sp p . e t c .). In tre a g a zon a u m e d a s is t u faris u l su n t co n ce n tr a t e m ai a les in t r e h a b it a t ul s t e pi c si b a zat erasei ver t ica le, a ju n g a nd la o la t im e m a xim a de cc a . 2 0 0 m .

42


F ig u r a 11. S t u faris u l com p act d in p a rt ea su di ca si ce n tr a la a zon eipropuse p e nt r u PU Z (foto

Ion escuD.)

43


F ig u r a 12. Ba lt a, ca n a l, s t u faris si a lt e p la n t e e m e r se si su b m e r se (fot o Ion escu D. )

4. H abi t ate cu arb ori si arb ust i. S e co n ce n tr e a za m ai a les lab a za t er a se i, d ar a p a r su b for m a de b e n zi / b u ch et e sau izolatiin int e r iorul a lt or h a b it ate m a jore (e x: s t u fa r is , s t e p a) – fig u r a1 0 . S p e c ia do m in a nta e s t e sa lc ioa r a, d a r a p ar si a lt e le, p r e cump lop ul ch in e ze zc (Pop u lus sim on ii), d iverse sp e c ii arb u s ti ve e t c.

F ig u r a 13. H a bi t ate cu a r b or i si ar b usti (ova le a lb e )

5. M alul ver t ical si t eras a . Re p r e zinta t ip u l de h a b it at de la p a rt eae xt eri oa r a vestica a PUZ -u lu i, care face d e lim it area in tr e int e r iorulsu p r a fe t ei lu a t e in co n s id e r are si t eren u r ile ag r ico le d ins p r e vest.

6. H abi t ate co n s t ru it e si ant rop iz at e . Pe su p r a fa t a PU Z propus,e xis t a cate va su p r a fe t e de t eren con s tr u it e si a lt e t ip u r i de zon ein flu e nta t e a n tr opi c , p r ec u m dru m u r i de p a m a nt , ca r ari, g a r d u r ietc. Au fost id e nt ificate si m ai m u lt e d e p ozit e de d e se u r i m e n a je r e,d a r a p r oa pe int r e a ga su p r a fa t a a t erenu lui este a fe c t ata deac e s t e d e se u r i, tr a n sp or t ate / r a sp a n di t e de va n t (fig u r a 1 1 ).

44


F ig u r a 14. Des e uri m e n a jere r as p a n d it e pe su p r a fete inti n se in s it (fo to Ion escu D. )

M e t o d e de stu d iu

Pe n tr u p r og n ozarea im p a c t u lui in r a p or t cu ob iecti ve le deco n ser vare a le ari ilor pro t e jat e , au fost a pli cate m e t od e s t a n d a r d izate des t u di u, ce au a vu t ca obi ectiv atat id e nti fica r ea sp e c iilor si h a b it ate lor inr a p or t cu loc a t ia / h a b it atul si p la n ul in s in e , ca t si a p op ul ati ilor /a b u n d e ntei ac e s t ora p e n t r u ce le u n d e era n e ces a r a se r e al iza si inca zuri le u n de acest as p e c t a p u t ut fi t r at a t .

M etode fo los it e la s t u di ul a vifa u n e i

Id e nt ifica r ea t ip u r ilor m a jore de h a b it ate cara c t er is t ice p a sari lor s -a r e ali zat in t eren prin ob ser vatie d ir e c t a, fiind n ot ate cara c t eri s t ic iled e t e r m in a nte a le lor (a soc iati ile ve g eta le, sp e c iile de p la n t e lem n oa seet c .). Au fos t u t ilizate foto g r a fii si im a gi ni sate lit a r e Goog le Ear t h,Glob al M a p p e r .

S -au uti lizat si a lt e surs e , prec u m :

45


- d a t e le b ib liog r a fice e xis t e n t e, d a t e le d in form u la r ul s t a n d a r d al s it u lui e t c .- ob ser vati ile e fectu a t e in t eren, ca r e au a vut d r e p t sco p : id e nt ifica r ea sp e c iilor de

p a sari, id e n t ificarea loc u r ilor de cu ib a r it , a zon e lor de h r a ni r e, in n op t are e t c.

- au fos t a pli cate m etode s t a n d a r d izate, prec u m :

46


o p u ncte pe tr a n s e ct (p oint co u nt ), asc ul t area p a s iva asu n ete lor p a sari lor saupro voc a r ea son or a aac e s t orao m etoda tr an se c t e lor / p u n c t e lor pe t ran se c t (p oint tr an s e ctm etho d ) . Tr a n sectul a ur m a t tr a se u l dru m u lui propus, ac op e r indt oa t e h a b it ate le m a jor e cu care ac e s t a s e su p r a p u n e. Es t e uti liza t am ai a les in ca zul p as a r ilor de t a lie m ica (in d e ose b i p a sser ifor m e ),tr as e ul fiind p a r curs d im in e at a , in t r e ore le 6 -9 , ob ser vato r ul n ot a n dp a sari le obser vate sau a u zit e;o m etoda p u n c t e lor f ixe (p oint co u nt m e t h od) u t ilizata m ai a les inca zul p a sari lor de t a lie m are – b e r ze, r a p itoa r e. S -a u t ilizatco n comitent cu m e t od a t r a n se c t e lor, a le g a n d u - se ca t e ca pun c t e deob ser vati e ;o asc ul t area p as iva a su n ete lor produse de p asar i, in d e ose b i p e nt r u sp e c iile m ai d ific il de ob ser vat: sp e c ii c r e p u scu lare sau n oc t u r n e , s p ec ii c r iptice e t c .;o id e nti fica r ea u n or semne p a rt icu lare a pre ze n t ei sp e c iei in t eren(e x: in g lu vii, ur m e ,e xcr emen t eet c .).

Tr a ns e c t e le si p u ncte le pe tr a n se c t (p oint tr a ns e c t ) s -au a les asa inc a t sa ac op e r e u ni for m in tr e a ga su p r a fa t a si t oat e t ip u r ilor de h a b it ate,n ot a t e a s t fe l:

a. tr a n se c t„p la ja ”b. tr a n se c t„s t e p a”c. tr a n se c t „dr u macc e s ”d. tr a n se c t„s t u fa r is”e. tr a n se c t„p lato u ”f. tr a n se c t„t u fari s”

Id e nt ifica r ea si est im ar e a d ir ecta a n u m aru lui d e e xemp lare ob ser vate s -a e fe c t u a t

cu b in oc lu si lu n e t a(sp e c t iv).

Obs e r vati ile in t eren s -au e fe c t u a t pe p a r cu r sul a nil or 2 0 1 3 -2 0 1 4 , in47


t oa t e p e r ioa d el efe n ologi ce, ca r act e r is t ice p a sari lor. Au fos t u t iliza t e ca r n e t e de t e r e n , GPS , h a r t i.

F ig u r a 15. Ap licarea m e tod e lor s t a n d a r d izate de ob ser vatie la pasari si in t r od uc e r ea d a t e lo r

prima r e in b a za de d a t e e lect r oni ca (fo t o Ion escu D.)

Pe n tr u S CI

M etode le de lucru uti liza t e in pre ze n t ul s t u di u au a vut in ve d eret ip u r ile d e h a b it ate de inte r es comun it ar (p a rt e a a n e xei I a Dir e c t iveiH a bi t ate) si sp e c iile de p la n t e si a ni m a le de in t eres comun it a r (a n e xa I aDir ecti va Pas a r i), in r a p or t cu p la n ul propus si cu e ve n t u al u l im p a ct alsau a su p r a obi ecti ve lor de co n s e r vare a le situ lu i.

M etode de lucru p e n tr u h a bi t ate

Pe n tr u id e nt ificarea h a b it ate lor , cerc e t ari le fit oc e n ologi ce p or n e scde la m etodo log ia de id e nti ficare a as oc iati ilor ve g eta le a p licata de sco al a

48


ce n tr a l-e u r op e a n a , pe b a za pri n c ip iilor lui J. BRAU N- BLANQUE T (1 9 2 6 ).

49


S t u diil e e fe c t ive in t eren au la b a za es a n t ioa ne de ve g eta t ie(r e le ve e ) cu su p r a fe t e vari a b ile in fu n c t ie de t ip u l de ve g eta t ie. Re lev e e leco n s t it u ie d e sc r ieri r e p r e ze n t ati ve a le fit oc e n oze lor a n a lizate. Pe n tr ufiec a r e sp e c ie se n ot e a za a b u n d e nta – d omi n a n t a, u n e or i si fr ec ve n t aloca la. In di ce le A-D a r e la b a za sc a r a d e ap r ec iere Br a un -Bla n q u et, cu5 +1 tr e p t e:

1 – in di vizi d e s t ul de a b u n d e n t i, d a r ca r e r e ali ze a za o ac op e r ir e r e d us a ,2 – in d ivizi foa r t e a b u n d e nti sau ac op e r ind cel p u t in 1/20 d in su p r a fa t a de

prob

a,

prob

a,

proba,

3 – n u m a r vari a b il de in di vizi, d a r cu ac op e r ir e int r e ¼ si ½ d in su p r a fa t a de

4 – n u m a r var ia bi l de in di vizi, d a r cu ac op e r ir e int r e ½ si ¾ d in su p r a fa t a de

5 – in di vizi r e al iza n d o a co p erire de p e s t e ¾ d in su p r a fa t a de prob a .

Frec ve n t a loc al a este un in di ce uti lizat de sco a la r omane a sca deg e ob ot a ni ca (AL. BORZA & N . BOSCA IU , 1 9 6 5 ) care da in for m a t ii d e spreomoge ni t atea co voru lui ve g eta l. Pe n tr u a p r ec ierea lui se co n s id e r ar e le ve u l im p a rt it in u ni t a t i (p a tr a t e ) m ai r e d use si se ac or da n ot e dupa osca r a cu 5 +1 tr e p t e:

1 – in di vizi pre ze n t i in p r op or t ie de 5 – 2 0 % d in su p r a fete le in ca r e a fost im p a rt it

r e le ve ul ;2 – in di vizi pre ze n t i in p r op or t ie de 21 – 4 0 % d in su p r a fete le in care a fost im p a rt it



r e le ve ul ;5 – in d ivizi pre ze n t i in propor t ie de 81 – 1 0 0% d in su p r a fete le in ca r e a fost im p a r t it

r e le ve ul ;

50


+ - in di vizi r ari sub 1 0 % d in r e le ve u .Ta b e lul s inte t ic al as oc iati e i se a lcatu ieste pe b a za

r e le ve e lor si co n s t it u ie pre lucra r ea com p a r a t iva si pre ze n t areas inte t ica a d a t e lor. Descri e r ea a soc iati ilor ve g eta le inc lu d e as p ecte dech or ologi e, compo zit ie flor is t ica, s in di n a m ica si au la b a za lucra r ir ec u n osc u t e si la n ivel e u r op e a n (e. g . SAND A V. et a l., 1 9 9 8 ; COLDE AGH ., 1 9 9 7 , 1 9 9 1 ).

An al iza asoc iati ilor ve g e t a le r e p r e zinta o etapa in t e r m e di ara inid e nt ificar e a propri u - zisa a h a b it ate lor si p e rm it e in ve n t ari e r ea sica rt a r ea ac e s t or a, co n for m cu pri n c ip iile de co n ser vare a le r ete leie u r op e n e de arii p r ote ja t e N ATUR A 2 0 0 0 . Id e nt ifica r ea si carac t e r izareah a b it ate lor are la ba za M a n u al u l d e in t erp r et a r e a h a b it ate lor N atu r a2000 d in Roman ia (co or d .: GAF TA D. & M OU N TFORD O. , 2 0 0 8 ) siH a bi t ate le d in Roman ia (DONI TA N . et a l. , 2 0 0 5 ).

Car t area sp e c iilor si h a b it ate lor se r e ali ze a za pr in inreg is tr a r eaco or d on a t e lor GPS , int r od uc e r ea ac e s t ora in b a za de d a t e GIS sir e ali zarea h a rt ilor de d is t r ib uti e.

Colecta r ea d a t e lor s-a r e a lizat in lu n a m ai 2 0 1 4 .

51


M etode de lucru p e n tr u flora

F lora a fost s t u di ata p r in a ce le a si m etode si co n comitent cu id e nt ificarea h a bi t ate lor.

M etode de lucru p e n tr u s p e c iile de n e ver t e b r ate

Cerce t ari le au fost de t ip ca lit ativ (id e nti fica t ea sp e c iilor) iar ce lede t ip ca n t it ativ au fost lim it ate la u n e le sp e c ii de inte r es co n se rv ativ(fiind fac u t e ob s e r vatii a di t ion a le). Cerce t ari le s -au d e s fas u r at in t oa t eh a b it ate le d in zon a cerce t at a , in p e r ioa da de activ it ate a sp e c iilor: a p r ilie -iu ni e 2 0 1 4 .s -au a pli cat u r m ato a r e le m etod e :

a. ob ser vati i/foto g r a fier e /colecta r e pe tr a n s e c t e cu file u l e n t om ologi c sau d ir ect cu m a n a (fig u r a 1 3 )

F ig u r a 1 6 . Colecta r ea cu fileu e n t om ologi c (fot o M a n c i C.)

b. uti lizarea ca p ca n ei lumi n oa se pen t r u sp e c iile noc turne (fig u r a 1 4 )

Fi g u r a 1 7 . F olos ir ea ca p ca n ei lumi n oa se (F ot o: M a n c i C.)c. m on t a r e de ca p ca n e b a r b e r amo r s a t e cu so lutie de otet si sare,m e t od a care a d a t r e zu lt ate foa r t e s la b e d a t orita prec ip it a t iilor foa rt eb og at e d in sez on u l de s t u di u si a su b s tr a t u lui n is ip os instab il care au d u sla ump lerea ca p ca n ei cu n is ip si a p a.

F ig u r a 18. Tr a ckuri GPS p e nt r u s t u di ul n e ver t e b r a t e lor (d u pa C.

52


M a n ci)

53


M etode de lucru p e n tr u s p e c iile de a m fib ie n i

S -au uti lizat ob ser vati ile d ir ecte si asc ul t area p a s iva a su n ete lorproduse de u n e le sp e c ii, in t oa t e t ip u r ile de h a b it ate, p r ec u m si m etodaco le c t arii e xemp lare lor d in a p a cu a jut or ul u n ui file u .

M etode de lucru p e n tr u s p e c iile de r e p t ile

S -au uti lizat ob ser vati ile d ir ecte in t oa t e t ip u r ile d e hab it at e .

M etode de lucru p e n tr u s p e c iile de m am ifere

S -au uti lizat ob ser vat iile d ir ecte as u pra e xemp lare lor, prec u m siin di r ecte pri vind ur m e le sau s e m n el e la sate de ac e s t ea in t eren(e xcr emen t e , u r m e a le p r a zii, r os a t u r i, g al erii etc .). Id e n t ificaream a m ifere lor s -a r e ali zat pe int r e a ga p e r ioa da de s t u d iu d in a ni i 2 0 1 3 -2 0 1 4 , co n com it e n t cu ap licarea a lt or m etode ce vizau sp e c ii de a ni m a le.

Pe n tr u lilieci

Desi n ici o sp e c ie de liliac nu fig u r e a za in for m u laruls t a n d a r d al s it u lu i, am co n s id e r at n e ces a r un s tu di u as u prach ir op t ere lor d a t ori t a u n or h a b it ate p r opi ce ac e s t or a si pos ib ili t atiipre ze n t ei lor pe t er it ori u l co n s id e r a t . De pl as a r ile p e nt r u m onit ori zarealilie c ilor au fost e fectu a t e in p e r ioa da 0 3-05 iu ni e 2 0 1 4 , d e-a lu n g u l a 2n opti d iferite. Ac t ivit ati le de m oni t ori zare a lilie c ilor a u fos t in it iate lascurt t im p d u pa a p u sul so a r e lui s i au fost inc h e iate in ju r ul orei 1 AM , infie care n oa p t e , lu a nd in ca lcul ca in ac e s t inte r val acti vit atea liliec iloreste cea m ai r id icata. M etode le de cerce t are s -au b a zat pe inreg is tr a r eade u lt r as u n e t e , emise de sp e c iile de lilieci pre ze nte in amp la samen t , inve d erea e la b ora r ii u n ei lis t e ce co n t ine n u m arul de sp e c ii si e fecti ve len u m erice a le ac e s t ora. Ul t eri or , inreg is t r ari le de u ltr as u n e t e au fos ta n a lizate fo los ind p r og r a m u l “BatSo u nd 4 .0 3 ”. Ult r as u n e t e le au fos tca p t ate cu a ju t orul d e t ecto r u lui Pe t t e r sson D 2 4 0 x, co n ect a t lar e p or t ofon ul Zoom H 2 . Acestea au fost inreg is t r ate in m od u lul “t im e -e xp a ns ion ” 1 0 x, p e nt r u a m e n t ine o ac u r ate t e cat m ai r id icata sip os ib ilit atea a n a lizei u lt eri oare a ac e s t or a . Inreg is t r ari le au foste fe c t u a t e d in p u ncte fixe, cat si d e -a lu n g u l tr a n s e c t e lor e fectu a t e insu p r a fa t a PU Z. Data, or a si co or d on a t e le GPS au fost de as e m e n ea n ot a t ep e nt r u fiec a r e m os tr a in p a rt e, in ve d er e a c r e a r ii u n ei h a rt i ce pre zintaloc u r ile in care au fos t pre ze n t e sp e c ii de lilie c i, pri n c ip al e le inte r va le de

54


activ it ate, ca t si d is tr ib u t ia sp e c iilor pe amp las a m e n t ul r es p e c t ive. Or ae xacta la care au fos t e fe c t u a t e in r e gi s tr a r ile a fost n ot ata p e nt r u a e vit alu a r ea in ca lcul a ac el u iasi in d ivid a p ar t in a nd ac el e iasi sp e c ii. (Ex.: 2s on og r ame inreg is tr a t e in t r -un inte r val foa r t e sc ur t de t im p si co n t in a nda ce e asi sp e c ie si ac el asi n u m ar de in di vizi - foa r t e proba bi l sa fieac el asi in di vid/i n d ivizi).

S on og r ame le au fos t a n a lizate cu a jut or u l sof t w ar e -u lui“BatS ou n d 4.03 ”, d e t emi n ari le sp e c iilor fiind fac u t e pe b a zad e t e m in a t oru lui “The Wor ld of Bats” de M ich e l Bara t a u d, ca t si a a lt orlu c r ar i.

Inregistrarile din punct static s-au efectuat in 4 locatii diferite, luand in calcul tipurilede habitat prezente si considerand ca acestea ar oferi cele mai bune conditii pentruactivitatea lilecilor. De asemenea, au fost efectuate transecte mobile intre punctele staticede monitorizare a liliecilor (figura 16).

F ig u r a 19. Pu n c t e le s t a t ice si tr a n se c t e le m obil e de m oni t or izare a liliec ilor

Impa c t u l a s u p ra o b ie c t ivelor de c o n s er vare in S P A

Aria de Protectie Speciala Avifaunistica (SPA) a fost declarata pentru mentinereaintr-o stare favorabila de conservare a speciilor de pasari de interes comunitar (incluse inanexa I a Direcivei Pasari). Ȋn acest fel, se vor comenta si detalia aspectele legate deexistenta avifaunei, respectiv a fiecarei specii de pasari de interes comunitar in raport cuplanul propus (tabelul 9).

Ta b e lul 9. Pote n t ia lul e fect al in vestiti e i p e n t r u s p e c iile de p a s ari de inte r es com u ni t ar

55


S p e cia Info rma t i i d e s p re p o p ul at ia s p e c ie i inint e rior u l

si t u lui ( c f . Fo rm u lar u luiS t a n d a rd )

Ap rec iereap ierd e ri lor

p o t e n t iale inurma a p li c a ri i

H a b it at u l s p e c iei in s i t sip o t e n t ial u l

efec t al plan u luia s u p ra saRezide n t

aMi g ratoa

reCuibar it Iern a t P a s aj

Gav ia s t e llata 40 -50 N u s-a id e n t ificat inp e r im e t r ul PU Z. Im p a ct u l va fi n e semn ifica t iv.

La curi, b r ate le Du n ari i. Pl a n ul nu vaa vea e fe c t e as u pra sp e c iei

Gav ia arc t ica 50 -80 N u s-a id e n t ificat inp e r im e t r ul PU Z. Im p a ct u l va fi n e semn ifica t iv.

La curi, b r ate le Du n ari i. Pl a n ul nu vaa vea e fe c t e as u pra sp e c iei

Puf f in u s ye lko u an 20 -100 N u s-a id e n t ificat inp e r im e t r ul PU Z. Im p a ct u l va fi n e semn ifica t iv.

Zona costi e r a , in la r g u l m ari i. Pl a n ul nuva a vea e fe c t e asu p r a sp e c iei

Pe lec an u s on ocr otalus 3560 -4160 N u s-a id e n t ificat inp e r im e t r ul PU Z. Im p a ct u l va fi n e semn ifica t iv.

La curi, ca n a le, br a t e le Du n ari i. Pl a n ulnu va a vea e fecte as u p r a spec iei

Pe lec an u s crisp u s 320 -410 N u s-a id e n t ificat inp e r im e t r ul PU Z. Im p a ct u l va fi n e semn ifica t iv.


Ph alacrocorax p p ygme u s

8700 -9500 4000 -6500 4000 -6500 N u s-a id e n t ificat inp e r im e t r ul PU Z. Im p a ct u l va fi n e semn ifica t iv.


56


B otau rus s t e llaris 800 -1000 S -a id e nt ificat os in g u r ad a t a, pri n t r -une xemp lar,co n s id e r a n d u -se oa p aritie acc id e nta lap e t erenul r es p e c t iv.H a bi t atul de s t u far isr es t r a n s, lips ita p r oa p e in t ot a lit atede a p a la su p r a fa t a inlu nil e sp e c ifice der e p r od u ce r e (m a i-iu lie) si su p uspres iu nil or a n tr opi ce,n u p oate furn izasp e c iei loc de cu ib a r it .Im p a c tul va fin e semn ificati v..

S t u faris in u n d at, ca n a leb og a te in

ve g eta t ie em e r sa, m la s ti n i. Pl a n ul nuva a vea e fe c t e asu p r a s p e c iei

57


Ixo b rych u s m in u tus 3000 -3500 Cu ib a r este prin 2 -3p e r ec h i in

ve g eta t ia eme r sa in u n d at a . Con s id e r a n d un m a xim de 3

p e r ec h i cu ib a r it oa r e , r a p or t at la p op ul atia cu ib a r it oa r e a in t r e g u lui SP A, re z u lt a ca s -ar p ierde 0,0 0 1 % d in

p op ul atia t ota la as itu lu i. Asa d ar, p lan ulnu va afe c t a sp e c ia .

S t u faris in u n d at, ca n a leb og a te in

ve g eta t ie em e r sa, m la s ti n i. Pl a n ul nuva a vea e fe c t e asu p r a s p e c iei

N yc t icorax ny c t icorax 3500 -4000 N u s-a id e n t ificat inp e r im e t r ul PU Z. Im p a ct u l va fi n e s emn ifica t iv.

La curi, ca n a le , br a t e le Du n ari i, s t u fari s ,sa lcete si r ac hi t is. Pl a n ul nu va a veae fecte as u pra sp e c ieiArd e ola rallo id e s 3000 -4000 N u s-a id e n t ificat in

p e r im e t r ul PU Z. Im p a ct u l va fi n e semn ifica t iv.

La curi, ca n a le , br a t e le Du n ari i, s t u fa r is ,sa lcete si r ac hi t is. Pl a n ul nu va a vea

Egre tt a g arz et t a 1700 -2500 20 -60 N u s-a id e n t ificat inp e r im e t r ul PU Z. Im p a ct u l va fi n e semn ifica t iv.

La curi, ca n a le , br a t e le Du n ari i, s t u fari s ,sa lcete si r ac hi t is. Pl a n ul nu va a veae fe c t e as u pra sp e c iei

58


Ard e a alba 320 -360 1000 -1200 N u s-a id e n t ificat inp e r im e t r ul PU Z. Im p a ct u l va fi n e semn ifica t iv.

La curi, ca n a le , br a t e le Du n ari i, s t u fari s ,sa lcete si r ac hi t is. Pl a n ul nu va a veae fecte as u pra sp e c ieiArd e a pu rp u rea 230 -450 N u s-a id e n t ificat in


La curi, ca n a le , br a t e le Du n ari i, s t u fari s .Pl a n ul nu va a vea e fecte as u p r a sp e c iei

Cico ni a n igra 2 -5 i 500 -1000 N u s-a id e n t ificat inp e r im e t r ul PU Z. Im p a ct u l va fi n e semn ifica t iv.

M lasti n i, p a jis t i, a m e n a ja r i p isc ico le cua p a m ica . Pl a n ul nu va a vea e fec t e as u pra sp e c iei

Cico ni a cic on ia 100 -120 45000-60000

N u s-a id e n t ificat inp e r im e t r ul PU Z. Im p a ct u l va fi n e semn ifica t iv.

Zone r ur a r le, m la s t in i,p a jis t i,

amena ja r i p isc ico le cu a p a m ica.Pl a n ul nu va a vea

Ple g adi s falc in ell us 2000 -3200 N u s-a id e n t ificat inp e r im e t r ul PU Z. Im p a ct u l va fi n e semn ifica t iv.

La curi, ca n a le , br a t e le Du n ari i,s t u fari s ,m lasti ni , p a jis t i in u n d a te sir ac h it is. Pl a n ul nu va a veae fecte a s u p r a sp e c ieiPlata lea le u corod ia 360 -440 N u s-a id e n t ificat in


La curi, ca n a le , br a t e le Du n ari i, s t u fari s ,m lasti ni , sa lce t e si r ac h it is. Pl a n ul nuva a vea e fe c t e asu p r a s p e c iei

59


Cyg n us cygnus 340 -1270 N u s-a id e n t ificat inp e r im e t r ul PU Z. Im p a ct u l va fi n e semn ifica t iv.

La curi, ca n a le, br a t e le Du n ari i, cu lt uri.Pl a n ul nu va a vea e fecte as u p r a sp e c iei

Cygnus columbianus

10- 40 Nu s-a identificat inperimet rul PUZ. Impactul va fi nesemnificativ.

Lacuri, canale, bratele Dunarii, culturi.Planul nu va avea efecte asupra speciei

Branta ruficollis 1000- 3000 7000-24000

Nu s-a identificat inperimet rul PUZ. Impactul va fi nesemnificativ.

Lacuri, canale, bratele Dunarii, culturi.Planul nu va avea efecte asupra speciei

Anser erythropus 10- 30 Nu s-a identificat inperimet rul PUZ. Impactul va fi nesemnificativ.

Lacuri, canale, bratele Dunarii, culturi.Specie foarte rara . Planul nu va aveaefecte asupra speciei

Aythya nyroca 3800- 4200 Nu s-a identificat inperimet rul PUZ. Impactul va fi nesemnificativ.

Lacuri, canale, bratele Dunarii, stufaris ,vegeta t ie submers a . Planul nu va aveaefecte asupra speciei

Oxyura leucocephala

1-4 Nu s-a identificat inperimet rul PUZ. Impactul va fi nesemnificativ.

Lacuri, canale, bratele Dunarii. Speciefoar te rara. Planul nu va avea efecteasupra speciei

60


Mergus albellus R 4000- 5000 Nu s-a identificat inperimet rul PUZ. Impactul va fi nesemnificativ.

Lacuri, canale, bratele Dunarii. Planulnu va avea efecte asupra speciei

Haliaeetus albicilla 26- 28 Nu s-a identificat inperimet rul PUZ. Impactul va fi nesemnificativ.

Lacuri, canale, bratele Dunarii. Planulnu va avea efecte asupra speciei.

Circus aeruginosus 300- 400 S-a identificat inperimet rul PUZ, in perioadele de migra tie, prin max. 2-3 ex. Impactul va fi nesemnificativ.

Stufaris , pajisti, culturi. Luand inconside ra r e faptul ca specia nu cuibares t e aici si ca apare in diverse perioade ale anului prin 1-3 exempla re , hranindu- se mai ales pe suprafa t a de stuf (stufarisul Circus cyaneus 150- 200 Nu s-a identificat in

perimet rul PUZ. Impactul va fi nesemnificativ.

Stufaris , pajisti, culturi. Planul nu vaavea efecte asupra speciei.

Circus pygargus 3-6 i 500- 800 Nu s-a identificat inperimet rul PUZ. Impactul va fi nesemnificativ.

Stufaris , pajisti, culturi. Planul nu vaavea efecte asupra speciei.

Circus macrourus 50- 60 Nu s-a identificat inperimet rul PUZ. Impactul va fi nesemnificativ.

Pajisti, culturi. Planul nu va avea efecteasupra speciei.

61


Aquila heliaca 1-3 Nu s-a identificat inperimet rul PUZ. Impactul va fi nesemnificativ.


Aquila clanga 8-14 Nu s-a identificat inperimet rul PUZ. Impactul va fi nesemnificativ.

Pajisti, culturi, zone umede . Planulnuva avea efecte asupra speciei.

Aquila pomarina 200- 300 Nu s-a identificat inperimet rul PUZ. Impactul va fi nesemnificativ.

Pajisti, culturi, paduri. Planul nuvaavea efecte asupra speciei.

Pandion haliaetus RC Nu s-a identificat inperimet rul PUZ. Impactul va fi nesemnificativ.

Zone umede – lacuri, canale . Planul nuva avea efecte asupra speciei.

Hieraaetus pennatus

50- 80 Nu s-a identificat inperimet rul PUZ. Impactul va fi nesemnificativ.


Circaetus gallicus R Nu s-a identificat inperimet rul PUZ. Impactul va fi nesemnificativ.


62


Buteo rufinus 4-5 Nu s-a identificat inperimet rul PUZ. Impactul va fi nesemnificativ.


Accipiter brevipes 3-5 40- 80 Nu s-a identificat inperimet rul PUZ. Impactul va fi nesemnificativ.


Milvus migrans 6-7 20- 30 Nu s-a identificat inperimet rul PUZ. Impactul va fi nesemnificativ.


Falco peregrinus 2-4 10- 20 Nu s-a identificat inperimet rul PUZ. Impactul va fi nesemnificativ.

Stufaris , pajisti, culturi, paduri. Planulnu va avea efecte asupra speciei.

Falco columbarius 20- 60 Nu s-a identificat inperimet rul PUZ. Impactul va fi nesemnificativ.


Falco vespertinus 300- 350 2000-3000

Apare ca pasare depasaj prin 1-2 exemplare , hranindu-se in zonele deshise (stufaris, stepa, terasa), dar s-au identificat si 2 perechi

Pajisti, culturi, paduri/cul tu r i forestie r e .Considera n d u- se ca cele 2 perechi cuibari toa r e ar fi afecta te de plan, rapor ta t la totalul perechilor dinsit (300- 350), rezulta o pierde r e de0,7% din populat ia totala

63


Falco nauman ni 1 -3 N u s -a id e n t ificatinp e r im e t r ul PU Z.Im p a ct u l va fin e s e m n ificati v..S p e c ie foa r t e r ar a .

Pa jis t i, cu lt u r i. Pl a n ul nu va a vea e fe c t eas u pra sp e c ie i.

Falco che rrug 2 -4 5 -10 N u s-a id e n t ificat inp e r im e t r ul PU Z. Im p a ct u l va fi n e semn ifica t iv.

Pa jis t i, cu lt uri, s t u fa r is, p a d u r i. Pl a n ulnu va a vea e fecte as u p r a spec ie i.

Porz an a po rz an a 300 -400 N u s-a id e n t ificat inp e r im e t r ul PU Z. Im p a ct u l va fi n e semn ifica t iv.

S t u fari s , m lasti ni , ca n a le cu ve g eta t ieb og a ta. Pl a n ul nu va a vea e fec t eas u pra sp e c ie i.Porz an a pa rva 2000 -3000 N u s-a id e n t ificat in


S t u fari s , m lasti ni , ca n a le cu ve g eta t ieb og a ta. Pl a n ul nu va a vea e fec t e

Porz an a pus illa V N u s -a id e n t ificatinp e r im e t r ul PU Z.Im pact u l va fin e s e m n ificati v..S p e c ie foa r t e r ara

M lasti ni , ca n a le cu ve g eta t ie b og a t a .Pl a n ul nu va a vea e fecte as u p r a sp e c ie i.

Gr us gr u s R N u s-a id e n t ificat inp e r im e t r ul PU Z. Im p a ct u l va fi n e semn ifica t iv.

Pa jis t i, cu lt u r i. Pl a n ul nu va a vea e fe c t eas u pra sp e c ie i.

Hi m an top us h im an t op us

220 -370 1400 -2200 N u s-a id e n t ificat inp e r im e t r ul PU Z. Im p a ct u l va fi n e semn ifica t iv.

M lasti ni , t a r m uri. Pl a n ul nu va a veae fecte as u pra sp e c ie i.

64


R ec u rv iros t ra avos et ta

220 -280 800 -1200 N u s-a id e n t ificat inperime t r ul PU Z. Im p a ct u l va fi n e semn ifica t iv.


Pluv ialis ap ricaria 300 -500 N u s-a id e n t ificat inp e r im e t r ul PU Z. Im p a ct u l va fi n e semn ifica t iv.

M lasti ni , t a r m uri. Pl a n ul nu va a veae fecte as u pr a sp e c ie i.

Eu d romi as m ori n e llus R N u s-a id e n t ificat inp e r im e t r ul PU Z. Im p a ct u l va fi n e semn ifica t iv.

M lasti ni , t a r m uri, p a jis t i. Pl a n ul nu vaa vea e fe c t e as u pra sp e c ie i.

Ch arad rius alex an d riu n u s

90 -120 450 -520 S -a id e nt ificat os in g u r ad a t a (ap r ilie), p r int r-u n e xemp larhran in d u -se pe b a n d alit ora la, la lim it a culin ia m ari i. N ucu ib a r este insu p r a fa t a PU Z,e xemp lare izo latefiind p r e ze n t e e xc lus ivin m igra t ie.

F iind d oar o sp e c ie r a r a dep a sa j, cea p are prin e xemp lare izo late, iarp la n ul nu a r e le g at u r a d ir e c t a cuh a b it atul s a u (b a n d a lit ora la),d e r a nj ul ca u zat de prac t icar e aturismu lui fiind pregn a n t inp e r ioa da esti va la (nu in p a sa j) s ipre ze n t a n u al , p lan ul nu vaav e a efec t e as u pra sa .

Glareo la p tati n co la 420 -450 N u s-a id e n t ificat inperime t r ul PU Z. Im p a ct u l va fi n e semn ifica t iv.

M lasti ni , t ar m u r i, p a jis t i,t e r e n uri

sara tu r oa se. Pl a n ul nu va a vea e fecteas u pra sp e c ie i.

65


Ph ilomachus pug n ax 13000-18000



Xe n us cin ereus 1 -3 N u s -a id e n t ificatinp e r im e t r ul PU Z.S p e c ie foa r t e r a r a.Im p a c tul va fin e semn ificati v.


Lim osa lap p on ica 1 -5 N u s -a id e n t ificat inp e r im e t r ul PU Z. Im p a ct u l va fi n e semn ifica t iv.


N umen ius t e n u iros t ris

1 -3 N u s -a id e n t ificatinp e r im e t r ul PU Z.S p e c ie foa r t e r a r a.Im p a c tul va fin e semn ificati v.


Gallin ago m e di a 20 -80 N u s-a id e n t ificat inp e r im e t r ul PU Z. Im p a ct u l va fi n e semn ifica t iv.


B urh in u s oe d icn e m us 44 -60 N u s-a id e n t ificat inp e r im e t r ul PU Z. Im p a ct u l va fi n e semn ifica t iv.

Pa jis t i. Pl a n ul nu va a vea e fecteas u pra sp e c ie i.

Ph alaropus lob atus 700 -1200 N u s-a id e n t ificat inp e r im e t r ul PU Z. Im p a ct u l va fi n e semn ifica t iv.

M lasti ni , t ar m u r i, a p e m ic i. Pl a n ul nu vaa vea e fe c t e as u pra s p e c ie i.

66


Larus gen e i 20 -70 N u s-a id e n t ificat inp e r im e t r ul PU Z. Im p a ct u l va fi n e semn ifica t iv.

La curi, zon a lit ora la. Pl a n ul nu va a veae fecte as u pra sp e c iei

Larus m e lan oc e p h alus 160 -200 Un m a xim de9e xemp lare s -aid e nt ifica t in lu n a m aipe p la ja , s t ati on a nd sih r a ni n d u - se. N ucu ib a r este insu p r a fa t a PU Z, fiindd oar o sp e c ie dep a sa j, e xc lus iv inh a b it atul fas ieilit ora le.

Ava n d in ve d ere ca este d oar osp e c iede p a sa j, ce a p are prin grupurim ic i, iar p la n ul nu are le g atu r ad ir ecta cu h a b it atul sau (b a n d alit ora la), iar d e r a n jul ca u zat deprac t ica r ea t urismu lui fiindp r e g n a n t in p e r ioa da esti va la (nuin p a sa j), p lan ul nu va av e ae fe c t e as u pra sa .

Larus m in u t us 1000-12000


La cu r i, zon a lit ora la. Pl a n ul nu va a veae fecte as u pra sp e c iei

Ge loc h e lid on n ilotica 8 -12 320 -350 N u s-a id e n t ificat inp e r im e t r ul PU Z. Im p a ct u l va fi n e semn ifica t iv.


S t erna cas pi a 500 -1000 N u s-a id e n t ificat inp e r im e t r ul PU Z. Im p a ct u l va fi n e semn ifica t iv.


67


S t erna alb ifron s 40 -100 N u s-a id e n t ificat inp e r im e t r ul PU Z. Im p a ct u l va fi n e semn ifica t iv.

La curi, zon a lit ora la. Pl a n u l nu va a veae fecte as u pra sp e c iei

S t erna h iru n do 1800 -2300 N u s-a id e n t ificat inp e r im e t r ul PU Z. Im p a ct u l va fi n e semn ifica t iv.


S t erna sa n dv ice n s is 250 -300 3000 -5000 N u s-a id e n t ificat inp e r im e t r ul PU Z. Im p a ct u l va fi n e semn ifica t iv.


Ch lid on ias hyb rid u s 5000 -6000 30000-50000


La curi b og a t e in ve g e t ati e . P la n ul nuva a vea e fe c t e asu p r a s p e c iei

Ch lid on ias n ig e r 200 -300 N u s-a id e n t ificat inp e r im e t r ul PU Z. Im p a ct u l va fi n e semn ifica t iv.

La curi b og a t e in ve g e t ati e . Pl a n ul nuva a vea e fe c t e asu p r a s p e c iei

As io f lam m e u s 8 -12 N u s-a id e n t ificat inp e r im e t r ul PU Z. Im p a ct u l va fi n e semn ifica t iv.

Pa jis t i, cu lturi, s t u faris. Pl a n ul nu vaa vea e fe c t e as u pra sp e c ie i.

Alce d o att h is 1500 -1700 N u s-a id e n t ificat inp e r im e t r ul PU Z. Im p a ct u l va fi n e semn ifica t iv.

La curi, ca n a le, m a luri ver t ica le. Pl a n ulnu va a vea e fecte as u p r a spec iei

Corac ias ga rru lus 500 -600 N u s-a id e n t ificat inp e r im e t r ul PU Z. Im p a ct u l va fi n e semn ifica t iv.

Pa jis t i, cu lt uri, m a luri ver t ica le. Pl a n ulnu va a vea e fecte as u p r a spec iei

68


Picus canus RC N u s-a id e n t ificat inp e r im e t r ul PU Z. Im p a ct u l va fi n e semn ifica t iv.

Pa d uri desch ise, lu n ci (sa lcete ), g r a di nim ari. Pl a n ul nu va a vea e fe c t e as u p r a sp e c ie i.

Dryoc op u s m art ius RC N u s-a id e n t ificat inp e r im e t r ul PU Z. Im p a ct u l va fi n e semn ifica t iv.

Pa d ur i, lu n ci (sa lcet e ). Pl a n ul nu vaa vea e fe c t e as u pra sp e c ie i.

De n drocop os m e di us R N u s-a id e n t ificat inp e r im e t r ul PU Z. Im p a ct u l va fi n e semn ifica t iv.

Pa d uri d e sch ise in d e ose b i decverci n e e . Pl a n ul nu va a vea e fe c t e as u pra sp e c ie i.

De n drocop os sy riac u s RC N u s-a id e n t ificat inpe r im e t r ul PU Z. Im p a ct u l va fi n e semn ifica t iv.

Pa d uri desch ise, lu n ci (sa lcete ), g r a di nim ari. Pl a n ul nu va a vea e fe c t e as u p r a sp e c ie i.

69


M e lan oc oryp h a ca lan dra

RC S -a id e nti fica t inm a im u lt e d a t e d eob ser vati e , cu ib a r inds a u fo los ind h a b it ate lecu lt iva t e p e nt r ucu ib a r it sau hran ir e /odi h n a in m igra t ie. Der e g u la s -a u inta ln its to luri m ic i, d e p a nala 20 e x. Toa tec ioc a r liile de Baragans - au ob ser vat in afa r alim it ei zon ei s t u di at e ,p a na in a p r opi er e alim it ei s it u lu i, pecu lturi.

Toa t e e xemp lare le id e nt ificate auoc u p a t h a b it a t e a gric ole (cu ltu r i) a fla t e in a fara p e r im e t r u lui PUZ), a flate la 2 -3 0 0 m m in im um de lim it a sa, im p act ulin PUZ (s it ) f iind n u l.

Lull u la arb orea R R N u s-a id e n t ificat inp e r im e t r ul PU Z. Im p a ct u l va fi n e semn ifica t iv.

Liziere le sau d e sch id e ri le d in p a d u r i,t eren u r i sem i-d e sch ise. Pl a n ul nu va a vea e fe c t e as u pra sp e c ie i.

70


Anthus cam p e s tr is RC S -a id e nt ifica t1e xemp lar in lu n a m a i,ca n t a n d pe so l, inh a b it atul s t e pi c. E s t ep os ib ila cu ib a r ir ea a1 -2 p e r ec hi .

Con s id e r a n du -se un m a xim umde 2p e r ec h i de fase de ca m pcu ib a r it oa r e in su p r a fa t a vizata,p ierde re a prin p la n ar fin e semn ifica t iva, in fa p t ch iarn e g lija bil a (sp e c ia es t e co ni d e r a t ar e lativ comuna ca sic u ib a r it oa r e in s it) . Plan ul areefe c t e n e semn if icati ve as u pra s a .

Acroc e p h alusm e lan op og on

400 -1000 N u s-a id e n t ificat inp e r im e t r ul PU Z. Im p a ct u l va fi n e semn ifica t iv.

S t u fari s . Pl a n ul nu va a vea e fec t eas u pra sp e c ie i.

S y lv ia n isoria R RC Ap a r e r a r inm igra t ie(m a i), fiind p u t inp r ob a bi l cu ib a r it ul saua ic i. S -au id e nti fica t 1 -2 e xemp la r e inh a b it ate le d earbori/ a r b u s t i de lab a za t erase i.

Con s id e r a n d sp e c ia de p a sajsicompa ra n d ce le 1-2 e xemp lareid e nti fica t e cu s t a t utul sau lan ive lu l s it u lui – r e lat iv comuna s iu n e le m as u r i de co n ser varep a rt ia la a ve g eta t iei lemnoas e ,p lan ul va avea cel m u lt efectn e se m n if icativ asu pra sp e c ie i.

Fice d u la alb ico llis C N u s-a id e n t ificat inp e r im e t r ul PU Z. Im p a ct u l va fi n e semn ifica t iv.

Pa d uri, lu n ci (sa lcete ), arbori izo latisau p al curi. Pl a n ul nu va a vea e fec t e as u pra sp e c ie i.

71


Fice d u la pa rva C Ap a r e d oar inm igr a t ie,prin e xemp lareizo late, in h a b it ate lede t u fe / a r b or i de laba za t e r as ei .

Lu a n d in co n s id e r are n uma r ulr e lativm ic de e xemp lare ob se rv ate,h a b it atul primar uti lizat in t im p u lm igra t iei (zon e cu ve g eta t ielemnoa sa) r a p ort a t la su p r a fa t ato t a la a ac e s t u ia in s it (0,00 4 %),p lan ul n u va av e a efec t e as u prasp e c ie i.

Lan ius co llurio RC C S -a id e nt ificat at a tinzon a PU Z, m ai a les inh a b it atul cuarbo r /arbu s t i, inc lus ivizo lati, d a r si in a lt eh a b it ate d in int e r ior sid in im p r e ju r im ileac e s t e i su p r a fe t e.E s t e p os ib ilacu ib a r ir ea a 1 -2p e r ec h i pe su p r a fa t aPU Z. In m igra t iea p a r e in n u m a r m aim a r e, p a na la 5-1 0e xemp lare.

Con s id e r a n d ce le 2p e r ec h icu ib a r it oa r e pe su p r a fata PU Z,se p oate estima o p ierde rene s emn ificati va, ch iar n e g lija bil a(sp e c ia apare in for m u la r uls t a n d a r d ca r e lativ comuna).As a d a r , im p actul p ot e n t ial alp lan u lui este n e semn if icat ivp e nt ru sp e c ie .

72


Lan ius m in or R C S -a id e nti fica t inzon aPU Z, in h a b it a tul cuarbo r /arbu s t i. E s t ep os ib ila cu ib a r ir ea a op e r ec h e pe su p r a fa t aPU Z (a lin iamen t ul d ep lop i ch in e zesti)

Con s id e r a n d o p e r ec h ecu ib a r it oa r e p esu p r a fa t a PU Z, se p oate est im a op ierdere n e semn ificati va, ch iarn e g lija bil a. Asa d ar, im p actulp ote n t ial al p lan u lu i esten e semn if icativ p e n t ru sp e c ie .

Oe n an the p lesc h an ka 12 -24 N u s-a id e n t ificat inp e r im e t r ul PU Z. Im p a ct u l va fi n e semn ifica t iv.

Pa jis t i p iet r oa se , zon e cu s t a n ca lasu p r a fa t a, cari e r e. Pl a n ul nu va a vea

Lu sc in ia svec ica 300 -700 N u s-a id e n t ificat inp e r im e t r ul PU Z. Im p a ct u l va fi n e semn ifica t iv.

S t u fari s . Pl a n ul nu va a vea e fec t eas u pra sp e c ie i.

E m b e riz a ho rt u lan a R N u s-a id e n t ificat inp e r im e t r ul PU Z. Im p a ct u l va fi n e semn ifica t iv.

Te r e n uri semi -d e sch ise cuarbus t i.

Pl a n ul nu va a vea e fecte as u p r a sp e c ie i.

73


51

In co n form it a t e cu ob s e r vati ile d in t eren e fe c t u a t e in zon ap la n u lui d e zb a t ut si lu a nd in co n s id e r a r e compar a t iv d a t e leF or m u laru lui S t a n d a r d N atu r a 2 0 00 al ROSPA 0 0 3 1 , se co n s t a t ata cape su p r a fa t a r e sp e c t iva ex is t a un n u m ar foart e m ic d e sp e c ii dep asari de int e res comun it ar. Ace s t fa p t se d a t orea za fie lip seih a b it ate lor sp e c ifice p a sari lor d in De lt a Du n ari i, fie gradu lui ded e grada re si a nt r opi zare a ac e s t or a, precum si a fa p t u lui ca cel p u t inin pe r ioa da se zon u lui esti va l, d e r a n jul pr ov oc a t de t uristi este r e lativm ar e .

F ig u r a 20. Cu ib de Falco ves p e rt in u s in cu ib vec h i decor vid, co n s t r u it in

sa lc ioa r a (fotoIon e s cu D.)

Eva lu a r ea im p a c t u lui as u pra p a sa r ilor de int e r es com u ni t a r , caob iectiv de co n ser vare al SPA , se va fa ce pe b a za d a t e lor d in t eren si ainte r pr e t ari lor e fe c t u a t e la b ir ou .

P r in a n a liza t ip u r ilor de im p a ct p os ib ile as u pra p a sari lor sa lb a t ice ca obi ectiv pri n c ip a l de co n se r vare in r e latie cu p la n ul la ca r e se face r e ferir e , se co n s t at a :

- p ierderea su p raf e t ei de t eren d in s it sau d in im e di ata vec in at at e a sanu re p re z inta o infl u e n t a n e g at iva p e n tr u sp e c iile de p asari de inte rescom u ni t ar, sau p ie rd e rea este cel m u lt n e semn if icat iva (de re g u laneg lijabil a sau n ul a) . Afir m atia e s t e arg u m e n t ata as t fe l:

a. t eren u l r es p e c t i v r e p r e z i nta d o ar 0,00 4 % d i n s i t , co n s i d e r a n d o a f ect a r e t ota l a a h a b i t ate l or de pe su p r a f a t a P U Z ( caz i p o t eti c ) ,

52


b. t erenul este r e p r e z e n t at de h a b i t ate cu v a l o a r e r e l ativ sc a z utasau a p r o pi ata de z ero d i n p u nct de v e d ere al i m p o r t a n t ei p e n tr up as a r il e de i nte r es c o m u ni t a r , cu i b a r i t o a r e

c. co n ce p erea u n or m a su r i de co n ser v are / r e d uc e r e a i m p a c t u l u i , pro p use i n

m em or iul de f ata

- p e rt urb area p a sari lor p e nt r u ca r e s -a d e c lar a t s it u l, prin a c t ivit ati leumane sp e c ifice sa n t ieru lui si u lt eri or d a r ii in fu n c t iu n e a in vestiti ei ,nu va a vea e fecte sem n ifica t ive in s it , co n for m m oti vari lor a n t e r ioa r e,sa n t ierul si a c t ivit ati le umane le g a t e de in vestitie a va n d o d u r atalim it ata in t im p. Ch iar d a ca se precon ize a za o c r este r e a n u m a r u lui det uristi in se zon ul esti va l d u pa fin al izarea in vestiti ei , in pre ze n t ,h a b it a t e le si sp e c iile su n t in flu e nt a t e de pra c t ica r ea d iferite lorform e de t uri sm , pra c t icate h a ot ic si cu e fec t e vizib ile (vet r e defoc , d e se u r i m e n a jere las a t e in loc u l de campa re si r as p a n d it e de va n tsau ca in ii h oin a r i p e s t e t o t , zg om ote d iverse, bracon a j la p a sare le,dru m uri si cara r i in d ife r it e hab it ate et c .)

Co n cluz i i p rivind imp a ctul a s u p raa vifa u n e i

In ce pri veste p ot e n t ia lul im p a ct al p la n u lui as u pra p a sari lor deinte r es com u ni t a r (inc a d r ate in a n e xa I d in Dir ecti va Pas a r i),se co n s t ata ca im p a ctul va f i n e s e mn ifi c a ti v s a u nu vae xis ta , a va n d in ve d ere ca :

1. h a b it atul de cu ib a r it la sp e c iile a n a lizate va fi a fect a tn e se m n ifica t iv sau va fi prac t ic n u l r a p ort a t la s u pr a fe t e lehab it a t e lor oc u p a t e d in in t r e g ul s it ,

2. nu se va produce fr a g m e n t area h a b it atu lui de cu ib a r it /hran ir e / s t ati on are sau uti lizat in a lt e sco p uri la n ive lulint r e g u lui s it , co n s id e r a n d si p ozit ion area e xtr e m - su di ca a PU Z-u lui

3. nu vor a p are e fe c t e de „b a r iera” care sa d u ca la lim it aread e p las a r ii p a sari lor sau la a lt e fe n om e n e n e g ati ve p e nt r ub iodi versita t e, co n s id e r a n d si p ozit ion area e xtr e m- su di ca a PUZ-u lui

4. e fecte le m a r g in al e vor fiin e xis t e n t e

5. su p r a fa t a m ica lu a t a in co n s id e r are si t eren u r ile d in im e di atavec in a t a t e su n t p a rt ial a fect a t e si in flu e nta t e de a lt e acti vit ati

53


umane (co n s tr u c t ii, dr u m uri de p a m a nt , su p r a fete de p icn icetc .), p o t e n t ia lul sau p e nt r u sp e c iile d e p a sari sa lb a t ice fiindp a rt ial sc a zut

Impa c t u l a s u p ra o b ie c t ivelor dec o n s er vare in SC I

H a b it at e le

In a n a liza h a b it ate lor N atu r a 2 0 00 s -a p or n it d e la lis t a deh a b it ate t r ec u t e in for m u larul s t a n d a r d al s it u lui N atu r a 2 0 00 De lt aDu n ari i. As t fe l, d u pa co lecta r ea d a t e lor de pe t ere n , p e n tr u ce le 29de h a b it ate m e n t ion ate in for m u larul s t a n d a r d, s-a a n a lizat

54


pre ze n t a/abse n t a ac e s t ora in zon a s t u di ata (PU Z C1), d a t e le ob t in u t e au fos tce n tr a lizate in t a b e lul de m ai jos.

N oti u n e a de h a b it at s-a fo los it in inte les u l t e rm in ologi ei N atu r a2 0 0 0 , si nu in inte les u l c las ic d a t de e cologi , ac el a al h a b it atu lui u n eisp e c ii ce r e p r e zinta loc u l sau t ip u l de loc unde t r a ieste o sp ec ie.

Ta b e lul 1 0 . An ali za p r ez e nte i/a b se nt ei h a b it ate lor N at u r a 2000pe t e r it ori u l s t u di at

N r c r t . H a bi t at co n for m s t a n d a r d Obs e r vatii1. 1110

Ba n curi de n is ip acop e r it e p e rm an e n t de un s t r at m ic de a p a de m a r e

Ba n curi le de n is ip sunt for m e t op og r a ficein al t at e , a lu n g it e, r otu n jit e sau n e r e g u late, p e rm a n e n t

su b m erse si predom in a nt inc on ju r a t e de a p e m ai a d a n c i. Acestea co n s t au in pri n c ip a l d in se di m e n t e n is ip oas e , in sa d e p ozit e cu granu lome t r ie m ai m are,

inc lu za n d prund is si g al eti, sau cu granu lome tr ie m ai m ica, inc lu za n d m a l, p ot fi d e as e m e n ea p r e ze n t e pe u n b a nc de n is ip . Ba n curi le,

pe care se di m e n t e len is ip oase su n t d isp u se

in t r -un s tr a t d e as u prasu b s t r atu lui d u r ,su n t c las ificate d r e p t

b a nc u r i de n is ip, d a ca b iotu r ile as oc iate d e p ind m ai curand de n is ip d e cat de su b s tr a t ul

d u r de d e d e su b t . “Pe rm a n e n t s u b m erse la m ica a d a n c im e” in se a m na ca d e as u pra u n ui b a nc de n is ip ada n c im ea a p ei d e p a seste r areori 20 m sub n ive lul h idrogra fic zer o. Ba n curi le de 2. 1210

Ve g eta t ie anu al a d e -a lu n g ul lin iei

F orm a t iu n i de p la n t e a n u al e saua n u al esi p e r e n e, oc u p a nd d e p ozit e de m ate r ial

55


p iet r isuri b og a t e in m ate r ie org a n icaa zota t a (Cak iletea m arit im ae p .p .). Si t uri le propus e p e nt r u ac e st h a b it a t p ot inc lu d e

comun it ati de Cak iletea m arit im ae d e zvo lt ate pe p iet r is sau pe su b s tr a t e m ixt e de p ie t r is si n is ip (ac e s t e ames t e curi fiind a d es e a foa rt e d in a m ice si vari a b ile), insa as t fel de t ip u r i de ve g eta t ie,

d e zvolt ate pep la je p u r

n is ip oas e , ar tr e b ui cons id e r ate, d u p a ca z, ca p a rt ea h a b it a tu lui 2 1 10 (d u ne m obil ee m b r ion are ).Dato r it a fa p t u lui ca su b s tr a t ulpe zon a s t u di ata de n oi este u n uln is ip os, ve g eta t ia cu Cak iletea

3. 1310Comun it ati de sa licorn iasi a lt e sp e c ii a n u al e ca r ecolo ni ze a za t eren u r iumede si n is ip oase

F orm a t iu n i compuse m aia les saupredom in a nt d in sp e c ii a n u al e,in sp e c ial Ch e n op od iac e ae , d ing e n u l S alicorn ia sau gr a m in e e,ca r e co loni ze a za p ort iu nil em a loa se sau n is ip oas e , p e r iodi cin u n d ate, a le m lasti nil orsara t u r ate m a r ine sau in t eri oare.S p e c iile g e n ul ui S alicorn ia nu aufos t id e nti fica t e pe t e r it ori u ls t u di at.

56


4. 2160Du n e cu Hi p p op h ae rh am n oid e s

F orm a t iu n i de cati n a a lba ceco n s t it u ieun s t a di u p r em e r g a t orco loni zarii fore s t iere ind e pres iu n i inte r d u n al e, at a tusc a t e cat si um e d e . De p r es iu n iint r a d u n a le u m e d e e xis t a pet e r it ori u l s t u di at de n oi , d a ra cestea nu su n t co loni zate decati n a.

ACES T HAB ITAT N U A FOST5. 2190 De p r es iu n i umede a le siste m e lor d u n a le.

57


De p r es iuni umede int r a d u n a le

De p r es iu nil e umedeinte r d u n al e su n th a b it ate sp e c ia lizate si b og a t e insp e c ii, fiind a m e ni nta t e desca d erea n ive lu lu i p a n zeifr e a t ice.

HAB ITAT IDE N TIFICAT ÎN ZONA D E S TUD IU IN STARE 6. 6410

Pa jis t i cu M olin ia pe so luri ca lcaroase , t u r b oase s a u a r g iloa se (M olin ion ca e ru le ae )

Pa jis t i cu M olin ia d in zo n a decamp iep a na in eta jul m on t a n , p e so lurim ai m u lt sau m ai p u t inu m e d e si sar a ce in n u tr ie n t i(a zot, fos for ). Acestea s -aufor m at in u r m a u n ei e xp loa t arie xt e n s ive, ce im p lica u n e or i uncos it in t ar ziat s p r e s fars it ula n u lu i, sau corespu n d u n uis t a di u de d e t eri or a r e am lasti nil or d e t urba dren a t e.S p e c ia M olin ia ca e ru lealips e s t e d inzon a de7. 6420

Pa jis t i m e di t erane e ne u m e d e cu ierburi in a lt e d in M olin io- H olosc h oe n ion

Pa jis t i m e di t erane e neumede cugra m in e e in al t e si t ip ir ig, largr as p a n d it e in in tr e g ul b a zinm e di t e r a n e a n , e xt in za n du -se d e -a lu n g u l co a s t e lor M ar ii N e g r e,in sp e c ial in s is t e m e le d u n al e.S p e c ia M olin ia ca e ru lealips e s t e d in zon a de s t u di u,fiind id e nt ificata d oa r sp e c iaH olosc h oe n u s vu lg aris , ind e pres iu nil e in tr a d u n a le umede.

S TUD IU 1

1 Relicta r = cu caract e r de relicva =cf. Dex.- r m si din trecut , care amintes t e despr e ă ă ţăceva disp ru t demult.ă

58


8. 6430Comun it ati de liziera cu ie r b u r i in al t e higr ofile dela n ive lul camp iilor, p a nala cel m ontan si a lp in

Comun it ati h igr ofile si n itr ofilede ierburi in al t e, d e -a lu n g u lcur suri lor de a p a si liziere lorfore s t ier e , a p a r t in a nd ord in el orGlec h om e t alia h e d eraceae siCon vo lvu leta lia se pi u m(S e n ec ion f luv iati lis, Ae g op odi onp od agra riae , Con vo lvu lionse pi um, Filip e n d u lion ).At at c u rs u ril e de a p a cat sili z iere le li ps e sc in zo n as t u di ata de n oi .

59


ACES T HAB ITAT N U AFOST IDEN TIF ICAT

9. 6440Pa jis t i a lu via le d in Cn id ion dub ii

Pa jis t i a lu via le cu r e g imn a t ural d ein u n d are a p a r t in a nd a lia n t eiCn id ion d u b ii, in co n d it iic lim at ice co n t in e nta le p a na lasubco n t in e nta le.Acesta e s t e un h a b it at detr a n zit ie in t r e p a jis t ile h igr ofilesi c e le xero file, ce ac op e r a a r iir e s tr a n se .Ter it ori u l s t u di at nu pr e zintaco n d it ii de insta lare a ac e s t ui t ipde h a b it at, ve g eta t ia sp e c ificaac e s t or p a jis t i fiind a b se n t a inzon a s t u di at a .

10. 6510Pa jis t i de a lt it u di ne joa sa (Alop ec u rus p rate n s is S an g ui sorba of f ic ina lis )

F a n e t e b og a t e in sp e c ii, peso luri s labp a na la m od erat fe r t iliza t e, d inzon a de camp ie p a na in eta julsu b m on t a n , a p ar t in a nda lia n t e lor Arrh e n at h e rion siBrac h yp od io-Ce n t au re ionn e m ora lis . Aceste p a jis t ie xp loa t ate e xt e n s iv su n t b og a t ein p la n t e cu flor i si nu su n tcos it e in ai nte ca gr a m in e e le sain floreasca si d u pa ac e e a , n u m aio d a t a sau de d ou a ori pe a n .S u n s tr a t ul n is ip os nu p e rm it ein s t a larea ve g eta t iei sp e c ificeac e s t or p a jis t i de joa saa lt it u di n e .

60


11. 3130Ape s t a t ato a r e o lig ot r ofe p a na la m e zot r ofe cu ve g eta t ie d in Litt ore lletea u ni f lorae s i/s au Iso ë t o- N an o ju nc e t ea

Ve g eta t ie scu n da p e r e n a,ac vatica p a nala a m fib ie, olig otr ofa p a na lam e zot r ofa , a m a luri lor lac u r ilor,ia zuri lor si b al t ilo r , si a zon eiec ot on a le a p a - usc a t a p a rt in a ndord in ul ui Litt ore lleta liau n iflora e .Ve g eta t ie scu n da a n u a la,a m fib ie , p ioni era, a zon eiec ot on a le cu usc a t ul de lam arg in e a lac u r ilor, b a lt ilor si

61


ac e s t or a p e s t a t atoa r e :c lasaIso ë t oN a n oju n cet e a. Acested oua u ni t ati p ot c r e s t e im preunain s tr a n sa as oc iere sau se p ar a t .De p r e ziu n ile int r a d u n a le umedepre zinta a p e s t atao a r e o lig ot r ofep a na la m e zot r ofe d a r pe ac e s t eanu au fos t id e nti fica t e sp e c iilee d ifica t oa r e a le ac e s t ui t ip deh a b it a t .

ACES T HAB ITAT N U A FOSTIDEN TIF ICAT P E ZON A D E12. 3150

La curi eu t r ofe n a t ura le cu ve g eta t ie t ip M a g n op ot ami on sau H ydrocha r it ion

La curi si ia zuri cu a p e decu loa r e griinc hi s ca t r e a lb a s tr u -ver zu i,m ai m u lt sau m ai p u t in t u lb u r i,in m od sp e c ial b og a t e in b a zed izolvate (pH de obi cei >7), cu 29 comun it a t i d inH ydrocha r it ion ce p lutesc lib e rla su p r afa t a sa u , in a p e a d a n c i,d e sch ise, cu as oc iatii debroscari t a (M a g n op ot am ion ).Pe t e r it oiul s t u di at de n oi nue xis t a lac u r i si ia zuri.

13. 3260Cursu r i de a p a d in zon e le de camp ie, p a na la ce le m ontane, cu ve g eta t ie d in R an u n cu lion f lu it an t is si Callitr ich o-Bat rac hi on

Ter it ori u l s t u di at de n oi n u este t r a versa tde cursu r i de a p a, in conc lu zie ve g eta t ia as oc iata ac e s t ora lips e s t e.

ACES T HAB ITAT N U A14. 3270Ra u r i cu m a luri n a m oloa secu ve g eta t ie de Ch e n op od ion ru b ri si Bid e nti on

Ter it ori u l s t u di at de n oi n u este t r a versa tde cursu r i de a p a, in conc lu zie ve g eta t ia as oc iata ac e s t ora lips e s t e.


62


15. 9 2A0Za voai e cu S a lix a lba si Pop u lusa lba

Pa d uri de lu n ca (za voa ie) d in b a zin u lm e di t erane a n si cel al M ar iiN e g r e d om in a t e de S alix alb a, S . fragili s sau a lt e spec ii de sa lc ie in r u d it e cu a ceste a . Pa d uri

de lu n ca

63


Pop u lus sp p ., Ulm us sp p .,S alix sp p .,Aln u s sp p ., Acer sp p. , Tam arixsp p. , Qu e rcu s rob u r, Q.p e d u nc uli f lora, Frax in u san g u s t ifo lia, F. p alli s iae , lia n e.S p e c iile de p lop de t a lie m ared om ina de obi cei coronam e n t ulpr in in al t im ea lor ; ac e s t ia p ot fia b se n t i s a u r ari in a n u m it egrupa ri ve g eta le, care su n tatunci d om in a t e de sp e c ii d ing e n u r ile enume r a t e m ai su s .Acest t ip de h a b it at s e insta le a zape lu n c ile r a u r ilor, lu n ci a bs e ntein zon a s t u di ata de n oi .

ACES T HAB ITAT N U A FOST16. 6 2C 0*S t e p e po n t o-sa rm a t ice

S t e p e a le camp iilor,p latou r ilor sid e a luri lor s it u a t e la vest deM area N e a gra, de Ni s tr u sib a zin el e Tr a ns ilva ni e i si Tr ac ieide n or d, inc lus iv al cursu luiin fe r ior al Du n ari i, lim it eisu di ce si va ilor p latou luip od oli c, p latou lui Rus Ce n tr a l,p latou lui Volg ai , Or e n b u r g siBac h k ir ia, cu gra m in e e precumS t ipa cap illata, S . less in gi an a,Koc hi a pros tr at a, Koe lerialob ata (K. d e g e n i), Fe s t ucava les iac a, Dich anth iu misch aemu m (syn. B oth rioc hl oaisch aemu m ). Ace s t h a b it atinc lu d e t ip u r i de ve g eta t ie d ina lia nte le F e s t uc ion va les iac a e,S t ip ion less in gi a n a e , Agrop yr o-Koch ion si Pim p in ell o-Th ym ionzyg ioid i.Zona s t u di ata de n oi nuin c lu d e ve g eta t ie s t e pi ca,

64


17. 2110Du n e m obil e e m bri on a r e

F orm a t iu n i costi e r er e p r e ze n t a n dpr im e le s t a di i a le for m a r iid u n el or, co n s t it u it e de on d ul atiis au su p r a fe t e de n is ip in al t ate

65


de o b or d u r a s it u a t a ins p r e m arela b a zad u n el orin al t e .Acest t ip de h a b it at este pre ze n tin zon a s t u di ata, fiind r e p a r t izatd e -a lu n g u l lin ie i t a r m u lui sifiind ar a t p e r iodi c, m ot ivp e nt r u care ve g eta t ia nue volu e a za si gradul de inc h e g areal ve g eta t iei este u n ul sca zut.

HAB ITAT IDEN TIF ICAT ÎN ZON A S TUD IAT IN ĂSTARE RELICTARA

66


18. 2130*Du n e fixate cu ve g et a t ie h e r b a cee p e r e n a

1) Du n e fixate, s t a bili za t e sico lon izatede p a jis t i m ai m u lt sau m ai p u t ininc hi se, for m ate d in sp e c iip e r e n e , si de t a p e t e de lich e nisi m usc hi , de pe co a s t e leAt la n t icu lui (si Ca n a lul M a n ec ii)in t r e S tr a mt oa r ea Gibra lt a r siCa p ul Bla n c N e z, si t a r m ulM arii N or d ul ui si al M ariiBa lt ice. Du n e s im ilare a p arsi d e- a lu n g u l co a s t e lor M ariiN e g r e.S u b t ip u r i: 1 6 .2 2 B – Du n e fixatep ontice– d u ne fixate de pe co a s t e leM ar ii N e g r e. Ve g e t atia p oa t e fir e p r e ze n t ata de p a jis t i inc hi s e ,de p a jis t i d e sch ise for m ate d insp e c ii a n u a le, sau p oate fido m in a t a de m usc h i si lich e n i;co n t in u t ul de ca lcar (Ca 2 + )p oate varia foa r t e m u lt si ing e n e r al se r e d uce od ata cuvars t a si d e s fa sur a r easu cces iu ni i spre s is t eme le ded u ne b r u n e (d u ne cu la n d e ).Dato r it a int e r ve n t iilor a n tr opi cer e p e t a t e as u pra h a b it a t e lor d inzon a ac e st h a b it a t lips e s t e,

19. 1150* La g u n el e su n t inti n d e r i de a p asara t a

67


La g u ne costi e r e costi e r e , de m ica a d a n c im e, cusa lin it atesi volum de a p a vari a b il, t otalsau p a rt ial se p ara t e de m areprin b a nc u r i de n is ip sau prund isori, m ai r a r , de r oc i. S a lin it ateap oate vari a , de la sa lm ast r u p a nala h ip e r h a lin, in fu n c t ie deca n t it atea de p r ec ip it a t ii,intens it a t ea e va p ora r ii, a p or t ulde a p a de m a r e proasp a t a int im p u l fur t u nil or si de in u n d areat empor a r a cu a p a de m are int im p u l iern ii sau la flu x. Cu saufara veg e t atie d in R u p p ieteam arit im ae , Pota m e t e a,Z os t e retea s au Ch arete a.

20. 3140Ape p u t ern ic o ligo -m e zot r ofe cu ve g eta t ie benton ica de s p e c ii de Ch ara

La curi si b al t i d e s t ul de b og a t ein b a zed izolvate (pH a d es e a 6 -7 ) (2 1 .1 2 )sau cu a p e m a jorit a r a lb a s t r e-ver zu i, foa r t e lim p e zi, cuco n t in u t sarac (ca t r e m od er a t )de n u tr ie n t i, b og a t e in b a ze(pH a d es e a > 7 .5) (2 1 .1 5 ).F u n d ul ac e s t or a p e n e p olu a t eeste ac op e r it cu car ofit e , Ch arasi Ni t e lla , co voa r e de a lg e . Inr e gi u n ea b or e a la ac e st t ip deh a b it at inc lu d e m ici b al t it urboase (‘g yttj a ’) o lig o-m e zot r ofe b og a t e in ca lc iu, cuun c ovor d e n s de Ch a r a, a d es e ainc on ju r ate de d iverse m lasti n ie u tr ofe si t urb a r ii cu p ins ilvest r u.S p e c iile de Ch ara si Ni t e lla nuau fos t id e nti fica t e in b al t iled in r e gi u n ea s t u di ata.

68


21. 1410Pa jis t i s a r at u r ate de t ipm e di t erane a n (Jun ceta lia m arit im i)

Diverse comun it atim e di t erane e ne si

ves t-p ontice (M area N e a gra) deJun ceta lia m a r it im i.

HAB ITAT IDEN TIF ICAT ÎNZON A

22. 9 2D 0 Ga lerii arboresc e nte s it u faris u r i de

Ga lerii r ip a r ie n e si t u fari s uri(N eri o-Tam aric e t e a si Sec u rin e g iont incto riae )

cati n a r os ie , o le a n d r u sim ie lare a ,precum si for m ati u ni lemnoasem ai scu n d e , s it u a t e d e -a lu n g u la p e lor curga t oa r e pe r m a n e n t esau t emp or are s i d in zon e leumede a le et a ju lui t e r m o-m e di t erane a n si d in su d-vestulPe ni ns ul ei Ib e r ice, precum sid in s t ati u n ile ce le m aih igro m or fe a le zon e lorsa h aro m e di t era n e a na si sa h ar o-s in di a n a. Inc lud for m a t iu n i deTam arix s m yrn e n s is (s yn. T .ram oss iss im a) de pe m a luri lea p e lor cu r g a t oa r e si d ins t ati u n ile de co a s t a a ler e gi u nil or p ontice si s t e pi ce d investul Eur a s ie i.In zon a s t u di ata e xis t a

23. 3160La curi d is t r ofice si ia zuri

La curi si ia zuri n a t ura le cua p a brunad a t orita t urbei si ac izilor h u m ic i,in g e n e r al pe so luri t u r b oasein m la s t ini sau pe la n de cue volut ie n a t ura la spre t urb a r ii.p H -ul este a d es e a sca zut, de la3 pana la6 .Zona s t u di ata nu pre zin t a lac u r isi ia zuri pe zon e de t u r b a r ii.

ACES T HAB ITAT N U AFOST

69


24. 7210*M lasti n i ca lcaroase cu Cladi um m arisc u s

Comun it ati d e nse de Clad iumm ariscusd in zon e lac u s tr e co loni zate dep la n t e, d in t erenu ria b a n d on a t e (n e cu lt ivate) saup a jis t i umede a fla t e in s t a di isucc e s ion a le u lt eri oaree xp loa t arii lor e xt e n s ive, a flatein co n tact cu t ip u r i de ve g eta t ied in Caric ion d a va llia n ae sau cua lt e sp e c ii de Ph r a g m it ion .

25. 4 0C 0* Tu faris u r i ca d uc ifoliate a le zon e i de

70


Tu faris u r i d e foioa se po n to -sar m a t ice

s t e p a cu arbus t i d in r e gi u nil ep ontica sisar m a t ica si a le t erito r iilora di ac e nte d in inte r ior u l sau d ina fara zon ei de lim it a estica ap a d u r ilor de s t e jari cu Pote n t illaalb a , d in zon a p a d u r ilors t e pi ce de s t e ja r i si ar t a rt a t ar e sc si p a d u r ilor s t e pi cesu b e u xin ice ca r e fac p a r t e d inh a b it atul 9 1 I0 - p a d u r i s t e pi cee u ro - s ib e r ie n e cu Qu e r cus sp p .H a b it atul inc lu d e m ai m u lt ecom u n it ati ve g eta le cu sp e c iie n d e m ice p e n tr u Dob r og e a , cu msu n t as oc iati ile Asp h od e linolutea e - Pa liure t um si Rh a m n ocatha r t ica e - Jasmi ni etumfr u t ica n t is.

26. 9 1AAVe g eta t ie fore s t iera p on to-sar m a t ica cu s t e ja r p u fos

S p e c iile e di ficatoa r e a le ac e s t ui h a b it a tnu au fost id e nt ifica t e pe t ere n .

ACES T HAB ITAT N U AFOST

27. 91F0Pa d uri r ip a r ie n e m ixt e cu Qu e rcus rob u r, Ulm us lae v is, Fra x in u s exc el s ior sau Frax in u s an g ustifo lia, d in lu n g ul m ari lor r a u r i (Ulm e ni on m in oris)

S p e c iile e di ficatoa r e a le ac e s t ui h a b it a tnu au fost id e nt ifica t e pe t ere n .


IN ZON A S TUD IATA28. 1530*

Pa jis t i si m lasti n i s a r at ur ate p a n on ice si pont o-sa r m a t ice

S t e p e, d e pres iu ni , lac u r isu p e r fic ia le sim lasti n i sara t u r ate p a n on ice sip ontosa r m atic e , care su ntin flu e nta t e in m are m as u r a deun c lim at p a n on ic cut emp e r at u r i e xtr eme si a r id it atee s t iva la. Im b og a t ir ea in s a r uri aso lu lui se d a t orea za e va p ora r iiintense a a p ei fr e a t ice in t im p u lveri i. Aceste t ip u r i de h a b it ateau ori gi ne p a rt ial n a t u r a la si

71


d in d e pres iu n i si s t e p esar a t ur a t eusc a t e, p a jis t i sar a t u r ate umed e ,si comun it a t i de p la n t e a n u al ed in lac u r ile sara t e , p e r iodi cin u n d ate, cu zon a r e t ip ica.

ACES T HAB ITAT N U AFOST IDEN TIF ICAT IN ZON A

29. 6120*Pa jis t i xerice pe su b s t r at ca lcaros

Pa jis t i usc a t e , a d es e ad e sch ise, pen is ip u r i m ai m u lt sau m a i p u t inca lc ife r e , cu un ce nt r u ded is tr ib u t ie su b co n t in e ntal(Koel e rion g lau ca e , Sil e n oco ni cae -Ceras t ion semi d ec an d ri,S e d o-Ceras t ion p. p .).Acest h a b it a t se in t a ln e s t e d oarin r e gi u n ea co n t in e n t a la (p en is ip u r ile sau so luri le n is ip oased in Olt e ni a si s u d u l M old ove i),d e os e b in d u -se floristic dece le la lt e h a b it ate ps a m ofile d inRoman ia, fie p a n on ice, fieS e co n s t a t a d in a n a liza d a t e lor pre ze n t a t e in t a b e lul de m ai jos ca d in 29

de h a b it at a t eN atu r a 2000 pre ze n t e in s it , 3 se r e g as e c pe su p r a fata s t u di a t a in stare relictar a . Acestea su n t :

� 2 1 90 De p r es iu n i u m e d e int r a d u n a le;� 2 1 10 Du n e m obil e e m b r ion are;� 1 4 10 Pa jis t i sar a t ur a t e d e t ip m e di t e r a n e a n

(Jun ceta lia m ar it im i) Aceste h a b it a t e su n t d e sc r ise d e t a liat

m ai jos.

141 0 P a jisti s a ra t urate med it era n e e ne ( Ju n c eta l ia m a r i t imi ) [M e d it erran e a n s a lt mea d o w s ( Ju n c e t a l ia mar i t imi )]

F ig u r a 21. Pa jis t i sar a t u r atem e d it erane e ne

CLAS. PAL.:1 5 .51) Diverse co m u ni t ati m e di t erane e ne si ves t -p ontice (M areaN e a gr a ) de Jun ceta lia

72


m arit im i. Diverse as oc iatii su n t d e sc r ise la p u n c t ul 2) cusp e c iile lor de p la n t ecarac t e r is t ice . S u b t ip u r i:1 5 .51 – m lasti n i sar a t u r ate de p ip iri g in alt , d om in a t e de Jun cusm ari t im us s i/sau J.Acutus ;

2) Pla n t e: Jun cus m arit im u s , J. Acut u s, Carex e x t e n sa , As t e r tr ip oli u m ,Plan t ag o corn u t i, S co rz on era p arv if lora, M erend e ra so b olifera,Tarax acum b e ssarab icum, S amo lu s va lerandi (1 5 .5 1 );.

H dRR1 5 01Veg Jun cetu m litt ora lis -m arit im i S a n da et al. 1 9 9 8; Jun cet u mlitt ora lis Pop escu et al.1 9 92 (s yn.: Art e m is io sa n t oni c i-Jun cet u m litt oralis (Pop escu e t S a n da1 9 9 2 ) Gé h u e t al.1 9 9 4 ); Jun cet u m m arit im i (Rü b el 1 9 3 0 ) Pig n a t t i 1 9 5 3 ; Te ucri o-S ch oe n etum n igric an t isS a n da et Pop escu2 0 0 2 .

N rS CI1

73


Core s p o n d e n t a co n fo rm h a b it a t elor din Rom a nia: R1 5 01 Comu n it a t i ve s t -p o nt ice cu Ju n c us mar i t imu s si J. Li tt or a li s

Ra s p a n d ire: Lit ora lul M arii N e g r e si Del t a Du n a r ii(d el t a m arit im a ).S u p ra fet e : In De lt a Du n arii (S u lin a , S f. Gh e org h e, Le t e a ) su n t ce lem ai r e p r e ze n t ati ve fit oc e n oze, u n de oc u pa 7 –8 h a . In zon a N a vod ari –Ca p ul M id ia, ca ur m a r e a co n s tr u c t iilor in d us t r ia le e fectu a t e,

ve g eta t ia s -a r est r a n s la su p r a fe t e de sub 1 0 00 m 2 .

S t at iu n i: Lit or a lul m ar it im al M arii N e gre. Alt it u di n e : 2–5 m . Clim a: T = 1 1 0 C;P = 3 5 0m m .Re lie f: t e r en p lan cu m ici esc a vati u ni (m ic r od e p r e s iu n i cuac u m u lari de a p a).Roc i: n is ip u r i sara t ura t e iar in De lt a Du n arii cu u n el e d e p u n e r ia lu via le, lut o -n is ip oas e , produs e in t im p u l viit uri lor p u t ern ice.S oluri: so lon ce a curin is ip oas e .

S t ructur a : In s t r atul p r inc ip al , d om in a nte su n t Ju n cus litt oralis si J.M ar it im us care p ot a ju n ge la 1 m in al t im e. P r int r e ac e s t e ase m aiinta ln e sc: Carex d is t an s, Fe s t uca arund in ace a, Agro s t is p ontic a.St r atul secun d a r : este a lcatu it d in sp e c ii m ai scu n de d a rr e p r e ze n t ati ve cum s u nt: S p e rg ul aria m arin a, Jun cus g e rard ii,Ae lu rop us litt oralis. Inte le ni r ea si fixarea n is ip u r ilor es t e b iner e ali zata pe ac e s t e t e r e n uri.

Valoare c o n s e rvat iva :m ar e .

Comp o z it ief lor is ti c a :S p e c ii e di ficato a r e: Jun cus litt oralis, J.M ar it im u s .S p e c ii carac t e r is t ice: Jun cus litt oralis, J. M arit im u s,Art e m is ia san t oni cu m .Alt e sp e c ii im p or t a n t e : Ae luropus litt oralis, Pucc in elli a festuc iform is,Agro p yron e lon g at um, S u ae d a m aritima, L im on ium g m e lin i,

74


Tarax acum b e ssar ab icum, As t e r tr ip oli um, S am olus va le ran d i,Cyn od on d ac t y lon, Carex d is t an s, Tri gl oc hi n p alust re, Polyp og onm ons p e lie n s is, Ch e n op od ium g lau cum.

In zon a s t u di ata de n oi , ac e st h a b it a t este p r e ze n t in p a rt ea ce n tr a la aPUZ C1 , oc u p a nd m are p a rt e d in t erit or iul s t u di at. Acest t ip de h a bi t ate s t e e d ificat in zon a s t u di ata de as oc iatia Jun cet u m lit t oralis -m arit im iS a n da e t al . 1 9 9 8 , su r p insa in r e le ve u l nr 7, pre ze n t at m ai jos.

Cu toate c în releveul prezen t a t mai jos (realiza t pe suprafe e deă țproba reduse 25mp – asa cum prevede metodologia realiz rii releveelorăfitocenologice Braun- Blanque t) speciile caract e r is t ice sunt prezen te înpropor ie i acoperi r e suficient pentru dete rmina r e a asocia ieiț ș ă țvegetale , la nivelul întregului PUZ, acest habita t are o acoperi redispers a t cu fragmen t r i multiple i foarte multe incizii de speciiă ă șhalofile- psamofile( Suaeda maritima, Euphorbia seguieriana ), chiar siinvazive Eleagnus angus ti folia , ceea ce denot c nu este un habita t cuă ăspect ru standa r d ci doar o reminiscen . țăMulte din speciile import an t e descrise in profilul sau din manualul deinterp re t a r e precum: Ae luropus litt oralis, Pucc in elli a festuc iform is,Agro p yron e lon g at um, L im on ium g m e lin i, Tarax acum b e ssar ab icum,S am olus va le ran d i, Tri gl oc hi n p alust re, Polyp og on m ons p e lie n s is,Ch e n op od ium g lau cum, lipsesc.

Jun cet u m litt oralis-m arit im i S a n dae t al. 1 9 98

Ta b e lul 1 1 . Re zu lt ate r e le veu nr. 7S u p ra fata ( mp) 25Ac o p er ire % 100

75


F ig u r a 22. Asp e c t t ip ic al p a jis t ilor sar a t u r ate m e d it era ne e ne

Aceste p a jis t i, la fel ca s i ce le la lt eh a b it ate d in zo n a s t u di ata su n tt r a ve r sate de dru m u r i a u t o ,amen a ja t e sau im p ovizate de t uris t i,care d u c la fr a g m e n t a r eah a b it atu lu i, asa cu m se p oate ve d ea si peim a gi n e a s a t e lit ar a .

219 0 D e p res iu n i u me d e in t erd u n a le [ H u m id d u n e s la c k s ]

F ig u r a 23. De p r es iu n i u m e d eint r a d u n a le

CLAS. PAL.: 1 6 .3 = 1 6 .3 1 pana la 1 6 .351) De p r es iu n i umede a le s is t eme lor d u n al e. De p r es iu nil e umede inte r d u n al e su n th a b it ate sp e c ia lizate si b og a t e in sp e c ii, fiind amen inta t e de sca d e r ea n ive lu lui p a n ze ifr e a t ice. S u b t ip:1 6 .33 – M lasti n i in t erdun al e: for m ati u ni m la s t in oase ca lc ifile s i, oc a zion a l, ac id ofile (c f.5 4 .2, 5 4 .4 , m ai a les 5 4 .2 1, 5 4 .2 H , 5 4 .4 9 ), a d es e a in va d ate de sa lc ia t ara toa r e, oc u p a ndp a rt ile ce le m ai u m e d e a le depres iu nil or int e r d u n a le.1 6 .34 – Pa jis t i inte r d u n a le: p a jis t i u m e d e si d e s is uri de p ip ir ig (ve zi 3 7 .3 1 , 3 7 .4 ) a le d e pres iu nil or inte r d u n al e , a d es e a cu sa lc ii t ar a t oa r e (S alix ros m ari ni folia).1 6 .35 – S t u faris u r i si r og ozisuri de d e pres iu n i inte r d u n al e: s t u fa r isuri sicomun it ati der og ozuri in al t e (c f. 5 3 .1 , 5 3 .2, 5 3 .3 ) a le de p r es iu n ilor inte r d u n al e.

H dR R1 6 06

Veg S alici rosma rin ifo liae -H olosc h oe n e t u m vu lg aris M it ete lu et al.

N r re le veu 7S p e cii c arac t . Ac o p er ir

eJun cus litt oralis 4Jun cus m arit im us 1Al t e sp.Cyn od on dac t ilon +S u ae d a m arit im a +As ter t rip olium +Art e m is iasa n toni cum

+1

Carex d is tan s +Fe s tucaarund in acea

+

Eu p h orb ia sequ ian a

+Ele ag n usan g u s t ifo lia

+

76


1 9 7 3; Orch io- S ch oe n etum n igric antis Ob e r d . 1 9 57 su b a s . p lan t agi n e t os u m corn u t i S t e fan et al. 2 0 0 1 .

N rS CI 3

N B Cu e xce p t ia su b as oc iati e i p lan t agi netosu m corn u t i, ce n ot a xon ul Or ch io-S ch oe n et u m n igric antis cor e sp u n d e t ip ul ui de h a b it at 7 2 3 0 .

Core s p o n d e n t a cu h a bi t a t ele din Roma n ia: R1 6 06 Comu n it a t i ve s t -p o n t ice c uS al ix rosm a rin if o li a si H olos c h o e n us vulgar is

Ras p a n d ir e: De lt a Du n arii (Caraor m a n , Lete a , S u lin a ), M old ova (H a n u Con ac hi , ju d .Ga lati ).S u p ra fet e : Ocu p a su p r a fete r e s tr a n se , c ir ca 2 –3 h a .S t at iu n i: S e d e zvo lt a pe d u n el e de n is ip n e fixate sau in curs de fixare,d e fic it are inumi di t at e .Altit u d ine : 5–80 m .Cli m a : T = 1 0 ,5(11 0 )–9 ,5 0C ; P = 400–5 5 0 m m .S u b st ra t : n is ip u r i.S olur i: n is ip u r i n e fixate, d e fic it are in umi di t a t e, foar t e s lab s a r at u r ate (inDe lt a Du n a r ii). S t ructur a : Et a jul su p e r ior este r e ali zat de sp e c iile: S alix rosma rin ifo lia, H olosc h oe n u s vu lg aris, Calamagr os t is e pi g ei os, Chry s op og on gryl lus, S y re ni a ca n a, Eu p h orb ia se q u ierena. E t ajul se cu n d este form at d in sp e c iile: Ap e ra m ar it im a, Gyp so p h ila p an icu lata, Asp e ru la se tu los a, Trag op og on f loc cos u s, S ec ale sylv e s tr e , Fe s t uca b e ckeri, Koel eria g lau ca, M in u ar t ia visc osa.

Valoare c o n s e rvat iva : foa rt e m a r e.

Comp o z it ief lor is ti c a :S p e cii e d ific a t o a re: S alix rosma rin ifolia, H olosc h oe n u s

vu lg aris, Calamagro s t is arund in ace a.

S p e cii c aract e ris ti c e : S alix rosm arin ifolia,H olos ch oe n us vu lg aris .Alt e s p e c i i impo rt a n t e : Gyps op hil a p an icu lat a, Asp e ru la se t u los a,Trag op og on f locc osus, S ec ale sy lve s tr e , Eu p h orb ia se q u ie ran a, Fe s t uca

77


b e ckeri, Koel eria g lau ca, Viola kita ib eli an a, M in u ar t ia visc osa.S p e cii rar e : Trag op og onflocc osu s .Lit era t u r a se le c t iva: M it it e lu et a l. 1 9 7 3 ; Pop escu et a l. 1 9 8 0 ;Pop escu et a l. 1 9 9 7 .

In zon a s t u di at a , h a b it a t ul este e d ificat de as oc iati ile S c irpo -Phragmit e t um W. Koc h ,1 9 26 si As. Or ch ido -S ch oe n e t um n igric antis Ob e r f, 1 9 75 , r e le vee caresurp r ind ac e s t eas oc iatii su n t pre ze n t ate m aijos.Aceste asocia ii reflect , doar un aspect par ial i nicidecum tipic deț ă ț șexisten a acestui habita t . Ele denot o probabili ta te ca în trecut tabloulță ăstanda rd posibil s fi fost prezen t , fapt care acum este doar par ială țexistent . Judecând dupa relevelul de mai jos, asocia ia ț Scirpo- Phragmit e t u m W.Koch, 1926, este strict identifica t prin specia dominan t ă ă Phragmite saustralis si în subsidia r Scirpus lacustris care dau nota sa dominant .ăRestul de specii precum Eleocharis palustris si Juncus geradii, denot oălabilita te i o turnur c tre vegeta ia litoral , nicidecum de zon umed deș ă ă ț ă ă ăap dulce, a a cum asocia ia ă ș ț Scirpo- Phragmi te tu m W. Koch, 1926, este înforma sa de baz .ăPe de alt par te , întregul s u spect ru tipic de specii, a a cum este descrisă ă ș ăîn litera tu r a consac ra t , lipse te . Nu reg sim aici nicidecum speciile:ă ș ăStachys palustris, Oenanthe aquatica, Iris pseudacorus , Galium palustre,Senecio paludosus , Bolboschoen us maritimus, Symphy t u m officinale,Alisma plantago- aquatica, Glyceria maxima, Typha latifolia, T. angust ifolia,Myosotis scorpioides , Lycopus europaeus iş Sium latifolium, specificealian eiţ Phragmi tion com m u ni s i a ordinuluiş Phragmi te talia , care sădemonst r ez e c asocia ia este tipic i viabil , altfel o putem conside ra oă ț ă ș ămonocultu r de stuf (ă Phragmites australis ), prezen t deal tfel i caă șvegeta ie sege tal - rudera l în culturile agricole. În cazul acesta valoareaț ă ăsa conserva t iv lipse t e . Dealtfel, în multe ri de pe mapamond , stufulă ș ță(Phragmites australis ) este conside ra t buruian , lupta pent ru îndep r t a r e aă ăacestuia fiind acerb fiind o specie ubicvist si oportunis t .ă ă ăCu toate c în suprafe ele de prob ale releveului(ca r e reprezin t borduriă ț ă ăde 25mp localizate în jurul ochiurilor de ap ) are o acope ri re suficientă ăpent ru identificare , nu înseamn c pe întreag a suprafa a habita tuluiă ă țăindentifica t are aceea i pondere , luciurile de ap având o suprafaș ă țăimpor tan t .ă

As. S c irpo -P hra g m it et u m W. Ko c h,1 9 26

Ta b e lul 1 2 . Re le veu 8

78


S u p ra fata ( mp) 25Ac o p er ire ( %) 10 0N r. Re le veu 6S p e c ii

carac t eristicePhragmite s au s tr alis

5Ele och aris p alust ris +Al t e spec ii

S c irp u s lac u s t ris +

Jun cus g e radi i +

F ig u r a 24. Deta liu asoc ia t ia S c irpo - Ph rag m it et u m

As. O rchid o -S c h o e n e t u m n igr ic a n ti s Ob e rf , 1 9 75

Ta b e lul 1 3 .Re le veu

S u p ra fata ( mp) 25Ac o p er ire ( %) 80N r. Re le veu 5S p e c ii

carac t eristiceS ch oe n us n igric ans 2

Or ch is lax if lora +1Plan t ag o

lan ce olata+

Al t e spec ii

Plan t ag o m arit im a +

Tam arix ram os iss im a

+

Phragmit e s au s tr alis

1

Lyth ru m v irg atu m +

Carex d is tan s +

Carex e x t esa +

Lepidiu m ruderale +

Eleagnus angustifolia

+

Juncus litoralis +

F ig u r a 25. Orch is lax if lora ssp ele g an s , d e t a liu As . Or ch id o-S ch oe n et u m n igric antis

79


Analizând releveul din tabelul de mai sus, reg sim speciile edifica toa re ăSchoenus nigricans siOrchis laxiflora , înso ite îns de un spect ru de specii ce nu au nimic înț ăcomun cu aceas t a , i care au o ponde re impor tan t . Reg sim stuful () dinș ă ăasocia ia vecin in canita te apreciabil , precum i arbu ti ce indic un gradț ă ă ș ș ăridicat de s r tu r a r e precum ă ă Tamarix ramosissim, Eleagnus angustifolia ,chiar i specii psamofile precum ș Plantago maritim, Juncus littorali, Carexdistans, Carex extes, ruderale: Lepidium ruderale. Putem conchide căasocia ie prezen ta t are doar par ial spet rul de specii tipice fiind doar oț ă țr m i a ceea ce a fost odat .ă ăș ță ă

În concluzie, habita tul 2190 Depresiuni umede interdunale , este foarte slabi nicidecum tipic reprezen t a t , poate doar prefigura t sau m rturie a ceea ceș ă

a exista t probabil în trecut sau poate niciodat .ăAcest lucru se observ i din absen a speciilor edificatoare : ă ș ț Salix

rosmarinifolia, Holoschoenus vulgaris, Calamagros tis arundinacea ,prezente in descrie rea standa rd a manulului de interp r e t a r e la niveleuropean. Am putea spune c doar unele aspect e secunda r e( asocia iiă țvegetale tangen iale), ale acestuia exist i nici acelea în form tipic .ț ă ș ă ă

80


2110 Dune mobile embrionare [Embryonic shifting dunes]

F ig u r a 26. Du n e m obil eemb r ion are

CLAS. PAL.: 1 6 .2 1 11) F or m a t iu n i costi e r e r e p r e ze n t a n d prime le s t a d ii a le form a r ii d u n el or, co n s t it u it e d eondu latii sau su p r a fete de n is ip in al t ate a le p la jei su p eri oare, sau de o b or d u r a s it u a t ains p r e m a r e la b a za dun el or in al t e .2) Pla n t e :1 6 .2 1 11 - Elym u s far c t us (Agro p yron ju n ce um ), Leymus sa b u los u s ;

11 H dR R1 6 0 2 , R1 6 05Veg Elym etum g ig an tei M ora r iu 1 9 5 7 ; Art e m is ietum t sch e rn iev ian ae (aren ariae ) Pop escu et S a n da 1 9 7 7 ; S ec al i sy lvest ris-Aly s setum b orz e an i (Bor za 1 9 3 1 ) M ora r iu1 9 5 9 ; Ap e ret u m m arit im ae Pop escu et al. 1 9 8 0 ; Brom e t um t ect oru m Bojko 1 9 3 4 ;Crambe t u m m ar it im ae (S erban e scu 1 9 6 5 ) Pop e scu et al. 1 9 8 0 ; S e ca li sy lvest ris - Brom e t um t e c t or u m H a r g it ai 1 9 4 0 .N rS CI 1

Core s p o n d eta cu HR :

R1 6 02 Comu n it a t i ve s t -p o n t ice cu Elymus ( Le ymus) s a b u lo s ussi Art em is ia( are n a ria) t s c h e rn ie via na

Core s p o n d e n t e:NATUR A 2 0 0 0 : 2 1 10 Em br yoni c sh ift ing d u n e s

81


EM ERALD: 1 6 .2.Du n esCORINE : 1 6 .2 1 1 Em b r yoni c d u n e s PAL.H AB: 1 6 .2 1 24 – Pon t icw ihte d u n e s EUN IS : B1.313 Pon t ic e m br yoni c d u n e sAs o c iat i i ve g eta le : Elym et u m g ig a ntei M ora r iu 1 9 5 7 ,Art e m is ietum t s ch e r n ie via n ae(arena r ia e ) Pop escu et S a n da 1 9 7 7 , Agrop yr e t um ju n cei (Br .-Bl. e tDe L. 1 9 3 6 ) Tx.1952.Ra s p a n d ire: Ni s ip u r ile m arit im e, lit ora lulM arii N e g r e.S u p ra fet e : Lu cr ari le de amen a jare a p la je lor , p r ec u m si co n s tr u c t iilein d ust r ia le de la Ca p u M id ia, au r e d us su pr a fe t e le la cate va sute dem et r i p a tr a t i p a na la cel m u lt 2 –3 ha (pe Gr in d ul Ch it uc si in De lt a).S t at iu n i : Alt it u di n e : 2 –5 m . Clim a: T = 11–1 0 ,5 0C ; P =4 0 0 –50 0 m m .Rel ie f: d u nem arit im e.Ro c i: d e p ozit e n is ip oas e , u n e or i cu r oci ca lca r oa s e inpr ofu n zim e.S olur i: n is ip u r i n e fixate sau in cu r s de fixare, sa r atu r a t e,foa rt e u sc a t e.S t ructur a : F it oce n oze le su n t s tr u c t u r ate pe d ou a eta je : cel m ai scu n de s t e for m at d in sp e c ii a n u al e cum su n t : Bromus t ect oru m , S ec alesy lvest re, Plan t ag o are n ari a, Ap e ra m arit im a , ca r e fo los e sc umi di t atean is ip ul ui d in t im p u l prima veri i, si isi inc h e ie c ic lul ve g eta t iv lainsta larea se zon u lui sec e t os. Alatu r i de sp e c iile a n u al e, inc e p sase insta le ze si u n e le p la n t e ps a m ofile , p e r e n e , cu m su n t : Elym us(Le ym us) sa b u los u s , Agropyr u m ju n ce u m , Ce ntau reaarenar ia, Gyps op hil a t rich ot om a, Art e m is ia t s ch e rn iev ian a(arenar ia), Coris p er m u mn it id u m , Eryn gi um m arit im um , care a lcatu iesc e t a julsu p eri or al ve g et a t ie i.Valoare c o n s e rvat iva : foa rt em a r e.Comp o z it ief lor is ti c a :S p e cii e di fi c a t o a re : El ym us sa b u los u s, Art e m is ia t sch e rn iev ian a (are n aria), Agropyr on ju n ce u m .S p e cii c a ract e ris ti c e : Art emis ia t sch e rn iev ian a (arenar ia),

82


El ym u s sa b u los u s,Agropyronju n ce u m .Alt e s p e c i i impor t a n t e : Ce n t au rea are n ari a, Gyps op hil a t r ich ot om a,Eryn gi um m arit im u m , Cak ile m aritima ssp. e u x in a, S ec ale sy lvest re,As t rod auc u s litt or a lis, Eu p h orb ia sequ ierana,B romus t e c t or um , S also la soda, Cram bem ar it im a.Lit era t u r a se le c t iva: M ora r iu 1 9 5 7 ; M ora r iu 1 9 5 9 ; Pop esc u ,S a n d a , Dolt u, 1 9 8 0 ;Pop esc u , S a n d a , Or oian 1 9 9 7 ; S a n d a , Pop esc u ,N e d e lcu 199 7 .

R1 6 05 Comu n it a t i ve s t -p o n t ice cu S e c ale s ylve s t re, Ap e ramar i t ima si B romu st e c t or umCore s p o n d e n te :NATUR A 2 0 0 0 : – 2 1 90 De p r es iu n i umedeinte r d u n a leEM ERALD:–CORINE :–PAL.H AB: 1 6 .1 2 32 Pon t ic sa n d be a ch ann u alcomm u ni t ies

EUN IS : B1.132 Pon t ic sa n d beach a n n u alco mm u ni t ies

Ra s p a n d ire : Ni s ip u r ile m arit im e de pe lit or al si De lt a Du n a r ii,M old ova (H a n u Con a ch i)si Olt e ni a (Da b u le n i – Ca la fa t ). S u p ra fet e : Ci r ca 20–30 h a . S t at iu n i :Alt it u di n e : 1 –80 m .Cli m a : T = 11–1 0 0 C; P = 4 0 0–5 5 0 m m .Rel ie f : d u ne in d ife r it es t a dii .Ro c i : d e p ozit en is ip oas e .S olur i : n is ip u r i n e fixate sau in curs de fixare,

83


d e fic it are in ap a .S t ructur a : F it oce n oze le de p la n t e a n u al e de pe n is ip u r ile in curs defixa r e su n t b og a t e in spec ii d a r nu r e al ize a za o ac op e r ir e m ai m are de6 0 –65 %. S p e c iile ce le m ai fr ec ve n t e su n t : S ec ale s y lves t re, Ap e rasp ica-ve n t i ssp. m arit im a, Bromus t e c t orum, Gyps op hil a tr ich ot om a,Plan t ag o arenar ia, Eu p h orb ia s e g u ierana, Koel eria g lau ca, Ach illeaoc h role u ca, Asp e ru la setu los a, Coris p e rm um n it id u m , Gyp so p h ilap an icu lata, Trag op og on f locc os u s, Festuca b e ck e ri care alcat u iesceta jul sec u n d ar al f it oc e n oz e lor. S p e c iile de t alie m ai m are su nt :Ce n t au rea are n aria, S t achys n it e n s, S ca b iosa argente a, Dian t h u sp olym orp h us, On obr ych is aren aria, S y re ni a ca n n a, H olosc h e n usvu lg aris ca r e r e ali ze a za s t r atul su p eri or al ve g eta t ie i.As o c iat i i ve g eta le : S e ca li sylvest r i –Alyssetum b or ze a ni (Bor za1 9 3 1 ) M ora r iu 1 9 5 9 ,Ap e r et u m m arit im ae Pop escu et a l. 1 9 8 0 . Valoare c o n s e rvat iva : foa rt e m a r e. Comp o z it ie f lor is ti c a :S p e cii e d if ic a t o a re : S e cale sylv e s t re, Ap e ra m arit im a,B rom us t e c t or u m .S p e cii c a racte ris t ic e : S ec ale sy lvest re , Ap e ra m ar it im a, B rom us t ec t oru m , Ach illea oc h role u ca . Pe n tr u fit oc e n oze le de la Agig e a sunt d ifere n t ia le loca le:Alyssum b orz e an u m , Con vo lvu luspe rs icu s .Alt e s p e c i i mai impor t a n t e : Plan t ag o aren aria, Gyps op hil atr ich ot om a, G. p an icu lat a, Eu p h orb ia se g u ierana, Th ym e lae a p as seri n a,Cyn od on d ac t y lon , S y re ni a ca n a, As tr ag alus v irg at u s , Fe s t uca b e ck e ri,Art e m is ia campes t ris, S t ac h ys n it e n s.S p e cii e n d e m ice s i rar e : Alyss u m b orz e an u m ,Con vo lvu lus pe rs icu s .Lit era t u r a se le c t iva: M it it e lu et a l. 1 9 7 3 ; Pop esc u ,S a n d a , Dolt u 198 0 .

H a bi t atul d u n el or m obil e em b r ion are e s t e e d ificat in zon a s t u di a t a deas oc iati ile As. Bromo -Cyn od on t e t um L. Pop 1 9 70 si As. S ec aletumsy lve s tr e Rp e s . 1 9 2 7. Im p a c t ul as u pra ac e s t ui hab it a t e s t e foa r t e m ared a t or it a a p r opi erii lui fa t a de p la ja, ac e s t a fiind tr a versa t de dr u m uri,fiind folos it ca loc de campar e p e n t r u co r t uri. H a bi t atul pre zintaur m e de d e grad a r e d a t orita d e p ozit arii d e se u r ilor m e n a je r e r e zu lt ated in t urismul n e organ iza t . M a i m u lt , in lu n a iu n ie 2 0 14 s -a co n s t at a tar a r ea ac e s t ui h a b it at. Ar a r ea a bi t atu lui d u ce la inra u t a t ir ea s t arii luide co n se r vare si la m e n t in e r ea s tr u c t urii sa le in t r - un s t a di u inc ip ie n t

84


de d e zvolt are, fara a p u t ea at in g e m atu r it a t ea h a b it atu lui si e ve n t u a lfixarea d u n el or de n is ip. Dato r it a s tr a t e gi ei compe t it ive a sp e c iilorcare e di fica ac e s t

h a b it at, el are ca p ac it a t ea de a se r e face in s curt t im p, d a r s tr u c t ura ac e s t u ia es t ep u t ern ic a fe c t ata de lu c r ari le ag r ico le r e ali zate.

1. As. B rom o -Cy n o d o n t e tu m L. P op 1 9 7 0


Suprafața (mp) 25 25 25Acoperire (%) 60 75 65Nr. Releveu 1 2 3Specii caracteristice asoc. Calamagrostis epigeios 2 - 2Cynodon dactylon + 3 1

Bromus tectorum 1 2

Elymus sabulosum 1 + +

Scirpus holoschoenus + +

Alte specii

Achillea setacea - - -

Arenaria serpylifolia - - +

Artemisia santonicum - - +

Astragalus varius - - -

Bromus squarossus + + -

Cakile maritima + - +

Carex distans - - -

Cerastium dubium - - +

Cichorium intybus + - +

Conyza canadensis + - -

Crambe maritima + +

Eleagnus angustifolia + - -

Elymus farctus + + -

Erysimum diffusum + - -

Euphorbia seguieriana - + -

Glaucium flavum +

Gypsophila perfoliata - - +

Lepidium ruderale + - -

Linaria genistifolia - - +

Linum austriacum 1 - -

85


Lythrum virgatum - + -

Medicago lupulina - + -

Salsola kali - - +Secale sylvestre + - -Sonchus arvensis - + -Suaeda maritima + - -Tamarix ramosissima + - -

F ig u r a 27. Fra g m e n t de h a b it at d in As . B romo- Cyn od onte tu m L. Pop 1 9 70 a fe c t at de

d e p ozit e le neco n tr olate ded e se u r i

86


F ig u r a 28. Fra g m e n t r e p r e ze n tativ de h a b it at cu B romus t e c t orum

As. S e c al e t um s y lv e s t r e Rp e s. 1 9 27


S u p ra fata ( mp) 25Ac o p er ire ( %) 65N r. Re le veu 4S p e c ii

carac t eristiceS ec ale sylv e s t re 3Bromus t e c t or u m 1Al t e spec ii

Bromus sq u ar ossus

+S also la ka li +S p e rg ul aria m arit im a

+Lin u m au s tr iac u m +

87


F ig u r a 2 9 . S ec ale sylv e s tr e

F ig u r a 30. Glau ciu m f lav u m

Analizând descrie r ea tipic din manualul de interp r e t a r e a habita t elo rănatura 2000 la nivel europe an , acest habita t este carac te r iza t deasocia iile ț S e cali s y lvest ri –Aly ssetu m b orz e ani (Bor za 1 9 3 1 )M ora r iu 1 9 5 9 i ș Ap e ret u m m arit im ae Pop escu et a l. 1 9 8 0, asocia iițneinden tifica te pe amplasam e n t . Specii endemice i rare: ş Alyssum borzeanu m , Convolvulus persicus ,pentru care acest habita t este priorita r nu au fost identificate peamplasa m e n t . Asoc ia iț ile As. B romo -Cyn od on t e t um L. Pop 1 9 70 iș As. S ec aletumsy lve s tr e Rp e s . 1 9 2 7, descrise in studiul de evaluare adecvat con ină țspecii din spect rul habita tului 2110 Dune mobile embriona re , darnicidecum nu dau nota sa dominan t sau tipic . Ele doar ates t oă ă ăsta iune care ar putea fi similar / propice pentru dezvolta re a unuiț ăastfel de habita t ori posibil sa fi exista t în trecut .Prin urmare identificarea acestui habita t pe suprafa a PUZ estețoarecu m for at , poate doar asimila t prin asem na r e i nu tipicita te .ț ă ă ă ș

88


H a b it ate n o n N a t ura 2 0 00

Pe la n ga h a b it ate le N atu r a 2 0 0 0 , in zon a a fos t id e nt ificata si ve g eta t ie r u d era la, e di fica t a in sp e c ial de Lolium p e re n e, Pap av e r rh oe as, De lp hi n ium co n so lid a, Con y z a

ca n a d e n s is, Con so lida r e g a lis, Bild e r d yk ia co n volvu lus, Pa p a ver r h oe a s , Ca p se lla b u r sa‐ p a s t ori s , Ca u ca lis p la t ycarpos, S e t aria p u m ila, S t ac h ys a n n u a ,

Hi b iscus t r ion u m ,

La t h yr us t u b e r os u s , Si n a p is ar ve n s is, e t c.

Ve g eta t ia r u d e r a la este s it u a t a in a p r opi erea ca ilor decomun icatii si a cu lt uri lor a g r ico le, zon a s t u di ata a va n d un in al t gradde a n tr opi zare. P r e ze n t a ve g eta t iei r u d era le in a p r op ierea h a b it a t e lorN atu r a 2 0 00 id e nt ifica t e in zon a de s t u di u, h a b it ate ca r e su n ta n tr opi zate, r e p r e zinta o p ot e n t ia la amen int a r e la a d r esa h a b it ate lorN atu r a 2 0 0 0 , d e oa r ece ac e s t ea su n t susc e pti bil e de in loc ui t de ca t r eve g et a t ia r u d e r a la .

F ig u r a 31. Asp e c t al ve g eta t iei

r u d e r a le

89


Impa c t a n t ropic

Toa t e h a b it ate le s t u di ate pre zinta un grad r id icat dea nt r opi zare, ce e a ce in flue n t e a za in m od n e g ativ s t area deco n ser va r e a h a b it ate lor N at u r a 2 0 0 0 care, ch iar d a ca ar a veava loa r e co n ser vati va r id icata in s t a d iu n a t ura l, d a t or it a gra d u luir id icat de a n tr opi zare, va loa r ea lor co n ser vati va es t e sca zu t a.

Fra g ment a rea h a b it a t e lor

S e ob ser va de pe im a g in e a Goog le Ea r t h un grad r id icat defr a g m e nta r e a h a b it ate lor, la a p r ox. F iec a r e 2 5 0 m zon a fiindtr a versa t a de ca t r e d r um u r i de acc e s sp r e p la ja. Ace st lucru a r eim p a ct n e g a t iv as u r a s t a r ii de co n ser vare a hab it a t e lor.

F ig u r a 32. Im a gi ne s a t e lit ara pri vind fr a g m e n t a r e a h a b it ate lor

s t u di ate

Con for m ANPC I, im a gi n e a de m ai jos, se r e m a r ca ca pesu p r a fa t a s t u di ata d e n oi su n t co n s t it u it e m u lt ip le b loc u r i fizice,care p ot d u ce la o si m ai m a r e fr a g m e n t a r e a t erit or iu lui si la ou t ilizare d iferita a t er it ori ul ui de la o p a r ce la la a lt a .

90


F ig u r a 33. Fra g m e n ta r ea h a b it ate lor de ca t r e

d r u m uri le de acc e s

F ig u r a 34. Im a gi ne ANCPI cu gradul de fr a g m e nt are al b loc u r ilor fizice

D e s e u ril e

Dato r it a fa p t u lui ca zona este u n a t uristica d a r fara fac ilit atide ca zare /camp a r e , d e se u r ile su n t d e p ozit a t e n e co n tr o la t , p e s t et o t in a p r opi erea p la je i, a va n d un im p a ctes t etic d a r si as u p r as t r uctu r ii h a b it ate lor . Im a g ini r e le va n t e su n t pre ze nta t e in ac e s t

se n s.

F ig u r a 35. Camp a r e cu r u lota pe p la ja

F ig u r a 36. Ambalaje de plastic (PE T –

uri) in h a bi t atul d u n el or m obil e

F ig u r a 37. S u p r a fata ar a t a d in hab it a tul de d u ne m obil e e m b r ion are (fo to M a n c i C.)

F ig u r a 38. Deta liu p r ivind d e grad a r ea h a b it a tu lui d e dune m obil e e m b r ion a r ep r in a r are

(fofo M a n ciC.)

91


CONC LU ZII

Urm are a s t u diil or de t e r en si a a n a lizarii d a t e lor co lecta t e si d isp on ib ile p u t em e xtr a g e ur m a t oa re le co n c lu zii:

Din ce le 29 de h a b it ate pre ze n t ate in form u la r ul s t a n d a r d al s it u lui N atu r a 2 0 00

De lt a Du n ari i, 3 se r e g a s esc pe zo n a s t u di ata, 2 din ele prezen te oarecu m relicta r iar unul doar prin potentialia t e si al statiunii, nicidecum tipic.

Datorit impactului antropic ridicat , toate cele 3 habita t e Natu ra ă2000 sunt în stare ant ropizat , fragme n t a t , degrad a t structu r a l ă ă ăi specific, starea lor de conserva re fiind afecta t ;ș ă

Ad it ion al h a b it ate lor N a tura 2 0 00 a fos t id e nt ifica t un h a b it a tac op e r it cu ve g eta t ie r u d era la, a p a r ut ca u rm are a a p r opi eriidr u m uri lor si cu lt uri lor a g r ico le si care r e p r e zinta sursa deco lon izare cu ve g eta t ie r u d era la si a h a b it ate lor N atu r a 2 0 00in vec in a t e, in ca zul co n t in u arii p e rt u r b a r ilor de n a t u r a a nt r opi ca.

S u p r a fa a ț a fe c t at ă de im p lemen t area PU Z a ce lor 3r e m i n i s c e n t e s i po t e n t i a l i t t i d e ă h a b it ate N a t u r a 2 0 00id e nti fica t e, r a p ort a t la su p r a fa ța oc u p a t de acă e s t ea în SC I esten e sem n ificati v , prin uă r m are i ș im p a c t ul im p lemen tăr ii PU Zasu p r a h a bi t ate lor e s t e n e s e m n ificati v, chiar benefic, reducândunele presiuni i favorizând refacerea lorș .

92


F ig u r a 39. Dis tr ib u t ia t ip u r ilor de h a b it ate de int e r e s com u ni t ar de pe su p r a fata PUZ (Corbu 1 )

93


P la n t e le

Din ce le 5 sp e c ii de p la n t e de int e r es com u ni t a r (a n e xa II aDir ecti vei H a bi t ate ), nu a fos t id e ntific at a n ici o sp e c ie . De as e m e n e a,nu s -au id e nt ifica t pe su p r a fata co n s id e r ata n ici a lt e sp e c ii de p la n t ecu va loa r e con ser vati va .

In conc lu zie, pro ie c t ul nu va avea e fecte as u pra acesto ra.Au fost id e n t ificate sp e c ii de p la n t e e di fica t oa r e p e nt r u

so luri le n is ip oase si umede, p r ec u m si r u d e ra le. In s t u di u su n tp r e ze n t ate ca t e va fot og r a fii cu cate va sp e c ii de p la n t e id e n t ificate pesu p r a fa t a PUZ.

F ig u r a 40. Ni s ip u r i cu Artemis ia (foto Da n ci O.)

F ig u r a 41. S ch oe n us n igric ans (fo to Da nci O.) F ig u r a 42 Orch is lax if lora (foto Da n ci O.)

94


N e ver t e b ra t ele

In u r m a s t u di u lui fa u n ei n e ver t e b r ate, nu s -au id e ntific atsp e c ii de inte res comun it ar pe su p raf at a PU Z-u lui propu s ,a sa d ar nu va e x is t a un im p act al p lan u lui as u pran e ve rt e b rat e lor d e in t eres com u ni t ar d in s it .

Ava n d in ve d ere n u m arul m are de sp e c ii de ins e c t ed in zon a si vari e t atea r id icata a lor , am co n s id e r at util sap r e ze n t am in si n t e za r e zu lt ate le ce r cet a r ii, ch iar d a ca nu s -auid e n t ificat sp e c ii de n e ver t e b r a t e de in t eres com u ni t a r (a n e xa Iia Dir ecti vei H a bi t ate ).

As t fe l, in cu r sul cerc e t a r ilor d in t eren, au fos t id e nt ificate in zon a s t u di ata 71

sp e c ii de n e ver t e b r a t e : 44 sp e c ii de le pi d opte r e (flut u r i) - 6 d in t r e ac e s t ea su n t de

inte r es co n ser vativ (VU, EN sau N T), ca sp e c ii de inte r esn a t ion al (Papili o m ac h aon, Argy n n is pand ora, H y lese u p h or b iae , Od on e s t is prun i, Is t urg ia arenac e aria si Draste riaca u cas ica )

17 sp e c ii de co le op t ere (g a n d ac i) 3 sp e c ii de ort op t ere (la custe /cosas i) 7 spec ii de od on a t e (lib el u le)

Ta b e lul 1 6 . S p e c iile de n e ver t e b r ate (Art h r op od a)ob ser vate in zon a de im p a ct a p la n u lui

N r. c rt .

Or d . F a m . S p e c ia Vu ln e r a bili t ate1 Le p id opte

r aPieri d ae Pon t ia edusa N oT

2 Pieris napi N oT3 Pieris rap ae N oT

4 Pa pili on id a e Papili o m ac h aon EN5 N ym p h a lid a e Issoria lathon ia N oT

6 Van essa cardui N oT

7 Van e ssa at alan t a N oT

8 Coe n onympha p am p hil us

N oT

9 M e lan arg ia ga lathea N oT

10 Argy n n is p an d ora VU11 Lyca e n id a e Lyc ae n a ph lae as N oT

12 Ple b e jus arg u s N oT

13 Aric ia agestis N oT

95


14 Polyom m at us icarus N oT15 H es p eri id a e Carcharodus alce ae N oT

16 Pyrg u s m alvae N oT17 Erynnis tages NoT18 Ochlodes venatus NoT19 Crambidae Cataclys ta lemnata NoT20 Nomophila noctuella NoT21 Nymph ula stagnata NoT22 Loxostege virescalis NoT23 Scirpophaga praelata NoT24 Pyralidae Synaphe moldavica NoT25 Cossidae Cossus cossus NoT26 Phragmataecia

castaneaNoT

27 Sphingidae Macroglossu m stellatarum

NoT28 Hyles euphorbiae NT29 Arctiidae Phragmatobia

fuliginosaNoT

30 Lasiocampida e Malacosoma castrensis NoT31 Odones tis pruni NT32 Geomet r ida e Ematurga atomaria NoT33 Heliomata glarearia NoT34 Isturgia arenacearia NT35 Idaea sp. WD36 Noctuidae Autographa gam ma NoT37 Acontia lucida NoT38 Tyta luctuosa NoT39 Emmelia trabealis NoT40 Calophasia lunula NoT41 Acronicta tridens NoT42 Noctia pronuba NoT43 Drasteria caucasica VU44 Heliothis maritima NoT45 Coleopte r

aCurculionidae Sitona sp. WD

46 Coccinellidae Coccinella septe m p u nc ta ta

NoT47 Psyllobora

vigintiduopunc ta taNoT

48 Carabidae Calomera littoralis NoT49 Cerambycidae Agapanthia violacea NoT50 Agapanthiola leucaspis NoT51 Paraplagionatus

floralisNoT

52 Chlorophorus varius NoT53 Dynas tidae Pentodon bidens WD54 Staphylinidae Bledius sp. WD

96


55 Rutelidae Anomala errans WD56 Chaetopteroplia

segetu mNoT

57 Dermest ida e Anthrenus sp. NoT58 Scarab a eida e Onthophagus vacca NoT59 Ripiphoridae Macrosiagon

bimaculatu mWD

60 Meloidae Mylabris variabilis NoT61 Elateridae Drasterius

bimaculatusNoT

62 Orthopte ra

Tettigoniidae Decticus albifrons NoT63 Acrididae Acrida ungarica NoT64 Omoces tus minutus NoT65 Odonata Lestidae Lestes barbarus NoT66 Lestes dryas NoT67 Coenag rionidae Ischnura elegans NoT68 Aeshnidae Aeshna affinis NoT69 Aeshna isoceles NoT70 Libellulidae Crocothe mis erythraea NoT71 Sympe tru m

meridionaleNoT

Legenda: Vu ln e r abili t e:VU – Vu ln e r a bl e (S p e c ii vu ln e r a bil e) EN- En d a n g e r ed (S p e c ii p e r ic lit at e )N T – N e a r Thre a t e n ed (S p e c ii p ot e n t ial am e n in t ate)N oT – N o Th r e a t e n ed (S p e c ii n e amen inta t e )WD – Wit h ou t Data (fara d a t e )

S e ob ser va ca d in t ota lul de 71 sp e c ii de n e ver t e b r atein r e gi s t r ate p a na a cum in zon a cerce t ata, 6 sp e c ii (9%) su n tco n s id e r ate a a vea un grad de p e ri c lit are la n ivel n a t ion a l, fa r a afi g a s it e s p e c ii de inte r es com u ni t a r .As t fe l:

� 8 3 % (59 sp e c ii) su n t co n s id e r ate n e a m e ni nt a t e (N oT)� 3% (2 spec ii) su n t sp e c ii vu ln e r a bil e (VU)� 2% (1 spec ii) su n t sp e c ii p e r ic lit ate (EN )� 4% (3 spec ii) su n t a p r oa pe amen int a t e (N T)� 9% (6 spec ii) nu au d a t e s u fic ie n t e.

S p e c ii co n s id e r ate a a vea un grad de p e r ic lit a r e la n iveln a t ion al su n t : Papili o m ac h aon, Arg yn ni s p an d ora, H y les

97


e u p h orb iae , Od on e s t is prun i, Is t urg ia arenac e aria si Draste riaca u cas ica.

Papili o m ac h aon este o sp e c ie la r g r a sp a nd it a la n ive l n a t ion a l, in tr e 0si 2 5 0 0 m . S p e c ia se d e zvolt a pe d iferite umbe life r e . Ca si p e n tr um a jorit a t ea sp e c iilor d e n e ver t e b r a t e id e nti fica t e a ici zon a e s t e d oarde t r a n zit/ hr a n ir e. N u co n s id e r am ca sp e c ia va fi im p a c t a t a.Argy n n is p an d ora este o s p ec ie comuna in Dob ro g e a, d a r carepr ez inta fluctua t ii p op ul ati on al e m ari de la an la a n , in a ni i „b u n i”p e nt r u sp e c ie fiind ob se r vata in t oat a jum a t atea de sud a Rom a ni eicu un a flux de e xemp lare d in zon a de s ud a Europe i. S p e c ia sed e zvolt a pe d iferite sp e c ii a le g e n ul ui Viola (viore le). Ca si p e n tr um a jor it atea sp e c iilor de n e ver t e b r ate id e nt ificate a ici zon a ested oar de t r a n zit/ h r a ni r e. N u co n s id e r am ca sp e c ia va fi im p a c t a t a.H yles e u p h orb iae este o sp e c ie r e lativ comu n a in Roman ia. S p e c iase d e zvolt a p e d ife r it e sp e c ii lemnoas e : Pru n us, Piru s , Qu e rcu s, T ilia,B etu la, Aln u s, Ul m us, Crat ae g u s , S alix si R h am n u s . Un e or i sp e c ia sep oa t e d e zvolt a in zon a im p a c t a t a a s t fel ca im p a c t ul as u pra sp e c ieip oate fi cel m u lt p u nctua l.Od on e s t is pruni e s t e o sp e c ie r e lat iv comuna in Roman ia. S p e c ia sed e zvolt a pe d ife r it e sp e c ii a le g e n u lui Eu p h orb ia (la p t e le ca in el u i).S p e c ia se p oate d e zvo lt a in a p r opi erea zon ei im p a c t ate a s t fel caim p a c t ul as u pra sp e c iei p oate fi cel m u lt p u nctua l.Is t u rg ia arenac e aria e s t e o sp e c ie larg r as p a n d it a in Roman ia, loc a lp ut a n d fi com u n a. S p e c ia se d e zvolt a pe Coron illa varia . S p e c ia sep oate d e zvolt a in a p r opi erea zon ei im p a c t a t e a s t fel ca im p a c t ul as u p r aspec iei p oa t e fi cel m u lt p u n c t u al .Draste ria ca u cas ica este o sp e c ie r ara la n ivel na t ion a l, fiind g a s it ad oar in zon a lit ora la a Roman iei prin p op ul at ii izo late. Date is t oricee xis t a si d in ju m at a t ea de sud Roman iei d in loc a t ii a flate in lu n g u r lri u r ilor m ari (Olt ). In zon a cerce t ata e s t e o sp e c ie r e lativ comunau n de se d e zvolt a pe t u fe le de Elae ag n us . Alt e sp e c ii g a zda su n tsp e c iile d in g e n u r ile Hi p p op h ae s i Paliurus , n e inta ln it e a ici. S p e c ia sep oate d e zvolt a in zon a im p a c t a t a a s t fel ca im p a c t ul as u p r a spec iei vafi cel m u lt p u nctua l.

At at p e n tr u sp e c iile fa r a va loa r e co n ser vati va cat s i p e n t r uce le d in a n e xe le le gil or si d ir ecti ve lor cu pri vir e la pr ot ectiah a b it ate lor si sp e c iilor im p a c t ul va fi semn ificativ in fa za deco n s tr u c t ie d oa r la n ivel p u nctual p a p ul ati ile ac e s t ora n e fiind a fect a t ela n ive l loc al , r e gi on al s i/sau n a t ion a l. Pe n tr u n ic iu n a d int r e sp ec iis t area de co n ser vare fa vorab ila nu va fi a fe c t a t a s e m n ifica t iv.

98


Ni ci u n a d int r e sp e c iile de n e ver t e b r a t e t ere s tr e id e nt ificate in zon a de im p a ct

d ir ect nu e s t e le g a t a s tr ic t de vr e u n hab it a t inta ln it d oarpe a m p las a m e n t .

M etode le de r e d uc e r e a im p a c t u lui d e sc r is p e nt r u ce le la lt esp e c ii si p e nt r u h a b it ate vor a t e n ua si im p a c t ul as u p r ane ver t e b r a t e lor .

F ig u r a 43. Is turg ia aren ace aria (fot o: M a n ci C.)

F ig u r a 44. Dras t eria ca u cas ica (fot o : M a n ci C.)

Pest i iDin ce le 15 sp e c ii de p esti de inte r es com u ni t a r , nu s -a id e nt if icat

n ici u n a pe amp las am e n t . Cor p u r ile ac vatice e xis t e n t e pe t e r e n ulsus p us s t u di u lui su n t foa rt e m ici ca sup r a fata si izolate fa t a de a p e leunde t r a iesc sp e c iile de p e s t i de inte r es cons e r vati v.

Am fi bie n i i si rep t il e le

Din ce le 5 sp e c ii de a m fib ie n i si r e p t ile id e ntific a t e in s it , d oua sp e c ii au fos t

ob ser vate pe t e r it oriul PUZ-u lui a n a lizat (t a b e lul 17 ).

Ta b e lul 1 7 . S p e c iile de a m fib ie n i si r e p t ile d in S CI , in r a p or t cu p ot e n t ia lul im p a ct al PU Z as u pra ac e s t or a

Cod S p e cii de a m fibie n i s i re p t i le

D ate p rivind s p e ci il e d ea m fi b ie n i sirept i le de pe1298 Vip e ra

u rs in iiN u s-a id e nt ificat pe s u p r a fata PU Z

99


1219 Te s t u d o g rae ca N u s-a id e nt ificat pe s u p r a fata PU Z1993 Tritu rus d obrog icus N u s-a id e nt ificat pe s u p r a fata PU Z1220 Em ys orb icu laris 1 e x. Id e nt ificat în zon a ca n a lu lui

pri n c ip a l. Nu putem conside rapopula t ie un singur exemplar alunei specii, iar din punct de vedereal suprafe t ei in studiu nu se poateafirma ca este suficient pent ru asustine o po p u la ieț via b il .ă Maimult ca sigur , exempla r u lidentifica t era in pasaj. N u e s t ee xc lus preă ze n ța sp e c iei e xoticeTrach e m ys s cript a , e lib e r ată d inca p t ivit at e , care co n s t it u ie o

1188 B omb ina b om b ina Obs e r vata in p e r ioa da de acti vit atesp e c ificain b al t ile e xis t e n t e si pe ca n a le.Es t e foa r t e n u m eroasa la n ive luls it u lu i, n e fiind sub n ici o form aamen in t at a .

Alt e d e t a lii pr ivind sp e c iile de am fib ie n i si r e p t ile deinte r es comun it ar id e nt ificate pe amp las a m e nt :

1. Țe s t oa sa de a pă (Em ys orb icu laris ). A fost id e nt ificat une xemp lar în 24 m ai 2 0 1 4 , pe ca n a lul e xis t e nt , zon a cu ve g eta țiesu bm ersă iș s t u f.

Eva lu a r ea im p a c t u lui p ot e n ția l. Avâ n d în ve d ere c unăexemplar nu poate fi considera t p op ul a ie aț sp e c iei pet erito r iul PU Z im p ac t ul va f i n e semn if icati v . Prinamenaja r e , se pre v d ă m să u r i de c ons e r vare a u n ei părț i d inzon a umed eă xis t e n tă (ca n al e, b lă ți), fapt ce poate favorizaatrage rea mai multor exemplare .

2. Bu h a iul de b al t a cu b ur t a r os ie (Bom b ina b omb ina ).Es t e o sp e c ie r e lativ fr ec ve n t a si a b u n d e nta in zon aumeda e xis t e n t a, m ai a les pe ca n a le le si b al t ile cua d a n c im e m ai m ica . Ava n d in ve d ere ca p op u latia sp e c ieipe t erito r iul PU Z este lim it a t a la su p r a fa t a h a b it atu luicar a c t e r is t ic, r a p or t ata la t ota lul p op ul ati e i d in s it (sp e c ieco n s id e r ata comuna ), im p ac t ul va f i n e semn if icati v . In p lus,se pre vad m as u r i de co n s er vare a u n ei p a r t i d in zon aumeda e xis t e n t a (ca n a le, b al t i), fapt ce va duce la

100


mentine r e a exempla r e lo r existen t e .

M a m if e re le

Din ce le 5 sp e c ii, o s in g ura sp e c ie de m a m ifer d e inte r es co m u ni t ar (a n e xa Ii a

Dir ecti vei H a bi t ate) a fos t s e m n al ata pe a m p las a m e n t (t a b e lul 18 ).

Ta b e lul 1 8 . S p e c iile de m am ife r e d in ROSC I 0 0 6 5 , cu p r inse in ane xa II a Dir ecti vei

Cod S p e cii de ma m if ereD ate p rivind s p e ci il e d e

m a m iferede pe s u pr a fata1335 S p e rm op h ilus cite llus Exemp lare izo late sau grupu ri

de 2 -3e xemp lare au fost id en t ifica t efr ec ve n t in h a b it ate le t ip icede t eren u r i d e sch ise – ierburid in flora sp ontan a , d e zvolt atepe p a nta t e r e n u lu i, de la b a zat erasei p a na la p a rt e a1355 Lu tr a

lut raN u s-a id e nt ificat pe su p r a fata PU Z1356 M uste la lu tr e ola N u s-a id e nt ificat pe su p r a fata PU Z2635 Vor m e la p e re g us n a N u s-a id e nt ificat pe su p r a fata PU Z2633 M uste la eve rsm an n ii N u s-a id e nt ificat pe su p r a fata PU Z

Asa d ar, s in g ura sp e c ie d e in t eres com u ni t ar d in tr e m a m ifere e s t e:

1. Popând ul (Spermophilus citellus). Este un mamifer ce ăfrecven teaz doar habita t e le de paji te de la marginea ă șculturilor agricole de pe teras (în afara limitei PUZ), ăap rând i pe malul înclinat , la limita suprafe ei PUZ (figura ă ș ț29). Fiind o specie cu o larg r spândi re în toate habita te le ă ăde step ale SCI, cu o abunden ridicat i inând cont de ă ță ă ș țfaptul c planul are doar în mic parte tangen cu terenul ă ă țăocupa t de popând u, impactul va fi nesemnifica t iv, întruca t ăcele 2-3 exemplar e identifica te nu pot fi considera t e nicidecum popula ie , cu atât mai mult cu cât pajistile țsara tu r a t e si nisipoase nu sunt prefe ra t e de aceas t specie. ăPrezen a lor în zon consti tuie eventual o portiune a ț ăteritoriului adi ional de hr ni re sau refugiu.ț ă

F ig u r a 45. Pop a n d a u pe t erasa su p eri oa r a, la lim it a PUZ (fot o Ion es cu D. )

101


Pe la n ga s t u di ul m a m ife r e lor de inte r e s com u ni t arp r e ze n t e in form u larul s t a n d a r d al s it u lu i, a m r e ali zat si un s t u di uas u pra sp e c iilor de liliec i, care d e si nu fig u r e a za in for m u la r , p ot fip r e ze n t e, o p a rt e d int r e e le fiind sp e c ii de inte r es com u n it a r .

24 de m os tr e au fos t p r e le vate d e -a lu n g u l inr e g is tr ari lor d inp u n c t fix, ac e s t ea a p ar t in a nd u rm a t oa r e lor sp e c ii:

Pip is tr e llus na t h u s ii (Pip is tr e lul lui N athus iu s ) – 2 2 m os tr e , 19 in di vizi;

Pip is tr e llus kuh lii (Pip is t r e lul lui Ku hl ) – 2 m os tr e , 2 in d ivizi;

Ta b e lul 19. S p e c iile si e fecti ve le nu m erice de lilie ci inreg is tr a t i in p u n c t e le fixe

N r .c r t .

S p e c ii S t atic WP1 WP2 WP3 WP4

1 Pip is tr e llus

n at h u s

22 5 5 5 4

2 Pip is tr e llus

ku hl

2 - - 1 1

Un n ive l m od erat al act ivit atii lilie c ilor a fos t in r e g is tr at d e -alu n g u l p e r ioa d e i de m oni t ori zare .N u s-au in r e gi s tr at vr eo a c t ivit ate aliliec ilor d e -a lu n g ul tr a n secte lor m obil e.

O a c t ivit ate intensa a s p e c iei Pip is tr e lus n at h u s ii fos t inreg is tr a t ain p eri oa d a m igra t iei de prima var a , fiind u n a d int r e sp e c iile cu cea m aim a r e d is t a n t a de m igra r e si inta ln in du -se foa rt e d e s in zon a Dobrogei inac e a s t a p e r ioa d a .

N u au fost inta ln it e co loni i sau zon e de a d a p os t ir e a liliec ilor in in t eri or u l

amp las a m e n t u lui sau in vec in a t atea p e r im e tr u lu i.

In p e r im e tr ul PU Z-u lui nu s -au id e nt ificat sp e c ii de lilieci de inte r es co m u ni t ar,

as a d a r nu va ex is t a un im p act al p lan u lui as u pra lilie c ilor de inte res com u n it ar d in s it .

Co n clu z i i le s t u d iu lui a s u p ra b io d ivers it a t i i

S t u di ul a r e le va n t si e va luat ur m a t oa r e le t ipuri de im p a c t (cuit alic su n t t ip u r ile d e t e r m in a t e ):

- im p act d ire c t iş in di rect (im p a c t ul d ir ect este cel as u prasp e c iilor sau h a b it ate lor relicta r e /po t e n t i a le de int e r es

102


comun it a r ; im p a c t ul in di r ect e s t e cel as u p r a h a b it ate lorextinse a sp e c iilor de a n im a le);

- im p a ct pe t e r m en scu rt (in p e r ioa da de co n s t r u c t ie) silu n g (pe in tr e a ga p e r ioa d a de fu n c t ion are a sa t u lui devac a nt a );

- in fa za de co n s tr u c t ie , op e rar e , d e za fe c t ar e ;- cumu lativ (s -a a n a lizat p ot e n t ia lul im p a ct cu m u lativ prin

p la n uri le /pro iecte le d e r u late sau in cu r s ded e r u la r e in sit u r i);

- r e zid u al (nu este ca zu l)

Ȋn ca zul im p a c tu lui (inc lus iv cel c u mu la t iv şi rez id u a l )progn ozat as u p r a inte g r it ăţi i a r i i lor n a t urale pr o t ej a t e ( SP A işSC I) , ac e s t a va f i p e r g e n e r a l n e s e mn ifi c a ti v . At â t d in p u nct deve d ere al integ r it iiăţ s it u r ilor (stabilizan d gradu l de fragm e n t a r e alaces to r a ) , câ t iş a s t riiă de co n ser vare a sp ec iilor iș h a b it ate lor (prininterzice rea introducerii unor specii straine si prin pastra r e a celorexistente in zonele verzi, de crutare si vizitare) , se vor p r op u n e câ t e vam să u r i de r e d uc e r e a im p a c t ului, u n de s -a cons id e r at n e ce sa r , ch iard acă p e n t r u n ici o sp e c ie sau h a b it at de inte r es comun it a r nu s -aprogn ozat un im p a ct s e m n ificativ al pr o ie c t u lu i.

3.8 . P a t rim on iu l c u lt u ral ( in c lu s iv c e l a rh i t ec t o n ic sia rh e o log ic )

Cele mai vechi urme de existen t a umana dateaza din prima epocaa fierului – sec. XII – mijlocul sec. V i.H. Asezarea satelor comuneiCorbu aproape de intinderile de apa (Corbu–Tasaul ,Sinoe) si MareaNeagra , cu terenu r i bune pentru agricul tu r a , a influenta t ocupatialocuitorilor: agricul tu r a , cres te r e a animalelor, pescuitul, mestesug u r i le ,comer tul. S-au creat astfel posibilita ti de schimb intre popula t ia localasi colonistii greci. Faptul ca pe teritoriul comunei Corbu s-audescope ri t sapte morminte de inhuma re apar tina nd bastinasilor si incare s-au gasit mate riale greces t i , demons t r e az a contac te leperma n e n t e ale localnicilor cu locuitorii ceta tilor greces t i .

Dupa ret rage r e a romana, pe plan social, sfarsitul acestei dominatiimarche aza in istoria Romaniei trece r ea la perioada feudala. LaDunare a de Jos este semnala t a , la sfarsi tul sec. XII “Tara romanilor”,care se va integra cronologic si geografic, etnic si economic, in randulcelorlalt e formatiuni pres ta t a le . Din a doua jumata t e a sec. XIV seremarc a cres te r e a pericolului otoman dinspre Peninsula Balcanica,pent ru ca, incepand din prima jumata t e a sec. XV acestia sa- siinstaurez e stapani re a asupra Dobrogei. Paralel cu instaura r e a siconsolidar e a stapanirii otomane in Dobrogea, sunt luate masuri decolonizare cu turci si tatari precum si de schimbar e a toponimiei

103


oraselor si satelor, chiar daca populat ia cres tina era majorit a r a .Schimba re a toponimiei s-a facut mai intai in jurul ceta tilor apoi de- alungul drumului turcesc . Unele denumiri ne arat a originea populat ieipe care turcii au gasit- o in

Dobrogea , sau care s-au stabilit aici in timpul stapani rii lor:Anadal–chioi (satul Anadolienilor). Alte denumiri indicau ocupa tialocuitorilor: Cara–Harm a n (arie neagra de batu t graul), sau animale sipasari carac t e r i s t ice regiunii: Gargalac (Cioraria).

Cele mai vechi date istorice sunt legate de satul Vadu. Acesta afost locuit, probabil, din paleoliticul superior . Rezulta te le cercet a r ilorarheologice de pe teritoriul actualului sat Vadu, corobora t e cu studiulizvoarelor scrise, au dus la concluzia existen te i , aici a mai multor treptede civilizatie, asezare a atingand cea mai mare dezvolta re in timpulstapanir ii otomane, cand a devenit una dintre cele mai impor tan t elocalita ti din Dobroge a. In procesul de schimbar e a toponimieilocalita tilor dobrogen e din perioada stapani rii otomane, satul Vadu aprimit numele de Karaha r m a n . Denumirea corecta este data de Kara-Harma n, toponim ce va fi reluat de autori t a t ile romane la 1878, darCaraha r m a n , in grafie romane as c a (Cara = n e g r u , Harma n = a r i e de batu tcereale). Aceasta denumire a fost utilizata pana in 1926 cand i s-a datnumele de Vadu.

Satul Corbu de Sus (Gargalacul Mare), intemeia t de tatar i inaintede 1876 va fi ruinat in timpul Razboiului de Independ e n t a si reinfiinta tde locuitorii din Gargalacul Mic incepand cu anii 1878 – 1879. Lasfarsitul sec. XX, vatra acestui sat se intindea pe 66 ha, populat ia fiind inmajori ta t e romani si numara n d 454 suflete. Satul stapane a 2.893 ha.

Satul Luminita (Sahman ul), situat in par tea de sud- vest ateritoriului comunei este mentiona t la sfarsitul sec. XIX, in MareleDictionar al Geografiei Romaniei ca avand in stapani re 832 ha, din care53 ha erau ocupa te de vatra satului. Populatia este formata inmajori ta t e de turci: 35 familii (179 de suflete), care se ocupau cupescui tul in apele lacului din apropie r e . Astazi satul are 47 de locuinteiar popula tia , in numar de aproximativ 156 persoane , este formata inmajori ta t e din romani.

Pana in 1868 toate aceste localita ti au apar tinu t adminis t r a t iv deRaionul Medgidia, urmand ca la noua organizar e teritoriala , sa facaparte din Judetul Constan t a , forma care se past reaza si astazi.

Pe teritoriul comunei in zona capului Midia au fost amplasa t e douabate rii de coasta : “Mircea” – a trupelor romane si Bateria “Nemtea sc a”a trupelor germa n e aliate. Dupa capitula r ea Germaniei, zona Midia a

104


fost inzest ra t a cu trei linii de apara r e antiae r ian a si navala de catrefortele ruses t i . Cazema tel e exista si astazi.

O mare parte a popula tiei vars tnice actuale a sosit in sat in 1940 ,cu ocazia schimbului de popula tie romano- bulgar , din Cadrilate r . Acolososiser a in anii 1930 , in calitate de colonisti ,in special din Oltenia.Dupa pierde re a Cadrila te ru lui, cu prilejul schimbului de popula t ie ,bulgarii au plecat , venind in schimb refugia t ii romani din acele teritorii.

In Corbu de Sus si Vadu exista cate o Primarie (comuna se numeape atunci Gargalacu- Mare), iar Vadu era comuna Caraha r m a n , de careapar tinea u si satele Sacele si Traianu. In anii razboiului si in cei care auurmat , situa t ia locuitorilor, majorita t e a nou veniti , refugia ti dinCadrilate r , in lipsa unor locuinte suficient e si mijloace de trai , a fostdeosebi t de grea. Multi dintre ei au locuit in bordeie, sau mai multefamilii in aceeasi casa, pana cand au reusi t sa- si injghebeze propriilelocuinte .

Am p la s a m en t ul s t ud iat nu c on t ine e le m e n t e dep a t rim on iu a rh it e c t on ic s i a rhe o log ic .

RAPORT DE MEDIU„PUZ Lotizare sat vacanta cu specific pescaresc 1 “ Comuna Corbu, jud. Constanta

3.9. Asezari uman e si alte obie c t ive de intere s public

Reteaua de asezari din Dobrogea Centrala cuprinde 65 de sate grupa te in 20de comune si trei orase: Navoda ri, Ovidiu si Harsova. Tipologia asezarilor, dupanumarul de locuitori, are la baza diferen tie r e a spatiala si temporal a a potentialuluide habita t . Predominan t e sunt satele de marime mijlocie, cu structu r a aduna t a sieconomie predomina n t agricola.

Terasele si prispele continen t al e desfasur a t e paralel cu tarmul Marii Negre ,prin numarul si latimea lor,

au favorizat de timpuriu apari tia unor asezari. In cazul localita tii Corbu, elemen tulprincipal in localizare a fost campia laguna r a premar i t ima.

Morfost ruc tu r a l asezarea se prezinta ca un poligon regula t , fiind orienta t a deprezen t a in vatra a unui curs de apa - raul Corbu.

Cu peste trei mii de locuitori , avand in componen t a satele Luminita si Vadu,comuna Corbu face parte din categoria asezarilor mari, dezvoltandu- se ca centruagro- indust rial .

Amplasam e n t u l studia t este accesibil prin cele doua drumuri de exploata r e lanord – De 608 si la vest – De 608 .

Am p la s a m en t ul s t ud iat nu c on t ine e le m e n t e de p a t rim on iua rh it e c t on ic s i a rhe o log ic.

3.10 . Starea mediu l u i pe amplas a m e n t u l studia t

Zona in studiu este situa ta situeaza in zona litorala / de coasta a Marii Negre ,pana la platoul terasei abrup te .

Zona este alcatui ta din terenu ri , proprie t a t e privata . Terenul studiat este situa t la o distant a de 8 km nord de Comuna Corbu ce are

o buna legatu r a rutiera judetea n a , pe DJ 226.Terenul are accesibilita te din: nord si vest De 608, pe latura sudica din

domeniul public plaja Corbu si in est drum de exploata r e

Din pun c t de ve d e r e al c ad r u lui n a t u r a l, zon a s e p r e zin t a decl ivi t a t i int r e+ 6 m si + 1 2 m cota RMN.

As p e c t ul g e n e r al al h ab it a t e lor d e p e a m p la s a m e nt e s t e un u l ca r a c t e r is t iczon e lo r r ude r a liza t e d in a p r op ie r e a loc a lit a t ilo r .

Nu e xis t a in zon a h ab it a t e in c lu s e in c a d r u l c e lo r p r o t e ja t e p r in lege.

105


Vecinat a t i:- sud – domeniu public, Plaja Corbu;- est – teren proprie t a t e privata;- nord – De 608;- vest – De 608.

3.11. Starea mediului in cazul neimplementarii planului/programului( VARIANTA ZERO )

Localita t ea Corbu, in perime t ru l careia se afla si amplasa m e n t u l studia t ,este pozitiona t a in par tea de est a judetului, la 31 km de municipiul Constan t a si la4 km de Navodari, orasul cel mai apropia t . Accesul in zona se poate face pe arte rarutiera Constan ta- Navodari, iar de aici pe drumul de interes local Navodari- Corbu.

Regiunea litorala a facut obiectul a numeroas e studii si proiec te desistema t iza r e in perioada 1950- 1975, prin care se urmare a dezvolta re aindus t r iala , turistica si urbanizar e a aces tuia . Dupa 1990, preocupa r i le pent rumediu si adopta r e a unui nou cadru legislativ au permis aborda r i moderne aledezvolta r ii spatiului dobrogea n .

In c a zu l n e im p le m e n ta r ii p la n u lu i/p r og r a m u lu i t e r e n ul is i va pa s t r a fo los in t aa c tua la de „terenu r i neproduc tive si degrad a t e si ape stata toa r e cu destina t iaactuala de „nisipuri” si „lacuri si balti natura le”, c on for m in c ad r a r ii c ada s t r a le .As tf e l, s t a r ea m e d iu lu i nu va fi a fe c t a t a s e m n ific a t iv, d e c a t de turismul haotic sinecontrolat care deja se face (fig.46).

Figura 46. Deseuri menaje re raspandite pe suprafe t e intinse in sit (foto Ionescu D.)

In c a zul n e im p le m en t a r ii p la nu lu i p r op u s p r in P la nu l U r b an is t ic Zonal nu vafi va lo r ific at po t e n t ia lu l t u r is t ic al zon e i s i in fr a s t r u c t u r a n u va fi m ode r n iza t a( d r u m u r i d e a cc e s , apa po t a b ila, e n e r g ie e le c t r ic a ). De a s e m e n e a nu s e vord e zvolt a s e r vic iile in t u r is m , totoda ta nu se va implica forta de munca existen t ascazand sansele ridicarii nivelului de trai pe plan local. Se va pierde deasem e nisansa scaderii presiunii asupra resurs ei piscicole – turismul fiind o activita t egener a toa r e de profit altern a t iva celei de pescuit car si a efectua rii turismuluinecont rola t facut „ in case” de catre localnici sau cel de campare necont rola t a .

Odata cu elimina re a activitat i de turism scade si sansa promovarii si cres te r iigradului de constien tiza r e privind importan ta R.B.D.D. ca arie natur ala proteja t ade interes mondial, ata t cat re turisti cat si catre localnici sau publicul larg.

4 .CARACTERIS TICILE D E M EDI U ALE ZON EI106


P OS IB IL A FI AFE CTATE SE M N IFICATIV

4.1.MEDIU ACVATICDescri er e a impact u l u i : Infiintar e a PUZ Corbu 1, presupu n e schimba re a destina iei ini iale aț ț

terenului din terenu r i neproduc t ive si degrada t e si ape stata toa r e cudestina t ia actuala de „nisipuri” si „lacuri si balti natur ale”, in destinat iepropusa: sat de vacanta cu specific pescare sc – curti – const ruc t ii.Dezvoltar ea unei activita ti turistice cu caract e r durabil, presupu n e sirespec t a r e a normat ivelor legislative existen t e referi toa r e la conformRegulam e n t ului Rezervat iei Biosferei Delta Dunarii, dar si cele privindprotect ia mediului si a natur ii. Avantajul consta in regleme n t a r e a uneiactivita ti turistice pe termen lung si practica r e a acesteia in conditii civilizatecu respec t pent ru cu mediu.

Prin impleme n ta r e a noii destina t ii, corpurile de apa existen t e nu vordispare a , ele fiind incluse in zona de spatii verzi proteja t e , care sa constituieun obiectiv de atrac tie turistica si zona.

Prin urmare impactul va fi minimal, avand in vedere si faptul ca apeleuzate, deseurile se vor colecta si nu va exista riscul de poluare a frea ticuluisau a luciurilor de apa.

In perioada de realizare a const ruc t iilor - principalele surse de poluareale apei ar putea fi mate rialele de const ruc t ie depozita t e necores pu nza to r ,pierderi de produs e pet rolie re de la utilajele si mijloacele de transpo r t –rutiere .

Pentru a se evita apari t ia unor poluari acciden ta le depozita re a demater iale de const ruc t ie se va face strict in interiorul loturilor, iar utilajele simijloacele de transpor t utilizate vor functiona cu inspectia tehnica la zi.

- In perioada de functiona re a const ruc t iilor - apele uzate vor fi pompate indoua statii de pompar e ape uzate (cate una pentru fiecare) zona de loturi. SP1avand un debit mai mic refuleaza in chesonul SP2 si de aici in reteau a decanalizare a localitatii Corbu. Ele se vor amplasa in punctele de cota minima siocupa aproximativ 50 mp fiecare .

- Reteaua de canalizare menaje r a se realizeaza cu conduc te din PVC-KGDn 250 urmand traseul strazilor din zona lotizata . Caminele de vizitare si deschimbar e direc tie se amplaseaza din 50 in 50 metri si vor fi de tip prefabrica tconfectiona te din PVC sau beton.- Ca variant a alterna t iva, se propune folosirea de bazine vidanjabile din

mater iale anticorozive prietenoa s e cu mediul (plas tic special, polies te r i armati cufibra de sticla etc.) care vor fi adapta t e volumet r ic in functie de capacita t e a dorita sicare sa asigure neinfiltra r e a in sol, implicit in pinza freatica, a apelor uzaterezulta te . Mentena n t a se va face prin vidanjare , iar implemen t a r e a bazinelorvidanjabile se va face fara a distruge covorul vegetal existent , iar acolo unde nu este

107


posibil, dupa finalizarea contruc t iei acestor a covorul vegetal se va reface utilizandspecii din habita t ele relicta r e vecine.

Ulterior, const ruc t iile vor fi racorda t e la un sistem de canaliza re menaje r arealizat conform prezen ta r ii tehnice de mai sus.

Gradul de afectar e : lucra rile propuse de PUZ nu va afectabiodiversi ta t e a locala. Prin realizarea acestor a , speciile de flora si faunaacvatice nu vor fi afecta t e .

4.2. MEDIU TERESTRU

Des cr i er e a impac t u l u i: Odata cu implemen t a r e a PUZ Corbu 1, destina t ia initiala de „nisipuri” si

„lacuri si balti natu rale” se va transform a in cea de curti – const ruc t ii sidrumuri de acces. Astfel, solurile existent e pe amplasa m e n t vor exista incontinua r e , insa suprafa ta aces to ra va fi acope ri t a de cea a perimet r e lo rconst rui te ce vor constitui sub 30% din suprafa t a totala a amplasa m e n t u lui.Lotizarea va consti tui un pas in plus catre stabilizare a terenu r ilor – procescare oricum are loc in mod natu ra l. Totodata se va reduce accesul necont rola tin zona, inclusiv cu automobile. Acest lucru, desi prezint a un oareca re impactinitial, pe termen lung are un carac t e r sustena bil si protec tionis t .

Avand in vedere ca nu se prevad lucra ri de relocare a subst r a t u luiautohton sau impor t de subst ra t alohton(excep t a n d ampren t a const ruc t iilor)sau specii teres t r e alohtone, putem afirma ca impactul pe terme n lung esteredus.

Luand in considera r e ca zona plajei Corbu este un segme n t deacumula r e / expa nsiune a zonei costiere(cf. Rapor t al starii mediului marin2010- 2012 – realizat de INCDMGA- Cta), daca acest proces persis ta , pe viitor,vom asista la avansa re a habita t e lor existen t e catre zona marina. Satul turis ticcu specific pescare sc va avea un rol impor tan t in mentiner e a unui impactuman cat mai redus asupra zonei.

Prin realizare a proiec tului, activita tile care pot fi considera t e casurse de impurificare a solului se impar t in doua categorii :

1. surse specifice perioadei de executie – in zona studia ta nu existasurse indus t riale de impurificar e a solului cu poluanti . Acestea pot apareadoar acciden t al , de exemplu prin pierder e a de carbu ra n t i de la utilajelefolosite pentru realizare a lucrarilor de moderniza r e /cons t r uc t i e . Acestepierderi sunt nesemnifica tive cantita tiv si pot fi inlatura t e fara a avea efectenedori te asupra solului;

2. surse specifice perioadei de exploata r e – surse posibile de poluare alesolului: depozita r e a necoresp u nz a to a r e a deseu rilor genera t e peamplasa m e n t , defectiuni ale separa toa r e lo r de grasimi, scurge r i acciden ta l ede combus tibili din traficul rutier .

In etapa de realizare a investitiei se poate mentiona ca pentru

108


obiectivul propus planul prevede variant e de const ruc t ie modern a , la caregenera r e a de deseu ri de const ruc t ie este minima.

Aceasta presupu n e un numar redus de opera t ii tehnologice, cantita t imai mici de mate rialede const ruc t ie clasice si implicit canti ta t i mult mai mici de deseu ri care

rezulta din aceste activita ti.In acelasi timp, perioada de realizare a const ruc t iei se reduce

conside rabil, ca si personalul executa n t necesa r .Intreaga executie a lucra rilor pentru realizarea planului propus implica

activita tea unui parc divers de utilaje, organizar e a de santier , depozitetempora r e de mate riale, precum si o concen t r a r e mica de efective umane.

Toate aceste activita ti constituie surse de poluare pentru apa, aer si sol,in cazul in care nu va exista o supraveghe r e stricta pentru ca lucra rile sase desfasoa re doar in perimet r u l autoriza t .

Vecinat a t e a organiza rii de santier poate genera surse punctiform e depoluare a apelor de suprafa t a , solului si aerului cu ape uzate, deseurimenaje re , hidroca rb u r i sau diverse alte substan t e toxice si periculoase .Deasemn e a prin H.G. nr. 856/2002 pent ru „Evidenta gestiunii deseu rilor sipent ru aproba r e a listei cuprinzand deseu rile, inclusiv deseu rile periculoase”se stabiles t e obligativita tea pentru agentii economici si pent ru orice altigenera to r i de deseuri, persoane fizice sau juridice de a tine evidenta gestiuniideseu rilor. Evidenta gestiunii deseurilor se tine pe baza listei nationale dedeseu ri accepta t e in fiecare clasa de depozit de deseu ri prezen ta t a in H.G. nr.856/2002.

Canti ta t ile de deseu ri pot fi aprecia te , global, dupa listele cantita t ilor delucrar i . Cea mai mare parte a acesto r deseu ri vor fi reciclate in lucra rilede terasa m e n t e , pentru const ruc t iile definitive.

Este dificil de facut o evaluare canti ta tiva a acesto r deseuri,tehnologiile adopta t e de antrep re no r fiind priori ta r e in evaluarea natu rii sicanti ta tii de deseu ri .

Activitatile din bazele de utilaje si statiile de betoane vor fi monitoriza tedin punct de vedere al protec tiei mediului, monitoriza r e ce va cuprindeobligator iu gestiune a deseurilor .

In aceas t a faza deseurile preconizat e pot fi clasificate astfel :- menaje re si/sau asimilabile acestor a ;- deseu ri din mate riale de const ruc t ie ( daca se rebuteaza sarje de

betoane )- plastic (din ambalaje , cabluri etc.)- metalice rezulta te din activita tile de executie a structu r ilor

metalice de rezisten t a si din activitate a de intre tine r e a utilejelor ;- har tie,ca r ton ( din activita tile desfasur a t e in cadrul organiza rii de

santier ).Deseurile genera t e in faza de const ruc t ie , in functie de categorie ,

109


vor fi eliminate prin utilizare ca umplutu ra , pent ru sistem a t iza r e a terenului(cele iner te fara continut de substan t e periculoase) , la amenaja r e a drumurilorsau in alte locuri stabilite de Primarie . Materialele care nu se pot valorificasau recupe r a , in urma executa r ii lucra rilor de const ruc t ii se vor transpor t a laun depozit de deseuri autoriza t .

Dupa finalizare a investitiei, se va efectua o colecta r e selectiva adeseu rilor in europubele, amplasa t e intr- o zona special amenaja t a pe oplatforma betona ta si ingradi ta .

Eliminarea deseurilor recupe r a b ile (har tie, PET, sticla, eventualedeseu ri metalice) se va face prin societa t i de profil autoriza t e .

Gradul de afectar e :- avand in vedere schimbar e a de destinat ie din „nisipuri” si „lacuri si

balti natura le in cea de curti – const ruc t ii si drumuri de acces, par tial vaexista un impact asupra solurilor, insa avand in vedere procesul de dezvoltar edurabila a amplasa m e n t ului nu il putem considera semnifica tiv.

- pe dura t a realizarii lucra rilor de const ruc t ie impactul asuprasolului va fi unul negativ. Pe parcurs ul desfasu ra r ii activita tii insa aces timpact se va elimina, ajungandu- se la un echilibru.

- Panta terenului trebuie sa directioneze apele pluviale astfel incat sa seelimin stagna r e a lor.

4.3 ATMOSFERAPrin impleme n ta r e a PUZ Corbu 1, se va schimba destina tia initiala de

„nisipuri” si „lacuri si balti natur a le” in cea de curti – const ruc t ii si drumuride acces, lucru care la nivel de microclimat va avea o influenta minima asuprazonei de studiu, nefiind propuse solutii care sa dauneze intens mediului. Satulde vacanta va functiona preponde r e n t pe parcurs ul sezonului estivaleliminand folosirea surselor de incalzire in mod intensiv. Eliminare a traficuluiauto este un plus pentru natura , mijloacele de transpor t fiind parca t e in locurispecial amenaja te fara a genera trafic pe amplasa m a n t . Caile de acces vor fipietonale si numai in cazuri exceptionale utilizate de catre utilaje sau firmelecare vor pres ta servicii specifice.

Existent a spatiilor verzi va asigura purificarea si regene r a r e a calitatiiaerului pe amplasa m e n t , speciile prefera t e fiind cele autohtone fara infuzii despecii alohtone.

In perioada de realizare a const ruc t iilor:Poluarea atmosfer e i va fi in principal realiza ta din manevra r e a si

transpo r t u l mate rialelor de const ruc t ie . Emisiile de praf variaza in modsubstan tial de la o zi la alta in functie de opera t iile efectua t e , conditiile

110


meteorologice predomina n t e , modalita t e a de transpor t a mate r ialelor deconst ruc t ie . De asemen e a se recoman d a controlul starii tehnice a utilajelorcare vor fi utilizate la const ruc t ia pensiunilor, caselor de vacanta si acampingu ri lor , alimenta r e a acesto r a cu carbur a n t i care sa aiba un continutredus de sulf si respec t a r e a tehnologiei de const ruc t ie . In aceas t a fazadatori t a intensifica rii traficului rutier , dat fiind ca in moment ul de fataterenu r ile sint libere de orice fel de const ruc t ii se va consta t a o cres te r e apoluan tilor proveniti din surse mobile. Avind in vedere ca perioadele deexecutie a lucra rilor sint relativ scurte de maxim 2 – 3 ani, se preconizeaza canu se vor inregis t r a depasi ri ale concen t r a t i ilor maxim admise pentrupoluan tii relevan ti: PM10, SO2, NO2, CO×.

In faza de functiona re :Const ruc t iile propriu – zise care se vor realiza in acea zona nu vor

constitui surse de poluare atmosfe r ica dat fiind ca aceste a au conformRegulam e n t ului Local de Urbanism functiune turis tica – sezonie ra cu locuiretempora r a .

O sursa secunda r a de impurificar e a atmosfe rei o pot consti tui gazele deesapa m e n t de la autotu r ism ele turistilor Aceste gaze nu constituie un pericolmajor de poluare a atmosfe re i din zona pentru ca aces te a nu functioneazacontinuu fiind limita te si de numarul de turisti.

Gradul de afectar e : : Proiectul analiza t nu va afecta semnificativ calitate aaerului, avand in vedere ca se dorest e implemen t a r e a unei activita ti turisticedurabile prietenoas e cu mediul inconjura to r .

4.4. BIODIVERSITATE

Descri er e a impact u l u i : In urma investiga t iilor din teren efectua t e inzona de interes , (pe amplasa m e n t si vecinata t i) nu au fost identificat e speciilede flora, fauna si habita t ele integre de interes conserva t iv pentru care au fostdesemn a t e siturile Natura 2000 (ROSCI 0065 Delta Dunarii, ROSCI 0066-Delta Dunarii- zona marina si ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim –Sinoe).

Obiectivele de conserva re ale acesto r arii natu rale proteja te , incare este situa t

amplasa m e n t u l studiat si integri t a t ea retelei NATURA 2000 nu vorfi afecta t e semnifica tiv prin implemen t a r e a acestui plan, intruca t peamplasa m e n t si in imediat a vecinata t e nu se regas es c specii viabile deplante, de animale si habita t e integre de interes comunita r .

Prin schimbare a destina t iei initiale de „nisipuri” si „lacuri si baltinatur ale” in cea de curti – const ruc t ii si drumuri de acces, nu se va produceun impact semnifica tiv, cu ata t mai mult cu cat planul de amenaja r e propus vacontribui la consolidar e a statiunilor de nisipuri litorale fapt care are loc si in

111


mod natura l odata cu avansar e a procesului de teres t r i aliza re si trecer e dinstepa in silvostepa .

Din punct de vedere a componen t e i de fauna, nu au fost regasi tepopula t ii viabile de specii animale pericli ta te . Este de la sine inteles faptul caprezen t a in zona a altor actori, in speta activita ti militare (Tab ra deăinstruc ie i poligonul de trage ri sol- aer "Gl. Bg. Ion Bungescu"- Capu Midiaţ ş(TIPTSA)) nu era de astep t a t ca aceste segmen t e sensibile de natur a sa poatavietui in zona. Misiunile TIPTSA - Asigurar e a de servicii integra t e , specificede poligon, pentru antrena r e a , executa r e a i evaluare a trage rilor deşinstruc ie, testa r e i omologare , de tipul: sol- aer, aer- aer, sol- sol, sol-nav iţ ş ă şnav - nav ; Asigura r e a suportului logistic pent ru activit ile de trage riă ă ăţdesf ura t e în poligon.ăş

Activitati cu carac t e r militar in apropie r e a PUZ 1

Gradul de afectar e: Impactul rezulta t in urma implemen t a r iiproiec tului va fi nesem nifica tiv deoarece pe amplasa m e n t nu exista speciiviabile si habita t e integre de interes comuni ta r .

4.5. MEDIU SOCIO- ECONOMIC

In urma schimba rii destina t iei destina t iei initiale de „nisipuri” si „lacurisi balti natu rale” in cea de curti – const ruc t ii si drumuri de acces, s inguraactivitat e care se va desfasura pe amplasa m e n t va fi cea de turism.

TURISMUL DURABIL ca si concep t reprezin t a dezvolta re a tuturo rformelor de turism, manage m e n t u l si marketingul turistic, care sa respec t eintegri t a t e a natu ral a , sociala si economica a mediului, cu asigura r e aexploata r ii resurse lo r natu rale si cultura le si pent ru genera t iile viitoare .

DELTA DUNARII reprezin t a definirea destinat iei turistice, ca ariegeografica unica ce se intinde pe o suprafa t a de 580000 ha, sit Natu ra 2000care contine 18 zone strict proteja te , 13 zone tampon si zone economicecare reprezin t a spatiu de locuit si de desfasur a r e a activita tilortraditionale specifice pent ru populat ia locala .

112


- Pe amplasa m e n t e nu au fost identifica te monume n t e istorice/cul tu r a l e .

- Vor fi introduse elemente peisagis tice noi , const ruc t iile realiza terespec t a n d specificul zonei .

- Infiinta re a satului de vacanta cu specific pescare sc 1 va conduce laapari tia unor noi locuri de munca si a unui turism controla t , inlocuindu- l pe celhaotic si necont rola t care se practica in prezen t . .

Gradul de afectar e : Schimbari i destina t iei destina t iei initiale aterenu r ilor in scopul desfasur a r ii activita tii durabile de turism va generaurmatoa r e l e :

- aspectul genera l al peisajului se va imbuna ta t i semnificativ ;

- proiectul va contribui la dezvoltar e a economica a zonei .

5. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE, RELEVANTEPENTRU PLAN SAU PROGRAM

Am p lasa m en t ul pe care se dores t e const rui r ea satului de vacana ta cu specificpescare sc 1 e ste incl u s in ROSC I 00 65 ”Delta Du na r ii” si ROSP A 0 0 31 „ DeltaDu na r ii si Comp le xu l Ra zim -S in oe ”, fiind situat in zon a e con om ica a RB DD, undesunt permise practicare a turismului si activitatilor de agreme nt . . In ca pi to leleant e r ioa r e s-au p r e ze n t at a r iile de int e r e s co m unit a r , sp ecii le /h abit a t e leca r act e r istice, p r e cu m si ce le ob se r va t e p e a mp la sa m ent u l p lan u lu i.

113


Fig. 47. Pozit io n a r e a PUZ Corbu fata de limit e l e zonelor protejat e ( R B D D , situri Natura 20 0 0 )

Rel a ti ile s t r uc t u r a le si fun ct iona le ca r e c r e a za sime n t in in t e g r it a t e a a r ie i n a t u r a le p r o t e ja t e sun t d a te de e ch ilib r ule cosist e m e lor d e la cu r i, fa r a a p e r icl it a s a u a lim ita de zvo lt a r eacom u nit a tilor um an e in clu s e in sit.

P r in u r ma r e , a c ti vit a t e a eco n om ica , de a lt fe l pu n ct ifor m a lasc a r a situ r ilor nu

e ste g en e r a to a r e d e fr agm e n t a r e de ha b itat e , n u d is t r uge r e latiiles t r u c t u r ale sa u fu nc t ion a le d in ca d r u l s it u r ilor si n u va pe r iclita in t eg r it a teaa ce st o r a .

6.OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI STABILITE LA NIVELNATIONAL,COMU NITAR SAU INTERNATIONAL , CARE SUNT

RELEVANTE PENTRU PLAN SAU PROGRAM SI MODUL IN CARE S- ATINUT CONT DE ACESTE OBIECTIVE SI DE ORICE ALTE TIPURI DECONSIDERATII DE MEDIU IN TIMPUL PREGATIRII PLANULUI SAU

PROGRAMULUI

Aderarea Romaniei la structu r ile UE a impus transpu n e r e a in legislatiaromana a aquis- ului comunita r , impleme nt a r e a si controlul implemen t a r iilegislatiei specifice. Politica Uniunii Europen e si actiune a sa asupra mediuluipot fi schita te prin progra m ele sale de actiune asupra mediului incepu te in1973.

Decretul unic europea n si Trata tul Maast r ich t au stabilit obiectivelefundam e n t a le de:

• protect ie si imbuna ta t i r e a calitatii mediului;• contribui re la protejar e a sanata t ii umane;• asigura r e a utilizarii pruden t e si rationale a resurse lo r nationale. Sub Maas t rich t , Curtea Europea n a poate impune amenzi unui stat

membru care nu a reusi t implemen t a r e a legii UE si punere a in vigoare inintregime a acesteia . De asemen e a , principiile „poluato rul plates t e” si„pagubele asupra mediului trebuie sa fie rectifica te la sursa” sunt identifica tein articolul 130 din Decre tul Unic Europe an .

Al saselea progra m de actiune in domeniul mediului al UE „Mediu 2000:Viitorul nost ru comun, sansa noas t r a”, a pus accen tul pe prevenire a poluariifactorilor de mediu, in special a apelor, realizare a unui plan de gestiune adeseu rilor, utilizarea durabila a resurse lo r natu rale . Progra m ul este par teintegra n t a a stra tegiei de dezvolta re durabila a Comunita ti i Europene .

114


In noiembrie 2013, Parlame n t ul Europe an si Consiliul Uniunii Europen eau adopta t al saptelea progra m de actiune in domeniul mediului, intitula t „Oviata buna in limitele plane te i noast re”.

Prin acest progra m de actiune pentru mediu (PAM), UE a consimti t sadepuna efortu r i mai mari pentru a proteja capitalul nost ru natur al , a stimulacres te r e a si inovarea caract e r iza t e print r- o utilizare eficienta a resurs e lor siprin emisii reduse de carbon si a proteja sana ta t e a si bunas t a r e a oamenilor –respec t a n d limitele natur ale ale planet ei.

Orienta r e a progra m ului se bazeaza pe o viziune pe termen lung: in 2050vom trai bine, in limitele ecologice ale planet ei . Prospe ri t a t e a noast r a simediul sanatos vor fi rezulta tul unei economii inovatoa re , circular e , in care nuse iroses te nimic si in care resurse le natu rale sunt gestiona te in mod durabil,biodiversi ta t e a este proteja ta , pretui ta si refacuta , astfel incat sa sporeascarezisten t a societa ti i noast re . Creste r e a noast ra cu emisii scazute de dioxid decarbon a fost multa vreme decupla t a de utilizarea resurse lor , stabilind ritmulunei societa t i globale sigure si durabile.

Noul progra m include un „cadru permisiv”, cu urmatoa r e l e patruobiective priorita r e care sa sustina Europa in atingere a acestor obiective: omai buna implemen t a r e a legislatiei, o mai buna informar e prin ameliora r e abazei de cunostin t e , investitii mai mari si mai intelepte pent ru mediu siintegra r e a deplina a cerintelor si a considere n t e lo r de mediu in alte politici.

Planul National de Dezvoltare 2007- 2013

Planul National de Dezvoltare 2007- 2013 (PND) stabiles te drept obiectivglobal reduce re a cat mai rapida a diferen te lor de dezvolta re socio- economicadintre Romania si celelal te state membre ale Uniunii Europene si detaliazaaobiectivele specifice ale procesului pe 6 direc tii priorita r e care integre azadirect si/sau indirec t cerintele dezvoltarii durabile pe termen scurt si mediu.Dintre aces te direc tii priorita re Protectia si Imbuna t a t i r e a Calita tii Mediuluiprevede:

• imbuna ta t i r e a standa rd e lo r de viata pe baza asigura r ii serviciilorde utilita ti;

• publice, in special in ceea ce priveste gestiona re a apei sideseu rilor;

• imbuna ta t i r e a sistemelor sectoriale si regionale alemanage m e n t ului de mediu;

• conserva re a biodiversi ta t ii;• recons t ruc t ia ecologica;• prevenire a riscurilor si interven tia in cazul unor calamita t i

natur ale .

115


Cadrul Stra tegic National de Referint a 2007- 2013

Cadrul Strat egic National de Referint a 2007- 2013 (CSNR), aproba t deComisia Europea n a la 25 iunie 2007, stabiles te priorita t ile de interven t ie aleInst rum e n t e lo r Structu r a l e ale UE (Fondul Europea n de Dezvoltar e Regionala,Fondul Social Europe an si Fondul de Coeziune) si face legatu r a intrepriorita ti le Planului National de Dezvoltar e 2007- 2013 si cele ale UE:Orienta r ile Stra t egice Comunita r e privind Coeziunea 2007- 2013 si Stra tegiaLisabona revizuita. CNSR prezin ta situa tia socio- economica a Romaniei lamomentul adera r ii , analiza punctelor tari si slabe, oportuni ta t i lor siamenint a r ilor (SWAT), viziunea strat egica si sinteza Progra m elorOpera t ionale Sectoriale (POS) si Progra m ului Operat ional Regional (POR) ceurmeaza a fi implemen t a t e in cadrul obiectivului de converge n t a .

Pentru realizarea viziunii stra tegice a CSNR Comisia Europe an a alocaRomaniei iin perioada 2007- 2013 o suma totala de aproximativ 19,67miliarde euro, din care 19,21 miliarde pentru obiectivul Convergen t a(cu o cofinan ta r e nationala estimata la 5,53 miliarde euro consti tui t a inpropor t ie de 73% din surse publice si 27% din surse private) si 0,46 miliardeeuro pentru obiectivul Coopera r e Teritoriala Europea n a .

In cadrul efortu rilor de realizare a obiectivelor de converge n t a au fostelabora t e si aproba te 6 Program e Opera t ionale Sectoriale (POS) si unProgram Operat ional Regional (POR) acoperind perioada actualului exerci tiubugeta r al UE (2007- 2013) in domenii priorita r e : transpo r t u r i , mediu,cres te r e a competi t ivita t ii economice , dezvolta r ea regiunilor, dezvolta re aresurse lor umane, dezvolta re a capaci ta t ii administ r a t ive, asisten t a tehnica.

Program ul Opera t ional Sectorial de Mediu (POS Mediu)

Program ul Opera t ional Sectorial de Mediu este strans corela t cuobiectivele nationale stra t egice prevazute in Planul National de Dezvolta re(PND) si se bazeaza pe principiile si practicile Uniunii Europene . Obiectivelespecifice ale POS Mediu sunt:

• imbuna ta t i r e a accesului la infras t ruc t u r a de apa, prin asigura r e aserviciilor de alimenta r e cu apa si canalizare in majorit a t e a zonelor urbanepana in 2015;

• ameliora r e a calitatii solului, prin imbuna ta t i r e a manage m e n t uluideseu rilor si reduce re a numarului de zone poluate istoric in minimum 30 dejudete pana in 2015;

• reduce re a impactului nega tiv cauza t de cent ralele municipale determoficar e vechi in cele mai poluate localita ti, pana in 2015;

• protect ia si imbuna t a t i r e a biodiversi t a t ii si a patrimoniului natu ra lprin sprijinirea implemen t a r ii retelei NATURA 2000;

• reduce re a riscului la dezast r e natur ale , prin implemen t a r e a

116


masurilor preven tive in cele mai vulnerabile zone pana in 2015. Planul Local de Actiune pent ru Mediu (PLAM)

Planul Local de Actiune pent ru Mediu judet Constan t a a fost realiza tintr- un larg partene r i a t intre serviciile publice deconcen t r a t e ale unorministe r e , autori t a t ile adminis t ra t iei publice locale, agenti economici sisocieta t e civila.

PLAM- ul reprezin t a un proces de planificare strat egica necesa r avand invedere resursele limitate disponibile pentru solutionare a problemelor siaspec t elor de mediu, pentru definirea priorita tilor si planificareaimpleme n ta r i i acestor a prin dezvoltar e a unui sistem de colabora r e sipar tene r i a t efectiv intre comunita t e , autori t a t i locale si structu r ile definanta r e .

Principalele obiective pent ru care s-a decis elabora r e a unui astfel dedocumen t sunt:

• imbuna ta t i r e a conditiilor de mediu la nivelul judetului Constan t aprin implemen t a r e a unor actiuni concre t e si eficiente din punct de vedere alcostu rilor;

• identifica rea , stabilirea si evaluare a unor priorita t i de actiuni indomeniul mediului in conformita t e cu valorile comunita t ii;

• intari rea coopera r ii insti tutionale, promovare a partene r i a t uluiintre ceta t eni, reprezen t a n t i i autorit a t ilor locale, ONG- uri si mediul de afaceri;

• imbuna ta t i r e a par ticipa r ii publicului la luarea deciziei pent ru aschimba percep tia;

• popula t iei in ceea ce priveste aborda re a problemelor de mediu,constient iza r e a publicului, creste r e a respons a bili ta tii aces tuia si cres te r e asprijinului acorda t de public pent ru actiunile stra tegice si pentru investitii;

• intari rea capacita t ii autori ta t ilor locale si ONG- urilor de a gestionasi implemen ta program e de mediu;

• monitorizar e a tuturo r actiunilor si asigura r e a unei baze de datepent ru urmari re a si unde este cazul ajusta r ea acesto r actiuni;

• respec t a r e a regleme n t a r i lor nationale in domeniul mediului.

In ceea ce priveste obiectivele de protec tie a mediului la nivel local,acestea deriva din obiectivele stabilite la nivel national, prin legislatia sistra tegiile/planu r ile de actiune adopta t e .

Pentru contu ra r e a cadrului evaluarii efectelor asupra mediului genera t ede implemen t a r e a PUZ- ului propus, au fost selecta t e si analizate mai multeobiective relevante , legate in mod direc t de:

• aspec t ele de mediu indicate in Anexa 2 a HG nr. 1076/2004;• problemele de mediu relevante rezulta t e in urma analizarii starii

actuale a mediului;

117


• obiectivele si masurile propus e prin planul urbanis t ic.Un obiectiv de mediu stabilit trebuie sa exprime starea finala dorita sau

directia dorita de evolutia atasa t a unui impact/efec t .In continua re sunt prezen t a t e principalele docume n te ce stabilesc

obiective si tinte de atins in ceea ce priveste protec tia mediului. Calitat e a aerulu iIn legislatia romane as c a au fost transpus e direc tivele europene care au

ca obiective:• evaluare a calitatii aerului in baza unor metode si criterii comune

cu cele ale Uniunii Europen e;• stabilirea unei baze de date cu informatii adecva te privind

calitate a aerului si a cadrului legal prin care aceas t a informatie sa fie pusa ladispozitia publicului;

• mentine r e a calitatii aerului acolo unde aceas t a corespun d estanda rd e lo r sau imbuna ta t i r e a acesteia acolo unde se consta t a o calitatenecores pu nz a to a r e ;

• transpu n e r e a Directivei Consiliului 96/62/CE privind evaluare a simanage m e n t ul calitatii aerului si a direc tivelor fiice (Directiva Consiliului1999/30/CE privind valorile limita pent ru dioxid de sulf, dioxid de azot si oxizide azot, par ticule in suspensie si plumb in aerul atmosfer ic, DirectivaConsiliului 2000/69/CE privind valorile limita pentru benzen si monoxid decarbon in aerul inconjura to r si Directiva Consiliului 2002/3/CE privindpoluare a aerului cu ozon) s-a realiza t prin Legea 104/2011 privind calitateaaerului inconjura to r .

Obligatiile persoanelo r fizice si juridice in domeniul protect iei calita tiiaerului sunt stipula te in OUG 195/2005, aproba t a de Legea 265/2006, cumodificarile si complet a r ile ulterioar e (sa doteze instala tiile tehnologice, caresunt surse de poluare , cu sisteme de automoni tor iza r e si sa asigure corectalor functiona re , sa imbuna t a t e a s c a performa n t e l e tehnologice in scopulreduce rii emisiilor si sa nu puna in exploata r e instala tiile care depasesclimitele maxime admise prevazu te de legislatia in vigoare etc.).

Calitat e a apeiDirectiva 91/271/CEE privind epura r e a apelor uzate urbane a fost

transpus a in legislatia nationala prin HG nr. 188/2002, modificata sicompleta t a prin HG nr. 352/2005 si

H.G. nr. 210/2007, pentru aproba re a unor norme privind conditiile dedescarca r e in mediu acvatic a apelor uzate. Conform Directivei trebuie atinseurmatoa r e l e tinte:

• colecta r e a , epura r e a si evacua re a apelor uzate din aglomera r i ,precum si a celor biodegra d a bile provenite de la anumite sectoare indust riale;

118


• aglomera ri le umane trebuie sa fie prevazute cu retele decanalizare , astfel:

• pana la data de 31 decembrie 2013, zonele de aglomera r i umanecu mai mult de 10.000 l.e.;

• pana la data de 31 decembrie 2018, zonele de aglomera r i umanecuprinse intre 2.000 -10.000 l.e.;

• Apele uzate urbane care intra in retelele de canalizare alelocalita tilor trebuie ca, inainte de a fi evacua te in recep to rii natu rali , sa fiesupuse unei epurar i corespunz a to a r e , dupa cum urmeaza:

• epura r e ter tiara , pentru toate evacua r ile ce provin din aglomera r iumane cu peste 10.000 l.e., pana la data de 31 decembrie 2015;

• epura r e biologica, pent ru toate evacua rile ce provin din

aglomera ri umane cuprinse intre 2.000 si 10.000 l.e., pana la datade 31 decembrie 2018.

Pentru localita te a Corbu, Planul de implemen t a r e pentru Directiva91/271/CEE prevede a ca actiuni necesa r e realizarea retelei de canalizare inlocalita te si a unei statii de epura r e prevazuta cu treap ta secunda r a deepura r e (pana in 2015). Ca lungime pentru reteaua de canaliza re se prevedeun necesa r de 20 km.

Directiva 98/83/EC privind calita tea apei destina t a consumului uman afost transpus a prin Legea nr. 458/2002 privind calita tea apei potabile, cumodificarile si complet a r ile ulterioar e .

Obiectivele direc tivei sunt:• proteja re a sanata t ii popula tiei de efectele oricarui tip de

contamina r e a apei destina t e consumului uman;• asigura r e a calitatii apei destinat e consumului uman. Domeniile de

actiune pent ru impleme n t a r e a Directivei sunt:• monitorizar e a calitatii apei potabile in intreaga tara;• reabili ta re a tehnologiilor de trata r e ;• reabili ta re a retelelor de apa existen t e ;• schimbar e a instala tiilor interioar e .Pentru nitra t i (valoare a maxima admisa este de 50 mg NO3/l) planul de

impleme n ta r e al Directivei prevede conforma r e a sistemelor publice dealimenta r e cu apa potabila pentru 142 de localita ti la trei terme ne limita:pana la 31.12.2006 pent ru 51 de localita ti, pana la 31.12.2010 pentru 48 delocalita ti, pana la 31.12.2005 pentru inca 43 de localitati .

Judetul Constan ta numara 58 de localita ti cu 216.151 locuitori in mediulrural cu apa furnizat a prin sistem public si poluata cu nitra ti . Directiva91/676/CEE privind protect ia apelor impotriva poluarii cu nitra ti din surseagricole prevede masuri care sa evite poluarea apei subte r a n e si de suprafa t a .Prin H.G. nr. 964/2000 (ulterior modificata si complet a t a) , s-a aproba t Planulde actiune pentru protect ia apelor impotriva poluarii cu nitra ti din surse

119


agricole. Principalele obiective cuprinse in Planul de actiune sunt reduce re a siprevenire a poluarii apelor produsa sau indusa de nitra ti din surse agricole,rationaliza re a si optimizarea utilizarii ingrasa min te lo r chimice si organice .

Prin Ord. MMDD 1552/2008 a fost aproba ta lista localita tilor pe judeteunde exista surse de nitra ti din activitati agricole. Pentru aces te zone sestabilesc progra m e de actiune care contin masuri obligato rii privind controlulaplicarii ingrasa min te lo r pe terenu rile agricole.

Conform Planului de impleme n t a r e pentru Directiva 91/676/EEC,adminis t r a t i a publica la nivel de comuna este factorul implicat in realizarea siadminis t r a r e a platformelor comunale de depozita re a gunoiului de grajd,precum si in aplicarea regleme n t a r i lor de gospoda ri r e , manipula r e si aplicarea gunoiului de grajd. De asemen e a , autori t a t ile locale par ticipa la realizarea siimpleme n ta r e a progra m elor de actiune .

Manage m e n t ul deseurilorIn conformita t e cu Directiva Cadru privind deseu rile nr.75/442/EEC in

anul 2004 au fost elabora t e si aproba t e prin H.G. nr. 1470/2004 Stra tegi aNationala si Planul National de Gestiona re a Deseurilor cu scopul de a creacadrul necesa r si tintele pentru dezvoltar e a si implemen t a r e a unui sistemintegra t de gestionar e a deseurilor , ele constituind instrum e n t e l e de baza princare se asigura implemen t a r e a politicii UE in acest domeniu.

Directiva cadru a fost transpus a in legisla tia romane as c a prin Legea211/2011 privind regimul deseurilor si prin HG 856/2002 privind evidentagestiunii deseurilor .

Directiva 99/31/EC privind depozita r e a deseu rilor a fost transpus a inlegislatia romane as c a prin H.G. nr. 349/2005, cu modificarile si completa r ileulterioar e , iar Directiva 2000/76/CE privind incinera r e a deseurilor a fosttranspus a prin Legea 278/2013 privind deseu rile indust riale .

Obiectivele de mediu in acest domeniu trebuie sa tina cont deprevede r ile documen t e lo r nationale, de Planul Regional de Gestiona re aDeseurilor pentru Regiune a 2 S-E, precum si de Planul Judetea n deGestiona re a Deseurilor pent ru judetul Constan ta . Acesta din urma are rolulde a stabili cadrul pentru crear ea unui sistem de gestiona r e a deseurilor lanivel judetea n care sa asigure actiunile necesa r e pentru indeplinireaobiectivelor si tintele prevazu te de planurile aproba te la nivele superioa r e ,regional si national.

Conform Planului judetean de gestiona re a deseurilor, localitat ea Corbueste inclusa in zona 6 de colecta r e a deseu rilor - Targusor , regiune ce includelocalita tile Gradina , Fantanele , Corbu, Istria, M. Viteazu, Cogealac, Sacele.

Deseurile colecta t e la nivelul acesto r localita ti ar trebui depozita t e indepozitul neconform de la Medgidia pana la inchidere a acestuia, ulterioracestea urmand sa fie eliminate in depozitul conform de la Medgidia.

120


Protec tia natu riiDirectiva Consiliului 92/43/CEE privind conserva r e a habita t e lor natura le

si a speciilor de flora si fauna salbatica (Directiva habita t e) , modificata deDirectiva 97/62/CE are ca obiect mentine r e a biodiversi ta t ii prin conserva r e ahabita t elor natur ale si a speciilor de flora si fauna salbatica de pe teritoriulstatelor. In conformit a t e cu aceas t a direc tivaa, se adopta masuri de mentine r esau readuce r e la un stadiu corespunza to r de conservar e a habita t elo r natu ra lesi a speciilor de flora si fauna salbatica de impor tan t a comuni ta r a , acesta fiindsi scopul retelei europene Natura 2000. Transpune r e a Directivei in legislatiaromane a sc a s-a realiza t prin OUG 57/2007 privind regimul ariilor natu raleproteja t e , conservar e a habita t elo r natur ale , a florei si faunei salbatice, caretranspu n e si Directiva 79/409/CEE privind conserva re a pasarilor salbatice.Reteaua ecologica Natura 2000 se opune tendintei actuale de fragmen t a r e ahabita t elor natur ale si are ca fundame n t faptul ca dezvolta r ea sistemelorsocio- economice se face pe baza sistemelor ecologice natur a le si semi-natur ale .

Conform Legii nr. 58/1994 pentru ratificare a Conventiei privinddiversi ta t ea biologica, semnat a la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992, „conservar e asi utilizarea durabila a diversi ta t ii biologice se vor integra , in masuraposibilita tilor si in functie de necesi ta t i , in planurile, progra m ele si politicilesectoriale si intersec to r iale per tinen t e”.

In prezen t este in curs de realizare la nivelul autori t a t i i centra le de

mediu si aproba r e Stra tegia Nationala pentru Biodiversi t a t e si Planul deActiune, in cadrul proiectului UNDP- GEF de asisten t a pentru GuvernulRomaniei, strat egie care se adreseaz a perioadei 2010- 2020.

In momentul de fata au fost asuma te la nivel comunita r si nationalurmatoa r e l e concep te cheie privind conserva re a biodiversi t a t ii:

• dezvolta r ea durabila - protec tia si conserva r e a biodiversi t a t ii suntstrans legate de satisface r e a nevoilor economice si sociale ale oamenilor;

• aborda r e a ecosistemica;• integra r e a biodiversi t a t i i in toate politicile sectoriale .Pentru indeplinirea scopurilor in domeniul conservar ii biodiversi t a t ii au

fost stabilite obiective stra tegice: asigura r e a coeren te i si manage m e n t uluiariilor natur ale proteja te , asigura r e a unei stari de conserva re favorabilapent ru speciile proteja t e , utilizarea durabila a componen t e lo r biodiversi ta t iietc.

6.1. Obiec t ive de prote c t i e a mediu l u iDatori ta pozitiei zonei studiat e fata de ariile natur a le proteja te (ROSCI

0065 Delta Dunarii, ROSCI 0066 Delta Dunarii- zona marina, ROSPA 0031

121


Delta Dunarii si Complexul Razim- Sinoe, Rezervat ia Biosferei DeltaDunarii), este import an t a in implemen t a r e a planului stabilirea obiectivelor deprotect ie a mediului la nivel local.

Locatia se afla in Zona Economica a Rezervatiei Biosferei DeltaDunarii, la limita zonei tampon, unde sunt permise , la nivele echilibra t e ,activita ti de pescuit , de vanatoa r e , agricole, turistice cu respec t a r e aperioadelo r de prohibitie si cu autoriza tiile legale. Locatia nu se afla intr- ozona tampon si nici intr- o zona de protect ie integral a .

Dar, avand in vedere ca activitate a turistica presupun e implicit sideplasar i si Delta Dunarii, in locuri in care sunt prezen te habita te le pentrucare a fost desem n a t a aria natur ala proteja t a de interes comuni ta r ROSCI0065 Delta Dunarii, un obiectiv semnifica t iv este ca actiunile turistice sa nuafecteze prin activita ti antropice (de vanatoa re , pescui t , distruge r e de plante,etc.) integri t a t e a acestor a .

Conform Studiului de evaluare adecvata , in urma investiga t iilor dinteren, a evaluarii absolute a speciilor de plante si a habita t elo r enume r a t e inanexa II si anexa I a Directivei Consiliului 92/43/ CEE (enumer a t e inFormula rul standa r d) , pe amplasa m e n t si vecinat a t e nu au fost identifica tespeciile de plante si habita t ele pentru care a fost desemn a t a arianatur ala proteja ta de interes comunita r ROSCI 0065 Delta Dunarii.

Elabora r e a planurilor de manage m e n t al Rezerva t iei a fost preceda t ade Semina rului Interna t ional pent ru manage m e n t ul Rezerva tiei, desfasur a t in1991 la Uzlina, in Delta Dunarii. Participa r ea interna t ionala deosebi ta la acestsemina r a contribui t la stabilirea Obiectivelor Stra t egice pentrumanage m e n t ul Rezerva t iei . Au fost stabilite 14 obiective stra tegice peterme n mediu si lung, grupa te in 7 teme principale, teme si obiective care s-au regasi t si in planurile de manage m e n t elabora t e ulterior .

Primul plan de manage m e n t al Rezerva t iei a fost elabora t in perioada1993- 1994 cu sprijin interna t ional, financia r si consulta tiv si a fostimpleme n ta t in perioada 1995- 2001.

Acesta cuprinde a un numar de 35 de obiective grupa te in 4 temeprincipale: Obiective cu caract e r genera l , obiective cu carac t e r economic,obiective pentru zonele tampon si obiective pent ru zonele strict proteja t e .

In cursul anului 2001, obiectivele planului de manage m e n t au fostrevizuite si complet a t e , rezultand al doilea plan de mange m e n t , pentruperioada 2002 -2006 perioada prelungi t a cu inca un an, in 2007.

Urmatorul Plan de manage m e n t elabora t pentru Rezerva tia BiosfereiDelta Dunarii a cuprinsobiective si masuri organiza t e intr -un progra m de actiuni planificate pent ruperioada 2008- 2012 si care au consti tui t un instrum e n t de lucru atat pent ruadminis t r a t i a Rezervat iei cat si pentru cei care doresc sa desfasoa re activita tipe teritoriul Rezervat iei . Conditiile in care se vor desfasura principaleleactivita ti in perime t r u l Rezervatiei sunt cuprinse in Regulame n t ul Rezervat iei

122


Biosferei Delta Dunarii. Facem precizare a ca acest ultim plan nu a maifost actualizat (dupa 2012) si nici nu a fost aproba t conform legislatiei.

In urma unui proces de analiza a modului in care au fostrealizate obiectivele de manage m e n t in perioada 2002- 2006 de catre uncolectiv format din membrii ai Consiliului Stiintific al ARBDD si dinrespons abilii principalelor compar t ime n t e functionale din ARBDD, au fostidentifica te temele manage m e n t ului si actiunile necesa r e pent rurealizare a temelor . In urma unui proces complex de consulta r e publicacu specialisti din domeniul cerce ta r i i stiintifice, reprezen t a n t i aiprincipalilor agenti economici, ai popula tiei locale si ai insti tutiilor cuactivita ti si respons abili ta t i in perimet r ul Rezervat iei Biosferei DeltaDunarii, temele m anage m e n t u lui Rezerva tiei au capa ta t o forma finala.Astfel, obiectivele precizat e in ultimul Plan de manage m e n t pent ru Rezerva t iaBiosferei Delta Dunarii sunt :

A. Manage m e n t ul protec tiei speciilor si habita t e lorManage m e n t ul protec t iei speciilor si habita t elo r natur ale din perimet ru l

Rezerva tiei impune actiuni al caror efect trebuie sa conduca la stopare adeclinului diversi ta t ii biologice, refacere a starii ecologice bune aecosistem elor si recons t ruc t ia ecologica a unor zone afecta t e de impactulantropic, inclusiv a incintelor indiguite .

A1. Stopare a declinului diversi ta t ii biologice si conserva r e apatrimoniului natu ra l

In perioada 1990- 2007, au fost luate o serie de masuri in aceas t adirectie rezulta t e din actiunile de supravegh e r e a starii pat rimoniului natu ralsi mate r ializa t e prin:

- impune re a unor rest ric tii speciale privind valorificarea unorspecii care fac obiectul valorificarii economice (perioade prelungite deprohibitie la pescuit si/sau la vanat);

- implemen t a r e a prohibi tiei generale la pescuitul sturionilor;- realizare a statiei pentru monitoriza re a speciilor migra toa r e ;- impuner e a valorificarii unor specii numai prin folosirea capca nelor

selective (captu ra r e a bizamilor);- declara r e a unor zone de cruta r e – ierna re pent ru popula t iile unor

specii periclita t e;- supravegh e r e a zonelor strict proteja te , a coloniilor unor specii de

pasari , a zonelor de reproduce r e natur ala a speciilor de pesti si a zonelor decuibari t ale unor specii de pasar i (Vulturul codalb – Heliea tus albicilla);

- implemen t a r e a proiectelor privind protec tia unor speciipericli ta te (Pelicanul cret – Pelecanus crispus , Nurca europea n a –Mustela lutreola, Gasca cu gatul rosu – Branta ruficolis).

123


Este necesa r a continua r e a actiunilor propus e in cadrul Planuluide Actiuni pentru imbuna t a t i r e a situat iei:

A1.1: Selecta r e a si formulare a pachetului de indicator i si indici caredefinesc starea ecosiste melor din RBDD. Stabilirea Valorilor de Referint aFavorabila pentru speciile proteja te din RBDD.

A1.2: Evaluare a functiilor si serviciilor asigura t e de ecosistem eledeltaice dulcicole, salmas t r e

si marine (produc tie , reglare , supor t).A1.3: Refacere a popula tiilor de nurca europe an a (Mustela lutreola).A1.4: Protec tia si conserva re a pelicanului cret (Pelecanus

crispus) pe toata dura t a implemen t a r i i Planului de manage m e n t .A1.5: Evaluarea anuala a eficientei progra m ului de popula re de

sustiner e a Dunarii cu pui de sturioni marca t i individual.A1.6: Evaluare a diversit a ti i biologice in zona costiera a Marii Negre

din perimet ru l RBDD A1.7: Inventa r ie r e a speciilor invazive si elabora r e amasurilor precau tiona r e pentru manage m e n t u l lor.

A2. Mentiner e a / r e s t a u r a r e a starii ecologice bune a ecosiste melor

Actiunile desfasura t e in perioada ante rioar a in scopul imbuna t a t i r i iconditiilor ecologice din ecosis tem ele natur ale din Rezervat ie au fostmate r ializa t e in principal, in lucra ri

pent ru imbuna ta t i r e a circula tiei apei in complexele acvatice natu rale. Lucra rile au fost realizate etapizat , in prima etapa aborda nd u- sereface rea regimului de curge re a apei prin Rezervat ie pe garlele si canaleleprincipale. Pentru etapele urmatoa r e au fost incluse lucra ri similare pentrucanalele secunda r e si au fost prevazute a se realiza in perioada 2009- 2012.

A2.1: Reactualizar e a inventa r elo r diversi ta t ii biologice din perimet r u lRBDD.

A2.2: Combate r e a si/sau atenua r e a factorilor de risc (agenti patogeni ,schimbar i climatice, activita ti antropice, specii invazive, etc.) pentrustarea habita te lo r , identificare a si implemen t a r e a masurilor pent ru limitareaefectelor negative.

A2.3: Adapta r e a zonarii functionale a RBDD si a planurilor demanage m e n t aferen t e pentru

atingere a obiectivelor specifice, tinandu- se cont de distributia speciilorde pasari cu cerinte priorita r e de protectie pentru a se asigura mantine r e avalorilor stabilite.

A2.4: Elabora r e a si implemen t a r e a normelor specifice pentruconserva re a diversi t a t i i

(limitarea impactului antropic).A2.5: Elabora r e a si implemen t a r e a progra m ului de igienizare a

stufarisu r ilor in vederea imbuna ta t i r ii starii habita t elor din RBDD.

124


A2.6: Imbuna ta t i r e a conditiilor de mediu in zonele de reproduc e r enaturala a pestilor –

complexul acvatic Dunava t – Dranov.A2.7: Imbuna ta t i r e a conditiilor de mediu in zonele de reproduc e r e

naturala a pestilor –complexul acvatic Sontea – Fortuna.A2.8: Imbuna ta t i r e a regimului hidrologic si reface rea potentialului

piscicol in complexul Rosu– Puiu.A2.9: Imbuna t a t i r e a circula tiei apei in complexul acvatic Gorgova –

Uzlina. A2.10: Imbuna ta t i r e a circula tiei apei in complexul acvatic Somova –Parches A2.11: Imbuna t a t i r e a circula tiei apei in complexul acvatic Sontea –Fortuna A2.12: Imbuna t a t i r e a conditiilor hidrologice in zona Sinoe – Istria –Nuntasi

A2.13: Executa r e a periodica a lucra rilor de intre tine r e a canalelorpent ru asigura r e a regimului hidrologic optim din ecosiste mele acvatice.

A2.14: Perdele fores tie re de protec t ie a bratelor si canalelor DelteiDunarii.

A3. Recons t ruc t ie ecologica in incintele indiguite

Reconst ruc t ia ecologica a incintelor indiguite a fost inceputa in perioada1994- 1996 cand au fost conecta t e regimului hidrologic natur al primele doua incinteindiguite prvazute sa

devina amenaja r i agricole: Babina (2.600 ha)si Cernovca (1580 ha). Inperioada urmatoa r e

au urmat si alte amenaja r i agricole si piscicole astfel ca in prezen t suprafa tatotala a amenaja r ilor reconec ta t e regimului hidrologic natu ra l este de 15.025 ha(AA Babina – 2.600 ha, AA Cernovca – 1.580 ha, AA Fortuna – 2.115 ha, AP Holbina I1.260 ha, AP Holbina II –

3.100 ha, AP Dunavat II – 1260 ha, AP Popina – 3.600 ha).In perioada urmatoa r e se propune continua re a aces tui proces prin

includere a altor incinteindiguite .

A3.1: Reconst ruc t ie ecologica in zona Holbina- Dunavat (etapa a II-a)A3.2: Reconst ruc t ia

ecologica A.A. PardinaA3.3: Reconst ruc t ia ecologica A.A. SireasaA3.4: Reconst ruc t ia ecologica A.A. Murighiol- DunavatA3.5: Reconst ruc t ia ecologica A.A. Sulina A3.6: Reconst ruc t ia ecologica A.A. Carasuha t A3.7: Recons t ruc t iaecologica A.P. Chilia A3.8: Recons t ruc t ia ecologica A.P. Dunavat IA3.9: Reconst ruc t ia ecologica A.P. Dunavat II (El3+E4)

125


A3.10: Recons t ruc t ia ecologica A.P. Ceamurlia A3.11: Recons t ruc t iaecologica A.P. Murighiol A3.12: Reconst ruc t i a ecologica A.P. Obretin A3.13:Reconst ruc t ia ecologica a grindului Stipoc. A3.14: Recons t ruc t ie ecologica aincintei Zaghen.

A3.15: Refacere a habita t e lor fores tie re natur ale in amenaja r ile silviceindiguite ajunse la varsta exploata r ii (Papadia, Murighiol, Rusca, Carasuh a tetc).

B. Monitoring integra t , GIS

B1: Sistem de monitoring integra t – supor t pentru manage m e n t u lrezerva tiei

In cadrul Administ ra t i ei Rezervatiei se desfasoa ra un progra m complex demonitorizar e prin care se asigura cunoas t e r e evolutiei ecosistem elor natur ale siant ropice si care sustine deciziile de gestiona re a Rezerva t iei . Program ul demonitoring se bazeaza pe informat iile obtinute atat in cadrul serviciilor functionaledin Administ r a t i a Rezervat iei cat si pe cele realiza te de alte insti tutii specializa tecare isi desfasoar a activita tea in perimet ru l Rezerva t iei si cu care Administ ra t iaRezerva tiei colabore aza: Insti tu tul National de Cerce t a r e- Dezvoltar e Delta Dunarii,Institutul National de Cercet a r e- Dezvoltare Marina Grigore Antipa, InstitutulNational de Cercet a r e- Dezvoltare de Geologie Marina GEOECOMAR, Administ r a t i aNationala „Apele Romane”, Agentia Nationala de Protec tia Mediului, GardaNationala de Mediu, etc. Pentru perioada urmatoa r e este necesa r a continua r e aimpleme n ta r i i progra m ului de monitoring inegra t si imbuna ta t i r e a infras t ruc t u r iipent ru cres te r e a eficientei acestuia.

B1.1: Elabora r e a si implemen t a r e a planului de monitoring integra t alRBDD

- B1.1.1: Monitoriza re a param e t r i lor care caract e r izeaza stareaecosistem elor .

- B1.1.2: Monitoriza re a speciilor periclita t e de interes comuni ta r sinational.

- B1.1.3: Monitoringul circulat iei turistice pe teritoriul RBDD.- B1.1.4: Monitoriza re a starii popula tiilor de pesti migra to r i , sturioni si

scrumbie de Dunare , in Statia de monitorizar e de la Isaccea .- B1.1.5: Monitoriza re a si cuantificar e a efectelor lucra rilor de

imbuna ta t i r e a conditiilor de mediu din ecosistem ele natu ra le acvatice siteres t r e .

B1.2: Monitoriza r ea complexa a Rezervat iei BiosfereiTransfront alie ra Delta Dunarii, Romania- Ucraina.

C. Resurse natu rale , utilizare durabila

126


Utilizarea durabila a resurse lor natu ra le este unul din obiectiveleprincipale ale manage m e n t ului Rezervat iei , cerinta de baza a implemen ta r i iconcep tului de dezvolta r e durabila in perimet r ul Rezerva tiei. In acest scop,Administ ra t i a Rezerva tiei, a luat o serie de masuri inca de la infiinta re a sa in 1990si a vizat in primul rand resurs a care in moment ul infiinta rii Rezervat iei , dar siulterior, s-a dovedit a fi sub presiune a cea mai mare: resursa piscicola. In aceas t aperioada a fost introdusa practica evaluarii anuale a potentialului exploatabildin fiecare resursa natu ra la si au fost stabilite cote de exploata r e , cu obligativita t earapor t a r ii periodice a rezulta t elo r exploa tarii, pentru a se asigura un procesadecva t de monitoriza r e a efortu rilor de valorificare.

In perioada urmatoa r e este necesa r a ata t continua re a aplicarii masurilorstabilite precum si o diversificare a aces tor a .

C1. Utilizarea durabila a resurse lor natura le si a serviciilor asigura t e deecosistem e

C1.1: Elabora r e a normelor de utilizare durabila a resurs e lo r natur a le .C1.2: Evaluarea anuala a starii resurs elor natur ale vegetale si animale

de intere s economicsi recrea t iv (pescuit sportive, vanat), in vederea monitoriza r ii efortu r ilor anuale devalorificare .

C1.3: Elabora r e a masurilor pent ru valorifica re a integrala a resurse lorbiologice, vegetale si

animale, cu valoare economica (flora melifera , plante medicinale, alge, moluste ,crustacei , pesti, etc., atat din zona continen ta l a a rezerva t iei cat si din zona costieramarina)

C1.4: Elabora r e a masurilor pent ru diminua re a conflictelor socialedatora t e interac t iunii

dintre pasar ile ihtiofage si pescarie .C1.5: Eliminare a uneltelor de pescuit neselec tiv, in vederea limitarii

impactului negativ alpescui tului accident al .

C1.6: Realizare a unui cod de conduita si bune practici pentruvalorificare a resurse lo r si a

serviciilor.C1.7: Incheie r ea partene r i a t e lo r cu utilizatorii principalilor resurse

natur ale din RBDD(ANPA, ANAR, ROMSILVA, ANIF, etc.) in vedere a utilizarii durabile a acestor a .

D.Turismul si recree r e aActivita tea de turism este conside ra t a activitate a economica care

trebuie sa asigure , nemijlocit, comunita t i lor locale posibilita tea integra r iirezulta te lo r celorlalte activita ti de valorificare a resurse lo r natu ra le si maimult, posibilita tea dezvolta rii si promovarii altor activita ti economice

127


traditionale precum si a valorilor cultural e, contribuind totoda ta la diversificare asurselor de venituri . In acest sens este necesa r a elabora r e a unei stra t egii privindevaluare a potentialului touris tic si cultura l si masurile de valorificare a acestuia.

Trebuie avut in vedere , deasem e n e a , pericolul pe care il poate constituiturismul neorga niza t .

D1. Promovare a turismului tradi tional localD1.1: Elabora r e a stra tegiei pent ru turismul durabil in RBDD.D1.2: Diversificarea utilizarii resurse i peisagis t ice pent ru odihna si

recree r e .D1.3: Implemen t a r e a sistemelor de certificare ecoturis t ica

pent ru dezvolta re aofertei ecotu ris tice (Asociatia de Ecoturism din Romania, Europarc).

D1.4: Zonarea ecoturis tica a RBDD si realizare a hartii zonariiecoturis t ice.

D2. Manage m e n t ul vizitatorilor din RBDD

D2.1: Stabilirea si marca re a locurilor destina t e campar ii pe teritoriulRBDD. D2.2: Completa r e a marca rii traseelor turistice.

D2.3: Impleme n t a r e a Ordinului MMDD privind circula tia in RBDD D2.4:Elabora r e a

ghidului compor t a m e n t u lui vizitatorului RBDD. D2.5: Imbuna t a t i r ea sistemului deinformare al vizitatorilor

E. Patrimoniul cultural

Sprijinirea dezvolta rii identi ta t ii etno- culturale a popula tiei locale dinteritoriul Rezerva tiei reprezin ta o cale pent ru diversifica rea formelor de turismsi de implicare a comun itatilor locale in aceas t a activita te .

E1: Conservar e a patrimoniului cultura lE1.1: Sprijinirea dezvoltarii identi ta t ii etno- culturale a popula tiei locale

din teritoriulRBDD.

E1.2: Promovare a practicilor traditionale in domeniul const ruc t iilor si

amenaja r ilor gospoda re s t i .E1.3: Promovare a integra r i i elemen te lo r traditionale in domeniul

dezvolta r ii urbanis tice locale.

E1.4: Sprijinirea implemen t a r i i Legii nr. 345/2001 privind declara r e aorasului Sulina si a

zonei inconjura toa r e ca obiectiv de interes national.

128


E1.5: Promovare a actiunilor de refacere si conserva re in situ aconst ruc t iilor cu valoare

istorica si culturala .

F. Dezvoltare a comunita r a , implicarea popula tiei locale

O cerinta import an t a a conceptului de rezerva t ie a biosferei o constituie siimplica re a comunita t ilor locale in procesul de gestiona re a Rezerva t iei. Aceastacerinta se poate realiza ata t prin adopta r e a unor masuri care sa asigure accesulnemijlocit al popula tiei locale la resurs ele natu ral regene r a bile, cat si prinsustiner e masurilor care sa contribuie la dezvolta r ea comunita t i lor (imbuna t a t i r e ainfras t ruc t u r ii locale, rezolvarea problem ei gestiona rii deseu rilor, etc.), masuri carevor contribui la cres te r e a standa rd u lui de viata al acesteia .

F1. Creste r e a standa r d ului de viata al populatiei si asigura r e a accesuluiechitabil la resurse . F1.1: Promovare a cadrului legislativ adecvat care sagaran teze accesul direc t al populat iei

locale la resurse le natur ale si servicii.F1.2: Evaluare a optiunilor de dezvolta r e socio- economica durabila a

comunita t ilor locale sipromovare a (sustiner e a) activita tilor economice care utilizeaza eficient sidurabil intreaga gama de resurse si servicii.

F1.3: Sustiner e a masurilor pent ru imbuna ta t i r e a infras t ruc t u r ii fizice(alimenta r i cu apa,

canalizare , transpor t , comunica t ii, etc.) si de gestiona r e a a deseu rilor din localita tiledeltaice in vederea stimularii dezvoltarii activita tilor economice .

F1.4: Sustiner e a masurilor pent ru compens a r e a popula tiei locale incazul introduce r i i unor

rest rictii privind utilizarea resurse lo r natu ra le .F1.5: Sustiner e a activitatilor de turism care asigura implicarea

nemijlocita a popula tieilocale.

G. Constien t iza r e , informare si educa re

Constient iza r e a publica, comunica re a si educa tia ecologica sunt compone n teimpor tan t e ale procesului de gestiona r e a unei arii proteja t e si Administ ra t i aRezerva tiei a initiat inca de la infiinta re a Rezerva t iei, actiuni complexe pentrucres te r e a nivelului de cunoas te r e side intelege re a import an te i protec tieipatrimoniului natu ra l al Rezerva tiei si a obiectivelor de adminis t ra r e stabilitepent ru reface rea ecosistem elor natur ale afecta te de impactul activita tiloreconomice desfasur a t e ata t in interiorul cat si in exteriorul Rezervat ie . In perioada1999- 2000 a fost elabora t a prima strat egie de constient iza r e publica in Rezerva tie ,iar prin implemen t a r e a aces teia au fost realizate actiuni specifice in cent re le

129


de vizita si informar e infiintat e in acest scop (Crisan, Sulina, Tulcea,Murighiol), in scolile din localita tile din Rezervat ie dar si din Tulcea si din altelocalita ti limitrof e Rezerva tie dar si produce re a unui numar mare de mate riale deprezen t a r e a Rezerva tiei si de popula riza re a obiectivelor de manage m e n t .

In continua re , este necesa r a reactualizar e si completa r e a stra tegiei deconstient iza r e pent ru a se asigura dezvolta re a unei atitudini pozitive in primul randa popula tiei locale dar si a vizitatorilor Rezerva t iei fata de obiectivele deprotect ia mediului in genera l si ale valorilor natu rale si culturale din Rezerva tiein special.

G1. Informar e , comunica re si educa tieG1.1: Elabora r e a unui sistem informat ional destina t accesului public.G1.2: Crearea unei baze de date publice pe interne t care sa

colecteze informatiile/sesizarile/suges t iile referi toa r e la R ezerva tie furnizate de societa t e a

civila.G1.3: Elabora r e a mate rialelor de prezen t a r e a obiectivelor Planului de

manage m e n t . G1.4: Elabora r e a mate rialelor de promovare a Rezerva tiei.

G1.5: Elabora r e a unor coduri de conduita si de bune practici elabora t epent ru utilizatori si factori

de decizie.G1.6: Compleme n t a r e a curiculelor scolare ale scolilor din perimet ru l

Rezerva tieisau dinlocalita tile limitrofe, cu activita ti de educa tie formala si non -formala, adapta t ecerintelor educa tiei ecologice specifice.

G1.7: Organizar e a aniversa r ii evenimen t e lo r impor tan t e privindprotect ia mediului (conventiiinterna t ionale, infiinta re a Rezerva tiei, etc.).

G1.8: Prezenta r e a rolului, semnifica tiei si a locului Rezervat iei , precumsi activita tile specifice la

evenimen t e le nationale interna t ionale .G1.9: Elabora r e a si publicar ea atlasului de plante acvatice si palust r e .

G1.10: Elabora r e a sipublicare a atlasului plantelor teres t re .

G1.11: Reluare a editarii si tiparirii publica tiei periodice “Univers DeltaDunarii". G1.12:

informare a publicului asupra starii Rezervat iei .G1.13: Realizare a unor actiuni si mate r iale informative legate de

reteaua Natura 2000G1.14: Facilita rea accesului comunita t ilor locale la progra m ele de

finanta r e specifice ariilor proteja t e .

130


H. Coopera r e transf ron ta lier a , coopera r e interna t ionalaDupa infiinta re a sa, in 1990, Administ r a t i a Rezerva tiei a dezvolta t , in

cadrul masurilor de adminis t r a r e si actiuni de coopera r e interna t ionala sitransfron t alie r a , considera n d necesa r a atat cunoas t e r e a experien t ei unor ariinatur ale proteja te mai evalua te din Europa sau din lume, cat si elabora r e a unorproiecte comune de colabora r e . Coopera r e a transf ron ta lie r a s-a dezvolta t in zonaDeltei Dunarii cu Ucraina (Rezerva tia Biosferei Dunare a) si a Prutului inferior cuRepublica Moldova (Rezerva tia Stiintifica Prutul de Jos). Scopul colabora r ii ilconstituie impleme nt a r e a prevede rilor acordului interminis t e r i al dintre Romania,Ucraina si Republica Moldova, in 2000, precum si a obiectivelor de manage m e n tpent ru cele trei arii proteja t e , elabora t e in 2003.

Pe plan interna t ional, se urmare s t e dezvolta re a colabora r ii cu altearii proteja te in cadrul unor progra m e regionale europene (“DeltaMed”, “Deltacheam a Delta”), par ticipa re a la activita tea unor organiza tii interna t ionale(“Europa rc”, “Eurosi te”), sau implicarea in impleme n t a r e a prevede r ilor unorconventii interna t ionale (Conventia Ramsa r , Conventia Biodiversi t a t i i, ConventiaPatrimoniului Universal, etc.).

H1: Dezvoltar ea coopera r i i transf ron ta lie re cu ariile natu ra le proteja t edin zona Deltei Dunarii si Prutului Inferior

H1.1: Impleme n t a r e a Acordului inter- ministe r ial dintre Romania,Ucraina si Republica Moldova privind gestiona re a ariilor natur ale proteja t e din DeltaDunarii si Prutul de Jos.

H1.2: Elabora r e a si impleme nt a r e a masurilor de manage m e n t inRezerva tia Biosfere

Transfrontie r a Delta Dunarii Romania- Ucraina .H1.3: Promovare a schimburilor de experien t a intre adminis t ra t i ile

celor doua rezerva t ii.H2: Dezvolta re a participar ii in progra m ele de coopera r e interna t ionalaH2.1: Dezvolta re a colabora r ii si par ticipar ii in cadrul organiza tiilor

interna t ionale in calita te demembru (Europarc , Eurosi te , Deltame d, etc.).

H2.2: Promovare a colabora r ii intre ariile natu ra le proteja te dunare n e .H2.3: Promovare a colabora r ii cu Ucraina, Rusia, Georgia, Turcia si

Bulgaria pentru gestiona re azonelor umede adiacen te Marii Negre , in vederea constitui rii AsociatieiBlackSeaWet

H2.4: Indepliri rea obligatiilor in cadrul conventiilor si progra m elorinterna t ionale.(Ramsa r , CBD, CITES, Patrimoniul Universa l UNESCO, Progra m ul MAB-UNESCO,Diploma

Europei,).

131


I. Manage m e n t eficientImbuna ta t i r e a perform an t e lo r manage r ia le ale Administ ra t i ei

Rezerva tiei este un dezidera t impor tan t pent ru realizare a caruia au fost luate masuriinca de la infiinta re a insti tu tiei. Aceste masuri s-au dezvolta t pe parcur sul perioadeiparcurs e pana in prezen t , a t a t cu contributie de la buge tul national cat si cu ajutorulunor proiecte interna t ionale si a consta t in asigura r e a personal ului necesa r ,din punct de vedere numeric si calita tiv si asigura r e a unei infras t ruc tu r iadecva te cuprinzand dotarea personalului cu echipam e n t , apara t u r a si mijloace decircula tie navala si rutiera, mijloace de comunica re , etc. Avand in vedereca, in continua re , Administ ra t i a Rezerva tiei nu are inca asigura t personalul necesa runei activita ti optime si nici dota rea necesa r a , se impune continua r e a efortu rilor inaceas t a directie.

Este necesa r a , dease m e n e a , continua r e a efortu rilor pent ruimplica re a altor par tene r i in sprijinul gestiona rii Rezervat iei, (organiza t iineguvern a m e n t a l e , agenti volunta ri , etc.) inclusiv prin implica rea nemijlocita acomunita t ilor locale.

I1: Imbuna t a t i r e a capacita t ii insti tu tionale a ARBDD, a metodelor demanage m e n t adapta t iv integra t

I1.1: Asigura r e a conditiilor si urmari re a i mplemen t a r i i obiectivelorprevazu te in Maste r Plan – progra m pent ru dezvolta re durabila in RBDD.

I1.2: Delimita re a patrimoniului RBDD, domeniul public de interesnational.

I1.3: Imbuna t a t i r e a organig ra m ei ARBDD si asigura r e a numarului depersonal prevazut in rapor tul interna t ional de exper tiza (330)

I1.4: Dezvolta re a capaci ta t ii de exper tiza manage r i ala a resurs elorumane implicate in administ r a r e a RBDD.

I1.5: Creare a unui depar t a m e n t de proiecte in cadrul ARBDD sielabora r e a proiectelor pentru implemen t a r e a Planului de Manage m e n t .

I1.6: Procedu r i simplificate de colecta r e a , procesa r e a sievaluare a datelor necesa r e elabora r ii rapoar t elo r si fundame n t a r i i deciziiloropera tionale pent ru manage m e n t ul RBDD.

I1.7: Realizarea unui mecanism de coordona r e si colabo rare intreautorit a t ile implicate in manage m e n t u l activita tilor desfasur a t e in perime t rulRBDD.

I1.8: Accesare a fondurilor europene pent ru realizarea actiunilor dinPlanul de Manage m e n t . I1.9: Creste r e a capacita t ii de manage m e n t a situa tiilorde urgen ta .

I1.10: Asigurar e a facilita tilor tehnice pentru realiza re a monitoringuluiintegra t si pent ru asigura r e a sistemului informat ional .

I1.11: Dezvolta rea capacita t ii de supraveghe r e a regimului hidrologicsi hidrochimic in RBDD prin elabora r e a si impleme nt a r e a modelelor matem a t iceadecva te .

132


I1.12: Optimizare a colabora r ii ARBDD cu celelalte institu tii cuatributii in RBDD si cu organizat iile neguve rn a m e n t a l e .

I2: Eficientiza re a actului decizional al ARBDD prin implicare acomunita t ilor locale, a tinerilor si a agentilor volunta r i

I2.1: Dezvolta rea procesului de consulta r e periodica reciproca si formede partene r i a t cu populat ia locala in adopta r e a unor decizii de intere s majorpent ru comunita t ile locale.

I2.2: Elabora r e a unui sistem (unor procedu ri) de identificare a si desolutiona re preventiva a conflictelor de interese .

I2.3: Facilita rea schimburilor de experien t a intre comunita t i le dinDelta Dunarii.

I2.4: Identifica rea surselor de finanta r e si facilita rea efectua riipracticilor de studii a studen tilor.

I2.5: Organizar e a actiunilor de volunta r ia t prin atrage r e a si implicareatinerilor si a altor grupe de persoane in actiuni de supravegh e r e si educa tieecologica in rezerva t ie .

I2.6: Creare a conditiilor pent ru aplicarea modelului analitic pent ruciclul decizional bazat pe relatiile cauza- efect dintre compone n te l eeconomice si sociale si mediul inconjura to r (DPSIR).

6.2. Modul de indepl in ir e a obie c t iv e l or de prote c t i e a mediu l u i

Desi este amplasa t a in ROSCI0065 Delta Dunarii si in ROSPA0031 DeltaDunarii si Complexul Razim- Sinoe , in zona de intere s nu au fost observat e habita t e natu rale priorita r e din punct de vedere conserva t iv, nici rarita t i floristice sau asociatii vegetale valoroase , care ar necesi ta impune r e a unor masuri speciale de conservar e a zonei.

Din punct de vedere al include rii amplasa m e n t e lo r in SCI Delta Dunariieste foarte impor tan t faptul ca intreg perimet ru l este fixat de un covor vegetalcare include specii ce dau ecosis tem ului o capacita t e eficienta de autoregla r esi rezisten t a fata de factorii de zgomot externi si interni .

In procesul de realizare a const ruc t iilor se vor utiliza caile de accesdeja existent e si anume drumurile de exploata r e De 608, astfel incatdecope r t a r e a si diminua re a covorului vegetal va avea loc numai pe suprafa t aefectiv const rui t a .

In perimet r u l de const rui r e efectiva se pierd asociatii spontan e de oredusa impor tan t a functionala si peisagis tica , iar la executia lucrar ilor deconst ruc t ie , asociatiile vegetale din vecinata t e a acestor a vor putea fi proteja t eprin masuri de evitare a interven t iilor cu utilaje grele in perioade ce implicariscuri de dete rioar a r e a covorului vegetal ( pe timp de ploaie ). Intruca t nuexista specii spontane care sa nu aiba impor tan t a functionala intr- unecosistem am investiga t si consta t a t ca speciile care se pierd prin decope r t a r epe locul ridicarii const ruc t iei au suficienti reprezen ta n t i in vecinata t e a

133


suprafe t ei const ruibile, exercitand u- si asfel in continua re rolul functional inschimbul de mate r ie si energie a ecosiste mului care va supor t a presiune alucrar ilor.

Apreciem ca exista suficient spatiu in cadrul bazinului de absorb tie ininteriorul caruia popula tiile speciilor identifica te isi manifes ta variabilele fatade factorii exogeni si endogeni asfel incat se poate asigura- conserva numarulminim( indivizi corespunz a to r i calitativ si cantita t iv in fiecare populatievegetala inventa r ia t a) caract e r is t ic pentru perpe tua r e a speciilor spontaneidentifica te si implicit autoregla r e a ecosistem ului in domeniul in care voraparea presiuni la const ruc t ie .

Stabilita tea ecosistem ului in care s-au efectua t evaluarile estecarac te r iza t prin :

- rezilien ta mare ( capacita t e de revenire la echilibru dinamic dupaactiunea unui factor de comanda extern sau intern

- persisten t a buna- rezisten t a buna la presiuniDatori ta slabei reprezen t a t ivita ti a vegeta t iei din cadrul

amplasa m e n t u lui si activitatile antropice, zona de studiu nu prezint adeloc impor tan t a pent ru efectivele de gaste ce ierneaza in Dobrogea, careprefera sa evite zonele populat e sau cu activita ti ant ropice . Este posibil caunele stoluri de gaste sa treaca in zbor pe deasup r a zonei de studiu insanumarul acesto ra precum si posibilita tea de a utiliza mai des acest traseu suntminime.

In urma studiilor de teren efectua t e in zona de interes considera m caamplasa r e a const ruc t iilor turis tice nu va produce daune florei si vegeta t ieilocale. Aceasta cu conditia sa existe un plan de manage m e n t al deseurilor siapele uzate sa fie eliminate conform celor inscrise in prezen tul rapor t demediu . Este de asemen e a extrem de impor tan t a igienizare a periodica a zonei,prin indepa r t a r e a reziduu rilor lasate de turistii ocazionali .

Planta r e a unor noi specii de arbori si arbus t i trebuie sa se facacu acordul specialistilor, pent ru a nu introduce in zona diverse speciilemnoase sau ierboase cu potential invaziv, care ar putea elimina in timp oparte din speciile autohtone . Este de prefera t sa se foloseasca pentrurealizare a spatiilor verzi speciile din flora spontana adiacen t a(u t ilizandsemintele plantelor existent e sau portiunile decope r t a t e la faza deconst ruc t ie), asiguran d prin aceas t a perpe t ua r e a si viabilita tea acestor a ,precum si promovare a locatiei ca un tot unitar si exemplu de buna practicapent ru ale investitii similare pe viitor.

134


7. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI,INCLUSIV ASUPRA ASPECTELOR CA : BIODIVERSITATEA,

POPULATIA, SANATATEA UMANA, FAUNA, FLORA, SOLUL, APA,AERUL, FACTORII CLIMATICI, VALORILE MATERIALE, PATRIMONIUL

CULTURAL, INCLUSIV CEL ARHITECTONIC SI ARHEOLOGIC,PEISAJUL SI ASUPRA RELATIILOR DINTRE ACESTI FACTORI

7.1. Matric e a de impac t

Pentru identifica rea efectelor semnificative ale implemen t a r i i PlanuluiUrbanis tic Zonal „Lotizare sat cu specific pescare sc 1” – extravilan comunaCorbu , jud. Constan t a s-a intocmit o matrice de impact , in care s-au estimatefectele probabile pentru urmatoa r e l e aspec t e : apa, aer, sol/subsol, clima,biodiversi ta t e (flora/fauna), economic, social, turism, peisaj .

In urma investigat iilor din teren efectua t e in zona de intere s , (peamplasa m e n t ) nu au fost identifica te speciile viabile si habita t ele integrede intere s conserva t iv pent ru care a fost desemn a t a aria natur ala proteja t ade intere s comunita r ROSCI 0065 Delta Dunarii si ROSPA0031 Delta Dunarii siComplexul Razim- Sinoe.

Obiectivele de conserva re a unei arii natu rale proteja te de interescomunita r si integri t a t e a retelei NATURA 2000 nu vor fi afecta t e prinimpleme n ta r e a acestui plan.

De asemene a const rui re a caselor de vacanta , a pensiunilor sicampingu ri lor in acesta zona ocupand o suprafa t a mica, nu poate sa aibaimpact negativ asupra factorilor care determina mentine r e a starii favorabilede conserva r e a ariei natu rale proteja te de interes comunita r si nu va provocamodificari ale dinamicii relatiilor care definesc structu r a si/sau functia aces tuisit.

Intruca t pe amplasa m e n t si in vecinat a t e a acestuia nu exista speciiviabile si habita t e integre de interes comuni ta r , in faza de const ruc t ie , deopera r e si de dezafect a r e a obiectivului nu se poate produce un impact directsau indirec t , pe termen scurt sau lung asupra acestor a .

Avand in vedere structu r a , functiile ecologice, vulnerabili ta t e a arieinatur ale proteja t e de interes comuni ta r , a faptului ca zona de interes se afla inextravilanul unei localita ti, pe un teren neproduc tiv, pe amplasa m e n t sivecinata t i nu sunt prezen te specii viabile si habita t e integre de interescomunita r pent ru care a fost desemna t situl, in cazul de fata nu poate fi luat indiscutie impact cumula tiv decat cu activita tile turistice desfasur a t e . Impactulcumulat iv al acestor activita ti (turism si const ruc t ia cladiri/facilita ti) nu existaintruca t pe amplasa m e n t nu au fost identifica te speciile viabile si habita t eleintegre de interes comunita r pentru care a fost desem na t ROSCI0065 DeltaDunarii.

135


S-a utilizat o scara de evidentie r e a impactului cuprinsa intre -3 panala +3 , dupa cum urmeaza :

• - impact negativ : -3 ÷ -1 ;• - impact neutru : 0 ;• - impact pozitiv : +1 ÷ +3 .

Rezulta tele sunt prezen t a t e in tabel u l nr.20 :

136


137

Tipul si dimensiuneaimpactului pe termen

ASPECTESTUDIATE

CARACTERIZAREAIMPACTULUI scurt mediu lung

APA - caliatatea apei desuprafatain zona de implementare aproiectelor , nu va fi modificatadin punct de vedere alcaracteristicilor fizico-chimice

0 0 0

AER - pe perioada realizarii lucrarilor decontructie aerul va fi afectat deemisiile provenite de lafunctionarea utilajelor siautovehiculelor utilizate inconstructii . Impactul va fi redus ,deoarece lucrarile se vordesfasura pe o perioada scurta detimp ;- in timpul functionarii ,impactul va fi

-1

-1

0

-1

0

-1SOL/SUBSOL - se va suprainalta terenul ceea ce

va micsora pericolul de inundatie- se va modifica permeabilitatea in

+1 +2 +3

zona de constructie si solul seva tasa datorita lucrarilor decompactare si a presiuniiexercitate de constructii

-1 -1 0

FACTORII CLIMATICI

-prin realizarea proiectelor nu se vor modifica factorii climatici

0 0 0

FLORA SIFAUNA

Datorita slabei reprezentativitati avegetatiei din cadrul amplasamentului,precum si datorita amplasamentuluiterenurilor agricole invecinate foarteaproape de asezarile umane siactivitatile antropice, zona de studiu nuprezinta deloc importanta pentruspeciile de pasari pentru care a fostdeclarat ROSPA0031 Delta Dunarii siComplexul Razim –Sinoe siROSCI0065 Delta Dunarii .

-1 +1 +2

PEISAJ - Imbunatatirea peisajului prin realizarea spatiilor verzi amenajate

+1 +2 +2

TURISM - prin intensificarea turismuluiin zona se va valorifica potentialulacesteia

+1 +2 +3

MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC

-se vor crea noi locuri de munca-se vor suplimenta veniturile la bugetul local si cel de stat- scade presiunea asupra resursei piscicole locale.

+1 +2 +2

SANATATEA POPULATIE

- construirea sa tu lu i de vacan tacu spec i f i c pescaresc 1 nu vaafecta sanatatea populatiei dinzona studiata

0 0 0


7.2. Efect e cum u l a t e , siner g i c e

In vecinata t e a PUZ 1, la momentul actual exista inca 3 entita ti :- „La casa veche” - complex turistic care ofera servicii de masa si cazare la

casute de 2 locuri (mai multe detalii pe pagina web http://lacas avec he . ro ) cefunctioneaza in perioada sezonului turistic,

- „Complex Plaja Golf” - complex turis tic care ofera servicii cazare , faraalimenta t ie publica, in 4 cladiri diferite (mai multe detalii pe pagina webhttp://www.corbuplajagolf. ro ) ce functioneaza in perioada sezonului turistic curegim de autogospod a r i r e a turis tilor; poate organiza evenimen te speciale acere re ,

- o unita te militara - Tab ra de Instruc t ie si Poligonul de Trageri Sol-Aer Gl. bg.ăIon Bungescu ce desfasoa ra activita ti cu specific militar .

Localizarea exacta in teritoriu poate fi consulta t a in har ta din figura de mai jos.

Figura 48 Harta altor entita t i existent e in vecinat a t e a PUZ 1

Toate cele trei entita ti aduc in zona un numar de persoane , fiecare dupaspecific: cele doua complexe turistice – in principal in sezonul turistic, iar unita te amilitara cu carac t e r neperm a n e n t functie de necesi ta t ile de instrui re .

138

http://www.corbuplajagolf.ro/

http://lacasaveche.ro/


Influenta acesto r a asupra zonei se va adauga la activita tile ce se vor desfasu ra prinamenaja r e a PUZ 1. Stabilirea unor reguli privind accesul si activita tile strict permisepot asigura un impact minim asupra zonei care la momentul actual a dezvolta tapeti tul pent ru un turism necont rola t , asa cum ara ta si imaginile posta t e pe GoogleMaps de catre diversi utilizatori . Unele din cele mai relevan te le redam mai jos, fiindsurprins e campar e a si accesul cu autotu r is m e in zona plajei.Persis ten t a unor astfel de activita ti in regim neamen aja t si necont rola t , duce laacumula r e a de deseuri, distruge r e a habita t elo r , per tu rba r e a speciilor debiodiversi ta t e . Amenajar e a si controlul accesului, asa cum se dores t e prin PUZ 1poate reduce impactul existent si promova respec tu l pentru mediu.

Fig. 49 Turism necont rola t in zona plajei Corbu, zoan adiacen t a PUZ 1 – sursaGoogle Maps – PANORAMIO.

Impactul rezulta t ca urmare a impleme nt a r i i proiec tului se cumuleaza cu cel produsde agentii economici din vecinata t e (com plex turistic - „La casa veche” si complex

139


turistic -„Complex Plaja Golf”), care insa desfasoa ra activita ti turistice intensive.Satul pesca re sc va functiona sub o forma prietenoas a cu mediul, cat mai integra t innatur a , tinzand prin aceste a sa devina un exemplu de bune practici pent ru alteinvesti tii similare . Scopul de baza este de a organiza activitatea turistica haoticaexistent a si a stabiliza gradul de fragme n t a r e / di s t rug e r e a habita t elo r prezen te cuscopul de a le utiliza ca supor t in activita tea turistica. Prin aceas t a proiectul devineun promotor al zonei si va atrage cat mai mult atentia asupra import an te iconserva rii mediului natura l si respec tului pentru natu ra .

Calen d ar u l imple m e n t a r i i si moni t or izari i mas uri lor de reduc er e aimpact u l u i . Masurile de reduce r e a impactului se vor desfasur a dupa urmato rulcalenda r

Nr.

cr

Masura Perioa da Respo n s a bil

Observat i i

1. -lucr rile se vor efectua în afara perioadelor de ă

cuib rit i cre te re a puilor pent ru p s rile ă ş ş ă ă

identificat e în zona monitoriza t a ,

-perioada din zi optim pent ru desf ura r e a ă ăş

lucr riloră

-exclus

perioada 15

mai - 15 iulie,

-nu trebuie s ă

dep easc ăş ă

intervalul orar

09 00 - 17 00

titular -se va evita

suprap u n e r e a

cu perioadele

foarte active

din zi pent ru

speciile de

p s ri ă ă

identifica te2. - se vor amenaja spatii pent ru depozita r ea

materialelor de const r uc t ie , in interiorul

loturilor, pent ru a se evita distrug e r e a

habita t elor relicta re adicente

- pe perioada

de const ruc t ie

titular Spatiile de depozita r e nuse vor consitui pe vegeta t ie , acolo unde nu este posibil vegeta t ia dist rusa va fi inlocuita dupa finalizarea

140


3. - planta r ea unor specii vegetale ierboase , arborisi arbus ti autohtoni din speciile habita t elor din vecinata t e– spatiu verde

- pe perioada

de const ruc t ie

titular -va contribui

la incadr a r e a

satului de

vacanta in

zona si va

crea noi

locuri de

hranire si

cuibari t si va

contribui la

mentine r ea si3. - se va achizitiona mate rial absorban t pent ru

inlatur a r e a pierderilor acciden ta le de produse

petroliere pe sol si apa

-pe perioada de

const ruc t ie si

functiona r e

titular

4. - deseurile menaje re vor fi depozita te selectiv,

intr- un spatiu special amenaja t si va fi preda t

societa tilor autoriza te

-pe perioada de

const ruc t ie si

functiona r e

titular

5. - monta r e a de panouri fotovoltaice pent ru

produce r e a de energie electr ica si panouri de

capta r e a energiei solare in vederea incalzirii

-pe perioada de

const ruc t ie si

functiona r e

titular Acestea se vor monta exclusiv pe acoperisu rile sau pere tii const ruc t iilor expusi insolatiei solare si 6. Nu se vor utiliza surse de zgomot (difuzoar e

audio externe )

- in perioada

de functionar e

titular

7. Mijloacele de transpor t utilizate pent ru

deplasa r e a turis tilor vor fi dotate cu motoar e de

mica putere sau cu propulsie electrica si se vor

deplasa numai pe traseele turistice autoriza te

- in perioada

de functionar e

titular

Responsabil pentru implemen t a r e a masurilor de reduce r e este titularul investitiei, elurmand sa aloce sumele necesa r e implemen t a r i i .

7.3. Efect e posibi l e asupra sanata t i i uman e: In ceea ce prives t e sanata t e a populat i e i sublin i e m urmato ar e l e aspe c t e :

141


Servic i i l e medic a l e sunt asigura t e de doua cabinet e medicale individuale,ambele functionand in localita tea Corbu, la care sunt aronda ti si locuitorii din Vadusi Luminita . Progra m ul de lucru asigura nevoile medicale ale comunei, insa nu existaun centru de perma n e n t a , pe timpul noptii sau in week- end. Distant a mica intreCorbu si orasul Navoda ri permite echipajelor de urgen ta ale Ambulantei sa ajunga intimp util la cazurile medicale grave. De asemen e a , exista doua cabinet estomatologice in cadrul cabinet elor medicale din Corbu. Medicame n t e l e suntfurnizate de cele trei farmacii din Corbu. Totodata in cadrul localita tii functioneaza si Centru l de Recup er ar eTerap e u t i c a Corbu infiinta t in 2010, de catre Organizat ia World Vision inpartene r i a t cu Primaria Corbu. In cadrul centrului se desfasoa r a zilnic activitati deeducare a limbajului, recupe r a r e kinetote r a p e u t ica , educatie specializa ta siconsiliere psihologica, activita ti terape u tice de motrici ta t e fina. Activitatile suntsustinute de personal specializa t – pe baza de volunta r ia t , de catre membriiAsociatiei Suflete Curajoase , care gestioneaza activita tile zilnice, dupa un progra mstabil. Pe timpul verii se desfasoa r a diverse activita ti eductive, de ecologizar e , desocializare , excursii si tabere in statiuni de tratam e n t . Costurile desfasu ra r iiactivita tilor sunt supor ta t e de catre Organiza tia World Vision, dar si din campaniilede strange r e de fonduri ale Asociatiei Suflete Curajoase , din campaniile deredirec tiona r e a cotei de 2% din impozitul pe profit, iar infras t ruc t u r a , utilita tile sigospoda ri re a sunt intre tinu te de Primaria Corbu.

Potrivit datelor statis tice pe anul 2006, comuna Corbu avea o popula t ie de5261 locuitori, iar in anul 2012, numarul locuitorilor a crescut cu cca. 500 depersoan e.

Structu r a demografica: o 2701 persoan e de sex masculin o 2560 persoan e de sex feminin Dinamica popula t iei este strans legata de cele doua aspect e ale miscarii

popula t iei , si anume: sporul natur al si mobilita tea spatiala . Compara n d valoareadensi ta t ii popula t iei in teritoriu la incepu t de secol, reprezen t a t a de un procen t de20 loc/km 2 in 1912 cu cea din 2002 de 28 loc/km 2, con s t a t a m o cres t er e aace s t e i a , ca un rezulta t fires c al cres t er i i numar ul u i de locui tor i si implic i tdatori ta dezvol tari i econ o m i c e a local i ta t i i si a vecina t a t i lor .

Totodata in cadrul localita tii si o Baza Sportiva. Aici sunt amenaja t e un terende sport cu gazon artificial, acope ri t cu balon presos t a t ic , pent ru fotbal, basche t ,handbal si alte doua terenu ri de tenis, cu gazon artificial si instala tie de nocturna .Terenu rile de sport sunt utilizate de elevi, in cadrul orelor de sport, unde sunttranspo r t a t i cu microbuzul scolar, dar si de locuitorii comunei, prin inchiriere . Totaici au loc diverse manifes ta r i sportive, organiza t e de autori t a t i le locale sau de alte

142


entita t i (companii, asociatii sportive, ONG- uri). Astfe l prin ace s t e inves t i t i i alecom u n e i Corbu s- a urmarit perma n e n t imbu n a t a t ir e a calitat i i vieti ipopula t i e i .

Imple m e n t a r e a planul u i studia t in cadrul aces t u i raport de mediu vaaduc e ben e f i c i i intre g i i comu n i t a t i locale si nu nu mai , neafe c t i n d in vreunfel sanata t e a populat i e i , ci din contra aducin d o serie de ben e f i c i i atit denatura socio - econ o m i c a cit si de natura turis t ic a , prin tipul de activita t edesfa s u r a t a contrib u i n d la o cres t er e a impact u l u i pozit iv asupra caliata t i ivieti i in mediu l rural.

8.POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA SANATATII , IN CONTEXT TRANSFRONTIER

In urma analizei efectua t e s-a consta t ca posibilele efecte semnifica tive asupra mediului (pozitive si/sau negative) se vor manifes ta doar la nivel local, fara nicio influenta la nivel regional, national sau interna t ional.

Planul analiza t nu prezinta un impact de mediu in context transfron tie r .

9. SCHIMBARILE CLIMATICE

9.1. GENERALITATI

9.1.1 . IMPACTUL SCHIMBARILOR CLIMATICE ASUPRA SISTEMELOR NATURALE SI ANTROPICE

VARIABILITATEA SI SCHIMBARILE CLIMATICE - cadrul gen era l(Carmen- Sofia DRAGOTA et. Al, 2013)

“De- a lungul timpului, pe Terra s-au inregis t r a t oscilatii si fluctuat ii climaticereprezen t a n d abate r i pozitive si negative in rapor t cu o stare normala a vremii pe operioada suficient de lunga de observa t ii (considera t a media multianuala) sireprezen t a t iva din punct de vedere climatologic. Astfel, pent ru perioada actuala ,Organizat ia Meteorologica Mondiala a stabilit ca norma climatologica sau perioadastanda rd climatologica, media calcula ta pe o perioada de 30 ani (1961- 1990) care sesuprapun e unui orizont temporal cu o activita te umana intensa (Stehr si von Storch,

143


2009 citati in Busuioc et al., 2010a).Inceputu r ile cercet a r ilor privind variabili ta te a si schimbarile climatice. Inca de

la sfarsi tul secolului al XIX-lea (1883) Julius von Hann distingea diferen t a dintreschimbar ile progresive ("schimbar i climatice") si schimbarile ciclice (oscilatii in jurulmediei), fara a exista dovezi suficient e pentru a evidentie r ea schimba rilor progresivedin timpul perioadelor istorice. Ulterior, in 1890, Eduard Brückner in lucra re aClimate changes since 1700 isi punea problema justificarii variatiilor nivelului MariiCaspice observa t e prin cicluri de periodici ta t e climatica de 35 de ani. In 1896, SvenArrhenius teore t izeaza pent ru prima data efectul gazelor de sera. In Romaniaprimele opinii cu privire la schimbar ile climatice au apar t inu t intemeie to ruluimeteorologiei romanes t i , Stefan Hepites , care in 1898 in lucra re a “Schimba tu- s'aclima?” afirma faptul ca o perioada de 30¬ 40 ani de observa t ii meteorologice intr- otara cu climat excesiv de variabil ca al Romaniei nu este suficienta pent ru adete rmina cu o precizie satisfaca toa r e constan te le sale climatice, sustinand ideeaschimbar ilor ciclice (fluctua tii in jurul mediei) (Busuioc et al., 2010a).

Abia in 1979, la cere re a Casei Albe, Academia Nationala de Stiinte a SUA aelabora t Raportul Charney, conside ra t o prima sinteza a cunostin te lor disponibile cuprivire la impactul posibil al activita tilor umane asupra climei. In acest context, Prof.Bert Bolin, coauto r al rapor tului devine co- fondato r si primul presedin t e al GrupuluiInterguve rn a m e n t a l privind Schimbare a Climei (Intergove rn m e n t a l Panel on ClimateChange - IPCC).

In 1988, Adunare a Generala a Organiza tia Natiunilor Unite (ONU), Program ulNatiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) si Organizatia Meteorologica Mondiala(OMM) prin rezolutia 43/53, creeaza IPCC, organism care reunes t e specialisti sioficiali ai statelor membre menit sa evalueze nivelul de cunostin te referitoa r e laschimbar e a climei, sa prega te a s c a rapoa r t e specifice care sa prezinte intr- o manieraobiectiva si transpa r e n t a informatiile stiintifice privind riscul schimbar ii climei caurmare a activita tii umane, efectele potentiale ale acesteia si sa propuna masuri deadapta r e si diminua re .

IPCC- ul isi desfasoa ra activita tea in cadrul a 3 grupuri de lucru care vizeazaevaluare a stiintifica a sistemului climatic si a schimba rilor climatice (Grupul deLucru I - WGI); evaluare a vulnerabilita tii sistemelor natu rale si socio- economice laschimbar e a climei precum si adopta r e a de masuri de adapta r e (Grupul de Lucru II -WGII) si evaluare a aspec t elor legate de limitarea emisiei gazelor cu efect de sera sia atenua r ii efectelor schimbarilor climatice precum si inainta r e a de propune r i catrefactorii de decizie (Grupul de Lucru III - WG III).

In 21 martie 1994 se adopta Conventia- Cadru a Natiunilor Unite asupraschimbar ilor climatice ca rezulta t al Conferint ei ONU privind mediul si dezvolta r e acare a avut loc la Rio de Janeiro in 1992, in care se subliniaza rolul activita tilorumane in creste r e a concen t r a t i ilor de gaze cu efect de sera dete rminan d astfel, inmedie, o incalzire supliment a r a a suprafe t ei teres t r e . Totusi, se noteaza si faptul ca

144


prognoza schimbarilor climatice este afecta ta de un mare numar de incert i tudini,atat in derula re a lor in timp, cat si ca amploare si caract e r is t ici regionale.

Intre toate docume n t e le care se refera la schimbar ile climatice, IPCCelaboreaz a repe re le la care se rapor te az a in prezen t lumea stiintifica interna t ionala .Pana in prezen t au fost prezen ta t e patru rapoar t e . Primul, elabora t in 1990, areprezen t a t un bilant al cunostin telor stiintifice privind schimba rile climatice,constituind baza in elabora r e a proiectului Conventiei - Cadru adopta t a in 1994. Incel din 1995 se confirma rolul activita tilor umane in schimba rile climatice, fiindprevazu ta o cres te r e a tempera t u r i i aerului cu 1-3.5° C pana in 2100 si o cres te r e anivelului oceanului plane t a r cu 15- 95 cm. Acesta furnizeaza informatii cheie pentruadopta r e a Protocolului de la Kyoto (1997). Cel deal treilea rapor t , publica t in 2001,reprezin ta o sinteza a tuturo r cerce t a r ilor stiintifice promovand capacita t e amodelelor si simularilor compute r iza t e pent ru a oferi proiectii climatice utile peperioade indelunga t e si la nivel planet a r , precum si legatu r a de cauzalita t e direc tadintre cres te r e a temper a t u r i i globale in ultimii 50 de ani si diversificarea formelorde presiune antropica. Ultimul rapor t (2007) estimeaza o cres te r e a tempera t u r i iaerului la nivel global cu 1.8 - 4.0° C si o ridicare a nivelului Oceanului Plane ta r cu18- 58 cm, precizandu- se ca mai mult de 90% din cauzele incalzirii globale sedatoreaza intensifica rii emisiilor de gaze cu efect de sera. De remarc a t este faptul capent ru prima data WGI al IPCC a selecta t in grupul de lucru 3 exper ti romani de laAdminist ra t i a Nationala de Meteorologie pent ru elabora r e a documen t a t iei: dr.Aristita Busuioc si dr. Roxana Bojariu (autori principali) si dr. Constan t a Boronean t(referen t stiintific) (*** 2007).

Factorii care influenteaza variabilita t ea / schim b a r i le climatice. Factorii carecontribuie la variabilita t ea si schimbar ile climatice pot fi grupa ti in mai multecategorii principale (Busuioc et al., 2010a):

- factori natu ra li externi (ciclul de viata al Soarelui si variabilita t eaactivita tii solare, schimbari geologice, carac t e r i s t icile miscarilor Pamantului);

- factori natu ra li interni (variabilita t ea interna datora t a complexita tiigeosis te m ului) si

- factori antropoge ni (schimbar ile in compozitia chimica a atmosfe rei -„efectul de sera", schimba ri in modul de utilizare a terenu r ilor) .

Dimensiune a globala a schimba rilor climatice. S-a consta t a t o cres te r e atemper a t u r i i medii globale a aerului in ultima suta de ani (cu 0.6° C in perioada1901- 2000), mult mai accentua t a in conditiile includerii intervalului 2001- 2005marca t de eveniment e extrem e cu abate r i pozitive la nivel global (cu aproxima tiv0.74° C in perioada 1906 -2005) (*** 2007).

Astfel, dupa anul 1850 s-au consta t a t 12 ani cei mai calzi din perioada deobserva t ii meteorologice dint re care, 11 s-au produs intervalul 1995- 2006.Continua re a procesului de incalzire se va mentine chiar daca emisiile de gaze cu

145


efect de sera vor fi stopa te, remarc a n d u- se totoda ta diferen tie r i intre cele doua maricomponen t e ale suprafe t ei active globale - Oceanul Planet a r si continen t e , maiafecta t e fiind cele din urma. Un prim efect remarc a t este reduce r e a suprafe t eiacoperi t a cu ghea ta si zapada in ambele emisfere .

Un alt indicator al schimbar ilor climatice la nivel global, cres te r e a niveluluimarii, a inregis t r a t o rata medie de 0.17 m pe intreg secolul XX, mai ridica ta inintervalul 1993- 2003 (3.1 mm/an) fata de 1.8 mm/an in perioada 1961- 2003 (***2007).

Variabilita t ea spatio- temporala a canti ta ti lor de precipita t ii este pronun ta t a ,evidentiindu- se cres te r i semnifica tive in estul Americii de Nord si de Sud, nordulEuropei, nordul si centrul Asiei si descres t e r i in Sahel, regiunea medite r a n e a n a ,sudul Africii si sudul Asiei. Totodata , regiunile tropicale si subt ropicale au fostafecta t e de secete intense si de dura ta , in special dupa anul 1970.

La aces tea s-au adauga t si cres te r e a frecventei , intensi ta t ii si dura t eievenimen t e lo r extreme (precipita t i i intense , nopti/zile cu tempera t u r i caract e r i s t iceetc.) si a manifes ta r ii ciclonilor tropicali.

Cu toate acestea , la nivelul comuni ta t i i stiintifice interna t ionale exista o seriede cer ti tudini si incer ti tudini referi toa r e la manifes ta r e a semnalelor de variabili ta tesi schimba ri climatice.

CERTITUDINI SI ARGUMENTE PRO INCERTITUDINI SI ARGUMENTE CONTRAcresterea temperaturii aerului la nivel global cu 0.75° C in secolul al XX-lea, mai accentuata dupa 1990 (*** 2007c)

si in trecut s-au inregistrat perioade cu incalziri masive, la scari locale sau globale:in perioada calda de acum 3 mil. ani in compozitia atmosferei terestre continutul in CO2 era cu mult mai maredecat in prezent datorita frecventei eruptiilor vulcanice si a prezentei vegetatiei forestiere pe suprafete cu mult mai extinse;in timpul ultimei epoci interglaciare, in urma cu 125-150 miiani, temperatura atmosferei inferioare era cu 2...5°C mai mare decat cea actuala (Busuioc et al., 2010a).

fluctuatiile naturale actuale ale climei la nivel global sunt efectul persistentei si acumularii treptate seculare in atmosfera a gazelor cu efect de sera (GES);

compactare temporala, la numai zeci de ani, a ciclul actual al incalzirii globale datorat crestereii continutului de CO2 in comparatie cu ciclurile trecute, mult mai lungi:Europa - temperatura aerului relativ constanta (1900 si 1986), urmata de o crestere de >1°C (19862010);America de Nord - crestere puternica a temperaturii aerului pana in 1930, urmata de o scadere accentuata si o noua crestere dupa 1970 (Busuioc et al., 2010a);

caracterul reversibil si instabil al compozitiei atmosferei terestre (nu doar legat de CO2), cu cicluri bine definite, la scari temporale mari;

conditionarea semnalelor de schimbari climatice si a recordurilor termice de gazele cu efect de sera (GES) in proportie de 90% (*** 2007c);

cresterea concentratiei poluantilor si a GES ar determina o racire a atmosferei terestre, in legatura cu marimea particulelor si natura lor chimica;

toate modelele climatice simulate sugereaza o puternica manifestare a schimbarilor climatice la nivel arctic ex. topirea ghetarilor;

dendroclimatologia evidentiaza prezenta unui climat cald innordul Europei pe un interval lung de timp in conditiile aportului scazut al emisiilor de origine antropica. Ex. inainte de anul 1000 e.n. - climat cald si umed in Peninsula Scadinava;

146


valabilitatea modelelor de proiectie climatica prin aplicarea principiilor fizice sunt diferite fata de cele economice, empirice.

mecanismul complex genetic al climei Terrei nu poate fi simulat prin ecuatii matematice fara a tine cont de principiile fizicii. Ex. circuitul apei in natura care nu este inclus in niciun model;diversitatea modelelor climatice cu diferente ce acopera dela 2 la 6° C.

Tabel 21 Certitudini si incer t i tudini cu privire la manifest a r e a semnalelor de variabilita te si schimbari climatice la nivel global si regional (Carme n- Sofia DRAGOTA et. Al, 2013)

A. Dime n s i u n e a Europ e a n a a schi m b ar i l or climat i c e

La nivel Europe an , temper a t u r a aerului a crescut cu aproximativ 1° C inultimul secol, fata de 0.6- 0.74° C la nivel global, in timp ce in tendinta de evolutie acanti ta tilor de precipita t ii lichide si solide exista diferen tie r i regionale marca t e ocres te r e valorica care s-a resimti t in special in nordul Europei si o acutizar e afenomenului de seceta din sudul continen t ului. In acelasi timp, dupa 1980, s-aremarc a t intensifica re a fenomenelo r meteorologice extreme reprezen t a t e mai alesprin valuri de canicula (2000, 2003 - record istoric, 2007 etc.) soldate adeseori prinincendii de padure , canti ta ti exceden t a r e de precipi ta t ii pe areale extinse (2005,2008 etc.) urmate de viituri si inunda tii, episoade succesive de viscol cu intensi ta t ifoarte mari etc.

In acest context , cele mai vulnerabile regiuni din Europa sunt: Europa de Sudsi Bazinul Mediter a n e a n , prin efectele combina te ale cres te r ii pronun t a t e atemper a t u r i i aerului si alereduce rii cantit a t ii de precipi ta t ii; Peninsula Scandinava unde se preconizeazaintensificare a precipita t i ilor lichide in detrimen t ul celor solide; Regiunea Arcticacarac te r iza t a prin cele mai intense creste r i de temper a t u r a in compara t i e cu alteregiuni ale globului; arealele montane (in special Muntii Alpi), unde tempera t u r i l ecresc rapid, dete rminan d topirea masiva a stra tului de zapada si gheta r ilor montani;regiunile de coasta prin cres te r e a nivelului marii si a riscului produce rii deintensificari de vant; bazine hidrografice mici si arealele depresiona r e dens popula teexpuse in principal viiturilor si inunda tiilor.

9.1 .2 . VARIABILITATEA SI SCHIMBARILE CLIMATICE IN ROMANIA IN SECOLUL AL-XX-LEA

In Romania, la majori ta t e a statiilor meteorologice cu sir lung de dateomogeniza te (1901 ¬ 2 0 0 5) s-a remarca t , sub aspec t termic, un proces de incalziresemnifica tiva cu aproximativ 0.5° C pe intreag a perioada, respec t iv cu 0.05° C pe

147


deceniu. In cadrul perioadei analizate , s-au remarc a t variatii de dura t a lunga cum aufost incalzirile considera bile din prima parte a secolului XX (pana in 1946) sauperioada mai rece din intervalul 1951- 1984. Aceleasi diferen tie r i s-au remarca t siscara regionala prin inregis t r a r e a unor valori mai ridicate (0.7° C) pe litoral, la unelestatii meteorologice din vestul tarii si in regiunile nordice (max. 0.9° C la Botosani),compara t iv cu celelalte regiuni ale tarii. Anotimpual , sub aspec t termic, s-auremarc a t cateva tendint e semnifica tive de incalzire: iarna (mai accen tu a t a in toatatara cu 1.0° C), primavara si vara (redusa in regiunile nordice cu 0,5°C si maisemnifica tiva in interiorul arcului Carpa tic, regiunile nordice si pe litoral) si deusoara racire toamna (cu 0,1° C pe intreaga suprafa t a a tarii) (Busuioc et al., 2010a;Busuioc et al., 2010b).

Sub aspect pluviomet r ic , pentru aceeasi perioada (1901- 2005), s-a observa t otendinta de usoara scadere a cantita t ilor de precipita t i i, de aseme ne a , cu diferen tie r ispatiale si temporale accentu a t e . Astfel, anotimpu al , se remarca o scaderecanti ta tiva iarna si primavar a in sudul si estul tarii si o cres te r e redusa vara sitoamna cu carac t e r izolat.

In regimul eolian, s-a remarc a t o tendint a general a de scadere a vitezelormedii anuale (mai evidenta in regiunile extra- carpa t ice , cu precade r e in sudul siestul tarii) si anotimpuale (iarna si primavara in regiunile extra- Carpa tice si inspatiul montan si vara si toamna, mai putin evidente in regiunile extra- carpa t ice).

Cea mai import an t a componen t a a schimbar ilor climatice, cu impact direc t sivizibil asupra mediului, este reprezen t a t a de eveniment e le extreme, in special celetermice si cele pluviomet r ice .

Extremele termice repreze n ta t e prin dura t a si intensi ta t e a valurilor decaldura , prezinta o tendinta pronun t a t a de cres te r e , mai ales dupa 1985- 1988, lanivel anual si anotimpual (in special iarna si vara) cu intensi ta t i diferite de la oregiune la alta. Cele mai afecta t e regiuni sunt cele din sudul si estul tarii cu exceptialitoralului. De aseme ne a , zilele cu temper a t u r i carac t e r i s t ice din semes t r u l caldprezinta o tendinta cresca toa r e ca si valorile mediilor si maximelor anuale, cu unrecord istoric atins in anul 2000, ata t in Europa cat si in sudul teritoriului Romaniei.

Conform criteriului de ierarhiza r e al hazardelor natu rale la scara globala(Bryant , 1991), „fenomen ul de risc natur al" cu cel mai puternic impact asupramediului este seceta privita in ansam blul componen t e lo r specifice (sinoptica,hidrologica, meteorologica si climatologica) si evaluat a dupa o serie de criteriicanti ta tive si calitative. Ierarhiza r e a s-a facut prin acorda r e a de note pent ru fiecarefenomen natura l de risc, de la 1 la 5, in care 1 reprezin ta situa tia cea mai severa , iar5 reprezin t a situatia cea mai putin severa . Astfel (tabelul 22):1. Gradul de severi ta t e al fenomenului se refera la intensi ta te a acestuia sau aintregului complex de fenomene asociate lui. (Ex. pent ru fenomenele cu intensi ta t efoarte mare, de tipul desca rca r ilor elect rice se va acorda nota 1, in timp ce pentrucele a caror energie se elibere az a trepta t se vor acorda note din ce in ce mai mari -valuri de frig sau de caldura, secete etc.).

148


2. Durata eveniment ului se cuantifica potrivit perioadei de timp cat dureazafenomenul, de la milisecund e , secunde - desca rca r ile elect rice sau minute - grindina,ploi toren tiale (nota 5) pana la cateva luni sau cativa ani - secetele (nota 1);3. Suprafa t a totala afecta t a , de la cativa metri pat ra t i - descarc a r i elect rice (nota5) pana la mii de km2 - secetele (nota 1);4. Totalul persoanelo r afecta t e cuprinde numarul rani tilor, mortilor si aldisparu t ilor. In Romania, acest param e t r u a fost cuantifica t astfel: atunci cand nueste afecta ta sanat a t e a oamenilor (nota 5) pana la inregis t ra r e a unui numar ridicatde victime umane (nota 1).5. Totalul pierde rilor economice reprezin t a suma la care sunt evaluat e toatepierderile mate riale suferi te de popula tia unei regiuni afecta t e de un fenomennatural de risc. Acestea se cuantifica in moneda tarii respec t ive, de la nota 5 (farapierderi economice) la nota 1 (cu pierder i economice foarte mari) ;6. Impactul pe terme n lung reprezin t a probabili ta t ea de revenire a sistemuluiafecta t de un fenomen la o stare cat mai apropia t a de cea initiala, care poare variade la cateva ore sau zile (ploi torentiale), pana la cativa ani sau chiar zeci de ani(secet e intense si prelungi te). Notele acorda t e sunt descre sc a to a r e de la 5 - dacaefectul fenomenului nu se resimte dupa inceta r e a actiunii acestuia, la 1 - in cazul incare efectul dureaza cateva luni sau mai mult ;7. Viteza de declansa r e a fenomenului si perioada de anticipar e (de prognoza) aacestuiaoscileaza intre (nota 1) de ordinul secundelor cu declansa r e rapida m grad depericulozita t e ridicat datora t masurilor dificile de preveni re si (nota 5) de ordinulsapta m a nilor ;8. Aparitia fenomenelo r asocia te cuantifica numarul de fenomene ce insotesc unfenomennatural de risc considera t principal. Astfel, nota 1 este acorda t a cand apar de celemai multe ori mai multe fenomene asociate , iar nota 5 cand fenomenele asociatesunt putine sau chiar lipsesc;9. Frecven ta de apari tie a fenomenului se cuantifica atat in functie de modul deproduce re si pondere a fenomenului in timpul anului (Ex. nota 5 cand fenomenulapare foar te frecvent in timpul anului; nota 1 - acesta se poate produce in oriceanotimp).Potrivit acestei ierarhizar i (Croitoru si Moldovan 2005), rezulta ca in Sudul Romaniei(Muntenia si Oltenia) hazardele climatice care ocupa primele locuri sunt: seceta ,valurile de caldura , vantul tare si viscolul, in timp ce in Dobroge a si LitoralulRomanesc al Marii Negre , secetase mentine pe primul loc, urmata de vantul tare apoi valurile de caldura si viscolul(tab. 22)

149

HAZARDULCRITERII DE IERARHIZARE

HAZARDULCRITERII DE IERARHIZARE

12 3 4 5 6 7 8 9 MEDIA 1 2 3 4 5 6 7 8 9 MEDIASudul Romaniei (Muntenia si Oltenia) Dobrogea si Litoralul Romanesc al Marii Negre

Seceta 1 1 3 1 5 3 2 2.0 Seceta 1 1 1 3 1 1 5 3 2 2.0Valuri de caldura 1 2 2 3 2 4 2 2 2.1 Valuri de caldura 1 3 2 2 2 2 2 2 3 2.1Vant tare 1 4 3 2 2 2 2 3 2.2 Vant tare 2 2 1 3 3 3 4 2 2 2.4

Viscol 1 2 2 2 2 3 4 2 2 2.2 Viscol 3 2 1 3 2 3 4 2 2 2.4

Precipitatii frontale 1 2 2 1 2 3 4 4 2 2.3 Precipitatii frontale 1 4 3 4 2 2 2 1 4 2.6Furtuni cu grindina 1 4 4 4 2 2 2 2 2.4 Furtuni cu grindina 1 4 3 4 2 4 2 1 2 2.6Valuri de frig 2 2 1 2 5 4 4 3 2.7 Valuri de frig 1 2 2 4 3 4 4 4 3 3.0

Precipitatii convective 3 4 3 4 4 4 2 2 3.0 Precipitatii convective 2 2 1 3 3 5 4 5 3 3.1

Fenomene orajoase 1 5 5 4 5 4 2 2 3.2 Fenomene orajoase 1 5 5 4 5 4 1 2 2 3.2

Chiciura 4 3 2 2 3 2 4 5 4 3.2 Chiciura 3 3 2 5 4 4 3 5 2 3.4Ceata 5 2 2 4 4 5 3 4 2 3.4 Ceata 5 2 2 4 4 5 3 4 2 3.4


1. gradul de severitate 4. totalul pierderilor umane 7. violenta fenomenului2. durata evenimentului 5. totalul pierderilor economice 8. producerea hazardelor asociate3. extinderea arealului 6. impactul pe termen lung 9. frecventa de aparitie a fenomenului

Tab. 22 Ierarhiza re a fenomen elor climatice extreme in sudul si sud- estul Romaniei (Croitoru si Moldovan 2005)

Spre deosebi re de valurile de caldura , valurile de frig prezinta o tendinta de scaderea frecven te i si dura t ei, in special in cursul iernii (intre 0 si 40 zile) si in regiunileextra- carpa t ice , marca t e si de valori extreme ale zilelor carac te r i s t ice semes t ru luirece al anului.

Extremele pluviomet r ice se remarca in domeniul negativ (cantit a ti deficita re) princres te r e a dura tei maxime a zilelor foar te secetoase in special in sudul tarii si intimpul iernii. Totoda ta cantit a t ile maxime de precipi ta t ii cazute in intervale scurtede timp (24, 48 si 72 de ore) inregis t re az a tendint e descre sc a to a r e iarna sicresca toa r e toamna.

A. Caracter izar e a climat i c a gen er a la in ROMANIA

Romania se caract e r izeaza prin clima temper a t- continen t al a prin situar eageografica pe paralela de 45° latitudine nordica, la jumata t e a distan t ei dintreecuato r si polul nord similar sud- estului continen t ului europea n. Conform Carmen-Sofia DRAGOTA et. Al, 2013, existent a barajului orografic al Muntilor Carpa ti„dete r mina direc tiona r e a circula tiei genera le atmosfe rice , delimitand mai multesectoare cu diferite influente climatice:

- ocea ni c e (in par tea centrala si de vest a tarii) carac te r iza t e prin predominan t amaselor de aer maritime (umede), canti ta ti de precipi ta t ii bogate si prezen tavantului de vest;

- medi t era n e e n e (in sud- vest) cu veri fierbin ti , toamne ploioase si ierni blande; - cont in e n t a l - exce s iv e (in est si sud- est) genera n d ierni geroase si veri

secetoas e , inghetu ri si brume timpurii si tarzii, viscole violente; - Scandi n av o- Balti c e (in nord- estul tarii) cu umezeala mare vara si ierni

geroase; - pont i c e (in sud- est) marca t prin contras t e termice modera t e , valori ridicate

ale insolatiei si dura t ei de straluci re a Soarelui si canti ta t i scazute deprecipi ta t ii, brize marine etc. si

- de tranzi t i e (in campia dintre Olt si Arges), evidentia t prin reduce r e a

150


canti ta tilor de precipita t ii de la vest spre est concomiten t cu cres te r e agradului de continen ta l ism etc.”

Figura 50. Regiona re a climatica a Romanei (Sursa: Bogdan, Niculescu, 2006)

Aceeasi autori sustin ca „principalele carac t e r i s t ici ale regimului climatic alRomaniei sunt conditiona te de interac t iune a complexa dintre factorii genetici aiclimei:

- factorii astronomici si teres tri (radia tia solara globala, miscarile Pamantului,suprafe t ele oceanice si ariile continen ta l e etc.),

- factorii dinamici ai atmosfere i (tipurile majore de circula t ie - vestica, polara ,tropicala si de blocare) si

- caracteris ticile suprafe tei active (relieful - etajarea verticala a climei sidimensiona r e a spatiului climatic si topoclimatic, vegeta t ia , solurile, suprafe t eleacvatice, influenta activita tilor umane).”

Diversit a t e a carac t e r is t icilor spatiului geografic romanesc joaca rol impor tan t indistribu tia latitudinala si altitudinala a parame t r ilor tuturo r elemen te lo rmeteorologice specifice diagnozei climatice. Pent ru evalua re a poten tialului climaticse iau in calcul urma toa r e le elemen t el e meteorologice repe r: temper a t u r a aerului,precipi ta t iile atmosfe rice si vantul.

Temp er a t u r a aerulu i ( Conform Carmen- Sofia DRAGOTA et. Al, 2013) „estecarac te r iza t a prin valori medii anuale cu un ecar t de variabilita t e de peste 13° C

151


(peste 11° C in sudul Campiei Romane, sudul si vestul Banatului si pe litoralul MariiNegre si sub -2.0° C, pe culmile montane la peste 2000 m altitudine) cu variatiitemporale (semes t r iale si anotimpuale) si spatiale (de la o regiune la alta)accen tu a t e .

Tempera turile extre m e reprezin t a abate r i fata de valorile medii multianuale caurmare a unor valuri de aer rece polar sau cald tropical. Acestea au atins minimaabsoluta de -38.5° C inregis t r a t a la 24 ianuarie 1942, in cea mai geroasa luna asecolului XX, la Bod (Depresiune a Brasov) si maxima absoluta de 44.5° C din 10augus t 1951 (ferma Ion Sion, comuna Ramnicelu din Campia Brailei). In evaluare ape termen lung a carac t e r i s t icilor climatice (1894...2010) si evidentie r e a semnalelorde schimbar i climatice, un rol deosebi t il au valorile extrem e ale diferitelorcarac te r i s t ici termice din semes t r ul rece (nopti geroase , zile de iarna si cu inghet) sisemes t r ul cald al anului (zile de vara si zile si nopti tropicale), cu impact asupramediului (figura de mai jos)”.

Figura51. Repar ti tia teritoriala a valorilor tempe r a t u r i i medii anuale a aerului (a) si a zilelor cu diferite temper a t u r i carac te r i s t ice (b) din perioad a 1961- 2000

Precipi ta t i i l e atmo sf e r i c e ( Conform Carmen- Sofia DRAGOTA et. Al, 2013)„sunt conditiona t e de pozitia geografica a Romaniei fata de principalii cent ri barici,de rolul de baraj orografic al Carpa tilor si de caract e r is t icile reliefului care imprimaun regim pluviomet r ic modera t , diferen tia t altitudinal (de la circa 350 mm/an inregiunile cele mai joase, la peste 1400 mm/an in regiunile montane inalt) si de lavest la est (peste 600 mm/an in Campia Banato- Crisana si sub 350 mm/an in DeltaDunarii).

152


Extremele anuale au cumulat cantita t i cuprinse intre 2370 mm in 1980 la Stanade Vale si 137 mm/an in 2000 la Sulina. In cursul anului, canti ta t ile cele mai mici seinregis t re aza in luna februa r ie , iar cele mai mari in lunile mai- iunie (maximulprincipal) si la sfarsitul toamnei, incepu tul iernii (maximul secunda r)”.

Figura 52. Repar ti tia teritoriala a canti ta t ilor anuale (a) si lunare (b) de precipita t ii (1961-2000)

Elementul meteorologic vant ( Conform Carmen- Sofia DRAGOTA et. Al, 2013)„prezinta o mare variabilita t e spatiala atat ca frecven ta , cat si ca viteza pe direc tii,dete rmina t a de particula ri t a t ile general e ale circulat iei atmosfe rice si decomplexita t ea reliefului prin etajare altitudinala , fragme n t a r e , panta si expuner e aversan t ilor, alterna n t a culmilor si a culoarelor de vale, prezen t a ariilor depresiona r eetc. In cursul anului, cele mai mari viteze se inregis t re az a iarna (depasind 8-12 m/sla peste 1500 m altitudine) si cele mai mici vara (sub 1 m/s in arealele depre siona r e ) .

Regimul eolian este completa t de manifes t a r ile locale ale vantului dintre care maisemnifica tive sunt: brizele de munte si marine , fohnul (in exteriorul Carpatilor siSubcarp a t ilor de Curbura , estul si sudul Muntilor Apuseni, depre siunile Maram u r e s ,Giurgeu si Ciuc etc.), crivatul (in par tea estica si sud- estica a tarii), aust rul (inOltenia si Banat), suhoveiul sau "vantul negru" (Dobrogea) etc.”

9.1 .3 . VARIABILITATI SI SCHIMBARI CLIMATICE IN ROMANIA( Carme n- Sofia DRAGOTA et. Al, 201 3 )

153


„Scenariile referi toa r e la schimbarile climatice realizate cu diferite modelestatis tice indica o concomiten t cu o i si o pent ru toate perioadele proiecta t e (2021-2050; 2071- 2100) fata de perioada standa rd climatologica (1961- 1990), cu diferen tein functie de scenariul de emisie a gazelor cu efect sera considera t . Un exemplurelevan t este scadere a cantita t ilor de precipita t i i in Europa cent rala si de sud- estpent ru intervalul 2021- 2050 (fig. 48).

In acest context , se estimeaza ca la nivelul Romaniei, pentru cele doua intervalede schimbar i climatice proiecta t e , temp e r a t u r a aerulu i sa prezinte un semnal decres te r e diferen tia t valoric si anotimpu al (tabelul si figura de mai jos).

AnotimpurilePerioadele de schimba ri climatice proiecta t e2021- 2050 2071- 2100

primava ra 1.6° C 2.3° Cvara 1.0° C 3.3° Ctoamna 1.0° C 2.8° Ciarna 1.4° C 2.6° C

Tab. 21 Tendinta de evolutie a tempe r a t u r i i aerului conform scena r iului de schimba ri climatice A1B

Precipi ta t i i l e atmo sf e r i c e inregis t re aza un semnal slab de scade re acanti ta tilor in lunile de iarna si unele luni de primavar a si toamna pentru intervalul2020- 2050. In acelasi interval maximele in 24 ore scad cantita t iv in vestul si estultarii si cresc cu 6 mm/zi in regiunile montane si depre siona r e .

La nivelul perioadei 2071- 2100 se remarc a o scadere semnifica tiva in lunile deiarna si vara si in unele luni de primava ra si toamna in timp ce cantit a t ile maximecazute in 24 ore prezinta o cres te r e in regiunile intra si extra carpa t ice cu 4 mm/zi,iar in cele montane cu 16 mm/zi (fig. 49).

154


155


Fig.

53. Schimba rile in media anuala a tempe r a t u r i i aerului pent ru perioadele 2021- 2050 (a) si 2071- 2100 (b) fata de perioad a standa r d climatologica (1961- 1990) Sursa: Busuioc et al., 2010a

156


Fig. 54 . Abaterea procen tu a l a a canti t a t ilor de precipita t ii in 2021- 2050 fata de 1961-1990 prin scena r iul A1B

157


158


Fig.55 Schimbarile in media anuala a canti t a t ilor de precipita t ii pentru perioadele 2021-2050 (a) si 2071- 2100 (b) fata de perioad a standa r d climatologica (1961- 1990) Sursa: Busuioc et al., 2010a

Sub aspec tul eveni m e n t e l o r climat i c e extre m e (media tempe ra t u r ilormaxime/minime zilnice si in special numarul anual al zilelor consecu tive tropicale sicanicular e) se remarca o cres te r e a frecven te i si intensi ta t ii acesto r a , in special insudul tarii, diferen tia t valoric intre cele doua perioade proiect a t e : cu 7% (2021-2050), respect iv cu 40% (2071- 2100).

9.1.4 . FACTORII CLIMATICI DIN REZERVATIA BIOSFEREI DELTADUNARII

( Carme n- Sofia DRAGOTA et. Al, 201 3 )

159


„Carac t e r i s t icile genera le climatice ale Deltei Dunarii sunt cele temper a tcontinen t a le , cu diferen tie r i intre arealele vestice si cele estice, induse de influentacontinen t a la limitrofa, respec t iv cea mari tima, dar si intre cele nordice si sudice (cudeschide re spre Campia Rusa, respec t iv Podisul Dobrogei de Nord si Cent ra l). Ingeneral , clima Rezervat iei Biosferei Delta Dunarii este dete rmina t a de influente lecontinen t a le , pontice, maritime si cele ale aerului in advectie (Bogdan, 2008).

Particula ri t a t ile geomorfologice (altitudine a mica, relativa uniformita t e , absen taobstacolelor orografice majore in calea advectiei principalelor mase de aer sideschide re a larga spre toate direc tiile de vant) determina trasa tu r i climaticecomune care impun variatii periodice si neperiodice tuturo r elemen te lo rmeteorologice. La aces tea se adauga influentele climatice impuse de particula r i t a t i lemorfohidrog rafice si cele ale invelisului vegetal zonal si azonal. Local se dezvoltatopoclimatele complexe ale deltei fluviatile, deltei fluvio- marine si ale Complexuluilaguna r Razim- Sinoie, prezen ta n d o multitudine de topoclimate element a r e natur alesi antropice . Sub aspect climatic, spatiul Rezervat iei Biosferei Delta Dunariireprezin ta rezultan t a principalelor manifes ta r i ale extrem elor pozitive la scaraintregii tari:

X cele mai ridica te valori ale radia tiei solare si implicit ale dura t ei de straluci re aSoarelui;

X cele mai ridica te valori ale temper a t u r i i aerului;X cea mai mare persis ten t a a timpului senin, in special vara si la orele amiezii;X cele mai mici cantita t ile medii multianuale de precipi ta t ii;X cele mai mari cantita t i de precipita ti i cazute in intervale scurt e de timp (24 si

48 de ore);X intervale lungi cu fenomene de uscaciune si secet a climatologica (intre primele

trei locuri pe tara ca frecven ta , dura t a si intensi ta t e);X frecvente si viteze mari ale vantului - cele mai mari valori energe t ice din tara;X intensi ta t e a mare a evapora t iei si evapot ra n s pi r a t i ei;X frecven ta si intensi ta t ea crescu ta a fenomenelo r meteorologice periculoase

(averse de ploaie si zapada, ceata , viscol etc.).Diagnoza climatica pentru spatiul analiza t s-a bazat pe prelucra r e a datelor

climatice de la statiile meteorologice reprezen ta t ive (tab. de mai jos).

Statia meteorologica Lat. N Long. E Alt. (m) Perioada de functionare

Tulcea 45° 11' 28° 49' 4.4 1961-2007

Jurilovca 44° 46' 28° 53' 29.0 1961-2007Gorgova 45° 11' 29° 12' 2.8 1961-2007

Sfantu Gheorghe Delta 44° 54' 29° 36' 1.4 1961-2007

Gura Portitei 44° 41' 29° 00' 2.0 1985-2007 Tab.22 Statiile meteorologice repreze n t a t ive in Rezerva tia Biosferei Delta

Dunarii

Cele mai import an t e element e meteorologice cu implicatii directe atat in definireapotentialului climatic actual, cat si in anticipa r ea semnalelor de schimbari climatice

160


sunt temper a t u r a aerului, canti ta ti le de precipita t i i si vantul (fig.7) cu param e t r i iclimatici reprezen t a t ivi.

Astfel, privind regimul termic, distributia in cursul anului a mediilor lunare aletemper a t u r i i aerului prezinta o relativa uniformita t e pe suprafa t a arealului analizat,evidentiindu- se lunile extrem e ianua rie si iulie cu cele mai mici, respec tiv cele maimari valori din timpul anului. O singura exceptie o consti tuie Gura Portitei, undeinertia incalzirii apei marii face ca luna augus t sa prezinte cele mai mari valori dincursul anului (tab. 23).

Statia meteorologica Lunile I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual

Tulcea

media -0.6 0.8 4.7 10.9 16.8 20.8 22.7 21.8 17.0 11.5 6.3 1.5 11.2max 5.3 6.5 9.2 13.7 19.6 23.2 25.7 24.6 20.7 15.3 10.3 5.7 12.9min -8.2 -7.7 -1.6 7.2 14.6 19.1 20.4 18.9 14.6 9.4 0.6 -3.8 9.6

Jurilovca

media -0.5 0.6 4.2 10.1 16.1 20.3 22.5 22.0 17.4 11.9 6.4 1.5 11.0

max 4.9 5.8 8.1 12.6 18.5 22.7 25.9 24.6 21.4 16.5 10.5 4.9 12.5

min -7.6 -7.3 -2.0 6.9 13.6 18.5 20.3 18.6 14.7 9.8 0.9 -3.1 9.4

Gorgova

media -0.6 0.6 4.5 10.8 16.8 20.8 22.5 21.5 16.8 11.4 6.2 1.5 11.1max 4.9 5.6 8.1 13.2 19.3 23.3 25.5 24.0 20.3 15.5 10.4 5.2 12.8min -8.1 -7.6 -1.5 7.3 14.6 19.1 20.6 18.4 14.6 9.1 1.0 -3.3 9.5

Sfantu Gheorghe

media 0.3 1.1 4.3 9.9 15.9 20.3 22.3 21.6 17.3 12.2 7.1 2.4 11.2max 5.1 5.8 7.6 12.2 18.5 22.8 25.4 23.8 20.9 16.7 11.4 5.8 14.7min -6.5 -7.4 -1.7 6.7 13.6 18.7 20.2 17.9 15.0 9.5 1.9 -2.2 7.1

Gura Portitei

media 1.8 0.5 1.3 4.9 10.3 16.2 20.8 23.3 23.1 18.2 12.8 6.9 11.9

max 5.1 5.3 6.0 8.0 12.6 17.8 23.3 26.0 24.8 22.3 14.8 11.4 15.9

min -2.6 -3.8 -3.6 -1.6 6.9 13.3 17.9 20.3 20.3 15.7 10.8 1.8 9.6

Tab.23. Tempera t u r i le medii ale aerului, cele mai mari si cele mai mici medii lunare si anuale (1961 2007) la statiile meteorologice din Rezerva tia Biosferei Delta Dunarii

Caracteristicileintervalelor cu

temperaturiPrima zi Ultima zi Durata

intervaluluiSuma

temperaturilorIntervalul anual cu tempera turi medii zilnice pozitive (> 0° C)

Tulcea 11.02 - 21.02 21.12 - 1.01 325 - 350 4000 - 4100Jurilovca 1. 02 - 11.02 dupa 1.01 325 - 350 4000 - 4100Gorgova 1. 02 - 11.02 21.12 - 1.01 325 - 350 4100 - 4150Sfantu Gheorghe Delta inainte de 1.02 dupa 1.01 350 - 360 4150 - 4200Gura Portitei 1. 02 - 11.02 dupa 1.01 325 - 350 4000 - 4100

Intervalul anual cu temp era tur i medii zilnice > 5° CTulcea inainte de 21.03 11.11 - 21.11 240 - 250 > 4000Jurilovca 1.04 - 11.04 21.11 - 1.12 240 - 250 3900 - 4000Gorgova inainte de 21.03 21.11 - 1.12 240 - 250 3900 - 4000Sfantu Gheorghe Delta 21.03 - 1.04 21.11 - 1.12 250 - 275 3900 - 4000Gura Portitei 21.03 - 1.04 21.11 - 1.12 240 - 250 3900 - 4000

Intervalul anual cu tempera turi medii zil nice > 10° C

Tulcea 11.04 - 21.04 21.10 - 1.11 240 - 250 3400 - 3600Jurilovca 11.04 - 21.04 21.10 - 1.11 240 - 250 3400 - 3600Gorgova 11.04 - 21.04 21.10 - 1.11 240 - 250 3400 - 3600Sfantu Gheorghe Delta 11.04 - 21.04 21.10 - 1.11 250 - 275 3400 - 3600Gura Portitei 11.04 - 21.04 21.10 - 1.11 240 - 250 3400 - 3600

161


Tab. 24. Parame t r ii climatici ai intervalelor cu medii zilnice peste si sub anumite praguritermice caract e r i s t ice la sta tiile meteorologice reprezen t a t ive in Rezerva tia Biosferei DeltaDunarii

Se remarca atingere a si depasi rea unor sume de tempera t u r i peste pragurilevalorice analizate la unele statii meteorologice care evidentiaza poten tialul termicridicat al R.B.D.D., cu rol esential in dezvolta re a unor specii cu cerinte termiceridicate (> 10 °C).

Intensi ta t e a proceselor de racire din sezonul rece al anului, cat si a celor deincalzire din sezonul cald este evidentia ta de frecven ta medie lunara si anuala azilelor cu diferite temper a t u r i caract e r i s t ice: nopti geroase (tempera t u r i minime <-10 °C); zile cu inghet (temper a t u r i minime < 0 °C); zile de iarna (tempera t u r imaxime < 0 °C); zile de vara (tempe ra t u r i maxime > 25 °C); zile tropicale(temper a t u r i maxime > 30°C); nopti tropicale (tempera t u r i minime > 20 °C) (tab. 7)si mai ales a consecu t ivi ta tii acestor a .

Statii meteorologice IX X XI XII I II III IV IV V VI VII VIII IX X XI

Nopti geroase (temp. minime<-10° C) Zile de vara (temp. maxime>250 C)

Tulcea 0.2 1.4 4.7 2.4 0.5 0.8 7.9 18.2 24.3 24.0 11.5 1.4 0.1Jurilovca 0.2 4.1 2.0 0.4 0.3 3.9 14.2 24.8 23.0 8.3 0.5 0.1

Gorgova 0.1 1.2 4.4 2.2 0.3 0.5 5.6 17.4 24.6 22.3 10.0 0.6

Sf. Gheorghe 0.6 3.4 1.6 0.3 0.1 1.8 11.5 21.8 21.4 5.4 0.2

Zile cu inghet (temp. minime<0° C) Zile tropicale (temp. maxime>30° C)Tulcea 0.1 2.1 8.3 18.4 23.8 19.0 11.6 0.6 0.4 4.1 8.1 7.5 1.6

Jurilovca 0.8 7.2 17.6 23.8 18.7 11.6 0.6 0.1 2.0 5.2 5.1 0.3

Gorgova 0.1 1.2 8.6 18.4 24.3 19.2 10.8 0.3 0.2 2.6 5.5 5.1 0.4

Sf. Gheorghe 0.0 1.1 6.3 15.9 21.7 17.4 9.5 0.4 0.7 2.6 1.9 0.2

Zile de iarna (temp. maxime<0° C) Nopti tropicale (temp. minime>20° C)

Tulcea 0.4 4.1 8.8 5.3 1.3 0.9 3.0 1.9 0.2

Jurilovca 0.3 3.0 7.3 4.7 1.3 1.4 4.5 4.1 0.2

Gorgova 0.4 3.6 8.3 5.4 1.5 2.3 5.2 2.2Sf. Gheorghe 0.2 2.0 5.8 4.3 1.2 1.3 4.1 3.1

162


Tab. 25. Frecven ta zilelor carac te r i s t ice din semes t r u l rece si semes t ru l cald al anului inR.B.D.D.

Trecere a temper a t u r i lor extreme zilnice prin praguri semnifica tive din punct devedere climatic si frecventa zilelor cu astfel de tempera t u r i evidentiaza specificullocal, intregi t de influentele meteorologice exterioar e spatiului geografic al R.B.D.D.,indicand totodat a ecar tul mediu si maxim de variatie a tempera t u r i lor extrem esemnifica tive.

Si de aceas t a data se detaseaz a luna ianuarie pe intreaga suprafa ta analiza ta cufrecven ta cea mai mare a zilelor carac te r i s t ice semes t r u lui rece si luna iulie pent rucele carac t e r i s t ice semes t r ului cald. In strans a corela tie cu temper a t u r a aerului seafla si tempera t u r a solului cu valori mai mari decat in spatiul microclimatic , dar careprezinta o import an t a deosebi ta in desfasu ra r e a ciclurilor vegeta t ive.

Fig.56. Canti ta t ile medii lunare (a) si semes t r iale (b) multianuale de precipita t ii inR.B.D.D. (1961- 2007)

163


Cantita t ile maxime de precipita t ii totaliza te in secvente temporale scur te (24, 48si 72 de ore) prezinta o distribu tie aleator ie , consti tuind elemen te de hazard climaticcu repercusiuni majore asupra mediului (fig.52). Conditiile sinoptice si fizico-geografice specifice arealului studia t , imprima un regim hidric specific, dete rmina n dproduce re a celor mai contras t a n t e valori ale acestuia .

Incalzirea solului si a aerului, intensa vara si la inceputul toamnei, declanseaza procese repetate deconvectie termica foarte activa, care in conditiile unor patrunderi masive de aer umed aduse de cicloniiretrograzi si de fronturile din sud si sud-vest, determina producerea de cantitati diurne de precipitatii caredepasesc de trei si chiar patru ori media lunara multianuala (ex. recordul maxim absolut de 530,6mm/30.08.1924 la C.A. Rosetti) al caror efect mecanic poate provoca importante pagube.

Fig. 57. Canti ta t ea medie lunara a maximelor cazute in 24 de ore (a) si maximele diurneanuale(b) ale cantit a tilor de precipita t ii in Rezerva tia Biosferei Delta Dunarii (1961...2007)

Regimul eolian contribuie prin parame t r ii sai (directie si viteza) la amestec ulmaselor de aer cu proprie t a t i termice si hidrice diferite , iar prin prezen ta calmuluiatmosfer ic (viteze = 0 m/s) la stagna r e a acestor a pe dura te variabile. In functie deviteza si frecventa sa, vantul par ticipa la impras tie r e a semintelor , sporilor etc.,contribuind la extinde re a arealelor de dezvoltar e a speciilor vegetale atat autohtonecat si alohtone.

In Rezerva tia Biosferei Delta Dunarii analiza frecven te i anuale a vantului pedirectii, in tot timpul anului, evidentiaza ca predominan t e directiile nord si nord- vestindelta fluviala, apoi nord, nord- vest si nord- est in cea marina si in Complexullacust ru Razim- Sinoie. Frecven t a medie anuala a calmului atmosfe ric variaza intre21 si 23 % din an in sectoare le vestice ale deltei fluviale (Tulcea si Jurilovca), este injur de 10% in cele cent rale (Gorgova) si coboara sub 15% in sectorul marin (Sf.Gheorghe si Gura Portitei). In cursul anului, in diferite luni, frecven ta vantului pedirectii nu se deosebes t e prea mult de cea anuala. Schimbar ile anotimpu ale alecircula tiei genera le a atmosfe re i nu dete rmina schimbar i esentiale in regimul local alfrecven tei vantului, acest a mentinand u- se relativ stabil (fig. 54).

164


Fig.58. Rozele frecvent ei si vitezei medii anuale ale vantului pe directii in R.B.D.D.

In regim lunar multianual viteza vantului indiferen t de direc tie oscileaza infunctie de dominan ta componen t e lo r circula tiei atmosfe rice prezen ta n d cele maimari valori in intervalul ianua rie- aprilie si cele mai mici in intervalul iulie- octombrie(fig. 54).

Fig. 59. Viteza medie lunara a vantului (m/s) indiferen t de direc tie in R.B.D.D. (1961.. .2007)

Delta Dunarii se situeaza pe primele locuri din Romania in ceea ce privestefrecven ta si intensi ta te a vitezelor energe t ice , cu o ponde re a relativa si cumulat a avitezei vantului pe praguri semnifica tive esentiala in valorificarea potentialuluienerge t ic al regiunii (tab. 25). Se observa faptul ca la statia meteorologica Jurilovcasi in arealul limitrof acesteia frecventa vantului tare (> 16 m/s) detine o pondereinsemna t a compara t iv cu toate celelal te statii localizate in spatiul continen t a l alDeltei Dunarii.

ScaraStatia meteorologica

% 0-1 m/s 2-5 m/s 6-10 m/s 11-15 m/s 16-20 m/svant slab vant cu viteze energetice tare

Tulcea relativa 40.9 35.6 19.3 3.2 1.0cumulata 40.9 76.5 95.8 99.0 100.0

Jurilovca relativa 27.0 40.8 26.0 4.3 2.0cumulata 27.0 67.8 93.7 98.0 100.0

Gorgova relativa 41.4 43.1 14.6 0.6 0.2cumulata 41.4 84.6 99.2 99.8 100.0

Sf. Gheorghe relativa 31.8 40.1 23.2 3.1 1.7cumulata 31.8 71.9 95.1 98.2 100.0

Tab. 25 Pondere a relativa (%) si cumula ta (numar de cazuri) a vitezei vantului pepraguri semnificative in R.B.D.D

In ultimele decenii s-a putut remarc a o accentua r e a variabili ta tii climatice cudiferen tie r i regionale semnifica t ive atat la nivel global (planet a r ) cat si regional si

165


local. Totoda ta , si semnalele de schimbar i climatice manifes ta t e prin cres te r e atemper a t u r i i aerului, descres t e r e a cantita tilor de precipita t ii si cres te r e a intensi ta t i isi frecventei fenomen elo r climatice extreme (ploi torentiale , valuri de caldura ,extinde re a fenomenelo r de seceta si aridita te , furtuni cu grindina etc.) imprimadiferen tie r i regionale ce difera de la scara planet a r a la cea a Romaniei, unde, celemai afecta t e regiuni se gasesc in sud si sud- est.”

9.1.5 . IMPACTUL SCHIMBARILOR CLIMATICE ASUPRA SISTEMELOR NATURALE SI ANTROPICE DIN ZONA DE STUDIU

Concluzionand rezulta te le cercet r ilor din mate rialele bibliografice de mai sus,putem afirma ca pentru zona studia ta , situat a pe teritoriul R.B.D.D., nu exista actualreferir i la existent a schimbarilor climatice, cel mult poate prezen ta unor variabilita ticlimatice de ordin genera l .

Realizare proiectelor propus e , avand in vedere scara de marime fata de teritoriulR.B.D.D., nu poate influenta regimul climatic astfel incat sa duca la produce r e aschimbar ilor climatice.

166


167


Fig.60 . Variatia anuala a tempe r a t u r i i medii a aerului (a), canti ta t ilor medii deprecipita t ii (b) si a vitezei vantului indiferen t de directie (c) (1961...2007)

GLOSAR DE TERMENI(Extras din Carmen- Sofia DRAGOTA et. Al, 2013)

„Ele m e n t mete or o l o g i c - variabila sau fenomen atmosfe ric ce caract e r izeazastarea timpului intr- un anumit areal si la intr- un anumit interval tempora r (ex.temper a t u r a aerului, presiunea atmosfe r ica, vantul, umidita t ea , orajul, ploaia sauceata).Eveni m e n t climat i c extre m - cea mai mare si cea mai mica valoare a param e t r i lorclimatici inregis t ra t i intr- un interval de timp dete rmina t ;Feno m e n climat i c / m e t e o r o l o g i c pericu l o s - stari atmosfe rice stabilecarac te r i s t ice unui anumit context gene tic (ex. ploi toren tiale , valuri de caldura ,seceta si aridita t ea , furtuni cu grindina etc.) care, in anumite conditii, poate capa tacarac te r de hazard/ risc;Hazard - evenimen t potential dauna to r , genera t de fenomene natur ale sau deactivita ti umane care pot sa determine pierde ri de vieti omenes t i , ranirea unor

168


persoan e, pertu rb a r e a activita tilor sociale si economice sau degrad a r e a mediului(Balteanu si Serban, 2005; Balteanu si Costache , 2006).Norm a climat o l o g i c a sau perioad a stand ard climat o l o g i c a - media oricaruiparam e t r u al element elo r meteorologice calcula ta pe o perioada de 30 ani (1961-1990) care se suprapu n e unui orizont temporal cu o activita te umana intensa (Stehrsi von Storch, 2009 citati in Busuioc et al., 2010a);Param e tr u climat i c - variabila statis tica a oricarui element meteorologic calcula tla o scara temporala climatica de cel putin 30 de ani pentru a defini o carac t e r i s t icaspatiala a acestuia (ex: media, maxima, minima etc.);Risc - probabili ta t ea de produce r e a unor consecin te dauna toa r e sau pierderileposibile (decese, persoane ranite , pierderi de proprie t a t i , pagube aduse activita tiloreconomice si distruge ri ale mediului) care rezulta din interac t iune a dintre hazardelenatur ale sau antropice si conditiile de vulnerabili ta t e sau capacita t e a de adapta r edintr- un anumit teritoriu. Asadar , riscul este in functie de dimensiunes hazardului(cutrem u r e , aluneca r i , inunda tii etc.) si de gradul de vulnerabili ta te /ca p aci ta t e deadapta r e a societa t ii (Sandu, Balteanu, 2005).Schi m b ar e climat i c a - schimbar e semnifica tiva statis tic inregis t r a t a in evolutiavalorilor medii ale unui elemen t meteorologic (in special temper a t u r a si cantita t e ade precipi ta t ii) care persis ta o perioada mai lunga de timp. Aceasta poate aveaefecte impor tan t e pe plan economic, social sau asupra mediului inconjura to r (***2007c);Variabil i ta t e climat i c a - 1. schimbar ile in timp descrise prin diferen te le sesizabilein calculele statis tice pe termen lung ale elemen te lo r meteorologice; 2. abate r ipozitive si nega tive in rapor t cu o stare normala a vremii pe o perioada suficient delunga de observa t ii (media multianuala) si reprezen ta t iva din punct de vedereclimatologic;Vulnerabi l i t a t e - gradul de expune re al omului, bunurilor sale si a mediului fata dediferite hazarde . Vulnerabili ta te a cuprinde mai multe conditii si procese corelat e cufactorii fizici, sociali, economici si de mediu care maresc suscep tibili ta t eacomunita t ii fata de impactul hazardelo r (Balteanu si Serban, 2005; Balteanu siCostache, 2006).”

169


10. MASURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI , REDUCE SICOMPEN SA , CAT DE COMPLET POSIBIL, ORICE EFECT

ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTARIIPLANULUI SAU PROGRAMULUI

S e p r op un u r ma t oa r e le m a su r i p e n t r u a p r e ve ni, r ed uce sicom pe n sa o r ice ef e ct ad ve r s as up r a me d iul u i al imp lem en t a r ii p la n ul u is au p r og r amu lu i:

- r e sp ect a r e a in t o t a litate a ce r in t e lor de p r o t ectie a med iu lui sisanat a tii p op u la t ie i in zona d e im plem e nt a r e PUZ;

- ob t in e r ea tu t u r o r a ct e lor de r e g le me n t a r e n eces a r e ;- a leg e r ea ce lor ma i b u ne s o lu tii t eh ni ce e xis t ente (in c lu siv s u r se d ee n e r gie alt e r n a t iva ); P e n t r u p r e ve n ir ea si r e du ce r e a p r ob a b ilit a tii dem a n ife s t a r e a h a za r du lu i in me d iu se vor lua

u r ma toa r elem a su r i:

• r e sp ecta r e a in s t r uc t iu n ilor d e m on t a j a instal a ti ilo r ;• r e sp ecta r e a p r og r a mel or d e r e vizii – in t r e tin e r e ;• r e sp e ct a r ea d is t ant e lor d e s ig u r a n ta si a m a su r ilor s p eci a le p e linie

PS I; a s ig u r a r e a d ot a r ii co r e s p u n za toa r e pe n t r u in t e r ve n t ie in caz d eaccid e nt e ;

• r e sp e ct a r ea r egle m e n t a r ilor in vig oa r e si a con d iti ilor imp u sep r in t oate a c t e le de r egle men ta r e;

• in t r e tin e r ea in b una s t a r e a in st a latii lor au tom a t iza te d e con t r ol acen t r a le lor t e r m ice;• e lab or a r e a p la nul u i d e p r e ve n ir e si in t e r ve n t ie in ca z d e p olu a r eacc ide ntala e t c .

10 .1 . Ma s u ri d e d im inu a re a im p ac t u lu i a s u pr a s o lu lu i /s u b s o lu lu i

Luc r a r ile se vor e xe cu ta s t r ict in p e r imet r ul d e stinat co n st r u c t iilo r ,p e n t r u d im inu a r ea impa c tu lu i fizic a su p r a so lu lui/s ub s olu lu i.

M a s u ri d e d im in u a re a im p a c tu lu i a s u pr a s o lu lu i p e p e rio a d a

170


d es fa s ur a ri i lu c ra ri lo r d e c o n s tr u c t ie:- se vor a me n a ja sp a tii d e de p ozit a r e a m a t e r ia lel o r p ul ve r ul e n t e (n isip,p r a f d e p ia t r a ), p e n t r u a se imp ie d ica a n t r e n a r e a lor d e van t pe t e r en u r ilein veci n a t e

- se va achizitiona mate r ial absorba n t , care sa poata fi utilizat in cazulunor poluari acciden t a le cu produse petroliere ;- utilajele si mijloacele de transpor t vor fi inchiriat e de la societa t i care saaiba verificarile tehnice la zi;- pent ru colecta r e a deseu rilor menaje re se vor achizitiona europubele .

M a s u ri d e d im in u a re a im p a c tu lu i as upr a s o lu lu i p e p e rio a d a fu n c t io n a ri i:- a m e n aj a r e a de platf or m e p ent r u col e c t a r ea sel e cti va a des e u r ilor

(PE T, s t icl a , h a r t ie , m en a je r) ;- p r e lua r ea de se u r ilo r r e zu lt ate d e p e am p las a m e nt cu p e r iod ic ita t e si

e vit a r ea de p ozit a r ii n e con t r ola t e a a cesto r a ;- in t e r zice r e a sp a la r ii, e fe c tua r ii r ep a r atii lo r la m ijloac e le d e t r a n sp or t n a va le.

10 .2 . Ma s u ri d e d im inu a re a im p ac t u lu i a s u pr a a p ei d e s u p ra fa t a

P e n t r u e vit a r e a po lua r ii a pe lo r , tit u la r u l p r oiect u lu i va lu a t oa tem as u r ile n ec e s a r e in t im p ul d e s fa su r a r ii luc r a r ilo r si in ti m pul fu n ction a r iiob iec t ivu lui.

M a s u ri d e d im in u a re a im p a c t u lu i a s u p ra a p e lo r d e s up ra fa t a p ep e rio a d a d es fa s ur a ri i lu c ra ri lo r d e c o n s t ru c t ie :

- ma te r ial e le d e con st r u ctie nu vor fi d ep ozitate dec a t in in c intaa mp la sam en tu lu i, p e n t r u a se imp ie d ica o e ven tu a la a n t r en a r e a lo r ina p e le din ju r ;

M a s u ri d e d im in u a re a im p a c tu lu i as upr a a p e i d e s u p ra fa t a , p e p e rio a d a fu n c t ion a rii:- e xp loa t a r ea r a ti on a la a r es u r s e i d e a p a, fa r a d ep a s ir e a d e b it u lu i m a xim dee xp loat a r e;- op ti m iza r e a co n s u mul u i de a p a (p r od uce r e a un e i ca n ti t a ti d e a pa

u za ta ca r e sa n u d e pas ea s ca d eb it ul s t a t ie i d e e pu r a r e ) ;- asigu r a r e a m a su r a r ii d e b it e lo r a pel o r u za t e ca r e in t r a in statia d e e p u r a r e ;- p en t r u fu n ct ion a r ea co r es p un za t oa r e a s t a t ie i de e pu r a r e , a cea sta

va fi p r e va zu ta cu p r og r am st r ict de con t r ol si ve r ifica r e ;- se va m on it or iza p e r iodic ca lit a t ea a p e lor u za te e va cu a t e din s t a t ia d e

171


ep u r a r e , p e nt r u a se ve r ifica in ca d r a r e a lor in N TP A 00 2 ( H G n r .1 8 8 /2 002 p en t r u ap r ob a r e a un or no r m e p r ivind co nd it iile de d es ca r ca r e inm edi u l a cva t ic a l a pe lor u za t e , m od ificat si com plet a t p r in H G n r .3 52 /2 005 ).

- a pe le pl u via le p ot fi col e ct a t e in t r-u n r eze r vor s i u t iliza t e u lt e r ior lair ig a r ea sp a tii lor ve r zi, sp a la r e a si ig ie ni za r ea d r u mu r ilor de a cce s si as p a t iilor p ub lic e ;

10 .3 . Ma s u ri d e d im inu a re a im p ac t u lu i a s u pr a a p ei s ubt e ra n e

Im p a ct u l a su p r a a pei su b t e r ane este n e se mni fica ti v, d eo a r e ce n u see va cu e a za ape u za te de o r ice n a tu r a pe sol, su b s ol cu p os ibil it a t e a saa ju n ga in a p a s u b t e r a n a.

10 .4. M a s u ri d e d im in u a re a im p a c t u lu i as u p ra a tm o s fer e i

M as u ri d e d im inu are a im p a c t u lu i a s up ra a tm o s fere i p e p er io a d a d e s fa s u r a r i i lu c r a r il o r

d e c o n s t r u c t ie :

P olua r ea a t m os fe r ei va fi de t e r m ina t a in p r in c ipal de m a n e vr a r eas i t r a n s po r t u l m a t e r ia le lo r de c on s t r u c t ie. E m is iile d e p r af va r ia za inm od s u b s t a n t ial de la o zi la a lt a, in fu n c t ie de op e r a t iile s p e c ific e,c on d it iile m e t eo r o log ice do m in a n t e, m odu l d e t r a n s p o r t al m a t e r ia le lo r .P e pe r ioada s e ce t oa s a s e r e c om an d a u m e c t a r ea d r u m u r ilo r de a cc e sp e n t r u lim it a r ea an t r e na r ii p r a fu lu i in zon e le in ve c ina t e . De a s e m enea s er e com a nda c on t r o lu l s t a r ii t eh n ice a u t ila je lo r c a r e vor fi u t iliza t ela c on s t r u c t ia p e n s iun ii, a lim en t a r e a a ce s t o r a cu c a r b u r a n t i c a r e s a a ibaun con t in u t r e d u s de s u lf s i r e s pe c t a r e a t e h no log ie i de con s t r u c t ie .

M as u ri d e d im inu a r e a im p a c t u lu i as u p ra a e r u lu i p e p e r io a d a fu n c t io n ar i i p e n s iun i i :

- Con s t r u c t iile p r op r iu -zis e in zona s u pu s a P U Z-u lui n u c on s t it u ie os u r s a de p o lu a r e s e m n ifica t iva a a e r u lui, a va nd fu n c t iune t u r is t ic a .

- O s u r s a s e cu n da r a de im p u r ific a r e a a tm os fe r ei o con s t it u ieg a ze le de e s a pa m e nt de la a u t ove h ic u le le c a r e vor c ir c u la in zon a.Ac e s te g a ze nu con s t it u ie un pe r ic ol m a jo r d e im pu r ific a r e a a t m os fe r e id in zona p en t r u c a a c e s t ea nu fu n c t ion e a za c on t in uu s i s u nt lim it a t e s i denu m a r ul loc u r ilor de ca za r e .

172


10 .5. M a s u ri d e d im in u are a im p a c t u lu i as u p ra b iod ive rs i t a t i i

Acti vit a t e a ca r e se va d e s fa su r a aici va fi u na t u r istic a , ca r e c r e d e m case inca d r e a za in un ul din ob iec t ive le Adm in ist r a ti e i Re ze r vati e i Biosf e r eiDelta Du n a r ii : «g a si r ea m od u lui de folos ir e a r es u r se lor na t u r ale sp r ebu n asta r e a p opu lati e i, fa r a d eg r a d a r e a me d iul u i in conju r ato r » .

Con for m p r e ve de r ilo r S t ud iu lui d e e val u a r e a d ec va t a , s e r eco m andau r ma t or u l s e t d e ma su r i:

M a s u ri d e re du c e re a im p a c tu lu i d ire ct p e t e rm e n s c u rt :

Pentru impactul direc t pe termen scur t se recoman d a ca activita tile deamenaja r e si const ruc t ie sa se efectueze intr- un mod controla t si planifica ttinand cont de urmatoa r e l e aspec te :

1. perioada in care se efectue aza , inclusiv perioada din zi: din acest punct devedere, lucra rile se vor efectua in afara perioadelo r de cuibari t si cres te r e apuilor pentru pasarile identifica te in zona de studiu, respec t iv perioada 15 mai– 15 iulie, iar perioada din zi optima pent ru desfasu ra r e a lucra r ilor nu trebuiesa depase as c a intervalul orar 09:00 – 17:00, pent ru a evita suprapun e r e a cuperioadele foarte active din zi pentru speciile de pasari identificate ;

2. etapizare a lucra rilor: pe perioada de amenaja r e si const ruc t ie , serecoma nd a ca lucrar ile sa se efectueze etapizat , astfel incat sa evite efectua re aa doua sau mai multe lucra ri cu caract e r diferit in acelasi timp, pentruprevenire a cumularii mai multor surse genera to a r e de zgomot;

3. gestiona re a mate r ialelor / utilajelor: pe amplasam e n t se vor desemn asi amenaja locuri dedicate pentru depozita r e a mate r ialelor si a utilajelor,dotate cu mate r ial absorba n t e in cazul unor scurge ri acciden ta le decombus tibil, ulei;

4. calitate a mate r ialelor: se recoma nd a ca mate rialele utilizate in procesul deconst ruc t ie sa poata fi reciclate sau refolosite, astfel, la momentul dezafec ta r ii( daca proprie t a r ii vor decide dezafec ta r e a const ruc t iilor), cantita t e a dedeseu ri care nu pot fi reint rodus e in circui t fie prin reciclare sau refolosire , safie minim. De asemen e a , pentru acele mate r iale care nu pot fi reciclate saurefolosite odata cu expira re a dura tei de viata, se recoma nd a achizitiona re a deproduse superior calitativ, care au o dura ta de viata superioa r a , contribuind deasemene a la genera r e a minima de deseuri nereciclabile;

5. calitatea lucra rilor: lucra r ile efectua t e trebuie sa aiba ca rezulta tincadra r e a complexului in peisajul inconjura to r , in conformit a t e cu regulile deurbanism impuse pe teritoriul Deltei Dunarii, dar nu se vor res t ran g e neapa ra tdoar la aceste a . De asemen e a , lucra r ile trebuie sa fie de o calitate minimaimpusa astfel incat sa garan teze prevenirea unor repara t ii sau interven t iineplanifica t e care pot genera un efect negativ prin genera r e a de deseu ri,zgomot al lucra rilor etc.;

6. planificare a lucra rilor: pentru activita tile de const ruc t ie si amenaja r e

173


trebuie elabora t un plan HSEQ (Health, Safety, Environme n t and Quality) caresa contina aspect legate de planificarea si etapizare a lucra rilor, mentena n t autilajelor, instrui rea personalului, gestionar e a deseu rilor, toate aces teaspec t putand exerci ta un efect nega tiv asupra mediului daca nu suntgestiona t e corect;

7. dezafect a r e a - este putin probabil a se realiza: tinand cont de specificullucrar ilor pentru dezafecta r e , similar cu cele de const ruc t ie , se va tine cont deaspec t ele mai sus mentiona te , iar dupa inlatur a r e a tuturo r const ruc t iilor se vaefectua refacere a subst r a t u lui de pe amplasam e n t .

Referitor la flora , intruca t pe amplasa m e n t si in vecinata t e a acestuia nuexista specii de plante si habita t e de interes comuni ta r si nu au fost identificatenici un impact nega tiv asupra acestora , masurile de reduce re a impactului nusunt necesa r e a se stabili pentru fiecare specie si/sau tip de habita t de intere scomunita r prezen t in sit, totusi recoman d a m efectua re a unui plan demanage m e n t al deseurilor si al apelor uzate produse de case de vacanta ,pensiuni, campingu r i . Este de aseme n e a extrem de impor tan t a igienizareaperiodica a zonei, prin indepa r t a r e a deseurilor lasate de turistii ocazionali.

Masuri de reduc er e a impac t u l u i indire c t pe term e n scurt

Pentru impactul indirec t pe termen scurt , se recomand a ca toatetranspo r t u r ile necesa r e pe perioada de amenaja r e si const ruc t ie sa fiegestiona t e cat mai eficient astfel incat sa se reduca la minim numarul lor, acestaspec t fiind de aseme ne a parte integran t a din planul HSEQ elabora t . In acestsens, se recoman d a ca mate rialele , echipam e n t e l e si utilajele necesa r e sa fieastfel combina t e incat sa se asigure transpo r t ul lor cu un minim de cursepent ru a minimiza impactul asupra zonelor tranzi ta t e .

Masuri de reduc er e a impac t u l u i direct pe term e n medi u si lungDeoarece impactul pe termen mediu si lung este dat de acelasi tip de

activita ti, in spetaactivita tile hoteliere , de cazare a turistilor, masurile de reduce r e vizeazaambele categorii de impactu ri . Astfel, ulterior activita tilor de const ruc t ie ,se recoma nd a planta r e a de specii autohtone precum salcia sau catinarosie(Tam ar ix ramossissima), care sa asigure o buna incadra r e in peisaj,protec t ia malurilor la eroziune, precum si o limitare a zgomotului genera t dinactivita tile de cazare a turistilor. De altfel, in masura posibilita tilor, aceas tarecoma nd a r e a fost deja pusa in practica, pentru a asigura o limitare araspandi r ii zgomotului din activita tile de const ruc t ie .

In ceea ce priveste activitatile de cazare , se recoman d a interzice re a unorsurse de zgomot

precum difuzoare audio exterioa r e , tinand cont ca specificul zonei impuneactivita ti turistice de tip ecoturism, unde turistii se pot odihni si pot admirafrumuse tile natu rii, inclusiv cantecele pasar ilor din zona. Pent ru turistii care

174


vor fi cazati, trebuie sa se asigure informare a precisa referitor la calitateazonei natur ale in care se afla (descrie r ea deltei, a originii acesteia),recoma nd a r i le in ceea ce priveste conduita lor, rest rictiile in ceea ce privestezgomotul, deranja re a biodiversi t a t ii, colecta r e a de specii proteja te , prohibitiala pescuit si vanatoa re , etc., astfel incat acestia sa aiba o conduita in perfectacord cu mediul inconjura to r . Acestia trebuie sa aiba acces la un set minim deinformatii care sa le prezinte riscurile de distruge r e a zonei ca urmare a unuiturism dezorga niza t . De asemen e a , se recomand a introduce r e a unor pache tede servicii care sa contina si o cotizatie modica pentru organiza tiile demediu din zona deltei, contribuind astfel la asigura r e a unor fonduri pentrustudiul si proteja r ea efectiva a Deltei Dunarii. In fiecare camera , precum sifiecare loc public, trebuie sa existe informatii referi toa r e la necesi ta t e aeconomisirii apei/ene rgi ei elect rice , precum si bune practici care ajuta acestuiscop, minimizand astfel canti ta t ea apelor uzate genera t e ca urmare aactivita tilor hoteliere , reduce re a emisiilor de carbon. De asemene a , serecoma nd a dotarea grupurilor sanita r e cu instala tii cu debit redus de apa, saucu senzor, pentru asigura r e a aceluiasi scop de economisi re a resurse lo r deapa. In plus fata de aceste masuri, orice alte mate r iale de informar e sau dotaricare sa ajute complexul in minimizare a consum ului de resurse si reduce re aampren t e i de carbon sunt recoman d a t e .

Masuri de reduc er e a impac t u l u i indire c t pe term e n mediu si lung

Ca si in cazul impactului direc t pe termen mediu si lung, impactulindirec t pe terme n mediu si lung este dete rmina t de aceleasi categorii deactivita ti, reprezen t a t e de activita tile de agrem e n t si plimbare a turistilor indiferite zone din delta, pe canaluri , lacuri etc. Aceasta categorie de activitati ,prin mobilita tea sporita pe care o asigura , poate afecta biodiversi t a te a zonelorstraba tu t e daca nu se respec t a un set minim de recoma nd a r i . Astfel, aces teplimbari se vor efectua cu grupu ri rest ra ns e , astfel incat nivelul zgomotuluiprodus de grup sa fie cat mai mic, iar capacita t e a motoare lor de peambarc a t iuni de asemen e a sa fie cat mai mica, pent ru limitarea zgomotului. Deasemene a , se vor respec t a cu stricte te res t ric tiile de viteza impuse, precum sirest rictiile legate de anumite zone proteja te . In perioada de cuibari t apasarilor, care este reprezen t a t a in mare de perioada 15 mai – 15 iulie,nu se vor tranzita zonele tradi tionale de cuibari t si coloniile pasar ilor,pent ru a proteja cuibari tul aces to ra . Inainte de orice plimbare , se va asigurainstrui rea turistilor cu privire la regulile minime ce trebuie respec t a t e pedura t a cursei, precum si riscul nerespec t a r i i aces to r prevede r i care pot duce lasanctiona re a turis tului care nu se conformeaza , iar dovezi ale acesto r instrui ritrebuie past ra t e de catre beneficiar . Regulile minime impuse turistilor trebuiesa contina obligatii ale acesto ra in ceea ce priveste past ra r e a linistii, evitareazgomotului de orice natura , interzice re a colecta r ii oricaror specii de plante sauanimale, interzice r ea arunca r ii oricaror deseu ri sau alte mate r iale direc t in

175


mediu. Pentru turistii care doresc sa inoate in apele din delta , complexultrebuie sa asigure optiunea achizitiona rii de lotiuni de protec t ie solarabiodegra d a bile , explicandu- le in acelasi timp importan t a acestui lucru. In plus,aceste activita ti de plimbare a turistilor trebuie sa tina cont si de alte activita tisimilare pres ta t e in zona astfel incat sa nu creeze aglomera r i de turisti inacelasi perime t ru , avand prevazute in acest sens rute alterna t ive care sa eviteaglomera re a grupurilor pe acelasi traseu . Nu in ultimul rand, aceste activitatinu trebuie sa se efectueze in zone proteja te sau limitate accesului public, iarturistilor nu li se va permite debarca r e a in astfel de zone.

Toate aceste masuri de reduce r e a impactului se vor aplica etapizat ,conform activita tilor care sunt vizate, in cazul celor pe terme n mediu si lung,fiind necesa r a impleme n t a r e a lor pe toata dura t a de activita te a caselor devacanta , pensiunilor, campingu rilor .

Responsabil pent ru aplicarea acesto r masuri de reduce re a impactuluieste beneficiarul prezen tului rapor t , care trebuie sa asigure resurse le necesa r eimpleme n ta r i i lor corespunz a toa r e .

Ca urmare a implemen t a r ii unor masuri precum amenaja r e a peisagis t icaprin planta r e a unor specii autohtone, pe langa minimizare a impactului asociatactivita tilor hoteliere , se va asigura pe terme n mediu si lung un usor impactpozitiv, odata prin incadra r e a foarte buna in zona a caselor de vacanta ,pensiunilor, campingu r ilor , cat si prin asigura r e a unor noi locuri de hranire sicuibari t pent ru speciile din zona, contribuind astfel la creste r e a calitatiibiodiversi ta t ii din zona.

Masuri de reduc er e a impac t u l u i asupra habita t e l or sispec i i l or de plant e si fauna proteja t e

Masurile de reduce re / eliminare a impactului sunt individualizat e pentrufiecare categorie de impact identificat asfel incat sa asigure o reduce r e la minim pana la eliminarea impactului vizat. Titularii proiec tului sunt respons abili de monitoriza r e a implemen t a r ii masurilor de reduce r e si vor face alocatiile bugeta r e necesa r e .

Habita t e relic tar e de intere s com u ni t ar

Pentru reduce r e a impactului in timpul const ruc t iei , recomand a m:o pe cat posibil se vor mentine unele elemen te ale habita t elor natur ale din

prezen t (indeosebi arborii si arbus t ii)o se va aplica intocmai conserva re a zonei umede propuse in cadrul zonarii PUZ,

respec t iv a ZR3 – zona verde proteja ta (cca. 3 ha)o depozita r e a mate rialului sapat si organizar e a de santier va evita mlastinile,

canalele si alte zone de habita t natu ral incluse in ZR3

176


o se vor respec t a toate conditiile de protec tia mediului impuse de autorit a ti

..............................................................................................................

Nevert e bra t e

n faza de const ruc t ie vor fi poten tiale efecte negative tempora r e asupraȊnever teb r a t e lo r , compara t iv cu faza de opera r e , propuna n d u- se:

o toate masurile anter ioa r e propuse pentru habita t e

...................................................................................................................

Amfibie n i si repti l e

Pentru cele doua specii de amfibieni intalni te pe amplasa m e n t se propun: o mentine r e a pe cat posibil a zonelor umede de tipul baltilor neperm a n e n t e si

mai ales a celor perma n e n t e (aplicarea intocmai a prevede rilor zonarii PUZ –ZR3)

o nu se vor amplasa organizar i de santier sau depozite de mate r iale pe zonele

umede existen t e din cadrul ZR3............................................................................................................................

Pasari Ca masura genera la de diminuar e a impactului in cazul speciilor de pasari se

recoma nd a ca lucrar ile de const ruc t ii sa nu se desfasoa re in perioada de cuibari re apasarilor si cres te r e a puilor (mai - augus t) pent ru a nu surprinde eventualele pasaricare si-au stabilit teritoriul de cuibari t in zona planului, lucra rile putandu- se derulape perioada migra t iei de primava ra , toamna dar si in timpul iernii, in masura in careacest lucru se poate realiza.

Pentru minimizare a efectelor asupra pasar ilor de interes comunita r , sepropune:

o pent ru evitarea sau minimizarea deranjului, lucra rile se vor executa pe o

perioada de timp cat mai scur ta , respec t iv pe perioada stabilita in memoriultehnic

o se va mentine o fasie de teren cu habita t ele actuale de pe malurile canalului

principal, unde cuibare s t e Falco vesper t inus (inclusa in ZR3)o nu va fi afecta ta zona de cuibari re a speciei Ixobrychus minutus

177


Mamif er e

Se propun urm toa r e l e m suri în cazul mamifere lor:ă ăo pent ru evitarea sau minimizarea deranjului, lucr rile se vor executa pe oă

perioad de timp cât mai scur t , respec t iv pe perioada stabilit în memoriulă ă ătehnic

o se va men ine habita tul de paji te cu flor spontan existent în par teaț ș ă ăsuperioar a terasei , la limita cu PUZ, în vederea conserv rii popula t iei specieiă ăSper mop hilus citellus din vecinata t e a PUZ1.

o Imobilele const rui te vor fi dota te cu ad postu r i artificiale pentru lilieci. ă

La faza PUZ se pot oferi doar masuri genera le . Masuri de reduce r e a impactuluipunctuale , vor fi descrise in studiile de evaluare a impactului pentru proiect .

Reco m a n d a r i

Avand in vedere faptul ca atat impact u l asupra spec i i l or si habita t e l orde inter e s comu n i t ar cat si cel asupra ariilor natura l e protejat e de intere scom u n i t ar , est e nes e m n i f i c a t iv , reco m a n d a m autorita t i i de mediu eliberar e aavizului Natura 200 0 / avizulu i de mediu pentru aces t PUZ.

Conform OUG 57/2007 cu toate modificarile ulterioare, pentru speciile de plante si animale salbatice terestre,acvatice si subterane, cu exceptia speciilor de pasari, inclusiv cele prevazute in anexele nr. 4 A (specii de interescomunitar) si 4 B (specii de interes national), precum si conform Listei Rosii Nationale pentru speciile care traiescatat in ariile naturale protejate, cat si in afara lor, sunt interzise:

orice forma de recolta r e , captu ra r e , ucidere , distruge r e sauvatama r e a exempla r elo r aflate in mediul lor natu ra l, in oricaredintre stadiile ciclului lor biologic;

pertu rb a r e a intentiona t a in cursul perioadei de reproduce r e , decres te r e , de hiberna r e si de migra t ie;

dete rior a r e a , distruge r e a si/sau culege re a intentiona t a acuiburilor si/sau a oualelor din natur a;

dete rior a r e a si/sau distruge r e a locurilor de reproduc e r e ori de odihna;

este interzisa depozita r e necont rola t a a deseurilor menaje re sidin activita tile specifice;

este obligator ie amenaja r e a unui loc special pent ru depozita r e adeseu rilor si asigura r e a transpor tu lui acesto r a cat mai repede

178


pent ru a nu constitui un pericol pent ru pasarile din zona.Pentru toate speciile de pasari sunt interzise:

ucidere a sau captu ra r e a intentiona ta , indiferen t de metoda utilizata;

dete rior a r e a , distruge r e a si/sau culegere a intentiona t a acuiburilor si/sau a oualelor din natur a;

culegere a oualelor din natur a si past r a r e a acestor a , chiar daca sunt goale;

pertu rb a r e a intentiona t a , in special in cursul perioadei dereproduce r e , de cres te r e si de migra tie;

detiner e a exemplar e lor din speciile pentru care sunt interzisevanarea si captu ra r e a ;

comercializa re a , detiner e a si/sau transpor tul in scopulcomercializa rii acestor a in stare vie ori moar ta sau a oricaro rparti ori produse provenite de la aceste a , usor de identifica t.

Avand in vedere ca in ceea ce priveste speciile de intere s comunita revidentia t e in zona ce face obiectul prezen tului PUZ, acestea se regas es c in numarredus atat ca specii cat si ca efective, in rapor t cu populatiile ce se regasesc inSitul Natu ra 2000 ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim- Sinoe si tinandcont de toate argume n t e l e prezen t a t e in cadrul prezen tului studiu se apreciaza canu sunt necesa r e masuri de diminuar e a impactului pentru fiecare specie in par tesau pent ru anumite specii, ci se recoman d a urmatoa r e l e masuri, valabile pent rutoate speciile de interes comuni ta r din zona de studiu, astfel:

nu se vor executa lucra ri de const ruc t ii in perioada 15 mai - 15 iulie;

in perioadele in care este permisa executa r e a lucra rilor, aceste ase vor efectua intre orele 9-17, pentru a evita suprapun e r e a cuperioadele foarte active din zi pentru pasar i;

in perioada executa r ii lucra r ilor de const ruc t t i i se va evitarealizare a mai multor lucraa ri in acelasii loc, in acelassi timp;

organiza r ea lucra rilor se va face astfel incat sa se asigure unnumar minim de transpor tu r i , iar viteza de deplasa r e in acestezone sa fie caat mai redusa;

respec t a r e a legislatiei in domeniul gestiona rii apelor uzate sideseu rilor astfel incat sa nu fie afecta t e suprafe t e din interiorulariilor natur ale proteja te ;

respec t a r e a si limitarea nivelului de inaltime al cladirilor pent ru179


a nu obtura traseele popula tiilor locale de pasar i;

la urmatoa r e a etapa de proiect a r e se recoma nd a sa se aiba invedere efectua r e a unor analize ale calitatii aerului in zonaviitorului obiectiv, care sa evidentieze valorile actuale cel putinpent ru indicator ii: NH3 si H2S, aceste valori urmand sa seconstituie ca si indicator i de referint a fata de care sa serapor t eze toate analizele ulterioar e ce se vor efectua in zonaamplasa m e n t u lui si astfel sa se poata aprecia si influenta pe caredesfasura r e a activitatii o poate avea in timp, asupra calitatiifactorilor de mediu, in zona obiectivului si indirec t asupra arieinatur ale proteja te .

In afara acestor metode de reduce re enume r a t e nu se impuneimpleme n ta r e a altora suplimenta r e deoarece , prin par ticula r i t a t i le sale, zona ceface obiectul prevede rilor PUZ, desi este inclusa total in situl Natu ra 2000ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim- Sinoe este localiza ta la margineasitului SPA, in extremit a t e a sudica a aces tuia , intr- o zona care nu este foarteproduc tiva din punct de vedere ata t al speciilor de pasari prezen t e , precum si alefectivelor acestor a .

Masurile care se preconizeaza sa fie luate in conform prevede r ilor PUZ nedete rmina sa considera m ca factorii de mediu vor fi potential afecta t i intr- omasura destul de mica astfel incat impactul sa nu aiba un carac t e r semnifica tiv.

In ceea ce priveste masurile de reduce r e a impactului, specifice fiecaruitimp de impact identifica t si descris in capitolul ante r ior , aceste a suntindividualiza t e pentru fiecare tip de impact in vedere a unei aplicabili ta ti optime.

Astfel, pentru impactul direc t pe termen scur t se recoman d a ca activita tilede const ruc t ii necesa r e pentru implemen t a r e a prevede rilor PUZ sa se efectuezeintr- un mod controla t si planifica t tinand cont de urmatoa r e l e aspec te :

etapizare a lucrarilor : pe perioada de amenaja r e si const ruc t ie ,se recoma nd a ca lucrarile sa se efectueze etapiza t , astfel incatsa evite efectua re a a doua sau mai multe lucrar i cu carac t e rdiferit in acelasi timp, pentru prevenirea cumula rii mai multorsurse genera toa r e de zgomot;

ges t i o n ar e a mater ia l e l or / u t i laj e l or : pe amplasam e n t se vordesemn a si amenaja locuri dedicate pent ru depozita r eamater ialelor si a utilajelor, dota te cu mate rial adecvate deinterven t ie , in cazul produce r ii unor scurge r i acciden ta le de

180


combus tibil, ulei etc.;

calita t e a mater ia l e l or : se recoman d a ca mate r ialele utilizate inprocesul de const ruc t ie sa poata fi reciclate sau refolosite , astfel,la moment ul finalizarii lucra rilor, canti ta t e a de deseuri care nupot fi reint rodus e in circuit fie prin reciclare sau refolosire, sa fieminima. De aseme ne a , pent ru acele mate riale care nu pot fireciclate sau refolosite odata cu expira re a dura t ei de viata, serecoma nd a achizitiona re a de produse superioar e calitativ, careau o dura ta de viata mare, contribuind de asemen e a lagenera r e a minima de deseuri nereciclabile;

calita t e a lucrarilor : lucra rile efectua t e trebuie sa aiba carezulta t incadra r e a obiectivului in peisajul inconjura to r , inconformita t e cu regulile de urbanis m impuse, dar nu se vorrest ran g e neapa ra t doar la acestea . De asemene a , lucra riletrebuie sa fie de o calita te minima impusa astfel incat sagaran teze preveni rea unor repa ra t ii sau interven tii neplanificat ecare pot genera un efect nega tiv prin genera r e a de deseu ri,zgomot al lucra rilor etc.;

planif icar e a lucrari lor : pent ru activita tile de const ruc t ie siamenaja r e trebuie elabora t un plan HSEQ (Health, Safety,Environm en t and Quality) care sa contina aspect e legate deplanificarea si etapizare a lucra rilor, mentena n t a utilajelor,instrui rea personalului, gestionar e a deseurilor , toate acesteaspec t e putand exerci ta un efect negativ asupra mediului dacanu sunt gestiona te corect .

o

Masuri de dimin u ar e a impac t u l u i produ s de zgo m o t si vibrati iMasuri de diminua re a impactului zgomotului si vibra tiilor pe perioada

desfasura r ii lucra rilor de const rui re :- desfasura r e a lucra rilor strict pe amplasa m e n t u l supus planului va

dete rmina o limitare a zgomotelor produse de trafic in zona;- vor fi utilizate numai utilajele si vehiculele cu inspec tia tehnica la

zi;- se va respec t a progra m ul de lucru pe timpul zilei .

Masuri de diminua re a impactului zgomotului si vibra tiilor pe perioada functiona rii caselor de vacanta , pensiunilor, campingu r ilor :

181


- se interzice amplasa r e a unor statii de amplificare in exteriorul cladirilor.

11.EXPU NEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LASELECTAREA VARIANTELOR ALESE SI O DESCRIERE A

MODULUI IN CARE S- A EFECTUAT EVALUAREA ,INCLUSIV ORICE DIFICULTATI ( CUM SUNT

DEFICIENTELE TEHNICE SAU LIPSA DE KNOW- HOW )INTAMPINATE IN PRELUCRAREA INFORMATIILOR

CERUTE

1 1 .1 . Int ro d u c e re

Dir ecti va SE A ( Dir ec t iva Pa r la me nt u lu i Eu r op ean si a Con s iliul u i20 0 1 /42 /EC d in 2 7.0 6 .2 0 01 p r ivind Eva lua r ea im p a ct u lu i a n u m it or P lanu r isi P r og r am e as up r a me d iu lu i ) a fos t t r a n sp u sa in legis la tia r om a n e a s cap r in H G n r . 1 0 76 /2 004 p r ivind s t a b ilir ea p r oced u r ii d e r e a liza r e ae va lu a r ii de me diu pent r u p lan u r i si p r og r am e . La a r t .16 , alin (1) seme ntion e a za ca : “ t it ul a r ul pl a n u lui /p r og r amu lu i p r oie ct e a za a lt e r nati vep osi b ile , lu a n d in con sid e r a r e obi e cti vele si a r ia g eo g r af ica a p la n ul u i s aup r og r a mu lu i (…) “.

P e n t r u r e ali za r ea P lanul u i U r b an is t ic Zon al “Construire case devacanta, pensiuni, campinguri ”, s -au a vu t in ve d e r e mai mu lt ea lt e r n a ti ve /sol u tii si va r ia n t e p en t r u a im b ina ob ie ct ive le b e n e fici a r ilor sice r in t ele r e gula m e n tu lu i de u r b a n ism, ale p r e ve de r ilor le g a le pe lin iede m e d iu, a le p r e ve de r ilor leg a le r e fe r itoa r e la s an a tat e a p u b lica .

In ca d r ul p r oce sului de r ea liza r e a PUZ-ul u i, s -a u a n a liza t treialt e r n a t ive du pa cu m u r m e a za:

11.2 . Preze n t ar e a alternat ive l or

“Alternat iva 0 reprezen ta t a de alegere a neimplem e n t a r i i planului,este solutia prin care cadrul natur al de pe amplasa m e n t , ramane neinfluen ta t .In contextul socio- economic actual, aceas t a solutie nu ar conduce la limitareaturismului si influentelor negative asupra factorilor de mediu (turismnecont rola t , gestionar e defectuoas a a deseu rilor, per tu rb a r e a habita t elo r ,etc). Aceasta solutie nu confera avantaje semnificative privind conserva r e abiodiversi ta t ii deoarece regene r a r e a biodiversi t a t i i este un proces ce sederuleaza pe mai multe zeci de ani, iar rezulta t ele sconta t e ar putea fi dinnou afecta t e de factorul ant ropic.

182


Turismul necont rola t , prezen t in aceas t a zona pe parcurs ul sezonuluiestival ar prolifera mai mult, impreun a cu toate efectele sale negative:pertu rb a r e a mediului natur al(a speciilor si habita t elo r) , depozita t e anecont rola t a de deseu ri, campar e a necont rola t a , utilizarea focului in aer liber,poluare fonica (asculta r e muzica la volum ridicat) etc.

In ceea ce priveste obiectivele declara t e ale principiului dezvolta riidurabile , aceas t a solutie nu corespun d e tendint elor de dezvolta re economicasi sociala din judetul Constan ta .

“ Alternat iva 1“ - este solutia prezen t a t a prin PUZ, solutie ce imbina inmod armonios cele trei element e ale dezvolta rii durabile si anume mediulinconjura to r , economia si elemen tul social. Solutia presupun e amenaja re aspatiului astfel incat zona sa devina o zona de mai mare atrac tieturistica.

Const rui r e a satului de vacanta cu specific pesca re sc 1, presupu n eutilizarea spatiului astfel incat const ruc t iile sa nu se constituie ca unansam blu compac t , ci ca unul aerisit ce permite perspec t ive completeasupra peisajului. Prin acest concept s-a creat un echilibru intre factorulmediu, factorul economic si cel social.

Se preconizeaza realizarea a 193 de loturi, dispuse dupa conformat i aterenului (vezi figura de mai jos) pentru a reduce lucrar ile de nivelare si astfela nu mari impactul aspra habita t elor .

In aceas t a variant a se propune un numar mai mic de loturi si osuprafa t a de zona verde de protec tie – 31549 mp pentru a conserva habita t elerelictar e Natura 2000 identificate pe amplasa m e n t .

Fig. 61 Dispuner e a loturilor si a tramei stradale in varianta 1 a PUZ1

Solutii tehnice si tehnologice alterna t ive: Nu este cazul.Solutii privind alimenta r e a cu apa: se va realiza prin legarea la reteau a

183


de apa a localita tii.Solutii privind evacua re a apelor uzate: se considera doua statii de

pompar e ape uzate (cate una pentru fiecare) zona de loturi. SP1 avand undebit mai mic refuleaza in chesonul SP2 si de aici in reteaua de canalizare alocalita tii Corbu. Ele se vor amplasa in punctele de cota minima si ocupaaproximativ 50 mp fiecare .

Reteaua de canalizare menaje r a se realizeaza cu conducte din PVC-KGDn 250 urmand traseul strazilor din zona lotizata . Caminele de vizitare si deschimbar e direc tie se amplaseaza din 50 in 50 metri si vor fi de tip prefabrica tconfectiona te din PVC sau beton. Ca variant a alterna t iva, se propune folosirea de bazine vidanjabile dinmater iale anticorozive prietenoa s e cu mediul (plas tic special, polies te r i armaticu fibra de sticla etc.) care vor fi adapta t e volumet r ic in functie de capaci ta t eadorita si care sa asigure neinfiltra r e a in sol, implicit in pinza freatica, a apeloruzate rezulta t e . Mentena n t a se va face prin vidanjare , iar implemen t a r e abazinelor vidanjabile se va face fara a distruge covorul vegetal existen t , iaracolo unde nu este posibil, dupa finalizarea contruc tiei acestor a covorulvegetal se va reface utilizand specii din habita t ele relicta r e vecine.

Ulterior, const ruc t iile vor fi racorda t e la un sistem de canaliza remenaje r a realiza t conform prezen ta r ii tehnice de mai sus.

Pentru asigura r e a energiei termice (caldura si apa calda): alimenta r e acu gaze natu ra le se va realiza din reteaua nou proiecta t a .

Se vor realiza individual surse de energie termica respec t a n d u- selegislatia in vigoare , in special daca se vor utiliza sisteme de incalzire avandcomponen t e sub presiune – gen centrale termice cu agent termic lichid. Pe catposibil, se va opta catre utilizarea variant elo r tradi tionale – incalzire cu lemnde foc / peleti sau cu energie electrica. Daca exista resurse , se pot instalapompe de caldura , panouri fotovoltaice sau panouri termice de capta r e aenergiei solare, insa in regim individual. Este indica t sa se optez e pentruvariant e l e ecolo g i c e care sa mics or e z e cat mai mult emis i i l e de CO2 inatmo s f er a .

Solutii privind energia elect rica: se va realiza prin brans a re a la reteau anou proiect a t a .

Configura t ia finala, sectiunile conductoa re lo r , punctul de derivare , sevor stabili de catre furnizorul de energie elect rica si se vor executa in fazapremer g a to a r e punerii in functiune a primului obiectiv din zona studiat a .

Proiectul ce va fi elabora t pentru alimenta r e a zonei va cuprinde sisolutia tehnica pent ru asigura r e a ilumina tului stradal public.

Solutia efectiva va fi elabora t a conform fisei de solutie ce va fi data defurnizorul de energie elect ric, la fazele ulterioa r e de proiecta r e .

Solutie telefonia, cablul- interne t , date si tv: se vor executa in canalizatie ingropa ta .

Aceasta variant a este una care, dupa realizarea invetitiilor va, conduce

184


la practica r e a unui turism controla t si in concorda n t a cu principiile deconserva re a biodiversi t a t ii. Manage m e n t ul deseurilor si convietui rea inconcorda n t a cu limitele legale de poluare vor diminua si inlatur a actualeleprobleme cauzate de turismul necont rola t .

“ Alternat iva 2“ - este solutia prezen t a t a prin PUZ, solutie ce imbina inmod armonios cele trei element e ale dezvolta rii durabile si anume mediulinconjura to r , economia si elemen tul social. Solutia presupun e amenaja re aspatiului astfel incat zona sa devina o zona de mai mare atrac tieturistica.

Const rui r e a satului de vacanta cu specific pesca re sc 1, presupu n eutilizarea spatiului astfel incat const ruc t iile sa nu se constituie ca unansam blu compac t , ci ca unul aerisit ce permite perspec t ive completeasupra peisajului.

Se preconizeaza realizarea unui numar de 238 de loturi, insa cusacrificare a habita t elor relicta re Natura 2000 identifica te pe amplasa m e n tnefiind prevazute zone verzi de conserva re .

Solutii tehnice si tehnologice alterna t ive: Nu este cazul.Solutii privind alimenta r e a cu apa: se va realiza prin legarea la reteau a

de apa a localita tii.Solutii privind evacua re a apelor uzate: se considera doua statii de

pompar e ape uzate (cate una pentru fiecare) zona de loturi. SP1 avand undebit mai mic refuleaza in chesonul SP2 si de aici in reteaua de canalizare alocalita tii Corbu. Ele se vor amplasa in punctele de cota minima si ocupaaproximativ 50 mp fiecare .

Reteaua de canalizare menaje r a se realizeaza cu conducte din PVC-KGDn 250 urmand traseul strazilor din zona lotizata . Caminele de vizitare si deschimbar e direc tie se amplaseaza din 50 in 50 metri si vor fi de tip prefabrica tconfectiona te din PVC sau beton.

Ca variant a alterna t iva, se propune folosirea de bazine vidanjabile dinmater iale anticorozive prietenoa s e cu mediul (plas tic special, polies te r i armaticu fibra de sticla etc.) care vor fi adapta t e volumet r ic in functie de capaci ta t eadorita si care sa asigure neinfiltra r e a in sol, implicit in pinza freatica, a apeloruzate rezulta t e . Mentena n t a se va face prin vidanjare , iar implemen t a r e abazinelor vidanjabile se va face fara a distruge covorul vegetal existen t , iaracolo unde nu este posibil, dupa finalizarea contruc tiei acestor a covorulvegetal se va reface utilizand specii din habita t ele relicta r e vecine.


Pentru asigura r e a energiei termice ( caldura si apa calda): alimenta r e acu gaze natu ra le se va realiza din reteaua nou proiecta t a .

185


Se vor realiza individual surse de energie termica respec t a n d u- selegislatia in vigoare , in special daca se vor utiliza sisteme de incalzire avandcomponen t e sub presiune – gen centrale termice cu agent termic lichid. Pe catposibil, se va opta catre utilizarea variant elo r tradi tionale – incalzire cu lemnde foc / peleti sau cu energie electrica. Daca exista resurse , se pot instalapompe de caldura , panouri fotovoltaice sau panouri termice de capta r e aenergiei solare, insa in regim individual. Este indicat sa se optez e pentruvariant e l e ecolo g i c e care sa mics or e z e cat mai mult emis i i l e de CO2 inatmo s f er a .

Solutii privind energia elect rica: se va realiza prin brans a re a la reteau anou proiect a t a .

Configura t ia finala, sectiunile conductoa re lo r , punctul de derivare , sevor stabili de catre furnizorul de energie elect rica si se vor executa in fazapremer g a to a r e punerii in functiune a primului obiectiv din zona studiat a .

Proiectul ce va fi elabora t pentru alimenta r e a zonei va cuprinde sisolutia tehnica pent ru asigura r e a ilumina tului stradal public.

Solutia efectiva va fi elabora t a conform fisei de solutie ce va fi data defurnizorul de energie elect ric, la fazele ulterioa r e de proiecta r e .

Solutie telefonia, cablul- interne t , date si tv: se vor executa in canalizatie ingropa ta .

Aceasta variant a este una care, dupa realizarea invetitiilor va, conduce lapractica r e a unui turism controla t , insa din pacate fara a fi in concordan t a cuprincipiile de conserva r e a biodiversi ta t ii. Manage m e n t u l deseurilor si convietui reain concorda n t a cu limitele legale de poluare vor diminua si inlatur a actualeleprobleme cauzate de turismul necont rola t .

186


Fig. 62 Dispune re a loturilor si a tramei stradale in variant a 2 a PUZ1

“ Alternat iva 3“ - este solutia prezen t a t a prin PUZ, solutie ce imbina inmod armonios cele trei element e ale dezvolta rii durabile si anume mediulinconjura to r , economia si elemen tul social. Solutia presupun e amenaja re aspatiului astfel incat zona sa devina o zona de mai mare atrac tieturistica.Const rui r e a satului de vacanta cu specific pesca re sc 1, presupu n e utilizareaspatiului astfel incat const ruc t iile sa se consti tuie ca un ansam blucompac t , rezultand 368 de loturi, eliminand din star t spatiile verzi proteja te si

implicit habita t ele relicta re Natura 2000 identifica te pe amplasa m e n t .

Fig. 63Dispune r e a loturilor si a tramei stradale in variant a 3 a PUZ1

Solutii tehnice si tehnologice alterna t ive: Nu este cazul.Solutii privind alimenta r e a cu apa: se va realiza prin legarea la reteau a de apa

a localita tii.Solutii privind evacua re a apelor uzate: se considera doua statii de pompar eape uzate (cate una pent ru fiecare) zona de loturi. SP1 avand un debit maimic refuleaza in chesonul SP2 si de aici in reteau a de canalizare a localita tiiCorbu. Ele se vor amplasa in punctele de cota minima si ocupa aproximativ 50

187


mp fiecare .Reteaua de canalizare menaje r a se realizeaza cu conducte din PVC-KG

Dn 250 urmand traseul strazilor din zona lotizata . Caminele de vizitare si deschimbar e direc tie se amplaseaza din 50 in 50 metri si vor fi de tip prefabrica tconfectiona te din PVC sau beton.Ca variant a alterna t iva, se propune folosirea de bazine vidanjabile dinmater iale anticorozive prietenoa s e cu mediul (plas tic special, polies te r i armaticu fibra de sticla etc.) care vor fi adapta t e volumet r ic in functie de capaci ta t eadorita si care sa asigure neinfiltra r e a in sol, implicit in pinza freatica, a apeloruzate rezulta t e . Mentena n t a se va face prin vidanjare , iar implemen t a r e abazinelor vidanjabile se va face fara a distruge covorul vegetal existen t , iaracolo unde nu este posibil, dupa finalizarea contruc tiei acestor a covorulvegetal se va reface utilizand specii din habita t ele relicta r e vecine.


Pentru asigura r e a energiei termice ( caldura si apa calda): alimenta r e acu gaze natu ra le se va realiza din reteaua nou proiecta t a .Se vor realiza individual surse de energie termica respec t a n d u- se legislatia invigoare, in special daca se vor utiliza sisteme de incalzire avand componen t esub presiune – gen centra le termice cu agent termic lichid. Pe cat posibil, se vaopta catre utilizarea variantelor tradi tionale – incalzire cu lemn de foc / peletisau cu energie elect rica. Daca exista resurse , se pot instala pompe de caldura ,panouri fotovoltaice sau panouri termice de capta r e a energiei solare, insa inregim individual. Este indicat sa se opteze pent ru variante le ecologice care samicsoreze cat mai mult emisiile de CO2 in atmosfe ra .Solutii privind energia elect rica: se va realiza prin brans a re a la reteau a nou

proiecta t a .Configura t ia finala, sectiunile conductoa re lo r , punctul de derivare , se vorstabili de catre furnizorul de energie elect rica si se vor executa in fazapremer g a to a r e punerii in functiune a primului obiectiv din zona studiat a .Proiectul ce va fi elabora t pentru alimenta r e a zonei va cuprinde si solutiatehnica pent ru asigura r e a iluminatului stradal public.Solutia efectiva va fi elabora t a conform fisei de solutie ce va fi data defurnizorul de energie elect ric, la fazele ulterioa r e de proiecta r e .Solutie telefonia, cablul- interne t , date si tv: se vor executa in canalizatie

ingropa ta .Aceasta variant a este una care, dupa realizarea invetitiilor va, conduce la

practica r e a unui turism controla t . Manage m e n t u l deseurilor si convietuirea inconcorda n t a cu limitele legale de poluare vor diminua si inlatu ra actualele problemecauza te de turismul necont rola t .

AlternativaNr. Loturi ZR1[mp] ZR2[mp]

Spatii verzi protejate[mp]

Circulatii carosabile si pietonale[mp] Dispunere loturi

188


I 193 115785 28471 31549 33095dupa conformatia terenului

II 238 147334 28471 0 33095dupa conformatia terenului

III 368 175805 0 0 33095aliniament artificial rectangular

Tabel 26. Date compar a t ive privind cele 3 alterna t ive pentru realizarea PUZ 1

Din graficul de mai jos, se observa ca varianta 1 este cea mai prietenoas a cu mediulin conjura to r , pe cand celela te 2 reduc suprafe te le spatiilor verzi proteja t e infavoarea zonelor const rui te si a cailor de comunica t ie .

Fig. 64 Imagine de ansam blu asupra celor 3 alterna t ive luate in calculpent ru PUZ 1

Se va alege varianta care sa fie in concorda n t a cu cerintele de mediu.Deoarece obiectivele unei stra tegii durabile presupun creare a unui echilibru

cat mai solidintre elemen te le mai sus enumer a t e , aceas t a solutie a fost considera t a ca fiind unaviabila.

Alterna t ivele alese au fost simple in principal datori t a aspectului terenului. Alterna t ivele identifica te pent ru toti factorii de mediu au fost redat e in

capitolele de mai sus, neidentificandu- se surse de poluare .Pentru evaluare s-au facut vizite pe teren, s-au folosit informat ii GIS si

189

S [mp]


informatiile existent e pe pagina de interne t a Agentiei de Protec t ie a MediuluiTulcea si a Administ ra t i ei Rezerva tiei Biosferei Delta Dunarii. Totoda ta s-a tinutcont de biologia si ecologia speciilor identificate in perimet ru , a specilor sihabita t elor listate in litera tu r a de specialita te si formularul standa rd Natura2000.

12.DESCRIEREA MASURILOR AVUTE IN VEDERE PENTRUMONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE

IMPLEMENTARII PLANULUI SAU PROGRAMULUI

12.1 . Introdu c e r e

Monitorizar e a perform a n t e lo r de mediu ale implemen t a r ii PlanuluiUrbanis tic Zonal este necesa r a pent ru a identifica orice impact de mediuneprevazu t , astfel incat sa se poata interveni cu actiuni de corecta r e .

12.2 . Monitor izar e PUZ

Pentru Planul Urbanis tic Zonal 1 analizat extravilan Localita tea Crbu,judetul Constan t a , se recomand a monitoriza r ea urmatorilor factori de mediu,dupa cum este mentiona t in tabelul de mai jos:

Tabelu l 26 - Monit or izar e a factori lor de mediu

Indicatorimonitorizati

Frecventa Interventie Observatii

Monitorizareafactorilor de mediu infaza de incepere alucrarilor deconstructie

la solicitareaautoritatilor de mediu

pe duratadeterminata, lasolicitareaautoritatilor demediu

La depasiriale CMA

Calitatea solului petoata perioadaimplementarii sifunctionariiobiectivelor

Conform OrdinuluiMAAP nr. 223/2002,Anexa 4, Norme deContinut pentrustudiile pedologicedescrise mai jos

Cel putin o datape etapa dedezvoltare sau peduratadeterminata, lasolicitareaautoritatilor de

La depasiriale CMA

190


mediu

Calitatea emisiilor depoluanti in aer inperioada executieilucrarilor deconstructie

-conform OrdinuluiOrd.592/2002

CO, SOx, NOx,COV,pulberi

Cel putin o datape an sau peduratadeterminata, lasolicitareaautoritatilor demediu

La depasiriale CMA

Pana laremediereadefectiunilorse vor sistalucrarile

Gestiunea deseurilor Conform HG 856/2002si Legii nr. 211/2011privind regimuldeseurilor;

In timpul fazeide executie cat sidupa, lasolicitareaautoritatilor demediu

12.2.1 Monitoriza re a calitatii apei

Monitorizar e a si evaluare a calitatii apei pe teritoriul RBDD se efectuaza in conformita t e cu urmatoa r e l e acte legislative in vigoare:- Directiva Cadru CE (apa)/2000;- Legea Apelor 107/1996;- Conventia Dunarii - Sofia 2003;- OM 44/2004 - calitatea apei pent ru biota;- SR ISO 5667/2002- prelevare , transpor t , conserva re probe de apa ;- ORDIN 161/2006 - stabilirea claselor de calitate ale apelor de suprafa t a ;- HG 188/2002;- OM 245/2005 - metode de evaluare de risc si de impact - procedu r a de monitorizar e ;- HG 351/2005 - substan te periculoase si priorita r e /p r ior i t a r periculoase .Param e t r ii monitoriza ti sunt cei definiti de Directiva 75/440/EEC si Directiva 79/869/EEC. De asemen e a , Directiva Cadru prevede monitorizar e a substan t e lo r priorita r e si altor substan te descarca t e in cantit a ti semnifica tive care ar putea afecta starea corpurilor de apa.

In perioada de functiona r e a satului de vacanta cu specific pescare sc 1, indicato rii chimici cheie care pot reflecta calitatea apelor uzate de tip fecaloid- menaje r sunt cei prevazuti de NTPA 002( HG nr. 188/2002 pentru aproba re a unor norme privind conditiile de desca rca r e in mediul acvatic al apelor uzate, modificat si completa t prin HG nr. 352/2005 ) prezen t a t i in tabelul urmator .

Tabel 27 indicat or i i chimic i che i e care pot reflec t a calita t e a apelor uzat e de tip fecalo id- menaj er

191


12.2 . 2 Monitor izar e a calita t i i solu lui

Monitorizar e a calitatii solului se efectueaza conform Ordinului MAAP nr.223/2002, Anexa 4, Norme de Continut pentru studiile pedologice elabora t e invederea realizarii periodice a sistemului national si judetean de monitorizar e sol-teren pent ru agricul tu r a , acest lucru s-a realiza t print r- un progra m peperioada 2002- 201, conform caruia in judetul Constan t a sunt prevazu te studii pe osuprafa t a medie anuala de 32.261 ha. Pent ru urmari re a evolutiei tarii de calitate asolurilor din RBDD, a fost elabora t in cadrul Institutului National de Cerce t a r eDezvoltar e Delta Dunarii Tulcea, progra m ul DeltaSol2, progra m compatibil cuprogra m ul de monitoriza r e a calitatii solului elabora t pentru intreg teritoriul tarii decatreInstitutul de Cerce ta r i pentru Pedologie si Agrochimie Bucures t i .Pentru ecosis tem e teres t r e se recoma nd a monitorizar e a urmatorilor param e t r i:umidita t e , granulome t r i e , carbon organic, azot, fosfor, sarur i totale, potasiu,pesticide organo- clorura t e , metale grele, cel putin o proba pe stadiu de executie alucrar ilor: incepu t , receptie lucra ri , dupa un an de functiona r e .Daca autori t a t e a compete n t e considera ca este nevoie de o supervizare amanun t i t apoate lua in considera r e si parame t r ii descrisi mai jos.

192


Analize fizice , chimi c e si biolo g i c e Analize fizice pe probe in struc t ur a deranjata

Din probele de sol colecta te din fiecare orizont pedogene t ic se pot efectuaanalize chimice, dar si cateva din analizele fizice care se efectue az a cu astfel deprobe. Acestea din urma pot fi:

- compozitia granulome t r ica , dupa scara Atterbe rg , determina n d u- se fractiunile2-0,2 mm, 0,2- 0,02 mm, 0,02- 0,002 mm si sub 0,002 mm, valorile se exprima subforma de procen te ;

- continu tul de macroelem e n t e structu r a l e hidros tabile (% g/g);- dispersia microeleme n t e lo r structu r a l e (% g/g)Se calculeaza indicele de instabili ta t e struc tu r a l a .

Analize fizice pe probe in struc t ur a nedera nja ta (in cilindri )Se determina in labora to r :

umidita t ea momenta n a (% g /g); densi ta t e a aparen t a (kg.m- 3); rezisten t a la penet r a r e (Mpa); conduc tivita t ea hidraulica satur a t a (mm.h- 1); coeficientul de higroscopici ta t e (% g/ g); echivalentul umidita tii (% g/ g)

Se calculeaza pe baza datelor analitice: porozita tea totala (% v/ v); gradul de tasa re ; distribu tia dupa marime a porilor (% v/ v); coeficientul de ofilire (%); capacita t e a de camp (%); porozita tea de aera t ie (%).

Analize chimi c e curen t e pentru caract er i zar e a soluri lor reactia solurilor (pH- ul in suspensie apoasa) continu tul de mate r ie organica (humus),% continu tul de azot total, % suma bazelor schimbabile, me 100g sol continu tul de baze schimbabile pe elemen t e chimice (Ca, Mg, Na,

K), me/100g sol acidita t ea hidrolitica, me/100g sol aluminiu schimbabil, me/100g sol gradul de satura t ie in baze, me/100g sol continu tul de fosfor mobil, solubil in solutia de aceta t- lacta t de

amoniu, mg.kg- 1 continu tul de potasiu mobil, solubil in solutia de aceta t- lacta t de

amoniu, mg.kg- 1Analize chimi c e nec e s a r e pentru stabi l ire a inten s i t a t i i de poluar e

193


continu tul total de metale grele (Cd, Co, Cr, Cu, Fe, Mn, Ni, Pb,Zn ), mg.kg- 1

continu tul mobil de metale grele, solubile in solutia de aceta t deamoniu - EDTA la pH 7,0, mg.kg- 1

continu tul total si mobil de sulf, mg.kg- 1 continu tul total de hidroca rbu r i petroliere , mg.kg- 1 continu tul total in anionul cian (CN ), mg.kg- 1

Analize microbi o l o g i c e , calita t ive si cant i ta t iv e numar de bacte r ii, celule viabile/g de sol numar de ciuperci, u.f.c./g de sol respira t i a solului, mg CO2/100g sol

Majorita t ea metodelor practica te pentru analizele necesa r e monitorizar ii solurilorsunt standa r diza t e .Controlu l calita t i i anal ize l or

Analizele se vor efectua in labora toa r e acredita t e . Va fi institui t un progra m decontrol de catre executan t prin controlul analitic intern. In acest scop se vor folosistanda rd e interna t ionale si interne . O proba marto r se va analizala fiecare serieanalitica. Beneficiarul va efectua un control propriu prin trimite re a la analiza a unorprobe in repe ti t ie sau unor probe in duplica t sau triplicat .Raportar e a faziala si finala a moni tor izar i i

Datele analitice trimise de laborato rul de specialita te vor fi interp r e t a t e decatre specialistul in stiinta solului, acredit a t in acest scop. El va compara rezulta t eleobtinute in fiecare etapa de recolta r e a probelor cu rezulta te le probelor de solrecolta t e si analiza te inainte de incepere a lucra rilor de const ruc t ie (probe- mar tor) sicu rezulta t ele analizelor efectua t e cu ocazia studiului pedologic referi tor la invelisulde sol din zona unde se preconizeaza a functiona investitiile.. Specialistul va folosiregleme n t a r i le in vigoare referi toar e la valorile care desem ne az a natur a poluarii,daca aceas t a exista , si intensi ta t e a ei. In rapor tul pe care- l redac te aza va contu raarealele cu probleme de contamina r e sau poluare, va stabili intensi ta t eafenomenelo r si va propune masuri de remedie r e a lor. La termina re a monitoriza rii,atunci cand insusirile morfologice, fizice, chimice si biologice ale solurilor cercet a t ese apropie de cele ale solurilor marto r , aflate in faza de precons t r uc t ie , seredac t eaza rapor tul final. In acest rapor t se fac nu numai conside ra t ii legate de sol,ci si de vegeta t ie .

12.2 . 3 Monitor izar e a calita t i i aerului

Pe teritoriul Rezerva tiei Biosferei Delta Dunarii nu au fost efectua t emasura to r i privind calitatea aerului conform OM nr. 592/2002 pent ru aproba re aNormat ivului privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag si a criteriilor simetodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot si oxizilor de azot,pulberilor in suspensie (PM10 si PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de

194


carbon si ozonului in aerul inconjura to r .Monitorizar e a emisiilor cu efect acidifiant , COV nemet a nici, metale grele,

plumb, poluanti organici persiste mti , hidroca rbu r i aromatice policiclice, bifenilipoliclorura t i si hexaclor benzen este realiza ta de Agentia pentru Protect ia MediuluiConstan t a .

Pentru investiitile preconiza t e a se realiza prin PUZ se conside ra relevan temonitorizar e a parame t r ilor -conform Ordinului Ord.592/2002, adica: CO, SOx, NOx,COV, pulberi inperioada de constructie.

12.2 . 4 Monitor izar e biodivers i t a t e

Scopul principal al declara r ii Deltei Dunarii ca rezerva t ie a biosferei a fost si esteconserva re a diversi ta t ii speciilor si habita t elo r pe care le adapos t e s t e . Ca urmare ,monitorizar e al biodiversi t a t ii este o sarcina perman e n t a , pe termen lung pentruobtinere a de informat ii cu privire la:

conserva re a unor specii amenint a t e si/sau cu valoare ecologica ridicata si ahabita t elor lor;

evaluare a efectelor masurilor de conserva re a unor specii si a habita t elor lor; urmari re a evolutiei biodiversi t a ti i in zonele cu protec tie integra la in vederea

mentine rii integri t a t i i lor ecologice.

Monitor izar e a florei

Date despr e struct ura bioc e n o z e i

Date despr e funct i i l e bioc e n o z e i

Date despr e impa ct u l asupra bioc e n o z e i

Tip de vegeta t ie Dinamica populat iilor Activitat ile umane din regiune

Plante vasculare Fenologie/ taxono mie Masuri de conserva r e

Plante nonvascula r eFunctiile biocenozelor vegetale

Efectele poluarii

Specii rare/am e nin t a t e Relatia plante- ierbivoreModificari ale factorilor climatici (temper a t u r a , precipita t ii)

Asociatii vegetaleExpansiune / r e g r e s i e(migra tie/invazie)

Competi tia inter- si intrasp ecifica

Rezerve de gene Efectele actiunii ierbivorelor

Monitor izar e a faun e i

Date despr e struct ura bioc e n o z e i

Date despr e funct i i l e bioc e n o z e i

Date despr e impa ct u l asupra bioc e n o z e i

Nevert eb r a t e Dinamica si fluctua tii Activitat ile umane din regiune

195


Vertebra t eFunctiile biocenozelor animale

Masuri de conserva r e

Specii rare, amenint a t e , endemice

Relatii ierbivore- plante Efectele poluarii

Comuni ta t i de animaleMigra tie (expansiune / r e g r e si e)

Modificari ale factorilor climatici (temper a t u r a , precipita t ii)

Mod de distributie hibridizare Competi tia inter- si intrasp ecifica

Taxonomie si morfologie Modificari ale resur selor de hrana

Rezerva genetica

Monitorizar e a pasarilorAvand in vedere valoarea Deltei Dunarii, ca zona de import an ta avifaunis tica,

monitorizar e a pasarilor este o activita te care necesi ta o atentie deosebi t a .Monitorizar e a pasarilor se concen t r e az a asupra speciilor de interes major:

specii care cuibare sc in colonii (Phalacrocor r aci ida e , Pelecaniidae ,Ardeidae , Threskiorni thidae);

specii cuibari toar e dispers a t e , care nu cuibare sc in colonii(Podicipedidae , Ardeidae , Anatidae , Rallidae);

specii migra toa r e care ierneaza (Gaviidae, Podicipedidae , Ardeidae ,Anatidae , Rallidae, Phalacrocora ciidae , Gruidae).

Criteriile care au condus la selecta re a aces to r specii sunt: speciile incluse inLista Rosie a RBDD, speciile amenint a t e cu dispari tia la nivel mondial, specii alecaror efective scad datorit a amenint a r ilor umane, specii monume n t e ale naturii,specii de interes vanatores c , specii noi de pasari care se afla in expansiune peteritoriul rezerva t iei, specii introduse artificial si care ar crea probleme, speciilepent ru care rezerva t ia detine un procen t de 1% din popula tia migra toa r e a acestorpasari .

Param e t r ii care se monitorizeaza anual sunt: numarul speciilor, numarul deperechi cuibari toa r e , numarul de cuiburi, factori legat ti de deranj. In cazulrecens a m a n t u lui sincron de iarna la pasar ile acvatice se inregis t r e az a numarul despecii si numarul de exemplar e observa t e pe fiecare zona de recens a m a n t .

Sarcina realizarii monitorizar ii se va asuma de catre titularul investitiei.

12.3 Raportar e

Titularul planului va prezen t a anual un rapor t de monitorizar e , intocmit despecialisti- biologi, inainte de sfarsitul primului trimes t ru al anului cuprins in rapor tulde monitoriza re . Rezulta te le monitoriza rii vor fi depuse la ARBDD. Titularul de activita te in cadrul modelului de monitorizar e propus, va aveaobligatia de a preleva probe, de a efectua analize si masura to r i conform program ului

196


de monitoriza re . Se va mentiona care sunt procede ele de esantiona re si masura r epent ru masura to r ile periodice, continue si discontinue , prevazu te a fi realizatepent ru monitoriza re a activita tii din punct de vedere a protec tiei mediului (poluan tiiin aer si apa). Daca se conside ra necesa r de catre Administ ra t i a Rezerva tiei BiosfereiDelta Dunarii, se vor include si informa tii privind procede ele de esantiona r e simasura r e pentru masura to r ile periodice prevazute a fi realiza te pentrumonitorizar e a impactului activita tii asupra factorilor de mediu “sol”, “sana ta t e apopula t iei”, “biodiversi ta t e” , ,,apa,, sau ,,sol,,.

Analizele si dete rmina ri le necesa r e pentru controlul calita tii componen t e lo rde mediu vor fi realizate de labora toa r e ates ta t e pe baza de contrac t .

Totodata exista urmatoa r e l e obligatii :

se va stabili modalita t ea de actiune in caz de urgen ta ;

se va preveni si se vor lua masuri concre t e in caz de acciden t e ;

se va rapor t a orice acciden t si situa tie de urgen ta .

Un sistem competi t iv si eficient de monitoriza re si evaluare a impactuluiPUZ asupra mediului va contribui nu doar la prevenirea unui posibil impact negativasupra mediului al progra m ului , ci si la amplificarea efectelor pozitive, atat in ceeace priveste mediul, cat si calita tea proiectului analizat .

CONCLUZII :

Calatoriile si turismul reprezin t a cea mai insemna t a indust rie mondiala sifurnizor de locuri de munca pentru economiile nationale si regionale. Turismul esteunul dintre cele mai impor tan t e motoare pentru cres te r e economica si poatecontribui la dezvolta re a durabila din punct de vedere economic, social, ecologic, etc.Trebuie sa avem in vedere faptul ca, in timp ce economiile se dezvolta ,patrimoniul mondial este amenint a t ca niciodata pana acum, iar zonele proteja t epent ru biodiversi ta t e sunt expuse la presiunile unei dezvoltar i irationale.

Turismul poate sustine dezvoltar e a durabila a zonelor proteja te in care din cein ce mai multi turisti vin sa caute, sa inteleaga si sa se bucure de mediul natu ra l.Turismul poate si trebuie sa sprijine protec tia resurs e lo r natu ra le , popula tialocala si factorii deciden ti au realizat , in timp, valoarea acestui pat rimoniu si dorescsa il conserve .

Indust ria mondiala a turismului de masa si a celui de nisa cres te in modcontinuu. Aceasta cres te r e creeaza o provocare majora pentru marke tingul deturism, acolo unde exista o nevoie insemna t a pentru o pozitionare eficace astra tegiei destinat iei , cu scopul crearii si adminis t ra r ii distinc te si atrac tive aobiectivelor si peisajelor, definite ca forte de atrage re pentru diferitele situri.

Romania prezint a o varieta t e de bunuri si atrac t ii turistice, dezvolta te si

197


promovate atat pent ru turismul interna t ional cat si pentru cel intern: atrac t iinatur ale (cum ar fi muntii, litoralul Marii Negre , Dunare a si Delta Dunarii, flora sifauna, resurse le balnea re natur ale , traseele in zone cu peisaj deosebi t , peste r ile ,etc.), atrac tii istorice si culturale sau cele cum ar fi mestesug u r ile si artele vizuale,festivalurile de folclor si traseele din zonele vinicole, dar si conferint ele , expozitiile siafacerile.

Concluziile Rapor tului Consiliului Mondial al Turismului si Calatoriilor(WTTC) privind indus t r ia calatoriilor si turismului in anul 2007 plaseaza Romania pelocul 7 in lume, in ceea ce priveste contributia acestei indust rii la PIB (2,1% in 2007,ceea ce inseam n a 7,9 miliarde RON. Cerer e a totala pentru servicii romanes t i deturism a genera t , in 2007, 27,7 miliarde RON pentru economie si va creste anual, inmedie, cu 7,7% pana in 2017. Ritmul de cres te r e este superior celui mondial,astept a nd u- se o contributie de

76,3 miliarde pana in 2017. Romania are, asada r , o piata a calatoriilor siturismului foarte mare, putin intensiva, si cu o cres te r e rapida. Conform rapor tuluimentiona t , WTTC considera ca starea proas ta a drumurilor reprezin t a cel mai mareimpedime n t in calea dezvolta rii turismului romane sc , in conditiile in caremajori ta t e a vizitatorilor straini sosesc in Romania pe cale teres t r a . Din cauzainfras t ruc t u r ii deficitar e , Romania este clasat a pe locul 76 in topul mondial alcompeti t ivita t ii in turism, intre Azerbaidjan si El Salvador .

Anul 2007 a fost cel mai bun an pent ru indus t r ia romane a sc a de turism. Numarul turistilor straini a fost cu 12,4% mai mare fata de anul preceden t , in

timp ce numarul turistilor romani a cunoscu t o cres te r e de 12,1%. Institu tul Nationalde Statis tica din Romania mentioneaza ca cea mai mare parte a turistilor straini careau vizitat tara provine din Europa (94,1%), un numar import an t de europeni vizitandRomania inca din primele 6 luni ale anului (62,1%). Cu toate aces te a , numai 1,1%din turistii straini au prefera t Delta Dunarii ca destina t ie finala. Acest fapt sedatoreaza infras t ruc t u r ii defectuoas e existent e si lipsei spatiilor de cazare .

Impleme n t a r e a Planului Urbanis tic Zonal «PUZ Lotizare sat de vacanta cuspecific pescare s c 1 –extravilan comuna Corbul, judet Constan t a “ va avea un efectbenefic asupra comunita t ii locale si va contribui la dezvoltar e a unui turism durabil,in concorda n t a cu dezvolta re a comunita t i i si protec tia mediului.

Avand in veder e cele preze n t a t e , Elaborat or i i Raportu l u i deMediu reco m a n d a eliberar e a de catre ARBDD a Avizulu i demediu pentru Planul Urbani s t i c Zonal :

“ PUZ Lotizare sat de vacanta cu spec i f i c pesc ar e s c 1” – extravi la n u l com u n e i Corbu, judetu l Consta n t a .

198


BIBLIOGRAFIE

- Ciocarlan V. 1994. Flora Deltei Dunarii. Editura Ceres, Bucures t i .- Donita, N., Doina Ivan, Coldea, Gh., Sanda V., Popescu, A., Chifu, Th., MihaelaPuca- Comanescu , Mititelu, D., Boscaiu, N., 1992, Vegeta t ia Romaniei, EdituraTehnica Agricola, Bucures t i- Dihoru Ghe., Negrea n G. 1976. Sintaxoni specifici Deltei Dunarii. Muzeul DelteiDunarii, Peuce, Tulcea. Vol. 5.- Dihoru Ghe., Negre an G 2009. Cartea rosie a plantelor vascula r e din Romania.EdituraAcademiei Romane, Bucures t i- Gafta D., Owen M., 2008 Manualul de interp r e t a r e a habita t elo r NATURA 2000 dinRomania- Popescu A., Sanda V., Oroian Silvia 1997. Vegeta t ia Deltei Dunarii. Muzeuljudetean Mures , Marisia. Vol. 25.- Sanda V., Arcus Mariana 1999, Sintaxonomoa grupa rilor vegetale din Dobrogeasi DeltaDunarii, Editura Culturala Pites ti

199


- Sanda V., Popescu A. Nedelcu G. A. 1991. Caracte r iza r e a vegeta t iei din DeltaDunarii. Acta Bot. Horti Buc.- Sanda V., Öllere r Kinga, Burescu P. 2008. Fitocenozele din Romania.Sintaxonomie, structu r a , dinamica si evolutie. Edit. Ars Docendi, Univ. Bucures t i .- Sanda V., Vicol Ioana, Stefanu t S. 2008. Biodiversi t a t e a ceno- structu r a l a ainvelisului vegetal din Romania. Edit. Ars Docendi, Univ. Bucures t i .- Mihai Petrescu , Dobroge a si Delta Dunarii –conserva re a florei si habita t elor ,Tulcea 2007- Victor Ciochia , Aves Danubii- Pasarile Dunarii de la iIzvoare la varsa re , Ed.Pelecanus, Brasov , 2001- Societa t e a Ornitologica Romana , Grupul Milvus -Ariile de Impor tan t aAvifaunis tica dinRomania , Targu- Mures , 2008- Petre Gastescu , Romulus Stiuca - Delta Dunarii: Rezerva tie a biosferei, CD Press,2000*** 2006 Delta Dunarii III. Studii si cercet a r i de stiintele natu rii si muzeologie-Bogdan O. et Niculescu E., 2006. Clima in Romania. In: Balteanu D., Badea L., Buza M., Niculescu Gh., Popescu C. et Dumitrascu M. (edit.), Romania. Space, Society, Environm en t . Buchares t : The Publishing House of the Romanian Academy;-Bryant , E. A., 1991, Natura l hazards by. Cambridge Universi ty Press, ISBN 0 521 37295 X, pag. 294- Busuioc A., Caian M., Cheval S., Bojariu R., Boronean t C., Baciu M. et Dumitrescu Al., 2010. Variabilita tea si schimba re a climei in Romania, Bucures t i: Editura PRO Universi t a r ia .- Busuioc A., Dumitrescu A., Baciu M., Cazacioc L. et Cheval S., 2010a. RCM perform anc e in reproducing temper a t u r e and precipi ta t ion regime in Romania. Application for Banat and Oltenia Plains, Romanian Journal of Meteorology vol. 10, no 2, p. 1-19.- Carmen- Sofia DRAGOTA, Ines GRIGORESCU, Monica DUMITRASCU, M. DOROFTEI, 2013. Carac te r is t ici ale variabili ta tii si schimbar ilor climatice in Romania, in Doroftei M. et Covaliov S. (ed.), "Manual de... Delta Dunarii" – Ghid pent ru personalul de teren al Administ ra t i ei Rezerva tiei Biosferei Delta Dunarii si Garzii de Mediu, Editura Centrul de Informar e si Dezvoltar e Tehnologica Delta Dunarii, Tulcea, pag. 23- 44;- Adina- Eliza Croitoru, Moldovan F.,2005, Vulnerabili ty of Romanian terri tory to climatic hazards , Analele Universi t a t ii de Vest din Timisoara , Seria Geografia, XV/2005, pag. 55- 64- Sandu I., Pesca ru V., Poiana I., Geicu A., Candea I. et Tastea D. (edit.), 2008. Clima Romaniei. Bucures t i: Editura Academiei Romane*** 2007, IPCC Contribu tion of Working Group I to the Fourth Assessme n t Repor t of the Intergovern m e n t a l Panel on Climate Change, Solomon S., Qin D., Manning M., Chen Z., Marquis M., Averyt K.B., Tignorand M., Miller H.L. (edit.), Cambridge Universi ty Press, Cambridge , United Kingdom and New York, USA.

200


*** 2015, Ministe rul Mediului si Schimba rile Climatice/Agen tia Nationala pent ruProtec tia Mediului, RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI IN ROMANIA,ANUL 2014, Bucures t i– adresa online:*** INTERPRETATION MANUAL OF EUROPEAN UNION HABITATS EUR 27.July2007- Consiliul Judetea n Tulcea – PLAN STRATEGIC PENTRU TURISMULDURABIL IN DELTA DUNARII ;- Administ ra t i a Rezerva tiei Biosferei Delta Dunarii –RAPORTUL PRIVINDSTAREA MEDIULUI IN REZERVATIA BIOSFEREI DELTA DUNARII- Agentia Nationala pent ru Protec t ia Mediului – RAPORT PRIVIND STADIULPLANURILOR DE ACTIUNE PENTRU MEDIU LA NIVEL JUDETEAN SI REGIONAL*** OUG 57/2007 privind regimul ariilor natu rale proteja t e ,conse rva r e a habita t elornatur ale , a florei si faunei salbatice cu modificarile si completa r ile ulterioar e .*** Ordin 1964/2007 privind insti tuirea regimului de arie natu ra la proteja t a asiturilor de impor tan t a comunita r a , ca parte integran t a a retelei ecologiceeuropen e Natura 2000 in Romania , modifica t si completa t prin Ordinul 2387/2011*** HG nr. 971/2011 care modifica si complet eaza HG nr. 1284/2007 privindinstituirea regimului de arie natu ra la proteja ta a siturilor de importan t aavifaunis tica , ca par te integran t a a retelei ecologice europene Natura 2000 inRomania*** Ordin 19/2010 privind aproba re a Ghidului metodologic privind evaluareaadecva ta a efectelor potentiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor natur alproteja t e de interes comunita r*** Ordin 135/2010 privind aproba re a Metodologiei de aplicare a evaluariiimpactului asupramediului pentru proeic te publice si private*** Directiva Consiliului 92/43/CEE- Directiva Habita t e*** Directiva 79/406/CEE – Directiva Pasari*** http://www.ddb r a . ro*** www.mm ediu. ro***http://www.anp m. ro/docu m e n t s /1222 0/2209 8 3 8/RSM.2014 .pdf/4dbde 2 a e- a7a4-43ef- 8abc- 67511d117 1 5f

201

http://www.mmediu.ro/


ANEXE

202

cuprins planului sau programului, precum si a relatiei...

Documents