Argument

Am ales aceasta tema deoarece produsele de papetarie si birotice au si ele la randul lor o importanta in viata omului.

Produsele de papetarie si birotice exercita o influenta asupra omeniri. Stiinta mafrurilor ofera un find de cunostinte necesar

pentru rezolvarea problemelor comerciale privind :structura sortimentala si calitatea marfurilor; optimizarea raportului dintre calitate si pret;

evaluarea gradului de satisfacere a cerintelor si nevoilor viitoare ale consumatorilor; servicile post-vanzare.

Comertul cu marfuri presupune in principal existenta unei structuri comerciale pe sortimente adecvate de produse si asigurarea unui nivel calitativ superior pentru consumatori in momentul, in locul si in cantitatea ceruta pe piata.

Capitolul I Scurt istoric

1.1.Scurt istoric despre apariia i rspndirea hrtiei n lume

Inventarea hartiei a fost atribuita chinezului Ts Ai Lun care in anul `75 al erei noastre a avut ideea de a fabrica o foaie de hartie din fibre de dud si de bambus (bast) si chiar resturi de franghii si plase pescaresti.

O descriere incompleta a fabricarii hartiei primitive chinezestu este data intr-o carte chinezeasca din secolul al XVII-lea:Sita tinuta cu ambele maini se introduce miscand-o incoace si incolo in putina cu zeama de fibred. Cand este scoasa din putin materialul fibros ramane pe sita,grosimea pastei depinde de mana omului. Daca sita se introduce putin in pasta hartia iese subtire,daca se intoduce mai adanc foaia iese mai groasa. Materia fibroasa pluteste pe sita,iar apa curge pe cele patru parti. Sita se rastoarna apoi,iar hartia e lasata sa cada pe scandura.In acest fel se poate face pana la 1000 de coli. Deasupra lor se aseaza o scandura si se preseaza cu o funie si un retevei in acelas mod ca la presarea vinului. Umezeala se stoarce,iar foile se ridica cu un ac de arama si se pun la uscare pe un perete incalzit.

Ca mai toate inventiile mari chinezesti ala vremii aceleia si fabricarea hartiei a fost tinuta in secret. Dupa putin timp hartia sa dovedit atat de utila incat in cateva decenii a fost intodusa in administratia de stat ca apoi sa fie decretata monopol de stat.

Cu toate ca secretul fabricarii hartiei era foarte bine pazit acesta a patruns dincolo de granitele Chinei in anul 751 e.n. in urma unei batalii intre chinezi si arabi pe fluviul Tharaz,langa Samarcanda,in care arabii au iesit invingatori.

Printre chinezii luati prizonieri de arabi,se gaseau si lucratorii din atelierul de hartie chinezesti care au inceput sa practice meseria mai intai in Samarcanda,unde i-au initiat si pe arabiin acest mestesug de unde s-au raspandit si la alte popoare mai devreme sau mai tarziu.

Capitolul II

Istoria hrtiei

Omenirea a ncercat, nc din cele mai vechi timpuri, s mbunteasc metodele de comunicare i de nregistrare a evenimentelor. Primele ncercri includ folosirea tblielor cerate, frunzelor, bronzului, mtsii sau a tablelor de lut. Doar dup invenia hrtiei informaiile au putut fi nregistrate i transmise mai departe n cantiti mari i cu costuri sczute.

S urmrim, pe scurt, cteva momente principale din istoria hrtiei

4000 i.e.n. Vechii egipteni inventeaza prima substanta asemanatoare cu hartia asa cum este ea cunoscuta astazi. Papirusul era o tesatura rogojinoasa din stuf, presata si stransa intr-o coala subtire si rigida. Cuvantul "hartie" (engl. paper) isi are originea in anticul "papirus-papyrus". Mai tarziu, in cursul istoriei, grecii antici folosesc pentru aceleasi scopuri un fel de pergament, fabricat din piei de animale.

105 e.n. Hartia, in forma ei actuala este inventata de Ts'ai Lun, un functionar la curtea imparatului Chinei. Se spune ca Ts'ai a amestecat scoarta de dud, canepa, carpe si plase pentru pesti cu apa, le-a presat si le-a transformat intr-o pasta din care a inlaturat apa; rezultatul era o "coala" subtire care era lasata sa se usuce la soare. Hartia se nascuse. Acest amestec umil avea sa declanseze una dintre cele mai mari revolutii in domeniul comunicarii in istoria umanitatii. Ca urmare a acestei descoperiri, in China infloresc literatura si artele. Totusi, investigatiile arheologice recente plaseaza inventia hartiei cu aproximativ 200 de ani mai devreme.

751 e.n. Samarkand. Armatele chineze si arabe se infrunta dupa decenii de comert pasnic. Chinezii sunt invinsi si multi sunt luati prizonieri. Printre ei se afla si fabricanti de hartie care incearca sa-si rascumpere vietile invatandu-i pe arabi 610 e.n. Calugarii budisti raspandesc treptat arta fabricarii hartiei in Japonia. Aceasta devine o parte esentiala a culturii japoneze, hartia fiind folosita ca material de scris pentru evantaie, articole de imbracaminte, papusi si chiar ca material pentru construirea caselor. Japonezii au fost cei care au folosit primii tehnica tiparirii in bloc. in secolul al VIII-lea, imparateasa Shotuka a preluat un proiect masiv, constand in tiparirea unui milion de rugaciuni - dharani - fiecare pe o coala de hartie separata si asezata in pagoda eisecretele fabricarii acesteia. Astfel, Samarkand a devenit unul dintre cele mai importante centre de productie a hartiei.

1009 e.n. A fost nevoie de aproximativ 400 de ani pentru ca hartia sa traverseze lumea araba si sa ajunga in Europa. Prima fabrica de hartie de pe batranul continent a fost construita chiar de arabi in localitatea Xativa din Spania. Productia de hartie a continuat aici sub legea Moorish pana in anul 1244, cand armatele europene i-au alungat pe arabi. Ca urmare, arta fabricarii hartiei a inceput sa se raspandeasca treptat pe tot cuprinsul Europei crestine.

1250-1450 e.n. Inainte de a fi produsa in fabrici locale, hartia a fost importata in Europadin lumea araba, la preturi ridicate. Ea nu era familiara europenilor, care foloseau pe atunci, pentru scris, pergamentul. Situatia s-a schimbat atunci cand fabricile locale au inceput sa produca hartie la preturi mici. Aplicatiile sale in toate domeniile au creat o cerere imensa de hartie de toate calitatile.

1453 e.n. Johann Gutenberg inventeaza presa de tiparit. Acesta reprezinta urmatorul pas in revolutia comunicarii. Inainte, cartile puteau fi gasite numai la manastiri, case nobiliare sau in bibliotecile eruditilor, in timp ce foarte putini oameni stiau sa citeasca. Pentru prima oara in istorie, si masele sarace au acees la carti, deci la cunoastere. Datorita liberei circulatii a cartilor creste implicit si cererea de hartie, iar literatura infloreste.

1719 e.n. La acea vreme hartia era produsa din haine vechi si carpe. Neexistand cantitati suficiente de materie prima pentru a face fata cererii tot mai mari de hartie, Ren Antoine Ferchault de Reaumur sugereaza ca aceasta ar putea fi fabricata din lemn. El a avut aceasta idee observand viespile construindu-si cuibul.

1798 e.n. Nicholas Robert inventeaza masina de fabricat hartie. Mecanismul sau actionat manual producea hartia pe o sita aflata in continua rotatie. Cu toate acestea, nu a putut gasi investitori pentru a-i sprijini descoperirea. Auzind de inventia lui Robert de la o cunostinta comuna, fratii Fourdrinier din Anglia creeaza propria lor masina de fabricat hartie. Desi nu au folosit inventia lor, masinile de fabricat hartie poarta numele acestora si in zilele noastre.

1880 - 1909 e.n 1880 e.n. Jakub Klein, un negustor din Ruzomberok, infiinteaza prima fabrica de hartie din Slovacia. Astazi, in acelasi loc se gaseste cel mai mare producator de hartie din Europa de Est (exceptand Rusia) si anume Severoslovensk celulzky a papierne-SCP Ruzomberok. In Romania, primele fabrici de hartie apar la sfarsitul secolului al XIX-lea. In anul 1882 se construieste fabrica de hartie de la Busteni, in 1885 fabrica de la Bacau (singurul producator intern de hartie de ziar), iar in 1909 fabrica din Piatra Neamt. 1998 - 2000 e.n. Ia fiinta si se impune ca unul din cei mai mari distribuitori de hartie din Romania, compania Romanian Paper Distribution prin asocierea cu fabrica de hartie SCP Ruzomberok.

2000 e.n. Grupul Neusiedler AG preia 50% din aciunile SCP Ruzomberok. In prezent, grupul are o capacitate de productie mai mare de 1,4 milioane de tone anual. Astfel, Neusiedler AG a devenit cel mai mare producator de hartie de birou din Europa, productia sa ridicandu-se la 700.000 de tone anual.

Prin articole de papeterie se denumesc in sens larg diferite materiale care servesc la scris, desenat, lucrari de birou, rechizite scolare, fiind obtinute din hartie, carton mucava, materiale plastice, metale, lemn. Materialul de baza al articolelor de papetarie este hartia care se obtine la randul ei din celuloza.

2.1.Celuloz i hrti

Celuloza este un polizaharid care se poate extrage din urmatoarele materii prime: lemn de foioase si rasinoase; plante textile (bumbac-linters, in, canepa); paioase (paie de cereale, trestie, stuf); materiale recuperabile si refolosibile (maculatura, deseuri textile).

Calitatea celulozei este determinata de calitatea materiilor prime folosite, procedeul de fabricare si de innobilare.

Principalele tipuri de celuloza fabricate sunt: celuloza sulfit, celuloza sulfat, pasta de lemn bruna, pasta de lemn alba.

Celuloza este polizaharida cea mai raspindita in natura. Ea corespunde formulei(C6 H10 O5)n, in care n are valori cuprinse intre 700-800 si 2500-3000. Impreuna cu lignina si alte substante necelulozice , ea formeaza pereti celulelor vegetale si da plantei rezistenta mecanica si elasticitate.

Formarea celulozei in plante este rezultatul unui proces de biosinteza fotochimica. Procentual celuloza din plante variaza in limite foarte largi: 7-10% pentru unele plante leguminoase, 40-50% in paiele de cereale sau stuf, 40-60% in masa lemnoasa a diferitelor specii de arbori, pina la 85-99% in plante textile.

Celuloza se obtine in general din bumbac, lemn, stuf si paie.Cea mai pura varietate de celuloza se obtine din bumbac prin egrenarea(indepartarea semintelor) si apoi spalarea vatei din capsulele plantei de bumbac.Aceasta varietate este folosita aproape exclusiv in scopuri textile.

O celuloza mai putin pura se obtine din lemn, stuf sau paie. In acestea celuloza este amestecata cu diferiti componenti necelulozici, numiti irecruste(lignina, oligozaharide, ceruri, rasini etc.), care trebuie indepartati. Separarea se poate face cu ajutorul unor reactivi acizi sau bazici care dzolva incrustele, eliberind cea mai mare parte a materialului celulozic util. Printre reactivii folositi, cel mai intrebuintat este bisulfitul de calciu, Ca (HSO3)2 (in procedeul bisulfitic) sau amestecul de sulfat de sodiu si hidroxid de sodiu (in procedeul sulfat). Celuloza rezultata este supusa albirii si serveste la fabricarea hirtiei sau la chimizare; in tara noastra productia de celuloza se realizeaza in numeroase unitati industriale.

Celuloza este o substanta solida, amorfa, de culoare alba, insolubila in apa sau in solventi organici, solubila in hidroxid tetra aminocupric, [Cu(NH3)4](OH)2 (reactiv Scheueizer). La incalzire se carbonizeaza fara sa se topeasca. Nu are gustul dulce caracteristic zaharidelor.

Prin hidroliza enzimatica, celuloza formeaza glucoza; celuloza prezinta un slab caracter reducator. Aceste constatari au dus la concluzia ca lantul macro molecular de celuloza este format dintr-un mare numar de resturi de glucoza legate intre ele prin legaturi monocarbonilice in pozitiile 1-4 (gruparea hidroxil glucozitic de la C1 al unui rest glucozic cu gruparea hidroxil de la C4 al restului urmator). Rezulta astfel o structura filiforma a lantului macromolecular celulozic.

Numeroasele grupari hidroxil existente de-a lungul lantulului, in resturile glucozice, formeaza intre ele un numar urias de legaturi de hidrgen; aceste impacheteaza foarte strins lanturile macromoleculare si confera celulozei structua macroscopica de fir.

Din modul in care celuloza reactioneaza cu diferiti reactivi s-a dedus ca in macromolecula sa fiecare rest de glucoza prezinta trei grupari hidroxil capabila sa reactioneze chimic. Evidentiind aceste trei grupari functionale se poate scrie pentru celuloza o formula de tipul: -(C6 H7 O2 OH)-HO

Gruparile hidroxil din celuloza au reactivite normala si participa la reactiile specifice lor: formarea de eteri, de esteri, de alcooli etc.Dupa numarul gruparilor hidroxil dintr-un rest glucozic, care participa la asemenea reactii se obtin produsi cu diferite grade de transfer.

Tratata cu amestec de acid acetic si anhidrida acetica, celuloza poate forma mono-,di-sau tri-acetatul de celuloza.

-HO -OH -O-NO2- (C6 H7 O2 -O.CO.CH3)n- (C6 H7 O2 -O.OC.CH3 )n-(C6 H7 O2 O-CO-CH3)n-O-NO2 Mononitrat de celuloza,dinirat de celuloza,trinitrat de celuloza:

Nitrati de celuloza sunt folositi in fabricarea de tipul pulberii fara fum si a nitrolacurilor si nitroemailurilor (lacuri de acoperire cu uscare rapida si luciu puternic).

Prin tratare cu solutii concentrate de hidroxid de sodiu,celuloza formeaza un produs de tip alcoolat (alcoxid), denumit alcoliceluloza, ce poate avea, de asemenea, diferite grade de transformare.

-OH

-OH

- (C6 H7 O Nitrati de celuloza sunt folositi in fabricarea de tipul pulberii fara fum si a nitrolacurilor si nitroemailurilor (lacuri de acoperire cu uscare rapida si luciu puternic).

Prin tratare cu solutii concentrate de hidroxid de sodiu,celuloza formeaza un produs de tip alcoolat (alcoxid), denumit alcoliceluloza, ce poate avea, de asemenea, diferite grade de transformare.

-OH -OH - (C6 H7 O2 -OH )n- + nNa OH ---(C6 H7 O2 -Oa+ )n- + n H2O-OH OH

Alcoliceluloza primara

Asemenea produsi sunt obtinuti si folositi direct la fabricarea fibrelor artificeale. Fibrele de celuloza din bumbac au lungimi de 20 - 30 mm si de aceea pot fi toarse in fire care apoi se tes.

Fibrele celulozice din lemn sunt foarte scurte, 3 - 5mm si incercarea de a le toarce nu a condus la nici un rezultat. Prin prelucrare fizico-chimica a acestora s-au realizat fibrele artificiale, denumite curent matase artificiala (au luciu asemanator cu cel al matasii naturale). Se cunosc astazi mai multe procedee de fabricat matase artificiala. Procedeul viscoza se bazeaza pe relatia ce are loc intre aicoliceluloza si sulfura de carbon, CS2 prin care se obtine xantogenatul de celuloza:

-OH

-OH

-OH

-OH -OH-OH-(C6 H7 O2 -OH)n-+ CS2 -- -(C6 H7 O2 -OH)n- -H2 SO4 -(C6 H7 O2 -OH )n-ONa -O-C=S-CS2 -OH

xantogenat -NaHSO4 celuloza -de celuloza SNa Acesta este solubil in solutie de hidroxid de sodiu, formind o solutie coloidala, vascoasa, viscoza (de unde si numele procedeului ). Trecuta prin orificii foarte fine intr-o baie de acid sulfuric diluat (filare umeda) solutia de viscoza se neutralizeaza, iar xantogenatul se descompune in celuloza si sulfura de carbon. Pe aceasta cale celuloza se regenereaza sub forma unui fir continuu, desi provine din fibre foarte scurte din lemn. Matasea viscoza este intrebuintata la fabricarea diferitelor tesaturi precum si a cordului pentru anvelope.Daca solutia de viscoza este filata, printr-o fonta fina in baie de acid sulfuric diluat si glicerina, se obtin folii dintr-un produs larg folosit-celofanul.

Procedeul acetat realizeaza matasea acetat, folosind acetatul de celuloza. Solutia acestuia in acetona este supusa filarii la cald (uscata). Solventul se evapora si este recuperat, iar firul de acetat de celuloza coaguleaza si se intareste. Tesaturile de matase acetat sunt mai rezistente dar mai putin higroscopice decat cele din matase viscoza.

La noi in tara fibrele artificiale se fabrica prin procedeul viscoza la Braila, Lupeni si Popesti-Leordeni.

Celuloza este o materie prima de mare valoare economica si constituie punctul de plecare in fabricarea unor produse importante, dintre care cea de hartie ocupa un loc principal.

Daca celuloza este supusa fierberii cu un acid mineral(acid clorhidric sau sulfuric) concentrat, ea se descompune intr-un produs care se dovedeste a fi glucoza.

b.Hartia.Hartia este un produs solid, cu structura fibroasa, obtinut prin prelucrarea celulozei.

1. Obtinerea hartiei. Fabricarea hartiei comporta patru faze principale:

-prepararea semipastei (se extrage materialul fibros din materia prima)

-prepararea pastei de hartie (prin amestecarea semipastei cu substante de umplere si incleiere)

-transformlarea pastei de hartie (dispunerea pastei intr-un strat subtire care se preseaza si se usuca)

-finisarea hartiei (prin colorare, satinare, tratare la suprafata, cerate, impregnare, caserare, acoperirea cu material plastic, bobinarea, taierea, sortarea)

Procesul tehnologic de obtinere a hartiei si materiile prime utilizate determina calitatea acesteia:

2.Sortimente de hartie, carton, mucava. Diversitatea sortimentului impune clasificarea hartiei din urmatoarele puncte de vedere:

-dupa gramaj: hartie foarte subtire 6-24 g/m ; subtire, normala 51-90 g/m, carton 251_500 g/m, mucava 601-1000 g/m, mucava groasa peste 1000 g/m.

-dupa compozitie: hartie din pasta de carpe (00), din pasta de carpe si celuloza (0), din celuloza si maculatura (II, III), din pasta de lemn, maculatura, stuf (IV);

-dupa destinatie: hartie pentru tipar (ziare, carti, brosuri, reviste, reproduceri), hartie pentru scris (concept, semivelina, velina), hartie pentru desen, hartie sugatoare, hartie electrotehnica, hartie de ambalaj, hartie pentru tigari.

Sorturi de hartie

In scopul folosirii, ca atare, se comercializeaza urmatoarele sorturi de hartie:

-hartie de scris velina neliniata si liniata (tip I), semivelina (tip II), pelur, cretata, concept, bankpost:

-hartie de desen tip A (suprafata neteda), tip B (cu suprafata granulata), calc, ozalid;

-hartie cu portative pentru note muzicale

-hartie pentru ambalaj obisnuita tip I alba si albastra, tip II (pungi), hartie pergamentata tip A, B, hartie matase tip A, B, E, hartie celofan;

-hartie creponata pentru scopuri igienice (hartie igienica, servetele, prosoape, batiste), gofrata in sul (divers colorata);

-hartie sugativa, hartie copiativa (carbon, indigo);

-hartie pentru lucru manual si decoratiuni glase, marmorata, foita colorata, milimetrica, sagren (presata pentru legatorie), hartie calc milimetrica

-hartie desenata pentru fete de masa, covorase, afise de raft;

-stegulete si steme din hartie offset;

-hartie litografica pentru ziare, hartie pentru tigarete.

Sorturi de carton: carton pentru dosare;carton velin cu luciu pe ambele parti; carton duplex (se fabrica din doua straturi, se prezinta in coli); carton triplex ( se fabrica in 3 straturi, perzinta satinaj cu luciu pe fata, se prezinta in coli); cartonat prespan (carton impregnat cu rasini sintetice si presate, utilizat in electrotehnica pentru izolatii).

Sorturi de mucava: mucava pentru legatoare (copertii pentru blocuri, bibliorafte, mape pentru birou); mucava pentru ambalaje (cutii).

3.Aprecierea calitatii hartiei. Calitatea hartiei este determinata de caracteristicile fizico-mecanice si chimice apreciate organoleptic sau prin analiza de laborator. Caracteristicile fizice determinate mai frecvent sunt: oblicitatea formatului; garmajul, grosimea si greutatea specifica; netezimea; luciul; porozitatea; gradul de alb; calitatea incleierii; opacitatea; rasucirea la umezire; rigiditatea; stabilitatea termica; determinarea impuritatilor; permeabilitatea la apa; impermeabilitatea la garsimi; determinarea numarului de gauri strapunse.

Caracteristicile mecanice se refera la: rezistenta la tractiune si alungire la rupere; rezistenta la indoire; rezistenta la plesnire; rezistenta la sfisiere; rezistenta la biguire (formarea cantului) si rezistenta la frangere.

Defectele hartiei: in urma procesului tehnologic hartia poate prezenta diferite defecte care-i micsoreaza calitatea. Mai frecvent intalnite sunt:basicare, ciupituri, cute, detasarea stratului, dubla fata, dugi de netezire, dunga murdara, gauri, gramaj neuniform, imputitati, incretituri, idoitura la margini sau la capate, ingalbenire, innegrire, nuanta neuniforma, oblicitate, ondulatie, taieturi. Aceste defecte se constata in general organoleptic fara a mai fi necesare anumite incercari de laborator

4. Ambalare, marcare, depozitare si transport. Ambalarea: colile de hartie si carton pot fi ambalate in: topuri de 100 1000 coli; baloturi prinse in patru benzi de otel; in lazi ( din carton ondulat, lemn captusite cu parafina ); in suluri ( infasurate pe tuburi de hartie cu dopuri la capete );

Marcarea: se realizeaza cu etichete care cuprind: tipul de hartie, denumirea fabricii producatoare, balot nr .... , formatul (mm), numarul STAS, culoarea, gramajul (g/mp), greutatea balotului (kg/1 000 coli), pretul (lei/coala, lei/kg), data fabricatiei, control C.T.C.

Transportul: se face in vehicule acoperite, curate.

Depozitarea: hartia se depoziteaza in magazii uscate, curate, acoperite. Baloturile si lazile vor fi asezate orizontal cu panourile sau capacele in sus. Stivuirea baloturilor se face maximum in sase randuri, iar sulurilor in doua sai trei randuri.

2.2.Sortimentul articolelor de papetrie a. Rechizite scolare si de birou

In aceasta grupa sunt incluse: caiete scolare, caiete pentru schite si desen, agende, bloc-notesuri, plicuri, registre, repertoare, dosare, bibliorafturi, diverse articole de birou, articole pentru sters si lipit, materiale de pavoazare.

1.Articole de hartie si carton

Caietele scolare: sunt articole destinate in special elevilor si studentilor din toate formele de invatamant. Pot fi grupate astfel: de uz general: tip I-III A pentru clasele I, tip IV dictando, tip V de aritmetica, maculatoare;

- cu o anumita destinatie; biologie, geografie, chimie; geometrie, caligrafie, muzica, desen, vocabular, repertoar, ierbare;

- cu file in numar de : 8-24 file caiete de teza, 16-32 file caiete pentru incepatori, 36-48 file caiete uzuale, 100-200 file pentru ultimele clase de studiu;

- executate prin: coasere, lipire, arc special;

- de format: A4 obisnuite, A5 studentesti, pentru alte scopuri.

Blocurile de corespondenta ( bloc-notesuri) se livreaza: tip A fara liniatura; tip B dictando; tip C aritmetica.

Registrele dupa format, fiaj si liniatura, se livreaza in mai multe tipuri (A4 tip I, A4 tip II, A4 tip III si altele).

Carnetele se livreaza: simple; notes cu coperta imbracata in panza de legatorie; cu coperte PVC; de buzunar; cu mecanism cu inele; carnet triplu telefon; carnet copier/

Dosarele pot fi : simple; cu sina (sina lunga, sina scurta); arc spiralat; de incopciat mapa de birou.

Plicurile se livreaza in functie de: executie ( simple, captusite); format (C4,C5,C6); hartie: (alba, colorata); prezentare (simple, mape, casete, paravion).

Agendele pot fi: de buzunar; de birou; simple, cu repertoar telefonic.

Bibliorafturi: tip A cu parghie de inchidere si placa de presare; tip B cu arc si placa de presare; tip C: sistem de prindere fix, de incopciat.

Diverse articole: mape, cartie de vizita, etcihete scolare, felicitari, albume pentru fotografii, colturi foto, abtibilduri.

1.Alfabetare, betisoare, penare, numaratoare, plastilina; globuri terestre.

2.Articole de birou din metal: ace cu gamalie, ace de capsat, pioneze, masini de perforat, de capsat, ascutitori, calareti pentru cartoteca. 1.Materiale se sters si lipit : gumele de creion, de cerneala, de masina de scris, proiectant, carbune sunt realizate din cauciuc sau PVC; substante de lipit pasta alba de lipit, guma de lipit lichida, adevinol, lipinol, stircol, ceara pentru sigilii.

a.Materiale pentru scris. Sunt produse folosit pentru scris, copiat, constituite din dispozitive pentru scris si substante chimice care se fixseaza pe hartie reversibil sau iriversibil. Sortimentul comercial se constituite din:

-creioane: - negre cu mine ceramica din grafit: foarte tari 6H-9H; tari TH-5H; medii H,F, HB, BHB; foarte moi 4B, 5B, 6B; moi B, 2B, 3B; tamplar si dulgher; colorate (in 8, 12, 18, 24 culori); copiative: indigo (negre,colorate); mine (negre, colorate,copiative) ;

-creioane mecanice cu mina (1-4 culori)-pixuri cu pasta (una, doua sau mai multe culori)-filtz-uri (creioane ci fibra) Carioca folosite la o singura incarcare, cu rezerva interschimbabila;-rapidografe pentru desen-tocuri: simple; ci dispozitiv de prindere a penitei topografice;-penite: pentru birou, caligrafie, scolare, desen (redis), topografice, Favorit, Gigant, Select, pentru stilou;-stilouri se livreaza in functie de: caracteristici; uz scolar, uz general, superoare (Parker, Pelikan, Kaweko, Montblanc); - sistemul de alimentare: cu pipeta, piston direct si indirect, vacuumatic, cu cartus cu cerneala, combinat montarea penitei, libera, vizibila integral, vizibila partialaa.cerneluri: - pentru toc rezervor: extrafluida (albastru, bicolorata); speciala (albastra, rosie, violacee); normala (albastra, rosie, verde, violeta); pentru filtz-uri; pentru marcat rufe; de reproducere;b.pasta pix alabstra, colorata;c.tusuri negre, colorate, pentru stampilad.panglica pentru masina de scris (neagra, rosie, albastra, bicolora)e.tusiere prntru stampile.

B.Articole pentru desen si pictura. Sunt instrumente geometrice, ustensile si materii colorate, care servesc la realizarea desenelor geometrice, tehnice, artictice si a picturilor. Din aceasta grupa se comercealizeaza:

1.Rechizite pentru desen, din lemn, metal si mase plastice; linii pentru uz scolar tip A si B; dublii si triplii decimetri; echere de 45 si 60; florale tip A,B si C; raportoare; teuri tip A si B; plansete pentru desen ( tip A,B,C); material didactic pentru tabla scolara ( raportor, rigla, echer, compas); rigle de precizie pentru uz tehnic ( tip A, B, C); liniare si rigle pentru aparate de desen; rigle de reductie si de marime; rigle de calcul ( 298 mm marimea 1, 150 mm marimea 2); tagator; compas; truse de compas (circumferentiere, tragatoare, balustru, distantiere, tragator unuversal de punctare si accesoriile necesare).

2.Articole pentru colorat si pictura

a. Culori de apa sunt un amestec de pigmenti universali de diferite culori, cu un liant. Se includ in acestra grupa:

b. Acoarelele: sub forma de pastile de paleta din carton, in cutie de carton, de material plastic sau in tuburi de plumb cositorit, in seturi de 6, 12, 24 culori, tip A pentru scolari, tip B pentru studenti, tip C pentru pictori;

c. Guasele (acuarele lichide) se prezinta ca o pasta omogena consistenta, de culoare uniforma, cu miros caracteristic de fenol. Se livreaza in borcane de material plastic ( 30 cm patrati). Guasa extrafina se livreaza in categoriile I, II, III in functie de culoare;

d. Culori tempera: se prezinta sub forma de pasta, culoare uniforma, pelicula are un aspect mat. Se livreaza culoare tempera concentrata (borcane de 60 cm patrati), culoare tempera decorativa (tuburi de plumb), culoare tempera fina ( tuburi de plumb);

e. Culori acrilice: se prezinta sub forma de pasta , culoare uniforma, pelicula are un aspect lucios;

f. Culori de pictura in ulei: se prezinta sub forma de pasta omogena de diferite culori, cu luciu si miros caracteristic de ulei de in. Se livreaza culoare de ulei decorativa ( categoria I, II, III, IV) si culoare de ulei extrafina (categoria I, II, III, IV) ambalate in tuburi de plumb;

g.Culori pastel sunt mine fara invelisul de lemn. Se produce in trei tipuri: moi, mijlocii si tari. Sortimentul cuprinde: pasteluri fine, cerapastel, ceracolor, vitrocolor.

h.Carbunele pentru desen obisnuit si presat.

i.Pensule pentru acuarele si pictura scolare, rotunde de pictura, Fresco, Rubens.

2.3.Verificarea calitii mrfurilor de papetrie Varietatea deosebita a articolelor de papetarie a impus cerinte de calitate specifice fiecarui produs, care sunt mentionate in standardul sau norma interna a fiecarui articol. Cu ocazia comercializarii este posibil sa se efectueze verificari organoleptice ala produselor si probe de functionare a acestora. Incercarile fizico-mecanice si chimice sunt realizate numai la cererea beneficiarului, in cazuri de dubii calitative.

Verificarile calitative efectuate se diferentiaza pe grupe de produse, de exemplu:

Pentru rechizite scolare din hartie si carton se verifica: marcarea, ambalarea; tipul, formatul, obicitatea; calitatea hartiei; numarul de file; liniatura; modul de asamblare.

Pentru materiale de scris se verifica: marcarea, ambalarea, aspect exterior, culoare, finisare, rectilinitate, dimensiuni (diametrul, lungimea), manipularea mecanismelor sa se faca simplu si usor (pixuri, stilouri), fluiditatea ( cerneluri, tusuri), urma lasata pe hartie sa fie continua, de intensitate uniforma bine conturata, aderenta in hartie, timp de uscare redus (cerneala, tus), termenul de garantie ( cerneala 12 luni, tus 3 luni, pasta pix 6 luni).

Pentru articole de desen si pictura se verifica: marcarea, ambalarea; aspectul exterior ( culoare, uniformitate, muchii drepte si netede); dimensiuni ( lungimea, unchiuri); graditia ( clara, exacta); suprafata plana ( rigle, teuri, florare); manevrare usoara a articulatiilor mobile (compasuri, rigle de calcul); consistenta normala ( acuarele, tempera); termenul de garantie ( acuarele 1-2 ani; guase 6 luni; tempera 6 luni).

Capitolul III

Fabricarea Hrtiei

3.1.Materiale fibroase folosite la fabricarea hrtiei Fibrele celulozice:

Principalul component al peretelui celular al plantelor este celuloza.

Impreuna cu celuloza se mai gasesc,in procente diferitesi alte substante cum sunt:lignina,hemicelulozele,substante pectice,grasimi,ceruri,gume,mucilagii,amidon;resturi de proteine;saruri minerale,s.a

Cele mai importante componete sunt celuloza si hemiceluloza;dar si prezenta ligninei prezenta interes,ea impoedicand separarea fibrelor celulozice in procesul de macinare.

Cantitatile relative de celuloza,lignina si hemiceluloza din peretele celular al catorva plante:

Nr.crt.PlantaCeluloza %Hemiceluloze %Lignina %

1.Lemnul40-5012-3420-32

2.Paie de cereale31-4535-3815-25

3.Inul65-7515-212-5

4.Bumbacul88-96Pana la 6 (numai subst.pectice)0

3.2.Mcinarea

Teoria macinarii:

Pentru a obtine anumite caracteristici de calitate ale hartiei s-a constatat ca fibra trebuiesa sufere un tratament mecanic. Transformarile fizice ala fibrei celulozice prin tratamente mecanice se cheama macinare. In procesul de macinare se consuma o cantitate considerabila de energie electrica.

Pentru sortimentele obisnuite de hartie consumul variaza intre 200-1000 Kwh/tona , iar unele sortimente speciale necesita chiar si 5000-7000 Kwh/tona.

Consumul acesta mare de energie obliga pe fabricantul de hartie sa cunoasca bine procesul de macinare pentru a obtine maximum de calitate cu minimum de energie.

Imbunatatirile aduse hartiei prin macinare nu sunt numai decat proportionale cu durata macinarii.

Proprietatiile de rezinstenta cresc odata cu macinarea pana la o limita si apoi incep sa scada,asa cum se vede in figura urmatoare:

Rezistenta la rupere

Duble indoituri

Rezintznta la plesnire

Rezistenta la sfasiere

0 20 40 60 80 Timp de macinare [min.]

Pe langa variatiile proprietatiilor fizico-mecnice,macinarea produce si alte modificari ala hartiei.Astfel,opacitatea scade cu cresterea gradului de macinare pe seama cresterii densitatii,retentia fata de umplutura si substantele de incleieresi de colorare creste.Unele dintre aceste schimbari sunt avantajoase,iar altele negative.Este necesar sa se cunoasca schimburile proprietatilor hartiei,pe seama modificarilor aduse fibrei individuale in procesul de macinare.Examinarea microscopica arata ca prin fibrilare se reduce lungimea si grosimea si creste suprafata specifica.De asemenea prin macinare se constata o crestere a cantitatii de apa retinuta de celuloza.

Pe langa aceste efecte masurabile s-a mai observat ca datorita repetatei actiuni de frecare la care este supusa fibra celulozica se rup legaturile laterale interne avand loc procesul denumit fibrilare interna.Ca urmare polizaharidele ce se gasesc pe suprafata fibrei sunt partial dispersate sau dizolvate. Acestea sunt efectele fundamentale pe care le are macinarea asupra fibrelor individuale.

3.3.Instalaii de mcinare Generalitati:

Toate instalatiile de macinare au aceleasi elemente de baza:doua suprafete de macinare care se deplaseaza una fata de alta.

In cazul holendrului elementul in miscare este valtul cu cutite,iar elementul static este platina.

Cutitele de pe valt si de pe platina pot fi inguste sau late,putine sau numeroase,grupate sau separate;drepte sau in zig-zag.

Moara Jordan are statorul si rotatorul de forma tronconica.Cutitele sunt fixte pe suprafata rotorului si pe suprafata statorului .Hidrafinerele se deosebesc de morile Jordan prin aceea ca au unghia conului mai mare.

Hidradiscurile au cutitele dispuse radial pe rotor si stator,ambele suprafete fiind plane si facand unghi drept cu axul de rotatie.

In cazul rafinatoarelor dublu-disc ambele discuri se rotesc in sensuri opuse unul altuia.Cutitele de pe statorul hidrafinerului sau de pe platina holendrului pot fi inlocuite cu bare de bazalt.Cu aceleasi elemente din bazalt se pot echipa si valturile holendrului.Moara cu bile si kollergangul sunt dotate de asemenea cu suprafete de bazalt.

3.4.Incleierea hrtiei Hartia si cartoanele se incleie pentru a-si pastra performantele in contact cu unele lichide.Incleierea hartiei de scris sau de tipar pentru ca cerneala sa nu patrunda pe partea opusa sau sa nu faca mustati in urma penitei este mai simpla.Problema deosebita ridica hartia de saci sau hartie de ambalaj in sensul ca apa sa nu treaca prin coala de gartie si in sensul ca hartia sa-si pastreze proprietatile de rezistenta in mediu mai umed.

Hartia pentru stratul neted de carton ondulat este incleiata pentru a conferii cutiilor o suficienta rezistenta si dupa o expunere la ploaie.Unele harti pentru ambalat alimente trebuie sa reziste la acidul lactic sau la sucul de carne.Tratarea cu ceruri sau cu polietilena permiteobtinerea unor ambalaje corespunzatoare pentru alimente sau chiar pentru confectionat pahare.

Incleierea in masa presupune folosirea colofoniului, a cleiului sintetice,a emulsiei de parafina precum si a altor aditivi pentru rezistznta in stare umeda si care se introduce in pasta de hartie inainte de lansarea ei in sita.

Incleierea va reduce patrunderea lichidelor prin foaia de hartie sau de carton dar expunand hartia la umiditate un timp mai lung, ea se va desface in fibre.Pentru ca hartia in stare umeda sa-si pastreze 30-50% din rezistenta in stare uscata este nevoie sa fie tratata cusubstante speciale.Prin tratarea la suprafata,in presa de incleiere sau pe calandru cu adezivi sau ceruri,incleierea se imbunatateste.

Acest tratament poate impermiabiliza hartia sau cartonul intr-o anumita masura dar in lod obisnuit este necesara sa se casereze coala de hartie cu o bariera de plastic sau de folie metalica.

5.Tipuri de masini de hartie:

Exista doua tipuri de masini de hartie:

1.masina de tip fourdrinier

2.masina cu sita cilindrica

Aceasta clasificare este numai pe baza sistemului de formare al foii,caci intre cele doua tipuri se pot face multe combinatii iar pentru fabricarea hartiilor speciale sunt masini speciale.

Principiile fabricarii hartiei sunt aceleasi pentru toate tipurile de masini.Banda de hartie este mai intai formata dintr-o suspensie apoasa de fibre pe sita plana sau cilindrica.Dupa aceea banda de hartie se deshidrateaza in sectiunea preselor, se usuca in partea uscatoare si daca este cazul se calandreaza si se infasoara.

6.Sectiunea uscatoare:

Procesul de uscare are in vedere eliminarea apei din banda de hartie pein evaporare.

Necesitatea uscarii hartiei:

Hartia ca sa poata fi folosita,trebuie sa contina cub 10% apa,raportat la greutate.Asa cum iese din prese,umiditaea benzii de hartie poate fi 35-45% i functie de tipul de prese si respectiv nivelul tehnic al acestora.De dorit ar fi ca sa se elimine prin storcere o cat mai mare cantitate de apa dar cum acest lucru nu este posibil,se impune ridicarea uscaciunii hartiei de la 35-45% (cu cat iese din prese) pana la 93-95% prin evaporare.

Metoda de uscare:

In partea uscatoare a masinii de hartie au loc doua procese fizice de baza transferul de caldura si transferul de masa.

Caldura se transfera de la aburul fierbinte la banda umeda de hartie pentru a asigura energia necesara deplasarii apei din hartie. Apa se evapora si este apoi transferata din banda de hartie in mediul inconjurator prin procesul de transfer de masa.

Caldura este asigurata la temperatura ridicata pentru o evaporare rapida. In plus,atmosfera in care se transfera umididatea este tinuta cat mai receptiva posibil prin reducerea presiunii de vapori cu un consum rezonabil de energie.

3.5.ImprimanaExista trei tipuri prinipale de imprimante : cu ace, cu jet de cerneal i cu laser. Dei folosesc tehnologii de imprimare diferite, toate primesc aceleai informaii de la PC i folosesc, de obicei, aceleai porturi pentru conectare. Cnd despachetai imprimanta, trebuie s citii instuciunile cu atenie nainte de conectarea sa deoarece pot exista componente, cum ar fi tviele de alimentare cu hrtie, care trebuie fixate nainte de pornire.

Cnd imprimanta este asamblat n ntregime, legai-o la ieirea special a PC-ului, notat de obicei cu LPT1 sau Printer, i apoi conectai cablul la priza de perete.

In Windows folositi programme speciale numite drivere pentru a traduce imaginea pe care o vedei pe ecranul monitorului n informaii inteligibile pentru imprimant. Inainte de a ncepe s tiparii, trebuie s v asigurati c Windows are instalat driver-ul potrivit pentru imprimanta respectiv. Prin alegerea simbolului Printer din Control Panel vi se arat care programe sunt instalate si dac informaiile tiprite sunt transmise prin portul corect.

Imprimanta va funciona cu orice program care ruleaz sub Windows

Butoanele unei imprimanten timp ce unele imprimante sunt dirijate complet prin programe afiate pe ecran, majoritatea au butoane care indic pe larg procesul curent de tiprire i datele imprimantei.. Incercati fiecare buton al imprimantei ca s ntelegei ce rol are. Butonul de alimentare cu energie se afl de obicei in spatele imprimantei. Inchidei imprimanta cnd terminai treaba.

-Butonul Clean cura tonerul.

-Apasarea butonului Reset este echivalent cu oprirea i apoi repornirea tipririi i este folositoare atunci cnd apare o problem de genul prinderii greite a hrtiei. ndat ce traseul hrtiei a fost eliberat, apsarea acestui buton va face ca partea electronic a imprimantei s fie din nou n stare de funcionare.

-Butonul Load/Eject Paper introduce Butoanele imprimantei

-Tastele Font/Mode activeaz caracterele interne ale imprimantei stilul de tiprirei calitatea general a tipririi. Aceste butoane afecteaz de obicei doar lucrarile scrise n programe care ruleaz din DOS. Windows nlatur sau ignor datele activate de aceste butoane.

-Butonul Status se poziioneaz fie n poziie Deschis(Open), fie in poziia nchis(Close). Deschis nseamn c imprimanta este gata s primeasc i s tipareasc informaii primite de la PC a fost decuplat.

-Install print cartrige ndeparteaz prghiile care fixeaz cartuul permind accesul la aceasta.

-Alignment Test (testul de aliniere) ncepe testul, pentru a se asigura ca poziia cartuului este bun.

-Butonul Quality se poziioneaz pe Draft(economic) sau quality. Aceasta nseamn c putei tipari de prob, adic pe ciorn pentru a economisi timp i cerneal sau pe curat unde calitatea literei este mai bun.

Alegeti imprimanta a.Imprimantele cu ace folosesc ace subiri care bat ntr-o panglic impregnat cu cerneal pentru a tipri imaginea pe hrtie. Dac avei o imprimant cu ace, rezultatele vor fi mediocre. Ele folosesc de fapt, principiul de la main de scris care folosete i ea band tuat. Aceste imprimante sunt ietine i uor de folosit. Imprimantele cu 9 ace nu sunt destul de bune pentru Windows. Cele cu 24 de ace fac fa cu succes tipririi sub Windows. Marele dezavantaj este c sunt foarte zgomotoase.

b.Imprimantele cu jet de cerneal arunc mici picturi de cerneal pe hrtie i compun imaginea de tiprit. Ele tiparesc mai bine decat cele cu ace, nu sunt mult mai scumpe i sunt silenioase. Imprimantele cu jet de cerneal color sunt doar cu puin mai scumpe dect cele alb -negru, dar culoarea poate fi punctul forte al lucrrii dumneavoastr. Fotografiile color vor fi tiprite acceptabil, dar nu la standardul revistelor. Merit s folosii culoarea acolo unde credei c va arta bine, adic n cazul unor fragmente mici de text sau pentru evidenierea textului, i, mai ales, pentru o fotografie.

c.Imprimantele cu laser realizeaz tiprituri de cea mai bun calitate, dar sunt mult mai scumpe; sunt usor de folosit.

3.6.Hrtia este totul

Calitatea lucrrii este influenat de calitatea hrtiei folosite. Dac lucrai la un proiect special i ai dori s arate ct mai bine posibil, ar fi bine s cumprai hrtie special conceput pentru imprimant ape care o avei. Este un anumit tip de hrtie pentru imprimantele cu jet de cerneal i un altul pentru imprimantele laser. Imaginile sunt astfel redate mai clar. Hrtia este ntr-o continu diversificare : exist coli cu borduri elegante, care seamn cu diplomele sau certificatele, coli cu inserii de bumbac, coli cu texturi aparte, coli de culori atrgtoare. Putei folosi toateacestea pentru a realiza o mulime de proiecte interesante.

Unfaxmodernfunctioneazaastfel: In interiorul aparatului exista un senzor care citeste hartia. De obicei, un fax modern are si un mecanism de alimentare cu hartie pentru a facilitatrimitereadedocumentecumultepagini. Punctele albe si negre de pe pagina sunt codate de un encoder si codurile astfel rezultate sunt trimise de fax prin linia telefonica. La primirea unui document, un mecanism marcheaza hartia cu puncte negre.

Primireaunuifax Bitii din documentul scanat sunt transmisi pe linia telefonica si ajung la un fax ce ii receptioneaza. Bitii sunt decodati, decompresati si reasamblati in linii scanate ca in documentul original. Exista cinci moduri de tiparire a unui fax, depinzand de tipul de aparat care il receptioneaza:

Hartie termica - cand faxurile au inceput sa fie utilizate pe scara larga in birouri, in anii '80, majoritatea aparatelor foloseau hartie termica. Hartia este acoperita cu un strat chimic care reactioneaza la caldura luand culoarea neagra. Hartia termica are cateva avantaje mari: Este foarte putin costisitoare producerea faxului cu hartie termica. Imprimantele termice nu au parti in miscare exceptand mecanismuldealimentarecuhartie. Nu exista consumabile cum ar fi rezervoare de cerneala sau riboanedeoarecehartiacontinecerneala. Imprimanteletermicesuntaproapeindestructibile. Singurul dezavantaj este acela ca hartia se decoloreaza in timp, sau se poate colora complet in negru daca este lasata intr-un mediu foarte cald.

Film termic - filmul termic foloseste un ribon de latimea unei pagini ce contine cerneala care se topeste pe coala de hartie atunci cand este incalzita. Din punct de vedere mecanic este mai complicat decat la hartia termica dar mai putin complicat decat la imprimantele cu jet de cerneala.

Jet de cerneala - aceasta tehnica foloseste acelasi mecanism ca si o imprimanta cu jet de cerneala.

Imprimanta laser - aceasta tehnica foloseste acelasi mecanism ca si o imprimanta laser.

Imprimanta atasata unui calculatorului - faxul este receptionat de un fax modem (un modem compatibil cu standardul de comunicatii Grup 3), este stocat pe hard diskul calculatorului ca un fisier grafic si apoi trimis catre imprimanta atasata calculatorului.

Capitolul IV Caracteristicile ambalajelor din materiale celulozice Pentru fabricarea ambalajelor se utilizeaza diferite tipuri de hartie si cartoane. Acestea se pot asocia intre ele sau cu alte materiale,in scopul realizarii ambalajelor complexe.

Se disting trei categorii de materiale de baza destinate fabricarii ambalajelor din hartie-carton:hartia pentru ambalaj,cartonul plat,cartonul ondulat.

Hartia:utilizata la ambalare este obtinuta din lemn de esenta moale,neinalbit si se clasifica dupa:gramaj,compozitie,destinatie.

Pentru ambalarea marfurilor se folosesc urmatoarele tipuri de hartie:sulfit,kraft,pergament,impermeabila,parafinata.

Principalele tipuri de cartoane utilizate sunt:cartonul duplex,triplex,ondulat (format din unu pana la patru straturi netede si unu sau trei straturi ondulate din hartie de ambalaj,unite intre ele cu adeziv).

Materialele celulozice prezinta urmatoarele avantaje in utilizare (figura 4.5):

Sunt materiale ecologice,reciclabile si netoxice;cartonul ondulat este unul dintre cele mai ecologice si solide materiale de ambalare,care nu este depasit din punct de vedere al performantelor economice si ecologice de nici un alt material;

Sunt flexibele,usoare,igienice apte pentru a veni in contact cu alimentele;

Se caracterizeaza prin rigiditate si rezistenta foarte buna (cartonul ondulat);

Sunt rezistente la grasimi,gaze,hidrocarburi,acizi (hartia tratata prin acoperire si laminare);

Pot fi tiparite

Avantajele utilizarii materialelor celulozice:

-ecologice

-flexibile

-rezistenta la anumiti factorii de agresiune

-masa redusa

Ambalajul ecologic

Intr-o societate moderna,ambalajul trebuie sa raspunda atat cerintelor esentiale cu privire la produs,cat si unor obiective precise de protejare a mediului inconjurator. Impactul ambalajelor asupra mediului reprezinta de fapt impactul materialelor si tehnologiilor de ambalare asupra mediului.

Ambalajul este un produs a carui functionalitate dispare in momentul inceperii utilizarii produsului continut.

Trecerea de la stadiul de produs la cel de deseu este rapida si impune luarea unor decizii importante cu privire la mediu.

Caracterul ecologic al unui produs depinde de materiile prime utilizate,procesul tehnologic si deseurile rezultate din procesul de productie si consum.

Interprinderile trebuie sa cunoasca reglementarile referitoare la produsele ecologice si sa-si adapteze peoductia la cererile pietei.In aceste conditii ambalajul trebuie sa faca fata unor constrangeri suplimentare referitoare la mediul inconjurator.

Ambalajul ecologic este ambalajul realizat din materiale ecologice,utilizand tehnologii nepoluate, cu un impact minim admis asupra mediului inconjurator.

Pentru a evalua caracterul antipoluant al unui material de ambalare s-au stabilit o serie de criterii : consum minim de material, utilizarea materialelor biodegradabile, utilizarea tehnologiilor de fabricatie nepoluate, probabilitatea de distrugere a ambalajului dupa utilizare;lipsa de nocivitate prin distrugerea materialului probabilitatea de reutilizare a amterialului,aplicarea de simboluri care sa indice daca ambalajele sunt reincarcabile, reciclabile si/sau transformabile.

Observatie:Alegerea materialului ecologic de ambalare trebuie sa tina seama de: procesul de incalzire globala si modificariile climatice; deprecierea stratului de ozon; poluarea aerului, inclisiv fenomenul de ploaie acida;poluarea apei; tipurile de deseuri solide si eliminarea lor.

Degradarea naturala a materiilor de ambalare se realizeaza prin:

Biodegradare, care consta in distrugerea materialului de catre microorganismele prezente in sol;

Oxidarea chimica care consta in distrugerea materialuilui prin coroziune.

In general ambalajele din hartie si carton pot fi considerate ecologice. Cu toate acestea prezenta compusilor organoclorurati, rezultati din albirea pastei de hartie constituie o sursa de plouare. De asemenea, cernelurile de imprimare sunt considerate poluante.

Simbolurile aplicate pe ambalaje

Ambalajul este un component indispensabil activitatii comerciale.Aparitia unor sortimente noi de produse, modernizarea conceptiei si metodele noi de desfacere a marfurilor presupun contiunua diversificare a ambalajelor si cresterea exigentei consumatorului fata de acestea.

Ambalajul protejeaza consumatorul impotriva falsificarii marfurilor obiectiv care se realizeaza prin: includerea anumitor etanseizari, constructia unor elemente suplimentare atasate ambalajului modul de etichetare aplicate pe ambalaj.

Riscurile aparitiei toxicitatii produselor, cauzate de materialele de ambalare sunt determinate de faptul ca anumite metale pot reactiona cu acizii prezenti in alimente (fructe, legume), cu formarea de hidrogen si ioni metalici.

19