Desenele animate: forme culturale contemporane

Universitatea Bucureşti

Facultatea de Litere

Studii Europene

Desenele animate: forme culturale contemporane

Studenti: Alexandrescu Izabela Anamaria

Amironesei Sorina Elena

Barbu Andreea

Capata Georgia

Rosnov Raluca

Stan Alexandra

Profesori indrumatori: Constantinescu Mihaela

Soare Oana

Curs: Forme culturale contemporane

1

Desenele animate: forme culturale contemporane

Mai 2010

Introducere

Desenul animat constituie o formă culturală contemporană ce presupune crearea de lumi posibile, folosindu-se de elemente din realitate. Acestea sunt redate într-un mod ludic şi captează atenţia privitorilor de orice vârstă.

În conceperea acestui proiect, ideea dezvoltată a fost aceea că desenele animate sunt o formă culturală contemporană cu impact global.

În primul capitol, sunt prezentate etapele istorice care au marcat evoluţia desenelor animate, date-cheie în evoluţia animaţiilor americane, a anime-urilor japoneze şi chiar a desenelor animate româneşti .

Al doilea capitol subliniază impactul global al desenelor animate prin intermediul televiziunii şi Internetului şi implicaţiile la nivel social, politic şi cultural.

Cu referire la influenţa desenelor animate asupra psihologiei şi educaţiei, dar şi formării intelectuale a individului, e explicat impactul negativ al violenţei din unele desene animate (capitolul al treilea), dar şi efectul pozitiv al altora asupra societăţii (capitolul al patrulea).

În ultimul capitol, este prezentată contribuţia pe care au avut-o industriile adiacente la promovarea desenelor animate şi transformarea lor în forme culturale cu impact global.

Având în vedere impactul global al desenelor animate, ne-am propus ca în studiul de caz să analizăm modul în care se regăseşte specificul unor societăţi (americană, respectiv japoneză) în cadrul acestor forme de exprimare culturală contemporană.

CAPITOLUL 1. ISTORICUL DESENELOR ANIMATE

Criticul Robert Benayoun nota la un moment-dat că: “Desenul animat […] prezintă

autorilor săi avantajul unic de a asigura o formă de continuitate aproape directă între gândire şi

realizare” (A opta artă? În lumea filmului de animaţie mondial şi românesc, Simelia Bron, p

6). El se joacă cu timpul şi cu spaţiul, subliniind numai ce este important în idei, trucând sau

clădind lumi posibile. Publicului i se oferă astfel o alternativă atractivă la realitatea propriu-

zisă, ceea ce îşi propuneau iniţial creatorii de filme fiind să impună cinematograful ca pe ceva

magic, captivant.

Primele exemple ale încercărilor de a capta fenomenul mişcării într-un desen animat se

regăsesc foarte de timpuriu, încă din Paleolitic, în picturi rupestre. Animalele erau reprezentate

cu picioare multiple pentru a sugera ideea că acestea se află în plină mişcare. Cu toate acestea,

nu se poate vorbi încă despre animaţii. Acestea sunt strâns legate de apariţia şi dezvoltarea

2

Desenele animate: forme culturale contemporane

cinematografului care, la rândul său, a fost condiţionat de o serie de invenţii şi descoperiri

importante privind perceperea imaginii, analiza şi sinteza ei şi, în cele din urmă, proiecţia.

Primul autor al unei imagini animate (aşa cum înţelegem azi termenul) a fost Pieter Von

Musschenbroek, în 1736. Savantul olandez a desenat mai multe imagini succesive ale unei

mori de vânt, cu rotirea braţelor acesteia într-un ciclu complet. El a putut proiecta imaginile

suficient de repede pentru a asigura persistenţa lor pe retină, creând astfel iluzia că braţele

morii desenate se învârt.

La începutul secolului al XIX-lea, devine cunoscută o jucărie numită thaumatrop: un

disc având două imagini desenate în partea din faţă şi în spate şi o sfoară legată astfel încât să

faciliteze mişcarea lui; cele două imagini fuzionează când discul se roteşte.

Fenakistiscopul lui Plăteau (1833) a fost conceput şi realizat că material documentar ce

însoţea disertaţia: “Câteva proprietăţi ale impresiilor produse de lumină asupra organului

văzului” (1829, Liège). Este şi primul aparat care obţine sinteza mişcării unor figuri utilizând

mai multe imagini elementare. Treptat, interesul pentru noile descoperiri şi invenţii creşte

destul de mult în epocă, ceea ce determină o invazie de articole, referate şi studii dedicate

imaginilor animate, afirmând sau infirmând paternităţi şi punând în discuţie locul de naştere al

diferitelor aparate şi tehnici.

Aparatul numit praxinoscop, realizat de Émile Reynaud (1876) era o nouă “jucărie” ce

trezea interesul lumii în continuă asimilare de invenţii tehnice: primul aparat în care fazele

mişcării sunt obţinute pe principiul optic şi nu pe cel mecanic. Activităţile lui Reynaud permit

atragerea unui public tot mai numeros la Muzeul Grévin după 1892. Acesta îşi instalează aici

“teatrul optic”, cu primele proiecţii animate, cunoscute în epocă sub numele de “pantomime

luminoase”. “Şase până la cincisprezece minute de proiecţie erau suficiente pentru a

entuziasma şi deconecta un public aflat la începuturile sale cinefile.” (A opta artă? În lumea

filmului de animaţie mondial şi românesc, Simelia Bron, p 45)

Primul film propriu-zis de desene animate a fost “Fantasmagorie”, realizat de regizorul

francez Émile Cohl şi lansat în anul 1908, iar primul desen animat de succes s-a numit “Gertie

the Dinosaur”, acesta fiind creat de Winsor McCay. “Gertie, vedetă animalieră, deşi de un

comic facil, se impune în lumea desenului animat ca erou al unei minuscule povestiri. Prin el,

publicul va ajunge să prefere adesea spectacolului teatral poveştile desenate şi animate, însoţite

de gaguri sclipitoare. Hollywoodul va specula această firească disponibilitate a privitorului,

3

Desenele animate: forme culturale contemporane

transformând filmul de animaţie într-o mică dar prosperă industrie” (A opta artă? În lumea

filmului de animaţie mondial şi românesc, Simelia Bron, p 49). Între anii 1930 şi 1960 a fost

produs un număr enorm de desene animate, de regulă difuzate la cinema, în deschiderea unor

filme. Cele mai mari studiouri de producţie ale acestor filmuleţe (având 5 până la 10 minute)

au fost MGM, Disney, Paramount şi Warner Brothers. Primele desene animate erau alb-negru

şi mute. “Motanul Felix” este un bun exemplu în acest sens. Primul desen cu sincronizare a

sunetului este considerat “Mickey cârmaci” (“Steamboat Willie”, 1928), creat în studiourile

Disney. Cu premiera acestuia începe “etapa inovaţiilor artistice şi tehnice care aveau să aducă

animaţiei elemente noi de culoare şi muzică”. (A opta artă? În lumea filmului de animaţie

mondial şi românesc, Simelia Bron, p 53). Din acest moment, Disney îşi începe ascensiunea

remarcabilă în domeniu, devenind un reper pentru creatorii de animaţii din lumea întreagă.

Primele personaje de desene animate sunt animale înzestrate cu caractere şi

comportamente umane. “Aceste “variante ale cercului” vor impune însă şi limitarea

psihologiilor tot la nişte scheme lineare, dar conţinând trăsături esenţiale, susceptibile de

generalizare” (A opta artă? În lumea filmului de animaţie mondial şi românesc, Simelia

Bron, p 49). Animăluţele amuzante, prezentate în diferite aventuri, pun bazele unui gen

principal de desene animate în Statele Unite ale Americii între anii 1900 şi 1940 şi constituie

ideea de bază a seriilor de animaţii Disney. În Europa însă, desenele au mers uneori pe un drum

destul de diferit de cel urmat în SUA. De exemplu, în Uniunea Sovietică, la sfârşitul anilor '30,

animaţiile au fost create pe marginea unui realism de natură socialistă, stil care a marcat întrega

eră stalinistă. Animaţiile se adresau în mod special copiilor şi porneau de la poveşti tradiţionale

cu zâne.

Desenele animate “The Flintstones” (Hanna-Barbera) au fost primele animaţii

primetime de succes în Statele Unite, fiind difuzate între 1960 şi 1966 şi redifuzate de

nenumărate ori după această perioadă. Mai târziu, animaţiile au devenit foarte populare şi în

cadrul spoturilor publicitare difuzate la televizor datorită graficii utilizate şi a umorului pe care

îl încorporau. Începând cu anii 1990, desenele animate încep să fie create tot mai mult cu

ajutorul computerului, mare parte dintre ele fiind realizate în prezent în întregime prin această

tehnologie.

În ceea ce priveşte anime-urile, acestea reprezintă o specie de desen animat, termenul

japonez fiind o abreviere a celui englez “animation”. Deşi în Japonia termenul este folosit

pentru a denumi orice film de animaţie, în Vest el se referă în general numai la animaţia

4

Desenele animate: forme culturale contemporane

japoneză. La originea acestui gen stau benzile desenate japoneze numite “manga”. Iniţial,

anime-urile erau desenate manual, însă în ultimii ani tehnicile asistate de calculator au devenit

tot mai des utilizate.

Dezvoltarea proiectelor anime a început în prima parte a secolului XX, ecranizarea

celui mai vechi anime având loc în 1917 (clip de 2 minute cu un samurai ce încearcă să îşi

testeze nouă sabie pe ţinta să, doar pentru a fi înfrânt în cele din urmă de către această). Din

1930 animaţia devine alternativa industriei subdezvoltate a actoriei (live-action). Succesul

filmului „Albă-ca-Zăpada şi Cei Şapte Pitici” al lui Disney din 1937 influenţează animatorii

japonezi: Osamu Tezuka adaptează şi simplifică numeroase tehnici de animaţie Disney pentru

a reduce costurile şi numărul cadrelor în producţie. Această metodă a fost percepută ca o

tehnică temporară care să îi permită producţia într-un program fix cu personal neexperimentat.

Pe parcursul anilor '70, are loc o creştere a popularităţii seriilor manga, care ulterior au

fost animate, în special cele create de Osamu Tezuka. Munca sa şi a altor pionieri în domeniu

au inspirat caracteristici şi genuri care sunt elementele fundamentale ale anime-ului de astăzi.

Genul robotic de exemplu, a luat naştere prin Tezuka iar anime-urile cu roboţi (precum seriile

„Gundam” şi „Macross”) au devenit clasice în anii '80, stilul robotic fiind cel mai comun în

Japonia şi în alte câteva zone. Seriile anime cunosc numeroase succese pe plan internaţional în

special începând cu anii '90 şi tot mai mult după anul 2000.

Cât despre filmele de desene animate româneşti, anii de pionierat în domeniu (1920-

1930) sunt ilustraţi prin activitatea lui Aurel Petrescu şi Marin Iorda, un alt creator foarte

apreciat ce le urmează acestora fiind Ion Popescu Gopo. Începuturile unei producţii organizate

în studiouri speciale, diversificarea genurilor şi specializarea artiştilor vor asigura filmului de

desen animat un loc important în creaţia cinematografică din România.

CAPITOLUL 2.

2.1 Desene animate cu impact global. Context politic, social şi cultural ce a favorizat

succesul în diverse colţuri ale lumii a unor desene.

Evoluţia şi răspândirea desenelor animate a fost influenţaţă de fenomenul globalizării.

Datorită extinderii internaţionale a mediilor de comunicare, în special a televizorului şi a

internetul, copiii din diferite ţări şi continente pot privi acelaşi tip de desene animate prin

intermediul mediilor electronice.( Transformări globale, David Held, Anthony McGrew,

David Goldblatt, Jonathan Perraton, Polirom 2004 ) Aşa cum s-a văzut în capitolul anterior

5

Desenele animate: forme culturale contemporane

primele desene animate erau realizate manual mai întâi, apoi prin tehnici specifice, imaginile

creau iluzia de mişcare ( animated cartoons-how they are made). Îmbunătăţirea continuă a

computerelor şi programelor a dus la creşterea calităţii graficii şi implicit la a numărului de

desene animate realizate. La început desenele nu aveau sunet şi erau alb-negru, un exemplu

foarte cunoscut sunt desene animate Felix motanul, apoi vor ajunge să fie realizate în întregime

pe computer- Beast Wars, Reboot, Donkey Kong Country, Tak and the Power of Juju , Speed

Racer X.

Pentru că am vorbit de globalizare nu putem să nu vorbim şi de componenta ei şi

anume –popular culture. Desenele animate sunt şi ele una din forme acestui tip de cultură.

Precum în cazul globalizării, există mai multe definiţii ale culturii de masă ( popular culture).

O definiţie generală este aceea de “grup de idei, perspective şi atitudini (psihologie) care sunt

considerate ca preferate printr-un consens neoficial în cadrul curentul principal aparţinând

unei anumite culture”.). Desenele animate fac partea din acest tip de cultură prin faptul că au

un grad mare de accesibilitate, cele mai influente desene animate din toate timpurile apaţin

SUA, apare interxtualitatea între ficţiune şi realitate.(

(http://en.wikipedia.org/wiki/Popular_culture) .

Desenele animate s-au difuzat în primă fază sâmbăta dimineaţa având o audienţă mai

mică, dar cu mai mare unitate demografică printe copii. Treptat difuzarea desene animate s-au

dezvoltat şi au apărut canale tv transmise prin cablu : Cartoon Network, Fox Kids, Jetix,

Animax, Minimax etc.

Cartoon Network este numele unui canal de televiziune din SUA, creat de Turner

Broadcasting în 1992. În prezent există numeroase versiuni internaţionale CN ( Cartoon

Network) care transmit desene animate în toate colţurile lumii (în Europa, America Latină,

Australia şi Noua Zeelandă, Africa, Lumea Arabă, Asia de Sud-Est, Pakistan, India, Japonia,

Filipine etc.). În România e trasmis din 1998, iniţial cu un program de 18 ore pe zi, restul de 6

ore fiind preluate de TCM (Turner Classic Movies), iar din 2008 sunt transmise 24 ore din 24

ore pe platforma digitală Dolce. Desenele animate de pe Cartoon Network sunt adesea criticate

pentru violenţa pe care o transmit aşa cum vom vedeam în capitolul 3.

Cele mai cunoscute desene animate pe Cartoon Network sunt : Tom şi Jerry, Johnny

Bravo, Familia Flintstone, Familia Jetson, Ursul Yogi, Looney Tunes, Speedy Gonzales,

Fetiţele Powerpuff, Star Wars: The Clone Wars, Laboratorul lui Dexter, Negrele aventuri ale

lui Billy şi Mandy, Casa Foster pentru prieteni imaginary, Ed, Edd şi Eddy, Scooby Doo,

Confruntarea Xiaolin, Chowder, Johnny Test, Chop Socky Chooks, Samurai Jack, X-men

Evolution, Prietenii mei extraterestrii, Curaj, câinele cel fricos, Cei Patru Fantastici, Duel

6

Desenele animate: forme culturale contemporane

Masters, Tabăra Lui Lazlo, Duck Dodgers (2003), Showul lui Bugs-Bunny şi a lui Tweety,

Scooby Doo, Vaca şi Puiul, Tabara lui Lazlo etc.

(http://en.wikipedia.org/wiki/Cartoon_Network_%28US%29)

Fox Kids a fost un program american de desene animate al companiei Fox

Broadcasting Company's American ce a fost deţinut de Fox Television Entertainment din 1990

până în 2002. În funcţie de desene animate difuzate, publicul ţintă erau copii cu vârste între 7-

11 ani şi preadolescenţi cu vârste între 12-13 ani. În 1999 a fost lansat în România şi a fost

primul post de televiziune dedicat copiilor, în limba română, din 2004 fiind înlocuit cu

programul pentru copii Jetix.

În 2002, Fox Kids a cedat programul de difuzarea 4KIDS TV, şi şi-a schimbat

denumirea în FoxBox, funcţionând sub această denumire până în 2005, când a fost redenumit

4KIDS. Sub cea de-a doua denumire a funcţionat până în 2008, când cele două programe s-au

despărţit. În 2004 Disney-ABC Television Group a lansat un nou program pentru copiii, Jetix

care deţine în prezent şi drepturi de difuzare a arhivelor Fox Kids.

Printre desenele animate difuzate de Fox Kids, cele mai cunoscute şi iubite de copii se

numără: Spiderman, Copiii de la 402, Viaţa cu Louie, Dosarele Secrete ale Câinilor Detectivi,

Cei Patru Fantastici,Pokemon, Peter Pan şi piraţii, Mica sirenă, Inspectorul Gadget, Lumea

lui Bobby, Pisoiul Eek , Regele Shaman, Ce-i cu Andy?.

(http://en.wikipedia.org/wiki/Fox_Kids).

Pe data de 11 august 2008, Jetix a început difuzarea unui bloc de programe Disney,

numit Starurile Disney. Acesta a transmis serialele Kim Possible, Phineas şi Ferb, Dragonul

American şi Hannah Montana. Filmul High School Musical a debutat pe 22 august 2008, iar

High School Musical 2 pe 1 noiembrie 2008. Blocul Disney a fost valabil doar pentru România

şi Bulgaria.

Pe data de 8 iulie 2009, în România, Jetix a început să difuzeze clipuri promoţionale

care anunţau lansarea canalului Disney Channel în România. Acestea anunţau difuzarea

sezonului 3 din Hannah Montana, a serialului Phineas şi Ferb, precum şi lansarea serialelor

"Zack şi Cody, ce viaţă minunată!, Magicienii din Waverly Place, JONAS şi a filmului

Programul de Protecţie al Prinţeselor .

La data de 19 septembrie 2009, Jetix a fost închis, iar Disney Channel a început să

transmită cu o grilă de programe total diferită. ( wiki http://ro.wikipedia.org/wiki/Jetix )

Animax (în japoneză アニマックス, Animakkusu) este o televiziune japoneză, creată

şi deţinută de Corporaţia Sony, care difuzează anime-uri. A fost înfiinţată în 1998, iar sediul

fimei se regăseşte în Minato, Tokio, Japonia.

7

Desenele animate: forme culturale contemporane

Televiziunea operează în Japonia, Taiwan, Hong Kong, Coreea de Sud, America

Latină, SUA, Asia de Sud-Est, Asia de Sud şi cel mai recent în Europa (difuzează din Europa

Centrală începând din aprilie, 2007, în Germania din iunie, 2007 şi de curând în Marea

Britanie, Polonia, Italia, Spania, România şi Franţa), Africa de Sud, Australia.

Animax este cea mai mare reţea dedicată transmiterii animeurilor. Are aproximativ 89

de miloane de deţinători ai acestui program, e transmisă în 62 de ţări şi tradusă în 17 limbi.

Din 2007 este desponibilă şi pe telefoanele mobile ale companiei MOBAHO ( wiki).

Seriile de animeuri cele mai cunoscute şi apreciate atât în Japonia cât şi în întreaga

lume sunt: Blood+, Trinity Blood, Cowboy Bebop, Code, Gundam, Honey and Clover,

InuYasha, Fullmetal Alchemist, Eureka 7, Urusei Yatsura, Ranma 1/2, Rurouni Kenshin,

Dragon Ball, Cardcaptor Sakura, Tsubasa Chronicle, Chobits, Vision of Escaflowne, Death

Note, Neon Genesis Evangelion, One piece, Ouran High School Host Club, Wolf's Rain,

Future Boy Conan, Haikara-san ga Tooru, Darker than Black, Wangan Midnight, and Kyo

Kara Maoh de asemenea şi câteva serii şi filme OVA (Original Video Animation) ca:

Steamboy, Metropolis, Memories, Tokyo Godfathers, Ghost in the Shell, Ghost in the Shell 2:

Innocence, Nasu: Summer in Andalusia, Blood: The Last Vampire, Appleseed, Escaflowne,

Spooky Kitaro, Pumpkin Scissors, Fate/Stay Night etc. (http://en.wikipedia.org/wiki/Animax)-

n-am mai tradus denumirile, sorry

Minimax este un canal central-european de desene animate. Acesta a început să

transmită desene în Ungaria (începând cu 1999), România (începând cu 2001), Cehia şi

Slovacia (începând cu 2003). După ora 20, îşi împarte spaţiul şi timpul rămas cu Animax,

MusicBox, Game One şi Cherry Music . Promovează desenele animate educative şi non-

violente, iar publicul ţintă sunt copiii mai mici şi părinţii. Unele dintre titlurile celor mai

cunoscute seriale sunt: Locomotiva Thomas şi Prietenii Săi, Zâmbetul lui Sharon, Jakers!

Aventurile lui Piggley Winks, Şoriceii muşchetari, Povestirile despre ocean ale lui Jacques

Cousteau, Şoriceii muşchetari, Filmele Barbie, Arthur, Harry şi găletuşa plină cu Dinozauri,

Andersen, povestitorul, Miaunel şi Bălănel, Micul Meu Poneietc.

(http://wapedia.mobi/ro/Minimax_%28televiziune%29)

În cazul programelor de televiziune, este destul de clar şi faptul că majoritatea dintre

noi, sunt receptori şi consumatori de “popular culture”, şi nu transmiţători şi producători, cu

toate că internetul încercă să dizolve acestă situaţie.

Aşa cum am precizat şi mai sus apariţia şi extinderea reţelei de internet a adus

transformări şi în lumea desenelor animate. În cadrul cyberspaţiul există o întreagă lumea a

8

Desenele animate: forme culturale contemporane

desenelor animate, în care fanii, reduşi şi ei la entităţi abstracte pot interacţiona cu

personajele . În prezent există numeroase site-uri pentru desene animate.

Acestea sunt de mai multe tipuri:

- site-uri oficiale unde episoadele se pot viziona on-line : http://www.crunchyroll.com/ ( site pentru animeuri), http://www.southparkstudios.com/ ( site-ul oficial al desenelor animate South Park) etc.

- site-uri ale companiilor producătoare: www.disney.ro, http://pierrot.jp/english/, http://www.bones.co.jp/index2.html etc

- site-uri ale posturilor tv care le difuzează: http://www.animaxtv.ro/, http://www.cartoonnetwork.ro/, http://www.animenewsnetwork.com/ etc.

- site-uri cu informaţii despre desene animate şi personaje: http://www.animenfo.com/, http://anidb.net/perl-bin/animedb.pl?show=main, http://www.absoluteanime.com/

De asemnea există numeroase forumuri în cadrul cărora iubitorii desenelor animate interacţionează: http://www.forumgratuit.ro/, http://forum.bcdb.com/, http://forum.anime-club.ro/, http://www.toonzone.net/forums etc.

În 2004 postul britanic de televiziune Channel 4 a realizat un sondaj în urma căruia s-a realizat documentarul The 100 Greatest Cartoons. În topul primelor 20 se află: The Simpsons, Tom and Jerry,South Park ( clasate pe primele 3 locuri), Shrek/Shrek 2, The Incredibles, Bugs Bunny, Finding Nemo, Aladdin, The Nightmare Before Christmas etc. Alte importante desene animate din acest top sunt: Mickey Mouse, 101 Dalmations, Pokemon, Scooby Doo, Where Are You?, The Jungle Book, The Powerpuff Girls, Betty Boop, Jamie and the Magic Torch, Woody Woodpecker, Popeye.

(http://en.wikipedia.org/wiki/The_100_Greatest_Cartoons)

Cei mai cunoscuţi realizatori de desene animate sunt : Tex Avrey, Hanna-Barberra,

Walt Disney, Max Fleischer, Chuck Jones, Walter Lantz, Bob Clampett, Fred Quimby, Ub

Iwerks, Pat Sullivan, George Herriman. Dintre aceştia Walt Disney va deveni cel mai celebru

nume prin corporaţia la care a fost co-fondator -The Walt Disney Company ale cărei venituri

se ridică la. 35 de miliarde de $. Aceste personalităţi au dat viaţa unei lumi care prin

intermediul televizorul şi mai târziu prin intermediul computerul şi internetului va influenţa

lumea copiilor şi nu numai.

2.2 Desenele animate: mediul cultural, social, politic.

Socialul, politicul si, nu in ultimul rand, culturalul sunt domenii care influenteaza orice

tip de manifestare umana, iar desenele animate nu fac exceptie de la aceasta regula. In analiza

urmatoare se va studia modalitatea in care influenteaza fiecare dintre aceste medii, domeniul

desenelor animate, de asemenea o parte importanta in acest capitol o constituie cea a expunerii

9

Desenele animate: forme culturale contemporane

elementelor comune (in cele 3 planuri mentionate) tuturor desenelor animate ce ajuta la

raspandirea si succesul acestora la nivel global.

Tratand problema din perspectiva sociala, se vor distinge doua abordari: prima este cea

in sens vertical, ce presupune comportamentul si obiceiurile pe care le au clasele sociale la

capitolul desene animate, iar a doua este in sens orizontal si se refera la o atitudine comuna, de

fond, caracteristica rasei umane din toate colturile lumii cand vine vorba de acest tip de

animatii.

In primul caz, toate clasele sociale pot urmari desenele animate, singura conditie e sa

aiba unul dintre ce le mai la indemana canale de raspandire/ difuzare a acestor programe, si

anume televizorul. Astfel, aceasta forma de entertainment in prima faza dedicata copiilor, poate

functiona ca un liant, element de legatura intre toate categoriile sociale. Legatura de care se

vorbeste functioneaza uneori mai departe de urmarirea acelorasi desene animate, se intampla sa

se formeze asociatii de fani ai acelorasi eroi din desenele urmarite. Acestia organizeaza diverse

manifestatii pentru a-si demonstra aprecierea pe care o au fata de aceste forme culturale. Un

exemplu potrivit in acest sens este cazul otaku. Otaku este un termen japonez folosit pentru a

numi oamenii cu preocupari obsesive in mare parte legate de desenele animate anime si manga

si jocuri video. Exista denumiri secundare in japoneza vorbita ce au menirea sa arate o tema

particulara din desene animate care este centrul intereselor si activitatilor unui fan de genul

acesta. Acesti fani au intalniri organizate intr-o zona speciala din Tokyo, Japonia, zona este

special dedicata lor. Aceasta subcultura are propriile-i reguli de evaluare a animeurilor, iar in

cadrul ei se organizeaza reconstituiri ale scenelor preferate din diferite desene animate de acest

gen. Otaku reuneste, ca tip de manifestare, fanii acestui gen de desene animate cu specific

japonez netinand cont de varsta sau categorie sociala. ( referinta wikipedia otaku )

In al doilea rand, toate desenele animate promoveaza niste valori universal valabile,

valori ce sunt sustinute de toate societatile: bunatate, loialitate, dragostea etc. Diferenta consta

in modul de transmitere a mesajului deoarece fiecare societate isi impune forma sa de

exprimare culturala. Astfel, ideea valorilor morale este ilustrata in modalitati diverse punandu-

se accent si folosindu-se caracteristici ale fenomenului cultural local. Dovada a acestui lucru

sunt islamicii care sunt un caz de cultura ce isi impune in desenele animate mai mult partea

spirituala, de religie. Desenele au o parte educativa foarte importanta, educatia intru religia

islamica, astfel desenele animate de aici povestesc sau explica evenimente istorice, ilustreaza

pilde, toate cu tenta spirituala. ( link exemplificator)

S-a mentionat ca aceleasi valori morale sunt transmise diferit in conformitate cu scena

culturala locala. Cu alte cuvinte, latura culturala a desenelor animate este foarte importanta atat

10

Desenele animate: forme culturale contemporane

pentru succesul acestora cat si pentru garantarea perceperii mesajului intr-un mod corect.

Diverse genuri de desene animate sunt difuzate de posturi specializate in acest tip de

divertisment dedicat in mare parte copiilor. Posturile de televiziune folosesc un limbaj comun

din punct de vedere cultural, limbajul acesta fiind pus in legatura in mod evident cu tara din

care a luat nastere canalul de televiziune respectiv. Pentru a exemplifica mai bine cele

explicate mai sus se poate lua cazul postului de televiziune Fox Kids, ce isi difuza programele

initial in SUA ( tara in care a si luat nastere acest post de televiziune). SUA este cunoscuta ca

fiind locul in care se amesteca toate culturile si nationalitatile lumii (the melting pot of the

world) lucru ce se rasfrange clar si in programele de desene animate difuzate: Viata cu Louie

(Life with Louie) – desen animat ce pune in prim plan viata unei familii traditionale americane;

Omul Paianjen (Spider- Man) – desen ce are ca subiect un super-erou cu puteri supra omenesti

ce salveaza lumea de diferite personaje negative; Digimon – anime in care un grup de copii se

confrunta cu fortele raului in domeniul lumii digitale, fiecaruia dintre copii ii este atribuit un

partener Digimon ce are menirea sa ii ajute in lupta cu fortele raului. Aici este de mentionat un

lucru foarte important si anume ca postul Fox Kids include si desene animate provenite din alte

tari, ce ilustreaza alte culturi ( cum este Digimon), lucru ce demonstreaza cele spuse mai sus. În

cazul unui alt post specializat pe desene animate si anume Animax vom observa ca acesta nu

iese din sfera sa culturala in ceea ce priveste programele difuzate, postul este japonez si doar

animeurile alcatuiesc lista desenelor ce apar in program. Acest specific cultural regăsit la

animeuri se observa in mentionarea elementelor naturale ce vin in ajutorul eroilor, codul

onoarei apare si el foarte clar conturat si lista poate continua.

Politicul are si el un cuvant de spus in modul in care sunt alcatuite desenele animate sau

in modul in care acestea sunt raspandite in diverse colturi ale lumii. Democratia prin definitia

ei este una dintre cele mai liberale doctrine politice si lucrul acesta se reflecta si in modul de

circulare a informatiei de orice tip. Astel, tinand cont ca cenzura canalelor de informatie nu isi

are locul in tarile democratice, se poate vorbi de garantarea unui succes al diferitelor desene

animate in cele mai indepartate colturi ale lumii.În plus, se observa ca tarile cu regim politic

nedemocratic au in general o forma sau alta de cenzura a informatiei. Exemplu in acest sens

este China care are o cenzura serioasa in ceea ce priveste internetul: chinezii nu pot accesa

anumite site-uri, iar gama acestor site-uri interzise pare sa fie destul de mare.

In alta ordine de idei, domeniul politic se oglindeste in compozitia desenelor animate.

South Park este un desen animat renumit in SUA ce are un succes international si care isi

inspira umorul din critica la adresa vietii politice si sociale americane.

11

Desenele animate: forme culturale contemporane

Exista tari ale caror valori sociale, culturale sau politice nu sunt compatibile cu mesajul

sau cu modul de transmitere al acestuia din anumite desene animate. Acest lucru se poate

observa in cazul tarilor islamice, unde desenele animate se concentreaza pe partea spirituala a

poporului. Cele trei medii (cultural, social si politic) sunt interdependente. Desenele animate

pentru copiii islamici pot fi in mare parte educative: sunt invatati cum sa se roage, li se

vorbeste despre profeti, apar pilde cu incarcatura puternic religioasa . ( linkuri)

Asadar, desenele animate din toata lumea nu sunt doar o forma de divertisment pentru

copii, in ele se pot gasi o multime de elemente de ordin social, politic si cultural. Ele pot

caracteriza astfel tarile sau zonele din care provin, pot functiona ca un ambasador al unor

culturi, societati.

Capitolul 3. Influente ale desenelor animate in domeniul psihologic

3.1 Desenele animate, violente?

Desenele animate sunt forme culturale cu impact global şi de aceea este foarte

important efectul psihologic dar şi educativ pe care acestea îl au asupra copiilor. Este ştiut

faptul că încă din anii ‘20 Disney a “bombardat” atât SUA cât şi întreg globul cu desene

animate, cărţi de poveşti, show-uri de televiziune. “Din Chile până în China, din California

până la Cannes, milioane de copii pot identifica într-o secundă personaje precum: Mickey

Mouse, Donald Duck”i

Scopul acestui capitol este de a prezenta impactul psihologic al desenelor animate asupra

copiilor şi felul cum îi va afecta pe viitor, o analiză a CNA asupra desenelor animate violente,

acţiuni de a limita, controla încărcătura de violenţă.

În ce măsură violenţa din desenele animate influenţează dezvoltarea psihologică a

copiilor? Desenele animate provoacă transformări de ordin psihologic, precum şi schimbarea

comportamentului în cadrul relaţiilor cu societatea dar şi interiorizarea copiilor. Basmele pe

care ni le citeau bunicii înainte de culcare cu personaje paşnice, în care lupta dintre bine şi rău

nu era atât de brutală, au devenit în ziua de astăzi puţin interesante, plictisitoare, chiar. Astăzi,

copiii sunt atraşi de luptă, acţiune, dramatism, tensiune, doresc să vadă scene sângeroase, să

înveţe tehnici noi de luptă de la eroii preferaţi. Evoluţia desenelor animate a devenit din ce în

ce mai îngrijorătoare deoarece s-a trecut brusc de la desenele inocente la desene violente. Dacă

acum câţiva ani copiii învăţau din desenele animate cum să se comporte civilizat, să iubească

i Watts, 1997, 130.

12

Desenele animate: forme culturale contemporane

natura şi animalele, acum învaţă să se comporte violent şi să mănânce nesănătos. Desenele

animate violente transformă joaca inocentă a copiilor într-o joacă violentă.

Nici desenele animate Disney nu sunt total “inofensive”. Unul dintre punctele forte ale

desenelor Disney, conform lui Jacobs, constă în felul singular în care sunt văzute “reflecţiile

lumii reale în tărâmul fantastic al personajelor sale”.

“Brutalitatea lumii moderne” şi-a găsit corespondenţa în violenţa care pătrunde în filme

precum: “Mickey’s Polo Team”, “Who Killed Cock Robin”. Chiar dacă Disney dispreţuia

politicile moralizatoare, filmele sale reflectau o vârstă care glorifica puterea fizică. “Mickey

este aproape o forţă fizică pură”. “Chiar dacă este bun la inimă, acesta este numai nervi şi

muşchi, el loveşte, pocneşte orice obstacol care se află în calea dorinţelor lui. Agresiunea lui nu

ar trebui să fie o surpriză , pentru că în timp ce Disney trata cu mitul, evenimentele din

desenele lui au o bază în actualitate”ii.

O abordare psihologică va atrage atenţia asupra efectelor nocive pe care violenţa

verbală, fizică o au asupra copiilor şi cum le este influenţat comportamentul.

Copiii, indiferent de vârstă, se uită la televizor şi înţeleg ceea ce se întâmplă în emisiuni TV

sau desene animate în moduri diferite, în funcţie de atenţie, procesarea informaţiei, efortul

mental, propria lor experienţă de viaţă. Copiii până la 18 luni pot să acorde o atenţie la o

emisiune de televiziune pentru perioade scurte de timp, dar atenţia cere un efort mare şi sugarii

sunt de obicei mai interesaţi de propriile activităţi. Chiar şi atunci când acordă atenţie

televizorului, sugarii pierd din program ceea ce părinţilor li s-ar părea important. Există unele

dovezi că sugarii pot imita comportamentul de la televizor atunci când acest comportament este

prezentat într-o manieră simplă, ordonată şi de instruire.

Copiii nu devin telespectatori cu drepturi depline până în jurul vârstei de doi ani şi jumătate.

Aceştia sunt capabili de a imita ceea ce văd şi aud la televizor. Deoarece copiii mici au o

preferinţă pentru desene animate şi alte programe cu personaje care se mişcă repede, există

probabilitatea ca aceştia să fie expuşi la scene violente.

La vârsta preşcolară (trei-cinci ani), copiii încep să se uite la televizor cu o abordare de

explorator. Ei caută în mod activ în conţinut, dar sunt încă atraşi de caracteristicile de producţie

vii, cum ar fi mişcările rapide ale personajelor, schimbări rapide de scenă, şi sunete intense.

Nu este violenţa în sine cea care face desenele animate atractive pentru preşcolari, ci

caracteristicile vii de producţie. Această preferinţă pentru desene animate determină ca

preşcolarii să fie expuşi la un număr mare de acte violente în ziua vizualizării. Mai mult, este

ii Watts, 1997, 130.

13

Desenele animate: forme culturale contemporane

puţin probabil ca aceştia să fie capabili să pună violenţa în context, deoarece aceştia pierd

informaţia în ceea ce priveşte motivaţia. Preşcolarii se comportă mai agresiv decât de obicei, în

jocul lor, după vizionarea oricărei acţiuni interesante de televiziune, dar mai ales după

vizionarea desenelor violente.

Vârsta şcolară elementară (vârstele şase-unsprezece ani) este considerată o perioadă

critică pentru a înţelege efectele televiziunii asupra copiilor. În acest stadiu, copiii dezvoltă

atenţia şi capacitatea cognitivă de a urma subiectul, a face inferenţe despre conţinut, şi aceea de

a recunoaşte motivaţiile şi consecinţele acţiunilor personajelor.

În timpul adolescenţei (vârsta 12 - 17), atunci cînd se face trecerea de la şcoală la liceu,

copiii pot deveni capabili sa dobândească o gândire abstractă şi au tendinţa să se identifice cu

personajele de la televizor. Abilitaţile abstracte de raţionament şi tendinţa lor la aceasta vârstă

de a contesta autoritatea fac adolescenţii interesaţi să imite anumite tipuri de violenţă de

televiziune,crime şi reprezentări de sinucidere.

Este cu siguranţă adevărat că violenţa în televiziune nu ţine cont de toate cauzele agresiunii

copiilor, şi este, de asemenea, adevărat că unii copii sunt mult mai sensibili la violenţă decât

alţii şi devin mai agresivi decât în mod obişnuitiii

Anumite desene oferă si exemple nepotrivite(fumatul) pentru copii, exemple pe care

aceştia le-ar putea imita. Conform unui articol din ziarul Telegraf, copiii care vizionează filme

cu scene în care se fumează prezintă de două ori mai multe probabilităţi de a deveni

dependenţi de fumat la vârstă adultă. Desene precum: "101 Dalmaţieni”, "Alice în Ţara

Minunilor”, "Pinocchio” conţin scene în care se fumează, de aceea organizaţii antifumat din

Marea Britanie au cerut ca acestea să fie incluse în categoria de filme recomandate persoanelor

cu peste 18 ani. Dacă se întâmplă acest lucru, desene animate precum "Peter Pan”, "101

Dalmatieni”, "Alice în Ţara Minunilor”, "Pinocchio”, "Popeye” vor fi interzise copiilor.

Association of Greater Manchester Authorities a intervenit pentru a schimba categoria

filmeloriv.

România urmează acelaşi exemplu deoarece actele de violenţă sunt din ce în ce mai

numeroase pe canalele de specialitate. Prin urmare, UNICEF România, Consiliul Naţional al

Audiovizualului şi Centrul de Studii Media şi Noi Tehnologii de Comunicare din cadrul

Universităţii din Bucureşti au lansat studiul „Reprezentarea violenţei televizuale şi protecţia

copilului”. Cercetarea are menirea de a aduce în atenţia publicului problema impactului

iii Television Violence: A Review of the Effects on Children of Different Ages, retrieved from www.media-awareness.ca, 2010, 23 March

iv Retrieved from www.telegrafonline.ro

14

Desenele animate: forme culturale contemporane

violenţei mediatice asupra copiilor, evidenţiind complexitatea fenomenului şi a

responsabilităţilor ce revin familiei, şcolii şi mass-media pentru protejarea micului

telespectatorv.

Una din dovezile care susţin ipoteza este o anchetă facută în perioada martie-aprilie 2007 şi

care a fost desfăşurată în două grădiniţe şi în două locuri de joacă pentru copii din Bucureşti. În

urma cercetării s-a ajuns la concluzia că micuţii petrec în medie 3 ore şi jumătate pe zi în faţa

televizorului urmărind posturile de desene animate. Copiii au început să uite vechile jocuri,

imitând personaje şi folosind expresii din desenele animate(Retrived from www.e-psiho.ro,

2010, 23 March). Alte dovadă care să susţină ipoteza este studiul realizat de o echipă de la

Centrul de Sociologie Urbană şi Regională CURS(2006) care a arătat că personajele preferate

ale copiilor sunt Tom şi Jerry, serial care potrivit psihologilor este una dintre cele mai violente

producţii TV: la fiecare 20 de secunde un personaj este lovit, cade sau suferă un accident(52).

O altă dovadă pentru a susţine ipoteza este cercetarea făcută de CNA asupra a 3 canale

de desene animate din Romania: Cartoon Network, Jetix şi Minimax, timp de o săptămână,

patru ore pe zi. La nivel general, pe toate cele trei canale, au fost înregistrate, în săptămâna

studiată, 1523 de acte de violenţă, dintre care 673 acte pe canalul Cartoon Network, 533 acte

pe Jetix şi 317 pe Minimax. Dacă însă privim frecvenţa medie pe emisiune a actelor de

violenţă, “clasamentul” celor trei canale se modifică, cea mai multă violenţă pe emisiune

având-o canalul Jetix, urmat de canalul Cartoon, cel mai puţin violent dovedindu-se şi de

această dată canalul Minimax. Astfel, emisiunile de pe Jetix, deşi par mai violente, cu aproape

două acte de violenţă în plus per emisiune, faţă de cele de pe Cartoon, sunt mai puţin violente

prin faptul că sunt mai lungi.

Un alt indicator al violenţei este cel al duratei scenelor de violenţă dintr-o oră de

emisiune. Şi de această dată Cartoon Network este de cel puţin două ori mai violent decât

restul canalelor, cu 22,6 minute de violenţă într-o oră de emisiune.

La nivelul fiecărui tip de violenţă, exceptând violenţa socială, Cartoon Network are o durată

mai mare a actului mediu de violenţă. Violenţa fizică de pe acest canal este de aproape două ori

mai lungă decât Jetix sau pe Minimax. La fel se întâmplă cu violenţa psihologică, de mai bine

de două ori mai lungă decât pe Minimax. La nivelul tuturor canalelor de desene animate,

violenţa verbală se manifestă mai ales sub forma ţipetelor şi a ridicării de ton. Cele mai

frecvente forme de violenţă economică ce apar pe Cartoon sunt distrugerile de bunuri.

v Retrieved from www.unicef.ro, 2010, 23 March

15

Desenele animate: forme culturale contemporane

Pe canalul Cartoon Network, aproape la egalitate cu agresorul adult este agresorul

copil. Acest tip de acte de violenţă sunt cu atât mai nocive cu cât prezintă violenţa cotidiană,

scenarizată ca fapt divers, ca banal al relatiilor sociale. A trecut de mult epoca în care violenţa

era apanajul exclusive al masculinităţii. O dată cu emanciparea femeii adusă de secolul XX,

femeia a intrat, atât în realitate în sfera violenţei. Astfel, cel mai “modern” canal, gata să scoată

femeia din rolul clasic şi să o prezinte ca agresor, este canalul Jetix( Spioanele, Hanna

Montana, H2O).

Reprezentarea eroilor desenelor animate într-o manieră „frumoasă” fac ca aceşti eroi să

fie cu atât mai mult demni de urmat cu cât devin nu doar idealuri ale dreptăţii, ci şi

reprezentativi ca stil de viaţă. Spioanele, din serialul cu acelaşi nume, este poate cel mai bun

exemplu de acest tip: ele luptă pentru învingerea răuluivi.

Interesant din punct de vedere psihologic este şi fenomenul Otakuvii, termen folosit

pentru a desemna oameni cu preocupari obsesive pentru anime, manga şi jocuri video. În argou

japonez modern, otaku se referă la un fan al unei teme, al unui subiect, sau al unui hobby. Unii

dintre Otaku folosesc termenul pentru a se descrie pe ei şi prietenii lor cu umor, acceptând

poziţia lor de fani, iar unii utilizează acest termen cu mândrie, încearcând să reducă conotaţiile

sale negative. În limba engleză, aceasta este de obicei folosit pentru a desemna un fan obsedat

de anime / manga şi / sau cultură japoneză, în general, şi într-o măsură mai mică, jocuri video

japoneze. Cu toate acestea, utilizarea etichetei de otaku poate fi o sursă de dispută între unii

fani de anime, în special pentru cei care sunt conştienţi de conotaţiile negative pe care termenul

le are în Japonia. Neplăcutele stereotipuri despre otaku prevalează în comunităţile fanilor din

toată lumea, şi unii fani anime îşi exprimă îngrijorarea cu privire la efectul acestor fani extremi

asupra reputaţiei hobby-ului lor.

Desenele animate s-au orientat, ca orice alt tip de arta, spre toate vârstele. Desenele

animate pentru adulţi se diferenţiază de cele pentru copii în primul rând prin limbaj si prin

volumul de violenţă. Probabil cel mai reprezentativ film de desene animate pentru adulţi,

South Park a lansat un fenomen , adunând armate de fani şi influenţând multe alte domenii

artistice. Filmul, realizat în 1999, după ce serialul a fost difuzat la televiziune s-a bucurat de

un succes extraordinar, şi se numeşte South Park. Ren Stimpy "Adult Party Cartoon" este un

serial animat creat de canadianul John Kricfalusi pentru reţeaua de cablu Spike. Seria pentru

adulţi a fost doar o renaştere a desenului animat pentru copii “The Ren and Stimpy Show”. A

vi Retrieved from www.cna.ro.vii www.wikipedia.org

16

Desenele animate: forme culturale contemporane

fost difuzat pe 26 iunie 2003 dar a fost oficial anulat la o lună de la debut. Agenţii de

publicitate au fost speriaţi de conţinutul episodului: "Naked Beach Frenzy” fiind astfel scos de

pe micile ecrane.

3.2 Desene animate non-violente si educatia non-formala

În ultimii ani, majoritatea desenelor animate s-au indepartat de la menirea lor. Se fac

multe comparații între desenele animate de pe vremuri și cele de acum. Pentru că înainte de

anii 90, cel puțin în România, desenele animate difuzate erau foarte puține în comparație cu

perioada actuală, când un copil are la dispozitie 3-4 canale de desene animate zilnic. Poate că

multitudinea lor și faptul că această ramură a devenit cu timpul o afacere a făcut ca rolul

desenelor animate să fie unul confuz. Desenele animate fac parte din viața fiecărui copil. Prin

intermediul lor și al jocului cei mici cunosc lumea care îi înconjoară. Desenele animate ar

trebui să trezească interesul celor mici de a-si dezvolta cultura generala, de a interactiona cu

ceilalti, de a cunoaste lumea prin armonie si nu prin violenta. Parintii şi profesorii sustin ca

desenele animate de azi ii indeamna pe copii sa fi violenti, egoisti, introvertiti asa cum sunt si

majoritatea personajelor animate. Cu toate acestea mai exista si desene animate care nu si-au

pierdut rolul de a incerca sa educe copii prin joaca. Beneficiile unor astfel de desene, cu rol

educativ si informativ sunt urmatoarele:

stimularea imaginatiei- Studii recente arata ca desenele animate stimuleaza imaginatia

si creativitatea copiilor intr-o proportie mult mai mare decat filmul. Si asta, pentru ca

personajele, obiectele, miscarile sunt stilizate, iar micutii isi exerseaza capacitatea de a

le recunoaste.

Sporirea vitezei de gandire- Desenele animate sunt foarte dinamice. In urma unor

investigatii, tip EEG, neurobiologii au observat ca activitatea electrica in unele zone ale

creierului creste. Aceste zone coincid cu cele solicitate in timpul operatiilor

matematice. De aceea, se crede ca "terapia" prin desene animate dezvolta simtul

"matematic".

Dezvoltarea gandirii intuitive- Copiii se pun in pielea personajelor cu care se identifica.

Ei participa efectiv la povestea pe care o urmaresc. Cercetatorii sustin ca micutii isi

17

Desenele animate: forme culturale contemporane

dezvolta astfel capacitatea de a intelege realitatea si de a distinge mai eficient intre

posibil si absurd.

Imbogatirea cunostintelor si a limbajului- Desenele animate contin multe informatii

legate de viata cotidiana, dar si de aspectele de cultura generala. Unele seriale vorbesc

de "ADN", personaje istorice sau personalitati ale omenirii.

Un exemplu potrivit pentru a ilustra aceste efecte ale desenelor animate informative si

educative asupra copiilor este desenul animat ”Familia De Ce”. In lumea fara margini a

desenelor animate, membrii familiei De ce? le ofera copiilor raspunsuri la

cele mai imaginative intrebari si le explica universul pe care tanjesc sa il cunoasca.

Indreptandu-si atentia mai ales asupra Bebelusului Victor, care este mereu dornic sa afle cat

mai multe, familia "De ce?" porneste in noi aventuri in care se gasesc raspunsurile la toate

intrebarile celor mai mici membri ai familiei, transformand lumea informatiei intr-o experienta

plina de amuzament. Mama incantatoare a bebelusului Victor, Vanilla este o experta in tainele

naturii si poate calatori oriunde vrea, fie ca este sub ape, fie ca este in interiorul unui musuroi

de furnici. Tatal bebelusului Victor, Maxx "De ce?" este un vrajitor al tehnologiei iar

elasticitatea fizicului sau ii permite sa exploreze cele mai mici locuri, cum ar fi interiorul unui

ceas, un lacas sau orice alta masinarie. Bunica foarte moderna a bebelusului Victor, Ertha, se

foloseste de ceaunul fermecat pentru a reproduce mareele, tornadele si furtunile, in timp ce

raspunde intrebarilor nepotilor ei despre Pamant si fenomene geofizice. Matic, bunicul

excentric, cu vechea si rahitica sa nava spatiala si catelul sau vorbitor, Zygo, il invata pe

nepotul sau despre sistemele solare, galaxii si alte amanunte astronomice. Alaturi de aceasta

familie ciudata sunt cei doi unchi din Italia ai lui Victor - inteligentul si foarte inflacaratul

unchi Micro si dragutul unchi Scopo, care are capul patrat, amandoi luand forma microscopica

pentru a putea intra in corpul uman si a-i explica componentele uimitoare. Numele episoadelor

desenului anunta care sunt domeniile despre care cei mici vor fi informati: CD-uri, Păsări,

Staţii spaţiale, Fulgerele, Ochiul;Climatele, Frunzele, Televizorul, Comete, Digestia;Cărbunele

şi petrolul, Submarine, Cactuşi, Zgârieturile, Sateliţii;Codurile de bare, Amorţirea mâinilor şi

picioarelor, Ploaia, Florile, Gravitaţia;Lifturile, Stelele, Nisipul, Reflexele etc.

18

Desenele animate: forme culturale contemporane

Un alt desen animat educativ care se adreseaza mai mult baietilor pentru ca personajul

principal este o masinuta se numeste Roary - Bolidul de curseviii. Roary este o maşină de curse

roşie, năstruşnică şi vioaie. Are spiritul şi neastâmpărul unui băieţel, iar curiozitatea şi

entuziasmul său nemărginit o fac să dea mereu de necaz. Uneori, se pripeşte şi nu are răbdare,

la fel ca toţi copiii. Dar învaţă să se domolească şi să asculte de ceilalţi din când în când.

Copiii i se alătură lui Roary în călătoria sa prin viaţă, învăţând o mulţime de lucruri folositoare:

cum să facă numai lucruri bune, cum să fie optimişti şi să-i ajute pe ceilalţi, cum să fie creativi.

Roary îi mai învaţă pe copii regulile de circulaţie şi diverse modalităţi de a împărtăşi idei.

Un alt tip de desen animat care a inceput sa fie adaptat este acel desen adaptat dupa o

carte celebra sau dupa viata unei personalitati celebre, fapt ce ii tresezeste copilului curiozitatea

si dorinta de a citi. Un astfel de exemplu este: “Povestirile despre ocean ale lui Jacques

Cousteau”ix. Desenul reprezinta o serie animata de exceptie, o adevarata incursiune in lumea

misterioasa a vietii marine, ce impartasesete din cunostintele si experienta de scufundator.

Comandantul Cousteau pleaca intr-o expeditie cu spectaculoasa nava Calypso pentru a

transmite cunostintele tinerei generatii. Insotit de cinci copii, experti si aventurieri, el se avanta

in descoperirea si descifrarea misterelor oceanelor lumii.

Din grija pentru formarea armonioasa a mentalului copiilor lor si pentru a evita ca

acestia sa fie influientati de violenta si efectele negative ale desenelor animate si a televiziunii

in general, multi parinti au devenit selectivi in alegerea posturilor de televiziune. Ei incearca sa

isi protejeze copiii si sa ii indrume spre a- si forma o parere despre lumea in care traiesc intr-un

mod nepatat de violenta. De aceea, ei se limiteaza la a avea doua sau trei posturi de televizune

de desene animate pe care nu le considera un pericol pentru cei mici si prefera sa-si procure

dvd-uri cu filme si desene animate potrivite pentru varsta copiilor lor. Acestia sunt parinti care

nu isi lasa copilul in fata televizorului doar pentru a sta cuminte; acestia sunt parintii care se

preocupa de formarea mentala si intelectuala a copiilor lor. Piata fimelor si desenelor animate

nu duc lipsa de astfel de dvd-uri cu desene animate educative pe care acesti parinti le cauta. Un

astfel de exemplu este desenul animat ”Adi in lumea animalelor”, o video-enciclopedie despre

viaţa animalelor, constând din 4 volume a câte 10 episoade fiecare.

Copiii descoperă minunile savanei şi ale pădurii tropicale alături de extraterestrul Adi şi de

viii http://deseneanimatekez.blogspot.com/2009/06/roary-bolidul-de-curse.htm

ix http://programtv.ele.ro/Desene-animate/Minimax/Povestirile-despre-ocean-ale-lui-Jacques-

Cousteau_--e9499976.html

19

Desenele animate: forme culturale contemporane

camaradul său stângaci Woops, un cuplu de extratereştri curioşi.

Asemenea copiilor pământeni, aceştia pun mereu întrebări: "De ce au tigrii dungi pe blană ?",

"De ce au elefanţii urechi mari ?", "O hienă chiar poate râde ?" Fiecare episod răspunde unei

întrebări-cheie.

Desenul combina animaţia 3D cu filmările în direct ale vieţii animalelor, această serie fiind

educaţională şi distractivă în acelaşi timp. Se adresează copiilor cu vârste cuprinse între 4 şi 10

ani.

Un alt exemplu il constituie desenul animat “Evrica! – Descoperiri care ne-au schimbat viata” x.

Desenul reprezinta o călătorie educativă şi distractivă prin timp şi spaţiu. Fiecare episod

relatează adevărata poveste a unei invenţii.

Această structură are ca scop trezirea curiozităţii intelectuale a copilului şi îi oferă profesorului

sau părintelui un demers pedagogic fondat pe căutarea soluţiilor, pe observare, gândire şi

experimentare. Subiectele abordate sunt la graniţa dintre ştiinţă, tehnologie şi istorie.

Desenele animate au fost si reprezinta unul dintre cele mai importante limbaje de comunicare

cu cei mici. Este binecunoscut faptul ca de mic, copilul isi cauta modele, incearca sa se

identifice cu cineva si de multe ori acest model il regaseste in unul din personajele preferatexi.

De aceea este important sa profitam de faptul ca in primii ani de viata lumea copiilor este cea a

desenelor animate si sa incercam sa le facem cunoscuta lumea in care traiesc intr-un mod cat

mai placut si mai educativ. Nu trebuie sa ii lasam in grija televizorului pana cand ei nu incep sa

deosebeasca binele de rau si au puterea de a decide.

CAPITOL 4. Popularizarea desenelor animate. Industrii adiacente

În timp, în jurul desenelor animate s-au dezvoltat ori concentrat industrii adiacente, ce au

determinat impactul lor global. Pentru aceasta nu a existat o formula standard, ci s-au utilizat

mijloace diverse pentru răspândirea lor.

Fenomenul de marketing Disney: conceptul şi promovarea

x http://deseneanimatekez.blogspot.com/2009/03/evrica-descoperiri-care-ne-au-schimbat.html

DVD.html?a=3563/770909 http://deseneanimatekez.blogspot.com/2009/08/adi-in-lumea-

animalelor.html

xi

http://www.mami.ro/scoala-mamicilor/despre-educatie/beneficiile-desenelor-animate.html

20

Desenele animate: forme culturale contemporane

Creatorul lui Mickey Mouse şi al celebrului parc Disneyland a influenţat arta mondială prin

imaginaţie, spirit de inovaţie şi optimism.

Primul său film de animaţie era despre o fată şi aventurile sale într-o lume a

desenelor animate - “Alice”. Deoarece succesul întârzie să apară în Kansas

City, Walt pleacă la Hollywood, unde, împreuna cu fratele său Roy, îşi

deschid un atelier de desen în garajul unui unchi. În scurt timp, cei doi

primesc o comandă pentru a produce un film de lung-metraj: “Alice în Ţara

Desenelor”.

În 1928, Walt Disney îi da viaţă lui Mickey Mouse, personaj ce avea să devină cel mai

cunoscut “star” al desenelor animate (Watts, p.25)xii. Doi ani mai tarziu, Charlotte Clark începe

să producă jucării de pluş Mickey Mouse. Este momentul în care apar jucăriile Disneyxiii.

Primul film mut în care apare Mickey se numeşte “Nebunii cu avionul”. Debutul pe ecran şi-l

face, însă, în desenul “Vasul cu aburi Willie”, primul film de animaţie în care sunetul se

sincroniza (adică se auzea exact în acelaşi timp) cu mişcarea buzelor personajelor. Căutând

perfecţiunea în domeniul artei, Walt creează celebra companie Tehnicolor, în cadrul căreia

produce primele desene animate color: “Silly Symphonies Cartoon Features”. În 1932,

filmuleţul “Flori şi copaci” îi aduce primul dintre multele premii ale Academiei Americane de

Film. Mai târziu, în 1937, apare şi primul film de animaţie - “Moara cea veche”, în care s-au

folosit tehnici speciale cu mai multe camere de filmare.

În acelaşi an are loc premiera filmului de animaţie “Alba-ca-Zăpada şi cei Şapte Pitici”, una

dintre capodoperele cinematografiei mondiale. Costul total al acestei producţii a fost de

aproape un milion şi jumătate de dolari, suma impresionant de mare chiar şi pentru zilele

noastre. Filmul a avut un mare succes.

Spre finalul anului 1940 se termină construcţia noului studio Disney, în care urmau să lucreze

mai mult de 1000 de oameni (artişti, animatori, scenarişti şi tehnicieni). Aici Disney realizează

- în următorii cinci ani - celebrele filme clasice de animaţie “Pinocchio”, “Elefantul Dumbo”,

“Bambi” sau “Fantasia”. În afară de aceste aşa-numite “filme-clasice” din cauza celui de-al

Doilea Război Mondial, aproape 95% din producţie a fost concentrată asupra filmuleţelor

dedicate armatei americane.

După război, în 1945, Disney lansează primul film animat - “Cei trei călăreţi” - în care

21

Desenele animate: forme culturale contemporane

personajele desenate sunt combinate cu oameni adevăraţi, urmat imediat de apariţia desenului

muzical “Mary Poppins”. Cu totul, în acest imens studio s-au realizat mai mult de 100 de

producţii animate.

Atenţia lui Walt Disney s-a îndreptat şi asupra educaţiei copiilor. Prin filmele create –

„Desertul viu”, „Preeria pe cale de dispariţie”, „Leul african” sau „Sălbăticia albă” - le-a făcut

cunoştinţă copiilor cu viaţa animalelor, cu natura şi cu conservarea mediului înconjurător.

În 1955 se deschide Parcul Disneyland. În numai zece ani, magica împărăţie a desenelor

fusese deja vizitătă de regi, regine şi preşedinţi din toată lumea, numărul celor care

văzuseră “minunea” depăşind 200 de milioane de oameni. Iar acesta era doar începutul. În

1965, prin programul de îmbunătăţire a vieţii din oraşe, Disney creează un al doilea parc,

celebrul Disney World. Mult mai mare decât primul, acesta adăpostea un nou parc de

amuzament, o staţiune turistică cu un hotel şi un motel, precum şi un prototip al “Oraşului

de mâine”xiv. Parcul Disneyland, 1955, California

În 1961, Disney pune bazele Institutului Californian de Arta, un colegiu în care urmau să

studieze toţi copiii pasionaţi de artă, sub acelaşi acoperiş. Acest lăcaş a fost una dintre

marile realizări în domeniul artei, proiectele lui Disney fiind continuate şi după moartea

acestuia, pe 15 decembrie 1966. Astfel, fiicele sale - Diane şi Sharon - au condus şi

terminat lucrările staţiunii turistice Walt Disney World şi a parcului Tărâmul Magic,

deschise publicului în 1971, pentru ca în 1989 să se deschida Parcul Studiourilor Disney.

xiiReferinţe

? Watts, Steven. The Magic Kingdom: Walt Disney and the American Way of Life . Boston: Houghton Mifflin, 1997.xiii Istoria Jucăriilor. Retrieved at http://www.artline.ro/Istoria_jucariilor_partea_a_2_a-14095-

1-n.htmlxivDisneyland Park. Retrieved at http://en.wikipedia.org/wiki/Disneyland

22

Desenele animate: forme culturale contemporane

De asemenea, multe dintre filmele moderne de animaţie - “Fantasia”, “Regele Leu” - se

bazează pe personajele create de Walt Disney în timpul celor 43 de ani de carieră.

Un icon al copilăriei, Disney este creatorul lui Pinocchio, Dumbo, Bambi, Winnie, Peter

Pan şi Alice şi a multor altor personaje, dar poate că cel mai iubit personaj rămâne Mickey

Mouse. Şoarecele şi prietenii lui, Pluto, Minnie, Goofy, Donald au făcut istorie.

Formula de marketing a companiei Disney a fost întotdeauna „Dream, diversify and never

miss an angle”( Watts, p.365)xv. Prin urmare, de la desene animate, Disney a ajuns să

producă filme animate, să domine industria televiziunii şi a muzicii, să îşi promoveze

creaţiile cu ajutorul jucăriilor, benzilor desenate şi al parcurilor de distracţie.

După 1950, fenomenul Disney a însemnat o comercializare a activităţilor de recreere pentru

copii şi pentru adulţi şi a creat prototipul unei culturi de masă.

Acest lucru a fost posibil în primul rând prin difuzarea la TV a produsului Disney.

Succesele din primii ani au fost, în 1950, „One Hour in Wonderland” la NBC cu Snow

White, Donald, Pluto and Mickey, în 1951, „The Walt Disney Christmas Show” cu Peter

Pan, în 1953, seriile săptămânale ale „Walt Disney Show”, în 1954 la postul ABC,

„Disneyland” şi „Mickey Mouse Club” (1955-1959).

Disney declară că Televiziunea joacă un rol esenţial în a distra masele şi că pentru el TV-ul

va fi mijlocul său de a îşi transmite mesajul direct la public.

În anii '40 au luat naştere elefantul cu urechi mari, puiul de căprioară, băieţelul de lemn şi

toţi au avut succes. În pofida crizei studiourilor de animaţii din '41, Disney a continuat să

producă filme animate ca „Cinderella”, „Alice in Wonderland”, „Peter Pan” sau filme de

xv Watts, Steven. The Magic Kingdom: Walt Disney and the American Way of Life . Boston: Houghton Mifflin, 1997.

23

Desenele animate: forme culturale contemporane

acţiune ca „Treasure Island”.

Anii '50 şi '60 au fost împodobiţi cu desenele care sunt în vogă şi azi: „Lady and the

Tramp”, „Sleeping Beauty”, „One Hundred and One Dalmatians”.

Parcul din California, Disneyland, a reprezentat locul în care copiii şi părinţii lor se puteau

întâlni cu toate aceste personaje, un mijloc de a accede la lumea magică Disney. Un

simulacru perfect, un joc de iluzii şi fantasme: piraţi, frontiere, lumea viitoare etc.

Disneyland este construit din patru părţi reale, mici oraşe : Frontierland, Adventureland,

Fantasyland, Tomorrowland şi trei districte: Main Street, New Orleans Square şi

Toontown.

Fiecare dintre acestea este construit în jurul unei teme principale pe care vizitatorii o pot

vedea în timpul “călătoriei” prin Disneyland.

Este numit oraşul utopic, întrucât la intrarea în el, vizitatorii îşi lasă maşinile în parcare,

străbătând apoi, “oraşul” pe jos. Mai mult, Disneyland beneficiează de o administraţie

demnă de invidiat de primarii de oraşe. Are propriul sistem de administraţie, tehnologie de

ultimă oră, servicii poştale, bancare, departamente de securitate sau incendiu.

Parcul Disney a constituit o atracţie în sine - dovadă estimările care arată un număr de

aproape 15 milioane de vizitatori pe an - , un mod de a rămâne în legătură cu lumea Disney

atât în plan real, cât şi imaginativ.

Lumea Disney a continuat să existe şi după moartea lui Walt, din 1966, şi să se

răăspândeasc prin intermediul fratelui sau Roy, care a deschis noul parc în Florida – Walt

Disney World.

În prezent, Compania Walt Disney este cea mai mare corporaţie media din lume, posesoare

a 11 parcuri tematice şi a mai multor canale TV ca ABC sau ESPN, iar Mickey Mouse este

mascota oficiala a Companiei.

Printre diviziile pe care le posedă, se numară şi Pixar Animation Studio, Miramax Films

sau Hollywood Pictures . După mai mult neînţelegeri cu studiourile Pixar şi cu Steve Jobs,

Compania Disney a cumpărat Pixar Studio în mai, 2006.

Celebrele desene animate produse în ultimii ani de Disney-Pixar, „Toy Story 1 si 2”,

„Monsters, Inc . ” din 2001, „Finding Nemo” în 2003 au reprezentat un mare succes al

Companiei.

Au urmat „The Incredibles” în 2004, „Cars” în 2006, „Ratatouille” în 2007, „Bolt” şi

minunatul  „WALL-E” în 2008 şi multe altele. Cel de-al zecelea film al Pixar se numeşte

24

Desenele animate: forme culturale contemporane

„Up”, apărut pe 29 mai 2009, fiind primul film de desene animate de la Disney în 3D.

Cum a evoluat compania Disney în avangarda digitală? Datorită noilor tehnologii digitale

din ultimii 10 ani, imaginea şi sunetul au fost mult îmbunătăţite, aşa că putem revedea

filmele animate originale, chiar şi pe cele vechi, la o calitate fără precedent.

DVD-urile Disney conţin, pe lângă filme, jocuri, videoclipuri şi alte bonusuri speciale, atât

pe placul adulţilor, cât şi al copiilor.

Compania continuă să vândă produse de îmbrăcăminte,

reviste (prin Disney Publishing Worldwide) şi jucării în

valoare de 3 milioane de dolari pe an, on-line sau în

magazine specializate din toată lumea.

Mai nou, Compania Disney va lansa un nou joc video cu care

speră să motiveze creşterile Companiei în sectorul de gaming.

Pe timp de criză, vânzările jocurilor pentru console şi

calculatoare personale s-au dovedit un real succes, contribuind

la veniturile totale ale Companiei.

Jocurile pe care Disney vrea să le lanseze sub brand propriu au ca scop crearea de noi

personaje şi poveşti şi producţia filmelor de desene animate.

"Acesta este marele Graal al jocurilor video. Ideea de bază este cea de a crea noi jocuri, iar

apoi prin franciză să atragem cât mai multe divizii locale, care să facă parte dintr-un lanţ

global al diviziei de gaming a Disney", a declarat Graham Hopper, şeful diviziei.

Ultima investiţie a Companiei este într-un nou joc video cu maşini pe care îl va crea

Compania Black Rock Studio din Londra şi va fi inspirat din show-ul de televiziune

"Split/Second". Acelaşi nume îl va purta şi jocul care va fi lansat în 2010 pentru platforme

precum Xbox 360, PlayStation 3 si PC.

Compania a investit în 2008 aproximativ 170 de milioane de dolari în dezvoltarea jocurilor

sub brand propriu, iar pentru 2008 intentionează să mai contribuie cu încă 50 de milioane la

dezvoltarea planurilor.

25

Desenele animate: forme culturale contemporane

Până în prezent, Disney a colaborat cu THQ pentru a da naştere unor jocurilor video

precum "Ratatouille" sau "Cars", inspirate din filmele lansate de Companie.

De asemenea, deşi este unul dintre cele mai iubite personaje de desene animate şi aduce

încasări anuale de miliarde de dolari Companiei Walt Disney, Mickey Mouse va fi

reinventat pentru a-i atrage pe tinerii actualei generaţii.

Noul şoricel va fi îmbrăcat în haine noi, mai trendy, care să se potrivească în noul joc

video, „Epic Mickey”, care va fi lansat anul viitor.

Creatorii jocului spun că noul Mickey se va adresa jucătorilor cu vârste cuprinse între 13 şi

34 de ani, oameni care nu sunt în prezent atraşi de brandul şoarecelui care a făcut istorie.

Disney va prezenta un nou Mickey Mouse care să îi atragă şi pe tinerii actualei generaţii,

care preferă personajele generate pe calculator cum sunt cele ale Pixar sau Dreamworksxvi.

Desenele animate japoneze şi industriile de promovare globală

Astăzi termenul manga e utilizat pentru a distinge benzile desenate japoneze de cele americane

sau de benzile desenate franceze. În mod asemănător, termenul anime distinge animaţiile

japoneze de filmele Disney sau animaţiile produse în alte locuri din lume. Faptul se datoreză şi

felului în care manga şi anime au reuşit să „dărâme bastionul american de pop-culture”xvii.

În anii ’90, filmele animate japoneze „AKIRA” şi „Ghost in a Shell” au devenit populare în

rândul tinerilor din America de Nord, Europa şi Asia, iar cultura japoneză a început să fie

xvi Company Overview. Retrieved at http://corporate.disney.go.com/corporate/overview.html

xvii Schodt, Frederik L..Dreamland Japan. Writings on Modern Manga. Berkeley: Stone Bridge Press, 2002, p.31

26

Desenele animate: forme culturale contemporane

percepută drept cool, foarte la modă.

În plus, „Pokemon” a devenit un serial foarte popular în rândul copiilor din 68 de ţări din

lume.

De asemenea, producătorul japonez Nintendo a ajuns să fie un nume important în ceea ce

priveşte jocurile şi echipamentele PlayStation şi PS2.

Cultura pop japoneză, care include manga, anime şi jocuri, a avut puterea de a transcende

graniţele naţionale, limbile şi religiile diferite.

În ceea ce priveşte piaţa animaţiilor, creaţii precum „Battleship Yamato” şi „Mobile Suit

Gundam” au apărut în anii ’70 şi au evoluat sub variate forme, de la animaţie TV la film,

muzică şi produse bazate pe principalele personaje. Aceasta a dus la apariţia unei pieţe a

jucăriilor date ca bonus la dulciuri.

În 1983, odată cu dezvoltarea jocurilor, au fost promovate şi manga, animeuri adaptate

după acestea. La Tokyo a început să se ţină un Târg Anual Internaţional de Anime.

Manga japoneze apar în prezent în 28% din numărul total de reviste publicate pretutindeni.

Din industria animeurilor apărute la TV, pe DVD sau pe Internet se câştigă anual 250 de

milioane de yeni.

Cu referire la animeurile japoneze, figuri legendare sunt Hayao Miyazaki, Katsushiro

Otomo şi Mamoru Oshii. Ei sunt consideraţi pionerii animaţiei încă din anii ’80. Miyazaki,

prin tema vieţii în armonie cu natura, aşa cum a fost exemplificată de filme precum „My

Neighbour Totoro” (1988) şi „Princess Mononke”(1977), are succes la toate generaţiile

prin utilizarea unor tehnici expresive de tipul celor din thrillere sau din filmele de acţiune.

27

Desenele animate: forme culturale contemporane

Filmul lui Otomo, „AKIRA”(1987), a generat o revoluţie în lumea animaţiilor prin

subiectul complex şi prin dinamism şi s-a bucurat de popularitate în întreaga lume.

Oshii, cu „Ghost in the Shell”(1995), a influenţat mai târziu filmul fraţilor Wachowski,

„The Matrix”, prin surprinderea patologiei conflictului din societatea umană plasat în

viitor.

Animeurile japoneze se produc în general în cantităţi mai mari decât cartoons, de aceea se

urmăreşte să aibă un conţinut cât mai variat şi o mai mare libertate de alegere a temelor.

Ele reflectă personalitatea producătorului şi au o mai mare profunzime în a analiza

personajele, ca în cazul dramelor sau filmelor romantice. În acelaşi timp sunt şi foarte

dinamicexviii.

De asemenea, „Sailor Moon” (prin seriile TV 1992-1997) a creat în randul adolescentelor

moda deghizării în costume - „kosupure” şi a devenit un favorit al papetăriei şi jucăriilor de

profil.

În plus, „Neon Genesis Evangelion”(1997), film animat cu o poveste complicată şi jargon

tehnic, a răspândit în rândul tinerilor dorinţa de a cunoaşte mai bine fenomenul social

japonez.

Lansarea Nintendo Entertainment System (NES; cunoscut ca Family Computer sau

Famicon, în Japonia) în 1983 a însemnat începutul succesului pentru industria de jocuri

japoneze. Performanţa superioară şi facilitatea utilizării au dus la vânzări de peste 63 de

milioane de echipamente în întreaga lume. Apar jocurile de acţiune (Super Mario Bros,

pentru NES) şi jocuri pe roluri (Dragon Quest dezvoltat de Enix, acum Square Enix). În

xviiiA worldwide movement. Retrieved at http://www.uk.emb-japan.go.jp/en/creativejapan/manga/index.html

28

Desenele animate: forme culturale contemporane

1990 apare Super Nintendo Entertainment System (Super Famicon in Japonia) care susţine

dezvoltarea mai largă a gamei software.

La începutul anului1990, este creat PlayStation-ul, cu o calitate superioara grafică şi de

procesare. Apar jocurile de luptă 3D. Jocurile japoneze devin atractive şi pentru alte ţări

prin personajele lor, ca impact al manga şi animeurilor.

Începând cu jocul Nintendo „Game Boy” (1989), jocurile devin populare şi în rândul

copiilor. Nintendo’s Pokemon software pentru „Game Boy” în 1996 a fost un mare hit,

pentru că permitea „creşterea” şi uciderea propriilor monştri. Anual, softurile şi

echipamentele pentru jocuri japoneze se vând în peste 200 milioane de exemplare. În 2006

s-a lansat noua generaţie de console gen Nintendo Wii şi Sony Computer Entertainment.

PlayStation3. Nintendo DS şi PlayStation Portable (PSP) rămân în prezent foarte populare.

Concluzie

După al Doilea Război Mondial şi până în prezent, SUA au dominat piaţa desenelor animate,

mai ales prin media. Totuşi, acest lucru nu ar fi fost posibil fără contribuţia unor mari creatori,

aşa cum a fost cazul lui Walt Disney. Conceptul Disney şi modul în care a fost promovat

rămâne un model pentru industria desenelor animate.

29

Desenele animate: forme culturale contemporane

Emergenţa desenelor/filmelor animate japoneze pe ecranele occidentalilor nu este nici ea

întâmplătoare. Cultura lor este cu atât mai atractivă cu cât s-au găsit mijloace eficiente,

adaptate schimbărilor tehnologice, pentru a fi promovată.

Datorită unui marketing adecvat, a unor industrii adiacente care să le susţină, desenele animate,

ca formă culturală specifică epocii contemporane, au avut un impact global.

30